Biologie. Clasa a XI-a.

Anatomia si fiziologia omului

Ghid Metodologic de Utilizare

Titlul Lectiei: Aparatul Excretor Autor: SecureSoftware SRL Data: 10 Aprilie 2003

SecureSoftware. 2003.

pagina 1 din 14

Cuprins
A. Identificatori A.01. Identificatori Generali A.02. Identificatori Educaionali
pagina 3 pagina 3

B. Terminologie B.01. Obiect de coninut B.02. Moment de studiu individua B.03. Moment de verificare a cunostinelor B.04. Ferestre de detaliu B.05. Identificatori B.06. Butoane de navigare secvenial
pagina 4 pagina 4 pagina 4 pagina 4 pagina 4 pagina 4

C. Structur General C.01. Obiective didactice C.02. Coninut C.03. Recomandri de structurare i prezentare
pagina 5 pagina 6 pagina 8

D. Structur Detaliat D.01. Aparatul excretor D.02. Aparatul excretor - Verificarea cunotinelor D.03. Rolul formonilor in activitatea renala D.04. Transportul substantelor in tubul contort proximal D.05. Reabsorbtia substantelor in tubul contort proximal D.06. Secretia hidrogenului in tubul contort proximal D.07. Aparatul excretor - fiziologie Verificarea cunotinelor D.08./D.09./D.10./D.11. Tem pentru acas D.08. Material pentru bibliotec
pagina 9 pagina 9 pagina 9 pagina 10 pagina 12 pagina 12 pagina 12 pagina 12 pagina 12

E. Bibliografie

pagina 13

F. Echipa de realizare

pagina 13

SecureSoftware. 2003.

pagina 2 din 14

A. Identificatori
A.01. Identificatori Generali
Titlu: Descriere: Cuvinte cheie: Aparatul Excretor Structura analizatorului excretor. Structura rinichiului. Formarea urinei si mictiunea. Aparat excretor, rinichi, uretra, vezica urinara, ureter, nefron, cai urinare, tub contort proximal, ansa Henle, tub contort distal, artere si vene renale, tubi colectori

A.02. Identificatori Educaionali Tip resurs:

Obiective:

BIOLOGIE Anatomia i fiziologia omului - clasa a XI-a

Completarea cunotinelor legate de structura aparatului excretor cu noiunile caracteristice fiziologiei sale. Descrierea cailor urinare, prezentarea structurii rinichiului, structura nefronului, vascularizatia nefronului si aparatul juxta-glomerular, membrana filtranta glomerulara, structura celulei peretelui tubului contort. Identificarea rolului hormonilor in cadrul activitatii renale. Prezentare transportului substantelor la nivelul nefronului si al tubului colector. Prezentarea resorbtiei substantelor in tubul contort proximal. Prezentarea secretia hidrogenului in tubul contort proximal.

SecureSoftware. 2003.

