UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS ARAD FACULTATEA DE PSIIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE ANUL II

EXISTA O CORELATIE INTRE AGRESIVITATE SI TRASATURILE DE PERSONALITATE?

Homo homini lupus- omul e lup pentru om COORDONATOR Conf.univ.drd MUSTEA ANCA STUDENTELE DUMITRESCU(CHITA) DANA STEFANIA PAUL GEANIANA ELENA CONTA IOANA

Agresivitate si personalitate
Agresivitate - definita ca tendinta de a-l ataca pe celalalt sau orice obiect susceptibil de a sta in calea unei satisfaceri imediate sau din punct de vedre psihanalitic ansamblu manifestarilor reale sau fantasmatice ale pulsiunilor de agresiune - (Marele dictionar al Psihologiei-Larouse 2006) Agresivitate(comportament) - ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta n plan contient, incontient sau fantasmatic n scopul distrugerii, degradrii, constrngerii, negrii sau umilirii unei persoane, unui obie-ct-- investit cu semnificaie social sau orientate spre propria persoan (autoagresivitate), cum sunt conduitele autodistructive ntlnite n unele tulbu-rri psihice sau chiar n afara lor (suicidul raional) Agresiune - comportament adoptat cu intentia de a-i face rau celuilalt,fizic sau psiohologic sau atac intraspecific rezultind din exacerbarea unei conduite agnoistice(Marele dictionar al Psihologiei-Larouse 2006) Se manifesta sub forme diverse: furtul, asasinatul, umilirea, privarea de o recompens anticipat etc si poate fi exercitata doar de placere(agresiune ostila) sau pentru atingerea unui scop(instrumentala). Notiunea de agresiune trebuie sa fie obiectul unei evaluri critice referitoare la situaii,circumstane i conatexte, care constituie o important surs de informaii asupra legitimitii sale i caracterului su adecvat sau nu,existind forme de agresiuni acceptate sau netolerate Violenta - utilizarea ilegitim i ilegal a forei(Landale), sau ca o forta care se utilizeaza impotriva ordinii, a legii sau a dreptului (Lafon),definiti criminologice,ori o conduit agresiv acut, caracterizat ndeosebi prin folosirea forei fizice. Violenta este o forma particulara a fortei exercitate direct sau indirect in grade diferite (omor, rnire sau doar ameninare) indreptata asupra unor nivele diferite - credina, libertatea sau integritatea fizic. M. Wieviorka identifica - violena individual cu formele violena criminal care poate fi mortal (asasinatul), corporal (loviri i rniri) i sexual (violul) sau violenta noncriminal n cazul sinuciderilor sau accidentelor - violena colectiv - identificata ca - violena unor grupuri organizate mpotriva puterii (terorism, greve, revoluie) - violena puterii mpotriva cetenilor (terorism de stat, violena instituionalizat) - violen paroxistic (rzboiul)

Etologia o stiinta a comportamentului agresiv ?

Stiin fascinant i relativ recent care consider agresivitatea ca un instinct reactiv sau ramura a biologiei moderne care studiaza comportamentul, modul de viata al animalelor si vietuitoarelor(DEX) Fondatorul etologiei moderne este Konrad Lorenz (1903-1989) cunoscut mai ales prin studiile sale asupra agresivitatii, in care extinde principiile etologice la comportamentul uman., Etimologia cuvintului ethos comportament,morav,obicei,atitudine , logos stiinta(gr.). Se pare ca tocmai comportamentul normal este cel mai greu de defint corect, identificind: Comportamentul submisiv definit ca un comportament caracterizat prin supunere fara comentarii si fara resentimente in fata stapinului Comportamentul mimetic care considera viata un joc la cacealma si sa conduce dupa principiul scopul scuza mijloacele. Comportamentul agresiv caracteristic persoanelor instabile emotional din cauze diverse.Agresivul este datorita impulsivitatii,imprevizibil fiind un pericol social real,simpaticomimetic,are o mobilitate a starilor de excitatie si este dominat de adrenalina Formele in care-si manifesta agresivitatea sunt : - agersivitae verbala, - agresivitate atitudinala si impulsivitate - tendinte de a domina pana la autoagresivitate

