SOLUTIEI

(
-:--_ :-
1

I
i
I
I I I
I i ,
: '
'-..._ _______ )
elec.tr1ce lnstalat11 term1ce Sisteme de vent1la1te
,-


I
i

I
\__ )
i11dus!rLC;1l e Constr uct11 c:v1l e
!_
H1dranti - spnnkle1c Consultantj pro1ectare
2900 ARAD, ROMANIA, Str. Biruintei F.N., Tel./Fax: (+40) 257- 280 047, www.elecon.ro, e-mail : office@elecon.ro
Cassette-Geko
Vff.ji:.,:.;.:n ..tctc..r. ta\.a-.
. _/.,.,. --------..
__ -,,.-:r.::
Vi en to
F\>'dea de "'-'
MCR 3700
Sisteme de comanclil control GEA


THERMICS
Fricostar
Dezurrici1icarea '61.AJ Plf1lru
bazlrieie m 1-u au:per11t:
Distribuitor Oficial
GEl\
lei: 004021 460 34 96 /98 /99; Fax: 004021 - 460 34 97; e-mat1: office@thermics.ro
;;
.
I

- c. ....
""'<" -.- ......... ..,. ..o - - ......
...... __ ,_,_;._,_
McQuav


EJ!

..
lnternatlOriol
I
I
I
I
I I
i
Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania

INSTALATll DE VENTILARE SI CLIMATIZARE

' '
- Bazele climatice, fiziologice $i procedee de tratarea aerului;
- Sisteme de ventilare $i climatizare pentru cladiri civile $i de productie;
- Atenuarea zgomotului $i vibratiilor la instalatiile de ventilare $i climatizare;
- Recuperarea caldurii In sistemele de ventilare $i climatizare;
- Sisteme de instalatii frigorifice pentru climatizare;
- Echipamente $i materiale pentru instalatii de ventilare, climatizare $i frig.
Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L .

Coordonator:
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe DUTA
Autori:
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe DUTA
1; 2 (2.1; 2.2; 2.3; 2.4); 4 (4.1; 4.2; 4.3; 4.4; 4.5); 5;
6 (6.1; 6.3); 8; 9 (9. 1; 9.4); 10; 12; 13.
Prof. univ. dr. ing. lolanda COLDA
3; 6 (6.4; 6.5; 6. 7); 7 (7 .5; 7. 7); 9 (9.2; 9.5; 9.8)
Prof. univ. dr. ing. Puiu STOIENESCU
4 (4.6); 6 (6.2; 6.6); 9 (9.2; 9.5; 9.7; 9.8)
Conf dr. ing. Dumitru ENACHE
7 (7.1; 7.6); 11; 14
Conf dr. ing. Mihai ZGAVAROGEA
2 (2.3); 7 (7.2; 7.3; 7.4; 7.8); 9 (9.1; 9.3; 9.6)
Prof. univ. dr. ing. HERA
15; 16; 17; 18
Dr. ing. Anca DUTA
10; 19
Coordonare recenzie
I ing. Achile PE I RESCU I
Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU '
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
Membru al Academiei Central Europene de $ti inta $i Arta
Doctor Honoris Causa al Universitatii Tehnice de Constructii
. '
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
Bucure$ti
Coordonare editoriala:
Director General ing. Doru PE I RESCU
Tehnoredactare computerizata:
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
Cristina MAN01u
Cristian POPESCU
Constanta HASUCEANU
Elena DOROFTEI
Razvan ANISOIU
Cecilia IONEL
Sofia FLORICA
MANUALUL DE INSTALATll
ISBN 973-85936-0-3
lnstalatii de ventilare $i climatizare
ISBN 973-85936-2-X
Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2002
'

: Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania
-"'-"
Cuprins
CU PRINS
I. INSTALA Jll DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE
1. PROBLEME GENERALE
1. 1. Continutul $i istori cul instal atiil or de ventilare $i climatizare ... ..... .... ............. ................. ......................................... 2
1.2. Documentatia tehnico - economica necesara reali zarii obiectivelor de investitii pentru instalatiile
de ventilare $i climati zare ..... ...... ........... ........... ..... ......... ........ .... .... .. ......... ............... ..... .. ... ....... ........ ... ................. ... 2
1.3. incadrarea proiectelor instalatiilor de ventilare $i climatizare in obiectivele de investitii publice ................ ... ...... 4
1.4. Cerinte de calitate ............... .. ........ .. ... .. ................................................................ .... ... ........ ......................... .......... . .4
1. 5. Reglementari tehnice specifice pentru instalatiile de ventilare $i climatizare ....... ... ... .... ......... .......... .. ................. .4
1.6. Clasificarea instalatiilor de ventilare $i climatizare ... ....................... .. .... .... ... ... ... .... .... ............... ........... ...... .. .......... . 4
1.7. Semne conventi onale $i denumiri folosite in instal atiile de ventilare $i climatizare ...... ..... ..... ..... .. .... ... ....... ......... 7
2. BAZE CLIMATICE $1 FIZIOLOGICE
2. 1 Aerul atmosferi c ..................... ...... ....................... ...... ................................................... ... ........ ... ..... ... ............ .... .. .... 10
2. 1. 1. Aerul curat, uscat .... ..... ..... ..... ............................................ ..... .... ... .... ........ .. .... .. ................ ... .. .... .... ..... ... . 10
2. 1.2. lmpuritatile din aerul atmosferic .................................... ............................... ....... ... ..................... ............. 10
2.1 .2. 1 Gaze $i vapori .................... ................. ......... ............. .. .. ... ...... ... .... .............................................. 10
2. 1.2.2 Praf ........ .... ........ ....... .... .......... ....... ... ...... ................ ....................... ...... ........................... .. ... ... ...... 10
2. 1.2.3 Nuclee de condensatie .. ................. .. ............... ...... .............. ... ........... ... ..... ......... ........ ...... ..... ... .. 11
2. 1.2.4 Agenti patogeni ...... ...... ... ......... .......... .... ............. ... .......... ... ... ................ ................ ... ... ............. .. 11
2. 1.3. Poluarea sonora .. .... ........... .. .......... .. ............................ ... .......... .............. ... ... .. ... ........ ..... .. ................ .... .... 11
2. 1.4. Electricitatea atmosferica ....... ... .. .... .. ... .. .............. .............. ...... ..... .... ... .. .. .. ............ .. ... .......................... _ .. 12
2. 1.5. Radiatii radioacti ve ... ... ........ .... .. ................. ............................. ............................ ................. ..... ........ .... ... 12
2.2. Factorii meteorologici ......... ....... ........ .. ......... .. ........ .. ........... .... ... ................... ... ..... ... ... .. .... ...... ....... .. .. .. ...... ............. 13
2.2. 1. T emperatura aerului exterior ........ .......................................................... .................................................. 13
2.2.2. Umiditatea aerului exterior ........... ......................... .. .. ... ...... .. .... ............. .............................. .......... .. .... .. ... 15
2.2.3. Radiatia solara ...... ... ...... .. .... ............... .... ...... ... ........... .. ....... ........................ .......... .... .. ...... ....... ..... ... ....... . 15
2.2.4. Densitatea $i presiunea aerului exterior ................. ................................. ... .. ................ ........ ....... ..... ... ..... 17
2.2.5. Vantul ................................. .... ..... .................. .. .. ....... .... ......................................................................... .... 17
2.3. Echilibrul fi ziologic al omului in ambiante artifi ciale ...... ..... ................. ... ........... ... ..... ... .... .... .. .. ....... ...... ... ... .......... 19
2.3. 1. Metaboli smul organismului uman ...................................................... .. .. ... ... .. .... ....... ... .......... ....... ......... ... 19
2.3.2. Schimbul termic al omului cu mediul ambiant ... ............................ ............................ ..... ..................... ... 21
2.3.3. Conditii de contort termic, conditii de munca ......... ... ..... ... ..... ............................................................... 22
2.3.3.1 Temperatura aerului interior : - - 22
2.3. 3.2 Temperatura medie de radiatie ................... ..... .. ............................... ....... .. .. .................... ...... .... . 23
2.3.3.3 Umiditatea aerului .................. ..... .... ............. .... .. ............................. .... ...... .. ... .................... ... ....... 24
2.3.3.4 Viteza de mi$care a aerului interior .... ...................................................... ........ ........... .. .......... .. . 25
2.3.3.5 imbracamintea ........... ...... .. .... .. .. ..... ... ..... ... ... ... ... ................................. ... ..... ...... ......................... 25
2.3.4. Conditiile locale de contort .......................... ....... .... .. ....... .... ...... .......................... ....... .. .. ...... .. ....... .. ........ 25
2.3.5. lnfluente diverse ..... ... ....... ...................... ....... ... ..... .. ....... ... ...................... ... ... .. ............................ .... ........ .. 27
2.3.5. 1 Continutul de praf ............. ............................................. .............................. ... ........ ....... .. ... ... ..... 27
2. 3.5.2 Gaze, vapori, mirosuri .............. ........ .. ..... ...... ... ... ....... ........ ..... ...... ... ............. .... ............. ............. 27
2.3.5.3 Mirosul ca factor al confortului termi c ..... ... ..... ......... ........... ... ....... ......... ....... ....... ... ... ..... ..... ... .. 30
2.3.5.4 Radiatia radioactiva ...... .... .. ....................... ..... .. ... ......... ................................. ................ .... .. ........ 30
2.3.5.5 Zgomotul ... .. ................... .. ........... .. ............... ................... ............................ ... ... ............. ... ........... 31
2. 3.5.6 lluminatul .. ...... ..... ..... ... ....... ............... ....... ........ .... ................................ ................... .. .. .. ............... 31
2.3.6. Criterii de apreciere a confortului ....... .. .... ... .... ........ .... ............................... ... .. ............... ... ... .................. 31
2.4. Parametrii climatici de calcul ..... ............... .. ........ ......... .. ... ....... ...... ........................... ........... .......... ................... ...... 34
2.4. 1. Parametrii climatici exteriori de calcul ............................................................................ ....... .......... ........ 34
2.4. 1. 1 lnstalati i de incalzire central a .... .. .... ... .. .... ................................................ ... .............. ........ .......... 34
2.4. 1. 1. 1 - Temperatura aerului exteri or iarna .................... ........ ... ... ..... ................... ... ........ : ....... 34
2.4. 1. 1.2 - Viteza vantului iarna .... .... .......... ...... ...... ...... ...... .. ..................... .. ... ......... ......... .. ......... 35
2.4. 1.2 lnstalatii de climatizare $i ventilare mecani ca sau natural a ...... .. .. .. ... .......... .. .. ..... ................ .... 35
2.4. 1.2. 1 - Perioada calda a anului .. .. ........... .. ... ......... .............. ...... .. ............. ......... ................... . 35
2. 4. 1.2. 1. 1 lnstalatii de climatizare ... ..................................................... ..... ............ .. ........ 36
2.4. 1.2.1 .2 lnstal a\ii de ventilare mecanica sau naturala .......................... .. ............ ...... .. 36
2.4. 1.2.2. Perioada rece a anului ............ .... ................ ............. ......... ...... ... ......................... .... ..... 36
2.4. 1.2.2.1 lnstalatii de climatizare ........... ..... ...... ..... ... .. ...... .. ... ............ .. .......................... 36
2.4. 1. 2.2.2 lnstala\ii de ventilare mecanica sau naturala .... .. .... ... ...... ................. ....... ..... 37
5.3.3. lnstala\ii "numai aer" .. .......................... .............................................. ............... ......... .... .... .... ........... ..... 78
5.3.3. 1 lnstala\ ii ,, numai cu aer" cu 1 canal cu debit constant ............. .. ............ ....... .......................... .79
5.3.3. 1. 1 lnstala\ii pentru 0 zona ................................ ....... .... ......... ...... ... 79
5.3.3. 1.2 lnstala\i i pentru mai multe zone ....... ................. ...... ... ..... .......................... ......... .......... 79
5.3.3.2 lnst alati i "numai aer" cu debit vari abil ...... .. ............. ...... ... ............ .... ... ...................... .. .... .......... 8 1
5.3.3.3 lnstala\ii "numai aer" cu 2 canale de aer ... ........... .. ........... ... ...... .... .................. ............... .. ....... 82
5.3.3.3. 1 Probleme generale, clasi fi care ..... .................. ........ .... .. ....... ..... ..... ........ .... ...... .. ............ 82
5.3.3.3.2 lnstala\ii tara umidificarea aerul ui ........ ......... .............. ... .... ............. .... .... ........... ........... 82
5.3.3.3.3 lnstala\ii cu umidifi carea aerului ....... ..... ...... ........ ... ................ ..... ... ......... ..................... 82
5.3.3.3.4 Aparat e de amestec .. .... ..... ...... .. ........... ............. ........ ...... .. .......... ..... ..................... 83
5.3.3.3.5 Oiagrame de reglare a parametril or agen\ilor termici
la instala\ii le cu doua canale de aer .... ............................ ........ ...................... .... ... ....... 85
5.3.4. lnstala\ii "aer-apa" (cu aer primar) ........ ..................................... ....... .... .................. .. .......... .... ....... .......... 85
5.3.4. 1 Schema de principiu ... ........ .. ....... .. ....... .... ... ................ ... .... ........................ ... .......... .................. 85
5.3.4.2 lnstala\ii "aer-apa" cu 2 conducte ...... ............. ... ......... ........ ........... .... ........ .......... .... ... ....... ... ..... 85
5.3.4.3 lnstala\ii ,,aer-apa" cu 3 conducte ..... .... ........... .. .... ... ... .......................... .. ..... .... ............. ............ 87
5.3.4.4 lnstala\ii ,,aer-apa" cu 4 conducte ... .......... ...................... ........ ..... ......... ...... .. ........... ........... ....... 87
5.3.4.5 Aparate cu induc\i e ................ ..... .. .. ....... ...................... ................ ... .. .. .. ........... ....... .................... 87
5.3.4.6 Ventil oconvectoare ......... ..... .... .... ... ....... ............ .. ... ... .... ... ......... ...... .... ........................ .......... .... .. 88
5.3.4.7 Grafi ce de reglare a parametrilor .. ... ......... .... .... ............... ........ .......... ... .. .. ............. .. .. ..... .. ......... 89
5.3.5. lnstala\ii cu i ncalzire terminala ............ ................... ... .. ........ ... .............................. ...................... ...... .... .... 89
6. VENTILAREA INDUSTRIAL.A
6.1 Ventilarea naturala organizata ............... ................ ... ... ... ..... .... .. ... ................... ..... .... .......... ...... ... .. ....... ..... .............. 92
6. 1. 1. Presiunile pe suprafe\ele orificiilor de ventilare .... ... ... .. .................. ... ... ............ ... ........ ..... ............... ..... ... 92
- Exempl e de calcul .......... .... ... ... .... ... .. .... ... ... ..... ....... .. ... ... ........ ..... ........ ...... ..... ....... ............ ..... ........ ......... ........ 92
6. 1.2. Presiune conven\ionala .................. ................... ....... .. .... .. ... .... .......... ............................... ..... ... .. .... .... ....... 92
- Exemple de calcul ............................. ..... ........... ......... .... ... ................................ ...................................... ......... 92
6. 1.3. Oebitul de aer al orifi ciilor ... ............... ........ ........... .. ... ........... ....... ... ................ ... ..... .... .. ... .................. .... .. 92
- Exemplu de calcul ................................... .... .... ...... .. ... ...... ....... .. .. ...... ........... ... ... .............. ..... ...................... ..... 93
6. 1.4. Di spozitive de ventilare naturala ............................. ...... ........... ....... .............. ...... ...... ............ ... ........ ........ 94
6. 1.5. Determinarea debitului de aer evacuat pr in deflectoare $i luminatoare .... ...... .. .... ..... ..... ........ ......... ..... 95
- Exempl e de calcul ... ......... ............. ............... .... .... .................. ....... ................................................. .... ... .. .... ..... 95
6.2. lnstala\ii de ventilare locala ... .................... ....... ..... ...... ... .... ... ... .... ... ... ...... ............. ...... ...... ... ..... .. ............. .............. 98
6.2.1 . Ventil are locala prin aspirare; tipuri constructive ..... ................ ... .. ..... ............... .... .... .... ... ............... ........ 98
6.2. 1. 1. Di spozitive deschise .. .. ... .. ...... ...... .............. ..................... ... ......... ..... ....... .... ......... ........... .... ... ... . 98
6.2. 1. 1.1. Hote .... ....... .. .. ..... ...... .... ....... ......... ... ..................... ... .... .................. .......... ..................... 98
6.2.1 . 1. 2. Aspira\ii marginale .... ....... .. .. ... .......... ...... ........ ...... ... ..................... ...... ...... ........... .. ... ... . 99
6.2. 1.2. Dispoziti ve semii nchi se .......... .... ..................... ... ... .. ... .. .. ....... ....... .... ............ ................ ... ..... .. .... 99
6.2. 1.3. Di spozitive inchi se .. ................... ...... ............... ... ...... ....... ................. ........ .... .... ...... ........ .. ........... 99
6.2.2. Ventilare locala prin reful are ....... .... .................. ...... .. .. ....... ................................................................ ....... 99
6.2.2. 1 Du$uri de aer .... ......... ..... ... .. .. .. ... ............ .............. ...................... ...... ....................... ......... ......... .. 99
6.2.2.2 Perdele de aer ..... .................. ...... .... ... ............... ............................ ..... ........... .. .............. ...... .. .... 100
6.2.3. lnstala\ii de ventilare locala pr in refulare $i aspirare ........ .. .... ... ..... ..... ....... .................. ..... ........ ... .... .... 102
6.2.3. 1 Tipuri constructi ve ..... ...... ............ ......... ..... ...... .... ..... ........... .................. ..... ........ ................. .... .. 102
6.2.3.2 Calculul bailor industriale cu reful are pe o latura $i evacuare pe latura opusa ................ ... . 102
- Exemplu de calcul ..... ................... ... ... ... ............... ..... .... ......... .. ........ ...... .... .. .................. ....... .... ......... 104
6.3. lnstalatii de desce\are .... ................. ..... ..... ...... .......... .......... ........................ ....... ...... ............... ..... ............ ............. 104
6.3. 1. Probleme genera le ................................ ..... .......... ............. .... ................................... .... .... .... ... ...... .......... 104
6.3.2. lnstala\ii cu reful area aerul ui jos sau sus cu diri jare spre partea inferioara a i ncaperii. ...... ...... .. ....... 105
6.3.3. lnstala\ ii de desce\are cu reful area aerului in partea inferioara $i suprafe\e de incalzire
i n zona plafonului .... .... ... .. ................ .. ....................... ... .. ........................................................................ 106
6.3.4. lnstala\ii de desce\are cu reful area aerului la partea inferi oara $i superi oara a incaperii ... ... ... .......... 106
6.3.5. lnstala\ii de desce\are cu evacuarea aerului prin di spozitive de aspira\ie locala (DAL) .. ..... ..... ......... 106
- Exemplu de calcul .... .. .. .... ................. ....... ................ .... ....... ........................................... .... .... ........................ 107
6. 4. lnstala\ii de despratuire ....... ........................... ..... ........................ ................................................... ....................... 109
6.4. 1. Sistemul bifazic aer-praf. .... .......... ..... .... ... .... ......... ....... .. ......... ............................... .......................... ...... 109
6.4. 1. 1 Defini \ii $i clasi ficari ................................... .......... .. ... ..... .................... .. .......... ......... ... ... ....... .... .. 109
6.4. 1.2 Compozi\ia granulometri ca (distribu\ia) a prafului ............. ........... ... ........................................ 110
- Exemplu de calcul ...... .............. .......... .. ............................. ....... .. ......... .......... ..... .. .......... .. ............ ...... 110
6.4. 1.3 Viteza de plutire (limi ta de cadere) ...... ...................... .... ......................... ............. ............. ... ..... 110
- Exemplu de calcul ........... ... ....... ....... .. .................. .... ... ................... .................................................... 111
6.4.2. Proprieta\il e prafului ............. ............................................ ......... ....... .. ...... ...... .. ... ........ ... .... .......... .. ... .. ............... 111
6.4 .3. Sisteme de desprafuire; tipuri constructi ve ..... .. ..... ........ .. ..................................................... .......... ...... 113
6.4.4. Dispozitive de captare a prafului ... .. ....... .. .................... .. ..... .......................... .. .... ......... ........... .... ... ... ... 115
6.4.5. Conducte: dimensionare si calculul pierderilor de sarcina ......... ................... ............. ......... .. .......... ..... 115
Cuprins
6.4.5. 1 Date pentru proiectarea sistemului de conducte .... .... ....... ........ ..... .... .. ... ... ....... ...... .... ..... ..... .. 115
6.4.5.2 Calculul pierderilor de sarcina ...... ..... ... ..... ............... ..... .... ........ .. ... .. ........................ ........ ... ..... 116
6.4.6. Dispozitive $i accesorii montate pe conductele de desprafuire .. ............ ...... ....................... ................ 116
6.5. Aparate :;;i instalatii de epurare - Probleme generale ... .. ... ..................... ... ........ ............ .. .... ..... ........... ......... ....... 117
6.5.1. Aparate pentru epurarea aerului ............................................ ..... ..... .... .... ............. .. ................. ........ ...... 117
6.5.2. lnstalatii de epurare .. .... ..... .. ...... .. ..... .... ... .... ......... .. ...... ..... .. ... ...... ... .. ....... ............... ... ... ......... ... ............. 118
6.6. lnstalatii de ventilare de avarie ... ........................ .. ... .. ... ........ ........ ....................................................................... . 119
6.6.1. Descrierea instalatiei ... .......... .... .... ............................ .................... .... .... ... .. ....................... ....... ......... ...... 119
6.6.2. Debitul de aer pentru avarie ........................... ... ... ....... ....... .... ... ........... .................. ... .... ...... ... ... .. .......... 120
6.6.3. Timpul de revenire la concentratia admisibila du pa incetarea avariei ........ ............ , ............................ 120
- Exemple de calcul .... ............................................... , ............... .. ... .... .. .... ..... .. .. .. .. .. ................ ... ...................... 120
6.7. Transportul pneumatic ...... .... ........... .................... .. ................................................................................. .............. 120
6. 7. 1. Probleme genera le ...................... .......... ........ ......... .... ..... .. .... .. ...... ..... ... .. ..... .. .... .. .. ...... ....... ..... ........ ... .... 120
6. 7 .2. Clasificarea sistemelor de transport pneumatic .. ....... ... ..................................................... ... ................ 121
7. ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALA"fllLOR DE VENTIU\RE $1 CLIMATIZARE
-
.

"
'
-

'
'-
7.1. Ventilatoare ........ ... ... .... .... .......... ... ..... ... .. ........ ..... ........ .... ... ... .... .... ...... ........ ......... ................. .. ....... .... ................... 128
7. 1. 1. Tipuri constructive de ventilatoare ..... ... ..................... ..... .. .... ................................................................. 128
7. 1.2. Curbe caracteristice ........... ................................................................................................... .......... ........ 129
7.1.3. Functionarea ver1tilatoarelor in serie sau in paralel .... ......... .................................................................. 130
7 .1.4. Reglarea debitului de aer al ventilatoarelor ...... ..... ... .... ......... .... .. ...... .............................. .. .. .................. 132
7.1.5. Alegerea ventilatoarelor pentru centralele de ventilare :;;i climatizare .................................................. 133
7.2. Baterii de incalzire .................................................. .............. ... .... .. ...... .. ....... .......... ............................................... 133
7 .2. 1. Baterii de incalzire cu abur :;;i apa .... .. ................ .. .............. .................................................................. . 133
7.2.2. Baterii de incalzire cu gaze de ardere ....... .. ..... .................. .... ............ ....... ... .................... .. .. .... ............ . 137
7 .2.3. Baterii de incalzire electrice ................ ... ...... ....................... ... ... .. ......................................... ........ .......... 138
7 .3. Baterii pentru racirea aerului .. ....... .. ....... ... ....... ............... .. ...... ....... .................................................................... .. 139
7.3.1. Schimbul de caldura ... ... .. ... .. .. ....... ........ ....... ..... ........... ... ..................... .............. .................. .................. 139
7 .3.2. Curbe caracteristice ale bateriilor de racire ............................ .... ... ....... .. .............................. ................ 139
7.4. Filtre de praf ...... ...... ....... ......................... ............. ......................... ....... .. ...... ........... .............................. ..... .... ....... 140
7 .4. 1. Probleme generale ........................ ................... ..... ........ ........................ .. ...... ......................... ................ . 140
7.4.2. Marimi caracteristice ale filtrelor ........ ... ................. ..... ........... ... ..................................................... ........ 140
7 .4.3. Pierderile de sarcina. Dura ta de colmatare ..... ... ................................................................................... 140
7.4.4. Tipuri constructive de filtre de aer ...... ...... ......... .. ........ .... .... ......... ...... ................ ............. ...................... 141

7.4.5. lnserierea filtrelor ... .. .... .................... .... ........ ... ..... ...... ............................. ............... ...... .... .. .. .... ............... 144
7 .4.6. Filtre diverse ...... ... ... ....... ... ......................... ... .. .... ... ... .......... ................................................... ................. 144
7.5. Separatoare de praf .. .... .. ... ... ...... ... .......................................................................... ..... ....... ..... ............. ............... 144
7.5.1. Clasificari :;;i caracteristici tehnice ..................... ..... .. ............. .. ...... ......... ... ... ................. .. ..... .. ................ 144
7.5.2. Alegerea separatoarelor de praf .......... .. ... ... .. ........ ......... .... .. ............................................ .... ................. 145
7.5.3. Tipuri constructive de separatoare de praf ....... .. .................................................................................. 145
7.5.3.1 Cicloane ... .. .... ... .................................. .. .. ................ ................ .. ....... ... ...... .................. ............... 145
- Exemple de calcul. .... ... .................. ................ .................. ........ ..................................... .. .. .................. 147
7.5.3.2 Filtre uscate ............ .... .. .... .. .... ............. ....... .. .... .... .... ...... .... .... .. ................. ... ..... ... .. .... ... .. .......... 147
7 .5.3.3 Filtre el ectri ce .... .... ... .... ......... ... ...... .... ... ......... ............ .. ........................................... .. .... ..... ...... . 150
7 .5.3.4 Separatoare inertia le ... ... ..... ..... ........... ......... .... ..... ... .. ... ... ....... .. ...... ....... .... ...... .. ..... ..... ..... ........ 151
7.5.3.5 Separatoare umede .......................... .. .. ... .. ... ... .. ... .... .... ... ... ... .......... ........ ....... ... ...... .... .. ..... .... ... 151
7 .6. Ca mere de pulveri zare ..... ...... .. ... .................... ...... ... ...... .. ... ...... ........ ..... ... .. ...... ........ ... ..... .. ...... ... .. .... ... ................ 153
7 .6. 1. Probleme genera le ..... ..... ... ...... .... .... ...... .. .... .. .... ........... ......... .. .... .. ..... ........ .... .... .................. .. ....... ....... .. 153
7 .6.2. Elementele con1ponente ale unei ca mere de pulveri zare .. ... ..... .. ...... ........ ... ...... ........... ... ... ........ .... ..... 154
7.6.3. Tipuri constructive de camere de pulveri zare .... ... ..... ..... ..... ... ..... ... ...... .... .. ... ... .......... ..... ...... ... .... .. .. .... 154
7 .6.4. Calculul termic de alegere a camerelor de pulverizare ..... ......... ................... .. .... .... ..... .... .. ...... ..... .... .. . 154
- Exempl e de calcul ........ ........... .......... ... .... .... ... ..... ... ... ... .. ... ..... .......... ... ....... ..... .... ... .......... ... .. .... .... ........... .... . 156
7 .6.5. Accesoriile can1erelor de pulverizare ... ................ ............... .... ... .... .. ...................... ........ ... ... ... ... ... ...... ... 156
7.7. Guri de aer .... ...... .. ........... .... ....... .... .. ..... .... ... .... .... ... ..... ... ..... .... .... ..... .... ....... ........ .... .... .. ...... ...... ...... ..... ............. .. 157
7.7.1. Probleme general e .. ........... ... .... .... .. ........ ........ .. ..... ... ... .... .... ..... .... .... ....... .. .. .. ....... ... .... ... ... ... .. ........ ... ..... 157
7.7.2. Tipuri constructive; caracteri stici geometri ce si tehnico-functionale ... ........ .. ...... .... ... ... .. ....... .... ... ..... .. 159
7.8. Canale de aer. Accesorii .. ... .... .. ..... .. ........ .. .. ........ .......... ..... .... ....... .... .. ..... ....... .... ... ....... ... ..... ...... ...... ......... .. ... ... 162
7 .8. 1. Material e folosi te la realizarea canalelor .. ... .... ...... ....... .... .. ...... ... .... ..... ... ... .... ............... .... ... ....... ... ...... .. 162
7.8. 2. Elemente componente $i mod de alcatuire a canalelor de aer ... .. .... .. .. ..... .. ........ ... ... ...... ... ...... ... ... .... 164
7.8.3. Accesoriile canalelor de aer .. ..... .... ... ..... ..... .. .. ...... .... ... ..... ... .. ... ............ .. .... .... .. ... .. .. ........ ...... .. ... .... ..... .. 166
8. APARAlE DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE
8.1. Aparate de ventil are $i incalzire. Aeroterme ..... ..... .. .... ...... .. .......... ............ ......... .. .... .... .... ..... .... ... ..... ...... .. .... ... 174
8.2. Generatoare de aer cald pentru locuinte ....... ...... ... .... ......... ....... ... ......... ...... ....... .... ...... ..... ... .... .. ... ... .......... ... ... .. 175
8.3. Aparate de ventilare .... .... ... .......... ... ............ ..... .... .. ... .. .. .... ... ........... ... .. ..... .... .. ... .... ............ .. ..... ..... ..... .......... ... ... 175
I
'
8.4. Aparate de venti lare de evacuare .... .. ... .. ... ........... ..... ...... ..... ....... ................... ..... ... ..... .............. ..... .................... 176
8.5. Ventilatoare de acoperi s ............................. .. ... .... ......... ....... ...... ..... ... ..... .. .... ........ ...... ........... ..... ..... ... .. ................ 176
8.6. Venti latoare de perete si de pl afon ..... .. ..... ......... ....... .... .. ....... ........ ............ ........ ............................. ............. ....... 176
8.7. Aparate de racire, cli matizare par\i ala si climati zare ........ ....... ...... ... .. .. ....... .... .................. ....... ..... ....... ............... 177
8. 7. 1. Probleme generale ... ... .............. ............. ......... ..... ..... ....... ............ ......... .............. ..... ..... ... ....... .... .. ..... ..... 177
8. 7 .2. Aparate de fereastra ..... ... .. ....... ...... .. ...... ........ .. ........... .. .... ..... .. .. ...... ... ......... ... ..... ....... ... ..... .. ..... ... ......... 177
8.7.3. Aparate de incapere ........ .... ..... .... ..... ........ ..... .. ..... ... ....... ...... ........... ....... .... ... .... ..... ............ ........ .......... . 178
8.7.4. Aparate de cl imati zare de tip dulap ...... .............. .... ..... ....... ........................... .................. ............. ........ 179
8.7.5. Aparate de cl imatizare modulate .... ....... ....... ............ ...... .. ... .......... ....... .......................... ..... .. .. .. ... ....... .. 180
8. 7 .6. Centrale de climati zare de acoperis ................... .. ..... .. ...... ...... ...................... .... ... .. ...... ... ...................... 182
8. 7. 7. Aparate de cl imatizare pentru locuin\e ......... .. ....................... ..... .... ..... .............. ............. ..... ....... .. .... .... . 184
8. 7 .8. Aparate de climati zare mul tizonale ............. ....... ........... ... ... ............................ ................ ... ... ..... ......... ... 185
8.8. Aparate pentru umidi ficarea aerului .......... ...... .... ........ .... ..... ...................... .. ....... ........ ....... .. ....... .......... ...... .... .... . 185
8.8. 1. Aparate cu evaporare .... ....... .. .............. ........... ....... ..... ...... .. ..... .... ....... .................. ... .... ........ ........ ......... 185
8.8.2. Aparate cu pul verizare .... .......... ........ .. .......... ... .. .. ... ... .... ................ ...... ... .................. ............................ 185
8.8.3. Aparate cu abur ....... ............................ .......... ..... ..... ............ .... ........... .. ...... ........... ... ...... ..... .. .... ....... ..... . 186
8.9. Aparate pentru uscarea aerului ........... ................. ............. ...... .. ... ............ ..... .... .... ...... ... ......... ..................... ........ 187
8.9. 1. Aparate cu masina fri gorifi ca ......... .. ........ ... ... ...... ... .. ..... ............. ...... ............. ........... .............. ............... 187
8.9.2. Aparate cu substan\e adsorbante sau higroscopice ............ ... ... .. .... ..... ... ...... ...... ...... ..... ... ........... ....... 188
8. 10. Aparate pentru reducerea mirosului ... .......... ... ..... ... ... ..... ....... ......... ..................... .. ............ .. ... ................ ........ ... 188
9. CALCULUL $1 DIMENSIONAREA INSTALAfllLOR DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE
9. 1. Sarcina termica a unei incaperi .................... .... ...... .. ... ......... ... ....... ... .. ....... ........................... ..... ......... ................. 192
9. 1. 1. Sarcina termi ca (de racire) de vara ... ........... ... .......... .. ...... ... ...... ................... ..... ... ....................... ..... .... 192
9. 1. 1. 1 Aporturi de caldura .... ....... ................. ............... ... .............. ..... ... .. ................ .......... ......... .... .. .... 192
9.1 . 1.2 Degajari de caldura .. ........... ..... .... .. ............................. .............. .............. ......... ................ ......... 200
9. 1.2. Sarcina termi ca (de incalzire) de iarna .. .. ........ ... .. ..... ... .... ...... .. ............. ........ .. .... ...... ...... ............... ....... 203
9. 1.2. 1 Consumuri de caldura ... ....... ... ................ .. .. .... ........................ ..... ......... ....... ..... ..... ............ ...... .203
9. 1.2.2 Degajari de caldura ...... ... ....... .. ... .. ............... .................. ......... ....................... ... ..... ........... ... ... .. 203
9.2. Sarcina de umiditate (vapori de apa) a unei incaperi ..... ......... ... ... ...... .... .. ..... ..... .................................... ........... 203
9.2. 1. Degajari si consumuri de umiditate ................................. ........... ... ................ ..... ......... ........ ...... ..... ...... . 203
9.2. 1.1 Degajari de umiditate de la oameni ... ................. ........ .... ... ............. ..... .. ... ... .. .. .. ................ ...... 203
- Ex em pie de calcul. ...... .. ..... ... .............. ...... .. .. .. ...... ................. .................................................... ......... 204
9.2.1 .2 Degajari de umiditate de la suprafe\e libere de apa .. ................... .. ... ................ ... ........ ........ .. 204
9.2.1 .2. 1 Volume mari de apa ........ .......... ... ............. ........ ... ...... .. ......... ....... ... .......... ................ .204
- Exemple de calcul ........... ............................ ..................... ..... ....................... ....... ..... ..... .......... 204
9.2. 1.2.2 Straturi sub\iri de apa .... ................ .... .......... .. ...... .. ...................... ... .. ................ .. ... ..... 205
- Exempl e de calcul .. ......... .... ........... .. ... ....... .... ................... .... ....... ... .... ..... ................... ... ......... 206
9.2. 1.2.3 Scurgeri permanente de apa ....... ..... ....... ............. ....... .................... ....... .. .................. 206
9.2. 1.2.4 La suprafata libera a solu\iilor apoase ........ .. .................. ....... ........ .. ........ ... ........ ... .... 206
- Exemple de calcul .... ....... .. ... .. ..... ..... .... ....... .. .. ..... ........................................... ..................... ... 206
9.2. 1.3 Degajari de umiditate de la suprafa\a apei in fi erbere ......... .......... ... .......... ...... .. .... ..... ..... ...... 206
9.2. 1.4 Degajari de umiditate de la mancare .. .... ............... ......... ................... ..... ..... ... .. ....................... 206
9.2. 1.5 Degajari de umiditate de la materiale care se usuca in i ncapere .... ............ ... .. ... ... .......... ..... 206
9.2. 1.6 Degajari de umiditat e de la arderea unor substan\e ... ............... .. .......... .... ... ... ....... ................ 207
9.2. 1.7 Degajari de umiditate de la calcatul rufelor ... .... ................. ........... ................... ............... .. ...... 207
9.2. 1.8 Alte degajari si consumuri de umiditate .... .............. .............................. .. ... ...... .. .................. .... 207
9.2.2. Calculul sarcinii de umiditat e a unei incaperi .............. ...... ......... ............................ ....... ..... ....... ... ........ 207
9.3. Bilan\urile de gaze, vapori si praf ale unei incaperi .......... ...................................... ... .............. ........... ........... ... .. 208
9.3. 1. Surse de degajari de gaze si vapori nocivi .. ... .... .. ... ..... .. ... ......................... ........... ... ...... ... ... .. .... .. .. .. .... 208
9.3.2. Surse si degajari de praf ........... .. ....... ....... ..... ... ................ ........ ... ........ ....... .... .. ..... ..... ... ...... ... ....... ....... . 209
9.4. Debitul de aer pentru ventilarea sau climati zarea incaperilor ........ ..... ..... .. .. ............ ...... .. ... ..... .. ... ............ .......... 210
9.4. 1. Rela\ii generale de calcul ......... ... ........................ ......... .... .......... ...... .......................... .. .... .. ..... ........ ... .... 210
- Exemple de calcul .... ............... ... ...... .. .. ........... .... ... ....... ....... ................................. ........ ...... ... ....... ..... ....... ..... 210
9.4.2. Debitul de aer pentru i ncaperi climatizate ... .. ...... .. ........ ... ... ......................... ........ ..... ... .... ....... ... ....... .... 210
9.4.2. 1 Sistemul de ventilare ,,sus-jos" ,, sus-sus" sau ,,sus-jos/sus" ........ ..... ... ... ..... ..... .... .... ........... 210
- Exemple de calcul. ........... ............... ... .... ... .. ... ....... ....... ... ....... ..... ........ .. ....... .... .. ..... ....... .... ........ ......... 211
9.4.2.2 Sistemul de ventilare ,, jos-sus" ..... ...... ... .......... .. ............ ... ... .. .......... .... .... ............................. .... 211
9.4.2.3 Tncaperi termostatate (cu acelasi punct de roua vara si iarna) .................. ....... ..................... 211
9.4.3. Debi tul de aer pentru incaperi ventilate mecani c ...... ..... .......................... .. .............. ........... ................. 212
- Exemple de calcul .................. ................... ........ .. .................. ... .... .. .... .. .. ........ ....... ... ............. ........................ . 212
9.4.4. Debitul de aer pentru i ncaperi ventilate natural ............ ........ ........................... ..... ..... ... .... ........ ............ 214
- Exemple de calcul ......... ..................... ....... ................ ........ ... ....... ..... ......... ... ...... ... ............... ..... ......... ..... ... ... . 216
9.5. Calculul si dimensionarea guril or de aer .................... ... ... ............ ............ ............ .. .. ............ ... ............... ..... ....... .. ....... .. .. 217
9.5. 1. Miscarea aerului in incaperil e ventilate ............. ................... ... ...................................... ..... .. ..... ..... ........ 217
9.5.2. Jeturi de aer ....... ........... .... ............. ................................ ............ ..... ...... ............ ............... .. ............. ........ 217
9.5.2.1 Clasificarea jeturi lor .... ..................................... ... ........... .. ............ ... ............................. .............. 217
9.5.2.2 Jeturi libere cvasii zoterme, relatii de calcul ........................ ...... ........ ....... .. ... .. ........ ................ 218
9.5.2.3 Jeturi libere neizoterme refulate orizontal sau oblic ....... ....... .... ....... ........... .. .... .... ... .... ... .. ..... . 219
- Exemplu de calcul ...... .. ...... ...... .... ........ .. ... .. .................... .............. .... ... .... .. ............. ........................... 220
9.5.2.4 Jeturi neizoterme verti cale refulate in jos .... .. .............................. ... .... ... .... ...................... ........ 221
9. 5.2. 5 Jeturi !imitate spatial ........ ... ................................................. .... ....... ... .... .. ................. ................ 221
9.5.3. Alegerea anemostatelor ............................. ....... ............. ........................ ... ... ................. .. ............... ....... .. 222
9.5.3. 1 Anemostate patrate $i circulare plane $i spatiale tipizate .............. .... .... ..... .. .... ...... ... ..... ........ 222
- Exemple de calcul. ........ .... ...... .... .. .. ... ...... .... ...... ......... .. ....................... .. ....... .. .. ................. .... ............ .223
9.5.3.2 Anemostate banda tipizate .................. ................. ..... ... ....... ....... ......... ................ .... ................. 224
9.5.4. Alegerea guril or de refulare ................. ..... .. .. ....... ............................... .. ......... .. .... ... .... .. ... .............. .. ..... .. 224
- Exemplu de cal cul ... ... ............ ... .... ... ... .. ... .. .... ............. ..... ............................. ..... ..... ............ ... ... .......... .... .. ... .. 225
9.5.5. Calculul gurilor de evacuare a aerului .... .......................... .... ................. ....... .. ........ .. ...... ... ........ ...... .. .... 225
9.5.6. Eficienta sistemelor de ventilare ..... ......... ... ..... .... ..... .... .. ...... .. .... ...... ...... .. ...... ............... ........... .... ... .. ... . 226
9.6. Calculul canalelor de aer ....................... ... ............... .... .. ............ .... .............. ... ...... .................... ............. .... .... ....... 227
9.6. 1. Dimensionarea constructiva $i trasarea ...... .. ... ..... .... ....... ....... ..... .... ... ....... .... ... .... .... .. ........................... 227
- Exemple de calcul ............... .......... .... .. .... .... ........ ... ... ... .......... ...... ..... ... .... ... ... ...... .. ...... .. .. .......... ..... .... ...... ... .. 227
9.6.2. Calculul pierderilor de sarcina ........................................................ ............................................ ............ 228
9.6.3. Calculul racirii sau incalzirii aerului ..... ..... ...... ...... ... .... ... .. .... ........ ......................................... ....... ... .. ... .. 229
9.7. Ventil area locala .. ..... ... .. : ........ .... .................... ... .... .. ..... .... .... ......... ............. .... ........ .. ......... .................................... 231
9.7. 1. Calculul dispozitivelor de aspirare locala ......... .......... .. .. ... ... ................................. .. ... ...... ............... ...... 231
9.7.1 . 1 Hate ... ........ .. ........ .. ..... .. .................... ..... ... .... .. ......... ...... ... .. ..... ... .. ..... ....... ........ ... .......... .. ... ....... 231
9.7.1 .2 Aspiratii unilaterale si bilaterale pentru bai industriale .......... .... ... ........... ..... .. ... .................... .. 231
9.7.1 .3 Calculul aspiratii lor inelare ................ ............. ........... ................... .... ... ....... .. .. ........... ... ..... .. ..... . 233
9. 7 .2. Calculul ni$elor ......................... ... ............ ... ........ .. ....... ............ .. ... .... ..... ..... ..... .. .............................. .. ..... . 234
- Exemple de cal cul ............................ .... ......... ............... ........... .. ..... ......... ................... .. ..... ............... ....... ....... 235
9.7.3. Alte instalatii de ventilare locala prin refulare .............. .. .................... ... .. ...... .. ..... .. ................ ... .......... .. 239
, 9.8. lnstalatii de transport pneumatic ....... .. ............... ............... .. ........... .......... .. .. .... ... .... ..... ........... ... ..... ...... ...... ......... 239

-
9.8. 1. Viteza materialului in conductele de transport pneumatic ... .. ....... .. ... .......... .. .............. .. .......... .... ...... ... 239
9.8.2. Concentra\ia amestecului in regim si la limita de infundare .. .. ........... ... ............ ............ .... .. ..... ........... 240
9.8. 3. Viteza aerului ; pierderile de sarcina reale ale aerului ....... ... ...................... .............. ........... .. ....... ......... 240
...
9.8.4. Pierderile de sarcina in conductele de transport pneumatic ....... ... .... .... .. .. .... ..... .... ... ............ ......... ... .. 241
9.8. 5. Viteza optima de transport pneumatic .............................................. ........... ........ ...... .. ............ ........... .. 242
- Exemple de calcul .................. ........... ... ....... ... ...... ... ... ............ .. ... ....... ...... ........ ... .............. ........ ..... ............... . 242
"
10. ATENUAREA ZGOMOTELOR $1 VIBRAnlLOR PRODUSE DE INSTALATllLE DE
VENTILARE $1 CLIMATIZARE
10.1 Notiuni referitoare la zgomot ...... ........ .. ... ... .. ....... ... ........ ... ........... ....................... ... ............. .. ......... ................. .... 248
10.2. Nivelul zgomotului in incaperi ... ... ......... ......... .. .... ........ ........... ....... .............. ..... ... ... .. ... .. ... .. .. ... ...... ... .................. 250
10.3. Propagarea zgomotului .. .... ... ... .... ........................................ ... .. ........ .. .. ......... ....... ... .... .... ... ... ........ .. ..... ...... .... .... 250
10.4. Surse de zgomot. ........... ...... ... ............................................................ ......... ..... ......... .. ............ ..... ... ................... 250
- Exemplu de calcul ... .... .. .. .............................. ... ....... .... .. ... ... ........ ......... ............ .................. ... .................. .. ...... .......... 251
10.5. Atenuarea zgomotului transmis prin aer .......... .... ... .... ..... ....... .... ... ..... .. ..... .... ........ ......... .... ..... .. ... .. ... .. ............. . 253
- Exemplu de calcul ......... .. ... .. ........................................... ................. ....... ............ .......... ...................... ... ....... .......... .. 255
10.6. Zgomotul indus de canalele de aer ..... .. ... ... ... .... ........... ................... .. ....... ............ ... ... ................ ......... ... .... ..... . 264
10.7. Atenuarea vibratiilor $i a zgomotului transmis prin corpuri solide .. ......... ..... .. .. ............ ... ... ............. ................ 264
- Exemplu de calcul ............ ... ... ... ....... ... .. ... .... .... ................ ... ......................... .... ...... .. .............. ........ ............ ...... ......... 267
11. RECUPERAREA CAlDURll
11 . 1 Probl eme generale ......... .. ... ..... .. .......... ................ ... .. ............. .............. ............. .. ......... .. ................ ... ................... 272
11 . 1. 1. Eficien\a recuperatoarelor .. .... ....... ............. .............. .......... .......... ...... .... .. ............. ... ............ .... .. .......... 272
11 . 1.2. Randamentul anual de recuperare .. ...... ..... ... ... ....... .... ...... ..... .... .... .. .......... .... ....... .. ..... .... ....... .. .. ... ... ... 272
11 . 1.3. Sisteme de recuperare .... .............................. .. .. ..... ............ .. .. ... ... ............ .................... ........ .... ......... ... 273
11 .2. Tipuri constructive de recuperatoare de caldura ...... ............... ............... ................. ......... ..... ........ ...... ...... ....... 273
11 .2. 1. Recuperatoare rotative .... ....................... .. ........................ ...... ..... ......... ....... .... .. ................... .. .............. 273
11.2.2. Recuperatoare cu placi ............................. ...... .... ......... ........................ ......... ..... ............ ................ ...... 274
11 .2.3. Recuperatoare cu tuburi term ice ........ .. ... ....... ... .... .... ...... ... ...... ... ....... .... ........... .. .... ...... ... ..... .............. 27 4
11 .2.4. Recuperatoare cu fluid intermediar ...... ..... ............... .. ..... ............................. .. ...... .. ...... .... .. ............ ...... 275
11 .2.5. Pompe de caldura ......... .................. .. .. ......... ........ ... ................... .. ... ..... ..... ......... ............ .. ... .. ........... ... . 276
11 .2.6. Alte tipuri de recupertoare ....... ................ ..... ... .................... ... .......... ... .... .... ...... ..... ...... .. ..................... 278
12. REGLAREA AUTOMATA
12. 1. Probl eme generale ........................ ..... ............................. ....................... .... ........ .... ... ................. ... ................. ... 280
12.2. El emente de reglare a debitelor de agent termic sau de aer ........ ..................... .... .............. ......... ................. 280
12.3. Reglarea instalatiil or de ventilare .... ...... ... ............................. .... ..... .......... .... ....... .. ........... ... ..... ... ............. .. .... .. ... 281
12.4. Reglarea instal a\iilor de cl imati zare par\i ala..... .. .... ...... ..... .... .... ... .. ......... ................... . ........ ................ ..... 283
12.5. Reglarea instala\iil or de climati zare ... ............. ... ............ .............. ............ .... .. ...................... ............... ... .......... . 284
Cuprins
13. SOLLJTll iN FUNCTIE DE DESTINATIA iNCAPERILOR
13. 1. Cladiri publice ~ adrni ni strative .. ............ ......... ... ... ... .... .... .. ........... ... .... ....... .. ... ...... .... ...... ........ .... .... .... .. .... ........ 288
13. 1. 1. Cladiri cu birouri ........... ..... ... .. .. .... ....... ............ ...... ... ...... ...... ...... ...... ............ .. .... .... ......... .. .......... ......... 288
13. 1.2. Hoteluri ....... ............... .......................... ......... .......... ........... .. ....... .... .. ...... .. .... ... ... ... ..... ... .. ...... .. ..... ..... .... 289
13. 1.3. Magazine ..... .. .. ... ...... ........ ... ........... ... .. ............... .... .................. ................................ ..... ...... .. ..... ......... .. 290
13. 1.4. Teatre, cinematografe .. .. ... ................. .... .... ... ...... ......... ................ ... ..... .... ................ ...... .. ... .... .... .... ... ... 29 1
13. 1.5. Amfiteatre ........................ ........ ... .... .... .... .... ..... .......... ............ .... .... ............ ... ..... ... .... .. ...... .... .. .... ......... .. 292
13. 1.6. Pi scine; bazine acoperite ......... .. ........ ........ ................ .... .... .... .... ................ ....... .. .... ... ............. ............. 293
13. 1. 7. Spitale; clinici ...... .. ....... ..... ........ ....... ...... .... ....... ............... ........... .. ....... ... ........ .. .. ............ ............ .......... 294
13.2. incaperi cu impurificarea pronuntata a aerului ......... ........ .. .... .. ... ........ ...... ...... .. ... ................ .. .. .... ..... ...... ......... . 296
13.2. 1. Bucatarii ..... ..... ..... ... ... ......... ............... .. .. ..... ......... ... ..... ...... ... .. ... ... .. ............................... ..... ... ... .. ......... . 296
13.2.2. Toalete ........ ... .... .. ........... .............................. ... .......... ...... ........ .................. ............ .. ..... .................... ..... 298
13.2.3. incaperi pentru lncarcarea acumulatoarelor .. .... ...... ......... ..... .......... .. ...... .. .... ... .... ... ........ .. ....... .. .. .... ... 298
13.2.4. Garaje ...... .. .. ...... ................... ...... .. ......... .. ....................... ... .. ...... ..... ....... ......... ..... .... .... .. ....... ..... ..... ....... 299
- Exemple de cal cul ....... .......... ... .. ..... ....... ...... ..... ... .. ................... ....... ..... ......... .... ......... .... ..... ... .......... ............ . 300
13.3. Locui nte .... ......... .. ............ ..................... ... ................................................ ... ...... .............. ....... ......... ............. ........ 301
13.4. Cladiri industriale .. ... ....... ....... ............. ... .............. .. .... .. .... ..... .. ...... ... ..... ... .. .... ... ... ........... .... .. ....... ... ................ ... .. 301
13.4. 1. Depozite de fructe ...... ..... ............. ... ....... ... ........... .... .... ............................................. ..... ............... ....... 301
13.4.2. Cladiri zootehnice ...... ...... ... ..... .... ............ .. .. ................ ........ ... ... .............. ... ..... .... .. .. .......... .. ............ ..... 303
13.4.2. 1 Problerne generale ... .. ..... ........................ .......... ... ... .. .. ... .... ... ......... ................ ... .... ..... .. .... ....... 303
13.4.2.2 Microclimatul lncaperilor care adapostesc animale .. .... ... .. .. ............ ....... .. ........ ..... ...... .......... 303
13.4.2.3 lzolarea termica a cladirilor pentru adapostirea animalel or ... ...... ...... ....... ............................. 304
13.4.2.4 Degajarile nocive ale animalelor .... ....................... ...... ..... ....... ............. .. .... .. ....... ......... .. .... ..... 305
13.4.2. 5 Calculul debitului de aer pentru ventilare ... ..... .... .... ....... .... .. .. .... .......... .. ...... ..... .. .. .. .. ........ ... . 305
13.4.2.6 Sisteme de ventilare folosite la cladirile zootehnice .. .... .. ........ ....... ....... ......... ... ... ... .... .... ...... 306
13.4.3. Vopsitorii ...... .. ..... .. ...... .... ... .. .... .... ...... .... ...... .. ............... .. .................. ....... ..... ..... ..... ..... .... .. .. ... .... ... ... ... .. 308
13.4.3. 1 Probl eme genera le ... ....... ........ ... .. ............. .................. ..... ... .... .. ..... .. ............... ........................ 308
13.4.3.2 Filtrarea aerului proaspat .............. .... ............................ .. .. ... ....... ......... ... .... .......... ....... ... .... .... 308
13.4.3. 3 Filtrarea aerului evacuat ................ .... ..... ...... ............ ....... ..... ... .. ...... .. ... ... ...... ... ... ....... .. ... ....... . 309
13.4.3.4 Regimul de presiune. Sistemul de venti lare ..... .. .... ........ ... ..................... ... ...... ... ..... ... ............ 309
13.4.3.5 lnstalatii de vopsire .... .. ...... ... ..... ................... ..... ............ .... ... ... .... ............... .. ... ....... ....... ......... 309
13.5. Centrale de ventil are, climatizare .... ... ..... ............... .. .. ..... ........... ..... ..... .. .. ... .. ... ... .... ..... ..... .. ... ........ ......... ........ ... 310
14. VERIFICAREA, REGU\REA $1 RECEPTJA INSTALATllLOR DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE
14.1. Probleme generale ......... ............ ................. ......... .. .. .. .... ... ................ .. ... .... ....... ............ .............. ... ..... ... ......... .... 316
14.2. Verifi cari preliminare ..... ....... .... ..... ..... ..... ....... ..... .... .. .. ....... .......... .... ... .... .......................... ..... .............................. 316
14.3. Pornirea instalatiei .... .... ... ...... ..... .. ................................................ .. ..... .. ... .. ... ..... ..... ........ ... ........ .... .. ..... .... ..... .. ... 316
14.4. Regl area instalatiei ... ... .... ...................... ........ .. .. .... ..... ... .... ......... .... .. ... .... ...................... ..... ....... .. ..... ... .. .. ....... ..... 316
14.4. 1 Reglarea camerelor de amestec ........................................ ..... .. ....... ... .... .. ... .... .. ............. ..... ... ...... ........ 316
14.4.2 Reglarea debitului pe canalele de aer ..... ...... .. ........ ... ........ ... .. ....... .. .... ... ... ... .. ..... ........ ... ........... .... .... .. 317
14.5. Verifi carea caracteri sticilor functionale ale echipamentelor ..... .... ... .... ..... ......... ...... .... ................ .... .... ... ....... ..... 318
14.6. Verifi carea parametril or microclimatului ... ............... ........ .. ... .. ...... ....... ... ... ............... ..... ............ ......... ... .. ..... .... .. 319
14. 7. Receptia lucrarilor ............... ..... ... ..... ..... ....... .. .... ...... .... ... .. ... ... ...... .... .... ......... ....... ... ....... .... .................... ..... .... ... 319
II INSTALA Jii FRIGORIFICE
15. PROCEDEE DE RACIRE PENTRU CLIMATIZARE
15. 1. Probleme generale .............. .... .......... ......... ................................ .. ................. .... ....... .............. .. .................. .. ... .. .. 322
15.2. Fluide utilizate In instalatiile frigorifi ce ..... ...... .. ................... .. .. ...... ..... ... ... .. .. ... .... ....... ........ .. ... ...... .......... .. .......... 322
15. 2. 1. Agenti fri gorifici pentru instalatii cu comprimare mecanica .. .. .. .............. ..... ... ................. ... .... .... ... ..... 322
15.2. 1. 1 Criterii de alegere a unui agent frigorific .. .... ... ............. ..... .... ........ ...... .... ..... ....... ..... .......... ... 322
15.2. 1.2 Propri etatil e agentil or frigorifi ci ............ ... ........................... .................. ... ..... .......... ....... ....... ... 322
15.2.2. Agenti intermediari ....... .. .... ............. .......... ..... .. ..... ...... ..... ......... .. .............. ............... .. .............. ............. 331
15.2.3. Solutii pentru instalatii cu absorbti e ................ .. ..... ... .... ........ ........ .... ... ... ... .... ... ....... .. .. ... ..... .... .. .. .. .... . 332
15.2.4. Ul eiuri frigorifice ... .. .... ... ........ ..... .. .... ... .... ... ... ....... ...... ... ... ......... .... ....... ...... .... ..... .. .......... .......... .... ... ..... 332
15.3. lnstalatii frigorifice pentru climatizare ... ....... ... ..... ....... ........ ........... .......... ........... .. ....... .. .. ......... ... ..... ... .... .. ... ... .. . 334
15.3. 1. lnstalatii bazate pe destinderea aerului comprimat .......... ..... ... ... ...... ........ ..................... .... ................ 334
15.3. 1. 1 lnstalati a care utilizeaza ciclul Brayton-Joul e ...... ..... ......................... ..... ............... ....... ..... ... 334
15.3. 1.2 lnstalatia care utili zeaza destinderea lntr-un camp centrifugal ....................... ............... .. .. ... 334
15.3.2. lnstalatii bazate pe vaporizarea unui lichid ...... ... .... ............................. ........... .. .... ....... ........... .. ........ .. 335
15.3.2. 1 lnstalatii cu comprimare mecanica de vapori ... ..... .. .. ..... ... .. .............. ... .. .... ... ... .... .. .. ... ... .. ..... 335
15.3.2. 1.1 lnstalatii cu o treapta de comprimare ... ...... ......... ..... .. .... ... ...... ............ ..... ............... 335
15.3.2.1 .2 lnstalatii cu comprimare multipla ....... .. ..... .. .... ...................... ....... .. .. .. ..... ....... ... ...... 337
15.3.2.2 lnstalatii cu absorbti e ...... ................... .... ...... ..... ... ... ..... ............................. .......................... .. .. 338
15.3.2.2. 1. lnstalatii cu absorb ti e In soluti e Br Li - apa ................................................. .......... 339
15.3.2.2.2. lnstalatii cu absorb\i e in solu\ie apa-amoniac .... ...... ..................... .... ... ......... ...... ... 340
15.3.2.3 lnstalatii cu ejec\i e ..... ..... .... ... .. ... .. .. ....... .... ....... ... .. ... .. ........................ ... ... ........................ .... ... 34 1
15.3.2.3. 1. lnstalatie teoreti ca (cu circuite inchi se) ..... ..... ............... .... ... ........................... ........ 341
15.3.2.3.2. lnstalatie reala (cu circuite deschise) ....... ...... ................. ................. .... ................... 342
15.3.3. lnstal a\ii bazate pe efectul Peltier ... .... ........... .... ................... ..... ... ............ .. .. ....... .. ... ..... ....... .... .. ..... ... . 344
16. ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALAnlLOR FRIGORIFICE
16. 1. Compresoare ........... ....... ... ..... ............. ...... ..... .......... .. .... ......... .. ............ .. ...... .. ... ..... ..................... ... .. ........ .... .. .... 346
16. 1. 1. Clasificarea compresoarelor .... ......... .... .. ... ...... ............ ... .. ...... .. ... .............. ... ....... ....... ... ... .. .................. 346
16. 1.2. Compresoare volumice .... ........ ... .. ....... .... .. ....... ... ..... .. ..... ........... ... .... .... ..... ... ............. .. .... ........... ..... .... 346
16.1.2. 1 Marimi caracteri stice ale compresoarelor volumice ... ... ..... ... ............ .. ....... ............................ 346
16.1.2. 1. 1. Caracteristici geometrice ........ ........ ................ .. ... ... ... ..................... .................... ..... 346
16.1.2.1 .2. Caracteristici mecanice ....... ..... ..... ..... .... .. ................................. ...... .. ... ................. ... 347
16. 1.2. 1.3. Caracteristici frigorifice .. ...... .... .......... ............ ............... ..... .... ..... .... .............. .. ......... 347
16.1.2.1.4. Caracteristici calitative .................. ...... .. ... ....... .... ............ .... .... ..... ....... ............. .. ..... . 348
16. 1.2.2 Tipuri constructive de compresoare volumice .................... ... ......... .. .. ............ ...... ... ... .. .. ... .... 348
16.1.2.2. 1. Compresoare cu piston alternativ ......... .. ................ ... ..... .... ... .. ...... .. .... ..... ... ... ...... .. 348
16. 1.2.2.2. Compresoare rotative ...... ..... ...... .. .. ... .. .. .. ................. .. .. ..... ........ ... .... .................. ..... 351
16.1.3. Compresoare centrifugale (turbocompresoare) ..... .................. ... ............... .............. ............. ............... 356
16.2. Condensatoare frigorifi ce ... ...... ................................................................... ................. ... .................. .... .. ............ 359
16.2.1. Considera\ii teoretice .. ..... .... ............. ........ ... ....... .... ....... .... .. ...... .... .................. .. ...... .... ......... ....... ...... ... 359
16.2.2. Condensatoare racite cu aer ................. ... ........... ......... .... .. ......................... .. ... .. ..... .. .... .. .. ..... ... ........... 359
16.2.3. Condensatoare racite cu apa .. ....... .. .................................... ....... .... ........... ........... ....... .. ..... .. .. .... ......... 360
16.2.3. 1 Condensatoare cu \evi coaxiale ............. .... .......... .... ..... ..... ... ..... ... .. .. .... .... .. .. .................. ....... 360
16.2.3.2 Condensatoare multitubulare .................... ........... ..... .... .... .. ... ..... ........ .. .............. .... .... ........ .. .. 360
16.2.3.3 Condensatoare cu placi .. .......... ... ..... ...... .. .. ...... ................... ............ .. ...... ...... ......... ... .... ......... 361
16.2.4. Condensatoare racite mixt (evaporative) ... ............. ..... ..... .. ....... .. ...... .. .... ...... ............. .. ...... ... .... ..... ..... 362
16.2.4. 1 Condensatoare atmosferice ...... .... .... ...... ............ .. .. ... .......... .... ......... ... .. ........... ... ......... ... ...... . 363
16.2.4.2 Condensatoare cu evaporare for\ata .. .... ............... .... ...... ... ... .. ........... .... ... .. ..... .... ... ............... 364
:
16.3. Vaporizatoare .......... ... .... ...... ........ ..... ..... ..................... ....... .............. ... ...... .... ... ........ .. ... ............ ........................... 364
16.3.1. Probleme generale ...... ..... .. ........ .. ... .. ...... .. ... .. ... ........ ... .... ..... ..... .... .... ..... ....... ......... ... .......................... . 364
16.3.2. Vapori zatoare racitoare de aer ....... ....... .. ....... .. .... ... .. ................. ........................... ................. ...... ..... ... 366
16.3.2. 1 Considera\ii practice .. .. .. ...... ... .. ................................ ...... ... ......... ................ .... ... ... .. .... .. .. ... ...... 366
16.3.2.2 Decongelarea vapori zatoarelor .. ...... .... .............................. .. ..... .. ............. ..... ... .... ........ .. ... ... .... 368
16.3.2.3 Dimensionarea vaporizatoarelor racitoare de aer ...... .. ......... ................................ ................ . 369
16.3.2.4 Tipuri constructive de vaporizatoare pentru racirea aerului ........ .. ... .... ...... ........ .. .. ...... .. ....... 37 1
16.3.3. Vapori zatoare raci toare de lichide ..... .. .. ... .. .. ... ... .... .. ... .. ... .......... ...... .. ........... .................. ... .. ..... .......... 371
16.3.3.1 Tipuri constructive de vaporizatoare racitoare de lichide .......... ...... ....... .... .. .... ..... .... ..... ..... . 372
16.3.3.2 Dimensionarea vaporizatoarelor raci toare de lichide .... ..... ................... .. ..... ......... .... .. ........ .. . 375
16.4. Aparatura de reglare $i comanda ..... ........... ... .. ...... ................... ..... .. .. ......................... ... ............. .. ..................... 378
16.4. 1. Probleme generale ...... .... ................ ... .............. .... ..... ... .. .... ...... ........ ............. ..... ... ... .... ... ...................... 378
16.4.2. Dispozitive de comanda automata .. ... ................ .............. .. ......... .. ............. ... ..... ............ ... ...... ............ 379
16.4.2. 1 Di spozitive de porn ire $i oprire automata .... ....... .... .. ... .. .... ... .. .......... ..... .. ........... .. ...... ....... .... 379
16.4.2.2 Di spozitive de alimentare cu agent frigorifi c .... ..... ...... ...... ...... .. ......... .................. ..... .... ... ... .. . 379
16.4.2.3 Di spozitive de alimentare cu agen\i secundari ... ... ....... ..... ..... ..... .. ... ............ ..... .. ........ .......... 381
16.4.3. Di spozitive de protec\ie automata ..... ........... ..... ... ... .............. .................. ......... .. ... ...... ..... ... ... ... .. ........ 383
16.5. Aparatura auxiliara ...................... .. ................ ..... .................... ....... .... ........ .. ..... ... ...... .. .... ..... .................. .. .. ......... 384
16.5. 1. Separat orul de ul ei .. ... ... ...... ... ..... ....... ... .. ..... ..... .......... .... .. ..... ...... .... .. ...... .... .. .... ................ .. ..... ...... .. ... 385
16.5.2. Separatorul de li chid ......... .......................... ............. ..... .... .. ..... ..... ....... ... ................. .. .... .... .. ......... ....... 385
16.5.3. Butelia de aspira\ie ...... ...... .. .. ....... ... ... .. ... ... ..... ... ..... ............ ..... ... ...................................... ..... .. ........ .. .. 386
16.5.4. Rezervorul de lichid ...... ...... .................................. ................... ... ........ ........... .. .... ......................... ........ 386
16.5.5. Separatorul acumulator .............. ...... ...... .... ................. ...... .... .... .... ......... .. ....... .... .. ... ..... .. ............ ......... 386
16.5.6. Butelia de racire intermediara .......................... .......... .. ..... ........... ............. .. ................... .. ... ..... .. .......... 386
16.5.7. Subracitorul de li chid ..... ........ ...... .... .. ........ ... ................................ ...... ........ .. ... ............ ........ ..... ............ 387
16.5.8. Dezaeratorul ..... ... ....... ..... ......... ................ .... ........... ..... ..... ......... .... ............................. ........... ......... .... .. 388
16.5.9. Dezhidratorul .... .... ...................... ........................... ......... ....... ... ....... .. ............................. ...... ........ .... ..... 388
16.5.10. Filtrul ................................. ..... ....... ....... ........ ... ... .... ... .............. ........... .. ... ... ... ... ...................... .... ......... 389
16.5. 11 . Pompa de agent fri gori fi c ............ .. .... ..... ..... ........ ........ ...... ... .. .. .... ...................... ...... .. .. ................... 389
16.5. 12 Bazinul racitor .... .......... ... ....... ...... .. .................................. ..... ......... ... .... .......... ....... .. ..... ....... ................ 390
16.5. 13 Agitatorul ... ........ ... ...... ...... .. .. ... .......... ...... ...... ..... ........ ... .... ..... ..... ... ....... .. ..... ....... ... .. ......... .. .... ............. 39 1
16.5.14 Turnul de racire .......... ..... .. ............ .... .... .... .. ............ .... .......... ........ ...... ....... .... ......... ....... ..... ....... .... .. .... 391
16.6. Conducte, armaturi, izola\ii ....... ....... ... .... .. .. ......................... ............ .... .. .. .. .. ........... ....... ...... ..... ...... .. .... ........... ... 392
16.6. 1. Conducte ................ ................ .. ........ ... .............. ... .................... ... .. .. ... .... .......... .......... ...... ............ ........ . 392
16.6.2. Armaturi ............. ............... ..... .... ..... ....... ..... ... ......... ... ........ ............... ..... .......... ............... ...... ... ..... .. .... .. . 395
16.6.3. lzola\ii frigorifi ce ...... ...... ... .... ......... ......... ..... ....... ............ ....... ... ....... .... ...... .. ........... .... ... .. ............... ....... 397
Cuprins
17. SISTEME DE INSTALATll FRIGORIFICE PENIBU CLIMATIZARE
17.1. lnstalatii de climatizare cu racire directa ... ........ .. .............. ... ... ......... .......................... .. ............ .......... ... ...... .. .... 404
17. 1. 1. Sisteme monobloc ............. ........ .. ............. ... ......... .. .... ......... ........ ....... ...... ..... .. .. ..... ... ... ... ... .... .... ... ....... 404
17. 1. 1. 1. Centrala de tr a tare a aerului ........... ............... .. ............. ... .. .... ............. ... ... .. ............... ...... ... .. . 404
17. 1. 1.2. Sisteme de tratare locala a aerului ....... ........ ......... .. ............... ... ... ......... ... .... ..... ................... 406
17.1.2. Sisteme cu unitati separate (split) ..... ..... ... ........ .... .... .. ...... ............................... ............... .................... 408
17 . 1.2. 1. Si stemul monosplit .... .. ... ......... ................ ....... .... ........ ............ ..... ....... ......... ..... ...................... 408
17. 1. 2.2. Sistemul multisplit .. ... ............ ...... ........ ........................... ... .. .......... ... .... ....... ............. .............. 409
17 .2. lnstalatii de cli matizare cu racire indirecta .. ... ..... . ...... ..... .... .................. .. .... ........ . 409
17 .2. 1. Sisteme cu baterie de racire, .cu apa rece ... .. .... ... ... ............ .... .. ..... .......... ... ... .... ................................ 410
17 .2.2. Sisteme cu camera de pulverizare a apei reci ............. .......................... ......... ...... .... ....... .. ... .... ....... .. 411
17 .2.3. Grupuri de raci re a apei ....... ........ ..... ... ........... ........ .. .......... .... .. ........................ ..... .................. .. ..... ... .. 4 12
17 .2.3. 1. Grupuri de racire a apei cu comprimare mecanica .... ..... .. .... .... .... .. .. .. .... ............. ............. ... 4 12
17.2.3.2. Grupuri de racire a apei cu turbocompresor ........................................................................ 413
17.2.3.3. Grupuri de racire a apei cu absorbtie .................................... ............. .. .. ....... ...... ... ..... ..... ... 413
17.2.3.4. Grupuri de racire a apei cu ejectie ...................... .. .... .. .. .. ... ... ................ ..... ...... .................... 414
17.3. Acumul area frigului .. .... ................. .. ......... .... ... ................. .............. ... .......... .............. .. ...... .. .. .. ... ........... ........ ....... 414
17 .3. 1. Sistemul de stocare completa .. ... .. ............................. ... ......... ...... ..... .. .... ....... .... ... ..... .. ..... .... .... .......... 416
17.3.2. Sistemul de stocare partiala ..... ..... .......................... ................. ................. ................ ........... ............... 416
.
18. MONTAREA $1 EXPLOATAREA INSTALATllLOR FRIGORIFICE
18.1. Montarea instalatiilor frigorifice ......................................................................................................... ....... .... ...... . 420
18. 1. 1. Amplasarea ........ .............................................. .... ............... ......... ... ......... .... ......................................... 420
18.1.2. lnstructiuni de montare ................. .. .................................................. .... ............... ... ... .... ............. ......... . 420
18.2. Exploatarea instalatiilor frigorifice ......... ................................ ............. ...... ...... .. ....... .... .... ..... ... ....................... ..... 421
18.2. 1. Probarea ......... .... ............................................................................. .... .................... .................. ... ......... 421
18.2.2. Punerea In functiune ................. ..... .......... ... ........... ... ......... ....... .... .. ...... .. .... ....... .. ............................ ..... 422

18.2.3. Exploatarea ... .. ......................................................... .... .... ..... ............. .. ... ............................... ........ ...... . 422
18.2.4. Limitarea zgomotului .... ... ... .............................. .... ...... .. ......... .. .... .... ... ... ............ ..... .... ... .............. ..... ..... 423
18.3. Depanarea instalatiilor frigorifice ...... ....... ................ ..................... ...... ... .. ... .. ...... ................ ............. .... .. ............. 424
111 ELEMENTE PRIVIND TRANSFERUL DE CALDURA
19. TRANSFERUL DE CAL.DURA $1 DE MASA
19.1. Conductia termica ....... ...... ................ .... ...................................................................................... : ... ............ .. ...... 428

19.2. Convectia .............. .......... ..... ... ................ .... .. .. .. ...... .. ..... ............... ... ... ........ ... ....... ....... .............. ....... ...... ...... ....... 430
19.2. 1. Convecti a libera In spatii nelimitate ...... .............................. .. .... ......... ................................................ 431

19.2.2. Convectia libera In spatii !imitate ... .. .............. ..................... ....... ........ ....................................... .. ..... .... 432

19.2.3. Convectia fortata .................................... .......... ............. ..................... .... ... ......... ... .............................. 432

19.2.4. Transferul de caldura la condensarea vaporilor .. .. ................. ................... ... .... .... ............................... 434
19.2.5. Transferul de caldura la fierberea lichidelor .. .... .. .. .. ............... ... .. ....... .. .................................. .... ......... 435
19.2.6. Transferul de masa ............. ... ... .... .................................................................................................. .... .. 435
19.3. Radiatia termi ca ............................ ............................ ....................... ............. .... ...... .. ...... ... ............................. .... 436
19.3.1. Marimi !;>i legi fundamentale .......................................................................................... ..... .. ... .... ...... ... 436
19.3. 2. Transferul de caldura prin radiatie lntre corpuri le solide ... ..... ... .. ......... ...... .. .. .... ........ ..... ...... ............. 437
19.3.3. Coeficientul de radiatie Ur .... ... .. .... ..... .... ........... .................. .... .............. ... ........... .... ...... .. ............... ...... 438
19.4. Transferul global de caldura .......... .. .. ............ ... .. ........ ......... ............. .................................. .. ...... ... .. ....... .. .. ........ 438
19.4.1. Coeficientul global de transfer termic, k .......................... .... ......................... .. ... ... .............. ........ ........ 439
19.4.2. Diferenta medie logaritmica de temperatura, L'i.tmed ... ...... ... ..... ....... .................................................. 43
9
19.4.3. Recalcularea parametrilor schimbatoarelor de caldura la alti parametri decat cei nominali ........ ... . 439
- Exemple de cal cul ... .............. ....... ............................................ .. ........... ...... .. ...... ..... .. .. ................... ............. .. 440
19.4.4. Straturi de aer cu grosime mica ........... ... .. ........ .. ..................... .... ... .. ..... .... .............................. ....... .... 440
19.4. 5. lntensificarea schimbului t ermi c ............... .. ....... ...... .. ..... ... ...... .. .... ..... ... ..... ................ ................. ... ... ... 441
19.4.6. Franarea transferului global de caldura (izolarea termica) .................. ................. ... ...... .............. ... ... .. 441
- Exemple de calcul .... ..... ... ...... .. .. ............................ .. ..... .. .. ............ ............ .. .................. ............ ... ... ..... ... ....... 444
::
, ,
' , ..
' ~


'
: ~ < '
J-.--. -




II I Im
' '
Capitolul 1
Probleme generale

r
Capitolul 1: Probleme generale I. lnstalati i de ventilare si climatizare
1.1. Conl inutul ~ istoricul
instalaj iil or de ventil are
~ climatizare
lnstalatiile de ventilare $i climatizare
au rolul de a men\ine starea aerului din
incaperi, respectiv temperatura. umidi -
tatea, viteza !;ii puritatea, in anumite Ii -
mite dinainte stabilite, in tot timpul
anului , indiferent de variatia factorilor
meteorologici, a degajarilor $i a consu-
murilor de caldura interioare. Limitele
parametrilor microclimatului interior
depind, la randul lor, de destinatia in-
caperilor, de natura activitatii desfa$u-
rate, de procesele tehnologice.
Calitatea mediului in care oamenii i$i
desta!;ioara activitatea are o influenta
complexa asupra acestora, atat din
punct de vedere igienico-sanitar cat $i
al randamentului activitatii . Calitatea
mediului se apreciaza atat dupa valoa-
rea parametrilor principali ai confortului
cat $i prin intermediul altar factori se-
cundari cum ar fi puritatea aerului, gra-
dul de ionizare, calitatea iluminatului,
nivelul de zgomot $i altele.
in sezonul rece instala\iile de incalzi-
re pot asigura in incaperi mentinerea
temperaturii aerului la o valoare data $i
la unele cladiri, prin masuri suplimenta-
re (in general, constructive), se pot
men\ine in limite acceptabile $i alti pa-
rametri (temperatura medie de radiatie,
umiditatea relativa). in ceea ce prive!;ite
puritatea aerului, in multe cazuri,
aceasta este obtinuta prin ventilare
naturala. Pentru alte categorii de inca-
peri, in care se produc degajari impor-
tante de caldura $i umiditate, precum
$i alte degajari nocive (sali cu aglo-
merare de persoane, incaperi de pro-
ductie, laboratoare, piscine, hale pen-
tru cre$terea industrializata a anima-
lelor $i pasarilor), calitatea aerului nu se
mai poate asigura numai printr-o insta-
latie de incalzire. Pentru indepartarea
caldurii $i umidita\ii, in exces, a gaze-
lor, prafului, mirosurilor apare necesita-
tea introducerii controlate a unui anu-
mit debit de aer care, dupa caz, tre-
buie incalzit, racit , uscat sau umidifi cat.
Acest lucru poate fi realizat, dupa caz,
cu ajutorul unei instala\ii de ventil are,
de climatizare partiala sau de clima-
tizare (totala). Natura $i cantitatea no-
xelor in exces, modul lor de propaga-
re, dimensiunile $i sistemul constructiv
al incaperil or , limitele parametrilor
confortului termic, limitele admisibile la
care trebui e reduse concentratii le
diverselor noxe, la care se adauga, de
cele mai multe ori, cu o pondere im-
portanta, consi derente economice, au
condus la utilizarea in practi ca a unei
game mari $i variate de instalatii de
ventilare $i climatizare.
in cazul unor incaperi industri ale in
care au loc, preponderent, degajari de
caldura $i umiditate (vapori de apa),
este suficient pentru indepartarea aces-
tora sa se realizeze o ventilare naturala
organizata prin practicarea unor
deschideri, de o anumita dimensiune,
amplasate la partil e inferioara $i superi -
oara ale peretilor exteriori. in cazul in-
caperilor aglomerate insa, datorita de-
gajarilor importante de caldura $i umi -
ditate precum $i a valorilor stricte la
care trebui e men\inu\i parametrii con-
fortului termic, sunt necesare incalzirea
$i umidificarea aerului iarna, racirea $i
uscarea aerului vara, procese ce pot ti
realizate numai cu o instala\ie de clima-
tizare. Unele procese tehnologice (din
industria textila, harti ei, tutunului,
optica, prelucrarii mecanice de precizie,
laboratoare metrologice etc.) impun
cerinte $i mai stricte in cazul unuia sau
mai multor parametri de contort termic,
ceea ce influen\eaza nu numai comple-
xitatea instalatiei de climatizare ci insu$i
sistemul constructiv al incaperilor sau
chiar al constructiei in ansamblu.
Aparitia primelor instala\ii de venti-
lare a fost condi\ionata de realizar ea
unor progrese in alte discipline. Oda-
ta cu inchegarea igienei ca disciplina
sunt facute cunoscute rezultatele
cercetarilor legate de schimbul de
aer al incaperilor, de con\inutul de u-
miditate $i gaze nocive, precum !;i i de
puritatea aerului. Progresele reali zate
in domeniul electrotehnicii ofera posi-
bilitatea folosirii motoarelor electrice
pentru actionarea ventilatoarelor $i,
deci, posibilitatea ventilarii incaperilor
mari $i foarte mari . in preajma anului
1890 se introduce umidificarea aeru-
lui prin intercalarea unor tavi cu apa
(ulterior incalzita cu abur). Ceva mai
tarziu se introduce umidificarea adia-
batica reali zata prin pulverizarea tina
a apei in curentul de aer. Star$itul se-
colului al XIX-l ea poate fi considerat
pentru climati zare ca inceput al aces-
t eia. Dezvoltarea cea mai mare a
ventilarii $i climatizarii are loc dupa
primul razboi mondi al cand se reali -
zeaza instala\ii de climati zare in sco-
puri de contort (teatre, opere, cine-
matografe, sali de concerte etc.) $i
tehnologi ce (fabrici de harti e, de tu-
tun, textil e, industria alimentara etc.)
Apari\ia ma$inilor frigorifice (cu amo-
niac, cu bioxid de carbon) folosite la
racirea $i uscarea aerului ofera o in-
dependen\a $i mai mare instala\iilor
de climatizare. Dupa 1930 apar apa-
ratele de tereastra, agregatele locale
amplasate direct in incaperea deser-
vita in sistem monobloc sau split.
Apar , de asemenea, ma$i nile frigori -
fice functi onand cu medii nevatama-
toare (freoni) faci litand folosirea bate-
riilor de racire fara agent intermediar
. .
(baterii cu rac1re directa). Dupa eel
de-al doilea razboi mondi al, climati -
zarea cunoa$te o etapa importanta in
dezvoltarea sa. in afara perfec\ionarii
aparatelor $i schemelor de ventil are
$i climati zare clasice, apar noi tipuri
cum ar fi : instala\iile de inalta presiu-
ne, instal a\iile de climatizare cu doua
canale de aer (de introducere), insta-
la\iile ,,aer-apa" (cu aer primar) folo-
sind aparate cu induc\ie (climacon-
vectoare) sau ventiloconvectoare. Se
diversifica concomitent natura obiec-
tivelor ce trebui e ventilate sau clima-
tizate. Cri za energetica a anilor '60 i $i
pune amprenta $i asupra instalatiilor
de ventilare, conducand la recupera-
rea, din ce in ce mai mult, a caldurii
din aerul de ventilare. Simultan cu
aceasta diversificare s-a dezvoltat $i
perfectionat aparatura de reglare, co-
manda $i control a instala\iilor de cli-
matizare, in special. Tehnica analo-
gica $i digitala patrunde masiv in anii
'80 $i in domeniul climatizarii .
La orice sistem de ventilare (sau cli-
matizare) este necesar sa se introduca
in incaperi aer tratat (aer refulat, aer
introdus) care sa preia noxele in exces
(caldura, umiditate, gaze, vapori, praf)
$i sa le elimine odata cu acesta (aer
aspirat, aer absorbit) din incaperi, du-
pa care totul sa fie indepartat in exte-
rior (aer evacuat). lnstala\iile de venti -
lare $i climatizare pot fi diferentiate
dupa modul de vehiculare a aerului,
dupa extensia spatiului supus venti-
larii, dupa diferenta de presiune dintre
incaperea ventilata $i incaperile adia-
cente, dupa gradul de complexitate al
tratarii aerului in func\ie de cerintele
tehnologice sau de contort sau dupa
alte criterii.
1.2. DocumeQtatia tehnjco-
economica necesara
realizarii obiectivelor de
investitii pentru instalatii de
venfilare ~ climatizare
Etapele de elaborare a proiectelor
pentru o investiti e sunt regl ementate
prin Ordinul comun nr.
17 43/69/ N/ 1966 al Mini sterului Finan-
\elor $i al Mini sterului Lucrarilor Publi -
ce $i Amenajarii Teritoriului care stipu-
leaza con\inutul cadru al documenta\i -
ilor de licita\ie, al ofertelor $i al con-
tractelor pentru executia investitiil or.
Realizarea unor investitii, din punct
de vedere al proiectarii, este posibil a
daca sunt parcurse urmatoarele etape
(responsabil pentru acestea fiind in-
vestitorul):
- Studiul de prefezabilitate;
- Studiul de tezabilitate;
- Proiectul tehnic (PT) + caietul de
sarcini;
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 1: Probleme generale

- Documentatia cu detalii de execu-
ti e (ODE) .
Documentatiile amintite se lntoc-
mesc pe baza unei teme de proiecta-
re, intocmita de beneficiar sau de o
unitate de proiectare/ consulting de
specialitate. Pentru instalatiil e de ven-
tilare $i climatizare tema de proiectare \
trebuie sa contina urmatoarele date: :
j
localitatea unde este amplasat obiecti- !
vul ce se proi ecteaza, orientarea cladi- I
rii, sursele de caldura $i frig, numarul j
de ocupanti al fiecarei lncaperi, sursele i
de degajari de catdura interioare (com- I
putere, iluminat interior, fax-uri, copia- !
toare, motoare, frigidere etc.), felul ac- i
'
tivitatii (munca de birou, munca U$Oara i
a$ezat sau in picioare, munca fizica
medie/grea), gradul de izolare termica I
a cladirii (pereti, ferestre, plafoane,
acoperi$uri, pardoseli etc.), tipul con- 1
structi ei/cladirii (inalta, foarte lnalta,
blindata, deschi sa, lnchisa etc.), riscul
de incendiu (mare, mediu, mic), cate-
goria de pericol de incendiu (A, B, C,
D, E), gradul de rezistenta la foe, con-
ditiil e de lucru (temperaturi, umiditati
rel ative - vara $i iarna), spatiile preva-
zute sau disponibile pentru amplasa-
rea echipamentelor de ventilare $i cli-
matizare. Odata cu tema de proiectare
vor fi puse la dispozitia proiectantului
planurile $i sectiunile de arhitectura ale
cladirii/ cladirilor.
1.2.1. Studiul de prefezabilitate
Se intocme$te de catre investitor
sau de catre 0 persoana juridica de
specialitate $i reprezinta documentatia
prin care se fundamenteaza oportuni-
tatea si necesitatea investiti ei. Studiul

contine datele generale (denumire obi-
ectiv. amplasament, investitor, elabo-
rator studiu prefezabilitate), evaluarile
(evaluarea totala estimata a investiti ei, ,
a studiului de fezabilitate, a proiectelor !
- PT, DOE, cheltuieli pentru organiza- I
rea lici tati ei $i pentru obtinerea avize- !
lor), datele tehnice ale investitiei (date
asupra terenului , a zonei de amplasa- ,

ment, caracteri sticile principale ale sis- \

temelor de ventilare $i climatizare $i a I
echipamentelor folosite) si finantarea i
investiti ei (surse proprii, credite banca-
re, de la buget etc.), plan general $i
plan de amplasament.
1.2.2. Studiul de fezabilitate
Se elaboreaza de catre contractantul
care a C3$tigat licitatia $i cuprinde ca-
racteri sticil e principal e $i indicatorii ,
tehni co-economici ai investiti ei. In !
conti nutul cadru sunt cuprinse:. datel e !
'
generale (cele cuprinse in studiul de
prefezabilitat e la care se adauga
descri erea functionala $i tehnologica a
obiect ivului), datele tehnice al e
investiti ei (cele cuprinse in studiul de
prefezabilitate, detalieri ale solutiilor
tehnice, echipamentele principale $i in-
stalatiile de ventilare $i climatizare),
datele pri vind forta de munca necesa-
ra investiti ei, devizul general al investi-
tiei, finantarea investiti ei, principalii in-
dicatori t ehni co-economici (valoarea
totala, e$alonarea In timp, durata de
realizare etc.), avize $i acorduri
(certificate de urbani sm, de protectia
mediului , avizul ordonatorului de cre-
dit, avizul de combustibil), planul de
amplasament, planul general $i planu-
rile de arhitectura.
1.2.3. Proiectul tehnic (PT)
~ caietul de sarcini
Reprezinta documentatia necesara
la cererea autorizatiei de constructie $i
la licitatia pentru executia lucrarii. Pe
baza acestuia se contracteaza lucrarea
$i se executa DDE-ul. PT se realizeaza
pe baza studiului de fezabilitate apro-
bat $i are urmatorul continut: descrie-
rea generala a lucrarii (amplasament,
clima, memoriu tehnic de specialitate,
solutii tehnice, program de executie a
lucrarilor, organizare de $antier), me-
moriul tehnic de calcul cu explicitarea
continutului lucrarii (comanda benefici -
arului/ proiectantului general, tema de
proiectare/ faza anterioara aprobata,
sursele de energie-caldura, frig, soluti-
ile $i sistemele de ventilare $i climati -
zare, amplasarea echipamentelor, a
prizelor de aer, a gurilor de evacuare a
aerului viciat in exterior, specificatiile
tehnice (echipamentele principale, gri -
le, atenuatoare de zgomot etc.), grafi-
cul general de reali zare a investitiei,
piesele desenate (planuri de di stribu-
tie, sectiuni, scheme functional e, sche-
mele aparatelor de climatizre etc.), ca-
ietul de sarcini .
1.2.4. Detaliile de execuJie (DOE)
structii (in plan $i sectiune). Se vor de-
tali a pri zele de aer $i gurile de evacu-
are a aerului viciat in exterior. Se vor
ala$a instructiuni de montare $i punere
in functiune a grupurilor (de introduce-
re, de evacuare) de ventilare $i clima-
ti zare, instructiuni de exploatare $i do-
cumentatia economica.