pagina 3 din 14

B. Terminologie
B.01. Obiect de coninut
Un fiier independent care prezint informaii grupate din punct de vede tematic, care nu pot fi prezentate separat. Poate fi format din mai multe pagini de coninut. n cadrul acestui ghid va fi folosit i noiunea de component atunci cnd se face referire la un obiect de coninut. Fiecrui obiect de coninut i corespunde o tem de studiu lansat de profesor. B.02. Moment de studiu individual Reprezint un obiect de coninut n cadrul cruia utilizatorul poate studia un fenomen sau un element anatomic (organ, celul, etc.), alegndu-i singur elementele asupra crora va insista. Aceste momente apar ca urmare a lansrii n execuie de ctre profesor a unui obiect de coninut ce conine informaii descriptive sau experimente virtuale ale unui fenomen sau element anatomic. B.03. Moment de verificare a cunotinelor (teste) Reprezint un obiect de coninut n cadrul cruia utilizatorului i sunt evaluate cunotinele acumulate pe parcursul leciei. De obicei, aceste momente (teste) sunt formate din 5 ntrebri. Utilizatorul este obligat s rspund la toate ntrebrile, iar dup rezolvarea testului are acces la rezultatele obinute, rspunsurile date i rspunsurile corecte. B.04. Ferestre de detaliu Sunt ferestrele care ofer informaii suplimentare sau detalii despre un anumit element (termen, imagine, concept, fenomen, etc). Se ntlnesc ferestre de tipul: a. obiective cuprind informaii privind obiectivele ce trebuiesc urmrite n cadrul obiectului de coninut curent (este afiat n momentul n care este lansat un obiect de coninut sau se apas pe butonul cu eticheta " obiective component"). b. de reinut cuprind descrieri ale fenomenului sau obiectului selectat. c. ajutor cuprind informaii generale privitoare la modul de utlizare al componentei (navigare, obinere informaii, atingerea obiectivelor, etc.). Este afiat atunci cnd se apas pe butonul cu eticheta " ajutor". B.05. Identificatori Reprezint informaii generale pe baza crora poate fi neles la nivel general coninutul unui obiect de coninut. B.06. Butoane de navigare secvenial Sunt amplasate n partea dreapt jos a ecranului i au urmtoarele funcii: a. - ncrcarea paginii anterioare a obiectului de coninut curent. b. c. d. - ncrcarea paginii urmtoare a obiectului de coninut curent. - afiarea ultimei ferestre la care a avut access utilizatorul - afiarea obiectivelor obiectului de coninut curent

SecureSoftware. 2003.

pagina 4 din 14

C. Structur General
Materialul elaborat are ca scop prezentarea fenomenelor fiziologice caracteristice aparatului excretor, ntr-un mediu virtual. Paragraful C.01. prezint detaliat obiectivele didactice care pot fi atinse utiliznd acest material, iar paragraful C.02. este destinat prezentrii succinte a acestui material. Materialul are o structur modularizat permind folosirea n mai multe feluri a instrumentelor puse la dispoziie. Paragraful C.03. prezint detaliat diferite posibiliti (recomandri) de folosire a componentelor materialului. C.01. Obiective didactice
Obiectiv Detaliere

Obiective strategice
O1 O2 Recunoaterea i definirea termenilor, conceptelor i principiilor specifice anatomiei aparatului excretor. Investigarea i experimentarea unor fenomene sau procese fiziologice i interpretarea corect a datelor obinute prin utilizarea informaiilor oferite de suporturile intuitive. Modelarea unor fenomene i procese fiziologice n scopul demonstrrii principiilor fundamentale ale lumii vii. Dezvoltarea capacitii de comunicare utiliznd limbajul specific anatomiei. Transferarea i aplicarea cunotinelor din domeniul biologiei n contexte variate.

O3 O4 O5

Obiective operaionale
o1 o2 o3 o4 o5 o6 Identificarea i descrierea elementelor anatomice ce formeaz aparatul excretor. Descrierea principalelor caracteristici ale rinichiului, nefronului. Identificarea rolului hormonilor in cadrul activitatii renale. Prezentare transportului substantelor la nivelul nefronului si al tubului colector. Prezentarea reasorbtiei substantelor in tubul contort proximal. Prezentarea secretiei hidrogenului in tubul contort proximal.

SecureSoftware. 2003.

pagina 5 din 14

C.02. Coninut
n acest capitol se prezint lista obiectelor de coninut (notate cu T) i informaii generale despre fiecare dintre acestea. T1 Aparatul excretor - Anatomie
Obiective didactice acoperite: o1, o2 Timp predare: 10 minute Tip interaciune cu elevul: Descriere: Cuvinte cheie: Interactiv. Se lanseaz obiectul de coninut lsndu-se la latitudinea elevului s i aleag ritmul i ordinea n care va studia elementele prezentate. Aparatul excretor. Caile urinare. Rinichiul. Formarea urinei. Aparat excretor, rinichi, uretra, vezica urinara, ureter, nefron, cai urinare, tub contort proximal, ansa Henle, tub contort distal, artere si vene renale, tubi colectori

