Agricultura

Agricultura asigura hrana omenirii. Din aceasta decurge rolul sau vital in satisfacerea necesarului de alimente pentru populatiile tuturor tarilor lumii. Progresul agriculturii mondiale a pus in lumina contributia acestei activitati ca factor important al cresterii economice. Dezvoltarea agriculturii a contribuit la asigurarea independentei nationale si a securitatii alimentare. Ramanerea in urma a agriculturii in tarile in curs de dezvoltare a adancit decalajele economice intre tarile bogate si cele sarace. Agricultura este tiina, arta sau practica care se ocup cu procesul producerii de hran vegetal i animal, fibre, respectiv diverse materiale utile prin cultivarea sistematic a anumitor plante i creterea animalelor. Necesitatea dezvoltarii si modernizarii agriculturii decurge din rolul sau vital in satisfacerea necesarului de alimente pentru populatiile tuturor tarilor lumii. Aceasta activitate umana are cea mai mare contributie la bunastarea oamenilor, in primul rand prin faptul ca ea le asigura hrana necesara. Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei romneti, aproape 30% din populaie lucrnd n acest domeniu.

Cu o suprafata totala de 44 milioane km2, Asia este cel mai intins si populat continent al Terrei, reunind o mare varietate de conditii naturale, culturi si civilizatii stravechi, resurse bogate si tari situate la niveluri diferite de dezvoltare economica. Principalele activitati agricole cuprind doua mari domenii : cultura plantelor si cresterea animalelor , plus numeroase subdiviziuni ale acestora. Majoritatea culturilor de cereale provin din Asia (grau, orez, porumb).

Asia de vest si sud-vest

Agricultura, desi dispune de terenuri agricole reduse, are un inalt randament datorita mecanizarii si irigatiilor. Ca tari reprezentative avem: Israelul unde intalnim citricele, maslinele, vita de vie si cerealele; Turcia ocupa locul 3 in lume pentru productia de tomate si locul 4 pentru cea de struguri. Tot aici intalnim productii insemnate de grau dar si citrice, ceai, curmale.. Asia de sud si Oceanul Indian Cultura orezului si a graului, in crestere cantitativa in ultimii ani, reprezinta baza alimentara a unei populatii numeroase, aflate de asemenea intr-o crestere numerica accentuata. India, desi are un nivel de dezvoltare economica relativ redus, are o pozitie ridicata la unele produse agricole: locul 2 pentru productia de grau, orez si zahar, locul 3 mondial pentru bumbac si 5 pentru soia. In privinta productiei de ceai ocupa primul pe mapamond. Asia de est si sud-est. Japonia Are ca principala cultura orezul in micile campii litorale. Dintre celelalte culturi, mai importante sunt: bumbacul, citricele, trestia de zahar, tutunul, ceaiul (in sud), graul, orezul, cartoful, sfecla de zahar si soia (toate in nord). Japonia este una dintre putinele tari din lume in care se practica intensiv cultura algelor marine. Alaturi de Republica Chineza, Japonia este principala producatoare de matase naturala. China ocupa primul loc la nivel mondial pentru orez, grau si bumbac. In sud se dezvolta

pomicultura, cultura trestiei de zahar si a ceaiului (locul 2 mondial). In Indonezia cultura bananelor ocupa un loc important in economie. Malaysia este cunoscuta prin cele mai intinse plantatii de arbori de cauciuc.

Tipuri de culturi

Principalele tipuri actuale de agricultura sunt diferentiate in functie de nivelul de dezvoltare generala a tarilor si de regiunile naturale in care se afla situate. In acest sens, exista doua mari categorii (tipuri majore): agricultura de subzistenta agricultura comerciala Pe intregul teritoriu al Asiei cunoastem o agricultura predominant de subzistenta, datorita reliefului ce ofera o larga varietate de soluri si terenuri arabile de calitati diferite, cu randamente reduse si foarte reduse, agricultura de tip extensiv avand in principal rolul de a satisface necesitatile populatiei in crestere. In zonele in care solul este mai fertil se practica o exploatare intensiva a acestuia ; ca de exemplu productia de orez are ca principali producatori Japonia, Vietnam, Thailanda, Myanmar, Estul Indiei, Filippine. Asia este cunoscuta prin productiile mari de orez, asigurand din totalul cantitatilor de orez recoltate pe intregul GLOB aproximativ 3 sferturi. Culturile de orez se suprapun cu cele mai populate zone ale lumii: Asia de Sud, Est si de Sud-Est. In Asia nu numai productia de orez este pe primele locuri in plan mondial. Cunoastem tari prime-producatoare de grau: China (locul 1 pe Glob) si India care de asemenea detin clasamentul in productia de porumb -; China E si India V. Datorita climei potrivnice, Arabia Saudita si China practica o agricultura extensiva, cu terenuri arabile foarte mari, insa datorita solurilor mai putin fertile randamentul este moderat. In Indonezia intalnim o agricultura sezoniera si culturi de citrice.

