TEMA :5 VINOVATIA SI FORMELE EI. 1.Notiunea de vinovatie in diferite sisteme de drept. 2.Formele vinovatiei intentia si imprudenta. 2.

1 Vinovatia prezumata. 1.Notiunea de vinovatie in diferite sisteme de drept. CP RUS adopt o poziie asemntoare ca i CP Romn dispunnd definiia formelor de vinovie n art. 25 intenia i art.26 imprudena. Dreptul penal Francez desemneaz vinovia ca element moral al infraciunii astfel constituie un principiu cnd sentinele de condamnare instanele snt obligate s s reconstituie stare de spirit a fptuitorului n timpul n care acesta a comis fapta infracional. CP Francez nu definete vinovia dar precizeaz formele acesteia intenia i imprudena. Dreptul German si Austriac acord o atenie deosebit categoriei de vinovie astfel c doctrina n aceste jurisdicii conine definiia vinoviei avnd la baz Teoria psihologic i cea normativist. Art.15 CP German ,, actul intenionat i din impruden stabileste c este penalmente sancionat cel ce comite un act intenionat dac legea n mod expres nu prevede pedeaps pentru actul comis din impruden. ART.16, 17 din CP German prevede eroarea de fap i eroare de drept . Prin prisma definiiei erorii de fapt i de drept doctina geman i austriac atribuie difinitiei vinovatiei un sens dublu deci totodata vinovatia este un element inerent al pedepsei dar si un criteriu de determinare a pedepsei. Alin. 1 parafraful 146 CP vinovatia este baza pt determinare pedepsei, acelesi lucru este retinut si in alin. 1 paragraful 32 CP Austriac . Dreptul penal in aceasta jurisdictie stabileste necesitatea demonstrarii elementului mens rea dar prin utilizarea diversilor termeni in functie de fapta infractionala

concreta. Ex: (cu rea vointa, nemotivat, usuratic), este vorba de o analiza de la caz la caz prin examinare de termeni si daca vre-o unul se potriveste cu caracterele infractiunii atunci se considera prezenta mens rea. Prin urmare Mens rea nu constituie o notiune comuna pt toate tipurile de infractiuni si este considerate ca una particulara in functie de farma, categoria faptei infractionale . Ex. Mens rea inseamna in cazul omorului intentionat, intentia de a ucide, la furt de a fura, unele cazuri neatentia faptuitorului . Stabilirea unuia si aceluiasi nume, diferit . Termen constituie crearea unor impedimente in aplicarea uniforma a normelor in cazul comiterii unei fapte infractionale. CP model al SUA a incercat eliminarea acestei confuzii prin instituirea sectiei 2.02 intitulata ,,Conditii generale ele vinovatiei in care se precizeaza conditiile minime ale vinovatiei in mod expres se stipuleaza ca o persoana nu este vinovata de comiterea unei infractiuni daca ea nu a actionat intentionat (scop) cu buna stiinta, din imprudenta sau din neglijenta in functie cum o solicita legea fata de fapta infractionala. Alte jurisdictii din SUA au adoptat aceeasi pozitie ca si codul penal model al SUA insa actualmente se enumera citeva care continua stabilirea vinovatiei prin analiza de la caz la caz . In Canada pentru a omite lacunele in materia vinovatiei bazata pe doctrina veche mens rea sa modificat codul penal stabilindu-se 4 forme de vinovatie : 1. Intentia,

2. Indiferenta, 3. Neglijenta criminala, 4. Neglijenta. La momnetul actual se retin 3 categorii ale vinovatiei : 1. Vinovatia intentionata, 2. Vinovatia din imprudenta, 3. Vinovatia prezumata. Totodata ca mai multe jurisdictii ale statelor au adoptat pozitie cu privire la clasificarea vinovatiei asemenea legii penale germane, adica toate faptele infractionale sunt comise intentionat cu exceptia cazurilor cind legea prevede expres contrariu. ART. 24 CP RUS prevede ca fapta savirsita din imprudenta este este recunoscuta ca infractiune numai in cazul cind acest fapt este expres prevazut in art. Respective al partii speciale . In acelasi sens art. 18 CP Elvetian. ART. 12 CP Spaniol , Art. 13 CP Portughez , Codul penal model pt America Latina precizeaza ca nimeni nu poate fi condamnat daca nu a actionat cu intentie (dol) exceptie fiind cazurile de culpa, expres prevazute in lege. Un moment important pt aceste prevederi este faptul ca daca textul legii nu prevede forma vinovatiei in comiterea infractiunii concrete atunci ea este considerata intentionata in caz contrar trebuie sa fie inclusa imprudenta in mod expres. 2.Formele vinovatiei intentia si imprudenta.

