Grile Medicina Dentara

1
Rezidentiat 2004
PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 1 Metode locale de prevenire a cariei dentare din anuri i fosete
BIBLIOGRAFIE:
9. Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei din san uri i fosete, Ed.Cerma, Bucureti, 1997.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1301001. Care sunt metodele preconizate de OMS pentru prevenirea cariei dentare? A. sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala si locala, igiena alimentara, igiena buco-dentara B. sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala, educatia sanitara C. fluorizarea locala, sigilarea santurilor si fosetelor, restaurarea preventiva cu rasini D. igiena alimentara, vaccinarea, igiena buco-dentara E. educatia sanitara, detartrajul, periajul profesional
(pag. )
S1301002. Cantitatea cea mai mare de fluor eliberata de rasinile de sigilare se realizeaza in urmatorul interval de: A. primele 24 de ore B. primele 48 de ore C. primele 72 de ore D. primele 36 de ore E. primele12 de ore
(pag. )
S1301003. Concentratia cea mai frecvent folosita a agentului demineralizant (H3PO4) este de: A. 40 % B. 50% C. 47% D. 37% E. 20%
(pag. )
S1301004. Indicatiile enameloplastiei sunt: A. suprafete ocluzale cu santuri adanci B. suprafete ocluzale deretentive C. suprafete ocluzale afectate de carii incipienta D. suprafeele aproximale E. oricare suprafata ocluzala
(pag. )
S1301005. Tehnica care sa combine sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii minime ocluzale de smalt sau dentina se numeste: A. enameloplastie B. coafaj indirect C. obturatie preventiva D. sigilare E. coafaj direct
(pag. )
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
S1501006. Debutul cariilor ocluzale din santuri si fosete are loc la nivelul: A. pantelor cuspidiene; B. bazei santurilor ocluzale; C. orificiului si peretilor verticali ai santurilor ; D. peretilor vestibulari ai santurilor; E. peretilor orali ai santurilor.
(pag. 7-8)
S1501007. Inbunatatirea adusa materialelor de sigilare pe baza de rasini bis-GMA consta in: A. introducerea de bis fenol A; B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuart; C. introducerea de metacrilat; D. gruparilor epoxidice din structura rasinii; E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amina.
(pag. 21)
S1501008. Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii permanenti este: A. 60 secunde; B. 120 secunde; C. 15 secunde; D. 100 secunde; E. 45 secunde.
(pag. 37)
S1501009. Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii temporari este: A. 30 secunde; B. 60 secunde; C. 100 secunde; D. 120 secunde; E. 150 secunde.
(pag. 37)
S1501010. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la dintii temporari este: A. 2-3 ani; B. 3-4 ani; C. 4-5 ani; D. 5-6 ani; E. 6 ani.
(pag. 64)
S1501011. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la molarii de 12 ani si premolari este: A. 9-10 ani; B. 10-11 ani; C. 11-12 ani; D. 11-13 ani; E. 12-14 ani.
(pag. 64)
S1601012. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt: A. se intervine pe dinti sanatosi; B. se trateaza cariile denatre; C. eset o metoda foarte scumpa de tratament;
Rezidentiat 2004
D. este o tehnica non-invaziva; E. necesita mai multe sedinte.
(pag. 11)
S1601013. Efectele sigilantilor sunt: A. blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene; B. favorizeaza aparitia marmoratiilor ocluzale; C. ofera o protectie minima fata de caria dentara, D. elibereaza ionii de calciu; E. opresc evolutia in profunzime a unui proces carios deja initiat.
(pag. 15)
S1601014. in tehnica sigilarii nu se executa urmatorii timpi operatori: A. controlul relatiilor ocluzale; B. spalarea si uscarea; C. izolarea; D. verificarea sigilarii; E. extensia preventiva.
(pag. 35)
S2101015. Care din urmtoarele afirmaii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevrat: A. Sunt mai puin rezistente la uzur i abraziune dect sigilanii granulari B. Au aceeai rezisten de legtur ca i sigilanii granulari C. Au acelai timp de priz ca sigilanii granulari D. Au aceeai rat de retenie ca sigilanii granulari E. Conin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuar
(pag. 21)
S2101016. La care din urmtoarele materiale folosite pentru sigilare, retenia sigilrii este mai slab: A. Delton B. Concise White Sealant C. Helioseal D. Fuji Ionomer Type III E. Visio-Seal
(pag. 28, 30, 31)
S2101017. La copiii cu dentiie temporar indemn , Societatea Britanic de Stomatologie Pediatric recomand adoptarea urmtoarei atitudini fa de molarii de 6 ani: A. Control periodic B. Sigilare C. Sigilare lrgit D. Aplicare de lacuri fluorate E. Aplicare de lacuri fluorate
(pag. 66)
S2101018. La indivizii cu carioactivitate sczut, care prezint suprafee ocluzale cu anuri largi, coala Scandinav recomand: A. Sigilare B. Sigilare lrgit C. Expectativ D. Aplicaii de lacuri fluorate E. Nici una dintre acestea
Rezidentiat 2004
(pag. 64, 65)
S2301019. Obturaiile preventive cu rini tip B se realizeaz: A. cnd leziunea a ajuns la jonciunea smal-dentin B. cnd leziunea de carie a progresat n dentin sar este nc mic C. cnd leiunea are o extindere mare n dentin D. n cazul eecului unei sigilri E. n cazul contraindicaiei odontotomiei profilactice
(pag. 25)
S2301020. Obturaiile preventive cu rini tip C sunt indicate: A. cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin B. cnd leziunea a deschis camera pulpar C. cnd eziunea a traversat jonciunea smalt-dentin D. n cazul eecului unei obturaii preventive cu rini tip A E. n cazul contraindicaiilor sigilrii
(pag. 25)
S2301021. n cazul obturaiei preventive cu rini tip 3: A. sigilantul trebuie s se aplice imediat dup introducerea compozitului B. sigilantul trebuie s se aplice imediat dup fotopolimerizarea compozitului C. sigilantul se aplic dup ce peste compozit a fost aplicat agentul de legtur D. nu se aplic sigilant E. sigilantul se aplic strict peste compozit
(pag. 26-27)
S2301022. O sigilare efectuat corect dureaz: A. ase luni B. civa ani. C. aproximativ un an D. pn la atriia dinilor E. variabil n funcie de materialul utilizat
(pag. 17)
S2301023. Obturaiile preventive cu rini A. se realizeaza pe dini permaneni B. se realizeaza pe dini temporari C. se realizeaza pe dini temporari i permaneni D. se realizeaza pe dini integri E. se realizeaza imediat dup erupia dinilor
(pag. 25)
S2601024. Treponema pallidum are: A. spire neregulate, mari B. spire regulate, flexibile C. spire regulate, rigide, cu capete drepte D. spire regulate, cu capete ncovoiate E. spire mici, neregulate, cu capete drepte
(pag. 177)
S2601025. Treponema pallidum are urmatoarele modalitai de cultivare: A. se cultiv pe geloz-snge
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. se cultiva pe geloz simpl, in coloan dreapt se cultiv pe medii speciale se cultiv pe mediul Zeissler nu se cultiv pe medii artificiale
(pag. 178)
S2601026. n sifilisul secundar putem afirma: A. 25% dintre bolnavi rmn lateni toat viaa, fr alte manifestri B. 75% dintre bolnavi se vindec definitiv n aceast faz a bolii C. sifilisul nu mai este contagios n acest stadiu D. leziunile maculo-papuloase apar la 2-3 ani de la contactul infectant E. 10% dintre bolnavi progreseaz ctre sifilisul teriar
(pag. 179)
S2601027. Reacia Wasserman (RBW) este: A. reacie de floculare B. reacie de precipitare n inel C. reacie de fixare a complementului D. reacie de aglutinare pe lam E. reacie de evideniere a antigenului, in vitro
(pag. 180)
S2601028. Prin IDR cu luetin se pune diagnosticul imunologic celular, n: A. tuberculoz B. scarlatin C. difterie D. sifilis E. blenoragie
(pag. 181)
S2601029. Sifilisul se trateaz cu: A. Gentamicin B. Cloramfenicol C. Biseptol D. Penicilin E. Rifampicin

(pag. 181)
S2601030. Care din urmtoarele propoziii este fals?: A. receptivitatea la sifilis exist la orice vrst B. sifilisul se poate transmite i prin srut C. exist profilaxie specific D. bolnavul este contagios n stadiul primar i secundar de sifilis E. calea principal de transmitere este cea sexual
(pag. 179, 181)
S2901031. Controalele periodice ale sigilarii se fac: A. Odata pe an B. Dupa 2 ani C. Odata la 6 luni D. Dupa o luna E. Dupa 3 luni
Rezidentiat 2004
(pag. 45)
S2901032. Perioada optim de sigilare a premolarilor este: A. 6-7 ani B. 10-11 ani C. 11-13 ani D. 8-9 ani E. 13-15 ani
(pag. 64)
S2901033. Cimenturile ionomere de sticla sunt indicate ca sigilanti: A. In santurile greu accesibile B. In santurile n form de I C. In santurile accesibile pe cel putin 100 mm D. In santurile inaccesibile sondei E. Nici un rspuns nu este corect.
(pag. 33)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1201034. Calitatile unui material de sigilare (dupa Bratu) sunt: A. biocompatibilitate B. aderenta buna la suprafetele negravate C. priza rapida in conditiile cavitatii bucale D. nu necesita calitai fizionomice E. fluiditate
(pag. 15)
S1201035. Cimenturile glass-ionomer in comparatie cu rasinile compozite folosite pentru sigilari: A. au rezistenta mica la uzura B. au rezistenta mai mare la uzura C. au aceeasi rezistenta la uzura D. au capacitate mai redusa de a patrunde in profunzimea sanului ocluzal E. au capacitate mai mare de a patrunde in profunzimea santului ocluzal
(pag. 31)
S1201036. Controalele periodice dupa sigilari cu rasini compozite: A. sunt necesare odata la 3 luni B. sunt necesare odata la 6 luni C. verifica inchiderea etansa, clinic, prin examen cu sonda dentara D. verifica inchiderea etansa numai prin inspecie E. verifica inchiderea etansa folosind fuxina bazica 0,25%
(pag. 41)
S1201037. Enameloplastia se recomanda in cazul: A. suprafetelor ocluzale cu santuri adanci B. suprafetelor ocluzale cu santuri in forma de"V" C. santurilor adanci si inguste D. sanurilor care prezinta modificari de culoare E. cariilor superficiale
(pag. 44)
Rezidentiat 2004
S1201038. in mod clasic timpul de demineralizare in cazul folosirii rasinilor compozite pentru sigilari este de: A. 60 secunde pentru dintii permanenti B. 120 secunde pentru dintii permanenti C. 60 secunde pentru dintii temporari D. 120 secunde pentru dinii temporari E. nu necesita demineralizare
(pag. 35)
S1201039. Incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreaza interactiunii mai multor factori: A. capacitatii de retentie a microorganismelor si alimentelor in fosetele si santurile adanci B. existenta unei cantitati mai mari de smalt intre suprafata dintelui si jonctiunea smalt-dentina la nivelul santurilor ocluzale C. imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune D. existena unor sanuri ocluzale largi in forma de"V" E. concentratia mai mica de fluor in smaltul ocluzal decat in cel proximal
(pag. 8)
S1201040. Materialul de sigilare romanesc denumit SIGILAR are urmatoarele proprietati: A. timp de lucru si de priza foarte mare B. adeziune slaba C. rezistenta D. hidrofilie redusa E. vascozitate
(pag. 26)
S1201041. Mecanismul de producere a cariei ocluzale din santuri si fosete A. initial debutul leziunii carioase are loc in adancimea santului B. initial debutul se produce la orificiul santului, in smaltul pantelor cuspidiene opuse C. leziunea carioasa se produce concomitent atat la nivelul orificiului smaltului, cat si in adancimea acestuia D. ulterior leziunea carioasa cuprinde pereii sanului E. baza santului se demineralizeaza dupa ce orificiul si peretii acestuia au fost afectate
(pag. 8)
S1201042. Metodele de prevenire a cariei dentare sunt: A. fluorizarea generala si locala B. obturatii cu galss-ionomeri C. sigilarea santurilor si fosetelor D. igiena alimentaiei E. igiena buco-dentara
(pag. 14)
S1201043. Sigilarea este o metoda de prevenire a cariei de pe: A. suprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor B. suprafetele proximale ale dintilor laterali C. suprafetele orale ale incisivilor superiori D. suprafeele orale ale incisivilor inferiori E. suprafetele vestibulare si orale ale molarilor
(pag. 14)
S1201044. Sigilarile se recomanda in urmatoarele situatii clinice: A. santuri si fosete in forma de"i", amfora, picatura
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
santuri in forma de"V" cand sonda agata, dar nu sunt alte semne de carie dentara dinii sunt erupi suficient pentru a se obine o suprafaa uscata dinti partial acoperiti de un capuson de mucoasa
(pag. 56)
S1201045. Tehnica sigilarii cu ciment glass-ionomer cuprinde urmatoarele etape: A. curatirea suprafetei dentare B. izolare C. demineralizare D. aplicarea materialului E. aplicarea unui lac protector
(pag. 42)
S1201046. Timpii operatori in cazul sigilarilor cu rasini compozite sunt: A. curatirea suprafetei dentare B. fluorizare locala C. izolare D. pregatirea suprafeelor de smal E. aplicarea materialului de sigilare
(pag. 33)
S1201047. Zonele cele mai vulnerabile la aparitia proceselor carioase sunt: A. fata meziala B. fata distala C. la colet D. sanurile ocluzale E. fosetele ocluzale
(pag. 5)
S1301048. Calitatile ideale ale unui sigilant (Bratu) sunt urmatoarele cu exceptia unei variante: A. priza rapida in conditiile cavitatii orale B. proprietati mecanice si termice asemanatoare structurilor dure dentare C. biocompatibilitate D. sa nu perturbe ocluzia E. sa reziste la fortele masticatorii in proportie de 100% timp de peste 5 ani
(pag. )
S1301049. Obturatiile preventive cu rasina constituie metode utile in tratamentul dintilor permanenti tineri atunci cand sunt respectate urmatoarele cerinte: A. indicatie de tratament corecta in conditiile unui tratament aplicat corect B. respectarea tuturor detaliilor de tehnica C. prezenta concomitenta a leziunilor carioase ocluzale si proximale D. nerespectarea indicaiilor in legatura cu utilizarea pastelor fluorurate, a igienei si a alimentaiei corecte E. lipsa experientei in aprecierea cu exactitate a situatiei clinice
(pag. )
S1301050. Obturatiile preventive cu rasini clasificate de Simonsen nu sunt indicate in urmatoarele cazuri: A. cand leziunea carioasa in santuri sau fosete este minima B. cand leziunea carioasa este situata parapulpar C. cand leziunea carioasa este situata proximal
Rezidentiat 2004
D. cand leziunea carioasa a progresat in dentina dar este mica E. cand leziunea are o extindere mai mare in dentina
(pag. )
S1301051. intre dezavantajele cimenturilor glassionomer conventionale se pot enumera: A. timp de priza scurt B. sensibilitate in mediu umed C. finisare slaba datorita rugozitatii superficiale D. aplicare usoara E. rezistenta crescuta in zonele supuse direct solicitarilor masticatorii
(pag. )
S1301052. Proprietatile"Sigilar"-ului sunt: A. adeziune buna B. rezistenta C. contractie mare la polimerizare D. biocompatibilitate E. capacitate de etansare
(pag. )
S1301053. Sigilantii au urmatoarele efecte importante: A. umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta B. remineralizeaza structurile dure dentare C. blocheaza"locusul"preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene D. usureaza manoperele de curaire a sanurilor si fosetelor E. blocheaza"locusul"preferat al Porfiromonas gingivalis si al altor microorganisme cariogene
(pag. )
S1301054. Tehnica sigilarii presupune urmatoarele faze importante: A. curatirea suprafetelor dentare B. aplicarea obturatiei de baza C. pregatirea dintelui D. aplicarea sigilantului E. prepararea cavitatii
(pag. )
S1301055. Timpul de demineralizare, dupa metoda clasica, este de: A. 60 secunde pentru dintii permanenti B. 120 secunde pentru dintii permanenti C. 120 secunde pentru dintii temporari D. 30 secunde pentru dinii pregatii mecanic prin slefuire E. 30 secunde pentru dintii temporari
(pag. )
S1401056. Avantajele obturatiilor preventive cu glass ionomeri(dupa Garcia Godoy): A. rezistenta crescuta la fortele masticatorii; B. adeziune excelenta la smalt si dentina; C. aplicare in doi timpi; D. posibila aciune cariostatica prin eliberare de fluor; E. stimularea neodentinogenezei.
(pag. 74)
10
Rezidentiat 2004
S1401057. Cimenturile glassionomere pentru sigilarea santurilor si fosetelor, au urmatoarele avantaje: A. adeziunea la smalt fara o pregatire prealabila B. eliberare de ioni de fluor C. culoare acceptabila D. timp de priza prelungit E. se pastreaza aproximativ timp de 1 an
(pag. 13)
S1401058. Dezavantajele folosirii sigilantilor pe baza de cimenturi ionomere de sticla autoplimerizabile: A. timp de priza scurt; B. sensibilitate in mediul umed; C. finisare slaba din cauza rugozitatii superficiale; D. aplicare greoaie; E. rezistenta medie in zonele supuse direct solicitarii masticatorii.
(pag. 31-32)
S1401059. in functie de extinderea si adancimea procesului carios, Simonsen clasifica obturatiile preventive cu rasina in: A. tipul A, cand leziunea de carie a progresat in dentina; B. tipul B, cand leziunea de carie a progresat in dentina dar este inca mica; C. tipul D, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina; D. tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in smal; E. tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina.
(pag. 69)
S1401060. Indicatia majora a sigilarii o constituie: A. santurile si fosetele molarilor; B. santurile si fosetele premolarilor; C. santuri si fosete in forma de "U"; D. sanuri si fosete aberante; E. santuri si fosete neretentive.
(pag. 61)
S1401061. La controlul clinic al sigilarii, sunt posibile urmatoarele situatii: A. sigilarea este intacta se controleaza cu radiografii bite-wing; B. sigilantul este pierdut in totalitate se repeta sigilarea; C. sigilarea este partial pierduta se completeaza cu un nou sigilant; D. sigilarea are microneadaptari se repeta sigilarea; E. sigilarea are microneadaptari se controleaza cu radiografii bitewing.
(pag. 45)
S1401062. Materialele folosite pentru sigilare au urmatoarele efecte importante: A. umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta; B. usureaza manoperele de curatire a santurilor si fosetelor; C. blocheaza locusul preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene; D. prezinta o rezistena mecanica crescuta la forele masticatorii; E. expansiune termica crescuta.
(pag. 15-16)
S1401063. Perioadele potrivite pentru sigilare(dupa Simonsen): A. varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari; B. varsta de 10-12 ani pentru molarii permanenti;
10
11
Rezidentiat 2004
C. varsta de 11-13 ani pentru molarii doi permanenti; D. varsta de 6-7 ani pentru molarii primi permaneni; E. varsta de 11-13 ani pentru premolari.
(pag. 64)
S1401064. Sigilarea santurilor si fosetelor are urmatoarele caracteristici: A. impiedica progresia cariei B. suprafetele de smalt demineralizate anterior si sigilate, sunt mai rezistente la atacul acid ulterior decat smaltul sanatos C. interfata smalt-rasina creaza o bariera de protectie impotriva colonizarii microorganismelor D. maturarea smalului continua E. nu permit trecerea in santul ocluzal a substratului nutritiv
(pag. 21)
S1401065. Tehnica odontomiei profilactice este utila in urmatoarele cazuri: A. copii cu policarii; B. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice; C. copii indemni de carii; D. copii handicapai; E. dinti temporari.
(pag. 11)
S1401066. Timpul clasic de demineralizare in vederea sigilarii este de: A. 60 de secunde la dintii temporari; B. 60 de secunde la dintii permanenti; C. 120 de secunde la dintii temporari; D. 120 de secunde la dinii permaneni; E. 15 secunde la dintii permanenti.
(pag. 37)
S1501067. Actiunea materialelor de sigilare consta in: A. blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans; B. stimuleaza eliberarea locala de fluor; C. umple in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta ; D. manoperele de curatire a santurilor si fosetelor nu mai sunt necesare; E. penetranta redusa.
(pag. 15)
S1501068. Eficienta redusa a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se datoreaza: A. inconstantei fasciculului provenit de la sursa de raze UV; B. polimerizarea necorespunzatoare a benzilor de material patrunse in spatiile create prin demineralizarea smaltului; C. radicalilor liberi care inactiveaza benzoil-metil-eterul; D. deficientelor de tehnica propriu-zisa a sigilantilor; E. incapacitatii luminii UV de a penetra in profunzimea zonelor de smalt demineralizate.
(pag. 18)
S1501069. Metodele de prevenire ale cariei dentare conform OMS sunt: A. laserul cu inversare acustico-optica si cu transmitere de energie de intensitate mica; B. igiena buco-dentara; C. sigilarea santurilor si fosetelor ; D. fluorizarea generala si locala;
11
12
Rezidentiat 2004
E. igiena alimentatiei.
(pag. 14)
S1501070. Prevalenta si incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreza urmatorilor factori: A. capacitatii de retinere a microorganismelor si alimentelor in fosetele sau santurile adanci ca intr-o nisa retentiva; B. concentratiei mai mici a fluorului in smaltul ocluzal decat in cel proximal; C. orientarii prismelor de smalt la nivelul santurilor; D. imposibilitatii realizarii unei curatiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat; E. concentratiei mai mari a fluorului in smaltul ocluzal decat in cel proximal.
(pag. 5-6)
S1501071. Sigilarea este indicata la: A. pacienti carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans; B. pacienti care consuma zilnic cantitati mari de dulciuri; C. carii ocluzale superficiale; D. pacienti cu handicap fizic sau psihic care nu isi pot efectua igiena bucala; E. numai pe suprafetele ocluzale ale molarilor de 6 ani.
(pag. 62)
S1501072. Situatiile clinice in care se recomanda odontotomia profilactica sunt: A. copii cu policarii care prezinta o igiena bucala defectuoasa; B. in cazul santurilor ocluzale in forma de V cu diametru mare si putin adanci; C. in cazul santurilor ocluzale in forma de I adanci,inguste; D. copiii a caror sanatate generala necesita efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie generala; E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.
(pag. 11)
S1601073. Avantajele enameloplastiei sunt: A. impiedica patrunderea profunda a sigilantului; B. permite patrunderea profunda a sigilantului; C. creste rezistenta la uzura a materialului aplicat; D. asigura o adapatre deficitara la smalt; E. asigura o adaptare mai buna la samlt.
(pag. 48)
S1601074. Calitatile unui material de sigilare sunt: A. fluiditate; B. priza rapida in conditiile cavitatii bucale; C. biocompatibilitate; D. sa inalte ocluzia, E. sa nu perturbe ocluzia.
(pag. 15)
S1601075. Indicatiile odontomiei profilactice sunt. A. copii cu policarii si igiena orala foarte buna; B. copii cu policarii si igiena orala foarte proasta; C. existenta unor dubii in legatura cu prezenta sau absenta unei carii; D. marmoratii pe suprafetele ocluzale; E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.
(pag. 11)
12
13
Rezidentiat 2004
S1601076. Sigilarea are urmatoarele indicatii: A. santuri si fosete adanci in forma de"i", amfora, picatura; B. santuri si fosete adanci cu proasta coalescenta; C. carie profunda; D. carie de adancime medie; E. sonda"agatata", dar fara semne de carie dentara.
(pag. 61)
S1601077. Succesul sigilarii depinde de: A. rigurozitatea cu care practicantul respecta tehnica de lucru; B. rigurozitatea cu care practicantul respecta instructiunile firmei producatoare; C. varsta copilului; D. profunzimea procesului carios; E. marimea suprafetei ocluzale.
(pag. 49)
S1601078. Timpii operatori in tehnica sigilarii cu rasini compozite sunt: A. izolarea; B. bizotarea; C. extensia preventiva; D. spalarea si uscarea; E. controlul relatiilor de ocluzie.
(pag. 35)
S2101079. Care din afirmaiile urmtoare despre rinile de sigilare care elibereaz fluor sunt corecte: A. Sunt rini schimbtoare de ioni B. Eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire C. Cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz n prima sptmn dup aplicare D. n cazul desprinderii materialului de sigilare suprafaa de smal rmne rezistent la carie E. Nu exist variaii ale cantitii de fluor eliberate n funcie de tipul de material utilizat
(pag. 22-24)
S2101080. Care din urmtoarele manopere se efectueaz n cazul sigilrii anurilor i fosetelor cu un ciment glass ionomer: A. Izolarea cmpului operator B. Aplicarea agentului de demineralizare C. Splarea zonei demineralizate sub izolare D. Uscarea i aplicarea glass ionomerului E. Controlul reteniei materialului dup ce a fcut priz
(pag. 46)
S2101081. Care din urmtorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a anurilor i fosetelor ocluzale cu materiale de tip compozit: A. Curarea suprafeei ocluzale cu paste care conin fluor, urmat de splare atent B. Izolarea i uscarea cmpului operator C. Demineralizarea anurilor i fosetelor D. Splarea cu jet continuu de ap a suprafeei demineralizate fr meninerea izolrii cmpului operator E. Aplicarea materialului de sigilare
(pag. 36-41)
S2101082. Despre enameloplastie sunt corecte urmtoarele: A. Este o metod invaziv de prevenire a cariei ocluzale
13
14
Rezidentiat 2004
B. Este indicat n cazul suprafeelor ocluzale cu anuri adnci i nguste care prezint modificri de culoare i sunt suspectate c ar fi cariate C. Const n pregtirea unei caviti superficiale D. Dup schiarea conturului cavitii se face exereza dentinei alterate E. Obturarea cavitii se face cu amalgam de argint
(pag. 47, 48)
S2101083. Despre obturaiile preventive cu rin sunt corecte urmtoarele: A. Conserv la maximum structura dur dentar B. Se descriu 3 tipuri de obturaii preventive C. Toate cele 3 tipuri necesit obturaie de baz D. Combin prepararea unei caviti ocluzale minime cu sigilarea anurilor i fosetelor din vecintate E. Sunt utile n cazul dinilor permaneni tineri
(pag. 68-72)
S2101084. n cazul sigilrii cu rini compozite, agentul demineralizant sub form de soluie se aplic: A. Prin frecarea suprafeei de smal B. Prin atingerea suprafeei de smal C. Strict pe suprafaa care va fi acoperit cu materialul de sigilare D. Pe o suprafa mai mare dect cea care va fi acoperit cu materialul de sigilare E. Cu pensula, miniburei, bulete mici de vat sau aplicator furnizat de productor
(pag. 38)
S2301085. Sigilrile trebuie efectuate: A. ntre 6 i 15 ani B. ntre 3 i 4 ani pentru molarii temporari C. ntre 6 i 7 ani pentru molarii permaneni D. ntre 4 i 12 ani E. ntre 11 i 13 ani pentru molarii 2 permaneni i premolari
(pag. 24)
S2301086. Obturaiile preventive cu rini tip A se realizeaz: A. cnd leziunea de carie n an i foset este minim B. cnd leziunea de carie n an i foset este cantonat numai n smal C. att pe suprafee ocluzale ct i pe cele proximale ale molarilor D. cnd exist dubii n privina existenei cariei E. cnd leziunea a traversat jonciunea amelo-dentinar
(pag. 25)
S2301087. Tehnica obturaiei preventive cu rini const n: A. periaj profesional cu past cu fluor B. ndeprtarea esutului alterat C. aplicarea obturaiei de baz cnd procesul carios a ajuns la dentin D. demineralizarea smalului i a dentinei E. obturarea cavitii i sigilarea anurilor i fosetelor ocluzale
(pag. 25-26)
S2301088. Tipul 1 de obturaie preventiv cu rini const n: A. ndeprtarea ct mai conservatoare a esutului alterat (cu o frez sferic) B. palparea exploratorie C. demineralizarea n vederea aplicrii sigilantului D. aplicarea bondingului (agentului de legtur)
14
15
Rezidentiat 2004
E. aplicarea sigilantului
(pag. 26)
S2301089. Tipul 2 de obturaie preventiv cu rini presupune urmtoarele etape: A. ndeprtarea dentinei alterate B. aplicarea obturaiei de baz cu hidroxid de calciu sai zinc oxid eugenol C. demineralizarea smalului D. aplicarea agentului de legtur E. aplicarea rinii compozite granulare
(pag. 26)
S2301090. Cerinele obturaiilor preventive cu rini sunt: A. diagnostic corect B. experien clinic C. instrumentar de explorare adecvat D. vizibilitate foarte bun E. surs de iluminare naturala
(pag. 27)
S2301091. Prevalena i incidena crescut a cariei ocluzale se datoresc interaciunii urmtorilor factori A. imposibilitii realizrii unei curiri foarte bune B. poziiei posterioare a dintelui pe arcada dentar C. capacitii de reinere a microorganismelor i alimentelor (n fosetele i anurile adnci) D. concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal dect n cel proximal E. cantitii de smal mai mici ntre suprafaa dintelui i jonciunea smal/dentin n cazul anurilor (comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafee)
(pag. 3)
S2301092. Tehnica odontotomiei profilactice const n: A. prepararea mecanic a tuturor anurilor i fosetelor dinilor nou erupi i obturaiei lor cu amalgam de argint B. pregtirea unor caviti superficiale C. realizarea unui sacrificiu foarte mic de substan dentar D. crearea unei caviti minime imediat dup apariia unui proces carios E. lrgirea anurilor i fosetelor adnci cu instrumentar rotativ
(pag. 5)
S2301093. Indicaiile odontomiei profilactice: A. copii cu policarii care au o igien oral proast B. copii cu handicap psihic C. existena unor dubii n legtur cu prezene/absena unei cariid. D. imposibilitatea efecturii unor controale regulate E. pe dini ce prezint carie superficial de smal
(pag. 5)
S2301094. Calitile unui material de sigilare sunt: A. fizionomice B. fluiditate C. aderen bun la suprafeele gravate D. expansiune termic crescut E. s nu perturbe ocluzia
(pag. 9)
15
16
Rezidentiat 2004
S2301095. Avantajele sigilanilor din categoria cementurilor glass-ionomere sunt: A. eliberarea de ioni de fluor B. efect fizionomic foarte bun C. duritate foarte bun D. timp de priz convenabil E. adeziunea la smal fr o pregtire prealabil
(pag. 13)
S2301096. Dintre timpii operatori ai sigilrii fac parte: A. curirea suprafeelor dentare cu paste ce conin fluor B. izolarea C. gravajul acid al suprafeei de smal cu H3PO4 20- 30% D. controlul n relaii ocluzale dup efectuarea sigilrii E. controale periodice
(pag. 14)
S2301097. Timpul de splare a acidului folosit n gravaj este de: A. 60 secunde dac acidul a fost sub form de soluie B. 90 secunde dac acidul a fost sub form de gel C. 30 secunde indiferent de tipul de acid fosfat (gel/soluie) D. 60 secunde pentru dinii permaneni E. 120 secunde pentru dinii temporari
(pag. 16)
S2301098. Verificarea sigilrii se poate face: A. prin examen cu sonda B. prin colorare cu fuxin bazic 0,25% C. prin inspecie D. utiliznd izotopi radioactivi E. utiliznd raze X
(pag. 17)
S2301099. Verificarea sigilrii se poate face: A. prin examen cu sonda B. prin colorare cu fuxin bazic 0,25% C. prin inspecie D. utiliznd izotopi radioactivi E. utiliznd raze X
(pag. 17)
S2301100. Indicaiile sigilrii sunt: A. anurile i fosetele ocluzale ale molarilor B. cnd sonda "aga dar nu sunt alte semne de carie C. anuri i fosete aberante D. persoane care prezint semne de activitate carioas sczut E. anuri i fosete adnci cu proast coalescen
(pag. 22)
S2601101. n sifilisul primar apar urmtoarele modificri: A. ancru nedureros, care dispare spontan dup 2 sptmni B. ancru moale, dureros C. adenopatie regional, dur, nesupurat
16
17
Rezidentiat 2004
D. adenopatie regional masiv, cu abcedare i fistulizare E. ancrul, care poate aprea oricnd ntre sptmnile 1 i 12 de la contactul infecios
(pag. 179)
S2601102. Consecinele sifilisului teriar sunt: A. orbire B. atrofie de esuturi C. paralizie generalizat progresiv D. ruptur cardiac E. arteriopatii obliterante
(pag. 179)
S2601103. Urmtoarele reacii se folosesc n diagnosticul imunologic al sifilisului: A. reacia de fixare a complementului- Wasserman B. VDRL C. FTA-ABS (reacia de imunofluorescen indirect) D. reacia Ascoli E. reacia de hemaglutinare pasiv
(pag. 180)
S2601104. n sifilis, bolnavul este contagios: A. din perioada de incubaie B. n stadiul primar C. n stadiul secundar D. n stadiul teriar E. n convalescen
(pag. 179, 181)
S2601105. Sifilisul are urmtoarele ci de transmitere: A. prin obiecte contaminate n 0,1% a cazurilor B. parenteral, prin transfuzii C. prin contact sexual D. prin alptare E. transplacentar
(pag. 181)
S2601106. n sifilisul secundar putem descrie: A. leziuni cutanate la 1 an de la contactul infectant B. leziuni cutanate la 2-3 luni de la contactul infectant, care dispar spontan dup 2 sptmni C. leziuni la nivel tegumentar i la nivelul mucoaselor D. erupie cutanat, pruriginoas E. leziuni neurologice
(pag. 179)
S2601107. Coloraiile care se pot folosi pentru examinarea microscopic a Treponemei pallidum sunt: A. coloraia Gram B. coloraia Giemsa C. coloraia Fontana-Tribondeau D. impregnarea argentic E. coloraia simpl cu albastru de metilen
(pag. 178)
17
18
Rezidentiat 2004
S2601108. Anticorpii Wasserman pot s apar: A. n infecia cu Treponema pallidum B. n lupus eritematos C. n infecia cu gonococ D. n sarcin E. n poliartrita cronic evolutiv
(pag. 178)
S2801109. Indicatia majora a sigilarii o constituie: A. santurile si fosetele ocluzale ale molarilor B. santurile si fosetele vestibulare si orale ale molarilor C. santurile si fosetele premolarilor D. fosetele de pe fata palatinala a caninilor permanenti E. fosetele de pe fata palatinala a incisivilor permanenti
(pag. 61)
S2801110. Sigilarea se recomanda in urmatoarele situatii clinice: A. santuri si fosete adanci in forma de I, anfora, picatura B. sonda agata, dar nu sunt alte semne de carie dentara C. sonda agata si exista semne de carie dentara incipienta D. dintii sunt erupti suficient pentru a se obtine o suprafata uscata E. dintii sunt erupti doar partial, iar suprafata ocluzala nu poate fi uscata corespunzator
(pag. 61)
S2801111. Cele patru metode de prevenire a cariei dentare acceptate de OMS sunt: A. fluorizarea generala si locala B. igiena alimentatiei C. igiena buco-dentara D. sigilarea santurilor si fosetelor E. obturatie preventiva cu rasini
(pag. 14)
S2801112. Cimenturile glassionomere folosite in sigilare: A. sunt materiale de electie B. prezinta adeziune chimica la structurile dure dentare C. nu prezinta adeziune chimica la structurile dure dentare D. nu elibereaza ioni de fluor E. elibereaza ioni de fluor
(pag. 30)
S2801113. Avantajele oferite de cimenturile ionomere de sticla in sigilare sunt: A. au o retentie mai mare la suprafata de smalt B. asigura o protectie anticarie mai eficienta C. sunt mai rezistente in timp la uzura D. simplifica tehnica de lucru prin eliminarea fazei de demineralizare a suprafetei de smalt E. se pot folosi in cazul molarilor permanenti partial erupti cand conditiile de izolare sunt precare
(pag. 30,34)
S2801114. Tehnica sigilarii cu rasini compozite presupune urmatorii timpi operatori: A. curatirea suprafetei dentare prin periaj profesional cu pasta ce contine fluor B. izolarea riguroasa pe tot timpul aplicarii tehnicii de sigilare C. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 in concentratie de 30-50%
18
19
Rezidentiat 2004
D. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 in concentratie de 10-20% E. timpul de aplicare a agentului demineralizant este de 10-15 secunde
(pag. 36)
S2801115. Demineralizarea folosita in cadrul tehnicii cu rasini compozite presupune: A. folosirea ca agent de demineralizare a HNO3 in concentratie de 37% B. folosirea ca agent de demineralizare a H3PO4 in concentratie de 37% C. agentul demineralizant poate fi sub forma de gel sau solutie D. timpul de demineralizare este de 60 secunde pentru dintii permanenti si 120 secunde pentru dintii temporari E. timpul de demineralizare este de 120 secunde pentru dintii permanenti si 60 secunde pentru dintii temporari
(pag. 37)
S2801116. Tehnica sigilarii cu ciment glassionomer presupune: A. curatirea riguroasa a suprafetei cu o perie rotativa B. izolarea cu rulouri de vata C. demineralizarea timp de 60 secunde D. demineralizarea timp de 120 secunde E. aplicarea materialului de sigilare
(pag. 46)
S2801117. Znamelo plastia este: A. o tehnica de lucru neinvaziva B. o tehnica de lucru invaziva C. presupune o indepartare minima de tesut dentar D. presupune indepartarea in totalitate a smaltului si dentinei alterate E. este indicata mai ales cand se foloseste pentru sigilari glassionomer
(pag. 47)
S2801118. Indicatiile majore de sigilare sunt: A. copii cu carii multiple la dintii temporari B. copii cu dentatie temporara indemna C. pacienti cu handicap general la care necesitatea prevenirii este foarte importanta D. sigilarea molarilor de 12 ani imediat ce au erupt daca molarii de 6 ani prezinta procese carioase extinse, simple sau complicate E. sigilarile deteriorate sunt controlate si se aplica din nou materialul de sigilare
(pag. 66)
S2901119. Cimenturile glass ionomere folosite la sigilare: A. Sunt materiale de electie B. Prezinta adeziune chimica la tesuturile dure dentare C. Retentie superioara rasinilor compozite D. Capacitatea de a elibera ioni de fluor este continua E. Necesita demineralizarea suprafetei de smalt inaintea aplicarii.
(pag. 30)
S2901120. Urmatoarele faze reprezinta timpi operatori ai sigilarii cu rasini compozite: A. Controale periodice B. Prepararea materialului de sigilare C. Curatirea suprafetelor dentare cu pasta fluorurata D. Pregatirea suprafetei de smalt prin demineralizare timp de 30 de secunde E. Izolarea.
19
20
Rezidentiat 2004
(pag. 35-37)
20
21
Rezidentiat 2004
Tema nr. 2 Rolul factorilor funcionali n formarea aparatului dento-maxilar

BIBLIOGRAFIE:
10. Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare i dezvoltare, Ed. medical, Bucureti, 1995.

S1202001. Obiceiurile vicioase de supt degetul pot determina: A. anomalii la toti subiectii care practica acest obicei B. anomalii la unii subiecti care practica obiceiul C. forma arcadei in ocluzia acoperita D. ameliorarea ocluziilor deschise E. disparitia parafunctiilor
(pag. 444)
S1202002. Reeducarea deglutitiei anormale poate fi facuta prin A. exercitii care stimuleaza interpunerea limbii intre arcade B. exercitii de respiratie nazala C. scut lingual D. placua vestibulara pariala E. exercitii de propulsie a mandibulei
(pag. 368)
S1202003. Timpul bucal al deglutitiei se termina prin: A. miscari ale limbii in regiunea faringiana B. miscari ale limbii in regiunea laringiana C. trecerea bolului in laringe D. oprirea bolului in cavitatea bucala E. patrunderea bolului in esofag
(pag. 355)
S1302004. Ciclul de timp in care functiile sunt repetate constant este de: A. 18 ore B. 12 ore C. 1 minut D. 24 ore E. 30 minute
(pag. 406)
S1302005. Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este: A. imobil B. temporar C. absolut D. relativ E. permanent
(pag. 411)
S1302006. Terapia deglutitiei anormale se realizeaza prin: A. placa palatina cu surub ortodontic
21
22
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. scut vestibular speculim labial reeducare prin exercitii kineziterapie generala
(pag. 366)
S1402007. in producerea unor anomalii dentomaxilare isi pot da concursul unele ticuri. Pot fi adevarate urmatoarele afirmatii: A. deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate duce la modificari de ax ale incisivilor B. in muscarea buzei inferioare forta este aplicata de contractia muschilor coboratori ai mandibulei C. pentru ticul de muscare a buzei superioare sensul deplasarii dentare si al tulburarilor de ocluzie consecutive este, desigur, acelasi D. la copiii care strang ambele buze si le aplica pe dini se poate instala o ocluzie adanca E. Rheinwald si Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibula in timpul mirarii
(pag. 407)
S1402008. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste sugerea degetului: A. acest reflex exista chiar prenatal, deoarece a fost demonstrata de catre Bulgarelli prin fluoroscopie prezenta contractiilor orale chiar inainte de nastere B. copilul suge inainte de a vedea si de a distinge sunetele ( Tinn ) C. la varsta de 5-6 luni, dezvoltarea neuromotorie ajunge la un stadiu in care sunt posibile miscari suficient de ample ale membrelor superioare si mana poate fi adusa la nivelul gurii D. in primele 3 luni are loc ass-numita "exploraie bucala" E. frecvanta practicarii obiceiului vicios este scazuta inainte de a adormi si in timpul somnului
(pag. 440-441)
S1502009. Eficienta masticatorie poate fi micsorata prin: A. reducerea suprafetei de contact ocluzal; B. amploarea miscarilor masticatorii; C. reeducarea functiei masticatorii; D. introducerea unei alimentatii rationale; E. corectarea anomaliilor dento-maxilare.
(pag. 344-346)
S1502010. In interpozitia cu succiune intensa are loc o scadere a: A. presiunii intraorale; B. presiunii exoorale; C. presiunii intraorale si exoorale; D. presiunii muschilor ridicatori ai mandibulei; E. presiunii orbicularului intern superior.
(pag. 437)
S1502011. Interpozitia obrajilor in zonele laterale are ca efect: A. supraocluzia incisiva accentuata; B. ocluzie minima in zona frontala; C. ocluzie deschisa frontala; D. inocluzie transversala; E. ocluzie inversa incrucisata.
(pag. 443)
S1502012. Interpozitia simpla determina instalarea unei: A. inocluzii verticale in regiunea anterioara a arcadelor; B. inocluzie transversala;
22
23
Rezidentiat 2004
C. inocluzie sagitala; D. inocluzie simetrica sau asimetrica transversala; E. toate aceste variante.
(pag. 439)
S1502013. Pentru producerea unor anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai mnlte conditii: A. intensitatea cu care este practicat obiceiul vicios; B. bilantul fortelor oro-faciale; C. parafunctiile; D. hipertonia sau hipotonia musculara; E. rezultanta generala a fortelor.
(pag. 444)
S1502014. Zonele faciale de sprijin mai des intresate sunt: A. mentonul; B. sprijinul fetei pe pumni; C. sprijinul fetei pe palma; D. sprijinul fetei intre index si police; E. sprijinul fetei pe dosul mainii.
(pag. 436)
S1602015. Electromiografia este o metoda care apreciaza: A. functia musculara dupa potentialele de actiune; B. fortele de la nivelul arcadelor dentare; C. modificari de pozitie ale organelor in componenta carora intra muschii; D. modificari de forma si dimensiuni ale organelor pe care le insera muschii; E. fortele de presiune exercitate pe fetele vestibulare sau orale ale dintilor.
(pag. 412)
S1602016. in cadrul functiei fonatorii tulburarile de ritm cuprind: A. dislalia; B. sigmatismul; C. rotacismul; D. rinolalia; E. tahilalia.
(pag. 384)
S1602017. in mod normal in deglutitia de tip"adult": A. limba are o pozitie posterioara; B. varful limbii este asezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori; C. arcadele sunt in contact; D. limba vine in contact cu incisivii superiori; E. limba vine in conatct cu treimea ocluzala a suprafetelor orale a dintilor laterali.
(pag. 354)
S1602018. in timpul articularii fonetice normale se poate observa: A. sprijinul limbii pe suprafata palatinala a incisivilor superiori; B. interpozitia limbii catre incisivi; C. interpozitia limbii catre premolari; D. varful limbii in contact cu papila incisiva; E. sprijinul limbii pe fata linguala a incisivilor inferiori.
23
24
Rezidentiat 2004
(pag. 381)
S1602019. Prelungirea stadiului de deglutitie infantila se datoreaza: A. maturitatii neuromusculare; B. inclinarii palatinale a incisivilor superiori si a proceselor alveolare; C. maxilarului superior largit transversal; D. factorului genetic ereditar; E. macroglosiei.
(pag. 360)
S1602020. Raportul dintre deglutitie si dezvoltarea ap. DM: A. fortele cele mai puternice se declanseaza in stadiul II al deglutitiei (stadiul faringian); B. timpul I al deglutitiei (stadiul bucal) ramane acelasi in cursul vietii; C. dupa eruptia dintilor permanenti limba patrunde intre arcade in timpul deglutitiei; D. daca dupa eruptia dintilor temporari persista deglutitia infantila, situatia se considera anormala; E. intr-o deglutitie normala buzele vin in contractie puternica.
(pag. 365)
S2102021. Alimentarea artificial prezint unele avantaje fa de alimentarea la sn, care constau n: A. copilul evit s fac micri de propulsie; B. ingestia, mpreun cu laptele, a unei cantiti de aer, deci aerofagie; C. se reduce secreia salivar; D. absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei; E. toate rspunsurile sunt greite.
(pag. 332)
S2102022. Caracteristicile etapei tranziionale a deglutiiei sunt urmtoarele: A. datorit erupiei incisivilor, limba i ia o poziie superioar lor; B. limba i modific forma, se lete i poriunile ei perifierice ptrund ntre crestele maxilare, n regiunile dentate; C. limba i modific forma, se lete i poriunile ei perifierice ptrund ntre crestele maxilare, n regiunile adentate; D. buzele se nchid reflex; E. muchii mimicii se relaxeaz.
(pag. 353)
S2102023. Deplasarea bolului alimentar n faringe este asigurat prin: A. contracia muchiului milohioidian i buccinator; B. contracia muchiului milohioidian i pterigoidian lateral; C. contracia muchiului milohioidian i unda peristaltic a limbii; D. unda peristaltic a limbii i contracia muchilor latero-faringieni; E. greutatea bolului alimentar.
(pag. 355)
S2102024. Examenul clinic al musculaturii: A. pune n eviden poziia buzelor; B. volumul limbii; C. interpoziia limbii; D. fora limbii n corelaie cu dimensiunea acesteia; E. evideniaz simetria facial.
(pag. 414)
S2102025. Fora muscular poate fi utilizat de ctre aparatele funcionale n urmtoarele situaii, cu
24
25
Rezidentiat 2004
excepia: A. B. C. D. E.
pentru a exercita fore corectoare; pentru a declana n mod reflex contracii musculare; pentru a declana n mod voluntar contracii musculare; pentru a genera fore intermaxilare; pentru a stabiliza efectele terapiei ortodontice
(pag. 416)
S2102026. n A.T.M, n timpul masticaiei, se produc urmtoarele micri, cu excepia: A. micri n balama; B. micri de propulsie; C. micri de lateralitate; D. micri de lateropulsie; E. micri de retropulsie.
(pag. 334)
S2102027. n sistemul matematic folosit n patologia neuro-muscular, cifra 2 corespunde la: A. nu este posibil contracia muscular; B. efectul motor e posibil cu greutate, contra gravitaiei; C. efectul motor e posibil n condiiile eliminrii gravitaiei; D. este vizibil contracia, dar lipsete efectul motor; E. efectul motor este complet contra unei rezistene.
(pag. 415)
S2102028. n timpul deglutiiei de tip adult presiunile cele mai ridicate se exercit: A. n regiunea anterioar i pe pereii laterali ai bolii; B. sublingual i pe pereii laterali ai proceselor alveolare inferioare; C. n regiunea anterioar i pe feele palatinale ale dinilor laterali; D. n regiunea central a bolii; E. la nivelul coroanelor dinilor frontali.
(pag. 357)
S2102029. n timpul deglutiiei de tip adult, osul hioid se deplaseaz A. nainte i n jos; B. napoi i n sus; C. nainte i n sus; D. napoi i n jos; E. n lateral i n sus.
(pag. 355)
S2102030. n timpul deglutiiei normale, muchii buzelor i obrajilor: A. se contract cu o for important; B. se contract foarte puin, cu o for mic; C. se interpun ntre arcade; D. exercit fore importante pe faa vestibular a apofizelor alveolare i a dinilor; E. nu dezvolt nici un fel de for pe apofizele dento-alveolare.
(pag. 357)
S2102031. ncheierea stadiului bucal al deglutiiei se face prin: A. micri ale limbii pe zonele laterale ale arcadei; B. micri ale limbii pe palatul dur; C. micri ale limbii interarcadice;
25
26
Rezidentiat 2004
D. micri ale limbii n regiunea faringian; E. micri ale vrfului limbii n zona incisiv.
(pag. 355)
S2102032. ntre interpoziiile autotrope nu se regsete: A. interpoziia buzei inferioare; B. interpoziia limbii; C. interpoziia obrajilor; D. interpoziia degetului; E. interpoziia buzei superioare.
(pag. 442-443)
S2102033. Micarea de circumducie rezult din combinarea: A. micrii de lateralitate cu micarea de propulsie i retropulsie; B. micrii de lateralitate cu micarea n balama; C. micrii n balama cu micarea de propulsie i retropulsie; D. micrii n balama cu micarea de lateropulsie; E. micrii n balama cu micarea de propulsie, retropulsie i cu micarea de lateralitate.
(pag. 334)
S2102034. Numrul de deglutiii efectuate n 24 de ore poate varia, dup diveri autori, ntre: A. 600-1600; B. 200-600; C. 200-400; D. 1200-1600; E. 600-2000.
(pag. 357)
S2102035. Printre consecinele glosoptozei putem enumera urmtoarele, cu excepia: A. ntrziere n dezvoltarea general a copilului; B. aspect palid i suferind al pacientului; C. ingestia de ap i aer, pentru a uura coborrea bolului alimentar; D. ritm masticator rapid, pentru a degaja orificiul bucal n vederea respiraiei; E. participarea coloanei cervicale, a crei scolioz este foarte accentuat.
(pag. 326)
S2102036. Reabilitarea funciei masticatorii vizeaz urmtoarele aspecte, cu excepia: A. nlturarea fenomenelor dureroase; B. corectarea anomaliei dentomaxilare; C. reeducarea funcional; D. introducerea unei alimentaii de consisten crescut; E. introducerea unei alimentaii raionale.
(pag. 347)
S2102037. Repercusiunile pe care le are respiraia oral depind de urmtorii factori, cu excepia: A. momentul instalrii; B. durat; C. dac pasajul nazal este exclus n totalitate; D. dac pasajul nazal este exclus parial; E. dac respiraia este sau nu independent de alimentarea nou-nscutului.
(pag. 321)
26
27
Rezidentiat 2004
S2102038. Sistemul de notare matematic folosit n patologia neuro-muscular utilizeaz cifre de la: A. 0-3; B. 0-4; C. 0-5; D. 0-6; E. 1-6.
(pag. 415)
S2102039. Timpul bucal: A. este involuntar; B. const din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucal n faringe; C. const din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucal n esofag; D. la nceputul lui are loc o expiraie (expiraia deglutiiei); E. toate rspunsurile sunt corecte.
(pag. 350)
S2102040. Timpul faringian: A. este scurt i autonom; B. progresiunea bolului n faringe este asigurat de contracia voluntar a constrictorului superior al faringelui; C. faringele este cobort prin contracia muchilor palato-faringian i stilo-faringian; D. ptrunderea alimentelor n cavitatea nazal este prevenit prin acolarea palatului dur la peretele posterior al faringelui; E. ptrunderea alimentelor n laringe este prevenit prin ridicarea epiglotei, care astfel nchide glota.
(pag. 351)
S2602041. HIV se ataseaza de celule prin: A. glicoproteina gp41 B. glicoproteina gp120 C. glicoproteina p32 D. glicoproteina p11 E. glicoproteina p17
(pag. 194)
S2602042. Detectarea antigenemiei p24 n infectia HIV se poate realiza prin: A. Western-Blot B. aglutinare latex C. ELISA D. PCR E. Rt-PCR
(pag. 207)
S2602043. In infectia primara cu HIV: A. predomina izolatele macrofagotrope si nonsincitizante B. predomina izolatele cu tropism pentru limfocite si sincitizante C. tulpinile izolate nu sunt influentate de beta-chemokine D. apar infectii oportuniste E. virusul nu se gaseste n ganglionii limfatici
(pag. 194)
S2602044. Internalizarea HIV: A. se face prin fuziunea anvelopei cu membrana celulara, fenomen mediat de gp120 B. se face sub influenta enzimei integraza
27
28
Rezidentiat 2004
C. este facilitat de actiunea proteazei D. este determinata de gp40 E. este urmata de atasarea virusului prin glicoproteina gp120 la celulele care au receptori CD4
(pag. 195)
S2602045. In cadrul diagnosticului infectiei HIV amplificarea genica dupa reverstranscriere (Rt-PCR): A. reprezinta cea mai sensibila metoda B. permite detectarea ADN-ului proviral din limfocite C. reprezinta o metoda screening a donatorilor de sange D. rezultatul pozitiv trebuie confirmat prin metoda Western-Blot E. detecteaza ARN-HIV din plasma
(pag. 208)
S2602046. Tehnicile rapide de triaj ale infectiei HIV A. se bazeaza pe latexaglutinare sau pe aglutinarea unor particule de aur coloidal cuplate cu antigene virale B. necesita echipament de laborator sofisticat C. pot fi interpretate dupa cateva ore D. detecteaza antigenemia p24 E. pot fi utilizate exclusiv pentru detectarea anticorpilor serici
(pag. 206)
S2602047. In cazul unui rezultat indeterminat obtinut prin tehnica Western-Blot in cursul serodiagnosticului infectiei HIV: A. nu se repeta examinarile serologice B. se face urmarirea serologica la intervale de 3-6 luni C. se repeta serodiagnosticul peste 1-2 saptamani D. se repeta diagnosticul serologic dupa 2 zile E. se instituie tratamentul antiretroviral
(pag. 206)
S2902048. Pentru activitatea clinico terapeutica se poate considera ca o deglutitie se desfasoara normal atunci cand: A. dintii posteriori nu sunt in contact B. limba se interpune intre dintii posteriori C. buzele ramin in repaus sau prezinta o contractie foarte usoara D. mandibula este propulsata spre anterior E. varful limbii se sprijina pe marginea alveolara inferioara
(pag. 336)
S2902049. Muschii aparatului dento maxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare, prin jocul fortelor ce le exercita asupra lor, prin urmatoarele modalitati: A. prin aplicarea indirecta a presiunilor musculare pe suprafetele osoase B. prin aplicarea directa a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar C. prin intermediul insertiilor pieloase D. prin intermediul insertiilor osoase E. prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul ATM
(pag. 377)
S2902050. Principiile comune ale aparatelor ortodontice care faciliteaza contractia musculara ca sursa de energie sunt: A. prezenta lor in cavitatea bucala nu declanseaza in mod reflex contractia musculara B. sunt active in absenta oricaror contractii musculare C. aparatul descompune fortele orizontale
28
29
Rezidentiat 2004
D. aparatul descompune fortele verticale E. normalizarea functiilor perturbate (respiratie si deglutitie) nu se realizeaza cu aparate functionale
(pag. 416)

