PROPUNERI SUBIECTE PENTRU PROBA SCRISA EXAMEN DE ABSOLVIRE SPECIALIZAREA: BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE

Urmtoarele enunuri sunt adevrate sau false. Bifai cu X rspunsul corect HIDROTERMOTERAPIA 1. Dusul subacval se aplica in sensul circulatiei venoase. 2. Afuziunile sunt proceduri care constau in proiectarea cu presiune a unor coloane de apa asupra diverselor regiuni ale organismului. 3. Temperatura la care se aplica namolul oscileaza intre 38-44 grade. 4. Baile ascendente de maini sunt contraindicate in astmul bronsic. 5. Mofeta partiala de CO2 influenteaza circulatia periferica. 6. Afuziunile reci se aplica la 15 grade. 7. Aplicatiile locale de caldura sunt indicate in afectiuni posttraumatice. MASAJ 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Frictiunile partiale sunt indicate in afectiuni dermatologice. Tapotarea usoara paravertebrala realizeaza scaderea tonusului muscular. Masajul se indica in tromboflebite. Netezirea se aplica numai la sfarsitul sedintei de masaj. Frictiunile partial complete au actiune sedativa generala, regleaza somnul. Masajul in PR se aplica pe articulatiile inflamate. Muschiul transvers abdominal se tonifica cel mai bine in pozitie decubit dorsal.

KINETOTERAPIE 1. Echilibrul corpului uman este mai mare in patrupedie. 2. Imobilizarea prelungita duce la redori articulare. 3. Kinetoterapia umarului dureros acut consta in realizarea de miscari active cu rezistenta. 4. Principiul metodologic de obtinere a rezistentei musculare este cresterea duratei exercitiului. 5. Contractia izometrica este folosita ca tehnica de lucru pentru cresterea amplitudinii articulare. 6. Adductia este miscarea de apropiere a membrului de axul corpului. 7. In contractia izometrica, muschiul nu-si schimba lungimea. 8. Mobilizarea tesuturilor inflamate determina cresterea mobilitatii articulare. 9. Miscarea pasiva este o tehnica prin care se obtine scaderea excitabilitatii musculare. 10. Intinderea rapida a unui muschi faciliteaza contractia.

ELECTROTERAPIE CURENTUL GALVANIC 1. Pozitionarea pacientului pentru aplicatii trasorbitare va fi in decubit dorsal. 2. Descendent se aplica polul pozitiv caudal si polul negativ cranian. 3. Ionoforeza este procedeul prin care se introduce in organism, prin tegument, substante medicamentoase cu ajutorul curentului electric. 4. Aplicatiile curentului galvanic sunt indicate in manifestari alergice, urticare, eczeme. ELECTROTERAPIE CURENTII DIADINAMICI 1. 2. 3. 4. 5. 6. Curentii diadinamici sunt contraindicati in sindroame algodistrofice. Curentii de joasa frecventa nu se aplica pe regiunea precordiala. Forma de curent diadinamic PS are efect excitator. RS are cel mai pronuntat efect excitomotor. Forma de curent difazat fix are efect analgetic. Intensitatea curentilor diadinamici se creste progresiv pana la vibratii puternice.

ELECTROTERAPIE CURENTII INTERFERENTIALI 1. Curentii de medie frecventa produc contractii musculare dureroase. 2. Curentii interferentiali cu frecvente mici sub 10 Hz sunt recomandati in dureri toracice anginoase. 3. Curentii interferentiali nu se aplica pe zone de sangerare certa. 4. Curentii interferentiali actioneaza numai pe muschii normoinervati. ELECTROTERAPIE - ULTRASUNET 1. Aplicatiile de ultrasunete sunt contraindicate in stari febrile. 2. Aplicatiile de ultrasunete sunt contraindicate paravertebral. 3. Frecventa si forma impulsurilor cu US sunt reglate in functie de zona de tratament. 4. Efectul ultrasunetului poate fi imbunatatit prin psihoterapie. ELECTROTERAPIE UNDE SCURTE 1. 2. 3. 4. In tratarea afectiunilor cronice se recomanda unde scurte doza I (atermica). Dozele II si III in aplicatii de unde scurte au actiune antispastica. Energia de inalta frecventa trece prin muschi fara a produce caldura. Undele scurte doza IV produc senzatie de caldura abia perceptibila.

ELECTROTERAPIE MAGNETODIAFLUX 1. 2. 3. 4. 5. Magnetoterapia se aplica in sarcina. In aplicarea MDF, pacientul va fi asezat cu extremitatea cefalica spre polul N. Campurile magnetice de intensitati mari sunt generate de bobine localizatoare. Forma continua de camp magnetic se poate aplica la 300 Hz. Tratamentul cu MDF este indicat in nevroze.

ELECTROTERAPIE - RUV SI RIR 1. 2. 3. 4. Aplicatiile cu ultraviolete pot fi utilizate ca metoda de relaxare extrinseca. RUV au o putere mica de penetratie, oprindu-se la nivelul epidermic. In pediatrie, RUV sunt indicate in inflamatii acute. Din aplicatiile RIR, in spatiu deschis, se obtine efect antialgic si antispastic.

REUMATOLOGIE ARTROZELE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Artrozele intervertebrale sunt leziuni degenerative ale coloanei vertebrale. In gonartroza, durerea se intensifica la repaus. Mobilitatea articulara in gonartroza, urmareste marirea flexiei. Bolnavul cu coxartroza trebuie sa evite mersul pe teren accidental. Durerea in artroza apare si nocturn. Durerea in coxartroza este diminuata de repaus. Artrozele sunt boli reumatice cronice. In gonartroza, puseu inflamator, se indica crioterapia.

