Reabilitarea si consolidarea structurilor metalice Studiu de caz: Reabilitarea unei hale industriale

1. Consideratii generale In cele mai multe cazuri, remedierea defectelor constructiilor constituie, in general, o problema complexa. In multe situatii apar elemente impuse de starea in care se afla constructia, de defectele care se manifesta, de natura si de rolul partilor constructiei atinse de defecte. Expertul, chemat sa dea solutia de remediere, sa aduca o constructie la starea normala, corespunzatoare scopului pentru care a fost proiectata, se gaseste in fata mai multor probleme pe care trebuie sa le rezolve. Trebuie sa vada constructia, sa o examineze si in multe cazuri sa recurga la analize, la incercari de laborator, etc. Nu este posibila stabilirea unei solutii de reabilitare fara sa se cunoasca toate defectele, vizibile sau ascunse, dar si cauzele reale care au provocat aceste efecte. Efectele sunt urmarea unor cause si prin urmare, cauzele trebuie eliminate in primul rand. Proiectarea sau numai stabilirea solutiei de reabilitare sau consolidare a unei constructii, este in general o problema care difera de proiectarea unei constructii noi. In acest caz, constructia exista, dar este ajunsa intr-o stare in care nu-si mai poate indeplini functiile pentru care a fost proiectata. Este necesara intelegerea cauzelor care au adus constructia in aceasta stare, precum si stabilirea gradului de extindere al degradarii. In multe situatii este necesar sa se examineze proiectul constructiei, conceptia, pentru a se vedea daca acestea nu sunt cele care au favorizat producerea avariilor. Examinarea proiectului se impune nu numai pentru adoptarea solutiei de remediere locala a defectului, dar in al doilea rand si pentru a vedea daca aceasta remediere este posibila fara sa afecteze alte parti ale constructiei. e va intocmi in cele din urma o documentatie tehnica de reabilitare sau consolidare a constructiei, in care este descrisa constructia, sunt aratate degradarile, abaterile constatate, se prezinta solutiile adoptate cu justificarile de rigoare si detaliile necesare executiei lucrarilor. e vor prezenta tehnologiile de executie , abaterile admisibile la executie fata de proiect dar si modalitatile de control de calitate pentru materialele folosite.

2. Tipuri de interventie

Interven"iile asupra construc"iilor cu elemente din o"el sunt necesare c#nd acestea nu mai $ndeplinesc exigen"ele de rezisten"% &i stabilitate. Interven"iile se pot grupa, func"ie de amploarea acestora, astfel ' - Reabilitrile care constau $n totalitatea interven"iilor necesare aducerii construc"iei la parametrii ceru"i de beneficiar cu respectarea condi"iilor de siguran"% prev%zute delege ( - Reparaiile care constau $n interven"ii prin care performan"ele structurii sunt readuse la parametrii ini"iali ( - Consolidrile care constau $n interven"ii prin care sunt m%rite performan"ele structurii fa"% de cele avute ini"ial. Reparaiile sunt interven"ii care se aplic% numai elementelor care &i-au pierdut o parte din performan"e prin apari"ia unor defecte. )epara"iile sunt func"ie de natura solicit%rii din bare sau $mbinari c#t &i de natura defectului depistat. *a alegerea solu"iei de interven"ie se va avea $n vedere urm%toarele ' - stabilirea cauzei care a podus defectul ( - desc%rcarea par"ial% de eforturi a elementului $nainte de a se face interven"ia +$ndep%rtarea $nc%rc%rilor variabile &i cvasipermanente, introducerea de reazeme intermediare active, ( - men"inerea pozi"iei centrului de greutate &i a axialit%"ii barei ( - stabilirea propriet%"ilor fizico-mecanice &i sudabilit%"ii o"elului +materialului de baz%,. )epararea +&i consolidarea, elementelor din o"el &i a prinderilor acestora se poate efectua utiliz#nd ca mijloace de realizare sudarea sau prinderile cu &uruburi. Consolidrile sunt interven"ii care se aplic% elementelor, prinderilor acestora &i structurilor de rezisten"%, care necesit% sporirea capacit%"ii de rezisten"%, cerut% $n general decondi"ii noi, mai severe dec#t cele avute $n vedere la proiectarea &i executarea structurii, dar &i din motive de $ntre"inere defectuoas% care au condus la pierderi de material +ex. ruginire, diferite improviza"ii,. -onsolidarea elementelor din o"el &i a prinderilor acestora se poate face prin' - adaugare de material( .etoda const% $n ad%ugarea de platbande, profile sau subansamble aplicate pe toat% lungimea sau pe o por"iune a elementului care trebuie consolidat( *a aplicarea metodei trebuie respectate anumite condi"ii tehnice generale ' distribuirea materialului ad%ugat sec"iunii originare se face $n func"ie de natura &i m%rimea solicit%rilor, astfel $nc#t elementul consolidat s% se comporte optim sub $nc%rc%rile aferente, at#t din punct de vedere al tensiunilor, c#t &i al stabilit%"ii generale &i locale' la elementele $ncovoiate materialul se adaug% la t%lpi spre a cre&te momentul de iner"ie al sec"iunii,
/

