NUVELA PSIHOLOGICA Moara cu noroc Ioan Slavici Nuvela este o specie a genului epic, cu actiune desfasurata in spatiu si timp,

, prin intermediul personajelor, prezente in numar relativ mic. Mai restransa ca dimensiuni fata de roman, ea sta sub semnul concentrarii epice, al conflictului puternic si ireconciliabil, al compozitiei si structurii laborioase. Nuvela are un singur fir epic, iar personajul principal este contruit minutios, cu date biografice, mediu ambiant si motivare a reactiilor psihologice. Ioan Slavici prozator ardelean, mare clasic, reprezentant al realismului social este creatorul nuvelei psihologice, alturi de Caragiale. Moara cu noroc ilustreaz particularitile nuvelei ca specie, in ciuda dimensiunilor de microroman are un singur fir narativ !"nstrinarea lui #hi$ de familie prin complicitatea la frdelegile lui %ic&, un numr mediu de personaje !'na, #hi$, soacra, %ic, porcarii lui, (intea&, accentul pun)ndu*se pe comple+itatea de caracter a protagonistului ,i pe conflicte. -n .Moara cu noroc/, incipitul este constituit de prologul reprezentat de vorbele soacrei lui #hi$, care au un ton a+iomatic 0 de proverb, moralizator, anticip)nd destinul personajelor principale .1mul s fie mul$umit cu srcia sa, cci, dac este, nu bog$ia ci lini,tea colibei tale te face fericit./ -n mod sugestiv, cuvintele sunt rostite de btr)n, "ntrupare a "n$elepciunii populare ,i a e+perien$ei de via$. 2eplica sa anun$ tema nuvelei ,i deznodm)ntul tragic. La nivel tematic, nuvela se caracterizeaz prin e+isten$a mai multor substraturui, ceea ce face posibil "ncadrarea te+tului "n mai multe categorii tema principal o constituie dezechilibrul interior al protagonistului sub presiunea unei realit$i e+terioare devastatoare, tem ce vizeaz nivelul de proz psihologic al te+tului. Moara cu noroc este "ns o proz realist prin prezentarea dezumanizrii protagonistului ca urmare a patimii "navu$irii, ce duce la pierderea reperelor morale ,i la "nstrinarea de familie ,i de sine "nsu,i a lui #hi$ ,i prin prezentarea moravurilor vie$ii de porcar. 1pera are un ritm epic neomogen, iar actiunea se desfasoara prin continue acumulari si izbucniri de tensiune epica. Naratiunea este obiectiva, realizata de catre un narator omniscient, omniprezent si neimplicat. 2elatarea evenimentelor nu se face totusi in mod linear, iar inlantuirea dintre capitole are loc prin tehnici diverse dialogul din inceput, descrierea la timpul prezent. (e langa perspectiva obiectiva a naratorului, se remarca tehnica punctului de vedere, in interventiile simetrice ale batranei, personaj episodic, dar care e+prima cu autoritatea varstei mesajul moralizator al te+tului. 'ctiunea se desfasoara intr*un spatiu real, transilvanean, indicat de secventele de la inceputul capitolului al doilea .de la Ineu, drumul de tara o ia printre paduri si peste tarini/.Ca o noutate in proza romaneasca, scriitorul propune ca spatiu al desfasurarii epice campia deluroasa, un fel de stepa lipsita de sentimente, spatiu necunoscut, propice acumularii de averi. impul desfasurarii actiunii este a doua jumatate a secolului al 3I3*lea, moment al aparitiei si dezvoltarii relatiilor capitaliste, iar din perspectiva momentului concret, dupa sarbatoarea Sfantului #heorghe. Sunt prezente at)t con!licte e"terioare !#hi$*%ic, cel mai important, evidentiind slbiciunea lui #hi$ ,i autoritatea lui %ic, personaj ce ii speculeaz slbiciunile setea de bani ,i dragostea pentru 'na4 #hita*'na instrinarea de familie*eforturile 'nei de a men$ine echilibrul familial4 #hita*soacr naivitate, lipsa e+perien$ei* e+perien$a popular4 %ica*(intea legea ,i frdelegea&, c)t ,i con!licte interioare !#hi$ fondul moral pozitiv0patima "navu$irii, 'na dragostea pentru #hita0atrac$ia fa$ de %ic, (intea masca jandarmului care dore,te "nlturarea raufacatorilor din zon 0satisfacerea unui orgoliu personal&, insa accentul se pune pe cele interioare ,i pe rela$ia protagonist*antagonist. Aciunea pe momentele su#iectului a st)rnit controverse "n r)ndul criticilor literari, care e+prim puncte de vedere diferite mai ales asupra punctului culminant din e+pozi$iune aflm c cizmarul #hi$, desconsiderat de steni ,i stul de umilin$a srciei, se mut la .Moara cu noroc/, han pe care "l ia "n arend, "n jurul zilei de Sf. #heorghe. Intriga o constituie venirea lui %ic Smdul !om cu stare, atotputernic peste locurile acelea, fr a crui ,tire nu se petrece nimic la moar& la #hi$, cruia "i propune complicitatea indirect la frdelegile lui ,i ale celorlal$i porcari. 5esf,urarea ac$iunii cuprinde totalitatea faptelor care duc la "nstrinarea lui #hi$ de familie ,i de preceptele morale, pe de o parte prin ascunderea adevrului despre rela$iile cu porcarii fa$ de 'na, pe de alt parte prin tinuirea faptelor necurate ale lui %ic, dintre care amintim .clcarea/ arenda,ului ,i uciderea vduvei ,i a copilului. Cum firul narativ are "n prim*plan dezumanizarea cr),marului, punctul culminant "l constituie uciderea 'nei, momentul ma+im al dezintegrrii morale a lui #hi$, capabil de a*,i folosi so$ia drept curs pentru a*l da pe %ic pe m)na lui (intea. 5eznodm)ntul marcheaz o purificare a spa$iului de for$e malefice hanul arde, iar #hi$ este ucis de oamenii Smdului, "n timp ce %ic se sinucide d)ndu*se cu capul de un copac, pentru a nu cdea "n m)inile jandarmului.