REUMATOLOGIE SPONDILITA ANCHILOPOIETICA 1. 2. 3. 4. 5. 6. Pacientul cu SA prezinta limitarea mobilitatii coloanei vertebrale. Evolutia SA va determina flexia coapsei pe bazin. Evolutia SA va determina flexia soldurilor. Evolutia SA determina hiperlordoza lombara. Evolutia SA va determina cifoza dorsala. Evolutia SA nu determina flexie cervicala.

REUMATOLOGIE POLIARTRITA REUMATOIDA 1. 2. 3. 4. 5. 6. Pacientilor cu PR se recomanda evitarea climatului sec si cald. In PR cei mai afectati de atrofie sunt muschii mainii. Aplicatiile de caldura locala in PR produc vasoconstrictie. Simptome clinice generale ale PR sunt mialgii si altralgii. Parafina poate fi aplicata la pacienti cu PR in stadiu acut. Parafina poate fi aplicata la pacienti cu PR in stadiu cronic.

REUMATOLOGIE LOMBALGIE 1. 2. 3. 4. 5. In lombalgia cronica durerea este intensa. Pacientul cu lombalgie acuta prezinta o usoara durere matinala. Durerea in lombalgia acuta dispare in pozitia de decubit. Tratamentul lombalgiei acute include si hidrokinetoterapia. Tratamentul lombalgiei acute consta in medicatie si repaus la pat.

REUMATOLOGIE PSH 1. 2. 3. 4. Umarul dureros acut debuteaza in mod brutal, producand dureri atroce. Miscarea cea mai limitata in umarul dureros acut este adductia. Miscarea cea mai limitata in umarul dureros acut este abductia. Kinetoterapia umarului dureros acut consta in realizarea de miscari active cu rezistenta.

Bifai cu X varianta corect de rspuns. Fiecare rspuns corect este notat cu 0,10 puncte.

HIDROTERMOTERAPIA 1. Aplicarea stimulilor termici se face astfel: a. cldur pe articulaiile inflamate b. ghea pe articulaiile artrozice c. ghea pe articulaiile inflamate 2. Dusurile fierbinti de durata scurta au urmatorul efect asupra sistemului nervos: a. calmant b. excitant c. sedative 3. Baia kinetoterapeutica se efectueaza cu apa la temperatura de : a. 40 grade b. 36-37 grade c. 35 grade 4. Baile generale sunt proceduri majore si vor fi administrate respectand regulile generale. Astfel, se vor indica: a. la un interval de 2-3 ore dupa masa b. dupa un efort fizic prelungit c. dupa stari de tensiune nervoasa 5. Dusul scotian are urmatoarele actiuni, cu o exceptie: a. excitanta asupra sistemului nervos b. tonifianta a sistemului neuromuscular c. de diminuare a metabolismului 6. Dusul subacval este indicat in urmatoarele afectiuni, cu o exceptie: a. pareze b. atrofii musculare c. fragilitate vasculara 7. Clasificarea peloidelor nu include: a. namoluri sapropelice b. namoluri de turba c. namoluri metalice 8. Crioterapia nu este indicata in: a. spasticitate musculara b. entorse, tendinite c. arteriopatie obliteranta

9. Balneologia este stiinta care se ocupa de studiul: a. apelor minerale b. namolurilor, emanatiilor de gaze c. toate raspunsurile corecte 10. Pe un genunchi inflamat este utila o aplicatie: a. calda b. hiperterma c. rece 11. Namolul sapropelic se foloseste pentru impachetari partiale sau pentru cataplasme la temperatura de: a. 39 40 grade b. 36 38 grade c. 44 48 grade 12. Aplicatiile locale si partiale de caldura sunt, cu o exceptie; a. sauna b. bai ascendente Hauff la extremitati c. parafina, perna electrica 13. Aplicatiile de parafina pot fi sub forma de, cu o exceptie: a. bai generale de parafina b. pensulari, placi de parafina c. mansoane de parafina 14. Limita de toleranta termica a corpului pentru aplicatiile de parafina este in jur de: a. 50 grade b. 42 grade c. 85 grade 15. Baile ascendente Hauff la extremitati se incep cu temperatura de: a. 30 32 grade b. 33 34 grade c. 35 36 grade Si se cresc treptat pana la: d. 39 40 grade e. 42 44 grade 16. Grosimea aplicatiei de namol sapropelic este de : a. 1-2 cm b. 2-4 cm c. 4-8 cm 17. Baile partiale ascendente Hauff pot: a. declansa o criza de angina pectorala

b. intrerupe o criza de angina pectorala c. agveaza o criza de angina pectorala

MASAJ 1. Ca forme de terapie miorelaxanta utilizate in recuperarea sechelelor posttraumatice sunt urmatoarele, cu o exceptie: a. aplicatiile generale si locale reci b. masajul, caldura prelungita c. ultrasunete 2. Asupra tegumentului, masajul produce urmatoarele efecte, cu o exceptie: a. inhibarea cresterii celulelor tinere b. descuamarea c. vasodilatatie activa 3. Netezirea (efleurajul) este o metoda de masaj terapeutic realizata prin: a. framantarea maselor musculare mari b. tapotare ritmata c. miscari usoare realizate cu varful degetelor sau podul palmei 4. Tehnici de baza in masajul clasic cu efect sedativ: a. netezirea, framantatul b. netezirea, vibratia c. petrisajul, frictiunea 5. Tehnici de baza in masajul clasic cu efect excitant, tonizant: a. frictiunea, framantarea, tapotajul, petrisajul b. netezirea, tapotaj, vibratie c. framantat, vibratia, presiunea