$n cazul elementelor comprimate materialul trebuie ad%ugat c#t mai departe de centrul de greutate, astfel $nc#t s% se m%reasc% raza de iner"ie a sec"iuniiconsolidate, $n cazul sec"iunilor supuse la for"e t%ietoare mari, materialul se adaug% pe direc"ia acestora, consolid%rile barelor la flambaj pot fi aplicate numai $n zona central a elementelor,etc. ( materialul ad%ugat se dispune $n mod simetric fa"% de sec"iunea existent% pentru a se evita apari"ia eforturilor suplimentare datorate excentricit%"ilor ( $ntre materialul ad%ugat &i cel existent trebuie asigurat% o conlucrare perfect% prin utilizarea sudurii sau &uruburilor, prinderea cu sudur% fiind preferabil% $ntruc#t asigur% o durabilitate sporit% fa"% de &uruburi care se sl%besc $n timp, d#nd na&tere la deplas%ri ale elementelor sec"iunii unele fa"% de altele ( dac% distribuirea materialului ad%ugat poate crea varia"ii bru&te de sec"iune sau o schimbare a raportului de rigidit%"i $ntre componentele structurale, aceste aspect trebuie luate $n considerare la efectuarea calculelor ( la confec"ionarea &i punerea $n oper% a materialului de adaos, se respect% acelea&i reguli ca &i pentru construc"iile noi. 0n mod particular la aplicarea acestei metode, elementele de adaos trebuie ca s% fie confec"ionate $n ateliere, $n str#ns% concordan"% cu m%sur%torile efectuate la fa"a locului, astfel $nc#t s% se ob"in% un contact perfect al pieselor de adaos pe conturul elementelor existente (

- schimbarea schemei statice( Prin schimbarea schemei statice se urm%re&te redistribuirea eforturilor $n elementele structurale existente &i transferul surplusului de efort asupra unor elemente nou introduse $n sistem. 1plicarea metodei poate consta fie $n schimbarea gradului de nedeterminare al structurilor existente, prin transformarea celor static determinate $n structuri static nedeterminate sau prin m%rirea gradului de nedeterminare a elementelor static nedeterminate prin introducerea unor reazeme suplimentare, crearea de leg%turi corespunz%toare, introducerea unor bare noi $n structurile triangulate, etc. 1v#nd $n vedere c% acest tip de consolidare se execut% asupra elementelor aflate sub sarcin%, la aplicarea metodei trebuie respectate c%teva condi"ii care s%-i asigure calitatea &i eficien"a ' structura sau elementul structural supuse schimb%rii schemei statice trebuie s% fie desc%rcate $n cea mai mare m%sur% posibil%, pentru ca elementele nou introduse s% se $ncarce $ntr-o m%sur% c#t mai mare, direct propor"ional% cu reducerea eforturilor $n barele existente ( calculul static se efectueaz% $n dou% etape ' $n etapa !, pe schema neconsolidat% se calculeaz% eforturile $n elementele existente din $nc%rc%rile existente $n acel moment, iar $n etapa a II-a, pe schema static% consolidat%
2