Agricultura comerciala Intalnim acest fel de agricultura mai ales in Kazakstan, unde productiile de cereale sunt mai semnificative datorita procentului ridicat de fertilitate al solului. Observam ponderea ridicata a cerealiculcturii pe platoul Asiei-Centrale.

Maslinii, citricele, plantele specifice climatului mediteranean se intalnesc si in Asia pe coastele vestice ale Siriei, Turcia sau Israel. Agricultura mixta este predominanta in zona temperat continentala a Asiei.

Romania Romnia are o suprafa agricol de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile. Dup o evaluare fcut n noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate. Valoarea produciei agricole din Romnia a fost de 64,4 miliarde lei n anul 2010. Romnia are o bun baz de resurse naturale pentru agricultur, cu soluri fertile n sud i n provinciile din Moldova. Clima este blnd, de tip continental, iar culturile de var necesit irigare. Consumul anual de fructe i legume pe cap de locuitor n Romnia este de aproximativ de 70 80 de kilograme, n timp ce media european atinge 90 100 de kilograme. Agricultura Romniei este departe de ceea ce se practic n Europa att ca producie, ct i ca tehnologie. Produsele made in Romnia sunt prezente n cantiti mici pe piaa extern, n timp ce importurile cresc de la an la an. Romnia este al treilea cultivator de cartofi din Europa, ca suprafa, dup Germania i Polonia, i pe locul 6, ca producie, dup Germania, Polonia, Olanda, Frana i Marea Britanie, avnd n anul 2009 un randament de 54,1% din randamentul mediu al Uniunii Europene. n anul 2010, Romnia a vndut n stintate, 8,5 milioane tone de produse agro-alimentare, n special cereale i tutun. La mijlocul anilor '80, Romnia ajunsese la o producie de 8,5 milioane de tone de gru (1988) i 11,9 milioane de tone de porumb (1985), ns dup cderea comunismului, infractutura agricol se afl n paragin, sistemele de irigaii au fost furate sau distruse, parcul de maini agricole n mare parte casat, suprafaa agricol fiind extrem de frmiat.

Producia de cereale s-a ridicat, n 2006, la 15,1 milioane de tone, din care cea de gru a fost de 5,3 milioane tone, iar cea de porumb - de 8,6 milioane tone.. Nivelul produciei de cereale a Romniei nregistrat n anul 2007 s-a situat la 7,8 milioane de tone. Recolta de cereale, fructe i legume: (mii de tone) An Gru Porumb Floarea-soarelui Cartofi Mere 2008 7.144 1.159 3.649 325 2007 3.044 3.680 547 3.712 362 2006 5.520 8.600 2005 7.400 10.400 -

Cereale Suprafaa cultivat cu cereale pentru boabe - gru, porumb, orz, orzoaic i ovz - a crescut de la 5,04 milioane hectare n 2010 la 5,24 milioane hectare n anul 2011,iar producia a crescut de la 16,71 milioane tone n 2010 la 20,78 milioane tone, n anul 2011. Prin comparaie, Ucraina a obinut 39,2 milioane de tone de cereale n 2010, La nivel mondial, FAO a estimat pentru 2011 o producie de cereale de 2,3 miliarde tone, din care 674 milioane tone de gru. Anul Producia (mil. tone) Suprafaa cultivat (mil. ha) Gru Din punct de vedere al suprafeei cultivate, Romnia ocup locul patru n Europa, pe aceeai poziie cu Marea Britanie, dup Frana (5,1 milioane hectare), Germania (3,2 milioane ha) i Polonia (2,3 milioane ha). Cu toate acestea, randamentul la hectar, de 2,4 tone, este la mai puin de jumtate din randamentul mediu al Uniunii Europene. De exemplu, Danemarca a avut n 2009 o producie medie la hectar de 8,1 tone, ceea ce a plasat-o deasupra Romniei ca producie total, cu toate c suprafaa cultivat cu gru este de doar 740.000 de hectare[14]. n anul 2009, Romnia a fost pe locul 7 din punct de vedere a produciei, ca urmare a randamentului, care a reprezentat mai puin de jumtate (44,7%) din randamentul mediu al UE n anul 2010 producia a fost de 5,6 milioane de tone de gru, exporturile a fost de 2,3 milioane de tone, iar importurile au fost de 685.000 tone[. Necesarul de gru al Romniei se situeaz ntre 3,5 i 4 milioane de tone i include consumul uman (urban, rural), cel industrial, precum i grul de smn. Pentru panificaie se consum 3,5 2011 20,7 5,2 2010 16,7 5 2009 14,8 -