KINETOTERAPIE 1. ntinderea redorilor prin mobilizare pasiv presupune: a. continuarea micrii cu cteva grade peste unghiul la care apare durerea b. realizarea micrii pn la unghiul la care apare durerea c. realizarea micrii indiferent de momentul apariiei durerii 2. Antrenarea controlului motor se ncepe cu: a. componenta proximal b. componenta distal c. indiferent care din cele dou 3. Obiectivele mobilizrii active voluntare sunt urmtoarele, cu o excepie: a. creterea sau meninerea amplitudinii micrii unei articulaii b. creterea sau meninerea forei musculare c. reducerea ventilaiei pulmonare

4. Postura antidecliv a membrului inferior permite: a. blocarea circulaiei de ntoarcere b. promovarea circulaiei arteriale c. promovarea circulaiei venoase 5. Hidrokinetoterapia este utilizat pentru c: a. faciliteaz micarea de sus n jos b. faciliteaz micarea de jos n sus c. opune rezisten mirii de jos n sus 6. Cnd rezistena este egal cu fora muchiului, iar lungimea lui nu se modific contracia lui este : a. izometric b. izotonic, concentric c. izotonic, excentric 7. Poziia corect a unui bolnav cu dificulti respiratorii este: a. decubit ventral b. poziia Trendelenburg c. eznd cu trunchiul aplecat n fa 8. Poziia facilitatorie pentru drenajul bronic este: a. decubit dorsal cu coapsele flectat b. poziia Trendelenburg c. decubit ventral 9. Efectul ntinderii mecanice este benefic influenat de aplicaii prelungite de: a) cldur b) ghea c) masaj 10. Micrile de ntindere trebuie s fie executate: a) brusc b) rapid c) bland 11.Principalul scop urmrit de terapia ocupaional este: a) refacerea mobilitii sub toate aspectele i componentele ei b) redresarea scoliozelor c) creterea forei i a volumului muchiului 12. Traciunile (elongaiile) vertebrale constau n: a) deprtarea corpurilor vertebrale ntre ele b) tasarea corpurilor vertebrale c) decontracturarea muscular 13.n programul de relaxare general Edmund Jacobson: a. ridicarea membrelor se face n expir b. cderea membrelor se face n inspire c. cderea membrelor se face n expir 14.ntinderea prelungit a unui muchi:

a. faciliteaz contracia lui b. inhib contracia lui c. nu are nici un efect asupra lui 15. Balansul, rostogolirea corpului realizeaz: a. scderea tonusului muscular general b. creterea tonusului muscular general c. creterea tonusului muscular local 16. Nu este o metod de antrenament la efort: a. mersul pe jos b. bicicleta ergometric c. psihoterapia 17. Mobilizrile pasive se folosesc pentru: a. creterea rezistenei musculare b. creterea amplitudinilor articulare c. creterea forei musculare 18. Imobilizarea de corecie este folosit pentru posturile defectuoase din: a. fracturile cu deplasare b. tulburrile statice (genu varum, genu valgum) c. redorile musculare, ligamentare 19. Pentru tonifierea cvadricepsului se efectueaz: a. genuflexiuni b. extensii ale coapsei c. flexii ale coapsei cu genunchiul flectat 20. ntinderea rapid a unui muchi: a. faciliteaz contracia lui b. inhib contracia lui c. nu are nici un efect asupra lui

21. Traciunea n axul longitudinal al unui membru este indicat cnd se urmrete: a. creterea stabilitii b. creterea mobilitii c. tonifierea muchilor proximali 22. Echilibrul corpului uman este mai mare n: a. ortostatism b. n poziie seznd pe genunchi c. patrupedie 23. Hidrokinetoterapia este indicat n: a. sechele posttraumatice b. dermatoze c. stri febrile
24. Principiul progresivitii n exerciiul terapeutic nu se aplic cnd urmrim:

a) tonifiere muscular b) relaxare muscular c) creterea amplitudinii micrii

25. Exerciile de cretere a mobilitii coxofemurale sunt mai eficiente dac se execut dup: a) aplicare local de cldur b) mpachetri reci c) masaj cu calup de ghea 26. Aplicarea tehnicii de ntindere este indicat n caz de : a. inflamaia esuturilor b. inflamaia articular c. uoare redori articulare 27. Metoda utilizat n kinetoterapie pentru creterea rezistenei musculare este : a. terapia ocupaional b. hidroterapia c. termoterapia 28. Metoda care nu se utilizeaz n antrenamentul la efort este : a. psihoterapia b. mersul pe jos c. bicicleta ergometric 29. Hidrokinetoterapia este o metod prin care exerciiile se execut : a. la sala CFM b. n ap c. n cabinet medical 30. n cadrul exerciiului terapeutic principiul progresivitii, nu se aplic atunci cnd urmrim : a. tonifiere muscular b. relaxare muscular c. creterea amplitudinii micrii 31. Rezistena muscular nu este dat de : a. fora muscular b. valoarea circulaiei musculare c. mobilitatea articular 32. Avantajele utilizrii contraciei izometrice pentru creterea forei musculare sunt urmtoarele, cu o excepie : a. nu solicit articulaia b. cresc frecvena cardiac i tensiunea arterial c. tehnic simpl fr aparatur special 33. De antrenament la efort nu beneficiaz : a) bolnavii cardiovasculari b) sedentarii c) nevroticii

34. Prin mobilitate se intelege: a. abilitatea de a initia si executa o miscare b. deficit de miscare c. contractia simultana a muschilor din jurul unei articulatii 35. Capacitatea de miscare articulara se apreciaza prin: a. bilant clinic b. istoricul bolii c. bilant articular 36. Bilantul articular se realizeaza: a. prin testarea fortei musculare b. cu ajutorul artroscopului c. cu ajutorul goniometrului si/sau prin comparatie cu mobilitatea normala contralaterala 37. Bilantul muscular apreciaza: a. spasticitatea unui muschi b. tonusul, forta si rezistenta musculara c. unghiul functional

