Masini - Unelte

Cuprins
Pag
Capitolul 1. Studiu bibliografic privind maini unelte similare celei studiate..........................2
1.1 Tipuri de maini unelte similare.2
1.2 Tendine n construcia centrelor de prelucrare.............................................................................9
1.3 Analiza caracteristicilor tehnice i economice ale unor maini de lucru similare.......................16
Capitolul 2.Tipuri de piese posibil a fi prelucrate i sculele necesare pentru mainaunealt
studiat..............................................................................................................................................29
2.1.Forme de piese posibil a fi prelucrate..........................................................................................29
2.2 Tipuri de scule i caracteristicile acestora...................................................................................31
Capitolul 3. Proiectarea cinematic si organologic.....................................................................42
3.1 Analiza cinematic a mainilor de lucru similare........................................................................42
3.2 Stabilirea caracteristicilor tehnice principale...............................................................................52
3.3 Schema bloc a mainii.................................................................................................................53
3.4 Identificarea elementelor ce urmeaz a fi proiectate si realizarea proiectului tehnic(calcule
cinematice, organologice, etc.)....................................................................................................57
- calculul magazinului de scule.............................................................................................63
- calculul mesei.87
Capitolul 4.Analiza pieei interne si externe a mainilor i echipamentelor
evoluie i tendine........................................................................................................................97
4.1 Sectorul de maini unelte in Romnia.........................................................................................97
4.2 Analiza industriei de maini i echipamente...............................................................................98
4.3 Calculul indicelui de volum al produciei industriale................................................................104
4.4 Indicii volumului cifrei de afaceri din industria mainilor si utilajelor pe total,
piaa intern si piaa extern......................................................................................................106
4.5 Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industira mainilor si utilajelor pe total,
piaa intern i extern...109
4.6 Indicii valorici ai comenzilor noi in industria mainilor si utilajelor pe total,
piata intern si extern...110
4.7 Comer exterior..111
4.8 Piaa forei de munc.112
4.9 Ctiguri salariale..113
Bibliografie.114
1
Capitolul 1. Studiu bibliografic privind maini unelte
similare celei studiate
1.1 Tipuri de maini unelte similare
Centrele de prelucrare sunt maini-unelte ce deriv din: maini de alezat i frezat, maini de
frezat, strunguri i maini de gurit, comandate numeric, crora li se adaug magazia de scule i
mecanismul de schimbare i transfer a sculei. Prelucrarea pieselor pe centrele de prelucrare se
realizeaz fr desprinderea pieselor de pe masa mainii prin utilizarea mai multor scule de tipuri i
dimensiuni diferite, dispuse n magazin. n acest mod se mrete foarte mult timpul efectiv de
achiere, ajungnd pn la circa 70% fa de circa 45%, la mainile unelte convenionale.
Se micoreaz, de asemenea, timpul de staionare n special prin eliminarea timpului de
schimbare a sculelor i a celui de msurare a piesei prelucrate. Unele centre de prelucrare au mese
rotative indexate pentru prelucrarea piesei pe diferite suprafee sau mese suplimentare, pe care se
fixeaz o nou pies, n timp ce maina execut prelucrarea altei piese.
Magazinele de scule, au frecvent capacitatea de 30-32 scule, ns pot depi n multe cazuri
100. Schimbarea sculelor din magazin n arborele principal i invers se face ntr-un timp foarte
scurt, folosindu-se mecanisme speciale. Deoarece sunt maini complicate, care conin multe
mecanisme, ce se comand numeric cu instalaii electronice complexe, timpii de deservire tehnic i
de ntreinere sunt mai mari ca la mainile-unelte convenionale. Centrele de prelucrare permit
creterea productivitii la prelucrarea pieselor complicate n serie mic sau unicate. Aceste avantaje
au dus la dezvoltarea i diversificarea construciei centrelor de prelucrare.
Clasificarea centrelor de prelucrare se poate face avnd n vedere criteriile:
Tipul mainii-unelte din care provin:
- centre de prelucrare prin strunjire
- centre de prelucrare prin gurire
- centre de prelucrare prin alezare i frezare
- centre de prelucrare combinate
Poziia arborelui principal:
- orizontal
- vertical
Forma i tipul magazinului de scule:
- magazin disc
- magazin cu lan
Modul de identificare a sculei:
- cu codificarea sculei
- cu codificarea locaului din magazin
Tipul unitii de transfer a sculei:
- cu mn mecanic simpl sau dubl
- fr unitate de transfer
- cu mini mecanice i mecanisme de transfer
Aceste centre de prelucrare sunt cele mai numeroase, diversitatea de soluii este foarte mare.
Magazinele de tip disc sau transportor cu lan, aezate n plan orizontal, sunt dispuse, de regul, la
partea superioar a montantului, n timp ce pentru capaciti mari de nmagazinare, pentru scule
grele, se folosete magazinul de tip transportor cu lan, situat n plan vertical, fixat pe montantul
2
mainii sau pe un suport propriu. n acest caz drumul de la locaul de schimb din magazin la
arborele principal devine lung, mna mecanic dubl nu-l poate strbate singur, fiind necesare i
alte elemente pentru deplasarea sculei scoas din magazin, apar n acest fel puncte intermediare,
puncte n care se face transferul sculei de la un manipulator la altul.
Suportul magazinului ca i al mecanismului de transfer, poate fi fix sau deplasabil. Distana
dintre arborele principal i punctul de schimb din magazin poate fi constant sau variabil. Poziia
punctului de schimb a arborelui principal poate fi obligatorie sau indiferent.
Dac suportul mecanismului de transfer este fix, arborele principal trebuie s se deplaseze n
gol pn n punctul de acces la mecanismul de transfer, ceea ce face ca timpul de schimb s creasc.
Mrimea acestor curse n gol este variabil, dependent de poziia arborelui principal n zona de
lucru, n timpul prelucrrii.
Dac magazinul de scule i mecanismul de transfer sunt plasate pe ppua mobil, sau se
deplaseaz pe ghidaje proprii sincron cu ppua mobil, poziia relativ dintre punctul de schimb;
mecanismul de transfer i arborele principal rmne invariabil. Schimbul se poate face n orice
poziie a arborelui principal n acre traiectoriile elementelor n micare nu intersecteaz piesa
prelucrat.
Centre de prelucrare prin alezare i frezare cu magazin de scule tip disc (Fig.1.1)
Pentru magazinele de scule de capacitate medie i greutate mare o soluie clasic este aceea de
a plasa magazinul cu axa orizontal, pe un suport propriu . Sculele au axa paralel cu axa arborelui
principal, mecanismul de transfer fiind o mn mecanic cu bra dublu, braele fiind acionate
independent.
Mna mecanic se poate deplasa axial, paralel cu arborele principal, pentru introducerea i
extragerea sculelor, i se poate roti cu 180
o
, pentru inversarea poziiei. Magazinul de scule se poate
deplasa i el, pe ghidaje proprii, pe direcie paralel arborelui principal, pentru a decala planul de
rotire a sculelor fa de planul frontal care conine mna mecanic.
Fig.1.1
n figura 1.1 este reprezentat vederea general a centrului de prelucrare RAPID1 cu magazin
disc.
Ppua mobil P
M
susine mecanismele lanului cinematic principal i are micare vertical n
direcia sgeii B. Acionarea lanului cinematic principal se realizeaz cu ajutorul unui motor
asincron avnd o singur turaie. Cele 18 turaii ale arborelui principal se obin cu ajutorul unei cutii
de viteze cu cuplaje electromagnetice (fig. 1.1).
3
Arborele principal este aezat pe lagre hidrostatice, care elimina uzura, asigurnd o durat de
funcionare practic nelimitat, mresc rigiditatea sistemului i elimin cldura produs prin
utilizarea unui sistem de rcire a uleiului. Pe arborele principal este montat un sistem special ce
permite orientareaacestuia ntr-o poziie bine determinat, att la schimbarea sculei ct i la scoaterea
acesteia din pies, pentru a nu lsa urme pe suprafaa prelucrat.
Centrul de prelucrare are dou snii (fig. 1.1) aezate una deasupra celeilalte. Sania inferioar
S
1
se deplaseaz transversal (micarea C), pe ghidaje aezate pe batiu, iar sania superioar S
2
, se
deplaseaz longitudinal (micarea D) pe sania inferioar.
Cele dou snii si ppua mobil sunt antrenate n micare rectilinie de cte un motor
electrohidraulic pas cu pas, prin intermediul uruburilor cu bile. Motorul electrohidraulic are pasul
egal cu 1,2 i deci efectueaz 300 depit o rotaie. Pasul urubului cu bile i raportul de
transmitere al reductorului este astfel ales, nct la rotirea motorului cu un pas, organul mobil se
deplaseaz cu 0,01 mm.Viteza de avans depinde de frecvena impulsurilor ce comand motorul
electrohidraulic pas cu pas i poate ajunge pn la 2 000 mm/min.
Masa M a mainii este ptrat i se rotete (micarea E) pe ghidajele circulare ale saniei
superioare. Rotirea se realizeaz cu ajutorul unui motor electric prin intermediul unui mecanism
melc roat-melcat. Pentru poziionarea la un anumit unghi, masa are o scal gradat din grad n
grad si un vernier. Masa poate fi programat pentru a ocupa patru poziii, la 90 una fa de alta.
Magazinul de scule Ms fixat n partea stng a montantului, poate susine maximum 32 de
scule. Pentru selectarea i schimbarea sculei, magazinul execut att miacre de rotaie n jurul
axului propriu ct i translaie.
O main echipat cu magazin de scule de tip disc i dou mecanisme de transfer este
prezentat n figura 1.2
Fig.1.2
Piesa P este aezat pe masa mainii, dispus prin intermediul sniilor 4 i 5 pe batiul 1;
arborele principal AP este montat pe ppua 3, care se deplaseaz pe vertical pe ghidajele
montantului 2. Magazinul este de tip disc, mecanismul de transfer fiind format din mna mecanic
simpl M
1
i mna mecanic dubl M
2
.
4
Mna mecanic M
1
realizeaz scoaterea sculei din postul de schimb A din magazin, dup care
se rotete pentru a aduce scula n postul intermediar B. Mna mecanic M
2
scoate simultan sculele
din arborele principal i din mna mecanic M
1
, se rotete 180
o
pentru a inversa poziiile ocupate de
cele dou scule, dup care se deplaseaz axial n sens invers, pentru a introduce scula urmtoare n
arborele principal i scula folosit n mna simpl. n continuare, mna simpl se rotete n sens
invers, din punctul intermediar B n punctul A, i se deplaseaz axial, depunnd scula folosit n
magazin.
Centrul de prelucrare JIDIC-H5B-MITSUMI-SEIKI
Acest centru de prelucrare posed un magazin de scule tip disc cu 32 locauri codificate i
dou mini mecanice montate pe aceeai sanie.

Fig.1.3
Pentru schimbarea sculelor, mna mecanic M
1
(Fig. 1.4) se apropie de magazinul MS, prinde
sula ce urmeaz n prelucrare, o extrage deplasndu-se pe o direcie paralel cu axa sculei, urmnd o
micare de retragere n poziia iniial. Dup ce magazinul s-a rotit, aducnd n poziie de primire
locaul sculei utilizate n prelucrarea anterioar, mna mecanic M
2
, prin micarea de apropiere i
cea pe direcie paralel cu axa sculei, o aeaz pe aceasta (scula), n locaul magazinului de scule
MS.
Mna mecanic M
2
se retrage n poziia iniial. Sania 2 se deplaseaz ctre dreapta, montantul
1 se retrage n spate iar ppua mobil PM, care susine arborele principal AP, urc n poziia de
schimb. Mna mecanic M
2
se apropie de arborele principal, prinde scula, o extrage i se retrage n
poziie iniial (Fig. 1.4).
5
PM
1
AP
MS
M M2 1
2

Fig. 1.4
Se apropie mna mecanic M
1
, se deplaseaz paralel cu axa sculei noi i o introduce n alezajul
arborelui principal, dup care se retrage n poziia iniial. Sania 2 se retrage n poziia din stnga,
ateptnd reluarea unui nou ciclu.
Durata ciclului de schimbare a sculelor este de 18 s. Sculele sunt codificate pe locaurile
magazinului.
Centrul de prelucrare A.T.C. CINCINNATI (Fig. 1.5) este prevzut cu mn mecanic
simpl M
1
pentru aducerea sculei, din magazinul de scule de tip disc montat n spate, n poziie de
schimb pentru mna mecanic dubl M
2
. ntreg ciclu de schimbare a sculelor dureaz 15s , iar
sculele sunt identificate prin codificarea locaurilor din magazin.

Fig.1.5
Firma KEARNEY-TRECKER construiete o gam de centre de prelucrare prin alezare i
frezare avnd magazin de scule tip revolver.
Centrul de prelucrare Eb MILWAUKEE-Matic (Fig.1.6.) are magazinul de scule aezat cu
axa nclinat, astfel nct scula adus la poziia de schimb are axa paralel cu a arborelui principal.
6
Fig 1.6
Centre de prelucrare prin alezare i frezare cu magazin de scule cu lan
Un centru de prelucrare, obinut prin echiparea unei maini de alezat i frezat , cu magazin de
scule de tipul transportor cu lan, de mare capacitate, este cel din figura 1.7.
Fig. 1.7
7
Pe batiul 1, sunt montate sniile 2,3, care poart piesa P. Ppua 8, care poart arborele
principal AP, se deplaseaz pe ghidajele verticale ale montantului 5. magazinul MS, cu sculele S
avnd axa perpendicular pe axa arborelui principal, este montat pe un suport separat 4, din cauza
dimensiunilor sale, ca i pentru a izola arborele principal de vibraiile produse de mecanismele
magazinului de scule. Transferul sculelor din magazin n arborele principal se realizeaz cu un
mecanism de transfer 6, care are posibilitatea deplasrii pe ghidajele cilindrice 7, i cu dou mini
mecanice duble M
1
, M
2
.
Centru de prelucrare prin alezare i frezare EX-CELL-O XHC-241 (Fig. 1.8)
Acest centru de prelucrare este destinat pieselor de greutate medie i mare, cu configuraie
complex. Masa rotativ are diametrul platoului 1200 mm, suport sarcini utile pn la 12000 daN,
indexarea fcndu-se din grad n grad.

c d
Fig. 1.8
Arborele principal AP are un domeniu de variaie al turaiilor cuprinse ntre 20...2000 rot/min.
Capacitatea magazinului este de 48 scule cu diametrul maxim de 200 mm. Timpul de schimbare al
sculei este de 10 s, mare, din cauza drumului lung pe care scula trebuie s-l strbat de la magazin la
arborele principal.
8
Magazinul de scule este dispus lateral, n timp ce arborele principal, montat n ppua 3, este
aezat central fa de montantul 2, ceea ce contribuie la micorarea erorilor provocate de
deformaiile termice ale montantului comparativ cu soluia n care ppua este dispus lateral fa de
montant.
Transferul sculelor din magazin la arborele principal se face:cu o mn mecanic simpl M
1
,
care scoate scula din magazin;cu un manipulator 4, care preia scula de la braul simplu , o rotete cu
90
o
i o pred minii mecanice duble M
2
;cu mna mecanic dubl M
2
, care depune scula n arborele
principal.Manipulatorul 4 este necesar deoarece sculele din magazin au axa perpendicular cu axa
arborelui principal.
Centru de prelucrare prin alezare i frezare cu scule dispuse pe dou rnduri
Centrul de prelucrare din figura (Fig. 1.9) se caracterizeaz prin aceea c magazinul de scule
MS conine scule dispuse pe dou rnduri 4 i 5.
Fig. 1.9
Arborele principal AP este dispus pe ppua mobil 3, care se deplaseaz pe vertical pe
ghidajele montantului 2,plasat n spatele batiului 1, datorit urubului conductor 7. Transferul
sculei din arborele principal se efectueaz cu ajutorul unei mini duble M
2
, a unei uniti de transfer
cu mn simpl M
1
i a unui mecanism de cutare a sculei din magazin 6.
1.2 Tendine n construcia centrelor de prelucrare
Odat cu proliferarea centrelor de prelucrare datorit avantajelor pe care le prezint, att
constructorii ct i utilizatorii lor i-au pus problema reducerii i mai mult a timpilor auxiliari.
Direcia principal de intervenie asupra timpilor auxiliari, n sensul reducerii acestora, o constituie
operaiile de montare pe masa mainii a piesei ce urmeaz la prelucrare i de demontare a piesei ce a
fost prelucrat.
O prim soluie adoptat pentru reducerea timpului consumat cu schimbarea piesei este aceea a
folosirii unei mese de schimb pentru piesa prelucrat, numit palet. n realizarea acestor sisteme cu
palet se au n vedere i urmtoarele aspecte:
9
uurina evacurii achiilor de pe pies i mas;
indexarea precis a piesei;
asigurarea poziiei relative dintre pies i scul pe fiecare palet;
construcie rigid.
Constructiv paletele pot fi constituite din mese cu micare rectilinie sau din mese rotative.
n fig. 1.10 este prezentat construcia centrului de prelucrarea MIL WAUKEE-MATIC 200 cu
palet ce are att micare de translaie ct i de rotaie
Fig. 1.10
Fig. 1.11
Pe paleta 7 se face descrcarea piesei prelucrate i ncrcarea celei care urmeaz n prelucrare.
Ciclul de transfer al paletelor este urmtorul:
dup terminarea prelucrrii piesei aflat pe paleta 2, arborele principal se retrage mpreun cu
scula n poziia de schimb, iar paleta 2 se deplaseaz spre dreapta;
paleta 2 este transferat pe ghidajele 3 ale suportului 4;
suportul 4 se rotete cu 180 n jurul axului 5;
este transferat paleta 1, mpreun cu piesa, pe sania 6;
sania 6 se deplaseaz n dreptul arborelui principal, acesta coboar. i ncepe ciclul de prelucrare.
10
n timpul prelucrrii operatorul uman execut operaia de schimbare a piesei de pe paleta 2
aflat n postul de schimb.
Sania 6 care poart paleta cu piesa n timpul prelucrrii posed i o mas rotativ 7 pentru
realizarea avansurilor circulare sau a indexrilor.n principiu, schimbarea paletei se poate face prin
micare de translaie sau prin micare de rotaie.
Schimbarea paletei prin micare de translaie (fig. 1.11) se realizeaz n lungul axei X a
mainii, cu ajutorul unui motor hidraulic liniar, care de-plaseaz paleta n lateral, spre stnga sau
spre dreapta mesei mainii, n timp ce pe paleta aflat n dreptul arborelui principal se desfoar
procesul de prelucrare.
Dup ncrcarea paletei laterale cu o nou pies, ea ateapt terminarea procesului de achiere,
dup care paleta aflat n postul de lucru este deblocat i deplasat lateral. Paleta lateral este
deplasat n postul de lucru, unde este indexat de un al doilea motor hidraulic vertical. Timpul de
schimbare a celor dou palete este de circa 30 s.
Schimbarea paletei prin micare de rotaie se efectueaz pe o mas rotativ cu dou poziii (fig.
1.12); centrul de prelucrare dispune, ca i n cazul precedent, de dou palete, dintre care una se afl
n postul de lucru, iar cealalt se afl pe masa rotativ 7. Dup terminarea prelucrrii, paleta aflat n
postul de lucru este adus de masa mainii pe masa rotativ, unde este fixat mecanic. n continuare,
masa rotativ se rotete cu 180, aducnd cealalt palet pe masa mainii i n sfrit, masa mainii
se deplaseaz n postul de lucru cu noua palet.
Fig. 1.12
La mainile la care masa de lucru nu efectueaz micarea de translaie n lungul axei X masa
rotativ cu dou poziii este plasat cu unul din dou posturi chiar n postul de lucru (fig. 1.13), ceea
ce reduce timpul consumat cu schimbarea paletei, ntruct aceasta efectueaz numai micarea de
rotaie cu 180; precizia poziionrii paletei sale este, de asemenea, superioar n acest caz.
11
Fig. 1.13
Schimbarea paletei, ntruct aceasta efectueaz numai micarea de rotaie cu 180; precizia
poziionrii paletei este, de asemenea, superioar n acest caz. Masa care poart piesa supus
prelucrrii efectueaz micrile necesare desfurrii procesului de achiere (deplasare n micare de
avans pe vertical cu viteza w
v
, avans circular w
c
sau poziionare unghiular), n timp ce cealalt
mas poate fi ncrcat cu urmtoarea pies. Dup terminarea prelucrrii la prima mas, se
inverseaz poziia celor dou mese printr-o micare de rotaie de 180 n plan orizontal, dup care
ciclul de prelucrare rencepe. Astfel de soluii snt folosite de firma CINCINNATI-MILACRON.
Unele firme constructoare doteaz centrul de prelucrare, la cererea beneficiarului, cu sistemul
de prindere a piesei i de deplasare a acesteia n micarea de avans sau .de poziionare cu sau fr
palet n mai multe variante. Firma BURR i poate aduga mainii-unelte care st baza centrului de
prelucrare (fig. 1.14, a).
o mas rotativ (fig. 1.14, b);
dou mese rotative, asigurnd schimbarea piesei cu palet deplasat n micare de translaie
(fig.1.14, c);
dou mese rectilinii, schimbarea piesei fcndu-se cu palet n micare de translaie (fig. 1.14, d):
o mas cu o suprafa mare de aezare pentru prelucrarea pieselor de dimensiuni mari (fig. 1.14,
e);
un dispozitiv rotativ n jurul unei axe orizontale, perpendicular pe axa arborelui principal,
folosibil pentru piesele care au lungime mare (fig. 1.14, f):
Fig. 1.14
12
Unii constructori aplic soluia de reducere a timpului de schimbare a sculelor, plecnd de la
ideea folosirii capetelor de gurire multiaxe.
De regul se utilizeaz ambele soluii de reducere a timpilor auxiliari. Astfel, firma BURR
construiete centre de prelucrare cu palete i cu transfer de capete multiaxe ori de ppui mobile cu
pinole de alezat sau de frezat.
Datorit nivelului nalt al automatizrii centrelor de prelucrare este posibil crearea sectoarelor
complex automatizate pentru prelucrarea pieselor de tip carcas. Aceasta presupune existena mai
multor centre de prelucrare si a seciilor de depozitare a semifabricatelor i pieselor prelucrate;
unitii de transfer a pieselor; seciei de sculrie echipat cu dispozitive de control a sculelor la
dimensiunea prescris; seciei de montare a dispozitivelor; seciei de elaborare a tehnologiei i de
pregtire a produciei; calculatorului numeric. O astfel de secie automatizat model A.P-1 a fost
conceput i realizat la ENIMS (U.R.S.S.), destinat prelucrrii pieselor de tip carcas.
O concepie nou n construcia mainilor-unelte cu comand numeric i a centrelor de
prelucrare o introduce firma YAMAZAKI (Japonia). Aceasta const din sectoare integrate de
prelucrare constituite n principal din linii de centre de prelucrare, concepute cu o larg flexibilitate
Modificrile n programul de fabricaie se rezolv cu mult uurin, nlocuind discurile
magazinelor de scule cu altele, pregtite n prealabil. n principal, un asemenea sector const din:
- linia de maini-unelte (centre de prelucrare);
- linia de magazine de scule;
- sculria, n care se ascut i se preregleaz sculele la cot i se pregtesc magazinele de scule pentru
viitoarele necesiti de prelucrare.
Fiecare centru de prelucrare are acces prin deplasarea montantului, la diferite posturi echipate
cu magazine de scule, ceea ce permite schimbarea magazinului chiar i n cursul prelucrrii unei
aceleiai piese, dac numrul sculelor nmagazinate este prea mic fa de numrul sculelor necesare
completei prelucrri a unor tipuri de piese nereprezentative
Magazinele de scule n ateptare stau pe sniile proprii, pe stelaje prevzute cu ghidaje paralele
cu suprafeele frontale; schimbul magazinului, care la un diametru de 1363 mm, mpreun cu 30
scule cu diametrul de 100 mm, cntrete 1 500 daN, nu dureaz mai mult de dou minute.
Centrul de prelucrare este prevzut cu dou mese, pe care se pot prelucra, succesiv, piese de acelai
tip sau piese de diferite tipuri.
Axa arborelui principal fiind perpendicular fa de axele sculelor din magazin, mecanismul de
schimb este o mn mecanic cu bra dublu care are, n afara micrilor de translaie axial (pentru
extragerea sculelor din magazin i din arborele principal) i de rotaie cu 180 n plan vertical
(pentru inversarea poziiei celor dou scule), i o micare de rotaie cu 90 n plan orizontal, n
vederea aducerii sculei extrase <lin magazin paralel cu axa arborelui principal.
Principalele subansambluri ale centrului de prelucrare, n construcia modular, rezult din fig.
17. Batiul 7, extensibil, poate avea dou sau trei tronsoane. Pe ghidajele acestuia se deplaseaz sania
2, a crei construcie depinde de numrul tronsoanelor batiului. Pe ghidajele superioare ale saniei se
deplaseaz transversal montantul 3, a crui construcie depinde de limea zonei de ghidare, care
poate fi de: 650; 800; 1 000; 1 500 i 2 000 mm.
Pe ghidajele verticale ale montantului se deplaseaz ppua mobil 4, care poate fi pentru 15
sau 30 CP; ea poart pinola 5 a arborelui principal, a crei construcie depinde de gama de turaii ale
arborelui principal; joase, medii sau ridicate. Ppua mobil poart, de asemenea, mecanismul de
transfer al sculelor.
n arborele principal se pot monta diferite tipuri de scule 6, fie direct, fie prin intermediul
dispozitivelor de strngere 7, i anume: capete cu cuite pentru frezare frontal, bare de strunjit,
gurit i alezat, capete multiax, broe, cuite, freze disc, uniti de frezare la 90, freze frontale.
Pe peretele lateral al montantului 3 se afl sania 9, cu magazinul de scule 8. Sania 9, cu
magazinul 8, se pot deplasa pe ghidajele orizontale ale stativului 70, fie n ateptarea utilizrii
13
magazinului de ctre centrul de prelucrare, fie, n drum cu sania 77 i cruciorul 72, spre secia de
sculrie, pentru reascuirea sculelor uzate sau pentru introducerea altor scule n magazin.
Masa mainii 13 poate fi o plac prevzut la partea superioar 2 cu canale n T pentru
prinderea dispozitivelor, sau poate fi o mas rotativ, fix, deplasabil sau nclinat.
Pe masa mainii se pot monta diferite accesorii pentru prinderea piesei: placa universal, prisma,
traversa, traversa unghiular (colarul) sau masa indexat.
Unele firme aplic n construcia centrelor de prelucrare concepia modular.
n funcie de programul tehnologic al beneficiarului, constructorul mainii-unelte poate oferi:
maini special destinate tehnologiilor cerute de beneficiar;
maini universale, adaptate s fac fa n ct mai bune condiii prelucrrilor necesare.
Este evident c costul mainilor din prima grup este mult mai mare dect al celorlalte. Pentru
a adopta strategia rezultat din cea de-a doua posibilitate, constructorul trebuie s aib posibilitatea
de a oferi un set complet de dimensiuni de maini care s acopere necesarul rezultat din gabaritul
i greutatea pieselor de o anume configuraie precum i, pentru fiecare dimensiune, un set
complet de dispozitive, mese, supori, crucioare etc., cu care s se poat realiza varianta
dimensional cea mai adecvat preteniilor beneficiarului.
Se ajunge n acest mod la o concepie modular n construcia jnainilor-unelte, al crei avantaj
l constituie, pe de o parte, posibilitatea de a realiza un numr ct mai mare de variante de maini de
acelai tip, pe de alt parte, micorarea costului datorit posibilitii de a tipiza i standardiza
modulele de baz.
Fig. 1.15
14
Semnificativ n acest sens este gama modelelor de baz realizate de firma SCHARMANN
(fig. 1.16) care, cu ajutorul unor pinole montate pe unul sau doi montai care pot fi dispui pe unul
sau dou ghidaje, paralele sau perpendiculare precum i cu ajutorul unei sau dou mese care se
pot deplasa pe una sau dou direcii perpendiculare reuete s obin 18 variante constructive de
maini de alezat i frezat (fig. 1.16).