1.2.5. lnstructiuni de montare

~ punere in functiune
Se intocmesc la faza DOE si au un

caracter preliminar. Dupa punerea in .

functiune a instalatiilor instructiunil e se

revad $i se completeaza. Acestea con-
tin: conditiile de montare a echipa-
mentelor (ventilatoare, grupuri modula-
te de ventilare/climatizare, ventilatoare
de acoperi$ In interior/in aer liber , a
clapetelor anti -foe/anti-furn); conditiile
de montare a retelelor de canale de
aer, a gurilor de aer, a prizelor de aer,
a gurilor de evacuare a aerului viciat In
exterior, a clapetelor de reglare a de-
bitelor de aer, a atenuatoarelor de
zgomot pasive/active; conditii le de
montare a echipamentelor tehnologi ce
(hote, ni $e, bai industriale, perdele de
aer, du$uri de aer, separatoare de praf
etc.); descrierea sistemelor de ventila-
re/climatizare tehnologica, a procese-
lor tehnologi ce industriale pe care le
deservesc instalatiile de ventilare; refe-
riri la personalul (necesar la beneficiar)
pentru urmarirea montarii $i punerii In
functiune a instalatiilor (urmand ca
acesta sa devina personal de exploa-
tare $i intretinere ); t est ele $i proceduri-
le de verificare a echipamentelor, apa-
ratelor $i instalatiilor (pentru receptia la
furni zori $i pentru receptia lucrarilor de
montaj) conform documentatiei de
proiectare $i caietului de sarcini, cartile
, tehnice ale utilajelor $i altor acte
normative in vigoare; instructiuni de
protectie a muncii pentru personalul
de specialitate care participa la lucra-
ril e de verificare, probe, recepti e $i pu-
nere in func\iune.
Au la baza PT $i reprezinta docu- '
mentatia care sta la baza executarii

1.2.6. lnstrucJiuni de exploatare

obiectivului proiectat. Trebuie sa cu-

prinda toate elementele de detaliu ne-
cesare executantului pentru a putea
pune in opera obiectivul contractat.
Piesele desenate sunt alcatuite din
planurile de amplasament ale centrale-
lor de ventilare, de climatizare, ale
ventilatoarelor, al gurilor de aer de in-
troducere $i evacuare. Planurile (cota-
te) vor fi insotite $i de sectiunile prin-
cipale prin cladire $i prin centralele de
ventilare $i climati zare precum $i de
detalii ale noduril or importante la
scarile 1:20; 1:10; 1: 5. Vor fi prezenta-
te traseele retelelor de can ale de aer,
cu cote fata de elementele de con-
~ intreJinere
Se elaboreaza in mod detaliat in
functi e de marimea, numarul $i com-
pl exitatea instalatiilor, pentru diferite
tipuri de instalatii (instalatii de climati -
zare, instalatii de ventilare mecanica,
instalati i de evacuare mecanica etc.)
sau pentru ansamblul instalatiilor.
lnstructiunile trebuie sa contina: re-
. .
comandari privind numarul $i califi ca-
rea personalului de exploatare $i intre-
tinere; programul de instruire a perso-
nalului de exploatare $i intretinere; pe-
ri oadele de verificare a echipamentului
de venti lare $i climati zare; recomandari
.
Capitolul 1: Probl eme generate I. lnstalatii de ventilare si climatizare

pentru dotarea personalului de exploa-
tare :;;i intretinere, a atelierelor de repa-
ratii :;;i verificari cu mijloace individuale
$i colective pentru protectia muncii $i
paza contra incendii lor.
-
1.3. lncadrarea proiectelor
instalaliilor de ventilare
climat1zare In obiectivele
de investitii publice
1.3.1. Autorizatia de construire
lnstalatiile de venti lare $i climatizare ,

reprezinta una din specialitatile care II
compun proiectul general al obiectivu-
lui ce urmeaza a fi realizat. Proiectul I
tehnic al acestor instalatii, alaturi de I
celelalte, este necesar la obtinerea au- '
torizatiei de construire si a certificatu-

lui de urbanism. Toate acestea cad, de
regula, in sarcina proiectantului gene-
ral. Acesta trebuie sa obtina:

- Autorizatia de construire - act eli-
berat de primaria municipiului, ora:;;ului
sau comunei pentru realizarea obiecti-
vul ui proiectat;
- Certificatul de urbanism care poate
imbraca una din formele: PUG (planul
urbanistic general), PUZ (planul urba-
nistic zonal) sau PUD (planul urbanistic
de detalii);
- Regulamentul local de urbanism.
1.3.2. Avize acorduri
Realizarea obiectivelor de investitii
este conditionata de obtinerea unor
avize $i acorduri cum ar fi:
- Certificatul de urbani sm care cu-
prinde elemente privind regimul juridic,
economic $i tehnic al terenului $i con-
structii lor $i este emis de primarii sau
prefecturi;
- Acordul de mediu, eliberat de
Agentia pentru protectia mediului pe
baza unui studiu de impact;
- Avize si acorduri pentru racordarea
la retel ele de alimentare cu apa, cu
energie electri ca, cu gaz, cu energie
termica, de telecomuni catii etc. elibera-
te, dupa caz, de regiil e sau agentii eco-
non1i ci care asigura utilitatil e amintite;
- Avi zul lnspectoratului General al
Corpului Pompi erilor Militari privind in-
cadrarea in legislatia sigurantei la foe a
obiectivelor proiectate;
- Avizul lnspectoratului de Protectie
Civila.
1.4. Cerinte de calitate
Conform Legi i nr. 10/ 1995 privind
calitatea in constructii , proiectarea :;;i
executarea instalatiilor de ventilare si

climati zare se tac astfel incat acestea
sa reali zeze, pe intreaga durata de uti -
li zare, urmatoarele cerint e de cali tate: !
A - rezi sten\a $i stabilitate; B - i
siguranta in exploatare; C - siguranta la .
foe; D - igiena, sanatatea oamenilor,
refacerea $i protectia mediului; E - :
izolarea termica, hidrofuga $i economie
de energie; F - protectie impotriva
zgomotului . Proiectele de instalatii de
ventilare $i climatizare se verifica,
pentru t oate cerintele si pentru toate i
categoriile de construct ii , de verificatori i
atestati de MLPTL pentru specialitatea i
lnstalati i termice - IT. !

1.5. Reglementari tehnice

specifice pentru instalatiile
de ventilare climatizare

Proiectarea, executarea, montarea $i [

exploatarea instalatii lor de ventilare $i !

climatizare se realizeaza in conformita- !

te cu reglementari le tehnice speci fi ce, !
cupri nse in: [
- Normati ve de proiectare, executare
1
$i exploatare a instalatiilor;
- Standarde na\ionale (SR), europe-
ne (EN) sau interna\i onale (ISO);
- Ghiduri, regulamente, instructiuni;
- Acte legi slative (legi, decrete,
hotarari $i ordonan\e guvernamentale). I
_ Dintre aces tea vom prezenta numai I
cateva:
Normati v privi nd proiectarea $i
executarea instalatiilor de ventilare si i
_, , , I
climatizare, 1.5-98; I
Legea 10/ 1995 privind calitatea in :
constructii;
Normativ de siguranta la foe a
constructiilor, P 118-99;
STAS 6648/1, 2 - lnstalatii de ven- :

tilare $i climatizare. Calculul aporturilor :
de caldura din exterior - Prescriptii i
fundamentale; Parametrii climatici !
ext eriori;
ST AS 9660 - lnstalatii de venti lare !

si climatizare. Canale de aer. Forme si '

dimensiuni; l

SR 11573 - lnstalatii de ventilare. I
Venti larea naturala organizata a cladi-
1
ri lor industriale. Prescriptii de calcul;
STAS 4369 - lnstalatii de incalzire, :
'
ventilare $i condi\ionare a aerului. Ter- i
minologie; .
'
SR ISO 7730 - Ambiante termice
moderate. Determinarea indicilor PMV :
$i PPD $i specificarea conditiilor de
contort termi c.
1.6. Clasificarea instala!iilor
de ventilare climatizare
Clasificarea dupa modul de
vehiculare a aeru/ui de ventilare:
Ventilarea naturala poate fi neorga-
nizata sau organizata. La ventilarea
naturala schimbul de aer al unei inca-
peri este tJrmarea ac\iunii combinate a
celor doi factori naturali (presiunea van-
tului $i diferen\a de presiune provocata
de greutatile specifice ale aerului interi-
or $i exterior, ca urmare a temperaturi -
lor inegale ale acestora). Cand patrun-
derea aerului curat are loc prin neetan-
$eitatile construc\iei (u:;;i, ferestre) venti-
larea naturala se nume$te neorganizata.
Daca in incapere sunt practicate des-
chideri speciale cu dimensiuni determi -
nate, amplasate la anumi te inaltimi,
care pot fi inchise $i deschise, dupa
necesitati, atunci se realizeaza o venti-
lare naturala organizata.
. Ven ti/area mecanica poate fi
simpla (introducere sau evacuare) sau
combinata (cu incalzire/racire-uscare/
umidificare) .
-
In cazul ventilarii mecanice vehicula-
rea aerului se face cu ajutorul unui
sau a doua ventilatoare (unul de intro-
-
ducere :;;i altul pentru evacuare). In
general, prin . vehicularea mecanica a
unui debit de aer se urmareste men-

tinerea unei temperaturi aproximativ
constante, in perioada de iarna, $i li-
mitarea cre$terii temperaturii interioare
peste o anumita valoare, in perioada
de vara. Aceasta presupune intercala-
rea, in circuitul aerului, a unui ventilator
$i a unei baterii de incalzire
na inaintea bat eriilor de incalzire se
monteaza un fi ltru de praf). Sunt $i alte
cazuri de venti lare combinata la care,
in circuitul aerului, se introduc alte a-
parate cu ajutorul carora se pot obtine
alte procese simple, ca de ex., racire $i
uscare sau umidificare.
C/imatizarea poate fi pentru contort

sau in scopuri tehnologice. In locul
termenului de climatizare se foloseste,

adesea, $i denumirea de ,,conditionare

a aerului" . Climati zarea se deosebeste

de ventilarea mecanica prin aceea ca

aerului de ventilare i se regleaza simul -
tan eel putin doi parametri astfel ca,
dupa dorin\a, se poate reali za incalzi -
rea, racirea, uscarea sau umidificarea
aerului dintr-o incapere.
Dupa criteriile care stabi lesc valoa-
rea $i limitele de variatie a parametril or
aerului interior aceste instalatii pot fi
destinate confortului persoanelor sau
unor scopuri tehnologice. Dificulta\i
mari pun instal atii le de climatizare teh-
nologice, deoarece valori le parametril or
aerului interi or, prestabilite ca optime
pentru procesul tehnologic, trebuie, in
acela$i timp, sa constitui e limite ac-
ceptabil e din punct de vedere al con-
ditiilor de munca (pentru a nu crea
senzatii neplacute oamenilor antrenati
in procesul de munca respectiv).
Ventilarea mixta se poate realiza fie
prin introducere naturala $i evacuare
mecanica, fi e prin introducere mecani-
ca si evacuare 11aturala. Ventilarea

ta, sub cele doua forme, apare fi e ca o

I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 1: Probleme generale
.
posibi litate de exploatare a instalatii lor
de ventil are intr -o anumita peri oada a
anului (de obicei vara), fi e chiar ca so-
lutie de proiectare. Avantajul ei consta,
i n special, in economi citatea expl oata-
rii dar si a investiti ei.
' . .
Iara dega1ari importante de nocivitati .
Ea presupune, in general, o amplasare
uniform reparti zata a guril or de introdu-
cere si de evacuare.
'
Ventilarea locata apare ca necesara
cand exista surse concentrat e de noci-
vi tati sau cand acest ea sunt di spuse in
-
Clasificarea dupii extinderea
zonei ventilate:
' anumite zone al e incaperil or. In aceste
Ventilarea genera/a sau de schimb
general este caracteri sti ca incaperil or
social-culturale sau a celor industri ale
cazuri ventil area de schimb general nu
mai este efi cace, aparand necesitatea
captarii nocivitajilor chi ar la locul unde
-
ele se produc. In aceasta cat egorie in-
tra carcasele, ni$ele, hotele $i aspiratii-
Tabelul 1.2.1. Clasificarea ?i desemnarea instalatiilor pentru ventilarea
incaoerilor Duoa DIN 1946 - Partea I - 10.88
Procese termo-
lnstalatii pentru ventilarea incaperil or
dinami ce de tratare
a aerului Cu functi e de ventilare Fara functi e de ventilare

Nu mar Tip lnstal atii tehni ce lnstalatii de ventilare

orocese de ventilare de recircul are, AR
Niciunul lnstalatii de ventilare de I
lnstalatii de ventil are de

evacuare, AE recirculare, AR
Unul I lnstal atii de ventilare, lnstalatii de ventilare de

R AP sau AM recircul are, AR
UM
us
Doua l,R lnstalatii de clima-
I
lnstalatii de climatizare
'
l,UM ti zare parti ala, partiala de recirculare, AR
1,US AP sau AM
R,UM
R,US
UM.US
Trei l ,R,UM lnstal ajii de clima- lnstalatii de climatizare
l,R,US tizare parti ala, parjiala de recirculare, AR
R,UM,US AP sau AM
l,UM,US
Patru 1,R,UM,US lnstalatii de climatizare, lnstalatii de climati zare

AP sau AM de recirculare, AR
R - instalati i de racire; AP - aer proaspat ; AM - aer amestecat.
TEHNICA VENTILARll
'
-
le laterale. In unele cazuri , vent ilarea de
schimb general ar putea fi inefi cace $i
din cauza reful arii . De exemplu, pentru
locurile de munca din apropi erea unor
suprafete inci nse, ori cat s-ar mari de-
bitul de aer nu pot fi asigurate condi\ii
pentru mentinerea constanta a bilatului
termic al omului (din cauza cantitatii
mari de caldura primita prin radiaji e de
-
la aceste suprafete). In aceasta situa-
!ie, pentru a ajuta organi smul sa elimi-
ne surplusul de caldura, se poate inter-
veni prin crearea locala a unor jeturi de
aer pentru fiecare munci tor In parte,
denumite dusuri de aer. De asemenea,
pentru a impiedica patrunderea aerului
rece in lncaperi, la deschiderea
frecventa a usil or spre exteri or, se f o-
losesc, cu destul succes, perdelele de
aer. Sun! $i cazuri cand, pentru a i m-
1 pi edi ca raspandirea noxelor in toata ln-
caperea, In special, In cazul unor dega-
jari toxice, se poate actiona efi cace
prin fol osirea simultana a unui sistem
de reful are, i n general, de tip perdea
de aer $i a unui sistem de aspirare
pentru fi ecare utilaj in parte (de exem-
plu cabine de vopsire, uscare, electro-
liza etc. )
Ventilarea combinata se realizeaza
prin ventilare general a $i locala. Exis-
tenta unui sistem de ventilare locala nu

exclude prezen!a unei instal atii de

ventilare de schimb general, careia ii
revine rolul de a dilua scaparil e de no-
civitati la valori sub limitele admisi bile si
. .
de a asigura aerul de compensare.
Ventilarea generala are drept scop
schimbarea aerului in intreaga incapere,
supusa ventilarii , spre deosebire de
- - Tet1nica ventil3ri i lnstalatii special e
VENTH.AREA INCAPERILOR -
proceselor de ventilare
Ventilare naturala lnstalati i pentru ventilaren inc3peri lor
Pnn ferestre
lnstala\i i cu
Uscatoare
Perdele de aer
lnstalatii fara
func tiuni de ventil are l unc\iuni de ventilare
Separatoare
Du$uri de aer
Pri r1 GO$Uri
lnstala\ ii
de venti!are
lnstalatii
de
de ventilare
recirculare
lnstalatii de
Camere curate"
aspirare locala
Pnn del lectoare
$1
lnstalatii lnstalatii de
LLJrn inatoare - defl ectoare
de climatizare climatizare Partiala
Partial a de recirculare
Camere de testare
lnstalatii
de transport
lnstalatii
lnstalat1i
pneumatic
lnstalatii
de climat izare
de de
de recirculare
climat izare desce\ar e
. Fig. 1.2.1. Clasificarea instalatiilor dupa DIN 1946 - Partea I .
'
I
Capitolul 1: Probleme generale I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Tabelul 1.3.2. Semne convenfionale pentru instalatiile de ventilare sau climatizare
I I A.
~
A.
v
7- -f-

aparat de arnestec aparat de arnestec aparat de arnestec

canal cu gura
gura gura
de aspirati e
de rel ulare de aspirare cu volum constant cu volum variabi l cu volum variabi l
.
Iara compensarea
'
$1 compensarea
presi unii initiale presiunii initiale
v /
,
~
~
t=
v ,
-
---
',
paralele op use clapeta clapeta aparat de inducjie aparat de inductie
regulator de volum
clapeta cu jaluzele
de incendiu e t n ~
cu reglare pe partea apei cu reglare pe partea aerului
constant Iara energie
racord la 2 conducte racord la 4 conducte
auxiliara
/
'
,:__
@
~
Q:t
I -
'-
/
"
I I
radial axial
atenuator.
ventiloconvector cu
ventiloconvector Iara
regulator pentru sist eme
venti lator
de zgomot
racord de aer primar
racord de aer primar
cu volum variabil (VVS)
racordat la 2 conducte
racordat la 4 conducte
cu energie auxi liara
pneumati ca

'
I I

""
8 8
8 0
.
'); -
-
- - -~
-
- -
,_
-
,_
-

-
- -
- //
111 11 I
I I I I
camera de amestec camera de distributie fi ltru
aer/ apa aer/abur aer/ apa aer/ freon
baterie de racire baterie de incalzire
cu 3 ie$iri cu 2 ie$iri pentru aerosoli
a aerului a aerului
.
\
I
I
~
I
G4
G2
- - -
,_
- -
-
I
I
. I
' -
,
filtru de praf fil tru cu banda filtru electric separator uniformizator
de ex. G4 roluita de ex. G2
de picaturi
I I I I
-
/
-
I I

I - -
'"
I I
,,
"'
I I
I I I I
'
.?-
' '

. I
camera de umidificare camera de umidificare camera de umidificare
vas de expansiune
prin pulverizare prin pulveri zare/picurare prin picurare (cu corpuri
pomp a
cu membrana
de umplutura)
'""--
aer
71
aer

abur
/

apa
I .
I I I
recuperator
recuperator incalzitor / racitor incalzitor / racitor
de caldura cu placi
de caldura rotati v pentru recuperarea pentru recuperarea bateri e de incalzire
aer/ aer
aer/ aer regenerativa a caldurii regenerativa a caldurii cu tuburi tern1ice
I
I

/
*
'
,
'
I
I
cazan de incalzire cazan de i ncalzire
ma$ina l rigorifi ca ma$ina frigorifi ca compresor
I
-
cu compres1e cu absorb\i e
cu apa cu abur
-
f \
I v I
,
'
,
'
>
-
,
p t - - - . Pl - - - -
,'
<f)
'
,
~ -
,

,
I

I
regulator di spoziti v de acti onare
servomotor
i
turn de racire
masurarea masurarea I
I
'
electri c
. ..
de ex. Pl pneumati ca
cu ventilator
pres1un11 temperaturii
de ex. pt . cl apeta
de ex. pt. ventil
1. lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 1: Probleme generate
ventilarea locala, la care evacuarea
aerului (sau introducerea) se refera la
anumite puncte di n incapere unde este
concentrata producerea nocivitatil or.
Pentru a nu se raspandi in intregul spa-
tiu, nocivitatile sunt evacuate chiar la
locul de degajare prin absorbti i locale.
Clasificarea dupa diferenfa de
cente acesteia, spre care se va scurge
aerul i n exces. Stapanirea regimului de
presiuni este, din acest punct de vede-
re, foarte importanta.
-
In cladiril e cu mai multe incaperi
ventilate se recomanda ca, pe ansam-
' blu, suma debitelor de aer evacuate sa
fi e egala cu a celor introduse pentru a
impiedi ca subracirea anumitor incaperi.
'
presiune dintre interiorul ~ i exteriorul '
incaperii ventilate:
Ventilarea echilibrata, sistem la
care debitele de aer de introducere $i
de evacuare sunt egale.
Ventilarea in suprapresiune, sistem
la care debitul de aer introdus este mai
mare decat eel evacuat pe cale meca-
nica astfel ca i n interi or apare o supra-
presiune, debitul in exces evacuandu-
se pe cale naturala.
Ventilare in subpresiune, sistem la
care debitul de aer introdus este mai
mic decal eel evacuat . Important este
insa de urmarit ce degajari sunt in in-
caperil e alaturate, pentru a nu conta-
mina o incapere ventilata in subpresiu-
ne sau ce degajari nocive sunt intr-o
incapere ventilata in suprapresiune
pentru a nu contamina incaperil e adi a-
Clasificarea dupa alte criterii:
-
In unele tari se practi ca alte clasifi -
-
cari. In Germani a, de exemplu, se folo-
seste denumirea de .,Tehni ca ventila-
rii ", ca den um ire atotcuprinzatoare, in-
cluzand si climati zarea (fi g. 1.2. 1).
lnstalatiil e pentru ventil area incaperi -
lor au sarcina de a elimina:
noxele care impurifica aerul (subs-
tante toxice si otravitoare, mirosuri );
caldura sensibila (sarcina de in-
calzire, sarcina de racire );
caldura latenta (sarcina t ermica
latenta la uscare, umidificare).
Clasifi carea se face, pe de o parte,
du pa felul ventilarii, respect iv, functiu-
nile ventilarii (cu/ fara aer exterior) $i , pe
de alta parte, dupa numarul proceselor
, termodinamice de tratare a aerului
Tabelul 1.3.1. Culori folosite In instala!iile de ventilare ~ i climatizare
Tipul aerului Simbol Culoare
Aer reful at, in functie de tratare Al, PAI
.
ro$U, or an J
Aer ext erior (proaspat) AP, PAP verde
Aer aspirat $i evacuat AA,AE, RAA bleu, albastru
Aer recirculat AR violet
Aer amestecat AM rO$U, oranJ
AE. AR, AM $i AP - au semnifi cati a de la tab. 1.2.1 ; Al - aer refulat, introdus in
incapere; AA - aer aspirat; PAI - aer pretratat, refulat, introdus in incapere;
PAP - aer exteri or proaspat pretratat; RAA - aer aspiratain incapere, retratat.
I
t
.
13 L
1'
r
~ p
I
\
I
12
1 1 10
I
.
--- -
. . . . . .
' A
I
r -
fR ~
>-- - ,.
'
I
.
+/
<( +

'
- <(
' '
M
~
~
I I
'
. .
I I I I I I
'
I '
1 2 34567 8
9 I
cc
..
' - __ __,
14
I
~ - - ~ - -
:QA
0
I
IC
: A
Fig. 1.3.1. Elementele principale ale unei instalatii de climatizare:
1- recuperat or de caldura; 2 - camera de amestec; 3 - filtru de praf ; 4 - baterie
de preincalzire; 5 - bateri e de racire; 6 - umi difi cator; 7 - baterie de reincalzire;
8 - ventilator de introducere; 9 - at enuator de zgomot, pe introducere; 10 - idem,
pe evacuare; 11 - ventil ator de evacuare; 12 - priza de aer proaspat ; 13 - gura
de evacuare a aerului viciat i n atmosfera; 14 - gura de introducere; 15 - gura de
aspi rare; CC - centrala de climatizare; IC - i ncapere climati zata; A - aspirare;
I - introducere; P - pri za; E - evacuare; M - amestec; R - recirculare.
(I- incalzire, R- racire, US - uscare,
UM - umi di fi care ).
Climati zarea partiala - aerul tratat
este supus la trei procese termodinami -
ce (I, R, US);
Climati zare - aerul tratat este supus
la patru procese termodinamice (I, R,
US, UM);
Detalierea instalatiilor pentru ventila-
. rea incaperilor, cu luarea in considerare
[ $i a proceselor termodinami ce de tratare
i a aerul ui este aratata in tabelul 1.2. 1.
I
i
1.7. Semne conventionale
~ i denumiri folosite
in instalatiile de ventilare
~ i climatizare
Pentru di versele parti ale instalatiil or,
se fol osesc semnele conventionale in-

dicate in tabelul 1.3. 2. (dupa DIN 1946

- Partea I).
Pentru marcarea pe planuri a tubu-
laturii de ventilare, corespunzator di -
verselor functiuni , se folosesc culoril e
din tabelul 1.3. 1.
Denumiri folosite:
Al - aer refulat (introdus) in incape-
rea/ incaperil e deservite de instalatii;
AA - aer aspirat din incaperea/inca-
perile deservite;
AE - aer aspirat din incapere/incaperi
1
eliminat (evacuat) in atmosfera;
AR - aer recirculat, o parte sau tot
aerul aspirat, AA, diri jat spre a fi din nou
tratat $i reintrodus in i ncapere/incaperi ;
AM - aer amestecat provenit din a-
mestecul aerului exterior (proaspat),
AP, $i a unei parti din aerul aspirat, AA;
AP - aer proaspat preluat din atmos-
fera prin intermediul unei pri ze de aer;
AEP - aer epurat, aer evacuat din in-
capere/incaperi , supus unui proces de
separare $i retinere a celor mai multe
noxe, inainte de a fi evacuat in
atmosfera in scopul reducerii poluarii .
Notatiil e P $i R plasate inainte de
simboluril e mentionate au semnificati a:

P - aer pretratat; R - aer retratat
Terminologia celor mai importante
elemente ale unei instalatii de clima-
1 ti zare este aratata in fi gura 1.3. 1.
I
'
'
I
I
I
I
'
I
-..



II
'


I
'
Capitolul
Baze climatice si liziologice
'
.. . .
. .
.
' . -._ : ...
. - < -\
- -.,
' ' , -
. ' 1 -

"
- - . -
-
-- - , - . -
. .
. ' .... . -
- .
2

'
'
'


~
'
. '



,.
'

"
Capitolul 2: Baze climatice ~ i fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
2.1. Aerul atmosferic
2.1.1. Aerul curat, uscat
' I
2.1.2. lmpuritatile
din aerul atmosferic
I 2. 1.2. 1 Gaze :;i vapori
Aproape intreaga atmosfera (circa
1
Aerul atmosferic contine $i un numar
97 %) se gase$te pana la inaltimea de 1 important de gaze $i vapori (datorate,
29 km, dar limita superioara a acesteia ! in principal, activitatilor industriale,
atinge inaltimea de aproximativ J casnice $i circulatiei feroviare, rutiere,
10.000 km. Compozitia chimica a at- I aviatice, marine) in functie de vreme,
mosferei (tab. 2.1.1) este foarte unifor- I anotimp, loc, clima etc.
ma intre 0 $i 90 km $i alcatuie$te stra- i Oxidul de carbon - prezent, in spe-
tul numit homosfera. Peste 90 km alti- cial, in zonele industriale {dar $i urba-
tudine, ea devi ne foarte neuniforma, ne) $i datorat arderilor incomplete,
formand heterosfera. Homosfera la foarte otravitor $i periculos, fiind inodor
randul ei se divide in: $i incolor. Concentratia in aer este
- troposfera, 0 ... 12 km, caracterizata foarte variabila (30 ... 60 mg/ m
3
pe
de gradientul normal de temperatura, strazi, pana la 36 g!m3 in gazele de
6,4 K/km; e$apare, pana la 50 mg/m3 in 1ncape-
- stratosfera, 12 ... 50 km (zona in rile in care se fumeaza mult).
care se gase$te $i stratul de ozon), ca- Bioxidul de carbon are concentra-
racterizata de temperatura relativ con- tii variabile in functie de zona (750
stanta la altitudinea 12,5 ... 20 km, du- mg/m
3
, in ora$e mari, 600 in ora$e mici
pa care temperatura scade, la 50 km $i medii, 500 in mediul rural).
ajungand la 0 C; Bioxidul de sulf - prezent in zonele
- mezosfera, 50 ... 80 km, in care industriale in care se lucreaza cu com-
temperatura ajunge la -83 C. PU$i ai sulfului , dar $i in alte zone, ca
Heterosfera se subdivide $i ea in: urmare a arderii carbunilor $i a pacurii
- termosfera, 80 ... 400 km, in care se i (tab. 2. 1.3).
ating temperaturi de 1100 ... 1650 C; I Concentratia medie a S02 in gazele
- ionosfera, peste 400 km, alcatuita rezultate din arderea combustibi lilor,
$i ea din cinci straturi. exprimata in [g/m
3
] este: la carbuni 2,

Greutatea aerului realizeaza la supra- la pacura 0,5 ... 3, la gaz natural 0,05. In
fata solului o presiune de 1,013 bar. aerul atmosferic poate atinge concen-
Presiunea $i temperatura aerului se tratii de 0, 1 ... 1,0 m g m ~ la o con-
modifica in func"fie de inaltime a$3 cum centratie de 0,5 mg/m
3
are influenta
se arata in tabelul 2. 1.2. asupra on\iului $i este vatamator pentru
plante. Are mires neplacut, este iritant,
incolor, inecacios.
Oxidul $i bioxidul de azot iau na$-
tere la descarcarile electrice din at-
mosfera, in instalatiile de ardere $i da-
torita circulatiei rutiere. N02 este un
gaz otravitor $i poate fi gasit $i liber in
atmosfera, in concentratie de
0, 1 ... 0,5 mg!m3.
Amoniacul se gase$te liber in at-
mosfera, in concentratii foarte mici

(0,02 ... 0,05 mg/m
3
), ca urmare a pro-
ceselor de putrefactie.
Ozonul se gase$te, de regula, in
stratul situat la altitudinea de
20-35 km, dar poate fi intalnit $i la
50- 55 km. Ozonul ia na$tere prin
ac"fiunea razelor ultraviolete asupra
, atomilor de oxigen $i care are functia
I de a proteja suprafata Pamantului
i impotriva celei mai mari par"fi a radiatiei
l ultraviolete, a razelor X $i Y existente in
I spectrul radiatiei solare. Ozonul se mai
I intalne$te in atmosfera terestra, ca ur-
1 mare a descarcarilor electrice, a proce-
selor de evaporare $i oxidare, in con-
i centra"fii de 0,02 ... 0,2 mg/m
3
. Concen-
: tratiile admisibile in incaperi sunt nor-
1
I mate la 0, 1 ... 0,2 mg/ m3, peste
I 0,2 mg/ m
3
fiind suparator, iar in con-
centratii mai mari otravi tor. Ozonul
contribuie la indepartarea mirosurilor
avand efect oxidant puternic.
Vaporii de plumb - in mediul urban,
in mod normal, au o concentratie de -
0, 1 mg!m3. in ultima vreme se constata o
depa$ire regulata a acestei concentratii.
2. 1.2.2 Prat
Prin praf se inteleg particule solide a
carer viteza de cadere in aer (sub ac-
tiunea campului gravitational), datorita
dimensiunilor mici ale acestora, este
mult mai mica decat cea corespunza-
toare caderii corpurilor. Forma $i di-
mensiunile particulelor de praf pot fi
foarte diferite, iar viteza de cadere a
1
acestora (particule cu dimensiuni de
1 ... 1000 m) este (legea lui Stokes):
v = 3 10
4
p d 2 [m/s], unde:
p - densitatea particulei, (kg/ m
3
];
d - diametrul echivalent al particulei,
[m].
Particulele mai mici de 0, 1 m apaf!in
domeniului coloidal (l egea Cunnin-
gham). Praful ia na$1ere prin actiunea
factorilor meteorologici (vant, furtuna,
1nghet, dezghet). descompunerii datorita
Aerul este un amestec de gaze per-
manente in atmosfera, dintre care azo- ,
tul $i oxigenul reprezinta 99,03 % (in !
velum). Compozitia se modifica in timp
$i local foarte putin la nivelul solului,
iar la mari inal!imi predomina gazele
U$Oare. Bioxidul de carbon are o par-
ticipatie practic constanta (0,033 %,
din volum) (cu tendinte de cre$tere
U$Oara datorita proceselor de ardere a
combustibililor), in timp ce vaporii de
apa (prezenti $i ei in aerul atmosferic)
variaza intre 0,02 % (in conditii de
de$ert) $i 4 % (in regiunile ecuatoriale).
Tabelul 2.1.2. Variatia presiunii ~ i temperaturii aerului cu altitudinea
Al ti -
tudinea 0 0,5 1 2 3 4 6 8 10 15 20 50 80 100 120
[km]
Pre-
Tabelul 2.1.1. Compozifia aerului
.
1 013 950 895 810 725 645 500 375 270 145 50 1 0, 1 0,01 s1unea
curat uscat
fmbar
I
Gazul
Partici )a ti e [% l
'
' -
volumica mas1ca
Tempe-
ratura 15 11,8 8,5 2,04 -4 5 - 11 -24 -37 -50 -55 -55 0 -83 0 +100
'
Azot 75,51 78, 10 [C]
Oxioen 23,01
I 20,93
Ar non 1,286 0,9325 Tabelul 2.1.3. Degajarea de S02 la instalafiile de ardere
Bioxid de carbon 0,040 0,030
Combustibilul Putere calo- Continutul de suit Degajare de S02
'
Hidrooen 0,001 0,01
'
-
kJ/kc % din masa kq/ MWh r1ca
Neon 0,0012 0,0018 Huila, COGS 29 000 1,0 3, 1
Heliu 0,00007 0,0005 Lian it 8 400 0,7 6,5
Krioton 0,0003 0,0001 Lianit brichetat 20 000 0,4 1,9
Xenon 0,00004 0,000009 Pacura 42 000
'
0,5 ... 2 1,1 ... 4,4
Oz on
-
10
6
Benzina 42 000 0,05 0, 1
Radon
-
610
18
Gaz natural 42 000
I < 0,01 < 0,02
I. de ventilare climatizare Capitolul 2: Baze cl imatice fiziologice
terii, microbi) de provenienta vegetala
sau animala, de forma ci lindrica, sferi -
ca, spirala sau aciculara avand grosi-
mea 0,5 ... 1 m si lungimea 1 ... 5 m. in
general, agen\ii patogeni adera la par-
ticule solide astfel ca la cresterea con-
incendiilor, erup\iei vulcanilor sau prin
activitatea oamenilor in procesele de
munca, datorita circula\iei rutiere, fero-
viare etc. Praful poate ti de natura
1
anorganica (nisip, scrum, carbune, fu-
ningine, piatra, metale) sau organica
(polen, spori, semin\e, particule de plan-
te, fibre textile etc). Un prim strat de
praf se gaseste la nivelul solului (0 .. .4-5
m) datorita circula\iei vehiculelor, iar al
doilea, peste acoperisurile cladirilor
datorita functionarii instalatiilor de
incalzire, industriale etc. Concentratia
prafului in aer, in medie 0 ... 3 mg/m
3
,
depinde de starea vremii, de anotimp,
ora si loc. Praful existent in mod normal
in aer, in afara unei usoare influente
asupra respiratiei, nu este daunator or-
ganismului. Praful industrial este in anu-
rilite situatii daunator. Sunt necesare
masuri impotriva prafului industrial,
deoarece vatameaza sanatatea, alterea-
za curatenia, favorizeaza formarea cetii,
micsoreaza radia\ia solara (in special
iarna), uzeaza masinile si cladirile etc.
Continutul mediu de praf in aerul at-
mosferic si in unele incinte, exprimat in
(mg/m
3
], este indicat in tabelul 2.1.4.
odihna si tratament 2 ... 10. Praful de-
pus, raportat la greutate, reprezi nta
97 % in domeniul particulelor cu di -
mensiunile 1 ... 30 m si 3 % in domeniul
0 ... 1 m, iar raportat la numarul de
particule 98,5 % in domeniul 0 ... 1 m
si 1,5 % in domeniul 1 ... 30 m. in ta-
belul 2.1.5 se arata distribu\ia medie a
particulelor de praf din aer intr-un oras
mare, pentru o concentratie medie de
0, 75 mg/ m
3
, praful avand densitatea
P=1 000 kg/m3.
1 \inutului de praf se constata si o cres-
Oepunerile de praf (in special de fu-
ningine), exprimate in [g!m2, tuna); in
general, 10 ... 15, in zone industriale
20 ... 30 (si chiar mai mutt), in statiuni de
tere a con\inutului de germeni pato-.
, geni. Con\inutul de germeni patogeni
' (foarte variabil in func\ie de loc) poate
1
ti apreciat la valorile: 100 ... 300 ger-
2.1.2.3 Nuc/ee de condensare
Nucleele de condensare reprezinta
particule mici, care se gasesc in atmos- ;
fera, cu un diametru de 0, 1 ... 1,0 m si
pe care condenseaza vaporii de apa la
saturare formand asa-numitele sisteme
coloidale. Apari\ia nucleelor de _con-
densare se datoreaza proceselor chi-
mice de condensare si sublimare si nu
celor de tarami\are mecanica. Fumul
este un sistem coloidal de natura soli-
da, pe cand ceata este de natura lichi -
da. Nucleele de condensare pot avea
sarcina electrica (pozitiva sau nega-
tiva), formand ioni.
2. 1.2.4 Agen/i patogeni
Agen\ii patogeni (germenii) reprezinta
mici vie\uitoare (microorganisme, bac-
meni/ m3 in mediu rural , 1 000 ... 5 000
pe strazi, iar in locuin\e si mai mare.
2. 1.3. Poluarea sonora
Tabelul 2. 1.4. Conti nutul medi u de praf al aerului (dupa Lahmann Fett)
Alaturi de poluarea atmosferica, defi-
nita prin cantitatea tot mai mare de im-
puritati con\inuta in aerul atmosferic,
poluarea sonora (zgomotul din ce in ce
mai mare produs de circulatie, de
func\ionarea instala\iilor industriale etc)
a devenit, pe masura industrializarii ta-
rilor, o problema tot mai importanta.
Zgomotul, transmis prin aer si asocial
atmosferei exterioare, este determinat
de vibra\ii cu frecvente si amplitudini
variabile care atunci cand depasesc
anumite limite devin suparatoare sau
chiar vatamatoare pentru om, re-
ducandu-i productivitatea muncii . in
tabelul 2.1.6 sunt indicate valorile
admisibile ale zgomotelor exterioare in
fata ferestrelor, dupa VOl-2058/ 1985.
Limitarea poluarii sonore se impune
atat in cartierele de locuit cat, mai ales,
la invecinarea acestora cu zonele in-
dustriale.
Concen- Frecven\a gra- Dimensiunea
Locul, zona tra\ia nulelor cu dia- maxima a
medie metrul ,,d" qranulelor
(mg/m3] [m] [m]
Mediu rural, timp secetos 0,10 2 25
Mediu rural, dupa ploaie 0,05 0,8 4
Oras mare, zona de locuinte 0,10 7 60
Oras mare, zona industriala 0,3 .. . 0,5 20 100
lncinte industriale 1 ... 3 60 1 000
Locuinte 1 ... 2 - -
Maqazine 2 .. . 5 - -
Ateliere 1 ... 10 - -
Ateliere de polizare 25 .. .450 - -
Curatatorii de fonta 50 ... 500 - -
Fabrici de ciment 100 ... 200 - -
Aer de mina 100 ... 300 - -
Gaze esapare-cocserii cu
incarcare manuala 10 ... 50 - -
Gaze esapare-cocserii cu
incarcare mecanica 100 ... 200
- -
Gaze esapare-instala\ii de ardere
tehnologice 1 000 ... 15 000 - -
Tabel ul 2. 1.5. Di stributia prafului in aerul mari lor
(pent ru concent rafia de 0,75mglm3 p =1000 kg!m3)
Marimea Marimea medi e Numarul de Procente de volum
_ _J)articulelor a particulelor particule masa
fm] !
fm] [103/m3j
f%l
10 .. . 30 20 50 28
5 .. . 10 7,5 1 750 52
3 ... 5 4 2 500 11
1 ... 3 2 10 700 6
0,5 ... 1 0,75 67 000 2
0 ... 0,5 0,25 910 000 1
Exista norme (ISO, NFS 31 -010 Ma-
surarea zgomotului in zone locuibile in
vederea eliminarii disconfortului popula-
\iei) pentru aprecierea zgomotului la
care este expusa popula\ia in anumite
zone si care cauzeaza deranjamente
pentru activitate, repaus sau odihna
acestuia. Aceasta apreciere se refera la
calitatea mediului acustic dorit, expri-
mata printr-un nivel de intensitate acus-
tica pentru situa\ia considerata si o
perioada de referin\a determinata. in
zonele locuibile s-au dedus criterii de
niveluri de zgomot pornind de la valori
de baza cuprinse intre 35 si 45 dB(A)
pentru un camp sonor exterior. in tabe-
lul 2. 1.6 sunt date valor! de baza pentru
diferite perioade din zi si zone locuibile.
in ceea ce priveste zgomotul la locu-
rile de munca exista norme ce au la
baza masurarea nivelului de presi une
i acustica ponderata (A) care este deter-
minata plecand de la un indi ce partial
de expunere la zgomot si de durata de
expunere in cursul unei saptamani.
Aceste norme recomanda:
in interiorul magazinelor nivelul so-
nar maxim sa fie 75 dB (A);
muzica de ambian\a sa fi e la nive-
lul de 65 dB(A);
.

'

'

.f
..

(

'
'
Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
bucatarii 38 dB(A). nivelul de zgomot in locuinte tre-
buie sa nu depa$easca 35 dB(A) iar in Fata de niveluril e de zgomot reco-
Tabelul 2.1.6. Valorile admisibile ale zgomotelor exterioare (Dupa VDl-2058/ -85)
Locul, zona lntensitatea zoomotului dB
.
z1ua noaotea
Zona neindustr iala 70 55
lmediata aorooiere a zonelor neindustriale 65 50
Zone cu diferite industrii 60 45
lmediata anroniere a locuintelor 55 40
Exteri orul zonelor de locuit 55 30
Statiuni de odihna si tratament 45 35

-
Tabelul 2.1.7. Valorile termenilor aditivi Cz CT la valorile de baza
Tin de zona T ermen aditiv Cz
Rezidentiala rurala, zona de soital 0
Rezidentiala suburbana, slaba circulatie rutiera +5
Rezidentiala urbana +10
Rezidentiala urbana sau suburbana cu cateva ateli ere

sau centre de afaceri sau cu rute de mare circulatie +15
Zona nredominant comerciala $i industriala +20
Zona oredominant industriala industrie orea +25
Perioada din zi T ermen aditiv CT
Ziua 0
Perioada intermediara -5
Noaotea - 10
CT - termen aditiv de timp (valoarea termenului de baza 40dB(A))
Cz - termen aditiv de zona (valoarea termenului de baza 40 dB(A))
30
.

lulie
August
27,5 I
i- . / / ' - . lunie
. 111' r r-r---
l: ; .
25
I " Septembri e
/;, ;;..:., i ------- Mai
I : , ' , :

' . \
20
\

' II
' .' \
. "'"
I

'
r---.:: , + I ' . I' /-..:
7 ,5
'\. . '
Martie
. ,........__!; ,I . I }. ?_I

'-/ I /,'
K -..... I ' ;1/. \'\
2,5 "-- !/ / ' \
. ! \ '
/ /' y '\ ' '\ !
Q .; I '
I
-2,5 . I . #, =======-!
s : I 1 .
0 4 8 12 16 20 24
Ora zilei
Fig. 2.2.1. Variafia zilnica a temperaturilor medii ale aerului exterior in
(1968-1977).

I

mandate se admit abateri in plus in
functie de zona (amplasare) $i limp; va-
lorile sunt indicate in tabelul 2.1.7.
2.1.4. Electricitatea atmosferica

Pamantul poseda la altitudinea de

50-65 km (in mezosfera) un strat de
I aer incarcat pozitiv, a$a- numitul strat
! de echilibru. Solul poseda fata de
! acest strat un potenti al negativ. Pa-
l tura de aer dintre cele doua straturi
I (potentiale) reprezinta, in functi e de
i starea vremii, un dielectric. Diferenta
j de potential dintre cele doua straturi
este cuprinsa intre 250 $i 350 kV,
astfel ca in apropierea solului avem
I un camp electric de circa 150 ... 280
i V/ m. Valorile minime se intalnesc
vara (pe luna noua), iar cele maxime
iarna (pe luna plina). Alaturi de va-
ri atiil e sezoni ere se intalnesc si varia-

tii diurne cu valori maxime seara si

valori minime dimineata. devreme.
Cu cre$l erea inaltimii, campul electric
scade rapid. Deoarece in functi e de
starea vremii si structura aerului ,

exista, in permanenta. curenti elec-

1 trici verticali cuprin$i intre 10-
16
$i
I 10-6 A/cm2, este necesara formarea
I de noi ioni, lucru care se realizeaza
pe seama radiatiei cosmice $i, in
special, pe seama radiatiei radioacti -
1 ve a Pamantului. Numarul mediu de
I ioni la nivelul solului este de circa
3000/cm
3
. Acest camp electric nu se
face simtit in interiorul incaper ilor.
1 Pana acum nu a putut ti pusa in evi -
denta o influenta biologica a cam-
pului electric al aerului asupra omu-
lui . Al aturi de campul electric conti -
nuu exista $i un camp electri c alter-
nativ. cu o fr ecventa medi e de
10 ... 12 Hz, precum $i o emisie de
impul suri . Acest camp scade insa la
vreme instabil a pana la 2 Hz, dar
emisia de impul suri pare sa aiba 0
mare importanta asupra confortului
oamenil or .
2.1.5. Radiafii radioactive

1
In prezent, se gasesc in aer, apa $i
! pamant mull mai multe substante radi-
i
1 oacti ve, care produc raze a, p, y pre-
cum $i alte particule, decat la sfar$itul
celui de-al doilea razboi mondial.
Exista acum peste 40 izotopi naturali $i
700 artifi ciali. Substantele radioacti ve
au actiune vatamatoare asupra tuturor

vi etui toarelor $i plantelor. Contamina-

rea este legata de prezenta prafului $i
de aderarea substan\elor radioacti ve la
particulele de praf (aerosoli radioacti vi).
De mentionat insa ca, prin utilizarea
unor noi materi ale de constructii , i n
special, cele pe baza de fosfogips, au
aparut noi surse radioactive care au de
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 2: Baze climatice ;;i fiziologice

multe ori , intensitati mai mari decat
cele na tura le.
2.2 Factorii meteorologici
2.2.1. Temperatura
aerului exterior
Variatia temperaturii aerului exterior
Temperatura aerului exterior , factor
important in dimensionarea instalatiilor
de incalzire, ventilare $i climatizare,
este det erminata in apropierea scoartei
terestre, pe de o part e, de radiatia so-
Iara si absobtia sau cedarea medie a
. .
solului $i, pe de alta parte, de vant.
Ciclul zilnic al temperaturii aerului
reprezinta o oscilatie cvasicosinusoida-
la prezentand un punct de minimum,
inainte de rasaritul soarelui , $i un punct
de maximum, in mijlocul dupa amiezii,
(fig. 2.2. 1). Minimul zilnic este atins,
vara, in jurul orei 4, iarna, catre ora 8,
iar maximul este cuprins intre orele 14
$i 15. Oscilatii le zilnice de temperatura
au o amplitudine de 6 ... 7 C vara (in
afara litoralului care este de 4 C) $i
3 ... 4 C iarna. Explicatia o gasim in
radi atia solara mult mai puternica vara.
Temperatura medie zi lnica, fem rezulta
din medierea inregi strarilor orare, se
determina, in mod curent, pe baza
valorilor a 4 citiri de t emperatura, la
orele 1, 7, 13 si 19 cu ajutorul relati ei:
fen1 = 1/4 (t i + f 1 + f73 + t 19) [C] (2.2.1)
Al aturi de variatia zilnica, temperatu-
ra exterioara prezinta si un ciclu lunar
precum $i unul anual (fig. 2.2.2).
Figura 2.2.2 ilustreaza faptul ca cele .
mai ridi cate temperaturi se inregistrea-
za in luna iulie iar cele mai scazute, in
ianuari e. De aici rezulta si necesitatea
definirii a doua temperaturi de calcul,
pentru dimensionarea instalatiilor de
incalzire, venti lare si climatizare, si a-
nume: una, pentru perioada calda a
anului (iulie) si alta pentru cea rece
(ianuari e ).

In Anexa I volumul lnstalatii de
incalzire este indicata valoarea tempe-
raturii medii lunare t n11 pentru principa-
lele localitati din Romania .

Modificari ale temperaturii aerului

0
0

- -

::i
-ro
ill 4 ----------------- - - - - - - - -
n.
'
E2
' ---------- -
'
(J)
' '
-
'
'
1 - - - - . '
' ro
'
'
(J)
'
'
'

'
(J) ' '
'

D
1 10 80100 <ll
0
u
i nal timea deasupra solului - H [m] (f)
Fig. 2.2.3. Scaderea temperaturii
medii a aerului exterior
in apropierea solului, vara.
exterior
Scaderea temperaturii aerului , cu
inaltimea, in imediata apropiere a so-
lului , pentru sezonul cald este aratata
in figura 2.2.3.
cat $i iarna. larna cresterile de tempe-
ratura fata de periferi e sunt de
4 ... 5 C, iar vara de 2 ... 3 C.
Modificarea temperaturii cu altitu-
dinea, pentru localitati situat e la peste
500 m deasupra ni velului marii, poate fi
1
determinata, pentru sezonul cald, cu
Variatiile de temperatura descri se nu
pot constitui date de calcul pentru di -
mensionarea instalatiilor. Sunt necesa-
re, pentru scopuri tehnice: punerea In
evidenta a unei frecvente de manifes-
. .
tare a unei anumite marimi si, In core-
lati e cu aceasta, stabilirea unor grade
de asigurare a instalati ilor In functi e de
importanta acestora. Un asemenea
exemplu este dat in figura 2.2. 4 si
tabelul 2.2. 1.
t ajutorul relatiei aproximative:
: lh = te - h/200 [C J (2.2.2)
'
,
unde:
te - t emperatura aerului exterior vara la
ses [C];
h - altitudinea localitatii considerate [ m];
th - temperatura localitatii considerate.
Temperatura aerului in orasele
mari, datorita zonei construite, este
mai ridicata decat la periferi e, atat vara
20
10
- 10
'
Grade-zile pentru lncalzire
Numarul de grade-zi le este definit
prin relat_ia:
I = N; ( t; - fem) (2. 2.3)
30
-ro

Fig. 2.2.2. Variatia anuala
a temperaturii in
Bucure?ti
(1968-1977):
1 - media maximelor;
2 - maxima absoluta;
3 - media minimelor;
4 - minima absoluta;
5 - temperatura medi e
lunara (media mediil or
zilnice).
Valori: a - zi lnice;
b - lunare.
Nota: - Media maximelor
zilnice reprezinta media
aritmetica a celor mai
ridicate valori din toate
E
Q)
I-
zil ele lunii si perioadei
considerate (ex: medii
pentru iuli e se face din 31
zile x 10 ani = 3 10 valori);
-
.
-
.
-
-30
- Media maximelor lunare
reprezinta media arit-
meti ca a celor mai ridicate
valori din fi ecare luna a
perioadei considerate (pt .
iulie: 1 valoare/luna x
x 10 ani = 10 valori).
.
-40
.
-
-
-
-

I DNOSAI I M A M F I
Lunile anului
0 100
-

-

.
;:R
0 ......._

'
01 20 -80
'
(J)
(J)
'
- .

- ro -

40
ro 60

::i
01
n. /
'
- ro
1
em
(/)
.
ro
(J)
'
60 ' D 40
,
'
(J)
D ro
'
- -
.
c
::i
g; 20
'
D
80
'
ro 0

.
(JJ
'
('.)
.

-40
"
u.. - - - - -
-
- ,__ - 1- - - - -
100 -"
0
15 20 25
/ max' '\.
te
'
'
'
'
'
-...

- -
30
Temperatura aerul ui exteri or [CJ
........
-
35
Fig. 2.2.4. Frecventa temperaturilor exterioare medii lem maxi me t[!'ax
pentru Bucure?ti (iulie, 1948-1977).
Exemplu: pentru f = 5% (g = 95%), rezul ta: fem = 26,5 C, f[!' ax = 35 C.
- .

'
' .


I
' .
, .




Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare

in care: N; este numarul de zil e ale
peri oadei de incalzire; t; - temperatura
medie a aerului interior [C] ; fem - tem-
peratura medie a aerului exterior in pe-
rioada de incalzire [C].
Reprezentarea grafi ca a numarului
de grade-zile se indica in figura 2.2.5
Temperatura limita pentru inceputul
$i sfar$itul incalzirii, t1 + 1 O C.
Gradele-zile pentru incalzire ale unui
an sunt reprezentate grafic pentru Bucu-
re$ti in figura 2. 2.5 prin suprafata ha-
$Urata. lntersectia temperaturii t1 = 10 C
cu temperatura medie lunara determina

inceputul (20 octombrie) $i sfar$itul (10 I
aprilie) perioadei de incalzire.
Grade-zile pentru ventilare
Asemanator numarului de grade-zil e
pentru incalzire se define$te $i numarul
de grade-zile pentru ventilare care se
poate exprima prin relatia:
V = Nv (tr - fem) (2.2. 4)
in care Nv este numarul de zile ale
perioadei de ventilare in tr - temperatu-
ra aerului refulat in i ncaperi [C].
Deoarece nu toate instal atiile de ven-

til are functioneaza intreaga zi, i n locul

temperaturii medii zi lnice, trebui e sa se
considere temperatura medie a perioa-
dei de functionare. Mai potrivita este
notiunea de ,,grade-ore pentru ventila-
re" care se define$te prin relatia:
Vh = Nh (tr - fem) (2.2.5)
in care Nh este numarul orelor in care
functioneaza inst alatia de ventilare, iar
fem - temperatura medie a aerului exte-
ri or pentru perioada Nh (de functi onare
Fig. 2.2.5. Reprezentarea gradelor -
zile de incalzire pentru
1 - temperatura aerului exteri or;
2 - inceputul peri oadei de incalzire -
20 octombri e; 3 - numarul zilelor de
i ncalzire - 183; 4 - vari atia
t emperaturii medii lunare in perioada
1968- 1977; 5 - temperatura medie
anuala, tma = 10,4 C; 6 - sfar$itul
perioadei de incalzire - 19 apri lie;
7 - temperatura medie a peri oadei de
i ncalzire, fem = 2,2 C.
a instala\i ei de ventil are) (C).
Grade-ore pentru racire
Numarul de grade-ore pentru racire
se define$te similar:
R = N r (frv - f' em) (2. 1.6)
in care: N, - numarul orelor in care se
face racirea incaperilor; frv - temperatura
de refulare a aerului in perioada in care
Se face racirea incaperil or (C) (circa
18 ... 20 C); t 'em - temperatura medie a
aerului exterior corespunzatoare perioa-
delor in care se face racirea [C].
Numarul anual al gradelor-ore pentru
racire poate fi considerat, pana la efec-
tuarea unor cercetari sistemati ce, cu
aproximatie in func\i e de frv (C]:
Tabelul 2.2.1. Frecventa de manifestare a ternperaturilor exterioare rnedii tem
Luna
lanuarie
Februarie
Martie
Aprili e
Mai
lunie
lulie
August
Septembrie
Octombri e
Noiembrie
Decembrie
.
'2 22
ro
.D
E 20
<U
Q. 18
ro
<D
/
'O 16

0
14
0
Q.
12
"'
><1l 10
0
c
-
N
OJ
"'
-
8
6
4
"' <D
c
::J
"' <D
2
_....
-
;:
-
si rnaxime t_max in
Temp. ext.
.
Frecventa de manifestare
(aC] O/o
1 2 5 10 15 20
med. 8 6 4,6 3,4 2,5 1, 7
max. 13,2 12,5 11 ,4 8,5 7,3 5, 7
med. 11 9,5 7,3 5,6 5,3 4,4
max. 19,5 17,5 14 11,5 10,5 9,5
med. 15,5 15 13,2 10 9,3 8,5
max. 25,5 23,3 22,5 19,7 17,5 16,5
med. 19,5 19 17,4 16,2 15,7 15, 1
max. 28 27,6 25,7 24,5 23,7 22, 6
med. 25,5 24,3 22,3 21 ,2 20,6 20, 2
max. 33,6 31,7 30,5 29,3 28,3 27,4
med. 26,3 26 25 24 23,3 22,7
max. 34,5 33,7 32, 2 31 ,3 30,4 30, 1
meg. 29 27,5 26,5 25,7 25 24,6
max. 37,5 36,2 34,4 33,3 32,4 31,6
med. 26,5 26, 1 25,7 24,6 24 23,5
max. 35 34, 1 33 32,5 31 ,5 30,7
med. 23,3 22,6 22, 1 21,5 20,7 20,2
max. 31,5 31, 1 30, 3 29,6 29,2 28,5
med. 18,3 18 16,8 15,5 14,7 14,2
max. 27,5 26,5 25 24 23 21,7
med. 15 14,4 13 11 ,3 10,7 9,8
max. 24 21,7 20,6 19 17,7 17
med. 9 7,8 6,5 5,4 4,5 3,4
max. 14 13 10,5 9,5 8,4 7,7
-
/ -
/
"
J1
/

I
\.
'
i
=-
100 100

"I,;. .': . ....
.,
. - ,
-'
-,,
\ , .)
/ I : <J
'

'
/ , ,I:"

l .


8


' . ...
' . / ...
---'-
' ' ' . 4
, }''
\' \ .
c
\ .....
,.,7 \,',
.1
,- .
":.:/
,
6
-
----
'..-
- ' 2

90

90
-
::J
::J
80

80 Q)
"' ro
70 70
CU
>
-OJ
60 Q) 60

OJ
50
Q)
50
-OJ
-
-
'O
ti:
I

_,
> ...
'
, "
J
!
.
I
'
,
40
-
40
E
:::i
,
.....
!
.....
'
n
1
\
30 50
0,6 - 1 4
'
4,6 2, 3
2,7 1,4
7,6 4,5
7,3 4,5
14,5 10,5
14 11,5
21 18,2
19,2 17, 1
26,3 24, 1
21,8 20,7
28,7 27
23,6 22,4
30,5 28,7
22,5 21
29,6 28
19,5 17,5
27, 5
.
25
13 10,5
20,3 17,7
8,6 6,2
14,6 11
2, 5
64
3
"
/ I
I
'I. I
'
0,8
4


ro
.D
E
>CU
Q.
"'
30 -jg

0
26 ;::
0
Q.
OJ
22 >
OJ
<U
18 ro
c
::J
14 >CU
-
OJ
-
10 ro
Q.
6 :ii
c
::J

4
0..
8 12 16 20 24
Ora zilei
I F M A Mll A SO N D
2 ."'
Q)

0..
Lunile anul ui
a b
Fig. 2.2.6. Variatia umiditatii relative a aerului exterior in
a - variatia zilnica; b - variatia anuala;
1 - presiunea vaporil or in iul ie; 2 - idem, in ianuarie; 3 - presiune partiala in
ianuari e; 4 - marti e; 5 - mai; 6 - iulie-septembrie; 7 - octombrie;
8 - noiembrie; 9 - umiditatea relati va; 10 - presiunea vaporilor.
I. lnstala!ii de ventilare si climatizare

Capitolul 2: Baze climatice fiziologice
Irv 12 14 16
18 20 22
R 23 500 13 700 7 500
4 200 2 250 1 150
Durata $i temperatura medie a
perioadei de lncalzire
Variapa umiditatii. Umiditatea relati -
va, <p. are o variatie inversa tempera-
turii aerului, cunoscand o vari atie zilni-
ca, lunara :;;i anuala. Presiunea partiala
a vaporilor de apa din aer are o variati e
In Anexa 111 , volumul lnstalatii de lncal- zilnica relativ redusa, deosebiri mai im-
zire, pentru un numar lnsemnat de lo- portante lnregi strandu-se de la vara, la
calitati din Romania, sunt prezentate: du- iarna.
rata perioadei de lncalzire, datele cand
1
In figura 2.2.6 se arata variati ile umi -
lncep :;;i se sfar:;;esc perioadele de lncal- ditatii relative (ciclurile zilni ce :;;i anuale)
zire, temperatura aerului exterior In peri - ! ale aerului exterior In Bucure:;;ti. f nre- !
oada de lncalzire :;;i , respectiv, numarul i gistrarile meteorologice arata ca aerul !
de grade- zile. Numarul de grade-zile in- exterior are umiditatea relativa cea mai :
seasca parametrii climat ici la acelea:;;i
fr ecven\e, cum este cazul temperaturii
relative, care sunt interconditiona\i.
Corelatia dintre frecventel e de apariti e
al e temperaturii $i umiditatii aerului,
pentru Bucure$ti, este aratata In figura
2.2.8.
2.2.3. Radiafia solara
Constanta solara
Soarele emite, In spatiu, In perma-
nen\a, o cantitate mare de energie din
care Pamantul prime$te, anual circa
2 8 10
2 1
kJ. , .
dicat In tabelul din Anexa Ill volumul In-
stalatii de lncalzire are la baza datele din
1
STAS 4839-97. Datele lnscrise In tabelul I
I
din Anexa 111 , volumul lnstalatii de Inca!-
scazuta In luna iulie, crescand catre lu-
nile de iarna, dupa care lncepe sa des-
creasca din nou.
i Spectrul de emi sie (fig. 2.2.9) este
: compus din radiati i de _unda scurta
'
zire sunt utile :;;i pentru calculul necesa-
rului anual de combustibil.
2.2.2. Umiditatea aerului exterior
Definiri. Umiditatea aerului joaca un
rol deosebit In tehnica ventilarii :;;i cli -
matizarii. Ea poate fi exprimata In mai
multe moduri: umiditatea relativa (<p);
continutul de umiditate (x) exprimat In 1
g vapori, raportat la 1 kg de aer uscat
Umiditatea aerului este recomandabil
sa se indice sub forma continutului de
'
umiditate, x, deoarece In timpul zilei,
aceasta marime se modifica In mica
masura (fig. 2.2. 7).
Umiditatea :;;i temperatura
f n calculele de dimensionare a in-
stalatiilor termice trebuie sa se folo-
N' 2,0
E
....._
!:: 1,5
-"'
-
"'
2 1,0
"'
-
"'
a; 0,5
-c
0
1
a
1,-- 3
4 .
10,5 I 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0
1
Lungimea de undii [m]
Fig. 2.2.9. lntensitatea radiatiei
solare (dupa Recknagel - Sprenger):
a - intensitatea la limita atmosferei;
Fig. 2.2.7. Corelatia te - xe, b - intensitatea la nivelul solului;
pentru Bucure?ti , In iulie, folosita c - spectrul vizibil;
la calculul instalaJiilor de ventilare 1 - absorbtia prin ozon; 2 - pierderi
(raze x, y $i ultraviolete circa 9 %;
raze luminoase vizibile - circa 41 % ) :;;i
lunga (raze infraro:;;ii - circa 50 % ).
. - '
Circa 97 % din energ1a totala este
emisa In domeniul de unda 0,2 ... 3 m,
3 % In restul benzii de emisie, cuprinsa
lntre 10-
1
0 $i 10
3
m. Energia termica
I corespunzatoare acestui spectru care
cade pe o suprafata normala si tuata la
limita atmosferei terestre se nume:;;te
constanta solara :;;i are, In medie,
valoarea Cs = 1,355 kW/m
2
. Aceasta
valoare sufera abateri ca urmare a
fenomenelor solare $i a modificarii
periodice a distantei Pamant-Soare.
Nebulozitatea atmosferei
La strabaterea straturil or dense ale
atmosferei, radia\ia solara este redusa
ca urmare a re\inerilor sau disiparii
energiei. Astfel sunt re\inute razele x, y
:;;i o parte din cele ultraviolete. 0 alta
parte din radia\ii sunt retinute de vapo-
rii de apa :;;i bioxidul de carbon exi s-
tenti In atmosfera. Prin aceste procese
! de absorbtie, atmosfera se lncalzeste
I :;;i produce, la randul ei, o radiatie .cu
lungime de unda mare, numita radia\ie
mecanica (dreapta 1-2) sau de prin lmpra:;;tiere; 3 - absorbtie prin va-
j
I
a
100%
b
100%
"' >
u
E
::i
90
80

70
0
60
50
50 60 70 80 90 100
Urniditatea relativii a aerului exterior q> [ % ]
Fig. 2.2.8. Dependenta dintre temperatura aerului ?i umiditatea sa relativa
pentru Bucure?ti, In luna iulie (1948-1977)
(Prelucrarea statistica a datelor meteorologice - G. Duta).
Yo
Yo 6
1
11 15%
27% 2,), % 4)\V"
10
7
Fig. 2.2.10. Bilantul energetic lntre
energia incidenta ?i energia cedata
de pamant (dupa Reidat):
a - iradiere (unde scurte); b - emisie
(42% unde scurte :;;i 58% unde fungi)
1 - radia\i e directa; 2 - radia\ia bol\ii;
3 - radiatia atmosferei; 4 - lncalzirea

aerului; 5 - radiati e prin stratul de

aer; 6 - radiatie directa; 7 - cea\a;
8 - caldura latent. ; 9 - .conduc\ie;
10 - suprafata solului ;
11 - lmpra:;;tiere in atmosfera.
. .
' ,
t
I

'

;
\



'

j

Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
-
atmosferi ca. In domeniul "-=0,3 .. . 1 m,
prin refl exia de catre moleculele de
aer , radiati a este impra$ti ata difuz (di -
fuzia Rayleigh) luand na$tere radiatia
cu lungime de unda scurta - radiati a
boltii cere$ti . Ca urmare a acest or pro-
cese, bilantul energeti c dintre energia
primita $i cea cedata de Pamant se
prezinta in figur a 2.2. 10.
Pe cer senin, radiati a directa este
maxima $i cea a boltii cere$ti minima,
(radiatia difuza), iar pe cer inorat (cu ne-
bulozitate crescuta), invers; totu$i. cu
cre$terea nebulozitatii, radiatia globala
scade. Pentru luarea in consi derare a
acestui aspect se poate folosi factorul
de nebulozitate, T, introdus de Linke.
Radiatia solara tinand seama de T este
. .
reprezentata in figura 2.2. 11 pentru
atmosfera curata T = 1; in ora$e mari ,
T = 3 ... 4; pentru zonele .industriale,
T = 4 .. .. 6.
100
.
-
/
- N
/
'
E 900
1
I /
"'' \
...._
,.. T= 1
80(
\
'/
"'
(]}
\
,.. T::: 2
<u ?oo
0
/
"'
, l = 3
."' 60C
' -
'I/
\ \\ - .v-T
(]}
'<ii" 50(
'
\ . I =
"
-
'/; v
TI
'
'
-bl' T.:$_
Cll 400
:w
.
<tl
2 30C
Cll
2 T
-
-
. "' 20(
-- -_ .. . - -
c

1 -
- -
2 100
-
-
-
- .
- - - - c
- - -- -
-
.
- - . - -.
-
4 6 8 10 12 14 16 18 20
Ora zil ei [h)
Fig. 2.2.11. Radiafia solara
directa ?i difuza:
1 - radiati e directa; 2 - radi atie difuza.
A
Fig. 2.2.12. Componentele radiafiei
pe o suprafafa verticala:
A - atmosfera; US - radi atia de unda

scurta; UL - radiati a de unda lunga
(secundara). IA - radiati a atmosferei;
IG - radia\i a globala; id - radiati a
difuza; IM1 - radi atia mediului
inconjurator; I - radi ati a totala;
le - radi a\ia boltii cere$1i ;
lo - radi atia directa;

IA - radiati a reflectata.
Radiatia solara directa $i dif11za
Pentru calculul radi ati ei pe care o
prime$te o suprafata este necesar sa
se tina seama de toate componentele
aratate in figura 2.2. 12. Corespunzator
acestei figuri rezulta ca:
Radia\ia gl obala:
IG = lo+ le+ IA (2.2.7)
Radiati a difuza:

id= le + IR + IA + IM1
I = lo + Id
(2. 2.8)
(2. 2. 9)
Radi atia solara directa, id, este dife-
rita, dupa ori entarea suprafe\ei recep-
toare. Radiati a difuza, Id, poate fi con-
siderata aceea$i, indiferent de ori enta-
rea suprafe\ei receptoare, de$i, in rea-
litate, exista mici diferente.
La fenomenele mentionate trebuie
spus ca, prin modificarea unghiului de
inaltime a soarelui , a inclinarii axei Pa-
mantului $i a modificarii di stan\ei Pa-
mant-Soare, apar o vari a!i e zilnica $i
una sezoniera a radiatiei solare. Radi a-

tia solara variaza, de asemenea, $i cu
latitudinea geografica (fig. 2.2.13) .
Radiatia solara pe suprafete
inclinate
Pentru un unghi a fata de ori zontala
la, se calculeaza cu rela\i a:
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
o

/.
7 ;
/ "\
"
', .
40
l/J '-
J, \
/ .

'
I/
:;o
"\
I \
6 5
'

-..,. \
-.,./
::::: -o '-..
I F MAMI I A SO N D
Lunile anului
Fig. 2.2.13. Energia receptata
la nivelul atmosferei,
la diverse latitudini.
- N
E
...._

Ora zi lei [h]
Fig. 2.2.14. RadiaJia solara in luna
iulie pentru Bucure?ti.
Tabelul 2.2.2. Unghiurile de azimut ale suprafetelor, As, in funcJie de orientare
'
'
Orientarea N I
NE E SE I s sv v NV

As, grade 180 135

I 90 45 0 -45 -90 - 135
'
' .
la = id + loN cosf3 (2.2. 10)
la = id+ loN [sin(h)cos(a)
+ cos(h) sin(a)cos(As -A)] (2.2.11)
-
1n care:
- loN este radi a\i a solara directa pe
suprafete normale la raza;
- f3 - unghiul pe care- I face raza in-
cidenta cu normala suprafe\ei recep-
toare, in grade;
- a - unghiul suprafe\ei receptoare
fata de ori zontala, in grade;
- A - unghiul de azimut solar,
raportat fata de ami aza solara (pozitiv
pentru orele de dimineata, negativ
pentru orele de dupa amiaza), in grade;
- h - unghiul de inal\ime a soarelui ;
- As - unghiul de azimut al suprafetei
receptoare, avand valoril e din t abelul
2.2.2.
.
Pentru suprafete verti cale (a = 90)
radi atia solara se calcul eaza cu relatia:

Igo = Id + loN cosf3 =
= Id + lot-.Coshcos(As - A)
Rezultatele se dau sub forma tabela-
ra sau grafica (fig. 2. 2. 14).
Oaca este cunoscuta radiatia solara
1 care cade pe o suprafat a verticala a-
i vand o anumita orientare (fig. 2. 2.14),
se poate calcula radia\i a solara Ir pe
care o prime$te suprafata, daca aceas-
ta este inclinata cu un unghi y fa\a de
verticala, cu rel a\i a:
l, = "1 +(1- ld) cos(h-y)
cos h
(2.2. 12)
in care: /, id - radia\i a totala $i difuza
conform fi gurii 2.2. 14; y - unghiul de
inclinare a suprafe\ei fata de verticala.
Unghiul de inaltime solara h pentru
ora considerata se determina cu ajuto-
rul figurii 2.2. 15.
insorirea in timpul anului. Durata de
stralucire a soarelui
Deoarece norii acopera soarele, in
decursul unui an, timp de multe ore,
este necesar sa se cunoasca durata
orara efectiva de stralucire a soarelui
(tab. 2.2.3, anexa 2. 1), pentru a se pu-
tea det ermina energia solara receptat a
de o suprafata in vederea determinarii ,
fi e a cheltuielilor de exploatare (in cazul
instalatiil or de climati zare), fi e a ener-
giei utile in cazul instalatiil or care cap-
teaza $i utili zeaza energi a solara. Pe
baza acest or valori si a datelor referi -

toare la radiati a solara totala $i directa,

pe cer senin, precum $i a radiati ei pe
o suprafata normala la raza (tab. 2.2. 4,
2.2.5, 2.2.6) se pot calcul a intensitatile
radiati ei solare elective pe di ferite
suprafete.
Radiatia solara di recta pe suprafetele
ori zontale, pentru o anumita durata de
stralucire a soarelui, d, $i o anumita
frecventa de mani festare a radi atiei so-

lare, f (f se exprima i n fractiuni , nu in
procente) se determina cu relatia:
I. de venti I are si climatizare

Capitolul 2: Baze climatice fiziologice
(2213)
in care: loo - rad1ati a ::>olara directa
pe cer senin, pe ori zontale
conform tabelului 2.2.5; CJ _ durata de
stralucire a soarelui in lunci. considerata.
conform tabelului 2.2.3; f - frecventa de
manifestare a radia\iei solare de
0
anumita intensitate. Se lucreaza, de
obicei, condi\ii medii pentru care
f = 0,5. In acest caz
lo= d loo
(2.2. 14)
Radia\ia solara totala
Pe suprafete
ori zontale, in condi\iiie mai sus,
calcul eaza cu expresia:
Ir = (1 - 1,56f +1,56fcF/3) io (2.2.1 5)
care, pentru conditii se trans-
forma in:
I = (0,22 + 0,78cf!.!3j lo (2.2. 16)
Pentru suprafe\e inclincite se proce-
deaza similar , inlocuindu-se for cu loNt
1
:;;i, respectiv, lo cu loN. ,
2.2.4. Densitatea Presiunea
aerului exterior
Modificarea densitatii &erului
cu altitudinea
Aerul este un gaz comi:iresibil ale ca-
rui molecul e sun! Comprimate in
apropi erea solului decat la mare inalti -
me; de aceea, densi tatea acestuia
de cu inaltimea. Varia\i a d.proximativa a
densitatii aerului se poate determina cu
relatia:

[kg/m3]
(2.2. 17)
in care: PH - densi latea aerului la
inal\imea H deasupra solului [kg/ m3];
Po - densitatea aerului la nivelul solului
[kg/ m
3
]; H - inal\irnea dea.supra solului
[m]; po - presiunea aerl.Jlui la nivelul
solului [mbar] ; g - acceleratia grav1-
ta\i onala [m/s
2
]; 1\ = 1.235
2.2.5. Vantul
Vantul reprezinta mi :;;carea curentilor
de aer orizontali provocata de campuri
barice di ferite ca urmare a incalzirii
neuniforme a Pamantului. in zonele rriai
incalzite, aerul se ridica in sus, locul
acestui a fiind luat de al t aer din zonele
alaturate, mai reci. Miscarea aerului
este influen\ata :;;i de rota\ia pamantu-
lui, de for\ele Coriolis si de fortel e de
frecare de la nivelul solului . Vantul este
o marime vectoriala caracteri zata prin
valoare, directie $i sens.
Cunoa:;; terea vitezelor medii, zilni ce,

sv
N
1
lunare sezoniere si anuale, a frecventei
' . .
cu care vi tezele de o anumita marime
si directie se intalnesc intr-o anumita
. '
luna si localitate este utila la dimensio-
narea, din punct de vedere mecanic, a
diverselor elemente de construc\ii :;; i in-
stala\ii, la cal culul necesarului de cal-
dura pentru i ncalzi rea aerului infiltrat, la
determinarea coeficientului de transfer
termic superficial, la fata exterioara a
elementelor de construc\ii, la calculul
perdelelor de aer, a di spersiei poluan-
\ilor, la stabilirea poziti ei relative dintre
pri za de aer :;; i gura de evacuare a ae-
rului viciat in exterior, la dimensionarea

NE
9
1 1

1
0
180 -
s
Variatia presiunii aerullJj
cu altitudinea
Presiunea aerului este determinata
de suma presiunilor par\i a1e ale gazelor
componente si are la nivel ul solului va-
loarea de aproximativ 1 Goo mbar. Va-
ri atia presiunii cu inaltirnea se det ermi-
na cu relatia:
Fig. 2.2.15. Nomograma pentru calculul urnbririi in zone de latitudine nordica
1-22 decembrie; 2 -21 ianuari e; 3 -21 februarie; 4 -22 marti e; 5 -20 aprilie;
6 -21 mai; 7 -21 iunie; 8 -23 iulie; 9 -24 august; 10 -23 septembrie;
PH = p aeg(H Ha}IRTn, lrnbar] (2.2.18)
in care: PH - presiunea aerului la inal-
\imea H [mbar]; po - presiunea aerului :
la inaltimea Ho [mbar]; 1-{
0
- inaltimea
de referin\a [m]; R = 286,a J/kgK, con-
stanta gazelor; Tm - ternperatura medie
a coloanei de aer de inal\ime
H-Ho [C].
Cu ajutorul rela\iei PH Se poate deter-
mina inal\imea H a unui lac sau diferen-
\a de nivel H-Ho, daca se cunosc pre-
siunile p, po si temperatura medi e Tm:
H = Ho + 29,24 Tm ln(Palp) [m] (2.2. 19)
t. H = H - Ho=
= 29,24 Trn ln(pclp) [rn] (2.2.20) 1
11 -23 octombrie; 12 -22 noi embrie.
Tabelul 2.2.4. Radiatia solara totala pe cer senin,
pe suprafete orizontale, lo, [W/m
2
]
Ora
.
Valoarea medie
'
Luna 6 7 8 9
i
10 1 1 12 pe per.
18 17 16 15 14 13 - 24h insorita
I
Ian. 40 195 320
I
400 440 98 261 -. -
'
Feb. - 25 225 390 520 590 615 171 374
Mar. 15 210 400 565 685 760
I
780 252 465
'
Aor. 115 315 498 645
'
765 I 845 875 302 557 I !
Mai 210
'
395 565 710 820 890 910 i 339 622
' I
lunie 250 420 ' 585 730 835 ! 905 930
1.
349 645
'
I ulie 230 400 560 700 805
'
865 895 340 616
Aug. 165 340 500 635 745 815
'
840 302 557 I
'
Seo. 25 220 400 550 670 ' 745 775 250 461
Oct . - 40 245 400 522 595 620 176 384
Nov. 115 I 285 400
I
475 510 ' 128 340 - -
'
Dec. -
l
- 15 180 290 365 410 88 234

Suma
zilnica
2 350
4 115
6 050
7 241
8 090
8 380
8 015
17 240
5 995
, 4 224
1
3 060
2 110
.
' .
' .

'
"
I


'
' '


Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
panourilor solare etc. aerului exteri or (fig. 2.2. 16), in timpul
amiezii inregi strandu-se valoarea cea
mai ridicata, iar dimineata $i seara va-
lorile cele mai scazute. Aceasta variatie
Viteza vantului este data, in meteoro-
logie, dupa scala Beaufort, impaf1ita in
12, dupa taria vantului. Convertirea in
mi s se face cu relatia:

este mai accentuata in lunile de vara

decat in cele de iarna. Pe de alta parte,
valorile vitezei sunt simtitor mai ridicate
v = 28 - 1 [mis) (2.2.21)
in care B reprezinta viteza vantului
dupa scala Beaufort.

iarna decat vara (fig. 2.2. 17).