38. Bilantul muscular are un sistem de cotare internationala. Sistemul are scala: a. 0-5 b. 0-100 c. 0-1 39. Miscarea de extensie a umarului este efectuata de: a. deltoidul anterior b. deltoidul mijlociu c. deltoidul posterior 40. Sistemul scripete- greutate permite: a. miscarea activa in sensul tractiunii b. miscarea pasiva in sensul tractiunii c. miscarea activa cu rezistenta in sensul tractiunii

ELECTROTERAPIE CURENTUL GALVANIC 1. Activarea circulaiei loco-regional prin curentul galvanic are drept consecin: a. intensificarea irigaiei sangvine b. scderea temperaturii cutanate la locul aplicrii c. accentuarea edemelor locale 2. Principalele efecte terapeutice ale curentului galvanic sunt: a. antialgice, biotrofice, vasodilatatoare b. de stimulare neuromuscular la nivelul electrodului pozitiv c. de scdere a excitabilitii nervoase la polul negative 3. n ionogalvanizri, la anod, se aplic urmtoarele substane: a. brom, clor b. calciu, magneziu c. srurile acizilor organici 4. Dozarea intensitii curentului galvanic se face n funcie de: a. apariia senzaiei de arsur b. sensibilitatea i tolerana individual c. mrimea electrodului pozitiv 5. Ionizrile transorbitocerebrale sunt utilizate ca mijloc terapeutic asociat n tratamentul: a. insomniilor, sindroamelor migrenoase b. paraliziei flasce a membrelor c. otosclerozei 6. Avantajele bailor galvanice generale sunt urmatoarele, cu o exceptie: a. sensul curentului poate fi dirijat in multiple variante intre electrozi b. la temperature apei de 35 grade se actioneaza cu intensitati mari de curent c. creste eficienta terapeutica prin adaugarea unor extracte de plante 7. Polul pozitiv (anodul) in stimularea galvanica produce urmatoarele efecte: a. termice si analgetice b. hiperexcitabilitate c. vasoconstrictor 8. Ce reprezinta reobaza? a. intensitatea minima necesara declansarii excitatiei b. timpul minim necesar c. permeabilitatea celulara ELECTROTERAPIE CURENTII DIADINAMICI 1. Forma de curent PL este indicata: a. in atoniile musculare normoinervate postoperatorii b. in starile dureroase pronuntate si persistente c. ca forma de introducere in aplicatiile cu rol analgetic

2. Curenii de joas frecven nu trebuie aplicai pe regiunea: a. coxal b. inghinal c. precordial 3. Indicaiile curenilor diadinamici n strile posttraumatice sunt urmtoarele, cu o excepie: a. ntinderi musculare b. redori articulare c. rupturi meniscale 4. Principalele efecte ale curenilor diadinamici sunt: a. analgetice, hiperemiante, dinamogene b. stimulatoare asupra secreiei gastrice c. excitante asupra SNC 5. Intensitatea curenilor diadinamici se regleaz n funcie de forma de curent aplicat pn la senzaia de: a. vibraie dureroas b. vibraie bine tolerat c. cramp muscular 6. Forma de curent diadinamic prin care obinem un efect excitomotor pronunat este: a. MF b. PS c. RS 7. Formele de cureni diadinamici folosite n ntinderile musculare sunt: a. DF PS b. RS MF c. MF PL 8. n faza acut a unei boli, se recomand: a. ultrasunete b. parafin c. diadinamici

ELECTROTERAPIE CURENTII INTERFERENTIALI 1. Curenii interfereniali nu au efect excitomotor asupra musculaturii: a. striate normoinervate b. netede c. total denervat 2. Curenii interfereniali nu pot fi utilizai n tratamentul: a. entorselor b. scoliozelor c. strilor febrile

3. Principalele efecte fiziologice ale curenilor de M.F. (medie frecven) sunt: a. analgetice, stimulatoare, vasomotorii b. de relaxare asupra muchilor netezi hipotoni c. aciune ofensiv asupra muchiului cardiac 4. n tratamentul cu cureni interfereniali, efectul excitomotor este dat de frecvena: a. 10 Hz b. 12-35-50 Hz c. 80-100 Hz 5. Curenii interfereniali cu frecvene mici (sub 10 Hz) sunt indicai n: a. musculatur hipoton b. sarcin c. dureri toracice anginoase 6. Curentii interferentiali actioneaza numai pe muschi: a. atrofiati b. sanatosi, normoinervati c. paraplegici 7. La aplicatia de curenti interferentiali: a. nu este necesara cresterea intensitatii pe parcursul procedurii b. la inceputul sedintei, intensitatea se creste lent si la sfarsit se scade brusc c. la inceputul sedintei, intensitatea se creste lent si la sfarsit se scade tot lent 8. La aplicatia terapeutica cu interferentiali se urmareste, cu o exceptie: a. cresterea pragului dureros b. efectul stimulant si influentarea SNV c. efectul de relaxare

ELECTROTERAPIE - ULTRASUNET 1. Ultrasunetele cu frecven de 150 Hz acioneaz asupra proprioreceptorilor musculari i tendinoi avnd efect: a. miorelaxant b. excitomotor c. senzitiv 2. Aplicarea ultrasunetelor n mediul subacval se face la o temperatur a apei de: a. 20-25C b. 36-37C c. 40C 3. Aplicaiile de ultrasunete pot preceda kinetoterapia datorit efectului su: a. mecanic b. miorelaxant c. tonifiant