Fig. 1.16
15
1.3 Analiza caracteristicilor tehnice i economice ale unor maini de lucru
similare
Centru de prelucrare prin alezare i frezare cu arbore orizontal (Mazak HCN-5000)
Prelucrarea pe acest centrul de prelucrare se realizeaz cu viteze mari, arborele principal are o
precizie ridicat i sistemul de alimentare are o productivitate mare. Maina poate prelucra o mare
varietate de semifabricate din materiale ncepnd de la aluminiu pn la oel.
Sistemul automat de schimbare al sculei este proiectat pentru a micora timpul de prelucrare al
semifabricatelor, acesta avnd i o siguran ridicat.
Caracteristici tehnice
Viteza maxim a arborelui principal 18000 rot/min
Puterea motorului 30 KW
Cursa X/Y/Z 730/730/740 mm
Dimensiunea mesei 500 x 500 mm
Capacitatea maxim de ncrcare a mesei 700 kgf
Viteza rapid de deplasare 60 m/min (pe axele X/Y/Z)
Acceleraia 0,8 G (pe axele X/Y/Z)
Capacitatea magazinului de scule 40 scule
Timpul de schimbare a sculei 2,7 s (achie la achie)
Centru de prelucrare prin alezare i frezare cu arbore orizontal (Mori- Seiki SH- 500/40 )
16
Maina prelucreaz cu viteze mari. Este un centru de prelucrare rapid, este proiectat pentru o
productivitate maxim i poate prelucra piese n locuri mici sau medii.
Cursa X/Y/Z 631/600/651 mm
Centru de prelucrare prin alezare i frezare cu arbore orizontal ( PFH-4800)
17
Centrul de prelucrare PFH 4800 are cele mai bune caracteristici din clasa sa, precizie ridicat
i o vitez de deplasare mare.
Dei are la baz o main convenional din seria FH, elementele ntregi de exemplu: arborele
principal, mecanismele axelor, masa i ATC sunt n totalitate reproiectate pentru o productivitate
mare la prelucrarea varietii loturilor de piese de serie mic sau medie.
Puterea motorului 30 KW/30HP
Cursa X/Y/Z 560/630/600 mm
(22.0"/24.8"/23.6")
Dimensiunea mesei 400 x 400 mm (15.7" x 15.7")
Capacitatea maxim de ncrcare a mesei 400 kgf (880lbs)
Capacitatea magazinului de scule 40 scule (opional 80-300 de scule)
Centru de prelucrare prin alezare i frezare cu arbore orizontal (Mazatech FH-5800)
18
Centrul de prelucrare prin frezare cu viteze mari FH 5800 poate fi folosit la prelucrarea
oricrui fel de semifabricat. Poate fi configurat pentru trei tipuri de prelucrare: prelucrare general,
prelucrare de piese din industria aeronautic i pentru prelucrarea matrielor.
Centrul de prelucrare FH 5800 este proiectat s poat fi integrat ntr-o mare varietate de
sisteme automatizate incluznd un sistem de paletare cu 6 palete.
Viteza maxim a arborelui principal 12000 rot/min (opional 15000 sau
25000 rot/min)
Puterea motorului 22 KW (opional 30KW)
Cursa X/Y/Z 710/610/660 mm
Capacitatea magazinului de scule 40 scule (opional 80-300 de scule)
Centru de prelucrare prin alezare i frezare cu arbore orizontal
19
(Mazatech FH-6000, 6800, 7800)
Tehnologie avansat pentru prelucrarea oricrui tip de semifabricat din material ncepnd de la
oel pn la aluminiu.
Centrul de prelucrare are n componen urmtoarele subansamble:
- sistem automat de schimbare a sculei, cu vitez mare de schimbare a sculei (1,8s scul la
scul)
- sistem standard de rcire s urubului cu bile pentru a putea fi obinut precizia dorit.
- echipament standard Mazatorol Fusion 640 M CNC
- mas rotativ cu comand numeric de mare precizie

FH-6000

FH-6800
20
FH-7800
Caracteristici FH-6000 FH-6800 FH-7800
Viteza maxim a arborelui
principal
10000 rot/min 10000 rot/min
7000 rot/min
10000 rot/min
7000 rot/min
Puterea motorului 30 KW 37 KW
30 KW
37 KW
30 KW
Cursa X/Y/Z 800/800/880 mm 1050/800/880
mm
1050/800/880
mm
Dimensiunea mesei 500 x 500 mm 630 x 630mm 800 x 630mm
Capacitatea maxim de
ncrcare a mesei
1000 kg 1500 kg 1300 Kg
Viteza rapid de deplasare 40 m/min (pe axa X) 40 m/min
(X,Y,Z)
40 m/min
(X,Y,Z)
Acceleraia 0,5 G (pe axele Y/Z) 0,5 G (X,Y,Z) 0,5 G (X,Y,Z)
Capacitatea magazinului de
scule
40 scule 40 scule 40 scule
Timpul de schimbare a
sculei
4,5 s (achie la
achie)
5s (achie la
achie)
5s (achie la
achie)
Centru de prelucrare prin alezare i frezare cu arbore orizontal (Mazatech FH-12800)
21
Toate caracteristicile acestui centru de prelucrare sunt superioare caracteristicilor mainilor din
aceast clas.
La acest centru de prelucrare pot fi selectate dou moduri de lucru ale arborelui principal ca
echipament standard:
- varianta cu vitez mare/putere mare
- varianta cu moment de torsiune mare pentru materialele semifabricatelor greu de prelucrat.
Viteza maxim a arborelui principal 35-10000 rot/min (varianta cu vitez
mare/putere mare)
35-7000 rot/min (var. Cu moment de
torsiune mare)
Cursa X/Y/Z 2100/1560/1580mm
Dimensiunea mesei 1250 x 1250mm
Capacitatea maxim de ncrcare a
mesei
5000 kg
Viteza rapid de deplasare 40 m/min
Vitez de achiere 40 m/min
Centru de prelucrare prin alezare i frezare cu arbore orizontal (Heller H2000 )
22
Seria H este bazata pe un nou concept aparut in industria masinlor unelte. Nivelul mare de
standardizare confera un raport pret-calitate foarte bun mentinand totodata un grad de flexibilitate
ridicat.
Modelele seriei H confera solutii pentru productia de serie mijlocie pentru o mare varietate de
scule si materiale.
Caracteristici H 2000
Cursa X/Y/Z 630/630/630mm
mesei
800 kg
Viteza rapid de deplasare 90 m/min (X/Y/Z)
Timpul de schimbare a sculei 2,2 sec
Centru de prelucrare prin alezare i frezare cu arbore orizontal (F
3
-660L)
23

F
3
-660L
Pe aceast main prelucrarea se realizeaz cu viteze de achiere mari, de asemenea precizia
care se obine este mare.
Sistemul de poziionare, dotat cu un motor liniar, are o precizie mare, de asemenea viteza de
deplasare are o valoare mare pentru, maina fiind proiectat pentru producia de mas.
Viteza de indexare a mesei rotative este de 0,8s/90.
Cursa X/Y/Z 660/660/510 mm
Capacitatea maxim de ncrcare a mesei 400 kg
Viteza rapid de deplasare 12000 mm/min
Centru de prelucrare prin alezare i frezare cu arbore orizontal (Toyoda FA 1050)
24

Centru de prelucrare cu arbore orizontal cu comand numeric cu, este destinat este destinata
prelucrarii pieselor de dimensiuni foarte mari.
Caracteristici FA 1050
Cursa X/Y/Z 1600/1400/1150 mm
mesei
3000 kg
Viteza rapid de deplasare 24 m/min (X/Y)
24 m/min (Z)
3400 /min (axa A)
5600/min (axa B)
Capacitatea magazinului de scule 60 scule (opional 134-326)
Timpul de schimbare a sculei 7.9-8.8 s (achie la achie)
Centru de prelucrare prin alezare i frezare cu arbore orizontal (MVH-4)
produs de Hartford (She Long Industrial Co.)
25
Centrul de prelucrare prin frezare cu arbore orizontal MVH-4 este echipat cu urmtoarele
sisteme:
- sistem de schimbare a sculei, operaia de schimbare a sculei se realizeaz n 1,5s scul la
scul;
- viteza de deplasare rapid este de 30 m/min;
- sistem de indexare a mesei, timpul n care se realizeaz indexarea mesei este de 2,5 s pentru
90;
- sistem de paletare, timpul de schimbare a paletei fiind de 5 s.
Maina este dotat cu un urub cu bile, din material ceramic, foarte precis foarte rigid.
Acesta are o durat de via foarte mare, este lubrefiat cu o combinaie de ulei i aer.
Caracteristicile tehnice
Dimensiunile mesei 400 x 400 mm
Timpul de indexare al mesei 2,5 s
Capacitatea de ncrcare a mesei 400 kg
Viteza arborelui principal 35-10000 rot/min
Momentul maxim de torsiune 29,8 kgm
Conul arborelui principal ISO 40
Viteza de deplasare rapid 30 m/min
Viteza de lucru pe axa X 560 mm/min
Viteza de lucru pe axa Y 510 mm/min
Viteza de lucru pe axa Z 510 mm/min
Numrul de scule din magazin 40
Greutatea maxim a sculei 12 kg
Timpul de schimbare al sculei 1,5 scul la scul
Timpul de schimbare al paletei 5 s
Centru de prelucrare prin alezare i frezare cu arbore orizontal (SPT H500S)
26
produs de Hyundai
Aceast main are o structur foarte rigid astfel nct la prelucrarea pieselor cu viteze mari
de achiere precizia obinut fiind foarte mare.
Proiectarea sistemului de alimentare asigur o accesibilitate foarte bun la consola mainii i
obinerea unei mari precizii de prelucrare pentru orice pies prelucrat. Coloana bifurcat are o
construcie simetric pentru a minimiza efectul deformaiilor termice i a preciziei de prelucrare.
Pentru a asigura o precizie ridicat baza mesei i baza coloanei sunt proiectate astfel nct
ghidajele de pe suprafaa montantului ale axelor X i Z s fie prelucrate cu aceleai reglaje.
Sistemul de schimbare a sculei este proiectat n aa fel nct timpul de schimbare a sculei este
de aproximativ 10 sec. achie la achie, reducndu-se considerabil, n acest fel timpul de mers n gol
al mainii.
Sistemul de schimbare al paletei este proiectat astfel nct timpul de schimbare al paletei este
de 15 sec. Masa poate fi indexat la fiecare 90 n postul de ncrcare iar accesul; se poate face pe
toate prile dispozitivului de fixare.
Elemente Unitate de
msur
Caracteristici
Deplasarea Axa X mm(inch) 710(27.95)
Axa Y mm(inch) 650(25.59)
Axa Z mm(inch) 650(25.59)
Distana de la centrul
arborelui principal la partea
superioar a mesei
mm(inch) 50(1.97)-700(27.56)
Distana din vrful
arborelui pn n centrul
mm(inch) 150(5.91)-800(31.50)
27
mesei
Paleta Mrimea paletei (LxW) mm(inch) 500(19.69)x500(19.69)
Capacitatea de ncrcare a
paletei
kg(lbs) 1000(2205)
Arborele
principal
principal
Viteza rpm 22-5000
Putarea motorului de
acionare
(30min./continuous)
kW(HP) AC20/15(27/20)
Conul arborelui principal 7/24 taper No. 50
Deplasarea Deplasare rapid (X/Y/Z) m/min(ipm) 24(945)
Viteza de achiere (X/Y/Z) m/min(ipm) 8(315)
Scula Capacitatea ea 40
Dimens. maxime (Dia. x
lun.)
mm(inch) 130(1.24)x400(15.75)
Greutatea maxim a sculei kg(lbs) 27(59.5)
Machine
Dimensiuni
nlimea mainii mm(inch) 2718(107)
Dimensiunea
planeului(WxL)
mm(inch) 2746(108.11)x5000(196.86)
Greutatea mainii kg(lbs) 14000(30800)
Puterea electric furnizat kVA 58.5
Capitolul 2. Tipuri de piese posibil a fi prelucrate i sculele
28
necesare pentru mainaunealt studiat
2.1. Forme de piese posibil a fi prelucrate
Mai jos sunt prezentate tipurile de piese ce pot fi executate :
Frezare pe umr
Frezare profilat
Frezare de canale
Frezare frontal

29
Prelucrarea canalelor de
pana prin frezare
Prelucrarea de roti dintate
Prelucrarea prin alezare a portsculelor Prelucrarea prin alezare a mandrinelor
Prelucrarea prin alezare a arborelui motor Prelucrarea prin alezare a placutelor brazabile
2.2 Tipuri de scule i caracteristicile acestora
30
Mai jos sunt prezentate cteva din cele mai utilizate freze:
Frezele sunt scule aschietoare de revolutie, prevazute cu mai multi dinti, care aschiaza
intermitent, fapt pentru care procesul de frezare este mai productiv decat in cazul strunjirii, rabotarii,
gauririi, din doua motive: numarul de taisuri si viteza de aschiere mai mare.
Datorita multitudinilor domeniilor de utilizare exista un numar mare de criterii de clasificare a
frezelor:
a) Dupa felul suprafetelor pe care sunt aplicati dintii:
- Freze cilindrice si disc pe suprafete cilindrice;
- Freze frontale, cu dintii pe suprafete frontale;
- Freze unghiulare, cu dintii pe suprafete conice;
- Freze profilate, cu dintii pe suprafete profilate a corpului de rotatie.
b) Dupa pozitia dintilor, in raport cu axa frezei:
- Freze cu dinti drepti;
- Freze cu dinti inclinati-elicoidali;
- Freze cu dinti in zig-zag.

c) Dupa sensul rotirii:
- Freze cu rotatie pe dreapta; (1)
- Freze cu rotatie pe stanga. (2)
31
1 2
d) Dupa modul de pozitionare-fixare pe masina-unealta:
- Freze cu coada conica sau cilindrica;
- Freze cu gaura pentru fixarea pe suport port scula;
e) Dupa constructie:
- Freze monobloc;
- Freze cu partea aschietoare demontabila;
- Freze cu partea aschietoare lipita.
Alte scule folosite sunt: burghiu, adancitoar, alezor, tarod pentru filetare.
Se disting urmatoarele tipuri de burghie: elicoidale si de centrare, si pentru gauri adanci.
Adancitoarele sunt folosite pentru largirea gaurilor si sunt adancitoare elicoidale cu trei sau
patru dinti si pentru adancire: adancitoare de planare, conice (fesitoare) si profilate.
Alezoarele sunt scule de finisare, asigurand obtinerea unor dimensiuni in limitele preciziilor
96, sau chiar mai precis. In functie de modul de utilizare sunt: de mana sau de masina.
Dupa executie se disting doua forme constructive: alezoare cu coada si alezoare de alezaj.
Freze cilindrice. Ele se executa de regula cu dinti elicoidali. Ele pot fi cu sau fara canale
de antrenare. Pentru pelucrarea materialelor greu prelucrabile frezele cilindrice se executa cu taisuri
din carburi metalice, sub forma de placute lipite sau fixate mecanic.
L
D
A
A
S e c t i u n e a A - A
Freze disc. Sunt freze cilindrice sau cilindro-frontale, avand o latime mica in raport cu
diametrul. Se utilizeaza pentru frezarea suprafetelor de mica inaltime:frezarea canalelor,
crestaturilor, suprafetelor plane perpendiculare delatime mica si la debitarea materialelor. Se
deosebesc:
- freze cu un tais;
- freze cu doua taisuri.
D
D
R
v
p
d
32
Freze conice. Pentru prelucrarea simultana a doua suprafete plane cu latime mica, care
formeaza un unghi intre ele.
d
D
0
5
1
0
7
0
0
0 5
. 1 0
A
D
A - B
o
Alegerea frezei
Frezele se aleg la fel ca la frezare pe masini de frezat, materialul prelucrat impunand
necesitatea prelucrarii cu scule din otel rapid sau cu scule prevazute cu placute din carburi metalice.
Parametri geometrici ai frezelor se aleg din standardele corespunzatoare.
Uzura admisibila h
a
si durabilitatea economica T
ec
sunt indicate in tabelul de mai jos:
Procedeu
Frezarea cu freza
cilindrica
Frezarea cu freza
frontala cu alezaj
Frezarea cu freza disc cu
doua taisuri
Cu coada Elicoidala
Tais din OR CM CM OR CM OR CM
Material OL Fe OL Fe OL Fe OL Fe OL Fe OL Fe
Uzura h
a
pentru R
a
,
m
< 12.5 0.4 0.5 0.5 0.7 0.4 0.5 1.0 1.5 0.15 0.25 0.8 1.0
>12.5 - - 0.6 0.8 1.0 1.5 1.7 2.0 0.4 0.6 1.0 1.2
Diametrul
frezei D, mm
Durabilitatea economica T
ec
, min.
16 35 - - - - -
25 60 - - - - -
40 90 - - - - -
63 150 180 100 - 120 -
100 - 180 160 110 120 130
160 - - 250 180 120 210
250 - - 400 280 - 330
400 - - - - - 530
33
Alezoare
Scule pentru degrosare