Intentia si imprudenta sunt formele vinovatiei cunoscute in dreptul penal ale tuturor statelor dar care sunt desemnate prin termini diferiti. Vom mentiona ca desi se rentin deosebiri in definire totusi vom afirma ca exista mai multe asemanari ale formelor de vinovatie in jurisdictiile statelor decit deosebiri. In dreptul common low exsita citeva zeci de termeni ce desemneaza elemental subiectiv al infractiunii, expresii de tipul neintentionat, nechibzuit, voluntar, cu rea credinta. Intentia este prevazuta in mod expres in multe din legislatiile statelor dar fara stabilirea in mod obligatoriu a formelor acestora (directa sau indirect) asa dupa cum este CP al RM. CP Roman nu prevede expres aceste 2 forme dar ele pot fi deosebite in pct 1 al art. 19 CP atnci cind se defineste intentia. Intr-o maniera identical este si art. 6 CP Polonez unde este descrisa intentia in urmatorul mod ,, Fapta este comisa intentionat daca persoana are intentia sa o comita , adica doreste comiterea ei fie prevazind posibilitatea savirsirii ei, fie cade de accord cu consecintele acesteia. CP German nu prevede notiunea intentiei insa a stabilit 3 categorii ale dolului: 1. Dolul intentionat sau cu scop-dolul intentionat de gradul I, 2. Intentia drecta dolul intentionat de gradul II, 3. Intentia eventual.

Intentia de gradul I cuprinde totalitatea consecintelor chiar si daca nu sunt urmarite subiectul le prevede ca ele cu siguranta se vor produce . Dolul eventual actioneaza acela care nu urmareste un rezultat si nu-l prevede ca sigur, il prevede ca unul posibil, iar in cazul producerii i-si asuma responsabilitatea. jurisprudenta engleza deosebeste 2 forme: 1. Intentia directa atunci cind se urmereste un scop, 2. Intentia indirecta prevederea unei consecinte si acceptarea acesteia. In SUA deoarece CP model a desemnat 4 nivele de vinovatie putem deduce 2 forme ale vinovatiei intentionate : 1. Vinovatia intentionata cu scop in acest caz este necesar ca comportamentul faptuitorului sa denote constientizarea consecintelor faptelor comise. 2. Vinovatia cu buna stiinta este in cazul cind comportamentul denota ca faptuitorul cunoaste circumstantele posibile ale survenirii consecintelor. Deosebirea dintre 2 forme ale intentiei in dreptul penal al statelor consta in absenta sau prezenta unei dorinte positive in producerea rezultatului. In unele state Anglia, Franta, SUA, doctrina si jurisprudenta folosesc asa termeni ca intentia de baza si intentia speciala sau specifica, pralite- intentia sau intentia ulterioara. Primii 2 termeni sunt utilizati in statele englezo-americane si care sunt foarte greu de a fi deosebite deoarece nu exista definitii acceptabile cu referire la ele, stabilim impedimente in aplicarea practica

si care actualmente in precedente se recomnada de a nu fi utilizati. Intentia specifica din common low este folosita pentru a desemna actele comise cu un anumit scop. Ex:Infractiunea de genocid. Intentia premeditata este cunoscuta in diverse jurisdictii fiind sanctionata mai sever si fiind cunoscuta ca o forma agrananta a intentiei. ART.145 alin (2), art 132-72, 221-3 CP Francez , art.577 paragraful 2 CP Italian este unul din putinile legi penale care definesc delictele preintentionate - atunci cind a survenit o consecinta cu intentia mei grava decit cea ce si-a dorit. Imprudenta in CP model al SUA Se contin 2 forme ale imprudentei: 1. Neglijenta, 2. Nechibzuinta sai imprudent grava. Neglijenta mai este numita neglijenta inconstienta este foarte apropiata din neglijenta din CP al RomanoGermanic si presupune neconstientizarea riscului de a prejudicial valorile aparate de legea penala. Nechibzuinta are loc atunci cind persoana constienta ignora substantial si nejustificat in privinta unui element material al infractiunii care exista sau ar rezulta din conduit sa. In dreptul American sau Canadian asta ar insemna crearea constienta a unui risc.(indiferenta). Acceptarea riscului sau indiferenta fata de acest risc reprezinta un punc contradictoriu in definitia celei de-a 2 lea forme de imprudenta, astfel ca exista opozitii diverse ale doctrinarilor si practicienilor in definirea acestora.