Teorii explicative despre agresivitate

Etiologia agresivitatii este departe de a fi elucidata intr-o maniera care satisfaca cerintele adeptilor diferitelor tabere. Ipotezele privind etiologia comportamentelor agresive incearca sa explice si sa evidentieze factorii responsabili remarcindu-se patru grupe de teorii(G.Moser) I - Teorii INSTINCTUALE in care agresiunea este o manifestare a unei pulsiuni sau instinct nnscut II - Teorii REACTIVE - comportamentul agresiv este considerat ca o reacie la situaii frustrante, dezagreabile; III - Teorii ale INVATARII - comportamentul agresiv este un comportament achiziionat prin intermediul unor mecanisme de nvarea prin imitaie i/sau observaie IV Abordari COGNITIVE - comportamentele agresive sunt rezultanta unui proces decizional: decizia de a aciona agresiv este funcie de raportul dintre costurile i beneficiile prezumate

Forme de manifestare a agresivitatii

Tipurile principale de agresiune Agresiunea reactiva - directa, biologic adaptativa, este indreptata spre pedepsirea raului provenit de la o alta persoana. Agresiunea instrumentala - indirecta, biologic nonadaptativa, este indreptata spre producerea unor dezavantaje unei alte persoane pentru a atinge un anumit obiectiv Agresiunea simbolica - verbala, se refera la producerea unui dezavantaj care nu include prejudicii de natura fizica. Agresiunea fizica - implica producerea unor prejudicii de natura fizica asupra victimei: raniri sau distrugere. Agresiunea permisa - se refera la raspunsul la agresiune, la agresiunea de aparare,fie ca este vorba de actiunile militarilor in timp de razboi, fie de aplicarea pedepselor, in justitie sau in interiorul unor diverse grupuri sociale guvernate de norme proprii (grupurile criminale). Mitrofan, Zdrenghea, Butoi iau in calcul mai multe criterii de clasificare Persoana care adopta conduita agresiva - agresivitatea tanarului si cea a adultului - agresivitatea masculina si cea feminina - agresivitatea individuala si ce a colectiva -agresivitatea spontana si cea premeditata Mijloacele utilizate - agresivitatea fizica si cea verbala - agresivitatea directa asupra victimei si cea indirecta, prin intermediari Obiectivele urmarite: - agresivitatea orientata spre obtinerea unor beneficii - agresivitatea orientata spre ranirea sau distrugerea victimei ori unor bunuri Forma de manifestare a agresivitatii: - agresivitatea violenta si cea nonviolenta - agresivitatea latenta si agresivitatea manifesta.

Agresivitate in grup
Grupurle pot fi identificate ca: - grupuri primare si secundare,grupuri formale si informale si grupuri de apartenenta sau de referinta Agresivitatea intragrupala se manifesta in situatii tipice: 1.Ocuparea si apararea unor parti ale spatiului (teritorialitatea) - zonele spatiul interpersonal Zona intima pna la 45 cm Zona personala intre 45 120 cm Zona sociala intre 1,2 3,6 cm 2. Disputarea obiectelor 3. Rivalitatea 4.Agresivitatea explorativa 5.Agresarea educativa 6.Concurenta 7.Reactia de respingere a anormalului 8. Agresivitatea verbala Savantul finlandez Pekka Kuusi vede problema agresiunii in grup astfel: toi cei care urmeaz alte norme comportamentale sunt catalogai automat drept strini, iar n cazul unui element strin, mecanismele de nfrnare a agresiunii i omorului nu mai funcioneaz. Astfel se explic rzboaiele dintre naiuni , conflictele interetnice i interconfesionale, antisemitismul, rasismul i discriminrile oamenii posed un bagaj informaional diferit i nu tolereaz alte interpretri i forme comportamentale.

Comportament agresiv forma de adaptare si compensare a frustrarii -

Cele trei tipuri de modele explicative ale comportamentului agresiv vizeaza I - modelul biologic - este axat pe notiunea de instinct, explicat la nivelul psihologiei animale de lucrarile Konrad Lorentz, iar la nivel uman de cele ale lui De Greff II - model psihofiziologic - se bazeaza pe notiunea de frustrare (a insela, amagi) al carui sustinator este Brekowitz. Frustrarea poate fi primara sau secundara si poate duce la agresiune cand: - Actul frustrant se poate atribui clar unui frustrator; - ntr-o cultura sau o subcultura data, o situatie frustranta cere raspuns agresiv Teoria frustrare- agresivitate spune ca agresivitatea creste daca persoana nu isi poate atinge scopurile. III - model socio-cultural - care se bazeaza pe notiunea de invatare si este determinat de relatiile interpersonale (Bandura).Teoria atrage atentia asupra rolului invatarii in dezvoltarea comportamentului agresiv iar invatarea sociala prin imitare joaca un rol deosebit.