- Bare de alezat cu trei placute CoroBore 820
(1)
- Bare de alezat in trepte CoroBore 820 (2)
- Bare de alezat cu o placuta - CoroBore 820
(3)
- Bare de alezat pentru scop universal
DuoBore (4)
- Bare de alezat cu doua placute DuoBore (5)
- Bare de alezat cu o placuta DuoBore (6)
- Capete de alezat cu cartuse reglabile (7)
Scule pentru finisare
- Bare de alezat pentru alezaje strapunse
CoroBore 825 (1)
- Bare de alezat pentru alezaje infundate
CoroBore 825 (2)
- Bare de alezat pentru diametre reduse (<25mm)
(3)
- Capete de alezat cu cartuse reglabile si
contragreutate (4)
- Capete de alezat cu cartuse reglabile (5)
- Bare de alezat antizgomot si antivibratie pentru
alezaje
adanci (6)
- Alezoare cu placute amovibile din carbura (7)
Scule antizgomot si antivibratie
- Bare de alezat pntru degrosare (dia. 25-150 mm)
- Bare de alezat pentru finisare (dia. 23-269.5 mm)
34
Scule din otel rapid
- Alezoare conice cu antrenor
- Alezoare conice cu coada Con Morse
- Alezoare cu alezaj interior
- Alezoare cu coada cilindrica
- Alezoare cu coada cilindrica si microprecizie
- Alezoare cu coada Con Morse
- Alezoare de mana
- Alezoare reglabile
- Alezoare la tema
- Reductii
Sunt scule folosite pentru prelucrarea finala a alezajelor cilindrice sau conice, asigurand
obtinerea unor dimensiuni in limitele claselor de precizie 9 6 dupa ISO. Uzura alezorului se
masoara pe fata de asezare. Pentru lucrari de degrosare sau semifinisare, pentru obtinerea unei
suprafete cu o calitate de R
a
< 1,6 m (0,4 0,2), uzura va fi de maximum 0.6 0.8 mm.
La prelucrarea definitiva a gaurilor precise, limita de uzura este data de inrautatirea calitatii
suprafetei si de modificarea dimensiunilor gaurii in afara campului de tolerante stabilit.
Clasificarea alezoarelor:
1) Dupa modul de actionare:
- alezoare de mana;
- alezoare de masina.
2) Dupa forma suprafetei:
- alezoare cilindrice;
- alezoare conice.
35
3) Dupa posibilitatea de reglare:
- alezoare fixe;
- alezoare reglabile, de mana.
4) Dupa constructie:
- monobloc din otel;
- cu dinti demontabili din otel Rp;
- cu placute din carburi metalice sinterizate (CMS) fixate mecanic;
- cu dinti demontabili, armati cu placute din CMS lipite sau demontabile.
5) Dupa modul de fixare:
- cu coada cilindrica;
- cu coada conica;
- cu alezaj.
Fenomenele fizice care insotesc prelucrarea prin aschiere impun materialului din care este
confectionata partea activa a unei scule aschietoare urmatoarele proprietati:
- rezistenta mecanica, in special la eforturile de compresiune sau incovoiere, suficienta pentru a
suporta eforturile de aschiere;
- duritatea sa fie superioara duritatii materialului de aschiere;
- sa-si pastreze proprietatile mecanice si la temperaturile corespunzatoare proceselor de aschiere
(proprietate numita stabilitate la cald).
In plus, sunt necesare: o calibilitate buna (atunci cand este cazul), o prelucrabilitate prin
aschiere buna, o conductibilitate termica suficienta unei evacuari rapide a caldurii degajate in
procesul de aschiere, un cost scazut. Cu toate ca aceste proprietati sunt determinate de compozitia
chimica, structura interna, calitatea materialului folosit pentru scule aschietoare este apreciata prin
duritatea sa si se considera ca o duritate de 6264 HRC este suficienta pentru partea activa a unei
scule aschietoare. Pentru precizia prelucrarii prin aschiere este de asemenea important ca
coeficientul de dilatare al materialelor sculelor ca si valorile coeficientul de frecare in cuplul cu
materialul aschiat sa fie cat mai mici.
Alegerea burghiului, adancitorului , alezorului.
Gaurirea si largirea sunt operatii recomandate pentru gauri cu prescriptii de precizie redusa
(treptele de precizie 10 12 ISO) si calitatea suprafetei pana la 6.3 m, sau ca operatii prealabile in
cazul unei ulterioare alezari cu cutitul sau cu alezorul.
Pentru prelucrarea gaurilor cu o lungime l <10D, unde D este diametrul burghiului, se folosesc
urmatoarele tipuri de burghie: din otel rapid, pentru prelucrarea otelului: cu placute dure, pentru
prelucrarea fontei si pieselor din otel calit.
Uzura burghiului este definita prin uzura fortei de asezare la prelucrarea fontei. Valorile uzurii
admisibile pentru burghie din otel rapid si pentru burghie prevazute cu placute dure sunt date in
tabele.
Durabilitatea economica a burghielor, T, in minute, are valorile date in tabel:
Materialul prelucrat Felul uzurii Diametrul burghiului
D, mm
Uzura admisibila,
mm
Otel Pe fata de asezare <20
>20
0.4 0.8
0.8 1.2
36
Fonta (fara racire) Varful taisului principal <20
>20
0.5 0.8
0.8 1.2
Diametrul burghiului, D,
mm
10 12 13 18 18 25 26 30
Uzura admisibila, mm 0.4 0.6 1.0 1.3
Scula
(prelucrarea)
Materialul
prelucrat
Materialul sculei Durabilitatea T, in minute, in functie de
diametrul sculei, mm
<5 6-
10
11-
20
21-
30
31-
40
41-
50
51-
60
61-
80
Burghiu
(gaurire si
largire)
Otel carbon
Otel aliat
Otel inoxidabil
Otel rapid
Carburi metalice
Otel rapid
15
8
6
25
15
8
45
20
15
50
25
25
70
35
-
90
45
-
110
-
-
-
-
-
Fonta cenusie,
maleabila, aliaje
de aluminiu
Otel rapid 20 35 60 75 105 140 - -
Carburi metalice 15 25 45 50 70 90 - -
Adancitor
(adancire)
Largitor
(largitoare)
Otel carbon
Otel aliat
Fonta cenusie
Fonta maleabila
Otel rapid si
carburi metalice
- - 30 40 50 60 80 10
0
Alezor
(alezare)
Otel carbon
Otel aliat
Otel rapid
Carburi metalice
-
-
25
20
40
30
80
50
80
70
120
90
120
110
12
0
14
0
Fonta cenusie
Fonta maleabila
Otel rapid
Carburi metalice
-
-
-
-
60
45
120
75
120
105
180
135
180
165
18
0
21
0
Oeluri carbon pentru scule.
Aceste oteluri au un continut bogat de carbon in limitele 0.651.45%, fara nici un element de
aliere, pastrandu-si proprietatile fizice pana la temperaturi de 200 250
o
C nu se folosesc la
aschieri cu viteze de aschiere mai mari de 20 m/min. Au o calibilitate redusa (stratul de calire are o
adancime de 3 8 mm), motiv pentru care calirea se face in general, cu racire brusca in apa, cauza
deformarilor si fisurarilor sculelor executate din aceste materiale.
Nu este indicata utilizarea acestor oteluri pentru scule cu variatii mari de sectiune si nici pentru
scule ce se rectifica dupa tratamentul termic pentru a nu se indeparta stratul calit prin aceasta
prelucrare. In urma tratamentelor termice duritatea otelurilor carbon de scule este cuprinsa in
limitele 6064 HRC. Duritatea creste cu cresterea continutului de carbon in acelasi timp creste si
fragilitatea.
Oeluri aliate.
Aceste oteluri pe langa procentul ridicat de carbon pe care il au (0.9 1.4% C) contin
elemente de aliere care maresc calibilitatea, ca: wolframul, cromul, vanadiul, nichelul, molibdenul.
37
Dupa valoarea procentului elementului in care otelul aliat este cel mai bogat ele se impart in:
- oteluri slab aliate, la care procentul maxim al elementului de aliere este de circa 6%;
- oteluri bogat aliate, la care acest procent este mai mare de 10 12%.
Otelurile slab aliate au dupa calire o duritate si o stabilitate la cald incat pot fi folosite la
prelucrari cu viteze de aschiere de 30 35 m/min. Elementul de aliere are ca rol principal
imbunatatirea calibilitati otelului, marind duritatea dupa calire cat si adancimea stratului calit.
Calirea se face cu racire in ulei (la 20 60
o
C) pentru scule de forma simpla, sau in bai de saruri
(160 180
o
C) pentru scule cu configuratie complexa.
Otelurile bogat aliate au o stabilitate la cald care ajunge pana la 600 650
o
C ceea ce permite
prelucrarea cu viteze de aschiere de pana de trei ori mai mari ca la cele corespunzatoare otelurilor
carbon pentru scule. In categoria acestora intra otelurile rapide, simbolizate R
p
.
Otelurile rapide au o calibilitate foarte buna, racirea facandu-se in ulei sau bai de saruri, este
limitat pericolul deformatiilor, fisurarilor. Otelurile bogat aliate pot fi utilizate la confectionarea
sculelor de finisare (care se rectifica) si cu forme complexe, cu variatii mari de sectiune.
Amestecuri de carburi metalice sinterizate.
Aceste materiale sunt realizate prin sinterizarea unui amestec de carburi metalice de wolfram,
titan, etc, intr-un liant metalic sub forma de placute, folosite printr-o imbinare demontabila sau
nedemontabila la armarea partii active a sculelor.
Amestecurile de carburi metalice sunt confectionate dupa diferite retete purtand denumirea
dupa tara sau firma producatoare: Widia, Walter, Krupp (Germania), Diedra (Cehoslovacia),
Fagersta, Sandvik Coromant (Suedia), Carboloy Valenite (SUA), Diamond (China), Carmesin
(Romania) etc.
Proprietatile fizice pe care le au sunt: duritate foarte mare (peste 85 HRC), rezistenta mare la
uzura si o foarte mare stabilitate la prelucrarea prin aschiere a tuturor materialelor metalice si
nemetalice cu viteze de aschiere foarte mari.
Fiind neferoase nu necesita tratamente termice, nu se pot forja si se prelucreaza numai prin
abraziune. Prezinta neajunsul unei tenacitati scazute. In ceea ce priveste compozitia amestecului de
carburi metalice aceste materiale se impart in doua grupe:
a) amestecuri continand carburi de wolfram si titan sinterizate in liant de cobalt, simbolizate
P si M;
b) amestecuri continand carburi de wolfram avand ca liant cobaltul, simbolizate prin K.
Compozitia acestor materiale calitativ si cantitativ este determinat de:
- natura materialului de prelucrat;
- tipul operatiei (degrosare, finisare);
- tipul procedeului de prelucrare;
- tipul de aschie degajata (aschie de curgere sau de rupere).
Prezenta carburii de titan da amestecului sinterizat o stabilitate termica foarte mare si o
rezistenta la uzura foarte buna, dar o fragilitate ridicata. Din acest motiv carburile din prima grupa se
vor folosi pentru aschierea otelului si a materialelor neferoase (cu aschii lungi de curgere). In cazul
prelucrarii materialelor care dau aschii de rupere (cum este fonta) se recomanda folosirea
amestecului care contine numai carbura de wolfram (K) acesta fiind mai putin dura ca cea de titan,
dar mai tenace.
38
In ultima vreme au aparut placute din carburi metalice acoperite superficial cu un strat foarte
rezistent la uzura (carbura de titan, nitrura de titan) sau ca strat dublu (carbura de titan peste care se
depune oxid de aluminiu).
Geometria prii active i sisteme de prindere control i reglare.
La orice freza se deosebesc:
- partea activa formata din dintii frezei, corpul acesteia care poarta dintii;
- partea de fixare sub forma de coada sau alezaj, care serveste pentru fixarea frezei pe masina-
unealta.
C o a d a
C o a d a
G i t
C a n a l
L
P a r t e a a c t i v a
G i t P a r t e a a s c h i e t o a r e
L
0
L
0
L
D
3
3
A n t r e n o r
Partea activa, respectiv dintii frezei, poate avea doua forme constructive:
- dinti frezati (a) au fata de asezare rectilinie;
- dinti detalonati (b) au fata de asezare curbilinie.
La orice scula aschietoare se intalnesc intr-o masura mai mare sau mai mica urmatoarele
elemente constitutive ale partii aschietoare:
V
1
D
A
E
V
F
A
1
V
1
T
1
M
1
T
1
G
1
B
H
3
B
1
G
2
T
T M
Fetele taisului, in functie de rolul ce-l indeplinesc sunt de doua feluri de degajare si de asezare.
- Fata de degajare 1 este suprafata pe care se degaja aschiile rezultate in urma actiunii taisului
asupra materialului de prelucrat;
- Fata de asezare 2, denumita si spatele taisului, este acea suprafata orientata spre suprafata de
aschiere care delimiteaza muchia taisului si prin intermediul careia taisul vine in contact cu
suprafata generata.
Muchia taisului AVB reprezinta intersectia matematica a doua fete active ale sculei.
Taisul este format de unghiul diedru finit in jurul unei muchii avand rolul de a detasa stratul de
aschiere sub forma de aschii.
Varful sculei V este punctul rezultat din intersectia a doua muchii.
Parametrii geometrici ai parii achietoare.
39
unde: unghi de inclinare;
unghi de asezare;
unghi de degajare.
Burghiele elicoidale au cea mai larga utilizare. Partea activa este prevazuta cu doua canale
elicoidale, datorita carora burghiul are forma unui inel cu doua inceputuri cu pasul P.
S e c t i u n e N - N
N

N
1
1
N

N
x
1
S e c t i u n e N - N
0
0
5

0
0
6
t
=
0
.
8

2
Profilul canalelor elicoidale se construieste astfel ca la un anumit unghi al elicei si un unghi
la varf 2, muchiile de aschiere sa rezulte drepte si paralele intre ele, fiind tangente la grosimea
miezului burghiului, care din motive de rezistenta are o conicitate spre coada sculei. Contactul cu
peretii gaurii se realizeaza prin fetele f, care se rectifica cilindric la diametrul D al burghiului si se
prevad cu o conicitate imensa spre coada, necesara pentru micsorarea frecarii pe peretele gaurii.
Partea de fixare, respectiv coada burghiului poate fi conica conform STAS 575-63 sau
cilindrica conform STAS 574-63 si STAS 573-63.
Adncitoarele.
In figura de mai jos este prezentat un adancitor elicoidal cu trei dinti.
Unghiurile sunt de asezare si de degajare date intr-o sectiune normala pe taisul principal.
C o a d a
G a t
4
5
1 2
3
a
6
b
Alezoare.
40
Sunt scule de finisare.
P a r t e a
a s c h i e t o a r e
C o a d a G a t
P a r t e a d e c a l i b r a r e
P a r t e a
a s c h i e t o a r e
P a r t e a a c i t v a
D
Elementele principale determinate prin aschiere sunt:
- diametrul D;
- numarul, forma si repartizarea dintilor;
- geometria taisului.
Taisurile conului de atac nu au fatete de conducere, fiind ascutite in functie de calitatea
materialului de prelucrat.
Tarozi.
Sunt suruburi prevazute cu canale longitudinale, necesare pentru formarea dintilor aschietori
si la evacuarea aschiilor.
P a r t e a
d e a t a c
P a r t e a
d e c a l i b r a r e
C o a d a
C a p p a t r a t
C a n a l
D i n t e a s c h i e t o r
P a r t e u t i l a
Capitolul 3. Proiectarea cinematic si organologic
3.1 Analiza cinematic a mainilor de lucru similare
41
Centrul de prelucrare prin alezare i frezare orizontal CU 200 X (fig. 3.1). Este
produs de firma GRAFFENSTADEN.

Fig. 3.1
Cutia de viteza a acestei maini este cu dou trepte de turaie, realizate printr-un grup de dou
roi baladoare B, situat pe arborele intermediar II, rapoartele de transfer variabile fiind: i
R1
= z
3
/z
4
< 1
i i
R2
= z
2
/z
5
> 1. Reglarea turaiei motorului electric M
cc
realizndu-se la moment constant cu
raportul de variaie R
n0 M
= 8,4 la putere constant cu R
n0 P
= 4,17, la arborele principal AP (fig. 3.2)
se obin dou domenii de turaii cu discontinuitate la P = ct. Datorit turaiilor nalte ale arborelui
principal, pentru lgruirea acestuia s-au folosit rulmeni radiali axiali cu bile.

Fig. 3.2
Centrul de prelucrare prin frezare cu arbore orizontal principal HMC 630. (fig. 3.3).
42

Fig. 3.3
Acest centru de prelucrare este produs de firma SAJO. Lanul principal are n structur un
motor electric de curent continuu M
cc
cu puterea nominal P
N
= 11 KW i cutia de viteze CV cu
dou trepte de turaii, rapoartele de transfer ale acestora fiind: i
R1
=z
5
/z
6
(cuplajul C decuplat) i
i
R2
=z
7
/z
6
(cuplajul C cuplat). Domeniul de turaii ale arborelui principal este D
n
: 40...6000 rot/min.
Arborele II al cutiei de viteze primete micarea de rotaie de la motorul electric M
cc
prin angrenajul
conic z
1
/z
2
. Traductorul de filetare TF preia micarea de rotaie de la arborele principal AP prin
angrenajele (z
8
/z
7
)(z
7
/z
9
)=1/1.
Arborele principal are lagrul din fa construit din rulmeni radiali cu role cilindrice pe dou
rnduri i radiali-axiali cu bile cu contact oblic pe dou rnduri. Larul din spate are un rulment
radial cu role cilindrice pe dou rnduri. Pentru preluarea jocurilor din rulmenii celor dou lagre se
folosesc piuliele P
1
i P
2
. Sistemul de strngere i desfacere a portsculei este hidromecanic,
strngerea realizndu-se cu ajutorul unor arcuri taler, iar desfacerea prin intermediul motorului
hidraulic liniar MHL care acioneaz tija T.
n figura 3.4 este prezentat schema cinematic a cutiei de viteze a centrului de prelucrare prin
frezare cu arbore orizontal RAPID 1.
Acionarea lanului cinematic principal se realizeaz cu ajutorul unui motor asincron avnd o
singur turaie. Cele 18 turaii ale arborelui principal se obin cu ajutorul unei cutii de viteze cu
cuplaje electromagnetice. Arborele principal este aezat pe lagre hidrostatice, care elimin uzura,
asigurnd o durat de acionare practic nelimitat, mresc rigiditatea sistemului, elimin cldura
produs prin utilizarea unui sistem de rcire a uleiului.
43

Fig.3.4
Schema cinematic structural a unei maini de alezat i frezat cu mas deplasabil,
reprezentat n figura 3.5, cuprinde urmtoarele lanuri cinematice:
SC
SC
SC
SC
SC
5
3
2
1
4
I
H
F
G
E
CD
BA
M
Dif
CA
C L
CV
F
A
C
Cr
AP
G
B
D
2
CD1
CD2
2
3 BA
1 BA
z1
2
1 A
8 z z9
z3 z2
z4
z5
z6
z7
P
4
L2 L3
5
I1
C4
C2
C3
C1
M1
2
4 SC
Fig.3.5
a) Lanul cinematic pentru micarea principal. Micarea principal A
1
se utilizeaz la operaii
de alezare, filetare i gurire. Acest lan cinematic este format din motorul de acionare M
1
, cutia de
viteze CV i roata dinat z
1
, care transmite micarea la arborele principal AP. Micarea principal
A
2
este executat de platoul P, independent sau solidar cu arborele principal, utilizndu-se la operaii
de strunjire frontal i la frezare cilindro-frontal. Pentru reglarea lanului cinematic principal, se
utilizeaz o cutie de viteze comun, prevzut cu dou ramificaii comutabile la ieire: L
3
-z
1
pentru
micarea A
1
i L
3
-z
2
pentru micarea A
2
. Acionnd asupra rapoartelor de transmitere constanteale
celor dou lanuri cinemtice, se obin game de turaii corespunztoare la arborele principal i la
platou.
Pentru reglarea turaiilor se mai utilizeaz diferite sisteme electrice, cu motoare de turaie
variabil sau combinaii de sisteme elctrice i cutie de viteze simplificat.
44
b) Lanul cinematic pentru avansul longitudinal B este derivat din lanul cinematic principal,
cu punctul de legtur L
2
plasat dup cutia de viteze. Aceast micare este executat de arborele
principal, iar lanul cinematic const din transmisia z
1
-L
2
, cuplajul C
2
, cutia de avansuri CA,
mecanismul de inversare I
1
, cuplajul C
4
i un mecanism pentru transformarea micrii de rotaie n
micare de translaie (urubul conductor SC
1
i piulia solidar cu sania arborelui principal).
La unele maini se prevede o variant suplimentar de legtur a lanului cinematic de avans
faa de lanul micrii principale, amplasat naintea cutiei de viteze. Viteza de avans longitudinal,
corespunztoare acestei legturi, se calculeaz n funcie de turaia motorului M
1
, raportul de
transmitere constant ac
i'
al lanului cinematic M
1
-L
1
-CA-I
1
-C
4
-SC
1
, raportul de transmitere variabil
al cutiei de avnsuri i pasul urubului conductor SC
1
.
c) Lanul cinematic pentru avansul radial (micarea C). micarea se transmite la sania platoului
prin nchiderea cuplajului C
5
, amplasat naintea mecanismului diferenial Dif. Micarea de avans
radial se utilizeaz n aczul operaiilor de strunjire frontal. Deoarece platoul execut i micarea de
rotaie A
2
, lanul cinematic de avans radial este prevzut cu un mecanism diferenial Dif. Cele dou
intrri ale diferenialului sunt cuplate la cutia de avansuri prin C
5
i la arborele de antrenare al
platoului, prin roata z
3
. Micarea de avans radial se transmite de la arborele pentru antrenarea
platoului la cremaliera Cr prin urmtorul lan cinematic: z
2
-L
2
-C
2
-CA-I
1
-L
4
-C
5
-Dif-z
4
/z
5
-z
5
/z
6
-z
7
/Cr.
Transmisia ntre roile z
3
i z
5
este astfel dimensionat astfel nct aceste elemente s aib aceeai
turaie. n figura 3.6 este reprezentat un astfel de mecanism diferenial, avnd roile centrale 20,24 i
carcas H.
avans
radial
22(Z )
AP
58 (Z )
n
22
H
20 24
24(Z )
116(Z )
n
15
n
II I
6
3
1
4
5
ap