Variatia zilnica a vitezei vantului este
asemanatoare variatiei temperaturii
, Viteza medie a aerului pentru o loca-
l litate data nu ofera suficiente informatii
I .
I pentru dimensionarea instalatiilor de
'
conversie a energiei eoliene in energie
I
5
I
-
I
electrica sau pentru dimensionarea I
-
'
-
I
I -
--
I -
- -6
-
IJ)
--
--...
1
_ 4

E
- I
,--1-:-
v;,
IJ)
"
,
-

-- ' -
>-
--...
,
- 5

'
/ 3
'
E -
,
-
7 ' '\
::J
4 v ...
. . - .
-
' ::J

t--.2

"
,
i--
,
) II I/
'

\
-

,
-
' -
'
::J
I- ...........
c .. ' -
-/
'
,
-
:'/
' 4
, ' -
::J
-

7 ' -
' '
/ 2 ' -
- -
3 c '
v .. , '
--
-

C\J - '
C\J 3 ' -
\ '
/ I ' '
,
'"'
> -
-
' --- QJ
6,
,, .
/
........._
- ' -
- \ 4 -

'
I
--
\ ' -- --
v1
-g 3
C\J -
'
,
-
-.
- .ti
N -
I
'
,
QJ
E I 7

-
-.
-
- .
'
-- -
-
,
-
' 5 , -
\
'

>
-
\_
' C\J
,,
, ; ;;;.. ;
/ -
:11 2
, ,,
,'
- -
-
<:,.u
I
,
, 8
2
- --
>
-
-
I F MA M I I A s 0 N D
-
Lunile anului
- I
' ' ' ' '
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 i::ig. 2.2.17. Variatia anuala a vitezelo
Ora zil ei (h]
medii in diferite localitati:
Fig. 2.2.16. Variatia zilnica a vitezelo1 1 - Constanta; 2 - Galati; 3 - Craiova
'
medii la Alexandria: 4 - la$i; 5 - Bra$ov; 6 - Bucure$ti;
1 - ianuarie; 2 - februarie; 3 - martie. I 7 - Timi$oara; 8 - Cluj.
I
Tabelul 2.2.5. Radiatia solara directa pe cer senin,
oe suorafa e orizontale, loo [W/m
2
]
Ora Valoarea medie Suma
Luna 6 7 8 9 10 11 12 pe per. zilnica
18 17 16 15 14 13 - 24h insorita
Ian. - - 15 150 265 340 380 80 213 1 920
Feb. - 5 160 310 435 500 525 139 304 3 345
Mar. - 150 320 470 580 650 665 209 455 5 005
Aor. 60 250 420 560 670 745 770 258 475 6 180
Mai 150 320 480 615 720 785 800 289 534 6 940
lun. 180 330 480 615 715 780 800 292 538 7 000
lul. 165 320 470 600 700 755 780 283 523 6 800
Auo. 100 265 415 545 650 725 740 256 472 6 140
Seo. 5 170 330 465 575 645 670 210 388 5 050
Oct. - 15 195 335 450 520 545 149 325 3 575
Nov. - -
55 210 315 385 420 98 261 2 350
Dec. - - - 115 220 290 335 66 226 1 585
Tabelul 2.2.6. Radiatia solara directa pe suprafete normale la r:aza,
oe cer senin, loNo [W/m2]
Luna Ora Valoarea medie Suma
5 6 7 8 9 10 11 12 pe perioad;: zi lni ca
19 18 17 16 15 14 13 24 h insorita
Ian. - - - 125 575 800 850 865 232 618 5 565
Feb. - -
50 550 790 900 920 930 306 668 7 350
Mar. - 30 590 820 875 905 925 930 384 709 9 220
Aor. - 400 740 830 880 900 910 915 426 787 10 235
Mai 100 600 765 835 I 865 885 890 895 449 718 10 775
lun. 200 625 750 800 835 850 860 865 446 713 10 705
lul. 125 650 760 805 830 845 855 855 441 706 10 595
Auo. - 585 710 780 820 835 840 845 416 768 9 985
Seo.
- 200 700 790 835 855 870 875 391 721 9 375
Oct. - - 200 750 825 855 870 875 328 716 7 875
Nov. - - - 400 760 830 860 870 274 730 6 570
Dec. - - -
150 730 815 850 860 248 661 5 950

i constructiva a instalatiilor. Apare nece-
i sara evidentierea de mani -
1 festare a unei anumite viteze (fig.
! 2.2.18) pentru fiecare tuna in parte, pre-
'
! cum $i pentru sezonul rece sau cald.
i Vantul se modifica permanent, ca di-
1 rectie, sens $i intensitate.
1
Pentru o anumita localitate se con-
stata, pe baza observatiilor meteorolo-
gice de lunga durata, ca vantul bate
predominant dintr-o anumita directie,
cu o anumita intensitate $i cu o frec-
venta data, valori care se schimba de
la o luna la alta, de la un sezon la altul.
1 Pentru a pune in evidenta aceste as-
\ pecte se calculeaza frecventele de ma-
' nifestare ale vantului, pe directiile prin-
I
cipale ale punctelor cardinale sub for-
ma tabelara (tab. 2.2.7) sau sub forma
grafica (fig.2.2. 19).
-
In figura 2.2.19 au fost indicate frec-
ventele vantului $i vitezelor, pe orienta-
ri, in sezonul rece, pentru 2 localitati.
din Campia Dunarii, reprezentative din
punct de vedere al vantului: Alexandria
$i Grivita (localitate si tuata in apropiere
100
90
\
- 80
-
'
-
-
::J 60
::J

-
'
c 50
.
""
,
_.. 1
> \\
C\J 40
\
-

.
\..
>
u 20 -
"
Q)
--

LL 10
'
- -
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
Viteza vantului (mis]
Fig. 2.2.18. Frecventa vitezelor
vantului:
1 - ianuarie, Alexandria;
2 - sezon rece ( 1.XI - 31.111) Grivita.
Tabelul 2.2.7. Frecventa vitezelor pe
orientari, pentru localitatea Grivita in
perioada 1 noiembrie-31 martie
1-5 6-10 11-15 16-20 21 -25
Im
l9 &e:.
Vm

% % % % % ... ,,.
N 2,61 0, 52 0,23 0,21 0,01 5,3 3,6
NNE 6,64 4, 19 14 1,94 0,09 7,9 15
NE 8,97 5271155
' .
0,74 0,03 6,3 16,6
ENE 4,8 1,53 0, 16 0,08 - 4,6 6,6
E 2,64 0,28
- - - 3,5 2,9
ESE 4,92 0,54 0,03 - - 3,6 5,5
SE 4,97 0,62 0,01 - - 3,6 5,6
SSE 2,36 0, 21 0,01 - - 3,5 2,6
s 1,53 0,09 - - - 3,3 1,6
ssv 3,83 0, 13 - - - 3,2 1 4
sv 9,64 0,56 0,01 - -
4,3 10,2
vsv 8, 16 1,27 0,08
- - 3,8 9,5
v 4,87 0,591 0,03 - - 3,6 5,5
VNV 2,94 0,26
- -
I
- 3,4 3,2
'
NV 2,67 0, 18 0,01 - - 3,4 2,9
NNV 1,78 0, 161 0,01 ! 0,04
-
3,8 2
Calm eolian 2,7 % 4,2 97,3
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '
Capitolul 2: Baze climatice ~ i fiziologice
de Slobozia). Din figura se vede ca
pentru Al exandria, ca $i pentru alte lo-
calitati de $es, din sudul tarii, directia
predominanta a vantului este estul, in
timp ce pentru localitatea Grivita $i, in
general, pentru Campia Baraganului
aceasta este NNE, NE, adica directia
crivatului.
Este de remarcat faptul ca la tempe-
raturi scazute (iarna) viteza vantului
este mai mica, iar vara, in zilele insori-
te, in timpul pranzului, se intalnesc vi-
teze mai mari decat viteza medie cu
circa 50 ... 60 %, datorita curenti lor de

convectie care apar pe seama incalzirii

cauzata de radiatia solara, astfel ca nu
se poate vorbi de un calm eolian a$a
cum s-a crezut multa vreme.
Viteza vantului cre$te odata cu de-
partarea de sol, atat vara, cat $i iarna,
aproximativ in acela$i mod, cre$terea
ceva mai mare fiind inregistrata iarna.
Variatia vitezei cu inaltimea este arata-

ta in figura 2.2.20. Datele din aceasta
figura sunt valabile pentru sezonul re-
ce. Pentru sezonul cald aceste valori
trebui e reduse cu ci rca 10 ... 25 %, limi-
ta inferioara fiind valabila pentru inalti -
mi mici (20 .. . 30 m) iar cea superioara
pentru inal\imi mari (80 ... 120 m).
Vantul creeaza pe fetele cladirilor su-
prapresiuni (pe fata batuta de vant) $i
subpresiuni (pe fa\a opusa).
Distribu\ia presiunilor pe fa\ade $i
marimea acestora sunt in functie de di -

mensiunile relative ale cladirilor (fig.
2.2.21). Pentru a combate patrunderea
aerului de infiltra\ie, instalatia de venti -
1 lare trebuie sa realizeze in incaperi 0
i suprapresiune egala cu:
,------ - -------- - - -----------------, I
: 6P = Pv1 - Pv2
22 >
-20 -
~
~
- 18-
::i
:::> 16 -
-C I
<CO
> 14 "I
. <I> I
0 12->- I
<lJ I
~
1:J I
ca 10.
" I
-c
I
<lJ
8-
>
I
0
<lJ
I

6 u_
I
I
4
2
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I ~
I
\ I
___ 1
_.:_ _ _ 2
I
I
I
I
'
I
I I
I I
\ I
I \
I
I
I
\
\
\
....
'I
I
9
8
.
_7 -
rJl
E
-
:::>
' . :J 6
-c
'' >
ca
N
,.
2! 5
>
4
I
I
I
I
I
I
I
,1
I
I

'
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1
- - - - 2
"
~
....
I
I
I \
/
.... ....
- I - ....
.... ,,
I
- I
I
I
I
I
[ in care: Pv1 - presiunea pe fa\a batuta
i de vant; Pv2 - presiunea pe fata opusa.
! in cazul unei viteze a vantului,
! v == 1 o m/s rezulta:
I t-.P == k1v
2
PJ2 - k2"v2Pl2 ==
I - 1(102 1,2)/2 - (-1,6)( 102 1,2)/2
= 156 Pa
2.3. Echilibrul fiziologic al
omului In ambiante art1ficiale
2.3.1. Metabolismul
organismului uman
Organismul uman poseda cal itatea
men\inerii temperaturii constante, indi -
ferent de temperatura mediului ambi -
-
J

N NE E
SE
' '
'
' sv v
NV N
Orientarea
\_,,
3
N N E
'J

E : E ::; sv

v NV
Orientarea
. ant $i de activitatea fizica depusa. In
N I repaus total $i in condi\ii de contort,
I metabolismul de baza al omului, altfel
1
spus, cantitatea minima de caldura fur -
a
b
Fig. 2.2.19. Frecventa directiei vantului ~ i a vitezei pe orientari
in perioada 1 noiembrie - 31 martie:
a - frecventa vantului pe orientari; b - va/oarea vitezei medii pe orientari;
1 - Alexandria; 2 - Grivi\a.
100
90
80
-
.S10
I60
IBso
E4o
~ 3 0
,_
20
10
0
Masa
rJl
---

~
..
0
-
-
Volumul
-
1
N
' '"
.0
<.q c-.. ~ 0 ;:'.
,
'
I
,
I
/
/
'
I
I / /
'
I
'
I
I
v
/ L_
'
/I
-y
7
7
I/ I / / /
,
/
)
/ / / /
,
/
~ H ''
/ /
,
VH= v
1
o( .
0
l _
2 3
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Viteza vantului la inaltimea H VH
Fig. 2.2.20. Variatia vitezei vantului cu inaltimea.
Tabelul 2.3.1. Date fiziologice medii pentru corpul uman
60 .. . 70 kg Metaboli smul de
baza a$ezat 80 w
60 I Numarul de cicluri
-
I
resoiratorii 16/ min
I
Debitul de aer insoirat 0,5 m
3
/ h
Suprafa\a exterioara = 1,7 ... 1,9 m2 T emperatura medie
a oi elii 32 ... 33 C
Temperatura corpului 36,5 .. . 37 C Puterea dezvoltata
continuul 85 w
Pul sul 70 ... 80/min C02 expirat (a$ezat) 10 ... 23 1/ h
nizata de corpul uman pentru intre-
i \inerea vietii este de aproximativ 80 W
1 sau 45 W/ m
2
aceasta valoare ajungand

' pana la 60 W/m

2
in pozi\ia in picioare.
Dupa legile fundamentale ale termodi-
namicii trebuie sa existe 0 anumita sta-
re de echi libru intre caldura produsa in
corp $i caldura cedata $i inmagazinata.
La aceasta stare de echilibru, tempe-
ratura corpului este men\inuta con-
stanta la 37 +0,8 C prin sange, care
parcurge toate par\ile corpului. in cur-
sul circula\iei, sangele Se raCe$te CU
1 atat mai mult cu cat circula\ia este mai
periferica (degete, piele) $i se reincal-
Ze$te in organele interne $i \esuturi
I
'
'
I
l
'
I
' '

<O <O <O <O

- .
8c:i
.
0 0 0
+0.6' '
. '
' -0.5
v
'
+0.9
-0.57
+0.97
-0.6 =
' 2
k

+ 1.0
~ 5
+ 1.0
-0.4
\ +0.9
0.35
'
/
''" // ,/"\. '\..,' / .//' ......... // '"""""' /// , ........
, ..... '-/// ,,

'
Fig. 2.2.21. Distributia presiunilor
la o cladire inalta.

i

,
'


,

'


Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
(inima, ficat, rinichi , mu$chi, intestine
etc.) prin arderea lenta a protei nelor,
grasimilor si hidratilor de carbon
(glucidelor) cu ajutorul oxigenului
continut in aerul inspirat.
ti ei alimentelor i n lupta contra frigului $i
cre$terea consumului de apa in lupta
contra caldurii.
Pentru cazul reglarii fizice a tempera-
turii exista un numar mare de factori de
care este condi\ionata evacuarea cal -
durii de catre organism.
Cantitatea de aer inspirat de o per-
soana adulta, fara activitate fi zica, este
aproximativ 0,5 m3fh (max. 8 ... 9 m
3
/ h la
efort maxim); aerul expirat la tempera-
tura de 35 C $i 95 % umiditate relativa
contine, in medie, 17 % 0 2, 4 % C02
$i 79 % N.
Metaboli smul are dimensiunea unei
puteri $i se exprima in W sau met
( 1 met = 58 W). 0 parte din aceasta pu-
tere este consacrata activitatii mecanice

I
Tabelul 2.3. 1 contine unel e date fi-

ziologice pentru corpul uman (dupa
Recknagel -Sprenger-Schramek).
T emperatura corpului este mentinuta
constanta (oricare ar fi conditiile medii
exterioare $i interioare) de un sistem
de reglare extrem de sofisticat, pilotat
de un centru termoregulator situat in
hipotalamus. Terminatiile senzitive care
joaca rolul de detectoare ale acestui I
sistem de reglare sunt foarte speciali - J
zate: corpusculii lui Krause care detec- 1
teaza senzatia de rece $i sunt situati in [
tesuturile celulare subcutanate $i cor-
pusculii lui Ruffini resposabili cu
i
senzatia de cald si care sunt situati in J
Acestea sunt .ter -
moreceptoarele care controleaza, in
parte, producerea interna de caldura
ca $i emisia calorica a organismului .
Primul din cele doua sisteme de regla-
re face apel la un proces chimic iar I
ultimul, la un sistem de reglare fizic. \
In cazul unei reglari chimice a tern- !
peraturii, procesul de combustie in or- !
gane are loc astfel incat variatia caldu- '
rii produse este in func\ie de tempera-
tura sangelui fara totU$i sa depa$easca
valoarea de 1,2 W/kg corp, valoare
care constituie precizia metabolismului
de baza. Urmare a temperaturii resim-
\ite, subiectul tinde catre un echilibru 1
care se poate traduce printr-o acti-
vitate mai mult sau mai putin impor-
tanta (exemplu: frecarea mainil or la
senza\ia de fri g). Foamea $i setea joa-
ca un rol important in asigurarea unui
anumit metabol ism: cre$terea combus-
(mers, mi$care, munca etc) $i, in acest
tel, metabolismul se descompune:
M = Mt+ Mm
in care: M - metaboli smul [W];
Mn1 - partea mecanica a metaboli smu-
lui; Mt - partea pur termica a metabo-
lismului.
Ca ordin de marime, Mm este mai
mica in raport cu Mt, astfel ca randa-
mentul mecanic:
1J = Mm < 0,2
M
Energia produsa de organism este e-
vacuata in mediul ambiant (circa 80 %)
sub forma de caldura:
prin convec\ie de la suprafa\a corpu-
lui la aer;
prin conductie de la suprafata cor-
pului la suprafe\ele cu care vine in
contact (exemplu: pardoseala);
prin radia\ie de la suprafata corpului
catre toti pere\ii care-I inconjoara;
prin evaporare de la suprafa\a pi elii ;
prin caldura con\inuta in vaporii expi -
ra\i;
prin convec\ie respiratorie;
prin transpira\ie.
In tabelul 2.3.2 se dau cateva exem-
ple de descompunere a metaboli smului
pentru diferite activi ta\i $i un subi ect
standard.
Suprafata corpului uman nu are
aceea$i temperatura, in plus variaza in
functie de acti vitate $i temperatura am-
biantei (fig. 2.3.1 ).
Temperatura medie a pi elii unui indi-
vid imbracat se poate calcula cu relatia
lui Fanger:
fem = 35,7 - 0,0153 Mt (C) (2.3.1)
Tabelul 2.3.2. Exemple de valori ale metabolismului uman
Nr. crt . Activitatea
M Mt Mn,
w
'
w [W]
I
1 Somn 75-80 75-80
I
0
2 Asezat in reoaus 105- 110 105- 110 0
-
3 In oicioare relaxat 125- 130 125- 130 0
4 Mers 1, 6 km/ h oanta 5 % l 250 230 20
5 Mers 14 km/ h oa11ta 5 %' 420
I
375 45
'
6 Munca de laborator 170

I
'
170 0
7 Munca la masini unelte I
290 260

30

'
8 Munca cu looata 460 390
I
70
'
9 Munca de saoat
I
630 510

120 I
I
10 Activitati in casa
I
180 180 0 I
11 Secretari at 125 !
125
I
0
12 Gimnastica 360
I
330 30

'
13 Munca leiera cu bratele 180
'
160
I
20 I
14 Teni s 480 ' 450
I
30
I I

Corpul uman are, in repaus, o tem-
peratura a pielii mai ridicata. Pe masu-
ra ce activitatea cre$te, temperatura
scade daca, binein\eles, caldura este
evacuata mai rapid (fig. 2.3.2).
Daca temperatura cre$1e peste valo-
ril e de contort , cre$te circulatia periferi -
ca a sangelui, inro$ind pielea, $i tempe-
ratura corpului cre$te odata cu schim-
burile termi ce prin evaporare $i convec-
tie. Daca aceste schimburi nu sunt
eficiente pentru racirea corpului, pot
interveni glandele sudoripare $i corpul
va incepe sa piarda apa prin transpira-
'
ti e, apa luand caldura de vaporizare de
la organism, care se race$te.
In absen\a activita\ii glandelor sudo-
ripare, organismul pierde pu\ina apa
prin respira\ie $i evaporarea directa a
apei care traverseaza pielea. Evapora-
rea a 1 I de apa face posibila pierde-
rea unei cantita\i de caldura de apro-
ximativ 2550 kJ.
lmportanta fenomenului de evapora-
re depinde de diferenta de presiune a
vaporilor de apa de la suprafa\a pielii $i
din aerul ambiant, ceea ce face ca, la
temperatura egala, transpira\ia sa fi e
evacuata mai rapid cu cat umiditatea
ambiantei este mai mica. Cand feno-
menul de evaporare nu este suficient

(.)
5

-
-
- A__
_ID 35
0..
-
- -
-
"'
- -
-
-
- _,,,...-
_"' 30
-

/
1
_,
::i ,
::i
_,
0.
_,

0 25
_,
(.)
v/.
_,
a
"'
_,
b
_,
::i - - - - -
;;; 20


ID
0.
15
I I I I I I I I I I I I I I I I
.
. -
I-
10 15
20 25 30
T emperatura an1bianta LC]
Fig. 2.3.1 . Temperatura superficiala
a corpului uman in repaus in functie
de temperatura ambianta:
a - temperatura medie a pie/ii
lmbracate; b - temperatura
superficiala medie (corp dezbracat)
1 - picioare; 2 - maini ; 3 - tors;
4 - cap; 5 - reel.

(.) 36
0
-
= 35
ID
0. 34
"' 33
QJ
32

c
"' 31

.2 30
ro

QJ 29
0. 0
E

I
I
'
50
!
I
'
'-

'
'

"'-
'
i
100 150
QJ
I-
Pierderea energetica a pielii
200
[W/ m
2
]
Fig. 2.3.2. Temperatura medie
a pielii in functie de activitatea
fizica a corpului uman.

I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 2: Baze climatice fiziologice
' '
pentru evaCLJarea totala a caldurii, SU-
bi ectul este expus lmbolnavirii (dureri
de cap, tul burari circul atorii), fenomene
fr ecvente In lncaperile suprapopulate
sau neventil ate.
Pentru o ambianta se pot defini 4
zone de microclimat pentru organismul
uman, $1 anume:
- rece;
- indiferenta - corespunzatoare con-
fortului termic;
- calda cu cre$terea fenomenului de
.
tra nsp ira tie;
- supralncalzita In care nu este po-
sibila efectuarea unei munci timp
lndelungat.
in anumite industrii (sticlarie, meta-
lurgie) productia nu poate fi efectuata
decat la temperatura mai ridi cata.
Chiar $i o temperatura ridicata poate fi
suportata timp indelungat fara mari in-
conveniente, daca lmbracamintea este
lejera sau corpul este aclimatizat. Or-
ganismul este incomodat daca resimte
o cantitate de caldura mai mare de

1 kW/ m2, caz In care randamentul fizic

si intelectual scade simtitor. Un exem-

plu de scadere a randamentului fizi c,
pentru o activitate intensa, este oferit
de figura 2.3.3.
2.3.2. Schimbul termic al omului
cu mediul ambiant
Referitor la importanta schimburilor
t ermice ale corpului uman cu mediul
ambiant au fast realizate numeroase
studii , dar rezultatele acestora sunt rar
'
100

ci'2.. 80

I
I
I

c
60 <D
E - mis
<U
40
u
- 2,0 mis
c -4.0 mis
<U
20 a: '
!
22 24 26 28 30 32 34 36
Temperatura efectiva (C]
Fig. 2.3.3. Diminuarea randamentului
In functie de temperatura ?i de viteza
de mi?care a aerului.
[WJ
160
140
120
100
1--.....
'-._
-
, .
"-

80
60
40
20


0
., . -"
4
1
-
, Z ,
-
'
. .

;; '-.

10 14 18 22 26 30 34 38 ["CJ
Fig. 2.3.4. Cedarile de caldura
ale organismului uman
(individ normal imbracat,
in repaus ?i in aer calm) [W]:
1 - evaporare; 2 - convectie;
3 - radi ati e; 4 - conductie.
In concordanta. Chiar si masuratoril e
efectuate prezinta o dispersie impor-
tanta.
P. 0. Fanger a prezentat un model
si mplifi cat al schimbului de caldura
om-mediu dar sufici ent de exact pen-
tru studiul unei ambian\e termice. Daca
se are In vedere ca omul mai poate
primi caldura $i de la mediul inconju-
rator $i tinii.nd seama ca pentru men\i -
nerea temperaturii corpului omenesc la
o valoare constanta, pierderile de cal -
dura catre mediul ambiant trebuie sa
fi e echivalente cu caldura interna pro-
dusa, OM, bilan\ul termic poate fi scris
sub forma:
OM = Ocv + Or + Ocd + Oev +
+ Ovap + Deres + Otr [WJ (2.3.2)
in care Ocv - caldura cedata prin
convectie la suprafata corpului [W];
Or - caldura schimbata prin radiatie [W];
Ocd - caldura schimbata prin conductie
[W]; Oev - caldura cedata prin evapo-
rare de la suprafata pielii [W];
Ovap - caldura continuta In vaporii ex-
pira\i [W]; Ocres - caldura cedata prin
convec\ie respiratorie [W]; Otr - caldu-
\ ra cedata prin transpiratie [W];
I Os = Ocv + Or + Ocd = caldura percep-
I tibila (sensibila);
01, = Oev + Ovap + Deres + Orr = caldura
la ten ta.
Pentru calculul aproximativ al fiecarui
termen din ecua\ia (2.3.2) se pot utiliza
urmatoarele rela\ii (dupa Fanger):
Ocv = acvScv(tv - t1) [W] (2.3.3)
in care: acv - coeficient de transfer
termic convectiv intre corp $i mediul
ambiant,
'=v = max[ 2,38 (t - t;f
25

v; - viteza de miscare a aerului ambiant
'
in jurul subiectului (v; = 0,05 ... 0,3 m/s);
tv - temperatura medie a imbracamin-
t ei; t; - temperatura mediului ambiant;
Scv - suprafata corpului supusa schim-
bului convectiv, Scv = FvSc (Sc =
= 1,8 m
2
); Fv - factor de imbracaminte,
Fv = 1 + 0,077 Rv; Rv - rezistenta ter-
mica medie pentru imbracaminte
[m
2
K/W] sau clo;
1 clo = 0, 155 m2 K/W.
Pentru valori medii ale lui Rv se
poate utiliza rela\ia recomandata de
normele ISO TC- 159.
Rv = 0,75 L.Rv,; + 0,08 [clo] (2.3.4)
Valori Rv.i sunt indicate in tabelul 2.3.3
Q, = arSr(tv - tmr) [W] (2.3.5)
in care: ar - coeficient de radiatie
intre suprafata corpului $i suprafetele
interioare ale incintei, cu valoarea de
5,75 W/ m2K, ce corespunde unei emi -
sivitati medii, a suprafetei corpului, de
0,95; Sr - suprafata de schimb radiant
a corpului, [m
2
], Sr = F,FvSc; Fr - factor
ce tine seama de pozi\ia subiectului
(a$ezat = 0,696, in picioare = 0,725) cu
o valoare medie Fr = 0, 71; tmr - tempe-
ratura medie de radiatie. Se poate deter-
mina cu suficienta aproximatie cu relatia:
_ Y,S 8;
t,,, - IS
[oC] (2.3.6)
cu: S ; - suprafata delimitatoare i',
8; - temperatura suprafetei i.
Calculul exact al Jui tmr este mult mai
complex (\inii.nd cont de factorii de for -
ma ai suprafetelor de . schimb radiant) .

In cadrul activitatii de investigatii sau
de proiectare relatia 2.3.6 este unanim
acceptata.
Ocd = A Sr (tr - ipd) [W] (2.3. 7)
in care: A - coeficientul de conducti -
vitate, mediu al incal\amintei
(A = 10,25 W/ m2K); Sr - suprafata
Tabelul 2.3.3. Valori ale rezistentei Rv,i, pentru diverse tipuri de imbracaminte
-
lmbracaminte oentru barbati 10
3
R v.i lmbracaminte oentru femei 10
3
Rv,;
Maieu de corn 90 Slip . 20
Slip 80. Sutien 60
$art tio oantalon ' 155 Combinezon scurt 200
Camasa subtire

Combinezon luna 300

.
mii.neci scurte 220 Sort oantalon 155
maneci lunai 340 Bluza leiera 310
Camasa aroasa Bluza aroasa 455
maneci scurte 390 Rochi e U$Oara 340
mii.neci lunai 450 Rochi e aroasa 1 080
Vesta lejera 230 Fusta subtire

155
Vesta aroasa 450 Fusta aroasa 340
Pantalon subtire 250 Pantalon subtire 400

Pantalon aros 500 Pantalon aros 680

Pulover. subtire 310 Pulover subtire 260

Pulover oros 570 Pulover aros

I
570
Jacheta subtire 340 Jacheta subtire 260
Jacheta aroasa
i
570 Jacheta aroasa 570
'
Sosete
i
60 Colant ' 18

-
lncaltaminte lncaltaminte
'

sandale 30 sandale 30
. .
60 mocas1n1 oantof 60
.
' 125
.
125 c1zme
:
c1zme

'



Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
talpilor [C]; tr - temperatura talpilor
[C); tpd - temperatura pardoselii [C].
Datorita valorii reduse, acest transfer
de caldura, in general, se neglijeaza.
Oev = 0,41 [43,2 - 0,052 Mr - Pv {ti)]
[W] (2.3.8)
in care: pv (t;) este presiunea partiala
a vaporilor din aer, la temperatura am-
bianta; Mr - partea termica a metabo-
lismului [W];
Ovap = 0,0023M[44 - pv {t;) )[W) (2.3.9)
Ocres = 0,0014M (34 - t;) [W] (2.3.10)
Orr = 0,42(Mr - 58, 1) [W] (2.3.11)
definit de totalitatea conditiilor de mi -

croclima care determina o ambianta
'
placuta in care omul, fie se odihne$te
' sau se recreeaza, fie lucreaza cu ran-
dament ridicat, in ambele situa\ii ne-
fiind necesara solicitarea sistemului
termoregulator. Senzatia de contort
este asigurata de o serie de factori,
principali, legati de schimbul normal de
caldura al omului cu mediul ambiant -
temperatura, viteza, umiditatea relativa
a aerului, intensitatea activitatii, tempe-
ratura medie de radiatie a elementelor
'
Un mod de evaluare a componentelor
fluxului total este oferit de figura 2.3.4 !;>i
in tabelul 2.3.4 pentru individ normal
imbracat, a$ezat, fara activitate fizica, ,
intr-o ambianta, practic calma, la para-
metrii ce se intalnesc in incaperi publice
delimitatoare ale incaperii, rezisten\a
termica a imbracamintei) $i de o serie
de factori secundari (puritatea aerului,
iluminat, estetica incaperii etc.). Starea
de contort mai este influentata de ano-

timp, starea vremii, varsta, sex etc.

Pentru incaperile de produc\ie, notiu-
nea de contort este inlocuita cu notiu-

(sali de reuniuni, teatre). In calculul insta-
latiilor de climatizare se pot utiliza $i va-
lorile din tabelele 2.3.5 $i 2.3.6.
2.3.3. Condilii de contort termic,
condiJii de munca
Confortul termic al incaperilor este

nea de munca, corespunzatoare activi-

1 tatii desfa$Urate. Conditiile de munca
trebuie sa asigure desfa$urarea muncii
cu randament ridicat $i mentinerea sta-
rii de sanatate. Pentru o serie de pro-
cese de produc\ie, parametrii microcli-
Tabelul 2.3.4. Degajarile de caldura vapori de apa ale organismului uman
(individ activitate normal imbracat,
.
in aer calm, umiditate relativa 50 /o)
T emperatura Caldura Caldura Caldura Degajarea
aerului sensibila latenta to ta la de vapori de apa
oc
w w w a/h
10 136 21 157 30
12 126 21 147 30
14 115 21 136 30
16 106 21 127 30
18 98
'
23 121 33
20 92 27 119 38
22 85 33 118 47
24 77 41 118 58
26 69 49 118 70
28 58 59 117 85
30 47 69 116 98
32 33 81 114 116
Tabelul 2.3.5. Evacuarea caldurii de catre organismul uman (dupa VDI 2078)
Cat. de munca T emoeratura aerului
oc
18 20 22 23 ! 24 25 26
Os sensibila) JY{l 100 95 90 85 75 75 70
Organism in repaus
Oh latenta) w 25 25 30 35 40 40 75
Or totala w 125 120 i 120
.
120 115 115 115
Pierderi orin evaporare q/t 35 I 35 [ 40 50 60 60 65
Munca area Or

270 210 I 210 270 270 270 270 I VV

Munca medie Os [WJ 155 I 140 120 115 I 110 105 ; 95
Tabelul 2.3.6. Evacuarea globala de caldura de catre organismul uman
pentru diferite activitati
Activitate Pierderi calorice
w
I
lntensitatea activitatii W/ m
2
]
'
Somn 60 -
35
Culcat 80 - ' 45 '
Munca de birou:
normal a$ezat 100 I
I 55
la ma$i na de scri s 150
I
II 85
Mers lent 3 km/h 200 111
'
110
Mers rapid (6 km/ h 250 IV 140
Munca fortata (o\elarii) >300
.
-
>170

matului, determinati pe considerente
tehnologice, nu coincid cu conditiile

optime de munca. In aceste situatii se
recurge la un ansamblu de masuri (mij-
, loace de protec\ie individuale, instalatii
1
de ventilare, reducerea activitatii, izola-
' '
i rea sau termoizolarea utilajelor etc.)
, care sa reduca influenta nefavorabila a
' '
i conditiilor de mediu asupra starii de
sanatate a oamenilor $i a randamentu-
lui muncii.
Senzatia de cald sau rece in interio-

rul incaperilor depinde, in principal, de

componentele: temperatura aerului $i
reparti\ia acesteia in timp $i in spatiul
de $edere, temperatura medie de ra-
dia\ie $i unghiul solid sub care ocu-
pantul este situat fata de suprafetele
cu diferite t emperaturi, umiditatea
aerului, viteza aerului in zona de lucru
(zona de $edere), imbracamintea,
efortul depus, ce constituie parametrii
confortului termic, la care se adauga
direc\ia de mi$care a aerului, partile
, din corp expuse curentului, turbulenta
! mi!;>carii etc.
I
2.3.3. 1 Temperatura aeru/ui interior
Temperatura aerului interior, t;, in
zona de lucru, constituie o baza relati-
va buna pentru a caracteriza o micro-
clima. Variatii relativ reduse ale tempe-
raturii aerului interior sunt sesizate ime-
diat de organismul uman care trebuie
sa faca fata, rapid, noilor modificari,
pentru a mentine, constant, schimbul
de caldura cu mediul ambiant. Modul
cum este resimtita aceasta variatie
' '
' face ca domeniul de valori pentru tem-
peratura interioara sa fie stabilit statis-
tic. Din punct de vedere fiziologic, igie-
ni$tii estimeaza ca temperatura aerului
i
i care va conveni mediului unui individ
I a$ezat, normal imbracat $i fara activi-
1 tate fi zica, se situeaza in jurul valorii de
+22 C, iarna, $i 22 .. . 26 C, var a, pen-
tru temperaturi exterioare medii. Pentru
corpul dezbracat se considera ca tem-
peratura optima este de +28 C.
Aceste temperaturi sunt valori medii
care trebui e sa fi e reconsiderate in fie-
care caz. 1n zil ele calduroase de vara $i
pentru o $edere de scurta durata in
ambian\e climatizate este recomandabil
Fig. 2.3.5. Zona de contort
admisibila in functie de temperatura
aerului ambiant (DIN 1946).
I. de ventilare climatizare Capitolul 2: Baze climatice fiziologice
mentina o temperatura in jurul valorii
(20 + le )/2 (t,, - temperatura efectiva a
aerului exterior). Pentru un individ
normal imbracat, efectuand o activitate
lejera exista o zona de confort admisi-
bila, reprezentata in figura 2.3.5.
larna. in incaperile ventilate sau cli -
matizate, trebuie avut in vedere ca
mi$Carea aerului in jurul corpului pro-
duce, inevitabil, raciri care trebuie
compensate prin mentinerea unei tem-
peraturi de 22 C. Experienta a aratat
ca, in incaperiie unde lucreaza femei,
sectii de receptie $i control , ateliere de
croitorie etc., temperatura trebuie sa
fi e mai ridicata, catre 23 ... 24 c. In in-
caperi le unde activeaza sau locuiesc
persoane in varsta, temperaturile tre-
buie sa fie mai ridicate spre deosebire
de cele unde stau tineri (exemplu ca-
zarmi) unde temperaturi le nu trebuie sa
depa$easca 18 C. Camerele de dor-
mit sunt mentinute adesea la tempera-
turi joase 15 ... 18 C.
S-a estimat ca pentru un numar
mare de subiecti urmatoarele tempera-
turi sunt recomandate:
- activi tate statica 19 C
- activitate U$Oara 17 C
- magazine 19 c
- spalatorii 24 C
- munca fi zica intensa 12 C
Pentru persoane care efectueaza o
munca fizica, temperatura trebuie sa
fie cu atat mai joasa cu cat munca
cere un efort mai intens. Temperaturile
optime sunt e$310nate intre 10 si 18 C
in functie de activitate:
- turnatorii si forja
- linii de montaj
- ateli ere diverse
10 ... 12 C
12 ... 15 C
16 ... 18 C
Pentru o ambianta. cu o temperatura
data, un rol important in asigurarea
unei calitati termice i1 are uniformitatea
temperaturii . In toate incaperile incalzi-
te sau ventilate, in functie de sistemul
de incalzire si/sau de distributie a ae-
rului, de temperatura corpuril or de in-
calzire silsau de temperatura de refula-
[ml
2,7
/(
)
cs CP ,
I
v
RJ
2
v
RE
I!
( (_
0
re a aerului, in functie de temperatura
exterioar a, exista un gradient de tem-
peratura atat in plan orizontal cat si in
plan vertical. Figura 2.3.6 prezinta ca-
teva valori medii pentru gradienti verti-
cali, pentru diferite tipuri de sisteme de
incalzire.
Unitormitatea temperaturii se obtine
printr-o conceptie arhitecturala adec-
vata si un sistem de incalzire functio-
nand continuu. Sistemele de incalzire
care realizeaza eel mai bine acest de-
ziderat sunt incalzirea cu apa calda cu
corpuri plasate pe parapetul ferestrei $i
prin pardoseala si corpuri de incalzire
in apropierea suprafetelor vitrate.
Pentru asigurarea conditiilor de
contort optim diferenta de temperatura
intr-un acelasi plan orizontal nu trebuie
sa depa$easca un ecart de 2 C de la
valoarea considerata intr-o ambianta
ventilata si 1,5 C intr-o incapere
climatizata.
2.3.3.2 Temperatura medie de radiafie
Schimburile termice ale organismului
uman sunt in functie de temperatura
medie a peretilor, platonului si pardo-
selii incaperii, ingloband si corpurile de
incazire, denumita temperatura medie
de radiatie, tmr, care se poate calcula
cu relatia:
t [C) (2 3 12)
,,.,- I,A ..
unde: A reprezinta fiecare suprafata
(perete, corp de incalzire, fereastra
etc.); t - temperatura corespunzatoare.
Cantitatea totala de caldura sensibila
degajata de corpul uman este:
0 = (acv + ar) Sv (tv - t;) [W] (2.3.13)
Valorile acv si ar sunt sensibil echiva-
lente, adica temperatura aerului si cea
a peretilor sunt identice sau apropiate,
cantitatea de caldura cedata prin ra-
diatie este egala cu cea prin convectie,
in conditiile in care subiectii sunt in re-
paus. Cand se misca, valoarea acv
creste, deci si caldura cedata prin con-
l/ CJE
/

/
F5 f/ Ct I
v
(v J
,/
'=o
I
16 18 20 22 24 16 18 20 22 24 16 18 20 22 24
-(oCJ
16 18 20 22 24 26
Fig. 2.3.6. Gradientul de temperatura al aerului in centrul unei incaperi,
in regim stafionar, pentru diferite sisteme de incalzire
temperaturi interioare de baza:
CS - incalzire prin pardoseala; CP - incalzire prin plafon; RE - radiator in
parapet; RI - radiator pe perete interior; FR - soba din teracota; FO - soba din
fonta; CAI - incal zire cu aer cald cu circulatie naturala cu iesirea aerului pe
peretele interior; CAE - incalzire cu aer cald cu circulatie tortata cu evacuarea
aerului pe peretele exterior .
vectie creste, in timp ce ar ramane
constant. Raportul acvlar este deci
variabil.
Daca temperatura peretilor scade cu
1 C aceasta este echivalenta la un su-
biect in repaus, cu scaderea tempe-
raturii ambiante. Temperatura aerului si
cea a peretilor au, intr-o anumita ma-
sura, o influenta egala asupra reincalzi -
rii corpului uman, lucru de care s-a ti-
nut seama prea putin in cercetarile
asupra ambiantelor termice.
Temperatura medie a peretilor incin-
tei trebuie sa fie apropiata de tempera-
tura aerului. Daca se afla mult sub va-
loarea temperaturii aerului interior (e-
xemplu: iarna) o ambianta cu t; = 20 C
va fi resimtita ca foarte rece si va
trebui ridicata cu mult peste 20 C,
30

<I>
25
'5

<I>
D
21
<I>
20
'5
<I>
E

16
::J
(ij 15
ID
0.
E
<I>
10 t-
10 15 20 23 25 30
Temperatura aerului ti [C]
Fig. 2.3.7. Delimitarea zonei de
contort in funcfie de temperatura
aerului de temperatura medie
de radiafie:
- zona de contort; lrs - temperatura
rezultanta uscata; k - coeficientul
global de transfer termic.
t 20
s
Qi
a;
(j;
0.
"'
""
ro
0
'a5
c
"" (ii
u
-=
(j;

g. o r- -+r--/-t---1----1---1
"'
"' :;
ro
(j; -6 t----lt----1---+---I
0.
E -8L_ _ __J_ __ _,_ __ _j_ _ ___J
-2 -1 0 10 20
Temperatura exterioara [C]
Fig. 2.3.8. Temperatura superficiala
interioara (temperatura ambianta -
20 C); diferenta de temperatura
Mi= k t:, t/a = k M/8:
a - geam simplu; b - geam dublu cu
diverse a/catuiri; c - caramida - 24 cm.
,

,.


,I
'

Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
te cuprinse intre 19 si 23 C. Tempera-
turil e superficiale interne ale peretilor
exteriori sunt date pentru o tempera-
tura exterioara te = - 1 O C.
Figura 2.3.8 reprezinta temperatura
superficiala interna a peretelui pentru
diferite temperaturi exterioare. Chiar
daca temperatura exterioara este foar-
pentru a se obtine o senzatie de i
contort. Se numeste temperatura
rezultanta uscata in aer calm
temperatura medie intre temperatura
aerului $i temperatura medie a peretilor
$i Se mascara in (C) CU Un glob-
termometru (un termometru montat
intr-o sfera de 10 cm diametru). 0 am-
bianta este considerata calma daca ' te scazuta, temperatura peretelui nu
i trebuie sa fie niciodata sub 16 C. Fi -

viteza aerului este sub 0, 1 m/s.
' I
Exi sta, de asemenea, o temperatura
rezultanta care permite fixarea unui ni-
vel de confort intr-o ambianta data si '

este in functie de temperatura rezultan-
ta uscata, de viteza aerului $i de umi-
ditatea relativa.
Figura 2.3.7 reprezinta zona de con-
tort pentru temperaturi rezultante usca-

u 2
0
-
1
., 10 1-------, - -+/--+--1
-Q)

<U

a. 5 1----+--,'<-+--+--1
:::J
(fJ
<U

:::J 0 1--- 7'-+---+ - -+- -1
-<U

Q)
a.
E
Q)
1-
- 10
-20 - 10 0 10 20
Temperatura exterioara [ C]
Fig. 2.3.9. Temperatura superficiala
interioara a ferestrelor clasice:
1 - geam simplu; 2 - geam dublu;
3 - fereastra termoizolata.
Fe
+2oc
85 88 99
- 15c
- >-
+2oc
a
Fe
+18C
131 116 109
- 15c
__ ,,..
+ 13c
c
gura 2.3.9 permite evaluarea tempera-
turii superficiale interne pentru diferite
tipuri de ferestre {clasice) $i cele cu
straturi de aer care au o temperatura
superficiala in jur de 18 c.
Temperatura superficiala a peretilor
este puternic influentata de pozitia cor-
pului de incalzire iar schimbul de caldu-
ra om-mediu este influentat si de po-
zitia acestuia in incapere (fig. 2.3.10).
25
o\o
-
<;)<;)
u
" .
,

-20
.
><U
u

Q) ,ro ',
E
"'"
. cs
:::J

15 <U 0

:::J
-

<U
'
Q)

a. 10
E
CD
I-
5 I I
10 15 20 25 30
Temperatura ambianta ["CJ
Fig. 2.3.11. lnfluenta umiditatii
aerului asupra confortului:
1 - a$ezat; 2 - munca usoara;
3 munca medie; 4 - munca grea.
Fe
+2oc
136 116 105
- 15c
+20C
__ ,,..
b
45c 3oc 25c
Fe
+ 1s c
116 11 6 116
- 15c
+5c
so
d
Fig. 2.3.10. Schimburile term ice ale organismului uman in functie de tipul de
incalzire (cifrele de deasupra subiectilor reprezinta cantitatea
de caldura emisa [W] pentru amplasamentul considerat):
a - radiator in parapetul ferestrei; b - radiator in peretele interior; c - plafon
cald; d - pardoseala :;;i plafon cald :;;i incalzire de perete incorporata in parapet.


In anumite cazuri, cantitatea de cal-
dura radianta primita sau cedata poate
fi importanta atat sub aspect cantitativ
cat $i al uniformitatii . Cazurile de
schimb termic asimetric conduc la stari
de inconfort. Diferente de 20 ... 30W/m
2

sun! u5or perceptibile; o reincal zire asi-

metrica a unei parti a corpului, exem-
plu capul, cu mai mult de 40 W/ m2
provoaca un inconfort sigur. Atunci
cand inaltimea parapetului nu este su-
' ficienta si nu se poate instala un corp
! de incal zire radianta, efectul peretelui
rece trebuie compensat printr-o tem-
peratura a aerului mai ridicata.
Probleme mai delicate in ceea ce
prive5te temperatura peretilor, se pun
i in cazul sistemelor de iricalzire prin
plafon, prin pardoseala sau pereti ra-
dianti .


In concluzie. confortul termic depin-
de de temperatura medie, intre tempe-
ratura aerului si cea a peretilor inconju-
ratori. Diferenta dintre cele doua tern-

peraturi trebuie sa fie mai mica si
trebuie sa se raporteze la valoarea de
! 20 ... 22 C cand pierderile de caldura
I ale corpului uman sunt reglate. Di -
ferenta intre temperatura aerului si
temperatura medie a peretilor trebuie
sa depa5easca 3 C. Pe de alta parte,
temperatura superficiala interioara a
peretilor nu trebuie sa aiba diferente
mari pentru ca organismul sa cedeze
caldura in mod uniform.
2.3.3.3 Umiditatea aerului
Cum pierderile de caldura ale orga-
nismului uman se fac partial prin eva-
porarea de la suprafata pielii, rezulta
ca umiditatea relativa a aerului joaca
un rol important in gradul de contort.
lntensitatea fenomenului de evaporare
depinde. pe langa alti factori ( t;, v;, ac-
tivitate etc.) si de diferenta tensiunilor
de vaporizare intre apa de la nivelul
pielii si vaporii de apa continuti in aer.
Umiditatea aerului este caracterizata
prin umiditate relativa, punct de roua
sau temperatura dupa termometrul
urned.
La temperatura ambianta normala de
20 C schimburil e termi ce prin evapo-
rare au un rol secundar si, deci, umidi -
tatea aerului nu este atat de importan-
ta, la aceasta temperatura, pentru gra-
dul de con fort (figura 2.3. 11 ). Chi ar si
pentru temperaturi mai ridi cate, orga-
ni smul nu inregistreaza direct senzatia
de umiditate. Cresterea umiditatii nu

poate fi sesizata decal cu senzatia de
tempera tura.
in incaperil e climati zate se considera
ca limitele, superi oa a si inferioara, al e
nivelului admi sibil al umiditatii relative

sun! 70 %, respectiv, 35 o/o (Norma

DIN- 1983 minimurr 30 %).
Atunci cand um1ditatea relativa este
'
I. lnstalatii de ventilare si climati zare Capitolul 2: Baze cl imatice ~ fiziologice
. .
sub 35 %. cazuri intalnite frecvent iarna,
in incaperile incalzite se remarca fa-
vorizarea apari(iei prafului care carbo-
nizeaza la atingerea corpuril or de i ncal-
zire dand na:;; tere amoniacului sau altor
gaze iritante pentru aparatul respirator.
Pe de alta parte, mucoasele cailor
respiratorii se usuca producandu-se o
stare de di sconfort. Din acest motiv se
limiteaza inferior umiditatea relativa la
35 %, in sezonul rece.
Umidita(i relative ale aerului interior
depa:;;ind 70 % favori zeaza, in perioa-
da rece a anului , formarea condensa-
tului pe fat a interioara a pere(ilor exte-
ri ori, ducand la apari(ia mucegaiului :;; i
ciuperci lor cu mirosuri specifice, ceea '
ce creeaza o stare accentuata de in-
confort.
In corela(ie cu cre:;;terea temperaturii,
umiditatea incepe sa joace un rol din ce
in ce mai important, prin evaporarea ei
de la suprafa(a pielii . Experien(ele au
aratat ca limita inferioara a con(inutului
de umiditate pentru un individ, normal
imbracat :;; i in repaus, situat in jurul lati -
tudinii nordice de 45 se situeaza in ju-
rul valorii de 12 g/kg ( fig. 2.3.12). Se
constata ca pentru o umiditate rel ativa
de 60 % transpiratia se produce la
+25 C :;;i pentru un nivel de 50 %, la
+28 C. Astfel se poate determina limita
superioara de contort prin prevederea
unui nivel de umiditate cu atat mai sca-
zut cu cat temperatura cre$te. Pentru o
persoana efectuand o munca fizica,
punctul de roua al curbei de transpira-
\i e trebui e sa fie scazut. Pentru tempe-
raturi dupa termometrul urned, intr-o in-
capere atingand valori de 30 ... 32 C, se
estimeaza ca :;;ederea unei persoane nu
este posibila decat un timp scurt (fig.
2.3.12). Cu cat activitatea persoanei
cre:;;te, timpul de :;;edere se scurteaza
considerabil. Pentru o expunere de
scurta durata, temperat urile limita supe-
ri oare de la care trebuie efectuata o pa-
uza pentru racirea organismului, se pot
lua din fi gura 2.3. 13 in conformitate cu
tabelul 2.3.6.
2.3.3.4 Viteza de mi?care a aerului
interior
Viteza de mi $care a aerului constitui e
un alt parametru al confortului termic.
Atat timp cat omul se afla in aer liber
el nu este deranjat de mi $carile aerului
cu amplitudine scazuta, dar nu acela$i
lucru se intampla intr-o incapere unde
el este sensibil, chiar si la viteze mici
ale aerului. Senza\ia de inconfort este
resimtita cu atat mai mult cu cat tem-
peratura aerului in mi $care este mai
mica decat temperatura medi ului ambi-
ant $i cand aceasta scade dintr-o parte
a corpului .
Principalele inconvenien\e ale insta-
la(iil or de ventilare $i climati zare sunt
curentii de aer :;; i zgomotul. Anumite
persoane resimt o stare de incontor t la
o refulare mai slaba a aerului iar allele
nu sesizeaza nimic. Persoanele in vars-
ta sunt mai sensibil e la curen\ii de aer
decal tinerii . Transferul de caldura :;;i
apa necesita, aproape intotdeauna, un
minimum de mi:;;care a aerului. Deter-
minarea limitelor ce se impun mi :;;carii
aerului pentru a nu dauna confortului
este difici l de stabilit $i numai in con-
di(ii medii ca :;;i pentru temperatura :;;i
umiditate, varsta, sex, rasa etc, imbra-
camintea jucand un rol important.
Difi cultatea principala consta in
aceea ca aerul dintr-o incapere ventila-
ta nu este niciodata in repaus. Direc\ia
$i viteza aerului se schimba in fiecare
punct sub actiunea diferen(elor de
temperatura $i a for(elor de iner(ie.
Este cert ca amplitudinea $i frecven\a
varia\iilor de viteza au o influenta asu-
pra senzatiei de contort a organi smului
uman.
La temperaturi uzuale de 20 ... 22 C,
optimum de viteza, determinat experi -
mental, este cupriris intre 0, 15 $i
0,25 mis. In norma DIN 1946 limitele
valorilor pentru viteza aerului se
considera conform figurii 2.3. 14. Aces-
te valori corespund mediei aritmetice a
vitezei aerului intr-un loc dat, pentru un
individ in activitate, a:;;ezat $i mediu
imbracat. Se poate accepta sa se de-
pa:;;easa aceste valori cu 10 % pentru
un numar maxim de 10 puncte de ma-
sura :;;i daca timpul de expunere nu de-
pa$e$te 1 minut.
in cazul in care un individ desfa:;;oara
tabelului 2.3.6); k, - coefici ent de tr ans-
mi sie termica a pielii = 10 ... 20 W/ m2K
(in medie k, = 15 W/ m
2
K); Rv. i - rezis-
ten\a termi ca, [m
2
K/W]; ae - coeficient
superfi cial exterior, ae "' 9 W/ m2K in
aer calm.
Aceasta ecuati e este reprezentata in
figura 2.3. 15 pentru diferite activitati
metaboli ce si rezistente ale imbraca-
mintei (ANFOR). in figura 2.3. 16 este
data temperatura optima operativa in
func(ie de intensi tatea muncii :;;i rezis-
ten\a imbracamint ei pentru PMV = 0 $i
<p = 50 %
2.3.4. Condi!ii locale de contort
De:;; i corpul uman poate fi neutru
intr-un mediu anume, adica ecua\ia de
contort termic sa fi e sati sfacuta, nu va
exista contort termic daca o part e a
corpului este calda :;; i o alta rece_ Acest
di sconfort local poate fi cauzat de un
camp de radia\i e asimetric (exemplu:
ferestre reci sau radiatoare calde), de
contactul cu o pardoseala calda sau
rece, de un gradient de temperatura
vertical sau de 0 racire convectiva a
corpului (senza\ia de curent).
Radiatia termica asimetrica
in birouri $i in cladirile de locuit ra-
dia\ia asimetrica este, in principal, da-
torata ferestrelor reci :;;i plafoanelor in-
calzite, iar in cladirile industriale se da-
toreaza corpurilor de incalzire cu infra-
ro$ii, echipamentelor fierbin(i sau reci,
sau tuturor laolalta_ Asimetria radia\i ei
poate fi descri sa de un parametru nu-
mit temperatura asimetrica de radia\ie, o activitate sus(inuta $i daca rezi sten\a
termi ca a imbracamintei sale este mai
mare se pot admite viteze mai mari ale
aerului.
. Mpr, definita ca diferen(a dintre tempe-
~ raturil e radiante a doi pere(i plani opusi
1
unui element mic plan. Temperatura
2.3.3.5 imbracamintea
imbracamintea joaca un rol conside-
rabil asupra senza\iei de contort. Se
poate resim\i senza\ia de bine, foarte
rapid, intr-o incapere mai rece, dar im-
bracat mai gros :;;i, invers, intr-o inca-
pere mai calda, cu o imbracaminte mai
lejera.
lzola\i a termica data de o \inuta ves-
timentara poate vari a in limite foart e
largi . Rezisten(ele termice, Rv,;, pentru ,
cateva elemente vestimentare sunt da-
te in tabelul 2.3.3 iar pentru anumite
an::.ambluri vestimentare in tabelul 2.3-7
Daca se admite drept criteriu de i
contort ca temperatura medi e cutanata
a unui individ in repaus sau intr-o acti -
vitate lejera trebui e sa ramana cons-
tanta, se poate defini o temperatura de
contort le cu rela(ia:
le= to-q-( 1/ k; +Rv.r+1fae) [CJ (2.3.14)
unde lo - temperatura organismului
uman, to = 37 C; q - cedarea de cal-
dura a organi smului (W/ m2] (conform
planului radiant, /pr, este temperatura
uniforma a incaperii in care fluxul inci-
dent radiant, pe o parte a elementului
0
Zona de
acti vitate
normala
12
%
x
Fig. 2.3.12. Cur ba de transpi ratie
~ curba li mit a de activit ate
profesionala i n diagrama aer ului
urned:
1 - curba de transpi"a\je; 2 - curba limit.ii
de activitate profesionala; 3 - curba de
incepere a condensatului.
Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare

mic radiant, este acelasi ca in mediul
real. Temperatura planului radi ant este ,
I
un parametru care descrie efectul ra- i
dia\iei termice pe o directie, spre deo- 1
I
sebire de temperatura medie de radia- i
'
tie, tmr, care descrie radiatia pe toate '
suprafe\ele inconjuratoare. Aceasta se
poate calcula cu rela\ia: .
tpr = t1Fp-1 + t2Fp-2 + .. .. + tnFp-n (2.3.15) !
10
0
[mbar]
0
""
<s
0 10 20 30 40 50
Temperatura rcJ
50
40
x
30 0
Q.
"'
>
-c
0
10
Fig. 2.3.13. Temperatura )>i umiditatea
aerului maxime admisibile pentru
o )>edere de scurta durata, in functie
de activitate (dupa DIN 33403):

<Jl
-....
E

>
-
-
I - munca usoara;
II - munca fizica usoara;
Ill - munca fizica medie;
IV - munca fizica grea
0,4
I I I
ISO 7730 (8. 1984)
0,3
a bca
I

b e
I
I

I
I
'
I
I
I
I
I
'
I
I
I
I
I I I
L.
:J
:J
I I
v
I I
'iJ I
I I

I '
;1 I

(])
ro
ro
0,2
(])
-
1n care:
tn - temperatura suprafetei n;
Fp - coeficientul unghiular intre un e-
lement de suprafata mica si suprafata
respectiva.
'
si/sau disconfortul racirii sa apara la pi-
cioare, desi corpul, ca intreg, poate fi,
termic, neutru.
ISO 7730 recomanda gradientul ma-
xim de temperatura a aerului, intre 0, 1
Relatia este valabila pentru suprafete
cu emisivitate mare (majoritatea materia-
lelor de constructii), pentru diferente mici
intre suprafetele incaperii si deoarece
suma coeficien\ilor unghiulari este 1.
Studiile aspra asimetriei de radiatie
s-au finalizat in stabilirea unor limite
pentru temperaturile radiante plane de
catre ISO si ASHRAE. Limita in directia
verticala este de 5 C si in directia ori-
zontala de 10 C. Amandoua aceste Ii-
mite se refera la un plan orizontal mic
(asimetrie verticala) sau la un plan ver-
tical mic (asimetrie orizontala) la 0,6 m
deasupra pardoselii.
I si 1, 1 m deasupra pardoselii, de 3 C,
I
1 pentru persoane asezate, iar ASHRAE,
Gradient vertical de temperatura
a aerului
I
acelasi gradient, intre 0, 1 si 1,7 m,
pentru o persoana in picioare.
Pardoseala calda sau rece
larna, senza\ia de picioare reci este
o cauza obisnuita a disconfortului ter -
mic printre subiec\ii sedentari in birouri
si locuin\e. Aceasta poate fi datorata
unei temperauri scazute la nivelul par-
doselii si/sau unei stari generale a per-
soanei. Marja de temperaturi pentru o
pardoseala mochetata si un picior gol
este intre 2 si 28 C. Materialul pardo-
selii nu are influenta semnificativa pen-
tru piciorul incal\at. 0 tempeartura op-
tima a pardoselii este de 25 C pentru
persoane asezate si 23 C pentru per-
- .
soane 1n m1scare.
Temperatura aerului intr-o incapere,
in mod normal, nu este constanta, ci
creste pe verticala de la podea spre
plafon, sau variaza orizontal de la un
perete sau fereastra exterioara catre un
perete interior. Gradientul de tempera-
tura vertical este, in mod particular, o
sursa de disconfort pentru 0 persoana
sezand sau in picioare. Daca acest
gradient este mare, disconfortul incal- ,
zirii poate sa apara la nivelul capului I
Pentru activitate usoara, sedentara,
. iarna, ISO 7730 recomanda o tempera-
! tura a pardoselii intre 19 si 26 C, iar
i ASHRAE, intre 18 si 29 C. Aceste
I limite sunt aplicabile subiec\ilor incal-
tati corespunzator.
,
r
I/
'
I
'
DIN 1946-P.2
- - -
I
I
I
Vrteza locala a curentilor de aer
Curentul este definit ca o racire ne-
dorita a corpului uman datorata misca-
rilor de aer. Este una din cele mai frec-
vente cauze de inconfort in interiorul
c
d/ d

tp
/
Activitatea:

1.0 met


I
I
I
'
'
i
0
L 28
:'.. 26 normal.a. -t--t-- -1-- I
E
- 24 1- --"'J- ::...q----+--+--+- --+--l
VJ
e'. 22
20 t-- 1- -f'-'.:. '

I I "
,
' I
-
TI
(])
E
I
J
I
-
1.2
I
I
I
-
18 f----+- -+----'1'.:
Q)
ro
N
(])
-
>
,'I
0, 1
0
20


' '
' ,
I
I I
J
I 1.4
- - - -
I ' 'I I
lmbracamintea
a = 1, 25 cl o; b = 1,0 clo; c = 0,75 clo; d = 0,5 clo
I I I
22
24 26
28 30 32
Temperatura aerului interior, t; [C
0
]
Fig. 2.3.14. Viteza medie a aerului In functie de activitate, rezistenta
lmbracamintei ;;i temperatura aerului interior (DIN 1946; ISO 7730).
Tabelul 2.3.7. Rezistenta termica pentru cateva combinatii vestimentare
Vestimentatie Rv clo
- subiect dezbracat 0
- imbracaminte leiera sort, camasa 0,5
- camasa, oantalon,sosete Si incal\aminte 0,7
- salooeta clasica de lucru 0,8 ... 1,0
- tinuta soort cu vesta 1,0
- imbracaminte, sub sal ooeta 1,25
- \inuta de iarna cu palton 1,5 ... 2,0
!
E- 16 f----+---+-- -1-
Q) 14 L___J _ __L _ __L _ _J._ ......1.-".__J
1- 0 50 100 150 200 250 300
Rezistenta termi ca [m
2
Kll<W]
Fig. 2.3.15. Ternperatura resimlita
In aer calm In functie de rezistenta
termica a lmbracamintei.
VJ
c
Q)
-c:
[m2KJW]
0 0,05 0, 1 0, 15 0,2 0, 25 0 3
[W/m
2
]

0 2,0
Gradul de izolare a imbracamintei [ clo]
Fig. 2.3.16. Ternperatura
optima operativa.
'
1. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 2: Baze cl imatice fi ziologice
u.nei cladiri raci te sau incalzite. Curentul
produce un efect de racire a pielii prin
convecti e care este dependenta de
diferenta de temperatura intre aer si
piele, viteza aerului , amplitudinea fluc-
tuatii lor de viteza a aerului , adica de ni - i
velul de turbulenta.
Fanger propune o corelati e intre vite-
za medie, temperatura aerului si pro-
centajul de insatistacuti ; ca urmare
ASHRAE ;;i ISO folosesc un maximum
al vitezei medii a aerului de 0, 15 mis,
iarna, si 0, 25 mis, vara ( fig. 2.3.14).
Senzatia de cu.rent este semniticativ
influentata de intensi tatea turbul entei
curentului de aer. Pentru un procentaj
dat de insati stacu\i , o viteza semnifica-
ti v mai mare este permisa daca Tl (in-
tensi tatea turbul en\ei) este mai mica. ln-
fluenta Tl asupra temeilor este u5or mai
ridi cata decat asupra barba\ilor, dar
numai la viteze mici, si se manitesta, in
general, la nivelul corpului . Procentul de
insatistacuti poate ti calculat cu relatia
propusa de Fanger si acceptata de
marea majoritate a cercetatorilor:
Pl = (34 - fi)(v, - 0,05)b(a + cTI) (2.3. 16)
unde Pl - procentajul de insati stacu\i
(%); Vi - viteza medie a aerului [mis];
fi - temperatura aerului (
0
C] ; Tl - inten-
sitatea turbulentei ; a - constanta =
3, 143; b indice = 0,6223;
c - const anta = 0,3696.
Domeniil e celor trei parametri folosi\i
in ecua\ia (2.3.16) sunt:
20 C < fi < 26 C;
0,05 mis < Vi < 0, 4 m/s si
0% < Tl < 70 %.
Procentajul de insatistacu\i poate fi
cuprins intre 1 O si 20 % .
Cercetari mai recente au aratat ca
vi teza aerului pe care o adoptam in ace-
leasi conditii de contort poate imbraca
valori diterite in tunctie de gradul de tur-
bulen\a al miscarii . Dezvoltarea tehnolo-
giilor de vart a cerut, pentru climatizarea
spa\iilor aterente, debite de aer mai
mari , debite care conduc i n sectiunile
transversale de lucru la viteze cores-
punzator mai mari decat cele care rezul -
ta din diagrama de contort. Apar astfel
curgerile unidirec\ionale, nu.mite in mod
gresit curgeri laminare (pentru ca mi5ca-
rea este turbul enta), mi :;;cari cu turbu-
len\a mai scazuta care nu produc in-
conf ort in condi!iile unor viteze mai
mari. Mayer si Fanger au indicat, sub
torma grafi ca, noil e dependen\e dintre
turbulenta. viteza si temperatura me-
diului ambiant (temperatura resimtita).
Cu ajutorul curbei din fi gura 2.3. 18 se
poate determina coeficientul de schimb
superficial, acv, pentru a nu crea senza-
tia de inconfort. De exmplu, pentru o
temperatura resi m\ita de 22 C coeti-
ci entul o:cv ::; 12 W/ m
2
K. Pe baza valorii
determinate cu ajutorul fi gurii 2.3. 18, acv
:;;i a curbei corespunzatoare din fi gura
2.3. 17 se poate gasi abaterea standard
,,s" sau ,,imprasti erea", respectiv, abate-
rea medie a vitezei aerului dintr-o distri -
butie normala de tip Gauss:
1,(- )2
S=' I L., v - v,
V n - 1
cu o valoare medie aritmetica a viteze-
lor momentane

n
(in care n este numarul de masuratori,
iar Vi viteza medie a aerului). Conti-
nuand exemplul rezulta pentru acv = 12
o valoare s = 7, 15 cmls. La o viteza
medie a aerului Vi = 10 cm/s, turbul en-
ta trebui e sa nu depa5easca
Tl = (7, 15/10)100 % = 71,5 %, iar la
Vi= 30 cm/s,
Tl :::; (7,15/30) 100 % = 23,8 %.
Se vede deci ca poate ti asigurat ace-
lasi confort atat la 0, 1 mis cu o turbu-
lenta de 71 ,5 % cat si la 0,30 mis cu
o turbulenta de numai 23,8 %.
2.3.5. lnfluente diverse
Alaturi de cei sase factori mentiona\i
I - temperatura aerului , temperatura
I medi e de radia\ie, umiditatea si viteza
I aerului, imbracamintea, intensitatea ac-
\ tivitatii - denumiti si factori principali ai
I confortului termic, exista o serie de alti
I factori - secundari (continut de praf,
I gaze, vapori, mirosuri, iluminat, starea
electrica etc.) - care concura la rea-
lizarea unei microclime confortabile
pentru o incapere.
2.3.5. 1 Confinutu/ de praf
in incaperile de locuit si birouri , bine
intretinute, continutul de praf din aer
este normal si scazut, ceea ce nu intlu-
enteaza starea de contort. Totusi iarna,
in zilele foarte reci , praful din aer este
carbonizat de corpurile de incalzire,
mirosurile degajate fiind resimtite de
persoanele sensibile.
Aerul din localurile publice are un
con\inut de prat mai mare, ceea ce
poate provoca iritarea mucoasei si a
cailor respiratorii. Aceste fenomene se
pot accentua si complica in anumite
industrii (metalurgica, a mat eri alelor de
construc\ii etc.) in care pratul poate
provoca anumite tulburari de sanatate
ceea ce a tacut necesara elaborarea
uncr norme generale si de protectie a
muncii (NGPM etc.) referitoare la con-
centratiile de praf ce nu trebuie depa-
site intr-o ambian\a.
2.3.5.2 Gaze, vapori, mirosuri
Prezenta acestora in aerul unei am-
biante este datorata surselor interioare:
mobili er, tencui ala, t apet, obiecte vop-
si te sau a altar materi ale de constructii,
toaletelor, locurilor de preparare a hra-
nei (bucatarii , oficii) dar si prin apart de
aer exterior ce poate sa con\i na po-
luan\i , in functi e de zona unde este
amplasata cladirea (zona urbana, in-
dustriala, de trati c intens etc.). in afara
de actiunea directa asupra organismu-
lui, aceste nocivi ta\i pot reac\iona chi-
mic, intre ele, producand mucegaiuri ,
ciuperci sau alte produse de descom-
punere. Marea majoritate a acestor
produse dezagreabile sunt compu5i or-
ganici complec5i.
in incaperile industriale (cura\atorii
chimice, vopsitorii etc.) produsele se-
cundare ale proceselor tehnologice,
prezente in atmosfera de lucru, au o in-
tluen\a nefasta asupra contortului si/sau
a sanatatii organismului. Aceste incaperi
trebuie prevazute cu instalati i de venti -
lare avand un debit de aer controlat.
0 poluare parti culara a majorita\ii in-
caperilor este cea produsa de tumul de
\igara care con\ine un nu.mar important
de particul e, atat solide cat si gazoase;
1g de tutun produce 0,5 pana la 1 I de
furn. 0 singura tigareta degaja 70 mg
de CO. Pentru a nu se depa:;; i valoarea
termica limita de 5 ppm de CO, este
necesar sa se dispuna, pentru o \igara,
de un volum de aer proaspat de
700,915 = 12,5 m31h (1mg/ m3 CO = 0,9
ppm). Ceea ce pentru o incapere de
30 m3 corespunde o rata de schimb de
::;?24


i; 16
u
Q)
>
12
u
_Q
E 8
u
<Fl
4
I
__.i..---
vv
/v
,...v
l--<' <J.c =< CV! +< .7h
v
V'
I I
t
Tl = 2:.
I
-
V
I
.I . I
8 16 24 32 40 48
Abaterea 's" [em's]
Fi g. 2.3.17. Abaterea st andard, s,
a vitezei medi i a aerului .
I ,
I I i
18 22 24 26 28
Temperatura mediului ambiant rc1
(valabila pentru Tl =40%)
Fig. 2.3.1 8. Coef icientul
de schimb superficial, acv
(dupa Fanger E. Mayer).

,.
'
'

Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
12,5/30 = 0,42 h-
1
. Nefumatoriii sufera,
foart e adesea, o iritare a mucoaselor si
cailor respiratorii , iar copiii sufera de
di sfunctionalitati si imbolnaviri ale cai-
. . .
nuclee de condensare = 500 10
7
/ I.
Concentratia limita de la care sunt

percepute mirosurile, de altfel foarte

variabile, este conform tabel 2.3.8.
lor respiratorii. Cei mai toxici compo-
nenti ai fumului de tigara sunt nicotina
$i oxidul de carbon; chiar si la concen-
tratii mici provoaca persoanelor sensi-
bile $i copiilor gre\uri $i un inceput de
intoxicatie. In incaperi le unde se fu-
I
I Eliminarea mirosurilor se face prin:
I condensare (racire sub punctul de
roua), absorbtie cu ajutorul unor solutii,
adsorbtie cu ajutorul carbunelui activ,
combustie etc.
,
meaza mult (restaurante, cluburi de i
noapte etc.) concentratiile au aproxi- j
mativ urmatoarele valori : CO = 0,01 % 1
in volum = 100 ppm; nicotina =
5 mg/ m
3
; particule = 300 000 part/I;
Umiditatea modifica diferit modul de
percepere ol factiva. Mirosurile de tutun
$i de bucatarie sunt mai putin intense
atunci cand nivelul de umiditate este
crescut $i, dimpotriva, mai intense,
pentru mirosul de cauciuc, vopsea sau

.
I linoleum. Aceeasi absorbtie o pot avea
I anumite materiale (pereti, mobila etc.)
. dar este foarte variabila. Dupa o peri -
: oada de expunere prelungita la un mi -
l ros, survine acomodarea. Exi sta pro-
' duse cu mirosuri aromatice care pot
I
! masca mirosurile urate.
I Volumul de aer proaspat (exterior),
pentru absorbtia $i evacuarea mirosuri -
lor produse de organism, depinde, pe
de o parte, de volumul de aer proaspat
necesar pentru o persoana $i, pe de
alta parte, de gradul de poluare; pentru
aceste situatii varia intre 10 $i
50 m
3
/ h persoana.
Tabelul 2.3.8. Actiunea nociva a unor gaze vapori asupra organismului uman,
dupa K.G. MULLER
Substan\a Formula
chimica
Greutatea
moleculara
Densi- Moarte
ta tea ins tan ta-
, nee sau
rapida
Perico! de
moarte sau
imbolna-
vire la
. .
1nsprrare
0,5 ... 1 ora
lnspirat mai
multe ore
nu este
indiferent
Pragul de I
excitatie al

mirosului
Concetratia
. -
maxima
admisa
Acid clorhidric HCI 36,46 1,5 5,5 1,8 .. . 2,6 0,01 0,07 0,007 5
Acid fluorhidric I HF 20,01 0,8 , - 0,5 0,05 ... 0,025 . - 0,002 3
Alcool butilic C4H9-0H . 7 4, 12 3, 1 - 0,22 - 0,078 0,3 100

Alcool etilic C2Hs-OH 46,07 1,9 - 9,5 .. . 19 2 ... 5 - 1,9 1 000

Alcool metilic CH3-0H 32,04 1,3 - , - 0,5 - 0,26 200
. Alcool orooilic ' C3H1-0H 60, 10 2,5 : - - - - 0,98 400
Aldehida formica H-CHO 30,03 1,2 - 0,8 - 0,025 0,0012 1

Amoniac NH3 17,03 0,7 3,5 ... 7 1,5 ... 2,7 0, 1 0,035 0,035 50
Anilina C6Hs-NH2 93, 13 3,9 - 1 - 0,5 <0,002 0,019 5
Benzen I C6H6 78, 11 ! 3,2 ' 64 20 ... 30 5 ... 10 , 1 0,026 8
Benzina C1H16 100, 16 ' 4,2 - 30 ... 40 5 ... 10 1,25 , 2 500
Bioxid de carbon C02 ' 44,01 1,8 360 ... 550 90 ... 120 20 ... 30 inodor ' 9 5 000
Bioxid de suit S02 64,07 2,7 5,5 1 ... 1,7 0,02 ... 0,03 0,01 0,013 5
Brom I Br2 159,83 6,6 ! 5,5 0,04 ... 0,06 0,01 0,033 0,0007 0, 1
Bromura de metil CH38r 94,95 3.9 80 8 - - 0,08 20
Clar Cl2 70,91 2,9 2,5 ... 3 0,1 ... 0,15 0,01 0,01 0,0015 0,5
Cloroform CHCl2 119,39 5 350 .. . 410 80 .. . 200 25 .. . 30 - 0,05 10

Clorura de etil ; C2HsCI 64,52 2,7 400 .. . 800 160 ... 270 3 - . 2,6 1 000
Clorura de etilen CH2Cl=CH2CL 98,97 4, 1 - - - 0,023 0,8 20
Clorura de meti l CH3CI 50,49 2, 1 300 ... 600 100 ... 200 1 ... 2 - 0,105 50
Clorura de vinil , CH2=CHCI , 62,50 2,6 , - - -
1
inodor , 0,013 5
Dicloretilen CHCI = CHCI 96,95 4 ' - 15 - - . 0,79 200
Eteretilic C2Hs-O-C2Hs 74,12 3, 1 124 31 5,5 0,001 1,2 400
Fosaen COCl 2 98,92 4, 1 0,8 ... 2 0,02 ... 0, 1 0,005 .. . 0,01 0,02 0,0004 0, 1
Freon 12 CF2Cl2 1 120,92 5 - 1 000 ... 4 000 ! 140 ... 150 . - 4,95 ' 1 000
Hidroaen arseniat I AsH3 77,93 3,2 0,2 ... 0,3 0,02 .. . 0,03 0,01 0,004 0,0002 0,05
Hidroaen fosforat PH3 34 1,7 1,7 0,56 ... 0,84 0, 14 0,005 0,00015 0, 1
Hidroaen sulfurat H2S 34,08 1,4 1,2 ... 2,8 0,6 .. . 0,84 0,1 ... 0,15 0,001 0,015 10
Mercur vaoorr Ha 200,61 - i - - - - 0,0001 0, 10
Oxizi de azot ! NO; N02 30,09; 46 1, 2; 1,9 : 0,45 0,05 ... 0, 1 , - 0,01 0,009 5
Oxid de carbon CO 28. 01 1,2 6 ... 12 2 ... 3 0,2 inodor 0,055 50
Oxid de etil ena H2C-O-CH2 44,05 I 1,8 - I - - : - I 0,09 50
Oz on 03 48 2 - 0,03 0,001 ! 0,0002 i 0,0002 0, 1
Percloretilena CCl 2=CCl 2 I 165,85 6,9 : - - - - I 0,67 I 100
Sulfura de carbon CS2 I 76,14 3,2 i 15 10 ... 12 l 1 .. . 1,2 0,003 I 0,03 i 10
T etraclorura de carbon CCl4 153,84 6,4 ' 19 ! 6,4 ... 12.8 0,6 0,45 0,065 10
Tetraclorura de etan
1
CHCl2=CHCl2 167,87 7 50 - 0,05 i - 0,007 i 1
Toluen C6Hs-CH3 92, 14 3.8 75 19 10 1 - 0,75 200
Tricloretan CH3-CCl 3 ! 133,42 . 5,6 I 15 ... 17 ' 11 .. . 15 1,2 0,55 ' 1,08 200
Tricloretilena CCl2-CHCI 131,40 5,5 I - - - - 2,6 50
Xilen CH3-C5H4-CH3 106, 17 4,4 I 88 22 - - I 0,87 i 200
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~ fiziologice
. .
i n incaperi le cu un ni vel mai scazut
de ocupare (locui nte. birouri ) acest vo-
lum de aer proaspat este usor de rea-
Ji zat prin neetansei tati le usil or si feres-
trelor (ventilare naturala). Economia de
energie face necesara etam;;ei tatea
deschiderilor ceea ce face ca acest vo-
Jum de aer sa scada la 1/1 0 din eel
prevazut, ceea ce duce la realizarea
introducerii controlate a unui debi t de
aer, impiedicandu-se in acest tel di s-
persia mirosurilor in toata cladirea si
fiind asigurate si condifiil e de igiena.
in incaperil e cu densi tate mare de o-
cupare (teatre, sali de reuniuni) si in
cele in care nu exista interdi cti e pentru
fumat est e indi spensabil a o instalatie
de venti lare mecani ca. Aceasta ventila-
re mecani ca este, evident, necesara in
toate incaperi le industri ale in care dife-
ritele procese tehnologice elibereaza
gaze si vapori nocivi . Ameliorarea starii
aerului se va obtine prin prevederea
sistemelor de ventilare locala cu epura-
toare de aer inainte de evacuarea in at-
mosfera.
in tabelul 2.3.9 sunt date valorile
concentratiilor maxime admisibi le
(CMA) pentru gaze si vapori, in tabelul
2.3. 10 pentru pulberi (netoxice) si in
tabelul 2.3. 11 pentru hale zootehni ce.
in cazul incaperilor din cladirile
social-cultural e, administrative si de
locuit, in care nu se destasoara proce-
se tehnologice (exceptand garajele,
bucatariil e, spalatoriile etc), in majorita-
tea cazuri lor, degajaril e de gaze nocive
se rezuma la C02 eliminat de oameni
in procesul respiratoriu (tab. 2.3. 12). 0
parte dintre substan\e prezinta o ac-
tiune nociva foarte pronuntata, chiar la
durate scurte de expunere sau inhalare
si la concentrat ii mi ci (tab. 2.3.8) ne-
cesitand masuri complexe, atat pe linia
procesului tehnologic, a masurilor de
protecti e a muncii cat si a instal atiilor
de ventilare. 0 alta categori e de subs-
tante prezinta. in amestec cu aerul in-
caperilor (in anumite procente volumi -
ce), peri col de inflamabilitate sau ex-
plozie (tab. 2.3.1 3), fiind necesara ven-
til area incaperilor respective, astfel in-
cat, in nici un moment, sa nu se ajunga
la limita inferioara de explozie sau la
temperatura de inflamabilitate.
Puritatea aerului interior , respectiv
concentratia unor noxe in aerul inca-
peri lor, este influentata in mare masura
de noxele existente in aerul exterior si
care sunt introduse. in incaperi , odata
cu aerul de ventilare. Bioxidul de car-
bon este prezent pretutindeni dar, ala-
turi de acesta. se gasesc si alte noxe,
mai ales in incaperi le fabrici lor sau pe
platformele industri ale ale maril or com-
binate, a caror concentrati e se poate
stabili prin masuratori la fata locului . in
unele si tua\ii (platforme cu aer puternic
I
I
I
I
Tabelul 2.3.9. Concentratiile maxime admisibile (CMA) de substante toxice
in atmosfera zonei de munca
Caracte- Concentra\ia
Nr.
Denumirea substantei ri sti ci admisibila fmq!m3
crt.
Medie Vari
1 Acetona 200 500
2 Acid aceti c 15 20
3 Acid cianhidric 0,3 1
4 Acid clorhidric - 5
5 Acid formic 1 3
6 Acid sulfuric si anhidrida sulfuri ca 0,5 1
7 Acrol eina 0,3 0,5
8 Alcool etilic 500 1 000
9 Al cool metili c
p
260 300
10 Amoniac 15 30
11 Arsen si comousi oraanici c 0,01 0, 1
12 Benzen c
p
15 30
13 Bioxid de carbon 5 000 10 000
14 Bioxid de clor 0, 1 0,3
15 Bioxid de suit lanhidrida sulfuroasal 5 10
16 Brom 1 2
17 Bromura de metil
p
400 500
18 Clor - 1
19 Clor-benzen 50 100
20 Cloroform (triclormetan) oC
p
30 50
21 Cupru (fumuri) - 0,2
22 Cuoru loulberil 0,5 1,5
23 Diclor-difluor-metan (freon 12) 2 000 3 000
24 Eter etili c 300 800
25 Feno I
p
5 10
26 Ferovanadiu (praf) 0,5 1,5
27 Fluor 0, 1 0,2
28 Fosfor (aalben) 0,05 0, 15
29 Fosaen (clorura de carbonil) 0,2 0,5
30 Furfurol 15 10
31 Xenon 300 500
32 Hidrazina DC
p
0, 1 1
33 Hidroaen sulfurat 10 15
34 lod 0,5 1
35 Mercaotan (metil si etil\
-
1
36 Mer cur
p
0,05 0,15
37 Mercur (comousi oraanicil
p
- 0,01
38 Metan 1 200 1 500
39 Naftalina 20 30
40 Nicotina
p
0,3 0,6
41 Nitrobenzen
p
4 6
42 Nitroalicerina
p
0,05 2
43 Oz on 0, 1 0,2
44 Oxid de calciu 2 5
45 Oxid de carbon 20 30
46 Oxid feri c (fumuri) 5 10
47 Oxid de maaneziu (fumuri) 5 15
48 Pentaclorura de fosfor 0,5 1,5
49 Plumb si comousi (in afara de PbSl 0,05 0, 1
50 Propan 1 400 1 800
51 Seleniu si comousi exorimati in Se 0, 1 0,2
52 Stir en 50 150
53 Sulfura de carbon
p
10 20
54 Terebentina
p
400 500
55 T etraclorura de carbon oC
p
30 50
56 Toluen 100 200
57 Tricloretilena 100 150
No ta: P - substante care pot patrunde in organism prin tegumente
si. mucoase intacte;
C - substan\e cu ac\iune cancerigena;
pC - substan\e cu ac\iune puternic canceri gena.
-

I

I
Capitolul 2: Baze cl imatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. impurificat) aerul proaspat pentru ven- I
til are trebuie adus de la mare distanta I

sau inaltime si, in anumite cazuri, tre-

buie epurat inainte de a fi introdus in '
incaperi. Pentru cazurile uzuale, con-
centratiile unor nocivitati in aerul exte-

rior sunt indicate in tabelul 2.3.14.
2.3.5.3 Mirosu/ ca factor
al confortului termic
Un numar mare de substante natu-
rale si sintetice sunt compuse din mo-
lecul e care au grupuri de atomi -radicali
osmosferici, cu proprietatea de a crea
senzatia de miros, prin excitarea siste-
mului olfactiv. Mecani smul excitarii
acestui simt este inca putin cunoscut 1
si sunt formul ate mai multe teorii care
incearca sa-1 explice. Mirosul, in sine,
nu este vatamator pentru organism,
insa, in afara senza\iei dezagreabile si
inconfortabile, creeaza reactii fi ziologi -
ce ca scaderea apetitului, diminuarea
consumului de apa, stari de voma, in-
..
somn11 .
De$i exista mijloace de masurare a
concentratiei de substanta odorizanta,
nu se poate masura intensitatea senza-
ti ei pe care aceasta le provoaca. Pentru
un numar mare de persoane, s-a deter-
minat concentratia medie de substanta

de la care aceasta provoaca o senzatie
de miros, numita prag olfactiv al
substantei respective (tab. 2.3.15).