4. Cte forme de ultrasunete se folosesc n terapia medical?: a. 4 b. 6 c. 2 5. Cte efecte fiziologice au ultrasunetele?: a. 2 b. 3 c. 4 6. Dezavantajul supradozrii n aplicaiile cu ultrasunete camp continuu este: a. efectul vibrator b. efectul termic accentuat c. iritaia cutanat 7. Terapia cu ultrasunete nu se indic n: a. spondilite b.fenomene inflamatorii acute c. tendinoze 8. Succesiunea terapeutic, n aceeai jumtate de zi, nu este indicat pentru: a. ultrasunet, diadinamici b. ultrasunet, masaj c. ultrasunet, trabert 9. La copii i adolesceni nu se va aplica ultrasunete pe: a. zona cervical b. zonele de cretere ale oaselor c. zona lombar 10. Aplicatiile ultrasunetului prin cuplaj direct se fac prin intermediul: a. apei b. unguentelor c. uleiurilor vegetale 11. Nu este indicata succesiunea terapeutica in aceeasi jumatate de zi a ultrasunetului cu: a. curenti diadinamici b. masaj c. Trabert 12. Indicatiile ultrasonoterapiei sunt, cu o exceptie: a. tuberculoza b. reumatism degenerativ c. afectiuni neurologice 13. Terapia cu ultrasunet nu are efecte benefice in: a. calusare intarziata b. consolidarea fracturilor recente c. fragilitate capilara

14. Ultrasunetele reprezinta: a. vibratii mecanice cu frecventa sub 300 Hz b. unde electromagnetice de 50Hz c. vibratii mecanice pendulare cu frecventa de 500KHz 3MHz 15. Care dintre procedurile antialgice folosite in PR au si efect de incalzire a structurilor in profunzime? a. TENS b. CD c. Ultrasonoterapie

ELECTROTERAPIE UNDE SCURTE 1. La aplicaiile de unde scurte vom acoperi cu psl electrozii: a. rigizi Schliephake b. plai (flexibili) c. monoda 2. Poziionarea electrozilor n aplicaiile cu unde scurte, fa de zona tratat trebuie s fie: a. oblic b. paralel c. perpendicular 3. n terapia cu unde scurte, metoda obiectiv urmrete: a. cu cte grade crete temperatura esutului b. gradul senzitiv de percepie al individului c. creterea tensiunii arteriale 4. Care din dozele aplicate n terapia cu unde scurte este numit i oligotermic: a. I b. II c. III 5. Durata de tratament cu unde scurte n afeciunile cronice este de: a. 3-10 minute b. 20-30 minute c. 15 minute 6. Prin metoda subiectiv s-a constatat c doza IV unde scurte produce pacientului senzaia de: a. rece b. uoar cldur c. cldur puternic greu suportabil

7. Aplicaiile terapeutice cu nalt frecven au un efect remanent, temperature corpului rmnnd ridicat timp de : a. 10-12 ore b. 1-2 ore c. 48-72 ore 8. n aplicaiile cu unde scurte, distana electrozilor fa de suprafaa tratat este de: a. 2-3 cm b. 5 cm c. 7 cm 9. Aplicarea undelor scurte n cmp condensator produce cldur la nivelul: a. muchilor b. organelor interne c. esutului gras 10. Modalitati de aplicare a undelor scurte; a. metoda in cuplaj direct b. metoda cu frecvente modulate c. metoda in camp condensator si camp inductor 11. La aplicatiile cu unde scurte in camp condensator, la ambii genunchi se va proceda astfel: a. se lipesc unul de altul b. se departeaza la 15 cm c. se va interpune pasla intre ei 12. In terapia cu unde scurte, caldura se formeaza : a. in interiorul tesuturilor organismului b. in exteriorul tesuturilor c. la nivelul epidermei 13. O singura afirmatie este falsa, referitoare la aplicatia Diapulse: a. se aplica la 2 zile, o sedinta b. se indica in afectiunile pelvine inflamatorii cronice: anexite, parametrite, metroanexite c. durata procedurii este de 15 minute 14. Este adevarata o singura afirmatie; a. unde scurte se aplica la pacienti cu pacemaker cardiac b. la metoda in camp condensator se poate aplica tratament pe regiuni acoperite de vestimentatie c. se recomanda unde scurte in sarcina 15. Dozarea intensitatii campului de unde scurte. Notati afirmatia falsa: a. doza III se aplica in afectiunile acute b. doza II, este oligotermica cu actiune antispastica c. doza I, II se recomanda in stadiile acute, 3-5 minute, in serii scurte, zilnic sau la 2 zile

ELECTROTERAPIE MAGNETODIAFLUX 1. Bobinele localizatoare genereaz cmpuri magnetice de intensiti: a. mai mici b. mai mari c. egale 2. Magnetoterapia este recomandat n urmtoarele afeciuni ginecologice, cu o excepie: a. dismenoree b. stri febrile c. tulburri menstruale funcionale 3. Tratamentul cu magneto-diaflux nu se aplic n: a. bronita cronic astmatiform b. leuconevraxit c. stri hemoragice 4. Magnetodiaflux nu se recomand n urmtoarele cazuri: a. tumori maligne, hemoragii b. gastrite cornice c. diskinezii biliare 5. n dismenoreele funcionale, aplicarea magnetodiafluxului produce: a. ameliorarea sau dispariia durerilor b. vertij c. dereglri hormonale 6. n aplicaiile terapeutice cu magnetodiaflux pacientul va fi aezat obligatoriu cu extremitatea cefalic spre: a. sud b. nord c. vest 7. Formulele de aplicare a magnetodiafluxului sunt n funcie de: a. tipul de reactivitate neurovegetativ i afeciune b. vrsta pacientului c. afeciuni asociate 8. Cmpul magnetic are influen benefic asupra spasticitii piramidale i extrapiramidale, fiind indicat n: a. hemiplegie b. tumori maligne c. pace-maker cardiac

