AGENTI FRIGORIFICI

Aspecte generale

Agentii frigorifici sunt fluide care transporta in cadrul unei instalatii frigorifice caldura preluata de la obiectul supus racirii catre mediul exterior.Utilizarea unui agent frigorific se face in functie de proprietatile termodinamice,de gradul de periculozitate si toxicitate,de considerente economice.Agentii intermediari sunt fluide utilizate de obicei in faza lichid in sisteme de racier in care caldura este preluata de la obiectul racit si este transferata la o sursa rece.Ei se utilizeaza in instalatiile la care contactul agentilor frigorifici cu obiectul racit poate avea efecte nedorite sau in cazurile in care eventualele scapari de agent pot fi periculoase pentru personalul afferent.In acest caz pe langa instalatia frigorifica propiu-zisa apare un circuit secundar intre vaporizator si obiectul racit,in care circula agentul intermediar. Proprietile agenilor frigorifici sunt impuse de schema i tipul instalaiei, precum i de nivelurile de temperatur ale celor dou surse de cldur. Cteva dintre aceste proprieti sunt urmtoarele: - presiunea de vaporizare trebuie s fie apropiat de presiunea atmosferic i uor superioar acesteia, pentru a nu apare vidul n instalaie; - presiunea de condensare trebuie s fie ct mai redus, pentru a nu apare pierderi de agent frigorific i pentru a se realiza consumuri energetice mici n procesele de comprimare impuse de funcionarea acestor instalaii; - cldura preluat de un kilogram de agent, prin vaporizare, trebuie s fie ct mai mare,pentru a se asigura debite masice reduse; - cldura specific n stare lichid trebuie s fie ct mai mic, pentru a nu apare pierderi mari prin ireversibiliti interne, n procesele de laminare adiabatic; - volumul specific al vaporilor trebuie s fie ct mai redus, pentru a se obine dimensiuni de gabarit reduse, ale compresoarelor; - s nu prezinte pericol de inflamabilitate, explozie i toxicitate; - s nu fie poluani (este cunoscut faptul c unii ageni frigorifici clasici i anume cteva tipuri de freoni, contribuie la distrugerea stratului de ozon al stratosferei terestre).

Principalii ageni frigorifici:

Denumirea Amoniac (R717) R12 R22 Clorur de metil R502 CO2 R134a

Temperatura normal de vaporizare [C] 33,35 29,80 40,84 23,74 45,60 78,52 26,42

k [] 1,30 1,14 1,16 1,20 1,30 1.14

Pentru a nu se uitiliza denumirile chimice complicate ale acestor substante,agentii frigorifici au fost denumiti freoni si sunt simbolizati prin litera R(de la denumirea in engleza de refrigerant) si li s-a asociat un numar care depinde de compozitia chimica.Datorita caracteristicilor foarte interesante din punct de vedere termodinamic si datorita marii lor stabilitati atat termice cat si chimice,utilizarea acestora va aduce o ameliorare considerabila atat fiabilitatii cat si sigurantei in functionarea a instalatiilor frigorifice cu compresie mecanica.Asa se explica comparatie cu amoniacul si clorura de metal ,aceste substante poarta denumirea de agenti frigorifici de siguranta.

Tipuri de agenti frigorifici

In industria frigorifica se cunosc un numar foarte mare de agenti frigorifici.Numarul mare al acestora se datoreaza poluarii produse decatre freoni,poluare care se produce in stratosfera terestra si care se poate explica conform unui mechanism.Agentii frigorifici pot fi impartiti in trei mari categorii: CFC (cloroflorocarburi) ,freoni clasici care contin clor foarte instabil in molecula; HCFC(hidrocloroflorocarburi) denumiti de tranzatie ,care contin in molecula si hidrogen ,iar clorul este mult mai stabil si nu se descompune atat de usor sub actiunea radiatiilor ultraviolete; HFC(hidroflorocarburi) considerate freoni de substitutie definitive care nu contin deloc clor in molecula;

In afara celor trei categorii de agenti frigorifici exista si agenti frigorifici naturali printre care amoniacul este cel mai important sic el mai utilizat,datorita proprietatiilor sale termodinamice care il fac cel mai performant agent frigorific din punct de vedere al transferului termic.In conditiile intalnite in industria alimentara ,presiunea de condensare a amoniacului nu depaseste 14-16 bar,iar presiunea de vaporizare scade sub cea atmosferica la valori inferioare valorii 33,4 .

Freonii sunt derivati halogenati ai hidrocarburilor saturate,dupa cum se observa .Se caracterizeaza prin fapt ca sunt explozivi in amestec cu aerul,nu sunt inflamabili,nu sunt toxici si au diferite grade de miscibilitate cu uleiul,unii dintre ei fiind total miscibili in anumite conditii de temperature si presiune.Au insa caldura latent de vaporizare mica necesitand debite mari de agent de circulatie ,sunt inodori,usor difuzibili,dizolva cauciucul natural,au costuri de productie ridicate.Cel mai raspandit freon este R12 ,utilizat in instalatiile frigorifice de toate tipurile si in special la cele de capacitate mica.Agentii utilizati in instaltii frigorifice permit obtinerea unei game largi de temperature de la -20 pana la -100 sau chiar mai mici.Aceste temperaturi nu pot fi realizate cu un acelasi agent frigorific pentru fiecare domeniu existand anumiti agenti frigorifici specifici recomandari. Sub aciunea razelor ultraviolete provenite de la soare, din moleculele freonilor se elibereaz Cl (clor monoatomic). Acesta reacioneaz chimic cu ozonul (O3) care se gsete n stratosfer i rezult oxigen biatomic O2 i oxizi de clor. n acest mod, se distruge treptat stratul de ozon al planetei, avnd un binecunoscut rol protector prin filtrarea radiaiilor ultraviolete, nocive pentru sntatea uman.