T2 Aparatul excretor Verificarea cunotinelor Obiective didactice acoperite: o1, o2 Timp predare: 10 minute Tip interaciune cu elevul: Descriere: Interactiv. Testul este lansat de ctre profesor. Elevul rspunde la ntrebri n mod secvenial n ordinea n care sunt afiate conform instruciunilor primite. Obiect de coninut ce testeaz cunotinele acumulate de ctre elev n cadrul componentei anterioare. Asimilirea corect a noiunilor de la T1 duce la o nelegere mai corect a fenomenelor fiziologice prezentate n componentele anterioare. Aparat excretor, rinichi, uretra, vezica urinara, ureter, nefron, cai urinare, tub contort proximal, ansa Henle, tub contort distal, artere si vene renale, tubi colectori

Cuvinte cheie:

T3 Aparatul excretor Actiunea hormonilor asupra rinichiului

Obiective didactice acoperite: o3 Timp predare: 5 minute Tip interaciune cu elevul: Descriere: Cuvinte cheie: Interactiv. Elevul poate simula actiunea hormonilor asupra nefronului. Simularea virtuala a actiunii hormonilor asupra activitatii rinichiului la nivelul nefronului. Aparat excretor, rinichi, uretra, vezica urinara, ureter, nefron, cai urinare, tub contort proximal, ansa Henle, tub contort distal, artere si vene renale, tubi colectori

T4 Transportului substantelor la nivelul nefronului si al tubului colector Obiective didactice acoperite: o4 Timp predare: 5 minute Tip interaciune cu elevul: Descriere: Cuvinte cheie: Interactiv. Elevul descopera substantele reabsorbite sau secretate in fiecare segment al nefronului si tubului colector, precum si tipul de transport. Experimentarea transportului substantelor la nivelul nefronului si al tubului colector. Aparat excretor, nefron, tub contort proximal, tub contort distal, tubi colectori

SecureSoftware. 2003.

pagina 6 din 14

T5 Reabsortia in tubul contort proximal

Obiective didactice acoperite: o5 Timp predare: 5 minute Tip interaciune cu elevul: Descriere: Cuvinte cheie: Interactiv. Elevul selecteaza o molecula de glucoza sau aminoacid. Observarea practic reabsorbtiei substantelor in tubul contort proximal. Exemplificare pentru sodiu, glucoza si aminoacid. Aparat excretor, tub contort proximal, reabsorbtie, microvili, transport activ, transport pasiv

T6 Secretia hidrogenului in tubul contort proximal

Obiective didactice acoperite: o6 Timp predare: 5 minute Tip interaciune cu elevul: Descriere: Cuvinte cheie: Expositiva. Componenta este lansata in executie si explicata de catre profesor. Explicarea fenomenului care sta la baza secretiei hidrogenului in tubul contort proximal. Aparat excretor, tub contort proximal, reabsorbtie, microvili, transport activ, transport pasiv

T7 Aparatul excretor Fiziologie Verificarea cunotinelor

Obiective didactice acoperite: o2, o3, o4, o5, o6 Timp predare: 10 minute Tip interaciune cu elevul: Descriere: Interactiv. Testul este lansat de ctre profesor. Elevul rspunde la ntrebri n mod secvenial n ordinea n care sunt afiate conform instruciunilor primite. Obiect de coninut ce testeaz cunotinele acumulate de ctre elev n cadrul componentelor T3, T4, T5 si T6. Asimilarea corect a noiunilor anterioare duce la o nelegere mai corect a fenomenelor fiziologice prezente la nivelul aparatului excretor. Aparat excretor, rinichi, uretra, vezica urinara, ureter, nefron, cai urinare, tub contort proximal, ansa Henle, tub contort distal, artere si vene renale, tubi colectori