S1202051. Deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate determina: A. modificari de ax ale incisivilor superiori spre oral B. modificari de ax ale incisivilor superiori spre vestibular C. modificari de ax ale incisivilor inferiori spre lingual D. modificari de ax ale incisivilor inferiori spre vestibular E. prognatism mandibular
(pag. 407)
S1202052. in cadrul obiceiurilor vicioase de supt degetul se pot produce: A. contractii puternice ale musculaturii labiale B. forte concentrice la nivelul arcadelor dentare C. forte excentrice la nivelul arcadelor dentare D. efect modelant favorabil asupra maxilarelor E. efect favorabil asupra arcadelor dento-alveolare
(pag. 437)
S1202053. in dezvoltarea unei masticatii riguroase au rol: A. alimentele de consistenta crescuta B. alimentele moi C. fructele proaspete D. cruditaile E. alimentele lipicioase
(pag. 334)
S1202054. in mecanismul masticatiei dintii au urmatoarele functii: A. incisivii au rol in miscarile de propulsie B. caninii au rol in incizia alimentelor C. premolarii au rol in sfasierea alimentelor D. molarii au rol in triturarea alimentelor E. premolarii au rol in zdrobirea alimentelor
(pag. 336-337)
S1202055. in situatia coexistentei anomaliilor dento-maxilare si respiratiei orale se pune in evidenta ca: A. respiratia orala a precedat anomalia dento-maxilara B. respiratia orala este o cauza a anomaliilor dento-maxilare C. anomalia dento-maxilara a favorizat respiratia orala D. respiraia orala a favorizat anomalia dento-maxilara E. respiratia orala nu influenteaza dezvoltarea aparatului dento-maxilar
(pag. 329)
S1202056. Inconvenientele alimentatiei artificiale la sugar sunt: A. stimularea miscarii de propulsie B. aerofagie C. stimularea secretiei salivare D. diminuarea activitaii glandelor salivare
29
30
Rezidentiat 2004
E. perturbari in dezvoltarea mandibulei
(pag. 332)
S1202057. Mecanismul sugerii in alaptarea la san comporta urmatoarele: A. retropulsia mandibulei B. succiune C. realizarea unui vid in cavitatea bucala D. presiune E. exprimarea laptelui matern din mamelon
(pag. 331)
S1202058. Obiectivele terapeutice in anomaliile dento-maxilare sunt: A. corectarea modificarilor morfologice B. echilibrarea tonusului grupelor musculare antagoniste C. modificarea comportamentului grupelor musculare deficitare D. folosirea contraciei musculare pentru corectarea modificarilor morfologice E. mentinerea comportamentului neuromuscular al grupelor musculare deficitare
(pag. 415)
S1202059. Se considera deglutitie anormala: A. deglutitia cu arcadele in contact B. sprijinirea varfului limbii pe papila retroincisiva superioara C. deglutitie cu arcadele departate D. deplasarea limbii intre arcade E. contactul limbii cu buzele
(pag. 358)
S1202060. Terapia maxilotoracica determina: A. marirea lumenului faringian B. deplasarea stabila inainte a mandibulei C. cresterea capacitatii toracice D. coordonarea ritmului respirator E. distalizarea mandibulei
(pag. 329)
S1202061. Timpii deglutitiei: A. timpul bucal voluntar B. timpul bucal involuntar C. timpul faringian D. timpul laringian E. timpul esofagian
(pag. 351)
S1302062. Activitatea tonica a unui muschi poate fi de: A. somn B. veghe C. repaus D. postura E. efort
(pag. 408)
S1302063. Alimentatia artificiala prezinta urmatoarele inconveniente:
30
31
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. mezializarea mandibulei aerofagia evitarea miscarilor de propulsie reducerea secretiei salivare absenta stimulilor functionali
(pag. 332)
S1302064. Influenta activitatii musculare asupra oaselor maxilare se realizeaza prin: A. actiunile compensatorii ale limbii B. intermediul insertiilor osoase C. aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar D. asigurarea echilibrului capului E. aplicarea directa a presiunilor musculare pe suprafetele osoase
(pag. 405)
S1302065. Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor poate produce: A. oprirea in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale B. aparitia unei supraocluzii incisive accentuate C. prognatia mandibulara functionala D. laterodeviatia mandibulara E. respiratia orala
(pag. 443)
S1302066. Modificarile care se produc in perioada sugerii degetelor: A. contractii puternice ale musculaturii labiale B. cresterea pronuntata a presiunii intraorale C. existenta unor santuri juxtacomisurale D. existenta depresiunilor jugale E. miscarea de propulsie a mandibulei
(pag. 437)
S1302067. Producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai multe conditii: A. intensitatea cu care este practicat obiceiul B. durata fiecarei sedinte C. frecventa obiceiului D. eruptia intirziata a dintilor E. inhibarea dezvoltarii mandibulei
(pag. 444)
S1302068. Sugerea in timpul alaptarii este legata de: A. ingestia hranei B. satisfacerea foamei C. nevoia de somn D. asigurarea respiratiei orale E. prognatia mandibulara
(pag. 440)
S1302069. Tulburarile de pronuntie care insotesc anomaliile dento-maxilare sunt: A. bilbiiala B. sigmatismul C. dislalia
31
32
Rezidentiat 2004
D. rinolalia E. rotacismul
(pag. 384)
S1402070. Actiunea muschilor prin intermediul insertiilor are urmatoarele aspecte adevarate: A. este mult mai evidenta la maxilar B. este mai putin evidenta la mandibula C. mandibula reprezinta sediul unor insertii musculare numeroase si puternice D. subiecii care fac miscari masticatorii susinute au o dezvoltare robusta a mandibulei E. sub influenta dominanta a fasciculului anterior se produce hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente a mandibulei
(pag. 405)
S1402071. Aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar are urmatoarele aspecte: A. generatorul de forte este aparatul muscular; directia principala verticala si sensul ei, in sus, sunt date de contractia muschilor ridicatori B. in timpul masticatiei forta musculara are doua sensuri: unul catre maxilar si altul catre mandibula C. socurile mandibulei transmit o cantitate mica de forta la nivelul maxilarului superior, la nivelul oaselor faciale si chiar craniene D. forele de masticaie, avand tot o origine musculara, se transmit direct de la muschi la os E. se poate considera deci parodontiul dentar ca alcatuind un "imens teritoriu de insertie functionala"a muschilor mobilizatori la teritoriul oaselor maxilare
(pag. 408)
S1402072. Cand vorbim de interpozitia heterotropa cu succiune intensa, avem in vedere urmatoarele: A. se produc contractii puternice ale musculaturii labiale a muschiului motului barbiei B. succiunea determina o crestere pronuntata a presiunii intraorale C. presiunea atmosferica necontracarata va avea un efect deformant asupra maxilarelor si arcadelor dentare D. absena sanurilor juxtacomisurale si a depresiunilor jugale E. apar modificari ale degetului interpus, unghia fiind mai neteda si mai lucioasa decat celelalte
(pag. 437)
S1402073. Cand vorbim de tonusul de repaus putem afirma urmatoarele: A. un muschi, chiar relaxat, nu este complet inert; sectionandu-l, cele doua parti se scurteaza B. tonusul de repaus poate fi pus in evidenta si la nivelul altor grupe musculare in afara de muschii mobilizatori C. Cauhp acorda o foarte mare importanta echilibrului de repaus dintre chinga externa si cea interna in etiopatogenia anomaliilor dentomaxilare D. poziia de repaus se stabileste da la o varsta foarte frageda si este rezultatul aciunii buzelor si adaptarilor funcionale ale muschilor mobilizatori E. muschii mobilizatori asigura mentinerea spatiului de inocluzie fiziologica cu ajutorul contractiilor partiale comandate de catre reflexe tonice
(pag. 408-409)
S1402074. in cazul obiceiurilor de interpunere vicioasa a unor parti moi ale aparatului dentomaxilar intre arcadele dentare urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. interpozitia buzei superioare se poate insoti de prodentie inferioara si retrodentie superioara B. interpozitia buzei inferioare are efecte inverse: prodentie superioara si retodentie inferioara C. interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor dentare determina sindromul Cauhp, caracterizat prin ocluzie deschisa si ocluzie inversa laterala D. interpoziia parilor moi se face de obicei in momente de concentrare, de tensiune psihica E. interpozitiile limbii au loc cel mai adesea in desfasurarea paranormala a deglutitiei si fonatiei
(pag. 443)
32
33
Rezidentiat 2004
S1402075. in ceea ce priveste influenta presiunii musculare aplicate pe suprafetele osoase putem afirma urmatoarele: A. constituie aspectul cel mai usor de sesizat B. se acorda o importanta mare antagonismului de forte generate de grupa muschilor interni ( limba si planseu ) si grupa muschilor externi C. se considera ca directia de crestere a arcadelor si apofizelor alveolare se face in exteriorul unui culoar, in care fortele izvorate din actiunea celor doua grupe musculare antagoniste se echilibreaza D. exercitarea pariala a funciilor se face cu apariia unor fore rezultante spre vestibular sau oral faa de aceasta linie a arcadelor E. ciclul de timp in care diversele functii sunt repetate cu o constanta mai mare sau mai mica este de 18 ore
(pag. 406)
S1402076. in comportamentele articulatorii anormale se poate observa: A. sprijinul limbii pe suprafata palatinala a molarilor in articularea labio-dentalelor B. sprijinul limbii pe suprafata palatinala a incisivilor superiori C. interpozitia limbii catre incisivi D. interpoziia limbii catre premolari E. sprijinul limbii pe fata linguala a incisivilor inferiori in articularea dentalelor
(pag. 381)
S1402077. in ocluziile adanci acoperite: A. apare o activitate crescuta a fasciculului anterior al temporalului B. apare o activitate crescuta a maseterului C. limba ocupa o pozitie mai posterioara D. cand pleaca de la poziia de repaus la cea de contact face o miscare in sus si inainte E. cand pleaca de la pozitia de repaus la cea de contact face o miscare in sus si inapoi
(pag. 364)
S1402078. Reducerea considerabila a suprafetei de contact ocluzal apare in urmatoarele anomalii dento-maxilare: A. ocluzie distalizata B. ocluzie adanca C. ocluzie deschisa D. ocluzie progena cu inocluzie sagitala E. ocluzie progena fara inocluzie sagitala
(pag. 345-346)
S1402079. Timpii deglutitie sunt: A. timpul I faringian B. timpul II bucal C. timpul III esofagian D. primul timp, timpul bucal E. timpul II faringian
(pag. 350-351)
S1402080. Tulburarile dezvoltarii aparatului dentomaxilar care au influente asupra respiratiei sunt: A. prognatismul maxilar B. ingustarea maxilarului superior C. prognatismul mandibular D. retropoziia mandibulei E. ocluzia deschisa
(pag. 326)
33
34
Rezidentiat 2004
S1502081. Aspectele decelabile pe o electromiograma sunt: A. amplitudinea potentialului electric; B. intensitatea contractiei musculare; C. frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muschi; D. viteza de transmitere a impulsului nervos; E. durata si cronologia aparitiei potentialelor de actiune.
(pag. 412)
S1502082. Caracteristicile tipului constitutional leptosomatic sunt: A. etajul inferior micsorat; B. profil drept; C. gnation situat anterior de planul Simon; D. compresie de maxilar; E. fanta labiala deschisa.
(pag. 327)
S1502083. Echilibrarea actiunilor musculare ca parte componenta a terapiei anomaliilor dento-maxilare presupune: A. modificarea comportamentului neuro-muscular a grupelor musculare deficitare; B. stabilirea unui echilibru adecvat de tonus intre grupele musculare antagoniste; C. folosirea contractiei musculare ca sursa de energie in vedere corectarii modificarilor morfologice; D. stimularea neuro-musculara a grupelor musculare cu tonicitate redusa; E. inhibarea neuro-musculara a grupelor musculare cu tonicitate crescuta.
(pag. 415)
S1502084. Factorii principali care determina retrognatia mandibulei sunt: A. cauze congenitale; B. alimentatia artificiala; C. obiceiurile vicioase; D. respiratia orala; E. interpozitia limbii intre arcadele dentare.
(pag. 326)
S1502085. Partea statica a comportamentului muscular se refera la: A. tonusul de repaus; B. tonusul de efort; C. tonusul de postura; D. tonusul de repaus si de postura; E. variantele a,b,c sunt corecte.
(pag. 414)
S1502086. Perioadele principale ale variatiilor functionale masticatorii sunt; A. perioada prenatala:schita functionala; B. perioada primei dentitii neabrazate care cere o presiune functionala maxima; C. perioada primei dentitii abrazate; D. a II-a dentitie neabrazata; E. a II-a dentitie abrazata care cere o presiune functionala minima.
(pag. 333)
S1502087. Principalele tulburari de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar care determina respiratia orala sunt: A. ingustarea maxilarului superior;
34
35
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. retropozitia mandibulei; ocluzia deschisa; angrenajul invers; ocluzia inversa incrucisata.
(pag. 326)
S1502088. Terapia cu aparate functionale se bazeaza pe: A. declansarea in mod reflex a contractiilor musculare; B. inhibarea contractiilor grupelor musculare hipertone; C. normalizarea functiilor perturbate; D. volum redus care nu incomodeaza actiunea limbii; E. rezultate stabile postterapeutice.
(pag. 416-417)
S1602089. Anomaliile care influenteaza in mod special respiratia sunt: A. ingustarea maxilarului superior; B. retropozitia mandibulei; C. ocluzia adanca acoperita; D. ocluzia deschisa; E. prognatie mandibulara.
(pag. 326)
S1602090. Dupa modul de articulare consoanele sunt clasificate in: A. semiocluzive; B. bilabiale; C. ocluzive; D. labio-dentale; E. linguale.
(pag. 377)
S1602091. in cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt: A. mentonul in zona centrala; B. zonele laterale ale partii superioare a fetei; C. zonele laterale ale partii inferioare a fetei; D. mentonul in zona inferioara; E. regiunea bilabiala.
(pag. 436)
S1602092. in tratamentul deglutitiei infantile: A. corectarea anomaliilor morfologice atrage dupa sine si reeducarea functionala; B. aparatele ortodontice vor inlatura fortele anormale exercitate de buzele inferioare; C. dupa indepartarea aparatului componentul functional poate fii identic cu cel dinainte in 6% din cazuri; D. se va imbina reeducarea functionala cu corectarea anomaliilor morfologice; E. dupa indepartarea scutului lingual se produc schimbari imediate in secventele inghitirii.
(pag. 366)
S1602093. Inconvenientele alimentatiei artificiale constau in special in: A. copilul evita sa faca miscari de propulsie; B. ingestia de aer (aerofagie); C. creste secretia salivara; D. absenta stimulilor functionali; E. influente de ordin general.
35
36
Rezidentiat 2004
(pag. 332)
S1602094. Interpozitia cu succiune intensa se caracterizeaza prin: A. nu exista decat teoretic; B. este modalitatea principala de producere a interpozitiilor; C. apar contractii ritmice ale musculaturii labiale in jurul elementului interpus; D. fortele declansate de aceste miscari sunt minime; E. scaderea pronuntata a presiunii intraorale.
(pag. 437)
S1602095. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenteaza masticatia sunt: A. reducerea suprafetei de contact ocluzal; B. dificultatea efectuarii unor miscari masticatorii, C. lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist; D. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje; E. cariile dentare in perioada dureroasa.
(pag. 345)
S2102096. Al patrulea timp al deglutiiei, dup unii autori, const n: A. relaxarea sfincterului cardial; B. trecerea bolului alimentar n stomac; C. contracia sfinterului piloric; D. declanarea secreiei gastrice; E. inhibarea secreiei salivare.
(pag. 352)
S2102097. Alimentaia artificial prezint unele inconveniente ce constau n: A. absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei; B. creterea secreiei salivare; C. ingestia, mpreun cu laptele, a unei cantiti de aer (aerofagie); D. reducerea calitilor nutritive i imunologice ale substituentului (lapte artificial), cu repercusiuni de ordin general; E. scderea travaliului muscular.
(pag. 332)
S2102098. Alimentele de consisten crescut ofer cele mai bune condiii pentru: A. efectuarea unor micri masticatorii susinute; B. creterea secreiei salivare; C. creterea secreiei gastrice; D. scderea secreiei salivare; E. efectuarea unor micri masticatorii lente.
(pag. 343)
S2102099. Anomaliile dentomaxilare, odat instalate, pot micora eficiena masticatorie prin mai multe mecanisme: A. mrirea suprafeei de contact ocluzal; B. reducerea suprafeei de contact ocluzal; C. absena sau dificultatea n efectuarea unor micri masticatorii; D. lezarea direct a mucoasei de pe maxilarul antagonist; E. exacerbarea micrilor masticatorii.
(pag. 345-347)
S2102100. Bilanul forelor cuprinde:
36
37
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. tonicitatea muscular; masticaia; fonaia; deglutiia; respiraia.
(pag. 406)
S2102101. Deglutiia la nou-nscut: A. buzele asigur nchiderea etan a cavitii bucale; B. n repaus, crestele maxilare fiind dezvoltate, prile laterale ale limbii ptrund ntre cele dou maxilare, meninndu-le deprtate; C. maxilarele sunt meninute deprtate prin interpoziia limbii n zona frontal; D. maxilarele sunt meninute deprtate prin interpoziia, n zonele laterale, a mucoasei jugale i a musculaturii obrazului; E. deglutiia cu arcadele deprtate se numete deglutiie de tip infantil.
(pag. 353)
S2102102. Dup Ackermann, perioadele principalelor variaii funcionale masticatorii sunt: A. perioada prenatal: succiune labioalveololingual; B. perioada postnatal: schia funcional; C. perioada primei dentiii abrazate; D. a doua dentiie neabrazat; E. a doua dentiie abrazat.
(pag. 334)
S2102103. Dup Costa, stereotipurile dinamice de masticaie sunt: A. stereotipul dinamic masticator toctor; B. stereotipul dinamic masticator frector; C. stereotipul dinamic masticator intermediar; D. stereotipul dinamic masticator masseterin; E. stereotipul dinamic masticator pterigoidian.
(pag. 335)
S2102104. Dup Korkhaus, retrognaia mandibular se poate datora: A. unei lipse de nchidere a fantei labiale n repaus; B. unor cauze congenitale; C. unei proeminene anterioare a arcadei superioare; D. unei alptri artificiale; E. unor obiceiuri vicioase.
(pag. 326)
S2102105. Echilibrarea tonusului muscular se realizeaz n practic prin: A. reducerea tonusului muscular al unei grupe; B. mrirea tonusului muscular al altei grupe; C. efectuarea ritmic a unor exerciii de gimnastic muscular; D. micorarea masei musculare prin metode chirurgicale; E. reinserii musculare.
(pag. 416)
S2102106. Efectul aplicrii directe a presiunilor musculare pe suprafeele osoase este rezultatul: A. forei muchiului; B. comportamentului muscular n desfurarea diferitelor funcii;
37
38
Rezidentiat 2004
C. antagonismului dintre forele generate; D. timpului ct se exercit aceste fore: E. nu e semnificativ.
(pag. 406)
S2102107. Electromiografia: A. este o metod care apreciaz funcia muscular dup potenialele de aciune; B. este o metod care apreciaz funcia muscular dup pragul de sensibilitate muscular; C. se realizeaz n perioadele de repaus muscular; D. se realizeaz n perioadele de aciune a muchiului; E. potenialele de aciune se materializeaz prin apariia unui platou izoelectric.
(pag. 412)
S2102108. n digestie, cavitatea bucal are rol n: A. prehensiunea alimentelor; B. deglutiie; C. impregnarea gastric; D. fragmentarea alimentelor n vederea deglutiiei; E. digestia propriu-zis.
(pag. 331)
S2102109. n situaia coexistenei anomaliilor dento-maxilare i a respiraiei orale, se poate pune n eviden, de la caz la caz: A. c respiraia oral a precedat i este una din cauzele anomaliei dento-maxilare; B. c anomalia dento-maxilar a favorizat instalarea respiraiei orale; C. c amndou s-au instalat i evolueaz paralel ca manifestri ale aceluiai teren predispozant; D. nu se poate stabili o corelaie ntre respiraia oral i anomalia dento-maxilar; E. nici una din cele de mai sus.
(pag. 329)
S2102110. n timpul deglutiiei de tip adult, micarea dorsumului limbii: A. onduleaz ctre anterior; B. onduleaz ctre posterior; C. este asemntoare peristaltismului; D. separ cavitatea bucal de cea nazal; E. face contact cu peretele posterior al faringelui.
(pag. 354)
S2102111. n timpul deglutiiei de tip adult, vrful limbii: A. se mic n sus i nainte, i face contact cu faa palatinal a incisivilor; B. se mic n sus i nainte, i face contact cu mucoasa palatinal, imediat n spatele incisivilor; C. se mic n jos i nainte i ia contact cu faa oral a incisivilor inferiori; D. se mic nainte i ia contact cu feele orale ale incisivilor; E. se interpune ntre arcade.
(pag. 354)
S2102112. n timpul erupiei caninilor i molarilor temporari: A. limba ptrunde ntre arcadele dentare n zona anterioar, contribuind la fixarea unei poziii mandibulare; B. limba determin fixarea spaiului de inocluzie fiziologic; C. iniial, limba rmne ntre arcadele dentare n timpul deglutiiei; D. ulterior, limba este cuprins n interiorul arcadelor, care vin n contact una cu cealalt i se trece la deglutiia somatic;
38
39
Rezidentiat 2004
E. toate rspunsurile sunt corecte;
(pag. 353)
S2102113. Influena muchilor aparatului dento-maxilar asupra oaselor maxilare se realizeaz prin urmtoarele modaliti: A. prin aplicarea direct a presiunilor musculare pe suprafeele osoase; B. prin intermediul inseriilor osoase; C. prin aplicarea direct a forelor musculare; D. prin poziia pe care o ocup n contextul aparatului dento-maxilar; E. prin intermediul sistemului dentar (aplicare indirect a forelor musculare).
(pag. 405)
S2102114. Intensitatea forei masticatorii depinde de: A. puterea de contracie a muchilor; B. pragul de toleran; C. sensibilitatea muscular; D. sensibilitatea dentar; E. suportul osos maxilar.
(pag. 341)
S2102115. Interpunerea cu mucare a buzei inferioare poate produce: A. nclinarea palatinal a dinilor superiori; B. nclinarea vestibular a dinilor inferiori; C. nclinarea vestibular a dinilor superiori; D. nclinarea oral a dinilor inferiori; E. vestibularizarea dinilor superiori i inferiori.
(pag. 407)
S2102116. Particularitile stadiului bucal la tipul adult de deglutiie sunt: A. vrful limbii este situat la nivelul, sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori; B. sagital, ntre vrful limbii i faa lingual a incisivilor inferiori, rmne un spaiu de 5-7 mm; C. prile laterale ale limbii sunt n contact cu coletul dinilor laterali superiori; D. palatul moale atinge dorsumul lingual; E. toate rspunsurile sunt greite.
(pag. 354)
S2102117. Reflexul masticator iniial: A. este tactilogustavokinestezic; B. este tactilokinestezic; C. este caracterizat prin micri de sugere; D. este caracterizat prin secreie salivar; E. este precedat de schie de micri masticatorii pentru alimentele pstoase, concomitent cu erupia dinilor.
(pag. 333)
S2102118. Respiraia oral intervine asupra dezvoltrii aparatului dento-maxilar prin: A. aciune direct asupra bolii; B. compresiune asupra pereilor laterali ai maxilarului superior prin intermediul muchilor obrazului; C. mpiedicarea aciunii de compresie a limbii asupra pereilor laterali ai bolii; D. modificri n comportamentul complexului hioidian, ce favorizeaz o retropoziie a mandibulei i limbii, cu tulburri n dezvoltarea transversal; E. dezechilibru ntre presiunea negativ a inspiraiei nazale i hipertensiunea expiraiei bucale.
(pag. 324-325)
39
40
Rezidentiat 2004
S2102119. Susintorii teoriilor care admit influena negativ a anomaliilor dento-maxilare asupra respiraiei aduc n sprijin urmtoarele argumente i observaii: A. legtura strns ntre scheletul nazal i facial i participarea scheletului nazal n deformaiile maxilarelor; B. predispoziie la inflamaii n mod frecvent, favorizat de ngustimea pasajului nazal; C. fenomene de staz limfatic i circulatorie, datorate ngustimii pasajului nazal; D. variaiile de poziie ale limbii n unele anomalii dento-maxilare; E. toate rspunsurile sunt corecte.
(pag. 326)
S2102120. Timpii deglutiiei sunt urmtorii, cu excepia: A. timpul bucal; B. timpul faringian; C. timpul epiglotic; D. timpul esofagian; E. timpul gastric.
(pag. 350-351)
S2102121. Tipul leptosomatic al lui Evans se caracterizeaz prin: A. fa prelungit; B. fant labial nchis; C. compresiune de maxilar; D. lipsa vegetaiilor adenoide; E. tendin alergic.
(pag. 327)
S2102122. Tonicitatea buzelor se apreciaz: A. n funcie de rezistena pe care o opune la deget; B. n funcie de rezistena pe care o opune la dou degete; C. n funcie de rezistena pe care o opune la police; D. n funcie de rezistena pe care o opune la aplicarea palmei; E. n funcie de rezistena pe care o opune la tracionarea cu oglinda.
(pag. 415)
S2102123. Triturarea alimentelor, dup Maronneaud, comport urmtoarele faze: A. faza de atac; B. faza de orientare; C. faza periocluzal; D. faza juxtaocluzal; E. faza de ocluzie.
(pag. 337)
S2102124. Tulburrile masticatorii, ca factori predispozani n producerea anomaliilor dento-maxilare, intervin pe mai multe ci: A. datorit activitii insuficiente, musculatura masticatorie i oasele maxilare sunt mai puin dezvoltate; B. abraziunea fiziologic n ultima perioad a dentiiei temporare lipsete sau este foarte redus; C. secreia salivar este mai crescut; D. migrarea orizontal i vertical a dinilor; E. cariile dentare n perioada dureroas.
(pag. 344)
S2302125. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorita A. arhitectonicii speciale
40
41
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. structurii osului maxilar functiilor glandulare tesutului venos erectil pozitiei mandibulare
(pag. 318)
S2302126. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orala se soldeaza cu deficiente in ceea ce priveste A. reglarea cantitatii de aer B. umectarea si sterilizarea aerului C. reducerea globala a debitului de aer la nivel pulmonar D. structura osului alveolar E. tulburari de eruptie dentara
(pag. 321)
S2302127. Aerul inspirat pe gura are ca efect A. o actiune directa asupra boltii palatine B. lipsa de eficienta a buzei superioare C. retroalveolodontia superioara D. ocluzia adanca acoperita E. efectul de tiraj asupra aerului aflat in cavitatile nazale si sinusale
(pag. 323)
S2302128. Alimentarea artificiala a sugarului prezinta unele inconveniente A. copilul executa miscari de retropulsie B. ingestia unei cavitati de aer(aerofagie) C. cresterea secretiei salivare D. absenta stimulilor functionali de propulsie a mandibulei E. prezenta deformatiei rahitice a maxilarelor
(pag. 332)
S2302129. Intensitatea fortei masticatorii ca factori predispozanti pentru producerea anomaliilor dentomaxilare intervin prin mai multe cai A. musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai putin B. abraziunea fiziologica lipseste sau este foarte redusa C. aparitia ocluziei adanci acoperite D. aparitia hipersecretiei salivare E. migrari verticale si orizontale ale dintilor cu aparitia blocajelor in miscarile mandibulei
(pag. 341)
S2302130. Anomaliile dento-maxilare pot micsora eficianta masticatorie prin mai multe mecanisme A. reducerea suprafetei de contact ocluzal B. absenta sau dificultatea de efectuare a unor miscari masticatorii C. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje D. dintii pot leza direct mucoasa de pe maxilarul antagonist E. prezenta ocluziei echilibrate
(pag. 345)
S2302131. Ipoteze pentru a explica transportul bolului de pe dorsum-ul lingual in faringe sunt A. coborarea limbii in planseul bucal B. deplasarea bolului este asigurata prin contractia muschiului milohiodian C. deschiderea epiglotei D. unda peristaltica a limbii
41
42
Rezidentiat 2004
E. unda peristaltica faringiana
(pag. 355)
S2302132. Prelungirea si permanentizarea stadiului de deglutitie infantila s-ar datora A. intarzieri in maturizarea musculara si nervoasa B. prezenta tulburarilor rino-faringiene C. un potential de crestere normal D. prezenta echilibrului intre musculatura extra-orala si a limbii E. obiceiul vicios de sugere a degetului
(pag. 360)
S2302133. Metodele de explorare a corzilor vocale sunt A. laringoscopia stroboscopica B. cinematografia lenta a corzilor vocale C. ortopantomografia D. glotografia electrica E. linguopalatograma
(pag. 370)
S2302134. O miscare completa a corzilor vocale(ciclu) se compune din urmatoarele faze A. faza de departare a corzilor vocale(abductie) B. faza de neutralitate C. faza de elongatie maxima D. faza de apropire(adductie) E. faza de acolare
(pag. 373)
S2302135. Dislalia partiala poate imbraca forme variate A. sigmatismul B. rotacismul C. dislalia labialelor D. rinolalia inchisa E. disritmiile
(pag. 384)
S2302136. Muschii aparatului dento-maxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare in dinamica prin urmatoarele modalitati A. prin intermediul insertiilor osoase B. prin inremediul articulatiei temporo-mandibulare C. prin aplicarea directa a presiunilor musculare pe suprafetele osoase D. prin pozitia de echilibru a mandibulei E. prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar
(pag. 405)
S2302137. Pe o electromiograma se pot aprecia A. amplitudinea potentialului electric B. modificarile de pozitie si forma a organelor componente C. energia cinetica D. frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muschi E. durata si cronologia aparitiei potentialelor de actiune la diferiti muschi
(pag. 412)
42
43
Rezidentiat 2004
S2302138. Obiectivele terapeutice urmarite in echilibrarea actiunilor musculare A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe E. folosirea contractiei musculare ca sursa de energie in vederea corectarii modificarilor morfologice
(pag. 415)
S2302139. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate functionale A. declanseaza in mod reflex contractii musculare B. descompune fortele verticale C. contribuie la normalizarea functiilor perturbate D. stimulerea eruptiei dentare E. expansiunea activa a maxilarelor
(pag. 416)
S2302140. Consecintele obiceiului de sugere a policelui A. tonusul labial scazut B. modificarea ariei de actiune(incompetenta labiala) C. retrodentia superioara D. tip anormal de deglutitie(sindrom protruziv anterior) E. prognatia mandibulara functionala
(pag. 439)
S2302141. Efectul interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina A. proalveolodentie superioara B. oprire in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale C. retrognatie mandibulare functionala D. aparitia unei supraocluzii incisive accentuate E. ocluzie inversa laterala
(pag. 443)
S2302142. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai multe conditii A. intensitatea si durata cu care este practicat B. factor teren, plasticitatea oaselor maxilare C. pozitia de echilibru a mandibulei D. bilantul fortelor oro-faciale E. modelarea functionala a articulatiei temporo-mandibulare
(pag. 444)
S2302143. Prezenta vegetatiilor limfo-epiteliale ce impiedica functia respiratorie poate determina A. o deplasare inainte a mandibulei B. intarziere in eruptia dentara C. prezenta tulburarilor de fonatie D. o extensie a capului E. o deplasare distala a mandibulei
(pag. 325)
S2602144. Genomul HIV contine urmatoarele gene structurale: A. gag B. nef
43
44
Rezidentiat 2004
C. pol D. env E. vif
(pag. 193)
S2602145. Gena gag a genomului HIV codifica: A. proteina matrice B. proteaza C. capsida D. nucleocapsida E. reverstranscriptaza
(pag. 193)
S2602146. Genele de maturare ale HIV: A. sunt importante pentru patogenitate in vivo B. sunt neesentiale in vitro in culturi de celule C. promoveaza infectivitatea virionilor (vif) D. cresc proportia particulelor virale extracelulare (vpu) E. sunt implicati in relatia cu factori de transcriere celulare (tat)
(pag. 194)
S2602147. Celule tinta pentru infectia HIV productiva: A. limfocite CD4 pozitive B. monocite si macrofage CD4 pozitive C. celule galactosil-cerebrosid pozitive in creier si intestin D. celulele M in placile Peyer E. celulele foliculare dendritice in ganglionii limfatici
(pag. 196)
S2602148. Metode imunoenzimatice folosite in serodiagnosticul infectiei HIV: A. reactii de tip indirect sau cu conjugat anti-IgG uman B. reactii de tip competitiv sau cu conjugat anti-HIV-IgG C. reactii de captura care deceleaza clasa IgM de anticorpi D. reactii de tip sandwich antigenic sau imunometric care determina titrul unor categorii specifice de anticorpi E. nici una dintre metodele amintite
(pag. 205)
S2602149. Metodele care identifica si cuantifica direct produsele virale in infectia HIV sunt: A. izolarea virusului prin cocultivarea limfocitelor pacientului cu culturi celulare B. dozarea antigenemiei p24 prin tehnici imunoenzimatice cu sisteme de amplificare C. determinarea anticorpilor anti p24 prin metode imunoenzimatice D. detectarea ADN proviral in limfocite prin PCR E. detectarea ARN viral plasmatic prin PCR
(pag. 206)
S2602150. Fereastra serologica in infectia cu HIV: A. se caracterizeaza prin imposibilitatea de a evidentia ARN-ul viral B. inseamna lipsa anticorpilor intre momentul infectiei si seroconversiei C. dureaza intre 2-4 saptamani si 4 luni D. denota prezenta anticorpilor de tip IgM in ser E. reprezinta o perioada in care persoana este apta pentru donarea de sange
(pag. 208)
44
45
Rezidentiat 2004
S2602151. Antigenemia p24 in infectia HIV: A. poate fi determinata cantitativ n domeniul picogramelor B. se determina prin metoda ELISA C. este invers proportionala cu numarul limfocitelor CD4 D. este dozata prin PCR E. nu poate fi detectata n fereastra imunologica
(pag. 207)
S2802152. Mecanisme prin care respiratia orala intervine in dezvoltarea Ap.DM si a fetei: A. actiune directa asupra boltii care se deplaseaza in sus B. musculatura obrazului are rol de compresiune asupra maxilarului superior C. limba apasa pe peretii laterali ai boltii D. apar modificari in comportamentul complexului hioidian E. lipsesc stimulii naturali de crestere la nivelul ansamblului nazal si al zonelor limitrofe
(pag. 322-325)
S2802153. Adaptarea aerului inspirat la conditiile cerute de respiratia pulmonara este realizata de pasajul aerian nazo-faringian prin: A. reglarea cantitatii si schimbarile de directie ale fluxului aerian B. purificarea aerului C. umectarea aerului D. racirea aerului E. activitatea reflexa si senzoriala
(pag. 318-319)
S2802154. Caile prin care tulburarile masticatorii devin factori predispozanti pentru producerea andm sunt: A. dezvoltarea mai redusa a musculaturii masticatorii si oaselor maxilare B. abraziunea fiziologica a dintilor temporari este crescuta C. se produc devieri ale mandibulei in drumul de inchidere D. apar migrari verticale si orizontale ale dintilor E. cresterea secretiei salivare
(pag. 344)
S2802155. Mecanisme prin care andm influenteaza masticatia: A. reducerea suprafetei de contact ocluzal B. absenta sau dificultatea in efectuarea unor miscari masticatorii C. limitarea miscarilor masticatorii D. durere E. cresterea suprafetei de contact ocluzal
(pag. 345)
S2802156. Deglutitia cu interpozitie linguala in zona anterioara a arcadelor poate produce A. ocluzie deschisa, daca tonusul labial este scazut B. ocluzie deschisa, daca tonusul labial este crescut C. vestibularizarea incisivilor, cand se asociaza cu tonusul labial scazut D. diastema si treme E. prognatism mandibular
(pag. 358)
S2802157. Deglutitia infantila are urmatoarele consecinte: A. vestibularizarea incisivilor superiori
45
46
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. instalarea ocluziei deschise micsorarea spatiului de inocluzie fiziologica ingustarea arcadei superioare largirea arcadei superioare
(pag. 362)
S2802158. Tulburarile de fonatie: A. apar la toti pacientii cu AnDM B. se pot produce chiar daca dezvoltarea ApDM este normala C. apar doar in unele AnDM D. apar datorita unor comportamente musculare anormale E. nu sunt influentate de tratamentele ortodontice
(pag. 382)
S2802159. Influenta actiunii musculare asupra mandibulei se poate manifesta prin: A. hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente B. hiperdezvoltarea regiunii unghiului mandibulei C. oblicizarea in sens transversal a ramurii orizontale D. curbarea marginii bazilare E. hipotrofia partii anterioare a ramurii ascendente
(pag. 405)
S2802160. Principiile terapiei cu aparate functionale A. aparatele functionale declanseaza contractii musculare B. fortele declansate de muschii ridicatori se transmit prin intermediul aparatului direct asupra oaselor maxilare C. aparatul descompune fortele verticale generate de contractia musculara, cu aparitia unor forte orizontale D. aparatul descompune fortele orizontale generate de contractia musculara, cu aparitia unor forte verticale E. recidivele se produc mai frecvent dupa tratamentul cu aparate functionale
(pag. 416)
S2802161. Influenta obiceiurilor vicioase asupra dezvoltarii apdm A. dormitul cu capul in hiperextensie poate produce prognatii mandibulare B. dormitul cu capul in hiperflexie poate produce retrognatii mandibulare C. sugerea degetului determina prodentie superioara D. sugerea degetului determina retrodentie inferioara E. interpozitia simpla produce inocluzie verticala in regiunea anterioara a arcadelor
(pag. 439-440)
S2902162. Efectele interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor sunt: A. ocluzie cap la cap B. supraocluzie incisiva accentuata C. ocluzie adanca si ocluzie inversa laterala D. modificari ale mucoasei jugale E. modificari ale mucoasei linguale
(pag. 443)
S2902163. Clasificarea consoanelor dupa nivelul la care se face intreruperea coloanei de aer duce la impartirea lor in: A. labiale B. labio palatale C. labio dentale
46
47
Rezidentiat 2004
D. linguo dentale E. linguo palatale
(pag. 376)
47
48
Rezidentiat 2004
Tema nr. 3 Semiologie dentar
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001.

S1403001. Care din urmatoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al cariei: A. sensibilitatea la agentii chimici B. durere spontana C. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor D. sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda E. teste de vitalitate positive.
(pag. 153)
S1403002. in ce situatii caria la nivelul smaltului are diametrul mai mare la jonctiunea smalt dentina decat la suprafata smaltului? A. caria radiculara B. caria suprafetelor netede C. caria in santuri D. caria pe varful cuspizilor E. caria de cement
(pag. 140)
S1503003. Caria acuta se caracterizeaza prin: A. Umiditate crescuta B. Frecventa crescuta la adulti C. Duritate la palpare D. Evolutie lenta E. Dentina alterata de consistenta crescuta
(pag. 143)
S1503004. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. Prezenta petelor cretoase si marmoratiilor B. Teste de vitalitate negative C. Durere la agenti termici (cald) care persista cateva minute D. Imagine radiologica cu aspect caracterictic E. Sensibilitate la percutia transversala
(pag. 150)
S1503005. La palpare sonda dentara poate agata din urmatoarele motive: A. Forma fisurilor B. Sonda foarte ascutita C. Forta de aplicare asupra sondei D. Prezenta cariei dentare E. Toate de mai sus
(pag. 148)
S1503006. Leziunile incipiente de la nivelul smaltului pot fi:
48
49
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
Detectate usor prin palpare cu sonda Regresate la stadiile histologice anterioare in prezenta fluorului insotite de dureri acute insotite de dentina alterata Depistate prin aplicarea testelor de vitalitate
(pag. 146)
S1503007. Radiografia bite-wing este eficienta pentru evaluarea: A. Suprafetelor ocluzale B. Suprafetelor vestibulare C. Suprafetelor netede aproximale D. Muchiilor incizale E. Zonei cervicale
(pag. 149)
S1603008. caria acuta A. durerile intense ce o caracterizeaza duc la mortificarea pulpei B. apar izolat, la un numar mic de dinti C. contrar denumirii, au o evolutie lenta insa afecteaza intreaga coroana D. este mai frecventa la copii si tineri E. se mai numeste si carie "imploziva"sau "fondanta"
(pag. 143)
S1603009. Caria incipienta pe suprafetele dentare netede A. daca este oprita in evolutie se prezinta sub forma unei pete albe cretoase B. daca este colorata in brun sau negru insemneaza ca este oprita in evolutie C. poate fi detectata cu sonda deoarece suprafata nu este intacta D. se prezinta ca o pata cu transparena crescuta datorita reprecipitarii sarurilor minerale E. poate fi evidentiata mai usor daca umezim smaltul
(pag. 146)
S1603010. Caria radiculara A. lipsa smaltului (susceptibil la atacul acid) ii confera o evolutie mai lenta B. este usor de reconstituit C. este la distanta mare de pulpa de aceea este, de obicei, asimptomatica D. in faza iniiala se prezinta ca o pata cretoasa pe suprafaa smalului E. nu intereseaza cementul, acesta ramanand intact deasupra dentinei cariate
(pag. 140)
S1603011. Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei A. abfractia este o lipsa de substanta produsa prin frictiunea smaltului cu diferite obiecte externe B. atritia este o linie de fractura fara dentina alterata C. eroziunea este o pierdere de substanta ca rezultat al miscarilor functionale mandibulare D. abrazia este o atriie mai erodata E. miloliza este o lipsa de substanta aparuta prin microfracturi cervicale ca urmare a flectarii dintilor sub actiunea unor forte excentrice intense
(pag. 151)
S1603012. Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei A. amelosinteza perfecta este caracterizata prin geneza deficitara a dentinei B. ameloforeza indirecta este o afectiune ereditara a smaltului C. dentinogeneza imperfecta este ereditara si se caracterizeaza prin smalt deficitar ca forma sau calcefiere
49
50
Rezidentiat 2004
D. hipotrofia amelara cronica dentinara apare cand ameloblastele sunt afectate in timpul formarii smalului, rezultand un smal deficitar E. displazia cronica primara se prezinta sub forma de eroziune, gropite in santuri, lipsa de substanta cu aspect de fagure de miere
(pag. 151)
S2103013. In ce const testul Fosdick de activitate a cariei : A. Msurarea vitezei de formare a acidului B. Msurarea capacitii de dizolvare a pulberei de smal C. Num rarea lactobacililor D. Screeningul streptococului mutans E. Msurarea capacitii de tamponare a salivei
(pag. 153)
S2103014. In ce const testul Rickles de activitate a cariei : A. Msurarea vitezei de formare a acidului B. Msurarea capacitii de dizolvare a pulberei de smal C. Num rarea lactobacililor D. Screeningul streptococului mutans E. Msurarea capacitii de tamponare a salivei
(pag. 153)
S2303015. Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de pe: A. suprafetele ocluzale B. suprafetele radiculare C. suprafetele proximale D. la nivelul coletului E. pe suprafetele orale si vestibulare
(pag. 148)
S2303016. Caria din santuri si gropite "forma necavitara" se caracterizeaza prin: A. smalt cretos pe perete si la baza gropitelor B. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal C. radiotransparenta sub smaltul ocluzal D. sonda nu agata E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent
(pag. 149)
S2303017. Nivelurile de reactie dentinara la procesul carios sunt: A. reactia la un atac de intensitate medie B. reactia pe termen scurt, cu demineralizarea acida crescuta C. reactia la un atac de intensitate scazuta D. reactia la un atac de intensitate crescuta E. reactia la carii oprite n evolutie, caracterizata prin niveluri acide scazute
(pag. 148)
S2303018. Semnele subiective ale cariei dentinare sunt: A. consistenta smaltului si dentinei B. sonda agata C. aspectul rugos al suprafetei canvitatii carioase D. sensibilitate la agenti fizici (rece) si chimici (dulce, acru) E. coloratia brun-cenusie
50
51
Rezidentiat 2004
(pag. 145)
S2303019. Caria radiculara are urmatoarele caracteristici: A. ncepe la distanta de jonctiunea smalt-cement B. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare, apoi pe cele proximale C. de obicei afecteaza smaltul D. cel mai frecvent afectati sunt molarii maxilari, caninii mandibulari, incisivii maxilari E. este mai putin frecventa odata cu naintarea n vrsta
(pag. 141)
S2503020. Abrazia se produce prin: A. Masticaia de glucide B. Masticaia proteinelor C. Depuneri tartrice D. Periaj impropriu E. Lucrri protetice incorecte
(pag. 151)
S2603021. Virusurile se izoleaza: A. n perioada de convalescenta B. pe culturi celulare C. pe medii de cultura D. cel mai frecvent pe oul de gaina embrionat, pe animale de laborator E. numai pe celule embrionare
(pag. 90)
S2603022. Incluziile patognomonice in rabie: A. se localizeaza intranuclear si intracitoplasmatic B. se localizeaza intranuclear C. se numesc corpii Babes-Ernst D. se numesc incluziile Guarnieri E. sunt bazofile
(pag. 91)
S2603023. Metodele de diagnostic molecular care au la baza hibridarea acizilor nucleici: A. prezinta sensibilitate scazuta B. necesita un substrat apt de a sustine replicarea virala n afara organismului C. identifica genomul viral prin folosirea unor sonde moleculare D. sunt accesibile oricarui laborator E. pot identifica genomul viral numai dupa o amplificare prealabila
(pag. 92)
S2603024. Care din urmatoarele tehnici de diagnostic virusologic nu se bazeaza pe hibridizarea acizilor nucleici: A. Souern blot B. Norern blot C. Spot hybridization D. hibridizare sandwich E. Western blot
(pag. 92)
S2603025. Tehnica de amplificare genica: A. utilizeaza amorse, care se cupleaza de dublu helix
51
52
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
utilizeaza amorse, care se cupleza de acizii nucleici la temperatura de 70-75 C amplifica exponential o secventa tinta din acidul nucleic viral permite detectarea acizilor nucleici in cantitati de ordinul microgramelor in probele analizate prezinta specificitate scazuta
(pag. 93)
S2603026. Pentru virusurile hemaglutinante replicarea lor in culturile de celule este evaluata prin: A. hemadsorbie B. hemaglutinare C. hemaglutinare pasiva inversa D. reactia de seroneutralizare E. reactia de virusneutralizare
(pag. 91)
S2603027. Urmatoarele metode serologice nu se utilizeaza in diagnosticul virusologic: A. seroneutralizare B. imunodifuzia C. hemaglutinoinhibare D. reactia de fixare a complementului E. reactia de floculare
(pag. 95)
S2603028. Pentru virusurile hemaglutinante replicarea lor in culturile de celule este evaluata prin: A. hemadsorbtie B. hemaglutinare C. hemaglutinare pasiva inversa D. reactia de seroneutralizare E. reactia de virusneutralizare
(pag. 91)
S2803029. Factorii favorizanti in producerea cariilor dentare la nivelul suprafetelor netede din zona coletului sunt: A. Orientarea radiala a prismelor de smalt B. Deficitul de mineralizare de la acest nivel C. Grosimea redusa a smaltului de la acest nivel D. Convexitatiile exagerate care duc la retentia resturilor alimentare E. Accesul dificil al salivei la acest nivel
(pag. 139)
S2803030. Diafannoscopia este un examen complementar indicat pentru: A. Evidentierea cariilor incipiente B. Evidentierea cariilor secundare marginale C. Evidentierea cariilor radiculare D. Evidentierea cariilor de pe fetele proximale ale dintilor frontali in faza incipienta E. Evidentierea cariilor complicate
(pag. 146)
S2903031. Diagnosticul pozitiv al carieie dentare simple se bazaeaza pe urmatoarele semne subiective si obiective A. durere pulsatila calmata la rece B. debut acut cu durere spontana exacerbata de agenti chimici si termici C. sensibilitate mai mult sau mai putin dureroasa provocata de agenti fizici si chimici
52
53
Rezidentiat 2004
D. deschidere punctiforma a cariei pulpare E. deschidere punctiforma a cariei pulpare
(pag. 145)