Fig. 3.6
d) Lanul cinematic pentru deplasarea capului de alezat (micarea D) are urmtoarea structur:
cutia de avansuri CA, mecanismul de inversare I
1
, bara de avansuri BA
1
, cutia de distribuie CD
1
pentru cuplarea decuplarea micrilor i mecanismul de transformare cu urubul conductor SC
2
.
e) Lanul cinematic pentru deplasarea saniei longitudinale. Micarea de avans longitudinal E se
obine prin derivaia CA I
1
BA
1
CD
1
i cuplarea urubului conductor SC
3
.
f) Lanul cinematic pentru deplasarea saniei transversale este derivat din cutia de distribuie
CD
1
i cuprinde transmisia CD
1
BA
2
CD
2
SC
4
.
g) Lanul cinematic pentru micarea de rotaie a mesei este derivat din cutia de distribuie CD
2
,
solidar cu sania longitudinal, transmind micarea la un angrenaj cu dantur interioar
neprezentat n schem. La unele variante de scheme, cutia de distribuie CD
2
este prevzut cu o
ramificaie pentru micarea de avans longitudinal E.
h) Micarea de poziionare H se realizeaz prin acionare manual sau cu un motor separat.
Distana dintre cei doi montani este funcie de lungimea barelor de alezat ataate la arborele
principal.
i) Lanul de poziionare a suportului este derivat din cutia de distribuie CD
1
i cuprinde
transmisia CD
1
BA
3
SC
5
. Micrile de poziionare D I se desfoar simultan. Poziionarea
xact a suportului se obine prin rotirea manual a piuliei ce este cuplat cu urubul conductor SC
5
.
45
Pentru deplasrile rapide ale tuturor subansamblurilor de lucru, maina este prevzut cu
motorul M
2
. Pornirea acestuia este condiionat de ntreruperea transmisiei BA
1
CD
1
. De
asemenea, toate lanurile cinematice de avans sunt prevzute cu manete cuplabile pentru acionare
manual.
Principalele caracteristici tehnice ce definesc posibilitile de prelucrare ale mainilor de alezat
i frezat orizontale sunt urmtoarele:
Diametrul arborelui principal pentru alezare i gurire;
Diametrul platoului i diametrul maxim de strunjire;
Distana maxim ntre arborele principal pinol;
Suprafaa mesei, numrul i dimensiunile canalelor de prindere;
Cursa maxim a saniei arborelui principal;
Cursa maxim a saniei radiale;
Cursa vertical a capului de alezat i distana minim/maxim dintre arborele principal i mas;
Cursa longitudinal i transversal a mesei;
Lungimea de alezare maxim;
Gamele de turaii ale arborelui principal i ale platoului;
Gamele de avansuri i vitezele de deplasare rapid;
Caracteristicile motoarelor de acionare;
Dimensiunile de gabarit i greutate.
Maina de alezat i frezat orizontal 262 G
Maina de alezat i frezat orizontal 262 G (fig. 3.7) se utilizeaz la executarea operaiilor
de gurire, alezare, frezare i filetare. Maina este prevzut cu un motor principal de acionare i un
motor suplimentar pentru micrile rapide. Platoul are o sanie-suport pentru operaiile de
strunjire plan-frontal.
Fig. 3.7
46
Fig. 3.8
Micrile mainii de alezat i frezat orizontale 262 G se realizeaz n felul urmtor.
a) Micarea de rotaie a axului principal se transmite de la motorul Af, (fig.3.8) printr-o transmisie
cu curea trapezoidal, cutia de viteze constituit din dou blocuri baladoare triple, axul V, de la
care micarea se transmite prin roile 14 i 15 la axul principal VI.
b) Micarea de rotaie a platoului se transmite de la axul V prin cupl aj ul C, i ro il e di n at e 16
i 17 la axul VII.
c) Micarea de avans longitudinal a axului principal se realizeaz prin intermediul unei cutii de
avansuri cu 3X3X2X2=36 trepte, dintre care numai 16 avansuri snt diferite, deoarece celelalte
se suprapun (fig. 3.9).
Micarea se transmite de la axul XVI prin angrenajul melc-roat melcat 41-42 i mecanismul
inversor 43-44-45 la urubul conductor XX i pi ul i a XXXV a axului.
d) Micarea de avans radi al a saniei suportului platoului se obine do la axul XVI prin angrenajul
melc-roat melcat 41-42, mecanismul inversor 43-44-45, mecanismul diferenial, angrenajul de roi
dinate 80-81-82 i melcul-roata melcat 83-84 la cremaliera 86 a suportului platoului.
47
Fig 3.9
e) Micarea de avans vertical a saniei de gurire se ob i ne de la axul XXV pri n roile conice 63-
64 i urubul XXVI.
i) Micarea de avans transversal a mesei se obine de la axul XVI, prin roile dinate conice
52-53, axul XXI, mecanismul inversor 56-58, angrenajul 69-70 i axul XXVIII, care deplaseaz
piulia f i xat a pe suportul mesei.
g) Micarea de avans longitudinal a mesei deriv de la axul XXIII, pri n sistemul melc-roat
melcata 65-66 i cremaliera 68.
h) Deplasarea vertical a pinolei contra stlpului se obine de la axul XXV pri n sistemul de
roi coni ce 71-72 i urubul conductor XXIX.
i) Filetarea se execut de ctre axul principal cu ajutorul unei garni turi de roi de schimb A
1

D
1
care se monteaz pe lir, scondu-se din angrenare concomitent roile 50 i 51.
j) Deplasrile rapide ale mesei se execut printr-o acionare separat de la electromotorul M
2
printr-un ambreiaj de siguran C
4
i roata dinat 87.
Maina de alezat i frezat 262 A
Maina de al ezat i frezat 262 A se caracterizeaz prin posibilitatea de deplasare a
contra stlpul ui i existenta unui motor electric suplimentar pentru deplasarea rapid a organelor
mobile. Micrile mainii 262 A (fig. 3.10) se realizeaz n felul urmtor.
a) Micarea de rotaie a axului principal V se obine de la motorul M
1
cu dou t ura i i , prin
cut i a de viteze de forma 3.2. Axul principal V primete 12 trepte de t ura i i prin roata 17.
b) Micarea de rotaie a pl at oul ui se transmite de la motorul electric M
1
cu dou t ura i i la
cut i a de viteze de forma 3X2, astfel nct axul IV primete n total 12 turaii diferite.
c) Micarea de avans a axul ui principal V se obine prin angrenajul 19-20 i se transmite la
cut i a de avansuri do forma 3X3, care asigur 9 trepte de avansuri; de la axul IX, micarea este
transmis urubului conductor prin cuplajele C
2
i C
3
la axul XI i apoi prin angrenajul 46-
47, urubul conductor transmite axului principal avansul longitudinal prin pi ul i a 49.
d) Micarea de avans radial a saniei suportului pl at oului se ob i ne prin deplasarea cremalierei
43 f i xat e pe suportul ei. Pentru aceasta, micarea se transmite de la axul IX la mecanismul
planetar cu roi cilindrice, angrenajul 37-38-39, melcul-roata melcat 40-41 i apoi la roata
dinat 42 care angreneaz cremaliera 43.
e) Micarea de avans a axului principal la filetare se transmite de la axul principal la axul XI prin
intermediul lirei cu roi dinate montate n locul roilor 46-47.
48

Fig. 3.10

Fig. 3.11
49
f) Micarea de avans vertical a saniei de gurire si a pinolei contra stlpului se realizeaz de la axul
XVI prin roile 73-74, urubul 75, care deplaseaz n sens vertical sania de gurire, i roile
conice 77-78 care deplaseaz n sens longitudinal piulia 86 fi xat de pinola contra stlpului.
g) Micarea de avans longitudinal a mesei se obine de la axul XIII i se transmite prin roil e 55-
56, inversorul C
5
, melcul-roat melcat 60-61, roile conice 62-63 i pinionul 64 ce angreneaz cu
cremaliera 65.
h) Micarea de avans transversal a mesei, ca i avansul longitudinal al mesei, se transmite de la
axul principal la axul XIV, iar prin angrenajul 66-67 la urubul 68.
i) Deplasarea rapid se transmite de la motorul auxiliar M
2
axului XIII.
Maina de alezat i frezat orizontal BFT 125
Maina de alezat i frezat orizontal BFT 125 este destinat guririi, strunjirii, alezrii,
frezrii i filetrii pieselor de mrime mijlocie.
b) Micarea de rotaie a platoului se obine direct de la axul IV prin antrenarea axului V sau prin
angrenajul interior 16-17 al platoului, asigurnd un numr de 12 trepte de turaii.
c) Micarea de rotaie a axului principal i a platoului concomitent se obine de la axul /// prin
roile 14-15, pinionul 16, coroana interioar a platoului 17, axul V, roile 23, 24, micarea
ajungnd la axul principal VI.
d) Micarea de rotaie a axului principal si a platoului independent se obine de la axul /// prin
intermediul roilor dinate 14-17 i prin decuplarea roilor 23-24.
e) Micarea de avans a axului principal se obine de la axul IV i se transmite prin axul VII, cutia
de avansuri prevzut cu dou blocuri baladoare triple i unul dublu la un mecanism inversor cu
roi dinate conice 41-42-43, melcul-roata melcat 44-45 i apoi la axul XIV, care transmite
micarea urubului conductor XV.
i) Deplasarea rapid a axului de lucru se realizeaz direct de la axul / prin roile 50-51.
g) Micarea de avans radial a saniei suportului platoului se transmite de la axul XIV prin
mecanismul diferenial, angrenajul de roi dinate conice 61-62 la cremaliera 66 a suportului
saniei.
h) Micarea de avans vertical a saniei de gurit se obine de la axul XII, transmindu-se prin roile
conice 71-74 la axul XIX.
i) Micarea de avans longitudinal a mesei se obine de la axul XX, de la care se transmite prin
angrenajul de roi dinate 79-87 la cremaliera 88.
j) Micarea de avans transversal a mesei se obine de la axul XXII prin intermediul roilor 83-89
i al axului XXIII.
k) Micarea de rotaie a mesei cu 360 se obine de la axul XXII, de la care se transmite prin
roile 90-91, melcul-roat melcat 92-93 i roata 94 la coroana dinat 95 a mesei.
1) Deplasarea vertical a pinolei contrastlpului se obine de la axul XII, de la care se transmite
prin roile 71-72 la urubul conductor XXI.
50

Fig. 3.12

Fig. 3.13
51
3.2 Stabilirea caracteristicilor tehnice principale
Caracteristicile tehnice principale ale centrului de prelucrare prin alezare i frezare cu arbore
orizontal Meteor 5 (fig. 3.14) sunt urmtoarele:
Fig. 3.14
CARACTERISTICI TEHNICE CPFH-500
Puterea motorului de acionare principal 40 KW
Gama continu a turaiilor arborelui principal 24000 rot/min
Cursa mesei 700 mm
Cursa saniei capului de frezare 700 mm
Cursa capului de lucru 700 mm
Dimensiunile paletei dimens. mesei mainii 630x630 mm
Indexarea mesei 360 poz.
Capacitatea de ncrcare a mesei 500 daN/kgf
Viteza avansului de lucru 1-3600 mm/min
Diametrul maxim al frezei 230 mm
Diametrul maxim de alezare 500 mm
Greutatea maxim a sculei 5 kgf
Pasul lanului port-scul 114,3 mm
Greutatea mainii 17000 kg
Timpul de schimbare al sculei 3.7 sec
Axe comandate simultan 3
Axe comandate numeric 5
52
3.3 Schema bloc a mainii
Centrul de prelucrare prin alezare si frezare cu arbore orizontal Meteor 5 se caracterizeaz
printr-un nalt grad de automatizare. Este destinat produciei serie mijlocie si mare. Sistemul de
comand permite acionarea mainii pe baza unui program acionarea pe baza comenzilor manuale.
Piesele mici i mijlocii de tip carcas se pot prelucra pe 4 sau 5 fee dintr-o singur prindere pe masa
mainii, ceea ce i confer acestei maini o mase precizie de prelucrare i o productivitate sporit.
Precizia prelucrrilor i meninerea n timp a acestei precizii este asigurat att printr-o
precizie geometric ridicat a elementelor de structur ale mainii i utilizarea elementelor de
rostogolite pe ghidaje aplicate, ct i printr-o construcie special a lagrului arborelui principal.
Fig. 3.15
Fig. 3.16
53
Fig. 3.17
Construcia solid i robust a batiului, montantului, mesei etc. este menit s asigure un mers
linitit ntregii maini, la diferite regimuri de lucru ale acesteia inclusiv la mersul n gol cu avansuri
rapide.
n cazul acionrii dup program, n funcie de diversele situaii aprute n prelucrare, se pot
introduce manual corecii de scul, avans, turaie sau curs. De asemenea, mainile sunt nzestrate i
cu un panou de comand, de la care se pot comanda: pornirea, oprirea, avansurile de lucru, turaia
arborelui principal i mecanismele de schimbare automat a sculei i a paletei.
Succesiunea de operaii ase realizeaz prin schimbarea automat a sculelor n arborele
principal, operaii fiind efectuat de ctre o mn mecanic (fig. 3.18).
Fig. 3.18
54
Dotarea mainilor cu magazine de scule implic utilizarea raional a sculelor funcie de
operaia ce se execut (fig. 3.19).
Fig. 3.19
n general maina se compune din urmtoarele subansamble:
- batiu;
- montant;
- sanie;
- capul de lucru care se deplaseaz pe ghidajele montantului;
- mas rotativ;
- magazin de scule, situat pe partea lateral a montantului;
- mn mecanic situata sus pe montant ( fig.3.18 );
- comand numeric ( fig. 3.20 );

Fig. 3.20
- un automat programabil, care preia toate interblocrile, ciclurile fixe i limitrile de
curs;
- dulapurile electrice, care cuprind partea electric, de comand i variatoarele de turaie
pentru motoarele de avans i motorul de acionare a cutiei de viteze;
- instalaie hidraulic;
- transportor de pan de tip urub fr sfrit;
La centrul de prelucrare Meteor 5 montantul este prins rigid pe batiu. Sania se deplaseaz pe
batiu, iar masa rotativ se deplaseaz pe sanie.
55
Avansurile pe axele X, Y, Z sunt obinute prin motoare de curent continuu, care antreneaz
direct uruburile cu bile. Aceasta se realizeaz prin intermediul a cte unui cuplaj elastic ce permite
abateri de la coaxialitate ntre axa urubului cu bile i axa motorului, protejnd astfel lgruirile, fr
a avea jocuri unghiulare.
Varierea continu a valorilor vitezei de avans ale elementelor mobile ct i varierea continu a
turaiilor arborelui principal, permit alegerea unor regimuri optime de achiere pentru fiecare
prelucrare n parte.
Msurarea deplasrilor pe axele X, Y, Z se fac cu traductori liniari tip inductosyn. Pe axa B
deplasrile unghiulare se msoar cu traductori circulari tip inductosyn.
Paleta are un dispozitiv pentru rotire, blocare i indexare pe masa mainii. Indexarea i
blocarea n diverse poziii unghiulare se realizeaz hidraulic, prin intermediul unui cuplaj Heart.
Acest sistem permite asigurarea unor precizii rigiditi foarte ridicate.