'ccentul nu cade insa pe actul povestirii, ci pe comple"itatea persona$elor. 1 trasatura a nuvelei este clasificarea lor "n mobile ,i imobile, "n func$ie de msura "n care rm)n sau nu egale cu sine "nsele pe parcursul operei. 'na sau #hi$ se "ncadreaz "n prima categorie evolueaz de la statutul de cizmar nevoia,0so$ iubitor ,i protector la cel de hangiu lacom0so$ ursuz, capabil de victimizarea propriei so$ii. 'na, la "nceput nevast frumoas, t)nr, cuminte, supus ,i ne,tiutoare, devine femeia creia nu*i scap nimic, intuie,te rela$iile so$ului su cu %ic, adulter atras irezistibil ,i fatal de %ic. %a polul opus, %ic rm)ne o "ntruchipare a maleficului pe tot parcursul operei, fiind un personaj cu alur romantic lipsit de slbiciuni ,i de scrupule, venal, cu o putere de convingere "n spatele creia se ascunde abilitatea de a specula vulnerabilul din fiecare, %ic rm)ne mre$ ,i "n moarte, prefer)nd sinuciderea dec)t s cad "n m)inile lui (intea. -n raport cu con$inutul nuvelei, putem afirma c personajele trec printr*o dram a autocunoa,terii, "nt)lnirea cu %ic fc)ndu*le s*,i confrunte adevratele a,teptri cu ceea ce consideraser p)n atunci a*i reprezenta autentic 'na "n$elege despre sine c prefer o masculinitate autoritar ,i activ "n locul unui so$ la, ,i lipsit de for$ interioar, iar #hi$ descoper c agonisirea banilor cere compromisuri.
#hi$ este persona$ul principal, to$i ceilal$i gravit)nd "n jurul personalit$ii sale. 6l este un personaj mobil, tragic, care strbate traseul unei dezumanizri graduale. Ini$ial, el este caracterizat "n mod direct de ctre narator ca un bun meseria,, om harnic, bl)nd ,i cumsecade. 5in momentul apari$iei lui %ic "ncepe procesul de "nstrinare al lui #hi$ fa$ de familie. #esturile, g)ndurile, faptele personajului trdeaz conflictul interior, care const "n tensiunea care decurge din sentimentele ,i op$iunile contradictorii ale aceluia,i personaj. -n te+t, #hi$ are de ales "ntre dou situa$ii fie s devin bogat dar corupt, prin intermediul lui %ic, fie s ram)n srac dar fericit alturi de familia sa. (rin intermediul monologului interior sunt redate g)ndurile ,i frm)ntrile personajului, realiz)ndu*se "n felul acesta autocaracterizarea .Ce s*mi fac7... ',a m*a lsat 5umnezeu8 Ce s*mi fac dac e "n mine ceva mai tare dec)t voin$a mea7/. 'c$iunile, gesturile ,i atitudinea lui #hi$ scot la iveal nesiguran$a care "l domin, teama ,i suspiciunea instalate definitiv "n el. 5ezumanizarea lui #hi$ se produce "ntr*un ritm alert. 6l o folose,te pe 'na drept momeal, pentru a*l demasca pe %ic nu numai pentru c*l mustra con,tiin$a pentru propriile lui pcate, dar ,i dintr*o gelozie ajuns la paro+ism. Nu poate accepta g)ndul c 'na "l trdase, de,i el "nsu,i o "mpinge "n bra$ele lui %ic. 5e altfel, 'na, dezgustat de comportamentul so$ului se las sedus ,i dintr*o dorin$ de rzbunare .9u e,ti om, %ic, dar #hi$ nu e dec)t o femeie "mbrcat "n haine brbte,ti8/5e la complicitate la crim nu mai e dec)t un pas ,i #hi$ devine el "nsu,i uciga,, "njunghiind*o pe 'na ,i devenind la r)ndul lui victima lui 2u$, care*l "mpu,c. 1 importanta deosebita este acordata si vietii %e !amilie. -n incipit, ei locuiesc "ntr*un sat ardelenesc "n care #hi$ este un cizmar care nu poate oferi soacrei, so$iei ,i copilului un trai fr griji. 