Cuvinte cheie:

T8, T9, T10, T11 Tem pentru acas

Obiective didactice acoperite: o1, o2, o3, o4, o5, o6, o7 Timp predare: Tip interaciune cu elevul: Descriere: Cuvinte cheie: Conversaie, analiz, explicaie. Tem pentru acas. Se alege una dintre temele prezente. Rspunsul la ntrebri se face n scris. Aparat excretor, rinichi, uretra, vezica urinara, ureter, nefron, cai urinare, tub contort proximal, ansa Henle, tub contort distal, artere si vene renale, tubi colectori

SecureSoftware. 2003.

pagina 7 din 14

C.03. Recomandri de structurare i prezentare

Plan lecie (ordinea de predare a obiectelor de coninut este aceeai cu cea de mai jos)

Obiect de coninut
T1 T2 T3 T4

Timp (min)
10 10 5 5

Indicaii metodologice
Studierea anatomiei aparatului excretor. Verificarea cunotinelor acumulate la T1. Experimentare virtual individual. Descrierea rolului hormonilor in cadrul activitatii renale. Experimentare virtual individual. Observarea modului in care se face transportul substantelor la nivelul nefronului si al tubului colector. Experimentare virtual individual. Prezentarea reasorbtiei substantelor (sodiu, glugoza, aminoacizi) in tubul contort proximal. Experimentare virtual colectiva. Secretia ionului de hidrogen in tubul contort proximal. Verificarea cunotinelor acumulate la T3, T4, T5 si T7 Teme pentru acas. Se alege una din cele 4 disponibile. Se dau indicaii de rezolvare.

T5

T6 T7 T8 sau T9 sau T10 sau T11

5 10

SecureSoftware. 2003.

pagina 8 din 14

D. Structur detaliat
D.01. Aparatul excretor - anatomie
Acesta este un moment de studiu individual (vezi seciunea B.02.). Este lansat n execuie de ctre profesor, iar elevii studiaz singuri elementele prezentate n acest obiect de coninut. Anatomia aparatului excretor este mprit n sapte pagini ce descriu caile urinare, structura rinichiului, structura nefronului, vascularizatia nefronului, aparatul juxta-glomerular, membrana filtranta glomelurala, structura peretului tubului contort. Pe imaginea din centrul ecranului sunt inserate puncte de reper care identific componentele elementului anatomic prezentat. Prin click pe numele acestora se deschid ferestre de detaliu. n momentul lansrii componentei elevul primete un mesaj informativ (ntr-o fereastr de detaliu de tip obiective) i astfel afl care este rolul lui n derularea acestei componente. Trecerea dintr-o pagin n alta se face cu ajutorul butoanelor de navigaie secvenial. Componenta este lsat la dispoziia elevului att timp ct este prevzut n planul de desfurare a leciei (vezi punctul C.03.).

D.02. Aparatul excretor Verificarea cunotinelor

Rspunsul la ntrebrile coninute de test (5 ntrebri) se face n mod secvenial. Elevul primete informaii ce i prezint modul n care se poate rezolva fiecare ntrebare n parte (mod de lucru i nu rspunsuri la ntrebri). Dup ce a rspuns la ntrebri, elevul are acces la informaii privind rezultatele obinute (punctaj obinut, rspunsul corect pentru fiecare ntrebare n parte, rspunsul dat). Dac majoritatea elevilor nu au un procentaj mai mare de 50% se recomand reluarea componentei anterioare (D.01.) pentru un timp foarte scurt. Chiar dac elevul primete rspunsul corect, prin refacerea rapid a D.01. ne putem asigura c elevul i va nsui cunotinele necesare trecerii la pasul urmtor).

D.03. Rolul hormonilor in activitatea renala.