Fig. 3.21
56
3.4 Identificarea elementelor ce urmeaz a fi proiectate si realizarea proiectului
tehnic ( calcule cinematice, organologice, etc. )
n vederea schimbarii automate a sculelor, centrele de prelucrare dispun de magazine de scule
proprii si de sisteme de transfer automat al sculelor ntre magazinul de scule si dispozitivul de
centrare si fixare a sculei pe masina (axul principal sau suportii pentru scule cu coada prismatica).
Magazinele obisnuite de scule ale centrelor de prelucrare pot avea forma de disc, cu scule
amplasate pe suprafata frontala sau pe suprafata laterala, precum si forma de caseta cu lant, cu
aceleasi moduri de dispunere a sculelor (frontal sau lateral). Capacitatea de nmagazinare variaza
ntre 24 40 scule la magazinele tip disc si pna la 60 scule la magazinele cu lant. Capacitati de
nmagazinare mai mari (100 120 scule) se pot obtine cu constructii speciale de magazine de scule
(cu lant cu meandre, cu discuri supraetajate, cu tambure cu locasuri dispuse dupa o elice, cu discuri
avnd pe suprafata frontala mai multe circumferinte de locasuri etc.). Pozitia magazinului de scule
fata de planul de lucru al sculei pe masina-unealta poate fi diferita, fiind preferate solutiile la care
axele sculelor n magazin si n axul de lucru al masinii sunt paralele, caz n care cinematica
mecanismului de transfer este mai simpla.
n cazul prelucrarii pieselor de revolutie, numarul de scule necesare este mai redus, dar n
cazul prelucrarii pieselor de tip carcase complexe acest numar poate ajunge la 80 100 scule. Pe de
alta parte, avnd n vedere necesitatea asigurarii sculelor duble pentru nlocuirea sculelor uzate
(normal sau accidental) fara interventie umana, precum si faptul ca numarul de scule diferite creste
odata cu largirea familiei de piese prelucrate, rezulta ca centrele de prelucrare trebuie sa fie
alimentate automat cu un numar mare de scule. Una din solutiile posibile n acest sens este marirea
capacitatii magazinului de scule al masinii prin conceperea unor solutii ce permit cresterea acestei
capacitati pna la 120 scule. Dar, marirea capacitatii magazinului de scule prezinta doua
dezavantaje:
- creste timpul necesar pentru cautarea sculei programate si aducerea acesteia n pozitia de
schimbare;
- creste gabaritul magazinului si greutatea acestuia, ceea ce conduce la consumuri energetice mari
pentru executarea miscarii de cautare a sculei programate.
Avnd n vedere limitarile mentionate mai sus, precum si marirea familiilor de piese prelucrate
pe un centru de prelucrare si micsorarea seriilor de piese, rezulta necesitatea introducerii unor solutii
de alimentare cu scule a posturilor de lucru care sa asigure capacitati practic nelimitate si o mare
viteza de circulatie a sculelor n cadrul sistemului. Asemenea solutii sunt realizate n prezent de un
mare numar de firme din lume si se pot mparti n doua grupe distincte:
- sisteme pentru nlocuirea automata a magazinului de scule pe centrul de prelucrare;
- sisteme pentru nlocuirea automata a sculelor n magazinul de scule propriu al masinii n timp ce
masina lucreaza.
Schimbarea automata a magazinelor de scule
Realizarea practica a acestei metode presupune utilizarea unor magazine de scule de schimb
care sa poata nmagazina sculele necesare pentru prelucrarea integrala a unuia din tipurile de piese
din familia programata pe centrele de prelucrare. Firma Yamazaki - Japonia materializeaza solutia
de schimbare a magazinelor de scule utiliznd un magazin fix M de magazine de scule Mi (fig.3.22)
amplasate pe ghidaje si un sistem de transfer al magazinelor Mi pe/de pe centrul de prelucrare CP cu
57
montant deplasabil n lungul magazinului M. n vederea schimbarii magazinului de scule, centrul de
prelucrare CP se deplaseaza n dreptul pozitiei libere a magazinului M si se transfera magazinul
utilizat n aceasta pozitie, dupa care are loc deplasarea montantului n dreptul magazinului Mi ce
trebuie preluat; se transfera magazinul Mi pe centrul de prelucrare si se produce fixarea si cuplarea
acestuia cu sistemul de actionare.
Flexibilitatea acestui modul este asigurata si prin dotarea sa cu mesele n coordonate m1 si m2
si cu masa fixa m3, pe care se pot fixa si centra piese diferite.
Fig. 3.22
Firma americana Ex-Cell-0, pe centrul de prelucrare Flex Center, utilizeaza un magazin
orizontal cu patru magazine de scule de tipul cu lant, fara pozitie libera. Pentru schimbare se
foloseste un manipulator hidraulic cu brat cu doua graifere amplasat pe o platforma rotativa, dar care
are si deplasari n coordonate pentru deplasarea n dreptul fiecarei pozitii a depozitului de magazine
de schimb.
Firma japoneza Hitachi Seiki a adoptat solutia din fig.3.23 cu un singur magazin de schimb. n
acest caz, practic, nu se poate vorbi de un depozit de magazine de scule, acesta fiind nlocuit printr-
un modul de asteptare cu doua pozitii, una fiind libera si pe ea va trece magazinul B cu scule
utilizate, iar n cealalta pozitie asteapta magazinul de schimb A. Schimbarea magazinelor se
realizeaza cu un manipulator hidraulic cu un singur brat, care trebuie sa execute miscarile 1, 2, 3 si 4
prezentate n fig.3.23.
Fig. 3.23
58
Magazinul ( depozitul ) de magazine de scule se poate realiza si sub forma de cap revolver
care, pe fetele laterale, este prevazut cu sisteme de predare/primire a magazinelor de scule. O
asemenea solutie a fost adoptata de firma Votan (Germania) si este prezentata schematic n fig.3.24.
Prin deplasarea spre stnga a montantului centrului de prelucrare CP, magazinul M1 cu scule
folosite este adus n pozitia de predare pe postul liber al capului revolver CR cu patru pozitii. Dupa
aceasta, montantul se retrage spre dreapta pentru a putea fi posibila comutarea depozitului CR si,
apoi, deplasnd din nou montantul spre stnga, are loc preluarea magazinului de scule selectat.
Fig. 3.24
n mod normal, la toate solutiile prezentate, magazinele de schimb sunt aduse la depozitul de
magazine cu ajutorul robocarelor, magazinele fiind echipate cu scule noi n depozitul central de
scule .
Sistemele de schimbare automata a magazinelor de scule prezinta unele inconveniente, care
limiteaza utilizarea lor:
- numarul de scule ce pot fi nmagazinate nu poate fi mai mare de 2532 scule, deoarece cu
cresterea capacitatii creste greutatea magazinului si aceasta conduce la dificultati importante pentru
sistemul de transport si de manipulare a magazinelor pe masina; de asemenea, creste consumul de
energie pentru executarea acestor operatii;
- la prelucrarea seriilor mici de piese, pot fi schimbate si scule ce nu au ajuns nca la gradul de uzura
limita, ceea ce determina cresterea numarului de scule duble si a timpului consumat pentru montarea
si reglarea acestora;
- n cazul ruperii accidentale a unei scule, daca n magazinul de pe masina nu exista dublura, va fi
necesar sa oprim masina.
Urmare a incovenientelor prezentate, solutiile de mai sus vor putea fi utilizate n cazul
prelucrarii seriilor de piese cu peste 50 bucati, daca numarul de scule necesar pentru prelucrarea
acestora nu este mai mare dect capacitatea limita mentionata; de asemenea, solutia se va adopta si
n cazul cnd timpul necesar pentru schimbarea individuala a sculelor din magazin este mai mare
dect timpul necesar operatiilor de prelucrare ( la prelucrarile cu viteze mari de aschiere ).
59
Schimbarea automat a sculelor n magazinul de scule al mainii
Schimbarea automata a sculelor n magazinul de lucru al masinii asigura, din punctul de
vedere al sculelor, flexibilitatea cea mai mare, numarul de scule cu care poate lucra centrul de
prelucrare n acest caz fiind orict de mare, iar pe de alta parte alimentarea cu noi scule are loc n
timp ce masina-unealta prelucreaza. {i aceasta metoda se poate realiza practic prin mai multe solutii,
dintre care urmatoarele trei sunt mai importante:
- se utilizeaza un magazin de scule suplimentar asezat lnga masina- unealta din care se transfera
sculele n magazinul de lucru al masinii;
- se utilizeaza un depozit fix de scule, cu scule amplasate n matrice, pe verticala, sau cu scule
amplasate liniar;
- magazinul de lucru al masinii se alimenteaza dintr-o paleta de transport adusa la masina cu un
robocar, manipulatorul pentru alimentare putnd fi amplasat direct pe robocar sau este ampalsat
lnga masina.
Prima solutie se regaseste, de exemplu, la centrele de prelucrare MX6 ale firmei Ikegai
( Japonia ). Acestea sunt prevazute cu un magazin de tip lant M1 (fig.3.25), ampalsat pe montantul
masinii si o mna mecanica dubla pentru transferul acestora n axul principal si un al doilea magazin
M2, de aceeasi capacitate, amplasat alaturi de masina, paralel cu primul magazin.
Fig. 3.25
Transferul sculelor din magazinul M2 n magazinul M1 se realizeaza cu un manipulator
amplasat pe suportul magazinului suplimentar. Transportul sculelor de la depozitul central de scule
la magazinul M2 se face cu un carucior actionat manual sau cu un robocar.
Firma Mandelli extinde posibilitatile acestei solutii utiliznd, pe centrele de prelucrare Quasar, doua
magazine suplimentare pe lant, ampalsat pe un suport rotitor la 180; magazinul de lucru al masinii
este de tip disc, cu o capacitate de 36 scule, iar transferul sculelor se face ca la solutia precedenta.
Solutia prezentata mai sus este valabila pentru centrele de prelucrare prin gaurire si frezare.
Aceeasi solutie se poate aplica si n cazul centrelor de prelucrare prin strunjire, un exemplu n acest
60
sens fiind prezentat n fig.3.26. Magazinul de scule de pe masina n acest caz, un cap revolver, cu
ajutorul manipulatorului 4 realizndu-se transferul partii de lucru 1 a sculelor ntre capul revolver si
magazinul de scule de translatie 5. n cazul sculelor de translatie, o solutie foarte moderna este aceea
prin care se schimba casete cu un anumit numar de scule.
Fig. 3.26
n cazul celei de a doua solutii, rolul magazinului de scule suplimentar este ndeplinit de un
depozit de scule fix, vertical sau orizontal, putnd exista cte un asemenea depozit la fiecare modul
din sistem sau exista un depozit de scule comun pentru toate modulele sistemului. A doua solutie se
aplica doar atunci cnd toate modulele sistemului sunt asezate n linie.
Presupunnd ca este vorba de un singur modul cu un depozit cu locasuri n matrice, se
utilizeaza, de regula, pentru transfer, un manipulator cu deplasare pe portal sau pe punte (fig.3.27).
n cazul cnd depozitul matrice este comun tutror
Fig. 3.27. Alimentarea cu scule individuale din depozit matrice modulelor, acesta se amplaseaza n
spatele centrelor de prelucrare si transferal sculelor ntre depozit si oricare dintre module se
realizeaza cu ajutorul unui obocar pe sine pe care evolueaza un robot cu structura mecanica flexibila
(fig.3.28 ).
61
Fig. 3.28
A treia solutie de alimentare cu scule individuale a posturilor de lucru la un centru de
prelucrare se refera la folosirea unor palete de transport P ( fig.3.29 ) al culelor, prevazute cu un
numar de locasuri cel putin egal cu capacitatea agazinelor de pe masini. Transportul paletelor cu
scule la posturile de lucru se relizeaza cu robocarul RC ghidat liber pe fir inductiv si se pozitioneaza
prcis fata de centrul de prelucrare.
Fig. 3.29
Transferul sculelor dintre paleta de transport si magazinul M al centrului de prelucrare se
realizeaza cu un manipulator nglobat n constructia robocarului.
Desi solutia utilizarii depozitelor matriciale comune ofera posibilitatea alimentarii cu un numar mare
de scule a posturilor de lucru, ultima solutie prezinta, cea mai mare flexibilitate deoarece se poate
62
aplica si n cazul dispunerii oarecare a posturilor de lucru, nu numai liniara, iar numarul posturilor
de lucru ale sistemului poate fi orict de mare.
n afara de supravegherea starii sculei si comanda schimbarii acesteia n momentul uzurii
limita sau al ruperii, sistemul de comanda a alimentarii automate cu scule a centrului de prelucrare
trebuie sa realizeze si urmatoarele functii:
- contorizarea timpului de lucru al sculelor si dispecerizarea n timp real a gestiunii sculelor ( a
functionarii manipulatoarelor pentru transferul acestora );
- sa comande corectia automata n programul NC a marimii uzurii sculei n urma masurarii piesei
prelucrate sau a uzurii sculei;
- sa controleze codul sculei pe tot drumul dintre depozit si sistemul de fixare de pe masina, pentru a
mpiedica distrugerea sculei sau a masinii n cazul selectarii gresite a unei scule;
- sa stabileasca completul de scule necesare pentru prelucrarea unui tip de piesa din familia
programata pe centrul de prelucrare respectiv.
Calcule geometrice i de alegere a motorului electric pentru magazinul de scule
1) Calculul diametrului magazinului de scule
L = N ( + Dms )
L = 30 ( 27 + 25 ) = 4410 mm
L lungimea desfasurata a cercului purtator al sculelor
D = L /
D = 4410 / = 1403.74 mm
2) Unghiul de dispunere al sculelor d
= 360 / N
= 360 / 30 = 12
3) Viteza de rotire a magazinului
v = s / t = [4410 ( 1403.74 + 20)] / 3 =995.42 mm/s ~ 0.99 m/s
4) Puterea mecanica la axul magazinului
P = F * v
F = F
i
* F
f
F
i
= m*a
m = m
M
+ m
s
= 320 + 5 = 125 kg
a = v / t
0
= 0.99 / 0.4 = 2.47 m/s
2
F
i
= m*a = 325*2.47 = 802.75 N
63
F
f
= *G = 0.001*3200 = 3.2 N
F= 802.75*3.2 = 2568.8 N
P = F*v = 2568.8*0.99 = 2543.112W ~ 2.6 KW
v = D / t = R
MS
= v / R
MS
= 0.99 * 2 / 127 = 0.015 s
-1
= * n / N => n = 30 / = 0.14 rot / min
Se alege motorul electric
v = * D*n / 1000 => 0.99 * 60 = * 1403.74 * n /1000 => n
MS
= 13.46 ~ 14[rot/min]
M
t
= 9550 * 2.7 / 14 = 1841 Nmm ~ 1.8 Nm
M
0
= 2
Se alege din catalogul Siemens motorul model 044 - AF71.
Angrenaje melcate
In cazul transmiterii miscarii dintre axele neparalele si neconcurente este folosit angrenajul
melc roata melcata.
De regula, unghiul dintre proiectiile axelor intr-un plan normal pe distanta minima dintre ele este de
90.Cauza principala a utilizarii angrenajelor melcate la msinile unelte este obtinerea unor rapoarte
de transmitere mici si foarte mici ( lanturi cinematice de avans, lant cinematic de rulare ).
Prezenta angrenajului melcat in lantul cinematic de rulare este dictate de faptul ca raportul total de
transmitere al lantului trebuie sa fie egal cu inversul raportului de transmitere dintre elementele
mecanismului fictiv.
Angrenajele melcate sunt folosite de asemenea in constructia de masini, in special pentru cea a
capetelor si platourilor divizoare.Dintre avantajele folosirii angrenajelor melcate, enumeram:
- obtinerea de rapoarte foarte mici cu un numar redus de elemente;
- functionarea foarte lina( in special la angrenajul melcat globoidal);
- zgomot redus in functionare in conditiile unor masuri in ceea ce priveste prelucrarea si montarea
elementelor componente.
Angrenajele melcate au si unele dezavantaje, dintre care cele mai importante sunt:
- consum de material deficitar: bronzul la angrenajele mai importante, pentru roata melcata;
- conditii tehnologice de realizare dificile ( la angrenajele destinate lanturilor cinematice de
divizare);
- realizarea unor rapoarte mai mari de 1/6;
- randamentul transmisiei scazut: 0.550.82;in conditii deosebite de prelucrare si montaj : 0.80.9
Din punct de vedere constructiv, angrenajele melcate folosite la masinile-unelte nu difera de
cele folosite, in general, in industria constructoare de masini.
Melcii sunt realizati fie dintr-o bucata cu arboreal, fie sub forma de bucsa montata pe pana sau
caneluri.Rotile melcate de pe diamtrul mic sunt prelucrate integral din bronz, rotile mari au doar
coroana dintata din bronz,din fonta sau otel de calitate inferioara.
64
Din cauza fortelor axiale mari, melcii vor fi montati pe arbori ai caror lagare vor avea rulmenti
axiali-radiali la ambele capete(daca lungimea arborelui nu este prea mare) sau pentru compensarea
deformatiilor termice (in cazul arborilor de lungimi mai mari) intr-un lagar vor fi montati doi
rulmenti radiali-axiali , iar in celalalt un rulment radial liber in carcasa pentru a se putea deplasa
axial.
Aceleasi probleme trebuie rezolvate si pentru roata melcata, cu observatia ca aceasta trebuie
montata astfel incat sa se permita reglarea pozitiei axiale fata de melc(axa de simetie a rotii melcate
trebuie sa treaca prin centrul melcului).Fiind mai des intalnita se fac anumite calcule necesare pentru
proiectarea angrenajului melcat cilindric.
Pentru predimensionare va fi luata in considerare solicitarea de incovoiere la oboseala pentru
dintii rotii melcate;melcul fiind de obicei din otel suporta mai bine aceasta solicitare.
Matricea de calcul a modulului axial al melcului care va fi normalizat.Ca una din valorile
precizate se STAS 822-82; de regula la masinile-unelte:1, 1.25, 1.6, 2, 2.5, 3.15, 4.5, 6.3, 8mm.
In continuare, se va realize calculul geometric.
Calculele elementelor geometrice ale angrenajului melcat
Predimensionarea angrenajului melcat cilindric nedeplasat
a) Modulul normal
m
n2

3
2
0
2
2 2 v
* *
cos * * * * * K * Mt 4
Fp
b I
z q
Yf K K K
[mm]
K
v
factor dynamic interior = 1.2
K
I
factor dynamic exterior = 1.25
K
B
factorul de repartitie frontal ~ 1.2
K
B
= 1+ ( z
2
/ ) * (1-x) ;
- coefficient de forma
K
factorul de repartitie frontala = 0.75

Y
F2
factorul de forma al dintelui ( se determina pentru un numar de dinti
echivalenti )
z
n2
= z
2
/ cos
2
2
= 30 / cos
2
0
unghiul elicei de referinta a melcului
tg
0
= z
1
/ q
z
1
numarul de inceputuri ale melcului = 1
q coefficient diametral
z
2
numarul de dinti ai rotii melcate = 30
rezistenta admisibila la oboseala la piciorul dintelui = 21 [MPa]
Alegerea coeficientului diametral q ( STAS 6845 82 )
65
Coeficientul diametral q al melcului trebuie sa fie ales din valorile :
7; 8; 9; 10; 11; 12; 14; 16; 18
Coeficientul diametral q se allege in functie de modulul axial:
m
mn
116 22.6 34 56.3 710 1216 2025

q
12 10 10 9 9 8 7
14 12

11 10 10 9 8
16 14 12 12 11 10 9
Se alege q = 10
m
n

3
2 2
21 * 30 * 10
71 . 5 cos * 64 . 3 * 75 . 0 * 2 . 1 * 2 . 1 * 25 . 1 * 8 . 1 * 4
= 0.31
Materialul
rotii melcate
STAS Felu
l
turn
arii
Caracteristici
mecanice
Tensiunea admisibila [MPa]
duritatea flancului melcului
r
[MPa]
HB
10/1000
DRC<45HRC DRC45HRC
FPII
FPIII
HP
FPII
FPIII
HP
CuSn 14
CuSn 10
197/2-
76
C
N
230
220
80
65
58
40
42
29
190
130
72
50
32
36
225
160
CuSn6Zn4Pb4 197/2-
76
N
F
180
280
60
70
36
52
26
37
113
165
46
63
33
46
135
198
CuAl10Fe 3T 198/2-
81
N
C
440
490
90
100
82
86
64
70
-
-
100
110
76
84
-
184*
66
CuAl9FeSnSt 198/2-
81
C 590 120 103 103 82 132 100 192*
FC100
FC150
FC200
FC250
568/-
75
N
100-160
150-250
100-270
210-270
100-150
140-190
120-210
180-240
34
38
43
48
21
24
27
30
-
-
-
-
42
48
54
60
26
30
34
37
115*
130*
130*
145*
Calculul melcat al angrenajului melcat cilindric nedeplasat
0
= 26
01
= 26,5650 sau
01
> 26,5650
Modulul axial al melcului ( m)
m = m
x
= m
n1
/ cos
0
[mm]
m
n1
=m
n2
[mm]
m
n
=2.5
m = m
x
= 2.5 / cos 26 = 2.78 mm
Pasul elicei ( p
z
)
p
z
= *m
x
*z
1
= *2.7*1=8.73 mm
Diametrul de referinta al melcului
d
01
= q*m
x
= 10*2.78 = 27.8 mm
Inaltimea capului de referinta al melcului ( h
0a1
)
h
0a1
= h
0a1x
* m
x
= 1*2.78 = 2.78 mm
Jocul de referinta la cap

c
0
= c
0x
*m
x
= (0.15 0.3)*2.75 = -0.41 mm
Inaltimea piciorului de referinta al melcului
h
0fi
= ( h
0ax1
* c
0x
)*m
x
h
0fi
= 1*1.2*2.78 = 3.33 mm
67
Diametrul de cap al melcului
d
a1
= d
01
2 h
0a1

= m
x
*( q+2)
d
a1
= 2.78*(10+2) = 33.6 mm
Diametrul de picior al melcului
d
f1
= d
01
2h
0f1
=
= m
x
*( q-2.4)
d
f1
= 2.78(10-2.4) = 21.12 mm
Diametrul de divizare al melcului
d
w1
= d
01
d
w1
=21.12 mm
Lungimea melcului ( L )
L = ( 10 + 0.06* z
2
)m
x
L = ( 10+0.06*30)2.78 = 32.8 mm
02
unghiul de inclinare de referinta al dintelui la roata melcata
02
=
0
= 26
m
t2
modul frontal al rotii melcate
m
t2
= m
x

m
t2
= 3 mm
d
w2
diametrul de divizaree al rotii melcate
d
w2
= m
t2
*z
2
d
w2
= 2.78*30 = 83.4 mm
d
a2
diametrul de cap al otii melcate
d
a2
= m
t2
*(z
2
+2)
d
a2
= 2.78*(30+2) = 88.96 mm
d
f2
diametrul de picior al rotii melcate
d
f2
= m
t2
*(z
2
2.4)
d
f2
= 2.78*(30-2.4) = 76.72 mm
d
am2
diametrul maxim al rotii melcate
d
am2
= d
02
+ 2m
t2
d
am2
= 88.96+2*2.78 = 94.52 mm
r
E2
raza de curbura a suprafetei de varf
r
E2
= 0.5*d
01
m
x1
68
r
E2
= 0.5*2.78 2.78 = 11.12 mm
b latimea rotii melcate
b = 0.75*d
a1
b = 0.75*33.36 = 25.02 mm
semiunghiul coroanei melcate
= arcsin0.94 = 70.05
sin = b / ( d
a1
0.5*m
x
)
sin = 25.02 / ( 2.78 0.5*2.78 ) = 0.94
a
0
distanta de referinta dintre axe
a
0
= 0.5*m
x1
*( q+z
2
)
a
0
= 0.5*2.78*( 10+30 ) = 58.35 mm
a distanta dintre axe
a = 0.5*( d
w1
+ d
w2
) = 0.5*m
x1
*( q+2x+z
2
)
a = 0.5*( 33.3+83.4 ) = 58.35 mm
Verificarea reductorului melcat
H2
= z
H
*z
m
*
2
2 1
2
* 3 . 1
* * * 2
w w
v f t
d d
K K K M

[MPa]
H2
- rezistenta limita la oboseala in care:
k
e
factor dynamic de exterior
k
v
factor dynamic interior
k
factor de repartitie longitudinala a sarcinii pentru solicitarea la piciorul dintelui

d
w1
diametrul de divizare al melcului
d
w2
diametrul de divizare al rotii melcate
z
M
- factor de material
z
H
factor de rulare
z
M
= ( 0.35*E )
1/2
= 500 * 73 = 271.1 MPa
z
H
=
t
sin cos
02
2
= 2 = 1.4142

02
unghiul de inclinare de referinta al dintelui la roata melcata

02
=
0
= 26

t
unghiul de divizare frontal

tg
t
= tg
n
/ cos
02
= tg 20 / cos 26 = 0.40 => = 21
f
1
sageata la incovoiere a arborelui melcului
f
1
= F
1
*e
3
/ 48 E
1
*e
1
69
F
1
rezultanta fortelor care actioneaza asupra melcului
F
1
=
2
1
2
1 r t
F F + [N]
F
t1
forta tangentiala
F
r1
forta radiala
F
t1
= 2*M
t1
/ d
01
F
r1
= F
t1
*tg
n
/ sin
0
E
1
modulul de elasticitate
I
1
momentul de inertie
I
1
= *d*w
1
/ 64 [mm]
Automatizarea operatiei de alimentare cu piese a centrelor de prelucrare, ca si automatizarea
depozitarii si transportului pieselor, poate fi realizata numai prin utilizarea paletelor de piese.
Acestea sunt elemente care, prin tipizarea lor, a elementelor de prindere a pieselor pe palete si a
elementelor de manipulare si transport, confera flexibilitatea necesara n realizarea operatiilor de
depozitare, transport si alimentare a posturilor de lucru, facnd ca, din acest punct de vedere,
diferitele piese sa se comporte ca una singura. Prelund de la liniile automate rigide ideea
dispozitivului purtator (caseta), paletele de pise contribuie la cresterea productivitatii prin eliminarea
timpului de orientare si fixare a piesei n postul de lucru, deoarece aceste operatii se realizeaza fara
oprirea masinii n acest scop ( timpul pentru aceste operatii poate ajunge, pentru repere mari si grele,
la 40 50 % din timpul disponibil al masinii ).
Paletele de piese utilizate se mpart n doua grupe mari:
- palete dispozitiv de lucru;
- palete de transport.
Utilizarea paletelor facnd parte din una din grupele mentionate este determinata de forma
pieselor si de tipul masinii-unelte pe care are loc prelucrarea acestora. Astfel, pentru alimentarea cu
piese a centrelor de prelucrare si a strungurilor carusel se utilizeaza paletele dispozitiv de lucru, pe
cnd n cazul strungurilor cu axul principal orizontal se utilizeaza palete de transport ( navete sau
magazine de piese ). Paletele dispozitiv de lucru se pot utiliza pentru piese mari, n unicat, n cazul
centrelor de prelucrare ( piese prismatice ) si al strungurilor carusel ( piese de revolutie ), dar si
pentru prelucrarea pieselor mici, n buchet , utiliznd elemente de centrare - fixare tipizate sau
specifice ( n cazul tendintei spre serie mare ).
La conceptia si utilizarea paletelor n cadrul unui centru de prelucrare, va trebui sa se aiba n
vedere ca acestea sa raspunda unor cerinte de ordin tehnic si economic, cum ar fi:
- sa fie realizate ntr-un numar ct mai mic de tipodimensiuni n conditia cuprinderii tuturor
necesitatilor beneficiarilor;
- pe o aceeasi paleta sa se poata centra si fixa un numar ct mai mare de tipuri de piese cu ajutorul a
ct mai multe elemente tipizate de centrare - fixare;
- sa permita manipularea usoara si ntr-un timp ct mai scurt n punctele de trecere din depozit pe
70
sistemul de transport si de pe acesta la masina-unealta;
- sa poata fi pozitionate pe masina-unealta cu precizie suficienta ( 0,01 mm, n cazul paletelor
dispozitiv de lucru );
- sa nu fie afectate de actiunea lichidelor de racire-ungere si a aschiilor si sa nu deterioreze pisele
amplasate pe ele;
- sa fie realizate la un pret de cost acceptabil.
Paletele dispozitiv de lucru se pot realiza fara strngere nglobata si cu elemente de strngere
nglobata n constructia paletei.
Paletele dispozitiv de lucru fara strngere nglobata pot avea forma patrata, dreptunghiulara
sau circulara, cu elemente de constructie care pot sa difere de la o tara la alta sau chiar de la un
producator la altul.
Fig. 3.30
Avnd la baza elementele standardului japonez JIS B 6337 - 80, paletele recomandate de ISO
pot avea forma ca n fig.3.30, pentru dimensiuni nominale pna la 800mm ( ISO/DP 8526/1-1984 )
sau ca n fig.3.31, pentru dimensiuni mai mari ca 800mm ( ISO/DP 8526/2 - 1984), diferind doar
forma si dimensiunile suprafetei inferioare.Dimensiunea a1 poate capata una din valorile sirului
71
normalizat cu ratia 1,25 ( 320, 400, 500, 630 si 800, respectiv 1000, 1250, 1600, 2000 etc.), raportul
a2/a1 avnd, de asemenea, valoarea 1,25 ( n cazul paletei dreptunghiulare ).
Pentru elementele cu aceeasi functie, s-au pastrat aceleasi notatii att n fig3.30 ct si n
fig.3.31, aceste elemente fiind:
1. - suprafata superioara a paletei, pe care se aseaza, se centreaza si se fixeaza piesa prelucrata;
2. - suprafata de asezare (de rezemere) a paletei pe masa masinii, pe sistemul de transport sau n
depozit;
Fig. 3.31
3. - suprafete pentru ghidarea sau alunecarea paletei n timpul transferului de pe un element pe altul
( de pe robocar pemasa masinii-unelte sau de pe robocar n depozit etc.);
4. - gauri de pozitionare a paletei pe masa masinii;
5. - gaura centrala utilizata pentru pozitionarea piesei sau ca baza tehnologica la prelucrarea
paletei;
6. - muchii de pozitionare a piesei pe paleta;
7. - suprafete pe care apasa elementele pentru blocarea (strngerea) piesei pe masa masinii;
8. - gaura de aliniere (de pozitionare a piesei sau a elementelor de fixare a piesei pe paleta, respectiv
de orientare tehnologica la prelucrarea paletei ).
72
Fig. 3.32.
Suprafata superioara a paletelor se poate realiza n sase variante,
prezentate n fig.3.32. Acestea sunt:
- varianta cu gauri de fixare filetate ( fig.3.32, a );
- varianta cu canale T ( fig.3.32, b );
- varianta cu canale T si un canal de orientare perpendicular pe canalele T (fig.3.32, c);
- varianta cu canale T radiale ( fig.3.32, d );
- varianta cu canale T radiale duble ( fig.3.32, e );
- varianta cu suprafata neteda ( fig.3.32 ).
Pozitionarea piesei pe suprafata superioara a paletei se poate realiza prin una din urmatoarele
metode:
1. - cu ajutorul gaurii centrale si a gaurii de aliniere, n cazul paletelor cu gauri filetate;
2. - cu ajutorul gaurii centrale si a unui canal T de referinta;
3. - cu ajutorul muchiilor de pozitionare, n cazul cnd sunt prevazute (fig. 3.30 si 3.31);
4. - cu ajutorul unui canal T si a canalului perpendicular de orientare (fig.3.32, c);
5. - utiliznd doua gauri strapunse pentru stift cilindric ( fig.3.31 ).
73
Pozitionarea paletei pe masa masinii-unelte se face cu ajutorul a doua sau trei stifturi cilindrice
( fig.3.31 ) sau conice, trei stifturi utilizndu-se la paletele cu dimensiuni mai mari de 800mm.
Paletele dispozitiv de lucru circulare au partea inferioara ca si la paletele patrate sau
dreptunghiulare, cu elemente de ghidare, centrare si fixare, astfel ca ele pot fi primite pe centre de
prelucrare sau pe strunguri carusel. n primul caz, pe suprafata superioara a paletei se monteaza
bride, pentru prinderea pieselor prismatice sau bacuri, pentru prinderea pieselor de revolutie.
Elementele de centrare-fixare a pieselor pe palete dispozitiv de lucru fara strngere nglobata
se realizeaza n sistem modular ( Baukasten ), un exemplu n acest sens, cu gauri de centrare si
fixare pe suprafata superioara a paletei, fiind cel din fig.3.33.