Racirea intermediara cu apa

Prin utilizarea apei ca agent de rcire, vaporii supranclzii refulai din prima treapt se pot rci pn la o temperatur uor superioar celei a apei, diferena de temperatur fiind de minim 10C. n aceste condiii este evident c la sfritul rcirii intermediare, vaporii de agent frigorific vor avea o temperatur apropiat de temperatura de condensare, aa cum se observ i pe cele dou diagrame. Rcirea intermediar cu ap se realizeaz n schimbtorul de cldur denumit rcitor intermediar (Ri).

Instalatie frigorifica in doua trepte de comprimare si racire intermediara cu apa

Se observ c izobara de rcire intermediar este presiunea de refulare din prima treapt, aceeai cu presiunea de aspiraie n treapta a doua. n instalaiile frigorifice, aceast valoare a presiunii este denumit presiune intermediar i se noteaz cu pi. n consecin, energia consumat de instalaia funcionnd n dou trepte de comprimare este mai mic dect la funcionarea ntr-o singur treapt de comprimare.Dac se citesc din diagram valorile parametrilor termodinamici n strile caracteristice ale ciclului de lucru, se va observa c dei are loc rcirea intermediar,temperatura de refulare din treapta a doua se apropie totui de valorile limit admise i chiar pentru temperaturi de vaporizare nu foarte sczute, este posibil s fie depit aceast limit.Prin urmare se impune gsirea unor soluii mai eficiente pentru realizarea rcirii intermediare.

Fig.a) Reprezentarea proceselor de lucru n diagram lgp-h Fig.b) Reprezentarea proceselor de lucru n diagrama T-s

Rcirea intermediar cu agent frigorific

Singura soluie pentru rcirea mai pronunat a vaporilor refulai din prima treapt este utilizarea agentului frigorific din acele pri ale instalaiei unde temperatura acestuia este mai sczut dect cea a apei de rcire. Pentru rcirea intermediar se poate utiliza agent frigorific lichid, sau sub form de vapori saturai. O asemenea rcire este mai eficient deoarece, la aspiraia n treapta a doua, vaporii pot avea temperaturi mult mai coborte dect temperatura de condensare, ceea ce este imposibil la rcirea cu ap. O consecin evident este aceea c i la refularea din treapta a doua temperatura va fi mult mai redus dect n cazul rcirii intermediare cu ap. n instalaiile funcionnd cu amoniac, rcirea intermediar se realizeaz cu lichid sau vapori provenii dintr-un aparat care se utilizeaz numai la instalaiile n dou trepte de comprimare cu amoniac, denumit butelie de rcire intermediar (BRI). n principiu, acest aparat este un recipient n care se gsesc n echilibru lichid i vapori de amoniac, aflai la presiunea intermediar pi, respectiv la temperatura de saturaie corespunztoare, denumit i temperatur intermediar notat cu ti.Alimentarea cu lichid a buteliei se realizeaz prin intermediul unui ventil de laminare (VL). Acest ventil preia lichid aflat la pk i l aduce la pi prin laminare adiabatic. n urma procesului rezult vapori umezi, care n butelia de rcire intermediar se separ n lichid(aflat n partea inferioar a buteliei) i vapori (aflai n partea superioar a buteliei).

ntre lichidul i vaporii din BRI exist evident o suprafa de separaie. O schem a buteliei de rcire intermediar este prezentat n figura 6.3. Deoarece agentul din BRI se gsete la temperatura intermediar ti mult mai mic dect cea ambiant, acest aparat se izoleaz termic. n instalaiile funcionnd cu freoni, rcirea intermediar se realizeaz n schimbtoare interne de cldur, denumite i regeneratoare, specifice acestor ageni, aa cum s-a artat i la instalaiile ntr-o treapt. Agentul frigorific realizeaz efectiv rcirea intermediar poate s fie lichid care vaporizeaz n aceste schimbtoare de cldur, sau vapori saturai. n ambele situaii presiunea freonului respectiv, care preia cldur realiznd rcirea, este mai mic sau cel mult egal cu presiunea intermediar, iar temperatura la intrarea n schimbtoarele intern de cldur de acest tip este cel mult egal cu temperatura intermediar. n funcie de starea vaporilor rcii, la sfritul rcirii intermediare, exist dou tipuri de asemenea procese: rcire intermediar complet i rcire intermediar incomplet. n cazul n care vaporii refulai se rcesc pn la saturaie (procesul 2-3), rcirea intermediar este denumit complet, iar dac la sfritul procesului vaporii rmn supranclzii (procesul 2-3'), rcirea intermediar este denumit incomplet. Cele dou tipuri de rciri sunt prezentate n figura urmatoare:

Rcirea intermediar complet este posibil numai prin amestecul vaporilor refulai din prima treapt de comprimare, cu lichid saturat aflat la aceeai presiune intermediar.

BRI pentru rcire intermediar complet

Rcirea intermediar incomplet n instalaiile pentru amoniac se realizeaz tot prin amestec, dar n afara buteliei de rcire intermediar, aa cum se arat n figura urmatoare:

BRI pentru rcire intermediar incomplet