Pentru a compara intensitatea miro-
sului se considera pragul olfactiv (dupa
Fanger) o intensi tate egala cu 1 olf
(limita de recunoastere). 0 intensitate
de 2 olf este concentratia dubla pragu-
lui olfactiv. Un olf este definit ca rata
medie de emisie a poluantilor de catre
o persoana standard. Este o unitate
relativa bazata pe o evaluare subiectiva
1
a mirosului si include atat simtul olfac-
l tiv cat si eel chimic. Unitatea este uti-
,
' lizata si pentru a determina marimea
celorlalte surse de poluare ca echiva-
len t cu un numar de persoane stan-
dard (olf) necesare sa produca acelasi
I inconfort ca sursa poluanta.
\ lntensitatea perceputa a poluarii cau-
I zata de o persoana standard (1 olf)
i ventilata cu 1 1/s de aer curat este
Nr.
crt.
Tabelul 2.3.10. Concentratiile maxime admisibile (CMA) de pulberi
in atmosfera zonei de munca (dupa NGPM-1996)
Concentratia
Denumirea
pulberilor


1 pol. Pentru poluanti mirositori se uti -
li zeaza dpol -ul (0, 1 pol) care se
defineste a fi intensitatea perceputa a
poluarii aerului cauzata de o persoana
standard (1 off) ventilata cu 10 1/s de

A. Pulberi cu continut de Si02 fiber cristalin I aer curat. In tabelul 2.3.16 se dau echi -
,___,___A-.1- P_u_l_ber - i

1
valente intre activitatea umana si nu-
maxima
admisa in
mg!m3
1 _ oeste 10 %
50
o/oSi0
2
, marul de off, iar in figurile 2.3.19 si
f---"- 2-+-----" in:.:: tr .::. e=-- 6.:.: s=- i

2. 3. 20 este prezentata variatia procen-

3 _ sub 5 %
8 1
tajului de insatisfacuti in functie de ni -
1--- +---- A-.2- P_u_l_b_er_i -re_s_p-ir-a-bi-le- (d-e-te-rm- in_a_te- cu- a-pa_r_a-tu-ra-- _c_ar_e_r_e_a-liz_e_az _a _ __,__ ____ ----i I velul de ventilare pentru 1 olf (fig .
curba de retinere a oulberilor, recomandata de OMS- 1986 I 2.3.19) si in functie de perceperea po-
luarii aerului (fig. 2.3. 20).
5 _ Si0
2
liber cristalin
0

05
Nivelul de poluare intr-o incapere nu
este cauzat exclusiv de emisia de noxe
B. Pulberi fara continut de Si02 liber cristalin (alumina,
carbonat de calciu, sti cla, ciment, carborund, caolin, feldspat, de la ocupanti. Astfel s-a determinat ca
lemn, faina, tutun etc 1 6 ... 7 olf provin din alte surse de polua-
_to_,__ ta_l_e __ ! re decal de la ocupantii incaperii, intr-
1--7"'---1--- _- o"--1u - l-'- be-'--r-i -re'-- s-oir-ab- i-le ________ ----------+---'-5"------l I o medie de:
f--'--4--_i::_::=-=.:.:_:...:c::..c:.::..==.:.:..:=------------------+- ---=-------j I 1 ... 2 olf de la materiale;
C. Pulberi de carbune Qn exploatari miniere cu Si02 sub 5 % )
1--8- 1--- _-
0
- ,u -'-l-ber - i -re-s-;o-ir-ab_i_le-'---'-----------'=--'----'--'----1------
2
---l ' 3 olf de la sistemul de ventilare;
9 o. Pulberi de azbest
1
2 olf de la fumul de tigara.
1--
1
-
0
-+--- E-. -F-ib-re- m-in-e-ra_l_e_a_rt_if-ic-ia-le- - ---- --- ----- --+----
3
---l i Tabelul 2.3.17 prezinta valorile debi -
11 F. Pulberi totale de cereale
4
I telor de aer de ventilare du pa diferite
1--- 1--- ----------- - - ----- -----+--------l standarde pentru un procent de 20%
12 G. Pulberi total e de bumbac, in, caneoa, iuta, sisal
2 I
de insatisfacuti ( 1, 4 dpol) $i o sarcina
G.1 - in filaturi
1-----1-------------------------+-------1 , de poluare de 0,7 olf/m2.
13 G.2 - in celelalte ooera\ii 4 I

Nata: - Fibrele sunt particule avand o lungime de peste 5 m $i un diametru i
sub 3 m cu un raport de lungime/diametru = 3/ 1. i
- Pentru pulberi de bumbac, in, canepa se va recolta un volum corespun- ,
zator de aer in functie de pulberea zonei de munca (minimum 500 I aer).
Tabelul 2.3.11. Concent ratiile maxime admise ale gazelor prafului
in aerul zonei de pentru hale zootehnice

lncaperi pentru Bioxid de carbon Amoniac Hidroaen sulfurat Prat

cm
3
/m
3
cm
3
/m
3
cm
3
/ m
3
mQ/m
3
Pasari 1 500 ... 5 000 5 ... 50 10 ... 15 50
Porci 3 500 I 30 10 50
Vite 3 500 30 10 50
Tabelul 2.3.12. Concentratiile maxime admise de C02,
2.3.5.4 Radiafia radioactiva
Materialele radioactive contin

atomi
care, fara ac\iuni exterioare, se dezin-
tegreaza $i emit radiatii a, y, neu-
troni, protoni si alte particule. Exista,
pana in prezent, aproximativ 40 de izo-
topi radioactivi naturali si 700 artificiali .
Dupa constructia bombelor atomice
si a centralelor nucleare, aerul, apa $i
solul contin mai multe elemente radi o-

active care, printre alte efecte, au o ac-
tiune nociva asupra organismelor vi i.
Radiatiile di strug moleculele din tesu-
turi le organismelor vii, modificand nu-
(Y co
2
) in aerul incaperilor
Destinatia incaperii
a/kc
in care oamenii se afla oermanent 1,5
Yco2
l/ m
3
1,0
1 cleul celul elor care, in final mor. Anu-
i mite organe sunt foarte sensibil e la ra-
: dioactivitate: splina, sangele etc.
oentru cooii $i bol navi 1,0
in care oamenii se afla oeriodic institutii 1, 75
in care oamenii se afla scurt timp 3,0
0,7
1,26
2,0
Contaminarea mai frecventa are loc
1
prin inspiratia de aerosoli radioactivi. Ei
se gasesc peste tot in laboratoarele de
cercetari nucleare, reactoare atomice,
I. de ventilare climatizare Capitolul 2: Baze climatice fiziologice
sali de izotopi in Spitale (de unde $i
necesitatea unui control riguros).
2.3.5.5 Zgomotul
Zgomotul este o suprapunere de
sunete, avand frecvente $i amplitudini
variabile, producand o senzatie auditi-
va considerata dezagreabila sau jenan-
ta. Atunci cand intensitatea sa este im-
portanta are efecte notabile asupra
somnului, respiratiei, metaboli smului $i
activitatii intelectual e (diminuarea con-
centratiei). Aceste efecte nu au loc nu-
mai la zgomote ,,inalte" ci $i la cel e cu
frecventa obi$nuita, dar care sunt le-
gate de durata de expunere, repetabi -
litate, de sensibilitatea organului audi-
tiv, momentul zilei, locul de receptare
(camera, sala, magazi n etc.).
Nivelul intensitatii unui . zgomot se
masoara in decibeli dB(A) fiind un nivel
sonar global ponderat cu o curba de
ponderare de tip A (exista curbe de
ponderare B $i C) (cap. 10).
in ceea ce prive$te zgomotul la locu-
ri le de munca exista norme ce au la
baza masurarea nivelului de presiune
acustica ponderata (A) care este deter-
minata plecand de la un indice partial
de expunere la zgomot $i de durata de
expunere in cursul unei saptamani.
Aceste norme recomanda:
in interiorul magazinelor nivelul so-
nar maxim 75 dB(A);
muzica de ambianta sa aiba nivelul
de 65 dB(A) cu intervale de niveluri
interioare;
nivelul de zgomot in locuinte nu
trebui e sa depa$easca 35 dB(A) iar in
bucatarii sa nu depa$easca 38 dB(A).
2.3.5.6 l/uminatul
Un grad de iluminare suficient con-
50
40
:e- 30
E
g20
:::>
10
z 0
50
40
"" 30
E

:::>
10
z
---- ----
,,_/
-- - i<- /
/
/
v
/
0 1 2 3 4 5 6
Nivelul mirosului receptat [dpol]
Fi g. 2.3.19. Procentajul de
insati sf acut i in functi e
de poluarea perceputa.
\
\

--
-'>
r---_
-
0
o 5 10 15 20 25 30 35 40
Debi tul de aer [l/s!
Fi g. 2.3.20 Procentajul
de insati sf acuti i n functie
de rat a de ventilare.
stitui e un element de confort. Acesta
depinde de munca efectuata si de des-
tina\ia incaperii . Caldura cedata de
iluminat la valori peste 30 ... 35 W/m2
devine inconfortabila. Se poate dimi -
nua aceasta sursa de caldura prin fo-
losirea unor corpuri de iluminat prin
care sa se evacueze aerul viciat $i
odata cu acesta $i caldura perceptibila.
2.3.6. Criterii de apreciere
a confortului
Pentru a avea o apreciere cat mai
exacta asupra unei ambiante este ne-
cesara cunoasterea a eel putin patru
factori ce o caracterizeaza: temperatu-
ra aerului, temperatura medie de radia-
tie, umiditatea :;;i viteza. Cercetari inde-
lungate au reu$it sa substituie ace$ti
parametri printr-o singura marime care
a permis aprecieri apropiate de con- ,
fortul unei ambiante, numite criterii de
contort (masura de 1ntegrare climatica). I
Dintre cele mai cunoscute, in evolutia
lor, amintim: ,
Confinutul de C02. Cre$terea continu-1
tului de acid carbonic intr-o incapere
datorita degajarilor de C02 de la per- i
soanele prezente, nu constituie decat I
0.4

o"' o,3
0
Q)
0,2
TI
::J
:J
0, 1
c
F
0
0
0 15 30 45
un indice secundar care poate sa con-
stituie un cri teri u comparativ, permi\and
cuantifi carea degradarii aerului intr-un
volum inchi s data de degajaril e
organismelor vii. Singurele excep\ii sunt
incaperil e suprapopulate, adaposturile
antiatomice sau submarinele. Se poate
vorbi de aer viciat cand continutul de
C02 este cuprins intre 0, 1 $i 0, 15 %
ceea ce corespunde unei concentratii
de 1 000 la 1 500 ppm. Efectul C02
devi ne daunator peritru organism de la
o concentratie de 2,5 %. Aerul normal
contine 0,032 pana la 0,035 %
(320 .. . 350 ppm) ajungand in orase la
0,04 % (400 ppm). in incaperile dens
ocupate $i neventilate, cum sunt salil e
de clasa, continutul de C02 poate
ajunge in 10 ... 15 min la peste
1 000 ppm, iar in cazul unui schimb re-
dus prin neetan:;;eitati la 2 500 ppm du-
pa aproximativ 45 min (fig. 2.3.21). C02
trebui e evacuat printr-o venti lare na-
turala intensa (deschiderea ferestrelor)
sau ventilare mecanica. Organi smul
uman, fara activitate fi zica, degaj3
aproximativ 15 l/h C02. Pentru a calcu-
la, pentru o incapere etan$3, volumul de
aer proaspat necesar pentru o persoa-
na, pentru a nu se depa$i concentratia
60 75 90 105 120
Timpul (min]
Fig. 2.3.21. Continutul de C02 i ntr-o sal a de clasa i n funcfie
de rata de ventilare. Volumul = 5 m3/pers.
Tabelul 2.3.13. Substant e care prezinta pericol de aprindere explozie
(dupa Normel e generale de protectie a muncii - 1996) - continuare p.32
Starea de Temperatura Temperatura Limita Materiale
Denumirea
agregare la de inflama- de autoa- de explozie folosite
substan\ei
presiune bilitate prindere [% volum pentru
normala $i in aer] stingere
20 C [Cl fCl inf. sup.
0 1 2 3 4 5 6
Acetat de etil lichid -5 460 2,2 11,4 IV, V VI
Acetat de metil lichid - 13 455 3, 1 16 IV, V
Acetil ena oaz -17,8 305 2,4 82 VI
Acetona lichid - 19 538 1,6 15,3 IV, V, VII ,
VIII
Acid acetic lichid 40 426 3, 1 12 IV, V
Acid cianhidric lichid -17,8 588 5,6 41 IV, V, VI ,
VII
Alcool eti lic lichid 9-32 425 2,6 18,9 IV, V VI
Alcool metilic lichid -1 470 6 36,5 IV, V, VI
-
Amoniac qaz -2 630 16 27 VI
Anilina lichid 71 595 1, 31 4,2 II, IV
Antracen cristale 221 449 0,63 - II , IV, V








'
Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
Tabelul 2.3.13. Substante care prezinta pericol de aprindere explozie
(du pa Normele genera le de protectie a muncii - 1996) - continuare -
O 1 2 ! 3 4 S i 6
Benzen lichid - 11 540
'
1,35 1 9,5
'
IV, V, VI,
VII

i maxi ma de C02, se poate utiliza relati a:
!
i LP= Yeo, = 20 000 ppm = 18 m3 (2.3. 17)
i y. - y, 1 500- 400 h
I
'
'
Criteriul continutului de C02 nu este
' folosit in instalatiile de ventilare sau cli -
8
Benzina lichid -24 220 ... 300 1, 1 IV, V, VI, : mat izare decat ocazional pentru deter-
____ _:_ ____ I mi narea debitul ui minim de aer proas-
Benzina solvent lichid j -58-+ 10 ! 220 ... 300 1, 1 6 IV, V, VI, pat sau pentru ventilarea naturala a
1
1 VII, VIII unei incaperi ocupata de persoane_ Fi -
.'='26::.: 0:___+-_ _-- 3.-- 00"---t--,-- =-+--:---::----!f-

- -l l g ura 2. 3. 2 2 ind i ca debit u I de a er

Bulan aaz -60 430 1,6 8,5 : proaspat pe persoana pentru ca C02
___ l-____:S::.:O'..'..'. li::: d_ --+- - ---t---' 1..::. 5.::, 0:.:: .. I sa ramana sub concentratia admisibila.
_ _ _ -..::- 9 c:. 6_t---,,-l..::- V:':- , : T emperatura pie/ii. P ielea f ii n d pr inc i-
-=---+-- 1'-': , 6::...+! --::: 8 ''::- 6- t---'- ll :-; ' 1:--- V-J I pa I u I organ pri n care se f ac sch i mb uri-
C lorura de vinil aaz -43 550 4 ! 22 IV, VI le de caldura $i apa cu mediul ambiant
Diclor benzen lichid 66 640 2,2 : 12 II , IV, V s-a cautat relatia care sa permita lega-
Dicloretan lichid l 9 413 4,8 15,9 II, Ill, IV, tura temperaturii superficiale a organis-
V, VI mului cu diferite stari ale ambiantelor_
Difenil cristale 113 578 0,7 3,4 I. II , IV, V Partile corpului au temperaturi variabile,
Dioxan lichid I 11 180 2 22 IV, V unele in raport cu altele, $i, pentru a se
Etan aaz ! - 470 3 15 VI face comparatii, se apreciaza o tem-
Eter de oetrol lichid -50 280 1,4 8,9 IV, VI peratura medie a corpului uman (mai
Eter etilic lichid -4 1 160 1,2 51 IV, VI este denumita temperatura frontala).
Eter metilic aaz -37 190 2 10 IV, V Tntr-o ambianta de 19 ... 21 c aceasta
Etil-benzen lichid 15 553 0,9 3,9 IV, V, VI temperatura este cuprinsa intre 31 $i
'
_ _: 1_: 1 .:.. 1 --+-__: 4..:: 16::.__+_ ..:: 3"', 2o.+_, 6:,,,: , 3::.: 5'-!l--"' ll ,'-'l-C V,_ , V"---l , 32 C. In pr act ica, ace st cri t er i u nu es te
Etilena aaz - 450 3, 1 32 VI U$Or de apli cat ceea ce face sa nu fie
Feno! cristale 79 715 - - II , IV t utilizat in controlul ventilarii . In general,
l.'.F....: or :::.:.:: m:::a:::: I __ t-_1c-7-:--t_ 7.3=--1-- --'- V-'- I i cu a jut or u I tempera tur ii med ii a pie Iii
Gazolina lichid -43 257 1,4 7,6 IV, V I unui subiect se poate aprecia cantita-
Glicerina lichid 160 - - - II , IV, ' tea de transpiratie degajata, ceea ce
Grasime animala solid
V, VII poate fi un criteriu de contort .
265
II , IV, V Catatermometrul. Cu acest aparat se
Gaz de cocserie
Hidrooen
Hidroaen sulfura
lzooren
Lanolina
Me tan
Motorina
Naftalina
Oxid de carbon
Parafina
Pacura
Petrol lamnant
Tetraetilnlumb
Prooan
Pronilena
Sulfura
de carbon
T erebentina
Toluen
Titei
' '
Ulei de
floarea-soarelui
Ulei de in
Ulei de oarafina
Ulei de norumb
Ulei de ranita
Ulei de
transformator
White-soirt
No ta:
aaz
aaz
aaz lichid
37
semisolid 238
aaz 161
lichid 142
cristale
aaz
subs!. ceroasa '
lichid 50 ... 58
lie hid 21 ... 58
lichid
aaz - 105
gaz
I
I

lichid -30
'
:
lichid 30
!
I
lichid 4-7
lichid i -35 ... +34
!
lichid I 234
lichid 192
lie hid 100
lichid 254
lichid 163
lichi d 135
lichid 33
5,6 I 30,4
570
4 i
75 VI
290 4,3 45,5 VI
214 1 9,6 IV, V
445 11 , IV, V
650 5 16 VI
360 II, IV, VI
560 0,9 5,9 II, IV, V
605 12,5 75 VI
310 ... 432 11 , IV, V
420 IV, V
250 ... 425 0,7 7,5 IV, V, VIII
1,8 II, IV, V
446 1,5 9,5 VI
455 2 10,3 VI
102 1 ' 81,3 II , IV, V
253 ' 0 69 '
'
IV, V
552 1,2 ! 7 IV, V
531 1,1 6,4 II , IV, V
II , IV, V
350 i II , IV, V, VII
II , IV, V
'
I
I 11 , IV V
446 II, IV, V
I
I
300 II , IV, V
270 1,4 6 IV, V
I - apa sub forma de jet compact; II - apa pulverizata sub presiune; Ill - abur;
V - spuma chimica; V - spuma mecanica; VI - gaze inerte (C02, N); VII - pulberi stingatoare;
VI II - prelate, paturi , cuverturi .
poate masura intensitatea racirii unei
atmosfere, cu alte cuvinte cantitatea
de caldura transmi sa ambiantei printr-
0 unitate de suprafata in unitatea de
timp. In practica obi$nuita, folosirea
catatermometrului este foarte limitata.
Temperatura efectiva. lntrodusa in
1923 de americani, este o metoda de
exprimare printr-o singura cifra a gra-
dului de contort. Temperatura efectiva
(sau eficace) este o temperatura fi ctiva
corespunzand unei anumite stari de
t emperatura, umiditate $i viteza a
aerului care da un contort echivalent.
In figura 2.3.23 sunt date curbe de
egala temperatura efectiva (trasate pe
baza cercetaril or experimentale asupra
unui numar de indivizi) pentru 0 per-
soana lejer imbracata, fara activitate
fi zica si in aer calm. Pentru fi ecare va-
loare a vitezei aerului corespunde o fa-
milie de curbe diferite. Temperatura
efectiva nu se masoara direct, se cal-
culeaza plecand de la t emperatura,
umiditatea $i viteza aerului pentru o si -
tuatie data. Pentru 50 % umiditate re-
lativa, temperatura efectiva este egal a
cu temperatura aerului. lnfluenta umi -
dita\ii asupra curbel or de egal a
temperatura efect iva este slaba dar
creste odata cu cresterea temperaturii
aerului .
Aceste curbe de
utilizate in Ameri ca
contort sunt larg
fara a se impune

I. de ventilare climatizare Capitolul 2: Baze climatice fiziologice

i nsa in Europa.
,,Capul artificial " al lui Lutz. Este un
aparat de masurare direc\i onala a flu-
xului termic cu ajutorul unei sfere aco-
perit e cu un strat sub\ire de izola\ie ter-
mi ca, formand patru segmente sferi ce
independente si i ncalzite cu ajutorul
unor rezistente electrice astfel i ncat
temperatura superficiala ramane Cons-
tanta. Segmentul oriental spre o
suprafata rece (pere\i exteriori ,
fereastra) va fi incalzit mai puterni c i
decal un segment ori ental spre un
perete cal d (interi or). Zona de contort
se si tueaza pentru o pierdere termi ca
de aproxi mati v 100.. . 130 W/m
2
. in
afara acestui ecart subiectul simte prea
cald sau prea rece. Fi gura 2.3.24 indi ca
profil e vert icale ale pierderilor de
caldura ale capului artifi cial pentru
diferite sisteme de i ncalzire.
Temperatura rezultantii a lui
Missenard. Este vorba de temperatura
din zona de sedere, in functie de tern-
Tabelul 2.3.14. Concentratia unor nocivitati i n aerul exterior
Nocivi tatea din aerul atmosferi c Concentratia nocivita\ii, in
[mq/ m
3
] fl/ m
3
] [buc/m3]
A. i n orase si mediul rural
1. Bioxid de carbon
- mediu rural 500 0, 33 -
- orase mi ci 600 0,4 -
- orase mari 750 0,5 -
2. Bioxid de su/f 0, 5 .. . 1
- -
3. Vapori de plumb 0, 1 - -
4. Praf:
- Mediu rural (du12a pl oaie) 0,05 - -
(oe timp de seceta) 0, 15 - -
- Orase mari
Zone cu locuinte 0.4 - -
Zone industri ale 0, 75 - -
5. Microorqanisme, microbi, bacterii
- munte, mare - - -
- parcuri
- - 750
- strazi - - 4 000
B. Platforme zootehnice
1. Bioxid de carbon - 0,5 -
2. Hidroqen sulfurat - - -
3. Amoniac - - -
4. Praf 50 - -
Tabelul 2.3.15. Pragul olfactiv al diverselor substante
Substanta Praqul olfactiv [mq/I] Descrierea mi rosului
Acroleina
35. 10-
4
qrasimi arse
Acid butiric 01 10
6
foarte neolacut
Acid valeriani c 26 10'
7
foarte neplacut
Alilmerca12tan 15 10
8
foarte neplacut, usturoi
Amoniac 26' 10-
6
puterni c i ntepator
Bioxid de suit
79.10-
4
intepator iritant
Clor 29 10
6
outernic neplacut
Cam for 01 -10
2
out erni c neolacut
--
Dimetil amina 11 -10-
4
puterni c neplacut
Di sulfura de alil 0610
8
puternic neplacut
Etil mercaptan 04 10-8 varza stri cata
Feno I 12- 10-
4
varza stricata
Hidroqen sulfurat
I
15 10
7
oua stri cate
Oz on 20 10
5
usor iritant
-
Ska l o I 0 1-10-
4
fecale
Sulfura de meti l 51-10-
6
lequme stricate
--
Sulfura de etil 92-10-
8
'
usturoi stri cat, neplacut
-
Tri cloretilena 96 10
4
usturoi stri cat, ne12 lacut
Tri metilami na
I
135 10
3
I
usturoi stricat, neplacut
Tabelul 2. 3.17. Rat a de ventil are prevazuta de diferite standarde
Sursa Rai a de ventilare
[l /s m
2
] m3/hm2
ASHRAE STANDARD 62/ 1989 0,7 2,52
8 s 5925 1,3 4,68
DIN 1946
I
1,9 6,84
peratura rezultanta uscata, viteza si
umiditatea relati va a aerului . Tempera-
tura este masurata cu un ,, termometru
rezultant" ce se compune dintr-o sfera
de cupru, innegrita la exteri or, avand
di ametrul de 9 cm in care este un ter -
mometru cu mercur. Sfera este imbra-
cata cu doua benzi din tifon, acoperind
36 % di n ea, si ale caror capete sunt
umezite. lndica\iile aparatul ui devin in-
exacte cand viteza depaseste 0,2 mis.
Alte aparate de masurare 5i/sau cri -
t erii de apreciere. Exista si al te aparate
care pot cuanti fica diferite criterii de
, apreciere asupra ambiantelor termi ce
folosite cu precadere in medi ci na si cli-
matologie dar mai pu\in utilizate in am-
biante termi ce:
temperatura echi valenta masurata
cu eupatheoscopul lui Dutt on;
fri gorimetrul lui Davos sau fri gorime-
trul directional al lui Frank;
termometru glob, masurand tempe-
ratura sensibila dupa Vernon;
formul a de contort a lui Van Zuilen;
j formul a lui Fanger, permite determi-
: narea influen\ei parametrilor confortului
I in vederea determinarii procent ului de
I sati sfacu\i . Formula este complicata si
inadaptabila unui calcul normal. Figura
2.3.25 reprezinta un exemplu de apl i-
ca\ie;
inregistratorul de contort termi c al
5,0
c5vol _ ---- - -(?)
2,0
Q)
1,0
'6 0 5
N'
0 0,3
0
Q)

:::>
0,05 r--t---+-@c=o-T"-t-+-i--t---+-n,..+--J

0 0,5 1 2 5 10 20 50 100
O Oebi tul de aer proaspat
pe persoana [m
3
/hl
Fig. 2.3.22. Debitul de aer proaspat
pentru o persoana, in functie de
concent rati a de C02 admisibil a:
a - munca intensa - 400 W degajari;
b - munca usoara - 200 W;
c - asezat 100 W;
- aer expirat; 2 - incaperi subterane;
3 - concentra\ia maxi ma admi sibila in
1
industrie; 4 - con\inutul maxim pentru
un birou; 5 - indi cele lui Pettenkofer;
6 - aer exteri or.
Tabel ul 2.3.16. Valoril e olf
corespunzatoare
diferit elor activitati umane
Activitate Numar de olf
Persoana sedentara (1 met) 1
Persoana activa (4 met) 5
Persoana foarte activa (6 met) 11
--
Fumator in tim12ul fumatului 25
Fumator (medie) 6
..

'
'

'

:

/
' " '

Capitolul 2: Baze climatice fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare

lui Fanger, pus la punct de BRUEL &
KJAER. Este un detector sensibi l care
simul eaza impresia resimtita de orga-
ni smul uman i n ambianta $i, cu ajutorul
unui calculator care memoreaza numa-
rul de semnale, permite det erminarea
procentajului de insati sfacuti (PPD) ple-
cand de la formul a lui Fanger;
analizorul de ambianta termica pus
la punct de SCHLUTER este un aparat
capabil de a masura temperatura
aerului , a peretil or, umiditatea $i mi $Ca-
ril e aerului.
in concluzie se poate spune ca nu
exista un criteriu sau un indice de ma-
surare a tuturor parametrilor de confort
$i nici aparate care printr-o singura ma-
surare sa poata indica o valoare sau
marime care sa caracterizeze, pe de-
plin, confortul. Pe de alta parte, fiinta
umana este rati onala, nu un automat,
deci resimtirea actiunii ambiantei asupra
organismului este perceputa subiectiv.
-
In conditii considerate optimale, sonda-
jele indica un procentaj de 5 % de in-
sati sfacuti. Aceste sondaje s-au tacut in
ambianta de laborator in care masu-
rarea parametrilor de contort a fost fa-
cuta in eel putin 12 puncte simultan.

In conditii reale, ori de cate ori vom I
dori sa avem sau sa exprimam date 1
despre confortul unei ambiante date, \
vom reveni la cele patru marimi funda- !
I
mentale: temperatura aerului , t empera-
. tura superfi ciala a peretilor $i ferestre- .
lor, umiditatea $i mi$carea aerului. Ma- I
'
I
!

surarea acestor marimi se va face cu
t ermometrul uscat, cu t ermometrul
urned, anemometre cu fir cald, iar con-
cluziile se vor deduce tinand cont de
imbracaminte, activitate, conditii locale
-
et c. lntre altele, o ambianta ideala tre-
buie sa fi e fara gaze, vapori nocivi, pul-
beri, iar nivelul zgomotului sa fi e sca-
zut. Cat despre ceilalti factori ce pot
intluenta confortul , varsta, sexul, ilumi -
natul etc., care nu toti pot fi cuantifi-
cati, tac sa nu fie posibila conturarea
cu precizi e a limitelor de vari ati e a con-
ditiilor contortabile pentru un individ.
2.4. Parametrii climatici
de calcul
2.4.1. Parametrii climatici
exteriori de calcul
'
Zona de contort pentru 0,6 clo C:J
!?i v<0,2 mis (ASHRAE- standard 55-7 4) Oj
- - - Temperatura efectiva
oc
'
2
15
x
-
Q)
10 Uj
5
0
0
I
I
I
10 20 30
I
I
I
)-temperatura
1efectiva
40
Temperatura uscata - temperatura medie de radiati e rcJ
Fig. 2.3.23. Zona de contort curbe de ,,temperaturi efective"
reprezentate I n diagrama de aer urned (ASH RAE).

.s 2,5
'"" I 3
:g 2,0
2 cald
1:' 1,5
C\l
0.
C\l 1, 0 1- --t-+-l-
Q)
u
C\l 0,5
-c
C\l
-
pr ea
cald
3
pre a
,__cald
1
2
"O
E
::>
(/)
0
50 75 100 125 150 75 100 125 150 50 75 100 125 150
Schimburi termice [W / m
2
]
a b c
Fig. 2.3.24. Pierderile de caldura ale capului artificial la distanta de 1 m
de fereastra In functie de tipul de lncalzire:
a - incalzire cu radiatoare: 55 C; b - incalzire prin plafon: 33 - 35 C;
c - incalzire e/ectrica: 26 C;
1 - segmentul sferic dirijat spre fereastra; 2 - segmentul sferi c dirijat spre
perete interior; 3 - zone de contort .
2.4.1.1 lnstala/ii de incalzire centrala
2.4.1.1.1 Temperatura aerului exterior

1arna
Calculul instalatiilor de incalzire se e-

fectueaza folosind o temperatura a
aerului exterior (de calcul) din apropie-
rea suprafetei Pamantului, pentru loca-
litatea considerata. Corespunzator ci-
1 clului radi atiei solare, care duce la in-
1 calzirea solului , intalnim o vari ati e rea-
l la, anuala, lunara $i zilnica a
turii aerului ext erior. Temperatura aeru-
lui exterior mai este influentat a de alti -

tudine $i de departarea localita tii con-
siderate fata de mari $i oceane. Pentru
instalatiil e de incalzire este necesar a
'
se cunoa$te, i n cazul unei localitati , va-
ri atiil e lunare de temperatura $i, in mai
mi ca masura, variatiil e zilni ce.
Constructiil e interactioneaza cu me-

diul ambiant exterior $i, corespunzat or
modului de alcatuire a cladirilor, al gra-
dului de izolare termi ca $i a masivi -
tat ii, vor rezula conditii interi oare diteri -
t e. Este necesara o corelare i ntre con-
j ditiile exteri oare, astfel incat conditii le
I interi oare pe Care trebuie Sa le asigu-
1
I ram unei incaperi , Sa fi e identi ce in ca-
l zul util izarii unor materi ale de construe-
! tii cu inertii termice diferite.
I Definirea temperaturii exterioare de
calcul pentru perioada rece a anului se
face tinand seama de unele ipoteze $i
anume:
- temperatura aerului interi or din in-
caperi (t;) se considera constanta pe
toata perioada duratei de incalzire;
- intre temperatura aerului interior ( t;)
$i temperatura superfi ciala interi oara a
ori carui element de delimitare ext eri oa-
ra (8;) exista 0 diferenta de t emperatu-
ra, t:,. t = t; - 8; < +0,3 C, pentru
structuri de inchidere cu inertii t ermice
'
di ferite, i n cazul unor variat ii ale
'
temperaturi i aerului exteri or (exprimate
prin curbe caracteristi ce medii de tip
I. de ventilare climatizare Capitolul 2: Baze climatice fiziologice
cvasicosinusoidale). Curba caracteristi-
ca medie a 6 . .. 8 curbe reale de varia\ie
a temperaturii aerului exterior pentru
un interval de 6 ... 10 zile, cand tempe-
ratura exterioara scade sub -5 ... -6 QC.
Selectarea curbelor se face dintr-un in-
terval lung de observa\ii meteorologice
(peste 20 ani). Rezulta deci ca varia\ia
temperaturii exterioare (exprimata prin
curba caracteristica medie pe durata
considerata) pentru un element exterior
de constructi i, cu o anumita inertie ter-
mica, nu trebuie sa produca, pe fa\a
interi oara, o oscilatie cu amplitudine
mai mare de 0,3 QC. Obtinem astfel,
pentru o localitate data, in cazul a n
structuri diferite din punct de vedere al
iner\iei termice, n temperaturi exterioa-
re de calcul.
in trecut s-a adoptat, in practica,
pentru peretii etalon de 1112 caramida
ca temperatura exterioara de calcul ,
temperatura cu perioada de oscila\ie
de 2 zi le. Experienta de multi ani a
aratat ca si in cazul altar materiale de-
cat caramida aceasta consideratie este
valabila. in acest mod se lucreaza cu o
singura temperatura extericara de cal -
cul, dar pentru a diferentia comporta-
rea elementelor de constructii la varia-
tiile temperaturii exterioare standard,
este necesara introducerea unui coefi-
cient de masivitate termica m:
m = 8; - tee I 8; - te 1
in care:
te- temperatura exterioara de calcul
etalon corespunzatoare zidariei pline
de 1112 caramida [QC]; tee - idem, co-
respunzatoare unei structuri cu o anu-
mita masivitate termica [QC] .
Teritoriul Romaniei a fast impartit in 4
zone de temperatura in functie de va-
lorile temperaturilor exterioare conven-
tionale de calcul pentru elementele de
constructii etalon din Anexa IV volumul
lnstal atii de incalzire, respectiv:
Zona I , te = - 12 QC, pentru tempera-
turi exterioare de - 11 ... -13 QC;
Zona II, te = - 15 QC, pentru tempera-
turi exterioare de -14 ... - 16 QC;
Zona m. te = - 18 C, pentru tempe-
raturi exterioare de - 17 .... - 19 QC;
Zona JV, te = -21 QC, pentru tempe-
raturi exterioare de - 20 .. . -22 C.
Valoril e temperaturii exterioare de
calcul, iarna, pentru principalele localitati
din Romania, in conformitate cu STAS
1907 / 1, sunt indicate in tabelul 2.4.1
2.4.1.1 .2 vantului iarna
Zonele eoliene ale Romaniei
Patrunderea aerului exterior in inca-
peri (aerul de infiltra\ie) are Joe, pe de
0 parte, datorita ac\iunii vantului si, pe
de alta parte, diferentei de presiune
dintre exterior si interi or (urmare a tem-
peraturilor diferite in exterior si interior).
De regula, temperaturile exterioare cele
mai scazute nu corespund cu vitezele
cele mai ridicate ale vantului.
Prelucrarile statistice ale concomiten-
tei vant-temperatura au condus la adap- i
tarea unor valori de calcul ale vantului
pe baza carora se determina infiltratia de
aer exterior. Similar zonarii din punct de
vedere al temperaturii aerului exterior, s-
a tacut o zonare a teritoriului Romaniei
$i din punct de vedere eolian. in figura
din Anexa IV volumul lnstalatii de
incalzire este redata, du pa ST AS
1907-1, harta Romaniei cu cele patru
zone eoliene, iar in tabelul 2.4.2 s-a in-
dicat viteza vantului de calcul, v.
Aceasta viteza de calcul, tinand seama i
de inal\imea fata de sol (2 m) la care se
tac inregistrarile meteo, este recoman-
data pentru inaltimi de maximum 10 m.
Viteza vantului de calcul corectata
in functie de intiltimea fata de sol
Pentru inaltimi mai mari de 10 m fata
de sol viteza vantului are o variatie pa-
rabolica de tipul :
VH = Vto-(H/10)m (mis] (2.4.1)
in care: VH - viteza vantului la o inal-
time H fata de sol [mis] ; vro - idem, la
inaltimea de 10 m deasupra solului
[m/s]; m - 0, 13 pentru condi\iile eoliene
ale tarii noastre.
in tabelul 2.4.3 este indicata viteza VH
(viteza vantului de calcul iarna corec-
tata) determinata pe baza relati ei 2.4. 1.
Pentru altitudini mai mari de 1 100 m
proiectantul poate corecta viteza van-
tului de calcul, iarna, pe baza datelor
meteo (tab. 2.4.2).
2.4.1.2 lnstala/ii de climatizare
ventilare mecanica sau naturala
2.4.1.2.1 Perioada calda a anului
Parametrii climatici de calcul pentru
vara (perioada calda) au fast adoptati
pentru Juna iulie deoarece temperatura

p
;'30
."".
28
'ID
><ti
::; 26+-- -'A-,,....,.'---.'-t
ro
(i; 24
Q.
. 22
"'
::i
20

28 30 32
Temperatura ambianta t [C]
Fig. 2.3.25. Noua temperatura efectiva
( dupa standardul ASHRAE 55-74)
procentajul de satisfacuti in funcfie
de imbracaminte de recomandarile
FEA iarna/vara. Activitate la
birou: <p = 40 ... 60 %, v = 0,10 ... 0,15
mis:
1 - recomandare iarna; 2 - recoman
dare vara.
l
!
I
I
I
I
!
;
I
!
' I
Tabelul 2.4.1. Temperaturi exterioare
conventionale de calcul - iarna
Denumirea localitatii le [
0
Cl
Alba Julia -18
Al exandria -15
Arad I -15
Bacau -18
Saia Mare - 18
Baraolt -2 1
Beclean -21
BeiU$ -18
Bistrita Nasaud -21
Bari ad - 18
Blai - 18
Botosani -18
Bra$OV -21
Braila -15
Bucuresti -15
Buzau - 15
Calarasi -15
Ceahlau -21
Camouluna Muscel -18
Clui-Naooca - 18
Constanta -12
Craiova -15
Cristuru Secuiesc -21
Deva -15
Faaaras -21
Foc=ni -18
Galati - 18
Gheorahieni -21
Giuraiu - 15
Hued in -18
Hunedoara - 15
lasi - 18
Luaoi -12
Miercurea Ciuc -21
Oradea - 15
Petrosani - 18
Piatra Neamt -18
Pite$ti -15
Ploiesti -15
Reahin -2 1
Re$ita -12
Ramnicu Valcea - 15
Roman - 18
Satu Mare - 18
Sfantu Gheorghe -21
Sibiu -18
Siahisoara - 18
Sinaia -18
Sanaeoraiul de Padure -2 1
Slatina - 15
Slobozia - 15
Sova ta -21
Suceava -21
Tecuci - 18
Timi soara - 15
Taraovi $te - 15
Targu Jiu - 15
Targu Mures -21
Targu Ocna - 18
Tulcea - 15
Drobeta-T urnu Severin - 12
Vaslui -18
Vatra Dornei -21
Zalau - 15



.
' ' . .




~
'
-.
-
Capitolul 2: Baze climatice ~ fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare

aerului exteri or ~ radiati a solara con-
duc la solicitarea termica exterioara
cea mai defavorabila. Pentru i ncaperi
care nu sunt destinate sa functi oneze

in lunile iulie sau august (ex. t eatre,

opere) se adopta valoril e de calcul
pentru luna iuni e.
2.4. 1.2.1. 1 lnstalatii de climatizare
Pentru astfel de instala\ii in normele
in vigoare (STAS 6648/2) se prescri e
temperatura aerului exteri or si conti -
nutul de umiditate.
Temperatura aerului exterior, te, se
calculeaza pentru fiecare ora a zi lei cu
relati a:
I
(2.4.2) i te = fem + cAz
[oC)
in care: tem - temperatura medi e zil -
ni ca, in functi e de localitate $i de gra-
dul de asigurare al incaperii , in confor-
mitate cu ST AS 6648/ 1, ale carei valori
sunt indicat e in tabelul 2. 4.4 (anexa
2.4); cAz - abaterea temperaturii aeru-
lui exterior fata de temperatura medie
zilnica. Valoril e acestea sunt indi cate in
tabelul 2.4.5.
Temperatura aerului exterior necesara
pentru reprezentarea punctului de stare
.
Tabelul 2.4.2. Viteza vantului
de calcul , iarna, v [mis]
Zona Amolasamentul constructi ei
eoliana in localitate in afara localita\ii
v
v413
v
v4/3
I 8,00 16,00 10,00 21,54
II 5,00 8,55 7,00 13,39
111 4, 50 7,45 6,00 10,90
IV 4,00 6,35 4,00 6,35
Note:
1 - Vitezele conventionale ale
vantului de calcul sunt valabile
pentru altitudini sub 1 100 m.
Pentru cl adiri amplasate la
altitudini mai mari, vitezele
conventi onale ale vantului de

calcul se stabilesc pe baza

datelor meteorologice pri vitoare
la concomi tenta vantului cu
temperaturi scazute, astfel incat
necesarul de caldura de calcul
rezultat sa nu fi e depasit i n mai
mult de 10 .. . 20 ore pe an.
2 - Pentru toate niveluril e situat e
deasupra etajul ui 12 al cladiril or
i nalte, din cuprinsul ora$elor,
vitezele conventi onale ale
vantului de calcul sunt cele
corespunza toare cladirilor
amplasate i n afara local itatil or .
tia 2. 4.2. Temperatura aerului exteri or
necesara la reprezentarea punctului de
stare a aerului exteri or se determina cu
ajutorul rela\i ei:
fev = f m/ + Az [C] (2. 4.4)
in care: t m1 - temperatura medi e luna-
teri or. Xc1, necesar la reprezentarea , ra conform tabelului 2. 4.4, [C] ;
in cazul proceselor de tratare complexa,
se determina cu rela\ia 2.4.2 pentru
c = 1. Pentru alte luni decat cea de
calcul , se folose$te tabelul 2.2. 1 (anexa
2.2).
Continutul de umi ditate al aerului ex-
punctului de stare. este dat tot in tabe- . i
lul 2. 4.4 (valorite din dreapta ale numi - i
torului functiei). anexa 2.2. I
lntensitatea orara a radiati ei solare I

Az - amplitudinea oscila\i ei
temperatura, in func\i e de
conform tabelului 2.4.4.
zi lnice de
localitate,
Continutul de umi ditate al aerului
I, necesara la determinarea aporturilor ! exteri or, Xevm, este indicat in tabelul
de caldura din exteri or se calculeaza ! 2. 4.4 (valoril e din stanga la numitor) . .
cu relati a: i lntensitatea radia\i ei solare. viteza
I = a 1 a2 lo + Id [W/m2] (2.4.3) ! vantul ui ~ coefi cientul de transfer ter-
in care: a 1 - coefi cient de corecti e in mic la ext erior se aleg in conformitate
func\i e de gradul de poluare a locului cu indicatiil e date i n 2. 4. 1.2. 1. 1.
considerat, conform tabelului 2. 4.6;
a2 - coefi cient de corecti e pentru loca-
litati si tuate la altitudini mai mari de
'
500 m, conform tabelului 2.4. 7; lo, Id -
intensitatea radi a\i ei solare directe, res-
pectiv difuze, pentru luna iulie, conform
tabelului 2. 4.8.
Viteza medie a vantului in luna iu-
lie est e indicata, pentru o seri e de lo-
calita\i, in tabelul 2. 4.9.
Se tine seama de observatia facuta

anterior ca viteza maxima a vantului,
dupa amiaza, depa$este cu 50-60 %
viteza medie. In cazul cladirilor inalte
se determina viteza cu ajutorul diagra-
mei din figura 2.2. 20.
Coeficientul de transfer termi c la
exterior, in condi\iil e de vara, are va-
loarea, ae = 17,5 W/ m2K. . .
2.4.1.2.1.2 lnstalatii de ventilare
mecanica sau naturala
Temperatura aerului exterior, te,
necesara pentru calculul aportului de
caldura exteri or, se determina cu rela-
2.4.1.2.2 Perioada rece a anului
2.4.1.2.2.1 lnstalatii de climatizare
Temperatura aerului exterior se a-
lege, ca $i pentru instalatiil e de incal-
zire, in conformitate cu STAS 1907/ 1.
Val oril e temperaturilor ext eri oare
conventionale sunt indicate in tabelul
'
2.4. 1 $i in fi gura data in Anexa IV,
volumul lnstal atii de incalzire.
Temperaturil e medii lunare, necesare
la stabilirea necesarului lunar/anual de
caldura, sunt indicate i n tabelul 2.2. 1
(anexa 2.1) .
Umiditatea relativa a aerului exte-
ri or se considera pentru toate localita-
\i le aceea!,)i, <pe = 80 %.
Viteza de calcul a vantului se ale-
ge, in func\i e de zona eoliana (I , II, Ill,
TV) in care se gaseste localitat ea, con-
J form tabelului 2. 4.2.
I Zona eoliana se poat e determina cu
ajutorul hartii din fi gura data in Anexa
IV, volumul lnstalatii de incalzire.
Tabelul 2.4.3. Viteza vantului de calcul, iarna, corectata VH [m/s]

lnal\imea H [ m] Viteza vantul ui de calcul v10, conform STAS 1907/ 1-90
fata de sol 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
15 4,22 5.27 6,32 I 7,38 8,43 9,49 10,54 11 ,59 12.65 13,70 14,76 15,81
20 4,38 I 5,47 6,56 7,66 8,75 9,85 10.94 12,04 13, 13 14,22 15,32 16.41
25 4,50 5,63 6,76 7,88 9,01 10, 13 11 .26 12,39 13.52 14.64 15.77 16.90
30 4,61 5,76 6,92 8,07 9.22 10.38 11,53 12,69 13,84 14.99 16, 15 17,30
35 4.7 1 5,88 7,06 ' 8,24 9, 42 10,59 11 .77 12,94 14.12 15,30 16.48 17,65
40 4,79 5,98 7, 18 8,38 9,58 10,77 11,97 13, 17 14,37 15,56 16.76 17,96
45 4,86 6,08 7,30 8,5 1 9,73 10.94 12, 16 13.38 14,59 15,8 1 17. 02 18,24
50 4,93 6.16 7,40 8,63 9,86 11 , 10 12,33 13,56 14,79 16,03 17,26 19. 49
60 5,05 6,31 7,57 8,83 10, 10 11 ,36 12,62 13,88 15. 15 16,41 17,67 18,93
70 5, 15 6. 44 7,73 9,01 10,30 11,59 12.88 14, 17 15, 45 16,7 4 18.03 19,32
80 5,24 6,55 7,86 . 9, 17 10,48 11,79 13, 10 14,41 15,72 17,03 18,34 19,65
90 5,32 6,65 7,98 9,31i 10.64 11 ,97 13,31 14,64 15,97 17,30 18,63
1
19,96
100 5, 40 6.7 4; 8,09 9,44 10,79112,14 13,49 14.84 16, 19 17,54118.88 !20.23
Tabelul 2.4.5. Valorile cAz pentru perioada calda a anului Tabelul 2.4.6. Valorile coeficientului
12i , -0:_' 1 ' 3 5 7
:
9 1 1 13 15 17
:
19 21 23 '
'
I
I
de corectie, ai , in funcfie
4 -2 8

-3 6
'
-4 -3 0, 4 2,7 3,6

4 3,5 1, 7 - 0 7 - 1 9
'

de gradul de poluare
6 -4 2 -5 4 -6 -4 5 0.6
I
4, 1 5,5 6 5,2 2,6 - 1 -2 9 '
'

'

Zona Factorul a1
7 -4 9 -6 3 -7 -5 2 0.7 4,8 6, 4
' '
'
7 6, 1 I 3 - 1 2 -3 4
'

Localitati rurale; oarcuri 1,00

Locali tati urbane mici si medii 0.92

Tabelul 2.4.7. Valorile coeficientului de corectie, a2, in functie de altitudine

Localitati urbane mari 0,85
Altitudinea h m <500 500 750 1 000 1 250 1 500 1 750 ! 2 000 Platforrr1e industr iale, iarna 0,78
a2 1,00
I
1,03 : 1,04 1,06 1,08 1, 10 1, 12 i 1, 14
'
Platforme industriale. vara 0,67

I. de ventilare climatizare Capitolul 2: Baze climatice fiziologice

Varia\ia zilnica a temperaturii aeru-
lui exterior se calculeaza cu relatia:
le = lmt + C1 A z [
0
C] (2.4.5)
in care: lmt - temperatura medie luna-
ra, conform tabel ului 2.2. 1; cAz - aba-
terea temperaturii aerului exteri or fa\a
de temperatura medie zilnica a sezo-
nului rece, conform tabelului 2.4. 10
2.4.1.2.2-2 lnstalalii de ventilare
mecanica sau naturala
Parametrii de calcul sunt aceia$i cu
cei de la 2.4. 1.2.2. 1.
2.4.2. Parametrii climatici
de calcul ai aerului interior
2.4.2. 1 Probleme generale
Parametrii mi croclimatului interior
Tabelul 2.4.9. Viteza medie a
vantului in lunile iulie ianuarie
Nr.
Localitatea
Vm [m/s]
crt. iulie ian.
1 Al exandria 2, 1 3, 1
2 Arad 2,8 2,9
3 Bacau 2,8 5
4 Saia Mare 1,8 1,3
5 Bistrita Nasaud 1,3 1
6 Botosani 2,5 3, 1
7 Bra$OV 2,25 2,8
8 Bucure$ti 2 2,9
9 Calara$i 2,5 3,7
10 Clui - Napoca 2,3 1,8
11 Constanta 4 5,8
12 Craiova 3,5 3,8
13 Deva 1,5 1,9
14 Drobeta-Tr. Severin 2, 7 2,3
15 Galati 4,6 5,4
16 Giurqiu 2,3 2,7
17 Grivi\a {Slobozia) 2,7 4,3
18 lasi 3, 1 4
19 Miercurea Ciuc 1,6 1
20 Oradea 2,8 2,9
21 Pitesti 2,7 2,2
22 Ploie$li 1,9 1,7
23 Rm. Valcea 1,7 1,2
24 Satu Mare 2,5 2,2
25 Timi $oara 2,3 1,9
26 Tarqu Jiu 1,2 0, 7
27 Tarqu Mure$ 1,8 1,3
28 Targu Neamt 3 3,3
29 Tulcea 2,7 3,8
30 Vaslui 2,7 3,5
conditi oneaza confortul termic al inca-
perilor civi le, condi\iile de munca din
incaperil e de produc\ie $i conditiile
tehnologice pentru realizarea unor pro-
duse, cu impli catii direct e asupra cali -
ta\ ii acestora. Parametrii climatici con-
stitui e, in acelasi limp, $i ipotezele pe
baza carora se dimensioneaza instala-
\iil e de incalzire, ventil are sau climati-
zare. in anumite privinte ace$li para-
metri trebuie corela\i $i cu cei exteriori .
in continuare, sunt da\i , atat pentru
perioada rece cat $i pentru perioada
calda a anului , parametrii de calcul
pentru dimensionarea instala\iilor de
incal zire, ventilare sau climatizare.
2.4.2.2 Parametrii de ca/cul pentru
perioada ca/da a anului
Temperatura aerului interior, I;, se
alege diferit dupa destina\ia incaperii
$i tipul ventilarii sau climatizarii :
- Climatizare in scopuri de contort:
t; = 10 + 0,5 fev
in care tev reprezinta t emperatura
maxima zilnica a aerului exterior din
luna iuli e ( 2.4.1.2.1.1);
- tev = tern + Az, cu tern - temperatura
medie zilnica.
- Climatizare tehnologica: I; se alege
pe considerente tehnologi ce, con-
form procesului de produc\ie.
- Ventilare mecani9a sau naturala
Dupa Normativul 1.5
t; 5 te +5
Dupa N.R.P.M. - 1975 (Inca in vigoare);
t; 5 le + 3, pentru degajare mica de
caldura (pana la 23 .W/m3);
I; 5 le + 5, pentru degajare mare de
caldura (peste 23 W/m3);
in care: le = lm1 + Az, cu lmt - tempe-
ratura medie lunara in luna iulie;
Az - amplitudinea oscila\iei zilnice de
temperatura a aerului exterior (tab. 2.4.4).
Umiditatea relativa a aerului interior
q>i, se alege ca $i temperatura aerului
pe considerente de contort sau tehno-
logice. Pentru instalatii de contort se a-
dopta valori de ordinul 50 .. . 60 %. Umi -
ditatea relativa este limitata superi or in
functie de temperatura aerului, condi\ie
care evita senza\ia de zapu$eala:
Ii 22 23 24 25 26 27 (C]
<p1 570 66 63 60 56 53 [%]
Pentru incaperile de productie umidi-
tatea aerului interior este prescri sa la
anumite valori , justificate pe conside-
rente tehnologice.
in cazul ventilarii mecanice, umidita-
tea relativa nu este controlata, ea re-
zulta odata cu determinarea starii aeru-
lui interior . Pentru incaperi cu degajare
! importanta de umiditate, <pi, se limitea-
za superior, in functi e de categoria
muncii, la 65 .. ... 80 %.
1
Viteza de mi$care a aerului interior,
Vi, se stabil e$te in corela\ie cu tempe-
! ratura aerului interior si categoria mun-
cii in vederea evitarii senza\iei de cu-
; rent.
' Pentru instala\iil e de contort se
adopta, pentru zona de $edere, urma-
! toarele viteze [m/s]:
contort sporit 0, 15 ... 0,20
1 contort mediu 0, 20 ... 0,25
In cazul instala\iilor tehnologice vite-
1
. za aerului se alege in limite mai largi ,
respectiv 0,5 ... 1,5 m/s, in func\ie de
, categoria muncii $i intensitatea degaja-
i rilor de caldura.
I T emperatura medie de radi a\i e a
I suprafe\elor delimitatoare, 8mr, de re-
: gul a, nu se prescrie.
Sunt situa\ii speciale (de prelucrare
! mecanica, de exemplu, a unor piese
foarte fine) in care este necesara pre-
1 scri erea varia\iilor temperaturii medii de
I radia\ie pentru a nu influen\a negativ
: opera\iile tehnologice. Pentru inscrierea
1
in anumite limite se recurge la marirea
Tabelul 2.4.10. Valorile c; Az pentru perioada rece a anului
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23
3 -1,8 -2,4 -2,9 -3 -2,3 0,5 2,4 3 2,8 2 0,7 -0,7
4 -2,4 -3,2 -3,8 -4 -3 0,7 3,2 4 3,7 2,6 1 -0,9
5 -3 -4 -4,8 -5 -3,8 0,9 4 5 4,7 3,3 1,2 -1,1
6 -3,5 -4,7 -5,8 -6 -4,5 1 4,8 6 5,6 3,9 I 1,4 -1,3
Tabelul 2.4.8. Radialia solara directa, Iv difuza, Id pentru 23 iulie [W/m
2
]
Orientarea
Ora zilei !om")
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 fdm
CU N
3 -
.
- - - - - - - 3 mfla1:
5 .
cu
NE 333 301 130 4 - - - - - - -
.
49
,g
E 383 568 498 338 144 105
(D
- .
- - - - -
1---
1Jt51tiii
!
I
>
SE 188 370 468 485 393 24 1 58 - - : - - -
11 3
lo cu
2-
41 159 316 354 354 316
I
159 41
I
89
ni'
- - - -
Cii
'':}__
- - - - -
58
I
24 1 393 485 468 370
!
188 11 3
a.
v
.
- - - - - - 144 338 ! 498 568 383 105
:::J
Cf)
NV - - - - - - - -
6:7 I
130 301 333 49
,_SUj'V'5" a a
89 24 1 381 532
i 647 711 '.11iM:;,: 711 532 381 241 89 247 O!IJ'(}f\! <tl.J
136 I Id 53 I
80 103 123 136 146 146 123 103
I
80 53 60
Observatie: Orele din tabel reprezi nta ore solare; ') - valoarea medi e pe mare


, .

. -
..
" -
'

-
~
, .
-





-
-
" ,_
-
'

-
..



Capitolul 2: Baze climatice ~ fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
gradului de izolare termi ca, la
-
constructii de tip casa in casa etc. In
unele situatii apar restrictii suplimentare
referitoare la temperatura superficiala a
unor suprafete calde incat nivelul ra-
diatiilor termice sa nu depa$easca
limitele indicate in tabelul 2. 4. 11.
peraturi, pe considerente tehnologice,
stabilirea acestora se va face de catre
proiectant impreuna cu tehnologul.
Temperaturile de calcul ale aerului
interior din incaperile de productie ca-
rora nu le sunt impuse conditii tehno-
logice de microclima se aleg din ta-
belul 2.4. 12, in functie de categoria
muncii prestate.
' '
de calcul de 5 C, in afara cazurilor
cand aceasta temperatura se stabil e$te
pe criterii de protectie a materialelor !;)i
utilajelor, de evitare a condensarii umi-
ditatii etc.
'

Umiditatea relativa a aerului
2.2.4.3 Parametrii de ca/cul pentru
perioada rece a anului
T emperatura aerului interior se ale-
ge in conformitate cu prevederile STAS
1907-2 (Calculul necesarului de caldu-
ra - Temperaturi interioare conventio-
nale de calcul). Pentru cladiri de locuit,
administrative $i social-culturale ale in-
treprinderilor industriale, temperaturile
se aleg in limitele urmatoare [C):
Pentru incaperile de productie carora
le sunt impuse conditii tehnologice de I
microclima temperaturile de calcul ale i
aerului interior se stabilesc corespun- I
zator acestor conditii. I
Temperatura interioara de calcul $i
umiditatea relativa pentru o serie de ra-
muri industriale este indicata in 5.3. 1.
interior, <pi, se alege corespunzator con
ditiilor de contort sau cerintelor proce-
sului tehnologic, adoptandu-se valori
similare situatiei de vara. Se recoman-

da valorile inferioare recomandate in
vederea reducerii consumului de ener-
gie termica pentru incalzirea aerului de
ventilare.
a. Locuinte, cladiri administrative $i so-
cial-culturale in general 15 ... 20 '
bai, du$uri, cabinete
medicale 20 ... 22
holuri, intrari, casa scarii
b. Cre$e, gradinite de copii,
bai, du$uri, cabinete medicale
holuri, intrari, camere anexe
c. Spitale, clinici, maternitati
10 ... 15
18 ... 22
24
8 ... 12
in general 20 ... 22
rezerve, chirurgie, saloane sugari,
sali de operatie 24 ... 25
intrari, camere anexe, WC,
coridoare 8 ... 18
Pentru magazine $i depozite speciale
in care se impune mentinerea unor tern-
Temperatura aerului interior la clima-
tizarea in scopuri de contort este nece-
sar sa fie limitata inferior la +20 C de-
oarece introducerea aerului in incaperi
cu o temperatura care sa inlature sen-
zatia de curent ( trefulare > + 15 C) con-
duce in unele situatii (exemplu: salile a-
glomerate) la debite de aer pentru
climatizare mai mari, la o investitie $i la
cheltuieli de exploatare care depa$eSc
economia realizata prin reducerea tem-
peraturii _interioare de la 20 la 18 C.
La proiectarea instalatiilor de garda
pentru statii de pompare a apei, garaje,
statii hidrofor, sali de motoare termice,
statii de compresoare racite cu apa
etc. se adopta o temperatura interioara
Tabelul 2.4.11. Aprecierea nivelului radiafiilor calorice la locurile de munca
pe baza senzafiei termice in zona cutanata expusa
Timoul de suoortare a exounerii Nivelul estimat al radiatiilor calorice, W/m2
4 min 700
50 s 1 400
20 s 2 100
Tabelul 2.4.12. Temperaturi interioare pentru incaperi de producfie fara
condifii tehnologice de microclima impuse
Procesul tehnologic
Categoria muncii T emperatura
prestate interioara,
oc

16 usoara
Procese de productie cu degajari mici de caldura,
me die 15
cu sau fara degajari de umiditate
area 10

15
Procese de productie cu degaj{iri importante
u!;)oara
medie 13
de caldura, mai ales sub forma radianta
area 8
Observatii:
,,Munca U$Oara" - activitate caracterizata printr-o degajare mai rni ca de
1 400 Wh in timpul unui schi mb de lucru
,, Munca medie" - idem, 1 400 ... 2 300 Wh/schimb
., Munca grea" - idem, peste 2 300 Wh/schimb
Viteza de mi$care a aerului interior,
Vi, ramane, in cazul instalatiilor de ven-
tilare cu debit de aer constant, aceea$i
din situatia de vara. Este preferabil
insa, la Stabilirea Vitezei Vi, sa Se adop-
te limitele inferioare, lucru realizabil,
implicit, la instalatiile cu debit valabil. 0
atentie deosebita trebuie acordata ca-

1
zurilor in care refularea aerului in inca-
peri se face cu o temperatura inferioa-
ra celei ambiante, aceste situatii gene-
rand majoritatea cazurilor de aparitie a
senzatiei de curent .
Temperatura medie de radiatie,
emr, joaca un rol important in sezonul
rece, aparand senzatia de ,,radiatie
rece", ca urmare a unor suprafete vi-
trate mari - in special, cand locurile de
munca ($edere) se afla langa aceste
suprafete vitrate sau senza\ia de dis-
I
I
!
I
I
I

I
I
' I
I
I
'

I
1 contort determinata de prezenta unor
pardoseli reci. Efectele neplacute pot fi
prevenite prin adoptarea de mijloace
constructive adecvate - ecranarea fe-
restrelor la interior $i exterior, adopta-
rea unor pardoseli mai calde sau ter-
moizolarea mai buna a acestora - con-
comitent cu amplasarea judicioasa a
corpurilor de incalzire sau a dispoziti -
velor de introducere a aerului. Trebui e
avut, in permanen\a, in vedere faptul
ca omul percepe concomitent efectul
combinat al aerului interior de tempe-
ratura ti, si al elementelor delimitatoare
(inclusiv corpurile de incalzire) de tem-
peratura 8mr, $i ca aceasta corela\ie, in
majoritatea cazuril or este de forma
0,5 {li + Omr}.
I
I
'
'
I

I
'

I
'
I
IAnexa 2.1
Tabelul 2.2.3. Durata medie orara, d, de st ralucire a soarelul la ora 12 (11,30 ... 12,30) ~ I sumele medli lunare
Nr. Denumirea Durata medie orara la ora 12, in luna
I
Sumele medii lunare, in luna [h/luna]
crt. locati tatii I I II Ill i IV I v I VI VII VIII IX x I XI I XII I II Ill IV v VI VII VII I IX I
0 1 2 3 4 5 6
!
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
1 Adamclisi 0,37 0,40 0,47 0,61 0,66 0,75 0,80 0,83 0,78 0,69 0,44 0,35 76 5 81 ,8 126, 1 183 244, 1 285 303,4 286,3 225,8
2 Alexandria 0,33 0,40 0,51 0,65 0,70 0,78 0,83 0,85 0,79 0,68 0,44 0,33 68,6 I 85,7 144 206,6 254,5 285, 1 312,4 291 ,2 231 ,9
3 Avrameni 0,33 0,34 I 0,44 I 0,55 I 0,62 0,69 I o,72 0,76 0,67 0,54 0,30 0,28 62,4 I 69, 3 119,9 171 , 1 222,7 253,7 262,2 258,6 197,6
4 Bacau 0,35 0,39 0,49 0,58 0,60 0,69 0,70 0,78 0,69 0 61 0,36 0,32 67,0 77, 1 125,9 171 ,3 213, 1 242,6 262,4 253,7 195,5
5 Bali ntesti 0,33 0,34 0,42 0,54 0,63 0,72 0,74 0,77 0,71 0,63 0,34 0,28 71 ,4 75,3 123,6 174,5 233, 1 273,3 289,3 276,6 214,4
6 Basarabi 0,39 0,39 0,49 0 61 0,62 0,71 0,79 0,82 0,77 0,68 0,46 0,36 76,6 79,8 125 183 252,2 296,6 317,8 293,4 227,3
7 Barlad 0,39 0,39 0,50 0,62 I 0,68 0,77 0,80 0,83 0 76 0,67 0,40 0,35 78,6 86,2 137,9 196,5 250,0 290,6 304,8 266, 1 228, 1
8 Bistrita 0,39 0,44 0,55 0,55 0,61 0,64 0,68 0,76 0,67 0,63 0,37 0,24 73,2 90,9 147,8 171 ,4 218,7 236,8 257,4 256,4 194,4
9 Botosani 0,38 0,38 0,48 0,57 0,63 0,70 0,71 0,77 0,68 0,56 0 35 0,34 69,9 77,2 126,5 173,3 220,2 256,6 262,5 256,4 196,8
10 Brasov 0,43 0,46 0,56 0,52 I 0,58 0,62 0,65 0,73 0,67 0,65 0,44 I 0,33 87,7 97,3 151 ,7 162,6 203, 7 224,5 243,2 238,3 188,9
11 Afumati 0,37 0,40 0,52 0,61 0,69 0,75 0,79 0,84 0,76 0,68 0,42 0,23 68,6 81,8 135,2 186,3 244,4 273,8 294,3 279,3 218,2
12 Buzau 0,39 0,37 0,48 0,59 0,65 0,65 0,74 0,79 0,72 0,68 0,45 0,37 80,6 82,8 139 3 188,5 244, 1 270,9 291 ,5 277,2 217,9
13 Calafat 0,32 0,38 0,54 0,62 0,72 0, 74 0,83 0 85 0,77 0,64 0,41 0,33 67,3 85,4 148,3 191 ,6 252,6 284,2 320,3 291 ,8 231 ,9
14 Caransebes 0, 38 0,40 0,52 0,52 0,59 0,63 0,69 0,73 0,69 0,66 0,42 0,29 78,7 82, 1 138,7 162,6 216, 1 241 ,9 269,7 253,9 199,6
15 Campina 0,48 0,43 0,53 0,49 0,53 0,54 0,61 0,68 0,55 0,54 0,43 0,48 91 ,7 92,5 147 159 2 199,5 217,4 240,4 228,0 160,9
16 Campulung
Muscel 0,46 0,44 0,52 0,49 0,51 0,54 0,61 0,68 0,65 0,62 0,5 0,45 105,5 101 ,7 150,7 162,8 198,5 224,3 256,8 237,3 199,9
17 Cluj-Cetatuie 0,42 0,47 0,58 0,51 0,61 0,5 0 61 0 63 0,71 0,60 0 32 0,31 83,7 104,2 168,9 169,2 219,7 238,8 236, 1 222,6 201, 1
18 Clui-Someseni 0,35 0,38 0,52 0,55 0,61 0,67 0,76 0,84 0,75 0,70 0,42 0,23 63,0 75,5 133,8 173,2 223,0 247, 1 301 ,3 283,4 207, 1
19 Constanta 0,39 0,37 0,48 0,58 0,67 . 0,78 0 82 0 85 0,80 0,68 0,46 0 35 78,6 80,7 131,2 182 4 254,6 307,3 330, 1 310,2 243, 1
20 Coruoea 0,40 0,39 0,51 0,63 0,70 0,79 0,81 0,81 0,75 0,72 0,44 0,34 78,0 84,2 137,2 190,8 253,6 297,9 310,8 290,6 221 ,3
21 Cotnari 0,39 0,40 o, 5o I o, 59 0,64 0,73 0,74 0,79 0,71 0,61 0,37 0,38 82,2 85,5 139,8 182,5 230,6 264,4 279,0 274,7 214,4
22 Craiova 0,3 1 0,39 0,51 0,62 I 0,74 0,73 0,82 0 85 0,73 0,65 0 40 0,40 64,2 80,5 141 ,3 188, 1 252,9 273,0 310,3 287,9 208,5
23 Craiova-Tarom 0,32 0,36 0,55 0,60 0,71 0,73 0,78 0,80 0,76 0,64 0 42 0 31 65,3 78,4 156,5 187,5 252,4 282,1 320,2 282,6 220,8
24 Dei 0, 35 0,42 0,56 0,59 0,69 0,70 0,75 0,78 0,72 0,63 0,34 0,24 64,3 82,9 147,4 174,5 224,7 244,3 259,8 247,0 188,8
25 Deva 0, 30 0,39 0,54 0, 53 0,60 0,60 0,73 0,75 0,71 0,67 0,34 0,23 55,7 78,9 142 6 164,2 209,0 213,2 263,8 245,4 194,3
26 Dorohoi 0,33 0,37 0,45 0,57 0,61 0,68 0,68 0,75 0,66 0,55 0,33 0,31 65,6 79,0 122,2 172,9 219,3 250,7 258,5 252,9 195,9
27 Draoasani 0,40 0,42 0,53 0,61 0,70 0,75 0,81 0,82 0,77 0 67 0,42 0,37 87,3 93,9 149,2 188,4 244,2 275,0 310,3 281 , 1 227,0
28 Drobeta -
Turnu Severin, 32 0,42 0,55 0,59 0,69 0,71 0,80 0,82 0,76 0,65 0,41 0,35 69,4 86,4 150 187,5 244,7 274,3 313,2 284,2 222,4
29 Dumbraveni 0,40 0,47 0,59 0,56 0,65 0,65 0,72 0,77 0,71 0 65 0,41 0 30 81 ,6 98,7 163,0 171, 1 218,8 231 ,0 257, 1 246, 1 196,2
30 Faqaras 0,43 0, 46 0, 57 0,60 0,64 0, 67 0 70 0,76 0,70 0,68 0,47 0,36 80,9 94,9 152,7 174, 1 213,6 230,0 253, 1 244,9 193,6
31 Fal ticeni 0,41 0,42 0,51 0,55 0,58 0, 65 0,67 0,74 0,67 0,61 0,40 0,40 80,0 86,0 136,8 172,9 213,3 244,4 258, 1 254,3 198,3
32 Fundulea 0,36 0,40 0,53 0,62 0,69 0,76 0,79 0,82 0,77 0,68 0,44 0,32 72,2 84,0 142,0 189,3 248,8 276,2 301 ,5 286,3 226,5
33 Galati 0,37 0,37 . 0,50 0,63 0,68 0,79 0,82 0,83 0,78 0,68 0 40 0,39 76,0 81 ,8 138,4 192,7 250,7 293,6 307,5 292,7 230,4
34 Greaca 0,32 0,39 0,45 0,60 0,67 0,65 0,78 0,84 0,78 0,67 0,40 0,31 68,5 83,3 133,6 194,4 256, 1 282,3 317,0 302, 6 236,5
35 Grivi ta 0, 35 0, 37 0,50 b,62 0,71 0,73 0,81 0 84 0,77 0,70 0,40 0,32 73,2 83,4 138, 1 188,2 257, 3 286,3 309,0 294, 1 228,0
36 Husi 0,36 0,35 0,47 0,55 0,66' 0,76 0,77 0,79 0,72 0,61 0,33 0,28 73,0 79 0 137,6 189,5 242,8 278,0 293,0 284,2 226,5
37 lasi 0,37 0,36 0,47 0,56 0 64 0,72 0,75 0,79 0,71 0,59 0,33 0,32 71, 1 73,3 127,2 173,9 229,0 259,1 272,2 264,8 205,0
38 Joseni 0,33 0,43 0,58 0,53 0,53 0,58 0,59 0,67 0,57 0,60 0,33 0,25 73,5 87,7 155 163,6 194,2 211 ,5 224,5 1 220,4 172,5
x XI
23 24
180,4 96,6 I
181 ,4 96,3
138,7 63, 1
151 ,3 74,7
170,3 74,o I
178, 1 98, 7
178,7 87,0
168,9 76,8
146,6 70,5
167, 1 94,7
174,5 67,7
183,0 99.4 I
167 1 92,8
170,4 88,3
145,7 87, 5 I
175,6 11 4,2 I
162, 1 65,8 I
173,3 79,3
182,7 106,0
192,7 92,2
163,8 I 80,8 I
161 ,3 81,7
167,2 89,0
150,6 65, 2
163,3 67,8
145,3 71 ,4
182,5 98,0
165,3 88,5 I
167, 1 86,8
162,9 92,3
161,4 85,0
183,3 93, 1 .
185,2 85,0
183, 1 91 ,8
193, 0 93,7
168,5 73, 0
154,3 71 ,4
149,2 66,5
XII
25
68,4
66,0
52,5
61 ,5
56, 1
67,5
69,8
46,6
62,4
63, 9
60, 0
75,3
69,3
55,3
86, 1
96, 1
62,0
38,2
70,9
63,7
73,3
74, 6
55,2
41 ,3
38,5
57, 7
76,8
70,4
53,8
61,5
72,6
60,3
62,6
61 ,6
63,2
52,8
55,0
47,4
:::i
(/)
-
Ill
Ill
.. ~
c..
C'C
<
C'C
::I
:::.
Ill
~
C'C
(/)
(")
3
Q,)
-
N.
Ill
~
C'C
("")
CJ
"C
;::+'
0
c:
!':'
OJ
CJ
N
(l)
(")
3
Ill
:::.
(")
C'C
(/)
=-:
!::! .
0
0
(C
(")
C'C
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
39 Juril ovca 0,39 0,38 0,46 0,59 0,70 0,76 0,82 0,85 0, 75 0,68 0,44
40 Med idia 0, 37 0,38 0,46 0,60 0,66 0,70 0, 76 0,80 0, 71 0,67 0,44
41 Miercurea Ciuc 0,41 0,45 0,58 0,54 0,53 0,57 0,61 0,70 0,62 0,65 0,36
42 Mol dova Veche 0,33 0,41 0, 59 0,56 0,64 0,66 0, 71 0,72 0,65 0,59 0,39
43 Muntele Paltinis 0, 51 0,47 0,48 0, 46 0,44 0,41 0,51 0,54 0,46 0,63 0,52
44 Muntele
Semenic 0, 36 0,37 0,42 0, 42 0,48 0,51 0,57 0,63 0,50 0,57 0,38
45 Oncesti 0,36 0,39 0, 50 0, 54 0,62 0,70 0,73 0,77 0,64 0,59 0,38
46 Oradea 0,33 0, 40 0,55 0, 62 0,67 0, 68 0,74 0,76 0,67 0,67 0,36
47 Paclisa 0, 41 0, 48 0,61 0,51 0,58 0, 57 0,66 0,68 0,67 0,64 0,46
48 Pitesti 0, 43 0, 43 0,52 0,60 0,65 0, 70 0, 75 0,79 0, 71 0,65 0,45
49 Ploi esti 0, 41 0, 40 0, 53 0, 60 0,65 0, 70 0, 73 0, 79 0, 72 0,64 0,44
50 Poi ana
Stamnei 0, 44 0, 46 0, 54 0,51 0, 51 0,54 0,58 0,67 0,65 0,64 0,41
51 Polovraai 0, 40 0, 39 0,48 0, 50 0,56 0, 57 0,66 0,69 0,67 0,60 0,43
52 Ramnicu
Sar at 0,42 0, 40 0,49 0,62 0,66 0,66 0,76 0,81 0,73 0,67 0,44
53 Ramnicu
Valcea 0,38 0,39 0,52 0,59 0,63 0,68 0,74 0,77 0, 71 0,65 0,43
54 Satu Mare 0,35 0,41 0,55 0,60 0,66 0,62 0, 7 4 0,74 0,70 0,63 0,33
55 Sanicolaul
Mare 0,35 0,43 0,56 0,59 0,67 0,70 0,75 0,78 0,73 0,67 0,39
56 Sebes Alba 0,36 0, 45 0,62 0,59 0, 67 0,69 0,74 I o,77 0,72 0,67 0,39
57 Sf . Gh. Delta 0, 39 0, 34 0,48 0,64 0, 78 0, 82 0,85 0,86 0,81 0,67 0,44
58 Sighetul
Marmatiei 0,37 0,43 0, 50 0, 56 0,60 0,59 0,64 0, 71 0,65 0,60 0,33
59 St olnici 0,39 0,40 0,52 0,60 0, 68 0, 72 0,78 0,81 0,75 0,66 0,41
60 Suceava 0, 38 0,39 0,49 0, 52 0, 56 0,61 0,65 0, 71 0,65 0,57 0,39
61 $tei 0,37 0,40 0,53 0, 52 0, 57 0, 57 0, 65 0,70 0,60 0,65 0,39
62 Taraovi ste 0, 43 0,43 0,53 0,59 0, 65 0, 73 0,77 0,80 0,73 0,67 0,47
63 Tar u Jiu 0, 34 0, 40 0, 52 0,58 0,66 0,67 0, 75 0,78 0,76 0,63 0,39
64 Tarau Mures 0,31 0, 40 0, 55 0, 57 0,65 0,69 0, 73 0, 77 0,72 0,63 0,39
65 Tarau Neamt 0, 44 0, 42 0, 51 0,54 0, 57 0,63 0, 64 0, 72 0,65 0, 60 0,42
66 Tarau Ocna 0,40 0, 44 0, 51 0, 53 0, 56 0, 65 0, 65 0,73 0,67 0,62 0,44
67 Ta. Secui esc 0, 49 0, 49 0,59 0,56 0, 60 0,63 0, 65 0, 75 0, 71 0,67 0,48
68 Tecuci 0,38 0,37 0,47 0, 60 0, 68 0, 74 0, 78 0,80 0,73 0,66 0,40
69 Timi soara 0, 36 0, 40 0,57 0,57 0,66 0,68 0,75 0,77 0, 71 0,65 0,39
70 Vaslui 0,35 0,36 0, 47 0,59 0, 64 0,73 0, 7 4 0,81 0,73 0,62 0,36
71 Vf. Ceahlau 0, 43 0, 41 0, 48 0, 40 0, 39 0, 41 0, 45 0,52 0,53 0,57 0,41
72 Vf. Lacauti 0, 40 0,35 0, 42 0, 41 0, 44 0, 45 0, 50 0,55 0,55 0,55 0,39
73 Vf. Omul 0, 46 0, 45 0,46 0, 39 0,33 0,33 0,33 0,42 0,50 0,56 0,45
74 Vf. Vl adeasa 0, 44 0,37 0,40 0, 36 0, 40 0, 33 0, 43 0,43 0,40 0,53 0,41
75 Vi de le 0, 35 0, 40 0, 51 0, 61 0, 68 0, 59 0, 77 0,82 0,77 0,67 0,43
76 Vi ziru 0,37 0, 38 0, 50 0,62 0, 68 0, 75 0,80 0,83 0,76 0,70 0,41
77 Zalau 0,39 0, 41 0,53 0,53 0,50 0,62 0,69 0,70 0,66 0,60 0,39
13 14 15 16 17 18 19 20
0,36 80,6 81 ,4 125,5 183,2 258, 1 303,6 320,0
0,35 78,2 81,8 131 ,9 191,2 259,4 299,2 318,4
0,28 74,9 85,5 149,3 165, 1 190,0 212,5 231,8
0,31 72,9 86,0 160,6 171,5 225,8 238,5 272,8
0,45 111,4 110, 7 143,8 158,5 184,3 194,4 230,3
0,35 83,4 84, 7 113,6 133,5 183,3 204,9 234,8
0,36 76,4 83,4 134,3 170, 1 218,8 262,8 276,8
0,28 65,2 84,4 145,8 191 ,8 245,2 260,5 285,9
0,35 84,9 96, 1 174,2 165, 7 211 ,2 224,3 255,8
0,41 92,4 91 ,2 150,2 186,5 232,6 261,3 288,4
0,37 82,5 84,4 144,5 182,8 231,4 269,7 281 ,5
0,32 86,6 93,5 135,5 156,4 181 ,0 195,4 212,8
0,38 85,8 85,3 139,9 160,6 202,0 221 ,8 255,8
.
0,40 89,3 86,8 141 ,4 189,8 241 , 1 258,5 292,4
0,35 75,0. 80, 1 138,9 17 4,9
216,5 .
243,8 277,9
0,25 70,8 90,3 150,6 190,2 244,6 262,5 279, 1
0,28 71,3 91, 1 153,4 190, 7 250,9 270,7 302, 1
0,27 71 ,9 96,4 168,9 178, 7 230, 1 237,6 271,4
0,33 79,0 76,2 134,5 206,5 307,2 329,o I 342, 1
0,26 71 ,0 87 , 1 136,5 172,2 213,3 228,5 293,8
0,35 83, 1 89,3 149,4 190,9 215,9 280,0 311, 7
0,35 77, 1 79 133,2 157,8 204,6 231,9 242,8
0,29 78,5 87,8 143,6 168,7 221,7 239,9 268,0
0,40 86,5 88,0 141,9 180,5 226,4 258,4 285,3
0,31 63,4 77,8 139,2 17 4,2 225,4 246,4 272,8
0,24 60,3 82,0 147,3 173,2 219,6 239,8 258,4
0,39 89,4 94,2 139,0 168,4 212,5 237,9 257, 1
0,43 86,8 87,0 136, 1 167,3 203,7 238,0 256
0,37 97,7 103, 1 . 159,5 172,7 211 ,9 230, 1 245,6
0,21 72,9 77,7 127,9 176,0 229,4 268, 1 286, 1
0,37 75,5 88,6 156,9 184,8 240,3 263,6 297,3
0,36 70,3 74,3 128,5 181 ,5 230,4 269,4 281 ,7
0,37 105,2 99, 7 140,4 136,5 162,2 176,3 192,5
0,36 97,6 85,9 120,2 135,0 169,7 183, 7 200,7
0,44 111 , 5 111 , 2 129,7 122,0 131 ,3 136, 1 150,4
0,35 101 , 1 93, 1 119,4 130,5 171 , 1 172,7 202, 1
0,31 71 , 7 85,9 14 7 ,3 197 ,5 254,0 278,2 307,5
0,30
77' 1
84,9 140,5 192,3 256,2 293,8 313, 1
0,28 78,0 90,6 146,8 168,5 222, 1 238,7 267

21 22 23
298,5 229,5 183,5
297,3 233,8 187,2
227,2 183,4 157 ,8
250,9 190,0 152,4
. 222,6 185, 1 187' 1
226,2 177,5 155,6
262, 1 202,0 157, 1
266,2 209,0 175,2
238, 1 188,9 167,2
272,4 223,3 178,2
269,9 215,6 172,6
212,3 172,4 152,9
235,7 200,5 165,2
277, 1 222,4 182,6
256,6 202,5 168,7
260,4 204,6 166,4
279,5 219,3 180,8
254,2 206,8 171 ,9
316,2 243,6 185,0
240,4 178,8 158,6
287,5 227, 1 183,8
241,3 186,6 150,7
258,0 201,7 176, 7
266,9 210,3 17 4,4
257,5 204,8 159,3
252,6 195,0 160,6
251 ,7 I 197,7 164,7
252,5 197,4 168,4
249,8 208,0 179,0
263, 1 209,7 169,9
276,4 216,0 175,3
272,8 217,3 162,4
200,0 1,7 1, 6 167, 7
201 ,1 I 170,3 158,9
160,6 159, 1 165,8
189,8 152 154,5
291 ,0 228,5 184,8
293,4 232,6 192,7
243,5 194,5 166,5
24 25
99,4 72,2
101,6 70,9
69,9 49,9
83,9 59,5
119,2 92 ,2
90,8 77,9
82,0 69,2
75,9 50,8
90,3 65,2
104,0 83, 1
99,0 72,4
78, 7 57,2
98, 1 78, 7
97,5 78,5
91, 1 64,4
70,5 47,9
83,5 55,9
82,3 50, 7
100,3 69, 6
66,7 46,2
96,3 71 , 7
81 ,8 66, 7
85,7
57' 1
101 ,9 75, 9
80,7 56, 2
78,3 43, 9
92,8 81, 8
94,6 80, 9
103,9 72,8
80,4 58, 9
83,9 53, 6
73, 1 69,2
97,0 83,3
96,6 83, 7
113,0 101,3
99,4 85,0
93,0 62,9
89,6 61 ,2
80,8 54,9
n

"C
-
-0
-
c
-
N

ca

N
Ct)
(")
-
-
3

-
- (")
Ct)
. (/)
-
-
- N
-
0
-
0
tc
- (")
Ct)
-

-
= (/)
....