Fig. 3.33
Paletele dispozitiv de lucru cu strngere nglobata se caracterizeaza prin nglobarea n constructia
paletei a unor elemente de orientare si fixare, actionate hidraulic sau pneumatic, determinnd prin
aceasta scurtarea timpului necesar pentru orientarea si fixarea piesei pe paleta si cresterea preciziei
de pozitionare / fixare. Asemenea palete se utilizeaza n doua cazuri:
- cnd tipul productiei este cu tendinta spre serie mare, deoarece flexibilitatea sistemului scade prin
introducerea strngerii nglobate, cu aplicare, n special, la liniile automate flexibile;
- cnd se pune problema prelucrarii pieselor n buchet ( mai multe piese centrate si fixate pe o
aceeasi paleta, de regula, de forma dreptunghiulara ).
Prima solutie se aplica mai des n cazul paletelor circulare, pentru piese de revolutie prelucrate
pe strunguri carusel, n care caz se prevad trei bacuri autocentrante pe suprafata superioara a paletei,
dar si n cazul pieselor prismatice.
74
Fig.3.34
n cazul prelucrarii n buchet a pieselor prismatice, orientarea si strngerea acestora se
realizeaza ca n fig. 3.34. n functie de numarul pieselor de pe paleta, n cele doua blocuri de
strngere BS vor actiona elementele de strngere ES atasate unor pistoane pneumatice. Directia de
actiune a pistoanelor este nclinata fata de suprafata laterala a pieselor pentru a realiza o strngere
sigura, cu o componenta actionnd pe directie verticala; eliberarea pieselor se face prin destinderea
arcurilor din partea opusa actiunii de strngere.
Alimentarea tuturor cilindrilor de strngere se face, concomitent, prin intermediul
distribuitorului pneumatic D, n momentul cnd se face legatura cu sursa de alimentare.
Pozitia blocurilor de strngere BS pe corpul CP al paletei poate fi fixa, n care caz flexibilitatea
este asigurata numai n limitele cursei pistoanelor de strngere (fig.3.34), dar pentru largirea
flexibilitatii, blocurile de strngere pot fi deplasate pe canale T ( fig.3.35,a ); n cazul cnd buchetul
contine numai un rnd de piese, blocul de centrare BC nu se mai aseaza central ci lateral (fig.3.35,
b).
Fig. 3.35
75
Pentru centrarea si fixarea paletei portpiesa n postul de lucru, la partea inferioara a acesteia se
pot prevedea aceleasi suprafete ca si la paletele dispozitiv de lucru fara strngere nglobata.
Fixarea n buchet a pieselor de tip disc cu gaura centrala se poate face ca n fig.3.36, n care
piesele se centreaza pe elementele de reazem Ea si sunt strnse cu elementele de strngere ES
actionate de pistoanele P prin intermediul unor tije T. {i n acest caz, alimentarea tuturor elementelor
de strngere se face printr-un distribuitor D n postul de primire a paletei C.
Fig. 3.36
Paletele de transport
Paletele de transport, care pot ndeplini si functia de depozitare, sunt necesare n cadrul
centrelor de prelucrare n structura carora intra strunguri cu axul principal orizontal, caz n care
alimentarea masinii se face prin manipularea directa a piesei de pe paleta n axul masinii si n sens
invers, prelucrarea piesei neputndu-se face direct pe paleta ca n cazul pieselor prismatice.
Daca pentru piesele prismatice si cele de revolutie de dimensiuni mari s-au putut standardiza
cteva tipodimensiuni de palete, n cazul pieselor de revolutie cu prelucrare pe strunguri orizontale
diversitatea este att de mare, nct aceasta standardizare nu este posibila dect din punctul de
vedere al transportului si al depozitarii. Din acest motiv, paletele de transport se realizeaza n
structura prezentata n fig. 3.37. Placa superioara 1 este subansamblul pe care se amplaseaza
elementele de asezare n pozitie orientata pentru nmagazinarea pieselor, aceasta placa montndu-se
ntr-o rama suport 2, care poate fi dintr-o bu-cata sau compusa din doua parti ca n figura. Pe rama
suport se amplaseaza, pe de o parte, codul 3 al paletei ( al pieselor nmagazinate ) si elementele de
ghidare 4 necesare depozitarii si amplasarii paletei pe placa de transport 5.
76
Fig. 3.37
Constructia placii de transport, la partea inferioara a acesteia, este dependenta de mijlocul prin
care se realizeaza transportul paletelor (robocar, conveior cu role, conveior cu lant sau sisteme
combinate); si aceasta parte a paletei, precum si partea de nramare si depozitare, pot fi
standardizate. Specifica aplicatiilor particulare este constructia placii superioare a paletei, pe care
trebuie sa se nmagazineze piese de tip ax de diferite lungimi, piese de tip disc pe grupe de
dimensiuni, piese cave cu diametrul interior de valori diferite si piese diverse, inclusiv scule (pentru
transportul acestora din magazia de scule la masina-unealta). Cteva exemple de realizare a acestei
placi sunt date n fig.3.38.
Fig. 3.38
77
Piesele de tip ax mai scurte se por nmagazina ntre stifturi ( fig.3.38, d ), iar cele mai lungi n
alveole executate n placa superioara ( fig.3.38, e ) sau pe prisme ( fig.3.38, a ). Piesele de tip disc se
nmagazineaza cu axa n pozitie verticala, ntre stifturi ( fig.3.38, b ), iar piesele cave se amplaseaza
n magazin pe stifturi cilindrice (fig.3.38, c) sau pe stifturi tronconice. n situatiile prezentate,
flexibilitatea de nmagazinare se poate obtine fie prin schimbarea placii cu elementele de
nmagazinare montate, fie prin schimbarea sau modificarea pozitiei acestor elemente pe aceeasi
placa. Un exemplu de paleta cu flexibilitate reglabila este prezentat n fig.3.39, pentru piese
cilindrice cave. n acest caz,nmagazinarea sigura a piselor cu diametru interior diferit se poate
realiza prin deplasarea pe verticala a stifturilor tronconice 1 cu ajutorul suruburilor de reglare 2,
pozitia fiind asigurata cu contrapiulite.
Fig. 3.39
n afara paletelor magazin de piese sau de scule de forma dreptunghiulara, se utilizeaza si
palete de transport de forma circulara. Acestea au locasurile dispuse pe o circumferinta de pe
suprafata frontala a unui disc sau a mai multor discuri etajate. Asemenea palete confera avantajul ca
se pot amplasa pe suporti cu miscare de rotatie intermitenta prin care se aduc, succesiv, piesele
nmagazinate n aceeasi pozitie de preluare de catre robot, ceea ce simplifica comanda robotului fata
de situatia preluarii pieselor ordonate dupa o matrice.
Soluii pentru alimentarea automat cu piese prismatice
Prelucrarea pieselor de forma prismatica are loc pe centrele de prelucrare de gaurit, alezat si
frezat, care pot fi prevazute sau nu cu depozite proprii de piese (de palete portpiese) si care pot sa
lucreze n doua situatii distincte:
- ca module individuale;
- n cadrul unui sistem flexibil, ca module nlantuite prin intermediul unui mijloc de transport
oarecare.
78
Daca modulele de prelucrare fac parte dintr-un sistem flexibil si daca alimentarea lor se face
automat, dintr-o magazie centrala gestionata si controlata de un sistem electronic automat si printr-
un sistem de transport automat, atunci alimentarea se poate face fara sa existe un depozit ( magazin )
de piese propriu al modulelor, dupa solutiile prezentate n fig.3.40. n cazul din fig.3.40,a, pentru
transport se foloseste un robocar R, cu sistem unilateral de predare/primire a paletelor si un modul
intermediar MI de schimbare a paletelor ntre robocar si masa masinii prevazut cu doua
schimbatoare de palete cu lant, S1 si S2.
Fig. 3.40
n timp ce piesa de pe paleta A se prelucreaza, paleta B cu piesa urmatoare asteapta si se aduce
o noua piesa cu paleta C pe robocar n dreptul paletei B. Dupa prelucrare, masa M a masinii se
deplaseaza n dreapta si se pune n functiune schimbatorul S1, aducnd piesa prelucrata n pozitie
libera. n faza urmatoare, masa se deplaseaza n dreptul paletei B si prin S2 se face transferul
acesteia pe masa masinii; aproape n acelasi timp, paleta C trece n pozitia ce ramne libera. Apoi, n
timp ce masa cu paleta B revine n pozitia de lucru, ncepe prelucrarea, robocarul se deplaseaza n
pozitia din dreapta pentru preluarea paletei A cu piesa prelucrata; paleta A este transportata la
masina urmatoare sau la depozitul de piese finite.
Constructia modulului intermediar cu schimbatoare cu lant este destul de complicata, iar ciclul
prezentat de schimbare a paletelor contine multe faze, chiar daca acestea se suprapun peste timpul de
prelucrare a piesei. Din acest motiv, sunt preferate schimbatoarele rotative de palete, solutia de
schimbare fiind cea din fig.3.40, b. n functie de constructia schimbatorului S1, preluarea paletei A
de pe masa masinii si a paletei B de pe robocar (sau de pe alt tip de transportor cu indexare precisa)
si readucerea lor n pozitie inversa (dupa ce schimbatorul s-a rotit cu 180) se realizeaza prin miscari
de extensie sau retragere a bratelor schimbatorului.
Predarea / primirea paletelor pe masa centrului de prelucrare se poate face si direct de pe
robocar ( fig.3.40, c ). Se utilizeaza n acest caz un robocar dublu, eventual cu predare/primire
bilaterala a paletelor, transferul paletei B cu piesa noua pe masa masinii avnd loc dupa ce paleta A,
cu piesa prelucrata, a fost transferata n pozitia libera a robocarului. Pentru aceasta, fie se comanda
doua pozitii pe masa masinii, fie se deplaseaza robocarul n cele doua pozitii.
79
n cazul cnd centrul de prelucrare lucreaza ca modul flexibil individual, pentru a putea
elimina operatorul uman cel putin pe durata schimbului de noapte, modulul se prevede cu un depozit
( magazin ) de palete propriu, a carui capacitate sa permita alimentarea masinii cel putin pe durata
unui schimb. Depozitul propriu de palete este necesar si la modulele integrate ntr-un centru de
prelucrare cnd magazia centrala de semifabricate nu este legata printr-un sistem automat, gestionat
si controlat prin calculator, de modulele sistemului. n al treilea rnd, depozitul propriu permite
utilizarea mai buna a timpului disponibil al masinilor si contribuie la cresterea sigurantei n
functionarea sistemului flexibil.
Magazinele de palete pot fi circulare sau ovale. Magaziile circulare se realizeaza, obisnuit, sub
forma unei mese indexate, iar cele ovale sunt cu lant, cu suporti de palete ampalsati pe zalele
lantului, amplasarea acestora putndu-se face n plan orizontal sau n plan vertical. Transferul
paletelor din magazin pe masa de lucru a masinii-unelte si n sens invers se poate face n
urmatoarele moduri:
- transferul direct al paletei din magazin pe masa masinii folosind un dispozitiv de alimentare
( fig.3.41, a );
- cu utilizarea unui schimbator de palete rotativ ( fig.3.41, b );
- cu utilizarea unui modul intermediar de schimbare cu schimbatoare liniare cu lant ( fig.3.41, c );
- prelucrnd direct piesa adusa n pozitia de lucru prin intermediul mesei indexate, fara transferul ei
pe masa masinii, n care caz pozitiile de nmagazinare ale mesei indexate trebuie sa fie prevazute
cu dispozitiv de fixare/eliberare a paletei.
Transferul direct al paletei pe masa masinii din magazin circular de palete se realizeaza ca n
fig.41, a, n care manipulatorul M1 face transferul pe masa M si invers, dupa prelucrare, iar cu
manipulatorul M2 se face primirea/predarea paletelor n / din magazin de pe / pe transportor.
Fig. 3.41
80
Transferul direct al paletei ( piesei ) pe masa masinii si napoi n depozit se poate realiza, de
asemenea, si cu ajutorul unui robot atasat modulului respectiv, solutie care se ntlneste, n special,
cnd este necesara si modificarea pozitiei piesei pe aceeasi masina. n fig.3.41, b este prezentata
solutia de transfer al paletelor ntre un magazin oval n plan orizontal si masa masinii prin
intermediul unui schimbator de palete rotativ, ciclul de schimbare realizndu-se la fel ca la transferul
masa-robocar cu asemenea schimbatoare de palete.
Desi se utilizeaza mai putin, exista totusi realizari tehnice la care transferul paletelor masa-
magazin se face cu module intermediare cu schimbatoare cu lant, solutie aplicabila doar la modulele
flexibile prevazute cu magazine ovale de palete (fig.3.41, c). Utilizarea restrnsa a acestei solutii
este determinata nu numai de constructia mai complicata a sistemului de schimbare, dar si prin
comenzile mai complicate de pozitionare a transportorului magazin pentru efectuarea schimbarii
paletelor. n afara magazinelor circulare si ovale, care aduc paletele n pozitia de schimbare,
modulele flexibile nlantuite la centrele de prelucrare pot fi prevazute si cu magazine individuale
fixe de palete, obisnuit de forma liniara, asezate de o parte si de alta a caii de transport al paletelor
de la magazine la module. Transferul paletelor ntre asemenea magazine si module se face cu
ajutorul robocarelor sau al robotilor industriali mobili, suspendati sau pe sine.
Magazinele individuale de palete de forma circulara se regasesc, n special, la modulele
flexibile individuale, dar capacitatea lor este mai mica dect a magazinelor ovale. Ct priveste
acestea din urma, ele pot fi amplasate n plan orizontal, dar pentru a micsora spatiul de productie
ocupat de modul, ceea ce duce la o mai compacta asezare a modulelor si la trasee de transport mai
scurte, sunt preferabile magazinele verticale de palete ( fig.3.42 ). Magazinul are n componenta sa,
ca element principal, un lant L care se abate peste rotile de lant R1 si R2, montate liber pe axele fixe
11 si 12 atasate la suportul 9 al magazinului. Actionarea lantului L se face prin roata conducatoare
R1, solidara cu roata dintata 8 care primeste miscarea de la motorul M prin pinionul 13. La lantul L
se ataseaza, articulat, placile 1 purtatoare ale paletelor portpiese 2, n miscarea lor, odata cu lantul,
placile 1 fiind ghidate prin rolele 7 ntr-un canal din suportul 9 al magazinului; de asemenea, prin
rolele 10, paletele 2 sunt ghidate ntr-un alt canal de pe acelasi suport.
Pentru recunoasterea paletei care poarta o anumita piesa, n spatele placilor 1 se aplica
purtatorii de cod 3, iar codul este citit de cititorul 4 amplasat pe suportul 9. Semnalul emis de
cititorul de cod 4, n momentul gasirii codului programat, este utilizat pentru comanda motorului
de actionare M n vederea opririi si frnarii magazinului; indexarea precisa a acestei pozitii (pozitia
de preluare a paletei de catre schimbatorul de palete) se face prin tija 6, actionata de cilindrul
hidraulic 5, care intra n locasul executat n spatele placii transportatoare 1.
Asa cum s-a aratat mai sus, transferul paletelor ntre masa masinii si robocar sau ntre masa si
magazinul de palete se realizeaza cu ajutorul schimbatoarelor de palete rotative sau liniare, cele mai
raspndite fiind cele rotative, din motive aratate, de asemenea, mai sus. Schimbatoarele de palete
rotative pot fi cu preluarea paletelor pe ghidaje fixe, prin tragere, sau cu preluare cu ajutorul unor
furci de apucare prevazute si ele cu role de ghidare. Pe de alta parte, actionarea pentru
primirea/predarea paletelor se poate realiza cu mecanism pinion-cremaliera si cu unul sau doi
cilindri hidraulici cu piston mobil. n fig. 3.42 este prezentata constructia unui schimbator rotativ cu
mecanism pinion-cremaliera, iar n fig.3.43 sunt prezentate fazele ciclului de primire/predare a
paletelor folosind acest schimbator.
81
Fig. 3.42