S1203032. Caria primara poate fi localizata la nivelul; A. fisurilor B. fosetelor C. fetelor proximale D. fetelor vestibulara si orala E. marginii gingivale
(pag. 139)
S1203033. Cariile radiculare prezinta urmatoarele caracteristici: A. afecteaza smaltul B. incepe la distanta de jonctiunea smalt-cement C. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare D. afecteaza frecvent molarii mandibulari E. afecteaza frecvent caninii maxilari
(pag. 142)
S1203034. Caria de suprafata radiculara este denumita A. "carie de cement" B. "carie senila" C. "carie radiculara" D. "carie in coronara" E. "carie serpiginoasa"
(pag. 141)
S1203035. Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin; A. deschidere mica la suprafata B. progresie in suprafata C. forma de triunghi cu varful spre suprafata dentara D. forma de 2 triunghiuri unul cu varful spre suprafata dentara si altul in profunzime cu varful spre camera pulpara E. evolutia cariei este asimptomatica clinic
(pag. 140)
S1203036. Caria suprafetelor netede se caracterizeaza prin; A. sunt extinse in suprafata B. au forma de U C. sunt extinse in profunzime D. evolueaza paralel cu lamele smaltului din zona E. au evolutie rapida in dentina
(pag. 140)
S1203037. Cariile cu manifestare clinica"necavitara"se carcterizeaza prin: A. prezenta de gropite adanci B. smalt cretos la nivelul gropitelor C. coloratie brun-cenusie a smaltului subiacent
53
54
Rezidentiat 2004
D. sonda poate agata E. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal
(pag. 149)
S1203038. Cariile radiculare pot fi localizate; A. pe fetele proximale in 1/3 cervicala B. vestibular C. oral D. pe fetele proximale in 1/3 mijlocie E. circular
(pag. 141)
S1203039. Cariile radiculare se caracterizeaza prin A. au margini bine conturate B. tind sa aiba forma de U C. evolueaza rapid D. sunt asimptomatice E. nu sunt aproape de pulpa
(pag. 140-141)
S1203040. Descrierea leziunilor carioase se face dupa urmatoarele criterii A. localizarea cariei B. extinderea cariei C. afectarea pulpei D. rata de evolutie a cariei E. viteza de evolutie
(pag. 139)
S1203041. Diagnosticul diferential al carie dentare simple se face cu: A. gingivita marginala cronica B. papilita C. displaziile dentare D. leziunile cuneiforme E. caria complicata
(pag. 151)
S1203042. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. fracturile B. atritia C. abrazia D. parodontita marginala cronica E. amelogenaza imperfecta
(pag. 151)
S1203043. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe urmatoarele elemente A. sensibilitate la agenti chimici si termici, care inceteaza odata cu indepartarea excitantului B. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului C. prezenta dentinei alterate D. integritatea camerei pulpare E. teste de vitalitate negative
(pag. 150)
54
55
Rezidentiat 2004
S1203044. Microorganismele implicate in caria de radacina sunt: A. Actinomyces viscosus B. Streptococus mutans C. Streptococus viridans D. Microorganisme difteroide aerobe E. Lactobacili
(pag. 142-143)
S1303045. Caria acuta (exploziva), se caracterizeaza clinic: A. Aspect decolorat al smaltului, dentinei sau cementului cu dedurizare progresiva a tesuturilor afectate B. Aspect inchis maroniu al cementului C. Dureri atenuate sau absente D. Dureri intense cu perioade de remisiune E. Umiditate scazuta
(pag. 144)
S1303046. Caria secundara si recidiva de carie apar: A. La nivelul cuspizilor vestibulari B. La nivelul fetelor palatinale ale frontalilor C. La marginea unei obturatii D. La obturaiile din compozite E. La baza obturatiei
(pag. 141)
S1303047. Cariile de pe suprafetele dentare proximale sunt mai frecvente la: A. Molari B. Premolari C. Frontali D. Premolari temporari E. Frontali mandibulari
(pag. 140)
S1303048. Criteriile suplimentare stabilite de Serviciul de Sanatate Publica din SUA pentru diagnosticul cariilor din santuri si gropite sunt: A. Prezenta de tesut moale la baza fisurii si gropitei B. Prezenta smaltului de consistenta redusa care poate fi indepartat cu sonda C. Prezenta de dentina moale si smalt de consistenta dura D. Prezena unei opacitai ce indica demineralizarea E. Sensibilitate la palpare cu sonda
(pag. 148)
S1303049. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. Leziuni dentare necarioase B. Displaziile si distrofiile dentare C. Necroza pulpara D. Hiperestezia dentinara E. Complicatiile cariei dentare
(pag. 151)
S1303050. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. Sensibilitate la agenti mecanici si la percutia cu sonda B. Pierderea de substanta dura dentinara sau prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului
55
56
Rezidentiat 2004
C. Sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda si integritatea camerei pulpare D. Teste de vitalitate negative E. Teste de vitalitate pozitive
(pag. 150)
S1303051. in cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare asupra: A. Vitalitatii dentare B. Inflamatiei pulpare C. Formei, adancimii si continutului cavitatii D. Extinderii in suprafaa a cariei E. Zonelor retentive
(pag. 145)
S1303052. Leziunile cavitare de pe suprafetele netede sunt caracterizate prin: A. Zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare B. Suprafata smaltului intrerupta C. Separarea temporara a dintelui nu usureaza diagnosticul D. Separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul E. Exista radiotransparenta
(pag. 149)
S1303053. Semnele subiective in diagnosticul cariei dentare sunt: A. Tulburari fizionomice si fonetice B. Sensibilitate dureroasa la cald cu modificari de culoare a papilelor interdentare C. Tulburari masticatorii si de deglutitie D. Sensibilitate mai mult sau mai puin dureroasa la ageni fizici (rece) si chimici (dulce, acru) E. Modificari de volum si culoare a papilelor interdentare si retentionarea de resturi alimentare
(pag. 145)
S1303054. Simptomatologia subiectiva si obiectiva a cariei dentare este determinata de unele aspecte morfoclinice ce sunt in functie numai de: A. Localizarea cariei B. Extinderea cariei C. Contactul strans intre dinti D. Rata si viteza de evolutie a cariei E. Marimea cariei
(pag. 139)
S1403055. Caracteristicile cariei acute sunt: A. frecventa la adulti si varstnici B. evolutie rapida C. umiditate crescuta D. deschisa la culoare E. dentina alterata de consistenta dura
(pag. 143-144)
S1403056. Care sunt tipurile morfologice de carie primara ? A. cariile recidivante B. cariile de pe suprafetele radiculare C. cariile de la nivelul fetelor netede D. cariile secundare marginale E. cariile de la nivelul fisurilor si fosetelor
56
57
Rezidentiat 2004
(pag. 139)
S1403057. Caria profunda este: A. carie reversibila B. carie ireversibila C. carie care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina D. carie ce intenseaza smaltul si dentina aproape in totalitate, ramanand doar un strat de dentina deasupra camerei pulpare E. carie in care se realizeaza comunicarea cu camera pulpara
(pag. 143)
S1403058. Colorarea cariilor radiculare este: A. datorata expunerii suprafetelor radiculare la mediui oral B. asociata cu remineralizarea C. coloratie mai intensa, remineralizare mai puternica D. coloraie mai intensa, carie evolutiva E. indica prezenta de dentina alterata
(pag. 150)
S1403059. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie in stadiu incipient sunt: A. capacitatea de tamponare a salivei B. palparea C. inspectie D. radiografie E. testari bacteriologice
(pag. 152)
S1403060. Mucoasele rosii, uscate, lucioase indica: A. flux salivar redus B. inflamatie C. sunt asociate riscului crescut de carie D. igiena orala necorespunzatoare E. pacient febril
(pag. 153)
S1403061. Pe ce suprafete ale dintelui apare caria dentara? A. meziale B. distale C. ocluzale D. vestibulare E. apicale
(pag. 139)
S1503062. Caracteristicile cariei radiculare sunt urmatoarele: A. Progresie foarte rapida B. Deschidere limitata C. Extindere in suprafata D. Extindere paralela cu lamelele smaltului E. Sunt asimtomatice
(pag. 141)
S1503063. Care din urmatorii termeni defineste caria radiculara: A. Carie serpiginoasa
57
58
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Carie in croset Carie senila Atritie Caria de biberon
(pag. 141)
S1503064. Caria in dentina prezinta urmatoarele caracteristici: A. Este asimptomatica B. Debuteaza cu dureri acute C. Evolutie mai rapida D. Produce raspunsuri care includ durerea, demineralizarea si remineralizarea dentinei E. Are forma de V, cu baza larga la nivelul JAD si varful spre pulpa
(pag. 147)
S1503065. Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin: A. Evolutie in adancime B. Extindere in suprafata C. Deschidere mare la suprafata D. Deschidere mica la suprafata E. Manifestari minime in smalt
(pag. 140)
S1503066. Caria primara este situata la nivelul: A. Fetelor dentare netede B. Fisurilor si fosetelor C. Suprafetelor radiculare D. Cementului E. Marginilor incizale
(pag. 140)
S1503067. Leziunile carioase de pe suprafetele netede se caracterizeaza prin: A. Extindere in suprafata B. Extindere in adancime C. Extindere paralela cu lamelele smaltului D. Evolutie rapida E. Deschidere mica la suprafata
(pag. 140)
S1603068. Caracterele clinice ale cariei dentare A. poate sa apara pe aproape orice suprafata a dintelui B. cel mai des apare pe suprafetele meziale, distale si ocluzale C. apare pe suprafetele pe care autocuratirea este insuficienta, chiar daca curatirea artificiala este eficienta D. apare uneori chiar si pe suprafee netede, aparent usor curaabile (vestibulare si orale) E. simptomatologia cariei este determinata de localizare, extindere, rata si viteza de evolutie
(pag. 139)
S1603069. Caria radiculara A. are o incidenta crescuta in ultimii ani B. daca placa este prezenta, caria apare chiar daca radacina nu este expusa mediului bucal C. au progresie atat de lenta incat ridica probleme de diagnostic diferential D. poate avea ca punct de plecare suprafaa proximala in 1/3 cervicala, de unde se extinde spre gingie E. uneori poate evolua circular
58
59
Rezidentiat 2004
(pag. 140)
S1603070. Localizarea cariei A. din punct de vedere morfologic exista trei localizari: santuri/fosete, suprafete netede si suprafete radiculare B. caria din santuri si fosete prezinta de obicei o deschidere mica in suprafata C. caria din santuri si fosete se caracterizeaza prin progresia in suprafata D. caria din sanuri si fosete are aspectul a doua triunghiuri suprapuse E. caria din santuri si fosete are o evolutie asimptomatica
(pag. 140)
S1603071. Localizarea cariei A. la nivelul dintilor frontali, cariile proximale sunt situate in centrul si nu la marginea fetei proximale B. pe suprafata dintelui, caria din santuri si fosete duce la o modificare de culoare galben-bruna sau albicioasa C. caria suprafetelor netede nu apare in defecte de smalt ci acolo unde conturul dintilor impiedica autocuratirea sau curatirea artificiala D. cariile de pe suprafeele proximale situate deasupra punctului de contact nu intrerup niciodata creasta marginala E. evolutia cariei pe suprafetele netede este, in mare, paralela cu lamele smaltului din zona
(pag. 140)
S1603072. Localizarea cariei A. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei M B. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei V, cu o zona larga de deschidere si cu apexul in forma de U C. dupa depasirea jonctiunii amelo-dentinare, cariei de pe suprafetele netede evolueaza rapid in dentina, extinzandu-se lateral si pulpar D. cariile vestibulare sau linguale tradeaza o carioactivitate mare E. cariile proximale apar la molari si premolari, mai rar la frontali
(pag. 140)
S1603073. Riscul crescut la carie se pune in evidenta, printre altele, prin: A. identificarea demineralizarii B. testari psihologice C. testul ADN comparat cu al parintilor D. testari serologice E. testari bacteriologice
(pag. 152)
S1603074. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru: A. anticiparea aproximativa a dintilor ce vor fi extrasi in cadrul tratamentului ortodontic B. anticiparea necesitatii masurilor profilactice C. stabilirea sedintelor de control D. stabilirea prognosticului E. stabilirea tipului materialelor si procedeelor folosite
(pag. 153)
S2103075. Care este etiologia atriiei : A. Micarea fiziologic a dinilor B. Uzura funcional masticatorie C. Uzura parafuncional D. Idiopatic E. Aciune chimico-mecanic
59
60
Rezidentiat 2004
(pag. 151)
S2103076. Care este simptomatologia displaziei cronice primare : A. Leziuni asimetrice B. Leziuni simetrice C. Lips de esut dur sub form de fagure de miere D. Leziune posteruptiv E. Leziune preeruptiv
(pag. 151)
S2103077. Care este simptomatologia hipoplaziei amelare neereditare : A. Pete albe cretoase care dispar prin hidratare B. Pete albe cretoase care nu dispar prin hidratare C. Localizare preferenial la frontali D. Localizare preferenial la molarul de 6 ani E. Localizare preferenial la molarii de minte
(pag. 151-152)
S2303078. Cariile n santuri si fosete pot fi ca doua triunghiuri: A. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vrful spre camera pulpara B. unul cu vrful spre suprafata dentara si baza spre camera pulpara C. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vrful spre camera pulpara D. unul cu vrful spre jonctiunea amelo-dentinara si baza spre camera pulpara E. suprapuse, unul cu vrful spre suprafata dintelui celalalt cu vrful spre camera pulpara
(pag. 139)
S2303079. Caria radiculara se caracterizeaza prin: A. margini bine conturate B. forma de U C. evolutie lenta datorita prezentei smaltului protector D. forma de V E. evolutie rapida datorita absentei smaltului protector
(pag. 140)
S2303080. Cariile de pe suprafetele aproximale sunt frecvente la nivelul: A. caninilor B. frontalilor C. molari de minte D. premolarilor E. molarilor
(pag. 140)
S2303081. Leziunea carioasa de pe suprafetele netede se caractezeaza prin: A. extinsa n suprafata B. apexul n forma de V C. perpendiculara pe lamelele smaltului D. cu zona larga de deschidere E. cu forma de U
(pag. 140)
S2303082. Caria radiculara se mai numeste: A. carie serpiginoasa
60
61
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. carie de colet carie senila carie n croset carie de cement
(pag. 140)
S2303083. Caria radiculara afecteaza cel mai frecvent: A. caninii mandibulari B. caninii maxilari C. molarii mandibulari D. incisivii maxilari E. incisivii mandibulari
(pag. 140)
S2303084. Microorganismele implicate n caria radiculara sunt: A. Actinomyces viscosus B. Actinomyces odontolylicus C. Streptococcus sanguis D. Nocardia E. Streptococcus mutans
(pag. 142)
S2303085. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde de: A. furnizarea locala de hrana B. cantitatea fluidului gingival C. calitatea salivei D. continutul salivei n agenti microbieini E. adezivitatea bacteriilor n placi sau la celule epiteliale
(pag. 143)
S2303086. Caria reversibila poate fi: A. caria superficiala B. carie nepenetranta C. carie medie D. carie profunda E. carie penetranta
(pag. 143)
S2303087. Semnele subiective ale cariei dentare sunt: A. sensibilitatea la agenti fizici sau chimici B. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase C. modificari de volum si culoare a papilelor interdentare D. retentionarea de resturi alimentare E. coloratie brun-maronie
(pag. 145)
S2303088. La inspectia unei leziuni carioase se urmareste: A. colaratia brun-maronie B. consisteta smaltului si dentinei C. gradul de sensibilitate D. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase E. modificarile de culoare pe suprafetele expuse vaderii
61
62
Rezidentiat 2004
(pag. 145)
S2303089. Caria din santuri si gropite, forma, "cavitara" se manifesta prin: A. prezenta de gropite adnci B. smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor C. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal D. substata dentinara moale la baza gropitelor E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent
(pag. 148)
S2303090. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. lacune cuneiforme B. abrazia C. hiperplazia D. eroziunea E. fracturile
(pag. 151)
S2303091. Activitatea carioasa n stadiul incipient se poate detecta prin: A. testari bacteriologice B. identificarea demineralizarii C. capacitatea de tamponare salivara D. examen radiografic E. examen citologic
(pag. 153)
S2303092. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe: A. integritatea camerei pulpare B. teste de vitalitate negative C. pierderea de substanta dura dentinara D. dentina dura la palpare E. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor
(pag. 150)
S2503093. Leziunile dentare necarioase sunt: A. Displaziile dentare B. Distrofiile dentare C. Abrazia dentar D. Lacunele cuneiforme E. Atriia
(pag. 151)
S2603094. In cadrul diagnosticului serologic al unei infectii virale: A. se izoleaza virusul care a cauzat boala B. se demonstreaza seroconversia prin compararea titrului de anticorpi pe probe duble de ser C. anticorpii de tip IgM pot fi evidentiati la sfarsitul primei saptamani de boala D. se evidentiaza acizii nucleici virali E. anticorpii de tip IgG pot fi evidentiati la sfarsitul primei saptamani de bola
(pag. 89)
S2603095. Replicarea virusurilor in culturile celulare: A. nu poate fi detectata
62
63
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
se poate evidentia numai prin metode imunoenzimatice se determina prin interferenta se recunoaste datorita efectului citopatic se evidentiaza prin hemadsorbtie
(pag. 90-91)
S2603096. Diagnosticul virusologic precis se impune: A. in virozele cailor respiratorii superioare B. in bolile in care diagnosticul argumenteaza masuri terapeutice speciale C. pentru supravegherea epidemiologica si urmarirea actiunilor profilactice D. de fiecare data, cand exista suspiciunea implicarii unui virus in etiologia bolii E. in herpes labial
(pag. 89)
S2603097. Sondele moleculare: A. sunt utilizate pentru identificarea genomului viral B. recunosc si se cupleaza de secventele complementare prin legaturi de hidrogen C. sunt proteine cu secvente de aminoacizi specifice virusului cautat D. sunt proteine marcate radioactiv E. sunt fragmente complementare unor secvente din genomul viral
(pag. 92)
S2603098. Pentru depistarea anticorpilor in reactiile imunoenzimatice (EIA) sunt folosite: A. tehnica competitiva B. sonde moleculare C. particule latex invelite cu antigene D. antigene fixate in godeu E. tehnica indirecta
(pag. 97)
S2603099. Avantajele reactiilor de identificare genomica constau in: A. sensibilitate ridicata B. specificitate extrema C. costuri reduse D. stabilitatea probei E. standardizarea reactivilor utilizati
(pag. 94)
S2603100. Imunofluorescenta: A. este metoda indicata in diagnosticul virozelor monospecifice (variola, rabie, rujeola, oreion, etc.) B. este frecvent folosita in diagnosticul virozelor respiratorii C. este o metoda microscopica de diagnostic virusologic rapid D. detecteaza antigenul specific viral, anticorpii E. nu este o metoda accesibila pentru diagnosticul virusologic, necesita echipament sofisticat
(pag. 95)
S2603101. In cadrul imunofluorescentei se folosesc fluorocromi, care A. se cupleaza cu anticorpi antivirali in cazul tehnicii directe B. se cupleaza cu anticorpi-antispecie in cazul tehnicii directe C. se cupleaza cu anticorpi antivirali in cazul tehnicii indirecte D. se cupleaza cu anticorpi-antispecie in cazul tehnicii indirecte E. nici unul dintre raspunsuri nu este corect
63
64
Rezidentiat 2004
(pag. 95)
S2803102. Caracteristocile cariilor radiculare sunt: A. Debuteaza in cementul radicular B. Afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare si apoi pe cele proximale C. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii mandibulari urmati de caninii maxilari si incisivi mandibulari D. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii maxilari, premolari maxilari si incisivi mandibulari E. Sunt o consecinta a boli parodontale
(pag. 142)
S2803103. Caria cronica stationara se caracterizeaza prin: A. Localizare pe suprafetele libere ale dintilor expuse autocuratiri si curatirii artificiale B. Se evidentiaza ca si o pata alba opaca atunci cand dintele este uscat C. Demineralizarea s- a extins pana la jonctiunea amelodentinara D. Este o carie incipienta oprita in evolutie prin suprimarea zonei de retentie E. Este specifica persoanelor in varsta
(pag. 144)
S2803104. Semnele clinice ale cariei incipiente se prezinta astfel: A. Ca si o pata alba cretoasa pe suprafata neteda a smaltului B. Ca si o zona de smalt care si-a pierdut transluciditatea din cauza demineralizari C. Ca si o cavitate cu o cantitate redusa de dentina ramolita D. Ca si o cavitate cu dentina dura pigmentata E. Nu poate fi detectata prin palparea cu sonda
(pag. 146)
S2803105. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe: A. Durere provocata care dispare odata cu indepartarea excitantului B. Durere provocata la rece C. Durere provocata la cald D. Durere provocata la dulce E. Durere provocata la percutie in axul dintelui
(pag. 150)
S2803106. Diagnosticul diferential in caria simpla se face cu: A. Displaziile dentare B. Distrifiile dentare C. Abrazia dentara D. Hiperemia preinflamatorie E. Pulpite cronice dschise
(pag. 151)
S2803107. Programul de evaluare a riscului la carie precunizat de Krasse prevede: A. Testarea microbiologica a prezentei streptococului mutans si al lactobacilului B. Analiza dietei C. Analiza salivei D. Evidentierea placi mucobacteriene E. Intocmirea bilantului fluorului
(pag. 143)
S2803108. Procesele carioase simple cavitare se caracterizeaza prin: A. Lipsa de continuitate a smaltului detectata vizual sau tactil
64
65
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
Dureri provocate care dispar in cateva minute dupa indepartarea excitantului Substanta dentinara moale la palparea cu sonda Radiotransparenta sub smaltul ocluzal Dentina colorata brun cenusiu
(pag. 148)
S2803109. Santurile si gropitele care nu prezinta carii se caracterizeaza prin: A. Prezenta unor santuri si gropite adanci B. Radiotransparenta sub smaltul ocluzal C. Lipsa radiotransparentei sub smaltol ocluzal D. La palpare cu sonda aceast poate agata E. Necesita un tratament profilactic
(pag. 149)
S2903110. Caria incipienta reprezinta A. prima manifestare evidenta a activitatii carioase in smalt B. caria superficiala care afecteaza smaltul, cu modificari structurale minime C. pata alba cretoasa D. leziunea carioasa care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina E. leziunea care se poate remineraliza daca sunt luate masuri profilactice immediate
(pag. 143)
S2903111. Caria cronica cu evolutie lenta este A. mai frecventa la copii si tineri B. cu dentina alterata, de consistenta crescuta si de culoare bruna C. mai frecventa la adulti si varstnici D. o carie incipienta oprita din evolutie E. cu dentina alterata, deschisa la culoare si umiditate crescuta
(pag. 144)
S2903112. Diafanoscopia evidentiaza A. procese carioase situate pe fetele proximale ale dintilor frontali B. procese carioase situate pe oricare dintre fetele dintilor frontali sau laterali C. nu ajuta la diagnosticarea unei leziuni carioase D. este utila in fazele incipiente ale procesului carios E. reprezinta un examen complementar in diagnosticul cariei dentare
(pag. 146)
S2903113. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente A. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor smaltului B. teste de vitalitate negative C. teste de vitalitate pozitive D. deschiderea camerei pulpare E. prezenta dentinei alterate
(pag. 150)
65
66
Rezidentiat 2004
Tema nr. 4 Instrumente necesare preparrii cavitilor i obturaiei coronare

BIBLIOGRAFIE:

S1204001. Freza cilindrica nr.58 are diametrul de A. 0,8 mm B. 1,2 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 1,7 mm
(pag. 189)
S1204002. Lungimea rulourilor foloste pentru izolarea vestibulului si a spatiilor paralinguale este de A. 5-6 cm B. 2-3 cm C. 3-5 cm D. 1,5 cm E. 2,8 cm
(pag. 202)
S1204003. Freza cilindrica nr.259 are diametrul de: A. 1,0 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 0,8 mm E. 1,7 mm
(pag. 184)
S1204004. Freza cilindroconica nr.1169 este folosita la: A. accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali in cavitatile de clasa a I-a B. paralelizarea peretilor laterali ai cavitatilor de clasa a I-a C. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate pe dintii laterali D. bizotarea smaltului E. finisarea amalgamului
(pag. 190)
S1204005. Freza cilindroconica nr.1169 la nivelul varfului are diametrul de ; A. 0,8 mm B. 0,5 mm C. 0,3 mm D. 0,7 mm E. 1,0 mm
(pag. 190)
S1204006. Freza cilindroconica nr.169 L are o inaltime a capului de: A. 4,3 mm
66
67
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. 5,2 mm 5,6 mm 5,8 mm 6,1 mm
(pag. 190)
S1204007. Freza sferica nr.1/2 are un diametru al capului de: A. 0,3 mm B. 0,05 mm C. 0,5 mm D. 0,6 mm E. 0,8 mm
(pag. 189)
S1304008. Ce tip de instrument de man se foloseste pentru clivarea smaltului si a dentinei: A. dalta B. bizotatorul de prag gingival C. lingura Black D. sapaliga E. excavatorul
(pag. 191-192)
S1404009. Care este numarul minim de lame taietoare ale unei freze sferice? A. 4 B. 6 C. 8 D. 10 E. 5
(pag. 188)
S1404010. Cum se previne exfolierea mucoasei la indepartarea rulourilor de vata care adera? A. utilizarea pensei dentare B. lubrefierea mucoasei cu vaselina C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina D. lubrefierea mucoasei cu clorura de zinc E. umezirea abundenta cu spray-ul de apa
(pag. 202)
S1404011. Dezavantajele folosirii digai sunt: A. produce retractia partilor moi B. impiedica vizibilitatea C. consuma timp D. impiedica conversatia cu pacientul E. poate favoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile infectii din cavitatea bucala
(pag. 203)
S1404012. Diametrul capului aspiratorului chirurgical este de: A. 0.5 mm B. 1 mm C. 2 mm D. 3 mm E. 10 mm
67
68
Rezidentiat 2004
(pag. 201)
S1404013. Freze cilindro-conice sunt frezele: A. nr. 171 B. nr. 4 C. nr.57 D. nr.258 E. nr. 256
(pag. 190)
S1404014. Frezele sferice se intrebuinteaza la: A. indepartarea tesuturilor dure alterate B. pregatirea retentiei C. extensia preparatiei D. atacul primar al dintelui E. toate cele de mai sus
(pag. 189)
S1404015. Rulourile de vata paralinguale au grosimea de: A. 0,1 cm B. 0,9 cm C. 1 cm D. 2 cm E. 5 cm

(pag. 202)
S1504016. Care este distanta minima admisa a stratului de dentina care separa un proces carios de pulpa dentara cu procese inflamatorii cronice? A. 2 mm B. 1.5 mm C. 2.5 mm D. 1 mm E. 0.5 mm
(pag. 193)
S1504017. Care freze sferice au diametrul capului 0,5 mm: A. Nr. 1/4 B. Nr. 1 C. Nr. 2 D. Nr. 3 E. Nr.1/2
(pag. 189)
S1504018. Freza cilindrica nr. 56 are diametrul capului de: A. 0.8 mm B. 1.0 mm C. 1.2 mm D. 1.7 mm E. 1.3 mm
(pag. 189)
S1504019. Freza para nr. 330 are diametrul capului de: A. 0.80 mm
68
69
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. 0.70 mm 1.00 mm 1.20 mm 3 mm
(pag. 189)
S1504020. Lungimea rulorilor de vata variaza intre: A. 1-2 cm B. 2-3 cm C. 3-5 cm D. 3-4 cm E. 5-6 cm
(pag. 202)
S1504021. Pozitia Trendelenburg a pacientului se utilizeaza in: A. Prepararea cavitatilor B. in caz de urgenta C. in manoperele sangerande D. in manevrele executate la maxilar E. in manevrele executate la mandibula
(pag. 197)
S1604022. Factori de risc pentru sanatatea operatorului in timpul prepararii cavitatilor A. supraincalzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care tin piesa cot B. din cauza concentrarii intense in cazul unor cavitati dificile, operatorul poate scrasni din dinti provocandu si fisuri sau chiar fracturi ale smaltului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. vibraia produsa de piesa cot poate produce afeciuni profesionale de tipul "crampa scriitorului"sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat in timpul lucrului este un risc permanent pentru sanatate
(pag. 194)
S1604023. Mandrenul instrumentelor rotative A. poate fi incadrat in trei clase dupa OMS articolul nr.23 (piesa dreapta, cot si turbina) B. este partea activa a instrumentului C. este partea pe care se infileteaza capul frezei D. este mansonul de plastic ce protejeaza capul frezei E. se adapteaza si fixeaza la piesa de mana
(pag. 187)
S1604024. Contaminarea operatorului in timpul prepararii cavitatilor A. desi aparent reduce riscul contaminarii, masca chirurgicala este de fapt un focar de infectie prin faptul ca se incarca cu microorganisme B. prin clatirea gurii inaintea examinarii patogenitatea florei bucale este agravata deoarece sunt mobilizate si aduse la suprafata microorganismele ascunse in locurile retentive ale cavitatii bucale C. bacteriile de pe incaltamintea operatorului se gasesc in gura pacientului chiar si dupa mai multe ore de la tratament D. in cabinetul stomatologic se transmit maladii infecioase precum: boala vacii nebune, migrena, spondiloza E. la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o crestere a incidentei si gravitatii urmatoarelor afectiuni: sinuzita, angina streptococica, bronsite etc.
(pag. 196)
S1604025. Contaminarea operatorului in timpul prepararii cavitatilor
69
70
Rezidentiat 2004
A. contrar unor opinii mai vechi, in cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infectii este scazut B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung decat pe incaltamintea operatorului deci nu-i pericliteaza sanatatea D. contaminarea nu este posibila decat daca pacientul stranuta sau tuseste pe medic E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul inconjurator
(pag. 196)
S1604026. Factori de risc pentru sanatatea operatorului in timpul prepararii cavitatilor A. supraincalzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care tin piesa cot B. din cauza concentrarii intense in cazul unor cavitati dificile, operatorul poate scrasni din dinti provocandu si fisuri sau chiar fracturi ale smaltului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. vibraia produsa de piesa cot poate produce afeciuni profesionale de tipul "crampa scriitorului"sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat in timpul lucrului este un risc permanent pentru sanatate
(pag. 194)
S2104027. Care este numrul minim de lame tietoare al unei freze sferice : A. 4 B. 6 C. 8 D. 10 E. 5
(pag. 189)
S2104028. In prepararea modern a cavitilor nu se mai folosete : A. Freza sferic B. Freza cilindric C. Freza cilindro-conic D. Freza roat E. Freza par
(pag. 188-190)
S2304029. Pentru clivarea smaltului si a dentinei se utilizeaza: A. bizotatorul de prag gingival B. lingura Black C. dalta D. sapaliga E. excavatorul
(pag. 191)
S2304030. Freza para este utilizata in: A. prepararea cavitatilor de clasa I in vederea obturarii cu amalgam B. prepararea cavitatilor de clasa I in vederea obturarii cu compozit C. prepararea cavitatilor de clasa V in vederea obturarii cu amalgam D. prepararea cavitatilor de clasa V in vederea obturarii cu compozit E. indepartarea dentinei infectate
(pag. 189)
S2304031. Lungimea capului frezei nr.245 este de: A. 2,45 mm B. 2 mm
70
71
Rezidentiat 2004
C. 3 mm D. 1 mm E. 4 mm
(pag. 189)
S2304032. Freza cilindroconica nr.1169 se foloseste pentru: A. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa IV B. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa V C. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate la nivelul grupului lateral D. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa I E. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate la nivelul grupului frontal
(pag. 190)
S2304033. La turatii reduse presiunea efectuata pe instrument trebuie sa fie: A. mare B. continua C. intermitenta D. inconstanta E. nici unul din raspunsurile de mai sus
(pag. 194)
S2504034. Care dintre urmtoarele avantaje nu caracterizeaz diga dentar: A. Asigur vizibilitatea B. Asigur cmp operator curat C. Asigur cmp operator uscat D. Nu se poate steriliza E. Protejeaz mpotriva instrumentelor tioase
(pag. 203)
S2604035. Diagnosticul trichinelozei se bazeaz pe: A. leucograma cu neutrofilie si eozinofilie, B. metoda de concentrare Kato-Miura, C. reactia intradermic care arat o infectie recent, D. teste serologice care devin pozitive dup 3 sptmni de la infectare, E. detectarea larvelor musculare ncapsulate dup 14 zile de la infectare.
(pag. 341)
S2604036. n tratarea trichinelozei: A. medicamentele nu actioneaz asupra formelor adulte, B. iabendazolul are efect numai asupra larvelor nchistate, C. Mebendazolul se foloseste n primele 2 sptmni postinfectare, D. Corticosteroizii scad reactiile inflamatorii si scad ncrcarea parazitar muscular, E. Albendazolul se poate administra numai dup ce larvele au ajuns n tesutul muscular.
(pag. 341)
S2604037. Metoda Kato se foloseste n diagnosticul: A. trichinelozei, B. trichuriazei, C. toxocarozei, D. strongyloidozei, E. larvei migrans viscerale.
(pag. 316)
71
72
Rezidentiat 2004
S2604038. Nematodele sunt viermi: A. nesegmentati, B. hermafroditi, C. cu tubul digestiv incomplet, D. cu organe reproductoare duble, E. care afecteaz att omul ct si animalele.
(pag. 299)
S2604039. Oule nu se elimin prin materiile fecale la: A. Ascaris lumbricoides, B. Trichinella spiralis, C. Anchylostoma duodenale, D. Trichuris trichiura, E. Enterobius vermicularis.
(pag. 337)
S2604040. Ascaris lumbricoides: A. femela este mai mare, avnd 10-17 cm, B. este cel mai mare nematod care paraziteaz intestinul uman, C. extremitatea posterioar a femelei se curbeaz ventral, D. oule sunt rezistente la temperature crescute, la desicatie si la putrefactie, E. adultii apar la 45 de zile de la infectie.
(pag. 300)
S2604041. Oule de Ascaris lumbricoides pot fi: A. fecundate n afara organismului gazd, B. numai sferice C. ovale D. eliminate n stadiu pluricelular E. de 50-60 de microni dimensiune
(pag. 301)

S1204042. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de presiunea exercitata asupra instrumentarului rotativ sunt adevarate: A. presiunea mare poate sa fie continua, atunci cand lamele taietoare ale frezei sunt ascutite B. presiunea mare este necesar a fi intermitenta pentru a scadea caldura frictionala C. presiunea produce caldura in mod uniform, la nivelul tuturor peretilor cavitatii D. actiunea presiunii frezei nu are efecte asupra pulpei dentare E. presiunea aplicata pe peretele pulpar produce mai multa caldura decat daca se directioneaza pe peretii laterali ai cavitatii
(pag. 194)
S1204043. Dentina de reparatie: A. se formeaza ca raspuns la un proces carios de intensitate mare B. se formeaza uniform pe toti peretii camerei pulpare C. se formeaza pe peretele cavitatii pulpare adiacent stimulului D. se formeaza uniform pe toti peretii camerei pulpare mai accentuat adiacent peretelui pulpar E. se formeaza ca raspuns la un stimul de intensitate medie
72
73
Rezidentiat 2004
(pag. 192)
S1204044. Frezele globulare sunt utilizate pentru; A. pregatirea retentiei B. bizotarea marginilor in cavitatile de clasa a III-a si a IV-a C. indepartarea tesuturilor dure alterate D. atacul primar al dintelui E. accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali ai cavitatilor de clasa a I-a
(pag. 188)
S1204045. Grosimea cauciucului (rubber) digai poate fi; A. medium 0,23 mm B. gros 0,25 mm C. subtire 0,18 mm D. medium 0,20 mm E. subtire 0,12 mm
(pag. 203)
S1204046. Odontoblastii nou formati; A. nu au capacitate secretorie B. formeaza dentina de reparatie C. nu exista ca si notiune, deoarece odontoblastii nu se regenereaza dupa moartea celulara D. se formeaza in cazul actiunii unui stimul iritant de intensitate medie E. se formeaza indiferent de intensitatea stimulului
(pag. 193)
S1204047. Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru: A. premolari voluminosi B. molari de dimensiuni mari C. molari de dimensiuni medii D. premolari de dimensiuni reduse E. incisivi superiori
(pag. 204)
S1204048. Rama digai de tip Young este: A. are forma de"U" B. un cadru de metal C. radiotransparent D. un cadru de plastic E. radioopac
(pag. 203)
S1304049. Bolile infectioase cu risc de transmitere din cabinetul stomatologic sunt A. pneumonia B. SIDA C. TBC D. hepatita E. herpesul
(pag. 196)
S1304050. Bratele clamelor cu care se fixeaz piesa de cauciuc a digi au urmtoarele forme: A. clame circumferentiale
73
74
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. clame cu aripioare clame fr aripioare clame de fixare si retracie clame cu 5 puncte de fixare
(pag. 203-204)
S1304051. Care din urmtoarele enunturi reprezint avantajele digi: A. ofer o bun vizibilitate B. protejeaz impotriva medicamentelor iritante C. protejeaz pacientul impotriva aspiratiei sau inghitirii de debriuri sau instrumentar D. asigur evacuarea lichidelor E. izoleaz pe termen scurt campul operator
(pag. 202-203)
S1304052. Care din urmtoarele sisteme de rcire sunt indicate A. aerul B. aerosolul C. apa D. spray-ul E. par de cauciuc
(pag. 194)
S1304053. Cauciucul din componenta digi are grosimi diferite in functie de manopera unde se utilizeaz: A. 0,10 mm B. 0,12 mm C. 0,14 mm D. 0,20 mm E. 0,21 mm
(pag. 203)
S1304054. Diga prezint unele dezavantaje: A. neacceptat de pacient din motive psihologice B. consum mult timp C. nu se poate aplica pe dintii tineri insufficient erupti D. asigur retracia prilor moi E. pstreaz concentratia optim a medicamentelor
(pag. 203)
S1304055. Din ce este format un instrument de man: A. manerul B. gatul C. lama D. mandren E. tija
(pag. 190)
S1304056. In care din urmtoarele cazuri se utilizeaz frezele sferice A. atacul primar al dintilor B. extensia preparrii C. pregtirea retentiei D. bizotarea marginilor
74
75
Rezidentiat 2004
E. indeprtarea tesuturilor dure dentare
(pag. 188)
S1304057. Reactia pulpei dup indeprtarea structurii dentare este in functie de: A. mecanismele de protectie ale pulpei B. varsta pacientului C. nu depinde de tipul de instrument rotativ D. modalitatea de activare E. sisteme de racire
(pag. 192)
S1304058. Rulourile de vat se aplic la maxilar in zona: A. retroincisiv B. retromolar C. peste frenul labial superior D. de o parte si de alta a frenului E. in zona caninului superior
(pag. 202)
S1404059. Aspirarea tesuturilor moi in orificiile canulei ejectorului de saliva provoaca: A. durere B. obliterarea ejectorului C. singerare D. aspiratie ineficienta E. leziuni ale mucoasei planseului bucal
(pag. 201)
S1404060. Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm ? A. nr. 4 B. nr. 3 C. nr. 1 D. nr. 2 E. nr. 5
(pag. 189)
S1404061. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm? A. nr 1/4 B. nr. 1/2 C. nr. 1 D. nr. 2 E. nr. 5
(pag. 189)
S1404062. Ce freze au diametrul capului de 1 mm ? A. sferica nr. 1 B. sferica nr. 2 C. cilindrica nr. 57 D. cilindrica nr. 58 E. cilindro-conica nr. 170
(pag. 189)
S1404063. Ce freze cilindrice au diametrul sub 1 mm?
75
76
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. nr. 56 nr. 256 nr. 57 nr. 257 nr. 258
(pag. 189)
S1404064. Dalta: A. se foloseste pentru planarea smaltului si a dentinei B. se foloseste pentru clivarea smaltului si a dentinei C. marginea taietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parte D. actioneaza printr-o miscare de apasare E. actioneaza printr-o miscare de raclare
(pag. 191)
S1404065. In ce situatii racirea cu aer este ineficienta? A. turatii de 5 000 rot/min B. turatii de 100 000 rot/min C. turatii de 50 000 rot/min D. podeaua cavitatii groasa de circa 2 mm E. podeaua cavitatii groasa de circa 1 mm
(pag. 194)
S1404066. In formula instrumentelor de mana A. prima cifra reprezinta lungimea lamei in zecimi de mm B. a doua cifra reprezinta latimea lamei in mm C. a treia cifra reprezinta unghiul format de lama cu axul manerului in sutimi de arc de cerc D. a treia cifra reprezinta unghiul format de lama cu axul manerului in centigrade (cg) E. a patra cifra reprezinta unghiul dintre margineea taietoare si axul manerului exprimat in grade
(pag. 191)
S1404067. Pozitia examinatorului de la 'ora 9' este confortabila pentru examinarea: A. fetelor ocluzale ale lateralilor inferiori din dreapta B. fetele ocluzale ale lateralilor inferiori din stanga C. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din dreapta D. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din stanga E. fetele vestibulare ale lateralilor superiori din stanga
(pag. 198)
S1404068. Rulourile de vata pot fi mentinute in pozitie la maxilar cu: A. automatomul B. matase dentara C. clame Harvard D. pene de lemn E. clame Haller
(pag. 202)
S1504069. Cand se ia in consideratie reactia pulpara la actiunea instrumentelor rotative se va avea in vedere: A. Mecanismul de protectie al pulpei B. Varsta pacientului C. Sistemele de racire
76
77
Rezidentiat 2004
D. Tipul de structuri dentare expuse E. Compozitia tesuturilor dentare
(pag. 192)
S1504070. Caracteristicile daltei sunt urmatoarele: A. Prezinta bizou pe o singura parte B. Miscare de actiune prin apasare C. Poate fi dreapta D. Se gaseste sub forma de pereche E. Prezinta bizou dublu
(pag. 191)
S1504071. Care freze cilindrice au diametrul de 1 mm? A. Nr. 57 B. Nr. 257 C. Nr. 258 D. Nr. 59 E. Nr. 259
(pag. 189)
S1504072. Cauciucul (rubber-ul) digai poate avea urmatoarele dimensiuni: A. 12.5x12.5 cm B. 14.5x14.5 cm C. 15x15 cm D. 13x13 cm E. 10x10 cm
(pag. 203)
S1504073. Mentinerea rulourilor de vata se face prin: A. Automaton B. Clamele Harvard C. Clamele Haller D. Degetele operatorului E. Aspiratorul de saliva
(pag. 202)
S1504074. Pentru molarii mandibulari se utilizeaza urmatoarele cllame de diga: A. Ivory 12 B. Ivory 13 C. Ivory 14 D. Ivory 3 E. Ivory 4
(pag. 204)
S1504075. Pozitia de lucru in fata pacientului se utilizeaza in urmatoarele situatii A. La examinarea dintilor mandibulari anteriori B. La examinarea dintilor maxilari anteriori C. La examinarea dintilor mandibulari posteriori D. La examinarea fetelor ocluzale ale dintilor posteriori drepti mandibulari E. La examinarea fetelor linguale ale dintilor mandibulari anteriori
(pag. 198)
77
78
Rezidentiat 2004
S1504076. Utilizarea discurilor dentare trebuie insotita de: A. Lumina eficienta B. Aplicatie intermitenta C. Precautie extrema D. Buna izolare a campului operator E. Separatoare cu Ivory
(pag. 195)
S1604077. Diga A. elimina conversatia inutila si lavajele bucale frecvente B. asigura o buna vizibilitate C. este bine tolerata de catre pacientii astmatici D. asigura retracia parilor moi E. protejeaza impotriva aspirarii si inghitirii instrumentelor
(pag. 203)
S1604078. Diga (rubber-dam) A. nu este bine acceptata de catre pacienti B. nu se poate aplica pe dintii tineri, insuficient erupti C. se aplica pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown D. cauciucul este de culoare alba pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinii E. cauciucul poate avea mai multe grosimi
(pag. 203)
S1604079. Frezele sferice A. cu cat numarul de identificare atribuit de producator frezei este mai mic, cu atat freza are o dimensiune mai redusa B. se folosesc la indepartarea tesuturilor dure alterate C. sunt active numai la miscari laterale si de penetrare D. se folosesc la bizotarea marginilor cavitailor E. se folosesc la pregatirea retentiei
(pag. 188)
S1604080. Gatul sau colul instrumentelor rotative A. trebuie sa fie suficient de gros pentru a fi rezistent si suficient de subtire pentru a asigura acces si vizibilitate B. din punct de vedere al operatorului este bine sa fie cat mai subtire pentru a asigura vizibilitate asupra partii active a instrumentului si manipulare usoara C. transmite fortele ce se exercita asupra capului in sens rotational si translational D. are forma conica, cu baza mare la nivelul capului si baza mica spre mandren E. este partea intermediara ce leaga mandrenul de capul activ
(pag. 188)
S1604081. Instrumente rotative A. instrumentele rotative al caror cap prezinta lame se numesc freze dentare B. termenul de "forma", aplicat unei freze dentare se refera la conturul si silueta capului instrumentului C. frezele sunt actionate cu ajutorul pieselor de mana dar pot fi actionate si manual D. inainte ca freza sa acioneze in dentina, capul sau activ trebuie lubrefiat cu vaselina E. dupa natura partii active instrumentele pentru prepararea cavitatilor pot fi taietoare sau abrazive
(pag. 188)
S1604082. Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor A. beneficiaza de o nomenclatura stabilita de Miller
78
79
Rezidentiat 2004
B. nomenclatura instrumentelor de mana se aseamana unei clasificari biologice si cuprinde trei clase C. in cadrul nomenclaturii, ordinul reprezinta scopul instrumentului, subordinul reprezinta maniera de folosire iar clasa reprezinta forma partii active D. sunt compuse din doua pari eseniale: manerul si gatul activ E. au un maner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevazut sau nu cu retentivitati
(pag. 190)
S1604083. Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor A. toporisca deriva din dalta si este un instrument pereche dreapta-stanga B. dalta se foloseste pentru indepartarea pulpei coronare in cadrul pulpectomiei si pulpotomiei C. sunt caracterizate printr o formula formata din trei cifre D. bizotatorul de prag gingival se deosebeste de o toporisca doar prin laimea si lungimea lamei taietoare E. in cazul in care marginea taietoare este in alt unghi decat 90s fata de lungimea lamei apare o a patra cifra in cadrul formulei instrumentului
(pag. 191)
S1604084. Izolarea campului operator A. rulourile de vata pot fi mentinute pe maxilarul superior cu ajutorul automatomului B. paralingual, daca exista suficient spatiu, se aplica 2-3 rulouri unul peste altul C. la maxilar in zona frontala se aplica doua rulouri, de o parte si de alta a frenului D. ejectorul de saliva elimina atat lichidele cat si fragmente solide E. aspiratorul chirurgical se automentine sau este mentinut de catre pacient
(pag. 201)
S1604085. Parti componente ale instrumentelor rotative A. gatul (colul) B. bratul C. capul (partea activa) D. piciorul (tija) E. mandrenul
(pag. 187)
S1604086. Reactia pulpei la instrumentele taietoare rotative A. pulpa dintilor tineri este sensibila la injuriile provocate de prepararea cavitatii insa are o putere de recuperare mai mare decat pulpa imbatranita B. frezele din otel produc mai multa caldura decat cele din carbid C. frezele care sunt tocite produc mai putina caldura deoarece nu au o actiune atat de agresiva D. in cazul folosirii turaiilor inalte temperatura este controlata prin scaderea presiunii, taierea intermitenta si folosirea racirii E. daca grosimea dentinei ramase este sub 2 mm, raspunsul pulpar este prompt si intens
(pag. 191)
S1604087. Sisteme de racire a frezelor A. spray-ul (apa + aer) este mai avantajos decat racirea cu apa B. racirea cu aer este eficienta chiar si in cazul cavitatilor in care grosimea stratului de dentina este mai mica decat 2 mm C. racirea cu aer produce aerosol nociv prin incarcatura microbiana D. racirea cu apa este eficienta insa este necesar un sistem eficient de evacuare E. in cazul racirii cu spray, este bine ca apa sa fie incalzita la cca 54sC
(pag. 191)
S2104088. Care freze cilindrice au diametrul de minimum 1 mm : A. Nr. 56
79
80
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Nr. 257 Nr. 258 Nr. 259 Nr. 256
(pag. 189)
S2104089. Care freze sferice au diametrul capului peste 1 mm : A. Nr. 4 B. Nr. 3 C. Nr. 1 D. Nr. 2 E. Nr. 5
(pag. 189)
S2104090. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm : A. Nr. B. Nr. C. Nr.1 D. Nr.2 E. Nr.5
(pag. 189)
S2304091. Frezele sferice se utilizeaza in: A. ndepartarea esuturilor dure dentare B. bizotarea marginilor C. pregatirea reteniei D. extensia preparrii E. atacul primar al dintilor
(pag. 188)
S2304092. Un instrument de mana este format din: A. tija B. mandren C. manerul D. gatul E. lama
(pag. 190)
S2304093. Care din instrumentele de mana sunt pereche? A. toporisca B. bizotatorul de prag gingival C. sapaliga D. dalta E. sonda dentara
(pag. 191-192)
S2304094. Reactia pulpara la instrumentele rotative depinde de: A. varsta pacientului B. tipul de instrument activ C. sistemele de racire D. evolutia leziunii carioase E. adancimea leziunii carioase
80
81
Rezidentiat 2004
(pag. 192)
S2304095. In cabinetul stomatologic sunt acceptate urmatoarele pozitii operatorii: A. cu antebraul sprijinit pe umerii pacientului B. n faa pacientului (ora 6) C. n dreapta (ora 9) D. n stanga (ora 9) E. n spatele pacientului (ora 12)
(pag. 197)
S2304096. In cabinetul stomatologic se pot transmite urmatoarele boli infectioase: A. herpesul B. hepatita C. SIDA D. TBC E. pneumonia
(pag. 196)
S2304097. Freza para are urmatoarele caracteristici: A. unghi de intalnire cu partea laterala rotunjit B. partea frontala plata C. lungimea capului de doua ori mai mare decat latimea D. lungimea capului de trei ori mai mare decat latimea E. partea frontala convexa
(pag. 189)
S2304098. La turatii inalte temperatura este controlata prin: A. cresterea presiunii si utilizarea spray-ului B. scaderea presiunii C. taierea intermitenta D. folosirea optionala a sistemului de racire E. folosirea obligatorie a sistemului de racire
(pag. 194)
S2304099. Cele mai mari cresteri ale temperaturii pulpare sunt generate de utilizarea: A. frezelor din otel B. frezelor diamantate active C. frezelor diamantate inactive D. frezelor din carbid E. frezelor cu cutite helicoidale
(pag. 193)
S2304100. Bizotatoarele de prag gingival au urmatoarele caracteristici: A. sunt toporisti modificate B. lama bizotatorului este dreapta C. lama bizotatorului este curba D. sunt perechi E. sunt necesare doua pentru cavitatea meziala si doua pentru cavitatea distala
(pag. 192)
S2304101. Dupa designul capului instrumentele sunt impartite in: A. instrumente sferice
81
82
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. instrumente cilindrice instrumente cilindro-conice instrumente taietoare instrumente abrazive
(pag. 188)
S2304102. Forma partii active se refera la: A. conturul capului instrumentului B. silueta capului instrumentului C. gatul instrumentului D. colul instrumentului E. manerul instrumentului
(pag. 188)
S2304103. Caracteristicile daltii sunt urmatoarele: A. bizou pe o singura parte B. bizou dublu C. miscare de actiune prin apasare D. miscare de actiune prin presiune E. marginea taietoare si lama formeaza un unghi de 90 grade
(pag. 191)
S2504104. Diga are urmtoarele dezavantaje: A. Neacceptarea de ctre pacient pe motiv psihic B. Consumator de timp la aplicare C. Nu se poate folosi pe dini cu erupie imcomplet D. Nu asigur cmp operator curat E. Nu asigur o bun vizibilitate
(pag. 203)
S2604105. Larvele de Ascaris lumbricoides: A. rmn n ficat 6-10 zile, B. pot produce ngrosarea pliurilor mucoasei jejunale, C. produc sindromul Lffler n ficat, D. determin un infiltrat eozinofilic pulmonar, E. sunt mai bine tolerate dect formele adulte.
(pag. 303)
S2604106. Eratismul A. nseamn migrarea larvelor de Ascaris lumbricoides n afara intestinelor, B. nseamn migrarea formelor adulte de Ascaris lumbricoides din intestin, C. poate fi provocat de unele medicamente si de febr, D. poate determina ileus acut cu necroza peretelui intestinal, E. nu se asociaz cu abces hepatic.
(pag. 304)
S2604107. Enterobius vermicularis: A. este un nematod vivipar, B. are esofag strongiloid, C. anterior femela prezint un buton cefalic, D. femela depune oule n zona perianal si vulvar, E. determin o boal cronic.
82
83
Rezidentiat 2004
(pag. 308-311)
S2604108. n trichuriaz: A. modificrile cuprind toat grosimea peretelui intestinal B. helmintii adulti lezeaz enterocitele, C. este posibil autoinfestarea, D. cel mai des modificrile se limiteaz la zona cecal, E. prolapsul rectal este patognomonic.
(pag. 340)
S2604109. Manifestrile clinice n trichineloz: A. diaree abundent choleriform, B. tenesme, C. apar numai la persoanele care au peste 50 de larve/g de muschi, D. eruptii urticariene, E. forma grav se poate asocia cu poliarterit nodoas.
(pag. 340)
S2604110. n toxocaroz: A. agentul infectios este Toxocara canis, B. agentul infectios este Toxocara cati, C. agentul infectios este Ascaris lumbricoides, D. agentul infectios este forma larvar a parazitului Ascaris suum, E. exist o predilectie pentru sistemul nervos central.
(pag. 330-332)
S2604111. Strongiloidoza: A. se observ n zonele temperate, B. este frecvent n nord- vestul Transilvaniei, C. se trateaz cu ivermectin, D. este urmarea ingerrii ptrunderii larvelor E. forma grav se poate asocia cu icter, com.
(pag. 323-328)
S2604112. Se transmit prin sol: A. larvele de Anchylostoma duodenale, B. larvele rabditoide de Strongyloides stercoralis, C. oule de Trichuris trichiura, D. larvele strongiloide de Strongyloides stercoralis, E. oule de Ascaris lumbricoides.
(pag. 302-328)
S2904113. Fiecare instrument rotativ este format din A. mandrenul B. colul C. partea activa D. trei componente E. nici un raspuns corect
(pag. 187)
S2904114. Ce fel de instrumente taietoare cunoasteti A. sapita
83
84
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. dalta bizotatorul de prag gingival fuloarul de ciment toporisca
(pag. 191)
S2904115. Frezele sferice sunt utilizate pentru A. planarea peretilor axiali B. atacul primar al dintelui C. extensia prepararii D. finisarea marginilor cavitatii E. pregatirea retentiei
(pag. 188)
S2904116. Sapita se foloseste A. printr-o miscare de tragere B. prin apasare C. pentru planarea smaltului si dentinei D. toate raspunsurile corecte E. nici un raspuns corect
(pag. 191)
S2904117. Bizotatorul de prag gingival are urmatoarele caracteristici A. este o toporisca B. este o toporisca modificata C. intre marginea taietoare si axul lamei este un unghi altul decat 90 de grade D. intre marginea taietoare si axul lamei este un unghi de 90 de grade E. nici un raspuns corect
(pag. 191)
84
85
Rezidentiat 2004
Tema nr. 5 Tratamentul cariei dentare
BIBLIOGRAFIE:

S1205001. Dimensiunea particulelor pulberii cimentului fosfat de zinc de tip I este: A. de 40 B. mai mare de 30 C. mai mica de 40 D. mai mica de 25 E. intre 25-35
(pag. 303)
S1205002. Lacul de copal poate reduce permeabilitatea canaliculelor dentinare cu pana A. 30% B. 35% C. 72% D. 69% E. 40%
(pag. 295)
S1305003. Linerii din eugenolat de zinc se caracterizeaza prin A. PH alcalin si efecte de iritatie pulpara B. PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara C. PH aproape neutru si efect sedativ pulpar D. PH acid si efecte de iritaie pulpara E. PH cu valori cuprinse intre 6-9.
(pag. 298)
S1405004. Cavitatiile complexe: A. implica doua suprafete ale dintelui B. implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui C. implica o suprafata a dintelui D. se refera la adancimea cavitailor E. se refera la ariile anatomice implicate
(pag. 172)
S1405005. Gravarea acida a dentinei se face timp de: A. 10 secunde B. 15 secunde C. 20 secunde D. 30 secunde E. 60 secunde
(pag. 328)
S1405006. Gravarea acida a smaltului se face timp de: A. 10 secunde
85
86
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. 15 secunde 20 secunde 30 secunde 60 secunde
(pag. 328)
S1405007. in ce clasa sunt incluse cavitatile atipice de genul MOD? A. clasa I B. clasa a II-a C. clasa a V-a D. clasa a VI-a E. clasa a III-a
(pag. 174)
S1405008. Prin demineralizare, porozitatea plagii dentinare creste: A. de la 1% la 13,4% B. de la 1% la 1,9% C. de la 1% la 28,6% D. de la 1% la 6,8% E. de la 2% la 13,4%
(pag. 326)
S1505009. Cavitatile compuse implica afectarea a: A. Trei suprafete dentare B. Mai multe suprafete dentare C. Doua suprafete dentare D. O singura suprafeta dentara E. Patru suprafete dentare
(pag. 172)
S1505010. Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de ednttina care asigura protectia pulpara chimica si termica? A. 1.5-2 mm B. 2 mm C. 2-3 mm D. 0.5-1 mm E. 2.5-3 mm
(pag. 301)
S1505011. Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizeaza dentina pe o adancime de: A. 0.5 micrometri B. 0.2 micrometri C. 0.7 micrometri D. 0.8 micrometri E. 0.3 micrometri
(pag. 346)
S1505012. Stabilirea conturului marginal pentru cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa respecte urmatoarele reguli: A. Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase B. Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice C. Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact
86
87
Rezidentiat 2004
D. Extinderea marginilor vestibulare si orale in interiorul ambrazurilor respective E. Toate de mai sus
(pag. 176)
S1505013. Tratamentul profilactic al cariei dentare se refera la:. A. Remineraliyarea leziunilor incipiente B. Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor C. Modificarea dietei D. Folosirea fluorurilor E. Toate de mai sus
(pag. 168)
S1605014. Hibridizarea plagii dentinare A. sistemele adezive de primeri cu acetona sunt eficiente doar pe dentina excesiv de umeda B. rasina adeziva se polimerizeaza concomitent cu primul strat de compozit C. gravarea acida globala se realizeaza cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secunde D. dentina opaca (zona reaciei vitale) necesita o gravare prelungita (peste 15 secunde) E. obiceiul de a freca primerul cu ajutorul buretelui este daunator deoarece, la nivel microscopic, reteaua de colagen se prabuseste
(pag. 346)
S1605015. Peretii unei cavitati A. peretele despartitor este situat intre pulpa si cavitate B. peretele dublu se intalneste in cazul cavitatilor MOD C. peretele de rezistenta asigura rezistenta cavitatii D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este meninut decat de catre gingie E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui
(pag. 167)
S1605016. Planul de tratament in caria simpla A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se prepara cavitatile si se obtureaza B. exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist C. un plan solid de tratament depinde de parerea apartinatorilor pacientului D. secvena planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza de intreinere si faza de recuperare E. tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze
(pag. 167)
S2105017. Care este principiul dup care se stabilete conturul marginal al unei caviti : A. Indeprtarea complet a smalului subminat B. Indeprtarea complet a dentinei ramolite C. Indeprtarea complet a smalului cariat D. Respectarea regulilor de rezisten E. Respectarea regulilor de retenie
(pag. 175)
S2105018. Conturul marginal al unei caviti ocluzale la primul premolar superior seamn cu un A. Patrat B. Cerc C. Fluture D. Coad de rndunic E. Romb
87
88
Rezidentiat 2004
(pag. 175)
S2305019. Linerii din eugenolat de zinc prezinta urmatoarele caracteristici: A. PH cu valori cuprinse ntre 6-9. B. PH acid i efecte de iritaie pulpar C. PH aproape neutru i efect sedativ pulpar D. PH aproape neutru i efecte de stimulare pulpar E. PH alcalin i efecte de iritaie pulpar
(pag. 298)
S2305020. Deteriorarea adeziunii provoaca consecinte clinice grave atunci cnd adeziunea se compromite: A. Intre detritusul remanent hibridizat i dentina sntoas subiacent B. Intre baza stratului hibrid i dentina sntoas subiacent C. In masa stratului hibrid D. Intre adeziv i poriunea superficial a stratului hibrid E. Intre compozit i adeziv
(pag. 339)
S2305021. Legatura adeziva poate ceda prin compromiterea: A. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/strat hibrid B. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/rasina compozita C. coeziunii la jonctiunea smalt/rasina compozita D. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/canalicule dentinare E. coeziunii la jonctiunea strat hibrid/canalicule dentinare
(pag. 338)
S2305022. Zonele de minima rezistenta mecanica sunt situate: A. intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid B. intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid C. intre adeziv si rasina compozita D. intre stratul hibrid si canaliculele dentinare E. intre rasina compozita si stratul hibrid
(pag. 338)
S2305023. Profunzimea impregnarii dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde de: A. afinitatea pentru substratul tisular B. gradul de deshidratare dentinara C. tipul de monomer adeziv D. tipul leziunii carioase E. localizarea leziunii carioase
(pag. 332)
S2505024. Cavitile de clasa a II-a se pregtesc la nivelul cariilor care evolueaz pe suprafeele: A. Proximale ale premolarilor B. Proximale ale caninilor C. Proximale ale incisivilor laterali D. Proximale ale incisivilor centrali E. Vestibulare ale molarilor
(pag. 173)
S2605025. Care dintre urmtorii compui heteroproteici conine hemul ca i grupare prostetic: A. Clorofila
88
89
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Mioglobina Imunoglobulinele Superoxid dismutaza Ceruloplasmina
(pag. 519)
S2605026. Banda Soret reprezint acea band de absorbie, situat n jurul lungimii de und de 400 nm, pe baza creia pot fi dozate: A. Substratele chimice B. Enzimele serice C. Ionii D. Diverse porfirine E. Proteinele plasmatice
(pag. 520)
S2605027. n biosinteza hemului, principala etap de control enzimatic se realizeaz la nivelul: A. Porfobilinogen dezaminazei B. Uroporfirinogen III cosintetazei C. Uroporfirinogen decarboxilazei D. Ferochelatazei E. -Aminolevulinat sintetazei ( -ALAS)
(pag. 525)
S2605028. Cea mai frecvent form de porfirie este: A. Porfiria cutanea tarda B. Porfiria acut intermitent C. Porfiria variegata D. Coproporfiria ereditar E. Protoporfiria
(pag. 527)
S2605029. Produsul de catabolism al hemului, oxidat i cu caracter aciclic, legat nc de globin, este...: A. Biliverdina B. Bilirubina C. Verdoglobina D. - hidroxihemina E. Hem oxigenaza
(pag. 529)
S2605030. Bilirubina este hidrosolubilizat prin conjugarea cu acid glucuronic a ...: A. Resturilor Metil B. Resturilor Vinil C. Albuminei D. Resturilor propionil E. Urobilinogenului
(pag. 532)
S2605031. Activitatea hepatic a glucuronil-transferazei este indus de: A. Aspirin B. Antibiotice C. Hipoalbuminemie
89
90
Rezidentiat 2004
D. Urobilinogen E. Fenobarbital
(pag. 533)
S2905032. Conform clasificarii anatomo-topografice, cavitatea de clasa I se defineste A. rezulta in urma tratamentului cariilor care evolueaza pe suprafetele proximale ala incisivilor si caninilor cu pastrarea unghiului incizal B. rezulta in urma tratamentului cariilor care evolueaza in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor C. rezulta in urma tratamentului cariilor ce evolueaza in cele doua treimi ocluzale vestibulare si palatinale ale frontalilor maxilaro D. raspunsuri corecte a,b,c. E. rapunsuri corecte b si c
(pag. 173)
S2905033. Obtinerea formei de rezistenta reprezinta: A. ameloplastia B. o sculptare si plasare a peretilor cavitatii care sa permita ca restauratia si dintele sa reziste fortelor ocluzale C. accesibilitate si operare usoara in prepararea si restaurarea cavitatii D. rezistenta restauratiei la fortele de dislocare E. nici un raspuns corect
(pag. 178)

S1205034. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt: A. efect bacteriostatic B. rezistenta la compresiune optima C. alcalinitate crescuta,pastrata si dupa priza D. rezistenta fata de actiunea de solubilizare a lichidelor bucale E. stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara
(pag. 297)
S1205035. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de primerii autogravanti sunt adevarate A. au aceeasi putere de penetratie in smalt ca si agentii conventionali B. nu au aceeasi putere de penetrare in smalt ca si agentii conventionali C. utilizarea lor realizeaza o economie de timp D. folosesc ca si agent de conditionare sol.37% de acid fosforic E. patrund in plaga dentinara pe o adancime de 1m in 30"
(pag. 328)
S1205036. Avantajele lacurilor dentare sunt: A. izoleaza termic B. incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare ai produsilor de coroziune ai amalgamului C. rezista in mediul oral D. adera fizic si chimic de tesuturile dentare E. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara
(pag. 294)
S1205037. Care dintre urmatoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive monocomponente: A. Opti Bond
90
91
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. One Coat Bond Clearfil Liner Bond2 Syntac Sprint Tenure
(pag. 328,343,341)
S1205038. Dintre dezavantajele linerilor fac parte urmatoarele A. izolare termica necorespunzatoare B. protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare C. lipsa rezistentei mecanice semnificative D. desprinderea de pe suprafata plagii dentinare in timpul contractiei de priza a compozitelor E. alcalinitatea crescuta
(pag. 296)
S1205039. Factorul C: A. are o valoare cat mai aproape de 1, pentru cavitatea de clasa a I-a, unde fotopolimerizarea se face in straturi succesive cat mai mici B. este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai multi pereti C. este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai putini pereti D. exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si forta adeziunii de un perete dentar E. exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete libere ale obturatiei
(pag. 323)
S1205040. Lacurile dentare (varnish-urile) contin rasini naturale de tipul; A. benzen B. sandarac C. copal D. clorbutanol E. colofoniu
(pag. 294)
S1205041. Primerii au rolul de: A. inlaturare a stratului de detritus dentinar remanent B. umectare intima a fibrelor de colagen C. colabare a fibrelor de colagen,blocand permeabilitatea dentinei D. inlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen E. amortizare a solicitarilor ocluzale masticatorii
(pag. 332)
S1205042. Prin demineralizare, porozitatea plagii dentinare: A. nu se modifica decat cu 1-2% B. creste la valoarea de 8,2% C. creste la valoarea de 13,4% D. se mareste calibrul canaliculelor dentinare E. nu sunt demineralizate canaliculele dentinare
(pag. 326)
S1205043. Rezistenta la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisa prin; A. incorporarea initiala a unei cantitati prea mari de pulbere B. raport marit pulbere/lichid C. raport scazut pulbere/lichid
91
92
Rezidentiat 2004
D. incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza E. contact prematur cu lichidele bucale
(pag. 304)
S1305044. Avantajele linerilor din cimenturi cu ionomeri de sticla A. Biocompatibilitatea B. Adezivitatea la dentina C. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite D. Reducerea microinfiltraiei marginale E. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri
(pag. 299)
S1305045. Conceptia terapeutica contemporana privind atitudinea fata de plaga dentinara recomanda A. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a pulpei dentare B. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dnetinare doar in scopul izolarii chimice a pulpei dentare C. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei dentare D. Obturaia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii electrice a pulpei dentare E. Izolarea termica fata de obturatiile metalice atunci cand grosimea plagii dentinare care acopera pulpa scade sub 1mm
(pag. 301)
S1305046. Etapele in prepararea unui liner din ciment ionomere de sticla includ: A. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente vascoase omogene B. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente cremoase omogene C. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde
(pag. 300)
S1305047. Indicarea adezivilor dentinari in protectia plagii dentinare se datoreaza: A. Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor B. Biocompatibilitatii pulpare C. Efectului antibacterian D. Obligativitatii condiionarii plagii dentinare E. Capacitatii de izolare termica
(pag. 320)
S1305048. Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele: A. Obturatii coronare adezive cu compozit B. Obturatii coronare adezive cu amalgam C. Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla D. Sigilarea preventiva a plagii dentinare E. Sigilarea curativa a plagii dentinare
(pag. 323,324)
S1305049. Lacurile dentare au urmatoarele indicatii: A. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei restante este mai mica de 2 mm B. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei restante este mai mica de 0,5-1 mm C. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe
92
93
Rezidentiat 2004
plaga dentinara D. Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereii de smal ai cavitaii E. Reducerea hipersensibilitatii dentinare
(pag. 295)
S1305050. Proprietatile cimentului policarboxilic sunt urmatoarele: A. Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dupa ora de la spatulare B. Biocompatibil prin disocierea redusa a acidului poliacrilic C. Rezistenta mecanica cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturatie de baza D. Adeziune chimica la smal si dentina E. Activitate antibacteriana similara eugenatului de zinc
(pag. 309)
S1305051. Regulile generale ale unei hibridizari optime includ A. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde B. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde C. Indepartarea detritusului remanent dentinar intr-o singura etapa D. Indepartarea detritusului remanent dentinar in 3 etape distincte E. Polimerizarea separata a rasinii adezive inaintea obturatiei coronare cu compozit
(pag. 346)
S1305052. Utilizarea compozitelor fluide ca obturatii de baza este indicata deoarece A. Au modul de elasticitate mai scazut fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare B. Au modul de elasticitate mai mare fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare C. Au rezistenta mai mare la compresiune fata de compozitele hibride D. Au rezistena mai mare la compresiune faa de valorile altor materiale de obturaie de baza E. Au contractie mare de priza
(pag. 313)
S1405053. Avantajele prepararilor multiple sunt: A. reduce numarul vizitelor pacientului la stomatolog B. conduce la castigare de timp C. necesita un numar redus de instrumente D. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte E. scad pretul de cost al tratamentului
(pag. 184-185)
S1405054. Cavitatiile de clasa I rezulta in urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaza: A. in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor B. in 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor C. suprafata palatinala a frontalilor maxilari D. suprafeele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastarea unghiului incizal E. in 1/3incizala a fetelor vestibulare si orale ale dintilor
(pag. 173-174)
S1405055. Coafajul indirect este indicat in cavitati cu dentina dura si mici zone de dentina alterata, daca: A. dentina alterata ocupa o suprafata punctiforma plasata strict in dreptul coarnelor pulpare B. dinti ce au si alte restaurari corecte C. accesibilitate directa
93
94
Rezidentiat 2004
D. pacient tanar, sanatos E. dentina alterata ocupa o suprafata de pana la 2mm diametru
(pag. 315)
S1405056. in ce situatii indepartarea tesutului cariat este indicata prima in prepararea cavitatii? A. in cavitati profunde B. in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase C. cand se doreste realizarea controlului cariei D. la dini cu leziune carioasa minima E. in cavitati punctiforme
(pag. 178-179)
S1505057. Accesul rasinii adezive in profunzimea dentinei este influentata de urmatorii factori: A. Porozitatea matricei dentare B. Umiditatea endogena C. Umiditatea accidentala D. Umiditatea exogena E. Tipul rasinii adezive
(pag. 327)
S1505058. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt: A. Alcalinitate crescuta B. Alcalinitate scazuta C. Efect bacteriostatic D. Stimuleaza indirect neodentinogeneza E. Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii coronare recente
(pag. 297)
S1505059. Care este dimensiunea admisa a puntii de smalt existenta intre doua fose sau fisuri pentru a putea fi pastrata: A. 0.5 mm B. Mai mare de 0.5 mm C. Mai mica de 0.5 mm D. 1 mm E. 1-2 mm
(pag. 175)
S1505060. Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor situate la: A. Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori B. Varfului cuspizilor dintilor laterali C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori D. Nivelul fetelor vestibulare E. Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale
(pag. 174)
S1505061. Colabarea fibrelor de colagen si pierderea retentiei oferite de acestea se produce dupa: A. Demineralizare insuficienta a dentinei B. Demineralizare excesiva a dentinei C. Uscarea cavitatii dupa spalarea acidului D. Utilizarea de acizi cu concentratie mai mare E. Cresterea timpului de utilizare al acizilor peste cel indicat de producator
(pag. 328)
94
95
Rezidentiat 2004
S1505062. Contraindicatiile lacurilor dentare sunt urmatoarele: A. Sub coafajele indirecte B. Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla C. Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam D. Protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor coronare E. Sub obturatii de rasini acrilice sau compozite
(pag. 295)
S1505063. In conceptia actuala a tratamentului cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza in functie de urmatorii factori: A. Extinderea cariei B. Materialul de restaurare folosit C. Pozitia dintelui antagonist D. Forma dintilor E. Tipul dietei
(pag. 171)
S1505064. Particularitatile hibridizarii dentinei uscate sunt urmatoarele: A. Permite verificarea eficientei prin aspectul alb-cretos al smaltului demineralizat uscat B. Necesita o uscare moderata C. Nu exista riscul de supraumectare D. Marja foarte mica de toleranta tehnica E. Larga utilizare
(pag. 342)
S1505065. Viteza de difuziune a rasinii adezive intr-un substrat depinde de: A. Masa moleculara B. Temperatura C. Vascozitate D. Timpul de actiune E. Afinitatea pentru substrat
(pag. 330)
S1605066. Clasificarea cavitatilor in functie de numarul suprafetelor implicate A. cavitati multiple: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui B. cavitati imbricate: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui, mai putin suprafata ocluzala C. cavitati simple: implica o singura suprafata D. cavitai compuse: implica doua suprafee E. cavitati complicate: implica suprafete care au suferit atacuri de carie complicata
(pag. 172)
S1605067. Compomerii A. se obtin prin adausul de grupari acide carboxilice la lantul principal al monomerului rasinilor conventionale B. au constituit prilejul folosirii pentru prima data a linerilor autoagravanti C. sunt rasini compozite modificate prin adaosul de poliacizi D. primerii autogravani ai compomerilor au o activitate acida slaba E. eficienta primerilor autogravanti ai compomerilor poate fi crescuta printr o gravare acida conventionala prealabila aplicarii primerului
(pag. 346)
S1605068. Hibridizarea dentinei uscate A. permite verificarea eficientei gravarii acide prin aspectul tipic alb-cretos al smaltului demineralizat uscat
95
96
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
nu exista riscul de supraumectare necesita o uscare intensa de circa 30 secunde dupa lavajul acidului dentina uscata este rehidratata cu un primer dizolvat in apa refacerea porilor initiali ai matricei dentinare demineralizate este grabita prin aplicarea primerilor in solutie apoasa
(pag. 342)
S1605069. Lacurile dentare (varnish-urile) A. sunt indicate in special sub obturatii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al agentului adeziv B. sunt indicate sub obturatii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare C. unghiul de contact al lacului cu placa dentara microbiana este de 53-106s D. incetinesc patrunderea produsilor de coroziune ai amalgamului in canaliculele dentinare E. se prefera aplicarea a 2-3 straturi subtiri decat a unui strat gros
(pag. 294)
S1605070. Linerii A. in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect B. nu realizeaza o buna izolare termica C. dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor D. sunt un fel de lacuri mai subiri E. contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici
(pag. 296)
S1605071. Obiectivele prepararii cavitatilor A. refacerea starii de sanatate a odontoblastilor si neuronilor pulpari B. refacerea increderii in sine si a confortului psihologic al pacientului C. indepartarea tuturor tesuturilor alterate D. oferirea proteciei necesare pentru glandele salivare majore E. crearea conditiilor pentru aplicarea estetica si functionala a materialului de obturatie
(pag. 171)
S1605072. Obturatia de baza A. in cavitatile de adancime medie, daca dentina are un aspect normal, obturatia de baza se poate face, printre altele cu ciment policarboxilat B. cimenturile antiseptice realizeaza baza propriu-zisa dar si dezinfecteaza plaga dentinara C. substituie dentina alterata D. economiseste din timpul necesar aplicarii materialului de obturaie coronara E. elimina zonele proeminente de pe fundul cavitatilor si inchide deschiderile accidentale ale camerei pulpare
(pag. 302)
S1605073. Prepararea cavitatilor A. cavitatea de clasa III C rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele palatinale ale frontalilor mandibulari B. cavitatea de clasa a II-a rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele proximale ale molarilor si premolarilor C. cavitatea de clasa I A rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor D. cavitatea de clasa a V-a rezulta din tratarea cariilor situate la coletul dinilor, pe suprafaa vestibulara si orala E. cavitatea de clasa a VI-a rezulta din tratarea cariilor care afecteaza unghiul incizal al dintilor frontali
(pag. 172)
S1605074. Primeri autogravanti A. permit pastrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plagii dentinare
96
97
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
gratie aciditatii reduse, demineralizeaza partial doar partial DDR si dentina subiacenta lungesc timpul de lucru prin faptul ca trebuie lasati sa actioneze un minut elimina consecinele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produsi reziduali de demineralizare cresc riscul colabarii fibrelor de colagen prin umectarea prea intensa
(pag. 345)
S1605075. Principii in prepararea cavitatilor: nomenclatura A. coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr un punct B. unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitatii se va numi linguo-fund C. jonctiunea smalt-dentina este linia de a lungul careia se intalneste smaltul cu dentina D. prin marginile cavitailor inelegem jonciunea pereilor cu suprafaa externa a dintelui E. prin colt se intelege un canin, in special la caini (vezi "Colt-Alb")
(pag. 167)
S2105076. Ce instrumentar este indicat pentru finisare : A. Bizotatoare de prag gingival B. Toporiti de smal C. Freze fisur fr vrf i tietur transversal D. Freze diamantate E. Freze fisur cu tietur transversal
(pag. 181-182)
S2105077. La ce materiale de obturaie se indic bizotarea cavitii : A. Porelan B. Acrilat C. Compozite D. Silicat E. Incrustaii
(pag. 182)
S2105078. Unde converg prismele de smal : A. In fosete B. In anuri C. La cuspizi D. La crestele marginale E. In fisuri
(pag. 181)
S2305079. ndicatiile lacurilor dentare: A. Reducerea hipersensibilitatii dentinare B. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereii de smalt ai cavitaii C. Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt aplicate pe plaga dentinar D. Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea dentinei restante este mai mic de 0,5-1 mm E. Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea dentinei restante este mai mic de 2 mm
(pag. 294-295)
S2305080. Linerii cu hidroxid de calciu au urmtoarele proprietati: A. Efect bacteriostatic B. Efect de alcalinizare a mediului prin eliberarea ionilor hidroxil
97
98
Rezidentiat 2004
C. Stimularea depunerii de dentin secundar datorit efectului uor iritant asupra pulpei D. Stimularea depunerii de dentin secundar datorit efectelor sedative asupra pulpei E. Alcalinitate crescut care se pstreaz i dup priz prin eliberarea ionilor de hidrogen
(pag. 297)
S2305081. Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticl prezinta urmatoarele avantaje: A. rezistena la compresiune masticatorie superioar celorlali lineri B. Reducerea microinfiltraiei marginale C. Rezistena la compresiune masticatorie superioar rinilor compozite D. Adezivitatea la dentin E. Biocompatibilitatea
(pag. 299)
S2305082. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape: A. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei consistene vscoase omogene B. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei consistene cremoase omogene C. Incorporarea celeilalte jumti de pulbere i spatularea timp de nc 10-15 secunde D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 5 secunde E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 15 secunde
(pag. 300)
S2305083. Atitudinea fa de plaga dentinar in conceptia terapeutica contemporana: A. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare n scopul izolrii termice a pulpei dentare B. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dnetinare doar n scopul izolrii chimice a pulpei dentare C. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare n scopul izolrii electrice a pulpei dentare D. zolarea termic fa de obturaiile metalice atunci cnd grosimea plgii dentinare care acoper pulpa scade sub 1mm E. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare doar n scopul izolrii mecanice a pulpei dentare
(pag. 290)
S2305084. Bazele trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati fundamentale: A. Difuzivitatea termic B. Conductivitatea termic C. Biocompatibilitatea D. Modulul de elasticitate E. Rezistena mecanic
(pag. 302-303)
S2305085. Cimentul fosfat de zinc prezinta urmatoarele proprietati: A. Aderen la plaga dentinar prin adeziune chimic B. Aderen la plaga dentinar prin retenie micromecanic C. PH 6 dup 48 de ore D. Modul de elasticitate crescut E. Rezisten mecanic mare
(pag. 304)
S2305086. Proprietile cimentului policarboxilic sunt urmtoarele: A. Activitate antibacterian similar eugenatului de zinc B. Adeziune chimic la smal i dentin C. Rezistena mecanic cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturaie de baz D. Biocompatibil prin disocierea redus a acidului poliacrilic
98
99
Rezidentiat 2004
E. Biocompatibil prin creterea PH-ului la 5 dup or de la spatulare

(pag. 309)
S2305087. Cimenturile cu ionomeri de sticl prezinta urmatoarele proprietati: A. Adeziunea chimic i coeficientul de dilatare termic previn microinfiltraia marginal B. Ameliorarea adeziunii se realizeaz prin condiionarea plgii dentinare cu acizi poliacrilici sau cristalizarea unor soluii de fosfat de calciu C. Adeziunea chimic la dentin este superioar bazelor din ciment policarboxilat D. Spatularea pe o plcu de sticl rcit m rete rezistena la compresiune permind includerea unei cantiti mai mari de pulbere E. Rezistena la compresiune crete cu pn la 75% n interval de 1 an
(pag. 319)
S2305088. Compozitele fluide pot fi aplicate ca obturaii de baz este deoarece: A. Au contracie mare de priz B. Au rezisten mai mare la compresiune fa de valorile altor materiale de obturaie de baz C. Au rezisten mai mare la compresiune fa de compozitele hibride D. Au modul de elasticitate mai mare fa de compozitele hibride ceea ce confer rezisten mai mare la fracturare E. Au modul de elasticitate mai sczut fa de compozitele hibride ceea ce confer rezisten mai mare la fracturare
(pag. 313)
S2305089. Adezivii dentinari sunt indicati n protecia plagii dentinare datorita: A. Capacitii de izolare termic B. Obligativitatii condiionrii plgii dentinare C. Efectului antibacterian D. Biocompatibilitii pulpare E. Capacitii de sigilare a canaliculelor dentinare superioar lacurilor
(pag. 320)
S2305090. Indicaiile hibridizrii plagii dentinare sunt urmatoarele: A. Sigilarea curativ a plgii dentinare B. Sigilarea preventiv a plgii dentinare C. Obturaii cu cimenturi cu ionomeri de sticl D. Obturaii coronare adezive cu amalgam E. Obturaii coronare adezive cu compozit
(pag. 323-324)
S2305091. Pentru o hibridizare optima sunt necesare: A. Polimerizarea separat a rinii adezive naintea obturaiei coronare cu compozit B. Indeprtarea detritusului remanent dentinar n 3 etape distincte C. Indeprtarea detritusului remanent dentinar ntr-o singur etap D. Gravarea dentinar cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde E. Gravarea dentinar cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
(pag. 327)
S2305092. Tehnicile de hibridizare includ: A. Hibridizarea pe smalt B. Hibridizarea fr pstrarea detritusului dentinar remanent C. Hibridizarea cu pstrarea detritusului dentinar remanent D. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai simultan E. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai succesiv
99
100
Rezidentiat 2004
(pag. 340-345)
S2305093. Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de: A. microinfiltratie B. percolare C. nanoinfiltratie D. infiltratii marginale extinse E. niciunul din raspunsurile de mai sus
(pag. 339)
S2505094. Cavitile de clasa a VI-a rezult n urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul: A. Marginilor incizale B. Vrfului cuspizilor C. Suprafeelor mezio-ocluzo-distale D. Suprafeelor vestibulare E. Suprafeelor orale
(pag. 174)
S2605095. Care dintre urmtorii compui heteroproteici conin hemul ca i grupare prostetic: A. Hemoglobina B. Clorofila C. Mioglobina D. ATP-aza E. Citocromul aa3
(pag. 519)
S2605096. Banda Soret reprezint acea band de absorbie, situat n jurul lungimii de und de 400 nm, pe baza creia pot fi dozate: A. Toate proteinele plasmatice B. Hemproteinele C. Porfirinele D. Enzimele plasmatice E. Parametrii echilibrului acido-bazic
(pag. 520)
S2605097. Biosinteza hemului are loc cu intensitate mare n: A. Mduva osoas B. Mucoasa intestinal C. Ficat D. Splin E. Toate esuturile
(pag. 521)
S2605098. Controlul biosintezei hemului la nivelul -Aminolevulinat sintetazei ( -ALAS), se realizeaz: A. Prin mecanism alosteric B. Prin inducie / represie C. Prin modificarea vitezei de sintez a globinei n ribozomii specializai D. De ctre un Aporepresor E. Excesul de hem este un inhibitor alosteric
(pag. 525)
S2605099. Principalele manifestri clinice ale Porfiriei cutanea tarda sunt: A. Fotosensibilitate cutanat
100
101
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Tulburri de vedere Tulburri abdominale Tulburri renale Tulburri neurologice
(pag. 527)
S2605100. Legarea bilirubinei la albumin poate fi inhibat de o serie de medicamente, cum ar fi: A. Barbiturice B. Sulfamide C. Acidul acetilsalicilic D. Unele antiinflamatoare E. Substane de contrast
(pag. 532)
S2605101. Compuii colorai rezultai n urma degradrii finale / intestinale a hemului, sunt: A. Urobilinogenul B. Urobilina C. Stercobilinogenul D. Stercobilina E. Biliverdina
(pag. 534)
S2605102. Sindromul Crigler Najjar tip I se caracterizeaz prin: A. Incapacitatea ficatului de a sintetiza UDP-glucuronil transferaza, p. B. Hiperbilirubinemie indirect C. Hiperbilirubinemie direct D. Conjugrile altor compui dect bilirubina, nu sunt alterate E. Ptrunderea bilirubinei n sistemul nervos central produce encefalopatia toxic (kernicterul)
(pag. 535)
S2905103. Stabilirea conturului marginal reprezinta: A. plasarea marginilor cavitatii intr-o pozitie ce va ocupa in final reparatia B. presupune inlaturarea smaltului subminat in totalitate C. se realizeaza cu freze cilindrice la turatie conventionala D. se realizeaza cu instrumente de mana E. marginile cavitatii vor fi plasate astfel incat sa permita o buna finisare a marginilor viitoarei restauratii
(pag. 173)
S2905104. Metoda ideala pentru indepartarea materialului carios presupune: A. presiune minima B. rapiditate C. caldura frictionala aproape zero D. control complet al instrumentului folosit E. nici un raspuns corect
(pag. 180)
S2905105. Lacurile dentare au urmatoarele contraindicatii: A. sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturarii cu amalgam B. sub coafajele indirecte C. sub bazele cu CIS D. protectia bonturilor coronare la dinti vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de ZN E. sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite
101
102
Rezidentiat 2004
(pag. 295)
102
103
Rezidentiat 2004
Tema nr. 6 Tehnica preparrii cavitilor
BIBLIOGRAFIE:

S1306001. Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor este de A. 1mm B. 2mm C. 0,6mm D. 0,8mm E. 3mm
(pag. 219)
S1306002. Cea mai comuna zona pentru restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a IIIa este reprezentata de A. fosele palatinale ale incisivilor laterali B. fetele distale ale incisivilor laterali C. fetele meziale ale caninilor superiori D. fetele meziale ale caninilor inferiori E. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori
(pag. 229)
S1306003. Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi A. nu mai mare de 110 B. mai mare de 110 C. mai mic de 80 D. mai mic de 90 E. mai mare de 120
(pag. 210)
S1406004. In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe molari,care este dimensiunea minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia marginala a fetei aproximale? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm
(pag. 209)
S1406005. In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,care este latimea ideala a istmului? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm
103
104
Rezidentiat 2004
(pag. 209)
S1406006. In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,pe ce adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm
(pag. 209)
S1406007. In cazul prepararii cavitatii de clasa I-a pentru amalgam pe premolarii superiori,cind se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si disto-vestibulare? A. fisura restanta nu este mai adinca de 1/4 din grosimea smaltului B. fisura restanta nu este mai adinca de 1/2 din grosimea smaltului C. fisura restanta nu este mai adinca de 3/4 din grosimea smaltului D. fisura restanta nu este mai adinca de 3/5 din grosimea smaltului E. toate cele de mai sus
(pag. 210)
S1406008. La preparaea cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,care este dimensiunea minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia marginala a fetei aproximale? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm
(pag. 209)
S1506009. Dens in dente poate sa apara la nivelul: A. Incisivilor centrali maxilari B. Incisivilor laterali maxilari C. Molarilor temporari D. Premolarilor inferiori E. Molarilor permanenti
(pag. 215)
S1506010. Grosimea ideala a hidroxidului de calciu aplicat in cazul cavitatilor avansate si extinse este de: A. 1 mm B. 1,5-2 mm C. 0,5-0,75 mm D. 2 mm E. peste 2 mm
(pag. 211)
S1506011. Pentru molari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala va trebui sa fie de minim: A. 1,6mm B. 2mm C. 2,5mm D. 1,5mm
104
105
Rezidentiat 2004
E. 3mm
(pag. 209)
S1506012. Pentru premolari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala trebuie sa fie mai mica de: A. 2 mm B. 1,6 mm C. 2,5 mm D. 0,5 mm E. 1,5 mm
(pag. 209)
S1506013. Prepararea cavitatii de clasa I pe premolari in vederea restaurarii cu amalgam incepe cu utilizarea frezelor: A. Sferice (globulare) B. Cilindrice C. Cilindroconica D. Para E. Con invers
(pag. 209)
S1506014. Toaleta cavitatilor superficiale se face cu: A. Apa oxigenata B. Alcool C. Substante anti-microbiene D. Spray-ul de apa E. Perhidrol
(pag. 211)
S1606015. Ameloplastia A. este arta resculptarii unei suprafete de smalt care realizeaza un contact prematur B. trebuie sa fie foarte bine acoperita cu amalgam pentru a evita cariile secundare C. se obtureaza cu compozit fluid realizandu-se sigilarea santului D. nu este indicata daca implica un contact centric E. este arta tesirii in unghi de 30s a marginii de smalt a cavitatilor mari de clasa a I-a
(pag. 210)
S1606016. Prepararea cavitatilor de clasa a II-a ce implica ambele suprafete proximale A. premolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingual B. molarul 1 maxilar: creasta oblica nu se desfiinteaza ci se tunelizeaza C. molarul 2 maxilar: nu se preteaza la cavitati MOD din cauza dimensiunii reduse a coroanei D. dupa indepartarea dentinei cariate se aplica baza, se finiseaza marginile de smal si se asigura forma de retenie E. dupa indepartarea dentinei cariate se finiseaza marginile de smalt, se asigura forma de retentie si se aplica baza
(pag. 226)
S1606017. Prepararea cavitatilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini A. singura indicatie o constituie gropita orala a caninilor superiori B. restaurarea cu amalgam este mai durabila decat cele fizionomice, mai ales cand exista tendinta de a pierde conturul si contactul cu dintele adiacent C. coada de randunica este obligatorie deoarece amalgamul nu adera de dinte si necesita o buna retentie
105
106
Rezidentiat 2004
D. peretele oral se intalneste cu peretele axial in unghi ascuit sau drept E. daca marginea gingivala este in cement, se indica o bizotare usoara
(pag. 229)
S1606018. Prepararea cavitatilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini A. pentru o retentie mai buna se va prepara un sant circular pe peretele axial B. pentru o retentie mai buna se realizeaza un sant de a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival C. santul de retentie submineaza smaltul dar, cum aici nu actioneaza forte puternice, aceasta nu constituie o problema D. daca este necesara o coada de randunica, aceasta se va prepara stilizat, in forma de coada de soarece E. cand cavitatea este pe suprafata meziala se extinde mai mult spre vestibular
(pag. 231)
S2106019. In cazul preparrii cavitii de clasa I-a pentru amalgam pe premolarii superiori, care este limea ideal a istmului : A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm
(pag. 210)
S2106020. In cazul preparrii cavitii de clasa I-a pentru amalgam pe suprafaa ocluzal a molarilor inferiori, pe ce adncime va intra freza nr.245 : A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm
(pag. 217)
S2306021. Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi: A. mai mare de 120 B. mai mic de 90 C. mai mic de 80 D. mai mic de 90 E. nu mai mare de 110
(pag. 210)
S2306022. Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor: A. 0,6mm B. 1mm C. 2mm D. 0,8mm E. 3mm
(pag. 219)
S2306023. Restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a III se realizeaza in special la: A. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori B. fetele meziale ale caninilor inferiori C. fetele meziale ale caninilor superiori D. fetele distale ale incisivilor laterali
106
107
Rezidentiat 2004
E. fosele palatinale ale incisivilor laterali
(pag. 229)
S2306024. In cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este de minim: A. 2 mm B. 0,5 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 3 mm
(pag. 228)
S2306025. Pentru prepararea cavitatii de clasa V se intra cu: A. freza cilindro-conica B. freza para C. freza cilindrica D. freza roata E. freze diamantate
(pag. 233)
S2306026. Santurile de retentie in cavitatea de clasa V se practica cu: A. freza nr.1/4 B. freza nr.1/2 C. freza 169L D. freza 245 E. freza 330
(pag. 233)
S2506027. Pregtirea cavitilor de clasa a V-a pe caninul mandibular necesit o intrare cu freza, n leziunea carioas, la o adncime de : A. 0,25 mm B. 0,50 mm C. 0,75 mm D. 1 mm E. 1,5 mm
(pag. 233)
S2606028. Amilaza salivar i cea pancreatic acioneaz asupra legturilor A. 1,4-glucozidice B. 1,6-glucozidice C. 2,4-glucozidice D. 1,4 glucozidice din vecintatea ramificaiilor E. asupra tuturor tipurilor de legturi din structura amidonului
(pag. 312)
S2606029. Transportul glucozei n celulele intestinale se face cu participarea unui transportor (carrier) dependent de prezena ; A. K B. Na C. insulin D. oubain E. glucagon
107
108
Rezidentiat 2004
(pag. 314)
S2606030. n glicoliz (secvena Embden-Meyerhof) enzima limitant de vitez este; A. glucozo-6-fosfat izomeraza B. 6-fosfofructo-1-kinaza C. fructozo-1,6-bisfosfat liaza D. gliceraldehid-3 fosfat dehidrogenaza E. 1,3-bisfosfoglicerat mutaza
(pag. 319)
S2606031. Activatorul alosteric al glicogen fosforilazei este; A. glucozo-6-fosfatul B. ATP (concentraii mari) C. AMP D. Ca E. glucoza
(pag. 368)
S2606032. Subunitatea A. calcitonin B. carbamil fosfat C. calmodulin D. carnitin E. Ca ionic

(pag. 368)
a enzimei glicogen fosforilaz kinaz este reprezentat de:
S2606033. Deficiena galactokinazei se caracterizeaz prin: A. alterri hepatice B. apariia cataractei C. tulburri neuropsihice D. scderea activitii aldoz-reductazei E. scderea nivelului plasmatic al galactozei
(pag. 379)
S2606034. Complexul piruvat dehidrogenaz se asociaz din urmtoarele enzime, cu excepia: A. piruvat dehidrogenaza B. lipoil reductaz transacetilaza C. lipoat dehidrogenaza D. piruvat decarboxilaza E. kinaza AMPc dependent
(pag. 330)
S2906035. Indepartarea dentinei alterate este indicat sa se realizeze cu: A. un escavator discoidal sau o freza globulara la turatie conventionala B. freza fisura activata de turbina C. freze diamantate cilindrice activate de turbina D. numai cu instrumente de mana E. raspuns corect a,c
(pag. 210)
S2906036. In cazul restaurarilor cu amalgam prepararea cavitatii de clasa I pe premolari si molari se incepe cu: A. freza con invers activata de turbina
108
109
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. freza fisura 245 sau 330 activata de turbina instrumente de mana freze globulare activate de turbina nici un raspuns corect
(pag. 209)