se calculeaz% pe de o parte suplimentul de efort $n barele existente, iar pe de alt% parte efortul din barele noi, ambele provenind din $nc%rc%rile suplimentare celor existente $n momentul aplic%rii consolid%rii ( detaliile constructive trebuie s% corespund% schemei statice nou adoptate ( prin schimbarea schemei statice nu trebuie s% fie induse $n nici un element structural, $n nici o faz% a procesului de consolidare, tensiuni pe care acestea s% nu le poat% prelua ( dac% prin schimbarea schemei statice apare riscul pierderii stabilit%"ii elementelor, trebuie luate m%suri de asigurare corespunz%toare $mpotriva producerii acestui fenomen. -onsolidarea elementelor prin modificarea schemei statice se preteaz% elementelor triangulate &i grinzilor indiferent de alc%tuire. - descarcarea elementelor prin sprijinire( .etoda const% $n transferul $nc%rc%rilor asupra unor elemente noi, care s% le preia integral $nc%rc%rile. 0n func"ie de particularit%"ile construc"iei &i de natura efortului care trebuie preluat, scoaterea de sub efort a unui element ce urmeaz% a fi $nlocuit se poate realiza $n diverse moduri. -ea mai simpl% solu"ie const% $n realizarea de reazeme adiacente capetelor elementului deteriorat, prin intermediul unor vinciuri cu &urub sau prese hidraulice a&ezate pe e&afodaje sau alte elemente care s% poat% prelua efortul. - consolidarea elementelor metalice cu beton( .etoda de consolidare const% $n umplerea cu beton sau $nglobarea $n beton a elemetelor verticale sau u&or $nclinate, aplic#ndu-se $n special st#lpilor. Prin aplicarea metodei se ob"ine m%rirea capacit%"ii de rezisten"% &i rigidit%"ii elementului consolidat. -%m%&uirea st#lpilor metalici se realizeaz% prin $mbr%carea acestora $n beton armat. - Imbunatatirea comportarii elementelor la pierderea stabilitatii generale ( .etoda const% fie $n prevederea de leg%turi care reduc lungimile de flambaj ale elementelor comprimate, $ncovoiate sau comprimate &i $ncovoiate, fie $n modificarea sec"iunii elementelor comprimate, $ncovoiate sau comprimate &i $ncovoiate astfel $nc#t s% se comporte mai bine la stabilitate general%. Prin utilizarea metodei se ob"ine $mbun%t%"irea rigidit%"ii $ntregii structuri. .etoda se utilizeaz% numai dac% sunt $ndeplinite dou% condi"ii' pe de o parte elementele care &i-au pierdut stabilitatea trebuie s% fie solicitate $n domeniul elastic, iar pe de alt% parte, prevederea de leg%turi sau modificarea sec"iunilor trebuie s% se realizeze dup% desc%rcarea elementului afectat de pierderea stabilit%"ii &i revenirea lui la pozi"ia ini"ial%. 3ac% elementele au fost deformate $n domeniul plastic, acestea se $nlocuiesc. 3. Studiu de caz: Reabilitarea unei hale industriale
4

3.1. 3escrierea constructiei 5 hala metalica avea structura de rezistenta fixa, cu sarpanta acoperisului si grinzile cailor de rulare din otel, iar stalpii din beton armat preturnati la santier si montati in fundatii pahar in care erau incastrati pe ambele directii, atat transversal, cat si longitudinal halei. 6ala era echipata cu poduri rulante vand capacitatea de ridicare de /7tf si regimul de exploatare mediu. 6ala avea deschideri de /4 m si doua tronsoane pe lungime de cate 8/ m fiecare, despartite printr-un rost de dilatare. talpii de pe sirurile marginale erau dispusi la o distanta de 9 m, iar cei de pe sirul central la o distanta de !/ m. Traversa acoperisului era de 9 m, fermele rezemand pe capatul superior al fiecarui stalp marginal, iar pe sirul central o ferma rezemand pe capatul superior al unui stalp si urmatoarea pe o grinda cu zabrele longitudinala de !/ m deschidere. 1coperisul era prevazut cu contravantuiri orizontale, transversale si longitudinale si sustinea o invelitoare usoara termoizolanta. Pe sirul central de stalpi era amplasat un portal, in zona centrala a fiecarui tronson de hala. talpii de pe sirurile marginale au fost proiectati astfel incat sa poata prelua prin incovoierea lor solicitarile longitudinale date prin actiunea vantului si de actiunea podurilor rulante, grinzile de rulare avand blocare corespunzatoare la rezemarea pe fiecare stalp din beton si la fel fermele acoperisului( stalpii de pe sirul central, datorita amplasarii cate unui portal in fiecare transon de hala, nu aveau armatura necesara preluarii solicitarilor longitudinale prin incovoiere, grinzile de rulare avand blocaje numai la rezemele de pe stalpii adiacenti traveii cu portal. :rinzile longitudinale ale sarpaantei acoperisului rezemau pe stalpii din beton armat prin intermediul unor console cu sectiunea in T sudate de placi metalice ancorate in betonul partii superioare a stalpilor de pe sirul central. :rinzile de rulare rezemau pe console care faceau parte din structura stalpilor, iar prinderile in plan vertical si orizontal intre grinzile de rulare si stalpi erau realizate cu table sudate de grinzi si de placi metalice ancorate in in betonul stalpilor. Prinderea portalului de pe sirul central de stalpi era realizate cu placi metalice prinse in suruburi ancorate in stalpi. 1catuirea generala a structurii va fi vazuta in anexa prezentata la sfarsitul acestei documentatii. )ezemarea grinzilor longitudinale si a fermelor pe stalpii din beton este prezentata in figura de mai jos'

!-

talp ( /-2 Placi metalice inglobatre in beton( 4- -onsola( ;- :rinda longitudinala( 9- <erma.