9. Terapia cu MDF este indicat n urmtoarele afeciuni cu o excepie : a. reumatism inflamator b. boala Basedow c. reumatism degenerativ

10. Cea mai stimulatoare forma de calusare s-a dovedit a fi campul magnetic produs prin forma: a. continua b. interupt ritmic c. interupt artimic

ELECTROTERAPIE - RUV SI RIR 1. Razele ultraviolete au o putere mic de penetraie oprindu-se la nivel: a. epidermic b. dermic c. tisular 2. Prin aplicaiile radiaiilor infraroii n spaiul deschis se obin urmtoarele efecte cu o excepie: a. antialgic i antispastic b. activare a circulaiei c. inhibare a metabolismului 3. Datorit efectului su bactericid R.U.V. se utilizeaz pentru sterilizarea: a. aerului din slile de operaii, secii de nou-nscui b. instrumentarului chirurgical c. compreselor 4. n pediatrie R.U.V. sunt indicate n: a. rahitism, debilitate fizic b. stri febrile c. inflamaii acute 5. n nevralgia cervico-brahial iradierea cu ultraviolete n cmpuri locale se aplic pe zona; a. cervical pe traseul dureros b. axilar c. lombosacrat 6. Efectele clinice ale radiaiilor ultraviolete sunt, cu o excepie : a. dezinfectant b. desensibilizant - antialgic c. stimulant al catabolismului i a sudaiei 7. Aplicarea razelor infraroii cu lampa Sollux produce : a. transpiraie b. nclzirea aerului din jurul corpului c. creterea temperaturii locale 8. Aplicarea razelor infraroii - Sollux se face n : a. inflamaii acute b. stri febrile c. nevralgii

TENS SI TRABERT 1. TENS: a. este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joasa frecventa b. polul pozitiv este activ c. aplicatia nu poate dura mai multe ore 2. Curentii Trabert: a. electrodul negativ se plaseaza pe locul dureros b. timpul de aplicare este de 30 minute c. nu sunt indicati in lombalgii 3. Forma impulsului in curentul Trabert este: a. dreptunghiulara b. sinusoidala c. triunghiulara 4. Despre curentii Trabert urmatoarele, cu o exceptie: a. sunt curenti triunghiulari b. au efect analgetic si hiperemiant c. durata tratamentului 20 minute 5. Despre TENS urmatoarele, cu o exceptie: a. este un curent cu impulsuri dreptunghiulare b. polaritatea elecrozilor nu are importanta, dureaza mai multe ore c. polul pozitiv este activ REUMATOLOGIE ARTROZELE 1. Boala artrozica se caracterizeaza prin: a. deteriorari ale cartilajului articular b. sindesmofiti c. proliferare sinoviala 2. Despre artroze se poate afirma ca: a. se caracterizeaza prin episoade dureroase acute, cu lungi perioade de acalmie b. au evolutie mai blanda in cazul coxartrozei c. afecteaza adesea articulatiile mici ale mainii, simetric 3. Coxartroza este localizarea reumatismului degenerativ: a. la osul coxal b. la nivelul articulatiei soldului c. la nivelul articulatiei genunchiului

4. Durerea in gonartroza este: a. de tip mecanic b. de tip inflamator c. de tip neprecizat 5. In gonartroza, se respecta igiena ortopedica, cu urmatoarea regula: a. se evita mersul cu bicicleta b. se evita mersul pe teren accidentat c. se va merge mult pe jos 6. Din grupa reumatismelor degenerative fac parte: a. tendinitele b. periartrita scapulo-humerala c. coxartroza 7. Obiectivele tratamentului in boala artrozica sunt: a. combaterea durerii b. reducarea respiratorie c. prevenirea deteriorarii in continuare a cartilajului 8. Tonifierea musculaturii n coxartroz vizeaz n special muchii: a. abductori, rotatori, extensori ai CF b. flexori ai genunchiului c. adductori ai coapsei 9. n gonartroz sunt utilizate cu eficien posturile ce evit: a. flexum-ul b. genu valgum c. genu varum 10. n puseele inflamatorii din gonartroz se indic: a. parafin b. perna electric c. crioterapia 11. Coxartroza face parte din reumatismele: a. degenerative b. inflamatorii c. abarticulare 12. Simptome frecvente n artroze sunt: a. crepitaii fine sau cracmente b. durere care se intensific noaptea, nsoit de redoare matinal de durat c. anchiloz articular 13.Regulile de profilaxie secundar n coxartroz include: a. evitarea deplasrilor pe biciclet b. evitarea repausului postural la pat cu articulaia coxofemural ntins c. evitarea ortostatismului i mersul prelungit pe jos

14. n gonartroz puseu inflamator se indic: a. parafin b. perna electric c. crioterapia 15. Reumatisme degenerative sunt urmtoarele cu o excepie: a. coxartroza b. spondilita anchilopoietic c. gonartroza 16. Artrozele sunt definite ca afeciuni: a. inflamatoare ale esutului conjunctiv b. inflamatoare ale articulaiilor sacro-iliace c. neinflamatoare ale articulaiilor mobile 17. Stadiul final al gonartrozei se caracterizeaz prin: a. limitarea mobilitii sub 90 grade b. dureri uoare ce se calmeaz n repaus c. lipsa hipotrofiei i hipotoniei cvadricepsului 18. Pacientul cu coxartroz prezint dificultate: a. Sa-i lege ireturile la pantofi b. S chiopteze c. S mearg pe un plan plat 19. Pacientul cu coxartroz trebuie: a. s menin o greutate corporal normal b. s foloseasc un baston pe partea odului afectat c. s urce scri frecvent 20. Crizele dureroase acute n artrozele intervertebrale survin: a) la o micare forat sau brusc b) n poziie de decubit pe un plan dur c) n repaus 21. Tratamentul bolii artrozice are urmtoarele obiective, cu o excepie: a) creterea mobilitii n articulaia afectat b) ameliorarea durerii c) accentuarea inactivitii musculare 22. Printre regulile care alctuiesc igiena ortopedic a genunchiului se afl: a) ortostatismul b) mersul prelungit c) mersul cu sprijin pe baston 23. Posturrile pentru bolnavul cu coxartroz a) au un caracter preventiv n stadiul final b) sunt corectoare n stadiul evolutiv c) sunt inutile n stadiul iniial