METODOLOGIA CERCETARII
Obiective. In fixarea obiectivului principal al cercetarii am presupus ca ar putea exista o predispozitie a anumitor tipuri de personalitati pentru dezvoltarea unor comportamente agresive. Din acest obiectiv principal am incercat surprinderea si identificarea naturii agresivitaii si a factorilor care genereaza acesta forma de comportament,ca obiectiv secundar,pornind de la enuntul ca "Omul va deveni mai bun, atunci cnd i vei arta cum este el n realitate." (A. Cehov) Ipoteze Ipoteza de covariatie formulata este vazuta ca fiind intodeauna speculativa, conjuncturala si provizorie - exista o corelatie pozitiva intre agresivitate si unele trasaturile de personalitate - cresterea agresivitatii este influentata de anumite trasaturi de personalitate Procedura de lucru desing si variabile Desing-ul cercetarii este un desing de cercetarea corelationala,deorece cerceteaza relatiile dintre caracteristicile participantilor (trasaturi de personalitate) si agresivitate. El este eficient in realizarea descierii si predictiei insa rezultatele nu permit rationamente de inferenta. Variabilele dependente cercetate VD 1 agresivitatea operationalizata prin scorul de la testul de agresivitate VD2 trasaturi de personalitate operationalizate prin scorul de la FPI,EPI

Metode si tehnici de cercetare Conform definitiei metodelor ca fiind fiind modul de cercetare, sistemul de reguli i principii de cunoatere i transformare a realitii obiective (S. Chelcea, 2001) aceasta cercetarea foloseste o metoda transversala,aproximativ statistica. Tehnica de cercetare abordata ca un demers operational in cadrul metodei anchetei este chestionarul.Desi este o metoda laborioasa,am aplicat-o atit eu cit si colegele mele ca operatori, comunicarea facindu-se direct sau indirect, prin posta electronica Etapele de realizare au fost: - stabilirea obiectului anchetei documentarea formularea ipotezei determinarea populatiei anchetei esntionarea alegerea tehnicilor si redactarea chestionarului pretestul redactarea definitiva a chestionarului alegerea metodelor de administrare despuierea rezultatelor analiza lor in raport cu obiectivele redactarea raportului final. Procedura alesa referitor la modalitatea de colectarea a datelor este creion, hirtie si comunicare on-line. Instrumente de lucru descriere Inventarul de Personalitate Freiburg (FPI, Freiburger Persnlichkeitsinventar) Instrumentul a fost elaborat de Jochen Fahrenberg, Herbert Selg si Rainer Hampel dupa modelul multifazic ALNEV(1968), pentru a evalua dimensiuni ale personalitatii adulte Chestionarele si inventarele de Personalitate Eysenck - am folosit forma A(Institutul de Psihologie al Academiei de tiine Sociale i Politice 1975) a EPI desi cred ca s-ar fi potirivit mai bine forma EPQ-R/IVE Chestionar(test) de agresivitate(AQ) A.H. Buss si M.Perry - reprezint o perfecionare a Inventarului Ostilitii Ulterior am aflat ca un pot folosi aceste instrumente fara licenta,IMI CER SCUZE,dar am facut-o in scop didactic ! Organizarea activitatii de cercetare - Esantion Cercetarea realizata corespunde profilului cercetarilor predictive in care se apeleaza la studii corelationale prin care putem evalua calitativ relatiile dintre variabile,modul de asociere,de covariere a unor insusiri cu comportament normal fara manifestarii patologice de agresivitate . Cercetarea s-a realizat in orasul Arad,luna Decembrie, 2009, incluzind in lotul de subiecti, adulti, din anurajul meu care au aceeptat sa participle la studiu. Am ales un numar de 11 subiecti cu varste cuprinse intre 17 si 60 de ani,5 de sex masculin si 6 de sex feminin,fara a lua in considerare nivelul de pregatire,rezultind un lot eterogen,sper!