VINOVATIA PREZUMATA

Art 43 CP italian prevede ca delictul este comis din culpa sau contra intentiei daca evenimentul a fost prevazut dar nu a fost dorit de agent si se constata din cauza neglijentei , imprudentei sau impreviziei, fie este un rezultat de neobservarea legii, regulamentelor, ordinilor sau disciplinei. In aceeeasi maniera este definite vinovatia intentionata in art. 121-3 alin. (3) CP francez in care este descrisa aceasta vinovatie cu urmatorii termeni: neatentie, nedibacie, imprudenta sau neobservarea unei reguli de securitate sau de imprudenta impusa prin lege sau regulamente. Cu toate acestea ca se utilizeaza mai multi termeni totusi in dreptul penal atit Italian cit si francez se retine ca vinovatia neintentionata constituie imprudent constientizata sau neconstientizata, imprudent simpla sau neglijenta.
Deosebirea consta in faptul ca intetia numita indirecta in a 2 grupa de state Rusia,Romania, Polonia, este divizata in directa si eventuala in statele din grupa 2-a (Italia, Germania, Franta). In common low conceptul de intentie sau imprudenta inseamna culpa sau imprudenta constienta fie intentia eventuala specifice pentru primul grup de state sau corespunde cu domeniul imprudentei constiente si a unei parti din intentia indirecta din cel de-al 2-lea grup de state. U n alt moment important in determinarea si sanctionarea infractiunii din imprudenta art.15 CP German prevede ca sunt pasibile de pedeaspa doar actiunile intentionate daca legea nu prevede expres sanctionarea actiunilor comise din imprudenta.

In acelasi context mentionam art. 19 CP Roman, art.18 CP elvetian. Art. 24 CP Rus - prevede ca infractiunile din imprudenta sunt sanctionate doar atunci cind sunt prevazute de legea penala. Acest regim de vinovatie existent in unele state vine in plina contradictie cu principiile de baza a dreptului autohton conform caruia orice infractiune indiferent de gravitate urmeaza a fi comisa cu vinovatie fapt ce trebuie demonstrat si nu se prezuma. Cu toate acestea vinovatia prezumata sa dezvoltat sis a stabilit intr-un sir de state cum ar fi : SUA, Anglia, Canada, Belgia, Franta. Vinovatia prezumata in Anglia si Belgiasa dezvoltat la mijlocul secolului al 19-lea in cadrul infractiunilor regulamentare, de regula sunt infractiuni privind circulatia rutieta, economice, ecologice, in domeniul Secutitatii, mincii, precum si in cazul incalcarii diferitor reguli de executare a diverselor lucrari. In cazul vinovatiei prezumate faptuitorul raspunde pentru comiterea actului interzis de lege fara ca judecatorul sa constate intentia sau imprudenta , faptuitorul poate sa evite raspunderea in acest caz numai daca demonstreaza ca a actionat sub imperiul fortei majore sau intr-o criza de alienatie mintala. Demonstrarea faptului ca au fost luate toate masurile de precautie rezonabile nu este suficienta. IN Anglia si Belgia justifica, fundamenta raspunderea pentru asa zisele infractiuni materiale se solicita demonstarea numai a actului material si initial, in rindul acestora se inscriu toate contraventiile si numarul mar ede delicate. EX: vinatul illegal, infractiuni din domeniul protectiei padurilor si apelor, poluarii mediului.

Jurisprudenta common low a elaborat si alte temeiuri decit cazul de infractiuni regulamentare cum ar fi tipul si cuantumul pedepsei, la fel lipsa in textul legii a unor termeni ce demonstreaza vinovatia. EX : SUA o relatie sexuala cu o minora, este obligatoriu ca faptiutorul inainte de a inretine relatia trebuie sa se documenteze referitor la virsta victimei. Responsabilitatea stricta in care vinovatia se prezuma a fost criticata in vaza a 2 motive: In primul rind aceasta nu realizeaza functia preventiei deoarece faptuitorul ni i-si dadea seama si nici nu trebuia sa-si dea seama ca compotamentul sau ar fi periculos . In al doilea rind nu este just a condamana o persoana car nu este moral vinovata. Totusi actualmente numarul acestor infractiuni ce se supun regimului vinovatiei prezumate este din ce in ce mai putin in Belgia jurisprudenta promoveaza o politica de suprimare a conceptului de vinovatie prezumata. In Franta numeroase delicte fiind supuse vinovatiei prezumate astazi nu sunt decit contraventii material. CP model al SUA in general respinge raspunderea stricta sau prezumata.