24. Boala artrozica nu se caracterizeaza prin; a.deteriorari ale cartilajului articular b. cresterea activitatii osului subcondral, osteofiti c. sindesmofiti 25. Sporturi indicate in gonartroza sunt, cu o exceptie: a.inotul b. ciclismul si canotajul c. dansul sportiv REUMATOLOGIE SPONDILITA ANCHILOPOIETICA 1. Bolnavilor cu SA se recomand efectuarea gimnasticii medicale n: a. sli de gimnastic b. bazine cu ap cald c. aer liber 2. Examenul radiologic la un pacient cu SA evideniaz: a. osteoporoz b. distrugerea capsulei articulare c. sacroileit bilateral 3. Pacientul diagnosticat cu SA nu prezint ca semne clinice: a. limitarea mobilitii coloanei vertebrale b. spasm muscular paravertebral c. noduli reumatoizi 4. Evoluia spondilitei ankilopoietice va determina: a. hiperextensia coloanei cervicale b. hiperlordoza coloanei lombare c. anchiloz invalidant 5. Caracterele comune ale spondilartritelor seronegative sunt urmatoarele, cu o exceptie: a. absenta nodulilor subcutanati b. afectarea articulatiilor sacroiliace si a coloanei vertebrale c. prezenta factorului reumatoid 6. Obiectivele kinetoterapiei in SA sunt cele enumerate, cu o exceptie: a. prevenirea pozitiilor vicioase b. mentinerea/ameliorarea mobilitatii articulare si tonusului muscular c. redimensionarea obiectivelor casnice 7. In SA mentinerea sau cresterea tonusului muscular se realizeaza in special la nivelul anumitor grupe musculare, cu o exceptie: a. muschii abdominali, iliopsoas b. erectorii capului si trunchiului c. adductorii coapsei

8. Modificarile radiologice precoce la nivelul coloanei vertebrale in SA sunt urmatoarele, cu o exceptie: a. sindesmofitul b. vertebra patrata la nivel lombar c. osteofitul 9. Pentru diagnosticul de SA pledeaza urmatoarele, cu o exceptie: a. sacroileita unilateral radiologic b. durere lombosacrata cu durata mai mare de 3 luni c. durere si rigiditate a coloanei toracice 10. Factorii de prognostic sever in SA sunt, cu o exceptie: a. debutul la o varsta tanara a bolii b. coxita cu debut in primii ani c. debutul cu afectarea coloanei lombare REUMATOLOGIE POLIARTRITA REUMATOIDA 1. Pacientul cu PR, n stadiul clinic manifest nu prezint: a. febr b. inapeten c. cretere ponderal 2. La pacienii cu PR, masajul se execut: a. pe masele musculare b. pe articulaia inflamat c. numai cu un calup de ghea 3. Anchiloza genunchiului n poliartrita reumatoid se realizeaz n poziie de: a. flexie la 90 grade b. extensie c. semiflexie 4. Pacientul cu PR va evita: a. repausul b. frigul i umezeala c. climatul sec i cald 5. Tratamentul medicamentos n PR are urmtoarele obiective, cu o excepie: a. ameliorarea durerii b. reducerea sau minimalizarea inflamaiei c. scderea permeabilitii celulare

6. n PR parafina nu poate fi aplicat n stadiul: a) acut b) subacut c) cronic 7. Aplicaiile calde n PR se pot efectua cu urmtoarele proceduri, n afar de: a) infraroii b) unde scurte c) ultraviolete 8. Poliartrita reumatoida este: a. o suferinta inflamatorie acuta b. o suferinta inflamatorie cronica c. o afectiune post-traumatica

9. In PR se pune accent pe tonifierea, cu o exceptie: a. extensorilor degetelor b. flexorilor antebratului c. flexorului superficial al degetelor 10. In PR debutul este de obicei: a. cu febra mare b. lent, insiduos c. cu prindere de articulatii mari REUMATOLOGIE LOMBALGIE 1. Durerea n perioada acut a lombalgiei: a. se exacerbeaz la cea mai mic micare sau tuse b. nu dispare nici n decubit c. apare dup o perioad mai lung de mobilizare a coloanei 2. Tratamentul lombalgiei acute nu include: a. repaus la pat b. medicaie c. hidrokinetoterapie 3. Lombalgia acut apare n general brusc dup: a. efort, rotaie forat, expunere la frig b. infecii virale c. repaus absolut la pat 4. Tratamentul lombalgiei acute const n: a. repaus la pat i posturi care calmeaz durerea b. exerciii de mobilizare ale coloanei lombare c. exerciii de tonifiere a muchilor abdominali