-

-
-
-
Q.
Ct)
<
Ct)
=
-
-
-

....
Ct)
,. -en
-
(")
-
-
3

-
- N

....
Ct)
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~ i fiziologice
Anexa 2.2
Tabelul 2.4.4 Valori de calcul ale temperaturii medii (zilnice lunare) ~ i confi nutului de umiditate
ale aerului exterior in luna iul i e
Grad de asiqurare [% Temperatura Amplitudinea
Nr.
Localitatea
95 l 90 80 medie lunara zil ni ca
crt. lem ( lexterioara medie z1/nica ) lmt Az
Xevm, XcJ Xventllare mecanica; XclimatizBTe Xevm,' Xc!
0 1 2 3 4 i 5 6
1 Alba luli a 21,2 20,4 19,3 17,2
9,75; 10,6 9,7; 10,5 9,6; 10,45 9,4; 10, 25 7
2 Alexandria 26,5 25,5 24,4 22,4
10,7; 11 ,3 10,65; 11,2 I 10,6; 11 10,45; 10,75 7
3 Arad 26 24,7 23,3 20,9
10,25; 10,95 9,95; 10,65 9,50; 10,25 8,7; 9,6 7
4 Bacau 23,8 23 22,2 19,9
10,9; 11,95 10,65; 11,7 10,3; 11 ,45 9,65; 10,85 6
5 Baia Mare 24,5 23,7 22,5 19,9
10,6; 12, 1 10,25; 11 ,8 9,75; 11 ,5 8,5; 10,5 6
6 Bari ad 25 4 24,4 23,4 20,7
10,9; 11,8 10,4; 11,4 10,05; 11, 1 9, 15; 10,25 6
7 Bistrita Nasaud 22,7 22 21 18,5
9,65; 11,2 9,55; 11 ,05 9,35; 10,7 8,9; 9,85 7
8 Boto$ani 24,4 23,5 22,4 20
10; 11,40 9,9; 11,4 9,65; 11,35 9,4; 11,25 6
9 Bra$OV 21,6 20, 7 19,6 17,8
10,25; 10,4 10,25; 10,3 10,25; 10, 15 10, 25; 9,9 7
10 Braila 26,7 25,8 24,6 22,2
10,5; 11 ,55 10,3; 11,35 10,05; 11,15 9,55; 10,7 7
11 Bucure$ti 26,5 25,7 24,6 22,4
10,4; 11 ,8 10,2; 11,65 10,05; 11 ,50 9,65; 11, 15 7
12 Buzau 26,6 25, 5 24,3 22
10,9; 12, 15 10,45; 11 ,8 10, 1; 11,50 9,35; 10,9 6
13 Calara$i 26,8 25,9 24,8 22,3
10, 15; 11 ,8 10,05; 11,55 9,95; 11 ,25 9,65; 10,6 7
14 Cluj-Napoca 23 22,2 21, 1 18,7
9,3; 10, 15 9,15; 10,05 8,95; 9,95 8,5; 9,55 6
15 Constanta ora$ 25,6 24,8 23,9 21,8
12,5; 12,7 12,35; 12,65 12,25; 12,4 11,9; 12,10 4
16 Craiova 26,4 25, 1 23,6 21,4
10,25; 11 9,95; 10,8 9,7; 10,6 9,2; 10,2 7
17 Dej 23,3 22,4 21,4 19,2
9,55; 10,9 9,2; 10,55 9; 10,25 8,4; 9,55 7
18 Deva 23 7 22,9 21,8 19,7
10,05; 10,85 9,95; 10,8 9,85; 10,7 9,65; 10,5 7
--
19 Drobeta-Tr. Severin 26,2 25,2 24, 1 22, 1
10,25; 10,8 10, 1; 10,7 9,85; 10, 15 9,45; 10, 15 7
--
20 Foc$3ni 26,2 25, 1 23,9 21,6
10,65; 12 10,4; 11,7 10; 11,4 9,25; 10,7 6
21 Galati 26,7 25,8 24,6 22,2
-
10,5; 11 ,55 10,3; 11 ,35 10,05; 11, 15 9,55; 10,7 6
-
22 Giurgiu 26,5 25,7 24,6 22,4
10,4; 11 ,8 10,2; 11 ,65 10,05; 11 ,5 9,65; 11,15 7
23 Hunedoara 21,2 20,4 19,3 17,2
9,75; 10,6 9,7; 10,55 9,6; 10,45 9,4; 10,25 7
f--
24 la$i 25 24, 1 22,9 20, 4
10,50; 11,35 10,25; 11 ,2
~
10,0; 11 ,0 9,50; 10,45 6
25 Medias 22,5 21,7 20,7 18,6
9,2; 10,7 9; 10,5 8,8; 10,25 8,4; 9,8 7
~
-
I
26 Mc.Ciuc 20,4 19,3 18,2 16,5
8,25; 9,2 8,2; 8,8 8, 15; 8,5 8; 8 7
----
I 27 Odorheiul Secuiesc 21,9
!
20,8
I
19,7 18
I
8,3; 9,55 8,25; 9,25 8,2; 8,95 8, 15; 8,55 7
---
I
28 One$ti 23,5 22, 7 21,9 19,6
10,85; 11 ,85 10,5; 11,65 10,25; 11 ,4 9,5; 10,75 6
-- - -
I
29 Oradea 25,5 24, 4 23,2 20,7
9,75; 10, 15 9,65; 10, 1 9,55; 10,05 9,4; 10 7
Capitolul 2: Baze climatice ~ fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare

0 1 2 3 4 5 6
30 Petro$ani 21,6 20,4 19, 1 17, 1
-
9; 9,6 8,75; 9,25 8,4; 8,9 8 84

6
31 Piatra Neamt 23,7 22,7 21,6 19,2

9,9; 11 ,35 9,75; 11,15 9,65; 10,9 9,2; 10,4 6
32 Pitesti 24,3 23,3 22,2 20
9,35; 10,5 9,25; 10,3 9, 10; 10,05 8,95; 9,6 7
33 Ploie$ti 25,6 24,3 23, 1 20,9
9,75; 10,8 9,55; 10,7 9,35; 10,6 9; 10,3 7

34 Re$ita 23,2 22,2 21 18,7
9,95; 11 9,6; 10,75 9,25; 10,4 8,7; 9,95 6
35 Ramnicu Valcea 25 23,6 22,6 20,7
10,2; 11,35 9,95; 11 9,75; 10,75 9,5; 10,3 6
36 Roman 24, 1 23, 1 22 19,6
11 ; 12,05 10,65; 11,4 10,25; 11,45 9,45; 10,8 6
37 Satu Mare 24,8 23,9 22,7 19,9
9,9; 11,4 9,75;11,05 9,55; 10,8 9,2; 9,95 7
38 Sfantu Gheorghe 21,6 20,7 19,6 17,8
10,25; 10,4 10,25; 10,3 10,25; 10, 15 10,25; 9,9 7
39 Sibiu 22,7 21,9 20,8 18,9
9,9; 11,25 9,75; 11,05 9,4; 10,85 8,9; 10,5 7
40 Sighi$oara 23 22, 1 21 18,9
9,4; 10,5 9,25; 10,35 9,1; 10,2 8, 7; 9,95 6
41 Slatina 26 25 24,2 20,7
10,7; 11,25 10,65; 11, 1 10,6; 11 10,4; 10,7 7
42 Slobozia 26 25,2 24, 1 21,7
.
9,70; 11,1 9,5; 10,9 9,25; 10,65 8,75; 10, 1 7
43 Suceava 22,3 21,5 20,5 18, 1
'
9,2; 10,25 9,1; 10,15 9 10
'
8,9; 9,7 6
44 Targovi $te 25 23,8 22,6 20,5
10,85; 12,45 10,45; 12, 15 10, 1; 11,8 9,55; 11,25 7
45 Targu Jiu 25 23,9 22,7 20,9
8,25; 10,75 8; 10,65 7,75; 10,3 7,3; 9,75 7
46 Targu Mure$ 23,6 22,7 21,6 19,5
9,45; 10,55 9,35; 10,45 9, 15; 10,3 8,75; 10 6
47 Tecuci 26,5 25,6 24,4 22
10,45; 11,5 10,25; 11,3 . 10; 11,1 9,5; 10,65 6
48 Timi$oara 25,6 24,7 23,6 21,2
9,95; 10,8 9,5; 10,5 9,45; 10,3 9; 9,55 7
49 Tulcea 26,4 25,5 24,4 22,2
11,5; 12,8 11,25; 12,45 10,9; 12,05 10,3; 11,4 6
50 Turda 23,5 22,7 21,6 19,2
9,4; 10,25 9,25; 10,2 9 10
'
9,55; 9,65 7
51 T urnu Magurele 27 26 24,9 22,9
10,75; 11,4 10,7; 11 ,25 10,65; 11,05 10,5; 10,8 7
52 Vaslui 24,7 23,8 22,6 20,2
9,85; 10,65 9,7; 10,55 9,5; 10,45 9,1;10,1 6
53 Zalau 24.6 23.6 22,3 19,7
8,9; 9,75 8,7; 9,55 8,4; 9,3 7 ,8; 8,75 6
,
_v j
.. - .. (
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '
Capitolul 3
Aerul urned
Capitolul 3: Aerni urned
I. l n s t l ~ i i de ventilare ~ i climatizare
3. 1. Cornpozi fia aerului urned
1
Aerul atmosferic este un amestec bi-
nar de aer uscat $i vapori de apa. De$i
cantitatea de vapori de apa din aer es-
te mica {la presiunea de 101,325 kPa,
maximum 3,82 g/kg la 0 C $i maximum
42,4 1 g/kg la 30 C}, ea joaca un rol im-
portant atat prin efectele fizice, fiziologi -
ce $i meteorologice cat $i prin cantitatile
de caldura vehiculate in timpul transfor-
marilor termodinamice. Cu excep\ia po-
luan\ilor , a caror participatie este varia-
bila in timp $i in spatiu, compozitia ae-
rului uscat poate ti considerata practic
constanta. Dupa Harri son compozi\ia
normala a aerului curat, uscat este cea
din tabelul 2. 1.1 . Corespunzator
Sirnbol Denumire UM
t T ernperatura
oc
T uscata K
tu Ternperatura umeda
oc
tr T ernperatura punctului
de roua
oc
I
x Con\inutul de urniditate kgvlkga
<p Urniditatea relativa %
x
Concentra\ia de urniditate
(urniditate specific!\) kgv/kg
a Umiditatea absoluta kg/rn
3
IL Grad de saturare -
I
p Densitatea aerului urned
I
kg/ m
3
I
I
acesteia, rezulta masa moleculara a
amestecului, Ma = 28,9645 $i constan-
ta caracteri stica a aerului uscat Ra:
Ra = R! Ma = 287 J/kgK (3.1 . 1}
unde R = 8314,41 J/kmolK este
constanta universala a gazelor.
Masa mol eculara a vaporilor de apa
este Mv = 18,015 $i astfel constanta
caracteristica a vaporilor Rv rezulta:
Rv = R!Mv = 461.5 J/kgK (3.1 .2)
3.2. Legile gazelor perfecte
aplicate la studiul
aerului urned
in aplicatiile inginere$ti curente, aerul
urned poate ti tratat, cu o aproximatie
suficient de buna, ca un gaz perfect.
Tabel ul 3.3.1 Parametrii aerul ui urned
Definitie
Parametru terrnodinamic.
Se masoara cu ajutorul unui termornetru cu
bulbul ferit de radiatie.
Ternperatura de satura\ie izobara $i
adiabatica.
Se masoara aproxirnativ cu termometrul
urned {bulbul invelit in tifon urned, in curent
de aerl.
Temperatura de saturatie izobara la continut
de urniditate constant.
Este egala cu temperatura unei suprafe\e pe
care vaporii de apii din aerul urned
condenseaza.
Raportul dintre masa vaporilor de apii $i
masa aerului uscat dintr-un volum de aer.
Raportul dintre rnasa vaporilor de apii dintr-
un volum de aer $i masa maxima a vaporilor
din ace! volurn, la satura\i e, la aceea$i
temperatura $i presiune.
Raportul dintre masa vaporilor de apii $i
rnasa totala de aer (urned} dintr-un volum dat
(sau con\inutul de vapor i de apa dintr-un
kiloqram de aer urned).
Masa vaporilor de apii dintr-un metru cub de
aer urned.
Raportul dintre con\inutul de umiditate al
aerului urned $i con\inutul maxim de
umiditate la satura\ie, la aceea$i temperatura
$i presiune.
Masa unui metru cub de aer urned.
Gp Caldura masica
I i
, (la presi une I I Caldura necesarii unui kilogram de aer urned
I constanta) a kJ/(kgK} pentru a-si ridi ca temperatura cu 1 C.
aerului urned
i
'
Ciildura necesara pentru a obtine izobar,
I
(1+x) kg de aer urned de temperatura t,
h Entalpia kJ/kg I plecand de la 1 kg de aer uscat $i de la x kg
I de apii avand temperatura de o C.
Suma dintre entalpia aerul ui uscat $i a
vaporilor de apa.
Pentru calcule mai exacte se recoman-
da relatiile stabilite de Hyland $i
Wexter {1983).
Ecuatia de stare a gazelor perfec te
poate fi aplicata amest ecului de aer
urned sau fi ecarui constituent in
parte.
Astfel:
- pentru aer urned (amestec}
pV = nRT (3.2.1)
- pentru aer uscat
paV = naRT = maRaT {3.2.2)
- pentru vapori de apa
pvV = nvRT = mvRvT (3.2.3)
unde:
p - presiunea [Pa] ; V - volumul [m
3
] ;
n - numar de moli ; T - temperatura [K] .
lndi cele ,,a" se refera la aerul uscat,
Rela\ii de calcul
Se deduce din:
h + (Xs - X) hapa = hs (3.3.1)
hapa = 4, 186 fu (3.3.2)
Xs $i hs se calculeaza la ternperatura tu.
(din rela\iile 3.2.5. $i 3.2.6):
pentru pv ~ 610,7 Pa:
tr= 3928,5/(23,3693 - lnpv) - 231,667
(3.3.3)
pentru Pv < 610,7 Pa:
tr = 6150,6/(28,9165 - lnpv) - 273,33
(3.3.4)
x = mv I ma (3.3.5)
X = 0,622pv / (p - Pv) (3.3.6:
la saturati e:
Xs = 0,622ps / (p - Ps) (3.3.7)
<p = mv I ms = Pv I Ps = pv I Ps
(3.3.8)
x= mv Im (3.3.9)
x = x I (1 + x) (3.3.10)
X = 0,622pv J (p - 0,378pv} (3.3.1 1)
a = Pv (3.3.12)
= XI Xs (3.3. 13)
p = mN = (ma+mv)/V = Pa+ Pv (3.3.14)
P = p/Ra T - ( pv/T}(1/R,,- 1/Rv) =
0,00348 p/T - 0,00132pv/T (3.3.15)
Gp = (Gpa + xGpv)l(1+x) (3.3. 16)
se aproximeaza cu:
Gp = Gpa + X-Cpv = 1+ 1,86x
! (raportata la 1 kg de aer uscat)
(3.3.17)
h = [Gp,,-1 + (Gpv l + r}x] I (1 + x) (3.3.18)
se aproximeaza cu:
h = Gpa- t + (GpvI + r} x (3.3.19)
h = 1,01 + (1,86 I+ 2501) x (3.3.20)
I (raportata la 1 kg de aer uscat)
-- ----r
I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare
indi cele " v" la vaporii de apa. Mari mile
Iara indi ce se refera la aerul urned (l a
amestecul format din aer uscat si va-
pori de apa).
Legea lui Dalton exprima relati a
dintre presiunil e parti ale ale constituen-
\il or si presiunea totala a amestecului:
P = Pa + Pv [Pa] (3.2.4)
La saturati e, presiunea parti ala a va-
poril or, pv, devine egala cu presiunea 1
de saturati e, Ps-
in domeniul de t emperaturi (-40 ...
150 C) presiunea de saturati e se
poate det ermina cu o eroare mai mica
de 0,5 % cu una din relatiil e:
- pentru t s 0 C
--6 150,6
Ps = 3, 6 1633 10
12
- e' '
273

33
(3.2.5)
- pentru t > 0 C
- 3928.5
Ps=1,40974-10'
0
e''
23 1667
(3.2.6)
3.3. Parametrii aerului urned
3.3.1. Relatii de calcul
Pentru definirea starii aerului urned :;;i
pentru a urmari evoluti a lui in diferite
transformari termodinamice, se utili-
zeaza parametrii de stare :;;i alte marimi
caracteri stice ale amestecului. Aceste
marimi sunt cuprinse in tabelul 3.3. 1.
Relatiil e de calcul au rezultat din defi -
nitii :;; i din aplicarea legilor gazelor per-
fecte prezentate anterior.
in tabelul 3.3. 1 s-au fol osit, in plus,
notatiil e:
ms - masa vaporilor saturati [kg] ;
Xs - continutul de vapori la saturatie,
[kg vapori ap3/kg aer uscat] ;
ps - presiunea partiala a vaporilor la
saturatie [Pa];
r - caldura latenta de vaporizare/
condensare a apei
(r = 2501 kJ/kg);
hapa - entalpia apei [kJ/kg] .
Folosind relatiil e date in tabelul 3. 1. 1,
cunoscand presiunea amestecului :;;i
ori care alte doua marimi caracteri sti ce
se pot determina t oate celelalte. Pentru
ilustrare se prezinta, in continuare,
doua exemple de calcul.
Exemplul de ca/cul 1
Se det ermina grafi c :;; i analiti c para-
metrii aerului urned avand starea defi-
nita prin temperatura uscata t = 20 C
:;;i umiditat ea rel ativa cp = 50 %; presiu-
nea barometri ca se considera
p =101325 Pa = 1,01 3 bar.
Se procedeaza dupa cum urmeaza:
presiunea la saturati e se calcul ea-
za cu rela\i a 3.2.6, rezultand !
Ps = 2343 Pa;
presiunea parti ala a vaporil or de
apa rezul ta pe ~ z relati ei 3.3.8:
Pv = <p-ps = 1172 Pa;
temperatura punctului de roua
calcul ata cu relati a 3.3.4 este
tr = 9,3 C;
con\inutul de vapori calculat cu
relati a 3.3.6 este:
. -3
X = 7,28 10 kg/kga = 7,28 g/kga;
densitatea aerului calculata cu
relatia 3.3. 15 este:
P= 1,199 kg/ m
3
;
entalpia aerului urned calculata cu
formula 3.3. 18 sau 3.3. 20 este:
h = 38,48 kJ/kg.
Exemplul de ca/cul 2
Se calcul eaza continutul de vapori x
al aerului urned a carui stare este ca-
racteri zata de temperatura uscata,
t = 25 C :;;i temperatura umeda,
tu = 15 C. Presiunea barometrica este
p = 101325 Pa = 1,013 bar.
Se determina:
entalpi a aerului la 25 C in functi e
de x :;; i t (relatia 3.3.20) este:
h = 25 + 2547,5x kJ/kg;
presiunea de saturatie (izobara :;;i
adiabatica) corespunzatoare tempe-
raturii umede de 15 C, folosind re-
latia 3.2.6 rezulta ps = 1707,74 Pa;
con\inutul de umiditate la saturatie,
Xs, pentru o presiune partiala a
vaporilor ps = 1707,74 Pa, calcula-
ta cu relatia 3.3. 7 este
Xs = 0,010663 kg/kga;
entalpia apei de 15 c rezulta din
relatia 3.3.2: h apa = 62,79 kJ/kgapa;
entalpia aerului saturat la 15 C, cu
un con\inut de urniditate, Xs, calcu-
XA
Fig. 3.3.1. Citirea parametrilor
aerului urned in diagrama h-x.
x p
t,A - tuA IA
Fig. 3.3.2. Citirea parametrilor
aerului urned in diagrama t-x.
Capitolul 3: Aerul urned
lata cu relati a 3. 3. 20 este
hs = 41 ,965 kJ/kga;
relati a 3.3. 1 devine:
25+2547,5x+(O,O1066-x)62, 79 = 4 1,96
din care rezulta con\inutul de umi -
ditate x = 6,57 10-
3
kg/kga.
3.3.2. Tabele de valori
in practi ca inginereasca, pentru a fa-
cilita calculul rapid, se fol osesc tabele
de valori sau diagrarne psihrometri ce.
in tabelele 3.3.2 ... 3. 3.5 sunt date
rnarimil e caracteri sti ce ale aerului
urned nesaturat :;; i saturat , ale vaporilor
de apa con\inu\i in aerul urned, precum
:;;i densitatea aerului urned, la presiu-
nea de 1 bar (10
5
Pa).
3.3.3.Diagrame psihroinetrice
Reprezentarea grafica a relatiilor din-
tre caracteri sticil e aerului urned este
foarte raspandita datorita posibilitatilor
de calcul rapid, cu o eroare neglijabil a,
pentru situatiile practi ce. Exista nurne-
roase variante in functi e de alegerea
axelor de coordonate :;;i de zona de
parametri care se dore:;; te a fi repre-
zentata cu o buna li zibilitate. Fiecare
diagrarna este construita pentru o pre-
siune data :;; i permite citirea tuturor pa-
rametrilor pentru o stare a aerului defi -
nita prin doua rnarimi (careia ii cores-
punde un punct in planul diagramei).
ct/' '\,
Fig. 3.4.1 . Raza procesului
in diagrama h-x.
Fig. 3.4.2. Raza procesului
in diagrama t - x .
Capitolul 3: Aerul urned
f n taril e Europei de Est $i in Germa-
nia se utilizeaza diagrama cunoscuta
sub numele de "diagrama Mollier'',
construita in coordonate entalpie-con-
tinut de umiditate (h->9 care fac intre i
ele un unghi la 135 . In Romania este !
cunoscuta sub numele de diagrama
i-x; in lucrarea de fata s-a schimbat
notatia pentru entalpie, din i in h, pen-
tru a respecta notatiile internationale.
Pe axa orizontala se cite$te conti -
nutul de umiditate (ce a fost proiectat
de pe axa de coordonate oblica) iar pe
axa verticala (in stanga) se cite$te
temperatura uscata, t Entalpia, h, este
notata direct pe dreptele oblice de
h = constant
fn Franta $i in Statele Unite ale Ame-
ricii se utilizeaza o diagrama h-x care
are axele de coordonate inversate fata
de diagrama Mollier. Deoarece pe axa
orizontala se cite$te temperatura usca-
ta, t, iar pe axa verticala (in dreapta) se
cite:;;te continutul de umiditate, x, a-
ceasta diagrama va fi denumita t-x_ fn
realitate, dreptele t = constant nu sunt
paralele intre ele ci constituie un fasci -
cul de drepte.
Citirea parametrilor aerului um'ed in
aceste diagrame este ilustrata schema-
tic in figurile 3.3. 1, respectiv, 3.3.2.
Diagrama h-x la presiunea de
1O13 mbar este reprezentata in figura
3_3_3_ Planul unei diagrame psihrome-
trice este impartit in doua zone prin
X1= X2 a
Fig. 3.4.3. Proces de incalzire:
a - in diagrama h-X',
b - in diagrama t-x.
Fig.
3
-
4
.4. Proces de racire uscata:
a - in diagama h-X", b - in diagrarna t-x.
I. l n s t l ~ i i de ventilare ~ i climatizare
curba de umiditate relativa <p = 100 %
pe care se citesc marimile corespunza-
toare saturatiei. Citirile se tac in zona
de aer nesaturat, deasupra curbei de
saturatie - <p = 100 %.
3.4. Transformari simple
ale aerului urned
Probleme generate
Aerul introdus in incaperile ventilate
1
(climatizate) este, de obicei, tratat pen-1
tru a se obtine o stare ce corespunde
functiei pe care o are in procesele din 1
incapere. Tratarea aerului este realizata
prin inserierea unor procese simple care I
sunt prezentate in tabelul 3-4. 1. fn tabel 1
1
'
sunt date $i relatiile de calcul curente I
necesare pentru alegerea aparatelor de .
tratare. \
0 marime ce caracterizeaza transfor- !
marea termodinamica a aerului urned ' I
este raza procesului (de preluare simul-
tana a caldurii $i umiditatii) denumita $i I
raport de termoumiditate.
Aceasta marime se poate stabili atat
1
pentru procesele de tratare a aerului i
cat $i pentru a urmari evolutia lui in
incaperi.
Raza procesului, , este definita prin
raportul :
Q t1h
=-=-
G,, t1x
in care: Q, Gv, reprezinta debitul de
a
,f----7'tc-i x 1
/-<'"+---1--1 x
2
Fig. 3.4-5. Proces de racire umeda:
a - in diagrama h-x, b - in diagrama t-x_
t, 1, a b
Fig. 3.4.6 Proces izotermic:
a - in diagrama h-X',
b - in diagrama t-x.
caldura, respectiv, de umiditate prelua-
te/cedate de aer in procesul de trans-
formare;
.1h, t1x - variatia de entalpie, respectiv,
de umiditate intre starea ini\iala $i fina-
la ale transformarii (fig. 3.4. 1 $i 3.4.2)
Fiind o marime ce reflecta direct mo-
dul in care s-a produs transformarea
starii aerului, ea este evaluata frecvent,
a$a cum se arata $i in tabelul 3.4. 1.
Procese simple prezentate
in diag-amele psihrometrice
Pentru a facilita speciali$tilor urmari -
rea evolu\i ei aerului in diagramele psi-
hrometrice, majoritatea cuprind, in di-
ferite forme grafice, reprezentari ale ra-
zei procesului.
Pentru diagramele curent folosite
(fig. 3.4.1 $i 3.4.2) se urmare$te evo-
lutia aerului intre o stare initiala 1 $i o
stare finala 2 $i modul in care este
utilizata raza procesului. Orice proces
caracterizat printr-o valoare a razei
procesului este reprezentat printr-o
dreapta paralela cu = constant
Diferitele procese de tratare simpla
cuprinse in tabelul 3.4. 1 sunt reprezen-
tate in diagramele psihrometrice din
figurile 3-4.3. _ .3-4.8.
X1 X2 a
Fig. 3.4.7 Proces adiabatic:
a - in diagrama h-X',
b - in diagrama t-x.
X1 XM X2 11 1M 12
a b
Fig. 3.4.8 Amestec a doua debite de aer:
a - in diagrama h-x,
b - in diagrama t-x.
l. lnstalatii de ventilare si climatizare

1,24
1,26 ' 1{ J

r 1-lf'-i \
5 -++- ---+:... ---, /t.l,r.,
1,28_ f-N-+4tl /\
. ' Ft=- 'ttlJ,

1. 30=--o- tt#:Jl:ttM
"
1,32
-5-= -
1,34
- 10
1,36
-
- 15
1,38
-
"fl/fJ"-'
I I I
5
I I
10
/
I I I f I
15
l I I
20
Continutul de umiditate
-
Raza procesului
=ilh!L1x [kJ/kg]
Capitolul 3: Aerul urned
30
'
kcal kJ
23,9 100
r
--
:
-:
:_ 90
- -

20 - -
-
-
-=- 80
-
-
- :
:
-:_ 70
:
-
--
':
15 - "
- 60
- "
'
r
-r so
- r
2500

r--1-2000 >-- 40

-
-
--
:_ 30
--
-
-
-= -
-
5 - 20
:
- -
-
-
Conversia unitatilor de masura - :
1 kcal/h 4,1 868 kJ/h _:- 10
-
1 kW = 860 kcal/ h :
- -
1 kW = 3600 kJ/h :
o_r:_ 0
I I I '
I ( I I I I 1 1 1 1 r I t I 1 I I
25 30 35 40 45 50
Presiunea vaporilor de apa p [mbar]
Fig. 3.3.3. Diagrama h-x, pentru aerul urned, la presiunea de 1013 mbar.
I 1
55
'

.



.. t
-

'

..
Capitolul 3: Aerul urned
I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Tabelul 3.3.2. Marimile caracteristice ale aerului urned nesaturat, la presiunea de 1 bar (1 os Pa)
t - temperatura aerului [C];
x - continutul de umiditate [g/kg aer uscat] - randul de sus;
. .
h - entaloia aerului urned [kJ/kq] - randul de jos.
Umiditatea rel ativa q> [%)
t
(oC]
10 20 30 40 50 60 70 80 90
0 0,38 0,76 1, 14 1,52 1,91 2,29 2,67 3,06 3,44
0,95 1,9 2,85 3,8 4,75 5,70 6,65 7,60

8,55
1 0,41 0,82 1,23 1,63 2,05 2,46 2,87 3,28 3,69
2.02 3,05 4,07 5,07 6, 12 7, 15 8, 18 9,20 10,2
2 0,44 0,88 1,32 1,76 2,20 2,64 3,09 3,53 3,97
3, 10 4,20 5,30 6,40
.
7,50 8,60 9,73 10,8 11,9 .
3 0,47 0,94 1,42 1,89 2,37 2,84 3,31 3,79 4,26
4, 17 5,35 6 55
'
7,73 8,93 10, 1 11,3 12,5 13,7
4 0,50 1,02 1,52 2,03 2,54 3,05 3,56 4,07 4,59
.
5,25 6,55 7,81 9,09 10,4 11,6 12,9 14,2 15,5
5 0,54 1,08 1,63 2, 17 2,72 3,27 3,82 4,37 4,92
6,35 7,71 9,09 10,4 11,8 13,2 14,6 16,0 17,3
6 0,58 1, 17 1,75 2,34 2,92 3,51 4, 10 4,69 5,28
7,45 8,93 10,4 11.9 13.3 14,8 16.3 17,8 19,3
7 0,62 1,25 1,87 2,50 3, 13 3,75 4,38 5,02 5,65
8.55 10.1 11.7 13.3 14.9 16,4 18.0 19,6 21,2
8 0,67 1,33 2,01 2,68 3,35 4,03 4,70 5,38 6,06
9.68 11.3 13. 1 14.7 16.4 18.1 19.8 21.5 23.2
9 0,72 1,43 2, 15 2,87 3,59 4,31 5,04 5,76 6,49
10,8 12,6 14,4 16,2 18,0 19,8 21,7 23,5 25,3
10 0,77 1,53 2,30 3,07 3,84 4,61 5,39 6, 17 6,94
11 ,9 13,9 15,8
.
17,7 19,7 21,6 23,6 25,5 27,5
11 0,82 1,63 2,46 3,28 4, 11 4,93 5,76 6,60 7,43
13, 1 15, 1 17,2 19,3 2 1,4 23,4 25,5 27,6 29,7
12 0,87 1,75 2,62 3,50 4,39 5,28 6, 16 7,05 7,94
14,2 16,4 18,6 20,8 23, 1 25,3 27,5 29,8 32,0
13 0,93 1,87 2,81 3,75 4,70 5,65 6,60 7,55 8,51
15,3 17,7 20, 1 22,5 24,9 27,3 29,7 32, 1 34,5
14 1,00 2,00 3,00 4,01 5,02 6,3 7,05 8,06 9,09
.
16,5 19, 1 2 1,6 24, 1 26,7 29,2 31,8 34,4 37,0
15 1,06 2, 12 3, 19 4,26 5,34 6,41 7,49 8,58 9,66
17 ,7 20,4 23, 1 25,8 28,5 31,2 33,9 36,7 39,4
16 1, 13 2,27 3,41 4,56 5,71 6,85 8,00 9, 15 10,3
18,9 21,7 24,6 27,5 30,4 33,3 36,2 39, 1 42, 1
17 1,2 1 2,42 3,63 4,85 6,08 7,30 8,58 9,79 11,0
20, 1 23, 1 26,2 29,3 32,4 35,5 38,7 41,8 44,8
18 1,28 2,57 3,87 5, 17 6,47 7,81 9,09 10,4 11 ,8
2 1,2 24.5 27,8 31, 1 34,4 37,8 41, 10 44.3 47,9
19 1, 37 2,74 4, 13 5,51 6,92 8,32 9,73 11, 1 12,6
22,5 25,9 29,5 33,0 36,5 40, 1 43,7 47, 1 50,9
-
20 1,46 2,92 4,39 5,87 7,36 8,83 10,4 11,9 13,3
23,7 27,4 3 1, 1 34,9 38,7 42,4 46,4 50,2 53,7
21 1,55 3, 11 4,67 6,24 7,81 9,41 11,0 12,6 14,3
24,9 28,9 32,9 36,8 40,8 44,9 48,9 53,0 57,3
22 1,65 3,30 4,97 6,66 8,32 10, 1 11, 7 13,4 15,2
26,2 30,4 34,6 38,9 43, 1 47,7 51,7 56,0 60,0
23 1, 75 3,52 5,28 7,06 8,83 10,6 12,5 14,3 16,2
27,4 32,0 36,4 41,0 45,5 50,0 54,8 59,4 64,2
24
1,86 3,73 5,62 7,49 9,41 11,3 13,3 15,2
17' 1
28,7 33,5 38,3 43, 1 47,9 52,8 57,8 62,7 67,5
25
1,98 3.96 5,97 8,00 9,99 12, 1 14, 1 16,2 18,3
30,0 35, 1 40,2 45,4 50,4 55,8 60,9 66,3 71,6
26
2, 10 4,21 6,35 8,45 10,6 12,8 15,0 17,2 19,4
31,3 36,7 42.2 47,5 53,0 586
'
64,2 6!=l,8 75,4
27
2,22 4,47 6,73 9,02 11,3 13,6 15,9 13,3 20,6
32,7 38.4 44,2 50,0 55,8 6 1,7 67,5 73,7 79,6
28
2,36 4,74 7, 11 9,54 12,0 14,5 16,9 19,4 21,9
34,0 40, 1 46, 1 52,3 58,6 65,0 71, 1 77,5 83,9
I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 3: Aerul urned
Tabelul 3.3.2 Marimil e caracteristice ale aerului urned nesaturat,
la presiunea de 1 bar (1 os Pa) - continuare -
Umiditatea relativa <p [
0
/o]
t
(oCJ
10 20 30 40 50 60 70 80 90
29 2,5 5,02 7,55 10, 1 12,7 15,3 17,9 20,6 23,2
35,4 41,8 48,3 54,8 61,4 68, 1 74,7 81,6 88,3
/
30 2,65 5,32 8,00 10,8 13,5 16,2 19,0 21,8 24,7
36,8 43,6 50,4 57,6 64,5 71,4 78,6 85,7 93, 1
31 2,81 5,64 8,51 11,4 14,3 17,2 20,2 23,2 26,2
3,82 45,4 52,8 60,2 67,6 75,0 82,7 90,3 98,0
32 3, 14 5,97 9,02 12, 1 15,2 18,3 21,4 24,6 27,8
39,6 47,3 55, 1 63,0 70,9 78,8 86,8 95,0 103,2
33 3, 14 6,35 9,54 12,8 16,0 19,4 22, 7 26, 1 29,5
41,0 49,3 57,4 65,8 74,0 82,7 91, 1 99,9 108,6
34 3,33 6,66 10, 1 13,5 17,0 20,5 24,0 27,6 31,3
42,5 5 1, 1 59,9 68,6 77,6 86,5 95,5 104,7 114,2
35 3,52 7,05 10,7 14,3 18,0 21,7 25,5 29,3 33,2
44,0 53, 1 62,4 7 1,7 81,2 90,7 100,4 110,2 120,2
36 3,72 7,49 11,3 , 15,2 19,0 23,0 27,0 31,2 35,2
.
45,5 55,2 65,0 75,0 84,8 95,0 105,3 116, 1 126,4
37 3,92 7,94 11,9 16,0 20,2 24,3 28,6 32,9 37,3
47, 1 57,4 67,6 78, 1
.
88,9 99,4 110,5 121,5 132,8

38 4,5 8,32 12,6 16,9 21,3 25,7 30,3 34,8 39,4

.,.
48,7 59,4 70,4 81 ,4 92,8 104, 1 115,9 127,5 139,3
39 4,38 8,83 13,3 17,9 22,6 27,3 32, 1 36,9 41,8
50,3 61,7 73,2 85, 1 97, 1 109,2 121,6 133,9 146,5
40 4,62 9,34 14, 1 18,9 23,8 28,8 33,8 39,0 44,2
51,9 64,0 76,3 88,7 101,3 114, 1 127,0 140,4 153,8
41 4,88 9,86 14,8 20,0 25,2 30,5 35,8 41,3 46,8
53,6 66,4 79, 1 92,5 105,9 119,6 133,3 147,4 161,6
42 5, 14 10,4 15,7 21, 1 26,6 32,2 37,9 43,7 49,6
55,3 68,8 82,5 96,4 110,6 125,0 139,7 154,7 159,9
43 5,42 11,0 16,5 22,3 28, 1 34,0 40, 1 46,2 52,5
57,0 71,4 85,6 100,5 115,5 130,7 146,5 162,2 178,5
44 5,71 11,5 17,5 23,5 29,7 35,9 42,3 48,8 55,5
.
58,7 73 7
'
89,2 104,7 120,7 136,8 153,2 170,0 187,3
45 6,02 12,2 18,4 24,8 31,3 38,0 44,7 51,7 58,7
60,6 76,5 92,5 109,2 125,9 143,2 160,5 178,6 196,7
46 6,35 12,8 19,4 26, 1 33,0 40, 1 47,3 54,6 62, 1
62 4
'
79, 1 96,2 113,5 131,3 149,7 168,3 187,2 206,6
47 6,66 13,5 20, 4 27,5 34,9 42,3 49,9 57,7 65,7
54,2 81,9 99,8 118,2 137,3 156,5 176, 1 196,3 217,0
48 7,05 14,2 21,6 29,0 36,8 44,7 52,7 61,0 69,4
66,3 84,8 103,9 123, 1 143,3 163,7 184,5 206,0 227,7
49 7,36 15,0 22,7 30,6 38,8 47, 1 55,7 64,5 73 5
'
68, 1 87,9 107,8 128,3 149,5 171,0 193,3 216, 1 239,5
50 7,75 15,8 23,9 . 32,3 40,9 49,7 58,8 68, 1 77,7
70, 1 91,0 11 2, 0 133,8 156, 1 178,9 202,5 226,6 251,5
'
Capitolul 3: Aerni urned I. de ventilare climatizare
Tabelul 3.3.3. Densitatea aerului urned, p [kg/m
3
] la presiunea de 1 bar (105 Pa)
t Umiditatea rel ativa <p [%)
rCJ 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
- 20 1,337 1,377 1,377 1,377 1,376 1,376 1,376 1,376 1,376 1,376
- 19 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371
-18 1,366 1,366 1, 366 1,366 1,366 1,366 1,365 1,365 1,365 1,365
-17 1,361 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360
- 16 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355
-15 1,350 1,350 1,350 1,350 1,350 1,350 1,349 1,349 1,349 1,349
-14 1,345 1,345 1,345 1,344 1,344 1,344 1,344 1,344 1,344 1,344
-13 1,340 1,339 1,359 1,339 1,339 1,339 1,339 1,339 1,339 1,339
-12 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,333
- 11 1,329 1,329 1,329 1,329 1,329 1,329 1,329 1,328 1,328 1,328
- 10 1,324 1,324 1,324 1,324 1,324 1,324 1,323 1,323 1,323 1,323
-9 1,319 1,319 1,319 1,319 1,319 1,319 1,318 1,318 1,318 1,318
- 8 1,314 1,314 1,314 1,314 1,314 1,313 1,313 1,313 1,313 1,313
- 7 1,309 1,309 1,309 1,309 1,309 1,308 1,308 1,308 1,308 1,308
-6 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,303 1,303 1,303 1,303 1,303
- 5 1,299 1,299 1,299 1,299 1,299 1,298 1,298 1,298 1,298 1,298
-4 1,295 1,294 1,294 1,294 1,294 1,294 1,293 1,293 1,293 1,293
-3 1,290 1,290 1,289 1,289 1,289 1,289 1,288 1, 288 1,288 1,283
- 2 1,285 1,285 1,285 1,284 1,284 1,284 1,284 1,283 1,283 1,283
- 1 1,280 1,280 1,280 1,279 1,279 1,279 1,279 1,278 1,278 1,278
0 1,276 1,275 1,275 1,275 1,274 1,274 1,274 1,274 1,273 1,273
1 1,271 1,271 1,270 1,270 1,270 1,269 1,269 1,269 1,268 1,268
2 1,266 1,266 1,266 1,265 1,265 1, 265 1,264 1,264 1,264 1,263
3 1,262 1,261 1,261 1,261 1,260 1,260 1,259 1,259 1,259 1,258
4 1,257 1,257 1,256 1,256 1,256 1,255 1,255 1,254 1,254 1,254
5 1,253 1,252 1,252 1,251 1,251 1,250 1,250 1,250 1,249 1,249
6 1,248 1,248 1,247 1,247 1,246 1,246 1,245 1,245 1,244 1,244
7 1,243 1,243 1,243 1,242 1,242 1,241 1,241 1,240 1,240 1,239
8 1,239 1,239 1,238 1,238 1,237 1,237 1,236 1,236 1,235 1,235
9 1,235 1,234 1,234 1,233 1,232 1, 232 1,231 1,231 1,230 1,230
10 1,230 1,230 1,229 1,229 1,228 1,227 1,227 1,226 1,226 1,225
11 1,226 1,225 1,225 1,224 1,223 1,223 1,222 1,222 1,221 1,220
12 1,221 1,221 1,220 1,220 1,219 1,218 1,218 1,217 1,216 1,216
13 1,217 1,216 1,216 1,215 1, 214 1,214 1,213 1,212 1,212 1,211
14 1,213 1,212 1,211 1,211 1,210 1, 209 1,208 1,208 1,207 1,206
15 1,209 1,208 1,207 1,206 1,206 1,205 1,204 1,203 1,202 1,202
16 1,204 1,204 1,203 1,202 1,201 1,200 1, 199 1, 199 1, 198 1, 197
17 1,200 1, 199 1, 198 1, 198 1, 197 1, 196 1, 195 1, 194 1, 193 1, 192
18 1, 196 1, 195 1, 194 1, 193 1, 192 1, 191 1, 191 1, 190 1, 189 1, 188
19 1, 192 1, 191 1, 190 1, 189 1, 188 1, 187 1, 186 1, 185 1, 184 1, 183
20 1, 188 1, 187 1, 186 1, 185 1, 184 1, 182 1, 181 1, 180 1, 179 1, 178
21 1, 184 1, 183 1, 181 1, 180 1, 179 1, 178 1, 177 1, 176 175 1, 174
22 1, 180 1, 178 1, 177 1, 176 1, 175 1, 174 1, 172 1, 171 1, 170 1, 169
23 1, 175 1, 174 1, 173 1, 172 1, 170 1, 169 1, 168 1, 167 1, 165 1, 164
24 1, 171 1, 170 1, 169 1, 167 1, 166 1, 165 1, 164 1, 162 1, 161 1, 160
25 1, 167 1, 166 1, 165 1, 163 1, 162 1, 160 1, 159 1, 158 1, 156 1, 155
26 1, 163 1, 162 1, 160 1, 159 1, 158 1, 156 1, 155 1, 153 1, 152 1, 150
27 1, 159 1. 158 1.156 1.155 1. 153 1. 152 1, 150 1, 149 1, 147 1, 145
28 1, 156 1, 154 1, 152 1, 151 1, 149 1, 147 1, 146 1, 144 1, 142 1, 141
29 1, 152 1, 150 1, 148 1, 146 1, 145 1, 143 1, 141 1, 139 1, 138 1, 136
30 1, 148 1, 146 1, 144 1, 142 1, 140 1, 138 1, 137 1, 135 1, 133 1, 131
31 1, 144 1, 142 1, 140 1, 138 1, 136 1, 134 1, 132 1, 130 1, 128 1, 126
32 1, 140 1, 138 1, 136 1, 134 1, 132 1, 130 1, 128 1, 126 1, 124 1, 121
33 1, 136 1, 134 1, 132 1, 130 1, 127 1, 125 1, 123 1, 121 1, 11 9 1, 117
34 1, 132 1, 130 1, 128 1, 125 1, 123 1, 121 1, 119 1, 116 1, 114 1, 112
35 1, 128 1, 126 1, 124 1, 121 1, 119 1, 116 1, 114 1, 112 1,109 1, 107
36 1, 125 1, 122 1, 120 1, 117 1, 115 1, 112 1, 110 1, 107 1, 104 1, 102
37 1, 121 1, 118 1, 116 1, 113 1, 110 1, 108 1, 105 1, 102 1, 100 1,097
38 1, 117 1, 114 1, 112 1, 109 1, 106 1, 103 1, 100 1,098 1,095 1,092
39 1, 113 1, 110 1, 108 1, 105 1, 102 1,099 1,096 1,093 1,090 1,087
I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 3: Aerul urned
,
Tabelul 3.3.3. Densitatea aerului urned la presiunea de 1 bar - continuare -
t Umiditatea relativa 1p [%]

[oCJ
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
40 1. 110 1.107 1.104 1.100 1.097 1.094 1.091 1.088 1.085 1.082
41 1. 106 1.103 1.099 1.096 1 093 1 090 1.086 1.083 1 080 1 077
42 1, 102 1,099 1.095 1.092 1.089 1.085 1.082 1.078 1.075 1.071
43 1.099 1.095 1.091 1.088 1.084 1.081 1.077 1.073 1.070 1.066
44 1.095 1.091 1.087 1.084 1,080 1.076 1.072 1,069 1,065 1.061
45 1,091 1,087 1,083 1.079 1.075 1.072 1.068 1.064 1.060 1.056
46 1,088 1,084 1.079 1.075 1.071 1.067 1.063 1.059 1.054 1.050
47 1,084 1,080 1.075 1.071 1,067 1,062 1,058 1,054 1,049 1,045
48 1,081 1,076 1,071 1,067 1,062 1.058 1.053 1.048 1,044 1.039
49 1,077 1,072 1,067 1,063 1.058 1,053 1.048 1,043 1,039 1,034
50 1,073 1,068 1,063 1,058 1,053 1,048 1,043 1,038 1,033 1,028

55. 1,056 1,049 1,043 1,037 1,030 1,024 1,018 1,011 1,006 0,999
60 1,038 1,030 1,022 1,014 1,007 0,999 0,991 0,983 0,975 0,967
65 1,021 1,011 1,001 0,992 0,982 0,972 0,962 0,953 0,943 0,933
70 1,004 0,992 0,980 0.968 0.956 0.944 0,932 0,920 0,908 0.896
75 0,986 0,972 0,957 0,943 0,928 0,913 0,899 0,884 0,870 0,855
80 0,969 0,951 0,934 0,916 0,898 0,881 0,863 0,845 0,828 0,810
85 0,952 0,930 0,909 0,888 0,867 0,845 0,824 0,803 0,782 0,760
90 0,934 0,909 0,883 0,858 0,832 0,807 0,782 0,756 0,731 0,705
95 0,916 0,886 0,856 0,826 0,795 0,765 0,735 0,705 0,674 0,644
100 0,898 0,862 0,827 0,790 0,755 0,719 0,684 0,648 0,6 12 0,576
Tabelul 3.3.4. Marimile caracteristice ale aerului urned saturat, la presiunea de 1 bar 10s Pa
t - temperatura aerului [C];
p s - presiunea la saturatie a vaporilor de apa [mbar];
x s - continutul de umiditate la saturatie [g/kg aer uscat];
hs - entalpia aerului saturat [kJ/kg]
t Os Xs hs t Os Xs hs t Os Xs hs
- 20 1,03 0,64 -18 5 , 10 12,27 7,73 29,5 40 73,75 49,52 167,7
- 19 1, 13 0,71 - 17 4 , 11 13, 12 8,27 31,9 41 77,77 52,45 176,4
- 18 1,25 0,78 - 16 4 , 12 14,01 8,84 34,4 42 81,98 55,54 . 185,5
.
- 17 1,37 0,85 -15 0 , 13 15,00 . 9,45 37,0 43 86,39 58,82 195,0
- 16 1,50 0,94 - 13 8 , 14 15,97 10, 10 39,5 44 91,00 62,26 205,0
- 15 1,65 1,03 - 12 5 , 15 17,04 10,78 42,3 45 95,82 65,92 218,6
-14 1,81 1, 13 - 11 3 , 16 18, 17 11,51 45,2 46 100,85 69,76 226,7
- 13 1,98 1,23 - 10 0 , 17 19,36 12,28 48,2 47 106, 12 73,84 238,4
- 12 2, 17 1,35 - 8 7 , 18 20,62 13, 10 51,3 48 111,62 78, 15 250,7
- 11 2,37 1,48 -7 4 , 19 21,96 13,97 54,5 49 117,36 82,7 263,6
- 10 2,59 1,62 -6 0 , 20 23,37 14,88 57,9 50 123,35 87,52 277,3
-9 2,83 1,77 -4 6 , 21 24,85 15,85 61,4 51 128,6 92,62 291,7
-8 3,09 1,93 -3 2 , 22 26,42 16,42 65,0 52 136, 13 98,01 306,8
- 7 3,38 2, 11 - 1 8 , 23 28,08 17,97 68,8 53 142,93 103,73 322,9
-
-6 3,68 2,30 -0 3 , 24 29,82 19, 12 72,8 54 150,02 109,80 339,8
- 5 4,01 2,50 1,2 25 31,67 20,34 76,9 55 157,41 116, 19 357,7
-
-4 4,37 2,73 2,8 26 33,6 21,63 81,3 56 165,09 123,00 376,7
-3 4,75 2,97 4,4 27 35,64 22,99 85,8 57 173, 12 130,23 396,8
-2 5, 17 3,23 6,0 28 37,78 24,42 90,5 58 181,46 137,89 418,0
- 1 5,62 3,52 7,8 29 40,04 25,94 95,4 59 190, 15 146,04 440,6
0 . 6, 11 3,82 9,5 30 42,41 27,52 100,5 60 199,17 154,72 464,5
1 6,56 4, 11 11,3 31 44,91 29,25 106,0 65 250, 10 207,44 609,2 .
2 7,05 4,42 13, 1 32 47,53 31,07 111,7 70 311,60 281,54 811, 1
3 7,57 4,75 14,9 33 50,29 32,94 117,6 75 385,50 390,20 1105,7
4 8, 13 5, 10 16,8 34 53, 18 34,94 123,7 80 473,60 559,61 1563,0
5 8,72 5,47 18,7 35 56,22 37,05 130,2 I I 85 578,00 851,90 2351,0
6 9,35 5,87 20,7 36 59,40 39,28 137,0 I I 90 701, 10 1459,0 3983,0
7 10,01 6,29 22,8 37 62,74 41,64 144,0 95 845,20 3396,0 9190,0
8 10,72 6,74 25,0 38 66,24
-
44, 12 151,6 100 1013,0 - -
9 11,47 7 ,22 27,2 39 69,91 46,75 159,5 - - - -
Capitolul 3: Aerni urned I. l n s t l ~ i i de ventilare ~ i climatizare
Tabelul 3.3.5. Marirnile caracteristice ale vaporilor de aoa continuti in aerul urned, la presiunea de 1 bar (10
5
Pa)
t - temperatura aerului urned [
0
C];
pv - presiunea partiala a vaporilor de apa [mbar] - randul de sus;
pv - densitatea vaporilor de apa [g/ m
3
] - randul de jos.
t Umiditatea relativa <jl [%]
[OC]
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
0 0,61 1,22 1,83 2,44 3,06 3,67 4, 28 4,89 5,50 6, 11
0,5 1,0 1,4 1,9 2,4 2,9 3,4 3,8 4,3 4,8
1 0,66 1,31 1,97 2,62 3,28
(
3,94 4,59 5,25 5,90 6,56
0,5 1,0 1,6 2, 1 2,6 3, 1 3,6 4,2 4,7 5,2
2 0,71 1,41 2, 12 2,82 3,53 4,23 4,94 5,64 6,35 7,05
0,6 1, 1 1,7 2,2 2,8 3,4 3,9 4,5 5,0 5,6
3 0,76 1,51 2,27 3,03 3,79 4,54 5,30 6,06 6,81 7,57
0,6 1,2 1,7 2,4 3,0 3,5 4, 1 4,7 5,3 5,8
4 0,81 1,63 2,44 3,25 4,07 4,88 5,69 6,50 7,32 8, 13
0,6 1,3 1,9 2,6 3,2 3,8 4,5 5, 1 5,8 6,4
5 0,87 1,74 2,61 3,48 4,36 5,23 6,10 6,97 7,84 8,72
0,7 1,4 2,0 2,7 3,4 4, 1 4,8 5,4 6, 1 6,8
6 0,93 1,87 2,81 3,74 4,68 5,61 6,55 7,48 8,42 9,35
0,7 1,5 2,2 2,9 3,7 4,4 5, 1 5,8 6,6 7,3
7 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,01
0,8 1,5 2,3 3, 1 3,9 4,6 5,4 6,2 6,9 7,7
8 1,07 2, 14 3,22 4,29 5,36 6,43 7,50 8,58 9,65 10,7
0,8 1,7 2,5 3,3 4,2 5,0 5,8 6,6 7,5 8,3
9 1, 15 2,29 3,44 4,59 5,74 6,88 8,03 9, 18 10,32 11,47
0,9 1,8 2,6 3,5 4,4 5,3 6.2 7,0 7,9 8,8
10 1,23 2,45 3,68 4,91 6,14 7,36 8,59 9,82 11,04 12,27
0,9 1,9 2,8 3,8 4,7 5,6 6,6 7,5 8,5 9,4
11 1,31 2,68 3,94 5,25 6,56 7,87 9, 18 10,50 11 ,80 13, 1
1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 10,0
12 1,40 2,80 4,20 5,60 7,01 8,41 9,81 11,20 12,60 14,0
1, 1 2, 1 3,2 4,3 5,4 6,4 7,5 8,6 9,6 10,7
13 1,50 3,00 4,50 6,00 7,50 9,00 10,5 12,0 13,5 15,0
1, 1 2,3 3,4 4,4 5,7 6,8 7,9 9,0 10,2 11,3
14 1,60 3, 20 4,80 6,40 8,00 9,60 11,2 12,8 14,4 16,0
1,2 2, 4 3,6 4,8 6, 1 7,3 8.5 9,7 11 ,0 12, 1
15 1,70 3,40 5, 11 6,81 8,52 10,2 11 ,9 13,6 15,3 17,0
1,3 2, 6 3,8 5, 1 6,4 7,7 9,0 10,2 11,5 12,8
16 1,81 3,63 5,45 7,27 9,09 10,9 12,7 14,5 16,4 18,2
1,4 2,7 4, 1 5,4 6,8 8,2 9,5 10,9 12,2 13,6
17 1,94 3,87 5,81 7,74 9,68 11,6 13,6 15,5 17,4 19,4
1,5 2,9 4,4 5,8 7,3 8,7 10, 1 11,6 13,0 14,5
18 2,06 4, 12 6, 19 8, 25 10,3 12,4 14,4 16,5 18,6 20,6
1,5 3, 1 4,6 6, 2 7,7 9,2 10,8 12,3 13, 9 15,4
19 2, 20 4,39 6, 59 8,78 11 ,0 13,2 15,4 17,6 19,8 20,0
1,6 3,3 4,8 6, 5 8,2 9,8 11 ,4 31, 1 14,7 16,4
20 2,34 4,67 7,01 9, 35 11 ,7 14,0 16,4 18,7 21 ,0 23,4
1, 7 3,5 5, 2 6,9 8,7 10,4 12,0 13,9 15,6 17,3
21 2, 49 4,97 7,46 9,94 12,4 14,9 17,4 19,9 22,4 24,9
1,8 3,7 5,5 7,3 9,2 11,0 12, 8 14,7 16,5 18,3
22 2,64 5,28 7,93 10,6 13,2 15,9 18,5 21, 1 23,8 26,4
1,9 3,9 5,8 7,8 9,7 11 ,6 13,6 15, 5 17,5 19,4
23 2, 81 5,63 8,42 11,25 14,0 16,8 19,7 22,5 25,3 28, 1
2, 1 4, 1 6,2 8, 2 10,3 12,4 14,4 16,5 18,6 20,6
24 2, 98 5,96 8, 95 11 ,9 14,9 17,9 20,9 23,9 2,68 29, 8
2,2 4,4 6,5 8,7 10,9 13, 1 15,3 17,5 19,6 21,8
25 3, 17 6,33 9,50 12,7 15,8 19, 0 22,2 25,3 28,5 31,7
2,3 4, 6 6,9 9, 2 11 ,5 13,8 16, 1 18,4 20,7 23,0
26 3,36 7,62 10, 1 13,4 16,8 20,2 23,5 26, 9 30,2 33,6
2,4 4,9 7,3 9,8 12,2 14,6 17, 1 19,5 22, 0 24,4
27 3,56 7, 13 10,7 14,3 17,8 21,4 24,9 28,5 32, 1 35,6
2,6 5, 2 7,7 10,6 12,9 15,5 18, 1 20,6 23,2 25.8
28 3,78 7,56 11 ,3 15, 1 18,9 22,7 26,4 30,2 34,0 37,8
2,7 5.4 8,2 11 ,0 13,6 16,3 19, 1 21,8 24,5 27,2
I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 3: Aerul urned
Tabelul 3.3.5. Marimile caracteristice ale vaporilor de apa continuti In aerul urned la presiunea de 1 bar - continuare -
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
29 4,00 8,00 12,00 16,0 20,0 24,0 28,0 32,0 36,0 40,0
2,9 5,8 8,7 11 ,5 14,4 17.3 20,2 23,0 25,9 28,8
30 4,24 8,48 12,7 17 ,0 21,2 25,4 29,7 33,9 38,2 42,4
3,0 6, 1 9, 1 12,0 15,2 18,2 21,3 24,3 27,4 30,4
31 4,49 8,98 13,5 18,0 22,5 26,9 31,4 35,9 40,4 44,9
3,2 6,4 9,6 12,8 16,0 19,2 22,4 25,6 28,8 32,0
32 4,75 9,51 14,3 19,0 23,8 28,5 33,3 38,0 42,8 47,5
. 3,4 6,8 10,2 13,5 16,9 20,3 23,7 27,0 30,2 33,8
33 5,03 10, 1 15, 1 20, 1 25, 1 30,2 35,2 40,2 45,3 50,3
3,6
7' 1
10,7 14,3 17 ,9 21,4 25,0 28,6 32, 1 35,7
34 5,32 10,6 16,0 21,3 26,6 31,9 37,2 42,5 47,9 53,2
3,8 7,5 11 ,3 15, 1 18,8 22,6 26,4 30,2 33,8 37,6
35 5,62 11 ,2 16,9 22,5 28, 1 33,7 39,4 45,0 50,6 56,2
4,0 7,9 11 ,9 15,8 19,8 23,8 27,8 31, 7 35,6 39,6
36 5,94 11,9 17 ,8 23,8 29,7 35,6 41,6 47,8 53,5 59,4
4,2 8,3 12,5 16,7 20,8 25,0 29,2 33,4 37,6 41,7
37 6,27 12,6 18,8 25, 1 31,4 37,6 43,9 50,2 56,5 62,7
4,4 8,8 13,2 17,6 21,9 26,3 30,7 35,2 39,6 43,9
38 6,62 13,2 19,9 26,5 33, 1 39,7 46,4 53,0 59,6 66,2
4,6 9,2 13,9 18,5 23, 1 27,7 32,3 37,0 41,6
.
46,2
39 6,99 14,0 21,0 28,0 35,0 42,0 49,0 56,0 63,0 69,9
4,9 9,7 . 14,6 19,5 24,3 29,2 34,0 38,9 43,7 48,6
40 7,38 14,8 22, 1 29,5 36,9 44.3 51,6 59,0 66,4 73,8
5, 1 10,2 15,3 20,6 25,6 30,6 35,8 40,9 46,0 51, 1
41 7,78 15,6 23,3 3 1, 1 38,9 46,7 54,4 62,2 70,0 77,8
5,4 10,8 16,2 21, 5 26,9 32,2 37,6 43,0 48,4 53,8
42 8,20 16,2 24,6 32,8 41,0 49,2 57, 4 65,6 73,8 82,0
5,7 11,3 17,0 22,6 28,2 33,9 39,6 45,2 50,8 56,5
43 8,64 17,3 25,9 34,6 43,2 51,8 60,5 69, 1 77,8 86,4
5,9 11 ,9 17,8 23,8 29,6 35,6 41,6 47,5 53,5 59,4
44 9, 1 18, 2 27,3 36,4 45,5 54,6 63,7 72,8 81,9 9 1,0
6,2 12,5 18,7 24,9 3 1, 1 37,4 43,6 49,9 56,2 62,3
45 9,58 19,2 28,7 38,3 47,9 57,5 67, 1 76,7 86,2 95,8
6,5 13, 1 19,6 26,2 32,6 39,4 45,7 52,4 . 58,9 65,4
46 10, 1 20,2 30,3 40,3 50,4 60,5 70,6 80,7 90,8 100,8
6,9 13,7 20,6 27,4 34,3 41,2 48, 1 55, 0 61,8 68,7
47 10,6 21,2 31,8 42,2 53, 1 63,7 74,3 84,9 95,5 105, 1
'
7,2 14,4 21,6 28,8 36,0 43,2 50,4 57,6 64,8 72,0
48 11 ,2 22,3 33,5 44,6 55,8 67,0 78, 1 89,3 100,4 111,6
7,6 15, 1 22,7 32,2 37,7 45,2 52,8 60,4 68,0 75,5
49 11 , 7 23,5 35,2 46,9 58,7 70, 4 82,2 93,9 105,7 117,4
7,9 15,8 23,8 3 1,6 39,6 47,5 55,4 63,4 71,3 79,2
50 12,3 24,7 37,0 49,3 61,7 74,0 86,3 98,7 111,0 123,3
8,3 16,6 24,9 33,2 41,5 49,7 58, 1 66,4 74,6 83,0
Capitolul 3: Aerul urned I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Tabelul 3.4.1. Transformari simple ale aerului urned
-
T ransformarea
- kJ/ka]
1. lncalzire uscata (proces 1-2)
E = +oo
Se realizeaza cu o baterie de lncalzire
2. Racire uscata (proces 1-2)
E = - oo
Se realizeaza cu o baterie de racire
avand temperatura me die t8R > tr 1
3. Racire cu uscare (proces 1-2)
> 0
Se realizeaza cu o baterie de racire
avand taR < tri
4. Umidificare izotermica
(proces 1-2) = hv
Se realizeaza prin injectie de abur
saturat (sau prin pulverizare de apa
cu temperatura t)
5. Umidificare adiabatica, teoretic,
E = 0 (proces 1- 2).
Proces real = Gp apa ta (proces 1-3)
Gp apa = 4, 186 kJ/kg (caldura masica a
apei la presiune constanta).
Se realizeaza prin pulverizarea de apa
In circuit lnchis cand temperatura apei
ta = fu
6. Amestec de aer
E = (h2 - h 1) I (x2 - x 1)
( 1 $i 2 sunt starile aerului care se
amesteca, avand debitele Li.
respectiv L2)
Notatii:
Schema realizare proces
'
I
L I
+ I
IL
t1. x1.<p1 t2,
@
agent termic

a
pr1mar
agent
de racire
.
I ! t I
-
I I
L
I IL


G) t,, hj, x,
I
@ tj>o h
2
, x
2
I
' I
'
!BR > l,.1
b
agent de racire
'
I
I
-
L I .

I
' I t .
t
6
R < t,.
1
condensat
'
I
l I

I
I
'
I
L I <
--* :::
c
I
I
injec\ie vapori
(sau apa cu t =t1)
e
I
I
L
t
1
, h
1
, x
1
, 11>
1
::::
CD .r-+t==_ =
I
L I
PC apa recirculata
d
+ I
IL

t1 , -f. x 1.<p1 t2,h4x2.<fl2
,' __ _,_,_. __ -----<. @
agent termi c
primar
L - debit de aer [kg/s]; 0 - debit de caldura [kW]; Gv - debit de vapori [kg/s]
Relatii de calcul

Debitul de caldura preluat de aer,

respectiv cedat de bateria de lncalzire:
081 = L(h2 - hi) sau, aproximativ,
081 = L(t2 - ti)
Oebitul de caldura extras aerului
supus racirii $i preluat de bateria de
-
rac1re:
08R = L(hi - h2) sau aproximativ
081 = L {ti - t2)
Oebitul de caldura preluat de la aer:
OaR = L(hr - h2)
Oebitul de vapori de apa condensati:
Gv = L(xr - x2)
Debitul de vapori preluat de aer:
Gv = L(x2 - x i)
Debitul de caldura preluat de aer:
0 = L(h2 - h i)
Debitul de vapori preluat de aer:
aproximativ: Gv = L(x2 - xi), respectiv
real: Gv = L(x3 - x r)
Starea finala a aerului amestecat M va
avea entalpia, hm $i continutul de
umidita te Xn1:
-

-. . -
,,, . '
., . . '.
- , ..

, ?
. .
. .
.. ' -- ..
. . . -
.... ,,.,_, __ .


II

I

I

I
Capifolul
Procedee de fratare a aerului
-
':.-_l -
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului I. lnstala!ii de ventilare ~ climatizare
4.1. Probleme generate
Aerul incaperilor din cladiril e civile $i
industriale tinde sa-$i modifice perma-
nent parametrii de stare ca urmare a a-
porturilor (pierderilor), a degajari lor de
caldura $i a degajaril or $i consumurilor
de umiditate sau, altfel spus, ca urma-
re a vari a\i ei permanente a sarcinilor
(bilanturilor) termice $i de umiditate.
Mentinerea aerului din incaperi la para-
metrii prescri$i presupune extragerea
caldurii $i umiditatii in exces sau intro-
ducerea acestora acolo unde sunt de-
fi citare, pentru a se men\ine starea de
echilibru. Sistemele de tratare a aerului
se refera numai la procesele termice,
mentinerea concentra\iilor celorlalte
doua noxe (gaze sau vapori, praf) sub
sau la valorile admisibile presupune in-
troducerea in incaperi a anumitor debi-
t e de aer, indiferent de tratamentele
termice la care acestea sunt supuse.
Men\inerec;i starii de echi libru termic, in
condi\iile unui debit de aer pentru ven-
tilare, dat , presupune introducerea ae-
rului in incaperea sau incaperile consi-
derate cu parametri permanent varia-
bili, dar in stransa dependenta cu vari -
a\i a bilan\urilor termi ce $i de umiditate.
Realizarea parametrilor vari abili ai ae-
rului refulat are loc in afara incaperii
deservite, in echipamente special con-
struite. in unele situatii parti culare (de
exemplu, umidificarea aerului cu abur
sau apa) procesul de tratare a aerului
are loc chiar in incaperea considerata.
t =1
a s
h
x
x = x
s a
Fig. 4.2.1 . Schema de calcul.
x
Chiar $i in condi\iile utili zari i unor insta-
la\ii cu debit de aer variabil, parametrii
aerului refulat in incaperi sunt variabili
de-a lungul anului, i n func\ie de tempe-
ratura aerului exteri or, vari atiile, insa,
sunt mai mici, deoarece acordarea cu
varia\iil e sarci nii termi ce $i de umiditate
se face prin modifi carea debitului de
aer $i nu a parametrilor momentani. in-
calzirea sau racirea aerului intr-o inca-
pere, fata de temperatura normala a
acesteia, sunt situatii particulare cau-
zate de punerea in functiune sau de
oprirea instala\i ei $i nu prezinta impor-
tanta pentru problema in studiu. in
acela$i mod trebuie privite $i abaterile
umidi tatii aerului . Procesele simpl e de
incalzire, de racire, la x = constant $i
de amestec au fast tratate la 3.4.
4.2. Tratarea aerului cu apa
Modificarea starii aerului prin pune-
rea acestuia in contact cu apa este un
procedeu destul de vechi, folosit pe
larg $i in prezent, cu toate ca asistam
la o accentuare a crizei de apa. in
acest din urma caz se urmare$te utili-
zarea unor procedee care sa duca la
reducerea debitului specific de apa
pentru tratarea aerului [kg apa!kg aer
tratat]. Concomitent se urmare$te $i re-
ducerea dimensiunilor echipamentului
de tratare a aerului cu apa. Se au in
x x x
2 3
x
1
Fig. 4.2.2. Modificarea starii aerului
in contact cu apa.
vedere procesele termodinamice ce au
loc intre aer $i apa, urmand ca aspec-
tele legate de con\inutul de impurita\i
al apei de tratare sa fie luate in consi-
derare la descri erea echipamentului
respectiv (fig. 4.2. 1).
Modelul simplificat al schimbului
dintre aer $1 apa
Pentru a intelege mai U$or modifica-
1 rea starii aerului, respectiv, directia in
lungul careia are loc aceasta evoluti e
se recurge la o analogie cu amestecul
a doua cantita\i de aer, cu stari diferite
(fig. 4.2.2).
Aerul de stare 1 este alcatuit dintr-o
infinitate de picaturi fine avand tempe-
ratura ti $i con\inutul de umiditate x1.
Starea 2 este alcatuita, la randul ei,
dintr-o infinitate de parti cul e fine de
apa, acoperite cu un film foarte sub\ire
de aer (strat limita) avand aceea$i tem-
peratura cu a apei, constanta $i egala
cu f2. Se accepta deci simplificarea ca
se amesteca aer cu starile 1 $i, respec-
tiv, 2. De la amestecul a doua cantitati
de aer se $lie ca starea finala se ga-
Se$te pe dreapta care une$1e cele do-
ua stari , initiala $i finala, deci in 3. Sta-
rea 3 se afla mai aproape de 2 daca
numarul parti culelor de "aer" de stare
2 este mai mare, respectiv, debitul de
apa pulverizata este mai mare. in rea-
litate, directia desfa$urarii proceselor
se abate de la dreapta 1-2, evoluand
pe traiectorii apropiate 1-4-3' sau
1-5-3", in func\ie de sensul relativ
aer - apa $i de fine\ea particul elor.
in practica se considera, in mod
conven\ional , ca evolutia starii aerului
in contact cu apa se desfa$oara pe di -
rectia 1-2 data de starea initiala a ae-
rului 1 $i de temperatura ini\iala a apei,
fa = f2, considerata constanta in proce-
sul de schimb.
4.2.1. Procese posibile
de modificare a starii aerului
in contact cu apa
Analiza proceselor de moditicare a
starii aerului in contact cu apa
Studiul proceselor de schimbare a
starii aerului in contact cu apa se poate
face pe baza expresiei fluxului elemen-
tar de cal dura dat de relatia (fig. 4.2.2):
t:,.Q = [a( t - ta) + <HQ" (X - Xa}]dS
Tabelul 4.2.1. Procese posibile de modificare a starii aerului in contact cu apa
Proces dupa Temperatura I Raza pro-
I
Denumirea
direc\ ia apei, ta ! cesului, E
t:,.x
2. h ~ t procesului
A- 1
ta > f E > hv >0 >0 >0
'
umidificare cu incalzire
t = const. (A-2) fa = t E = hv >0 >0 =0
I
umidificare izotermica
A-3 ta > f > f ' 0 < < hv >0 >0 <0 I umidificare cu racire $i cre$terea entalpiei
h = const. (A-4)
ta= t '
i
E "' 0 >0 =0
i <0
I
umidifi care adiabati ca
A-5
f ' > ta > tr I -oo<E< O >0 <0 <0 !
umidificare cu racire $i scaderea entalpiei
x = const. (A-6)
fa = tr E = - oo =0 <0 <0 I
racire la x = constant
A-7
t,>ta > 0 C E> O <0
i
<0 <0
!
racire cu uscare
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului
Plecam de la observa\ ia ca pot avea
loc situatiil e:
> >
I = t. ; X = Xa
< <
in cazul schimbului de caldura per-
ceptibil a 6.0p = a( t - ta) dS cele 3 ca-
zuri reprezinta:
t > ta, 6 0p > 0, aerul cedeaza cal-
dura apei, racindu-se;
I = ta, t:.Op = 0, aerul i$i mentine
t emperatura neexistand schimb de
caldura perceptibila;
t < ta, t:.Op < 0, aerul prime$te caldu-
ra de la apa, incal zindu-se.
in cazul schimbului de caldura laten-
ta, t:.01 = <Ho{x - xa)dS cele trei cazuri
reprezinta: x > Xa, respectiv ta < t r:
601 < 0, aerul cedeaza apei caldura la-
tenta (odata cu vaporii de apa ce se
condenseaza) $i se usuca; x = Xa, res-
pectiv ta = t,, schimbul de caldura laten-
ta este nul, t:.01 = O; x > Xa, respectiv,
ta > Ir, t:.01 < 0, aerul prime$le caldura
latenta odata cu apa care se evapora.
in realitate, au loc procese in care se
modifica atat temperatura cat $i conti-
nutul de umiditate rezultand mai multe
procese (incalzire cu umidificare, racire
cu umidificare, racire cu uscare etc).
Anali za proceselor posibil e de
schimbare a starii aerului in contact cu
apa se face in diagrama h-x utilizand
scara unghiul ara (raza procesului)
c. = t:.hl t:.x. Dupa cum se _poate observa
in diagrama din figura 4.2.3, procesele
pot evolua pe 7 direc\ii , direqii stabilite
in raport cu dreptele caracteristice unei
stari ini\iale A: t = constant, h = con-
stant, x = constant. Au fost notate cu
1, 2, .. ., 7 starile finale ale aerului in
procesele reale $i cu 1 ', 2', 7' , in
cele ideate.
Procesele de schimbare a starii
aerului i n contact cu apa se pot desfa-
$Ura dupa cum se vede in zona cuprin-
sa in diagrama h-x intre tangentele
A- 1' $i A- 7' la curba de satura\ie. Daca
temperatura corespunzatoare punctului
7' este mai mica decat O C, limitele
proceselor se restrang. Procesele posi-
bile de tratare a aerului cu apa sunt re-
date sintetic in t abelul 4.2.1. Procesele
A- 1, 3, 5, 7 sunt procese politropice.
Procese de tip A- 1 au loc in turnuril e
de racire a apei, domeniu apar\inand
instala\iilor fri gorifice. Dintre procesele :
prezentate, cele mai utilizate sunt cele
care decurg la x = constant , h = con-
stant $i t = constant.
4.2.2 Umidificarea izotermica
in practica acest proces este mai co-
mod sa se realizeze cu abur saturat
uscat, decal cu apa pulverizata. Este
util de $liut care este valoarea razei
procesului c. dupa care se desf3$oara.
Cu nota\iil e din figura 4.2.3. putem
scrie IA = 12 = t:
Dh /J;. - hA
= -=--=
LIX X2- XA
cpl+ ( ro+ Cp t)Xr CrJ-(ro + Cp,/ )xA
( 4.2.1)
in care: hv - entalpia vaporilor de apa.
Temperatura poate avea valori cu-
prinse intre 0 $i 100 C pentru care
este cuprins intre 2 500 $i 2 684. in
realitate, apa pulveri zata nu depa$e$l e
30 C astfel ca E = 2500 ... 2550. Avand
in vedere ca unghiul format de cele
doua direc\ii (2 500 $i 2 550) este
foarte mic, in practica se poate consi-
dera ca evolu\ia proceselor de umidi -
ficare izotermica are loc dupa direc\i a
E = 2 500.
4.2.3. Umidificarea adiabatica
Procesul de umidificare la c. = con-
stant (fig. 4.2.3 $i 4.2.4) presupune ca
c. = 0 deoarece t:.h = 0. Scriind sub
forma dezvoltata t:.h = O $i notand
hA = h4 = h se ob\ine:
CplA + (ro+CpvfA)XA = Cpl 4 + (ro+Cpv f4)X4
sau
cJ.. IA - t2) = rd.,x4 - XA) + cp.{ f4X4 - WA)
deoarece cp.{ f4X4 - WA) rd.,x4 - XA)
se poate neglija acest termen $i deci

Caldura perceptibila pe care o ce-
deaza aerul racindu-se de la fA la f4
(procesul se mai nume$le $i de .,racire
adiabatica") serve$le la evaporarea
unei cantita\i de apa propor\ionala cu
X4 - XA = f:.X.
Aerul, racindu-se, cedeaza apei o
cantitate de caldura perceptibila rob.x
(raportarea se face la 1 kg de aer) care
serve$te la evaporarea a t.x kg de apa,
vapori prelua\i de aer. Aerul prime$l e
odata cu vaporii $i caldura perceptibila
con\inuta in apa care s-a evaporat,
respectiv, (ro + cala}M. Diferen\a ental -
piilor finala :;;i ini\iala este:
t:.h = (ro + Cata)t:.x - rot:.x = Cata M,

t 1
t
Fig. 4.2.3. Cazurile posibile
de modificare a starii aerului
in contact cu apa.
x
iar raza procesului :
c.' = oh/iH = Cala = Cat' (4.2.3)
direc\ie dupa care are loc, in realita-
te, umidificarea adiabatica.
Deoarece temperatura apei pulveri -
zate, ta, cu care se lucreaza in mod
curent este mica $i valorile c.' rezultate
vor fi mici iar unghiul dintre c.' si c. fiind
foarte mi c se poate considera, pentru
practica, o evolutie conven\ionala dupa
direc\ia E = 0. Umidificarea adiabatica
este larg utilizata in instala\ iile de/ cli -
matizare, i n mod curent, in perioada de
iarna. Pentru unele' procese de tratare
complexa se folose$te umidifi carea
adiabatica tot timpul anului . Acest pro-
cedeu este simplu $i avantajos, realizat
cu ajutorul unei instala\ii de pulveri zare
in circuitul careia se intercaleaza o
pompa. Aceasta preia apa din bazinul
camerei de tratare $i o pulveri zeaza,
prin intermediul unor duze, in curentul
de aer. Apa evaporata (circa 2 ... 3 %
din apa recirculata) este completata
prin intermediul unui robinet cu plutitor.
Temperatura apei pulverizate se men\i-
ne permanent la valoarea temperaturii
dupa termometrul urned, ta = /', nefiind
deci necesara nici incalzirea, nici raci -
rea acesteia. Chiar in condi\iile in care
temperatura apei este diferita de /' ,
dupa scurt timp, aceasta tinde catre
valoarea de echilibru r .
Procesul real, 2", va fi cu a tat mai
aproape de eel ideal, 2, cu cat coefi ci-
entul de stropire (pulverizare) va fi mai
mare. Acest coefi cient de pulveri zare
reprezinta raportul dintre cantitatea de
apa pulverizata $i debitul de aer tratat
ceea ce inseamna acela$i lucru cu
cantitatea de apa necesara tratarii unui
kg de aer $i se exprima in
(kg apa!kg aer tratat] .
4.2.4. Procese politropice
Spre deosebire de umidificarea adia-
batica, la care temperatura apei de tra-
t are ramane Const anta, . in cazul
h
i
x,
x
Fig. 4.2.4. Umidificarea adiabatica.
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare
proceselor politropice, alaturi de modi -
ficarea starii aerului, are loc $i o modi-
ficare a temperaturii apei pulveri zate,
aspect care rezulta din rela\ia de bilan\
termic:
Orea/ = L(h1 - h2) = GacJ..ta2 - ta1) (4.2.4)
in care: Orea1 - schimbul real de cal-
dura dintre aer $i apa [kW]; L - debitul
de aer supus tratarii [kg/s); h1, h2 - en-
talpiile ini\iala $i finala ale aerului supus
tratarii [kJ/kg] ; Ga - debitul de apa
pulverizata [kg/s); Ca - caldura specifica
a apei [kJ/kgK]; ta1, ta2 - temperaturile
ini\iala $i finala ale apei pulverizate
[OC].
Din rela\ia 4.2.3, rezulta:
M = Ma (4.2.5)
ceea ce inseamna ca varia\ia entalpiei
este direct proportionala cu coeficien-
tul de stropire, , $i cu diferen\a de
temperatura a apei. Marind coeficientul
de stropire, se mare$te ~ h procesul
real apropiindu-se de procesul ideal.
Aceasta marire a coeficientului nu se
poate face oricat, fiind limitat pe con-
siderente economice.
Se considera un proces politropic de
racire $i uscare (fig. 4.2.5), aerul avand
starea ini\iala 1, iar apa, starea ini\iala
3. Punand in contact direct aerul avand
starea 1 cu apa de stare 3, se constata
ca starea aerului se deplaseaza de la 1
h
t t
a2
Fig. 4.2.5. Proces politropic
de racire ~ i uscare.
a
x
x
spre 2, in timp ce temperatura apei,
cre$te de la 3 spre 4.
Starea 2 este starea finala a aerului
in procesul real iar 4, starea finala a
apei, tot in procesul real, procese reali-
zate in condi\iile utilizarii unui anumit
coeficient de pulverizare .
Se poate mari coeficientul de pulve-
rizare astfel incat starea finala a aerului
5 $i apei 6 sa se gaseasca pe aceea$i
adiabata, solu\ie care reprezinta maxi-
mum posibil de uscare $i racire a ae-
rului, solu\ie intalnita cand temperatura
apei devine egala cu temperatura dupa
termometrul urned. Marind, in conti-
nuare, debitul de apa, evolu\ia aerului
va avea toe, la h = constant, de la 5 la
6. In procesul ideal , starile finale ale
aerului $i apei (pentru un coeficient de
stropire = oo) vor fi 6.
Procesul de racire $i uscare 1 - 5
continua cu un proces de umidificare,
nedorit, 5 - 6. Cercetari recente asupra
camerelor de pulverizare au aratat ca
din cauza imposibilita\ii inlaturarii for-
marii picaturilor foarte fine de apa, in
procesul de stropire, acestea se eva-
pora, practic, instantaneu, astfel ca
procesul de racire $i uscare este inso\it
totdeauna si de un proces de umidifi-
care adiabatica.
Procesele politropice de varia\ie a
h
x, x
Fig. 4.3.1. Umidificarea izotermica.
b
x
\
Fig. 4.2.6. Construirea proceselor politropice de racire ~ i uscare:
a - pu/verizare in echicurent; b - pulverizare in contracurent.
I
' starii aerului in contact cu apa din ca-
merele de pulveri zare pot fi construite
1
in diagrama h-x, pentru procese in
echicurent $i in contracurent (fig. 4.2.6).
Deoarece in practica nu intereseaza
starile intermediare ale aerului, ci nu-
mai cele ini\iala $i finala, se considera,
ca evolu\ia are loc in lungul dreptei ce
une$te cele doua stari.
4.3. Tratarea aerului cu abur
Procedeul de tratare a aerului cu
abur saturat uscat consta in injectarea
de abur direct in curentul de aer. lnjec-
tarea, in func\ie de posibilita\ile locale
$i de echipamentul adoptat, se face in
agregatul de ventilare sau climatizare, .
pe re\eaua canalelor de introducere
sau direct, in incaperea deservita. Evo-
lu\ia starii aerului are toe la t = constant
(fig. 4.3.1). Aerului de stare 1 i se ada-
uga o cantitate de vapori DJ< avand en-
talpia ha astfel incat aerul va avea in
starea finala 2 entalpia h2 = h 1 + !o..xha.
Raza procesului (directia de desfa$U-
rare) va fi :
E= h,+.1Xfl. - h, fl.
.1x
Entalpia aburului saturat uscat, ha,
injectat in curentul de aer, este pu\in
diferita de entalpia vaporilor de apa
corespunzatoare temperaturii aerului,
hv, astfel ca se poate considera, cu su-
ficienta exactitate, ca procesul decurge
dupa t = constant, adica E = hv.
Daca debitul de abur injectat este
mare, starea aerului interior ajunge la
saturatie in 3.
Daca se continua injectarea dupa
atingerea saturatiei, se produce cea\a,
o parte din abur condenseaza, cedand
caldura de evaporare aerului care-$i va
mari temperatura, evolu\ia, in continua-
re, avand loc pe curba de saturatie.
Asupra calita\ii aburului injectat in
aer se vor face referiri la descri erea e-
chipamentului respectiv, 8.8.3.
4.4. Tratarea aerului
cu substante desicante
Substan\ele desicante in stare solida
sau lichida poseda proprietatea de a
elimina apa dintr-un corp, eel mai ade-
sea gaz (aer), uscandu-1.
4.4.1. Tratarea aerului
cu substante absorbante lichide
Uscarea aerului se obtine utilizand
solu\ii apoase cu diverse concentra\ii
(cl orura de litiu, clorura de calciu, trie-
; tilenglicol etc.) Condensarea vaporil or
de apa din aerul ce urmeaza a fi uscat
la contactul cu solu\iil e folosite (con-
tactul se produce in camere de tratare
in care se pul verizeaza solu\i a in cu-
L
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului
rentul de aer cu ajutorul unor duze) are
la baza urmatorul mecani sm: presiunea
parti ala a vaporilor de apa la suprafa\a
unei solu\ii p ~ - a p a este mai mi ca decat
presiunea vaporilor de apa, Pv-apa la
suprafa\a unei panze de apa curata
(fig. 4.4.1.) in acelea$i condi\ii de tem-
peratura (temperatura apei la, fiind e-
gala cu temperatura solutiei, tap) dato-
rita propriet a\ii acestor solu\ii apoase de
a reduce presiunea vaporilor de echili-
bru sub presi unea de echilibru a vapo-
rilor apei pure. Solu\iile cu asemenea
proprieta\i se numesc absorban\i lichizi.
Presiunea vaporilor este cu atat mai
scazuta cu cat temperatura este mai
mica $i cu cat concentrati a solu\iei este
mai mare (fig. 4.4_2). Daca se noteaza
cu t.p 1 diferenta dintre presiunile parti -
ale ale vaporilor de apa din aerul inca-
perii $i la suprafa\a solutiei, respectiv:
6 p 1 = p'v-aer - P ~ - a p a (4.4. 1)
$i cu t.p2 diferen\a dintre presiunile
partiale ale vaporilor de apa din aerul
incaperii $i la suprafata apei, deci:
6p2 = Pv-aer - P v-apa (4.4.2)
rezulta ca:
t.p 1 > t.p2 (4.4.3)
Presiunea vaporil or de echilibru ai
solu\i ei fiind inferioara tensiunii (presiu-
nii) vaporilor mediului ambi ant, o parte
din vaporii de apa din aer vor conden-
sa, cantitatea fiind cu atat mai mare cu
cat diferenta de presiune este mai ma-
re, proces care va dura pana la stabi -
lirea unui echilibru, adica pana cand di-
ferenta dintre presiuni devine nula. Ca
urmare, in cazul pulveri zarii solutiilor
absorbante are Joe un transfer mai ra-
pid al vaporilor de apa de la aer (aerul
supus uscarii) la solutia utilizata, deci o
uscare mai puterni ca a acestuia prin
condensarea vaporilor decat in cazul
pulverizarii de apa, datorita conditiei
4A3. Ca urmare a condensarii vapori -
lor de apa din aer $i preluarii acestora
de catre solutie scade $i concentra\i a
solu\i ei $i, binein\eles, $i efi cacitatea ei.
Este deci necesar ca solutia sa fie re-
generata din timp in timp, proces care
consta, de regula, in incalzirea acesteia
l>t =t
ap a
pv-a pa
p -aer
v
o._
<J
solu!i e apoasa, tap
aer, t
"'
o._
<J
pv-apa
p -aer
v
Fig. 4.4.1 . Mecanismul condensarii
vaporilor de apa
din aer in contact
cu solutiile apoase.
$i deci evaporarea apei afl ata in exces,
vaporii de apa fiind prelua\i de un cu-
rent de aer. in fi gura 4.4.2 sunt prezen-
tate pe diagrama h-x (a aerului urned)
curbele de satura\i e pentru cateva so-
lu\ii cu diverse concentratii, solutii frec-
vent utilizate in practi ca uscarii aerului
cu substante absorbante.
4.4.2. Tratarea aerului
cu substanJe adsorbante
Substan\ele adsorbante solide au o
structura foarte poroasa oferind sub un
volum redus o suprafa\a deosebit de
mare. Astfel 1 g si licagel (care este
bioxid de siliciu ob\inut printr-un pro-
cedeu special) are o suprafa\a interi -
oara de cca 300 ... 500 m
2
, iar 1 g de
alumogel (trioxid de aluminiu) circa
250 m
2
. in capilarele substan\elor ad-
sorbante (avand proprietatea de re\ine-
re a particul elor pe suprafata ca urma-
. re a unor forte de tip Van der Waals)
se gase$te o anumita cantitate de apa
pe suprafa\a careia condenseaza o par-
te din vaporii de apa ai aerului ce stra-
bate stratul granular de material de-
sicant. Din cauza concavi ta\ii , presiunea
partiala a vaporilor de apa de la supra-
fa\a lichidului din capilare este mai mica
decat cea de la o suprafata de apa, la
Curbe de saturati e
,
1
.>s-,;---t-+--H --- Soluti e de dorura de litiu Clli
- - Soluiie de clorura de calciu CaCl
2
- - - Solu!ie de trielilengli col TEG
Fig. 4.4.2. Tratarea aerului cu substante absorbante lichide -
curbe de saturatie.
..
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului I. lnstalatii de ventilare si climatizare
aceea$i temperatura, $i, ca urmare, pro-
cesul de condensare a vaporilor de apa
. din aerul ce strabate stratul granular
este mull mai accentual.
Materialele desicante se prezinta sub
forma de granule avand, de regula, di -
mensiunile 2 .. .4 mm. Temperaturile de
lucru sunt circa 25 C la alumogel $i
circa 35 C la si licagel.
Capacitatea de retinere (raportata la
greutatea materialului uscat) este de
8 ... 10 % la s ili cagel $i 4 ... 10 % la alu-
mogel.
La condensarea vaporilor de apa se
elibereaza caldura latenta de vaporiza-
re $i, ca urmare, are loc o incalzire atat
a aerului cat $i a stratului granular, pro-
ces ce se poate considera ca decurge
aproximati v la entalpie constanta, h, cu
cre$terea temperaturii, deci un proces
de uscare adiabatica.
Practic, se considera ca procesul
decurge la E = 0 (similar procesului de
umidificare adiabatica); in realitate, el
decurge dupa o directie E = t. in care I
este temperatura finala a aerului supus
tratarii .
Suprafata frontala a stratului granular
adsorbant este data de rela\ia:
A = U(3600 vp) [m2] (4.4.4)
in care: L - debi tul de aer tratat
[kg/h) ; p - densitatea aerului [kg/ m3];
v - viteza aerului raportata la suprafa\a
frontala a stratului granular, egala cu
0, 15 ... 0,50 m/s (vopt1m = 0,2 m/s).
Considerand umiditatea (vaporii de
apa) extrasa din aer L-6.x [kg], rezulta
volumul necesar de substan\a
desicanta:
V = LL1x Z
a-p.
(4.4.5)
in care: a - cantitatea limita de vapori
adsorbi\i la satura\ia adsorbantului
[kg ap3/kg adsorbant]; pa - densitatea
adsorbantului [kg/m
3
] ; z - timpul de ad-
sorb\ie [h).
Pierderea de sarcina la trecerea ae-
rului printr-un strat granular de grosime
x se determina, in mod aproximativ, cu
rela\ia:
6. H = (35 .. .40)x v2 [Pa] (4.4.6)
Dupa un timp de functionare (pana
la 8 ... 10 ore) materi al ul adsorbant
trebui e regenerat, opera\ie care consta
in trecerea unui curent de aer, gaze de
ardere filtrate sau abur supraincalzit
avand 0 temperatura de 150 ... 200 C.
Regenerarea, care dureaza un timp
egal cu eel de adsorb\i e, are drept
urmare evaporarea apei din capilare. ,
i n timpul regenerarii are loc incalzirea i
stratului pana la circa 100 .. . 110 C
fiind necesara racirea acestui a inainte
de a fi utili zat din nou. Pentru ca
instala\i a sa functioneze continuu se
prevad 2 uscatoare, in paral el, unul in
func\ iune $i unul in regenerare.
4.5. Sinteza posibilitatilor
de tratare a aerulu1
Trecerea in revista a modalitatil or de
tratare a aerului arata ca exista multiple
posibilitati de modifi care a parametrilor
acestui a. Adoptarea unui anumit pro-
cedeu este legata, in primul rand, de
natura procesului pe care urmeaza sa-1
sufere aerul $i economicitatea proce-
deului , respectiv, a echipamentului . Te-
oretic, procesele din diagrama h-x pot
evolua dupa orice directie, in practica,
se recurge insa la un numar mai re-
strans, la anumite directii, trecerea de
la o stare la alta fiind de cele mai multe
ori mai U$Or de ob\inut (mai economic)
$i de stapanit prin 2-3 procese, cu evo-
lu\ii dupa direc\ii diferite fiecare. in fi -
gura 4.5.1 s-a incercat o sintetizare a
posibilita\ilor practi ce $i economice de
tratare a aerului prin diverse procedee.
in figura s-a notat cu I starea initiala a
aerului care urmeaza sa fie tratat. Sta-
rea finala poate sa rezulte in diferite
zone ale diagramei h-x, in functi e de
procedeul adoptat. Astfel daca se utili -
zeaza substan\e desicante aerul evolu-
eaza de la I la H, proces ce se desta-
$Oara dupa h = constant. Procesele cu-
prinse in evantaiul AF pot ti realizate
prin pul veri zare de apa in circuit des-
chis $i, bineinteles, cu condi\ia ca tem-
peratura de stropire sa fie superioara
celei de 0 C.
4.6. Tratarea complexa
a aerului de climatizare
Se presupune realizarea unor agre-
gate alcatuite din camere de amestec,
filtre, bat erii de incalzire $i racire, ca-
mere de pulveri zare, ventilatoare $i di -
verse accesorii care sa asigure realiza-
rea unor procese simple de tratare a a-
erului, intr-o anumita ordine, U$Or con-
trol abile $i regl abile cu ajutorul carora
se aduce aerul la starea necesara
(temperatura, umiditate, entalpie etc. )
pentru a fi introdus in incaperi . Modifi -
carea starii aerului in interi orul agrega- ,
tului de cl imati zare poate fi reali zata i n
multe feluri, fol osind, dupa caz, un nu-
mar mai mare sau mai mic de procese
simple a caror alegere presupune o
analiza tehnico-economi ca $i faptul ca
instala\ia in care este impl ementat
agregatul functioneaza tot timpul anu-
lui , deci la parametri ai aerul ui exteri or
cu vari a\ii foarte mari .
Marimea agregatului de climati zare
este determinata, pe de o parte, de
debi tul de aer tratat , iar, pe de alta
parte, de sarcini le termice (de racire $i
de incalzire) pe care trebui e sa le rea-
li zeze. Aparatajul din componen\a
agregatelor necesita surse de caldura
(abur , apa calda, apa fierbinte, energie
. .
electri ca), de frig (apa rece, apa racita),
de apa $i electri citate, aspecte care
trebuie avute in vedere la alcatuirea
proceselor de tratare complexa $i la
care se adauga $i cele legate de regla-
rea proceselor.
Rezolvarea tratarii compl exe presu-
pune, pe de o parte, transpunerea in
diagrama h-x a proceselor si mple in
succesiunea lor logica, atat pentru si tu-
ati a de iarna cat $i pentru cea de vara
(ca limite extreme intre care vari aza
parametrii aerului in tot timpul anului),
iar, pe de alta parte, alcatuirea con-
structiva a agregatului de climati zare
capabi l sa realizeze procesele amintite.
4.6.1 . Procese de tratare
complexa a aerului iarna
Se analizeaza procesele in func\ie de
anotimp, pozi\ia punctului de amest ec
fata de curba de satura\ie $i de sche-
ma de venti lare.
4.6.1. 1 Punctul de amestec M este
situat deasupra curbei de satura/ie
4.6.1.1.1 Schema de venti lare
,,sus-j os"
Pentru constructia proceselor se cu-
nosc sau urmeaza a ti stabilite puncte-
le de stare determinante.
Se cunosc:
- starea aerului interior: I (t;, q>;);
- star ea aerului exterior: E (le, Xe).
Se determina:
- starea aerului climatizat C, situata
la intersec\ia unei paralele la raza pro-
cesului iarna, E; cu unul din parametrii
Xe sau he.
Xe = Xi - G;/L [g/kg)
h e = h ; - 0 ;/L [kJ/kg]
E1 = Q;/G; [kJ/kg)
in care: L este debitul de
(4.6. 1)
(4.6.2)
(4.6.3)
aer tratat
[kg/s]; G; -sarcina de umiditate iarna
[g/s]; Q; - sarcina termica de iarna [kWj ;
- starea aerului amestecat M, situata
la intersectia dreptei IE cu unul din
parametrii Xm sau hm.
L,,x. + Lx,
X m ~ ~
l.,,+L
hn = lit+ Lh
L,,+L
(4.6.4)
(4.6.5)
unde: Le = Lp este debitul de aer
proaspat in situa\ia de calcul [kg/s] sau
[kg/ h); L; = Lr = L - Lp - debitul de aer
recirculat [kg/s] sau [kg/ h) ;
- starea punctului de roua corespun-
zatoare starii finale a aerului R, care
rezulta la intersec\ia dreptei Xe cu
q> = 0,9-0,95;
- starea P rezulta la intersectia drep-
telor Xm $i hr.
Rezulta urmatoarea succesiune de
procese $i aparataje necesare pentru
I. lnstala!ii de ventilare ~ climatizare Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului
realizarea lor, indicate i n fi gura 4.6. 1.
l +E- >M - proces de amestec, reali -
zat intr-o camera de amestec CA, pre-
vazuta cu jaluzele reglabile pe cele
doua racorduri ;
MP - proces de prei ncalzire, reali zat
prin trecerea aerul ui amestecat printr-o
bateri e BPI ;
PRi - umidifi care adiabatica ob\inuta
in camera de pulveri zare CP prin pul -
veri zarea apei in circuit inchis;
Ri C - reincalzirea aerului, realizata cu
bateri a BRI ;
Cl - evoluti a aerul ui interi or iarna ca
urmare a preluarii simultane de caldura
~ umiditate.
in figura 4.6. 1 este indicat $i cazul in
care nu este permi sa recircularea aeru-
lui interior, situa\i e in care tot debitul
de aer este preluat din exteri or. in locul
punctului P apare starea P 1. rezultata la
intersec\i a dreptelor hr $i Xe. Lipsa
amestecului (punctul M) nu atrage du-
pa sine obligativitatea di spari\i ei came-
rei de amestec CA, deoarece ea cons-
titui e locul de acces pentru scoaterea
elementelor filtrante in vederea cura\irii
lor $i, de multe ori , pastreaza $i racor-
dul de recircul are folosit, din conside-
rente economice, la aducerea incaperii
in stare de regim.
Schema tehnologica a agregatului in-
dicat in partea de jos a figurii 4.6. 1. re-
zultata ca suma a elementelor comune
$i necomune din procesele de tratare
iarna si vara, la care se adauga intot-
deauna un filtru de praf F, inaintea
bateriei de preincalzire BPI, pentru a se
evita colmatarea acesteia.
15
10
o
Fig. 4.5.1 . Sinteza posibilitatilor
de tratare a aerului:
- tratarea cu substante absorbante
sau adsorbante;
2 - baterii de incalzire; 3 - tratarea cu
abur supraincalzit;
4 - tratare cu abur saturat uscat;
5 - tratare cu apa in circuit deschis;
6 - tratare directa cu agen\i fri gorifici;
7 - baterii de racire alimentate cu
apa rece sau racita; 8 - tratare cu
apa recirculata.
Elementele comune (bateri a de rein-
calzire BRI , camera de pul veri zare CP
etc. ) se dimensioneaza pentru situa\i a
cea mai defavorabil a $i se verifi ca
pentru cea favorabil a.
inscri erea parametril or punctelor de
stare pe figura este, de asemenea, im-
portanta, deoarece ace$ti a, impreuna
cu debitul de aer tratat, constitui e ipo-
tezele principale pentru dimensionarea '
tuturor elementelor componente.
--- PROCES VARA
'"'
I E c M R T
40
t
26 31,7 20 29 14,38 12,5
x
10,65
10,5 9, 25 10, 57 9,25 9,14
h 53 58,2 43,45 56,65 38 35,56
35
<p 50 35,35 62,5 41 ,8 90 100
30
pl
1'.
25
I
~
s
I
3
ID
20
I
ro
ro
:;
I
<ii
ID 15
n.
I E
Ql
f-
t
10
I
E
x
5 I
I
0
I
xw I
-5
I
I
- 10
I
-15
Exemplul de calcul 1
a - Se traseaza procesul de tratare
complexa a aerul ui iarna cunoscandu-
se urmatoarele date: staril e: I (t; = 20 c.
q>i = 55 %); E {te = - 15 C, Xe = 0,8 g/kg);
sarcina termi ca, Q; = 58,3 kW; sarcina
de umiditate, G; = 7,4 10
3
kg/s, debi tul
de aer proaspat, Lp = 5, 1 kg/s $i debitul
de aer recirculat, Lr = 4,9 kg/s.
b - Se reprezinta procesele in cazul
cand intreg debitul de aer este preluat
din exteri or $i se compara debitele de
- --
PROCES IARNA
---
I E c M R
p
Pt
20 - 15 15,75 2,5 11,4 19,5 28,5
8, 26 0, 8 7,52 4,45 7,52 4, 45 0,8
41 - 13 35, 17 13,44 30,8 30,8 30,8
55 80 67,5 98 90 31 4
\
Fig. 4.6.1. Tratarea complexa a aerului iarna, cazul in care punctul M este
situat deasupra curbei de saturatie:
CA - camera de amestec; F - filtru de praf; BPI - bateri e de preincalzire
CP - camera de pulverizare; BRI - bateri e de reincalzire; VI - ventilator de intro
ducere; PC - pompa de circula\i e; VTC - ventil cu trei cai; I - starea aerului in
terior; E - idem, exterior; M - idem, amestecat; P - idem, preincalzit; R; - idem
umidifi cat; Rv - idem, racit $i uscat; C - idem, tratat; T - temperatura teoreti ca
apei de racire sau a agentului fri gorifi c.