S1206037. Retentia in cazul cavitatilor de clasa a V-a pe caninul mandibular este data de: A. peretii MDIG perpendiculari pe suprafata dintelui B. peretii MDIG divergenti pe suprafata dintelui C. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-incizal D. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-gingival E. realizarea a doua santuri de retentie angulare
(pag. 233)
S1206038. Cavitatea de clasa a I-a se imparte in urmatoarele subclase A. cavitatea de clasa I A B. cavitatea de clasa I B C. cavitatea de clasa I C D. cavitatea de clasa I D E. cavitatea de clasa I E
(pag. 214-215)
S1206039. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi A. indepartarea dentinei cariate restante B. degresarea cavitatii C. aplicarea bazei D. finisarea marginilor de smalt E. asigurarea formei de retentie
(pag. 226)
S1206040. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi; A. aplicarea digai B. stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale C. izolarea smaltului proximal bilateral D. tratamentul plagii dentinare E. finisarea cavitatilor proximale si ale peretilor de smalt
(pag. 226)
S1206041. Forma de retentie in cazul cavitatilor de clasa a III-a ce urmeaza a fi restaurate cu amalgam poate fi: A. sant de-a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival B. sant in peretele gingival cand acesta este in intregime in dentina C. gropita in unghiul axio-incizal D. coada de randunica orala in cavitatile medii E. coada de randunica orala in cavitatile extinse
(pag. 231)
S1206042. In ceea ce priveste prepararea cavitatilor ocluzo-palatinale pe molarii maxilari se va tine cont de urmatoarele:
109
110
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
cavitatea pregatita va avea latimea de minim 1 mm cavitatea pregatita va avea latimea de maxim 1 mm cavitatea este indicat sa se sculpteze in fosa cavitatea este indicat sa se sculpteze pe cuspidul disto-palatinal portiunea ocluzala sa aiba o mica panta distala
(pag. 212)
S1206043. Restaurarea din amalgam ce va reface una sau ambele fete proximale ale dintelui in cazul cavitatilor de clasa II-a este de durata daca: A. cavitatea este corect preparata B. este folosita diga C. toaleta cavitatii este specifica D. matricea este aplicata adecvat E. materialul este manipulat corespunzator
(pag. 217)
S1206044. Selectarea amalgamului ca material de electie in reconstituirea cavitatilor de clasa a V-a se face tinand cont de urmatoarele conditii: A. existenta unei rate crescute a cariei B. eroziuni profunde C. abrazii superficiale D. abrazii suficient de profunde E. zone sensibile apical de jonctiunea smalt-cement
(pag. 232)
S1206045. Selectarea materialului restaurator pentru cavitatile de clasa a II-a tine cont de urmatorii factori: A. provenienta pacientului B. varsta pacientului C. psihicul pacientului D. extinderea pe suprafata proximala vastibulara si orala a cariei E. factorul economic
(pag. 218)
S1206046. Selectionarea materialului de restaurare pentru cavitatile de clasa a III-a in vederea restaurarii cu amalgam trebuie sa tina cont de urmatorii factori: A. localizarea dintelui B. marimea si pozitia leziunii carioase C. factorul estetic D. varsta pacientului E. sexul pacientului
(pag. 229)
S1206047. Stratul baza de Ca(OH)2 aplicat in cavitatile de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si extinse va avea grosimea de; A. 0,2 mm B. 0,4 mm C. maxim 0,5 mm D. peste 0,5 mm E. maxim 0,75 mm
(pag. 211)
S1206048. Zona care a suferit ameloplastie se intalni cu peretii cavitatii intr-un unghi de:
110
111
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. 90 100 de maxim 110 de minim 90 de minim 80
(pag. 210)
S1306049. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam A. nu e necesara in cavitatile mici si moderate B. este rezervata cavitatilor extinse C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii D. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala E. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala
(pag. 231)
S1306050. in cazul dintilor rotati cu 90, tratamentul unei leziuni proximale A. nu respecta aceleasi principii ca la dintii normal aliniati B. impune redresare ortodontica C. nu se poate face niciodata printr-o cavitate de tip sant D. impune prepararea unei cavitati ce include virful cuspidului E. se poate face printr-o cavitate tip sant cind leziunea este foarte mica
(pag. 225)
S1306051. In cazul leziunilor extinse cind piesa de mina nu poate fi utilizata prepararea se completeaza cu A. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14 B. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6 C. toporisti de smalt D. dalti de smalt E. sapite
(pag. 234)
S1306052. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate apela la A. pivoti radiculari B. unghiuri ascutite interne C. sant gingival D. pivoti dentinari E. puturi gingivale
(pag. 222)
S1306053. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e necesara A. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor B. pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori C. acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina D. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene E. exceptional pe fele vestibulare ale frontalilor
(pag. 234)
S1306054. Prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se face cu A. frezele trepan B. frezele 245
111
112
Rezidentiat 2004
C. frezele 10 D. frezele 329 E. frezele 169L
(pag. 214)
S1306055. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata cu scopul A. de a proteja pulpa B. de a pastra dintele puternic C. de a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare D. de a reduce pretul de cost a manoperei E. de a reduce riscul deteriorarii restaurarilor din amalgam
(pag. 208)
S1306056. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei cu amalgam este indicata A. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare B. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt D. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala E. din motive de rezistenta
(pag. 212)
S1306057. Retentia cavitatilor de clasa a VI-a pentru amalgam se realizeaza cu frezele A. 1/4 B. 329 C. 331/2 D. 330 E. 245
(pag. 234)
S1306058. Santurile de retentie din unghiurile axio-oral si axio-vestubular ale cavitatilor de clasa a IIa cind se utilizeaza amalgamul ca material de restaurare se realizeaza cu A. frezele 169L B. frezele 330 C. frezele 331/2 D. frezele 245 E. frezele 1/4
(pag. 222)
S1406059. Care este adincimea puturilor de retentie di peretele gingival al cavitatii de clasa a II-a? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm
(pag. 222)
S1406060. Care este lungimea santurilor de retentie vestibulo-orale create in peretele gingival al cavitatii de clasa a II-a? A. 1 mm B. 2 mm C. 3 mm
112
113
Rezidentiat 2004
D. 4 mm E. 5 mm
(pag. 222)
S1406061. Ce freza se folosesc la prepararea unei cavitati de clasa a III-a pe canin fara retentie in coada de rindunica in vederea obturarii cu amalgam? A. freza sferica nr.1/4 B. freza sferica nr. 1/2 C. freza sferica nr. 1 D. freza sferica nr.2 E. freza sferica nr.4
(pag. 230)
S1406062. Ce freze se folosesc la prepararea unei cavitati de clasa a III-a pe canin pentru realizarea retentiei in coada de rindunica,in vederea obturarii cu amalgam? A. freza sferica nr. 1/4 B. freza sferica nr. 1/2 C. freza nr.245 D. freza nr.33 1/2 E. freza nr 169L
(pag. 231)
S1406063. Cu ce freza se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitatilor de clasa a VI-a pe dintii laterali? A. freza sferica nr.1/4 B. freza nr.1169 C. freza nr. 245 D. freza nr. 169L E. freza nr. 33 1/2
(pag. 234)
S1406064. Cu ce freze se realizeaza puturile de retentie in peretele gingival al cavitatii de clasa a II-a A. freza sferica nr.1/4 B. freza nr. 169L C. freza sferica nr.1/2 D. freza nr. 245 E. freza sferica nr. 1
(pag. 222)
S1406065. Cu ce freze se realizeaza santurile de retentie pentru peretele gingival al cavitatii de clasa a II-a ? A. freza sferica 1/4 B. freza nr 169L C. freza nr. 245 D. freza nr.1169 E. feza nr 1/2
(pag. 222)
S1406066. Cu ce freze se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitatilor de clasa a V-a pe caninul mandibular? A. freza sferica nr.1/4 B. freza sferica nr.1/2 C. freza nr.245
113
114
Rezidentiat 2004
D. freza nr.33 1/2 E. freza nr 169L
(pag. 233)
S1406067. In cazul prepararii prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,unghiul de itilnire al obturatiei de amalgam cu peretii poate fi de: A. 60 de grade B. 70 de grade C. 80 de grade D. 90 de grade E. 100 de grade
(pag. 210)
S1406068. La ce distanta de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie sa se situeze santurile sa puturile de retentie dentinara? A. la limita smalt-dentina B. la 0,1 mm de limita smalt-dentina C. la 0,2 mm de limita smalt-dentina D. la 0,3 mm de limita smalt-dentina E. la o,5 mm de limita smalt dentina
(pag. 222)
S1406069. La prepararea cavitatii de clasa I pentru amalga pe premolarii superiori, cind se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si distovestibulare? A. fisura restanta nu este mai adinca de 1/4 din grosimea smaltului B. fisura restanta nu este mai adinca de 1/2 din grosimea smaltului C. fisura restanta nu este mai adinca de 3/4 din grosimea smaltului D. fisura restanta nu este mai adinca de 3/5 din grosimea smaltului E. fisura restanta nu este mai adinca de 1/3 din grosimea smaltului
(pag. 210)
S1506070. Caracteristicile ameloplastiei sunt urmatoarele: A. Este indicata pacientilor cu risc crescut la carii B. Este realizata cu instrumente diamantate sub forma de flacara C. Nu se poate efectua pana nu se vede exact extinderea cavitatii D. Zona care a suferit ameloplastia se intalneste cu peretii cavitatii preparate intr-un unghi marginal de maxim 110 E. Nu se realizeaza in zone implicate in contactul centric
(pag. 210)
S1506071. Indicatiile utilizarii amalgamului de argint pentru restaurarea cavitatilor de clasa a-III-a sunt urmatoarele: A. Fata distala a caninilor superiori si inferiori B. Fata proximala a incisivilor C. Fata meziala a caninilor D. Carii care nu au subminat unghiul incizal E. Pacienti tineri, cu susceptibilitate mare la carie
(pag. 229)
S1506072. Pentru prepararea unei cavitati MOD la nivelul premolarului 1 mandibular trebuie respectate urmatoarele reguli: A. Actionarea mai mult asupra structurilor dentare vestibulare ale santului central B. Protejarea peretelui pulpar prin inclinarea frezei spre lingual
114
115
Rezidentiat 2004
C. Deschiderea suficienta a peretelui vestibular care sa permita accesul si o buna vizibilitate D. Conservarea peretelui lingual al istmului pentru forma de retentie suplimentara E. indepartarea dentinei cariate reziduale
(pag. 227)
S1506073. Prepararea cavitatilor de clasa I in foseta vestibulara a molarilor mandibulari se prepara cu freza: A. 245 B. 329 C. 57 D. 257 E. 259
(pag. 214)
S1506074. Prepararea in sant sau tunel se realizeaza in urmatoarele circumstante: A. Pacienti in varsta B. Recesiune gingivala ce expune cementul C. Carii situate la distanta de punctul de contact D. Carii care au intrerupt creasta marginala E. Carii radiculare
(pag. 225)
S1606075. Cavitati de clasa a I-a restaurate cu amalgam A. sunt de domeniul trecutului, este interzisa folosirea amalgamului in aceasta situatie B. in cazul unor cavitati foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronara si se prefera un onlay sau o coroana de invelis C. la pacientii cu carioactivitate crescuta, obturatiile de amalgam sunt de preferat incrustatiilor D. restaurarea cu amalgam este indicata la tineri deoarece exista posibilitatea apariiei in viitor a cariilor proximale E. obturatie voluminoasa de amalgam este mai economica decat o coroana de portelan deoarece costul acesteia din urma nu se amortizeaza decat in cateva zeci de ani
(pag. 208)
S1606076. Obturarea cu amalgam: prepararea cavitatii de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si extinse A. daca are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect si pulpotomie B. se aplica o baza de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm C. se evita amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic D. printre altele, sporirea formei de rezistena se poate realiza si prin indepartarea unor structuri dentare slabe E. daca grosimea dentinei restante pana la pulpa este apreciata la mai putin de un milimetru, se lucreaza cu diga
(pag. 211)
S1606077. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal A. inaintea prepararii se marcheaza punctele de contact cu hartie de anticipatie si se fixeaza cu ligatura in opt B. se indica atunci cand fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte si se gasesc unul in continuarea celuilalt C. latimea ideala a cavitatii in sens mezio-distal nu va depasi 1 mm D. in cazul dinilor mici se va ine freza para (330 sau 245) inclinata usor spre distal E. in cazul dintilor voluminosi se va tine freza para (330 sau 245) paralel cu axul lung al coroanei
(pag. 212)
S1606078. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal A. in mod obisnuit nu necesita retentii suplimentare dar se pot sculpta santulete in unghiurile mezio-axiale si
115
116
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
disto-axiale palatinal, peretele axial este bine sa se gaseasca la o adancime uniforma de 1,5 mm se indeparteaza dentina cariata cu freze globulare potrivite la persoane tinere nu se obtureaza ci se sigileaza, indiferent de profunzime este indicat sa se sculpteze cavitatea in fosa, mai degraba la nivelul crestei decat pe cuspidul distopalatinal
(pag. 212)
S1606079. Prepararea cavitatii de clasa a I-a C pentru amalgam A. prepararea nu trebuie sa fie conservativa deoarece suprafata palatinala este suficient de intinsa B. aici smaltul este subtire deci penetrarea initiala nu va depasi 1-1,2 mm C. daca exista un "dens in dente"in incisivul lateral, acesta poate fi restaurat profilactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carie D. daca este necesara retenia, se realizeaza o cavitate suplimentara de retenie pe una din suprafeele proximale ale dintelui E. nu se foloseste freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpara, ci se prefera freza 69 (a carei actiune este mai blanda)
(pag. 214-215)
S1606080. Prepararea cavitatii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibular A. amalgamul este materialul de electie in cazul unei incidente crescute a cariei B. conturul cavitatii nu trebuie sa se extinda decat atat cat sa cuprinda leziunea C. se vor masura cu grija peretii; ei trebuie sa aiba: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4 mm iar peretele axial se va gasi la o adancime uniforma de 0,75-1 mm D. pereii mezial, distal, incizal si gingival diverg spre axial deci asigura o retenie corespunzatoare E. pentru sporirea retentiei se pot realiza santuri in unghiurile diedre axio-gingival si axio-incizal
(pag. 232)
S1606081. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a obturata cu amalgam A. se patrunde in leziune cu o freza con invers si se extinde pe pantele cuspidiene B. retentia se realizeaza cu freza roata, subminand smaltul C. adancime de 1,5 mm este suficienta pentru a oferi rezistenta D. este indicata si in restaurarea foselor hipoplazice de pe varful cuspizilor E. in timpul realizarii retentiei trebuie sa avem grija sa nu subminam smaltul
(pag. 234)
S1606082. Prepararea cavitatii de clasa I A A. premolarii superiori pot fi lipsiti de santul ocluzal datorita prezentei unui cuspid vestibular voluminos B. pentru a prepara cavitati in fosetele primului premolar inferior, freza se inclina la 45s corespunzator inclinatiei suprafetei ocluzale a acestor dinti C. daca al doilea premolar inferior are trei cuspizi, santul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie D. la molarii superiori se incearca sa se pastreze si sa nu se submineze creasta oblica de smal E. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori santurile ocluzale sunt mai sterse si nu se continua niciodata cu cele de pe fata vestibulara
(pag. 216)
S1606083. Prepararea cavitatilor de clasa a II-a obturate cu amalgam A. cand leziunea carioasa este adanca si extinsa, incrustatia este de preferat obturatiei cu amalgam B. cand caria proximala coexista cu carii vestibulare si orale, este de preferat realizarea unei coroane de invelis C. existenta simultana a obturatiilor de amalgam si a unor lucrari de aur poate provoca bimetalism D. mercurul coninut de amalgam, face ca aceste obturaii sa fie foarte scumpe E. nu se prepara cavitati retentive deoarece exista bonding pentru amalgam
116
117
Rezidentiat 2004
(pag. 217)
S2106084. Care este adncimea puurilor de retenie din peretele gingival al cavitii de clasa II-a : A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm
(pag. 222)
S2106085. Care este lungimea anurilor de retenie vestibulo-orale create n peretele gingival al cavitii de clasa II-a : A. 1 mm B. 2 mm C. 3 mm D. 4 mm E. 5 mm
(pag. 222)
S2106086. La ce distan de marginea aproximal a peretelui gingival trebuie s se situeze anurile sau puurile de retenie dentinare : A. La limita smal-dentin B. La 0,1 mm de limita smal-dentin C. La 0,2 mm de limita smal-dentin D. La 0,3 mm de limita smal-dentin E. La 0,5 mm de limita smal-dentin
(pag. 222)
S2306087. Utilizarea amalgamului ca material de restaurare in cavitatile de clasa II va tine cont de: A. necesitatile fizionomice B. virsta pacientului C. incidenta cariei pe suprafetele radiculare D. incidenta cariei pe suprafetele proximale E. extinderea cariei in fose si fisuri
(pag. 217-218)
S2306088. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata pentru: A. a proteja pulpa B. a pastra dintele puternic C. a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare D. a pastra dintele puternic E. a proteja pulpa
(pag. 208)
S2306089. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei cu amalgam este indicata: A. din motive de rezistenta B. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt D. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte E. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare
(pag. 212)
117
118
Rezidentiat 2004
S2306090. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza: A. frezele 169L B. frezele 329 C. frezele 10 D. frezele 245 E. frezele trepan
(pag. 214)
S2306091. Finisarea casetei proximale si a peretilor de smalt intr-o cavitate ce va fi restaurata cu amalgam se face cu: A. toporisti de smalt10-7-14 B. dalta biangulata 12-7-8 C. cu amindoua instrumentele manuale amintite D. instrumentar rotativ E. cu nici unul din instrumentele amintite
(pag. 220)
S2306092. In cazul restaurarii cu amalgam santurile de retentie din unghiurile axio-oral si axiovestubular ale cavitatilor de clasa a II se realizeaza cu: A. frezele 1/4 B. frezele 245 C. frezele 331/2 D. frezele 330 E. frezele 169L
(pag. 219)
S2306093. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoarele caracteristici: A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii D. este rezervata cavitatilor extinse E. nu e necesara in cavitatile mici si moderate
(pag. 231)
S2306094. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate apela la: A. sant gingival B. puturi gingivale C. pivoti dentinari D. pivoti radiculari E. unghiuri ascutite interne
(pag. 231)
S2306095. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e indicata in urmatoarele situatii: A. exceptional pe fele vestibulare ale frontalilor B. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene C. acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina D. pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori E. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor
(pag. 234)
118
119
Rezidentiat 2004
S2306096. Pentru realizarea retentiei in cavitatile de clasa a VI-a pentru amalgam se utilizeaza: A. 245 B. 330 C. 331/2 D. 329 E. 1/4
(pag. 234)
S2306097. In leziunile cervicale extinse piesele de mana pot fi inlocuite de: A. sapite B. dalti de smalt C. toporisti de smalt D. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6 E. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14
(pag. 234)
S2306098. Abordarea cavitatii de clasa III pe canin se va face cu frezele: A. nr.2 B. nr.1 C. nr.1/2 D. nr.1/4 E. nr.245
(pag. 230)
S2306099. Freza globulara nr. 1/2 este utilizata pentru: A. accentuarea unghiurilor interne in cavitatile proximale B. finisarea marginilor de smalt rugoase in preparari minime C. finisarea unghiurilor externe D. accentuarea unghiurilor externe E. abordarea cavitatilor proximale
(pag. 230)
S2506100. Etapele preparrii unei caviti MOD implic urmtorii timpi: A. Uscarea dintelui cu aer cald B. Aplicarea digi C. Stabilirea conturului marginal al poriunii ocluzale D. Izolarea smalului proximal bilateral E. Finisarea cavitilor proximale i a pereilor de smal
(pag. 226)
S2606101. Care din afirmaiile urmtoare sunt corecte? A. hexokinaza din creier are un KM mic pentru glucoz B. izoenzima major din ficat (glucokinaza) poate utiliza drept substrat i alte hexoze C. valorile Km mici ale hexokinazelor permit acestor enzime s lucreze la Vmax. i s asigure necesarul de glucoz chiar la concentraii mici ale acesteia n snge D. glucokinaza hepaticeste activ numai n condiiile unui aport masiv de glucoz E. toate hexokinazele au un Km mic, deci afinitate mare pentru glucoz
(pag. 317)
S2606102. Glicogenoza hepato-renal (boala von Gierke) se caaracterizeaz prin: A. activitate redus/absena glucozo-6-fosfatazein ficat, rinichi, intestin B. lipsa enzimei de deramifiere
119
120
Rezidentiat 2004
C. hipoglicemie marcat D. mobilizarea excesiv a lipidelor i proteinelor din esuturile extrahepatice E. depuneri masive de glicigen n muchi
(pag. 376)
S2606103. Urmtoarele afirmaii sunt corecte: A. fructoza se sustrage controlului exercitat de ctre 6-FF-1K, n consecin are aciune aterogen B. n veziculele seminale i cristalin fructoza se obine din glucoz pe calea poliolic C. combustibilul preferat pentru spermatozoid este glucoza, rezultat din fructoz D. n cristalin, n cursul diabetului zaharat se acumuleaz sorbitol, datorit activitii aldoz-reductazei E. sorbitolul ptrunde n cristalin printr-un transport pasiv
(pag. 381)
S2606104. Despre heparin se poate afirma c: A. este sintetizat de mastocite B. accentueaz inhibarea trombinei de ctre antitrombina lll. C. elibereaz n circulaie lipoproteinlipaza din pereii capilarelor D. este un constituent principal al esutului conjunctiv dermic E. are rol n lubrefierea suprafeelor articulare
(pag. 391)
S2606105. Sunt corecte urmtoarele afirmaii: 2,3-bisfosfogliceratul A. scade marcat afinitatea hemoglobinei pentrz oxigen B. este prezent n ertrocit la concentraii echimoleculare cu hemoglobina C. formarea sa se soldeaz cu ctig net de energie D. este un efector alosteric E. crete activitatea 6-fosfofructo-1-kinazei
(pag. 325)
S2606106. Urmtoarele enzime din ciclul Krebs au ca i coenzim NAD: A. izocitrat dehidrogenaza B. malat -dehidrogenaza C. complexul cetoglutarat dehidrogenaza D. succinat dehidrogenaza E. fumaraza
(pag. 338)
S2606107. NADPH, produs prin calea pentozofosfailor, este necesar pentru: A. biosinteza colesterolului i a hormonilor steroizi B. hidoxilarea unor compui strini organismului C. boisinteza nucleotidelor i a acizilor nucleici D. activitatea bactericid a granulocitelor i a macrofagelor E. reaciei glutation reductazice
(pag. 342-343)
S2606108. Deficiena de glucozo-6-fosfat dehidrogenaz: A. cauzeaz o susceptibilitate crescut la hemoliz a eritrocitului B. este accentuat de administrarea unor medicamente cu caracter oxidant (antimalarice) C. prezint o inciden crescut n regiuni infestate de malarie D. duce la tulburri neurologice i comportamentale E. este agravat de aportul sczut de tiamin din diet
(pag. 351)
120
121
Rezidentiat 2004
S2906109. Restaurarea din amalgam intr-o cavitate de clasa II are urmatoarele indicatii A. la pacientii cu incidenta mare a cariei B. leziuni mici proximale C. la pacientii cu incidenta redusa a cariei D. in leziuni proximale insotite de carii atat vestivular cat si oral E. nici un raspuns corect
(pag. 217)
S2906110. Asigurarea formei de retentie la cavitatile de clasa II se realizeaza prin A. convergenta ocluzala a peretilor V si O a componentei ocluzale B. desenul de coada de randunica a componentei ocluzale C. santuri la nivelul componentei proximale care impiedica deplasarea restauratiei D. divergenta spre dintele vecin a peretilor V si O ai componentei proximale E. nici un raspuns corect
(pag. 222)
S2906111. Forma de retentie intr-o cavitate clasa V pentru restauratie cu amalgam se asigura prin A. cavitatea de clasa V nu necesita retentie deoarece fortele masticatorii nu actioneaza direct asupra obturatiei B. sunt necesare doua santuri de retentie- unul de-a lungul unghiului diedru axio-incizal si altul in unghiul axiogingival C. retentia incizala este pozitionata mai mult spre incizal D. retentia incizala va fi pozitionata inspre pulpar E. raspunsuri corecte a si c
(pag. 233)
121
122
Rezidentiat 2004
Tema nr. 7 Etiopatogenia cariei dentare
BIBLIOGRAFIE:

S1507001. Actiunea sistemului peroxidazic salivar se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii de agenti odontopatogeni: A. Herpex simplex tipul 1 B. HIV C. Lactobacili D. Levuri E. Toate de mai sus
(pag. 42)
S1507002. Aportul scazut de calciu perturba formarea matricei smaltului prin: A. Reducerea cantitativa a tesuturilor dure in formare B. Reducerea continutului mineral total C. Reducerea calitativa a tesuturilor dentare D. Modificari morfologice E. Cresterea continutului mineral
(pag. 34)
S1507003. Calciul neionizat din compozitia lichidului bucal se gaseste sub urmatoarele forme: A. Fosfati si bicarbonati B. Legat de compusi organici cu masa moleculara mica C. Legat de proteinele bogate in prolina D. Legat de amilaza salivara E. Toate de mai sus
(pag. 37)
S1507004. Functiile salivei sunt urmatoarele: A. Regleaza pH-ul bucal B. Mentinerea echilibrului ecologic bucal C. Digestiva D. Excretorie E. Toate de mai sus
(pag. 35)
S1507005. Volumul zilnic al secretiei salivare este de: A. 1,5-2 l B. 0,5-1,5 l C. 0,5-1 l D. 0,5-2 l E. 1-2 l
(pag. 36)
S1607006. Functiile salivei
122
123
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
ofensiva (anihilarea florei patogene) absorbtiva (absorbtia catorva substante sau medicamente cum ar fi nitroglicerina) secretorie (diverse substante organice precum mucina sau hormoni precum amilaza) favorizarea percepiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limba digestiva (prin amilaza salivara)
(pag. 35)
S1607007. Perturbarea formarii matricei organice a smaltului A. apare in carenta grava de vitamina PP la adulti B. apare in carenta de vitamina C, dar numai cand produce microchisturi cerebrale care la randul lor, prin modificarea metabolismului neurotransmitatorilor va produce tulburari pulpare C. prezenta in dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului si aluminiului previne aparitia acestor perturbari D. poate fi cauzata alimentaia saraca in hidroxiapatita E. dietele bogate in zahar produc o matrice a smaltului neomogena, in "fagure de miere"
(pag. 33)
S1607008. Saliva A. vascozitatea salivei este data de continutul de vasc B. contine calciu atomizat, ionizat si liofilizat C. contine lipide: mucina, staterina D. conine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si peroxidaza E. contine sistemul tampon fosfat anorganic
(pag. 40)
S2107009. Care este concentraia fluorului salivar fa de nivelul su plasmatic : A. 10-20 % B. 20-30% C. 30-50% D. 50-60% E. 60-70%
(pag. 38)
S2107010. Valoarea normal a sialometriei la secreia de repaos este : A. 0,15-0,20 ml/minut B. 0,25-0,35 ml/minut C. 0,35-0,45 ml/minut D. 0,45-0,55 ml/minut E. 0,55-0,65 ml/minut
(pag. 36)
S2307011. Teoriile mecanismelor externe in geneza cariei dentare cuprind: A. teoria chelatiunii B. teoria chimica C. teoria parazitara D. teoria enzimatica E. teoria proteolizei-chelatiunii
(pag. 71)
S2307012. Teoriile mecanismelor interne in geneza cariei dentare cuprind: A. teoria proteolitica B. teoria chimico-parazitara
123
124
Rezidentiat 2004
C. teoria neurodistrofica D. teoria proteolizei-chelatiunii E. teoria enzimatic-reflexa
(pag. 73)
S2307013. Teoria biochimica considera ca elementul esential este reprezentat de deficitul de: A. fosfor dentinar B. fosfati de calciu C. hidroxilapatita D. vitamina B1 E. vitamina B6
(pag. 74)
S2307014. Teoria enzimatica considera ca anumite excitatii patologice pot produce modificari biochimice in: A. compozitia limfei dentinare B. gradul de mineralizare dentinara C. gradul de permeabilitate dentinara D. stratul odontoblastic E. compozitia fluidului gingival
(pag. 73)
S2507015. Perturbarea formrii matricei organice a smalului are printre cauze i carena n vitamina: A. C B. B1 C. E D. D E. PP
(pag. 33)
S2607016. Boala Tay-Sachs (gangliozidoza GM2 idioia amaurotic infantil) este determinat de deficitul de: A. Sfingomielinaz B. Hexozaminidaz A C. Galactocerebrozidaz D. Hidrolaza lizozomal care detaeaz glucoza din glucocerebrozide E. Sulfatidaz
(pag. 448)
S2607017. Boala Gaucher este determinat de deficitul de: A. Sfingomielinaz B. Hexozaminidaz A C. Galactocerebrozidaz D. Hidrolaza lizozomal care detaeaz glucoza din glucocerebrozide E. Sulfatidaz
(pag. 448)
S2607018. Materia prim pentru sinteza colesterolului este: A. Glucoza B. Acizii grai C. Corpii cetonici D. Acetil-CoA
124
125
Rezidentiat 2004
E. ATP-ul
(pag. 450)
S2607019. Enzima cheie n calea de biosintez a colesterolului este: A. Hidroxi-metil-glutaril CoA (HMG-CoA) reductaza B. Hidroxi-metil-glutaril CoA (HMG-CoA) sintetaza C. Epoxidaza D. Ciclaza E. Farnezil pirofosfat sintetaza
(pag. 452)
S2607020. Principalul transportor de colesterol esterificat n plasm, este: A. Chilomicronii B. Lipoproteinele cu densitate sczut (LDL) C. Lipoproteinele cu densitate foarte sczut (VLDL) D. Lipoproteinele cu densitate intermediar (IDL) E. Lipoproteinele cu densitate mare (HDL)
(pag. 464)
S2607021. Care dintre apoproteinele de mai jos este activatorul lipoproteinlipazei (LPL): A. Apo A I B. Apo B100 C. Apo C III D. Apo C II E. Apo E
(pag. 461-462)
S2607022. Care dintre izoenzimele lipoproteinlipazei (LPL) are cea mai mare afinitate pentru substrat: A. LPL din esutul adipos B. LPL din muchii scheletici C. LPL din miocard D. LPL din glanda mamar E. LPL plmn
(pag. 462)
S2607023. Care dintre clasele de lipoproteine realizeaz transportul invers al colesterolului, de la esuturile extrahepatice la ficat: A. Chilomicronii B. Lipoproteinele cu densitate sczut (LDL) C. Lipoproteinele cu densitate foarte sczut (VLDL) D. Lipoproteinele cu densitate intermediar (IDL) E. Lipoproteinele cu densitate mare (HDL)
(pag. 467)
S2807024. Calciul neionizat din lichidul bucal se gaseste sub forma de fosfati si bicarbonati in urmatoarele proportii: A. 10-20% B. 20-30% C. 25-35% D. 30-40% E. peste 50%
(pag. 37)
125
126
Rezidentiat 2004
S2907025. Triada incriminata in etiopatogenia cariei dentare este A. terenul, flora microbiana, alimentatia B. saliva, raportul substante organice/anorganice din tesuturile dure dentare C. igiena bucala, alimentatia D. toate raspunsurile sunt corecte E. nici un raspuns corect
(pag. 33)

S1207026. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt adevarate: A. este principalul sistem tampon salivar in saliva stimulata B. este principalul sistem tampon salivar de repaus C. este cel mai puternic sistem tampon salivar D. are o eficienta maxima la un pH de 5,5-6,8 E. are o eficienta maxima la un pH 6,8-7,2
(pag. 40)
S1207027. Care dintre afirmatiile care se refera la pelicula sunt adevarate: A. un strat organic ce contine bacterii B. este formata din proteine si glicoproteine C. este formata din aglomerari ale primelor bacterii colonizatoare D. este primul strat al placii E. se suprapune ca si notiune peste cea de materia alba
(pag. 53)
S1207028. Care dintre afirmatiile referitoare la Streptococul mutans sunt adevarate: A. produce glicoziltransferaza si fructoza/transferaza, care sunt polizaharide extracelulare B. este la fel de cariogen ca si celelalte specii de Streptococi orali C. este cel mai cariogen streptococ oral D. produce glicoziltransferaza si fructoziltransferaza cu rol in sinteza de polizaharizi extracelulari E. nu sintetizeaza polizaharide extracelulare decat in cantitati reduse
(pag. 57)
S1207029. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de calciul care intra in compozitia salivei sunt adevarate: A. calciul neionizat are rolul functional cel mai important B. concentratia calciului ionizat creste odata cu scaderea pH-ului bucal C. calciul din saliva parotidiana este in concentratie de 3 ori mai mare decat in saliva submandibulara D. calciul neionizat se gaseste in proportie de 10-20% in fosfati si bicarbonati E. calciul din saliva submandibulara este in concentratie de 2 ori mai mare decat in saliva parotidiana
(pag. 37)
S1207030. In categoria indulcitorilor calorici fac parte: A. aspartamul B. xilitolul C. zaharina D. sorbitolul E. palatinaza
(pag. 51)
126
127
Rezidentiat 2004
S1207031. Leucotoxina salivara este: A. o glicoproteina salivara ce se gaseste si in substanta fundamentala a tesutului conjunctiv B. un polipeptid ce creste diapedeza polimorfonuclearelor neutrofile C. un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in placa decat in saliva D. un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in saliva decat in placa E. un polipeptid ce creste permeabilitatea capilarelor
(pag. 42)
S1207032. Lichidul bucal este alcatuit din: A. numai din saliva B. transudat al mucoasei bucale si santului gingival C. saliva D. secretii gastrice si regurgitatoare E. mucus nasofaringian
(pag. 35)
S1207033. Prelungirea timpului de clearance salivar al glucidelor se poate datora: A. factorilor retentivi bucali B. vascozitatea crescuta a salivei C. consumului de alune si branzeturi la sfarsitul mesei D. ritmului scazut al secretiei salivare E. consumului asociat de zaharoza, fructoza si lactoza
(pag. 46)
S1207034. Secretia salivara: A. este constanta pe tot parcursul zilei B. in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei submandibulare care secreta de 3 ori mai multa saliva decat parotida C. in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei parotide care secreta de 3 ori mai multa saliva decat glanda submandibulara D. in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei parotide E. in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei submandibulare
(pag. 36)
S1207035. Staterina este: A. o forma specifica de cristalizare a fosfatului de calciu B. favorizeaza precipitarea sarurilor de calciu din saliva si recaptarea lor in smalt C. inhiba precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva D. o proteina prezenta numai in saliva parotidiana E. o proteina ce favorizeaza formarea in jurul dintilor a unui filtru suprasaturat de fosfat de calciu cu rol remineralizant
(pag. 39)
S1207036. Volumul zilnic al secretiei salivare globale: A. este de 0,3-0,5 l/zi B. este de 0,5-1,5 l/zi C. este de 0,5-0,8 l/zi D. este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare accesorii E. este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor sublinguale
(pag. 36)
S1307037. Capacitatea tampon a lichidului bucal depinde de
127
128
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. variatiile ph-ului ritmul secretiei salivare valoarea initiala a pH-ului bucal consumul de alimente acide vascozitatea salivei
(pag. 40)
S1307038. Ecosistemul microbian al placii bacteriene este format din A. Streptococi B. Lactobacili C. Nocardia D. Candida albicans E. Treponema pallidum.
(pag. 57)
S1307039. Functiile salivei sunt A. reglarea ph-ului bucal B. clearance C. lubrefianta D. stimularea neodentinogenezei E. excretorie
(pag. 36)
S1307040. Lichidul bucal contine A. saliva B. transudat al mucoasei bucale si gingivale C. exudat din pungi parodontale D. limfa dentinara E. mucus nazofaringian
(pag. 35)
S1307041. Perturbarea formarii matricei organice a smaltului este influentata de A. carenta in vitamina A B. carenta in vitamina C C. prezenta oligoelementelor in dieta D. principiile nutritive E. dereglari hormonale
(pag. 33)
S1307042. Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului este influentata de urmatoarele dereglari hormonale A. hipofizectomia experimentala B. nanismul hipofizar C. insuficienta tiroidiana D. insuficienta paratiroidiana E. hormonii sexuali
(pag. 35)
S1307043. Perturbarea mineralizarii matricei smaltului este influentata de A. carenta in calciu si fosfor B. prezenta fluorului C. boli infecto-contagioase
128
129
Rezidentiat 2004
D. carenta in vitamina D E. dereglari hormonale.
(pag. 34)
S1307044. Prelungirea timpului de clearance salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de: A. ritmul scazut al secretiei salivare B. vascozitatea crescuta a salivei C. factori retentivi bucali D. concentratia mica a fluorului salivar E. concentratia mica a Ig A salivara
(pag. 46)
S1307045. Prezenta in dieta a urmatoarelor oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduc frecventa cariei dentare la sobolani A. fluor B. bor C. cupru D. seleniu E. molibden
(pag. 33)
S1307046. Urmatoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor A. lapte B. branzeturi C. grasimi D. ceaiuri E. cafea
(pag. 50)
S1507047. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de urmatorii factori: A. Ritmul secretiei salivare B. Contraceptivele orale C. Reologia bucala D. Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene E. Valoarea initiala a pH-ului bucal
(pag. 40)
S1507048. Care din urmatoarele substante reprezinta indulcitori calorici: A. Ciclamatul B. Sorbitolul C. Aspartamul D. Xilitolul E. Lycasinul
(pag. 51)
S1507049. Dintre enzimele ce intra in compozitia salivei fac parte: A. Fosfataza acida B. Alfa amilaza C. Hialuronidaza D. Proteinaze E. Kalicreina
(pag. 39)
129
130
Rezidentiat 2004
S1507050. in lichidul bucal se gasesc o serie de enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii bucale din care fac parte: A. Succindehidrogenaza B. Aldolaza C. Fosfataza alcalina D. Hialuronidaza E. Fosfataza acida
(pag. 40)
S1507051. Materializarea semnificatiei biologice a fosfatilor salivari se face prin: A. Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana B. Participarea in componenta sistemelor tampon salivare C. Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor D. Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu E. Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita
(pag. 38)
S1507052. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizeaza prin: A. Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile B. Inhibarea adeziunii microbiene C. Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana D. Vascozitatea si adeziunea unor produse E. Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante
(pag. 43)
S1507053. Saliva contine o serie de factori antimicrobieni capabili sa modeleze colonizarea cavitatii bucale de catre microorganisme din care fac parte: A. Lactoferina B. Mucinele C. 2 - microglobulina D. Opsoninele E. Staterina
(pag. 41)
S1507054. Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazeaza pe: A. Inducerea unei secretii salivare rapide si masive B. Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor C. Ritmul scazut al secretiei salivare D. Vascozitate crescuta a salivei E. Periajul dentar la sfarsitul mesei
(pag. 46)
S1607055. Etiopatogenia cariei A. este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si alimentatie B. actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si postprocesiv C. alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea debitului salivar si exacerbarea florei microbiene D. prin teren inelegem calitatea smalului dentar si a lichidului bucal E. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza producerea unor sunete dizgratioase in timpul masticatie dar nu previn caria
(pag. 31)
130
131
Rezidentiat 2004
S1607056. Etiopatogenia cariei: calitatea smaltului dentar A. displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a smaltului B. hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa este organizat intr o retea cristalina necorespunzatoare C. distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor D. gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile metabolice care le cauzeaza apar mai precoce E. displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios decat in sezonul rece
(pag. 32)
S1607057. Lichidul bucal A. pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si santurilor gingival, exudat din pungile parodontale, mucus nazofaringian etc B. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres C. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea inflamatiei D. in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din volumul salivei de repaus E. poate sa contina secretie gastrica regurgitata
(pag. 35)
S1607058. Perturbarea mineralizarii matricei smaltului A. incorporarea preferentiala a carbonatilor in smalt ii confera o cristalinitate deficitara B. insuficienta parotidiana duce si la intarzieri in eruptia dintilor C. fluorul reduce solubilitatea smaltului in solutie acida D. aportul foarte scazut de calciu nu afecteaza coninutul mineral total E. vitamina D este indispensabila unei mineralizari normale
(pag. 34)
S1607059. Proprietati antimicrobiene ale salivei A. lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular al microorganismelor B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian C. aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din lichidul bucal D. opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din constituia peretelui celular al microorganismelor E. staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana
(pag. 41)
S1607060. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor A. la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar incidenta cariei circulare acute creste B. consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei C. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si frecventa expunerii la zahar si mai putin de tipul de preparat culinar care contine zahar D. alimentaia naturala conine un factor protector impotriva cariei care se pierde in cursul procesului de rafinare E. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar si in conditiile pastrarii consumului ridicat de zahar
(pag. 44)
S1607061. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor A. amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii B. amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si cariogena C. combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului din cauza timpului de clearance prelungit D. zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor odonotopatogene E. mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de aceea raman depozitate pe suprafata acesteia si blocheaza colonizarea ei
131
132
Rezidentiat 2004
(pag. 44)
S1607062. Rolul laptelui in etiopatogenia cariei A. contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate B. laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in forma naturala C. contine cazeina cu efect carioprotector D. conine lactoza care este fermentata in placa bacteriana E. contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui
(pag. 50)
S1607063. Saliva A. secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta B. in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare decat al parotidei C. in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda submandibulara D. la gravide secreia de saliva scade, asa se explica incidena crescuta a cariilor E. faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea redusa de saliva care ajunge in acea zona
(pag. 36)
S1607064. Substituenti ai zaharului A. siropul de porumbel B. xilitolul C. lactoferina D. lycasinul E. aspartamul

(pag. 51)
S2107065. Care oligoelemente devin cariofavorizante n condiiile unui aport exagerat : A. Seleniu B. Molibden C. Fluor D. Bor E. Litiu
(pag. 33)
S2107066. Indulcitorii necalorici sunt: A. Zaharina B. Sorbitolul C. Xilitolul D. Ciclamatul E. Aspartamul

(pag. 51)
S2107067. Substanele cu aciune antimicrobian din lichidul bucal sunt : A. Aglutininele B. Kalicreina C. Anhidraza carbonic D. Opsoninele E. Peroxidaza
(pag. 41-43)
S2307068. Remineralizarea smaltului este favorizata de:
132
133
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. suprasaturarea salivei in fosfati de calciu PH alcalin salivar suprasaturarea salivei in minerale hipersalivatie concentratii salivare mari de fluor
(pag. 38)
S2307069. Fosfatii salivari au rol carioprotector prin: A. participarea la sistemele tampon salivare B. pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor C. remineralizare directa a cariilor incipiente D. blocarea glicolizei E. inhibarea placii bacteriene
(pag. 38)
S2307070. Sistemele tampon salivare include A. sistemul fosfat organic B. sistemul fosfat anorganic C. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. sistemul macromolecular proetinic E. sistemul acid carbonic
(pag. 40)
S2307071. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de: A. variatiile PH-ului atins B. ritmul secretiei salivare C. valoarea initiala a PH-ului bucal D. concentratia de imunoglobuline salivare E. vascozitatea salivara
(pag. 40)
S2307072. Factorii antimicrobieni salivari include A. lizozimul B. lactoferina C. peroxidazele salivare D. IgG secretorie E. complexe alcatuite din Ig A, Ig G si Ig M denumite opsonine
(pag. 41)
S2307073. Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzata de: A. vascozitatea scazuta a salivei B. continutul scazut de mucina al salivei C. ritmul scazut al secretiei salivare D. factori retentivi bucali E. tipul de hidrocarbonate
(pag. 46)
S2307074. Alimentele cu rol cariprotector includ: A. faina din cerealele nerafinate B. faina din cerealele rafinate C. grasimile D. cacao
133
134
Rezidentiat 2004
E. branzeturi
(pag. 50)
S2307075. Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusa include A. xilitolul B. sorbitolul C. siropul de porumb D. zaharul de cuplare E. aspartamul
(pag. 51)
S2307076. Placa este constituita din: A. proteine B. glicoproteine anionice C. glicoproteine cationice D. lipide E. amilaza
(pag. 53)
S2307077. Constituienti ai placii sunt: A. celule epiteliale B. leucocite C. eritrocite D. particule alimentare E. lipide
(pag. 55)
S2307078. Factorii imuni nespecifici include A. lizozimul B. lactoperoxidazele C. lactoferinele D. Ig A salivare E. glicoproteine cu greutate moleculara mica
(pag. 61)
S2307079. Apararea specifica depinde in principal de: A. anticorpii salivari B. imunoglobulina A C. imunoglobulina G D. imunoglobulina M E. opsonine
(pag. 62)
S2307080. Triada Keyes cuprinde urmatorii factori: A. terenul B. flora microbiana C. alimentatia D. factori locali E. factori morfologici
(pag. 31)
S2307081. Apar perturbari in formarea matricei organice a smaltului in urmatoarele situatii:
134
135
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. carente in vitamina A in forme usoare carente in vitamina C la copii carente in seleniu carente in vitamina A in forme grave carente in vitamina C la adulti
(pag. 33)
S2307082. Perturbari in mineralizarea matricei smaltului apar in: A. carente in calciu B. carente in fosfor C. raport calciu/fosfat 2/1 D. raport calciu/fosfat 3/1 E. insuficiente tiroidiene
(pag. 34)
S2507083. Perturbarea mineralizrii matricei smalului are drept cauze: A. Carena n calciu i fosfor B. Carena n fluor C. Carena n vitamina D D. Carena n vitamina E E. Dereglrile hormonale
(pag. 34)
S2607084. Principalele funcii ale colesterolului n organism sunt: A. Este element structural al membranelor celulare B. Substrat energetic pentru celule C. Este precursorul hormonilor steroidici: corticosuprarenali i sexuali D. Este precursorul acizilor biliari E. Este materia prim pentru sinteza calciferolului
(pag. 449)
S2607085. Acizii biliari primari sunt: A. Acidul colic B. Acidul glicocolic C. Acidul taurocolic D. Acidul chenodezoxicolic E. Acidul glicochenodezoxicolic
(pag. 457)
S2607086. Principalele metode de separare/caracterizare a lipoproteinelor sunt: A. Spectrofotometria de absorbie B. Spectrofotometria de emisie C. Cromatografia simpl D. Ultracentrifugarea E. Electroforeza
(pag. 458)
S2607087. Care dintre apoproteinele de mai jos sunt recunoscute de domeniul N-terminal al receptorului LDL: A. Apo A I B. Apo B100 C. Apo C III
135
136
Rezidentiat 2004
D. Apo C II E. Apo E
(pag. 465)
S2607088. Excesul de colesterol liber intrahepatocitar, exercit urmtoarele funcii: A. Aciune represiv asupra sintezei de novo a colesterolului (inhib HMG-CoA reductaza) B. Aciune inhibitorie asupra sintezei receptorului pentru LDL C. Iniiaz ateroscleroza D. Regleaz numrul de receptori LDL expui pe suprafaa membranei celulare E. Regleaz nivelul plasmatic al LDL
(pag. 465-466)
S2607089. Care dintre celulele de mai jos sunt incapabile s foloseasc acizii grai ca i substrat energetic: A. Fibra muscular striat B. Fibra miocardic C. Hematia D. Neuronul E. Hepatocitul
(pag. 467)
S2607090. Care dintre tipurile de dislipidemie Fredrickson prezint risc de aterosleroz accelerat: A. Tipul I (sindromul chilomicronilor) B. Tipul IIa (hiperbetalipoproteinemia) C. Tipul III (hiperlipoproteinemia cu banda beta larg) D. Tipul IV (hipertrigliceridemia endogen) E. Tipul V (hipertrigliceridemia endogen i exogen)
(pag. 468-470)
S2807091. Carenta vitaminei A poate genera leziuni al incisivilor temporari astfel; A. Atrofierea organului smaltilui B. Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase C. Mineralizare defectuasa a dentinei D. Microchisturi in organul smaltului E. Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor cuspizilor
(pag. 33)
S2807092. Fluxul slivar marit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin: A. Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente B. Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector C. Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone D. Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala E. Aport sporit de fosfati salivari
(pag. 36)
S2807093. Clearence-ul salivar, este un proces fiziologic de diluare a substantelur introduse in cavitatea bucala, se caracterizeaza prin: A. Are o valoare scazuta in cazul unui risc scazut la carii B. Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal D. Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare E. Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele dintilor
136
137
Rezidentiat 2004
(pag. 36-37)
S2807094. Calciul salivar prezent sub forma ionizata are urmatoarele caracteristici: A. Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare B. Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal D. Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar E. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar
(pag. 37)
S2807095. Concentratia calciului salivar poate fi influentatade: A. Regimul alimentar B. Ponderea secretiei glandelor salivare C. Ritmul circadian D. Antagonisti calciului E. Fibroza chistic a glandelor salivare
(pag. 37)
S2807096. Efectele carioprofilactice ale fluorului se bazeaza pe urmatoarele: A. Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral B. Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana C. Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana D. Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence E. Administrarea sa topica scade timpul de clearence
(pag. 39)
S2807097. Zaharoza este hodrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece: A. Este principalul polizaharid din alimente B. Este cel mai frecvent utilizata in dieta umana C. Este utilizata preferential de catre micro organisme D. Este un substrat esential pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de depozit E. Creste aderenta placi bacteriene la tesuturile dure dentare
(pag. 47)
S2807098. Rolul carioprotector al lipidelor se bazeaza pe A. Timpul de clearence prelungit B. Formarea unei bariere protectoare pentru smalt C. Impiedica degradarea enzimatica a hidrocarbonatelor D. Modifica proprietatiile de membrana ale bacteriilor E. Inhiba glicoliza la nivelul placi bacteriene
(pag. 50)
S2807099. Actiunea cariostatica a xilitolului se bazeaza pe: A. Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5, B. Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat C. Stimularea secretiei salivare D. Reducerea acumulari de placa E. Este un substituent al zaharului din unele produse
(pag. 51)
S2907100. Caria dentara reprezinta A. un proces distructiv cu evolutie ireversibila
137
138
Rezidentiat 2004
B. un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand necroza si distructia acestora C. proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte D. boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure dentare sub actiunea microorganismelor E. toate raspunsurile corecte
(pag. 33)
S2907101. Functiile salivei sunt A. functie digestiva B. reglarea PH-ului bucal C. mentinerea echilibrului ecologic bucal D. functie lubrifianta E. rapunsuri corecte a si c
(pag. 35)
S2907102. Rolul cario-preventiv al lichidului bucal se realizeaza prin A. exacerbarea adeziunii microbiene B. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile C. efect bactericid D. remineralizarea cariilor incipiente E. demineralizarea cariilor necavitare
(pag. 43)
S2907103. Placa bacteriana reprezinta A. un sistem ecologic microbian viguros B. agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui C. conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui D. este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediul unei matrici organice E. nu este obligatoriu sa aiba aderenta
(pag. 52)
138
139
Rezidentiat 2004
Tema nr. 8 Inflamaia pulpei dentare
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodon ie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

S1208001. Inflamatia pulpara apare cel mai frecvent sub actiunea; A. agentilor chimici B. agentilor fizici C. agentilor microbieni D. agentilor traumatici E. agentilor interni
(pag. 64)
S1208002. Prima reactie care apare la nivelul pulpei dentare dupa contactul cu un agent agresor este: A. vasodilatatie pasiva B. staza C. spasm vascular D. vasodilatatie activa E. necroza
(pag. 64)
S1308003. "Timpul mut"al lui Dupuytren: A. este evidentiabil clinic B. este o perioada activa in plan biochimic intracelular C. este o perioada in care au loc modificari vasculare reversibile D. este caracterizat de procese de plasmexodie E. este insotit de o crestere a presiunii intrapulpare
(pag. 64)
S1308004. Cresterea presiunii intrapulpare peste valoarea sa normala nu poate fi compensata prin cresterea volumului pulpei datorita A. foramenului apical B. inextensibilitatii peretilor camerei pulpare C. structurii conjunctive a tesutului pulpar D. lipsei fibrelor elastice din parenchimul pulpar E. lipsei de fibre nervoase motorii din tunica vaselor de sange
(pag. 52)
S1308005. De la stabilirea contactului intre agentul microbian agresor si tesutul pulpar si pana la aparitia primelor semne clinice, in functie de virulenta microbiana si reactivitatea locala pulpara trece o perioada de timp de: A. 1 ora B. 3-4 ore C. 12-14 ore D. 20-24 ore E. 2-3 zile
(pag. 64)
139
140
Rezidentiat 2004
S1308006. Dentina de iritatie se mai numeste: A. dentina secundara B. dentina tertiara C. dentina sclerotica D. dentina de remineralizare E. nu mai are alta denumire
(pag. 54)
S1308007. Secventele inflamatiei pulpare cuprind, in ordine: A. reactia metabolica locala, reactia biochimica, reactia vasculara locala, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, aparitia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioza si mortificare a pulpei B. reactia vasculara locala, reactia biochimica,, reactia metabolica locala, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, aparitia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioza si mortificare a pulpei C. reactia biochimica, reactia vasculara locala, reactia metabolica locala, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, aparitia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioza si mortificare a pulpei D. reacia biochimica, reacia metabolica locala, reacia vasculara locala, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, apariia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioza si mortificare a pulpei E. reactia metabolica, reactia vasculara locala, reactia biochimica locala, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, aparitia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioza si mortificare a pulpei
(pag. 58)
S1408008. Cum sunt peretii, duri integrii care acopera pulpa, fata de agentii patogeni: A. permeabili B. penetrabili C. lacunari D. disociati E. impermeabili
(pag. 51)
S1408009. Dentina scleroasa rezulta din: A. dentina secundara B. dentina tertiara C. depunere calcica D. dentina cuaternara E. dentina primara
(pag. 55)
S1408010. Functia regresiva a pulpei este un proces de: A. regenerare B. iritatie C. imbatranire D. restructurare E. patogen
(pag. 55)
S1408011. Valoarea normala a presiunii intrapulpare este de: A. 5 mm Hg B. 10 mm Hg C. 8 mm Hg
140
141
Rezidentiat 2004
D. 15 mm Hg E. 20 mm Hg
(pag. 52)
S1508012. Agentii agresori termici care actioneaza cu brutalitate in producerea inflamatiei pulpare sunt: A. Slefuirile de bonturi cu masuri de protejare a pulpei B. Prepararile de cavitati cu protejarea pulpei C. Diatermia D. Obturatii metalice realizate fara mijloace de protejare a pulpei dentare E. Trecerea, in cursul aceleiasi mese, de la alimentatia cu temperaturi ridicate, la alta cu temperaturi coborate
(pag. 59)
S1508013. Agentii patogeni interni ce pot determina inflamatii ale pulpei dentare sunt: A. Agenti termici B. Bacteriile C. Avitaminozele D. Virusii E. Agenti traumatici
(pag. 54)
S1508014. Dentina secundara prezinta urmatoarele caracteristici: A. Se formeaza inainte de eruptia dintelui B. Se formeaza dupa eruptia dintelui C. Prezinta mai multe canalicule cu traiect sinuos D. Este o reactie pulpara cosecutiva unor stimuli patogeni E. Prezinta un numar mare de odontoblaste
(pag. 54)
S1508015. Dentina tertiara prezinta urmatoarele caracteristici: A. Este o reactie pulpara consecutiva eroziunilor B. Canaliculele dentinare au un traiect regulat C. Numarul crescut al canaliculelor dentinare D. Este o adaptare a pulpei al stimulii fiziologici E. Se formeaza inainte de eruptia dintelui
(pag. 54)
S1508016. pH-ul alcalin al pulpei dentare: A. Se datoreaza prezentei bogate a sarurilor minerale din zona predentinara B. Se datoreaza prezentei ionilor de sodiu celulari C. Nu are rol in tamponarea aciditatii din inflamatie D. Creste in fazele avansate ale inflamatiei E. impiedica activitatile metabolice normale ale celulelor pulpare
(pag. 57)
S1508017. Turatiile inalte incriminate in producerea inflamatiei pulpare: A. Reprezinta o agresiune chimica a pulpei B. Reprezinta o agresiune traumatica a pulpei C. Nu modifica echilibrul osmotic de la nivelul dentinei D. Nu produce evaporarea lichidului tisular din canaliculele dentinare E. Nu pot produce absorbtia nucleilor si a plasmei odontoblastilor in canaliculele dentinare
(pag. 61)
141
142
Rezidentiat 2004
S1608018. Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi prezinta urmatoarele avantaje: A. stimulii receptati de receptorii intradentinari la limita smalt-dentina se transmit la nivelul pulpei ca stimuli functionali B. peretii duri care acopera pulpa nu sunt impermeabili la agenti patogeni cand sunt integri C. peretii duri, rigizi permit prelucrarea lor prin slefuire in oricare conditii fara ca pulpa sa sufere D. inextensibilitatea peretilor face ca presiunea intratisulara pulpara crescuta sa se exercite pe toate structurile E. peretii duri impiedica verificarea starii pulpare prin mijloace directe de investigatie
(pag. 51-52)
S2108019. In pulpitele acute purulente pH-ul pulpar are valoarea de: A. 4 B. 5 C. 6 D. 7 E. 8

(pag. 67)
S2108020. In pulpitele acute seroase presiunea intratisular a pulpei crete de: A. 1-2 ori B. 2-3 ori C. 3-4 ori D. 4-5 ori E. 5-6 ori
(pag. 67)
S2308021. Presiunea intrapulpar are o valoare de: A. 2 mm Hg B. 4 mm Hg C. 6 mm Hg D. 9mm Hg E. 10 mm Hg

(pag. 52)
S2308022. Secvenele inflamaiei pulpare cuprind, n ordine: A. reacia metabolic local, reacia biochimic, reacia vascular local,, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, apariia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioz i mortificare a pulpei B. reacia vascular local, reacia biochimic,, reacia metabolic local, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, apariia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioz i mortificare a pulpei C. reacia biochimic, reacia vascular local, reacia metabolic local, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, apariia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioz i mortificare a pulpei D. reacia biochimic, reacia metabolic local, reacia vascular local, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, apariia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioz i mortificare a pulpei E. reacia metabolic, reacia vascular local, reacia biochimic local, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, apariia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioz i mortificare a pulpei
(pag. 58)
S2308023. "Timpul mut al lui Dupuytren: A. este evideniabil clinic B. este o perioad activ n plan biochimic intracelular
142
143
Rezidentiat 2004
C. este o perioad n care au loc modificri vasculare reversibile D. este caracterizat de procese de plasmexodie E. este nsoit de o cretere a presiunii intrapulpare
(pag. 64)
S2308024. In pulpitele purulente acute Ph este de: A. 3 B. 7 C. 5 D. 9 E. 6

(pag. 67)
S2308025. In pulpitelre seroase acute presiunea intrapulpara creste fata de normal de: A. 2 3 ori B. 5 6 ori C. 3- 4 ori D. 6 7 ori E. 4 5 ori
(pag. 67)
S2508026. Una din funciile de mai jos nu este caracteristic organului pulpar: A. Funcia senzitiv B. Funcia formativ C. Funcia nutritiv D. Funcia bactericid E. Funcia regresiv
(pag. 55)
S2608027. Izoenzimele sunt: A. Proteine cu aceeai vitez de migrare electroforetic B. Forme moleculare sub care se gsesc enzimele n esuturi i organe diferite C. Tetrameri rezultai prin asocierea n moduri diferite a dou lanuri polipeptidice D. Enzime care catalizeaz reacii de izomerizare E. Diferite enzime care se gsesc n anumite raporturi n ser
(pag. 77)
S2608028. Curba de oxigenare a hemoglobinei are aspect: A. Hiperbolic B. Linear C. Sigmoidal D. Parabolic E. Homotrop
(pag. 102)
S2608029. Curba de oxigenare a mioglobinei are aspect: A. Hiperbolic B. Linear C. Sigmoidal D. Parabolic E. Homotrop
(pag. 102)
143
144
Rezidentiat 2004
S2608030. Dup infarctul miocardic acut cel mai rapid crete activitatea seric a: A. LDH B. GOT C. CPK D. GPT E. LCAT
(pag. 111)
S2608031. Creterea ctivitii serice a creia dintre enzimele de mai jos, este specific pentru carcinomul de prostat: A. LDH B. Fosfataza acid C. CPK D. Transaminazele E. Fosfataza alcalin
(pag. 111)
S2608032. La nivelul mitocondriilor, citocromii (b, c1, c i aa3) sunt localizai: A. n membrana extern B. n spaiul intermembranar C. n membrana intern D. n matrix E. n nici una dintre poziiile de mai sus
(pag. 110)
S2608033. Care dintre cile metabolice de mai jos au sistemul enzimatic localizat strict intracitoplasmatic: A. Ciclul ureei B. Biosinteza hemului C. Degradarea acizilor grai (beta-oxidarea) D. Ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs) E. Glicoliza (anaerob)
(pag. 109)
S2808034. Durerea pulpara de tip vegetativ are un caracter: A. Surd, continuu B. Paroxistic C. Intermitent D. Bine localizat E. Insuportabil
(pag. 54)
S2808035. Dentina secundara se formeaza dupa eruptia dintelui fiind: A. Dentina de iritatie B. Dentina ce se depune peste dentina primara C. Dentina neregulata D. Consecutiva unor stimuli patogeni E. Cu diminuarea numerica a canaliculelor dentinare
(pag. 54-55)
S2908036. Inflamatia pulpar apare cel mai frecvent sub aciunea: A. Agentilor chimici
144
145
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Agentilor fizici Agentilor microbieni Agentilor traumatici Agentilor interni
(pag. 64)
S2908037. De la stabilirea contactului intre agentul microbian agresor i tesutul pulpar la apariia primelor daune chimice in funie de virulena i reactivitatea local trece o perioad de timp de: A. O or B. 3-4 ore C. 20-24 ore D. 12-14 ore E. 2-3 zile
(pag. 64)