In continuare va fi prezentata prinderea portalului de stalpul din beton.

3.2. 3efecte aparute in exploatare 3upa circa ; ani de exploatare, dupa o iarna mai bogata in caderi de zapada, au aparut unele efecte constand in' valoarea inimilor unora dintre consolele de rezemare ale grinzilor longitudinale de pe sirul central de stalpi +figura I= 9.4,, deformarea placilor metalice de la prinderea portalului de stalpii din beton de pe sirul central +figura I= 9.;,, aparitia unor fisuri orizontale pe fetele stalpilor centrali paralele cu planul cadrului transversal , la partea inferioara a stalpilor adiacenti traveei cu portal etc.

>oalarea inimii consolei.

Indoirea tablei de prindere a portalului. 3.3. -auzele aparitiei acestor defecte >oalarea inimii la unele console pe care rezemau grinzile longitudinale s-a datorat, pe de o parte, unei incarcari sporite fata de cea luata in considerare in calculele de proiectare si anume, datorita realizarii unei invelitori cu greutate mai mare decat cea prevazuta si aparitiei unei aglomerari de zapada in zona luminatoarelor de pe acoperis mai mare decat cea prescrisa in normele valabile la data proiectarii, sip e de alta parte, sensibilitatii la pierderea stabilitatii locale a consolei, a carei inima nu era rigidizata si nu era bordata la partea inferioara. 3e altfel, sectiunea in T, adoptat pentru consolele de rezemare a grinzilor longitudinale era deosebit de sensibila si la aparitia excentricitatilor de rezemare a grinzilor in plan transversal. 1semenea rezolvari au creat neplaceri si in alte situatii asemamnatoare.
?

3eformarea placilor metalice de prindere a portalului d stalpul din beton s-a datorat faptului ca placile, relativ subtiri, nu erau capabile sa transmita in bune conditii, prin incovoiere, solicitarea de intindere din bara de portal la suruburile de ancorare din stalpul de beton si s-au deformat. 1parand aceste deformatii, portalul nu si-a mai putut indeplini functia de preluare a solicitarilor longitudinale si de transmitere a acestora la fundatii, acest rol revenind stalpilor din beton armat de pe sirul central care marginea traveea de portal. 1cesti stalpi au preluat si transmis la fundatii solicitarile dirijate longitudinal constructiei prin incovoierea lor in plan transversal cadrului, solicitor la care nu erau calculati( in aceste conditii au aparut fisurile de pe fetele orizontale de pe fetele laterale paralele cu planul cadrului transversal in zona inferioara a stalpilor traveii de portal. 3. . )emedierea defectelor aparute -onsolele de rezemare a grinzilor longitudinale au fost consolidate prin amplasarea unei talpi inferioare sudata de inima consolei si de placa ancorata in stalpul de beton( s-au prevazut de asemenea, rigidizari transversale sub punctual de transmitere al reactiunii grinzii longitudinale. -onsolele care au suferit deformatii plastic au fost inlocuite cu altele noi avand alcatuirea constructive corespunzatoare consolelor consolidate. Pentru efectuarea lucrarilor a fost nevoie de ridicarea de pe reazem si sprijinrea temporara a grinzilor longitudinale la fiecare capat in parte. Prinderile portalului de stalpii din beton s-au consolidate prin inlocuirea placilor deformate cu eltele noi, de grosime ceva mai mare, pe care s-au prevazut unele rigidizari sudate, capabile sa alcatuiasca elemente in stare sa transmita solicitarile de intindere din bara de portal la suruburile de ancorare din stalpul de beron armat. @lterior acestor lucrari de consolidare, constrcutia s-a comportat bine in exploatare.

-onsolidarea consolei pe care rezema grinda longitudinala.

A

!-Talpa suplimentara( /-)igidizari.

Intarirea placilor de la prinderea portalului. !-)igidizari.

Bibliografie'

!. P!77-2C/77?( /. D-alitatea si siguranta constructiilor. Evitarea, depistarea si remedierea defectelor cu exempleE F Popescu >ictor, Potarniche Nicolae, -hesaru Eugen. 2. -urs F -onstructii .etalice(

!7