'
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului I. lnstalatii de ventilare si climatizare
caldura $i umiditate preluate de aer in
cel e doua situatii .

c - Se analizeaza, sub aspect ener-

getic, ce s-ar intampla daca pentru
aceea$i temperatura a aerului interior
s-ar considera o alta umiditate relativa,
diferita de cea considerata (55 %).
Rezolvare
a - Pentru t r ~ s r e proceselor se re-
prezinta, in diagrama h-x, starile I $i E
cu valorile indicate, citindu-se totodata
$i ceilalti parametri inscri$i in tabelul
din figura 4.6.1. 0 citire cat mai exacta
presupune asigurarea corelarii perma-
nente a marimilor t, h, x citite $i calcu-
late. Exemplu de citire:
he = -13 kJ/kg, iar prin calcul:
he = -15+[1,84(-15)+2 500)0,8 10
3
=
= -13,02 = -13 kJ/kg.
- Se reprezinta starea aerului C, pen-
tru care se calculeaza, in prealabil, ma-
rimile Xe, he $i Ei cu relatiile: 4.6. 1,
4.6.2, 4.6.3:
Xe = 8,26 - 7,4/10 = 7,52 g/kg
he= 41 - 58,3/10 = 35,17 kJ/kg
Ei = 58,3/7,4 10
3
= 7 878 kJ/kg
lntersectia unei paralele cu Ei = 7 878,
dusa prin I, cu Xe = 7,52 g/kg regase$-
te valoarea he_ 35, 15 kJ/kg, deci una
din conditii este suplimentara, folosin-
du-se doar ca verificare. Din diagrama \
h-x citim: tc = 15,75 C; <pc = 67,5 %. !
- Se reprezinta starea punctului de
amestec M, calculandu-se Xm $i hm cu
relatiile: 4.6.4, 4.6.5:
Xm = (5, 1 0,8+4,88,26Y10 = 4,37 g/kg
hm = [5, 1(-13}+4,941]/10 = 13,46 kJ/kg
lntersectia lor da punctul M situat pe
dreapta IE, din diagrama h-x rezultand
tm = 2,5 C; <pm = 98 %.
- La intersectia dreptei Xe =7,52 g/kg
cu q> = 0,9 rezulta punctul R;, pentru
care corespund hr = 30,8 kJ/kg;
tr; = 11,4 C.
- La intersectia dreptelor hr = 30,8 $i
Xn1 = 4,45 rezulta starea P, pentru care
obtinem: tp = 19,5 C $i <pp = 31 %.
Aceste puncte sunt reprezentate in
figura 4.6.1, iar parametrii punctelor de
stare, in tabelul de la partea superioara.
- b ~ in cazul cand nu este permis a-
mestecul, punctele I, E, C $i R; se stabi-
lesc la fel ca in cazul anterior. Starea P 1 ~
'
rezulta la intersectia dreptelor !
' I
Xe = 0,8 g/kg $i hr = 30,8 kJ!l<g pentru I
care obtinem fp1 = 28,75 C ~ <pm1 = 4 %.
Verificare:
hp1 = 28,75+(1,8428,75+2 500}0,8103
- 30,8 kJ/kg.
in cazul folosirii amestecului:
- Debitul de caldura preluat de aer
este:
01 = 0MP+0Rc = L(hp-hm) + L(hc- hr) =
= L(hc - hm) =
=10(35,17 - 13,44) = 217,3 kW.
- Debitul de umiditate preluat din aer
este:
G1 = GPR = L(Xr - Xp) =
= 10(7 ,52 - 4,45) =
= 30,7 g/s = 100,52 kg/h
in ipoteza utilizarii aceluia$i debit to-
tal de aer, L = 10 kg/s $i luarii lui, in in-
tregime, din exterior, debitul de caldura
preluat de aer va fi:
0 2 = 0 EP1+0Rc = L(hp1-he)+L(hc-hr) =
= L(hc - he) =
=10[35, 17 - (-13)) = 481,7 kW
deci un spor de circa 121, 7 % fa ta
de cazul anterior:
lar consumul de umiditate:
G2 = L(Xri - Xp1) =
= 10(7,52 - 0,8) =
=67 ,2 g/s = 241,92 kg/h,
adica un consum suplimentar de apa
de 118,9 %.
G;- G, -100 = 67,2- 30,7 -100 - 118 9 %
G, 30,7 '
Din compararea rezultatelor de mai
sus se impune concluzia ca recircula-
rea aerului evacuat este solutia cea
'
mai eficienta $i cea mai simpla pentru
recuperarea caldurii continuta de
acesta $i, in general, pentru reducerea
necesarului de caldura $i apa in pro-
cesele de tratare complexa.
c - Alegerea unei umiditati relative
mai mici sau mai mari decat cea initia-

la, in conditiile mentinerii aceleia$i tem-
peraturi, duce la modificarea consumu-
lui de caldura $i apa necesare pentru
tratarea aerului. Acest lucru este expli -
cabil deoarece odata cu deplasarea
punctului I se deplaseaza $i punctul C
care ramane intotdeuna pe paralela la
Ei dusa prin punctul I deci $i tc ramane
constant. De exemplu, daca umiditatea
s-ar miC$Ora de la 55 la 45 % in punc-
tul /1, din diagrama h-x rezulta
Xi1 = 6,6 g/kg $i hi1 = 36, 7 kJ/kg. Punc-
tul C1 va avea tc1 = 15,75 C $i con-
form relatiei 4.6. 1:
'
Xc1 = 6,6 - 7,4/ 10 = 5,86 g/kg
h 11 = 15,75+(1,8415,75+2 500)5,8610
3
=
30,55 kJ/kg
Noile consumuri vor fi:
Tabelul 4.6.1. Repartizarea de caldura ~ i umiditate
Schema .,sus-jos" Schema .,jos-sus"
Marimea Sarcini Zona de $e- I Zona superi-
to tale dere/lucru
-
oar a
Caldura: o, kW Oi Of
5
= a Oi
as -
I -
1 - a Oi
Umiditate: Gi k_f!':s Gi Gfs = f3 Gi Gis = 1 - J Gi
Raza procesului: E [kJ/kg) Ei = o, I Gi Ef
5
= Of
5
I Gf
5
Ei
5
= Oi
5
I Gis

0 = L( he 1 - hrn) =
= 10(30,55 - 13,44) = 171, 1 kW
G = L(Xc 1 - hm) =
= 10-(5,86 - 4,45) = 14, 1 g/ s
Fata de rezultatele obtinute la punc-
tul b, reducerea debitului de caldura
1
este de circa 21 % $i, respectiv, a celui
de apa cu circa 54 %, ambele procen-
te nefiind deloc de neglijat, cu mentiu-
nea ca, pentru multe incaperi, cre$te-
rea umiditatii relative a aerului interior
'
se poate face prin alte procedee mai
putin costisitoare.
Un rationament analog arata ca prin
marirea umiditatii relative cresc $i con-
sumurile energetice (caldura $i apa).
4.6.1.1.2 Schema de ventilare
"
J
os-sus"
- Starile E $i I se stabilesc analog ca-
zului anterior, cu precizarea ca para-
metrii aerului pentru punctul I sunt
valabili la nivelul zonei de $edere sau
de lucru.
- Starea aerului climatizat C se de-
termina pe baza caldurii $i umiditatii
preluate in zona de lucru sau de $ede-
re, calculandu-se he $i Xe, sau folosind,
suplimentar, raza procesului pentru
aceasta zona:
Xe = Xi - Gf
5
/ L (g/kg) (4.6.6)
he= hi - Of
5
/ L [kJ!l<g) (4.6.7)
EfS = Of5j Gf
5
[kJJkg] (4.6.8)
Caldura $i umiditatea preluate in zo-
na de $edere sau de lucru se determi-
na folosind coeficientii de preluare a
caldurii a $i, respectiv a umiditatii /3-
0f5 = aOr, Of
5
= /}Gi (4.6.9)
Oi $i Gi - fiind sarcinile totale, termica
$i, respectiv, de umiditate ale incaperii.
Repartizarea celor doua sarcini, dupa
schema de circulatie a aerului se urma-
re$te in tabelul 4.6.1.

In particular, pentru salile aglomerate
Of
5
se poate determina $i prin bilant
termic direct, iar preluarea de umiditate
in zona de $edere se considera negli-
jabila, deci Gf
5
_ o $i G'f = Gi.
- Stabilirea parametrilor aerului ames-
1 tecat M se face tot pe baza relatiilor
! 4.6.4 $i 4.6.5, dar in locul parametrilor
j h; $i Xi se folosesc cei corespunzatori
I starii aerului de la partea superioara a
! incaperii Is (hs, xs) care intra in amestec
$i care se determina cu relatiile:
hs = h; + Q'j! L [kJ/kg] (4.6.10)
Xs = Xi+ (37/ L (g/kgj (4.6.11)
Punctele R $i P se stabilesc analog
' cazului anterior.
I
I
I
Procesele $i schema tehnologica ale
agregatului, indicate in figura 4.6.2 sunt,
in principiu, acelea$i ca in cazul prece-
dent, cu mentiunea ca, aici, dreapta Cl
reprezinta evolutia aerului in zona de
$edere, iar I-ls - deasupra acesteia,
pana la evacuarea din incapere.
I. de ventilare climatizare Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului
Exempl ul de calcul 2
Se reprezi nta procesele de tratare
complexa, iarna, pentru o sala de
spectacole ventilata dupa schema de
principiu ,, jos-sus", cunoscandu-se ur-
matoarele date:
I (t; = 20 C; q>1 = 50 %); E (te = - 15 C;
xe = 0,8 g/kg); debitul de aer proaspat
Lp = 3,67 kg/s; debitul de aer recirculat
1
Lr = 4,33 kg/s. Prin bilant direct
Of
5
= 19, 6 kW $i Gf
5
= 0. Restul sarcinii
termi ce $i de umiditate preluate la par-
t ea superi oara a incaperii sunt:
= 44,4 kW; Gf = 6-10-
3
kg/s
- Se reprezinta i n diagrama h-x i
punctele I $i E, citindu-se $i ceilalti pa- !
rametri care sunt indi cati i n tabelul din
fi gura 4. 6.2.
- Se calculeaza, conform relati ei 4.6.7
he = 38,85 - 19,6/8 = 36,4 kJ/kg
punctul C rezultand la intersectia aces-
tei drepte cu x; = 7 ,35 g/kg deoarece E;'5
= O;zs/G;zs = oo, din diagrama h-x citin-
du-se ceilalti parametri inscri $i in tabel.
- Se reprezinta starea aerului la par-
tea superioara, calcul andu-se, in prea-
labil, parametrii h s $i Xs conform rela-
tiil or 4.6. 10 $i 4.6. 11.
h s = 38,85 + 44,4/ 8 = 44,4 kJ/kg
Xs = 7, 35 + 6/8 = 8, 10 g/kg
Pentru verificare se cal cul eaza
E.;
5
= 0 ;
5
/ G;s= 44,4/1,6710-3 = 7 400 kJ/kg
$i o paralela cu aceasta valoare dusa
prin punctul I trebuie sa treaca prin Is.
- Se calculeaza parametrii punctului M
hm = [3,67(- 13)+4,3344,4]/8= 18,07 kJ/kg
Xm = (3, 670,8+4,338, 1)/8 = 4,75 g/kg
Suplimentar, trebui e verificata condi -
ti a daca punctul M astfel rezultat apar-
tine dreptei Els, lucru indeplinit con-
form figurii 4.6. 2.
- La intersectia dreptei Xe = 7,35 g/kg
cu cp = 0,9 rezulta punctul R;, iar la in-
tersectia Xm = 4,75 g/kg $i ir = 29,6 kJ/kg
st area P; restul marimi lor citite in dia-
grama h-x sunt trecute in tabelul din
fi gura mentionata.
Cazul parti cul ar cand entalpia
punctului de amestec hm este mai mare
decat hr (fig. 4.6.3a). Pentru a se evita
o racire sau racire $i uscare de la M la
R, se deplaseaza punctul M in pozitia
M,, adica la intersectia dreptei IE cu hr,
prin aceasta marindu-se debitul de aer
proaspat , rezultand cazul tara bateri e
de preincalzire, procesul M1R obtinan-
du-se folosind a$3-zisa ,,racire libera" .
4.6. 1.2 Punctul de amestec M este
situat sub curba de saturaJie
Evitarea aspectelor pe care le poate
genera apariti a condensatului se poate
face prin una din urmatoarele trei mo-
dalitati :
a - Folosind doua preincalziri (fig.
4.6.3b). Punctele de stare I, E, M', C,
R $i P se definesc analog cazului 4.6. 1.
Se preincalze$te mai intai numai ae-
rul exterior pana la o temperatura tp,
de 5-10 C, starea P' rezultand la inter-
secti a acestei cu dreapta
Xe. Amestecand aerul de stare P' cu
eel interi or I, respectand acela$i raport
de amestec (aici, acela$i Xm) rezulta
starea M care, spre deosebire de M' ,
este situata deasupra curbei de satura-
ti e. Pentru a ajunge la procesul de
umidificare adiabatica pe dreapta hr
apare necesara o a doua bateri e de
preincalzire BPl 2 $i deci , practic, de la
punctul M se regase$te situati a de la
cazul 4.6. 1. 1a.
f n schema tehnologica a agregatului
indicata in figura apare bateria de
incalzire BPI 1 $i eventual un filtru de
praf inaintea BP'1. Uneori se recurge $i
la un by-pass suplimentar la camera de
g
I
I
+
h
45,_
-- -- PROCES VARA
I\
ls I E M R T c
t 28,2 26 32,7 29,8 16,3 14,7 23
40 -
amestec pentru a se evita trecerea
aerului prin aceasta bateri e pentru tem-
peraturi exteri oare mai mari decat tp.
b - Folosirea unei singure baterii de
1
preincalzire pe circuitul aerului exterior
[ (fig. 4.6.3c).
f n acest caz punctul M este si tuat la
intersecti a dreptelor Xm $i hr. Daca se
i ncalze$te aerul exterior (proaspat) pa-
na la starea p obtinuta la intersecti a
prelungirii dreptei IM cu dreapta Xe,
I
prin amestec cu aerul interior de stare
I, rezulta punctul M, deci nu mai este
I necesara o a doua preincalzire, ca in
I
cazul anterior , tratarea continuandu-se
cu umidificarea adiabati ca MR $i rein-
\
calzirea RC.
f n schema tehnologica a agregatului
I din fi gura 4. 6.3c se observa ca, fata de
o/

- --
PROCES !ARNA
---
ls I E M
p
R c
JY
23,7 20 -15 6 17,5 10,8 17,3
<-)
x 12,07 10,65 11,65 11 ,87 10,76 10,5 10,76 8.1 7,35 0,8 4,75 4,75 7,35 7,35
h 58,52 53 62, 4 60 43,3 41,2 50 44,4 38,85 - 13 18,07 29,6 29.6 36.4
35 - <p 50 50 37 45 90 100 60 44 50 80 80 38 90 59

y
<;:l
30-
f;) o/o
25
I
f--
's c '
\ '3 --'
I

-1 I
0

s
I I
I I
\
"S 20

,1 :!f- t'
Q;
p
'
"'
'
1,,
"'
-
c
Rv
::;
vo
(ij
15
T
1'V'.
Q; -
a.
\

E
Q)
I-
R;

..,
<i'o 10 -
M
"'o 5 -
-
0 1--
0
2500
-
1'V'.
1>
-v- '
CP
-5 -

- 10 -
E
VTC C
-15
5
10 15
- x fg/kg]
I I I
g
(,>

0
I 0
0
Fig. 4.6.2. Trat area compl exa a aerul ui iarna, cazul in care punct ul M est e
situat deasupra curbei de saturatie: notatii le su semnificati a de la fi g. 4.6. 1.
- --- -- -----------------------------------
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului I. lnstalati i de ventilare si climatizare
. .
cea din figura 4.6. 1, . bateri a de prein-
calzire $i filtrul de praf respectiv s-au
deplasat inaintea camerei de amestec.
c - Prin incalzirea aerului recircul at
(fig. 4.6.3d) punctele I, E, M', C, R, P
se stabilesc similar situatiei 4.6.1.
in acest caz se alege un punct M
situat la interseqia curbei rp = 0,95 cu
dreapta Xm, deci respectand raportul
de amestec dat. Punctul pana la care
trebuie incalzit aerul interior I 1 se
obtine ca intersectie a dreptelor EM $i
x;. Prin amestecul dintre aerul de stare
E $i aerul de stare I 1 rezulta punctul
M, procesele in continuare fiind,
principial, acelea!;)i cu cele din figura
4.6. 1 deci din situatia 4.6. 1a (exemplul
de calcul 1). Examinand schema
h,-- ----- --- -----,
E I
4, 6 I
c l/e_

I
I
I
PM
V CP BRI VI

Tfec
X; x
a
d
tehnologica din figura 4.6.3d, se con-
stata ca ea difera de cea din figura
4.6.1, numai prin faptul cape racordul
de recirculare se intercaleaza bateria
de incalzire, BPI 1 $i eventual un filtru
de praf.
4.6. 1.3 Folosirea umidificarii
izotermice (fig. 4.6.3e)
Punctele I, E, M $i C se stabilesc
analog figurii 4.6. 1. Starea aerului cli-
mati zat poate fi aceea!;)i din cazurile
anterioare, in pozi\ia C sau C', dupa
cum sarcina termica de iarna poate fi
pozitiva, respectiv, negativa. Sin guru I
punct definit in mod specific este P
sau P' care rezulta la intersectia drep-
t ei Xm cu izoterma tc.
h
h
c
tc
Ap
ti
ti
tp
tp
tr
tm
Ip,
x
b
h
p
C'
tp.
o- - - o ......._,/lc'.
I
I
ti
'>1
p
\\'i_.,\, I
c /I
tp
!=cons. I
I <;) o/o

tm
M
I
I
I
I
E I
I
te --0
BPl
1
I
-9
F
Bl u
VI

E abur
x
e
Rezulta procesele:
I + E _.. M, proces amest ec,
MP - proces de incalzire $i PC - umi -
dificare izotermica. lncluderea aparate-
lor necesare pentru aceste procese, in
ordinea mentionata, conduce la sche-
ma t ehnol ogica din figura 4.6.3e,
evident mai simpla, cu atat mai mult cu
cat compartimentul de umidificare u
poate fi rnontat $i dupa ventilatorul de
introducere VI sau poate fi reali zat
; uneori direct in canalul de aer.
I
I .
I
Exemplul de calcul 3
, Se calculeaza consumurile de cal-
dura $i umiditate necesare pentru
tratarea complexa a aerului in cazul
folosirii umidificarii izotermice,
I
BPI v CP BRI VI

E F CA C
PC
x
c
Fig. 4.6.3. Tratarea complexa
a aerul ui, iarna:
a - enta/pia punctului de amestec M este
mai mare decat entalpia punctului R;
b - punctu/ de amestec M este situat
sub curba de saturafie;
c - se fo/ose$fe o singura baterie de
preincalzire pe circuitul aerului exterior;
d - aerul recirculat este inca/zit; e - se
folose$fe umidificarea izotermica:
Bl - baterie de incalzire;
U - umidificator; CA - camera de
amestec; F - filtru de praf;
BPI - bateri e de preincalzire;
CP - camera de pulverizare;
BAI - baterie de reincalzire;
VI - ventilator de introducere;
PC - pompa de circula\ie;
I - starea aerului interior;
E - idem. exteri or;
M - idem, amestecat; P, P' - idem,
preincalzit; R - idem, umidificat;
C - idem, tratat.
j
'
I
I
L
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului
' '
r espectand datele de baza din
exemplul de calcul 1 _
Rezolvare:
Respectand debitul total de aer,
L = 10 kg/s si aceia$i parametri pentru
staril e M si C, adica xm = 4.45 g/kg;
hm = 13,44 kJ/kg; Xe = 7,52 g/kg;
he = 35, 17 kJ/kg rezulta:
- debitul de caldura preluat de aer:
0 = 0 MP + Qpc = L(hp- hm) + L(hc- hp)=
= L(hc- hm) =
= 10(35, 17 - 13,44) = 217,3 kW
- debitul de abur (sau apa) preluat:
G = GPc = L(xe - Xp) =
= 10-(7, 25 - 4,45) =
= 28 g/s = 100,52 kg/ h.
Oupa cum se observa sunt identice
cu cele din exemplul de calcul 1, lucru
evident, deoarece consumurile energe-
ti ce intr-o transformare a unor parame-
tri de stare nu depind de drumul urmat,
ci numai de starea !or initiala si finala.
le
l m
l1
le
Xe Xi Xm Xe
a
h
I
0 V BPI BR CP BRI - VI
u
CA F
PC
x
c
4.6.2. Procese de tratare
complexa a aerului vara
Diversele modalitati folosite in mod
curent se deosebesc dupa modul in
care se reali zeaza procesul de racire si
uscare in cazul solutiilor clasice cu
trecere prin punctul de roua corespun-
zator starii aerului climati zat la care se
adauga alte cazuri particulare.
4.6.2. 1 Realizarea procesu/ui de racire
?i uscare prin pulverizare de apa racita
(fig. 4.6.4)
4.6.2.1 .1 Schema de ventilare
,, sus-jos"
Pentru trasarea proceselor, in acest
caz, se cunosc sau urmeaza a fi stabi -
lite punctele de stare determinante:
- Se reprezinta starea aerului interior
I (t;, <pi) si E (tev, Xe). Din diagrama h-x
se citesc si ceilalti parametri indicati in
tabelul_ din figura 4.6.1.
- Se determina starea aerului ames-
tecat M prin calculul parametrilor Xm si

M
E
- -0
l iev
t,
c
Xe Xi Xm Xe
b
h
te
E
M -R
tm
ti
tc
ta
tr
1
BR 2
x
d
hm cu relati ile 4_6_4 si 4.6.5, in care
valorile Xe, x,, he $i h, se iau cele cores-
punzatoare situati ei de vara stabi li\i
mai SUS.
- Se determina starea aerului tratat
C, care este situata la intersectia dintre
o paralela la raza procesului Ev, dusa
prin punctul I $i izoterma te. Valoarea te
se considera:
fe = t; - M [
0
C] (4.6. 12)
unde: M = 4 .. . 7 C pentru sistemele
obi $nuite sus-jos_
Ev = QvfGv [kJ/kg] (4.6. 13)
Ca veri ficare, punctul M rezultat tre-
buie sa se gaseasca pe dreapta IE.
- Se reprezinta punctul de roua co-
respunzator aerului tratat Rv, situat la
intersectia Xe cu <p = 0,85 - 0,9.
Pentru calculul camerelor de pulveri -
zare se tree $i parametrii punctului T,
i situat la intersectia dreptei MR cu
<p = 1 (tab. din fig_ 4.6. 1).
Procesele necesare pentru tratare,
1
vara, sunt: -
I + E ..- M, proces de amestec, rea-
l lizat intr-o camera de amest ec,
Fig. 4.6.4. Tratarea complexa
a aerului, vara:
a - racire intr-o treapta, venti/are
,,sus-jos";
b - racire intr-o treapta, ventilare
,,jos-sus";
c - procesu/ de racire $i uscare se
realizeaza cu baterie
de racire;
d - procesul de racire $i uscare se
rea/izeaza in 2 trepte;
e - Se fo/oSe$fe racirea prin
evaporare;
CA, F, BPI , CP, BR!, VI , PC, I, E, M,
C - au semnificatia din fig_ 4.6.3;
BR - baterie de racire; Rv1 , Rv2,
U - starea aerului racit;
T - temperatura teoretica a apei raci te
sau a agentului frigorific.
CP 0E VI

E CA
PC
e
-- -- --- - ---
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului L de ventilare climatizare
procesul de racire $i uscare MR care
se realizeaza in camera de pulverizare
CP, prin pulveri zare de apa racita. pro-
venita de la o sursa artificiala $i, mai
rar, naturala; RC - proces de reincalzire
realizat cu bateria SRI, Cl - reprezen-
tand evolutia aerului in incapere, vara.
Din schema tehnologica indicata in
figura 4.6. 1, care satisface simultan
procesele de tratare iarna-vara, se
constata ca bateria de preincalzire nu
este necesara vara, iar camera de pul -
verizare CP capata o noua functiune
de lucru, pentru procese politropice,
caz in care apa de pulverizare este
preluata prin intermediul ventilului cu
trei cai VTC din exterior.
Exemplul de calcul 4
Se traseaza procesele de tratare
complexa, vara, cunoscandu-se urma-
toarele date:
I (t, = 26 C; <pi= 50 %):
E (tev = 31,7 C; Xe= 10,5 g/kg);
v = 6 985 kJ/l<g;
Le = 5, 1 kg/s; L; = 4,9 kg/s.
Rezolvare:
- Dupa reprezentarea punctelor I $i E
in diagrama h-x se citesc $i ceilal\i pa-
rametri care se inscriu in tabelul din
figura 4.6.1.
- Cu rela\iile 4.6.4 $i 4.6.5 se calcu-
leaza parametrii punctului M:
Xm = (5, 1-10,5+4,9 10,65y10 = 10,57 g/kg
hm = (5, 1 58,2+4,953Y10 = 55,65 kJll<g
- Se determina starea aerului C, du-
cand prin punctul I o paralela la
v = 6 985 kJ/l<g intersectata cu le =
= t; - 6 = 20 C. Din diagrama h-x
rezulta:
Xe = 9,25 g/kg; he = 43,25 kJ/l<g;
<pc = 62,5 %.
- lntersectand Xe = 9,25 g/kg cu
<p = 90 % rezulta starea A, citindu-se
ceilal\i parametri ai acestuia.
- Se figureaza starea T; parametrii
rezulta\i fiind trecuti, ca $i procesele
rezultate, in figura 4.6. 1.
4.6.2.1.2 Schema de ventilare "jos-sus"
- Punctele I, E, R $i T se stabilesc
analog cazului anterior.
I
- Starea aerului se determina la
, intersectia paralelei ;5 dusa prin I cu
I izoterma tc = t; - M, adoptandu-se in
I acest caz M = 2-3 C, dupa locul de
I montare a orificiilor de refulare.
h
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
8
+
8
I
""
t
x
h
<p
- - - .
I
22
9,25
45,3
55
I
PROCES VARA
E c M R
31 18 26,5 12,5
19,9 8,25 10,2 8,25
62,5 39 54 33,1
44 63 49 90
Ci
I 'l.
s
p
\
---
---
T I E
10, 1 22 - 12
7,7
9,25
1
29,5 45,3 -5, 1
100 55 80
E
M
1

\
10
PROCES IARNA
c M R
p
28 5 12,5 20.5
8.25 5,1 8,25 5, 1
49 19,5 33,1 p1,1
35 91 90 34
fJ o/o
/ \<::'J >
0

"' 'b
-fV'.

15
- >- x [g/kg]

301.'f.l
2500
I
v = o;s1G;s [kJ/l<g] (4.6.14}
unde: o;s $i G:S - reprezinta caldura
j $i umiditatea preluate in zona de $ede-
I
re, determinate pentru situatia de vara
I
conform indicatiilor de la 4.6. 1.1.2
- Pentru determinarea punctului M
! trebuie stabiliti, mai intai, parametrii
I aerului la partea superioara , 1
5
(hs, Xs):
I hs = h; + Ov
5
fL [kJ/l<g] (4.6.15}
I
Xs = Xi+ G,;/L (g/kgj (4.6.16)
unde:
I
a;= (1-a)Ov $i G,; = (1 -/J)Gv (4.6.17)
in care: a; $i G; reprezinta sarcinile
I
termica $i de umiditate preluate deasu-
pra zonei de $edere sau de lucru; Ov $i
I
. Gv sunt sarcinile termica $i de umidita-
te totale, vara, a $i f3 - coeficientii de
, preluare a caldurii $i umiditatii in zona
de lucru sau de $edere.
- Parametrii punctului M rezulta apli-
cand relatiile 4.6.4 $i 4.6.5 particulari-
zate pentru cele doua stari care intra in
amestec, E $i Is.
0 exemplificare cu valori reale este
indicata in figura 4.6.2, cu precizarea
I
ca, fiind vorba de 0 ,,incapere aglome-
rata", s-a considerat neglijabila prelua-
1 rea de umiditate in zona de $edere
J (ci = +
00
). iar M = le - t; = 3 C.
I
. 4.6.2.2 Amplasarea bateriei de racire
in_aintea camerei de pulverizare
I (fig. 4.6.4c)
! Punctele I, E, M, C $i A se stabilesc
II analog figurii 4.6.1 . Pentru stabilirea
punctului U se fixeaza, mai intai, punc-
: 1 tul 1 care reprezinta intersectia dintre
temperatura medie a bateriei de racire
I $i curba <p = 100 %, punctul rezultand
I la intersectia dreptelor 1M $i hp.
i Procesele rezultate $i reprezentate in
, figura 4.6.4 a sunt: I + M - ames-
1 tee: MU - proces de racire $i uscare,
Fig. 4.6.5. Tratarea complexa a aerului cu punct de roua constant. I reali zat la trecerea aerului prin bateria
(Legenda este cea din figura 4.6. 1). I de raci re BR; URv - proces de umidifi -
I care, reali zat in camera de pulverizare
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului

CP. care, de aceasta data, functionea-
za ca si iarna, in regim de umidificare
adiabatica, adica prin pulverizarea apei
in ~ i r u i t inchis; RvC - procesul de re-
incalzire la trecerea prin bateria de
reincalzire BR!.
4.6.2.3 Tratarea complexa cu procese
de racire ?i uscare in douii trepte
(fig. 4.6.6d)
Punctele I, E, M, C (C;; Cv) $i Rv se
stabilesc similar figurii 4.6.1. Singurul
punct particular este Rv1 pentru a carui
definire este necesara, mai intai, repre-
zentarea punctelor 1 $i 2 indicate in fi -
gura 4.6.4d. Punctul 1 reprezinta inter-
sectia dintre temperatura apei ta2, pulve-
rizata in treapta I a camerei de pulveri-
zare (varianta I) sau in camera de pulve-
rizare CP (varianta a II-a) $i curba
tp = 100 %, iar punctul 2 reprezinta, la
tel, intersectia curbei de saturatie Cl! cea
a temperaturii apei pulverizate ta2, din
treapta a doua (varianta I) sau a tempe-
raturii medii a bateriei de racire, fBR (va-

rianta a II -a). In aceste conditii punctul

Rv2 rezulta ca intersectie a dreptelor
2Rv1 $i 1M.
Succesiunea proceselor care conduc
la cele doua variante de scheme teh-
nologice ale agregatelor indicate in
I figura 4.6.4d este urmatoarea:
I + E _,. amestec; MRv1 - proces de
racire $i uscare in treapta I, realizat
prin pulverizare de apa cu temperatura
ta, preluata din bazinul treptei a doua
(varianta I) sau tot prin pulverizare de
apa, in circuit deschis, in camera de
pulverizare CP (varianta a II-a);
Rv1Rv2 - proces de racire $i uscare,
treapta a doua realizat prin pulverizare
de apa cu temperatura tar in camera
de pulverizare-treapta a II-a (varianta I)
sau la trecerea aerului prin bateria de
racire BR (varianta a II -a).
4.6.3. Alte solutii
Pentru unele sectii industriale ume-

de unde sunt necesare umiditati relati-

ve de 65 - 75 % este posibila folosirea
,.racirii prin evaporare" care, prin con-
'
trolul automat al debitului de apa pul -
veri zat, nu mai ajunge pana la punctele
de roua Rv, Ri din figura 4.6.4e, ci se
opresc in punctele C sau C1 eliminand,
in acest tel, $i prezenta bateriilor de in-
calzire pentru vara. Procedeul este
avantajos deoarece nu solicita o sursa
artificiala de frig, insa este limitat la ti -
purile de incaperi mentionate $i in care
conditiile interioare realizate depa$esc
limitele obi$nuite ale confortului. 0 a-
plicabilitate mult mai mare o are in re-
giunile de pe glob cu climat cald uscat.
Un caz special de tratare complexa
cu ,.punct de roua constant" (fig.
4.6.5), apare in situatia unor incaperi
I speciale unde trebuie realizate acelea$i
I
i conditii, vara $i iarna.
1
in cazul utilizarii umidificarii izoter-
1 mice - pentru tratarea aerului iarna,
pentru a satisface $i situatia de vara,
I apare necesitatea montarii $i a unei
: baterii de racire inaintea celei de
incalzire din figura 4.6.3e.


,,
.
Sisteme 11enrru clidiri civile
Cani101u1
5

. .
' .
- . ' -
~ ' ..
;. . .
, '
'
,
. ' ' . . . '
. . ~ - . :;.
' , '
. '
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstalatii de ventilare si climatizare
Sistemele de ventilare $i climatizare
imbraca o mare diversitate atat sub as-
pectul alcatuirii, al modului de echipare
a instalatiilor, al tipului elementelor
componente, al dimensiunii instalatiilor
dupa marimea debitelor de aer vehicu- '
late, al puterilor termice (de incalzire, ;
de racire) $i al presi unilor generate cat '
$i dupa modul de reali zare a schimbu-
lui de aer al incaperilor, al nivelurilor de
temperatura. presiune $i umiditate rea-
li zate in incaperi . Tipul cladirii careia ii
este destinata o instalatie de ventilare 1
sau climatizare i$i pune amprenta spe-
cifica asupra instalati ei, in special , prin
solutia adoptata, modul de realizare
tehnica (aspect, trasee, etan$eitate, asi -
gurare parametri, nivel de zgomot, au-
tomatizare, exploatare ;;i intretinere etc.).
Pentru clasificarea instalatiilor de
'
ventilare $i climatizare vezi 1. 1.
5.1. Ventilarea naturala (VN)
5.1.1. Ventilarea naturala
neorganizata
inlocuirea aerului dintr-o incapere de
un numar de ori, in timp de o ora, ca
t urmare a actiunii independente sau si-
multane a factorilor naturali (presiunea
termica $i presiunea vantului) poarta '
numele de ,,ventil9re naturala". Daca i
'
schimbul de aer al unei incaperi se l
, I
; realizeaza prin neetan$eitatile acesteia i
' (rosturile din jurul ferestrelor $i U$i lor, I
,. porii materialelor) putem vorbi de o :
'
ventilare naturala, neorganizata. Valoa- '
rea schimbului de aer din acest caz
est e mica (n = 0,5 ... 1,5 schimburi / h; in
medie, 1 schimb/ h). Valori mai mari se
obtin atunci cand diferentele de
' '
temperatura dintre interior $i ext erior
sunt mai mari sau cand vantul sufla cu
viteze mari.
5.1.2. Ventilarea naturala
organizata
Daca schimbul de aer al unei inca-
p eri se realizeaza prin deschi deri
avand suprafete dat e, iar acestea sunt
amplasate la anumite ir1altimi in peretii
ext eriori , inlocuirea aerului se numeste
'
,, ventilare naturala organizata". Numa-
rul orar de schimburi de aer este in
functi e, si in acest caz, de diferenta de
temperatura dintre interi or si ext erior,
de viteza (respectiv vantului
dar $i de distanta dintre axele deschi -
derilor prin care aerul patrunde in inca-
p ere, respectiv, iese din incapere. Va-
lorile rn d ..
e 11 ale acestor schimburi de
aer: in perioada de vara (situati a cea
mai nefavorabila, determinata d.e dife-
rn!ci de ternperatura intre interior
:;>I
1
-)exterior $i de viteze mici ale vantu-
u1 sunt de ord
. 1nul n = 3 ... 5, valoarea
. ' ..
. . . .
. .
mica fiind pentru incaperi normale
(h-:::3 m) iar valoarea mare pentru
incaperi inalte. Din cele spuse rezulta
ca schimbul de aer realizat este varia-
bil in timp $i deci necontrolabil, fiind in
raport direct cu marimil e diferentelor
de temperatura $i de presiune.
Cum atat temperatura aerului exteri-
or cat $i viteza vantului sunt permanent
variabile rezulta ca $i schimbul de aer
al incaperilor este permanent variabil.
Se utilizeaza cu precadere sistemul de
ventilare naturala organizata la incape-
rile in care exista permanent o diferen-
ta de temperatura importanta intre in-
t erior $i exterior, in tot timpul anului.

In cazul incaperil or prevazute cu in-
stalatii mecanice de ventilare, sistemul
de ventilare natural a ( organizata) repre-
zinta sistemul de rezerva. in cazul ven-
tilarii naturale nu se poate recupera
caldura din aerul evacuat.
5. 1.2. 1 Factorii care asigura schimbul
natural de aer
Schimbul de aer al unei incaperi este
cauzat de existenta unor diferente de
' '
presiune intre interiorul $i exteriorul
acestei a. Aceste diferente de presiune
sunt create, fi e de diferente de tempe-
ratura ale aerului interior $i exterior, fie
de actiunea vantului, fie de actiunea
' '
combinata a celor doua.
5.1.2.1.1 Presiunea termica
T emperaturile aerului sunt diferite in
interiorul $i exteriorul unei incaperi $i,
ca urmare, $i densitatile.
Coloanele de aer creeaza, pe supra-
fetele interioara si exterioara ale unei
' '
ferestre, presiuni proportionate cu den-
sitatea :;;i acceleratia gravitatiei , res-
pectiv, o diferenta de presiune (pe care
o denumim ,, presiune termi ca"). Daca
in locul geamului avem un gol (o des-
chidere), aerul, sub influenta diferentei
de presiune create. se va deplasa prin
acest go! fie spre interior fi e spre exte-
ri or. Pentru a pune i n evidenta cele
afirmate sa consideram o incapere a
carei sectiune transversala este indi ca-

ta in figura. 5. 1. 1.
Temperatura aerului interi or se no-
2
0 ---1 - l-- 01
(ti /
Pi 1 Pe 1
Fig. 5.1.1. Schema de calcul
a presiunilor .

teaza cu t; iar densitatea corespunza-
toare p;.
Pentru aerul exteri or vom avea,
simi lar, te $i pe. Consideram un plan
0 -01, paralel cu pardoseala, situat la

jumatatea inaltimii. In peretele exterior
se vor practica doua deschideri 1 $i 2
amplasate la di stantele h1, respectiv,
h2 fata de 0 -01. Daca in planul 0-01
practicam orificii de dimensiuni foarte
mici vom constata, experimental, ca
prin acestea nu circula aer, ni ci lntr-un
sens, ni ci in celalalt , ceea ce lnseamna
ca presiunile interi oara $i exterioara
sunt egale intre ele $i egale cu presiu-
nea atmosferica 8 . Acest plan se
1
nume$te plan neutru sau zona neutra.
\ Fata de acest plan sau fata de alt plan
' de ref erinta (stabilit arbitrar}, se pot de-
termina presiunile interioara, p; $i exte-
rioara, pe. De exemplu, pentru cele
doua deschideri 1 $i 2:
i p;1 = B+gh1p;; pe1 = B+gh1pe (5.1.1)
'
1
Pi2 = 8 -gh2p;; Pe2 = 8 -gh2pe (5.1.2)
I
i Daca t; > te atunci p; < pe
$i pe1 > p;1, respectiv, Pe2 < p,2 .
-
lnseamna deci ca, prin deschiderea
1, aerul exterior va patrunde in incape-
re, iar prin deschiderea 2, aerul interior
va iesi in exterior ca urmare a diferen-

telor de presiune t:.p 1, !lp2 care au re-

zultat, respectiv:
!l p 1 = pe1 - p;1 = gh1(pe- p;) (5.1.3)
f:.p2 = p;2 - Pe2 = - gh2p; + gh2pe =
= gh2 (pe - pi) (5.1.4)
-
In exprimarea diferentei de presiune,
t:.p, presiunea barometri ca 8 s-a elimi -
nat din aceasta relatie, ceea ce nu in-
seamna insa ca presiunea atmosferi ca
nu mai exista, de aceea, diferenta !lp
trebuie inteleasa ca o suprapresiune (in
cazul de fata t:.p1 > 0), sau o subpresi-
une (t:.p2 < 0). Acest lucru rezulta ime-
diat daca scri em uzual:
f:.p2 = Pe2 - p;2 = -gh2 (pe - pi).
-
In mod general :
:ip = gh (pe - p;) = gh !lp (5. 1.5)
Din relatia 5. 1. 5 se vede ca marirea
'
diferentei de presi une t:,p se poate ob-
tine marind inaltimea h sau diferenta
' ' '
de densitate (diferenta de temperatura)
sau ambele .

In figura 5. 1.2 este aratata repartitia

presiunilor pe suprafetele peretilor, pla-
fonului $i pardoselii pentru cele doua
si tuatii ce se pot intalni in practica. Sa-
getil e indica $i sensul de miscare a
aerului in cazul in care in elementele de
construct ii ar fi practicate goluri .
Pozi\i a planului neutru (zonei neutre)
poate fi modificata daca se apeleaza la
o introducere sau o evacuare de aer pe
cale mecanica (cu ajutorul ventil atoare-
lor). Astfel, daca se introduce aer in
mod tortat, planul neutru 0-01 se va
deplasa in jos in cazul a ( t; > te) sau in
sus in cazul b, (t; < te) (fig. 5. 1.3).
Prin evacuare de aer din incapere,
/
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile

pe cale artificiala, lucrurile se vor in-
tampla exact invers, si anume: in cazul
a ( t; > le) planul neutru se va deplasa in
sus, putand depasi nivelul plafonului,
iar in cazul b ( t; < le) planul neutru se
va deplasa in jos, putand cobori sub
nivelul pardoselii (fig. 5. 1.4).
5.1.2.1.2 Presiunea vantului
Se refera la presiunile ce apar pe su-
prafetele exterioare ale elementelor de
construc\ii la ac\iunea vantului asupra
acestora. Cladiril e constituie un obsta-
col in calea vantului ; acesta isi schim-
ba direc\ia, atat in plan orizontal cat si
in plan vertical, ocazie cu care o parte
din energia cinetica a vantului se trans-
forma in energi e potentiala rezultand
un camp de presiune pe intregul con-
tur al cladirii, camp care este in functie
de configuratia (forma) cladirii si de di -
mensiunile relative ale acesteia. Pe fa\a
cladirii batuta de vant apar suprapresi-
uni, iar pe fata nebatuta, subpresiuni.
- - - - - -- - - - -
" - /
' '
/
I
'

'


'
'
t ;. P;

..,
t;,p;
'4
I I I
0 - .
'01 0
. -
01
I I I I

4
to.Pe . .: '
-,
'
I
. .
' '
/
'
...
,.
. - .
- - - -- - .... - - - -
t, > le t; < le
a b
Fig. 5.1.2. Repartitia presiunilor
intr-o incapere.
- -
- -
01.
-
.-- o 1
/ -----
\
\ I
Tr -
.
t tePe I
'

' I
I
'
\'-
1; .p;
1
ePe
1;.P;
I
I
i I
.
I
\

I
1
' I
'
)
o-1 -
\..
I _/ -
-- o - ---
t; > t e
1
t; < te
a b
Fig. 5.1.3. Repartifia presiunilor
intr-o incapere in care se introduce
aer pe cale mecanica.
01

0 r_ -
/
" -.-- .-- .
( \
I 1
ef'e
\ I
I .
'
. .J
\ I
L. t p tp
I ' I
\
\-..
I ' I
I
I
I
\ \-+
I
'
le.Pe

J
\" l_LLL/'
"-- -_J_
o -L . - 0
1
t; > te t; < te
a b
Fig. 5.1.4. Rep..1rtifia presiunilor
intr-o incapere din care
-
se evacueaza aer
-
oe cale n1ecanica.
Pe muchiile constructiilor (col\uri, aco-
peris etc.) se produc desprinderi ale
curentului de aer , generand zone de
circula\ ie inversa (umbre aerodinamice)
cu o turbul enta crescuta, avand forme
si dimensiuni dependente de profilul si
dimensiunile cladirii. Acestea pot ti
puse in evidenta pe machete ale cladi -
rilor studi ate in tuneluri aerodinamice.
-
pe cladire se poate considera, cu totul
aproximativ, circa +0,6 iar pe fata
opusa ci rca -(0,3 ... 0,4).
5.1.2.1.3 Presiunea totala; presiunea
conventionala
O incapere sau cladire se gaseste
sub actiunea si multana a celor doi tac-
tori naturali aminti\i . Presi unea total a
In figura 5. 1.5 se arata, pentru o pe suprafata exterioara a unui orificiu
cladire paralelipipedica, formele si mpli - de ventilare naturala va rezulta din
ficate ale zonelor de circulatie a aerului . insumarea algebrica a celor doua pre-
-
In cazul cladirilor cu la\ime mare (pe siuni (termica si a vantului) determinate
direc\ia de circula\i e a aerului) cu ca mai sus. Spre exemplificare, in
b > 2,5 h apar doua zone de circul a\i e, figura 5. 1. 6 este aratat modul de scri -
una pe acoperis - in zona frontala si ere a presiunilor interioare si exterioare
una in zona nebatuta de vant (fig. in fata orificiilor (ferestrelor) de ventilare
5.1.5a), intre cele doua miscarea aeru- ale unei hal e cu o singura deschidere,
lui apropiindu-se de cea normala, din consi derandu-se ca temperatura aeru-
amonte de cladire. La cladiri cu la\ime lui interior este constanta pe toata inal -
mica (b < 2,5 h) cele doua zone de timea incaperii. Sub actiunea factorilor
circul a\i e sunt reunite (fig. 5.1.5b), nee- naturali, in interiorul incaperii, se creea-
xistand spatiul necesar pentru unifor- za o anumita subpresiune Px pentru
mizarea mi scarii aerului. cazul uzual (I; > le). Pentru simplificare
Presiunea pe fata exterioara a cladi - vom considera ca planul de referinta
rii, datorata ac\iunii vantului (pv) se trece prin axele orificiilor 1 si 3 pentru
calculeaza cu relatia: care h = 0. Pentru a evita introducerea
pv = Ko v2 pe I 2 (Pa] (5.1.6) : in calcul a unei presiuni interioare vari -
in care: v - viteza vantului de calcul abila cu inal\imea h, care ingreuneaza
pentru perioada calda a anului (tuna calculele, se propune inlocuirea presiu-
iulie) [m/s]; pe - densitatea aerului exte- nilor real e (fig. 5.1.6a) cu presiunile
rior (kg/m
3
], corespunzatoare tempe- fi ctive, conventionale, indi cate in figura
raturii exterioare de calcul; 5.1.6b.
Ko = coeficientul aerodinamic pentru Deoarece debitul de aer care trece
zona considerata de pe conturul exte- printr- un orificiu depinde de diferen\a
rior al cladirii. Acest coeficient adimen- presiunilor de pe cele doua fete ale
sional se exprima ca raport al supra- sale, inlocuirea presiunilor real e cu cele
presiunii, sau subpresiunii, create si conven\ionale este posibila. Astfel dife-
energia cinetica a vantului. Asa cum , renta de presiune, de exemplu, pentru
s-a vazut, marimea acestui coeficient orificiul 4 se poate scrie:
depinde de forma cladirii, dimensiunile /lp4 = t.p,4 - !lpe4 =
relative ale acesteia, sensul si direc\ia = px - gh4p; - (Pv4 - gh4pe) (5.1.7)
de miscare a vantului. Aceeasi diferenta poate fi scrisa :;;i
Presiunea pe fata . batuta de vant sub forma:
i
cand acesta actioneaza perpendicular I /l p4 = px - (pv4 - gh4 (pe - p;)]
.r::
co
v 0
.r::
co
v o_._
2,5 h
b > 2,5 h
., . '"' , .
.. , ....... , g .::'j..Jf'" .._, ,! .... !
' 'QA[) .. IR ,,, .. __ ,,; .. ,:
., .. 't- . ,_,,_.\
...... . .. ........ : ,
4, _, . , .
- "' :J...,. - -- :: .l, 4 ;...
., .. . '"'' ..
b < 2,5 h
4 h
a
6h
b
Fig. 5.1.5. Circulatia aerului In jurul unei cladiri:
a - cladire cu lalime mare, b - cladire cu latime mica.
(5. 1.8)
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile L lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare
in care Px este presiunea conventionala
interioara, iar pv4 - gh4 (pe - p1) este pre-
siunea conven\ionala exterioara. Avan-
tajul acestei metode (metoda presiunilor
conven\ionale) consta in aceea ca pre-
siunea fictiva (conventionala) px din in- !
teriorul incaperii poate fi considerata
aceea$i in fata tuturor orificiilor, indife-
rent de inal\imea lor de amplasare.
5. 1.2.2 Dispozitive de ventilare
naturala
Diferen\iate in mare masura dupa
tipul cladirilor la care se monteaza (ci-
vil e, industrial e) au fost concepute
pentru introducerea $i evacuarea lesni -
cioasa a aerului, pentru reglarea debi -
tului de aer introdus (in special, in pe-
rioada rece a anului), pentru dirijarea
acestuia spre anumite zone ale incape- .
rii, pentru incalzirea lui in timpul iernii,
a
pentru marirea debitului de aer evacuat
sau pentru realizarea unui schimb mi -
nim de aer. Unele dispozitive sunt con-
cepute pentru a fi combinate $i cu ven-
tilatoare axiale (in special) sau centrifu-
gale, care sa intre in func\iune in pe-
rioada in care diferen\a de temperatura
dintre interior si exterior devine mica
sau degaj3rile nocive, din anumite mo-
tive neprevazute, depa$esc valorile
pentru care aceste dispozitive au fost
dimensionate. Dispozitivele de ventilare
naturala se grupeaza in urmatoarele
tipuri constructive: ferestre, CO$uri de
ventilare, deflectoare $i luminatoare. La
cladirile civile se folosesc, in mod cu-
rent, primele doua tipuri . Pentru defl ec-
toare $i luminatoare vezi 6. 1.
5.1.2.2.1 Ferestre (ochiuri mobile)
Ventilarea prin ferestre se ob\ine prin
b
Fig. 5.1.6. Schema de calcul al presiunilor conventionale:
a - presiunile reale; b - presiuni/e conventiona/e.
a b c d e
g h
Fig. 5.1.7. Tipuri de ferestre mobile.
' deschiderea acestora. Daca aerul inte-
rior este mai cald decat eel exterior
atunci aer ul exterior (la viteze mici ale
vantului) patrunde in incapere pe la
partea inferioara iar eel interior iese, in
exterior, pe la partea superioara. in
timpul iernii, prevenirea apari\iei curen-
\ilor reci de aer nu este posibila, de
aceea ferestrele sunt deschi se scurt
timp, la anumite intervale, pentru pri-
menirea aerului. Vara, intensitatea ven-
tilarii depinde de viteza vantului $i de
diferentele de temperatura ce apar ca
urmare a insoririi diferite a diver$ilor
pere\i. in cazul existen\ei ferestrelor, pe
pere\ii opu$i, ventilarea este mai puter-
nica. in figura 5.1.7 sunt indicate cate-
va tipuri de ferestre uzuale folosi te la
cladiri civile $i industriale.
5.1.2.2.2 o ~ u r i de ventilare
Co$urile de ventilare (STAS 6724 -
Canale de ventilare naturala a incape-
rilor din cladiri) se prevad la cladirile ci-
vile pentru evacuarea aerului din inca-
perile interioare fara ferestre (bai, ca-
mari, WC-uri, debarale, bucatarii cu fe-
restre exterioare dar amplasate spre
curti interioare ), la anexele similare ale
cladirilor social-culturale etc.
Debitul de aer evacuat este cu atat
mai mare cu cat presiunea termica
(tirajul), data de rela\ia:
t:. p = gh (pe - p,) = gMp,
are o valoare mai mare.
Diferen\a de temperatura dintre interi-
or $i exterior este variabila, in principal ,
datorita modificarii importante ale tem-
peraturii aerului exterior in decursul
anului. Astfel , in timp ce temperatura in-
terioara t; sufera modificari de ordinul a
4 - 10 C, temperatura aerului exterior
cunoa$te cre$1eri de la - 12 .. . -2 1 C la
+35 .. . 38 C, deci varia\ii .1t "' 47 ... 59 C.
Deoarece exista momente in care
le= t;, deci .1p = 0, sunt necesare unele
masuri pentru a asigura func\ionarea
CO$Urilor de ventilare in tot timpul anu-
lui si anume:
- instalarea la partea superioara a co-
$Ului de ventilare a unui deflector;
- prevederea unui ventilator pe cosul
de ventilare care sa fi e pus in fun-
ctiune in perioadele cu ti raj scazut;
- montarea la baza CO$ului de ventila-
re a unui corp de incalzire.
In STAS 6724 sunt aratate condi\ iil e
tehni ce privind proiectarea $i executa-
rea CO$Uril or de ventilare natural a atat
a celor individuale cat $i a celor cu ca-
nal colector $i canale deversoare (se-
cundare). Pentru cladirile cu maximum
4 ni veluri se folose$!e sistemul cu ca-
nale individuale.
Absorbtia aerului din incapere se
face prin intermediul unei grile de ven-
til are cu sectiunea bruta de 200 cm
2
(minimum 100 cm2 sec\iune li bera)
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile

amplasata pe canalul de ventil are cat
mai aproape de plafon.
In cazul cladirilor cu mai multe nive-
luri (peste 4) se utili zeaza sistemul cu
canal colector (pentru toata cladirea) si
canal e deversoare (secundare) pentru
fiecare incapere in parte (fig. 5. 1.8
ST AS 6518 T uburi si blocuri pentru
canale de furn si de ventilatie cu canal
colector). Sistemul este avantajos pen-
tru ca loc ul ocupat este relativ mic si
acelasi, indiferent de etaj. La un canal
colector se racordeaza, unilateral sau
bilateral (mai rar), canal e secundare.
Distanta dintre grila de absorbtie a ae-
rului trebuie sa fie eel putin 2,20 m
pentru a se inlatura comunicarea intre
doua incaperi alaturate sau situate la
niveluri succesive. Aria sectiunii cana-
lului colector se determina in functi e
de inaltimea activa medie Hm si de
. .
numarul canalelor secundare racorda-
t e. lnaltimea activa medi e se determi -
na cu relatia:
1 n
H,,, = - I,h, [m]
n ,
in care: n - numarul de deversoare
(canale secundare); hn - di stanta dintre
axa grilei de absorbtie a deversorului n
si partea superioara a cosului de
ventilare (fig. 5. 1.8). Pe baza valorilor
inaltimii medii, Hm, in tabelul 5.1.1 este
indicat numarul maxim de canale se-
cundare ce pot fi racordate la colec-
toare avand aria respecti va de 400,
500, 600, 700 cm
2
. Aceste date cores-
pund cazului curent al blocurilor de lo- ,
cuinte cu inaltimea etajelor de 2, 75 m,
cand temperatura exterioara te < + 10 C
iar debitul de aer evacuat din fiecare

... ....
..
'.
'
'

' '
'

'
. ..
..
..
..
..
..
..
..
..
....
,,.
\
Ni vel IV
Ni vel Ill
Ni vel II
Ni vel I
a
..
incapere < 20 m3/h. Numarul de cana-
le indi cat in l abel nu cuprinde si cana-
lele secundare ale ultimului nivel care
nu se racordeaza la canalul colector ci
se executa alaturat acestui a.
Canalele colectoare, precum si cele
secundare, se executa din elemente
prefabricate {STAS 6518).
5.2. Ventilarea mecanica (VM)
Reprezinta sistemul la care schimbul
de aer al unei incaperi si vehicularea
aerului prin canale si elementele insta-
latiei se face cu ajutorul ventilatoarelor.
Se pot asigura debite, constante in
timp, in incaperil e supuse ventilarii,
ceea ce permite diluarea perr.ianenta a
noxelor. Aerul poate fi filtrat si, dupa
caz, i r1calzit, racit, umidificat sau uscat.
Mi scarea aerului in incaperile ventilate
poate fi dirijata si controlata ca sens de
-
depl asare. In incaperi, dupa necesitate,
poate fi creata suprapresiune sau de-
presi une. 0 parte din aerul evacuat din
incaperi poate fi recirculat, constituind
o sursa de economi sire a energi ei ter-
mice. Se poate, de asemenea, recupe-
ra caldura din aerul evacuat in exterior.
5.2.1. Alcatuirea unei instalatii
- >
de ventilare mecanica
Schema de principiu a unei instalatii
Tabelul 5.1.1. Numarul de canale secundare individuale ce pot fi racordate la
canale colectoare avand o anumita arie a secfiunii, in funcfie de inaltimea
activa medie Hm la blocuri de locuinte
-
Aria sectiunii canalului colector [cm2] lnaltimea activa
'
medie Hm, 400 500 600
[m numarul maxim de canale secundare
5 ... 7 7
8 .. . 9 8
10 9
11 9
. 12 10
13 10
14 10
15 10
16 11
17 11
18 11
19 12
20 ... 22 12
23 ... 26 12
27 ... 31 12
32 12


.....
..
.. ....
..
....
..
....
....
colector
....
.. -
.. .
deversor
--
-
c
.r:::
"\
Nivel N
,1"
Ni vel N- 1

. . . . - .
Nivel Ill
10
10
1 1
11
12
12
13
13
13
13
14
14
14
14
15







14
15
15
15
16
16
16
17
18
19
19




.


Nivel N

Nivel N- 1
700
.,
17
17
18
19
19
20
21
22
23
c
.r:::
.
y
\
Ni vel N-2
0
(\j
-
N _-4

Nivel II
t
,,.\
Nivel I

Subsol
777, \ -_ ;;>?? ""' 777\\\/ /
b
Fig. 5.1.8. Co?uri de ventilare:
----1
c

' c
.r:::
j_
a - individuate; b - cu deversor pe o parte; c - cu deversor pe doua laturi opuse.

Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile L de ventilare climatizare

de ventilare mecanica poate fi execu-
tata in una din variantele prezentate in
figura 5.2. 1 in care sunt cuprinse ele-
mentele componente ale instalatiei. in
figura 5.2.1a este aratata cea mai sim-
pla alcatuire; instalatia filtreaza aerul si
i1 incalzeste i n perioada rece a anului .
cu nivel de zgomot limitat (fig. 5.2. 1b)
se intercaleaza atat pe partea de refu-
lare cat :;;i pe cea de evacuare atenua-
toare de zgomot care pot fi montate in
centrala de venti lare sau pe re\eaua de
canale. i n unele situa\ii se monteaza si
un recuperator de caldura (fig. 5.2. 1c)
care poate fi amplasat , dupa caz, in
centrala de ventilare, pe acoperi s sau
pe traseul canalelor prizei de aer :;;i,
respectiv, gurii de evacuare a aerului
viciat in exteri or. lnstalatia cu recupe-
rator de caldura poate avea si atenua-
toare de zgomot. lnstala\ia din figura
5.2. 1a poarta uneori si denumirea de
instala\ie cu aer cald cand este des-
tinata i ncalziri i unui spa\iu. Fiind mai
scumpa decat o instalati e obisnuita de
incalzire cu radiatoare este bine ca ea
sa fie folosita, din motive economice,
Cand instalati a deserveste incaperi
G.A.
IV
IV
b
IV
Fig. 5.2.1. Schema unei instal alii
de venti lare mecanica generala
prevazuta cu:
c
a - filtrarea $i incalzirea aerului;
b - filtrarea $i incalzirea aeru/ui $i atenuarea zgomotului;
c - filtrarea $i inca/zirea aerului, atenuarea zgomotu/ui $i recuperarea ca/durii
din aerul evacuat;
VI - ventilat or de introducere; VE - ventilator de evacuare (exhaustor);
I
atunci cand se urmaresc, simultan,
scopuri de incalzire si ventilare. Se au
in vedere o seri e de recomandari :
FP - filtru de praf ; Bl - bateri e de incalzire; AZ 1, AZ2 - atenuator de zgomot pe
canalele de reful are :;;i evacuare; RC - recuperator de caldura;
I
Priza de aer proaspat (P.A.) repre-
zinta elementul instalati ei de VM cu
PC - pompa de circulatie; PA - pri za de aer proaspat (exterior); GE - gura de
evacuare in ext eri or a aerului viciat; CRE, CR1, CRR - clapete de reglare pe
circuitele de aer proaspat, evacuat si recirculat; GR - gura de refulare a
aerului ; GA - gura de aspiratie (absorbtie) a aerului din i ncapere; CA - canale
de aer; CV - centrala de ventil are; IV - incaperi venti late.
ajutorul carui a se preia aerul din ex-
: t eri or. Ea trebuie amplasata in locuri
curate, ferit e de praf :;; i neinsorite. Fa-
ta de sol, trebui e amplasata la o
i n _ 1______.P"\.__] 1:_ din
incapere exterior
G.R. V.I. B.l. F.P. P.A.
din_... :1 I: _... in
i ncapere exterior
Fi g. 5.2.2. Scheme de alcatuire a
sistemului i nst alatiei de vent ilare
G.A. V.E. G.E.
mecanica:
a
b
.__ I I .... -
in I <P '
incapere :
din
.P.A.
G.R. V.1. B I. F. P. e xtenOI"
P.C. -e- C.R.R
d in --.. :1
incapere :
GA
. ... I' G.E.
,___ _ ___ _L_ <P --i: - >-
C.R.1 ' in .
extenOI"
V.E.
, C U. in C.R.E .P.A.
in ' .
- I ,_
incapere : :
G.R. V.I. din
B.L F.P. C. RR
din -+
incapere
G .A.
a bur -B-
I G.E.
,___ ___ _ __,/_
C.R. 1 , in
exteriOI"
V.E.
c 1 c2
in
incapere :
C.R. E 1: P.A.
<P - - i: -
' din
exteriOI"
din -.. :j
incapere :
. J' G.E.

C.R. in
G.A. V.E.
1
exteriOI"
d1
B.R.
P.A. C R F.P.
. E LJ
din : I "' --
exteri or :r"'-f tzJT!@!
V.I.
-0- C. R R U.
abur
G.E.
e

incii pere :
C.P. F.P.
C. RR
din
e x tenor
din-.. :j - - - --------<-- ) 4 I ":
inciipere : :::--!
G.A. V.E. C.R.1 ' in
exterior
in
incapere
GA
din
incapere
d2
a - prin refulare; b - pr in evacuare; c 1 - cu
incalzire $i umidificare adiabatica; c2 - cu umi-
dificare izotermica; d 1 - cu racire prin baterie;
d2 - cu racire prin pulverizare de apa rece sau
racita; e - cu uscare folosind substanfe
desicante;
BR - baterie de racire; CU - camera de
umidificare; CP - camera de pulveri zare;
PC - pompa de circula\ie;
U - aparal pentru uscarea aerului .
Restul nota\i ilor sunt acelea:;; i ca in fi gura 5.2. 1.
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
, ,
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile
distanta de eel putin 2 m. Se poate
amplasa pe pereti, in f erestr e, in
spatii verzi sau, daca este posibil, se
poate combina cu o fantana artezia-
na. Este alcatuita dintr-o rama me-
talica prevazuta cu jaluzele fixe con-
tra ploii $i plasa de sarma.
Gura de evacuare a aerului viciat in
exterior este asemanatoare ca alcatuire
cu priza de aer. Se amplaseaza, de re-
gula, pe acoperis sau terasa, mai rar,
pe peretii exteriori pentru ca murda-
resc sau umezesc (cand aerul este in-
carcat cu vapori de apaJgrasimi) tencu-
iala.
Di stanta dintre priza de aer $i gura
de evacuare trebuie sa fie de minimum
10 m pe orizontala sau 5-8 m pe ver -
ticala (pentru incaperi de categoriile D,
E, C de pericol de incendiu, daca aerul
evacuat nu contine praf in suspensie).
In cazul incaperilor din categoriile A,
B, C de pericol de incendiu, cu dega-
jari de praf, se recomanda respectarea
ambelor conditii de distanta. Pentru
alte categorii de incaperi (unitati nucle-
are sau laboratoare care lucreaza cu
izotopi radioactivi) distanta pe orizon-
tala este de minimum 20 m, iar evacu-
area se face uneori printr-un CO$ a ca-
rui inaltime trebuie sa depa:;;easca cu
3-4 m cea mai inalta coama a acope-
ri$urilor invecinate care se gasesc pe o
raza de 50 m. in acest sens trebuie
avute in vedere normativele depar-
tamentale specifice.
incaperea in care se monteaza
echipamentul necesar ventilarii unei in-
caperi sau cladiri , centrala de ventilare,
se amplaseaza la subsolul cladirilor, la
nivelurile intermediare sau pe acoperi$.
Amplasarea se face astfel incat sa fie
cat mai aproape de incaperile deservi-
te, pentru a rezulta trasee de canale
mai scurte $i pentru a diminua racirea,
respectiv, incalzirea aerului in reteaua
de canale. Se are in vedere ca traseele
lungi de canale inseamna consum ma-
re de metal, pierdere mare de sarcina,
consum de energie electrica mai rnare,
deci o scumpire atat a investitiei cat $i
a exploatarii. Nivelul de zgomot produs
de centrala de ventilare reprezinta un
alt criteriu care determina amplasarea
fata de incaperile deservite.
5.2.2. Regimuri de functionare
Cele trei clapete de reglare CRE, CR1,
CRR permit functionarea in unul din
cele trei regimuri posibile (fig. 5.2.1):
- CRE, CR1 deschise, CRR inchisa -
functionare numai cu aer proaspat;
- CRE, CR1 inchi se, CRR deschisa -
func\ionare in regim de recirculare
totala;
- CRE, CR1, CRR partial deschise -
functionare in regim de recirculare
partiala; reprezinta eel mai uzual
mod de utilizare a instalatiei.

Regimul de recirculare totala se

adopta pentru aducerea rapida a am-
biantei la parametrii prescrisi. Regimul
de functionare numai cu aer proaspat
se adopta in cazurile in care nu este
permisa recircularea aerului (prezenta
gazelor explozive, otravitoare, a radia-
\iilor radioactive, a germenilor pato-
geni, a mirosurilor puternice etc.).
5.2.3. Sisteme de ventilare
.
mecan1ca
Prin refulare, cu filtrarea aerului $i
incalzirea acestuia iarna; se utilizeaza la
incaperi cu viciere redusa (fig. 5.2.2a) a
aerului cum ar fi: magazine, expozitii,
sali de sport, ateliere mecanice.
Prin evacuare (fig. 5.2.2b); se
folose;;te la incaperile cu viciere puter-
, nica a aerului (prin gaze, vapori, miro-
suri puternice sau temperatura mare )
pentru a impiedica impra:;;tierea noxe-
lor in incaperile adiacente. Se prevede
la bucatarii, garderobe, laboratoare,
WC-uri, posturi de transformare, came-
re obscure, incaperi pentru acumula-
toare.
Este un sistem simplu, eficient $i
ieftin; compensarea aerului evacuat se
face, dupa caz ,din incaperile alaturate,
din exterior sau, in mod organizat, prin
prevederea unor instala\ii de incalzire.
Uneori instalatia se reduce la monta-

rea unui ventilator (sau mai multe) in pe-
retele exterior, fereastra sau acoperi$.
Prin refulare $i evacuare; se poate
folosi una din alcatuirile indicate in
figura 5.2. 1 $i se prevad la incaperi
mari de tip cinematograf, restaurant,
magazin etc.
Cu umidificarea aerului (fig. 5.2.2
c 1, c2); se prevede la incaperile in care
se prescrie o umiditate minima in tot
timpul anului. larna aerul exterior are
un continut de umiditate redus. Prin in-
calzire, umiditatea relativa scade con-
ducand la uscarea aerului interior. De
aceea, se mare;;te con\inutul de umidi -
tate al aerului exterior de la 1 ... 3 la
7 ... 10 g vapori/kg aer uscat . Umidifi -
carea se poate face pe cale adiabatica
(fig. 5.2.2c1) prin pulverizarea de apa
in circuit inchis (intr-o camera de pul -
verizare) sau pe cale izotermica (fig.
5.2.2 c2) prin injectare de abur viu in
curentul de aer. lnjectarea aburului se
poate face intr-o camera de umidifi -
care (ca in figura) dar si pe canal sau,
cu unele precautii, chiar in incaperea
deservita.
Cu racirea (;;i uscarea) aerului, va-
ra; se poate realiza in doua moduri. Ra-
cirea aerului (fig. 5.2.2 d1) se poate re-
aliza cu 0 baterie de racire (cu apa ra-
cita avand temperatura ini\iala 5 .. . 8 C)
sau cu o baterie cu detenta directa (cu
freon avand temperatura de vaporizare
2 ... 7 C). Cum temperatura initiala a
agentului de racire este mai mica decal
temperatura punctului de roua cores-
punzatoare starii ini\iale a aerului supus
racirii, are loc, concomitent, :;;i o uscare
a acestuia. Al doilea procedeu de raci -
re este prin pulverizarea de apa rece in
curentul de aer, utilizand o' camera de
pulverizare (fig. 5.2.2 d2). Conditia ca
sa se obtina acela:;;i proces de racire
(;;i uscare) este ca temperatura apei
pulverizate sa fie egala cu temperatura
superficiala exterioara a bateriei de ra-
.
c1re.
Cu uscarea aerului folosind sub-
stante desicante (fig. 5.2.2 e); se utili -
zeaza mai rar. Uscarea aerului (reduce-
rea con\inutului de umiditate) se reali-
zeaza folosind substante adsorbante

! solide (silicagel, alumogel) sau lichide
: (clorura de magneziu, clorura de cal -
1 ciu). 0 substanta adsorbanta poate re-
\ine pe suprafata ei o cantitate de va-
pori de apa egala cu pana la 15 % din
greutatea proprie. Dupa saturare, ma-
terialul trebuie regenerat, opera\ie
care se realizeaza prin incalzire. Vapo-
rii de apa retinu\i condenseaza ce-
dand caldura latenta de vaporizare $i
ducand la incalzirea materialului, con-
comitent cu uscarea lui (proces de us-
care adiabatica). Substantele desican-
te lichide isi micsoreaza concentratia
. . '
prin condensarea vaporilor de apa re-
tinuti $i trebuie $i ele regenerate. Pen-
tru a nu se intrerupe functionarea in-
stala\iei se prevad 2 aparate de usca-
re (unul in functiune, iar celalalt in
regenerare).
5.3. Climatizarea
5.3.1. Probleme generale
lnstalatiile de climatizare numite si

instalatii de conditionare a aerului tre-
. '
buie sa asigure men\inerea parametri -
lor aerului, din incaperile deservite, in
limite dinainte prescrise, in tot timpul
anului, indiferent de variatia factorilor
. '
meteorologici, de gradul de ocupare a
incaperilor, cu alte cuvinte, indiferent
de modificarea sarcinilor term ice (de
incalzire, de racire) $i de umiditate. Ele
au rolul de a asigura condi\iile de con-
tort termic in cladirile social -culturale,
administrative, de locuit etc, sau de a
asigura parametrii necesari ai aerului
interior (temperatura, umiditate relativa)
in cazul instalatiilor de climatizare teh-
-
nologica. In acela$i limp trebuie sa se
asigure introducerea de aer proaspat
necesar diluarii C02 degajat de ocu-
pan\i (func\iunea de ventilare). Deoare-
ce sarcinile termice $i de umiditate ale
incaperilor se modifica permanent $i in
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Tabelul 5.3.1. Temperatura $i umiditatea relativa a aerului interior in incaoerile industriale. iarna
Nr .crt. Ramura industriala Sectia T emoeratura
oc
Umiditatea relativa %
1 2 3 4 5
1 Panificatie Depozite de faina 15 .. . 25 50 ... 60

Deoozite de drojdie 0 .. . 5 60 ... 75
lncaoeri oentru oroducerea aluatului 23 .. . 25 50 ... 60
Deoozi te de zahar 25 35

2 F abrici de bere lncaoeri de fermentatie 4 ... 8 60 ... 70

Platforme oentru ma!\ 10 ... 15 80 ... 85
3 Tipografii Deoozite de hartie 20 ... 26 50 ... 60
lmorimare 22 ... 26 45 ... 60
lmorimare multicolora 24 .. . 28 45 .. . 50
Fotoimorimare 21 ... 23 60
Restul lncaoerilor 21 ... 23 50 ... 60
4 lndustria electrotehnica Fabrica\ie aenerala 21 50 ... 55
F abricarea termornetrelor si hiarostatel or 24 50 ... 55
Fabricate cu tolerante mici 22 40 ... 45
Fabricarea izolatiilor 24 65 ... 70
5 lndustria cauciucului Depozitare 16 ... 24 40 ... 50
Fabrica\ie 31 ... 33 -
Vulcanizare 26 ... 28 25 ... 30
Material chiruraical 24 .. . 33 25 ... 30
6 lndustria ceramica Deoozitare 16 ... 26 35 ... 65
Fabricatie 26 ... 28 60 ... 70

Decoratie ornamentare) 24 ... 26 45 ... 50

7 lndustria linoleumului Oxidarea uleiului de in 32 ... 38 20 ... 28
lmorimare 26 ... 28 30 ... 50
8 lndustria mecanica Birouri, ansamblare,montai 20 ... 24 35 ... 55
Montai orecizie 22 ... 24 40 .. . 50

9 lndustria hartiei lncaoerea masinilor de hartie 22-... 30 -
Deoozite de hartie 20 ... 24 40 ... 50
10 lndustria farmaceutica Deoozite de oroduse 21 .. . 27 30 ... 40
Producerea tabletelor 21 ... 27 35 .. . 50
1 1 lndustria fotografica Producerea filmelor normale 20 ... 40 40 .. . 65
Producerea filmelor cu aarantie 15 ... 20 45 ... 50
Prelucrarea filmelor 20 .. . 24 40 ... 60
Deoozitarea filmelor 18 ... 22 40 ... 60
12 lndustria blanurilor Depozitare 5 ... 10 50 ... 60
13 Ciupercarii Perioada de cre$tere 10 ... 18 -
Deoozitare 0 ... 2 80 ... 85
14 lndustria chibriturilor Producere 18 ... 22 50
Deoozitare 15 50
15 lndustria dulciurilor Deoozitare (fructe uscate 10 .. . 13 50
Bomboane moi 21 . . 24 45
Producerea bomboanelor tari 24 ... 26 30 ... 40
Ambalarea bomboanelor tari 24 ... 26 40 ... 45
Producerea ciocolatei 15 ... 18 50 .. . 55
-
lnvelirea ciocolatei 24 .. . 27 55 ... 60
Ambalarea ciocolatei 18 55
Deoozitarea ciocolatei 18 ... 21 40 .. . 50
Producerea checurilor $i naool itanelor 18 ... 20 50
16 lndustria tutunului Deoozitarea tutunului brut 21 ... 25 . 60 ... 65
Preaatirea tutunului 22 ... 26 75 ... 85
Fabricarea tiaaretelor si oioelor de foi 21 ... 24 55 ... 65
Ambalare 23 65
17 lndustria texti la Sectii bumbac
- batatoare 22 ... 25 40 ... 50
- carde 22 ... 25
I
45 ... 55
- oientanat 22 .. . 25 55 .. . 65
- laminoare 22 ... 25 50 ... 55
- flaier masina de filat cu arioioare 22 ... 25 50 ... 55
- rinouri (masini de fil at cu inele 22 .. . 25 55 ... 65
- sec\ii mosoare, rasuci t fire, urzit,
tragerea urzelii 22 ... 25 60 ... 70
- tesatorii 22 ... 25 70 ... 80
I
- conditionarea torsului (in) si tesaturil or 22 ... 25
I
90 ... 95
'
I
I. l n s t l ~ i i de ventilare ~ i climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile
Tabelul 5.3.1 Temperatura ~ i umiditatea relativa a aerului interior in incaperile industriale, iarna - continuare-
1 2 I
3
17 lndustria textil a Sectii de in:
I
- preqatire
- carde
- filatura
- \esatorie
I Sec\ii de lana:
- preqatire
- carde
- filatura
- \esatorie
- finisai
Sec\ii matase naturala:
- preqatire
- filatura
- tesatorie
Sectii de matase artificiala:
- carde, filatura
- \esatorie
limite largi, iar parametrii microclima-
tului trebuie mentinu\i constan\i, rezul-
ta ca aerul tratat, introdus in incaperi,
trebuie sa aiba permanent (in tot tim-
pul anului) parametri variabili . Ca urma-
re, aerul trebuie tratat intr-un aparat
(agregat) unde sufera o suita de 4 pro-
cese termodinamice simple (incalzire,
racire, uscare, umidificare), intr-o anu-
mita ordine. Pentru realizarea acestei
tratari este necesara $i o instala\ie de
reglare automata, aferenta, care sa
men\ina temperatura :;;i umiditatea rela-
tiva la valorile prestabilite. Concomi -
tent, instala\iei de climatizare i se atri-
buie :;;i func\iunea de economisire a
energiei, motiv pentru care, adesea, se
intercaleaza un recuperator de caldura.
lnstala\iile ale caror agregate de
tratare a aerului sufera numai doua sau
trei procese termodinamice simple
poarta denumirea de instala\ii de cli-
matizare par\iala. Foarte adesea, insta-
la\iile de climatizare par\iala sunt de-
semnate (mai ales de catre comerci-
an\i) drept instala\ii de climatizare,
ceea ce nu este corect.
lnstala\iile de climatizare sunt folosite
in doua categorii de cladiri, civile :;;i in-
dustriale, luandu-:;;i de aici :;;i denumi -
rea de: instala\ii de climati zare in sco-
puri de contort :;;i instala\ii de climatiza-
re tehnologica (in scopuri industriale).
lnstalatiile de climatizare de contort
sunt destinate asigurarii microclimatu-
lui pentru men\inerea sanatatii :;;i des-
ta:;;urarii muncii optime in toate catego-
riil e de cladiri civile (birouri, spitale,
teatre, magazine, sali de audi\ie :;;i con-
certe etc.) pe parcursul intregului an.
Dupa anotimp :;; i dorin\a, temperatura
incaperilor este men\inuta intre 20 :;;i
26 C iar umiditatea relativa intre 40 :;;i
60 % (2.3).
lnstalatiile de climatizare tehnologica
au func\iunea de a asigura acei para- ,
metri ai incaperi lor care convin proce-
sului de produc\ie, pentru a preveni re-
butarea produselor.
T emperatura $i umiditatea relativa a
aerului trebuie sa fie optime pentru i
desta:;;urarea procesului de fabrica\ie :;;i
primeaza alegerea acestora.
in cazul in care valorile acestor para-
metri creeaza disconfort pentru perso-
nalul de deservire se iau masuri supli- !
mentare pentru a preveni imbolnavirile :;;i
a asigura randamentul necesar muncii .
Condi\iile realizarii produc\iei (tempe-
ratura, umiditate) pentru diverse ramuri
industriale sunt indicate, dupa Carrier
Handbook of Air Conditioning System
Design, ASHRAE - Handbook $i alte
surse bibliografice, in tabelul 5.3. 1.
5.3.2. Clasificarea instalaJiilor
de climatizare.
Principii de funcJionare
5.3.2. 1 C/asificarea instalaJiilor
- instala\ii ,,numai aer", cu:
1 canal cu debit constant, pentru:
* 0 singura zona;
* mai multe zone cu:
reincalzirea aerului;
clapete de reglare;
grupuri de ventilare zonale;
1 canal cu debit variabil;
2 canale de aer cu:
* debit constant;
* debit variabil;
- instala\ii ,,aer-apa" (cu aer primar) cu:
aparate cu induc\ie
(climaconvectoare);
sisteme cu:
2 conducte (cu :;; i tara comu-
tare);
3 conducte;
4 conducte;
* aparate cu:
reglare (prin ventil sau
clapeta);
4 5
' I
18 ... 20 80
20 ... 25 50 ... 60
24 ... 27
I
60 ... 70
27 80
27 ... 29 60
27 ... 29 65 .. .70 .
27 ... 29 50 ... 60
27 ... 29 60 .. .70
24 50 ... 60
27 60 ... 65
24 ... 27 65 .. .70
24 ... 27 60 ... 75
21 .. . 25 65 ... 75
24 ... 25 60 ... 65
debit (constant sau variabil);
ventiloconvectoare:
* cu aer primar;
* cu priza de aer exterior;
* numai cu recirculare;
* diagrame de reglare a
parametrilor;
racordarea climaconvectoarelor la
re\eua de agen\i termici, sistem cu:
* 2 conducte;
* 3 conducte;
* 4 conducte;
incalzire terminala;
alte sisteme.
5.3.2.2 Principii de funcfionare a
instala/iilor de climatizare
Elementul principal al oricarei insta-
la\ii de climatizare ii reprezinta aparatul
(agregatul) de climatizare de care sunt
legate modalita\ile de func\ionare a in-
stala\i ei. Aerul de climatizare este tratat
(incalzit, racit, uscat, umidificat) in apa-
rat :;;i cu ajutorul acestuia instala\ia
poate func\iona intr-unul din regimurile:
cu amestec de aer exterior :;; i de aer in-
terior; numai cu aer exterior; in regim
de recirculare totala.
in figura 5.3. 1 este prezentata sche-
ma de principiu a unei instala\ii de cli-
matizare care deserve:;; te o singura in-
capere (de exemplu, o sala de specta-
col dintr-un teatru).
lnstala\ia de climatizare se compune
din: agregat (aparat) de climatizare, in-
stala\ia de reglare automata aferenta,
recuperator de caldura, atenuatoare de
zgomot, grile de refulare :;;i absorb\ie
pentru incapere, priza de aer proaspat,
gura de evacuare a aerului viciat in ex-
terior :;;i re\eaua de canale pentru intro-
ducere :;;i evacuare. Pentru a func\iona,
instala\ia mai are nevoie de cate o sur-
sa de: caldura (apa calda, apa fi erbin-
te, abur), frig (apa rece, apa racita, fre-
on), energie electrica pentru instala\ia
-
.
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
de for\a (antrenare ventilatoare, pom-
pe, recuperator de caldura, compre-
soare, servomotoare, generatoare de
abur , alimentare baterii electrice etc. ) :;; i
automatizare (circuite de comanda,
semnali zare etc.).
Aerul proaspat este preluat din
exterior prin pri za de aer (P.A.) cu aju-
torul ventilatorului de introducere (V.1.),
trecut prin recuperatorul de caldura
(R.C.) $i amestecat cu aer recirculat din
incapere.
Agregatul de climatizare se compune
din:
- Fitrul de praf (F) - are rolul de a
retine particulele de praf din aerul
exterior $i recirculat.
- Bateria de preincalzire (BPI) $i ba-
teria de reincalzire (BRI). Acestea
preincalzesc $i reincalzesc, in anu-
mite limite, debitul total de aer al
instalatiei.
- Camera de umidificare (CU) - are
rolul de a imbogati continutul de
umiditate al aerului introdus in I
incaperea climati zata. Aceasta umi -
dificare se poate face cu ajutorul :
unei camere de pulverizare a apei i
(umidificarea adiabatica), cu porn- I
pare in circui t inchis sau prin injec-
1
tare cu abur viu (umidificare izoter-
mica) provenit de la un generator
de abur sau preluat dintr-o \
de abur tehnologic (8.8.3). In I
cazul utilizarii aburului, SRI poate ' 1
lipsi.
- Ventilatorul de introducere (V.1) asi- I
gura mi$Carea aerului pe circuitul de
1
introducere de la priza de aer (P .A) I
Aer
proaspat
pana la gura (guril e) de refulare (G.R)
invingand rezistentele din PA, RC, F,
BPI, BR, CU, BRI , AZ., GR $i de pe re-
\eaua canalelor de introducere.
- Ventilatorul de evacuare (VE)
asigura mi$Carea aerului pe circuitul de
evacuare (GA, AZ., RC, GE $i re\eaua
de canale aferenta). Presiunea acestui
ventil ator este mai mica decat a celui
de introducere care are de invins mai
multe rezisten\e (rezistentele elemente-
lor componente ale aparatului de cli -
mati zare).
Ac\ionarea :;;i reglarea diverselor ele-
mente care participa la tratarea aerului
se tac cu ajutorul unor traductoare: ter-
mostat (T); higrostat (H) montate in in-
capere sau pe canalele de aer (in prin-
cipal, pe eel de evacuare a aerului din
incapere, dar nu numai). In figura 5.3.1,
T $i H au fost prevazute in incapere.
(Pentru diverse scheme tehnologice de
reglare automata a instala\iilor de cli-
matizare a se vedea 12.4 $i 12.5).
Termostatul de camera (T) ac\ionea-
za secven\ial asupra agentului termic al
BRI $i asupra agentului de racire al BR .
La scaderea temperaturii aerului din
incapere este pus, mai intai, in functiu-
ne RC $i, ulterior, se deschide V3 al
BRI. Actiunea continua pana la restabi -
lirea temperaturii interioare prestabilite.
La cre$terea temperaturii interioare
peste valoarea prescri sa se inchide,
mai intai, V3 $i, apoi, se opre$te RC.
Daca temperatura interioara continua
sa creasca se deschide v I al BR. La
restabilirea temperaturii interioare se
inchide V1 .
VE
ATA
Higrostatul de camera (H), la scade-
rea umidita\ii relative a aerului interior
sub valoarea prescri sa, deschide, mai
mult, V2 al BPI $i porne$te pompa de
circul a\ie P2 a camerei de umidificare.
La atingerea umiditatii relative prescri -
se se opre$te P2. La umiditati relative
interioare mai mari decat valoarea pre-
scrisa se inchide V2 al BPI $i se des-
chide V 1 al BR astfel ca aerul este racit
$i uscat. Corectarea scaderii tempera-
turii interioare se face prin deschiderea
V3 al BRI. La oprirea instalatiei (a ven-
tilatoarelor VI $i VE) se comanda $i in-
chiderea CR de pe aerul proaspat $i
evacuat.
5.3.3. lnstalafii ,,numai aer"
La aceste sisteme aerul este tratat
intr-un agregat central dupa care este
refulat, in incaperi, Iara a mai suferi re-
tratari ulterioare. Aerul trebuie sa asi-
gure, in mod integral, atat incalzirea
I cat $i racirea incaperilor, in incaperi ne
I mai existand sisteme suplimentare de
.
1
incalzire (de exemplu, cu corpuri de
incalzire) sau de racire. Pentru unele
I categorii de incaperi , unde o inundatie
prin spargerea conductelor de apa ar
produce pagube mari, este singurul
mod de climatizare.
lnstalatiile ., numai aer" se pot execu-
ta in doua variante, dupa marimea pre-
siunii ventilatorului : instala\ii de presiu-
ne joasa (traditionale) $i instalatii de
presiune inalta. In instalatiile de presiu-
ne joasa aerul este vehiculat in canale
cu viteze cuprinse intre 3 $i 8 m/s $i
j;G.A
J:G.R


incapere
clima1i zata
text
: __ -__ : __ ---<ID
VP
Fig. 5.3.1. Schema unei instalatii de climatizare deservi nd o singura incapere:
ATA - aparat de tratare aer; T - termostat; H - higrostat; VI - venti lator de introducere; VE - ventil ator de evacuare; F -
filtru de praf; BPI - bateri e preincalzire; BRI - baterie reincalzire; BR - bateri e racire; CU - camera umidificare; C - cazan
apa calda; CP - compresor; CD - condensator; VL - ventil de laminare; EP - evaporator; RC - recuperator de caldura;
CR - clapeta de reglare; VP - vas expansiune; V - ventil cu 3 cai; P - pompa de circula\ie; AZ. - atenuator de zgomot;
PA - priza de aer; GE - gura de evacuare in exteri or a aerului viciat; GR - gura de refulare; GA - gura de absorb\ie;
CH - aparat de racire a apei {chill er).
I. de ventilare climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cl adiri civile
conduce la presiuni ale ventilatoarelor
currinse intre 100 $i 500 Pa. Ca urma-
re. nivelul de zgomot in instala\ie este
redus $i, de cele mai multe ori, nu este
necesara prevederea unor atenuatoare
de zgomot.
La instala\iil e cu debite mari de aer
(hoteluri, cladiri cu birouri) spa\jul ne-
cesar pentru amplasarea canalelor este
mai mare $i reclama marirea suprafetei
construite. Pentru a reduce debitul de
aer $i spatiul aferent amplasarii canale-
lor s-a recurs la doua metode: marirea
diferen\ei de temperatura dintre aerul
incaperii :;;i aerul racit de la 5 .. . 8 la
10 .. . 12 C $i marirea vitezei de circula-
\i e a aerului in canale la 15 .. . 25 mis.
Acest ultim aspect a condus la creste-
rea pierderii de sarcina in instala\iile de
climatizare la valori de ordinul
1000 ... 2000 Pa (uneori chiar mai mull).
Acest e instala\ii au capatat denumirea
de ,,instalatii de presiune inalta". Cre$-
terea presiunii a atras dupa sine cre:;;-
terea importanta a nivelului de zgomot,
fiind necesare masuri de tipul : preve-
derea atenuatoarelor de zgomot, adap-
tarea de grile pentru introducere cu
atenuarea zgomotului, prevederea unor
aparate de detenta. Toate acestea
scumpesc instala\ia. Odata cu cre$-
terea pre\ului energiei, scumpiri le enu-
merate mai sus nu au mai putut fi aco-
perite $i s-a recurs la reducerea, din
nou, a vitezei de circula\ie a aerului in
canale. Se recomnda ca viteza sa nu
depa:;;easca 12 ... 15 m/s astfel ca
presiunea in sistem sa scada la
1000 ... 1200 Pa.
Cre:;;terea diferentei de temperatura
la 10 .. . 12 C se poate face, pentru a