120

110

100

90

80

70

60

AQ

50 -2 0 2 4 6 8 10

FPI2

PREZENTAREA REZULTATELOR

Prezentarea datelor analiza cantitativa In urma analizei descriptive am constat ca s-au intrunit conditiile unei distributii simetrice iar variabilele dependente sunt masurate pe scale numerice, motiv pentru care in studiul corelational am folosit coeficientul de corelatie parametric r Bravais-Pearson. Rezultatele aplicarii EPI - Analizaind cotele brute constat ca la scara N aceste cote prezinta o crestere usoara la grupa de virsta tinara comparativ cu grupa matura. Transformind cotele brute in cote standard constat ca putini participanti(doar 2) au valori medii (4,5,6), la scala E, fiind putin deasupa sau chiar pe punctul de sectiune(6), concluzia fiind ca tendinta spre extoversiune este mai accentuata. Restul participantilor sunt tipolagi introvertite in grade diferite. Relatia dintre scarile chestionarului EPI Intre aceste diemnsiuni de personalitate independente exista corelatii slab semnificative intre cele doua scari E si N ; r = - 0,525 la un p = - 0,215 La scarile Inventarului de personalitate FPI constat corelatii liniare,pozitive cu valori r = .817;.899;.826 intre scarile 2(agresivitate) si scarile 4(excitabilitate),7(tendinta de dominare),N(labilitate emotionala) si mai slabe r = .684;.661 cu scarile 3(depresie) si 9(sinceritate) Corelatiile dintre agresivitate si scarile Chestionar(test) de agresivitate(AQ) referitoare la agresivitatea fizica,furie si ostilitate este deasemena pozitive,liniare r = .931;.893;.888; Analizind corelatiile dintre scarile reprezentative ale celor trei instrumente de evaluare am constat ca doar intre scara AQ si FPI2 este o corelatie liniara pozitiva r = .921 Interpretarea rezultatelor analiza calitativa Rezultatele cercetarii au confirmat ipoteza ca exista o corelatie puternica intre comportamentul agresiv si trasaturi de pesonalitate ca excitabilitate,tendinta de dominare si labilitate emotionala si mai slaba cu depresia chiar si in cazul subiectilor obisnuiti.

CONCLUZII .

Sunt constienta de relativitatea rezultatelor datorita posibilitatii de a apare distorsiuni ale rezultatelor datorate deanturarii fara voie a rezultatelor prin interventia sistemelor de aprare sau de influenta comportamentului celor fata de care se raporteaza ori evenimente traite in perioada premergatoare aplicarii chestionarului.Deasemenaea dimensiunea redusa a esantionului nu permite extrapolarea cu acuratete a rezultatelor dar avind in vedere ca scopul a fost didactic . Analizind teoriile formulate referitor la fenomenele agresive am identificat teoria conform careia o anumita labilitate emotionala ar predispune la manifestari agresive fapt care s-a confirmat prin efectuarea cercetarii pe subiecti normali ,fara manifestari patologice. In final am ramas cu intrebarea este agresivitatea un fenomen negativ? si am ajuns la concluzia ca avem o doza de agresivitate care este poate chiar necesara pe parcursul vietii,depinde cum o gestionam.Si poate aici ar trebui sa analizam putin si UMBRA,dar asta in alta cercetare Cercetarea ramine deschisa si cred ca in epoca actuala devine din zi in zi mai actuala ..din pacate!

Bibliografie Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologica- Mihaela Minulescu,Gar Ell Publishing House,Bucuresti,1996 Dictionar de psihologie Paul Popescu-Neveanu, Editura Albatros, Bucuresti,1978 ,,Dictionar de sociologie- G. Ferreol, P.Cauche, J.M. Duprez, N.Gadrey, M. Simon , Editura Polirom, Iasi, 1995 Larousse Dictionar de psihologie Norbert Sillamy, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2000 Introducere in psihologie Mielu Zlate,Polirom,Iasi,2000 Psihodiagnoza moderna chestionarele de personalitate - Mihaela Minulescu.Editura Fundatiei Romania de maine,Bucuresti,2004 Teorie si practica in psihodiagnoza Funadamente in masurarea psihologica.Testarea intelectului - Mihaela Minulescu,Editura Editura Fundatiei Romania de maine,Bucuresti,2003 Teorii psihologice asupra agresivitatiiarticol - Marius Florea, Institutul de Istorie George Bari din Cluj-Napoca www.testcentral.ro