Pentru a observa modul in care hormonii intervin in activitatea renala, elevul rastoarna un pahar cu unul din cei patru hormoni asupra capilarelor glomelulare (prezentate schematic in partea stanga). Rasturnarea paharelor se face astfel: se selecteaza un pahar prin click dar nu se elibereaza butonul mausului. Daca se misca mausul se observa ca paharul se misca odata cu sageata indicatoare (cursorul mausului). se muta paharul selectat in zona de deasupra capilarelor. se poate observa cum paharul se rastoarna singur. Dupa rasturnarea unui pahar se poate observa ca in functie de hormonul ales, anumiti ioni intra sau ies din nefron sau tubul colector la anumite segmente. (vezi imaginea de mai jos)

SecureSoftware. 2003.

pagina 9 din 14

D.04. Transportul substantelor la nivelul nefronului si al tubului colector

Prin selectia unor anumite segmente (semnalate cu un chenar de culoare albastra) ale nefronului sau tubului colector, elevul observa ce substante sunt transportate si mai ales cum. In momentul lansarii apare o reproducere schematica a nefronului si tubului colector, iar segmentele de studiu sunt semnalate cu chenare de culoare albastra si cu o litera (a, b, c, d, e). (conform figurii de mai jos)

SecureSoftware. 2003.

pagina 10 din 14

Prin click pe unul din chenare se va mari o zona corespondenta din stanga sus iar imaginea centrala se va micora si va ocupa un patratel in dreapta sus (vezi figura de mai jos).

Pentru a reveni la imaginea initiala sau a se selecta un alt segment se va da click pe imaginea din dreapta sus.

SecureSoftware. 2003.

pagina 11 din 14

D.05. Reasorbtia substantelor in tubul contort proximal.

Aceasta componenta are rolul prezenta fenomenul de recuperare a substanelor utile prin reabsorbie. Componenta este lansata de profesor ca o componenta expositiva (profesorul prezinta fenomenele pe parcursul derularii lor) sau interactiva (elevul studiaza fenomenul prezentat). Prin click pe butonul reprezentat in imaginea de mai jos va fi reluata simularea procesului.

D.06. Secretia hidrogenului in tubul contort proximal.

Aceasta componenta are rolul prezenta fenomenul de secretie a hidrogenului in tubul contort proximal. Componenta este lansata de profesor ca o componenta expositiva (profesorul prezinta fenomenele pe parcursul derularii lor) sau interactiva (elevul studiaza fenomenul prezentat). Prin click pe butonul reprezentat in imaginea de mai sus (compoenenta anterioara) va fi reluata simularea procesului.

D.07. Aparatul excretor - Fiziologie Verificarea cunotinelor

Rspunsul la ntrebrile coninute de test (5 ntrebri) se face n mod secvenial. Elevul primete informaii ce i prezint modul n care se poate rezolva fiecare ntrebare n parte (mod de lucru i nu rspunsuri la ntrebri). Dup ce a rspuns la ntrebri, elevul are acces la informaii privind rezultatele obinute (punctaj obinut, rspunsul corect pentru fiecare ntrebare n parte, rspunsul dat). Dac majoritatea elevilor nu au un procentaj mai mare de 50% se recomand reluarea unora din componentele anterioare (D.03., D.04., D.05., D.06.) pentru un timp foarte scurt.

D.08./D.09./D.10./D.11/ Tem pentru acas

Lecia conine 4 teme pentru acas. Temele sunt n format tipribil la imprimant, i pot conine diverse imagini care pot ajuta la rezolvarea exerciiilor. Toate exerciiile necesit un efort mai mare din partea elevului dect testele de efectuat n clas. Pentru rezolvarea lor profesorul trebuie s recomande studierea materialului din bibliotec i a manualelor colare. Se alege doar o tem din cele 4 coninute de lecie.