I
preveni curenti reci de aer, cu adopta-
rea unor dispozitive de introducere
performante, deci mai scumpe.
Din punct de vedere al debitului de
aer, instala\iile de climatizare ,,numai
aer" pot ti realizate, de asemenea, in
doua variante de instala\ii: cu debit
constant :;;i cu debit vari abil.
5.3.3. 1 lnstala/ii ,, numai aer " cu 1 canal
cu debit constant
lnstalatia poarta denumirea de
instalatie cu ,,un canal" luandu-se in
considerare canalul de introducere. ln-
stala\ia are insa $i un al doilea canal,
eel de evacuare. lnstala\ia func\ioneaza
tot timpul cu acela$i debit de aer, atat
vara cat $i iarna.
5.3.3.1.1 lnstalafi i pentru 0 zona
lnstala\ia din figura 5.3.2 deserve$le
fi e o singura incapere, fie mai multe
incaperi , avand aceea$i orientare sau
aceea:;;i varia\ie a sarcinjlor termice :;;i
de umiditate, alcatuind o zona, astfel
incat, in timpul anului, sa nu fie
necesara modificarea debitelor de aer
intre incaperi .
in cazul existen\ei mai multor inca-
peri, traductoarele de temperatura (T)
sau de umiditate (H) se monteaza in
camera reprezentativa a zonei sau pe
aerul evacuat (dupa colectarea de la
toate incaperile), (varianta 2, din figura
5.3.2).
Oaca instalatia de climatizare este
realizata in sistemul de presiune inalta
pe circuitul de introducere a aerului in
incapere (incaperi) se intercaleaza un
aparat de detenta care reduce presiu-
nea aerului de la circa 150 .. . 200 (sau
chiar mai mult) la 10 . .. 30 Pa.
Pentru instal atii cu nivel de zgomot
ridi cat se iau masuri de atenuare a
acestuia prin prevederea atenuatoare-
lor de zgomot sau a unor grile de aer
(in special, pe introducere) prevazute
cu rnateriale fonoabsorbante. Se. pot
combina, daca este necesar, ambele
modalitati.
5.3.3.1.2 lnstalatii pentru mai multe zone
Pentru incaperi cu ori entari diferite,
incaperi exterioare $i interioare sau in-
caperi cu variatii diferite ale sarcinilor
t ermi ce $i de umiditate, care ar
conduce la modificari ale debitelor de
aer, de la un sezon la altul, in cazul
folosirii unui singur grup, este necesara
tratarea ulterioara a aerului , cores-
punzator fiecarei zone in parte.
lnstala\ii cu reincalzi rea aerului pe
fi ecare zona (fig. 5.3.3)
incaperile din cladire se grupeaza pe
zone dupa diversele criterii enun\ate la
5.3.3. 1. 1. in agregatul de climatizare
se trateaza aerul pentru toate zonele
(fig. 5.3.3) la parametri convenabili atat
pentru vara cat $i pentru iarna. Termo-
statul (T) se monteaza in camera repre-
zentativa a fiecarei zone (varianta 1)
sau pe canalul de evacuare al fiecarei
zone daca, termic $i economic, este
posibil (varianta 2). Se poate diferen\ia,
pe fiecare zona, temperatura incaperi -
lor in perioadele reci $i de tranzitie, nu
:;;i in sezonul cald.
La variantele de presiune inalta tre-
buie sa se prevada aparate detenta.
Reglarea temperaturii aerului fiecarei
zone se face prin reglarea debi tului de
agent termic al bateri ilor 8 11 ... 813.
9 ttt
9
9
0
14
4
,- r,.
___ __ .:.i: ::--a
Ae< r'\
proas paty
:
:
2 3
4 5 6
Agregat de climatizare
Fi g. 5.3.2 lnst al ati e de cl imatizare cu un canal de presiune joasa/lnalta pentru o si ngura zona,
deservind mai multe incaperi :
- camera de amestec; 2 - filtru de praf; 3 - baterie de incalzire; 4 - baterie de racire; 5 - camera de umidificare;
6 - ventil ator introducere; 7 - ventilator evacuare; 8 - aparat de detenta (in cazul instal a\iil or de presiune inalta );
9 - incapere clirnatizata; 10 - regulator de umiditate; 11 - regulator de ternperatura; 12 - ventil cu doua cai;
13 - venti l cu trei cai; 14 - clapeta de reglare; T - termostat de camera al zonei; H - higrostat de camera al zonei.
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile L de ventilare climatizare
Dezavantajul principal al acestei solu-
tii este faptul ca toate incaperile unei zo-
ne primesc aer cu aceea$i temperatura.
lnstalatii cu clapete de reglare
(fig. 5.3.4)
Canalul fiecarei zone este racordat la
fiecare din cele doua camere de pre-
siune 17. Pe fiecare racord se gase$te
cate o clapa de reglare (CR1, CRi). Ce-
le doua clapete pereche, CR1 $i CRi,
sunt astfel cuplate incat, in timp ce una
se deschide, cealalta se inchide, in
aceea$i proportie. Comanda lor se
face cu ajutorul termostatului T, montat
in camera reprezentativa a zonei
(varianta 1) sau in canalul de evacuare
al zonei (varianta 2). Prin amestecul
aerului cald cu eel rece, in diverse
proportii, se furni zeaza, fiecarei zone,
aer cu temperaturi diferite, fiind
posibila, in acela$i timp, incalzirea unei
zone $i racirea alteia. incalzirea aerului
in bateria de incalzire a fi ecarei zone se
face la circa 25 ... 35 C iar racirea la
circa 12 ... 15 C. Solutia se preteaza la
incaperi cu sarcini termice foarte
diferite.
Ca dezavantaje se pot enumera:
spatiu mare necesar amplasarii canale-
lor, pierderi importante prin amestecul
aerului cald $i rece.
lnstala\ii cu grupuri de ventilare
zonala (fig. 5.3.5)
in instala\iile prezentate anterior tre-
buie sa se vehiculeze, uneori , un debit
de aer mare sau sa se lucreze cu dife-
ren\e mari de temperatura intre aerul
incaperii $i aerul refulat (10 .. . 12 C in
perioada calda a anului) ceea ce poate
avea ca urmare apari\ia de curen\i su-
paratori. Se recurge, in acest caz, la un
agregat central mai mic $i la prevede-
rea a cate unui agregat auxiliar pe
fiecare zona sau pe anumite zone (fig.
5.3.5). Pe zona unde a fost prevazut un
r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Zona 3

- - _._ _ - --)- -,- - - - -.- - - - - 1 Zona1
.I P I Vananta : T . 1 1 1
14 2 . ; I I
t
: "if if if
Aer r\
proaspiitl.--y'

2
7 :
/ 11 : .... . ITJVarianta 1
:: :::::::::: ::::::: ... ... :::0 ---
. D -- :,
: '10 . : 1?r if if
H,Q J ____ 1
CR - - Bl
5 3
9
'--.. 9
3
4
Agregat de climatizare
Fig_ 5.3.3. lnstalatie de climatizare cu debit constant cu 1 canal de presiune joasil!inalta, multizonala,
cu baterii de postincalzire:
1- 14, T - vezi fig. 5.3.2; 13a - ventil cu trei cai pentru zonele 1, 2, 3;
T 1 - termostat de canal; H 1 - higrostat de canal; Bl - baterie de incalzire aferenta unei zone.
I- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Zona 3
r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . Zona 1
(J - - 1- - -- --+-..L-+:J::--:- - -,- -- T- - --1 Zona 1
1 : T : Vananta2

1
li
7
' OJ [JI
Vananta 1
/ 11 IT!
-c:::sJ :m -0 , -er ,



9
>+------s z!na 1
Aer Q
proaspiit
____ __.. ____
CR
10
ci
I
I

. '
Zona 2
CR
-,,.-.,,----Q..---- Zona 3
CR
2 5
Agregat de climati zare
Fig. 5.3.4. lnstalatie de climatizare cu debit constant, cu 1 canal de presiune joasil!inalta,
multizonala, cu clapete de reglare:
1 ... 14, T - vezi fig. 5.3.2; 15 - termostat pentru aerul cald; 16 - termostat pentru aerul rece; 17 - camera de presiune.
i
L lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile
agregat auxili ar se poate vehicul a un
debit de aer local mult mai mare, ope-
rand cu 0 diferenta de temperatura
(!interior - lretulare) mai mi ca, ceea ce pre-
intampina apari\i a curen\ilor reci de
aer. Grupul auxili ar poate fi reali zat ca
i n figura 5.3.5 sau poate fi conceput
cu clapete de reglare ca in fi gura 5.3.4.
5.3.3.2 lnstalafii .,numai aer" cu debit
variabil
lnstala\iil e cu debit vari abil reprezinta
(i arna) sau scade (vara) fa\a de
temperaturil e de calcul , $i sa se incal-
zeasca, respectiv, raceasca mai pu\in
aer. in cazul instala\ii lor cu debit con-
stant se men\ine debitul de aer al in-
stalati ei (respectiv, al incaperilor) con-
stant se modifica temperatura aeru-
lui reful at in incaperi . in eel de-al doilea
caz, debitul instal a\i ei este variabil , iar
temperatura aerului refulat constanta,
respectiv, marindu-se sau mi c$orandu-
se debitul de aer al incaperilor dupa
cum bilan\urile termi ce de incalzire
cresc sau bilan\uril e termice de racire
; scad. 0 asemenea schema de instala-
\i e este prezentata in figura 5.3.6.
peril or se realizeaza cu ajutorul regula-
toarelor de debit (RD). Reglarea debitu-
lui de aer se poate face pe grupe de
i ncaperi (rezultand o economie pe par-
tea de reglare automata) sau la fi ecare
incapere, in parte.
Regl area debitului de aer al ventilato-
rului de introducere (6). respectiv, al
ventilatorului de evacuare (7) se face pe
baza varia\i ei presiunii in instala\ie cu
ajutorul unui traductor de presiune (RP)
$i a unei bucle de automatizare. La
' scaderea debitului de aer cerut de
incaperi, viteza de circula\ie a aerului se
mic$oreaza corespunzator (cu patratul
vitezei) $i presiunea aerului din punctul
o solu\ie care se practica din ce in ce
mai mull , din considerente economi ce.
Este mult mai rational sa se vehi culeze
in instala\i e un debit de aer mai mic,
pe masura ce temperatura exterioara Modificarea debitului de aer al Inca- 1 considerat cre$l e. Pe baza valorii
__ _ _ _ _ _ _ Zona 3
I -+--- - - - - - - Zona 2
Q ;LFJ_ - -. - - - - - - - - -@ ----- ---1 __ -:t .. - I - - - I - Zona 1
I P I Vananta 2 :r,: t t
Aer 14 -
evacuat I ' : -O
7 .
I : 9. Varianta 1
t
-0
9
:::;--a
Aer p
proaspat
11
.......................... 0 ............... .
C3
. .
!Hh

\ \
Zona 2
Zona 3
1 2
Agregat de climati zare
Fig. 5.3.5. lnstalatie de climati zare, cu debit constant, cu 1 canal de presiune joasa!inalta ,
multizonala, cu grup suplimentar pentru fiecare zona:
t
1 ... 14 - vezi fig. 5.3.2; T - termostat de canal pentru toate zonele; H - higrostat de canal pentru toate zonel e;
T1 - termostat de camera al unei zone; BIZ - baterie de i ncal zire pentru zona; VZ - ventilator de zona.

Aer 14 I
evacuat t : 7 -o -o
11
/ . 9
- 9
. 9
I
I
I
I
I



- O RD 1
RD2 0- .Qj I
'---------'
Aer_ Q
proaspat


: ::
;;::-- a
>
0 RP
\ \
2
Fig. 5.3.6. lnstalat ie de climatizare cu 1 canal de presiune joasa!inalta cu debit vari abil:
1 ... 14, T, H, - vezi fi g. 5.3.2; RDi/RD2 - regulator de debit pentru un grup de incaperi/ o incapere; RP - regulator de presiune
L
------------- ----- --
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstalati i de ventilare si climatizare
masurate de RP se reduce corespun-
zator debitul de aer al ventilatoarelor
folosind una din metodele indicate la
7.1.4.
La cre$terea debitului de aer cerut in
incaperi se acti oneaza invers.
Dimensionarea racordului la gurile de
introducere a aerului in incaperi se face
pentru debitul tot al, in timp ce pentru
reteaua de distributi e, se poate tine
seama de o simultaneitate de ordinul
75 ... 85 % i n functi e de ori entarea inca-
perilor sau alte elemente care contribu-
ie la modifi carea bilanturilor t ermice ale
incaperilor.
Daca instalatia de climati zare este
executata in vari anta de presiune inalta
este necesara intercalarea aparatelor
de detenta (8).
5.3.3.3 lnstala/ii ,,numai aer" cu 2
can ale
5:3.3.3.1 Probleme generate, cl asificare
lnstalatiil e pot reali za temperaturi di -
ferite in fi ecare incapere in parte, in ca-
re se introduce aer cu ajutorul unui
aparat sau a mai multor aparate (l a in-
caperi mari) cu temperatura diferita de
la o incapere la alta. Umiditatea relati -
va a aerului interior nu este control ata
in fiecare incapere in parte. Datorita
prezentei a doua canale de aer pentru
introducere se fol ose$te, de regula,
vari anta de presiune inalta, pentru a se
ocupa un spatiu mai mi c.
lnstalatiil e cu 2 canale se clasifi ca
astfel:
de presiune inalta cu debit
constanVvari abil;
de presiune joasa cu debit
constanVvari abil ;
cu 1 ventil ator de introducere;
cu 2 ventilatoare de introducere;
fara umidificarea aerului ;
cu umidificarea aerului :
* cald;
* cald $i rece;
' cu reglarea temperaturii aerului :
* cald;
* cald $i rece.
intre tipuril e de instalatii enuntate se
pot face, in functi e de conditiile con-
crete, di verse combinatii , de exemplu,
instalati e de presiune inalta cu un ven-
til ator de introducere, cu umidifi carea
aerului cald $i rece $i cu reglarea t em-
peraturii aerului cald etc.
5.3.3.3.2 lnst alati i f ara umidificarea
aerului
Schema de principiu a unei astfel de
instalatii este prezentata in fi gura 5.3.7.
in cadrul acestei scheme a fast preva-
zut un singur ventilator de introducere.
Se poate utiliza $i varianta cu 2 venti-
latoare de introducere, caz in care, pe
fi ecare canal (de aer cald/rece), ina-
intea fiecarei baterii , se monteaza cate
un ventilator. Deoarece pot exista situ-
atii i n care in incaperi trebuie trimi s nu-
mai aer rece sau numai aer cald, am-
bele ventilatoare trebuie sa aiba debitul
total, la fel ca in situatia unui singur
ventilator de introducere.
Pe acelea$i considerente. atat cana-
lul de aer cald cat $i eel de aer rece se
dimensioneaza la debitul total. instala-
ti a fiind costi si toare.
Dupa cum se vede i n figura, dupa
ventilator (6) canalul de refulare se im-
parte in doua canal e egale ca sectiune
cu eel dinainte. Pe o ramura (canal) se
prevede o bateri e de incalzire (3), pe
cealalta baterie de racire (4) astfel ca
pe un canal se vehiculeaza aer cald iar
pe eel de-al doil ea. aer rece. Cu
ajutorul unui aparat de amestec (AM)
se preia, in propor\ii variabile, aer cald
$i aer rece (suma debitelor insa este in-
t otdeauna constanta) din canalele co.-
respunzatoare. Modificarea proportiei
. este reali zata de un termostat (TC). Daca
i instalatia este de presiune inalta, inain-
1
tea dispozi ti vul ui de refulare (sau pe ra-
cordul camerei, in cazul cand se prevad
i mai multe aparate pentru aceea$i inca-
\ pere, se prevede un aparat de detenta
I
(8).
lnstala\i a de reglare automata este
prevazuta pentru a realiza:
- temperatura vari abila pe canalul de
aer cald;
- temperatura constanta pe canalul
de aer rece, de exemplu, 12 . .. 15 C,
vara, $i 24 ... 28 C, iarna.
in sezonul rece umiditatea relativa a
aerului interi or scade pana la 15 . ..
20 % la temperaturi exterioare scazute.
Pentru a se reduce se.c\iunea cana-
lelor de aer cald $i rece, de la 100 %
la 50 .. . 60 %, se utilizeaza o instala\i e
la care, atat pe canalul de aer cald cat
$i pe eel de aer rece, se monteaza in-
seriate cate 0 bateri e de incalzire $i
una de racire, pentru ca, in sezonul
rece, sa se benefi cieze de aportul celor
2 baterii de incalzire, iar in sezonul
cald, de aportul celor 2 baterii de raci -
re. Costuril e de investi \ie cresc pe par-
tea bateriil or $i a instala\i ei de automa-
ti zare care este mai complexa $i scad
pe partea canalelor $i a constructiei
(spa\ii mai mici pentru ampl asare).
5.3.3.3.3 lnst alatii
cu umi dificarea aerului
Pentru a preveni umidita\i relati ve
scazute ale aerului interior, in sezonul
i-- - -- -- - --: - - - --: -
. M I 7 11 D- D- D-
I / g g g
r .. ''"",::, ... ... ... ....... .. .. .
I
+

1: \ \ :
1 2:
.. -- -- -- . --- ---
: < a
' ,Canal
aer cal
Canal
aer rece
Fig. 5.3.7 . Schema unei instal atii de presiune joasatinalta , cu 2 canale de aer, fara umi dificarea aerului:
1 ... 14, T - vezi fig. 5.3.2; H - higrostat de canal pentru toate zonele; T 1 - termostat pe canal ul de aer exterior;
T
2
- termostat pe canalul de aer amestecat; T3 - termostat pe canalul de aer cald; T4 - termostat pe canalul de aer
rece; Ts - termostat de amestec; TC - termostat de camera; M - servomotor; AM - aparat de amestec.
...
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile

rece, se poate prevedea umi dificarea
aerului inainte de a fi refulat in incaperi.
Umi difi carea se poate prevedea numai
pentru aerul cald (fi g. 5.3.8) sau pentru
i ntregul debit (fi g. 5.3.9).
Ultima vari anta este mai buna, dar
mai scumpa. Umidificarea se poate fa-
ce cu apa (este preferabil sa se aleaga
o camera de pul verizare cu corpuri de
umplutura) sau cu abur (solutie util izata

tot mai frecvent). In ambele cazuri se
prevede un agregat de climatizare care
prepara aerul la parametri convenabili
din punct de vedere al temperaturii .
Controlul umiditatii relati ve se face

central izat cu ajutorul unui hi grostat de
canal (H, vari anta 2) sau hi grostat de
camera (H, varianta 1) ampl asat in cea
mai reprezentati va incapere.
5.3.3.3.4 Aparate de amestec
Reprezinta elementele principale ale
instalatiil or cu doua canale avand func-
tiunil e:
- introducerea, in permanen\a, a unui
debit constant de aer;
14
- reali zarea, prin amestecul aerului
cal d si rece, a unei temperaturi de
reful are vari abile, astfel incat tem-
peratura aerului din incaperea de-
servita sa se mentina constanta.
Aparatul de amestec trebui e sa fi e

robust si fiabil. In timpul functi onarii el

este supus la vari atii dese si mari de
presiune. Se executa de catre diverse
firme i n 2 vari ante:
a. aparat de amestec cu reglare
directa (fig. 5.3.1 0);
b. aparat de amestec cu reglarea
indirecta (fi g. 5.3. 11 ).
Functi onarea aparatului cu reglare
directa decurge astfel:
La scaderea temperaturii i ncaperii
sub o anumita valoare, termostatul T,
prin bucla sa de reglare, i nchide parti al
canalul de aer rece 8 cu ajutorul clape-
tei 6, actionata de servomotorul 5 si
deschide, in aceeasi masura, canalul de
aer cald favori zand intrarea in aparat a
unui debit de aer cald, mai mare. Cum
regulatorul 4 mentine constant debitul
de aer al aparatului, atunci debitul de
aer rece se reduce. Ca urmare, aerul
amestecat va avea o temperatura mai
ridicata si va duce la restabilirea tempe-
raturii interi oare. La cresterea tempe-
raturi i i ncaperii , operatiil e decurg invers.
Aparatul se comporta bine in peri oadele
de functi onare cu debit redus (sfarsit de
saptamana, sarbat ori). Micsorarea
debitul ui de aer al instala\iei duce la
scaderea temperaturii interi oare, iar T
conduce la inchiderea compl eta a cana-
lului de aer rece si deschiderea
'

completa a celui de aer cald. In incaperi

se introduce numai aer cald astfel ca
subracirea incaperil or nu este pro-
nuntata.
'
Functi onarea aparatului cu reglare
indirecta decurge astfel:
La scaderea temperaturii aerului inte-
ri or, termostatul T, prin circuitul sau de
automati zare, inchide par\ial clapeta de
-
reglare 8 cu ajutorul servomotorului 6. In
aparat patrunde un debit de aer mai
mic si viteza de mi scare scade. Traduc-

torul de debit constant 4 sesizeaza mo-
dificarea vitezei (de fapt, a presiunii
canal evacuare
------ --
- - - - (Vari;-n; 2} }I:_ I_ - - - - -1- --
Aer
eva cuat
Ae r
proas pat
LJ
M
M
-

/
14
I
I
I
I
I
I
'
I
/ 14
'
"-
IK
/
1
'2
1: 131: 13
' '
'
0
@ .G
3
' 4
Agregat de climatizare
'
'
'
'
7

I
n/ /
-
'
\
'
6
. I I
- ---
.

9
if
if
'
'
-

-
.
- .
10
' .
.
a
.[ill (Varianta
-------
: -- ---- -- ----------
1)

ITQ
Q
. IT9
-
. -
-
.
.
if
' .
.

'
.
.
'
v- 3
. .
'\

.
.
canal aer cald :
E
.
'
'
E /ffi\
'
'
'
.
'
' '
'
'
-
?'
. -
-
,/
5
4 '
'

' AM
canal aer rece

..,.__ __ _ J
Fig. 5.3.8. lnstalafie de climatizare cu 2 canale de aer cu umidificare parfiala a aerului:
Pentru legenda vezi fig. 5.3.2 si 5.3.7.
if
'


Canal
(v
t -
2
) -:.:iH.:- - -1 - - - - - l - - - evacuare -
ar1an a : :
. . I
-,------
' 14
I
evacuat
Q-+--i
Aer
proaspat 14
I
I
I
I
"
' 1
-... .
'-,
9 fr -Q 9
7
:- ------------- ----- - ------ ------- ----- -' --- ----- -- -- 1
G!
'
'
2
3
0
4
a bur
5
Agregat de clirnati zare
3
'
\
'
AM AM
6
Canal aer
rece
Fig. 5.3.9. lnstalafie de climatizare, cu 2 canale de aer, cu umidificarea lntregului debit de aer:
Pentru legenda vezi fig. 5.3.2 si 5.3.7.
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstalatii de ventilare si climatizare
dinamice) $i, prin circuitul sau de auto-
matizare, deschide corespunzator cla-
peta de reglare 7, cu ajutorul servomo-
torului 5 restabilindu-se debitul de aer
(care este mai cald) $i duce mai depar-
te la restabilirea temperaturii incaperii.
La cre$terea temperaturii aerului in-
terior opera\iile decurg invers.
La functionarea cu debit redus a
instala\iei, comportarea este mai deza-
vantajoasa fa\a de aparatul cu reglare
directa. Ca urmare a scaderii tempera-
turii $i a debitului mai mic, se ajunge la
situa\ia ca ambele clapete (7, 8) se
deschid complet. in aparat, pe langa
aer cald, patrude $i aer rece $i, in con-
secin\a, racirea este mai pronun\ata.
in figura 5.3. 12 este prezentata
schema unei instalatii de climatizare cu
doua canale de aer de presiune inalta
pentru o cladire administrativa imparti-
ta in 3 zone. Climatizarea cu aparate
de amestec (unele pentru montare in
incapere, i n dreptul ferestrelor, allele
pentru montare in plafonul fals, racor-
date la anemostate) vizeaza incaperile
principale de lucru. incaperile auxiliare
sunt incalzite in sezonul rece cu cor-
puri stati ce. in aceea$i clad ire se
incalzire cu
corpuri stati ce
~
H
II
II
II
II
Zona 1
~
, - --- -L/v
llliirlh
,[D
6
Aer Aer
rece cald
7
'""' 10
Fig. 5.3.11. Aparat de amestec
cu reglare indirecta:
- carcasa fonoi zolata; 2 - grile
reglabile; 3 - racord la tubulatura;
4 - traductor de viteza; 5,6 -
servomotor aer cald/rece; 7,8 -
clapeta de reglare aer cald/rece;
5
9 - racord aer rece; 10 - racord aer
cald; T - termostat de camera.
Zona 2
Ci>
<(
........ ,:
. .
er
amestecat
~ / 3
-I - - - - - - ., / 2
Aer Aer
rece cald
5
7
Fig. 5.3.10. Aparat de amestec
cu reglare directa:
- carcasa fonoizolata; 2 - grile
regl abile; 3 - racord la tubulatura;
4 - regulator de debit; 5 - servomotor;
6 - clapeta de reglare; 7 - racord aer
cald; 8 - racord aer rece;
T - termostat de camera.
C')
ro
c
0
N
Q)
0.
Cf)
lnstalatie
CR
1
// _ ,._
CD
~ - "
t= ============ =-
Fig. 5.3.12. lnstalafie de climatizare cu 2 canale de aer, cu 3 zone de presiune inalta ,
pentru o cladire administrativa:
C - cazan apa calda; Bl - baterie de incalzire; BR - baterie de racire; AM - aparat de amestec; VE - venti lator de
evacuare; K - compresor; CD - condensator racit cu aer (apa); EP - evaporator; VL - ventil de laminare;
VEX - vas expansiune; P - pompa de circula\i e; CR - clapeta de reglare.
'
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civi le
' '

gasesc $i surse de racire a apei. Gru-
pul de climati zare trateaza aerul la pa-
rametrii de baza, convenabili tuturor in-
caperi lor deservite.
5.3.3.3.5 Diagrame de regfare
a pararnetrilor agentilor
terrnici la instalatiile cu
>
2 canale de aer
Nu ar ti rationala mentinerea con-
. ' '
stanta a temperaturil or aerului in cele 2
canale (cald, rece), tot timpul anului,
pentru ca pierderile prin arnestec (aer
rece cu aer cald) ar ti foarte mari. Se
procedeaza, de aceea, la moditicarea
temperaturii aerului in functie de
-
temperatura exteri oara. In practica, se
utilizeaza 2 metode de reglare (fig.
5.3. 13).
Metoda indicata in figura 5.3. 13a
mentine constanta, temperatura in ca-
nalul de aer rece, si variabila, in eel de
aer cald. lnstalati a de reglare automata
este simpla si U$Or de stapanit. Zona
pierderilor prin amestec se si tueaza in
domeniul 15 ... 16 .;. 21 ... 22 C.
Mai economi ca este modificarea
temperaturii aerului in ambele canale
(fig. 5.3.13b) deoarece zona pi erderilor
prin amestec se mi c$oreaza si chiar
poate ti exclusa in cazul unor scheme
mai soti sticate.
Graficele au caracter calitativ, valori -
le efective se stabilesc in functi e de lo-
calitate, grad de izolare termica a cla-
dirii, coefi cient de vitrare, grad de ocu-
pare, nivel de iluminat etc.
5.3.4. lnstalatii ,, aer - apa''
(cu aer primar)
5.3.4.1 Schema de principiu
lnstalati il e ,,aer - apa" pot reali za, ca
$i instalatiile cu 2 can ale de aer,
40
30

0
0

cu

3 10
cu

<D
a.
.-;;;:::::
- --
-.....
-'ler
,...._ C<Jfc
.....
Ae interior
--
r rece -
- t
-
.......
.....

2

I;

---
\- = 16
/

!....., ... ,,
,.__e;
F
e;+
_7
.
temperaturi diferite de la o incapere la
alta (daca est e cazul) sau, altfel spus,
se poate regla in mod invi dual tempe-
ratura fiecarei incaperi . Acest sistem se
preteaza, in special, la cladirile cu mul -
te incaperi, situate de o parte si de alta
a unui coridor central. Fol ose$te atat
aerul cat si apa (calda, racita) ca agenti
termici, ponderea detinand-o apa cal-
da $i racita, deoarece necesita mai pu-
tin spatiu pentru amplasarea conducte-
-
' lor. In figura 5.3. 14 se arata schema de
principiu a unei astfel de instalatii . .
Exi sta un agregat central (1) pentru
tratarea aerului, pentru intreaga cladire.
De la acest aparat pleaca o retea de
canale la care se racordeaza toate
-
incaperile. In unele situatii se trateaza,
central, in agregatul 1, numai debitul
de aer proaspat, caz in care instal atia
de evacuare se desfiinteaza, reducan-
du-se spatiul pentru amplasarea .tubu-
-
laturii. In fiecare incapere se monteaza
unul sau mai multe aparate (3). Aceste
aparate de climati zare partiala se exe-
cuta in 2 tipuri constructive:
- aparate cu inductie (climaconvec-
toare);
- ventiloconvectoare.
2
.... - -,- - ...,.J.-..
H \,V- -
I
4
. 3
Fi ecare din aceste aparate contine un
schimbator de caldura prin care circula,
alternativ, apa calda (iarna) sau apa
raci ta (vara) sau 2 schimbatoare de cal-
dura (printr -un schimbator circula apa
calda $i se nume$te baterie de incalzire,
prin celalalt schimbator circula apa raci-
ta $i se nume$1e bateri e de racire). Ba-
teria (de incalzire/racire), respectiv, ba-
teriile de incalzire $i racire sunt racor-
date la reteaua de agenti termi ci alca-
tuita din 2 conducte (ducere - intoarcere
prin care circula iarna apa calda $i vara
apa racita), din 3 conducte (ducere -
apa calda, ducere - apa racita, intoarce-
re apa calda/rece) $i 4 conducte (duce-
re - intoarcere pentru apa calda; ducere
- intoarcere pentru apa racita).
in cele 3 situatii (cu 2, 3, si 4 con-
ducte) se prevede $i cate o conducta
de colectare a condensatului , care se
produce pe supratata exterioara a ba-
teriilor, in procesul de racire si uscare
a aerului. Modul de racordare a baterii -
lor este aratat in tigura 12.2.3.
5.3.4.2 lnstala/ii ,,aer - apa"
cu 2 conducte
Sistemul de climatizare ,,aer-apa" cu
Aer evacuat
- - - .i - - .... - Zona 1
c
1
I
I
1
_ .... Zona 2
Aer primar
Fig. 5.3.14. Schema de principiu a unei instalatii ,,aer-apa" (cu aer primar)
cu aparate de inductie/ventiloconvectoare:
1 - grup de climatizare; 2 - ventilator de evacuare; 3 - aparat cu
inductie/ventiloconvector; 4 - conducte de agent termi c (2,3,4) si evacuare
condensat; 5 - grila de absorbti e (aer recircul at); 6 - grila refulare aer tratat.
v
/ /

27 G
' .
_./
............
v
' tc
/ /
-
/
x J7 0 -
- "
.
40
30
...... - ..-
;...-- t,
t

c ......
c 1rea a1 rului
na pier eri l
'
"'

::J

"'

<!>
a. 10
E
<D
I-
I
--
aerul ui
y-

/
/
.. 1s c
/
Raci rea aer lui
/ li$!1n ame ec
t e
E
0

Inc
/
ului
+O
/
v
1V
/
/I

- 10
- 10
-20
-20
-20
30 20 40 +o 10 - 10
40 30 -20 - 10 10 20
Temperatura aerului exterior [ C]
Temperatura aerului exterior [ C]
a b
Fig. 5.3.13. Diagrarna ternperaturilor unei instafatii cu 2 canale de aer:
a - temperatura aerului rece constanta; b - temperatura aerului rece variabila.
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare
2 conducte ramane, in continuare,
sistemul eel mai utili zat datorita cheltu-
ielilor de investiti e mai reduse. El ras-
C - cazan de apa calda
R - aparat racire apa
P - pompa de circula\ie
A - aparat cu induc\ie
RC - recuperator de caldura
CA - camera de amestec
F - filtru de praf
Bl - baterie de incalzire
BR - baterie de racire
U - umidificator
VI - venti lator de introducere
VE - ventilator de evacuare
VE
punde cerin\ei de reglare individuala in
fi ecare incapere. lnstala\ia, echipata cu
ventiloconvectoare, poate fi uti lizata $i
Cii
E
~
I
I
I
~
I
I
I
I
A
I A
1. ___ -
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I 'I I I
-eL _ I _________ _ _ _ __ l_ _ ---...- _
~ ~ } ----------_ l [ ~
p
Fi g. 5.3.16. lnstalafie de cl imat izare ,,aer-apa" cu 2 conducte
~ i aparate de inducf ie f ara comutare.
VARIANTA 2
l in variante mai si mplifi cate; un exemplu
j i1 poate constitui utili zarea ventilocon-
vectoarelor fara racord de aer primar ,
introducerea aerului facandu-se direct
in incapere, printr-o grila. Alteori, cand
cladirea are ferestre care se pot
deschide se renunta la introducerea de
aer primar, acesta fiind introdus prin
deschiderea ferestrelor. Folosirea
acestui sistem trebui e facuta cu di s-
cernamant pentru ca, la incaperi aglo-
merate, uneori interioare, nu se pot
realiza conditii interioare corespunza-
toare din punct de vedere al improspa-
tarii aerului.
Prin reteaua de conducte circula, in
sezonul rece, apa calda. Sistemul insa
nu permite ca, simultan, unele incaperi
sa fie racite $i altele incalzite.
lnstalatii ,,aer-apa" cu 2 conducte
cu comutare
lnstalatia poate fi cu sau Iara aer
primar. in figura 5.3.15, varianta 1, este
prezentata o instalatie cu 2 conducte
cu ventiloconvectoare fara aer primar.
Alternarea alimentarii cu apa calda $i
I rece (comutarea de pe apa calda, pe
I apa rece $i invers) se face cu ajutorul
unui termostat montat in exterior.
Preluarea de apa calda, respectiv, rece
se face prin racorduri independente, in
schimb, returnarea in reteaua de apa
calda $i rece se face cu ajutorul unui
ventil cu 3 cai (V3CC). Pentru a se
preintampina amestecul apei reci cu
apa calda se intercaleaza (pe racordul
de apa calda) un schimbator de
caldura (SC) (fig. 5.3.15, varianta 2).
VARIANTA 1
(cu 2 conducte)
(cu 2 conducte !;>i
schimbator de caldura)
VARIANTA 3
(cu 4 conducte)
VENTILO-
CONVECTOARE
VENTILO-
CONVECTOARE
Sursa de
apa calda
Sursa de
apa rece
Fig. 5.3.1 5. lnst al atie de climati zare ,, aer-apa" cu 2 ~ i 4 conducte cu ~ i
fara aer pri mar:
TC - termostat ventiloconvector; R 1 $i R2 - ventil de reglare pentru
incalzire $i respectiv racire; V3CC - ventil de comutare incalzire/racire;
T - termostat exterior (+ influenta insolatie, vant); P1 - pompa circuit
incalzire; P2 - pompa circui t racire; P3 - pompa circuit zonal;
rm
Aparat de clirnati zare
SC - schimbator de caldura; AZ. - atenuator de zgomot ; R3C1/R3C2 - robinete cu 3 cai.
t
I
-
I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile
Variatia t emperaturii apei pe fiecare
zona se face folosind o pompa de
amestec P3. Diagrama temperaturilor
este aratata in figura 5.3.2 1a.
lnstalatii ,,aer - apa" cu 2
conducte fara comutare
Schema unei asemenea instalatii
este prezentata in figura 5.3. 16.
Sarcina de racire a incaperii se asi-
gura, pe de o parte, prin alimentarea
cu apa raci t a a bateriei aparatului de
inducti e $i, pe de alta parte, prin inter-
mediul aerului primar, iar sarcina de in-
calzire, numai cu aiutorul aerului pri -
mar. lnstalatia, dupa cum se vede, este
mai simpla.
Diagrama temperaturi lor este aratata
in figura 5.3.2 1b.
in varianta originala americana, apa de
racire pentru aparatele cu inductie re-
prezinta circuitul secundar al bateriei de
racire (BR) a agregatului de climatizare.
Apa de racire are temperatura
12 ... 16 C iar aerul primar 40 .. . 50 -o-
14 ... 16 C. Schema se preteaza pentru
zonele geografice cu clima blanda.
Ca principal dezavantaj trebuie sem-
nalat faptul ca trebui e vehiculat un de-
bit de aer primar mare in perioada rece
a anului.
5.3.4.3 lnstalafia ,, aer - apa" cu
3 conducte
Aparatele cu inductie sau ventilocon-
vectoare sunt racordate la cate o con-
ducta de ducere atat de apa calda cat
$i de apa rece. Conducta de intoarcere
este comuna. Apa calda $i rece sunt
prezente in permanenta $i deci se
poate realiza fi e racirea, fi e incalzirea
spatiilor deservite; in acest caz nu mai
este necesara impartirea incaperilor pe
zone. Racordarea aparatelor se face
prin intermediul ventilelor termoregula-
toare secventiale (fig. 12.2.3 b). Este
dezavantajos faptul ca in conducta de
intoarcere se poate amesteca apa cal-
da cu cea rece.
5.3.4.4 lnstalatii ,, aer - apa" cu 4

conducte
Din punct de vedere tehnic est e sis-
temul eel mai avantajos. Circuitele de
apa (calda $i rece) sunt compl et sepa-
rate iar agentii termici, cald $i rece,
sunt prezen\i, in aparate, tot timpul
anului astfel ca se poate incalzi sau
raci or ice incapere, du pa necesitati.
Fiecare aparat (cu induc\ie/ventilocon-
vector) este prevazut cu ventile termo-
regul atoare cu by-pass, astfel ca
regi mul hidrauli c al retelelor de apa nu
este perturbat.
0 imbunatatire a sistemului o consti -
tui e folosirea a 2 schimbatoare de
caldura indeper1dente (baterie de raci -
re, baterie de incalzire) sau a unui
schimbator de caldura cu 2 circuite
independente.
Avantajele sistemultJi: posibilitatea
reglarii individuale, in limite largi, a
temperaturii fiecarei incaperi, sistem de
reglare relativ simplu.
Dezavantajele sistemul ui: sistem de
conducte dublu, complicat, producerea
apei racite, scumpa, ventilele de regla-
re nu prezinta sufi cienta siguranta in
expl oatare.
5.3.4.5 Aparate cu inducfie
Aparatele cu inducti e sunt elemente
ale instala\iilor de presi une inalta in
sistemul ,,aer - apa". Prin ele circula
aer cu viteza mare care creeaza sub-
presiuni si, ca urmare se antreneaza
aer din incaperi, aer ce traverseaza
1
schimbatorul de caldura al aparatului
: (dupa sezon, se incalze$te sau se
race$te), se amesteca cu eel primar $i
patrunde in incaperile deservite. Aces-
te aparate pot functiona numai prin ra-
cordarea la sistemul de aer primar care
asigura energia de antrenare a aerului
din incapere.
Aparate cu inductie cu reglare
prin ventil
Elementele componente ale unui
aparat cu inductie cu reglare prin ventil
sunt indicate in figura 5.3. 17 a 1, a2.
Aparatul este conceput pentru a fi
montat verticaf, in dreptul ferestrei.
Exista $i aparate pentru montare ori-
zontala, la plafon. Aparatul are un ra-
cord la reteaua de aer primar ( 1 ). Acest
aer patrunde prin distribuitorul cu duze
(3) cu viteza mare $i, prin ejec\ie, an-
treneaza aer din incapere, prin grila 5.
Aerul trece prin schimbatorul de caldu-
ra 2 $i se incalze$1e/race$te, se ames-
teca cu aerul primar $i amestecul re-
zultat patrunde in incapere prin grila 6
prevazuta cu jaluzele fixe sau reglabil e.
Schimbatorul . de caldura poate fi
reali zat sub 3 forme constructive: ra-
diator, convector, placa. Reglarea sar-
cinii t ermice (de incalzire sau racire) se
face cu ajutorul unui ventil termoregu-
lator care modifica debitul de agent
termi c ce trece prin schimbatorul de
caldura.
Aparate cu inducti e. cu reglare
prin clapeta
Aparatele se construiesc cu 1 schim-
bator de caldura (2) (fig. 5.3.17 bi, b2)
sau cu 2 schimbatoare de caldura: 2a
- ba teri e de racire; 2b - bateri e de
incalzire (fig. 5.3.17 b3) $i se racor-
deaza la instalatiile cu aer primar (de
presi une inalta) cu debit constant sau
variabil (fig. 5.3.17 b4).
Reglarea sarcinii termi ce de incalzire/
racire se face prin modificarea debitu-
lui de aer (recirculat) care trece prin
schimbatorul de caldura. Reglarea este
mai rapida la aparatele cu clapeta de-
cal la cele cu ventil.
Modalitati le de amplasare a aparate-
lor cu inducti e $i de racordare la retea-
ua de aer primar sunt aratate in figura
5.3. 18A.
Consideratii asupra sistemului
aer - apa"
"
lnstalatiil e cu aer primar, echipate cu
aparate cu inductie, se folosesc din ce
in ce mai putin datorita nivelului ridicat
de zgomot general de vitezele cu care
trebuie sa circule aerul $i al consumului
i de energie mare, specific instalatiil or
: de presiune inalta.
'
Asistam, in prezent, la util1zarea
aproape in exclusivitate a ventilocon-
vectoarelor care, de$i au piese in mi s-
4
-
0
I I
+
6
2
8
0 =
/,.:
5 7
0 6
~ - ~ 1 1 1 ~
4
-
2 -
7
5
b2
lmin
L-Lmin
6
. - - ~ . I I II;,::; 4

Fig. 5.3.17. Aparate cu inductie

(climaconvectoare):
a1, a2 - cu reg/are prin ventil;
b 1, b2, bJ - cu r eg/are prin c/apeta;
b4 - pentru instalatii cu debit variabil;
1 - racord aer primar; 2 - bateri e de
incalzire/ racire; 2a - baterie de racire;
2b - baterie de incalzire; 3 - duze de
aer; 4 - carcasa metali ca fonoizolata;
5 - grila de absorbti e (recirculare);
6 - grila de refulare; 7 - tava
colectare condensat; 8 - clapeta de
reglare; 8a - clapeta reglare aer
primar; Lmin - debit minim de aer
primar; L - debit total de aer primar.
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstala!ii de ventilare climatizare
care, au un nivel de zgomot mult mai
coborat. Aparatele din incaperi se pot
opri in mod individual. incalzirea, res-
pectiv, racirea incaperilor se face rapid
datorita turati ei mari a ventilatorului.
Este recomandabi l ca, in cazul utili-
zarii acestui sistem, sa se recurga la
instal atii cu debi t vari abil.
Se remarca c heltuielil e de intretinere
relativ ridi cate ca $i consumul de ener-
gie pentru pompe, ventilatoare etc.
5.3.4.6 Ventiloconvectoare
Ca aspect ext erior, acestea seamana
cu aparatele cu inductie (fig. 5.3.19).
intr-o carcasa metalica (1) se gasesc 1
sau 2 schimbatoare de caldura (2a - ba-
terie de incalzire $i 2b - baterie de raci-
re), 1 sau 2 ventilatoare (3) (mult mai rar
+
c
b
a
A
10
a b
g
3 ventilatoare}, 1 filtru de praf lavabil (10)
$i 1 tava pentru colectarea condensatu-
lui rezultat in procesul de racire. Aparatul
are grile pentru absorbtia $i refularea ae-
rului tratat Ventil oconvec-
toarele pot fi de tip vertical (fig. 5.3.19 a,
b) sau orizontal (fig. 5.3.19 c, d) $i pot fi
echipate cu camera de distributie (11)
pentru racordarea la tubulatura (fig.
5.3. 19 f), cu camera de amestec (9) in
care se amesteca aer primar/exterior (7)
cu aer recirculat din incapere (5) in
proportii diferite, cu ajutorul clapetei de
reglare 8 (fig. 5.3. 19 e) sau se echipeaza
atat cu camera de amestec cat $i cu
camera de distributie (fig. 5.3. 19 g).
Modul de amplasare a ventilocon-
vectoarelor este prezentat in figura
5.3.18 8 .
a b
B
Debitul de aer al ventiloconvectoare-
lor, reglat, de regula, in 3 trepte, va-
ri aza (ori entati v) intre 150/ 190/240 $i
1050/ 1450/ 1750 m
3
/h in functi e de
marimea aparatului (valoril e 150/ 190/
240 reprezinta debi tul minim/mediu/
maxim).
Sarcina de racire (totala) este cuprin-
sa intre 0,70 $i 11 kW.
Sarcina de incalzire oscileaza intre
1,3 $i 21,5 kW la care se poate adauga
o incalzire electrica de 1 ... 5 kW.
Turatiile ventilatorului corespunzator
celor 3 trepte de reglare (minima/me-
die/maxima) sunt de circa 550 .. .700/
650 ... 900/ 900 . .. 1059 rot/min.
I
Puteril e motoarelor sunt cuprinse
intre 35 $i 175 W iar alimentarea se
face cu 220 ... 240 V/ 1/50 Hz.
c
d
Fig. 5.3.18. Modalitati de arnplasare a aparatelor cu inductie
a ventiloconvectoarelor:
A - aparate cu induc\i e; canalul de aer primar amplasat in:
a - plafonul fats al incaperii de dedesubt; b - in incaperea deservita;
c - in plafonul fals din coridor;
B - ventiloconvectoare:
a - cu aspiratie in partea inferioara; b - cu aspiratie laterala; c - cu priza de ae
exterior; d - amplasat la plafon.
c
/////

[ . -
e
///////////////// / ////
11
Fig. 5.3.19. Ventiloconvectoare:
a, b - verticale (tip cabinet); c, d - orizontale, pentru montat la p/afon;
e - cu camera de amestec, racord de aer primar $i clapeta de reg/are;
f - idem cu camera de distribufie pentru racordare la tubulatura;
g - idem cu camera de amestec ?i de distributie;
1 - carcasa metalica fonoizolata; 2 - baterie de incalzire/ racire; 2a - baterie de incalzire; 2b - baterie de racire;
3 - ventilator; 4 - tava colectare condensat; 5 - grila de absorbtie (recirculare); 6 - gri la de refulare cu palete
fixe/reglabil e; 7 - racord aer primar; 8 - clapeta de reglare; 9 - camera de amestec; 10 - filtru de praf; 11 - camera de
distributie.
I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile
Valoril e concrete se iau din prospectele
firmelor producatoare. Schemele func-
\i onale $i de racordare la reteaua de
conducte (sistemul cu 2 si cu 4
conducte) sunt indicate sub forma
sinteti ca In fi gura 5.3.20.
5.3.4.7 Grafice de reg/are
a parametrilor
Pe parcursul anului este rational ca,
In func\i e de varia\ ia temperaturii aeru-
lui exterior , sa se modifice tempera-
turile agen\il or termi ci de lncalzire $i
racire, constituind sistemul de reglare
centrala, urmand ca local - in fi ecare
lncapere In parte - sa se realizeze re-
glarea locala, fina, in func\i e $i de va-
ria\ia altar factori (iluminat, computere,
grad de ocupare). in fi gura 5.3.21 sunt
aratate diagramele cal itative pentru
doua tipuri de reglari $i anume: pe
partea de apa sau de aer.
Construc\ia reala a grafi celor se poa-
te face, in cazuri concrete, In functi e
de localitate, grad de vitrare $i izolare
termi ca, nivel de iluminare, numarul de
1
computere, numarul de persoane, ra\ia
de aer proaspat/persoana.
5.3.5. lnstalaJii cu incalzire
terminala
Este o instalati e de tip ,,aer - apa"
(fig. 5.3.22) cu pregati rea (tratarea)
aerului primar lntr -un agregat (1) $i cu
3a
3b
o retea de conducte pentru di stribu\i a
agen\i lor termi ci 2, 3 (apa calda, apa
rece).
Suplimentar, In fiecare lncapere, se
monteaza un aparat care completeaza
lncalzirea aerului introdus (fig. 5.3.23 a)
sau amestecat (fig. 5.3.23 b). Ultimul
caz, cu aspira\ia de aer din lncapere,
este mai avantajos pentru ca diferen\a
de temperatura dintre aerul refulat $i
aerul lncaperii este mai mica.
70
60
50
~ 40
"'
2 30
"' Qj
a.
~ . 20
I- 16
10
['\
r".
......
'll...
,_
-
~
0
""

___;:'.
-"/""
1
N4
'\
// 3
""'
~
LL
/
-
_.../
- -
4L ......
- >---
Jr--:>
~ >---
-20 - 10 0 10 20 30 40
Temperatura aerului exterior [C]
a
Amplasarea aparatelor terminale se
face dupa cum este aratat In figura
5.3.22, fie In dreptul ferestrelor, fi e In
plafonul fals (al i ncaperii sau aL.corido-
rului ). in ultimul caz aparatul terminal
este racordat cu tub fl exibil la 1 - 3 ane-
mostate sau grile (de plafon sau perete) ..
7 0
6
5 0
u
of'.-.
, 4
['-.._
r-<
0
"
~ 4
"' :;
~ 3
<
~
v
,__
'
:::::.
'"""
-

- - '--
:,..._
0
~ ' 1
---
,,- ~
"
..
" "
a.
E
Q)
I- 2
0
'-3
0
-20 -10 0 10 20 30 40
Temperatura aerului exterior [C J
b
Fig. 5.3.21 . Diagrama temperaturilor unei instalalii "aer-apa"cu reglare
pe partea de:
a - apa (cu comutare); b - aer (fara comutare);
1 - aer primar; 2 - aer interior; 3 - apa rece - ducere;
4 - apa calda-ducere.
3a
3b
Fig. 5.3.20. Scheme functionale ~ i de
racordare a ventiloconvectoarelor:
a1 - sistem cu 2 conducte, 1 schimbator de
caldura, actionare electrotermica, reg/are
continua sau inchisldeschis; a2 - idem,
acfionare pneumatica; bi - sistem cu 4
conducte, 2 schimbatoare de caldura,
actionare electronica, 2 circuite de apa, reg/are
continua sau inchis/deschis; b2 - idem,
acfionare pneumatica; c - idem bt, b2 cu 2
ventilatoare, /ncalzire supliment_ara electrica;
c
- motor de antrenare, monofazic; 2 - ventilator dublu aspirant/curent transversal; 3 - schimbator de caldura,
lncalzire/ racire; 3a - bateri e de racire; 3b - bateri e de incalzire; 4 - ventil termoregulator; 5 - baterie de lncalzire electri ca.
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. l n s t l ~ i i de ventilare ~ i climatizare
3
Fig. 5.3.22. Sistem de climati zare ,, aer-apa" cu reincalzire terminal a:
1 - aparat de cl imatizare; 2 - retea de apa calda; 3 - retea de apa rece;
4 - aer refulat (primar); 5 - aer recirculat; 6 - aparat de reincalzire; 7 - abur;
TC - termostat de camera.
a
b
Fi g. 5.3.23. Aparate de reincalzire:
a - fara inductie;
b - cu inductie de aer interior;
1 - aer primar; 2 - baterie de
reincalzire; 3 - aer indus;
4 - jaluzele reglabi le.
,


I

I

I
Capifolul
Ventilarea industriala

- ,
<"' - . .;. . . . .
- ... . . ..,
- - .... . ..
. .
-
. .. . - - .
- ~ ' -
. -.
'
- . . .. - . ,.
'
' '
--'
-
,,
-,
-
,,
' '''
<
. -,

' .
. ' - '' ..
-. . . . ' ' -
' .
~ .. --.- .
. . . ' .
...
-, ~ . ..
. '
-
6
Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstala!ii de ventilare climatizare
6.1. Ventilarea naturala
organizata
6.1.1. Presiunile pe suprafetele
orificiilor de ventilare
V.entilarea naturala asigura (in anumi-
te hniite) schimbul de aer al incaperilor
sub actiunea factorilor naturali: presiu-
nea termica (determinata de diferenta
de temperatura, respectiv, de
ale aerului interior $i exterior) $i presiu-
nea_ vantului, prin deschideri de o anu-
mita dimensiune practicate in peretii
exteriori, la anumite inaltimi fata de
iardoseala. Deoarece pe fe-
dele. exterioare $i interioare ale deschi-
f enlor (orificiilor) sunt diferite, apar di-
erente de presiune sub a caror actiune
patrunde in sau iese din incapere.
dentru orificiile de introducere (fig. 6.1.1)
iferenta de presiune este data de
relatia:
fiPintr = f.p1 = ghr(pe - pi) [Pa] (6.1.1)
iar Pentru cele de evacuare:
= t.p2 = -gh:z-(pe - p;) (Pa](6.1.2)
in care g - acceleratia gravitationala,
[rnls
2
]; Pe, pi - densi tatile aerului exteri-
or, respectiv interior (kg/ m
3
J;
hi, h2 - distantele dintre zona neutra $i
orificiilor. de introducere, respec-
t evacuare [m) . Zona neutra reprezin-
da Planul in care presiunea exercitata
e aer este nula.
- Presiunile termice exercitate pe
suprafetele orificiilor 1 c:i 2 sunt:
I . .,,
a exterior, pe1 = B + gh1 pe;
I . pe2 = B - gh2 pe (6.1.3)
a interior, Pil = B + gh1 pi ; [Pa)
p;2 = B - gh1 p; (6.1.4)
; care B - presiunea barometrica [Pa].
resiunea variaza liniar cu inaltimea $i
este indicata in figura 6. 1. 1.
Presiunile vantului exercitate pe su-
prafetele acelora$i orificii 1 $i 2 sunt:
[Pa] (6.1.5)
k in Care: V - viteza vantului, (m/s); k o1,
1

2
- coeficienti aerodinamici avand va-
Pozitive (circa +0,60) pe fata cladirii
atute de vant $i valori negative (circa
---------r-
F -
1
1
9- 6.1 .. 1. Schema de calcul:

2
- onf1c11; 0 -0' - pl anul neutru.
-0,30) pe fa\a opusa
Presiunea totala exercitata la exteri-
orul unui orificiu este:
p. =Bghpc+ ko
2
Exemplul de ca/cul 1
[Pa) (6.1.6)
Se considera o incapere ca cea din
figura 6. 1. 1, pentru care:
te = 25 C; ti = 30 C;
pe = 1,156 kg/ m
3
; pi = 1,130 kg/ m
3
h1=hr- 3 m; g = 9,81 m/s
2
; B = 10s Pa;
k o1 = 0,5; ko2 = 0,2; v = 5 m/s.
Vantul bate pe fa\ada in care se ga-
sesc orificiile de ventilare.
pe1 = 100000 + 9,8131,156 =
= 100034,021 Pa;
p;1 = 100000 + 9,8131, 13 =
= 100033,256 Pa;
pe2 = 100000 - 9,813 1,156 =
= 99965,979 Pa;
p;2 = 100000 - 9,8131, 13 =
= 99966,7 44 Pa;
t.p1 = 9,81 3 (1,156- 1,130) = 0,765 Pa;
tip2 =-9,813( 1,156-1,130)=-0,765 Pa;
Pv2 = 0,2(5
2
1, 156)/2 = 2,89 Pa;
pv1 = 0,5(S2 1,156)/2 = 7,225 Pa;
pr1 = 100000 + 34,021 + 7,225 =
= 100041,246 Pa;
pr2 = 100000 - 34,021 + 2,89 =
= 99968,869 Pa.
6.1.2 Presiune convenJionala
Pozitia reala a planului neutru nu
este, de regula, cunoscuta din cauza
influentei vantului $i a temperaturii va-
riabile a aerului, de aceea, in practica,
se adopta un plan de referinta la nivelul
caruia se considera la exterior presiu-
nea barometrica B (cunoscuta) $i la in-
terior presiunea necunoscuta B+px (ce
urmeaza a fi determinata), dupa care
se scriu, in modul cunoscut, presiunile
exterioare $i interioare. Se observa ca
diferenta de presiune
t.p2 = (px-hgp,)-(pv2- hgpe) [Pa] (6.1.7)
se poate scrie $i sub forma:
t.p2 = px-(pv:?- hg{pe p;)] (Pa] (6.1 .8)
ceea ce presupune ca, la fa\a interioara
a tuturor orificii lor, presiunea se poate
considera, in mod conven\ional, con-
stanta $i egala cu px (fig. 6. 1.2). Deoa-
rece schimbul de aer este cauzat de
diferenta de presiune pe cele doua fe\e
ale unui orificiu, presiunea pe fa\a exte-
rioara se modifica in a$a fel incat di-
feren\el e de presi une reale sa nu se
modifice, lucru care rezulta de altfel $i
din rela\ia (6. 1.8). In cazul mai multor o-
rifi cii va trebui ca pentru cele de intro-
ducere:
P x < P exterioarfi convenfionata minima,
iar pentru cele de evacuare:
Px > P exterioarfi convenfionaJa maxima.
Exempfu/ de ca/cul 2
Se considera datele din exemplul 1.
Se cere rezolvarea in conformitate cu
figura 6.1.2.
6p1 = Pvt - Px = + 7,225 - Px
1':.p2 = Px - [pv2 - gh(pe - pi))=
= Px - [2,89-9,816(1. 156-1, 130)] =
= px- 1,36
Px < pe1 = Pv1 = 7,225 Pa
Px>Pe2 = Pv2 - gf-1.pe-pi) =
= 2,89-9,81-6(1,156-1,30) = 1,36 Pa;
1,36 < Px < 7,225; in incapere este
suprapresiune.
Exempfu/ de ca/cul 3
Vantul i$i schimba directia cu 180,
batand pe fatada opusa.
in acest caz coeficien\ii aerodinamici
au valorile: k o 1 = -0,2; ko2 = -0,4;
Pvl = -0,2(5
2
1, 156)/2 = -2,89 Pa;
pv2 = -0,4(5
2
1, 156)/2 = -5, 78 Pa;
Pel = Pvl = -2,89 Pa;
Pe2 = Pv2 - gh(pe - p;) =
= -5,78 - 1,53 = -7,31 Pa
f.p1 = Pv1 - Px = -2,89 - Px
6p2 = Px - Pel= Px + 7,31
-7 ,31 < Px < -2,89; in incapere este
subpresiune .
6.1.3. Debitul de aer al orificiilor

L=11Av =Ay -;; [m
3
/s] (6.1.9)
L=Avp =A)2p.1p [kg/s] (6. 1.10)
in care: A - sec\iunea orificiului [m
2
] ;

v
r
h
1 P,1 =Px
-----------
t >t
I e
v
I
h
o;
-7

- 2
"'
o."'
. _ - -I
a b
Fig. 6.1.2. Presiunile interioare exterioare pe suprafetele ferestrelor:
a - presiuni rea/e; b - presiuni conventionale.
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala

- coeli c ient ul de debit; v - viteza ae-
rulL1i [n1/s ]; t.p - diferenta de presiune
pe cele doua suprafete ale orifi ciului
[Pa] ; p - densitatea aerului [kg/ rn3J_
Exemplul de ca/cul 4
Se considera datele din exernpl ele 1,
2, 3 $i figura 6. 1.2.
Se cer debitele de aer ce tree prin .
orifi ciil e de introducere si evacuare.
'
Cazul 1: orificiil e sunt plasate pe
fata batuta de vant.

Presiunea px este cuprinsa in inter-

valul 1,33 ... 7,225. Teoreti c, poate lua
ori ce valoare din acest interval. Daca

suprafetele orifi ciilor de introducere $i '

evacuare sunt egale exista o singura :
valoare pentru px, respectiv, val oar ea
care transforrna egalitatea
Ay 2p,(p,, - p, ) 2p.{p, -[,,- gt1(p, - p,) j}
In identitate. Daca suprafetele de intro-
ducere si evacuare sunt dilerite, px
poate avea ori ce valoare In intervalul
rnenti onat.
Se considera 1 = 112 = = 0,57;
A 1 = Az= I b = 1,5- 0,75 = 1,125 rn2
Trebuie ca:
2pe (Pv1 - Px) = 2p;{ px-[Pv2 - gtl.,pe - p;)] }
1, 156-(7,225 - px) = 1, 13-{px - [2, 89 -
- 9,81 6( 1, 156- 1, 13)))
= 1, 13-(px - 1,33}
(1,13- 1, 156)-px = 1, 156-7, 225 +
+ 1, 13- 1,33 = 9,855;
Px = 4,31 Pa;
L = 0,57 -1, 125[2 1, 156(7,225-4,31))112 =
1,665 kg/s = 4994 kg/h = 5185 rn3fh
Cazul 2: orificiile sunt plasate pe
fata nebatut a de vant
Pvt = - 2, 89 Pa; Pv2 = - 5, 78 Pa
Din conditi a:
pe(pv1-px) = p; {px - [Pv2 - gh{pe-pi )]}
rezulta:
1, 156-(-2,89 - Px} = 1, 13(px + 7,31),
respecti v, Px = - 5,07 Pa
L = 0,57 -1, 125[2 1, 156-(-2, 89+5,07)]112=
= 1,441 kg/s = 5188 kg/ h =
= 4488 rn
3
/ h
Observatie: daca debitul de aer este cu-
noscut, de exemplu L = 10.000 kg/h, se
determina suprafata necesara a orifi ciilor:
Cazul 1:
L

"\/ 2pe(P., 1- Px}
10000
- -
- -
= 1877 rn
2
'
Tabelul 6.1.1. Valorile coeficientilor de debit, ale coeficientilor de rezistenta locala,
pentru geamurile mobile ale ferestrelor
Unghiul de
lib = 1 lib = 2 l/ b = 3
Tipul ferestrei
deschidere
(X [OJ
s
s

s

Gearn rnobil in jurul axului superior
15 16,00 0,25 20,60 0,22 30,8 0, 18

/ 30 5,65 0,42 6,90 0,38 9, 15 0,33
If
45 3,68 0,52 4,00 0,50 5, 15 0,44 I
'
I .D
60 3,07 0,57 3, 18 0,56 3,54 0,53 lntrare
n
90 2,59 0,62 2,59 0,62 2,59 0,62
Gearn rnobil In jurul axului superior
15 11, 1 0,3 17,3 0,24 30,8 0, 18
Ji
30 4,9 0,45 6,9 0,38 8,6 0,34

45 3, 18 0,56 4,0 0,5 4,7 0,46
'
.
60 2,51 0,63 3,07 0,57 3,3 0,55
lesire .'
90 2,22 0,67 2,51 0,63 2,51 0,63
Gearn mobil in jurul axului central
15 45,3 0, 15 59,0 0, 13 - -
1:2 30 11, 1 0,3 -
- 13,6 0,27

45 5, 15 0,44 -
- 6,55 0,39
a 1
60 3, 18 0,56 3, 18 0,56 - -
_) fl
90 2,43 0,64 - - 2,68 0,61

Gearn dublu cu axele la partea superioara

15
14,8 0,26 30,8 0, 18
- -
rA
30
4,9 0,45 9,75 0,32
- -
JY '\\
45
.
3,83 0 51 5, 15 0,44
- -
I
I
'
' I
60
2,96 0,58 3,54 0,53
- -
I
90

2,37 0,65 2,37 0,65
- -
.
Gearn dublu cu axele
15 18,8 0,23 45,3 0, 15 59,0 0, 13
la partea superi oara $i inferioara
30 6,25 0,4 11, 1 0,3 17,3 0, 24 /
'

45 3,83 0,51 5,9 0,41 8,6 0,34
' I 60 3,07 0,57 4,0 0,5 5,4 0,43
I . I
90 2,37 0,65 2,77 0,6 2, 77 0,6 / <f .
_,
Observati e: in tabel s-a notat cu I latirnea, iar cu b inaltirnea ferestrei
. . .
'
'


Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Cazul 2:
A ,_ A2=
10000
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
3600. 0, 577 2 ' 1, 156(- 2,89 + 5,07)
= 2 17 m
2
'
6.1.4. Dispozitive
de ventilare naturala
Sunt de 4 tipuri: ferestre mobile (care
se pot deschide}, CO$Uri de ventilare,
luminat oare $i defl ectoare. Dintre aces-
14000
13000
12000
11000
10000
~ 9000
'% 8000
- 7000
-ro
i:5 6000
~ 5000
ii> 4000
ro
~ 3000
:::i 2000
-g 1000
0
0
I
,
I
/
u

'
3 I
"vi
I
/ I
~
/
,
/
I / /
/ /
/
'
'/
/
/ 2
/
5
/
v
/
'
/
/
V:A / /
7
/
,.. ..,
!;:,_ 1 /
-
~
.JS2
"'-3
-
~
_{l__ 4
~ 5
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 '
Diferen\a de presiune Lip [Pa)
Fig. 6.1.3. Debitul de aer
evacuat de deflectoare,
8000
7000
26000
E
----
M
.s 5000
-ro
g 4000
>
<lJ
~
% 3000
<lJ
"()
:::i 2000
.D
<lJ
0
1000
0
la diferenfa
de presiune mare.
/
/
1
v
)'
' v
/
>
/
/
I
v
/
, /
I
I
2
I
~
'
I
I
5
~
,
-;:::,
-4
/
/ /
Ill
//
/
/ t
I I ,,
/ /
rf
/
I ! i
/
/
I
'
I
I
I
0 0,2 0,6 1,0 1, 4 1.8 [Pa]
Di feren\a de presiune !I p
Fig. 6.1.4. Debitul de aer
evacuat de deflectoare,
la diferenfa
de presiune mica.
Tipul luminatorului este indicat
in fig. 6. 1.3.
tea, cosurile de ventil are sunt folosite
'
in mai mi ca masura i n industri e (inde-
osebi la traveel e de mi jl oc ale halelor
cu deschideri mari).
Ferestre (ochiuri) mobile
Sunt prevazute la halele industri ale $i
trebuie actionate in functi e de directi a
' ' '
$i intensitatea vantului , ambele marimi
fiind vari abile. Ac\i onarea lor trebui e fa-
cuta din zona de lucru, necesitand me-
canismul corespunzat or, pentru cele
plasat e la inaltime fiind recomandabila
ac\i onarea prin motoare sau servomo-
toare. Deoarece la ventilarea naturala
introducerea de aer se f ace preluand
direct aerul din exterior, este necesar
ca dispozitivele respective sa fi e des-
chi se in mod diferit, dupa anotimp $i
-
intensi tatea vantului . In peri oada de
vara, pentru introducerea aerului se fo-
losesc ochiuri mobile in partea inferi oa-
ra, iar i n perioada de iarna, la 4 ... 6 m
de la pardoseala, pentru ca aerul rece
sa se poata amesteca cu aerul din hala
inainte de a ajunge in zona de lucru.
Coeficientii de debit si de rezistenta
' ' '
locala ai ferestrelor care se pot deschi -
de sunt indica\i in func\ie de dimensiu-
nil e acestora in tabelul 6. 1.1.
Luminatoare
Sunt dispozitive patrate sau dreptun-
ghiulare, montate pe acoperi$, care a-
sigura, pe de o parte, iluminarea natu-
t rala a halelor industri ale, in speci al, a
! celor cu mai multe deschideri $i, pe de
'
! alta parte, ventilarea naturala organi za-
,
' t a a acestora. S-au tipizat $i realizat
atat luminatoare si mpl e, influen\ate de
I SChimbarea directi ei VantUIUi , Cat Si IU-
, '
minator -defl ectoare-neinfluen\ate de
vant . In tabelul 6. 1.2 $i tiguril e 6. 1.3 $i
6. 1.4 sunt indicate caracteri sticile di -
mensiunilor si debitele de aer evacuat
'
pentru seri a de luminatoare tipi zate.
Deflectoare, luminator - detlectoare
Defl ectoarele traditionale, confecti o-
. '
nate din metal $i montate pe coama a-
coperi $uril or sau de o parte $i de alta
a acestora, au fost, practic, parasite
din cauza consumului specific ridi cat
Tabelul 6.1.2. Caracteristicile ~ i dimensiunile unor luminatoare tipizate
Nr. lumi-
Coeficientul
Indicator de rezistenta
Tipul luminatorului
natorului
'
locala, ~
LOI - a " ,
~ 1
3 x 6
45
1,90
a = 3000
LOI - b
2 3 x 6
~
4, 10
a = 3000
LOI - a
x
~
- -
3 1,5 x 6
45
3,20
-.
45
a = 1500
' /
y
LOI - b
,
4
45
1,60
1,5 x 6
a = 1500
5
LOI - c
x
2,80 -
45
1,5 x 6
a = 1500
Observa\ie: Coeficientul de rezistenta locala corespunde deschiderii (a) de iesire din luminator

I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
Capitolul 6: Ventilarea industriala
de metal [kg/m
3
aer evacuat] !?i inlocu-
ite cu altele de dimensiuni mai mari ,
asemanatoare luminatoarelor, uneori
reali zand si func\iunea de iluminare na-
turala. in tabelul 6. 1.3 !?i figuri le 6. 1.5 !?i
6.1.6 sunt indicate dimensiunile, sim-
bolurile, caracteristicile !?i debitele eva-
cuate de deflectoarel e si luminator-de-
flectoarele tipizate de catre IPCT !?i
testate de INCERC.
6.1.5. Determinarea debitului
de aer evacuat prin deflectoare
luminatoare
Modul de determinare a debitului de
aer pentru ventilarea naturala este indi-
cat la 5. 1.2. Determinarea aproximati-
va a debitului de aer evacuat prin dis-
pozitive amplasate in pl afonul halelor
industriale se poate face determinand
viteza de evacuare w2 (fig. 6.1.7) cu a-
jutorul rela\iei lui Hansen:
ht. T 1
g r, [m/s](6.1.11)
rela\ie pusa sub forma:
ght. T/ T,
W2 = .
.;,+ .;2 S2+S1(A2/A,f
=w;- co [mlsJ (6. 1.12)
si reprezentata grafic in figura 6. 1.8.
in partea stanga a graficului este
reprezentata expresia w2 pentru
.; 1 + .;2 = 5, iar, in partea dreapta, fac-
torul de corec\ie Co:
8000
7000
6000
Isooo
M-
E
-4000
ro
:J
(J
g; 3000
Q)
(j;
:2000
u
:;
ii 1000
Q)
0
0

l:Y
v
I 111 I 2
/ v _f\_-<fJ_
-
3 / /
!.....'4'.J..
/
/

/
v
/
/
v
/ /
/
v
v
""
/
1
v
/ v
/
/ v

v
i--
v
/ v
I
/ ./
/
/
/
v
/
/
v
v
v
I /
>--+--+---t---t---t---t--+-+-+--+---<
0 0,2 0,6 1,0 1.4 1,8 [Pa]
Diferen!a de presiune Ll.p
Fig. 6.1.5. Debitul de aer
evacuat prin
luminator-deflectoare,
la diferenta de presiune mica.
Tabelul 6.1.3. Luminator-deflectoare tipizate
Nr. de-
flectorului
2
3
4
lndicativ
Dmi
1,5 x 3
Orn I
0,96 x 1,96
OT 03
DP 6i
Tipul deflectorului
1500
( )
I
1000 I
a = 960

>------

I 1200 I 6000 1200
I I I I
Coeficientul
de rezistenta
locala,.;
10,90
19,80
Observatie: Coeficientul de rezi sten\a locala corespunde deschiderii (a) de ie!;) ire din deflector
Co= I $1+S2, =
S2+ .;,(A2f A,f
5
[mis] (6. 1.13)
unde: g = 9,81 m/s
2
, accelera\ia gravi -
ta\ionala; D. T = tev - t;, Tr = 273 + t;,
tev - temperatura aerului evacuat;
t, - temperatura aerului introdus;
h - distanta dintre axele orificiilor de in-
' troducere !?i evacuare; .; 1, $2 - coefici -
; en\ii de rezi stenta locala ai orificii lor de
introducere, respectiv, evacuare;
1
A 1, A2 - suprafetele orificii lor de intro-
! ducere, respectiv evacuare.
Exemplu/ de ca/cul 5
intr-o hala industriala cu dimensiuni le
80x20 = 1600 m2, H = 15 m, volumul
v = 24000 m
3
, caldura perceptibila in
exces, i n timpul verii, este Q = 450 kW,
14 000
--
000
13
12
11
10
000
000
:<:'90
E
00
;:;- 8
..
o; 7
::>
000
000
000
>
'.". 5 000
Q)
ro
Q) 4
u
000
000 ;
000
11
23
ii 2
0
1 000
0
I
4
,,
I
v
/ /
v/
/
/
/
/

/
/
/
/
/ /
I
/
v
/
/
/
/
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 [Pa]
Diferen!a de presiune p
Fig. 6.1.6. Debitul de aer evacuat
prin luminator-deflectoare,
la diferenta de presiune mare.
Tipul luminatorului este indicat
in fig. 6.1.5.
w
2
.Ai t
2
.:71
I 2 I
J_
w,-A
1
.t
1
- ---- ---- -
11 l 1 1 1111111111111 1 111 1 111 l 1
Fig. 6.1.7. Schema de calcul
al debitului de aer evacuat natural
prin di spozitive i n plafonul
unei hale industri al e.
Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii de ventilare si climatizare
temperatura aerului exterior tr = le= 26 C,
temperatura maxima a aerului interior,
t; = 31 C.
Rezolvare: t, = (t 1 + t 2)12
t2 = 231 - 26 = 36 C
D. T = 12 - t 1 = 36 - 26 = 10 C
Debitul de aer,
L = OlcppM =
= 45011,005 1, 156-10 = 38,73 m
3
1s
M/T1 = 10126 + 273 =
= 101299 = 0,0334.
Din figura 6. 1.8 pentru A 1 = A2,
M/Tr = 0,0334 si h = 15 m, rezulta
w2 = 1 mis.
Suprafa\a necesara de evacuare,
A2 = 38,7311 = 38,73 m
2
.
Daca se adopta dispozitive de intro-
ducere si evacuare cu rezisten\e locale
mai mici , de exemplu = = 2, re-
zulta Co = 1, 15 si, mai departe.
w2 = Co w2 = 1, 15 1 = 1, 15 mis, res-
pectiv, suprafa\a dispozitivului de eva-
cuare, A2 = 38,7311, 15 = 33,68 m
2
.
Exemp/ul de ca/cul 6
Ha/a cu o deschidere
Se determina sec\iunile deschiderilor
de introducere 1, 2 si evacuare 3, 4
pentru ventilarea naturala organizata in
perioada de vara a unei hale industriale
(fig. 6. 1.9) cunoscandu-se urmatoarele
date: caldura perceptibila in exces,
Q = 500 kW; temperatura exterioara,
te = 28,3 C (pe = 1, 136 kg/ m
3
), tempe-
ratura in zona de lucru, fzt = te + 5 =
33,3 C; viteza vantului, v = 4 mis;
coeficien\ii de debit, 1 = 2 = 0,57,
/13 = /14 = 0,725; coeficien\ii aerodina-
mici, ko1 = 0,50, k o2 = -0,27,
k o3 = -0,38, k o4 = -0,42; gradientul de
temperatura, f3 = 0,40 Ki m.
Rezolvare:
a. Se tine seama de actiunea vantului
- Temperatura aerului evacuat,
ta = tzr +(H - hz1) =
L = QI Cpp{ ta- te) =
= 5001[ 1,005 1, 136(39,3-28,3)] =
= 39,81 m31s = 143,330 m
3
1h.
Func\ionarea orificiilor: 1, 2 la intro-
ducere, 3, 4 la evacuare;
L 1 + L2 = L3 + L4 = L; L 1 = L4 = 0,6 L;
L2 = L3 = 0,4 L
Temperatura medie a aerului interior,
t; = 112-(ta + tz1) = 0,5(39,3 + 33,3) =
= 36,3 C,p; = 1,105 kgl m3.
Presiunea dinamica a vantului,
v2p.J2 = 42. 1, 13612 = 9,088 Pa
Presiunea vantului :
pv1 = 0,59,088 = 4,544 Pa;
pv2 = -0,279,088 = -2,454 Pa;
Pv3 = -0,389,088 = -3, 453 Pa;
Pv4 = -0,42-9,088 = -3,8 17 Pa.
Presiunile conven\ionale la exteriorul
orificiilor:
pr = 4,544 Pa; p2 = -2,454 Pa;
p3 = 0,909-9,81(1.136- 1, 105) = -3,653 Pa;
p4 = -3,817-9,81(1.136-1, 105) = -8,379 Pa;
Presiunea interioara px trebuie sa in-
deplineasca urmatoarele condi\ii :
Px > -3,653, respectiv, Px > -8,379;
Px < +4,544, respectiv, Px < -2,454,
deci -3,653 < Px < -2,454.
Se alege, de exemplu, Px = -3, 0 Pa.
Diferen\ele reale de presiune in fa\a
orificiilor:
D.p I = p 1 - Px = 4,544-(-3,0) = 7,544 Pa;
6 p2 = p2 -px = 2,454+3,0 = 0,546 Pa;
6p3 = Px - p3 = -3,0+3,653 = 0,653 Pa;
6p4 = px - P4 = -3,0+8,379 = 5,379 Pa.
Suprafe\ele orificiilor (rela\ia 6. 1.9) de
introducere si evacuare:
A,= L,

__ 0,639, 81 =
1150
m
2
0,57 2 7,544/ 1,136 '
A2 = 0,4 39,81 = 24 49m2
o,57b o,546/ 1.135
A
3
= 0,4 -39,81 =
2020
m2
0,725h 0,653/ 1,105 '
. .
: Luminatorul LOI - a este simetric,
; astfel ca suprafe\ele de evacuare, pe
ambele laturi , sunt egale. Suprafe\ele
A3 si A4 se adopta egale modificandu-
se, in mica masura, reparti\ia debitelor
L3 si L4, respectiv, L3 = 0,38-L, iar
L4 = 0,62-L.
Coeficientul de debit 0,725 pentru A3
si A4 s-a determinat pe baza coeficien-
; tului de rezisten\a locala = 1,9 (tab.
j 6. 1.2) pe baza relatiei = 11{f, = 0, 725.
: b. Se neglijeaza actiunea vantului:
! Presiunile conven\ionale devin:
: P 1 = p2 = O; p3 = P4 = - gh{pe - p;) =
: = -9,81 15 (1,136-1,105)= -0,465 Pa
Presiunea px este cuprinsa intre
-0,465 si O; se alege Px = -0,20 Pa.
. Diferentele reale de presiune in fata
! orificiilor: . .
. !ipr = 6p2 = p1-px = 0 - (-0,20) = 0,20 Pa
l 6p3 = 6p4 = Px-P3 = -0,20 - (-0,465) =
! = 0,265 Pa.
Suprafe\ele necesare, considerand o
reparti\ie egala:
A1 = AF--;:: 0=, 5== L=
jl1 2t1p,/pe
0,5 39,81 =
58 85
m2
0,57.,)2- 0,2/1,136 '
A
3
= A
4
= 0,5 -39,81
0,725.,)2 0,265i 1.105
= 39,64m
2
Daca s-ar fi adoptat, si pentru A3, A4
dispozitive cu acelasi coeficient de de-
bit suprafe\ele necesare ar fi fost sen-
sibil egale.
c. Verificarea cu metoda aproximativa
(conform 6. 1.5)
6 TIT1 = (39,3 - 28,3)1(273 + 28,3) =
I
= 111301,3 = 0,0365
Pentru 6 TIT1 = 0,0365 si H = 15 m
I
rezulta din figura 6. 1.8 viteza
w2 = 1,01 mis. Corespunzator coefici-
entului de debit , = 0,57 rezulta
I .; 1 = 11,ir = 110.57
2
= 3,07;
admi\and A, = A2 si .;1 = .;2 = 3, se de-
1
. termina coeficientul de corectie Co = 0,93
(parlea dreapta a graficulut din f1gura

= 33,3 + 0,40 (16,5-1,5) = 39,3 C.
Debitul de aer pentru ventilare,
A, = 0,6 39,81 =
10
.
56
m2
0,725 2 5,379/ 1,105
6
4
1 -
0,8
0.6
0,4
0,2
w;=Jgh: Trr1 / s [
co =\ 4
w
2
=c
0
w;
3
2
0,8
0,6
0,4
0, 2
2
' 1 ' . ' 0, 1
4 6 8 10 0,2 0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 2 4 6 8 10
j TfT
1
(A2/Av
Fig. 6.1.8. Nomograma pentru determinarea vitezei de evacuare
a aerului prin luminator - deflectoare.