5ovedind spirit de ini$iativ ,i din dragostea pentru 'na, pe care vrea s o ,tie fericit, se hotr,te s ia "n arend Moara cu noroc pentru c)$iva ani, p)n va reu,i s*,i fac un atelier cu zece calfe. :ia$a familiei cunoa,te, "n acest nou loc, dou etape. (rima dureaz p)n la apari$ia lui %ic Smdul ,i reprezint o perioada de calm, bunstare ,i prosperitate, astfel "nc)t to$i se bucur de banii str)n,i ,i chiar ,i jandarmul (intea recunoa,te c venirea lui #hi$ acolo a sfin$it locul. 1dat cu venirea lui %ic Smdul, familia intr "ntr*o nou etap, cea a destrmrii ,i a "nstrinrii. (orcarul alege un moment strategic, respectiv dup ce i*a lsat lui #hi$ rgazul de a economisi ni,te bani ,i de a se obi,nui cu un nou statut material. Con,tient c accept)nd propunerea Smdului se "ndeprteaz de preceptele sale morale, #hi$ "ncerac s refuze, dar la amenin$area porcarilor accept, cu condi$ia ca 'na s nu afle nimic. 6ste primul pas spre distrugerea rela$iei cuplului odat cu trecerea timpului, #hi$ devine tot mai ursuz ,i nu "i mai "mprt,e,te 'nei toate g)ndurile sale. 'na remarc schimbarea de comportament a so$ului ,i, cu tenacitate ,i rbdare, "ncearc "n repetate r)nduri s comunice cu so$ul ei. Inteligent, ea "n$elege c "ntre ea ,i #hi$ stau adevruri ascunse. 9otu,i, ea nu "nceteaz s cread "n valorile familiei ,i refuzul de a pleca de (a,ti la Ineu nu are nicio legtur ascuns cu rm)nerea lui %ic. (etrecerea "ncins reprezint pe de o parte "ncercarea hangiului, sortit e,ecului, de a*l da pe %ic pe m)na lui (intea, iar pe de alt parte scena "n care spiritul malefic al cpeteniei porcarilor declan,eaz declinul iremediabil al cuplului. 5orind s "l lecuiasc pe #hi$ de slbiciunea pentru o singur femeie, %ic stabile,te planul de seducere a 'nei, pe care i*o cere lui #hi$. Supus autorit$ii Smdului, acesta accept, abandon)ndu*,i cu la,itate femeia "n bra$ele unui brbat strin. Moartea celor doi reprezinta o modalitate de moralizare a prozatorului ardelean care nu iart "ndeprtarea personajelor sale de la perceptele morale. Singura care rm)ne "n afara acestor "nt)mplri tragice este btr)na soacr, deoarece este cea care s*a "mpotrivit mutrii la han, presim$ind c banii nu vor aduce numai bunstarea material. Simbolic, "n timpul uciderii copiilor, ea petrece noaptea de -nviere la Ineu, scene prezentate prin procedeul alternan$ei, cu rolul de a realiza un contrast. 2eplica ei !;Se vede c*au lsat ferestrile deschise8/& poate fi interpretat simbolic #hi$ ,i 'na au permis intruziunea unui strin "n via$a de familie, ceea ce a declan,at consecin$e iremediabile. &inalul nuvelei este simetric cu incipitul ,i este reprezentat printr*un epilog constituit tot din vorbele btr)nei .Sim$eam eu c nu are s ias bine, dar a,a le*a fost dat. 2eplica din final permite ,i stabilirea unei noi teme a nuvelei cea a destinului. -n concluzie, incipitul ,i finalul "n acest te+t narativ au un rol definitoriu "n construc$ia subiectului, ilustr)nd simetria compo'iionala a nuvelei specific te+telor realiste, dar ,i caracterul moralizator al prozei lui Slavici. (rin tematic, prin accentuarea conflictelor interioare ,i preocuparea pentru transcrierea cu fidelitate a vie$ii luntrice a personajelor, prin crearea unor tipuri umane "n situa$ii*limit, dezumaniza$i sub puterea banilor, dar ,i prin e+ploatarea multiplelor modalit$i de realizare a analizei psihologice, Moara cu noroc reprezint o capodoper a nuvelelor lui Slavici, reprezentand o pledoarie pentru echilibru moral, chibzuinta si intelepciune, pentru fericirea prin pastrarea masurii in toate.