D.10. Material bibliotec

Materialul de biliotec nu este o parte integrat n lecie, ci este un material indepedent ce integreaz n biblioteca AEL. Materialul de bibliotec are aceeai structur ca i structura leciei. Studierea acestuia duce la lmurirea unor aspecte care nu au putut fi lmurite n cadrul leciei, prezentarea fenomenelor facndu-se mai pe larg. Practic, rezolvarea exerciilor cuprinse n tema pentru acas are la baz studierea acestui material. Se pot folosi i alte surse care descriu aparatul excretor.

SecureSoftware. 2003.

pagina 12 din 14

E. Bibliografie
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 Adomnicai, I. Albu, Maria Roxana Haulic, I. Cristea, Dumitru Cristea, Dumitru Ifrim, Mircea i colaboratorii Milcu, St. i colaboratorii Niculescu, Th. Cezar Papilian, Victor Sinelnikov, .R.A Cezar, Ioan Tatiana, Tiplic Niculescu, Cezar i colaboratorii Ardelean, Aurel i colaboratorii Curs de anatomie, ed. IMF Iasi, 1980 Anatomia i fiziologia omului, ed. Corint, 1996 Fiziologie uman, ed. Medicala, 1999 Sistemele anatomice ale organismului uman, ed .Academica, 2001 Anatomia aparatelor umane, ed.Academica, 2001 Atlas de anatomie uman, ed. Stiinific i enciclopedic, 1984 Genetic uman, ed. Academiei RSR, 1976 Anatomia i fiziologia omului, ed.Corint, 1999 Anatomia omului, vol I, II, III, Cluj 1979 Atlas de anatomie uman, 1990 Biologie n imagini i scheme, ed Studeneasc, 1997 Anatomia i fiziologia omului pentru admiterea n facultate, ed. Niculescu, 2001 Biologie manual pentru clasa XI, ed Corint 2001 Biologie manual pentru clasa XI, ed Corint 2001

Teodorescu, Exarcu i colaboratorii Biologie manual pentru clasa XI, ed. Didactic i pedagogic, 1996 Badiu, G. si colaboratorii Tiplic, Tatiana Mogos, Gh. i Ianculescu, Alexandru Nanulescu, Mircea Voiculescu, I.C. si Petricu, I.C. Marieb, Elaine N. Grigorescu, M i Pascu, O. Naicu, P. i colaboratorii Guyton, A. Coculescu, M. i colaboratorii Groza, P. Ranga Fiziologie, ed. Medical 1993 Anatomia i fiziologia omului, ed. Aktis, 1996 Compendiu de anatomie i fiziologie, ed. Stiinific Pediatrie, patologia aparatului reno-urinar, ed.Dacia, 1996 Anatomia i fiziologia omului, ed.Medicala, 1971 Human anatomy and Physiology, The Benjamin/Cummings publishing Company Inc., 1989 Tratat de gastroenterologie vol.I, ed. Tehnica, 1996 Anatomia i fiziologia omului Fiziologie, ed. Amaltea 1996 Neuroendocrinologie clinic, ed. Stiinific i Enciclopedic, 1986 Fiziologie uman, ed.Medical, 1988 Tratat de anatomie a omului, ed.Medical, 1990

SecureSoftware. 2003.

pagina 13 din 14

F. Echipa de realizare
Proiectare lecii: prof. Maria DINU, dr. Ciprian DINU Scenariu de realizare: dr. Ciprian DINU, Dan BELCEANU Coordonare tehnic: Doru PANAITE Coordonare didactic: prof. Maria Dinu Echipa de dezvoltare coninut: - redactare coninut tiinific: prof. Maria DINU, dr. Ciprian DINU - desene anatomice: Paraschiv CARP, Liviu Adrian Sandu, Mdlin ERBAN - programare Flash/ActionScript: Dan BELCEANU, Viorel OLDAN, Ctlin COSTEA - programare JavaScript, HTML: Viorel OLDAN - integrare SCORM/AEL: Doru PANAITE, Viorel OLDAN Redactare manual profesor: dr. Ciprian DINU, Doru PANAITE.

SecureSoftware. 2003.

pagina 14 din 14