Fig.3.43
82
n corpul superior al schimbatorului se executa, la partea superioara, ghidajele 3 pentru
primirea paletelor si un canal n forma de T n care se introduc si gliseaza cremalierele 2, prevazute
la capetele exterioare cu cte o piesa-furculita 6 (fig.3.43) n care intra stifturile 1 (fig.3.44) fixate la
partea interioara a paletelor A si B. n centrul corpului 1, la partea inferioara, se fixeaza axul manson
5, care primeste prin roata dintata 7, miscarea de rotatie pentru rotirea cu 180 n ambele sensuri a
corpului 1. Miscarea de translatie a cremalierelor 2, n ambele sensuri, pentru primirea/predarea
paletelor, se realizeaza cu ajutorul axului pinion 4, introdus prin axul manson 5.
Fig. 3.44
Presupunnd ca paleta A se afla pe masa masinii si paleta B este n pozitie de schimbare a
magazinului sau pe robocar, ciclul de predare/primire contine fazele din fig 3.44, fazele a si f
corespunznd pozitiei de repaus a schimbatorului SS din care ncepe ciclul de schimbare.
Acelasi ciclu de schimbare se realizeaza si cu ajutorul schimbatorului dublu de palete cu
cilindri hidraulici prezentat n fig.3.45. Predarea/primirea paletelor se face pe ghidajele 1 de pe
suportul 5 care se poate roti cu 180 ntr-un sens sau altul. naintea rotirii cu 90 a schimbatorului
spre dreapta, tijele 3 ale cilindrilor hidraulici 2 realizeaza extensia, astfel ca la sfrsitul miscarii de
rotatie piesele 4 sub forma de T de pe tijele 3 intra n locasuri corespunzatoare de pe partea laterala a
paletei; prin miscarea de retragere a tijelor,paletele A si B ( fig.3.44 ) sunt trase pe ghidajele 1, iar
dupa rotirea cu 180 urmeaza extensia tijelor pentru predarea paletelor inversate.
83
Fig. 3.45
Fig. 3.46
Schimbatoarele de palete liniare sunt prevazute, n vederea antrenarii paletei, cu un lant care
poate lucra n plan orizontal ( fig.3.46 ) sau n plan vertical. Primirea paletei se face pe ghidajele 2
de pe corpul 1 n timpul deplasarii lantului de antrenare 3. Pe lantul 3 se fixeaza unul sau doua
stifturi de antrenare 4, care intra dupa ciocul 5 fixat la capatul paletei ( fig.3.46, b ) si realizeaza
antrenarea acesteia pe ghidaje n timp ce stiftul se deplaseaza pe jumatate din lungimea lantului.
84
Alimentarea automat a posturilor de lucru ale centrelor de prelucrare cu piese de
revolutie
Piesele de revolutie (axele si piesele disc) se prelucreaza pe strunguri paralele si frontale cu ax
orizontal, pe masinile de frezat si centruit, pe masini de rectificat, pe masini pentru prelucrarea
rotilor dintate si a axelor canelate si chiar pe masini de gaurit. Alimentarea automata a acestor
masini se realizeaza cu ajutorul robotilor industriali si al manipulatoarelor, care manipuleaza direct
piesele ntre un magazin de piese si sistemul de centrare/fixare al masinii-unelte. Preluarea pieselor
din magazin poate avea loc n doua moduri distincte:
- preluarea pieselor aflate n pozitie determinata, cunoscuta de sistemul de comanda al robotului si
invariabila de la o piesa la alta;
- preluarea pieselor aflate n diferite pozitii n magazin, n acest caz fiind necesar un sistem de
recunoastere a formelor, cu camera de luat vederi, robotul fiind comandat prin calculatorul de
prelucrare si recunoastere a imaginilor.
Pozitia determinata a piesei, din care aceasta este preluata de catre robot, se poate obtine pe
mai multe cai. ntr-un prim caz, robotul alimentator poate prelua piesele inmagazinate ordonat de pe
o paleta de transport pentru piese de revolutie, unde pot fi dispuse n matrice, pe palete
dreptunghiulare, sau pe o circumferinta, n cazul paletelor de transport circulare. Robotul
manipulator se poate afla lnga masina-unealta ( la sol ), pe masina-unealta sau poate fi suspendat pe
un portal sau pe o punte.
n fig.3.47, se prezinta solutia utilizarii unui robot la sol 1, care realizeaza alimentarea
automata cu piese din magazinul 3 sau cu scule din magazinul de scule 4 al strungului 2.
Fig. 3.47
O asemenea solutie are dezavantajul ca este necesara o suprafata mai mare pentru organizarea
celulei flexibile. Acest dezavantaj este nlaturat daca este posibila amplasarea robotului manipulator
chiar pe masina-unealta (fig.3.48, n care se realizeaza alimentarea automata a strungului 1 cu ax
orizontal cu piese preluate de robotul 2 de pe paleta magazin 3 si aduse n mandrina axului principal
AP).
85
Fig. 3.48
Robotul 2 este amplasat pe papusa fixa a strungului si lucreaza n coordonate cilindrice. Mna
M a robotului este prevazuta cu doua graifere g1 si g2 dispuse la 90 si care se comuta printr-o rotire
cu acelasi unghi a minii M n jurul bisectoarei unghiului format de axele graiferelor. Sunt posibile
doua solutii de functionare a celulei prezentate n figura 3.49si anume:
1. - paleta de piese ramne fixa pe suportul 4, cautarea pieselor n vederea preluarii realizndu-se
prin miscarile de translatie Tx si Ty ale suportului robotului si ale bratului acestuia;
2. - miscarea Tx a suportului robotului este nlocuita prin miscarea intermitenta T'x a suportului 4 al
paletei magazin, miscare indexata precis, iar n unele cazuri paleta 3 poate capata o miscare de
translatie intermitenta si dupa axa y; desigur, n acest caz se simplifica mult ciclul de functionare
a robotului manipulator, solutia cea mai indicata fiind aceea a paletelor circulare, care, printr-o
miscare de rotatie intermitenta, aduc piesele n pozitia de preluare.

n cazul axelor lungi, care se prelucreaza fiind centrate si prinse la ambele capete, alimentarea
automata se realizeaza de preferinta cu ajutorul robotilor suspendati, pe portal,care sunt prevazuti,
de regula, cu doua brate, fie paralele, fie sub un anume unghi. Solutia cu brate paralele este
prezentata n fig.3.49, n care se realizeaza alimentarea strungului S cu piese lungi de pe paleta P din
depozitul D, cu ajutorul robotului R cu doua brate B1 si B2, solutia cu doua graifere permite re-
ducerea timpului de asteptare a masinii-unelte la alimentare.
Fig. 3.49
86
n cazul cnd celula flexibila este formata din doua masinii-unelte si dorim ca spatiul ocupat la
sol sa fie minim, se utilizeaza pentru alimentarea cu piese lungi sau scurte robotii pe punte(fig.3.50).
Fig. 3.50
Pe lnga functia de transfer al piesei ntre depozit si masina-unelta, robotul manipulator
ndeplineste si functia de introducere a piesei n dispozitivul de centrare-fixare al masinii. Asezarea
corecta a piesei n acest dispozitiv ca si evitarea socului dintre mna robotului si bratul sau este
elastica, situatie asemanatoare cu cea ntlnita la introducerea automata a unui bolt ntr-un alezaj,
cnd se folosesc mini mecanice cu complianta pasiva.
Pe de alta parte, flexibilitatea ceruta de ntreaga gama de tipodimensiuni de piese nu trebuie
asigurata numai prin sistemul de depozitare si livrare a acestora ci si prin sistemul de apucare al
robotului, care trebuie sa manipuleze piese cu diametre diferite. Aceasta flexibilitate poate fi
obtinuta pe mai multe cai si anume:

- prin comanda ncetarii actionarii degetelor minii robotului n momentul atingerii valorii necesare
a fortei de strngere a piesei;
- prin schimbarea automata a minii robotului sau a degetelor acesteia n momentul schimbarii
tipodimensiunii piesei;
- prin efectuarea unor reglaje asupra pozitiei degetelor minii robotului sau a cursei acestora n
vederea strngerii piesei.
Valoarea necesara a fortei de strngere poate fi comandata de senzori de forta aplicati pe
degetele mini robotului sau prin senzori prin care se controleaza parametrii energetici n circuitele
de actionare a degetelor robotului (valoarea curentului, presiunea).
Calculul mesei
Diametru masa D
MR
= 1400 mm
Greutate semifabricat : m
SF
= 500 kg
Greutate masa rotativa : m
MR
= 1500 kg
87
1) Momentul rezistent total aplicat pe arboreal mesei rotative Mr
M
r
= M
d
+ M
f
+ M
s
[ Nm ]
M
d
momentul dinamic provocat de fortele de inertie [ Nm ]
M
f
momentul de frecare in lagare [ Nm ]
M
s
momentul static provocat de masele aditionale m
SF
[ Nm ]

M
d
=
MR Sfi SF
MR MR
R m
R m
* *
2
*
2
2
,
_
+
=
6 * ) 2 . 0 ( * 500
2
) 7 . 0 ( * 1500
2
2
1
]
1
+
M
d
= 387.5*6 =2325 [ Nm ]
MR
= 1.2 rad/s
t
a
= 0.2s
MR
=
MR
/ t
a
= 6 rad/s
R
MR
raza esterioare MR in [ m ]
m
Sfi

masa S
fi
in [ kg ]
R
Sfi
raza de sispunere a s
fi
in raport cu axa MR in [ m ]
MR
acceleratia / deceleratia maxima unghiulara a MR in [ rad / s
2
]
MR
viteza unghiulara a MR in [ rad / s ]
t
a
timpii de accelerare / franare a MR [ s ]
M
f
=
L
*(m
MR
+m
SF
)*g*R
Lr
[ Nm ]
M
f
= 0.009*(1500+500)*9.81*0.055 = 9.71 [ Nm ]
R
Lr
= 55 mm = 0.055 m
L
= coeficientul de frecare in lagare [ 0.0080.010 ] ( pentru lagare cu rulmenti }
g acceleratia gravitationala [ m/ s
2
]; g = 9.81 [ m / s
2
]
R
Lr
raza lagarului radial [ m ]
M
s
= 0 pentru masa verticala
M
r
= 2325+ 9.71 = 2334.71
2) Puterea motorului electric de antrenare a M
r
88
N =
* 9550
*
MR r
n M
[kW]
n
MR
turatia MR [ rot/min ]
randamentul LC de antrenare a MR si se recomanda a fi = 0.780.92
n
MR
=
MR
* 30
=
2 . 1 * 30
= 11.46 [rot/min]
se considera = 0.85
N =
85 . 0 * 9550
46 . 11 * 71 . 2334
= 3.296 [kW]
Se alege motorul de current alternative de la FANUC AC SERVO MOTOR SERIERSin functie
de N,
MR
:
Putere : 4.2 kW
Moment de torsiune : 10 Nm
Turatia maxima : 7000 rot/min
Inertia rotorului GD
2
/4 : 0.0031 ( kgm
2
)
Greutate: 5 kg
3) Dimensionarea cuplajului Hearth
z = 144; = 1457; G = 29.6; h = 5.16; r = 0.9; s = 0.9; U = 4.5;
D = 560
-0.044
; d = 450
0
-0.040
; N = 11; O = 20
0
+0.330
; P = 14;
89
T = M10; I,II,III = 0.02; IV = 0.04; V = t14
a) Calculul fortei tangentiale pe coroana dintata:
F
t
=
mCD
pr
R
M
=
5 . 252
10 * 750
3
= 2970.297 N
M
pr
momentul total dezvoltat de process pe MR [ Nm ]
R
mCD
raza medie a coroanei dintate [ mm ]
R
mCD
=
2
min CD mCD
R R +
=
2
225 280 +
=252.2 mm
Se alege cuplajul cu dinti frontali cu:
CDmax
=
0
044 . 0
560
mm => R
CD
max

= 280 mm
CDmin
=
044 . 0
0
450
mm => R
CDmin
= 225 mm
Forta tangential ape dinte:
f
td
=
angr
t
z
F

[ N / dinte ] => f
td
= 20.63 [ N / dinte ]; z
angr
= 144
b) Calculul fortei axiale de blocare a MR in timpul procesului:
F
a
= ( 1.52 )* F
t
*
2
2 sin
= 1.75*2970.297*
2
60 sin
= 2250.81 N;
= 30 t5
Forta axiala per dinte: f
ad
=
63 . 15
144
81 . 2250

angr
a
z
F
N
c) Calculul numarului suruburilor de fixare a segmentului dintat:
ef
=
s s
t
A n
F
*
[ N / mm
2
]
af
n
s
= nr. Suruburilor de fixare a segmentului dintat = 210 suruburi
n
s
= 10 suruburi M12
A
s
aria sectiunii unui surub in [ mm
2
]
A
s
= R
2
= *36 = 113.097 mm
ef
= 2.63 <
af

af
= 4060 [ N / mm
2
]
d) Verificarea la presiunea de contact pe dinte
90
p
c
=
c d
mCD
pr
a
C h r R
R
M
tg
F
* * 68 . 0 * ) ( 2
2 2
+
[ N / mm
2
] p
a
C
C
marimea relative a zonei de contact = 4060%; aleg C
C
= 50%;
p
a
= 80120 [ N / mm
2
]
h
d
inaltimea dintelui in mm; h
d
= 5.16 mm
R = 280 mm; r = 225 mm
p
c
=
100
50
* 16 . 5 * 68 . 0 * ) 225 280 ( 2
5 . 252 * 2
10 * 750
30 2
81 . 2250
3
+
tg
= 17.796 [ N / mm
2
] < p
a
e) Verificarea tensiunii la incovoiere la baza dintelui
i
=
2
2
) ( * ) (
* * * 6
r R r R
z h f
angr d td
+

ai
[ N / mm
2
]
ai
= 4050 [ N / mm
2
] pt. OLC
ai
= 90120 [ N / mm
2
] pt. otelurile aliate
i
=
2
2
) 225 280 ( * ) 225 280 (
) 144 ( * 16 . 5 * 63 . 20 * 6
+
2.76 [ N / mm
2
] < 40 [ N / mm
2
]
4 )Dimensionarea sistemului de blocare
a) Forta de tragere totala a MR pe dantura Hearth
F
ta
= F
a
* C
c
[N ]
C
c
coefficient de siguranta; C
c
= 1.52 => aleg C
c
= 1.8
F
ta
= 2250.81*1.8 = 4051.46 N

Forta de deblocare va fi: F
b
F
a
si se asigua cu arcuri disc care, in stare initiala, sunt montate
pretensionat su sageata f
1
= ( 0.30.5 )*h, in care h este sageata maxima a unui arc disc.
b) Incarcarea unui arc disc, corespunzator sagetii f
1
F
d
=
1
]
1
+
,
_
1
* 2
* 3
* *
*
*
1
* 4
1 1
2
4
2
s
f
s
h
s
f
D
s E
e

[ N ]
91
E = 2.1*10
5
[ N / mm
2
] modul de elasticitate
- coeficientul lui Poisson = 0.3
s grosimea peretelui arcului disc [ mm ]

2
1
* 4
E
9.23 * 10
5
[ N / mm
2
]
69 . 0
97 . 1 ln
2
1 97 . 1
1 97 . 1
97 . 1
1 97 . 1
ln
2
1
1
1
2
2
,
_
,
_
,
_
,
_

97 . 1
36
71

i
e
D
D
Se alege arcul disc A71 conform STAS 8215-68 din grupa 3 cu urmatoarele caracteristici:
f
1
= ( 0.3..0.5 )h = 0.4*1.6 = 0.64
D
e
= 71 mm
D
i
= 36 mm
s =
065 . 0
075 . 0
75 . 3
+
h = 1.6
t = 5.35
p = 2100 [ daN ]
f = 1.2 [ mm ]
greutate = 0.092 [ kg / buc ]
I
0
= t+s = 3.75 + 5.35 = 9.1 mm
F
d
=
( )
( )
( )
38 . 10484 1
75 . 3 * 2
64 . 0 * 3
75 . 3
6 . 1
*
75 . 3
64 . 0
*
71 * 69 . 0
75 . 3
*
3 . 0 1
10 * 23 . 9
2
4
2
5
1
]
1
+
,
_
N
c) Numarul arcurilor disc din pachet
n
d1
=
N
F
F
d
b
- se adopta numarul intreg, imediat superior celui rezultat sin calcul;

92
F
b
= 4500 N
n
d1
=
43 . 0
38 . 10484
4500
=> numarul arcurilor disc din pachet va fi: n

d1
= 2 arcuri
d) Numarul pachetelor de arcuri disc:
n
d2
=
N
f f
h h
s d
+
1

h
d
inaltimea dintelui danturii Hearth = 310 [ mm ] =>h
d
= 5.16 mm
h
s
cursa de siguranta a decuplarii cuplajului = 1..3 [ mm ] => h
s
= 2mm
f sageata maxima admisibila a unui arc disc; f = 0.75*h = 0.75*1.6 = 1.2
n
d2
=
79 . 12
64 . 0 2 . 1
2 16 . 5
+
=> 13 pachete de arcuri disc
e) Lungimea liber destinsa a pachetului de arcuri
L
0
= n
d2
+ [ l
0
+ ( n
d1
-1 )*s ] [ mm ]
L
0
= 13 + [ 9.1 + ( 2-1 )*3.75 ] = 25.85 mm
f) Lungimea fortat comprimata a pachetelor de arcuri necesara decuplarii
L
c
= L
0
n
d2
*f [ mm ]
L
c
= 25.85 13*1.2 = 10.25 mm
g) Lungimea pretensionata cu f
1
a pachetului de arcuri
L
p
= L
0
n
d2
*f
1
= 25.85 13*0.64 = 17.53 mm
h) Cursa maxima permisa de pachetul de arcuri
C = L
p
L
c
= 17.53 10.25 = 7.28 mm
5 )Alegerea motorului hidraulic de blocare
93
a) Forta de decuplare a cuplajului Hearth
F
dec
( m
MR
+ m
sf
)*g + F
f
+ n
d1
*F [ N ]
F
f
forta totala de frecare in lagarele axiale ale MR si MHL
F
f
= 0.009*260*9.81 = 22.96 N
F F
d
este valoarea din standard pentru f
amax
= 0.75*h; F = 21000 N > F
d
F
dec
260*9.81 + 22.96 + 2*21000 => F
dec
44573.56 N
b) Diametrul cilindrului hidraulic
D
H
=
256 . 91
* 3
56 . 44573 * 4
*
* 4

H
dec
p
F
mm
Se alege diametrul cilindrului hidraulic D
H
= 95 mm in care presiunea circuitului hidraulic se
recomanda a fi p
H
= 25 [ n / mm
2
] => aleg p
H
= 3 N / mm
2
c) Grosimea peretelui cilindrului hidraulic
H

at
H H
D p
* 2
*
[ mm ] =>
H

120 * 2
95 * 3
;
H
1.188 mm
in care
at
= 110130 [ N / mm
2
] tensiunea admisibila la tractiune pentru otel
at
= 120 N / mm
2
d) Debitul livrat de pompa
Q
p
= ( 1.1 2.1 )*10
-3
*v
H
*
4
*
2
H
D
[ l / min ]
v
H
= 26 [ m / min] viteza MHL
Q
p
= 1.12*10
-3
*2*
4
) 95 ( *
2
= 7.939 [ l / min ]
e) Diametrul conductelor circuitului hydraulic
94
d
c
= 687 . 2
* 140
939 . 7 * 10 * 4
*
* 10 * 4
2
0
2

v
Q
p
[ mm ]
v
0
= 120140 [ m / min ] viteza uleiului in conducte; v
0
= 140 [ m / min ]
f) Volumul rezervorului
V
RZ
= 4*Q
p
[ dm
3
]
V
RZ
= 4*7.939 = 31.756 [ dm
3
]
g) Puterea motorului electric de antrenare a pompei
N
ME
= 1/60*p
H
*Q
p
[ kW ]
N
ME
= 1/60*3*7.939 = 0.39 [ kW ]
6)Verificarea ME pentru LC de antrenare
a)Intervalul de variatie al turatiilor motorului electric
n
ME
=
R
MR
i
n
; n
MEmin
n
ME
n
MEmax

n
ME
=
4011
200
17
*
30
1
46 . 11
rot / min
i
R
=
200
17
*
30
1
b) Cuplul nominal al ME
95
ME
n
M
k
s
* ( 2 )*M
r
/ i
R
c) Cuplul de pornire la ME
M
pME
= [ J
I
+ J
M
+ ( J
II
+ J
III
*i
2
)*
2
1
i ]*
a
MR
t
n
* 30
[ Nm ]
J
I
= J
ME
+ J
AI
J
II
= J
z2
+ J
RM
+ J
AIII
J
III
= J
z2
+ J
MR
+ J
sf
i
1
=
RM
z
k
1
in care K
1
este numarul de inceputuri ale melcului iar z
RM
numarul de dinti ai rotii
melcate
i
2
=
3
2
z
z
in care z
2
este numarul de dinti ai pinionului iar z
3
numarul de dinti ai coroanei dintate
Pentru un corp cilindric J =
2
*
2
R m
[ Ns
2
mm ], in care m este masa corpului in [ N ], R raza
exterioara a corpului in [ mm ]
Capitolul 4.Analiza pieei interne i externe a mainilor si
echipamentelor evoluie i tendine
4.1 Sectorul de maini unelte in Romnia
96
Sectorul de masini unelte este unul din cele mai importante zone ale industriei prelucratoare
europene, reprezentnd, de asemenea, un element foarte important pentru economia Romniei. n
ntreaga Europa, acest sector genereaza circa 10% din valoarea productiei industriale, el incluznd
mai multe segmente industriale: masini unelte propriu-zise, masini pentru produse textile, productia
de piele si masini implicate n agricultura. Peste 2,7 milioane de persoane sunt angajate n sectorul
de masini unelte n Europa, principalii producatori fiind Germania, Italia, Franta si Marea Britanie.
n aceste state performantele sectorului de masini unelte au un impact major asupra ratei somajului
si a cresterii economice.
n Romnia, sectorul este dezvoltat insuficient, asigurnd circa 3,5% din volumul total al
productiei industriale, investitiile att de necesare modernizarii lui fiind insuficiente.
La nceputul deceniului al noualea, sectorul de masini unelte european a cunoscut o puternica
recesiune, numarul de angajati scaznd constant cu 3% pe an, pna n 1995. O data depasita aceasta
criza, sectorul a reintrat ntr-o evolutie ascendenta, revenind treptat la nivelul anterior.
Studiul ManVis a cuprins 8 ipoteze referitoare la dezvoltarea sectorului de masini unelte:
Dezvoltarea programarii automatizate,
Dezvoltarea simularilor cu masini virtuale,
Dezvoltarea materialelor adaptronice,
Folosirea de echipamente multifunctionale,
Folosirea de software cu sursa deschisa,
Dezvoltarea comunicatiilor fara fir,
Dezvoltarea serviciilor integrate,
Dezvoltarea utilajelor monofunctionale.
Aceste ipoteze au fost grupate n 3 categorii, n functie de rolul lor n dezvoltarea sectorului de
masini unelte, prezentate n tabelul urmator:
Gruparea direciilor strategice de dezvoltare pentru sectorul de maini unelte
4.2 Analiza industriei de maini i echipamente
Desi nu este o ramura cu pondere numerica ridicata n totalul ntreprinderilor industriale,
prezinta importanta prin rolul sau n modernizarea tuturor celorlalte ramuri ale economiei.
Numarul IMMurilor din industria de masini si echipamente a sporit n ultimii ani cu aproape 53%,
97
iar al salariatilor cu circa 21%, n timp ce cifra de afaceri a crescut cu +142%, fapt ce indica o
amplificare apreciabila a productivitatii muncii (vezi tabelul nr. 33).
Indicatori economici ai sectorului IMM-urilor din ramura industriei de maini i echipamente
Teritorial, ca cifra de afaceri, se detaseaza Bucuresti-Ilfov cu 3.993 mld. lei la limita
superioara, respectiv 1.003 mld. lei la limita inferioara regiunea Sud-Vest. Detalii n figura nr. 18.
Aspecte semnificative
Industria de masini si echipamente este o ramura cu impact major asupra modernizarii
ntregii industrii, iar sectorul IMM-urilor din aceasta ramura se consolideaza nu doar
numeric, ci, mai ales prin rezultate;
Investitiile efectuate n sectorul IMM-urilor din ramura industriei de masini si echipamente
au sporit n ultimii patru ani cu un ritm de +14,06%, semn al preocuparilor pentru
consolidarea n perspectiva a ntreprinderilor acestei ramuris
De constatat faptul ca sectorul IMM-urilor obtine rezultate nete pozitive, n timp ce media
nationala a ramurii nregistreaza pierderi;
Microntreprinderile de ramura se detaseaza prin performante de competitivitate superioare
att mediei sectorului, ct si mediei nationale pe ramura;
Ratele profitabilitatii au evoluat astfel:6,2% n 2001, 2,7% n 2002, 3,1% n 2003, respectiv
6,2% n 2004;
Exportul la 1000 lei productia exercitiului a fost n cei 4 ani: 188,3 lei, 134,2 lei, 225,8 lei,
232,8 lei;
Exportul ramurii, ca indicator al performantei ntreprinderilor, a sporit cu +201,1% ntre
2001-204, ceea ce nseamna sectorul s-a adaptat exigentelor beneficiarilor tarilor dezvoltate,
daca tinem seama de directia fluxurilor comertului exterior.
98
Fig.4.1 Structura regional a cifrei de afaceri a sectorului IMM-uri
din ramura maini i echipamente
99
Produse Industriale UM 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
- previziuni -
Sursa Institutul Naional de Statistic
100
321
36
333
48
242
73
236
32
155
23
244
12
102
20
0
50
100
150
200
250
300
350
Bucati
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Ani
Productia de Masini Unelte 2002-2008
Maisni de frezat Masini orizontale de alezat si frezat