de milioane tone de gru. Prin comparaie, n Bulgaria cererea intern este de 2,2 milioane de tone de gru anual. n anul 2007, peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secet, iar Romnia a obinut o producie de gru de 3 milioane de tone, fiind apreciat de specialiti drept cea mai mic din 1940. n anul 2008, preul cu care se comercializa tona de gru era de 500 de lei (115 euro/ton). Prin comparaie, n anul 2003 preul era de 200 dolari/ton.

Anul Producia (mil. tone)

2011

2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1989 5,6 5,2 7,1 3 5,5 7,4 7,5 2 4,2 7,8 4,2 7,8

7,1

Suprafaa cultivat (mil. 1,9 ha)

2,2

1,9

1,9

2,5

Productivitatea Cel mai bun an de dup Revoluie pn n prezent a fost 2008, cu 3.505 kilograme la hectar peste producia din 1989, dar nu cu mult. Cel mai slab a fost 2003, cu 1.429 de kilograme la hectar.

Porumb n anul 2007, Romnia era al treilea mare productor de porumb din Uniunea European, dup Frana i Italia i avea alocat cea mai mare suprafa pentru aceast cultur. n anul 2009, Romnia avea mai mult de un sfert din suprafaa cultivat cu porumb din Uniunea European, adic aproape 27,5%, fiind tot pe primul loc. mpreun cu Frana, Ungaria i Italia, Romnia avea trei sferturi din culturile de porumb european, ca suprafa. La producie total Romnia era pe locul 2 cu 13,8% din totalul UE i mpreun cu statele respective deinea o cot de 70% din recolte. Productivitatea a fost n Romnia de 3,4 tone/ha, Frana - 9,1 tone/ha, Italia 8,2 tone/ha, Ungaria - 6,4 tone/ha i Bulgaria - 4,2 tone/ha. Potenialul agricol la porumb ar fi de 14-15 tone/ ha, dac s-ar face agricultur n stil european. n anul 2009, au fost cultivate 3.000 de hectare cu porumb modificat genetic: Anul Producia (mil. tone) 2011 11,6 2010 9,1 2,2 2009 5,2 2,1 2008 7,8 2,6 2007 3,6 2,1 2006 8,6 2,5 2005 10,4 2004 15 1985 12 -

Suprafaa cultivat (mil. 2,6 ha)

Orez Consumul de orez de pe piaa romneasc este de circa 100.000 de tone anual, din care cea mai mare parte este importat, n principal din Egipt. n anul 1989, n Romnia se cultivau 80.000 de hectare cu orez. n anul 2009, suprafaa cultivat cu orez era de 8.000 de hectare, din care compania italian Riso Scotti deinea 4.000 de hectare. n anul 2010, suprafaa cultivat ajunsese la 12.000 de hectare, iar producia a fost de 62.000 de tone, din care 49.000 de tone au mers la export.[66][68] Cu aceast suprafa cultivat, Romnia a revenit n topul productorilor de orez din Europa, fiind depit doar de Italia (280.000 de hectare) i Spania (80.000 de hectare). Romnia este considerat ara din Uniunea European cu cel mai mare potenial de cretere n domeniul orezului, pentru c regiunea Dunrii are de 20 de ori mai multe rezerve de ap dect bazinul Padului, unde se cultiv cea mai mare parte a orezului italian. Comunitatea european produce 75% din necesarul de orez, restul de 25% l import din China sau Africa. Singura ar care ar mai putea "umple" acest gol este Romnia. Orz n anul 2010, suprafaa cultivat cu orz a fost de 243.461 hectare iar producia de orz i orzoaic a fost de la 1,32 milioane tone. Producia de orz i orzoaic, pe ani: Anul Producia (mil. tone) Suprafaa cultivat (mil. ha) 2010 1,32 0,24 2009 1,18 2008 1,20 2007 0,53 2006 0,77 2005 1,07 2004 1,40 -

Ovz n anul 2010, producia de ovz a fost de 328.000 de tone, fa de 296.000 tone n anul 2009.