5. Lombalgia acut apare n general brusc dup: a) expunere la frig b) repaus prelungit c) aplicaii lombare de CD 6. Sinonim pentru lumbago acut discogen este: a. discopatie lombara faza I b. discopatie lombara faza II c. discopatie lombara faza III REUMATOLOGIE PSH 1. n tratamentul umrului dureros acut nu se recomand: a. repaus articular b. medicaie c. scripetoterapie 2. Tratamentul PSH are ca obiective urmtoarele, cu o excepie: a. combaterea contracturii musculare b. calmarea durerii c. ameliorarea mobilitii articulare 3. Micarea cea mai limitat n umrul dureros acut este: a. abducia b. adducia c. flexia 4. Bolnavul cu umr dureros acut, acuz dureri violente n special: a. ziua b. dimineaa, la trezire c. noaptea, mpiedicnd bolnavul s doarm 5. Kinetoterapia umrului dureros acut const n: a. imobilizare absolut a braului n abducie de 70 grade i uoar flexie b. realizarea de micri pasive ample c. realizarea de micri active cu rezisten 6. Reumatismul abarticular cuprinde urmatoarele entitati clinice, cu o exceptie: a. Algoneurodistofia b. Periartrita coxofemurala c. Gonartroza 7. In recuperarea umarului posttraumatic, primul obiectiv care se urmareste este: a. prevenirea instalarii redorii articulare si corectarea ei cat mai precoce b. cresterea stabilitatii articulare c. cresterea fortei musculare

Fiecare rspuns corect este notat cu 0,20 puncte10x0,20=2 puncte

SUBIECT I

Coloana A 1. Pacientul cu SA prezint limitarea expansiunii 2. Mobilizarea esuturilor inflamate determin creterea.. 3. Undele scurte doza (III-IV) se aplic n tratarea afeciunilor 4. Procedurile generale cu RUV sunt indicate n.. 5. Aplicaiile de radiaii infraroii tip Sollux sunt indicate n

Coloana B a durerii b amenoree c mialgii d toracelui e cronice

Coloana A 1. Curenii interfereniali acioneaz numai pe muchii sntoi.. 2. Lampa de infraroii se aplic la o distan fa de tegument de. 3. Aplicarea terapiei ocupaionale n PR urmrete restabilirea. 4. Fizioterapia are indicaii limitate n faza....................... 5. Curenii interfereniali cu frecvene mici sub 10 Hz produc un efect.

Coloana B A excitomotor B acut C forei musculare D 50-80cm E normoinervat

SUBIECT II

Coloana A 1. Aplicarea termoterapiei n spondilita anchilopoietic are efect decontacturant i 2. Kinetoterapia umrului blocat include i exerciii realizate la 3. Artrozele sunt boli reumatice . 4. Imobilizarea suspend micarea.. 5. Forma de curent diadinamic PS are i efect

Coloana B a resorbtiv b antalgic c spalier d cronice e articular

Coloana A 1. Tratamentul lombalgiei acute se efectueaz cu .. 2. Ultrasunetul are i efect . 3. Curenii interfereniali sunt contraindicai n.. 4. La bolnavii cu artroz durerea se intensific la.. 5. MDF este indicat n...

Coloana B A neoplasm B micare C antiinflamator D nevroze E medicaie

SUBIECT III

1. Forma de curent diadinamic difazat fix (DF) are efect 2. Un muchi n care tensiunea de contracie scade se 3. Cea mai invalidant dintre artroze este 4. Curenii interfereniali cu frecvene mici (sub 10 Hz) sunt indicai n tratamentul musculaturii . 5. Undele scurte doza IV produc senzaia de cldur..

a puternic b coxartroz c hipotone d analgetic e relaxeaz

1. Coxartroza face parte din reumatismele 2. Curenii interfereniali cu frecvene rapide (80-100 Hz) au efect . 3. Metod de relaxare extrinsec poate fi 4. Forma de cureni diadinamici perioad scurt (PS) are efect .. 5. n gonartroz - puseu inflamator se indic

A masajul B crioterapia C degenerative D analgetic E excitator

SUBIECT IV

1. Forma de cureni diadinamici RS are efect excitomotor. 2. Curentul galvanic are i efect therapeutic.. 3. Undele scurte, doze (III-IV) se aplic n tratarea afeciunilor . 4. Mobilizarea esuturilor inflamate determin creterea .. 5. Imobilizarea suspend micarea .

a cronice b durerii c analgetic d articular e pronunat

1. Gonartroza face parte din grupa reumatismelor . 2.n poliartrita reumatoid cei mai afectai de atrofie sunt muchii .. 3. Relaxarea extrinsec se poate obine prin aplicaii de 4. Terapia cu ultrasunete este contraindicat n fragilitatea 5. n aplicaiile cu cureni interfereniali efectul excito-motor este dat de frecvena

A capilar B cldur C degenerative D 10 Hz E minii

SUBIECT V

1. Mobilizrile auto-pasive se fac de ctre .. 2. n aplicaiile cu unde scurte senzaia de cldur puternic este produs de doza . 3. Curenii interfereniali cu modulaia (90-100 Hz spectru) au efect .. 4. n general, lombalgia acut apare brusc dup expunere la 5. Curenii diadinamici sunt contraindicai n

a fracturi b frig c analgetic d bolnav e IV

1. Anchiloza genunchiului n PR se realizeaz n poziie de.. 2. n gonartroz puseu inflamator se indic 3. ntinderea rapid a unui muchi faciliteaz 4. Micarea de extensie a genunchiului este efectuat de 5. n coxartroz durerea este diminuat de

A contracie B repaus C semiflexie D cvadriceps E crioterapie

BIBLIOGRAFIE
SPESIALITATEA BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE

1. Radulescu Andrei - Electroterapie, editura Medicala, 2002 2. Sbenghe Tudor Kinetoterapie profilactica, terapeutica si recuperare, editura Medicala, 1987 3. Sbenghe Tudoe- Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului, editura Medicala, 1996 4. Suteanu Stefan Clinica si tratamentul bolilor reumatice, editura Medicala, 1977 5. Ruxandra Ionescu Esentialul in reumatologie, editura Medicala Amalteia, 2006 6. Adriana Sarah Nica Recuperare Medicala, editura Universitara Carol Davila, 2004 7. Delia Cinteza Recuperarea medicala Termoperapie, editurea Libra VOX, 2003