Fig. 4.2

Produse
industriale 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Masini de
frezat 321 333 242 236 155 244 102
Masini
orizontale de
alezat si frezat
36 48 3 32 23 12 20
101
Fig. 4.3
321
333
242
236
155
244
102
0
50
100
150
200
250
300
350
Bucati
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Ani
Productia de Masini de Frezat 2002-2008
36
48
73
32
23
12
20
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Bucati
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Ani
Productia de Masini Orizontale de Alezat si Frezat 2002-2008
102
Fig 4.4
Sursa Camera de Come i Industrie a Romniei
103
n luna martie 2008 comparativ cu luna precedent, a nregistrat o scdere pe ansamblu cu
3,4% determinat de scderea produciei n toate cele trei sectoare industriale: industria extractiv
(-3,8%),industria prelucrtoare (-2,8%) i industria energiei electrice i termice, gaze i ap (-
12,9%).
Comparativ cu luna aprilie 2007, n aprilie 2008 indicele brut al produciei industriale a
nregistrat o cretere cu13,3% susinut de creterea produciei n toate cele trei sectoare industriale
Comparativ cu perioada corespunztoare din anul precedent, n perioada 1.I-30.IV.2008,
indicele brut alproduciei industriale a fost mai mare cu 7,3%.
Impactul creterilor semnificative menionate asupra creterii produciei pe ansamblul industriei
prelucrtoare a fost estompat de scderile nregistrate n alte ramuri industriale, precum maini i
aparate electrice (-7,9%)
indicele ajustat al produciei industriale a crescut cu 6,6%. Scderi importante ale indicelui ajustat al
produciei industriale s-au nregistrat n
ramurile industriale maini i aparate electrice (-9,4%)
4.3 Calculul indicelui de volum al produciei industriale
Acesta este indicele primar, in functie de care se calculeaza si ceilalti indici, acesta
masurand evolutia productiei industriale pe baza unui esantion de produse, caracteristic
activitatilor din industria extractiva, prelucratoare, energie electrica si termica, gaze si apa, respectiv
diviziunile CAEN: 10, 11, 13, 14, 15-37, 40 si 41.Incepand cu anul 2002, anul de referinta luat in
calculul indicelui de volum al productiei industriale este anul 2000, cel mai apropiat an pentru care
s-au calculat elemente de ponderare.
Pentru calculul acestor indici, la nivel de tara se utilizeaza 1621 de produse, pentru care se
inregistreaza date cantitative privind productia.
Agregarea indicilor primari ai productiei fizice industriale se realizeaza printr-un sistem de
ponderari succesive, utilizandu-se pentru agregarea la nivel de produs PRODIND pretul mediu din
anul de baza (2000), iar pentru nivelele de agregare superioara (clasa, grupa, diviziune CAEN sau
mare categorie economica) se utilizeaza cifra de afaceri din anul de baza (2000), nedispunand la
nivel de tara de valoarea adaugata bruta la costul factorilor din anul de baza, care ar fi trebuit sa
foloseasca drept pondere.
Primii indici agregati sunt cei de la nivelul clasei CAEN (4 cifre CAEN). Utilizand
ponderi din perioada de baza(2000), construim un indice de tip Laspeyres:
Urmatorii indici se vor construi la nivele de agregare superioare, fiind determinati ca o medie
aritmetica ponderata intre indicii calculati la nivelul claselor, grupelor, diviziunilor si pe total
industrie in final, ponderea fiind data de structura cifrei de afaceri din anul de baza (2000) din
Ancheta Structurala Anuala, corespunzatoare fiecarei clase, grupe, diviziuni. Astfel, la nivel de
grupa CAEN indicele se calculeaza:
104
La nivel de diviziune CAEN:
La nivelul maxim de agregare se calculeaza o medie aritmetica a indicilor calculati pe
diviziune, ponderati cu raportul dintre cifra de afaceri la nivelul diviziunii in cifra totala de afaceri
realizata tarat.
S-au calculat doua randuri de IPI, unul reflectand cresterea volumului productiei industriale
in luna curenta din 2002 fata de luna corespunzatoare din perioada de baza(2000), altul calculat fata
de media anului 2000.Cel de-al doilea indice niveleaza marimea productiei industriale fabricate
lunar in perioada de baza, netinand cont de abaterile lunare in plus sau in minus de la media lunara
anuala, ceea ce face ca intre primii indici calculati si acestia sa existe o mica diferenta. Modul de
calcul este acelasi , doar ca in loc de cantitatea concreta fabricata in luna corespunzatoare din anul
de baza din produsul I (qi
0
)se considera pentru fiecare luna cantitatea medie lunara fabricata din acel
produs in anul de baza(qi
I
)
105
Precizri Metodologice
1. Sursa datelor o constituie Cercetarea statistic lunar privind indicatorii pe termen scurt n
industrie (IND TS), n conformitate cu Regulamentul Consiliului European nr. 1165/2000 i
Regulamentul Consiliului i Parlamentului European nr. 1158/2005 cu privire la statisticile pe
termen scurt.
2. Cercetarea statistic este de tip selectiv. Tipul de sondaj utilizat i procedeul de extragere
a eantionului este cel al sondajului stratificat cu selecie aleatoare simpl fr revenire n cadrul
fiecrui strat, n care variabilele de stratificare sunt reprezentate de: activitatea economic i clasa de
mrime a ntreprinderii n funcie de numrul de salariai. Datorit necesitilor privind
comparabilitatea rezultatelor pe grupe de activiti omogene ct i la nivel de ntreprindere de la o
perioad la alta, categoria operatorilor economici cu potenial economic ridicat (50 de salariai i
peste), se cerceteaz exhaustiv. Baza de selecie a eantionului asigur o reprezentativitate calculat
dup cifra de afaceri de 94,47% din mulimea total a unitilor active. Datele se colecteaz de la
circa 7700 operatori economici cu activitatea principal de industrie. Eroarea maxim admis a
estimaiilor este de 5%.
3. Datele sunt provizorii i periodic pot fi revizuite pe baza rectificrilor ce se efectueaz
retroactiv de ctre operatorii economici din eantion.
4.4 Indicii volumului cifrei de afaceri din industria mainilor si utilajelor
pe total, piaa intern si piaa extern
106
Indicele de volum al cifrei de afaceri este un indice de tip Laspeyres. Pentru exprimarea
valorilor din perioada curent n preurile perioadei de referin se utilizeaz indici de pre deflatori.
Calculul indicilor cifrei de afaceri pe total, pentru producia livrat pe piaa intern i pentru
producia livrat pe piaa extern utilizeaz un 107ystem de ponderri diferite n funcie de
destinaia produciei.
Indicele cifrei de afaceri pe total (piaa intern i piaa extern) se calculeaz ca medie
ponderat dintre indicele cifrei de afaceri pe piaa intern i indicele cifrei de afaceri pe piaa
extern, pe fiecare nivel de agregare (diviziune, seciune, mare grup industrial i total industrie).
Ponderile sunt calculate pe baza cifrei de afaceri, conform rezultatelor Anchetei Structurale n
ntreprinderi din anul de baz (2000). Indicii de volum ai cifrei de afaceri sunt provizorii i se
revizuiesc pe baza rectificrilor ce se efectueaz retroactive de ctre ntreprinderile din eantion.
Indicii valorici ai cifrei de afaceri sunt indici de tip Laspeyres i se calculeaz conform
Regulamentului Consiliului nr. 1165/1998
Comparativ cu luna precedent, n luna aprilie 2008 indicele volumului cifrei de afaceri
totale (piaa intern i piaa extern) a unitilor industriale a fost mai mic cu 4,0%, din cauza
scderilor nregistrate n toate cele trei sectoare industriale: industria extractiv (-18,0%), industria
prelucrtoare (-1,8%) i industria energiei electrice i termice, gaze i ap (-14,4%).
Comparativ cu luna corespunztoaredin anul precedent, n luna aprilie 2008 indicele
volumului cifrei de afaceri totale (piaa intern i piaa extern) a unitilor industriale a fost mai
mare cu 17,5%, creterea fiind determinat de industria prelucrtoare (+16,3%) i industria energiei
electrice i termice, gaze i ap (+40,6%), n timp ce n industria extractiv cifra de afaceri a sczut
cu 14,7%.
indicele volumului cifrei de afaceri din industrie pe total (piaa intern i piaa extern) a crescut cu
4,9%
107
Fig. 4.5
Sursa Camera de Come i Industrie a Romniei
108
4.5 Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industira mainilor si utilajelor
pe total, piaa intern i extern
Indicii valorici ai cifrei de afaceri sunt indici de tip Laspeyres i se calculeaz conform
Regulamentului Consiliului nr. 1165/1998 . Indicii valorici ai cifrei de afaceri msoar evoluia
acesteia pe total, seciuni (industria extractiv, prelucrtoare), subseciuni, diviziuni CAEN precum
i pe marile grupe industriale.
Indicii valorici ai cifrei de afaceri sunt provizorii i se revizuiesc pe baza rectificrilor ce se
efectueaz retroactive de ctre ntreprinderile din eantion.
109
4.6 Indicii valorici ai comenzilor noi in industria mainilor si utilajelor pe
total, piata intern si extern

Comenzile noi din industrie n luna de referin reprezint valoarea contractelor ntre un
productor i un client i privesc livrrile de bunuri i servicii aferente productorului, indifferent de
perioada n care urmeaz a fi onorate
Nu sunt incluse taxele legate de produse (cum ar fi TVA), rabaturile i discount-urile, atunci cnd
acestea sunt acordate contractual. Se utilizeaz Nomenclatorul operatorilor economici folosit la
colectarea cifrei de afaceri din industrie, pentru operatorii economici din industria prelucrtoare care
lucreaz pe baz de comenzi Indicii valorici ai comenzilor noi sunt indici de tip Laspeyres i se
calculeaz conform Regulamentului Consiliului nr. 1165/1998.
Indicii valorici ai comenzilor noi msoar evoluia acestora pe total industrie prelucrtoare
care lucreaz pe baz de comenzi, subseciuni, diviziuni CAEN precum i pe marile grupe
industriale.
Indicele valoric al comenzilor noi din industria mainilor i utilajelor, care lucreaz pe
baz de comenzi pe total (piaa intern i piaa extern) a fost n aprilie 2008 cu 5,0% mai mare fa
de luna precedent.
n perioada 1.I-30.IV.2008, comparative cu aceeai perioad din anul precedent, indicele
valoric al comenzilor noi din ramurile industriei prelucrtoare care lucreaz pe baz de comenzi pe
total (piaa intern i piaa extern) a crescut cu 11,7%, cretere susinut n special de urmtoarele
ramuri industriale: mijloace de transport rutier (+37,3%), echipamente pentru radio, televiziune i
comunicaii (+37,3%) i maini i aparate electrice (+26,3%).
110
4.7 Comer exterior
Exporturile ( FOB ) din industria mainilor i utilajelor din luna februarie 2008

Preul FOB (n limba englez Free on Board - Liber la bord) reprezint preul la frontiera
romn, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport pn la punctul de mbarcare,
precum i toate taxele suportate pentru ca bunul s fie ncrcat la bord.
Analiznd structura exporturilor FOB de produse industriale realizate n luna februarie
2008 se observ c produsele industriei de maini i aparate electrice au o cifra de 285,3 milioane
euro.
n perioada 1.I-29.II.2008, comparative cu aceiai perioad din anul precedent, cele mai
mari creteri ale valorii exportului s-au nregistrat la: produse ale industriei metalurgice (+578,2%),
urmate de maini i aparate electrice (+440,8%) i mijloace de transport rutier (+407,3%).
Importurile ( CIF ) din industria mainilor i utilajelor din luna februarie 2008

Preul CIF (n limba englez Cost, Insurance, Freight - Cost, Asigurare, Navlu) reprezint
preul la frontiera romn, care cuprinde att elementele componente ale preului FOB, ct i
costurile asigurrii i transportului internaional
Analiznd structura importurilor CIF de produse industriale realizate n luna februarie
2008 se observ o suma de 442,4 milioane euro alocata mainilor i echipamentelor.
111
4.8 Piaa forei de munc
Efectivul salariailor cuprinde persoanele cu contract de munc/raport de serviciu pe durat
determinat sau nedeterminat (inclusiv lucrtorii sezonieri, managerul sau administratorul),
existente n evidenele unitilor economico-sociale la sfritul perioadei de referin. Sunt excluse
cadrele militare i personalul asimilat (M.Ap., M.A.I., S.R.I. etc.)
Efectivul salariailor din industrie (din unitile cu 4 salariai i peste) a fost n luna aprilie
2008 de 1552,9 mii persoane, cu 5,5 mii persoane mai mic dect n luna martie 2008. Industria
prelucrtoare deine ponderea cea mai mare cu 1344,7 mii persoane, urmat de sectorul energiei
electrice i termice, gaze i ap cu 125,4 mii persoane i industria extractiv cu 82,8 mii persoane. n
ceea ce privete ramurile industriale, pe primul loc se situeaz industria articolelor de mbrcminte
cu un efectiv de salariai de 201,8 mii persoane, urmat de industria alimentar i buturi cu 187,7
mii persoane i industria de maini i aparate electrice 94,6 mii persoane.
4.9 Ctiguri salariale

Ctigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile n bani i n natur
cuvenite salariailor pentru munca efectiv prestat (inclusive pentru timpul lucrat suplimentar)
potrivit formei de salarizare aplicat, sporurile i indemnizaiile acordate ca procent din salariu sau
n sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele pltite pentru timpul nelucrat
(indemnizaiile pentru concediile de odihn i studii, zile de srbtoare i alte zile libere, sumele
pltite din fondul de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacan i alte sume
pltite din fondul de salarii conform actelor normative sau contractelor colective de munc, sumele
pltite din profitul net i alte fonduri (inclusiv contravaloarea tichetelor de mas).
Ctigul salarial nominal net se obine prin scderea din ctigul salarial nominal brut a:
impozitului, contribuiei salariailor pentru asigurrile sociale de sntate, contribuiei individuale de
asigurri sociale de stat i a contribuiei salariailor la bugetul asigurrilor pentru omaj.
Ctigul salarial mediu lunar reprezint raportul dintre sumele pltite salariailor de ctre
agenii economici n luna de referin, indiferent pentru ce perioad se cuvin, i numrul mediu de
salariai. Numrul mediu al salariailor reprezint o medie aritmetic simpl calculat pe baza
efectivelor zilnice ale salariailor din luna respectiv. n efectivul
de salariai luat n calcul se includ numai persoanele care au fost pltite pentru luna respectiv. Nu
se iau n considerare: salariaii aflai n concediu fr plat, n grev, detaai la lucru n strintate i
cei al cror contract de munc/raport de serviciu a fost suspendat.
Ctigul salarial mediu brut din industrie n luna aprilie 2008 a fost de 1637 lei (RON), iar
cel net de 1212 lei (RON), n cretere cu 11,3% fa de luna martie 2008 i, de asemenea, n
cretere cu 24,9% fa de aprilie 2007. Cel mai mare ctig salarial mediu brut s-a nregistrat n
112
industria extractiv de 3145 lei (RON), urmat de cel din industria energiei electrice i termice, gaze
i ap de 2699 lei (RON), cel mai mic ctig salarial mediu brut obinnduse n industria
prelucrtoare de 1436 lei (RON), respectiv n ramurile: articole de mbrcminte 908 lei (RON),
prelucrarea lemnului i a produselor din lemn (exclusiv mobila) 914 lei (RON), pielrie i
nclminte 955 lei (RON).
n perioada 1.I-29.II.2008, comparative cu aceeai perioad din anul precedent, ctigul
salarial mediu net a crescut cu 19,2%.
Sursa datelor
Datele lunare privind ctigul salarial i efectivul de salariai sunt obinute printr-o cercetare
statistic selectiv. ncepnd cu luna ianuarie 2007, eantionul cuprinde 23000 uniti economico-
sociale. Unitile din sectorul bugetar (administraie public, nvmnt, sntate i asisten
social) sunt curprinse exhaustiv n cercetare. Pentru sectorul economic, au fost incluse n cercetare
unitile cu 4 salariai i peste, care acoper 94,95% din numrul total de salariai din acest sector.
Numrul salariailor din unitile economice excluse din cercetare (0-3 salariai) reprezint
aproximativ 9,60% din numrul total al salariailor din sectorul economic.
Fig 4.6
113
BIBLIOGRAFIE
114
Nr. Autori Titlu Editura Anul
1.
Botez E. Maini-unelte, vol. I, II, III, .
Ed. Didactic i
Pedagogic,
Bucureti
1978-
1980
2.
Dumitras C, Bendic V,
Popescu I,Dumitras, C.
Ingineria controlului dimensional si
geometric in fabricarea masinilor
Editura tehnic 1997
3.
Catrina D.
Sisteme flexibile de prelucrare prin
achiere
Ed. Bren,
Bucuresti
2003
4.
Catrina D., Totu A.,
Croitoru S., Cruau G.,
Cruau N., Dorin A.
achiere, vol.1
Ed. MATRIX-
ROM,
Bucuresti
2005
5.
Catrina D., Totu A.,
Dorin A., Cruau G.,
Cruau N., Croitoru S.
achiere, vol.2
Ed. MATRIX-
ROM,
Bucuresti
2006
6.
Catrina D., Velicu St.,
Zapciu M.
Sisteme flexibile de producie
Ed. Printech,
Bucureti
2005
7.
Mohora Cr. Refabricarea mainilor-unelte Ed. AGIR 2003
8.
Dubbel
Manualul inginerului mecanic.
Fundamente.
Ed. Tehnic,
Bucureti
1998
9.
Gheghea I, Plahteanu B,
Mitoseriu C, Ghionea A.
Maini unelte i agregate
Ed. Didactic i
Pedagogica,
Bucureti
1986
10.
Ispas C., Predincea N.,
Ghionea A., Constantin
G.
Maini-unelte. Mecanisme de
reglare
Ed. Tehnic,
Bucureti
1997
11.
Ispas C., Mohora Cr.,
Pupaza Cr, Zapciu M.
Maini-unelte, Elemente de
structura
Ed. Tehnic,
Bucureti
1997
12.
Ispas C., Predincea N.
s.a.
Maini-unelte. ncercare i recepie
Ed. Tehnic,
Bucureti
1998
13.
Marin V., Marin Al. Sisteme hidraulice automate
Ed. Tehnic,
Bucureti
1987
14.
Minciu C., Balan E. Maini de danturat UPB 1995
15.
Mohora Cr. Refabricarea mainilor-unelte Ed. AGIR 2003
16.
Moraru V, Ghionea A.,
Aurite T., Predincea N,
Enciu G., Nicolescu A.,
Dogariu C.
Teoria si proiectarea mainilor-
unelte, vol. I, II, III a si III b,
ndrumar de proiectare
Institutul
Politehnic
Bucureti
1985-
1987
17.
Moraru V.
Teoria si proiectarea mainilor-
unelte
Ed. Didactic i
Pedagogic,
Bucureti
1985
18.
Oprean A. Hidraulica mainilor-unelte
Ed. Didactic i
Pedagogic,
Bucureti
1983
115
19.
Picos C., Pruteanu O.,
Bohosievici C., Coman
Gh., Braha D., Slatineanu
L., Granescu T., Marin
Al., Ionesii V, Toca Al.
Proiectarea tehnologiilor de
prelucrare mecanica prin aschiere,
Manual de proiectare, vol. 1 si 2
Ed. UNIVERS,
Chisinau
1992
20.
Popescu I, Minciu C.,
Tanase I., Brandasu D.,
Tonoiu S., Marinescu A.
Scule aschietoare. Dispozitive de
prindere a sculelor aschietoare
Ed. MATRIX-
ROM,
Bucuresti
2004
21.
Predincea N. s.a. Procedee de prelucrare prin aschiere
Ed. Bren,
Bucuresti
2002
22.
Bendic V Marketing industrial Editura BREN 2003
23.
Prodan D., Dusan C.,
Bucuresteanu A.
Actionari pneumatice Ed.Printech 2004
24.
Prodan D., Duca M.,
Bucuresteanu A.
Actionari hidrostatice - organologie Ed. AGIR 2005
25.
Prodan D., Marinescu S.,
Refabricarea masinilor-unelte.
Sisteme hidraulice
Ed.tehnica 2005
26.
Gafitanu M. s.a. Organe de masini. Vol I si II
Editura tehnica,
Bucuresti
1981-
1983
27.
Constantinescu D, Bendic
V
Marketing in asigurari Editura Bren 1998
28.
Tureac I., Butiseaca N.,
Orzea V.
Ingineria Valorii
Ed. Lux Libris,
Brasov
1997
29.
Velicu t. Bazele proiectarii preselor
Ed. Bren,
Bucuresti
2003
30.
Zapciu M., Anania Fl.D.,
Bisu Cl.
Concepie i fabricaie integrate
-aplicaii
Ed.Bren,
Bucuresti
2005
31.
***
Actionari hidraulice si pneumatice
vol.I si II, Culegere de standarde
OID-ICM,
Bucuresti
1997
32.
***
Scule aschietoare si prelucrarea
metalelor vol I si II, Colectie STAS
Ed. Tehnica,
Bucuresti
1987
33.
***
Tehnologii, Calitate, Maini,
Materiale, reviste
Ed. Tehnica,
Bucuresti
1987-
2004
116

Masini - Unelte

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Masini - Unelte

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Cuprins

factorul de repartitie frontala = 0.75

factor de repartitie longitudinala a sarcinii pentru solicitarea la piciorul dintelui

- se adopta numarul intreg, imediat superior celui rezultat sin calcul;

=> numarul arcurilor disc din pachet va fi: n

You might also like