S1208038. Agentii chimici care prezinta concentratie sau toxicitate crescuta determina la nivelul pulpei dentare: A. spolierea pulpei de ionii minerali necesari B. tulburari de termodinamica vasculara C. depolimerizarea fibrelor de colagen D. liza chimica a fibrelor nervoase E. depolimerizarea substantei fundamentale
(pag. 63)
S1208039. Agentii traumatici brutali care provoaca inflamatie pulpara sunt: A. lucrari protetice in supraocluzie B. luxatia dintilor C. manevre ortodontice necontrolate D. fractura dintilor E. turatii inalte
(pag. 60)
S1208040. Fenomenele care determina inflamatia pulpara in cazul traumatismelor de intensitate mica dar repetata sunt: A. compresiunea vaselor sanguine de la nivelul foramenului apical B. ruperea vaselor si eliberarea unor substante chimice plasmatice C. strangularea vaselor sanguine la nivelul foramenului apical D. accelerarea metabolismului prin hiperemie E. lezarea fibrelor si receptorilor nervosi
(pag. 61-62)
S1208041. Pulpita seroasa se caracterizeaza prin urmatoarele modificari ale excitabilitatii pulpare: A. cresterea excitabilitatii B. scaderea excitabilitatii C. excitabilitatea mai evidenta pentru presiune D. excitabilitate mai evidenta pentru tractiune E. excitabilitate mai evidenta pentru rece
(pag. 67)
145
146
Rezidentiat 2004
S1208042. Agentii agresivi termici care actioneaza cu brutalitate putand determina inflamatii pulare sunt: A. testari de vitalitate cu freon B. diatermia C. obturatiile metalice fara mijloace de protejare a pulpei dentare D. slefuiri ale dintilor fara protectie pulpara E. testari de vitalitate cu pulpotestul
(pag. 59)
S1208043. Inflamatia cronica per primam de origine traumatica poate fi gasita in: A. pulpa dintilor cu grad mare de abrazie B. pulpa dintilor cu obturatii mari de amalgam fara o buna izolare a camerei pulpare C. dinti care prezinta o carie cu evolutie lenta D. dinti care prezinta o carie cu evolutie rapida E. dinti integri
(pag. 62)
S1208044. Printre agentii cauzatori ai inflamatilor pulpare se numara: A. slefuirea dintilor fara protectie pulpara B. pansamentul arsenical C. lucrari protetice in supraocluzie D. substante medicamentoase pe baza de fenol E. exotoxinele eliberate de flora microbiana
(pag. 60-64)
S1208045. Pulpita purulenta se caracterizeaza prin urmatoarele modificari inflamatorii A. scaderea pH sub 5 B. cresterea pH peste 5 C. degradari ale tecii de mielina a fibrelor nervoase D. liza infiltratilor celulari si a substantei proteice E. hiperexcitabilitate mai crescuta la rece
(pag. 67)
S1308046. Agentii termici cu actiune brutala produc in tesutul pulpar: A. vasodilatatie rapida cu exsudat B. accelerarea ritmului metabolic cu epuizarea rapiada a potentialului celular si alterarea ulterioara a functiilor celulei C. precipitarea proteinelor din substanta fundamentala si din corpul celular D. absorbia nucleilor si a plasmei odontoblastilor in canaliculele dentinare E. sustragerea unor elemente minerale din legaturile lor organice tisulare, dand nastere unor saruri instabile si spoliind pulpa de ionii minerali necesari functiei sale
(pag. 59)
S1308047. Comunicarea intre pulpa dentara cu exteriorul se poate face prin intermediul: A. smaltului B. cementului C. substantei interprismatica D. foramenului apical E. canaliculelor dentinare
(pag. 52)
S1308048. Functia formativa consta in capacitatea pulpei de a produce A. dentina primara
146
147
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. dentina secundara dentina tertiara dentina remineralizata dentina sclerotica
(pag. 54)
S1308049. Functiile vitale ale organului pulpar sunt: A. formativa B. nutritiva C. senzitiva D. regresiva E. reactiva
(pag. 54)
S1308050. ingustarea foamenului apical ca urmare a depunerii dentinei secundare si cementului rdaicular are drept consecinta A. modificari vasculare functionale la acest nivel B. strangulare partiala a vaselor sangvine C. modificare treptata a structurilor pulpare, prin atrofie si degenerescenta D. modificare a structurilor pulpare cu apariia hiperemiei preinflamatorii E. aceste modificari sunt caracteristice la copii, cand depunerea de dentina secundara este accelerata printun coafaj indirect sau direct
(pag. 52)
S1308051. Interferarea ARN-ului mesager si modificarea schemei de sinteza proteica transmisa de acesta caracterizeaza mecanismul patogen al agentilor: A. termici, cu actiune brutala B. termici, de intensitati mici si repetate C. traumatici, cu actiune brutala D. chimici E. microbieni
(pag. 59)
S1308052. Vascularizatia pulpara: A. Este reglata pasiv la nivelul arterelor B. Prezinta un sistem de circulatie colateral C. Este reprezentat de un sistem arterial de tip terminal D. Nu comunica cu sistemul arterial parodontal E. Lipsesc comunicarile directe arterio-venoase
(pag. 52)
S1408053. Functia formativa sau dentinogenetica consta in a capacitatea pulpei de a produce: A. dentina cuaternara B. dentina primara C. dentina binara D. dentina secundara E. dentina tertiara,de iritatie
(pag. 54)
S1408054. In traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschidera camerei pulpare se produc reactii inflamatorii datorita: A. fracturii dintilor B. luxatiei dintilor
147
148
Rezidentiat 2004
C. suprainfectarii cu germeni microbieni D. activarii unor substante cu actiune litica E. lezarii fibrelor si receptorilor nervosi
(pag. 61)
S1408055. Inflamatia cronica per primam este conditionata de: A. adaptarea pulpei la excitantii de mica intensitate cu actiune indelungata B. calitatea mediocra a tesutului pulpar C. timpul indelungat in care se realizeaza deschiderea camerei pulpare D. activarea unor substante cu actiune litica E. suprainfectarea cu germeni patogeni
(pag. 62)
S1408056. Inflamatia pulpara apare sub actiunea agentilor microbieni.Modul de actiune al agentilor microbieni poate fi: A. indirect prin exotoxinele microbiene B. direct prin patrunderea agentului microbian in pulpa dentara C. reducerea functiilor celulare D. distrofii neregulate E. distributie de tip reticular
(pag. 64)
S1408057. Inflamatia pulpara cuprinde urmatoarele secvente: A. reactia biochimica B. reactia vasculara locala C. formarea infiltratului seros D. formarea infiltratului supurat E. aparitia fenomenelor dismetabolice
(pag. 58)
S1408058. Mentinerea aciditatii timp indelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare favorizand: A. procesele de liza celulara B. franarea proceselor formatoare de dentina de reactie C. creste permeabilitatea peretilor vasculari D. creste diapedeza leucocitara E. cresc procesele formatoare de dentina
(pag. 57)
S1508059. Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi prezinta unele avantaje, dar si dezavantaje: A. Peretii duri sunt impermeabili la agentii patogeni, atunci cand sunt integri B. in anumite conditii, peretii devin penetrabili favorizand actiunea unor noxe externe C. Peretii duri permit slefuirea in vederea aplicarii unor lucrari protetice D. Peretii rigizi fac ca orice crestere a presiunii intrapulpare sa nu poata fi compensata printr-o crestere a volumului pulpei E. Peretii duri permit investigarea prin mijloace directe a starii pulpare
(pag. 51)
S1508060. Agentii traumatici brutali ce duc la inflamatia pulpara sunt: A. Turatii inalte B. Luxatia dintilor C. Fractura dintilor D. Lucrari protetice incorect adaptate
148
149
Rezidentiat 2004
E. Manevre ortodontice necontrolate
(pag. 60)
S1508061. Functia regresiva a pulpei este un proces de imbatranire: A. Ce se instaleaza cu varsta B. Precoce datorita unei abraziuni pronuntate C. Datorita unor iritatii post terapeutice D. Consecutiva cariilor E. Dependent de inervatia complexa a pulpei
(pag. 55)
S1508062. in traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare se produc reactii inflamatorii intense si immediate datorita: A. Lezarii fibrelor si receptorilor nervosi B. Ruperii vaselor si eliberarii celulelor sanguine C. Distrugerii unor zone de odontoblasti D. Activarii unor substante cu actiune oxidanta E. Suprainfectarii cu germeni microbieni
(pag. 61)
S1508063. in urma actiunii unui factor bacterian, in pulpa dentara apar o serie de substante cu rol de mediatori chimici: A. Kinaze B. Exudina C. Leucotaxina D. Histamina E. Mucopolizaharide
(pag. 64)
S1508064. Inflamatia cronica per primam, de origine traumatica, poate fi gasita in: A. Pulpa dintilor cu un grad mare de abraziune B. Pulpa dintilor cu obturatiii mari de amalgam cu o buna izolare a pulpei dentare C. Pulpa dintilor cu obturatii mari de amalgam fara o buna izolare a pulpei dentare D. Dintii care prezinta o carie cu evolutie foarte lenta E. Dinti care prezinta o acrie cu o evolutie foarte rapida
(pag. 62)
S1508065. Mentinerea aciditatii timp indelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare favorizand: A. Scaderea permeabilitatii peretilor vasculari si diapedeza leucocitara B. impiedicarea activitatilor metabolice normale ale celulelor pulpare C. Franarea proceselor formatoare de dentina de reactie D. Procesele de liza celulara si formare a puroiului E. Actiunea depolimerizanta a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substanta fundamentala si asupra fibrelor de colagen
(pag. 57)
S1508066. Organul pulpar are urmatoarele functii: A. Dentinogenetica B. Nutritiva C. Senzitiva D. Regresiva E. pH acid
149
150
Rezidentiat 2004
(pag. 56)
S1508067. Secventele inflamatiei pulpare cuprind: A. Reactia biochimica B. Reactia vasculara locala C. Reactia vasculara generala D. Reactia metabolica celulara E. Formarea infiltratului seros
(pag. 58)
S1608068. Dentina secundara se caracterizeaza prin: A. se formeaza numai ca reactie a pulpei la stimuli patogeni B. se depune peste dentina primara C. se depune cu predilectie pe podeaua camerei pulpare si de-a lungul peretilor D. se deosebeste adesea de cea primara printr-o linie de demarcatie E. poseda mai multe canalicule si traect regulat fata de dentina primara.
(pag. 54)
S1608069. in cazul in care agenti agresori chimici foarte toxici actioneaza asupra dintelui, la nivelul pulpei au loc urmatoarele modificari: A. substanta fundamentala se depolimerizeaza B. protoplasma celulara se precipita C. fibrele de colagen raman intacte D. tulburari ale hemodinamicii vasculare E. nu apar modificari la nivelul fibrelor nervoase.
(pag. 62-63)
S1608070. in pulpita seroasa provocata de factori bacterieni se produc urmatoarele modificari pulpare: A. degenerarea elementelor morfologice pulpare B. se percepe mai utor alcalinitatea decat aciditatea C. acumularea de apa in pulpa duce la cresterea presiunii intratisulare D. apare hipersensibilitate mai evidenta la cald decat la rece E. are loc depolimerizarea substantei fundamentale
(pag. 67)
S1608071. in traumatisme repetate si de mica intensitate se poate instala direct inflamatia cronica ce se caracterizeaza prin: A. reducerea partiala a fluxului sangvin B. scaderea proceselor metabolice C. lipsa multiplicarii celulelor mezenchimale D. aparitia unor muguri vasculari proveniti din burjonarea capilarelor E. lipsa infiltratului plasmocitar.
(pag. 62)
S1608072. in traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare se produc reactii inflamatorii datorita: A. activarea unor substante cu actiune litica B. distrugerea unor zone celulare fara a leza odontoblastii C. ruperea vaselor si eliberarea unor celule sangvine D. suprainfectarea cu germeni bacterieni E. lezarea fibrelor si receptorilor nervosi.
(pag. 61)
150
151
Rezidentiat 2004
S1608073. Labilitatea structurala a pulpei permite in anumite conditii urmatoarele schimbari A. transformarea fibroblastului in histiocit B. transformarea celulelor mezenchimale primitive in fibroblasti C. substanta fundamentala trece dintr-o stare mai putin densa (solutie) in stare cu vascozitate mare (gel) D. celule mezenchimale primitive indeplinesc functia neodentinogenetica E. transformarea fibrocitilor in odontoblasti
(pag. 56)
S1608074. Mentinerea aciditatii pulpare in fazele mai avansate ale inflamatiei favorizeaza A. intensificarea proceselor de formare a dentinei de reactie B. procesele de liza celulara si formarea puroiului C. actiunea depolimerizanta a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substanta fundamentala D. cresterea permeabilitatii peretilor vasculari E. activitatea normala metabolica a celulelor pulpare.
(pag. 57)
S1608075. Secventele inflamatiei pulpare cuprind: A. reactia biochimica cu formarea metabolitilor chimci B. reactia vasculara locala hiperemie, staza C. formarea infiltratului seros D. lipsa unor reactii metabolice celulare la inceputul inflamatiei, ca ulterior sa se intensifice E. aparitia fenomenelor degenerative.
(pag. 58)
S1608076. Sistemul nervos bine reprezentat la nivelul pulpei se caracterizeaza prin: A. prezenta de fibre mielinice senzitive B. prezenta de fibre amielinice vegetative C. fibrele amielinice se termina in peretele arteriolelor si regleaza fluxul sangvin D. fibrele mielinice se ramifica si se termina in plexul Raschov situat in centrul pulpei E. bogata inervatie a pulpei face ca timpul ce trece de la impactul agentului cu pulpa pana la aparitia durerii sa fie lung.
(pag. 53)
S2108077. Agentii chimici in concentratie mare provoaca inflamatia pulpara prin: A. Precipitarea protoplasmei celulare B. Liza chimica a fibrelor nervoase C. Spolierea pulpei de ioni minerali D. Depolimerizarea fibrelor de colagen E. Depolimerizarea substantei fundamentale
(pag. 63)
S2108078. Ce tip de leziuni pulpare pot apare in fractura coronara inchisa: A. Depolimerizarea mansoanelor perivasculare de proteoglicani B. Vasodilatatie C. Hiperfunctie neodentinogenetica D. Atrofie izolata a odontoblastilor E. Depolimerizarea fibrelor periferice de colagen
(pag. 60-61)
S2108079. Cum se explica alcalinitatea pulpei dentare: A. Sistemele tampon glicoproteice B. Fosfatii predentinari
151
152
Rezidentiat 2004
C. Proteoglicanii substantei fundamentale D. Ionii de potasiu celulari E. Carbonatii predentinari
(pag. 57)
S2308080. Dentina secundar: A. apare dup erupia dinilor B. se formeaz fr o cauz aparent C. se depune pe podeaua camerei pulpare D. se depune n special n apropierea foramenului apical E. este o modalitate adaptativ la stimuli patologici
(pag. 54)
S2308081. Dentina primar: A. se mai numete iniial B. apare dup erupia dinilor C. nu are aspect tubular D. apare nainte de erupia dinilor E. are aspect regulat
(pag. 54)
S2308082. Dentina secundar, fa de cea primar: A. nu se deosebete de aceasta B. se deosebete printr-o linie de demarcaie C. posed mai multe canalicule D. posed mai puine canalicule E. are canalicule mai drepte
(pag. 54)
S2308083. Funcia formativ nu genereaz: A. dentina primar B. dentina secundar C. dentina teriar D. dentina remineralizat E. dentina sclerotic
(pag. 54)
S2308084. Dentina teriar: A. apare n condiii fiziologice B. apare n caz de abraziune sever C. apare n prezena cariilor D. se mai numete dentin de iritaie E. are canalicule cu traiect regulat
(pag. 54)
S2308085. Comunicarea ntre pulpa dentar i exterior nu se poate face, in mod obinuit, prin: A. smal B. cement C. substana interprismatic D. foramen apical E. canalicule dentinare
(pag. 52)
152
153
Rezidentiat 2004
S2308086. Meninerea aciditii pulpare favorizeaz: A. depolimerizarea mucopolizaharidelor i colagenului B. scderea permeabilitii vasculare C. creterea formrii de dentin de reacie D. procesele de liz celular E. formarea puroiului
(pag. 57)
S2308087. n inflamaia pulpar apare: A. vasodilataie arterial B. compresiune arterial datorat stazei venoase C. staz venoas D. creterea eliminrii produselor toxice E. compresiune venoas datorat vasodilataiei arteriale
(pag. 52)
S2308088. Prin foramenul apical ptrund n pulp: A. fibre amielinice senzitive B. fibre amielinice vegetative C. fibre mielinice senzitive D. fibre mielinice vegetative E. fibre motorii
(pag. 53)
S2308089. Funcia formativ const n capacitatea pulpei de a produce A. dentin primar B. dentin secundar C. dentin teriar D. dentin remineralizat E. dentin sclerotic
(pag. 54)
S2308090. ngustarea foamenului apical ca urmare a depunerii dentinei secundare i cementului radicular are drept consecin: A. modificri vasculare funcionale la acest nivel B. strangulare parial a vaselor sangvine C. modificare treptat a structurilor pulpare, prin atrofie i degenerescen D. modificare a structurilor pulpare cu apariia hiperemiei preinflamatorii E. aceste modificri sunt caracteristice la copii, cnd depunerea de dentin secundar este accelerat printun coafaj indirect sau direct
(pag. 52)
S2308091. Plexul nervos Raschov: A. este format din fibre senzitive B. este format din fibre motorii C. este situat n zona apical, n zona pulpei radiculare D. este situat n zona pulpei coronare, subodontoblastic E. trimite fibre amielinice n canaliculele dentinare, fibrele Tomes
(pag. 53)
S2308092. Agenii termici cu aciune brutal produc n esutul pulpar: A. vasodilataie rapid cu exsudat
153
154
Rezidentiat 2004
B. accelerarea ritmului metabolic cu epuizarea rapid a potenialului celular i alterarea ulterioar a funciilor celulei C. precipitarea proteinelor din substana fundamental i din corpul celular D. absorbia nucleilor i a plasmei odontoblatilor n canaliculele dentinare E. sustragerea unor elemente minerale din legturile lor organice tisulare, dnd natere unor sruri instabile i spoliind pulpa de ionii minerali necesari funciei sale
(pag. 59)
S2308093. Vascularizaia pulpar: A. Este reglat pasiv la nivelul arterelor B. Prezint un sistem de circulaie colateral C. Este reprezentat de un sistem arterial de tip terminal D. Nu comunic cu sistemul arterial parodontal E. Lipsesc comunicrile directe arterio-venoase
(pag. 52)
S2308094. In traumatismele brutale cu fracturi coronare dar fara deschiderea camerei pulpare declaseaza in pulpa: A. Hiperemie B. Vasodilatatie C. Ischemie D. staza E. Stimularea dentinogenezei
(pag. 60)
S2308095. Din categoria agentilor tramatici de mixta intensitate si repetate fac parte A. Obiceiuri profesionale B. Lucrari protetice in supraocluzie C. Manevre ortodontice necontrolate D. Luxatia dintilor E. Lucrari protetice in subocluzie
(pag. 60)
S2508096. Fenomenele vasculare pulpare cauzate de un agent de intensitate mare sau care acioneaz direct apar: A. n 2 minute B. n 3 minute C. n 10 minute D. ntr-o or E. n 2 ore
(pag. 64)
S2608097. Creatinfosfokinaza (CPK) are urmtoarele izoenzime: A. H4 i H3M B. MM C. MB D. M3H E. BB

(pag. 78)
S2608098. Izoenzimele LDH cu mare capacitate de transformare a piruvatului n lactat sunt: A. M4 B. M3H
154
155
Rezidentiat 2004
C. M2H2 D. H3M E. H4
(pag. 78)
S2608099. Care din izoenzimele LDH sunt caracteristice muchiului cardiac: A. H4 i H3M B. MM i MB C. LDH1 i LDH2 D. LDH3 E. LDH5
(pag. 111)
S2608100. Elementele comune modelelor concertat (simetric) i secvenial de aciune ale enzimelor alosterice, sunt: A. Fiecare monomer al oligomerului are centrul su activ B. Monomerii coopereaz n fixarea substratului i desfurarea procesului catalitic C. Oligomerii trebuie s ndeplineasc permanent condiia de simetrie D. Interaciunile ntre monomeri nu implic modificri profunde (formare sau rupere de legturi covalente), ci doar modificri conformaionale E. Efectul modulatorilor se suprapune peste acela al substratului
(pag. 99)
S2608101. Care din urmtoarele enzime face parte din categoria enzimelor plasmatice funcionale: A. Lactatdehidrogenaza B. LCAT C. Aspartat aminotransferaza D. Lipoproteinlipaza E. Trombina
(pag. 110)
S2608102. Prezena n plasm a enzimelor numite nefuncionale, se explic prin: A. destrucia celular normal B. destrucia celular patologic (leziuni de organ) C. permeabilizarea membranelor n cursul eforturilor fizice D. scderea resurselor pentru producerea de energie E. starea staionar ntre rata eliberrii din celule i inactivare
(pag. 110)
S2608103. Care dintre enzimele de mai jos au localizare celular dubl (citoplasmatic i mitocondrial): A. Aspartat aminotransferaza (ASAT=GOT) B. Alanin aminotransferaza (ALAT=GPT) C. Creatinkinaza (CK) D. Lactat dehidrogenaza (LDH) E. Izocitratdehidrogenaza (ICDH)
(pag. 110)
S2608104. Care dintre enzimele de mai jos au provenien de organ multipl A. Aspartat aminotransferaza (ASAT=GOT) B. Creatinkinaza (CK) C. Lactat dehidrogenaza (LDH) D. Fosfataza acid
155
156
Rezidentiat 2004
E. Amilaza
(pag. 111)
S2808105. Adapostirea pulpei dentare intr-un spatiu cu pereti rigizi are ca avantaje: A. Presiunile masticatorii nu ajung la pulpa dentara B. Peretii duri sunt impermeabili cand sunt integri C. Slefuirea corecta a bonturilor dentare nu afecteaza pulpa D. In inflamatie cresterea volumului pulpei nu poate fi compensata de inextensibilitatea peretilor E. Peretii duri impiedica verificarea starii pulpei prin mijloace directe de investigare
(pag. 51-52)
S2808106. Dezavantaje ale sistemului circulator pulpar fac referire la: A. Este de tip terminal fara un sistem de circulatie sanguina secundara in cazul obliterarii arteriale B. Circulatia de tip colateral din regiunea apicala si a furcatiei radiculare participa la vindecarea leziunilor apicale dupa extirparea terapeutica a pulpei C. Comunicarea directa pe alocuri intre arteriola si venula care ocoleste patul capilar face ca schimburile dintre tesut si vas in zona respectiva sa fie sarace D. Ramurile arciforme din arteriola principala reintorcandu-se spre zona centrala a pulpei realizeaza in inflamatie o descongestionare a teritoriului afectat E. Schimburile de volum din capilare atrag dupa sine si schimbari ale volumului arteriolei precapilare, urmata de staza
(pag. 52-53)
S2808107. Dentina tertiara sau dentina de iritatie este: A. O modalitate adaptativa la stimuli fiziologici B. Cea care se depune cu predilectie pe podeaua camerei pulpare C. Cea care are traiectul canaliculelor dentinare neregulat D. Produsa in caz de: abraziune patologica, eroziuni, procese carioase E. Depusa in zone mai supuse unor linii de forta
(pag. 54-55)
S2808108. Functia regresiva a pulpei dentare este un proces de imbatranire care: A. Se instaleaza cu varsta lent B. Poate fi insa si precoce in abrazii patologice, carii, iritatii post-terapeutice C. Evolueaza progresiv D. Evidentiaza procese de atrofie, scleroza, distrofie calcica E. Releva formatiuni hiperplazice si tesut de granulatie
(pag. 55)
S2808109. In fazele avansate ale inflamatiei pulpare scaderea ph-ului sub 6 favorizeaza A. Depolimerizarea mucopolizaharidelor din substanta fundamentala B. Scaderea permeabilitatii vasculare si a diapedezei leucocitare C. Franarea activitatilor metabolice normale D. Stimularea proceselor de neodentinogeneza E. Procesele de liza celulara si formare a puroiului
(pag. 57)
S2808110. Traumatismele brutale cu fracturi coronare si deschiderea camerei pulpare produc A. Reactii inflamatorii moderate si tardive B. Distrugerea odontoblastilor C. Ruperea vaselor, fibrelor si receptorilor nervosi D. Dezactivarea unor substante cu actiune litica E. Suprainfectarea cu germeni microbieni
156
157
Rezidentiat 2004
(pag. 61)
S2808111. Tacerea fiziopatologica sau timpul mut ca perioada de 12-14 ore de la contactul pulpei dentare cu agentul microbian agresor este o perioada: A. Foarte inactiva pe plan biochimic infracelular B. De recunoastere a caracteristicilor agresorului C. De dezinformare a centrilor nervosi superiori D. De sintetizare a mediatorilor chimici E. De pregatire a mecanismelor defensive ale pulpei
(pag. 64)
S2908112. Pulpita purulent se caracterizeaz prin urmatoarele modificri inflamatorii: A. Scderea ph sub 5 B. Creterea ph peste 5 C. Dereglri ale tecii de mielina a fibrelor nervoase D. Hiperexcitabilitate mai crescut la rece E. Liza infiltratilor celulari i a substanei proteice
(pag. 67)
S2908113. Inflamatia cronic, per primam, de origine traumatic poate fi gsit in: A. Pulpa dintilor cu grad mare de abraziune B. Pulpa dintilor cu obturaii mari de amalgam cu bun izolare a pulpei dentare C. Pulpa dintilor cu obturaii mari de amalgam fr o bun izolare a pulpei dentare D. Dintii care prezint o carie cu evoluie lent E. Dintii care prezint o carie cu evoluie foarte rapid
(pag. 62)
S2908114. Functiile vitale ale organului pulpar sunt: A. Formativ B. Nutritiv C. Reactiv D. Senzitiv E. Regresiv
(pag. 54-55)
157
158
Rezidentiat 2004
Tema nr. 9 Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinilor permaneni

BIBLIOGRAFIE:

S1209001. Subiectiv, in hiperemia preinflamatorie apar A. proces carios, care nu a deschis camera pulpara B. durere provocata de excitatii termice sau agenti chimici C. durere iradiata D. probe de vitalitate pozitiva E. prezenta unei obturatii metalice realizate cu putin
(pag. 71)
S1309002. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii: A. persistenta durerii 30-40 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald, existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive B. persistenta durerii cateva minute dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de rece si dulce, existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive C. persistenta durerii 5-10 min dupa incetarea excitantului, nelocalizata, provocata mai ales de dulce, de intensitate mare, existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate intens pozitive D. persistena durerii 25-30 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald, existena unui proces carios profund penetrant, percuie in ax pozitiva E. persistenta durerii cat persista excitantul, localizata, provocata mai ales de rece si dulce, existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive
(pag. 71)
S1309003. Morfopatologic, in pulpita cronica deschisa ulceroasa fibrele nervoase din parenchimul pulpar sunt in numar redus si se observa pe o sectiune axiala prezenta lor incepand cu: A. primul strat B. al doilea strat C. al treilea strat D. al patrulea strat E. al cincilea strat
(pag. 83)
S1309004. Testele de vitalitate sunt intens pozitive in urmatoarele situatii: A. caria simpla B. pulpite acute seroase C. pulpite acute purulente D. pulpite cronice deschise E. pulpite cronice inchise
(pag. 72,81)
S1509005. Diagnosticul diferential al hiperemiei preinflamatorii se face cu: A. Hipersensibilitatea si hiperestezia dentinara B. Gangrena
158
159
Rezidentiat 2004
C. Pulpita cronica ulceroasa D. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa E. Pulpita polipoasa
(pag. 71)
S1509006. Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe: A. Persistenta durerii cateva ore dupa indepartarea excitantului B. Existenta unui proces carios cu deschiderea camerei pulpare C. Teste de vitalitate negative D. Teste de vitalitate pozitive E. Durere pulsatila
(pag. 71)
S1509007. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa totala se stabileste pe: A. Caracterul continuu, de mare intensitate al durerii B. Caracterul pulsatil al durerii C. Teste de vitalitate negative D. Hipersensibilitate la percutia in ax E. Caracterul discontinuu, de mica intensitate al durerii
(pag. 76)
S1509008. Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa partiala pune in evidenta urmatoarele: A. Dinte de coloratie normala cu o carie superficiala B. O carie profunda cu un depozit bogat de dentina alterata C. Percutia dintelui in ax este dureroasa D. Percutia transversala a dintelui este dureroasa E. Teste de vitalitate negative
(pag. 73)
S1509009. Modificarile morfologice prezente in hiperemia preinflamatorie sunt: A. Prezenta vaselor sanguine dilatate si cu pereti grosi B. Prezenta vaselor sanguine dilatate si ci pereti subtiri C. Fibroblasti cu volum micsorat D. Mitocondrii mici si rotunjite E. Indivizi microbieni evidentiati in pulpa
(pag. 70)
S1609010. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente patiale se face cu: A. pulpita seroasa patiala B. pulpita seroasa totala C. parodontita apicala acuta seroasa (difuza) D. hiperemia pulpara E. pulpita cronica deschisa ulceroasa.
(pag. 79)
S1609011. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii se face pe baza urmatoarelor semne: A. persistenta durerii cateva ore dupa indepartarea excitantului B. lipsa durerii la cald C. existenta procesului carios fara deschiderea camerei pulpare D. existenta in antecedente a unor crize dureroase spontane la dintele respectiv E. durerea spontana dureaza cateva minute.
(pag. 71)
159
160
Rezidentiat 2004
S1609012. Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica ulceroasa se face pe baza urmatoarelor semne: A. existenta unui proces carios cu camera pulpara inchisa B. raspuns pozitiv la teste de vitalitate de intensitate scazuta C. raspuns negativ la percutia in ax a dintelui D. durere violenta spontana E. sensibilitate la inteparea straturilor superficiale ale pulpei.
(pag. 85)
S1609013. Modificarile morfopatologice in hiperemia preinflamatorie sunt: A. microbi sunt prezenti in pulpa B. vasele sangvine au pereti ingrosati C. apare marginatia leucocitara D. celulele odontoblastice sunt micsorate ca volum E. examenul histochimic pune in evidenta lipsa fosfatazelor alcaline.
(pag. 70-71)
S1609014. Simptomatologia pulpitei purulente toatele este: A. apar dureri spontane puternice, aproape continue B. durerile au caracter lancinant C. durerile cedeaza la calmante D. apar dureri la patrunderea cu sonda in camera pulpara E. sensibilitatea la curent electric este crescuta.
(pag. 79-80)
S2109015. Care enzima creste in intregul tesut pulpar in pulpita acuta seroasa partiala: A. Fosfataza alcalina B. Lacticdehidrogenaza C. Fosfataza acida D. Succindehidrogenaza E. Hialuronidaza
(pag. 73)
S2109016. Cat dureaza pulpalgia in hiperemia preinflamatorie: A. Peste o ora B. Cateva minute dupa indepartarea excitantului C. Este instantanee D. Peste un sfert de ora E. Cat timp actioneaza excitantul
(pag. 73)
S2309017. Clinic, n hiperemia preinflamatorie: A. camera pulpar este totdeauna deschis B. durerea apare la intensiti crescute ale stimulilor C. durerea apare la intensiti mai sczute ale stimulilor D. durerea persist aproximativ o or dup ndeprtarea excitantului E. testele de vitalitate sunt negative
(pag. 71)
S2309018. n pulpita seroas parial: A. percuia n ax este dureroas B. percuia transversal este dureroas
160
161
Rezidentiat 2004
C. testele de vitalitate genereaz un rspuns slab pozitiv D. testele de vitalitate rspund la stimuli de intensitate crescut E. testele de vitalitate rspund la stimuli de intensitate sczut
(pag. 73)
S2309019. Una din afeciunile de mai jos se numete "turbarea dinilor: A. pulpita seroas parial B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita purulent total D. pulpita purulent parial E. pulpita seroas total
(pag. 75)
S2309020. n pulpita seroas total, durerea nu iradiaz: A. la dinii vecini B. la dinii antagoniti C. n regiunea temporal D. n regiunea orbital E. la dinii simetrici
(pag. 75)
S2309021. Testele de vitalitate sunt intens pozitive n urmtoarele situaii: A. caria simpl B. pulpite acute seroase C. pulpite acute purulente D. pulpite cronice deschise E. pulpite cronice nchise
(pag. 72,81)
S2309022. Durerea poate fi spontan n urmtoarele situaii: A. hiperemia preinflamatorie B. pulpita seroas parial C. pulpita seroas total D. pulpita cronic deschis E. pulpita purulent parial
(pag. 75)
S2509023. Timpul de meninere a durerii n hiperemia preinflamatorie pulpar este de : A. Dispare odat cu excitantul B. Persisit cteva secunde dup ndeprtarea excitantulu C. Persisit cteva minute dup ndeprtarea excitantului D. Persisit o or dup ndeprtarea excitantului E. Persisit cteva ore dup ndeprtarea excitantului
(pag. 71)
S2609024. Care dintre clasele de imunoglobuline sunt cei mai eficieni precipitani: A. Ig G B. Ig A C. Ig M D. Ig D E. Ig E
(pag. 165)
161
162
Rezidentiat 2004
S2609025. Care dintre clasele de imunoglobuline au activitatea reaginic: A. Ig G B. Ig A C. Ig M D. Ig D E. Ig E

(pag. 163)
S2609026. Care dintre clasele de imunoglobuline au capacitatea de a traversa placenta: A. Ig G B. Ig A C. Ig M D. Ig D E. Ig E

(pag. 163)
S2609027. Pentru depistarea rapid a antigenelor microbiene n umori se utilizeaz: A. Tehnica Mancini B. Dubla difuziune C. Contraimunelectroforeza D. Imunelectroforeza E. Tehnica n rachet
(pag. 171)
S2609028. Reacia de umflare a capsulei permite identificarea...: A. bacteriilor n mediul de cultur B. rapid, direct n prelevate patologice a bacteriilor capsulate C. toxinelor bacteriene D. stafilococilor E. antigenelor microbiene n umori
(pag. 171)
S2609029. Reacia de aglutinare presupune cuplarea unui anticorp cu antigenul omolog aflat n suspensie: A. Suspensii de bacterii B. Proteine serice C. Imunoglobuline D. Virusuri E. Carbohidrai
(pag. 171)
S2609030. Care este cea mai sensibil metod pentru cuantificarea antigenelor i haptenelor: A. ELISA B. Imunofluorescena C. RIA D. Reacia de fixare a complementului E. Contraimunelectroforeza
(pag. 177)
S2809031. Simptomatologia in pulpita acuta purulenta totala atesta: A. Durerea spontana, puternica, aproape continua, iradianta, pulsatila B. Sensibilitatea la cald este minima
162
163
Rezidentiat 2004
C. Durerea cedeaza la calmante locale D. Nu se elimina puroi la deschiderea camerei pulpare cu sonda E. Percutia in ax negativa
(pag. 80)
S2909032. Morfopatologic in pulpita cronic deschis ulceroas pe lng un bogat inflamator celular apare si fibra nervoas din parenchimul pulpar mai slab reprezentate in stratul: A. Primul strat B. Al doilea strat C. Al treilea strat D. Al patrulea strat E. Al cincelea strat
(pag. 83)
S2909033. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente pariale se face cu: A. Pulpit seroas partial B. Pulpita seroas total C. Parodontit apical difuz (acut seroas) D. Hiperemia pulpar E. Pulpita cronic deschis granulomatoas
(pag. 79)

S1209034. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta totala se pune pe baza: A. caracterului continuu al durerii B. calmarii temporare prin lichide calde C. testelor de vitalitate reduse D. sensibilitatii la percutia in ax E. aparitia picaturii de puroi
(pag. 79)
S1209035. In pulpita acuta seroasa partiala, obiectiv se pun in evidenta: A. dinte cu carie profunda, cu depozite bogate de dentina alterata B. percutia in ax dureroasa C. dureri vii, localizate D. percutie transversala nedureroasa E. teste de vitalitate intens pozitive
(pag. 73)
S1209036. Diagnosticul diferential al hiperemiei preinflamatorii se face cu: A. pulpite acute coronare B. hipersensibilitate dentinara C. hiperestezia dentinara D. parodontite apicale acute E. pulpita cronica inchisa propriu-zisa
(pag. 71)
S1209037. Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase partiale se face cu: A. hiperemia preinflamatorie B. pulpita acuta seroasa totala
163
164
Rezidentiat 2004
C. pulpita purulenta partiala D. pulpita purulenta totala E. parodontita apicala acuta seroasa
(pag. 74)
S1209038. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face cu; A. pulpita cronica deschisa ulceroasa B. gangrena pulpara C. necroza pulpara D. polipul gingival E. granulomul intern Palazzi
(pag. 87)
S1209039. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza: A. caracterului continuu al durerii B. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice C. calmarii temporare prin lichide reci D. sensibilitatii la percutia in ax E. prezentei cavitatii carioase profunde
(pag. 76)
S1209040. Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe baza: A. persistentei durerii cateva minute dupa indepartarea excitantului B. teste de vitalitate pozitive C. semnalarea, de catre pacienti a unor tratamente efectuate cu putin timp in urma D. existenta procesului carios cu deschiderea camerei pulpare E. sensibilitate la percutia in ax
(pag. 71)
S1209041. Factorii fizici care pot determina aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentati de: A. traumatisme din timpul pregatirii cavitatilor B. traumatisme din timpul slefuirii bonturilor C. excitatii termice transmise prin obturatii metalice D. substante medicamentoase utilizate in terapia cariei simple E. exotoxinele bacteriilor
(pag. 70)
S1209042. La inspectie, in pulpita cronica deschisa ulceroasa se constata: A. a) prezenta unei cavitati carioase profunde, cu deschiderea larga a camerei pulpare B. pereti subtiri, chiar fracturati ai cavitatii C. palpare cu sonda nedureroasa superficial D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare E. percutie in ax si transversala negative
(pag. 85)
S1209043. Morfopatologic, in pulpita acuta seroasa partiala apar: A. vasodilatatie pe teritoriu pulpar intins B. marginatie leucocitara intensa C. la periferia procesului inflamator, semne de hiperfunctie D. degenerescente celulare cu fragmentarea membranei celulare E. vascozitate pulpara redusa
(pag. 72)
164
165
Rezidentiat 2004
S1209044. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa poate evolua spre A. pulpita acuta purulenta partiala B. exacerbarea unor focare pulpare de inflamatie limitata si cu caracter subacut C. necroza pulpara D. gangrena pulpara E. parodontita apicala cronica granulomatoasa
(pag. 90)
S1209045. Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este dominata de: A. crize dureroase violente, insuportabile B. tendinta de iradiere a durerii C. caracterul pulsatil al durerii D. percutia in ax pozitiva E. prezenta unui proces carios profund
(pag. 75)
S1209046. Tratasaturile comune ale pulpitelor cronice inchise sunt: A. se organizeaza si se dezvolta in conditiile unei camere pulpare inchise B. procesul inflamator se desfasoara lent C. prezinta imagini radiologice bine conturate D. majoritatea au evolutie asimptomatica clinic E. modificarile pulpare sunt caracterizate de prezenta tesutului de granulatie
(pag. 90)
S1309047. Diagnosticul diferential in pulpita purulenta partiala se face cu: A. caria dentara simpla B. pulpita seroasa coronara C. pulpita seroasa totala D. pulpita purulenta coronoradiculara E. parodontita apicala acuta purulenta
(pag. 79)
S1309048. Diagnosticul diferential in pulpita seroasa partiala se face cu: A. caria simpla dentara B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita acuta seroasa totala D. pulpita purulenta pariala E. pulpita purulenta totala
(pag. 74)
S1309049. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele: A. ulceroasa B. polipoasa C. scleroatrofica D. hiperplazica E. propriu-zisa
(pag. 80)
S1309050. Granulomul intern al lui Palazzi: A. este o pulpita cronica deschisa polipoasa B. este o pulpita cronica inchisa propriu-zisa
165
166
Rezidentiat 2004
C. este o pulpita cronica inchisa hiperplazica D. poate fi localizata coronar si/sau radicular E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei
(pag. 92)
S1309051. in pulpita seroasa totala la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia catre: A. dintii vecini B. dintii antagonisti C. hemimaxilarul opus D. zona temporala E. zona orbitala
(pag. 75)
S1309052. Percutia in ax este pozitiva in urmatoarele pulpopatii: A. hiperemia preinflamatorie B. pulpite seroase partiale acute C. pulpite seroase totale D. pulpite purulente pariale acute E. pulpite purulente totale
(pag. 76,80)
S1309053. Pulpita cronica inchisa hiperplazica poate evolua si complica cu: A. pulpita seroasa partiala B. pulpita seroasa totala C. necroza pulpara D. fracturi ale dintelui E. parodontita apicala cronica
(pag. 92)
S1309054. Sensibilitatea dureroasa in cazul unei pulpite cronice deschise poate aparea: A. in masticatie, cand sunt tasate alimente in cavitatea carioasa si se exercita presiuni in spatiul endodontic B. Palparea cu sonda in profunzime C. in cazul unor reacutizari datorate obliterarii cavitatii carioase pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare D. testari ale vitalitaii dintelui, dar la intensitai mari ale excitanilor E. testari ale vitalitatii dintelui, la intensitati obisnuite ale excitantilor
(pag. 85)
S1309055. Testele de vitalitate la rece si electice arata hiposensibilitate pulpara in urmatoarele situatii: A. caria simpla B. pulpite acute seroase C. pulpite acute purulente D. pulpite cronice deschise E. pulpite cronice inchise
(pag. 72-81)
S1409056. Diagnosticul pozitiv in pulpita acita seroasa partiala: A. Caracterul ocalizat al durerii B. Durere vie, spontana sau provocata ce dureaza de la cateva minute la cateva ore C. Teste de vitalitate pozitive maia les la rece D. Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare E. Percutie in ax dureroasa
(pag. 74)
166
167
Rezidentiat 2004
S1409057. Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie: A. Tratamentul cariei simple si coafajul indirect B. Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timp C. Amputatia devitala D. Extirparea vitala E. Extractia dintelui
(pag. 72)
S1409058. Indicatii de tratament in pulpita acuta seroasa partiala: A. coafaj direct in dublu timp B. Amputatie vitala C. Amputatie devitala D. Extirpare vitala E. Extractia dintelui
(pag. 74)
S1409059. Pulpita acuta purulenta partiala - Diagnostic pozitiv A. Durere pulsatila B. Exacerbare durereii la cald, diminuarea la rece C. Picatura de puroi la deschiderea camerei pulpare D. Percutie in ax dureroasa E. Durere iradianata
(pag. 79)
S1409060. Pulpita acuta seroasa totala - diagnostic pozitiv: A. Durere cu caracter continuu B. Intensitate mare a durerii C. Percutie in ax dureroasa D. Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice E. Carie profunda cu camera pulpara deschisa
(pag. 76)
S1409061. Pulpita cronica deschisa granulomatoasa - diagnostic pozitiv: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Formatiune polipoasa in continuarea pulpei dentare C. Sangerare si sensibilitate la inteparea in profunzime D. Durere spontana nocturna E. Percutie in ax dureroasa
(pag. 87)
S1409062. Pulpita cronica deschisa ulceroasa - Diagnostic pozitiv: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Lipsa durerii si aparitia ei in anumite circumstante C. Sangerare la inteparea pulpei cu sonda D. Teste de vitalitate negative E. Percutia in ax dureroasa
(pag. 85)
S1509063. Diagnisticul diferential in pulpita acuta seroasa totala se face cu: A. Pulpita acuta seroasa partiala B. Pulpita purulenta totala
167
168
Rezidentiat 2004
C. Parodontita apicala acuta seroasa D. Parodontita apicala acuta purulenta E. Pulpita cronica granulomatoasa
(pag. 76)
S1509064. Diagnosticul diferential in pulpita acuta purulenta totala se face cu: A. Pulpita acuta seroasa totala B. Pulpita acuta seroasa partiala C. Pulpita purulenta partiala D. Gangrena pulpara E. Parodontita apicala acuta purulenta
(pag. 80)
S1509065. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente partiale se pune pe urmatoarele semne: A. Caracterul pulsatil al durerii, cu posibilitate de localizare B. Exacerbarea durerii la cald C. Exacerbarea durerii la rece D. Probele de vitalitate la rece dau raspunsuri pozitive la intensitati mai mari E. Probele de vitalitate electrice dau raspunsuri pozitive la intensitati mici ale stimulilor
(pag. 79)
S1509066. Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoarele semne: A. Existenta cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare B. Raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui C. Sangerare la inteparea pulpei cu sonda D. Raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui E. Raspunsuri negative la testele de vitalitate
(pag. 85)
S1509067. Evolutia pulpitei acute purulente partiale este spre: A. Pulpita purulenta totala B. Pulpita cronica dechisa ulceroasa C. Gangrena pulpara D. Necroza pulpara E. Hiperemie preinflamatorie
(pag. 79)
S1509068. Examenul morfopatologic in pulpita acuta seroasa totala pune in evidenta urmatoarele: A. Vasodilatatie in intreg teritoriul pulpar B. Peretii vasculari nepermeabili C. Prezenta rara a elementelor sanguine din seria alba in tesutul pulpar D. Vascozitate pulpara redusa, prin depolimerizarea substantei fundamentale E. Degenerescente odontoblastice, cu fragmentarea membranei celulare
(pag. 75)
S1509069. in faza de hiperemie preinflamatorie, durerea este provocata de: A. Realizarea unei obturatiii metalice cu protejarea dentinei de pe fundul cavitatii B. Gustul sarat C. Gustul acru D. Gustul dulce E. Realizarea unei obturatii metalice fara protejarea dentinei
(pag. 71)
168
169
Rezidentiat 2004
S1509070. Tabloul clinic in pulpita acuta seroasa totala prezinta: A. Durere provocata de un agent extern, violenta, insuportabila B. Durere cu intensitate ce creste progresiv C. Exacerbari ale durerii la rece, dulce D. Exacerbari ale durerii la acru E. Durere cu intensitate mica
(pag. 75)
S1509071. Tratamentul in pulpita acuta purulenta totala se face cu: A. Antibiotice endodontal B. Ozonoterapie C. Diatermie D. Extirpare devitala E. Amputatie vitala
(pag. 80)
S1609072. Aspectul morfopatologic al pulpitei acute purulente partiale este: A. celulele situate la distanta de focar nu prezinta leziuni B. fibrele de colagen sunt integre C. fibrele nervoase invecinate focarului prezinta detasarea tecii de mielina D. celulele pulpare din centrul focarului sunt dezagregate E. celulele sangvine ajung in focar prin diapedeza cu diverse aspecte morfologice in raport cu starea lor functionala.
(pag. 78)
S1609073. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente totale se face cu: A. pulpita acuta seroasa totala B. pulpita cronica deschisa ulceroasa C. pulpita purulenta partiala D. pulpita acuta seroasa partiala E. parodontita apicala acuta.
(pag. 80)
S1609074. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice deschise granulomatoasa se face cu: A. polipul gingival B. pulpita cronica deschisa ulceroasa C. parodontita apicala cronica granulomatoasa D. necroza pulpara E. pulpita totala seroasa.
(pag. 87)
S1609075. Examenul microscopic in pulpita acuta seroasa partiala pune in evidenta: A. vazodilatatie B. permeabilitate scazuta a peretilor vasculari C. marginatie leucocitara intensa D. semne de hipofunctie odontoblastica E. concentrarea fosfatazei alcaline in regiunea predentinei
(pag. 72)
S1609076. in pulpita cronica inchisa hiperplazica se constata: A. odontoblastii isi pastreaza dimensiunea, dar nucleii sunt micsorati B. stratul de odontoblasti dispare aproape in intregime, lasand spatii vacuolare
169
170
Rezidentiat 2004
C. micsorarea camerei pulpare si a canalelor radiculare prin hipermineralizarea dentinei D. pulpa se transforma intr-un tesut lax de tip primitiv E. pulpa poate contine zone de degenerescenta hialina sau calcara.
(pag. 91)
S1609077. Simptomatologia in hiperemia preinflamatorie: A. durere spontana B. durerea iradiaza C. la examenul obiectiv se constata un proces carios care nu a deschis camera pulpara D. usoara hipersensibilitate la testul termic rece E. sensibilitatea dentinei la palparea cu sonda.
(pag. 71)
S1609078. Simptomatologia pulpitei acute seroase partiale este: A. durere vie localizata la un anumit dinte B. durerea este continua C. dintele este modificat la culoare D. atingerea dentinei cu sonda provoaca o reactie dureroasa E. percutia dintelui in ax provoaca durere.
(pag. 73)
S1609079. Tabloul morfologic al unei pulpite cronice inchise este: A. alaturi de tesutul fibrozat si tesutul de granulatie inchistat se pot constata focare de inflamatie acuta supurativa B. tesutul de granulatie poate fi invecinat cu zone de degenerescenta hialina sau calcara C. odontoblastele au un aspect normal D. vasele sangvine au aspect normal E. fibrele nervoase sunt, in mare parte, degenerate.
(pag. 88)
S2109080. Diagnosticul diferential al hiperemiei preinflamatorii se face cu: A. Caria simpla B. Hiperestezia dentinara C. Deschiderea accidentala a camerei pulpare D. Hipersensibilitatea dentinara E. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa
(pag. 71)
S2109081. Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase totale se face cu: A. Nevralgia esentiala de trigemen B. Pulpita acuta seroasa partiala C. Parodontita apicala acuta purulenta D. Pulpita acuta purulenta totala E. Pulpita acuta purulenta partiala
(pag. 76)
S2109082. In pulpita acuta seroasa partiala putem ntlni: A. Dureri spontane B. Dureri provocate la cald C. Dureri iradiate D. Dureri continue E. Dureri localizate
170
171
Rezidentiat 2004
(pag. 73)
S2309083. Hiperemia preinflamatorie se caracterizeaz prin: A. ncetarea durerii dup ndeprtarea stimulului B. persistena durerii cteva minute dup ndeprtarea stimulului C. intensitate crescut a durerii D. intensitate moderat a durerii E. exacerbarea durerii mai mult la cald i mai puin la rece
(pag. 71)
S2309084. Modificrile morfologice n hiperemia preinflamatorie A. micorarea volumului odontoblastelor B. mrirea volumului odontoblastelor i fibroblastelor C. marginaie leucocitar D. prezena indivizilor microbieni n pulp E. scderea activitii metabolice celulare
(pag. 70)
S2309085. Care din urmtoarele afeciuni pulpare poate fi reversibil: A. pulpita seroas total B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita purulent parial D. pulpita seroas parial E. pulpita purulent total
(pag. 71,74)
S2309086. n pulpita seroas parial apare: A. scderea permeabilitii pereilor vasculari B. marginaie leucocitar redus C. marginaie leucocitar intens D. semne de inactivitate odontoblastic in centrul procesului inflamator E. hiperfuncie odontoblastic la periferia procesului inflamator
(pag. 72)
S2309087. n pulpita seroas parial: A. durerea este vie, iradiat B. durerea este vie, localizat C. durerea dispare dup ndeprtarea stimulilor D. durerea poate ine cteva minute E. durerea poate ine cteva ore
(pag. 73)
S2309088. n pulpita seroas parial: A. durerea este mai puternic la proba cu clorur de etil B. durerea este mai puternic la proba cu fuloarul nclzit C. durerile sunt calmate de ap rece D. durerile sunt calmate de ap cldu E. durerea cedeaz la calmante
(pag. 74)
S2309089. n pulpita seroas total: A. durerea apare ntotdeauna provocat
171
172
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. durerea poate s apar spontan durerea are caracter brutal durerea poate avea caracter progresiv durerea cedeaz intotdeauna la calmante
(pag. 75)
S2309090. Indicaii de tratament n hiperemia preinflamatorie A. tratamentul cariei dentare i coafaj indirect B. tratamentul cariei dentare i coafaj direct ntr-un timp, n cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare C. tratamentul cariei dentare i coafaj direct n doi timpi, n cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare D. amputaie vital E. extirpare vital
(pag. 72)
S2309091. Diagnosticul diferenial n pulpita purulenta parial se face cu: A. caria dentar simpl B. pulpita seroas coronar C. pulpita seroas total D. pulpita purulent coronoradicular E. parodontita apical acut purulent
(pag. 79)
S2309092. Din categoria pulpiteor cronice deschise fac parte formele: A. ulceroas B. polipoas C. scleroatrofic D. hiperplazic E. propriu-zis
(pag. 80)
S2309093. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale: A. Durere continua B. Durere pulsatila C. Hipersensibilitate la teste de vitalitate D. Sensibilitate la percutia in ax E. Durere localizata
(pag. 79)
S2309094. Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre: A. Pulpita acuta seroasa B. Pulpita acuta purulenta C. Fractura coronara D. Gangrena E. Pulpita cronica polipoasa
(pag. 85)
S2309095. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta prulenta partiala se face pe: A. Caracterul pulsatil al dureri B. Exacerbare la rece diminuare la cald C. Prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pupare D. Hipoexcitabilitate E. Imposibilitaea localizarii dintelui afectat
172
173
Rezidentiat 2004
(pag. 79)
S2309096. In startul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: A. Fibre conjunctive B. Limfocite C. Histiocite D. Macrofage E. Pulpa cu structura aparent normala
(pag. 84)
S2309097. Pulpita cronic nchis hiperplazic poate evolua i complica cu: A. pulpit seroas parial B. pulpit seroas total C. necroz pulpar D. fracturi ale dintelui E. parodontit apical cronic
(pag. 92)
S2509098. Indicaiile de tratament n hiperemia preinflamatorie sunt: A. Coafajul indirect B. Coafajul direct ntr-un timp C. Coafajul direct n doi timpi D. Amputaia vital E. Extirparea vital
(pag. 72)
S2609099. Anticorpii de tip IgG au aciune: A. Neutralizant B. Precipitant C. Aglutinant D. Opsonizant E. Activeaz complementul pe calea alternativ
(pag. 164)
S2609100. Care dintre imunoglobulinele de mai jos au aciune opsonizant i litic (dependent de complement): A. Ig G B. Ig A C. Ig M D. Ig D E. Ig E
(pag. 163)
S2609101. Reacia de precipitare inelar se utilizeaz: A. n laboratorul clinic pentru identificarea unor antigene B. n medicina legal pentru identificarea originii petelor de snge C. n medicina legal pentru testele de paternitate D. n controlul alimentelor pentru identificarea originii crnii E. Pentru dozarea anatoxinelor
(pag. 168)
S2609102. Imunodifuziunea radial simpl (tehnica Mancini) este folosit pentru determinarea concentraiei:
173
174
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. Albuminei Imunoglobulinelor Proteine ale sistemului complement Proteinelor totale Proteinei C reactive
(pag. 169)
S2609103. Tehnica imuno-blotting combin avantajele a trei metode: A. Separarea electroforetic a proteinelor (antigenelor) n gel B. Transferul electroforetic al spoturilor proteice (antigenelor) pe membran de nitroceluloz C. Identificarea proteinelor (antigenelor) prin anticorpi marcai cu enzime sau radionuclizi D. Separarea cromatografic a antigenelor E. Identificarea prin contraimunelectroforez a antigenelor
(pag. 178)
S2609104. Care dintre enzimele de mai jos sunt utilizate pentru marcarea anticorpului secundar n tehnica ELISA: A. ATP-aza B. Hexokinaza C. Fosfataza alcalin D. CPK E. Peroxidaza din hrean
(pag. 177)
S2609105. Reacia de aglutinare n tub se folosete pentru: A. Cuantificarea anticorpilor n serul pacienilor (serodiagnostic) B. Confirmarea rezultatelor aglutinrii pe lam C. Identificarea rapid n prelevate patologice, a bacteriilor capsulate D. Neutralizarea toxinelor, enzimelor, virusurilor E. Activitatea opsonizant
(pag. 172)
S2609106. Citotoxicitatea mediat celular implic n mod direct, celulele....: A. NK B. Limfocitele elper C. Limfocitele Tcitotoxic D. Limfocitele Tsupresor E. Limfocitele B
(pag. 194)
S2809107. Hiperemia preinflamatorie este incadrata ca entitate clinica separata pentru ca: A. Este apreciata ca faza incipienta a inflamatiei pulpei dentare B. Are o simptomatologie proprie C. Leziunile sunt minime D. Leziunile sunt ireversibile E. Necesita metode particulare de tratament
(pag. 68)
S2809108. Caracterele durerii in hiperemia preinflamatorie se refera la: A. Este provocata de excitatiile termice si chimice B. Durerea este mai intensa la cald decat la rece C. Apare mai ales la dulce
174
175
Rezidentiat 2004
D. Dureaza cateva minute de la indepartarea agentului declansator E. Nu este localizata

(pag. 71)
S2809109. Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa partiala releva: A. Dintele afectat are coloratie anormala B. Caria profunda are multa dentina ramolita C. Palparea cu sonda in profunzime este dureroasa D. Percutia dintelui in ax este dureroasa E. Testele de vitalitate sunt intens pozitive
(pag. 73)
S2809110. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa totala se face prin: A. Durerea spontana, iradianta, vie, lancinanta, in crize prelungite B. Palparea fina cu varful sondei poate declansa criza dureroasa C. Percutia in ax nedureroasa D. Testele de vitalitate negative E. Coloratia normala a dintelui, cu multa dentina ramolita in procesul carios
(pag. 76)
S2809111. Examenul subiectiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa evidentiaza: A. Lipsa durerii in general B. Aparitia de jena dureroasa uneori la masticatie C. Prin obliterarea cavitatii carioase cu resturi alimentare pot apare dureri pulpitice acute insa mai putin violente D. Discrete sangerari dupa periaj sau traume masticatorii E. Lipsa antecedentelor dureroase puternice
(pag. 84)
S2809112. Diagnosticul diferential in pulpita cronica deschisa granulomatoasa se face cu: A. Polipul gingival B. Necroza pulpara C. Pulpita cronica deschisa ulceroasa D. Gangrena pulpara E. Pulpitele cronice inchise
(pag. 87)
S2809113. Pulpitele cronice inchise au ca trasaturi comune: A. Se formeaza in interiorul camerei pulpare inchise B. Evolutia clinica este asimptomatica C. Procesul inflamator se desfasoara lent D. Prezenta tesutului de granulatie E. Au caracter invadant
(pag. 88)
S2809114. Diagnosticul diferential in pulpita cronica inchisa propriu-zisa se face cu: A. Pulpita cronica deschisa ulceroasa B. Necroza pulpara C. Gangrena pulpara simpla D. Pulpita cronica inchisa granulomatoasa E. Gangrena pulpara complicata
(pag. 90)
175
176
Rezidentiat 2004
S2809115. Simptomatologia pulpitei cronice inchise hiperplazice releva: A. Lipsa durerii in general B. Vaga jena dureroasa uneori C. Examenul radiologic fixeaza diagnosticul de certitudine D. Prin transparenta smaltului se poate constata roziul granulomului intern localizat coronar E. Percutie in ax dureroasa
(pag. 91)
S2909116. Tratamentul in pulpita acut toatal se face cu: A. Oznoterapie B. Diatermie C. Antibiotice endodontal D. Extirpare devital E. Amputatie vital
(pag. 82)
S2909117. Trsturile comune ale pulpitelor cronice inchise sunt: A. Se organizeaz si se dezvolt in conditiile unei camere pulpare inchise B. Procesul inflamator se desfoar lent C. Prezint imagini radiologice bine conturate D. Majoritatea au evolutie asimptomatic clinic E. Modificarea pulpei este caracterizat de prezenta esutului de granulaie
(pag. 88)
S2909118. Sensibilitatea dureroas n cazul unei pulpite cronice deschise poate apare: A. n masticatie, cnd alimentele sunt tasate in cavitatea carioas i se exercit presiune in spaiul endodontic B. Palparea cu sonda in profunzime C. n cazul unor reacutizri datorit obliterrii cavittii carioase pentru un timp mai lung cu resturi alimentare D. Testrii de vitalitate a dintelui la intensitti obinuite ale excitanilor E. Testrii de vitalitate a dintelui la intensitti mari ale excitanilor
(pag. 85)
176
177
Rezidentiat 2004
Tema nr. 10 Necroza i gangrena pulpar
BIBLIOGRAFIE:

S1210001. Forma anatomo-clinica de gangrena complicata se caracterizeaza prin; A. intereseaza strict pulpa fara raspuns din partea parodontiului apical B. procesul septic depaseste teritoriul pulpar si intereseaza parodontiul apical C. intereseaza numai partial teritoriul pulpar D. intereseaza numai teritoriul periapical E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 101)
S1210002. Prin necroza pulpara se intelege: A. mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti microbieni B. mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti fizico-chimici C. mortificarea septica a pulpei D. un proces inflamator al pulpei dentare E. un proces inflamator al tesuturilor periapicale
(pag. 94)
S1310003. Despre necroza de colicvatie sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia: A. Este o mortificare aseptica a pulpei dentare B. Dintele este modificat de culoare C. Testele biochimice sunt negative D. Testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un raspuns fals negativ E. Testele de vitalitate cu curent electric pot da un raspuns fals negativ
(pag. 98)
S1310004. Factorii cauzali cu actiune determinanta in gangrena pulpara sunt: A. Spasme vasculare prelungite urmate de ischemie B. Avitaminozele (A si C) C. Microorganismele ajunse in spatiul endodontic D. Stari fizioslogice: menstruaia, travaliul prelungit E. Luxatii cu intruzii
(pag. 99)
S1310005. Factorii cauzali cu actiune favorizanta in necroza pulpara pot fi: A. Traumatisme cu intensitate redusa dar repetate B. Luxatii, intruzii C. Diabet, hipertensiune arteriala D. Temperaturi mai mari de 75C E. Temperaturi sub 0C
(pag. 94)
S1310006. Primele elemente ce au de suferit in evolutia necrozei pulpare: A. Celulele
177
178
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Fibrele conjunctive Peretii vasculari Fibrele nervoase Substanta fundamentala
(pag. 97)
S1510007. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara se pune pe: A. Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare B. Hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare C. Teste de vitalitate pozitive D. Examen bacteriologic pozitiv E. Durere la excitanti termici
(pag. 101)
S1510008. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe: A. Modificarea de culoare a dintelui B. Hipersensibilitate la palparea cu sonda in camera pulpara C. Hipersensibilitate la palparea cu sonda in canalul radicular D. Teste de vitalitate pozitive E. Insamantare bacteriana pozitiva
(pag. 98)
S1510009. Factorii generali implicati in etiopatogenia necrozei pulpare sunt: A. Traumatismele dentare B. Avitaminozele C. Factori termici D. Factori chimico-toxici bucali E. Luxatiile dentare
(pag. 94)
S1510010. In gangrena pulpara sondarea cu ace Miller este: A. Dureroasa B. Sangeranda C. Dificila datorita unor obstacole de natura conjunctiva fibroasa D. Usoara, cu accesibilitate facila E. Fara sa puna in evidenta prezenta resturilor pulpare dezagregate
(pag. 101)
S1510011. Necroza de colicvatie este determinata de: A. Coagularea proteica produsa de arsenic B. Coagularea proteica produsa de fenol C. Coagularea proteica produsa de tricrezolformalina D. Coagularea proteica produsa de trioximetilen E. Solutii antiseptice, precum antiformina
(pag. 98)
S1510012. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde urmatoarele: A. Dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor vecini B. Durere la excitanti termici C. Durere la excitanti chimici D. Dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-cenusie E. Durere la percutie in axul dintelui
178
179
Rezidentiat 2004
(pag. 98)
S1610013. in gangrena pulpara simpla examenul clinic releva: A. insamantarea pe medii de cultura a continutului canalului radicular releva absenta florei bacteriene B. deobicei proces carios cu camera pulpara inchisa C. prezenta unei radiotransparente la nivel periapical D. teste de vitalitate negative E. la sondarea canalelor cu ace Miller apare durere.
(pag. 101)
S2110014. Aminele biogene apar in necroza pulpara prin: A. Paralizia vasoconstrictorilor B. Vicierea metabolismului local C. Staza vasculara prelungita D. Dilacerarile tisulare E. Autoliza lizozomala
(pag. 97)
S2110015. La ce temperatura se instaleaza rapid necroza pulpara: A. 45 C B. 50 C C. 65 C D. 75 C E. 80 C

(pag. 96)
S2310016. Gangrena pulpar simpl: A. este o mortificare aseptic B. se datoreaz n special germenilor aerobi C. se datoreaz germenilor anaerobi de putrefacie D. intereseaz parodoniul apical E. are o imagine radiografic caracteristic
(pag. 99)
S2310017. Intre formele de cangren nu figureaz: A. gangrena umed B. gangrena uscat C. gangrena parial D. gangrena total E. gangrena de colicvaie
(pag. 101)
S2310018. In gangrena pulpar simpl: A. testele de vitalitate sunt slab pozitive B. poate aprea o sensibilitate la lichide fierbini C. sondarea canalelor este uor dureroas D. flora microbian este absent E. apare o sngerare la deschiderea camerei pulpare
(pag. 101)
S2310019. Factorii cauzali cu aciune favorizant n necroza pulpar pot fi: A. Traumatisme cu intensitate redus dar repetate
179
180
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Luxaii, intruzii Diabet, hipertensiune arterial Temperaturi mai mari de 75C Temperaturi sub 0C
(pag. 94)
S2310020. Primele elemente ce au de suferit n evoluia necrozei pulpare A. Celulele B. Fibrele conjunctive C. Pereii vasculari D. Fibrele nervoase E. Substana fundamental
(pag. 97)
S2310021. Despre necroza de colicvaie sunt adevrate urmtoarele, cu excepia: A. Este o mortificare aseptic a pulpei dentare B. Dintele este modificat de culoare C. Testele biochimice sunt negative D. Testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un rspuns fals negativ E. Testele de vitalitate cu curent electric pot da un rspuns fals negativ
(pag. 98)
S2310022. Dintre examenele complementare, n gangrena pulpar simpl nu ne ajut: A. testele de vitalitate B. forajul explorator C. radiografia D. diafanoscopia E. transiluminarea cu fibr optic
(pag. 98)
S2510023. Diagnosticul diferenial al necrozei pulpare se face cu: A. Parodontita apical hiperemic B. Pulpita acut purulent total C. Pulpita cronic nchis propriu-zis D. Parodontita apical purulent E. Hiperemia preinflamatorie
(pag. 98,99)
S2610024. n tehnica sigilrii nu se execut urmtorii timpi operatori: A. controlul relaiilor ocluzale; B. splarea i uscarea; C. izolarea; D. verificarea sigilrii; E. extensia preventiv.
(pag. 35)
S2610025. Curarea suprafeelor dentare n cursul sigilrii se realizeaz astfel: A. prin periaj profesional cu peria profilactic i cu pasta format din pulbere de piatr ponce i ap; B. cu o buleta de vat mbibat n alcool; C. cu ajutorul unei sonde dentare; D. prin lefuire cu freze diamantate; E. prin periajul obinuit cu pasta de dini.
180
181
Rezidentiat 2004
(pag. 36)
S2610026. Avantajele sigilanilor fotopolimerizabili fa de cei autofotopolimerizabili sunt: A. materialul se ntrete lent; B. se ncorporeaz bule de aer; C. rigiditatea; D. materialul se ntrete n 10 -20 secunde; E. se pregtete materialul prin amestecare cu spatula.
(pag. 19)
S2610027. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt: A. se intervine pe dini sntoi; B. se trateaz cariile dentare; C. este o metod foarte scump de tratament; D. este o tehnic non-invaziva; E. necesit mai multe edine.
(pag. 11)
S2610028. Efectele sigilanilor sunt: A. blocheaz locusul preferat al streptococului mutans i al altor microorganisme cariogene; B. favorizeaz apariia marmoraiilor ocluzale; C. ofer o protecie minim fa de caria dentar, D. elibereaz ionii de calciu; E. opresc evoluia n profunzime a unui proces carios deja iniiat.
(pag. 15)
S2610029. Care afirmaii sunt adevrate: A. sigilarea cu ciment glass-ionamer este superioar calitativ sigilrii cu materiale speciale (sigilanti); B. cimenturile glass-ionamer se aplic mai uor dect sigilanii; C. cimenturile glass-ionamer se aplic mai greu dect sigilanii; D. cimenturile glass-ionamer au un timp de priz mai scurt dect sigilanii; E. cimenturile glsass-ionomar nu se finiseaz dup aplicare.
(pag. 32)
S2810030. Precizati substantele cu caracter chimic agresiv care pot provoca o necroza pulpara A. Hidroxidul de calciu B. Formolul C. Serul fiziologic D. Neofalina E. Apa distilata
(pag. 96)
S2910031. Factorii cauzali cu actiune favorizant in necroza pulpar pot fi: A. Luxatii, intruzii B. Traumatismele cu intensitate redus repetate C. Diabet, hipertensiune D. Temperaturi mai mari de 75 grade C E. Temperaturi mai mici de 0 grade C
(pag. 97)
S2910032. Factorii cauzali cu actiune determinant in gangrena pulpar sunt: A. Spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie
181
182
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Avitaminoze Microorganisme ajunse in spatiul endodontic Luxatii, intruzii Intoxicatii exogene cu diferite metale grele
(pag. 100)

S1210033. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu; A. parodontita apicala acuta hiperemica B. gangrena pulpara simpla C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa (propriu-zisa) D. hiperemia pulpara E. parodontita apicala cronica
(pag. 98)
S1210034. Factorii cauzatori ai gangrenei pulpare sunt: A. formolul B. cresterile mari si bruste de temperatura C. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana D. dezechilibrul circulator E. flora microbiana din mediul salivar
(pag. 102)
S1210035. Printre factorii chimico-toxici care pot produce necroza pulpara se numara A. formolul B. fenolul C. trioximetilenul D. clorhexidina E. arsenul
(pag. 96)
S1210036. Printre factorii etiologici ai necrozei pulpare se numara: A. substante toxice fizico-chimice B. cresterii mari a temperaturii C. factori microbieni din procesul carios D. traumatismele dentare care au determinat o fractura penetranta a dintelui respectiv E. aparate ortodontice care determina forte excesive gresit calculate, asupra unui dinte
(pag. 96-97)
S1210037. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numara: A. uscata B. umeda C. simpla D. complicata E. hiperemica
(pag. 101)
S1210038. Un dinte cu necroza pulpara poate prezenta: A. coloratie modificata B. hipersensibilitate si hiperestezie
182
183
Rezidentiat 2004
C. o obturatie mai veche D. lipsa de sensibilitate la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare E. testele de vitalitate pozitive la intensitati crescute ale curentului electric
(pag. 98)
S1210039. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu: A. hiperemia pulpara B. caria secundara recidiva C. parodontita apicala cronica D. pulpita cronica E. necroza pulpara
(pag. 102)
S1210040. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara simpla se pune pe urmtoarele aspecte A. carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. insensibilitate totala la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare C. prezenta hiperesteziei dentinare D. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati crecsute ale curentului electric E. imagine radiologica fara modificari ale parodontiului apical
(pag. 101)
S1210041. Necroza pulpara poate evolua spre: A. ramane pe o perioada in acest stadiu B. vindecare spontana C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa D. gangrena pulpara E. fractura dentara
(pag. 99)
S1210042. Printre complicatiile gangrenei pulpare simple amintim: A. parodontitele apicale acute B. fracturi corono-radiculare C. papilita D. endocardita E. glomerulonefrite
(pag. 102)
S1210043. Urmatoarele semne clinice caracterizeaza gangrena pulpara: A. modificari de culoare a dintelui B. sondarea canalelor radiculare nedureroase C. sondarea canalelor poate prezenta usoara sensibilitate D. prezenta unui proces carios care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare E. hipersensibilitate dentinara
(pag. 101)
S1310044. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu: A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Necroza pulpara D. Gangrena complicata E. Caria dentara
(pag. 101-102)
183
184
Rezidentiat 2004
S1310045. Diagnosticul diferential in nevroza pulpara se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Pulpita cronica deschisa C. Pulpita cronica inchisa D. Fractura dentara E. Parodontita apicala cronica
(pag. 98)
S1310046. Dupa devitalizare cu preparate pe baza de arsenic: A. Se produce o necroza de coagulare B. Se produce o necroza de colicvatie C. Deschiderea camerei pulpare produce o singerare abundenta D. Pulpa necrozata are aspect uscat E. Pulpa necrozata are un aspect brun-cenusiu
(pag. 98)
S1310047. Evolutia si complicatiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. Parodontita apicala B. Necroza pulpara C. Fractura coronara D. Boala de focar E. Fractura corono-radiculara
(pag. 102)
S1310048. Examenul radiologic in gangrena pulpara: A. Este elocvent B. Poate releva o radiotransparenta periapicala C. Poate releva ingustarea canalului radicular D. Poate evidenia existena denticulilor E. Poate evidentia o usara largire a canalului
(pag. 101)
S1310049. Gangrena umeda se caracterizeaza prin: A. tesut pulpar putrificat ferm B. Imagine radiologica cu modificari periapical C. tesut pulpar putrificat foarte moale D. Pierdere pariala a configuraiei structurale a pulpei E. Pierdere totala a configuratiei structurale a pulpei
(pag. 100)
S1310050. Microrganismele implicate in patogenia gangrenei pulpare sunt: A. Streptococi alfa hemolitici B. Stafilococul alb C. Stafilococul auriu D. Gonococi E. Pneumococi
(pag. 94)
S1310051. Modificari de culoare a dintelui se pot intalni in: A. Necroza pulpara B. Pulpita cronica deschisa
184
185
Rezidentiat 2004
C. Gangrena pulpara D. Pulpita cronica inchisa hiperplazica E. Pulpita cronica inchisa propriu
(pag. )
S1310052. Necroza pulpara: A. Se trateaza ca pulpita cronica inchisa B. Extirparea devitala este de electie C. Respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturatie radiculara corecta D. Nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica E. Se trateaza ca o gangrena pulpara
(pag. 98)
S1410053. Diagnosticul diferential al necrozi se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Granulonul intern Palazzi C. Paradontita apicala cronica D. Pulpita cronica deschisa E. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
(pag. 98-99)
S1410054. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Fetiditate C. Dureri la masticatie D. Teste de vitalitate negative E. Examen bacteriologic pozitiv
(pag. 101)
S1410055. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama: A. Modificarilor de culoare a dintelui B. Testelor de vitalitate negative C. Percutiei in ax negative D. Mirosului fetid E. Insamantarii bacteriene negative
(pag. 98)
S1410056. Evolutia si complicatiile necrozei pulpare sunt: A. Necroza poate ramane o perioada in acest stadiu B. Se produce infectarea pulpitei necrozate C. Provoaca rizaliza D. Duce la fractura dentara E. Aparitia chistului radicular
(pag. 99)
S1410057. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din: A. Cavitatea bucala B. Chiste de vecinatate C. Canal radicular lateral D. Circulatia general prin anacoreza E. Osul alveolar
(pag. 99)
185
186
Rezidentiat 2004
S1510058. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Parodontita apicala cronica C. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa D. Pulpita cronica deschisa E. Pulpita acuta purulenta totala
(pag. 99)
S1510059. Examenul histochimic in gangrena pulpara pune in evidenta o masa semiputreda compusa din: A. Materii grase B. Polipeptide alterate C. Hidrogen sulfurat D. Apa E. Monoxid de carbon
(pag. 101)
S1510060. Gangrena dentara constituie un focar de infectie pentru restul organismului, determinand: A. Glomerulonefrite B. Endocardite C. Afectiuni reumatismale D. Diabet zaharat E. Diabet insipid
(pag. 102)
S1510061. Microorganismele din spatiul endodontic, in gangrena pulpara sunt: A. Difteroizi B. Lactobacili C. Stafilococ auriu D. Stafilococ alfa-hemolitic E. Noocardia
(pag. 99)
S1510062. Radiofrafia dentara in gangrena pulpara arata: A. Transparenta crescuta a canalului radiculalar B. Micsorarea lumenului radicular prin depozite de dentina C. Prezenta barierei dentinocementoide la nivelul apexului D. Existenta denticulilor E. Spatii intertrabeculare marite de volum
(pag. 101)
S1510063. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este si tesutul pulpar propriu-zis, prin elaborarea unor elemente cu actiune distructiva locala: A. Enzime lizozomale B. Acizi nucleici C. Histidina D. Heparina E. Enzime proteolitice
(pag. 100)
S1510064. Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde: A. Modificarea de culoare a dintelui
186
187
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
Pierderea marcata de substanta dentara Durere la percutia transversala a dintelui Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare Examen bacteriologic pozitiv
(pag. 101)
S1510065. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde: A. Probe de vitalitate termice pozitive B. Probe de vitalitate electrice pozitive C. La diafanoscopie, dintele apare transparent D. Tehnica de transiluminare cu fibre optice indica o pierdere a transparentei si a coloratiei obisnuite E. Foraj explorator negativ
(pag. 98)
S1610066. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin: A. modificarea brutala a pH-ului B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare C. paralizia peretilor vasculari D. blocarea respiratiei celulare E. depolimerizarea colagenului.
(pag. 97)
S1610067. Cauzele necrozei pulpare pot fi: A. sectionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentar B. smulgerea vaselor la nivelul apexului dentar C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar D. dilacerarea tesutului pulpar cu eliberare de amine toxice E. compresia vaselor la nivelul apexului.
(pag. 95)
S1610068. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu: A. gangrena simpla B. parodontita apicala cronica C. pulpita seroasa partiala D. pulpita cronica deschisa E. pulpita cronica inchisa propriu-zisa.
(pag. 98-99)
S1610069. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza urmatoarelor semne: A. insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare B. absenta modificarilor radiologice periapicale C. carie profunda cu camera pulpara deschisa D. examen bacteriologic negativ E. teste de vitalitate pozitive.
(pag. 101)
S1610070. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se face pe baza urmatoarelor semne: A. dinte cu aspect normal B. test de vitalitate la rece negativ C. la palpare cu sonda in camera pulpara apare sangerare D. la testul electric raspunsul este pozitiv E. la percutie rezonanta este mata.
187
188
Rezidentiat 2004
(pag. 98)
S1610071. Prin necroza se intelege: A. modificarea aseptica a pulpei dentare sub actiunea microorganismelor B. distructia aseptica a tesutului pulpar sub actiunea agentilor fizici C. transformarea pulpei dentare intr-un tesut de granulatie bogat vascularizat D. atrofia fibroscleroasa si reticulara a pulpei dentare E. mortificarea pulpei sub actiunea agentilor chimici.
(pag. 94)
S1610072. Simptomatologia clinica in necroza pulpara: A. dintele are culoare modificata B. prezinta hiperestezie C. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare rosie viu D. probe de vitalitate negative E. la percutia rezonanta este mata.
(pag. 98)
S2110073. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Pulpita cronica nchisa hiperplazica C. Parodontita apicala cronica D. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa E. Pulpita cronica deschisa
(pag. 98-99)
S2110074. Necroza de coagulare poate fi provocata de: A. Arsenic B. Clorura de zinc C. Trioximetilen D. Fenol E. Tricrezolformalina
(pag. 98)
S2110075. Necroza de colicvatie poate fi declansata de: A. Tricrezolformalina B. Papaina C. Tripsina D. Antiformina E. Clorura de zinc
(pag. 98)
S2310076. Necroza de coagulare este secundar A. aciunii enzimatice B. creterii hidrofiliei C. blocrii circulaiei sangvine D. aciunii arsenicului E. coagulrii proteice
(pag. 98)
S2310077. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin A. Pulpa uscata
188
189
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Pulpa de culoare galben-brun Consistenta pulpara este redusa Extirparea se realizeaza in microfragmente Aparea adesea dupa arsenic
(pag. 98)
S2310078. Necroza de coligvatie este produsa prin: A. Enzime vegetale B. Enzime animale C. Solutii antiseptice D. Arsenic E. Bradichinina
(pag. 98)
S2310079. In gangrena pulpara simpla examenul radiologic arata: A. Radiotransparenta crescuta a canalului radicular B. Uneori stramtorarea lumenului canalului radicular C. Existenta denticulilor D. Lipsa barieri dentino cementoide E. Uneori largirea lumenului canalului radicular
(pag. 101)
S2310080. Semnele de gangrene simpla sunt: A. test de vitalitate negativ B. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal C. camera pulpara inchisa D. dinte modificat de culoare E. modificari periapicale pe radiografie
(pag. 101)
S2310081. Gangrena uscata: A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase B. succeede un traumatism C. succede actiunii unui agent chimic D. pereti dentinari alterati profund E. extirparea usoara a resturilor
(pag. 101)
S2310082. Diagnosticul diferenial n necroza pulpar se face cu: A. Gangrena pulpar simpl B. Pulpita cronic deschis C. Pulpita cronic nchis D. Fractura dentar E. Parodontita apical cronic
(pag. 98)
S2310083. Necroza pulpar: A. Se trateaz ca pulpit cronic nchis B. Extirparea devital este de elecie C. Respect tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaie radicular corect D. Nu necesit etap de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptic E. Se trateaz ca o gangren pulpar
189
190
Rezidentiat 2004
(pag. 98)
S2310084. Dup devitalizare cu preparate pe baz de arsenic: A. Se produce o necroz de coagulare B. Se produce o necroz de colicvaie C. Deschiderea camerei pulpare produce o sngerare abundent D. Pulpa necrozat are aspect uscat E. Pulpa necrozat are un aspect brun-cenuiu
(pag. 98)
S2310085. Diagnosticul diferenial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Necroza pulpar D. Gangrena complicat E. Caria dentar
(pag. 102)
S2310086. Modificri de culoare a dintelui se pot ntlni n: A. Necroza pulpar B. Pulpita cronic deschis C. Gangrena pulpar D. Pulpita cronic nchis hiperplazic E. Pulpita cronic nchis propriu-zis
(pag. 101)
S2310087. Gangrena umed se caracterizeaz prin: A. esut pulpar putrificat ferm B. Imagine radiologic cu modificri periapical C. esut pulpar putrificat foarte moale D. Pierdere parial a configuraiei structurale a pulpei E. Pierdere total a configuraiei structurale a pulpei
(pag. 100)
S2310088. Evoluia si complicaiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. Parodontita apical B. Necroza pulpar C. Fractura coronar D. Boala de focar E. Fractura corono-radicular
(pag. 102)
S2310089. Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar simpl este stabilit pe baza urmtoarelor aspecte A. Examen bacteriologic pozitiv B. Prezena unei carii profunde cu camera pulpar deschis i insensibilitate total la sondajul explorator C. Fetiditate (nu este caracteristic) D. Fetiditate (este caracteristic numai gangrenei) E. Examen bacteriologic negativ
(pag. 101)
S2510090. Evoluia necrozei pulpare se poate face spre: A. Fractur dentar
190
191
Rezidentiat 2004
B. Infectarea pulpei C. Parodontita apical acut D. Parodontita apical cronic E. Pulpita cronic nchis
(pag. 99)
S2610091. Timpii operatori n tehnica sigilrii cu rini compozite sunt: A. izolarea; B. bizotarea; C. extensia preventiv; D. splarea i uscarea; E. controlul relaiilor de ocluzie.
(pag. 35)
S2610092. Succesul sigilrii depinde de: A. rigurozitatea cu care practicantul respect tehnica de lucru; B. rigurozitatea cu care practicantul respect instruciunile firmei productoare; C. vrsta copilului; D. profunzimea procesului carios; E. mrimea suprafeei ocluzale.
(pag. 49)
S2610093. La controlul clinic periodic al sigilrii se pot ntlnii urmtoarele situaii: A. sigilarea este intact; B. sigilarea este pierdut parial; C. sigilarea are microneadaptri, vizibile pe radiografii bite-wing; D. a aprut un proces carios pe acceai suprafa dentar pe care s-a aplicat sigilantul; E. sigilantul este pierdut n totalitate.
(pag. 45)
S2610094. Avantajele enameloplastiei sunt: A. mpiedic ptrunderea profund a sigilantului; B. permite ptrunderea profund a sigilantului; C. crete rezistena la uzur a materialului aplicat; D. asigur o adaptare deficitar la smal; E. asigur o adaptare mai bun la saml.
(pag. 48)
S2610095. Persoane cu grad nalt de risc carios sunt: A. pacieni carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans; B. pacieni care consum foarte multe fructe; C. pacieni care consum zilnic mari cantiti de dulciuri; D. pacieni handicapai psihic sau fizic care nu pot efectua igiena oral; E. copiii precolari.
(pag. 62)
S2610096. coala stomatologic scandinav recomand sigilarea n urmtoarele situaii: A. molarii I i II predispui la carie; B. pacienii cu defecte de dezvoltare, de coalescena; C. toi molarii I; D. molarii I i premolarii I; E. molarii temporari.
191
192
Rezidentiat 2004
(pag. 65)
S2610097. Calitatile unui material de sigilare sunt: A. fluiditate; B. priza rapid n condiiile cavitii bucale; C. biocompatibilitate; D. s nale ocluzia; E. s nu perturbe ocluzia.
(pag. 15)
S2610098. Indicaiile odontomiei profilactice sunt: A. copii cu policarii i igien oral foarte bun; B. copii cu policarii i igien oral foarte proasta; C. existena unor dubii n legtur cu prezena sau absena unei carii; D. marmoraii pe suprafeele ocluzale; E. imposibilitatea efecturii unor controale periodice regulate.
(pag. 11)
S2610099. Sigilarea are urmtoarele indicaii: A. anuri i fosete adnci n forma de i, amfora, pictura; B. anuri i fosete adnci cu proasta coalescena; C. carie profund; D. carie de adncime medie; E. sonda agat, dar fr semne de carie dentar.
(pag. 61)
S2810100. In etiopatogenia necrozei se incadreaza: A. Factori generali B. Factori traumatici C. Factori termici D. Factori chimicotoxici E. Factori microbieni
(pag. 94-95)
S2810101. Factorii termici ce intervin in etiopatogenia necrozei pulpare sunt reprezentati de: A. O crestere a temperaturii cu 5gr. Celsius B. O scadere a temperaturii, brusca, cu 5 gr. Celsius C. scadere a temperaturii, foarte lenta, cu 5 gr. Celsius D. O scadere brutala a temperaturii la 0 gr. Celsius E. Scaderea temperaturii la 0 gr. Celsius nu produce modificari semnificative la nivel pulpar
(pag. 96)
S2810102. In legatura cu formolul sunt valabile urmatoarele afirmatii: A. Se utilizeaza in tratamentul hiperesteziei dentinare B. Se utilizeaza in tratamentul hipersensibilitatii C. Are capacitate mare de difuziune de-a lungul canaliculelor D. Efect coagulant asupra proteinelor E. Produce paralizia peretilor vasculari
(pag. 97)
S2810103. Arsenicul actioneaza prin A. Difuziune de-a lungul canaliculelor dentinare
192
193
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Efect coagulant asupra proteinelor Paralizia peretilor vasculari Blocarea respiratiei celulare Depolimerizarea colagenului
(pag. 97)
S2810104. In necroza pulpara au loc urmatoarele modificari la nivel microscopic A. Celulele prezinta modificari de forma B. Apare picnoza nucleului C. Apare cresterea in volum a nucleului D. Apare vacuolizarea citoplasmei E. fibrele conjunctive se disociaza prin depolimelizare
(pag. 97)
S2810105. Macroscopic necroza pulpara se caracterizeaza prin A. In necroza de colicvatie pulpa dentara este o masa semilichida, tulbure B. In necroza de colicvatie pulpa are consistenta redusa C. In necroza de colicvatie pulpa are consistenta crescuta D. In necroza de coagulare pulpa are consistenta redusa E. In necroza de coagulare pulpa are consistenta crescuta
(pag. 98)
S2810106. Diagnosticul pozitiv in gangrena simpla presupune A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sensibilitate crescuta la sondajul canalelor radiculare B. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sangerare abundenta la sondajul canalelor radiculare C. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate la sondajul canalelor radiculare D. Fetiditate E. Teste de vitalitate negative
(pag. 101)
S2810107. Diagnosticul diferential in gangrena pulpara simpla se face cu A. Necroza pulpara B. Gangrena complicata cu parodontita apicala acuta C. Pulpita acuta seroasa totala D. Pulpita acuta seroasa partiala E. Pulpita purulenta totala
(pag. 102)
S2910108. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numar: A. Umed B. Uscat C. Complicat D. Hiperemic E. Partial la dinii pluriradiculari
(pag. 101)
S2910109. Gangrena dentar constituie un focar de infectie pentru restul organismului determinnd: A. Diabet zaharat B. Glomerulonefrite C. Endocardite D. Afectiuni reumatismale E. Migrene
193
194
Rezidentiat 2004
(pag. 102)
S2910110. Printre factorii clinico-toxici care pot produce necroza pulpar putem enumera: A. Formolul B. Arsenul C. Clorhexidina D. Fenolul E. Toate rspunsurile de mai sus
(pag. 96-97)
194
195
Rezidentiat 2004
Tema nr. 11 Parodontite apicale acute i cronice
BIBLIOGRAFIE:

S1211001. Evolutia cea mai frecventa a unei parodontite apicale acute purulente este spre A. fistulizare B. vindecare definitiva C. cronicizare D. osteomielita E. supuratia lojilor si spatiilor cervico-faciale
(pag. 112)
S1311002. A doua faza in evolutia inflamatiei parodontiului: A. Este numita timpul mut B. Este caracteristica prin manifestarile vasculare si clinice C. Este faza de alteraretisulara primara D. Este o hiperemie de tip pasiv E. Dureaza intree cateva ore si cateva zile
(pag. 106)
S1311003. Abcesul Phoenix: A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu E. Este o parodontita apicala acuta seroasa
(pag. 98)
S1311004. Durerea este de intensitate maxima in parodontita apicala acuta seroasa A. in stadiu endoosos B. in stadiu de fistula C. in stadiu de hiperemie D. in stadiu subperiostal E. in stadiu submucos
(pag. 108)
S1311005. Parodontita apicala acuta hiperemica: A. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei pulpare B. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei ligamentelor periodontale C. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei osului alveolar apical D. Reprezinta faza iniiaala a inflamaiei septului interradicular E. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei septului interdentar
(pag. 104)
S1311006. Percutia in ax este pozitiva in parodontitele apicale cronice: A. in 90% din cazuri
195
196
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. in 20% din cazuri in 100% din cazuri in 70% din cazuri in 50% din cazuri
(pag. 114)
S1311007. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturata pot fi enumerate urmatoarele, cu exceptia: A. Parodontita apicala cronica fibroasa B. Granulom simplu conjunctiv C. Granulom epitelial D. Granulom chistic E. Parodontita apicala cronica condensata
(pag. 114)
S1311008. Trasatura esentiala a parodontitei apicale cronice condensate este: A. Imagine radiologica difuza, cu spatii trabeculare inguste B. Imagine radiologica de osteita circumscrisa, radiotransparenta C. ingustarea spatiului periapical D. Raspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. Percutia in ax este pozitiva
(pag. 124)
S1411009. Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde"timpul mut", fara rasunet clinic, in care modificarile sunt: A. biochimice B. mecanice C. chimice D. enzimatice E. fizice
(pag. 106)
S1411010. Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in inflamatiile parodontiului apical este cuprinsa intre: A. cateva minute si 3-4 ore B. 3 si 4 zile C. 2 si 3 ore D. 10-20 minute E. cateva saptamani
(pag. 106)
S1411011. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: A. modificarile vasculare B. modificarile chimice C. modificarile enzimatice D. durere E. rezorbtie osoasa
(pag. 108)
S1411012. Zona periferica a granulomului periapical poarta si denumirea de: A. zona de stimulare sau de incapsulare(fibroza periferica) B. zona exudativa C. zona de iritatie
196
197
Rezidentiat 2004
D. zona de necroza E. zona de vindecare
(pag. 119)
S1511013. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala purulenta se pune pe urmatoarele semne: A. Durere la testele de vitalitate dentara B. Durere exacerbata la sondarea canalelor radiculare C. Stare generala afectata D. Lipsa durerii la percutia in ax E. Aspect normal al mucoasei vestibulare si al tegumentelor
(pag. 109)
S1511014. In stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente, circumscrise, procesul de necroza de lichefiere este favorizat de: A. Tensiune mica intratisulara B. Cresterea pH-ului local C. Tulburari vasculare care impiedica o buna activitate trofica D. Scaderea infiltratului leucocitar E. Micsorarea spatiilor medulare
(pag. 110)
S1511015. Semnele subiective in parodontita apicala acuta purulenta sunt: A. Durere de intensitate mica B. Durere cu caracter lancinant C. Diminuarea durerii la schimbarea pozitiei capului D. Strangerea dintilor produce usurare E. Senzatie de agresiune
(pag. 111)
S1511016. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu: A. Necroza pulpara B. Pulpitele cronice C. Pulpitele acute D. Parodontite apicale acute E. Hiperemia preinflamatorie
(pag. 117)
S1511017. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute purulente se pune pe: A. Teste de vitalitate pozitive ale dintelui cauzal B. Teste de vitalitate negative ale dintilor vecini C. Fistulizarea cu eliminare de puroi D. Modificarea de culoare a dintelui E. Iradierea durerii in arcada antagonista
(pag. 112)
S1511018. Diagnosticul pozitiv in granulomul chistic se pune pe: A. Teste de vitalitate pozitive B. Crepitatie si depresibilitate in dreptul apexului C. Sangerare la sondarea canalelor radiculare D. Adenopatie loco-regionala E. Imagine radiologica difuza
(pag. 122)
197
198
Rezidentiat 2004
S1611019. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se face pe baza urmatoarelor semne: A. probe de vitalitate dentara pozitive B. durerea are caracter cronic C. tumefierea mucoasei si tegumentelor D. lipsa durerii la percutie in axul dintelui E. nu apar modificari in starea generala a organismului.
(pag. 109)
S1611020. Granulomul chistic reprezinta: A. o osteita apicala cronica si distructia osoasa cu contur difuz B. inlocuirea tesutului osos cu tesut de granulatie cu numerosi fibroblasti si histiocite C. stadiul final al unui granulom epitelial D. stadiul initial al unei parodontite apicale cronice fibroase E. o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie.
(pag. 121)
S1611021. in parodontita apicala cronica fibroasa tabloul morfopatologic arata: A. vasele sangvine au pereti subtiati B. leziunea este extinsa in osul alveolar C. sunt prezenti numerosi fibroblasti si fibrociti D. o parte din ligamentele Scharpay sunt ingrosate E. pernitele vasculare descrise de Schweitzer sunt bine dezvoltate
(pag. 116)
S1611022. Osteofibroza periapicala este o reactie de condensare osoasa care apare in: A. gangrena pulpara simpla B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita acuta purulenta totala D. pulpita cronica E. pulpita acuta seroasa totala.
(pag. 125)
S1611023. Reactiile din zona exudativa ("de contaminare") in granulomul simplu conjunctiv se caracterizeaza prin: A. vasoconstrictie B. lipsa exudatului C. prezenta unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear D. exudatul inflamator concentreaza exotoxinele microbiene E. lipsesc celulele macrofage.
(pag. 118)
S1611024. Tabloul morfopatologic in parodontita apicala acuta seroasa arata: A. pereti vasculari ingrosati B. ligamentele alveolo-dentare sunt subtiate C. desociere fibrilara prin depolimerizare D. corticala interna alveolara prezinta contur regulat E. ingustarea spatiilor intertrabeculare.
(pag. 108)
S2111025. Cu ce afectiune se face diagnosticul diferential al granulomului chistic: A. Actinomicoza
198
199
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Adenopatiile supurate Granulomul epitelial Osteomielita TOATE cele de mai sus
(pag. 122)
S2111026. Precizati parodontita apicala cronica cu imagine radiologica neconturata: A. Parodontita apicala cronica fibroasa B. Parodontita apicala cronica cu hipercementoza C. Osteita paradentara D. Parodontita apicala cronica condensanta E. Abcesul cronic apical
(pag. 114)
S2311027. Parodontita apical acut hiperemic A. Reprezint faza iniial a inflamaiei pulpare B. Reprezint faza iniial a inflamaiei ligamentelor periodontale C. Reprezint faza iniial a inflamaiei osului alveolar apical D. Reprezint faza iniial a inflamaiei septului interradicular E. Reprezint faza iniial a inflamaiei septului interdentar
(pag. 104)
S2311028. A doua faz n evoluia inflamaiei parodoniului: A. Este numit timpul mut B. Este caracteristic prin manifestrile vasculare i clinice C. Este faza de alterare tisular primar D. Este o hiperemie de tip pasiv E. Dureaz ntre cteva ore i cteva zile
(pag. 106)
S2311029. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturat pot fi enumerate urmtoarele, cu excepia: A. Parodontita apical cronic fibroas B. Granulom simplu conjunctiv C. Granulom epitelial D. Granulom chistic E. Parodontita apical cronic condensat
(pag. 114)
S2311030. Percuia n ax este pozitiv n parodontitele apicale cronice: A. n 90% din cazuri B. n 20% din cazuri C. n 100% din cazuri D. n 70% din cazuri E. n 50% din cazuri
(pag. 114)
S2311031. Abcesul Phoenix: A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente D. Este cauzat de reacutizri repetate ale granulomului simplu
199
200
Rezidentiat 2004
E. Este o parodontit apical acut seroas
(pag. 98)
S2311032. Trstura esenial a parodontitei apicale cronice condensate este: A. Imagine radiologic difuz, cu spaii trabeculare nguste B. Imagine radiologic de osteit circumscris, radiotransparent C. ngustarea spaiului periapical D. Rspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. Percuia n ax este pozitiv
(pag. . 124)
S2311033. Durerea este de intensitate maxim n parodontita apical acut seroas: A. n stadiu endoosos B. n stadiu de fistul C. n stadiu de hiperemie D. n stadiu subperiostal E. n stadiu submucos
(pag. 109)
S2511034. Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut seroas se pune pe baza urmtoarelor semne: A. Absena durerii B. Durere moderat C. Tumefierea mucoasei i a tegumentelor D. Teste de vitalitate pozitive E. Lipsa durerii la percuia n axa dintelui
(pag. 109)
S2611035. Electromiografia este o metod care apreciaz: A. funcia musculara dup potenialele de aciune; B. forele de la nivelul arcadelor dentare; C. modificri de poziie ale organelor n componena crora intra muchii; D. modificri de form i dimensiuni ale organelor pe care le inser muchii; E. forele de presiune exercitate pe feele vestibulare sau orale ale dinilor.
(pag. 412)
S2611036. n timpul articulrii fonetice normale se poate observa: A. sprijinul limbii pe suprafaa palatinal a incisivilor superiori; B. interpoziia limbii ctre incisivi; C. interpoziia limbii ctre premolari; D. vrful limbii n contact cu papila incisiv; E. sprijinul limbii pe faa linguala a incisivilor inferiori.
(pag. 381)
S2611037. n cadrul funciei fonatorii tulburrile de ritm cuprind: A. dislalia; B. sigmatismul; C. rotacismul; D. rinolalia; E. tahilalia.
(pag. 384)
200
201
Rezidentiat 2004
S2611038. n mod normal n deglutiia de tip adult: A. limba are o poziie posterioar; B. vrful limbii este aezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori; C. arcadele sunt n contact; D. limba vine n contact cu incisivii superiori; E. limba vine n contact cu treimea ocluzal a suprafeelor orale a dinilor laterali.
(pag. 354)
S2611039. Prelungirea stadiului de deglutiie infantil se datoreaz: A. maturitii neuromusculare; B. nclinrii palatinale a incisivilor superiori i a proceselor alveolare; C. maxilarului superior lrgit transversal; D. factorului genetic ereditar; E. macroglosiei.
(pag. 360)
S2611040. Raportul dintre deglutiie i dezvoltarea ap. DM: A. forele cele mai puternice se declaneaz n stadiul II al deglutiiei (stadiul faringian); B. timpul I al deglutiiei (stadiul bucal) rmne acelai n cursul vieii; C. dup erupia dinilor permaneni limba ptrunde ntre arcade n timpul deglutiiei; D. dac dup erupia dinilor temporari persist deglutiia infantil, situaia se consider anormal; E. ntr-o deglutiie normal buzele vin n contracie puternic.
(pag. 365)

S1211041. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute purulente se face cu A. pulpita acuta seroasa totala B. hiperemia pulpara C. abcesul paroodntal marginal D. osteomielita maxilara E. foliculita dintilor inclusi
(pag. 113)
S1211042. Diagnosticul pozitiv al granulomului simplu conjunctiv se pune pe baza urmatoarelor caracteristici A. teste de vitalitate pozitive B. modificari ale aspectului mucoasei vestibulare la nivelul apexului dintelui respectiv C. examenul radiologic releva existenta unei zone de radiotransparenta care inconjoara apexul D. examenul radiologic releva existenta unei zone radioopace care inconjoara apexul E. existenta fistulei sau a cicatricilor
(pag. 120)
S1211043. Diagnosticul pozitiv in cazul parodontitei apicale cronice condensante se face pe baza urmatoarelor semne A. imagine radiologica care evidentiaza un os periapical cu aspect radiotransparent bine conturat B. imagine radiologica care evidentiaza o radiotransparenta difuza periapicala C. imagine radiologica care evidentiaza un os periapical cu aspect mai albicios D. spatiul periodontal apical are tendinta de a fi desfiintat E. imagine radiologica difuza cu spatii trabeculare marite in volum
(pag. 124)
201
202
Rezidentiat 2004
S1211044. Examenele complementare in cazul parodontitelor apicale cronice evidentiaza A. raspunsuri negative la probele de vitalitate pulpara B. raspunsuri pozitive la probele de vitalitate in cazul pluriradicularilor C. examenul radiologic evidentiaza intinderea leziunii periapicale D. examenul radiologic evidentiaza leziuni periapicale E. examenele de laborator pot evidentia modificari de VSH si leucogramei
(pag. 115)
S1211045. Factorii etiologici care pot produce o parodontita apicala acuta hiperemica sunt A. pansamente endodontice iritante B. scaderi bruste si repetate de temperatura in mediul bucal C. substante devitalizante D. traumatisme determinate de o supraincarcare ocluzala E. agenti microbieni
(pag. 104)
S1211046. Formele clinice de parodontita apicala acuta sunt A. abcesul parodontal B. parodontita apicala seroasa C. parodontita apicala difuza (Partsch) D. parodontita apicala purulenta E. parodontita apicala hiperemica
(pag. 104)
S1211047. La examenul obiectiv in cazul unei parodontite apicale cronice neacutizate intalnim A. modificarea aspectului dintelui caracteristic gangrenei pulpare B. posibilitatea existentei unei fistule gingivale C. percutia verticala pozitiva in procent de 20% din cazuri D. sensibilitate dureroasa care cedeaza la presiunea pe dinte E. intotdeauna ganglionii regionali mariti in volum
(pag. 114)
S1211048. Semnele clinice subiective care caracterizeaza parodontita apicala acuta purulenta in stadiul endoosos si subperiostul sunt A. atingerea dintelui devine extrem de dureroasa B. durere spontana cu caracter pulsatil C. durere de intensitate redusa care apare doar la atingerea dintelui D. senzatie de egresiune a dintelui respectiv E. aplecarea capului sau schimbarea pozitiei corpului duce la scaderea intensitatii dureroase
(pag. 111)
S1211049. Semnele subiective ale parodontitei apicale acute seroase (difuza) sunt A. sensibilitate usoara la atingerea dintelui B. durere intensa care iradiaza in regiunile dentare invecinate C. durerea cedeaza la calmante obisnuite D. durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in egiunea cefalica E. durerea cedeaza la aplicarea de caldura
(pag. 108)
S1211050. Simptomatologia clinica care caracterizeaza parodontitele apicale cronice este reprezentata de A. durere de mica intensitate intermitenta
202
203
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. durerea se accentueaza la decubit senzatie usoara de egresiune a dintelui durere cu caracter nevralgiform lipsa puseelor acute in antecedente
(pag. 114)
S1311051. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmatoarele: A. Este o osteita apicala cronica B. Este o parodontita apicala cronica C. Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi D. Prezinta 4 zone E. Cel mai concludent estee examenul radiologic
(pag. 117)
S1311052. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. Pulpita acuta seroasa partiala B. Pulpita acuta seroasa totala C. Pulpita acuta purulenta partiala D. Pulpita acuta purulenta totala E. Pulpita cronica inchisa
(pag. 107)
S1311053. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. Foliculita acuta a dintilor inclusi B. Parodontite apicale cronice C. Pulpite acute D. Parodontita apicala acuta supurata E. Nevralgia de trigemen
(pag. 109)
S1311054. Durerea in parodontita apicala cronica poate imbracaurmatoarele aspecte: A. Absenta B. Nevralgiforma C. Senzatie de usoara egresiune D. Durere cu senzaie de oboseala ddupa masticaie E. Pulsatila
(pag. 114)
S1311055. Edemul din parodontita apicala acuta seroasa: A. Intereseaza buza superioara pentru dintii incisivi superiori B. Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv C. Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori D. Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori E. Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori
(pag. 108)
S1311056. Examenul radiologic este elocvent: A. in parodontita apicala acuta hiperplazica B. in parodontita apicala acuta seroasa totala C. in parodontita apicala acuta purulenta in primele faze D. in parodontite apicale cronice E. in parodontita apicala acuta purulenta in ultima faza
203
204
Rezidentiat 2004
(pag. 113)
S1311057. Precizati raspunsurile corecte in cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase: A. Pe canal este prezenta o secretie seroasa B. Durerea are caracter acut C. Durerea este prezenta la percutia in ax D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensitai foarte mari ale stimulului E. Este prezenta tumefierea mucoasei si tegumentelor
(pag. 108)
S1311058. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. Este diferita functie de factorii etiologici B. Percutia laterala este pozitiva C. Percutia in ax este negativa D. Este dominata de durere la atingerea dintelui cauzal E. Percutia in ax este pozitiva
(pag. 106)
S1411059. Accesul microorganismelor, ce constituie agenti microbieni in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice, se poate produce prin: A. canalul radicular B. pungi parodontale C. solutii de continuitate (plaga a mucoasei) D. microtraumatisme E. lucrari protetice defectoase
(pag. 105)
S1411060. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in: A. resturile epiteliale ale lui Mallasez B. mucoasa sinusala C. mucoasa bucala in cazul unor fistule D. pulpa dintelui E. osul alveolar
(pag. 120)
S1411061. Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicatie a gangrenei pulpare sunt prezente si urmatoarele semne: A. lipsa sangerarii in camera pulpara B. prezenta unei secretii seroase pe canal C. raspunsurile negative la testele de vitalitate D. durere la percutia in ax E. sangerare in camera pulpara
(pag. 109)
S1411062. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. pulpita acuta seroasa totala B. pulpita acuta purulenta totala C. pulpita acuta seroasa partiala D. pulpita acuta purulenta totala E. parodontita apicala cronica recidivanta(actualizarea uneia preexistente)
(pag. 107)
S1411063. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu:
204
205
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. pulpitele acute nevralgiile de trigemen foliculita acuta a dintilor inclusi pulpitele cronice caria simpla
(pag. 109)
S1411064. Diagnosticul diferential in granulomul chistic se face cu: A. granulomul simplu conjunctiv B. granulomul epitelial C. pulpita cronica granulomatoasa D. pulpita seroasa totala E. parodontita apicala acuta seroasa
(pag. 122)
S1411065. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe baza urmatoarelor semne: A. durere cu caracter acut B. durere la percutia in ax a dintelui C. tumefierea mucoasei si a tegumentelor D. teste de vitalitate pozitive E. stare generala nemodificata
(pag. 109)
S1411066. Examenul radiologic initial in parodontitele apicale cronice ne da relatii asupra: A. formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale B. unor tratamente endodontice si aprecierea calitatii lor C. unor fracturi radiculare D. unor cai false E. caracterului durerii
(pag. 115)
S1411067. Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate fi indusa de: A. microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui,cum ar fi cele induse de aparate ortodontice,cand fortele nu sunt bine controlate si dirijate B. traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice C. pungi parodontale adanci in cursul tratarii lor cu mese imbibate in substante medicamentoase D. agenti microbieni,cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba E. esecuri ale anesteziei
(pag. 104)
S1411068. Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evolutia sa urmatoarele trei stadii: A. stadiul endoosos B. stadiul subperiostal C. stadiul submucos D. stadiul de fistula E. stadiul de granulom periapical
(pag. 110)
S1411069. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de: A. utilizarea intempestiva a substantelor medicamentoase in timpul tratamentului mecanic de canal B. utilizarea arsenicului in scopul devitalizarii pulpare
205
206
Rezidentiat 2004
C. obturarea incorecta a canalului D. gangrena pulpara simpla E. caria simpla
(pag. 116)
S1411070. Prezenta durerii de mica intensitate,estompata, ce apare cu intermitente in parodontitele apicale cronice imbraca trei aspecte: A. durere cu caracter nevralgiform B. durere cu senzatie de usoara agresiune C. durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie D. durere insuportabila E. durere lancinata
(pag. 114)
S1411071. Procesul supurativ netratat( parodontita apicala acuta purulenta ) poate evolua spre: A. resorbtie si vindecare temporara B. fistulizare si vindecare temporara C. complicare cu proces osteomielitic D. cronicizare(in majoritatea cazurilor) E. parodontita apicala acuta hiperemica
(pag. 112)
S1411072. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu: A. stadiul de evolutie a inflamatiei B. topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva C. tipul de reactivitate individuala D. numarul de radacini ale dintelui E. varsta pacientului
(pag. 111)
S1511073. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica propriu-zisa se pune pe: A. Senzatia de prezenta adintelui pe arcada dupa atingerea lui B. Sensibilitate la percutia in ax C. Simptomatologie de pulpita totala D. Congestia mucoasa in dreptul apexului E. Prezenta fistulei in dreptul apexului
(pag. 107)
S1511074. Evolutia parodontitei apicale seroase difuze se face spre: A. Cronicizare B. Parodontita apicala acuta purulenta C. Stoparea procesului inflamator D. Sinuzita maxilara E. Adenopatie loco-regionala
(pag. 109)
S1511075. Parodontita apicala hiperemica iritativ-mecanica este produsa de urmatorii corpi straini care au patruns in parodontiul apical: A. Ace rupte B. Obturatii de canal cu depasire C. Resturi de mese de vata D. Conuri de hartie
206
207
Rezidentiat 2004
E. Freze rupte
(pag. 106)
S1511076. Parodontita apicala hiperemica provocata de o complicatie a necrozei pulpare prin agenti infectiosi sau chimici, prezinta: A. Sensibilitate mare la atingerea dintelui B. Senzatia de egresiune a dintelui C. Senzatia de agresiune a dintelui D. Durere la agenti fizici E. Durere la sondarea canalelor radiculare
(pag. 106)
S1511077. Substantele chimice folosite in tratamentul endodontic a caror aplicare incorecta duce la parodontita apicala acuta hiperemica sunt: A. Arsenic B. Formol C. Tricrezol D. Acid tricloracetic E. Acidul cromic
(pag. 105)
S1511078. Substantele folosite in tratarea pungilor parodontale care aplicate incorect duc la parodontite apicale acute hiperemice sunt: A. Compusi fenolici B. Azotatul de argint C. Acidul cromic D. Arsenicul E. Apa oxigenata
(pag. 105)
S1511079. Traumatismele implicate in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt: A. Lucrari protetice defectuoase B. Anomalii dento-maxilare cu blocaje ale miscarilor mandibulare C. Bruxism D. Aparate ortodontice incorect adaptate E. Traumatisme indirecte in cursul tratamentelor endodontice
(pag. 104)
S1511080. Chelatorii pe baza de EDTA produc dezechilibrare minerala locala, la nivelul parodontiului apical prin: A. Sustragerea ionilor de calciu B. Sustragerea radicalilor fosfat C. Blocarea ionilor de sodiu D. Blocarea ionilor de fluor E. Sustragerea ionilor de potasiu
(pag. 105)
S1511081. Diagnosticul diferential ala parodontitei apicale hiperemice se face cu: A. Pulpita acuta seroasa totala B. Pulpita acuta purulenta totala C. Parodontita apicala seroasa D. Gangrena pulpara E. Necroza pulpara
207
208
Rezidentiat 2004
(pag. 107)
S1611082. Aspectul macroscopic si microscopic al inflamatiei osoase in parodontita apicala este determinat de urmatoarele particularitati: A. starea generala a organismului B. os alveolar cu corticala interna groasa C. lipsa unui sistem limfatic in zona cervico-faciala D. calea prin care patrunde agentul agresor E. tesuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subtiri
(pag. 103)
S1611083. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute purulente se face cu: A. pulpita totala acuta purulenta B. abcesul parodontal marginal C. foliculita dintilor inclusi D. osteomielita E. pulpita cronica deschisa acutizata.
(pag. 113)
S1611084. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu: A. granulomul chistic B. actinomicoza C. parodontia apicala cronica fibroasa D. adenopatii supurate E. osteomielita.
(pag. 124)
S1611085. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica se pune pe baz urmatoarelor semne A. la atingerea dintelui apare senzatia de prezenta a dintelui in arcada dentara B. mucoasa in dreptul apexului de aspect normal C. simptomatologia de pulpita totala D. pe radiografie se evidentiaza un focar osteitic periapical E. dintele este sensibil la percutie in ax.
(pag. 107)
S1611086. in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt incriminate: A. bruxismul B. lucrari protetice in subocluzie C. traumatisme directe in cursul tratamentului endodontic D. eugenolul folosit in tratamentul endodontic E. agenti microbieni.
(pag. 104-405)
S1611087. Parodontita apicala acuta seroasa (difuza) se caracterizeaza prin: A. durere cu caracter lancinant provocata de difeite excitanti care cedeaza odata cu cresterea afluxului sangvin spre extremitatea cefalica B. adenopatia regionala C. absenta sensibilitatii la percutia in axul dintelui D. congestia mucoasei in dreptul radacinii dintelui E. durerea iradiaza in regiuni invecinate.
(pag. 108)
208
209
Rezidentiat 2004
S1611088. Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in infalamtiile parodontiului apical depinde de urmatorii factori: A. intensitatea agresorului B. timpul de actiune al agresorului C. natura agresorului D. cantitatea agresorului E. tonusul neuro-vegetativ individual
(pag. 106)
S1611089. Simptomatologia granulomului simplu conjunctiv A. durere vie lancinanta B. palparea mucoasei in dreptul apexului poate evidentia o usoara sensibilitate C. la teste de vitalitate la cald se constata sensibilitati D. explorarea cu sonda a camerei pulpare si a canalelor radiculare arata lipsa oricarei sensibilitati E. la examen radiologic se observa o zona de transparenta ce inconjoara apexul.
(pag. 119)
S1611090. Simptomatologia parodontitei apicale cronice difuze progresive (Partsch): A. nodul care deformeaza suprafata mucoasei B. palparea mucoasei in dreptul dintelui nu este dureroasa C. teste de vitalitate la cald pozitive D. teste de vitalitate la rece negative E. adenopatie regionala cu ganglioni indurati durerosi la palpare.
(pag. 123)
S2111091. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute hiperemice: A. Pulpita acuta seroasa totala B. Nevralgia de trigemen C. Pulpita acuta purulenta totala D. Parodontita apicala acuta purulenta E. Parodontita apicala cronica recidivanta
(pag. 107)
S2111092. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute purulente: A. Parodontita apical acuta seroasa B. Foliculita dintilor inclusi C. Nevralgia esentiala de trigemen D. Abcesul parodontal marginal E. Parodontita apicala cronica recidivanta
(pag. 113)
S2111093. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute seroase: A. Parodontita apicala cronica recidivanta B. Foliculita acuta a dintilor inclusi C. Nevralgia esentiala de trigemen D. Parodontita apicala acuta purulenta E. Parodontita apicala acuta hiperemica
(pag. 109)
S2311094. Durerea n parodontita apical cronic poate mbrca urmtoarele aspecte: A. Absent B. Nevralgiform
209
210
Rezidentiat 2004
C. Senzaie de uoar egresiune D. Durere cu senzaie de oboseal dup masticaie E. Pulsatil
(pag. 114)
S2311095. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmtoarele A. Este o osteit apical cronic B. Este o parodontit apical cronic C. Se mai numete granulom intern a lui Palazzi D. Prezint 4 zone E. Cel mai concludent este examenul radiologic
(pag. 114)
S2311096. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. Este diferit funcie de factorii etiologici B. Percuia lateral este pozitiv C. Percuia n ax este negativ D. Este dominat de durere la atingerea dintelui cauzal E. Percuia n ax este pozitiv
(pag. 114)
S2311097. Edemul din parodontita apical acut seroas A. Intereseaz buza superioar pentru dinii incisivi superiori B. Intereseaz aripa nasului pentru grupul incisiv C. Intereseaz regiunea palpebral pentru caninii superiori D. Intereseaz regiunea mentonier pentru incisivii inferiori E. Intereseaz regiunea genian pentru molarii inferiori
(pag. 108)
S2311098. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. Pulpita acut seroas parial B. Pulpita acut seroas total C. Pulpita acut purulent parial D. Pulpita acut purulent total E. gangrena
(pag. 107)
S2311099. Examenul radiologic este elocvent: A. n parodontita apical acut hiperplazic B. n parodontita apical acut seroas total C. n parodontita apical acut purulent n primele faze D. n parodontite apicale cronice E. n parodontita apical acut purulent n ultima faz
(pag. 113)
S2311100. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. Foliculita acut a dinilor inclui B. Parodontite apicale cronice C. Pulpite acute D. Parodontita apical acut supurat E. Nevralgia de trigemen
(pag. 109)
210
211
Rezidentiat 2004
S2311101. Precizai rspunsurile corecte n cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase A. Pe canal este prezent o secreie seroas B. Durerea are caracter acut C. Durerea este prezent la percuia n ax D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensiti foarte mari ale stimulului E. Este prezent tumefierea mucoasei i tegumentelor
(pag. 108)
S2311102. Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre: A. parodontita apicala acuta purulenta B. oprirea procesului inflamator C. cronicizare D. sinuzita de maxilar E. cuprinderea apexului dintilor vecini
(pag. 111)
S2311103. Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta A. mobilitatea dintelui B. febra C. lipsa adenopatiei D. senzatie de egresiune a dintelui E. test de vitalitate negative
(pag. 111)
S2311104. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de: A. Traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii B. Gangrena pulpara simpla C. Utilizarea arsenicului D. Obturarea corecta a canalului radicular E. Antisepticele utilizate pe canal
(pag. 116)
S2311105. Edemul buzei superioare apare dupa parodontita acuta seroasa la: A. Incisivi superiori B. Canini superiori C. Primii premolari superiori D. Premolarii secunzii superiori E. molari superiori
(pag. 111)
S2311106. Evolutii si complicatii in granulomul epitelial: A. nevralgie de trigemen boala de focar B. sinuzita odontogena C. abces parodontal marginal D. reacutizare E. focar de infectie in boala de focar
(pag. 121)
S2511107. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute difuze se face cu: A. Pulpitele acute B. Parodotita apical acut supurat
211
212
Rezidentiat 2004
C. Nevralgia de trigemeni D. Foliculita dinilor inclui E. Gangrena pulpar simpl
(pag. 109)
S2611108. n cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt: A. mentonul n zona centrala; B. zonele laterale ale partii superioare a fetei; C. zonele laterale ale partii inferioare a fetei; D. mentonul n zona inferioara; E. regiunea bilabiala.
(pag. 433-445)
S2611109. n cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt: A. mentonul n zona central; B. zonele laterale ale prii superioare a feei; C. zonele laterale ale prii inferioare a feei; D. mentonul n zona inferioara; E. regiunea bilabial.
(pag. 436)
S2611110. Dup modul de articulare consoanele sunt clasificate n: A. semiocluzive; B. bilabiale; C. ocluzive; D. labio-dentale; E. linguale.
(pag. 377)
S2611111. Interpoziia cu succiune intens se caracterizeaz prin: A. nu exist dect teoretic; B. este modalitatea principal de producere a interpoziiilor; C. apar contracii ritmice ale musculaturii labiale n jurul elementului interpus; D. forele declanate de aceste micri sunt minime; E. scderea pronunat a presiunii intraorale.
(pag. 437)
S2611112. Pasajul aerian nazofaringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorit: A. arhitectonicii speciale; B. funciilor specifice ale epiteliului; C. inervaiei; D. funciilor glandulare; E. esut venos erectil.
(pag. 318)
S2611113. Anomaliile care influeneaz n mod special respiraia sunt: A. ngustarea maxilarului superior; B. retropoziia mandibulei; C. ocluzia adnc acoperit; D. ocluzia deschis; E. prognatie mandibular.
(pag. 326)
212
213
Rezidentiat 2004
S2611114. Inconvenientele alimentaiei artificiale constau n special n: A. copilul evit s fac micri de propulsie; B. ingestia de aer (aerofagie); C. crete secreia salivar; D. absena stimulilor funcionali; E. influene de ordin general.
(pag. 332)
S2611115. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influeneaz masticaia sunt: A. reducerea suprafeei de contact ocluzal; B. dificultatea efecturii unor micri masticatorii, C. lezarea direct a mucoasei de pe maxilarul antagonist; D. limitarea micrilor masticatorii prin blocaje; E. cariile dentare n perioada dureroas.
(pag. 345)
S2611116. n tratamentul deglutiiei infantile: A. corectarea anomaliilor morfologice atrage dup sine i reeducarea funcional; B. aparatele ortodontice vor nltura forele anormale exercitate de buzele inferioare; C. dup ndepartarea aparatului componentul funcional poate fii identic cu cel dinainte n 6% din cazuri; D. se va mbina reeducarea funcional cu corectarea anomaliilor morfologice; E. dup ndepartarea scutului lingual se produc schimbri imediate n secvenele nghiirii.
(pag. 366)
S2611117. Ciclul, micarea complet a corzilor vocale, se compune din urmtoarele faze: A. faza de deprtare a corzilor vocale; B. faza de contracie a corzilor vocale; C. faza de elongaie minim a corzilor vocale; D. faza de apropiere a corzilor vocale; E. faza de acolare.
(pag. 373)
S2911118. Factorii etiologici care pot produce o parodontit apical acut hiperemic sunt: A. Agentii microbieni B. Pansamentele endodontice iritante C. Scderi brute, repetate de temperatur in consumul alimentelor reci D. Substante devitalizante E. Traumatisme determinate de supranclzire ocluzal
(pag. 104-105)
S2911119. Parodontita apical seroas (difuz) se caracterizeaz prin: A. Congestia mucoasei in dreptul redacinii dintelui B. Adenopatie regional C. Durere cu caracter lancinant, permanent D. Cedeaz la calmante obinuite E. Durerea iradiaz in regiunile invecinate
(pag. 108-109)
S2911120. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate in raport cu: A. Num rul de rdcini al dintelui B. Topografia dintelui i structurii osoase din zona respectiv
213
214
Rezidentiat 2004
C. Stadiul de evolutie al inflamaiei D. Vrsta pacientului E. Tipul de reactivitate individual
(pag. 111)
S2911121. Leziunile osteitice periapicale in parodontita apical cronic cu imagine radiologic conturat pot fi: A. Granulomul simplu conjunctiv B. Parodontit apical cronic condensat C. Parodontit apical cronic cu hipercementoz D. Osteita paradentar (Merkior) E. Parodontite apicale cronice specifice (TBC, actinomicoz)
(pag. 113-114)
S2911122. Parodontita apical cronic fibroas poate fi determinat de: A. Gangrena pulpar simpl B. Carie simpl profund C. Obturarea incorect a canalului D. Utilizarea arsenicului in scopul devitalizrii E. Traumatizrii tesutului apical cu instrumentarul de canal in timpul tratamentului mecanic
(pag. 116)
214
215
Rezidentiat 2004
Tema nr. 12 Tratamentul inflamaiilor pulpare
BIBLIOGRAFIE:

S1312001. Coafajul direct in doi timpi se recomanda in: A. deschiderile accidentale ale camerei pulpare B. inflamatia incipienta a pulpei dentare C. pulpita seroasa totala D. pulpita purulenta pariala E. pulpita cronica inchisa
(pag. 140)
S1312002. Extirparea devitala este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa dentara, dupa insensibilizare prin mijloace chimice si se realizeaza: A. intr-o sedinta B. in doua sedinte C. in trei sedinte D. in patru sedine E. in cinci sedinte
(pag. 155)
S1312003. Toate metodele de conservare totala sau partiala a pulpei vii respecta urmatoarele principii, cu o exceptie: A. evitarea suprainfectarii din mediul bucal B. evitarea lezarii pulpei C. evitarea substantelor chimice nocive D. pe suprafaa pulpei descoperite nu se aplica substane hostofile E. pe suprafata pulpei descoperite se aplica substante biastimulatoare
(pag. 132)
S1412004. Cate ore se mentine pansamentul cu pulbere de arsen la pluriradiculari, in vederea efectuarii amputatiei devitale: A. 24 B. 12 C. 48 D. 72 E. 94
(pag. 144)
S1412005. Metoda biologica de conservare in totalitate a pulpei dentare inflamate este: A. metoda ocalexica B. amputatia vitala C. extirparea vitala D. coafaj indirect E. pulpotomia
(pag. 135)
215
216
Rezidentiat 2004
S1412006. Metoda de conservare partiala a pulpei vii este: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. extirpare vitala D. amputatia vitala E. metoda prin rotatie
(pag. 136)
S1412007. Metoda de indepartare in totalitate a pulpei dentare este: A. pulpectomia vitala B. metoda ocalexica C. pulpotomia vitala D. pulpotomie devitala E. amputatie vitala
(pag. 136)
S1512008. Cauzele locale ale persistentei hemoragiei in canal, in cursul unei extirpari vitale, sunt: A. Stari fiziologice congestive B. Hemofilie C. Perforarea podelei camerei pulpare D. Diateze hemoragice E. Afectiuni hepatice
(pag. 153)
S1512009. Factorii generali de care trebuie sa se tina seama in realizarea unui coafaj direct sunt: A. Varsta pacientului B. Volumul coroanei dintilor C. Volumul cavitatii D. Starea anterioara a dintelui E. Marimea deschiderii camerei pulpare
(pag. 139)
S1512010. Indicatiile amputatiei vitale sunt: A. La copii si la tineri, pe dintii frontali B. Pulpopatiile avansate C. Pulpite acute purulente D. Gangrena pulpara E. La copii si tineri, pe PM si M
(pag. 142)
S1512011. Indivatiile amputatiei devitale sunt: A. Molarii persoanelor tinere B. Dintii mobili parodontotici C. Dinti cu canale drepte D. Pulpite acute purulente E. Pulpite necrozate
(pag. 143)
S1512012. Substantele folosite pentru coafajul direct trebuie sa aiba urmatoarele calitati: A. Insolubile in apa si umori tisulare B. pH acid C. Eficacitate mare in concentratie mare
216
217
Rezidentiat 2004
D. Actiune antiinflamatoare si antiseptica indelungata E. Toxicitate tisulara
(pag. 137)
S1512013. Tratamentul pulpitei seroase totale se face prin: A. Amputatie vitala B. Amputatie devitala C. Coafaj indirect D. Extirpare vitala E. Coafaj direct
(pag. 134)
S1612014. Amputatia vitala este indicata: A. dinti mobili parodontotici B. molarii persoanelor in varsta C. dinti temporari D. la copii si la tineri la premolari si molari cu radacinile in curs de formare E. molari de minte.
(pag. 142)
S1612015. Tratamentul pulpitei seroase totale: A. se face prin coafaj direct B. se face prin extirpare vitala C. se face prin coafaj indirect D. amputatie devitala E. toate de mai sus.
(pag. 134)
S2112016. Cand se aplica un pansament medicamentos endodontic dupa o extirpare vitala: A. Hiperemie preinflamatorie B. Pulpita acuta seroasa partiala C. Pulpita acuta seroasa totala D. Pulpita acuta purulenta partiala E. Extirpare in scop protetic
(pag. 153)
S2112017. In cazul unui coafaj direct intr-o inflamatie incipienta a pulpei dentare pentru cat timp se poate repeta pansamentul cu antibiotice daca primul pansament nu a fost eficient: A. 1 zi B. 2 zile C. 3 zile D. 4 zile E. 5 zile
(pag. 141)
S2312018. Toate metodele de conservare total sau parial a pulpei vii respect urmtoarele principii, cu o excepie A. evitarea suprainfectrii din mediul bucal B. evitarea lezrii pulpei C. evitarea substanelor chimice nocive D. pe suprafaa pulpei descoperite nu se aplic substane histofile E. pe suprafaa pulpei descoperite se aplic substane biostimulatoare
217
218
Rezidentiat 2004
(pag. 132)
S2312019. Coafajul direct n doi timpi se recomand n A. deschiderile accidentale ale camerei pulpare B. inflamaia incipient a pulpei dentare C. pulpita seroas total D. pulpita purulent parial E. pulpita cronic nchis
(pag. 140)
S2312020. Extirparea devital este o metod chirurgical prin care se ndeprteaz n totalitate pulpa dentar, dup insensibilizare prin mijloace chimice i se realizeaz A. ntr-o edin B. n dou edine C. n trei edine D. n patru edine E. n cinci edine
(pag. 155)
S2512021. Tratamentul pulpitei purulente pariale se face prin: A. Coafaj direct n dublu timp B. Extirpare vital aseptico-antiseptic C. Coafaj indirect ntr-un timp D. Amputaie vital E. Coafaj indirect n doi timpi
(pag. 134)
S2612022. Caria radicular A. lipsa smalului (susceptibil la atacul acid) i confer o evoluie mai lent B. este uor de reconstituit C. este la distan mare de pulp de aceea este, de obicei, asimptomatic D. n faza iniial se prezint ca o pat cretoas pe suprafaa smalului E. nu intereseaz cementul, acesta rmnnd intact deasupra dentinei cariate
(pag. 140)
S2612023. caria acut A. durerile intense ce o caracterizeaz duc la mortificarea pulpei B. apar izolat, la un numr mic de dini C. contrar denumirii, au o evoluie lent ns afecteaz ntreaga coroan D. este mai frecvent la copii i tineri E. se mai numete i carie "imploziv sau "fondant
(pag. 143)
S2612024. n funcie de extindere, caria care a produs cavitate poate fi: A. caria penetrant; se mai numete i "exploziv datorit sunetului produs la percuie cu sonda B. caria profund; intereseaz dentina n totalitate, de multe ori deschiznd chiar camera pulpar C. caria superficial; prezint o penetrare bacterian intens datorit vecintii cu placa dentar D. caria cronic; cea mai frecvent form E. caria medie; se ntinde pn la jonciunea smal dentin
(pag. 143)
S2612025. Caria incipient pe suprafeele dentare netede A. dac este oprit n evoluie se prezint sub forma unei pete albe cretoase
218
219
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
dac este colorat n brun sau negru nsemneaz c este oprit n evoluie poate fi detectat cu sonda deoarece suprafaa nu este intact se prezint ca o pat cu transparena crescut datorit reprecipitrii srurilor minerale poate fi evideniat mai uor dac umezim smalul
(pag. 146)
S2612026. Leziuni cu care se face diagnosticul diferenial al cariei A. abfracia este o lips de substan produs prin friciunea smalului cu diferite obiecte externe B. atriia este o linie de fractur fr dentin alterat C. eroziunea este o pierdere de substan ca rezultat al micrilor funcionale mandibulare D. abrazia este o atriie mai erodat E. miloliza este o lips de substan aprut prin microfracturi cervicale ca urmare a flectrii dinilor sub aciunea unor fore excentrice intense
(pag. 151)
S2612027. Leziuni cu care se face diagnosticul diferenial al cariei A. amelosinteza perfect este caracterizat prin geneza deficitar a dentinei B. ameloforeza indirect este o afeciune ereditar a smalului C. dentinogeneza imperfect este ereditar i se caracterizeaz prin smal deficitar ca form sau calcefiere D. hipotrofia amelar cronic dentinar apare cnd ameloblastele sunt afectate n timpul formrii smalului, rezultnd un smal deficitar E. displazia cronic primar se prezint sub form de eroziune, gropie n anuri, lips de substan cu aspect de fagure de miere
(pag. 151)
S2812028. Dupa obturatia coronara definitiva la un dinte la care s-a facut coafaj direct dispensarizarea se face A. Din trei in trei luni timp de un an B. Din sase in sase luni timp de doi ani C. La un an de zile D. La doi ani de zile E. La trei luni
(pag. 140)
S2812029. In cadrul coafajului indirect in doi timpi pasta cu antibiotice se mentine o perioada de timp de A. 48 ore B. 72 ore C. 5 zile D. 7-10 zile E. 30-45 zile
(pag. 136)
S2912030. Tratementul pulpitei purulente totale consta in: A. Coafaj indirect B. Extirpare vitala aseptico-antiseptica C. Coafaj direct D. Pulpectomie devitala E. Amputatie devitala
(pag. 135)
219
220
Rezidentiat 2004
S1212031. Amputatia devitala se aplica in cazul A. molari de minte B. molarii persoanelor tinere C. dinti temporari D. pulpite acute purulente E. dinti cu canale foarte curbe
(pag. 143)
S1212032. Cauzele locale ale hemoragiei persistente in canal sunt A. menstruatia B. lezarea parodontiului marginal C. diateze hemoragice D. cai false radiculare E. cai false radiculare
(pag. 153)
S1212033. Coafajul direct este contraindicat in cazul A. dinti ectopici B. dinti suprasolicitati C. carii ocluzale D. carii distale ale molarilor secunzi superiori E. dinti slefuiti in scop protetic
(pag. 139)
S1212034. Coafajul direct in deschiderile accidentale ale camerei pulpare se considera reusit cand A. testele de vitalitate evidentiaza hiposensibilitate B. testele de vitalitate evidentiaza usoara hipersensibilitate C. teste de vitalitate evidentiaza o sensibilitate normala D. pansamentul a ramas integru E. pacientul a prezentat dureri provocate
(pag. 140)
S1212035. Coafajul indirect este o metoda terapeutica indicata in A. pulpita seroasa partiala B. inflamatia pulpara incipienta C. tratamentul plagii dentinare a cavitatii rezultate prin tratarea cariilor simple D. inflamatii pulpare avansate E. pulpita seroasa totala
(pag. 136)
S1212036. Extirparea devitala se indica in cazurile A. in care nu poate fi folosita anestezia B. cariilor cu evolutie subgingivala C. pulpitelor purulente partiale D. dintilor cu canale foarte curbe E. dintilor situati distal pe arcada la care accesul este dificil
(pag. 154)
S1212037. Extirparea pulpei radiculare la incisivii centrali si laterali inferiori se face cu ace extractoare
220
221
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. medii groase extrafine fine extra-extrafine
(pag. 150)
S1212038. Extirparea vitala a pulpei prin metoda aseptico-antiseptica se indica in A. pulpita seroasa partiala B. pulpita purulenta partiala C. pulpita seroasa totala D. pulpita purulenta totala E. pulpitele cronice
(pag. 134)
S1212039. Extirparea vitala este indicata in A. pulpite cronice B. abraziune dentara patologica C. parodontite marginale cronice cu mobilitate gradul III D. fracturi radiculare in 1/3 apicala a radacinii E. dinti aflati in vecinatatea unor tumori benigne
(pag. 147)
S1212040. In coafajul direct se folosesc substante cu urmatoarele proprietati A. solubilitate in apa si umori tisulare B. actiune antiinflamatoare indelungata C. pH acid D. eficacitate mare in concentratie mica E. toxicitate tisulara minima
(pag. 137)
S1212041. Intre substantele protectoare cu adaos de antiseptice folosite in coafajul direct se numara: A. timozin B. cianoacrilati C. citronellol D. eugenat de zinc E. calxilul
(pag. 138)
S1212042. Tratamentul mecanic in extirpare trebuie sa respecte urmatoarele reguli A. se face dintr-o data pe tot canalul B. se lucreaza in conditii de perfecta asepsie C. se trepaneaza apexul D. se folosesc mijloace chimice de permeabilizare E. se pastreaza un bont pulpar apical de 1-1,5 mm
(pag. 149)
S1212043. Tratamentul medicamentos obligatoriu se instituie in urmatoarele situatii A. extirparea s-a facut in pulpita acuta purulenta totala B. extirparea s-a facut in pulpita acuta seroasa totala C. nu putem opri hemoragia pe canal D. campul operator a fost inundat de saliva
221
222
Rezidentiat 2004
E. canalul radicular este uscat
(pag. 153)
S1212044. Tratamentul plagii dentinare in hiperemia pulpara se face cu A. substante remineralizante B. substante usor antiseptice C. clorura de zinc D. azotat de argint E. hidroxid de calciu
(pag. 133)
S1212045. Trioxidul de arsen se prezinta sub forma de A. picaturi B. pasta C. fibre D. pulbere E. granule
(pag. 143)
S1312046. Amputatia devitala: A. este o interventie chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa coronara dupa insensibilizare chimica B. este o interventie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa radiculara vie C. este o interventie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa radiculara mumifiata D. este o intervenie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa coronoradiculara mumifiata E. este o interventie chirurgicala contraindicata in cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor necrozate
(pag. 143)
S1312047. Coafajul direct o metoda terapeutica de pansare a pulpei dentare descoperite cu o substanta: A. izolanta B. neiritanta C. insolubila in apa si umorile tisulare D. antiinflamatoare E. dentinoneogenetica
(pag. 137)
S1312048. Coafajul indirect este o metoda terapeutica indicata in: A. caria simpla B. hiperemia pulpara cu camera pulpara inchisa C. pulpita seroasa partiala D. pulpita purulenta pariala E. pulpita cronica inchisa
(pag. 136)
S1312049. In cadrul extirparii devitale, pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansamentului arsenical, in diferite grade de insensibilizare: A. insensibilitate totala coronara si radiculara B. pulpa coronara insensibila si sensibilitatea marcata a pulpei radiculare C. pulpa coronara insensibila si sensibilitate a pulpei radiculare in regiunea apicala D. atat pulpa coronara cat si pulpa radiculara sunt foarte sensibile, pulpa are o coloraie rosie, vie E. pulpa coronara foarte sensibila, iar pulpa radiculara cu total insensibila
(pag. 155)
222
223
Rezidentiat 2004
S1312050. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. pulpotomia vitala D. pulpotomia devitala E. pulpectomie vitala
(pag. 136)
S1312051. Metodele de conservare partiala sau totala a pulpei vii sunt urmatoarele cu exceptia: A. coafajul indirect B. extirparea vitala C. amputatia vitala D. coafajul direct E. extirparea devitala
(pag. 132)
S1312052. Pansamentul cu pulbere de arsenic, in scopul insensibilizarii chimice a pulpei dentare, se mentine: A. timp de 48 de ore la pluriradiculari B. timp de 48 de ore la monoradiculari C. timp de 72 de ore la pluriradiculari D. timp de 24 de ore la pluriradiculari E. timp de 24 de ore la monoradiculari
(pag. 144)
S1312053. Pentru mumificarea pulpei radiculare in cadrul metodei de pulpotomie devitala,se poate folosi: A. trioxid de arsen B. tricrezol formalina C. triopasta Gysi D. paraformaldehida E. trioximetilenul
(pag. 145,147)
S1312054. Pulpectomia vitala se finalizeaza cu obturatia radiculara definitiva, cu exceptia situatiilor: A. extirparea a fost facuta in pulpita seroasa totala B. extirparea a fost facuta in pulpita purulenta partiala sau totala C. extirparea a fost facuta in pulpite cronice D. campul operator a fost inundat de saliva E. nu putem opri hemoragia pe canal
(pag. 153)
S1312055. Pulpotomia vitala este o metoda chirurgicala recomandata: A. la copii si tineri pe molari si premolari, cu radacini in curs de formare B. la copii si tineri pe molari si premolari cu pulpite cronice inchise C. la copii si tineri pe molari si premolari cu pulpopatii incipiente D. cand este indicat coafajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat datorita condiiilor anatomo-topografice nefavorabile ale dintelui E. la pacientii la care nu se recomanda anestezie tronculara periferica
(pag. 142)
S1312056. Substantele pe baza de trioxid de arsen folosite in scopul insensibilizarii chimice pulpare se pot prezenta sub forma
223
224
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. pulbere pasta solutie fibre granule predozate
(pag. 143)
S1312057. Tratamentul hiperemiei pulpare respecta urmatoarele faze: A. eliminarea tesuturilor alterate B. obturatia provizorie C. obturatia de durata D. tratamentul plagii dentinare E. protejarea pulpei prin obturatie de baa cu eugenat de zinc
(pag. 132)
S1412058. Amputatia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa coronara dupa anestezie, mentinandu-se pulpa radiculara vie.Este indicata in urmatoarele conditii: A. la copii si adolescenti pe molari si premolari B. la dintii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat C. dinti mobili parodontotici D. dinti cu canale foarte curbe E. molarii persoanelor in varsta
(pag. 142)
S1412059. Coafajul direct este indicat in urmatoarele situatii: A. dinti ce nu ofera accesibilitate B. dinti cu carii ocluzale C. deschiderea camerei pulpare maximum 1-1,5 mm D. deschiderea accidentala a camerei E. la molarii de minte
(pag. 139)
S1412060. Fazele de tratament ale hiperemiei pulpare sunt urmatorele: A. faza ocalexica B. eliminarea tesuturilor alterate C. tratarea plagii dentinare D. protejarea pulpei prin obturatii de baza E. obturarea de durata
(pag. 132)
S1412061. Pastele cu antibiotice folosite curent in coafajul direct sunt: A. pasta Pulpomixin B. pasta Allasion C. pasta Dontisolon D. pasta cu folie de aur E. pasta cu folie de teflon
(pag. 138)
S1412062. Substante biostimulatoare folosite in coafajul direct: A. Dontisolon B. Folcisteina C. extracte din mugure dentar de maimuta
224
225
Rezidentiat 2004
D. Reogan E. extract total de ochi
(pag. 139)
S1412063. Substantele folosite pentru coafajul direct trbuie sa indeplineasca mai multe calitati pentru reusita tratamentului si anume: A. solubilitate in apa si umorile tisulare B. toxicitate tisulara minima C. sa nu coloreze dintele D. stabilitate chimica la pastrarea in solutie E. selectivitate de perceptie
(pag. 137)
S1512064. Coafajul indirect intr-un timp implica: A. Toaleta cavitatii cu apa oxigenata si neofalina B. Uscarea cavitatii cu jet de aer C. Aplicarea in cavitate a unei paste cu hidroxid de calciu D. Obturatie definitiva cu compozit E. Obturatie provizorie cu eugenat de zinc
(pag. 137)
S1512065. Contraindicatiile coafajului direct sunt: A. La nivelul molarilor de minte B. In cariile ocluzale C. Dintii ectopici D. Deschidere de maxim 1-1.5 mm a camerei pulpare E. Dintii ce vor fi slefuiti in scop protetic
(pag. 139)
S1512066. Contraindicatiile unei extirpari devitale sunt: A. Extirparea in scop protetic la dinti fara procese carioase B. Pulpite purulente partiale C. Pulpite purulente totale D. Pulpite cronice granulomatoase E. Carii cu evolutie supragingivala
(pag. 154)
S1512067. Fazele de tratament pentru vindecarea prin restitutio ad integrum al hiperemiei pulpare sunt: A. Eliminarea tesuturilor alterate B. Tratarea plagii dentare C. Protejarea pulpei prin obturatii de baza D. Protejarea pulpei cu eugenat de zinc E. Extirpare vitala
(pag. 132)
S1512068. Fibrele de arsenic contin: A. Fibre de celuloza imbibate cu clorhidrat de cocaina B. Anhidrida arsenioasa C. Pigment D. Apa E. Liant
(pag. 144)
225
226
Rezidentiat 2004
S1512069. Materialele si substantele inactive, cu rol protector, utilizate in coafajul direct sunt: A. Folie de aur B. Cianoacrilati C. Fire de azbest D. Eugenat de zinc E. Timol
(pag. 138)
S1512070. Pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansamentului aresenical in diferite grade de insensibilizare: A. Insensibilitate totala coronara B. Insensibilitate totala radiculara C. Insensibilitate totala radiculara si coronara D. Pulpa coronara insensibila si sensibilitate marcata a pulpei radiculare E. Pulpa coronara si cea radiculara sunt sensibile, iar pulpa are o culoare rosie, vie
(pag. 155)
S1512071. Tratamentul mecannic in extirpare trebuie sa respecte urmatoarele reguli: A. Se face dintr-o data pe tot canalul B. Se lucreaza in conditii de asepsie C. Nu se trepaneaza apexul D. In timpul tratamentului mecanic se folosesc mijloace chimice de permeabilizare E. Nu se pastreaza un bont pulpar apical de 1-1.5 mm
(pag. 152)
S1512072. Tratamentul medicamentos de canal in pulpitele cronice se poate face cu: A. Solutie de eugenol B. Pudra de iodoform C. Pasta cu antibiotice D. Pasta arsenicala E. Pasta cu hidroxid de calciu
(pag. 153)
S1612073. Amputatia devitala este indicata in cazul: A. tratamentului dintilor mobili parodontotici B. molarilor persoanelor in varsta C. dintilor cu canale foarte curbe D. pulpopatiilor incipiente la copii si tineri E. la dintii cu radacini in formare.
(pag. 143)
S1612074. Contraindicatiile la extirpari vitale sunt reprezentate de: A. luxatiile dentare B. fracturile radiculare in prima si a doua treime a radacinii C. dintii aflati in vecinatatea unor formatiuni patologice D. afectiuni care contraindica folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului E. sarcina in primele 3 luni si ultimele 2 luni.
(pag. 147-148)
S1612075. Extirparea devitala este contraindicata in: A. pulpitele purulente partiale B. pulpitele purulente totale
226
227
Rezidentiat 2004
C. pulpitele cronice deschise granulomatoase D. cazul persoanelor alergice la substantele anestezice E. imposibilitatea realizarii anesteziei locale (tumori, trisme, infectii).
(pag. 154)
S1612076. Extirparea devitala este indicata in urmatoarele situatii: A. dinti cu canele foarte curbe, care nu permit permeabilizarea pana la apex B. dinti situati distal pe arcada, la care tratamentul este dificil C. pulpitele purulente partiale D. pulpitele cronice deschise granulomatoase E. cariile cu evolutie subgingivala.
(pag. 154)
S1612077. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta in A. coafaj direct B. amputatie vitala C. extirparea aseptico-antiseptica D. amputatie devitala E. coafaj indirect
(pag. 134)
S1612078. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta in: A. coafaj direct B. amputatie vitala C. extirparea aseptico-antiseptica D. amputatie devitala E. coafaj indirect
(pag. 134)
S2112079. Amputatia vitala se indica n: A. Pulpita acuta seroasa totala B. Pulpita acuta seroasa partiala C. Pulpita acuta purulenta partiala D. Pulpita cronica nchisa hiperplazica E. Hiperemia preinflamatorie
(pag. 141)
S2112080. Atitudinea terapeutica corecta ntr-o pulpita acuta purulenta partiala este: A. Coafajul indirect B. Amputatia vitala C. Extirparea vitala D. Amputatia devitala E. Extirparea devitala
(pag. 134)
S2112081. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o pulpita cronica: A. Coafajul indirect B. Amputatia vitala C. Extirparea vitala D. Amputatia devitala E. Extirparea devitala
(pag. 135)
227
228
Rezidentiat 2004
S2312082. Metodele de conservare parial sau total a pulpei vii sunt urmtoarele cu excepia: A. coafajul indirect B. extirparea vital C. amputaia vital D. coafajul direct E. extirparea devital
(pag. 132)
S2312083. Tratamentul hiperemiei pulpare respecta urmtoarele faze: A. eliminarea esuturilor alterate B. obturaia provizorie C. obturaia de durat D. tratamentul plgii dentinare E. protejarea pulpei prin obturaie de baz cu eugenat de zinc
(pag. 132)
S2312084. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. pulpotomia vital D. pulpotomia devital E. pulpectomie vital
(pag. 136)
S2312085. Coafajul indirect este o metod terapeutic indicat n: A. caria simpl B. hiperemia pulpar cu camer pulpar nchis C. pulpit seroas parial D. pulpit purulent parial E. pulpit cronic nchis
(pag. 136)
S2312086. Coafajul direct o metod terapeutic de pansare a pulpei dentare descoperite cu o substan: A. izolant B. neiritant C. insolubil n ap i umorile tisulare D. antiinflamatoare E. neodentinogenetic
(pag. 137)
S2312087. Pulpotomia vital este o metoda chirurgical recomandat A. la copii i tineri pe molari i premolari, cu rdcini n curs de formare B. la copii i tineri pe molari i premolari cu pulpite cronice nchise C. la copii i tineri pe molari i premolari cu pulpopatii incipiente D. cnd este indicat coafajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat datorit condiiilor anatomo-topografice nefavorabile ale dintelui E. la pacienii la care nu se recomand anestezie troncular periferic
(pag. 142)
S2312088. Amputaia devital: A. este o intervenie chirurgical prin care se ndeprteaz pulpa coronar dup insensibilizare chimic
228
229
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
este o intervenie chirurgical prin care se pstreaz pulpa radicular vie este o intervenie chirurgical prin care se pstreaz pulpa radicular mumifiat este o intervenie chirurgical prin care se pstreaz pulpa coronoradicular mumifiat este o intervenie chirurgical contraindicat n cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor necrozate
(pag. 143)
S2312089. Substanele pe baz de trioxid de arsen folosite n scopul insensibilizrii chimice pulpare se pot prezenta sub form de A. pulbere B. past C. soluie D. fibre E. granule predozate
(pag. 143)
S2312090. Pansamentul cu pulbere de arsenic, n scopul insensibilizrii chimice a pulpei dentare, se menine: A. timp de 48 de ore la pluriradiculari B. timp de 48 de ore la monoradiculari C. timp de 72 de ore la pluriradiculari D. timp de 24 de ore la pluriradiculari E. timp de 24 de ore la monoradiculari
(pag. 144)
S2312091. Pentru mumificarea pulpei radiculare n cadrul metodei de pulpotomie devital,se poate folosi: A. trioxid de arsenic B. tricrezol formalin C. triopasta Gysi D. paraformaldehid E. trioximetilenul
(pag. 145,147)
S2312092. Pulpectomia vital se finalizeaz cu obturaia radicular definitiv, cu excepia situaiilor: A. extirparea a fost fcut n pulpita seroas total B. extirparea a fost fcut n pulpita purulent parial sau total C. extirparea a fost fcut n pulpite cronice D. cmpul operator a fost inundat de saliv E. nu putem opri hemoragia pe canal
(pag. 153)
S2312093. In cadrul extirprii devitale, pulpa dentar se gsete dup aplicarea pansamentului arsenical, n diferite grade de insensibilizare: A. insensibilitate total coronar i radicular B. pulp coronar insensibil i sensibilitatea marcat a pulpei radiculare C. pulp coronar insensibil i sensibilitate a pulpei radiculare n regiunea apical D. att pulpa coronar ct i pulpa radicular sunt foarte sensibile, pulpa are o coloraie roie, vie E. pulpa coronar foarte sensibil, iar pulpa radicular cu total insensibil
(pag. 155)
S2312094. Fazele de tratament in hiperemie sunt A. Eliminarea tesuturilor alterate B. Tratarea plagii dentinare
229
230
Rezidentiat 2004
C. protejarea pulpei prin obturatie de baza D. Deschiderea camerei pulpare E. Obturatie de durata
(pag. 132)
S2312095. Factori locali ce indica coafajul direct A. dintii accesibili B. dinti fara valoare masticatorie C. marimea deschiderii camrei pulpare de maxim 1-1,5 mm D. la dinti cu volum mic E. dinte cu hiperemie preinfalamatorie ce nu a depasit 24 h
(pag. 139)
S2312096. Conditii particulare de efectuare a amputatiei devitale A. Molar de minte B. Molarii persoanelor tinere C. dintii parodontotici D. dinti cu canale usor curbate E. dinti temporari
(pag. 143)
S2312097. Contraindicatiile extirparii devitale sunt A. pulpita cronica inchisa propriu-zisa B. pulpita cronica inchisa garanulomatoasa C. pulpita cronica deschisa garanulomatoasa D. extirpare in scop protetic E. pulpite purulente
(pag. 154)
S2312098. Cauzele locale hemoragiei pe canal pot fi: A. Perforarea podelei camerei pulpare B. Cai false radiculare C. Traumatizarea parodontiului apical D. Extirpare pulpara completa E. Apexul dintilor la copi si tineri
(pag. 153)
S2512099. Obturaia de durat dup un coafaj indirect ntr-un timp se face dup un numr de: A. 3 zile B. 7 zile C. 10 zile D. 14 zile E. 20 zile
(pag. 137)
S2612100. Caracterele clinice ale cariei dentare A. poate s apar pe aproape orice suprafa a dintelui B. cel mai des apare pe suprafeele meziale, distale i ocluzale C. apare pe suprafeele pe care autocurirea este insuficient, chiar dac curirea artificial este eficient D. apare uneori chiar i pe suprafee netede, aparent uor curabile (vestibulare i orale) E. simptomatologia cariei este determinat de localizare, extindere, rata i viteza de evoluie
(pag. 139)
230
231
Rezidentiat 2004
S2612101. Localizarea cariei A. din punct de vedere morfologic exist trei localizri: anuri/fosete, suprafee netede i suprafee radiculare B. caria din anuri i fosete prezint de obicei o deschidere mic n suprafa C. caria din anuri i fosete se caracterizeaz prin progresia n suprafa D. caria din anuri i fosete are aspectul a dou triunghiuri suprapuse E. caria din anuri i fosete are o evoluie asimptomatic
(pag. 140)
S2612102. Localizarea cariei A. la nivelul dinilor frontali, cariile proximale sunt situate n centrul i nu la marginea feei proximale B. pe suprafaa dintelui, caria din anuri i fosete duce la o modificare de culoare galben-brun sau albicioas C. caria suprafeelor netede nu apare n defecte de smal ci acolo unde conturul dinilor mpiedic autocurirea sau curirea artificial D. cariile de pe suprafeele proximale situate deasupra punctului de contact nu ntrerup niciodat creasta marginal E. evoluia cariei pe suprafeele netede este, n mare, paralel cu lamele smalului din zon
(pag. 140)
S2612103. Localizarea cariei A. pe seciune, cariile de pe feele netede au forma literei M B. pe seciune, cariile de pe feele netede au forma literei V, cu o zon larg de deschidere i cu apexul n form de U C. dup depirea jonciunii amelo-dentinare, cariei de pe suprafeele netede evolueaz rapid n dentin, extinzndu-se lateral i pulpar D. cariile vestibulare sau linguale trdeaz o carioactivitate mare E. cariile proximale apar la molari i premolari, mai rar la frontali
(pag. 140)
S2612104. Caria radicular A. are o inciden crescut n ultimii ani B. dac placa este prezent, caria apare chiar dac rdcina nu este expus mediului bucal C. au progresie att de lent nct ridic probleme de diagnostic diferenial D. poate avea ca punct de plecare suprafaa proximal n 1/3 cervical, de unde se extinde spre gingie E. uneori poate evolua circular
(pag. 140)
S2612105. Cariile din anuri i gropie A. pe radiografiile bite-wing apar ca o zon de radiotransparen care se extinde lateral sub smalul ocluzal B. faptul c sonda "aga este o dovad suficient pentru existena cariei C. forma necavitar este caracteristic pentru gropiele adnci, nu produce radiotransparen sub smalul ocluzal iar sonda nu "aga D. prezena marmoraiilor n anuri i gropie este suficient pentru diagnosticul cariei n cazul n care sonda nu "aga E. unul dintre criteriile de diagnostic este prezena unei opaciti care indic subminarea sau demineralizarea smalului
(pag. 148)
S2612106. Riscul crescut la carie se pune n eviden, printre altele, prin: A. identificarea demineralizrii B. testri psihologice C. testul ADN comparat cu al prinilor D. testri serologice
231
232
Rezidentiat 2004
E. testri bacteriologice
(pag. 152)
S2612107. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru: A. anticiparea aproximativ a dinilor ce vor fi extrai n cadrul tratamentului ortodontic B. anticiparea necesitii msurilor profilactice C. stabilirea edinelor de control D. stabilirea prognosticului E. stabilirea tipului materialelor i procedeelor folosite
(pag. 153)
S2812108. Din metodele de conservare partiala a pulpei vii sau mortificate fac parte A. Amputatia vitala B. Pulpectomia vitala C. Pulpotomia devitala D. Coafajul direct E. Pulpectomia devitala
(pag. 136)
S2812109. Factorii locali de care trebuie sa se tina cont in coafajul direct sunt A. Varsta pacientului B. Starea generala a pacientului C. Volumul coroanei si al cavitatii D. Marimea deschiderii camerei pulpare E. Factori de ordin social
(pag. 139)
S2812110. Amputatia devitala se aplica in urmatoarele conditii particulare A. Molarii persoanelor in varsta B. Molarii persoanelor tinere C. Molarii de minte D. Incisivii centrali E. Dinti temporari
(pag. 143)
S2812111. Amputatia vitala are urmatoarele indicatii A. La copii si tineri pe molari si premolari B. Cand este indicat coafajul direct dar nu poate fi executat C. Dinti mobili parodontotici D. Dinti temporari E. Dinti cu canale foarte curbe
(pag. 142)
S2812112. Indicatiile extirparii vitale sunt reprezentate de A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Gangrena pulpara simpla si complicata D. Abrazii dentare patologice E. Parodontite apicale acute seroase
(pag. 147)
S2812113. Extirparea devitala are urmatoarele contraindicatii
232
233
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. Pulpite purulente partiale Pulpite purulente totale Dinti cu canale foarte curbe Carii cu evolutie subgingivala Dinti situati distal pe arcada
(pag. 154)
S2812114. Obturatia de canal nu se efectueaza in aceeasi sedinta cu extirparea pulpei radiculare in urmatoarele situatii A. Pulpita acuta purulenta partiala B. Pulpita acuta purulenta totala C. Pulpite cronice D. Pulpita acuta seroasa totala E. Pulpita acuta seroasa partiala
(pag. 153)
S2812115. Calitatile substantelor folosite in coafajul direct sunt A. Solubilitate in apa si umorile tisulare B. Ph acid apropiat de cel al pulpei C. Ph alcalin apropiat de cel al pulpei D. Toxicitate tisulara minima E. Eficacitate in concentratie mare
(pag. 137)
S2912116. Fazele de tratament in hiperemia pulpara sunt: A. Eliminarea tesuturilor alterate B. Tratarea plagii dentinare C. Obturatie de canal D. Obturatie de durata E. Toate de mai sus
(pag. 132)
S2912117. Tratamentul pulpitei seroase partiale consta in: A. Coafaj direct B. Amputatie vitala C. Extirpare vitala D. Pansament cu pasta cu antibiotice E. Extirpare devitala
(pag. 134)
S2912118. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta in: A. Coafaj indirect B. Extirpare vitala aseptico-antiseptica C. Coafaj direct D. Coafaj direct in doi timpi E. Exceptional amputatie devitala
(pag. 134)
S2912119. Metode de conservare partiala a pulpei vii sau mortificate sunt: A. Extirpare vitala B. Coafaj indirect C. Amputatie vitala
233
234
Rezidentiat 2004
D. Pulpotomie devitala E. Amputatie devitala
(pag. 136)
234

Grile Medicina Dentara

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Grile Medicina Dentara

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2601025. Treponema pallidum are urmatoarele modalitai de cultivare: A. se cultiv pe geloz-snge

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2601029. Sifilisul se trateaz cu: A. Gentamicin B. Cloramfenicol C. Biseptol D. Penicilin E. Rifampicin

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 2 Rolul factorilor funcionali n formarea aparatului dento-maxilar

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004