I
I
i
I ______ .._ ____ _
2
;J, ':,, ,1 1 1 , ,, u,, 77771
Fig. 6.1.9. Schema de calcul:
1, 2 - orifici i de introducere;
3, 4 - ori fi cii de evecuare.
- - -
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala
6.1.8 pentru A2IA 1 = 1 si 1 = 2 = 3) $i
vit e1a w2= Caw? = 0, 93 1,01 = 0,9'1 mis.
Sectiunea total a la evacuare este
A1 + A.1 = Uw2 = 39,8110,57 0,94 =
= 74,3 m2,
ceea ce reprezinta aproximativ dublul
sectiunii de mai sus.
A1, A.1 = 39,64 m2. Eroarea facuta
prin aplicarea metodei aproximative
este de circa:
(39,64 2 - 74,3)/(39,642) 100% = -6,3 %
d. Utilizarea luminatoarelor tipizate
La luminatoarel e tipi zate (tab. 6. 1.2 $i
fig. 6.1.3, 6.1.4) debitul de aer evacuat
pe 1 m este dat in functie de diferenta
de presiune existenta in deschiderea
(a) de ie$ire din luminator. Conside-
rand, in cazul exemplului dat , deschi -
derea de ie$ire din luminator la o inal-
\ime fa\a de pardoseala, h = 14 m, se 1
recalcul eaza diferenta de presiune (in
1
absenta vantului):
p = -h{pe - p1) =
= - 14(1, 136 - 1,105) = -0,434 Pa.
Se pastreaza Px = -0,20
tip= Px - P =
= -0,20 - (-0,434) = 0,234 Pa.
Pentru luminatorul LOI -a/36 $i o
diferen\a de presiune de 0,234 Pa
(curba 1 din fig. 6. 1.4) rezul ta un debit
de aer Lo = 2940 m
3
1h ; luminatorul
avand 6 m lungime debitul evacuat I
este L 1 = 6-2940 = 17640 m
3
1h lumina- I
tor. Pentru evacuarea intregului debit
de aer sunt necesare:
n = UL1 =
= 143330117640 = 8 luminatoare
Exemplul de ca/cul 7
Ha/a cu 4 deschideri
Se determina sec\iunile deschiderilor
de introducere $i evacuare pentru ven-
t ilarea naturala organizata, in perioada
de vara, a halei din figura 6.1.10, in ab-
senta vantului , cunoscandu-se urma-
toarele date: caldura perceptibi la in ex-
ces in cele 4 deschideri
01 = 350 kW, 011 = 50 kW,
Off/ = 100 kW, Otv = 400 kW;
temperatura exterioara, te = 28,3 cc
(Pe = 1, 136 kgl m
3
), temperaturile in
zonele de lucru, fzt 1. 1v= fe + 5 = 33,3 cc,
fzt 11, Ill ::; 33 C; coefici entii de debit ,
1 = ,U6 = 0,55, ; 1 = s = pg = 0,63,
2 = Jl 3 = 4 = /I S = 0,60;
gradientii de temperatura
{31 = {31v = 0,58 Ki m.
Rezolvare
Temperatura aerului evacuat,
la f = la/\' = 33,3 + 110,5 = 38,8 C.
Schema propusa de functionare a
orificiilor: 1, 3, 4, 6 la introducere; 2, 5
la evacuare; 9 - introducere din sectia
II in I; 8 - idem, din II in Il l; 7 - idem,
din Ill in IV. Bilanturi le de aer:
L2 = L 1 + Lg; L1 = Ls + Lg; Ls = L6 + Lr;
L 1 + L3 + LB = L2 + Ls
pu .
!Jprx =Pr - p , = - --
2 ; A ; '
_ _ pu L .
!Jprz - Pr - p, - - - - ,
2
p,,, L; .
!Jp",. =P: - p ,,.=--. [Pa]
211; A ;
ti p 1 = -px; ti p2 = Px + gh-(pe - p;);
ti p3 = -gh(pe - pu) - py;
tip4 = -gh-(pe - pm) - pz;
tips = Pw + gh(pe - p1v);
tip5 = -pw [Pa]
Debitele de aer pentru sectii le II si Ill
se pot determina pe baza conditiei im-
puse ca temperatura in zona de lucru
lzt 11. m::; 33 "cc.
011 = L3 Gp pe( tz1 11 - le)
L1 = 011 I Gp pe-( fzt - le) =
= 5011,005 1, 136(33-38,3).
L3 = 9,32 m
3
/s = 33545 m
3
1h. Aces!
aer se va deplasa, i n cea mai mare
parte, spre sec\ia calda I, de exemplu:
90 %. in felul acesta se pot determina:
Lg = 0,9L3 = 0,99,32 = 8,39 m31s =
= 30200 m
3
/h;
Ls= 0, 1b = 0, 19,32 =
= 0,932 m
3
1s = 3345 m31h.
Temperatura medie in sectii le II $i Ill ;
t, If. Ill = 0,5(28,3 + 33) = 30,65 C;
p11 = pm = 1, 130 kg/m
3
.
L4 = 0111/ Gppe{ fzt Ill - fe) =
= 10011,005 1, 136-(33-28,3) =
= 18,64 m
3
/s = 67090 m
3
/h
L1 = L4 + Ls=
= 18,64 + 0,932 =
= 19,572 m
3
1s = 70460 m3/h.
Ariile dintre sectii sunt cunoscute din
procesul tehnologic;
presupunem A1 = 100 m
2
; As= 12 m2;
Ag = 40 m
2
;
Diferen\ele de presiune sunt:
ti pyx = 1, 139,322/20,63240
2
=
= 0,077 Pa;
tipyz = 1, 130,932
2
12 0,63
2
12
2
=
= 0,0092 1 Pa;
lipzw = 1,1319,572
2
120,63
2
100
2
=
= 0,0545 Pa.
Temperatura aerului amestecat
(L 1 + Lg) in zona de lucru a secti ei I
este 33,3 cc. temperatura de evacuare,
Ta 1 = 33,3 + 100,5 = 38,3 C $i tem-
peratura medie a aerului interior,
t ,, = 0,5 (33,3 + 38,3) = 35,8 cc;
p1 = 1, 107 kgl m
3
. Similar, se obtin
pentru sectia IV:
la IV = 38,3 cc; I; IV = 35,8 cC;
p1v= 1, 107 kg/ m3
Se pot scrie presiuni le conven\ionale
la fetele exterioare ale orificii lor:
pe1 = 0;
pe2 = -9,8 1 11(1,136 - 1,107) = -3,13;
. Pe3 = -9,8111( 1,136 - 1,130) = -0,65;
' Pe4 = -9,81 11(1,136 - 1,130) = -0,65;
pes = -9,8 111(1, 136 - 1, 107) = -3, 13;
: Pe6 = 0
I $i, respectiv, diferentele de presiune:
I tip1 = -px;
I tip2 = Px + 3, 13;
; tip3 = -0,65 - py;
' tip4 = -0,65 - pz;
I tips= pw + 3,13;
' tip6 = -pw
.
1
Presiunea Px trebuie sa indeplineas-
ca cele doua conditii:
! Px < p1;
I Px > p2 deci -3, 13 < Px < 0.
I
I Alegand px = -2,0 rezulta pe rand:
py = Px + tipyx = -2 + 0,077 = - 1,923;
Pz = Pr - tipyz = - 1,923 - 0,0092 1 =
= - 1,9322 1.
Pw = Pz - tipzw = -1,9322 1 - 0,0545 =
= -1,9867 1.
Se verifica $i celelalte conditii:
Px < PY < Pe3;
1
-2 < py = - 1,923 < -0,65;
Pw < Pz < Pe4;
: -1,98671 < Pz = - 1,93221 < -0,65
I PeS < Pw < Pe6:
! Pw < Pz:
. -3,13 < Px = - 1,9867 1 < O;
I
Pw < - 1,93221.
, Pentru realizarea conditii lor de presi-
une se poate ac\iona asupra suprafe-
1
. \elor trecere a aerul ui intre diferitele
sec\ii. In functie de marimea degajarilor
de caldura ale secti ilor se pot adopta
$i alte scheme func\ionale privind re-
parti zarea orificiilor pentru a lucra la in-
troducere sau la evacuare.
Debitele de aer pentru celelalte orificii:
L = Lz + Ls = 01 + 01v I Gppt (la - lz1) =
= (350+400)11,0051,107
(38,3-33,3) =134,8 m3/s;
L 1 + LB = (L2 + Ls ) - (LT + Lg ) =
= 134,8 - (19,572 + 8,39) =
= 106,84 m
3
1s.
Considerand repartitia egala intre
orificiile de introducere, rezulta:
L 1 = LB = 53,42 m
3
1s;
L2 = Ls= 67,4 m
3
1s.
Suprafe\ele necesare:
53,42
A F L1
I Pe 0,55,/ 2 2,0/1,136
= 51,76m
2
Capitolul 6: Ventilarea industriala I. de ventilare climatizare
A
2
= L2 67,40
2'12i1{>2 1 p
1
0,60 2 1,13/1,107
=78,62 m
2
A
3
= G 9,32

I Pe 0,60,,) 2 1,273 / 1, 136

=10,37 m
2
A
4
= L4 _ L4
.,.}211p4 I Pe 0,60) 2 1,282/ 1,136
=20,68 m
2
As- Ls _ 67,4

5
--} 2!1[Js l prv 0,60 2 1,1433/ 1,107
= 78,16 m
2
A5= Ls Ls
6--/2L1p;I Pe 0,55) 2 1,987 /1, 136
=74,45 m
2
6.2. Instalafii
de ventilare locala
6.2.1 . Ventil are locala pri n
aspirare; tipuri constructi ve
Di spozitivele de ventilare locala utili -
zate pentru captarea nocivita\il or din
imediata apropi ere a locului de degaja-
re se pot clasifica in trei categorii : des-
chise, semiinchi se si inchi se.
6.2.1. 1 Dispozitive deschise
Cele mai frecvent fol osite sunt hotele
:;;i absorbtiile marginale.
6.2.1.1. 1 Hotele sunt dispozitive care
se amplaseaza, de regul a, deasupra
surselor de degajare, dar :;;i lateral sau
dedesubt, pentru captarea nocivita\ilor
care prezinta o forta ascensionala
importanta. in figura 6.2. 1 se prezinta
principalele tipuri de hote:
Hota clasica (fig. 6.2. 1a) care poat e
avea sec\iunea de aspirati e circulara,
patrata sau dreptunghiulara, i n funct ie
de forma sursei de degajare. Pentru o
aspira\i e cat mai efi cienta, distanta y
de amplasare fata de sursa trebuie sa
fie cat mai mica :;;i sa depaseasca pe-
rimetral sursa cu (0,3 . .. 0,4) y. De ase-
menea, pentru a se asigura unifor-
mitatea campului de viteza in sectiuni le
de aspira\ie, est e recomandabil sa se
prevada un ,,sort" la partea sa inferi oara
cu o inaltime de (0, 1 . .. 0,2) y, iar unghiul
a sa fi e mai mic sau egal cu 60.
Hota de perete (fi g. 6.2.1 b) - avan-
tajoasa prin limi tarea spectrului de as-
pirati e si di minuarea influentei curen\ilor
de aer din i ncapere pri vi nd imprastierea
noxelor degajate. Pentru multe uti laje si
cuptoare, peretele reprezinta chiar una
din fetele laterale ale acestora.
Hota multicomparti mentata (fig.
6.2.1 c) este indicata i n cazul surselor
cu lungime mare, insa fiecare compar-
timent trebui e prevazut cu evacuare in-
dividuala.
Hota cu aspi ra\ ie centrala :;;i
periferi ca (fig. 6.2. 1d) sau cu aspirati e
numai periferi ca (fig. 6.2. 1e) sunt indi-
cate pentru limitarea debitului de aer
aspirat si pentru cazuri le cand se lu-
creaza cu piese de dimensiuni diferite
sau cand suprafata pl anului de degaja-
re a noxelor vari aza in timp.
Hota rabatabila (fi g. 6.2. 1f) permite
atat miq orarea distantei de amplasare
fata de sursa, dar :;;i manipularea ma-
teri alelor, pi eselor etc. cu ajutorul unor
grinzi monorai, caz in care hota, prin
di spozitivul de la partea superi oara, se
rabat eaza cu 90 .
Hota telescopica (fig. 6. 2. 1g) asigu-
ra 0 functionare efi cienta permitand
mi c5orarea momentana a dist antei
di ntre planul de aspirare si planul sur-
sei in functie de natura operatiilor teh-
nologice necesare.
Hota cu acumulare (fig. 6.2. 1h), in-
dicata in cazul degajarilor cu caracter
intermitent, permite captarea lor mo-
mentana :;;i evacuarea lor intr-un inter-
, , ,
"'
val mai mare de limp.
De rnulte ori, distanta y dintre planul
hotei :;;i sursa este impusa din conditia
de acces sau demontare periodi ca a
! unor piese, mai ales in cazul unor pro-
cese cu flux continuu, moti v pentru
care este indicat , pentru astfel de ca-
zuri , sa se prevada, la periferi a hotelor,
dispozitive culisabile sub forma unor
ferestre ghilotina, rul ouri etc. (fi g. 6.2. 1
j, k) care pot contribui in mare rnasura
!
la cresterea efi cientei in functi onare.
I Materialele din care se confectionea-
1
za hotele depind, i n principal, de ca-
racterul agresiv si temperatura degaja-
1
, ril or respecti ve, la care se adauga, de
mul te ori, cerinte esteti ce si criterii
economice. Pot fi confecti onate din ta-
bl a neagra tratata sau protejata cores-
punzator, tabla zincata, din inox, rnase
plastice, sti cla etc.
in functionarea hotelor pot aparea :;;i
doua inconveniente. La captarea unor
gaze foarte calde, ele devin surse radi -
ante care pot deranja activitatea celor
din jur si, destul de frecvent, la evacu-
area prin tiraj natural, din cauza racirii
c
I'. I\\
d
/ '
\
I
e
\ /

A

n
g
.I
i
I I

I
h
:
i 3
' . . I() ...____/
detaliuA
k
Fi g. 6.2. 1. Tipuri construct i ve de hote:
a - c/asica; b - de perete; c - mul ticompartimentata; d - cu absorbtie centrala
:;;i periferica; e - cu absorb/ie periferica; f - rabatabila; g - telescopica; h - cu
acumulare; i - cu perefi laterali; j - cu fereastra ghilotina; k - cu rulouri;
1 - perete hota; 2 - jgheab colector condensat ; 3 - conducta evacuare
condensat.
I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 6: Ventilarea industriala
peretil or hotei, apare fenomenul de
condensat superficial. Ambel e aspecte
neplacute pot fi evitate prin masuri de
izolare termica, in ultimul caz punandu-
se condi ti a ca temperatura superfi ciala
a hotei, pe partea expusa la conden-
sare, sa fi e mai mare cu eel putin 1 C
fa\a de temperatura punctului de roua
a aerului din care provi ne condensatul,
luandu-se $i masuri suplimentare pen-
tru col ectarea $i evacuarea lui, cum se
indica in fi gura 6.2. 1, detaliul A.
6.2. 1.1.2 Aspiratii marginale se folo-
sesc pentru captarea fluxuril or de no-
civita\i ce se degaja de la suprafa\a
bailor industri ale care apar cu mare
frecventa, in diverse ramuri industri ale,
pentru procese de spalare, decapare,
degresare, grunduire, vopsire prin scu-
fundare sau pentru di verse tratamente
termi ce de suprafata ca: zi ncare, ni-
chelare, cromare, cadmi ere, brunare
etc.
Di spozitivele de aspirare marginal a
folosite sunt fantele cu inaltimi intre 50
'
$i 250 mm care trebuie sa asigure un
camp uniform de viteza in sectiunea de
evacuare. Pentru cele folosite in mod
uzual, forma $i dimensiunil e lor sunt in-
dicate in fi gura 6.2.2.
In functi e de latimea bail or 8, venti -
. '
!area lor se poate face cu dispoziti ve
amplasate pe o latura, (unilateral e - fig.
6. 2.3 a), aceasta in cazul cand
8 < 5 ... 600 mm, putandu-se folosi pina
la 8 = 800 mm, daca baia este ampla-
sata cu latura mare la un perete; pe
doua laturi opuse (fig. 6.2.3b, c,d) pen-
tru latimi B < 1000 mm; cu refulare pe
o latura $i evacuare pe latura opusa
(fig. 6.2.3 g, h) sau cu evacuare pe tot
conturul , i n cazul bail or cilindrice (aspi -
ratii inelare - fig. 6. 2.3 e, f) .
In cazul aspira\iilor bilaterale, pentru
cresterea efi cientei lor, s-au introdus
I

I
0.
I-
11
11 1
'
B
. [mm]
120
140
160
A
c
e
[mm]
50
80
100
b
[mm]
28
35
40
.
'
A
c
r
[mm]
25
40
50
fantele rabatabile (fi g. 6.2.3c) care,
dupa introducerea pieselor , se comuta
din pozi\i a desenata i ntrerupt i n poziti a
cu linie plina, mic$orandu-se suprafata
prin care se propaga fluxul de nocivi-
ta\i , aceasta devenind propor\ionala cu
8 ' si fantele intoarse (fi g. 6.2.3d) care
asigura o delimitare mai buna a spec-
trului de aspirare fata de fantele obi$-
nuite. ldeea este valabila $i pentru fan-
tele cu aspirati e inelara, unde cobora-
rea acestora de la marginea superi oara
' (fi g. 6.2.3e) i n pozitia ingropat contribu-
ie la imbunatatirea efi cientei, ceea ce
inseamna, practi c, un debit rnai mic de
aer evacuat pentru acelea$i condi\ii ale
baii .
.
'
6.2.1.2 Dispozitive semiinchise
Ni$ele de ventilare sunt practic mese
de lucru, inchise pe trei laturi, prevazu-
te cu un spa\iu de acces $i de lucru la
partea frontala, mentinut, de regul a,
deschi s in timpul func\ionarii .

In figura 6. 2. 4 se prezinta cateva ti -

puri care difera dupa modul de organi-
zare a deplasarii aerului in interi orul lor,
o importan\a deosebita acordandu-se
locului de amplasare a orifi ciului de
evacuare, lucru dictat de densitatea '
noxelor degajate in raport cu cea a ae-
rului interi or.
De la vari antele de baza s-au dezvol-
tat o seri e de variante specifice diver-
selor domenii care prezinta $i alte par-
ticul arita\i privind aerodinamica curgerii
in interiorul lor, in unele cazuri fiind
prevazute $i cu posibilita\i pentru intro-
ducerea aerului in interior.
Ni :;;ele sunt de doua tipuri : de labo-
rator sau industriale. Pot fi confectio-
nate din diverse material e: tabla nea-
gra, tabl a zincata, inox, mase plasti ce,
sti cla, polistiren armat cu fibre din
sticl a etc. - in functi e de natura, tern-
H
[mm]
500
500
500
I B I
H1
[mm]
100
150
150
.

I
.
A
[mm]
500
600
700
800
500
600
700
800
500
600
700
b
mf
,,;;;====.!I.
(/.... r

l
c
[mm]
390
470
595
625
420
505
590
670
420
505
590
670
1,0
1,4
1, 7
Fig. 6.2.2. Forma ~ dimensiunile fantelor de aspirafie marginala.
peratura :;;i gradul de agresivitate chi -
mica a noxelor captate.
6.2. 1.3 Dispozitive inchise
Carcasele reprezinta di spoziti ve op-
time de ventilare locala, asigurand cele
mai putine scapari de noxe in interiorul
incaperi lor.
Adoptarea lor este recomandabila ori
de cate ori procesele tehnologice permit
acest lucru si, in mod deosebit, in cazul
degajarii unor nocivita\i foarte toxice.

In figura 6.2.5 se indi ca doua
exemple de carcase .

a - In cazul bailor pentru eloxarea

benzil or din aluminiu, carcasa imbraca
complet baia; aerul folosit pentru an-
trenarea nocivita\ilor este preluat prin
portiunil e de intrare $i, respecti v, de ie-
sire a benzil or.

b - In cazul cuptoarelor electri ce cu

arc, carcasa, montata la partea superi -
oara a acestuia, este de tip hota inchisa
fiind prevazuta cu $1ituri laterale care,
impreuna cu rosturil e de la partea supe-
rioara pe unde culiseaza electrozii , asi-
gura accesul debitului de aer necesar.
Problemele care se pun la proiecta-
rea lor constau in:
- stabilirea locului, numarului $i su-
prafe\ei necesare a orificiilor pentru
accesul aerului interi or, astfel incat sa
se asigure o antrenare cat mai efi cienta
a noxelor degajate :;;i sa se evite aglo-
merarea lor intr-o zona oarecare a uti -
lajului sau carcasei;
- necesitatea, de multe ori , a racirii
fluxului de noxe degajate, la tempera-
turi care sa permita utilizarea de mate-
rial e obi $nuite pentru reteaua de cana-
1 le pentru evacuare;
- asi gurarea unei anumite stari de
depresiune (mai rar de suprapresiune)
in interi orul utilajului .
6.2.2. Ventilare locala
prin refulare
6.2.2. 1 Du:;uri de aer
Sunt instalatii de ventilare locala prin
care se realizeaza jeturi de aer concen-
trate, indreptate asupra muncitorilor
care lucreaza in apropierea surselor cal-
de, radiante, cu scopul de a facilita
schimbul de caldura al omului cu mediul
.
ambi ant pentru diminuarea supraso-
licitarii sistemului termoregulator uman.
Prin intermediul lor se intensifica schim-
bul de caldura convecti v, prin marirea
vitezei de circulati e a aerului i n jurul
corpului $i prin scaderea locala a tem-
peraturii acestuia, compensand, in a-
ces! tel, reducerea schimbului de caldu-
ra radiant al oamenilor i n apropierea
acestor surse.
Du$uril e de aer pot fi individuale sau
colecti ve, fi xe sau mobile, putand func-
tiona numai cu aer recirculat, caz in

'
"
'
100
Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii de ventilare si climatizare
care se actioneaza numai asupra vite-
zei, sau - daca se pulverizeaza $i apa
in curentul de aer - partial si asupra
ternperaturii, mergandu-se pana la tra-
tarea partiala sau totala a aerului refu-
lat local.
La du$urile colective, o atentie deo-
sebita se acorda gurilor de aer care, in
varianta optima, sunt prevazute cu ar-
ticulatii $i jaluzele mobile, reglabile si-
multan, care sa permita modificarea di-
rectiei jetului in plan orizontal $i verti -
cal, caz in care se asigura eficienta op-
tima in functionarea acestor instalatii .

Conform prescriptiilor de protectie a
muncii, astfel de instalatii se adopta
cand densitatea fluxului termic radiant
al surselor, corelat cu durata de expu-
nere a muncitorilor, depa$esc urma-
toarele limite:
Densitatea fluxului
termic radiant
q, [W/ m
2
]
Durata de
expunere, r
-
700 1400 2100
4 min 50 s 20 s
In figura 6.2.6 sunt prezentate princi -
palele doua tipuri de du$uri de aer, cu
precizarea ca vehicularea aerului se
poate face cu ventilatoare axiale sau
centrifugale (radiale).
Prescriptii pentru parametrii de
calcul ai du$ului de aer
Dimensionarea orificii lor $i a celorlal -
te elemente componente ale acestor
instalatii sunt exemplificate la 9.7,
singurele elemente specifice referindu-
se la parametrii aerului refulat .
Limitele minime $i maxime ale tem-
peraturii $i vitezei pentru dU$Uril e de
aer, conform prescriptiilor din normele
generale de protectie a muncii sunt in-
dicate in tabelul 6.2. 1.
Efortul fi zic depus se apreciaza indi-
rect, pe baza degajarii totale de Caldu- I
ra a unei persoane [W/ persoana], de- I
tern1inata in baza unei metodologii
speciale, conform careia se stabilesc
categoriile de munca din tabelul 6.2.2.
Se recomanda asigurarea posibilita\i-
lor la gurile de refulare adoptate de mo-
dificare a directiei jetului refulat $i, in
special, a vitezei in limitele 0,5 ... 3,0 mis.
-
In toate cazurile umiditatea aerului
refulat se limiteaza la maximum 60 %.
6.2.2.2 Perdele de aer
Asigura refularea unor jeturi de aer
plane sau sub forma de panze, care se
utilizeaza in domeniul industri al si civil
in urmatoarele scopuri:
- ca mijloace de protectie la usil e ha-
lelor industri ale - destinate accesului
auto si cale ferata sau usile cladirilor

civi le cu deschidere frecventa - si la
golurile tehnologi ce prin care se face
introducerea, in secti i, in flux continuu

sau periodic, a material elor; perdelele

de aer impi edica patrunderea aerului
rece in situatia de iarna, la deschiderea
frecventa a acestora si, chiar, in situatia
de vara impiedica patrunderea aerului
cald in halele climatizate sau in depozi-
tele frigorifice;
- ca posibilitati de izolare a unor sur-
se de degajari nocive sau a unor por-
tiuni de hala opunandu-se propagarii
nocivitatilor in restul spa\iului;
- in sistemele de ventilare locala prin
refulare - aspirare pentru izolarea unor
spa\ii tehnologice, cum ar fi tunelurile
sau cabinele de vopsire, cuvele pentru
topirea unor materiale etc.
Tipuri constructive
Dupa temperatura aerului refulat, pot
fi cu aer cald, recirculat sau cu aer ex-
terior, primul tip utilizandu-se numai
~ -
-
""'\
-
-
-
-
-
-
-
-
i
I
B x: 600 (800)
'i
a
"'--..
"'-"\- -
-
/ - ;--
'
'
/
' /
i
'-
I
B .; 1000
I
b
' - - . c - -
'
'
-
-
/
- ( ...
\
'
~ - -
- ~
' ...__.,-<. -
-
- -
-
-
,I

B'
'
'
B
I
' ~ I
c
/
- ____,.,
~ ... -
-
- -
- - ... _____
- - (_
'
- -
_J --
-
'
B
'
I I
d

pentru cladiri social -cultural e.
Pot fi echipate cu ventilatoare centri-
fugale sau axiale, ultimele devenind
prioritare in prezent deoarece, pentru
aceleasi caracteristici func\ionale (debit
$i presiune), inglobeaza o cantitate mai
mica de rnetal, necesita un spa\iu re-
dus de pozare, iar montarea este mai
simpla.

Dupa locul de amplasare a dispoziti-

velor de refulare prin care se reali zea-
za, perdelele de aer pot fi:
- unilateral e, folosite pentru latimi ale
golurilor pe care le protejeaza, mai
mici de 2 m.;
- bilaterale, cu dispozitive montate pe
ambele laturi, pentru latimi ale U$ilor
mai mari de 2 m, solutie frecvent
folosita si cu mare eficienta;

--
--r
_. _,
~ -
-
r====-
=-
D D
~ r
e f
- - - -
- - - - -
-
- -
- - -
- - -
-
- . - - - - ...
- _.......-_ - - - - - - - -
-
- .-
-
'
'
I
B > 1000 mm
I
g
r- -
-
- -
-
~
-- --
-
- -
- -
.
-
(0
' (d
+--
I
- ,
+--
.
-
uf
"
-
- : :;o
.
-<-
I I -
~
L
-
'
-
-<-
-
- ~ :;o -
+--
-
- - - -
-
- - .. ..... c
- :;o
"

- +--
-
- :;o
I I
-
- .. - .....
-
c
-
.
-
-
c
+--
-
. '";,
- c
+--
- - '
-
- '
-
+--
-
c
I

< ~
-
- II
..... - A
v -
I
fAj
h
Fig. 6.2.3. Aspiratii marginale:
a - unilaterale obi!',>nuite; b - bilaterale
obi!',>nuite; c - bilaterale rabatabile;
d - bilaterale intoarse; e - inelare la
partea superioara; f - inelare
ingropate; g - cu refulare plana pe o
latura si evacuare pe cealalta;
h - cu refulare cu doze pe o /atura $i
evacuare pe cealalta.
I
I

I
I
I
I

I. lnstalatii de ventilare si climatizare

. '
Capitolul 6: Ventilarea industriala
- cu refulare la partea inferioara sau
superioara, folosite mai mult intre di -
versele incaperi interioare. cu tempe-
raturi vizibi l diferite sau si la exterior,
cand nu se pot monta alte tipuri ;
- cu refulare pe o latura $i evacuare pe
latura opusa, folosita la exterior dar,
mai ales, intre diversele zone interi -
oare.
In figura 6.2.7 se prezinta cateva ti -
puri de perdele de aer bilateral e, alca- '
tuite din: priza de aer , di stribuitor tip
pana te$ita, $lit plan paralel cu pereti
despartitori , ventilator centrifugal sau
axial.
+
a b
t
in fi gura 6.2.?a, priza de aer, ventila-
torul centrifugal $i di stribuitorul sunt
montate in exterior, si ngura legatura
subterana fiind cea dintre ventilator $i
di stribuitor. Montarea este inestetica,
greu de protejat impotriva intemperiilor
$i, ca urmare. utilizata in locuri fara
pretentii deosebite.
Schema din figura 6.2.?b, prin mon-
tarea subterana a ventilatoarelor $i ca-
nalelor, elimina inconvenientele solutiei
anterioare. Prezinta $i avantajul utilizarii
unui singur ventilator atenuand investi-
!iile montarii subterane. Sub aceasta
forma s-a utilizat :?i in varianta cu aer
~
c
t
d
I
l"'f ../
-
1.., \
I
Fig. 6.2.4. N i ~ e de venti lare:
- masa de lucru; 2 - corp ni :?a; 3 - perete despartitor; 4 - fereastra ghilotina;
5 - orificiu aspirare sus; 6 - orificiu aspirare jos; 7 - orificiu aspirare
suplimentar; 8 - racorduri fluide tehnologice (apa, gaze, aer comprimat etc.).
a b
Fi g. 6.2.5. Carcase:
a - pentru linii de tratament termic; b - pentru cuptoare electrice cu arc.
cald. disparand ri scul de inghe\ al ba-
teri ei. Pri za de aer se poate monta in
spa\iul verde sau la perete, caz in care
este necesar un canal subteran pana la
cuva centralei.
in figura 6.2.?c, ventilatoarele $i di s-
tribuitoarele sunt montate in interi or $i
numai pri za $i canalul acesteia sunt
montate in exterior. Pr in intoarcerea
distribuitoarelor cu latura mare in sus
$i pozarea ventilatoarelor in pozitiil e de
montare 3 sau 12 (cu refularea in sus)
se elimina montarea subterana care
pune unele probleme in zona inferioara
a U$ilor. Montarea, acceptata ca este-
tica exterioara, prezinta unele inconve-
niente care nu pot fi neglijate: pericolul
de condensare pe fa\a interioara a ele-
mentelor instalati ei; este impiedicata
comanda clasica $i eficienta de pornire
a acestor instalatii, in sensul ca nu se
mai poate porni la inceput instalatia $i
dupa 15 ... 30 secunde, cand s-a ajuns
la starea de regim, sa se deschida $i
U$3 de acces; montarea $1itului de re-
fulare la 40 ... 50 cm retras fata de mar-
ginea superioara a peretelui, afecteaza
mult eficienta instalatiei.
in figura 6.2.?d apar ventilatoarele a-
xiale, cu dimensiuni comparabile cu ale
tubulaturii , ceea ce simplifica mult
montarea $i permite mascarea lui cu
un portic care nu are numai rol estetic,
ci imbunatate:?te $i eficienta instalatiei ,
prin delimitarea locala a spectrului
curgerii .
Caracteristic schemelor anali zate $i
variantelor clasice de executie a
acestor instalatii este distribuitorul tip
pana te:?ita prezentat in figura 6.2.8,
pentru dimensiunea nominala de
4.000 mm, alcatuit din corpul distribu-
itorului, de sectiune trapezoidala, cu la-
tura mare de la partea de intrare a ae-
rului rezultata din viteza adoptata pen-
tru circulatia aerului, iar latura opusa
considerata 1/5 ... 1/4 din aceasta; $1itul
fantei tip plan paralel cu grosimea de
50 ... 250 mm prevazut cu pereti des-
partitori .
in figura 6.2.9 se prezinta o instalatie
pentru perdel e de aer, de constructie
modulata, echipata cu fante de con-
tractie.
Cercetarile experi mentale efectuate
in Laboratorul de instalatii, Facultatea
I de lnstalatii -Bucure:;;ti au aratat ca fan-
tele tip pana te:;;i ta, in absenta peretilor
despartitori, nu asigura uniformitatea
campului de viteze in sectiunea de re-
fulare, iar, in prezenta lor, aceasta uni -
formitate se obtine pe seama distruge-
rii miezului potential al jetului , ambele
aspecte fiind total nefavorabile in buna
functionare a acestor instalatii. Pentru
eliminarea acestor defici ente au fost
concepute distribuitoare echipate cu
' fante axiale de contractie (figura

-
'

102 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii de ventilare si climatizare

6.2.10) sau cu fante de refulare curbate
care asigura jetului refulat o directie de
50Q fata de axul distribuitorului. Con- J
structia acestor fante se poate face pe
baza figurii 6.2. 11 si tabelelor 6.2.3 si
6.2.4.
6.2.3. Ventilare locala
prin refulare ~ aspirare
6.2.3.1 Tipuri constructive
Sistemele se folosesc la: bai industri -
ale cu latimi mari, tuneluri de uscare,
cuve de electroliza si, in general, pen-
tru a asigura o miscare dirijata a aerului
intr-un spatiu delimitat sau nu geome-
tric, cu scopul de a impiedica propaga-
rea nocivita\ilor.
-
In figura 6.2. 12 se prezinta sistemul
cu refulare, pe o latura, $i evacuare, pe
latura opusa, folosit pentru bai industri-
ale cu latimi B > 1000 mm, dar la care
piesele sau elementele de sustinere a
acestora nu raman la suprafata deoa-
-
rece ar perturba jetul rezultat. lnaltimea
fantelor de aspiratie trebuie sa fie mult
mai mare decat grosimea jetului la dis-
1
tanta respectiva. Refularea se poate
face sub forma unui jet plan continuu,
fantele avand grosimea de 5 ... 15 mm.
Tn figura 6.2.13 unde este prezentata o
perspectiva, se observa ca, pentru a
nu se mari fanta de aspirare, in lateral,
fata de lungimea baii, s-au prevazut la
capetele acestora suprafetele triun-
ghiulare f (patrate si dreptunghiulare)
(fig. 6.2. 13) care, nu numai ca deli - '
miteaza curgerea dar diminueaza $i ac-
tiunea defavorabila a curenti lor de aer

orizontali, atenuand a$a zisele efecte
marginale.
6.2.3.2. Calculul bailor industriale cu
refulare pe o /atura ~ evacuare pe
-
latura opusa
Problemele specifice care se pun
constau in determinarea vitezei de re-
fulare vo si a debitului de aer corespun-
zator Lo, in conditiile in care grosimea
fantei Bo se alege in limitele
(0,005 ... 0,015) B, dar nu mai mica de
5 mm, pentru a se evita infundarea,
dar corelat si cu viteza vo pentru a nu
se depa5i valori de 12 .. . 15 m/s care ar
produce valuri la suprafata solutiei care
ar mari fluxul de noxe degajate. De
asemenea, este necesara determinarea
grosimii fantei de aspirare hra $i a de-
bitului de aer evacuat.
Metoda 1
Pentru obtinerea elementelor mentio-

nate (fig. 6.2. 12) in ipoteza ca viteza de
degajare a particulelor Vd este constan-
ta si neglijand efectul de limitare spa\i-
ala creat de oglinda lichidului din baie,
se folosesc relatiile de calcul pentru je-
tul liber si anume pentru:
- atenuarea vitezei ir1 axa jetului :
Tabelul 6.2.1. Limite minirne ?i rnaxime ale ternperaturii
?i vitezei pentru du?urile de aer
Nivelul radiatiei Degajarea de Limite minime Limite maxime

calorice [W/m2] caldura [Wipers.] Ii [QC) Vi [m/s] Ii [QC] Vi [m/s]
< 140 25,0 0,5 30,0 1,0
700
141 ... 200 23,0 0,5 28,0 1,0
201 ... 350 21,0 1,0 27,0 1,3
> 350 20,0 1,3 26,0 1,5
< 140 22,0 0,5 28,0 1,0
1400
141 ... 200 20,0 1,0 26,0 1,5
201 ... 350 18,0 1,5 25,0 2,0
> 350 17,0 2,0 24,0 2,5
< 140 20,0 1,0 25,0 1,5
2100
141 ... 200 18,0 1,5 24,0 2,0
201 ... 350 16,5 2,0 23,0 2,5
> 350 15,0 2,5 22,0 3,0
Tabelul 6.2.2. Degajarea de caldura in functie de intensitatea efortului fizic
deous in activitatea orofesionala
Cateaoria de munca. Activitati cu: Deaaiarea de caldura W/oers
caracter static
sezand sau in oicioare <140
efort fizic mic 141 ... 200
efort fizic miilociu 201 ... 350
efort fizic mare > 350
Tabelul 6.2.3 Construe ia fantelor sirnetriee ti . 6.2.11 a
Tip
A B c D E
Dim. mm
a 75 100 125 150 175
b 450 500 500 750 750
I 150 150 200 200 250
R 250 250 250 325 350
Tabelul 6.2.4 Construe ia fantelor la 50(fia. 6.2.11 b
Tip
A B c D
Dim. mm
a 75 100 125 150
b 450 500 500 750
I 1 115 115 115 -
-
12 105 40 30
-
R1 150 175 175 -
R2 300 700 700 -
10
90 90 90 -
1
I
,
I
I
I
/ v
~
I
I
I
' '
,//,,,,//,,/ , / , / / /
a b
Fig. 6.2.6. Du?uri de aer:
a - individua/e; b - co/ective;
1 - vas cu apa; 2 - articulatie; 3 - gura cu jaluzele.
E
175
750
-
-
-
-
-
2
F
200
850
275
375
F
200
850
-
-
-
-
-
,e? I
3
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala
(6.2. 1)
_ V , 0,347 _ 1,1
v - -- --
' - Vo - )a; +0,205 -- X
Yaa Bo
- grosimea jetului la o di stanta x de
sectiunea de reful are:
0
0
0
"
8,
B o B o Bo
(6.2.2)
- debitul antrenat de jet pana la
distanta x:
3500
L = !::.._ = 1,7 ax + 0, 205 = 0,54 I x
Lo Bo YB o
(62.3)
Se utili zeaza pentru simpl ificare rela-
tiile aproximative, care pentru latimi
mari ale bailor (B > 1 m) termenul
ax/Bo 0, 205, pentru x = B. Pentru
I
___ :
I !
- - 1
I
...._ ____ __ /
I
\
I Exterior
3
. Pl'
1
2
I I
' - -
I
...... _ ____ _,
/
0
0
0
"
Interior 1 1 . rr===n(

I 1
a ;
3500
,Q
l __ _J
I
I
'
R
illJJ
_______ L ____ _ I
I
3
--- -----+- ,
-------
1 I
I
2 I I 2
,df __
I
Exterior
Interior
b
Interior
d
Fig. 6.2.7. Solutii constructive pentru instalafii cu perdele de aer:
a - ventilatorul $i distribuitorul montate in exterior; b - ventilatorul montat in subteran; c - ventilatorul si distribuitorul
montate in interior; d - varianta folosind ventilator axial.
1 - distribuitor de aer; 2 - fanta de aer; 3 - ventilator radial ; 4 - ventilator axial.
Capitolul 6: Venti larea industrial a I. de ventilare climatizare
coeficientul structurii turbulente s-a
considerat a = 0, 1.
Din condi\ia ca parti cula din si t ua\ia
cea mai defavorabila sa intersecteze
planul fantei de aspirare, au rezultat re-
la\iile pentru:
- viteza de reful are:
'
vo "' 2,5c vu( B/ Bo)
112
[m/ s]
- debitul de aer refulat:
(6.2.4) I
Lo= LBo- vo [m3/s]
- inal\imea fantei de aspirare:
hra 2': Bd2 + 0,248 [m]
i
'
(6.2.5) I
I
(6.2.6) i
- debitul de aer evacuat: \
0,7(B/Bo)
112
Lo [m
3
/s] (6.2.7) 1
in rela\iil e de mai sus:
c este un coefi cient de corec\i e care I
tine seama de influen\a curen\il or de I
I
I
I
aer din incapere, prin care se majorea-
za, practi c, valoarea teoretica a vi tezei
cu 30-50 %; Vd = 0,003M, viteza de
degajare a parti cul ei [mis]; M = tt> - t,:
fb, t; - temperaturil e solu\iei din baie,
respectiv cea interi oara [
0
C); L - lungi-
mea baii [m] .
Metoda 2
Dupa aceasta metoda rezulta:
- viteza jetului in sec\iunea de refulare:

I
I
I [m/s]
I
(6.2.a) I
- debitul de aer reful at, rela\i a 6.2.5.
- debitul de aer antrenat pana la
locul de aspirare:
+ 0,41
I
[m
3
/s] (6.2.9) I
i n aceste rel atii , a = 0, 1 ... 0,2 este co-
eficientul structurii turbul ente; Vm - I
viteza medie in jet in dreptul sec\iunii I
de aspirare pentru care se recomanda :
valoril e: J
i
Temperatura
solu\iei din
baie [
0
C]
Viteza medie,
Vm [mis]
<20 21 .. .40 41 .. .70 71. .95 1
0,58 0,758 0,858 1,008
Debitul de aer evacuat se considera
eel rezultat din r ela\ia 6.2.9 pentru tem-
peraturi ale solu\i ei din baie mai mici
11
de 70 C. Pentru valori mai mari se
considera o majorare de 10 ... 25 %. I
lndicatii dupa
Recknagel - Sprenger - Sctramek
1
Precizaril e se refera la situa\ia in care I
refularea se face prin distribuitoare cu ,
duze, men\i onandu-se ca debitul de i
aer evacuat in acest caz ar reprezenta :
50 % din cazul absorb\ii lor bilaterale.
- Diametrul distribuitorului 0 = 25-50 mm;
diametrul duzelor, d = 4 ... 5 mm; pasul
dintre duze: p = 50 mm; presiunea
aerului: 1000 ... 2000 Pa.
Exemp/u/ de ca/cul 1
Se determina elementele unei insta-
lI)
,..._
0
"<ot
22 i1 006
4
11000
,..._
(J)
(')( i
I
I
I
lI)
N
co
(')
Fi g. 6.2.8. Dist ri buitor de aer
t i p pana
la\ii de ventilare locala prin refulare
(sub forma de jet plan) $i aspirare la o
baie industri ala cu dimensiunil e
BxL = 1000x3000 mm, $1iind ca tem-
peratura solu\i ei din baie este de 75 C
iar cea interioara de 15 C.
Pentru i nal\imea fantei de reful are Bo
se considera trei valori distinct e i n in-
tervalul recomandat
Bo = (0,005 ... 0,015) 8 , elementele ce-
rute fi ind calculate i n tabelul 6.2.3:
Din tabel se const ata urmatoarele:
- atat la reful are cat !?i la aspirare, de-
bitele sunt mai mari dupa metoda 1;
- tendin\a de vari a\ie a debitul ui de aer
aspirat in func\i e de inal\imea fantei
este inversa in cele doua metode;
- ambele metode conduc la cre!;) teri
importante ale debitului de aer rezul-
tat, odata cu marirea i nal\imii fantei,
de unde apare justifi cata indi ca\i a fo-
losirii unor inal\imi Bo cat mai mici.
in sfar!;>it, daca s-ar compara cu re-
zultatele de la aspira\ia bilaterala, ar re-
zulta ca debitele evacuate sunt mai
mi ci, situa\ie foarte avantajoasa iarna,
I deoarece se diminueaza necesarul de
! caldura pentru incalzirea aerului de
compensa\i e.
6.3. lnstalafii de descetare
6.3.1 . Probleme generale
- corpul fantei; 2 - perete posteri or; Cea\a apare, in special, in peri oada
3 - element de ghidare; I rece a anului, i n incaperil e cu degajari
4 - racord fanta. -
'----------- -------'
1
1mportante de vapori de apa (unele
6
5 .""
'
-
E
I
I
II
c>1
- -- ---- 2
c
2
I
""'-.:::::::__
Q)
a.
<ll

::i
i
0
0 1
u
-- - -- t-
E
I
""-.:::::::_ _
Inter ior hala
Fig. 6. 2.9. lnst alafie pentru perdele
de aer, de const ructie modulata,
echi pat a cu fante de cont ractie:
1 - u$3 gli santa;
2 - priza de aer;
3 - electromotor ventil are;
4 - burduf;
5 - corp fanta (difuzor) ;
6 - $lit fanta.
sec\ii din fabricile de textil e, de zahar,
de harti e, in pi scine etc.) $i conduce la
deteri orarea elementelor de construc\ii
(in special, cele exterioare) $i la crearea
unor condi \ii necorespunzatoare de
munca. lnstala\iile de desce\are au ro-
lul de a i mpiedica formarea ce\ii $i de
ig. 6.2.10. Fante axial e de cont raqie.
1 - corp dispozi ti v; 2 - fanta
1 de contrac\ie; 3 - racord circular.
I. lnstala!ii de ventilare ~ climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala
a inlatura condensarea vaporilor de
apa di n aerul incaperii pe suprafetele
interi oare reci; ele pot fi instalatii de
ventilare generala sau combinata (ven-
ti lare generala + locala}, asigurand in
acela$i li mp $i incalzirea incaperil or in
sezonul rece.
Tipuri de instalatii :
a - ventilare generala cu reful are la par-
tea inferi oara sau superi oara (cu/fara
corpuri de incalzire la nivelul plafonului ;
cu/fara dirijarea aerului spre zona de
lucru), cu reful are la partea inferi oara $i
superioara;
b - ventilare combinata cu evacuare lo-
cala + introducere generala sau evacu-
are locala !?i generala {la partea superi-
oara) $i introducere generala la partea
inferi oara.
ra, de existenta podurilor rulante etc.
Reducerea umiditatii relati ve a aeru-
lui interior poate fi reali zata prin mon-
tarea de suprafete incalzitoare (tevi, re-
gistre, serpentine) la partea superi oara
a incaperilor, prin reful area de aer cald
(30 ... 45 C) in zona plafonului, pr in ma-
rirea debi tului de aer !;i i prin mari rea
substantiala a gradului de izolare ter-
mica a plafonului .
La tratarea cazurilor expuse, in conti -
nuare, se fol osesc urmatoaele notatii :
Oi - sarcina termica a incaperii iarna
[kW] ; Gi - sarcina de umiditate [kg/s]
sau [kg/h] ; R, I, s. M, E - starile aerului
reful at (R), interi or in zona de lucru (1),
evacuat la partea superi oara (S}, ames-
tecat - in cazul recircularii - (M), $i ex-
teri or (E); ; = Q;/ Gi - directi a de modi -
fi care a starii aerului refulat (raza pro-
cesului) [kJ/kg] ; f3 = (x; - Xr)l (xs - Xr) -
coefi cientul de preluare a umiditatii ;
6.3.2. lnstalafii cu refularea
aerului jos sau sus _cu dirijare
spre partea inferioara a incaperii
Se cunosc:Q,, Gi, E, I; se determina
Ei = Q;/ G, ; se inscriu i n diagrama h- x
starile aerului E $i I; se duce prin I o
paralela la Ei care se intersecteaza cu
verticala punctului E rezultand R (fi g.
6.3. 1); se determina (prin interpolare)
valoarea coefi cientului f3 in functi e de Ei
$i raportul h/ H cu ajutorul tabelului
6.3. 1.
Starea finala a aerului evacuat S
(fig. 6.3. 1), care se gase!;>te pe paralela
la E1 dusa prin I. se determina calculand
Xs = x, + (x, - x,)/[3 $i care, de regula,
se gase$l e i n zona de ceata (sub curba
Sistemul eel mai indicat este eel cu
reful area aerului la partea inferioara (l a
1,50 .. .2 m deasupra pardoselii) $i eva-
cuarea celui viciat la partea superioara,
astfel ca deplasarea aerului de ventila-
re sa se faca in acela$i sens cu mi !;>ca-
rea naturala a vaporil or de apa. Si ste-
mul de ventilare tine seama in acela$i
timp de marimea $i amplasarea utilaje-
lor tehnologice, de deservirea acesto-
I
<p = 100 %). Scoaterea punctului S di n
zona de ceata se poate face prin ma-
rirea debitului de aer pentru ventilare,
I in care scop se alege, de exemplu,
<p = 90 % $i se intersecteaza cu dreap- h - inaltimea zonei de lucru, [m] ;
H - inaltimea la care se face evacuarea
aerului din incapere, [m] ; L- debitul de ,
aer pentru iarna [kg/h] ;
ta RS rezultand punctul S'. Noua sta-
rea a aerului interior in zona de lucru,
I', se determina calculand Xi' = Xr + f3
L = 1Q3 f3 G;/(x; - x,.) (6.3. 1)
Xi, Xr exprimati in [g/kg], iar Gi in [kg/h].
r, __ _
a b
Fig. 6.2.11 . Constructia fantelor de contractie:
a - fante axiale de contracti e; b - fante la 50.
Fig. 6.2.13. Ventilarea bailor industriale, cu refulare pe o latura
~ aspiratie pe latura opusa - perspectiva.
(xs - Xr). Daca parametrii punctului I'
corespund ca temperatura $i umiditate
cu cei prescri $i se calculeaza debitul
de aer:
L = 103 {3 G;/ (Xi' - Xr); (6.3.2)
daca nu, se alege o noua valoare pen-
tru umiditatea relati va (de exemplu
<p = 80 % ) $i se determina un nou
punct I' . Scoaterea punctului S de sub
curba de satura\ie se poate face $i prin
ridi carea temperaturii de reful are de la
tr la tr 1. De regula, temperatura aerului
din stare Ii nu se incadreaza in norme.
fiind prea ridi cata. Pentru mic!;>orarea
consumului energetic se recurge la re-
circularea aerului . Amestecarea aerului
exteri or E cu aerul interior S' sau S'1
(debitul de aer proaspat, adus din ex-
terior , se determina din condi\i a diluarii
C02 degajat de ocupanti . dar nu mai
putin de 10 % din debitul de aer pen-
lru ventilare) duce la situarea punctului
M sub curba de saturati e, motiv pentru
care se recurge, mai intai, la preincal-
zirea aerului exterior, pana in E', dupa
care se face amestecul rezultand
punctul M'. Pentru a avea o singura
y B
A
Fig. 6.2.12. Ventilarea bailor
industriale, cu refulare pe o latura
~ aspirafie pe cealalta.
Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii de ventilare si climatizare
incalzire se poate incalzi aerul exteri or
pana in R dupa care se face amestecul
rezultand direct R'. Noua stare a aeru-
lui interior din zona de $edere I" se
determina din condi\ia:
Xi" = Xr' = (3 (xs - xr) . Necesarul de cal-
dura pentru incalzirea aerului exterior,
Lp: Q = Lp (hr - he). (6.3.3)
6.3.3. lnstalaJii de descetare
cu reful area aerului in partea
inferioara ~ i suprafete
de i ncalzire i n zona pl afonul ui
Pentru scoaterea punctului S din
zona de cea\a se folose$1e caldura ce-
data de corpuri le de incalzire montate
in zona plafonului . he toe o incalzire, la
x=constant, din S pana in A (fig. 6.3.2).
Temperatura pana la care se va face
incalzirea aerului, ta, se determina din
conditia ca la plafon sa nu se produca
condensat. in acest scop se determina
temperatura superficiala interioara a
plafonului 8i din relatia:
i ~ fi - kpt (ti - feYa;
$i se traseaza in diagrama h - x. T em-
peratura punctului de roua al aerului
din stare A trebuie sa indeplineasca
condi\ia:
hA ~ 8; - 1 (6.3.4) I
Daca nu este indeplinita aceasta
conditie se imbunata\e;;te termoizolatia
plafonului. Temperatura aerului la pla-
fon este superioara cel ei din zona de
lucru, deci in loc de t; in relatia de mai
sus trebuie introdusa ta.
kpJ (fa - fe) = a; ( ta - 8;) (6.3.5)
Temperatura ta se alege prin incer-
cari. Alegand o temperatura ta se inter-
secteaza cu xs rezultand punctul A \
care se une$te cu R $i se cite$te
valoarea razei procesului t:'; > c,. Cre$-
terea direc\i ei de modifi care a starii ae-
rului s-a tacut pe seama caldurii dega-
jate de suprafe\ele de incal zire, Oct.
Din relajia t:'; = (Ot + OctYGi se deter-
mina necesarul de caldura ce trebui e
furnizat de suprafe\ele de incalzire:
Oct = t:'i G; - 0 ; (6.3.6)
in continuare se calculeaza noua va-
loare a coeficientului f3' in funcjie de t:' $i
h/H $i starea aerului din zona de lucru:
Xi' = Xr + {3' (Xs - Xr) (6.3.7)
lntersecjia dreptelor Xi' $i RA deter -
mina starea aerului interior, I', ai carui
parametri se compara cu cei recoman-
da\i . Daca temperatura t; este prea ri-
dicata, se alege o temperatura de refu-
lare mai mica fr, respectiv, un nou
punct R'. Se unesc R' $i A, se cite$te
t:i , se determina (3" $i x;, respectiv,
noua stare I" ale carei valori de tempe-
ratura $i umiditate se compara cu cele
recomandate.
Din considerente economice se re-
comanda recircularea aerului , proce-
dandu-se ca in cazul precedent
( 6.3.2). Temperatura aerului refulat,
tw, trebuie sa nu fie mai mica de
14 ... 15 C pentru a nu da na$1ere la
curen\i de aer reci , suparatori .
6.3.4. lnstalat ii de descetare
cu refularea aerului la partea
inferioara ~ i superioara
a i ncaperii
Datele initiate de calcul sunt cele din
exemplele anterioare. Se determina
temperatura aerului refulat la partea in-
ferioara fR 1 ducand prin I o paralela la
t:; pana intalne$1e verticala punctului E,
alegandu-se, in acela$i timp, $i tempe-
Tabelul 6.2.3. Elemente calcul ate i n exemplul de calcul 1
inal\imea fantei, Bo fml 0,005 0,010 0,01 5
..--
viteza de refulare, vo [mis] 8,91 6,3 5, 14
<ll
debitul de aer refulat, Lo [m
3
1sl 0, 134 0, 189 0,231
'D
.8 debitul de aer aspirat, Lev [m
3
/s] 1,327 1,323 1, 320
<D
2
inal\imea fantei de aspirare, hra [ml 0,2425 0,245 0,2475
viteza de aspirare, va [mis] 1,82 1,80 1,78
N
viteza de refulare, vo [mis] 7,54 5,39 1,78
"' debitul refulat, Lo [m31s] 0, 113 0, 162 0,200
'O
0
a;
debitul evacuat, Lev [m31s] 0,735 0,753 0,766
2
i
Tabelul 6.3.1. Valori le coeficient ului de preluare a umi dit atii , {3
h E = QIG [kJ/kg]
-
H 2300 2600 3000 3500 4200 5200 7000 10500 21000 >21000
0, 1 0, 1 0, 15 0,23 0,3 1 0,40 0,51 0,60 0,71 0,8 1 0,91
0,2 0.2 0,26 0, 34
'
0,41 0,49 0,58 0,66 0,76 0,83 0, 92
'
0,3 0,3 0,37 0,43 I 0,50 0, 56 0,64 0,71 0,79 0, 86 0,93
0,4 0,4 0,44 0,53 0,57 0,62 0,69 0,76 0,8 1 0,88 0,94
0,5 0,5 0,53 0,59 0,64 0,70 0,74 I 0,79 0,84 0,90 0,95
0,6 0,6 0,64 0,67 0,72 0,76
I
0,80 0,83 0,88 0,9 1 0, 96
0,7 0,7 0,76 0,77 0,79 0,83 0,85 0,89 0,90 0,94 0,97
0,8 0,8 0,83 0,85 0,87 0,88 0,90
I 0,92 0,94 0,96 0,98
0,9 0,9 0,91 0,92 ' 0,93 0,94 0,95 0,96 0,97 0, 98 0,99
I
1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
. .
ratura aerului reful at la partea superi -
oara a incaperii, fR2 = 30 .. .45 C. in
continuare, calculul se face prin incer-
cari. Aerul de stare R 1 refulat la partea
inferioara a incaperii (fig. 6.3.3), evolu-
1 eaza pe direc\ia R 1S ajungand la sta-
,1 rea S catre partea superioara a incape-
rii unde se amesteca cu aerul refulat
' I sus, mai cald, avand starea R2. Starea
intermediara S' se va gasi pe dreapta
R2S. Determinarea punctului S' se face
I alegand un anumit raport al debitelor
I de aer refulat jos $i sus, fie propunand
I o anumita valoare <ps, a aerului evacuat
1
din incapere (de exemplu, 70 ... 80 %).
I
Se une$te S' cu R2 $i se cite$te direc-
jia i a procesului R2S'. Pe baza valorii
; $i a raportului hl H se determina (3' $i
apoi x;:
x; = Xr + (3' (xs - Xr), rezultand starea
aerului interior I' din zona de lucru la
intersectia dreptelor R 1S' cu x; care se
compara cu cea recomandata prin nor-
me. Daca nu corespund parametrii
punctului I' se alege o noua valoare <ps,
$i se repeta calculele.
Debitul de aer pentru venti lare se de-
1
termina cu rela\ia:
L= 10'/3' __g_ [kgl h) (6.3.8)
Xs- Xr
CU G; [kgl h] $i Xs, Xr [g/kg].
Debitele de aer, refulate la partea in-
ferioara $i superioara, se calculeaza
dupa procedeul obi$nuit;
I L sup = S'S = a (6.3.9)
., L.,, S' R2
segmentele S'S $i S'R2 masurandu-se
i pe diagrama (fig. 6.3.3)
: L sup = aL;nr = a(L - Lsup)
I
. Lsup = Lal(a+1);
Lnr = L - Lsup = U(a+ 1).
\ Caldura necesara incalzirii aerului:
Oinf = L nt(hr 1 - he) [kW]
Osup = Lsw(hr2 - he) [kW].
cu Lnt, Lsup exprimate in [kg/s] .
Schema de principiu a instala\iei de
desce\are este indicata in figura 6.3.4.
6.3.5. l nstalafii de descefare
cu evacuarea aerului
prin di spoziti ve de aspiratie
locala (DAL)
Mult mai efi cienta este captarea va-
porilor de apa chiar la locuri le de pro-
ducere $i evacuarea lor direct in ex-
terior. Compensarea aerului evacuat se
face printr-un sistem de ventilare de in-
troducere. Evacuarea aerului viciat se
poate face sau numai prin DAL sau $i
printr-o evacuare generala la partea
superioara a incaperii. lntroducerea ae-
rului se face, dupa caz, la partea infe-
rioara/ superioara sau la ambele parti .
Se cunosc din procesul tehnologic:
Gu - debitul de abur degajat de utilaje
in incapere [kg/h] ; Ou - degajarea de

I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala
107

caldura [kW] ; I. E - staril e aerului inte-
ri or. respect iv. exteri or; Ls - debitul de
aer specifi c ( debitul de aer necesar
pe11tru evacuarea a 1 kg de abur dega-
jat) necesar la determinarea debitului
de aer al DAL-ului [kg aer/kg abur de-
ga1at] ; p - cota parte din degajaril e de
abur $i caldura care se raspandesc in
i ncapere.
Se determina LoAL = Gu Ls. [kg/ h], cu
Ls determinat din tabelul 6.3.2;
p - scaparil e de caldura $i abur in aerul
incaperii , determinate cu grafi cul din
fi gura 6.3.5; nocivitatil e evacuate prin
DAL (fi g. 6.3.4):
OoAL = (1 - p)Ou; GoAL = (1 - p}Gu;
$i raza procesului :
(6. 3. 10) i
EoAL = 3600 OoAJ_I GoAL (6. 3. 11}
parametrii finali ai aerului evacuat prin :
DAL:
xa = Xi + 10
3
GoAL.ILoAL si
'
(6. 3. 12)
h a = h i + 36000 oALILoAL, (6.3.13)
in care GoAL este exprimata in [kg/h] ,
OoAL in [kW] , iar LoAL in [kg/h). lnter-
secti a dreptelor Xa $i h a determina
punctul A (fi g. 6.3.6) care reprezinta
starea final a a aerului evacuat prin DAL
$i care trebui e sa se afl e $i pe paral ela
dusa prin I la EoAL . Dreapta IA repre-
zinta evolutia aerului in DAL. Se det er- ,
mina in continuare: nocivita\ile degaja-
te in incapere care n-au fost preluate
pr in DAL, GH = p Gu [kg/ h) - $i
0 11 = p Ou [kW]; bilanturil e term ice:
0 ; = OH+ Os - Op [kW] $i de umidita-
te, G; = GH + Gs [kg/h) (Os - degajarile
de caldura de la alte surse;
25 -
20
o- -
10
-
ro
L
::J
-ro
(D 5 .
0.
E
Q)
I- 0 -
-5
E'
- 10
- 15 - '<)'o
E ,
1, -
-
--
- -
--
M'
M \.
'
'
I
I
I
I
Op - pierderil e de caldura ale incaperii,
Gs - dega1arile de umiditate de la alte
surse); Eincapere - 3600 O/G,;
L = 103. G,/(x; - xr); starea aerului reful at
in incapere, R, obti nut prin intersec\ia
paral elei prin I la E;ncapere $i dreapta Xe.
Dreapta RI reprezinta evolutia aerului
refulat in incapere.
Observatie: se compara debitul de aer
L al incaperii (halei) care reprezinta ae-
rul de compensati e cu debitul de aer al
DAL, LoAL. Daca L < LoAL si nu exista
posibilita\i de compensare fara inrauta-
tirea conditiilor interi oare, se recurge la
marirea debitului de aer introdus de la
valoarea L la L ' = LoAL ( daca nu se im-
pun $i alte conditii de suprapresiune
sau subpresiune). Modificandu-se de-
bitul de aer al incaperii se va modifi ca
$i starea aerului interi or, aceasta deve-
nind I' pentru care se determina noul
con\inut de umiditate x;' = Xr + 103. G;/ L '.
Punctul I' rezulta din intersec\i a drep-
telor x;' $i t; (care trebuie sa ramana
aceea$i). Raza procesului, Eincapere, ra-
mane aceea$i (deoarece 0 ; $i G; raman
neschimbate); ducand prin I' o paralela
la aceasta pana intersecteaza xe rezul -
ta noua stare a aerului refulat R'. Mo-
dificarea starii aerului interior atrage
dupa sine modificarea starii finale a ae-
rului evacuat prin DAL, aceasta deve-
nind A'. Punctul A' rezulta la intersecti a

dreptelor x a = Xi ' + 10
3
GoALILoAL $i
ha = h,- + OoALl3600LoAL. Evolutia ae-
rului va fi deci: ER' - (incal zirea aerului
refulat in incapere cu ajutorul unei
baterii) R'I' (evolutia aerului in incapere
i n procesul de preluare simultana a
caldurii si umiditatii care nu au putut fi
preluate prin DAL) l 'A' (evoluti a aerului
i n DAL ca urmare a preluarii caldurii si

umiditatii in acesta).
Exemplul de ca/cul 1
lntr-o hala de albit panza se degaja i n
sezonul rece o cantitate de caldura
O, = 120 kW $i o cantitate de abur
G; = 155 kg/h = 0,043 kg/s. lnaltimea
zonei de lucru h = 1,8 m, inaltimea guri-
lor de evacuare a aerului H = 6 m, tem-
peratura aerului exterior te = - 15 C, con-
tinutul de umiditate Xe = 0,8 g/kg, tem-
peratura aerului interior t; = 16 ... 18 C.
Rezolvarea exemplului de calcul se
face pentru t oate vari antele studiate
I anteri or.
, E; = 0 1/ G; = 120/ 0,043 = 2780;
h! H = 1,8/ 6 = 0,3
conform tabelului 6. 3. 1 rezulta {3 = 0,40.
Varianta 1.
Marirea debitului de aer introdus (fig.
6.3.1). Se alege t,. =16 C $i se inter-
secteaza cu Xr = 0,8 rezultand R prin
care se duce o paralela la ; = 2780
pana la izoterma de 18 C rezultand I
(18 C; 67 %; 8,6 g/kg; 40 kJ/kg);
Xs = 0,8 + (8,6 - 0,8)/ 0,4 = 20,3.
lntersec\ia dreptelor Xs = 20, 3 cu para-
lela prin R la Ei = 2780 determina S
care se afla sub curba de saturatie.
'
Refularea de aer mai cald de 16 C nu
este indi cata pentru ca duce la marirea
temperaturii aerului interior (reful area
aerului cu 20 C ar conduce in zona de
lucru la 0 temperatura de 22 C) si, in

0
(")
0
N

25
20
15
10
0
0
-
ro 5
L
::J
-ro
L
0
E
Q)
I-
-5
- 10
- 15
R
R'
0
co
0
'
\ -0
E .
\
0
<O
I
-
I'
l()
0 I f'-..
0 -
_o
0

A
I '
s
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22

- ' :
Con\inutul de umiditate [g/kg]
Fig. 6.3.1. Reprezentarea procesului de descetare la o
instalatie cu refularea aerului la paf!ile superioara
inferioara ale incaperii.
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Cont inutul de umidi tate [g/kg]
Fig. 6.3.2. lnstalatie de descetare cu suprafete incalzitoar
la partea superioara a incaperii.

t
'
'


108 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii de ventilare si climatizare

consecinta. se recurge la marirea debi -
tului de aer refulat in incapere. Se in-
tersecteaza RS cu <p = 90 % rezultand
'
S' (19 C; 12,2 g/kg; 90 %; 51 kJ/kg; I
trs ' = 17 ,3 C). Pentru a nu se produce
condensare pe plafon trebuie ca:
37 kJ/kg). Starea aerului din zona de
$edere I" (18 C; 69 %; 8,90 g/kg;
40,80 kJ/kg) s-a determinat cu ajutorul
continutului de umiditate
'
x, = 7,65+0,40(10,75-7,65) = 8,9.
-
lncalzirea aerului de ventilare necesita:
ajutorul corpurilor de incalzire pana la
30 C (punctul A). Temperatura plafo-
nului este:
e; = 30 - o,6(30 + 15)18 = 26,6 c.
i Conditia e; > tra + 1 = 25 + 1 = 26 C
'
0 Lp = 5000(-3 + 13)/3600 = 13,9 kW;
a \ OL = 15500(37 - 30,2)/3600 = 29,3 kW,
' respectiv Or = 13,9 + 29,3 = 43,2 kW
I fata de 134,3 kW cand se utilizeaza

8; > trs' + 1= 17,3 + 1 = 18,3 C.

Temperatura superficiala interioara
plafonului:
8; = 19-0,6(19+ 15)/8 = 16,45 C,
(pentru un kpJafon = 0,6 W/m2K).
Conditia de impiedicare a condensarii
nefiind indeplinita se recurge la depla-
sarea punctului S in S;' pentru care
i este indeplinita. Se une$te R cu A $i se
i cite$te E ; = 3300.
' Sarcina termica a corpurilor de incal-
zire Oc1 = 33000,043 - 120 = 21,9 kW
iar {3' = 0,475 pentru h/H = 0,3 $i
E"; = 3300 (tab. 6.3.1) $i. respectiv
ts1 = 15 C, iar
, numai aer exterior, deci o reducere de
i ((134,3 - 43,2) 100 %]/ 134,3 = 67,8 %.
! Varianta 2.
'
Montarea unor corpuri de incalzire in
zona plafonului (fig. 6.3.2).
8;1 = 18,5 - 0,6(18,5 + 15)/8 = 16 C = ' Presupunem incalzirea aerului cu
X; = 0,8 + 0,475(20,3 - 0,8) = 10.
lntersectia dreptelor x; $i RA determi-
na punctul I' (22,8 C, 57 %; 10 g/kg;
48, 1 kJ/kg). Dupa cum se vede, tem-
peratura aerului in zona de lucru
= ts1 + 1 = 15+1,
conditia fiind indeplinita. !
x; = 0,8 + 0,4(10,75 - 0,8) = 4,8, care i
intersectata cu RS determina punctul I'
(17 C; 40 %; 4,8 g/kg; 29,2 kJ/kg);
L = 0,40 103 155/(4,8-0,8) = 15500 kg/h;
Or.. = 15500(18,2+ 13)/3600 = 134,3 kW.
Se recurge la recircularea aerului,
amestecand aer de stare E cu aer de
stare Si. M aflandu-se sub curba de
saturatie se preincalze$te aerul exterior
pana la te = -5 c. .
Presupunand LP = 5000 kg/h (aer !
proaspat) $i LR = 10500 kg/h (aer recir-
culat):
--
S,'M' = 5000 = 0,476;
4. E'M' 10500
E'M' = E'SLR = 113
1
o
5
oo = 76 5
L 15500 '
mm
Verticala prin M' determina pe RS
punctul R' - starea aerului refulat in
incapere. R' (17,7 C; 60 o/o; 7,65 g/kg;
35
30
25
20
I'
R1
I
15 If)

(")
0
0

ro 10
L
:J
-ro
L
Ql
5
0.
0
co
E
.
<U
0
f-
0
- 5
- 10
- 15
E
GE
1----@- ---- --- ------------I
I VE GA-+l ...I -.-
1
I
I
I
Tc
. -.. --

GR
I
p A -
- ...... ...
. . .
. .
I o
r-- - ---+-+
DAL
I
@ t---- _JTC_J - _Ou;,... pO..'.'.... T

CA F VI CR
Fig. 6.3.4. Schema de principiu a unei instalafii de descetare:
VI - ventilator de introducere; VE - ventilator de evacuare; PA - priza de aer;
H
CA - camera de amestec; F - filtru de praf; Bl 1.2 - baterie de incalzire; CR - clapeta de
reglare; GE - gura de evacuare in exterior; GR - gura de refulare; GA - gura de ab-
sorbtie; TC - termostat de camera; Tc - termostat de canal; Te - termostat pe aerul
exterior.
30
A'
A
R
25
?{!>':JO
R'
\\
20
s
18
I '
15

0
0
10

ro

:::>
-ro

5
<U
Q
0
E
co
-
0
<U
f-
0
- 5
- 10
- 15
E 'Yc;


0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Continutul de umiditate [g/kg]
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Con\inutul de umiditate [g/kg]
Fig. 6.3.3. lnstalafie de descetare cu refulare
de aer cald sus jos.
Fig. 6.3.6. lnstalatie de descetare cu evcuarea aerului
prin dispozitiv de aspiratie locala.
I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 6: Ventilarea industriala 109
(22 ,8 C) este pre a ridi cata. Se reduce
t emperatura de reful are la 10 C (a-
ceasta temperatura trebuie privita criti c
pentru ca favori zeaza aparitia de cu-
renti reci , suparatori . Se uneste R' cu
A si se citeste directi a procesului R'A,
;' = 3575.
exteri or:
Varianta 1
Varianta 2
Varianta 3
Debit de aer
[kg/ h]
15500
4050
3420
Varianta 4.
Debit calori c
[kW]
134,30
61,88
33,90
Evacuarea aerului prin DAL (fig. 6.3.6).

lntr-o incapere de produc\ie in care
se prescriu ti = 18 C $i cpi = 75 o/o
func\ioneaza un utilaj cu urmatoarele
i degajari iarna:
Pentru ," = 3575 si h/ H = 0,3 rezulta
f3 ~ = 0,51 respectiv _ I
x, = 0,8 + 0,51(20,3 - 0,8) - 10,75, care
intersectata cu R 'A determina I"
(20,4 C; 71 %; 10,75 g/kg; 47,8 kJ/kg).
Temperatura aerului interior nu se inca-
dreaza in recomandari , dar coborarea
$i mai mult a temperaturii aerului refulat
este ri scanta.
I Ou= 130 kW; Gu = 140 kg abur/h.
: Pierderile de caldura ale incaperii
L = 0,51155103/(20,3-0,8) = 4050 kg/h;
0 = 4050(12+13)/3600 = 28,15 kW;
Oc1 = 35750,043-120 = 33,73 kW;
Or = 28, 15+33,73 = 61,88 kW.
Varianta 3.
Refularea aerului la partea inferioara
$i superioara (fig. 6.3.3). Calculul se fa- 1
ce prin incercari. Se alege <p = 90 %,
se intersecteaza cu R2S rezultand M2
$i se cite$te ' = 3000 pentru directia
R 1M2. Pentru ' = 3000 $i h! H = 0,3 se
determina /3' = 0,43 $i, pe baza aces-
tuia, Xi' = 0,8+0,43( 16-0,8) = 7 ,35, care
intersecteaza R1M2 in I' (19 C; 53 %;
7,35 g/kg; 38 kJ/kg). Daca t; este prea
mare se reduce tr1.
L = 0,43 103 155/(20,3-0,8) = 3420 kg/h.
Lsup/L;n1 = M2S/M2R2 =
= 32/113= 0,283
Lsup = 0,283 Linf =
= 0, 283(L - Lsup);
1,283Ls11p = 0,283L.
Lsup = 0,2833420/1,283 = 750 kg/h;
Lint = 3420-750 = 2670 kg/h
O;n1 = 2670(18+13)/3600 = 24,5 kW;
Osup = 750(32,3+ 13)/3600 = 9,4 kW;
Or = 24,5+9,4 = 33,9 kW.
Consumul de energie este circa 50 %
din eel rezultat in cazul precedent, solu-
tia cu refularea aerului la partea inferi -
oara $i superioara fiind mai economica.
Recapi tulatia solutiilor numai cu aer
p 1,0
0,9
0,8
0,7
0,6
0, 5
0,4
0,3
0,2
0, 1
\
"
['-...
~
~
Op = 60,8 kW iar degajarile de la alte
surse Gs = 11 kg/ h, Os = 35,4 kW. Se
recomanda folosirea unui DAL pentru
evacuarea integrala a aerului din hala.
Rezolvare: conform figurii 6.3.2 $i
tabelului 6.3.2 rezulta: Ls = 70;
p = 0,42; LoAL = 14070 = 9800 kg/h;
Nocivita\ile evacuate prin DAL:
OoAL = (1 - 0,42) 130 = 75,4 kW;
GoAL = (1 - 0,42)140 = 81 kg/h;
EoAL = 3600 75,4/81 = 3350. Parametrii
aerului evacuat prin DAL, A:
ha= 41 + 360075,4/9800 = 68,7;
Xa = 9 + 10
3
,81/9800 = 17,3 g/kg.
Punctul A nu se gase$te in zona de
cea\a $i nu se vor produce condensari
in DAL. Nocivita\ile raspandite in hala:
OH = 0,42 130 = 54,6 kW;
GH = 0,42 140 = 59 kg/h.
Oi = 54,6 + 35,4 - 60,8 = 29,2 kW;
G; = 59 + 11 = 70 kg/ h;
Eincapere = 360029,2/70 = 1500.
Starea aerului refulat in incapere, R
rezulta din intersec\ia paralelei la
E = 1500 dusa prin I cu
XeL = 103. 70/(9 - 0,8) = 8540 kg/h
$i deoarece L = 8540 < LoAL = 9800 k g/h
se mare$te L pana la L '= 9800. Noua
stare a aerului interior I' se determina
recalculand x; = 0,8 + 10
3
70/9800 = 8
care se intersecteaza cu t; = 18 C.
Prin I' se duce o paralela la
E1ncapere = 1500 care determina la inter-
sec\ia cu Xe noua stare a aerului refu-
lat. Noua stare a aerului evacuat prin
DAL, A' se determina recalculand:
ha = 38,4 + 360075,4/9800 = 66 $i
Xa ' = 8 + 10
3
81/9800 = 16,3.
6.4. lnstalatii de desprafuire
6.4.1. Sistemul bifazic aer - praf
6.4. 1. 1 Defini/ii clasificari
Parti culele de praf provin din proce-
sele mecanice de sfaramare, taiere,
slefuire, macinare, cernere etc. Fumul
provine din procese fi zice si chimi ce
de condensare a vaporilor suprasatu-
ra\i ai metal elor topite, sudura, ardere,
rafinare a substantelor, din reactii chi -
mice sau fotochimice.
Fumul cuprinde particule cu dimensi -
uni intre 5 $i 0, 1 m, uneori chiar mai
mici. Dimensiunea minima a particu-
lelor de praf este data de limita de di-
vizare a material elor, considerata circa
0,5 m. Sub aceasta dimensiune, da-
torita fortelor de adeziune, se formea-
za agregate de particule. Dimensiunea
maxima a prafului aflat liber in aer este
considerata 10 m, deoarece particule-
le mai mari se depun sub ac\iunea gre-
uta\ii. In tehnica instalatiilor de despra-
fuire $i transport pneumatic, particulele
aflate in suspensie in aer sunt mult mai
mari $i, in consecinta, limita superioara
a dimensiunilor prafului este de ordinul
sutelor de microni (uneori $i mai mare)
De asemenea, denumirea de praf se
extinde $i asupra pulberilor (particule

separate din aer $i depuse). In figura
6.4. 1 sunt date domeniile de dimen-
siuni ale prafului $i fumului de diferite
proveniente.
Praful alcatuit din particule de ace-
ea$i forma $i dimensiune constituie un
sistem monodispers. De obicei, parti-
culele sunt de diverse forme si dimen-

sfuni, alcatuind praful polidispers.

Domeniul de dimensiuni in care este
cuprinsa totalitatea particulelor ce al-
catuiesc un sistem (o proba, un nor) se
nume$te grad de dispersie sau interval
de granulometrie.
Dimensiunea particulei de praf este
definita in functie de metoda de deter-
minare utilizata $i poate fi exprimata
prin una din defini\iile:
- dimensiunea minima a ochiului sitei
prin care mai poate trece particula -
daca pentru masurare se folose$le
metoda cernerii;
- dimensiunea liniara maxima a parti -
culelor - daca determinarile se tac cu
ajutorul microscopului;
- diametrul particulei sferice echivalen-
te care are aceea$i densitate $i
aceea$i viteza de plutire cu a
particulei date ( 6.4. 1.3) - daca se
folose$te metoda sedimentarii.
Dupa dimensiune, praful se clasifica
astfel: foarte fin cu particule mai mici
de 10 m; fin cu parti cule de
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 00
Tabelul 6.3.2. Debitul specific de aer, Ls, aspirat de la utilajele
Ls [kg aer I kg vapori]
Fig. 6.3.5. Nomograma pentru
determinarea debitului
de aer specific, Ls, In functie de I
scaparile de c:_ald_ura ~ i abur n aerul I
1ncaper11. I
care degaja vapori de apa
Degajarea de vapori Debitul specific de aer,
de apa, Gu - [kg/h, utilail Ls [kg aer/kg vapori de apa]
Gu > 100 Ls> 50
Gu < 100 Ls< 50
Utilaje carcasate Ls = 10 .. . 15

t
'
'


110 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii de ventilare si climatizare

10 ... 20 m; mediu cu particule de
cu particule mai
1 ordonatele aratate permite calculu\ aba- depinde de regimul de curgere. astfel
\ terii geometrice standard a (dispersia): incat rela\iile de calcul sunt stabilite pe 20 ... 60 m; gr osier
mari de 60 m. ' log a = log dso - log dJs,9 = ! domenii, in func\ie de numarul Reynolds
i
6.4.1.2 Compozi/ia granulometrica
{distribufia) a prafu/ui
'
Praful polidispers se caracterizeaza I
printr-o reparti\ie neuniforma a masei si
1
numaru\ui de particule in diferite inter-
vale de granulometrie. Modul in care
este repartizata masa particulelor in an-
samblul unei probe, in functie de di-
mensiunea acestora, poarta numele de
distributie masica iar modul in care este
repartizat numarul particu\elor dintr-o
proba, in func\ie de dimensiunea aces- '
tora, se numeste distributie numerica.
Aceste distributii pot fi la randul \or
fractionare, diferentiale sau integrale.
= log d84, 1 - log dso (6.4.1) (Re).
unde: d 15,9, ds4. 1 - diametrele particule- a - Viteza de plutire in regim laminar
\or stabilite astfel in cat 15,9 % . respec- este data de rela\ia lui Stokes:
tiv 84, 1 % din masa probei este cons- \
ituita din particule avand dimensiunea
mai mica sau egala decat acestea.
Exemplul de ca/cul 1
Dif'I masuratori s-a obtinut fractiunea
. '
din masa particulelor corespunzatoare
intervalelor de dimensiuni (resturile
partiale) din tabelul 6.4.2. Se cere dis-
tribu\ia prafului exprimata prin trecerile
totale, stabilirea clasei de distributie si
' '
determinarea diametrului mediu dso.
Repartizarea in diagrama log-norma-
la din figura 6.4.2 stabile:;;te apartenen-
ta prafului cu aceasta compozitie gra-
nulometrica la clasa 111 - cu dispersie
medie. Diametrul mediu al probei rezu\-
ta pentru fractiunea masica de 50 %,
dso = 20 m. Abaterea geometrica
d
2
Pm9
Vp = ---
18 a
[m/s] (6.4.4)
unde: pm - densitatea materialului
[kg/ m3]; a - viscozitatea dinamica a
aerului [Pa s ]; a = \'a pa cu \'a - visco-
zitatea cinematica [m
2
/s].
Pentru aer la 20 C si considerand
densitatea relativa in raport cu apa,
z = pm! papa; viteza de plutire se ca\cu-
leaza cu relatia 6.4.5 in care diametru\
'
d al particulei este exprimat in [m]:
Vp = 310-
5
-d2z [m/s] (6.4.5)
Miscarea se reali zeaza in regim lami-
nar cand Re::: Vpd/ \ a < 1.
Distributia masica exprimata prin ra-
portul dintre masa particulelor avand
dimensiunea cuprinsa intre anumite Ii-
mite si masa totala a particulelor se
numeste distributie masica fractionara.
Daca limitele intervalu\ui de granulome-
trie sunt r (raza particulei) si r+dr, se
obtine o distributie masica diferentiala
exprimata prin functia fir), pentru care:
dg = f(r}dr - reprezinta fractiunea ma-
sica corespunzatoare.
1
standard (dispersia) se calculeaza din
rela\ia 6.4. 1.
Din conditia limita Re = 1 rezulta dia-
metrul maxim al particulei, care in tot
timpul caderii, are o miscare laminara.
Pentru aer la 20 C si pentru o den-
sitate relativa a materialului z:
dmax =
78

4
[m] (6.4.6)
Distributia numerica integrala este \
data de raportul dintre numarul de par- I
ticule avand dimensiunea mai mica
(treceri) sau mai mare (resturi) decat o
valoare data si numarul total de parti-
cule dintr-o proba.
CompoziJia granulometrica se expri-
ma deseori prin tabe\e de valori ale
resturilor partiale sau ale trecerilor to-
tale corespunzatoare unor intervale de
granulometrie care, de obicei, sunt:
< 5, 5 ... 10. 10 ... 20. 20 ... 40. 40 ... 60 si
>60 m.
in tabelul 6.4. 1 este data compozitia
granulometrica a prafului pentru diferite
procese industriale.
Folosirea coordonatelor log- normale
(fig. 6.4.2) permite clasificarea prafului
in 5 c\ase (zone) dupa marimea disper-
siei: \- foarte mare; II - mare; Ill - medie
(exemplu. cimentul); IV - -mi ca (exem-
plu, praful atmosferic); V - foarte mica.
Pentru incadrarea prafului intr-o anu-
mita categori e se reprezinta in diagra-
ma frac\ia masica a trecerilor totale (in
ordonata) corespunzatoare particule\or
avand diametrul mai mi c sau egal cu
valoarea d (in abscisa). Diametrul co-
respunzator ordonatei de 50 % repre-
zinta diametrul mediu al probei de praf
dso, a carei semni ficali e este ca 50 %
din masa probei este data de particule
ct.i diametrul d < dso. Daca reprezenta-
rea in diagrama a compozi\iei granu\o-
metrice a prafului depaseste limitele u-
nei zone, praful se incadreaza in clasa
corespunzatoare zonei superioare. Re-
prezentarea grafica a di stributi ei in co-
Diametrul dJs,9 rezulta din figura
6.4.2 pentru frac\ia masica 15,9 %:
dts.9 = 6,6 m.
log a= log 20 - log 6,6 =
= 1,3 - 0,82 = 0,48;
De unde: a = 3.
6.4.1.3 Viteza de plutire
(limita de cadere)
Particule\e de praf cu dimensiunea
mai mica de 0,2 m sunt supuse, in
principal, legilor difuziei, in timp ce
pentru particulele de peste 1 m este
-
preponderenta ac\iunea gravitatiei . In
intervalul 0,2 - 1 m, deplasarea parti -
cul elor de praf ca urmare a difuziei
este comparabila, ca ordin de marime,
cu cea produsa de for\a de greutate.
-
In mi:;;carea de cadere, asupra parti -
culei libere ac\ioneaza forta de greuta-
te G si for\a de rezisten\a la inaintare,
FR. Cand ce\e doua forte se echilibrea-
za, se atinge o viteza constanta denu-
mita viteza limita de cadere sau viteza
de plutire. Ultima denumire arata o al ta
semnificati e, aceea a vitezei tJnui cu-

rent de aer de jos in sus care men\ine

particula in stare de plutire.
Daca viteza unei particule este v, vi-
teza relativa a aerului fata de particula
este v,:
Vr ::: Va - V (6.4.2)
Se defineste factorul de alunecare S:
v,
unde Va este viteza aeru\ui, iar
teza de plutire.
(6.4.3)
.
Vp - VI -
Viteza de p/utire pentru o particula
libera, sferica
Coefi cientul de rezistenta la inaintare
'
'
Vi
b - Viteza de plutire in regim de tran-
zitie (pentru 1 < Re < 1000) se deter-
mina prin incercari din relatiile:
1,33dpm
tu g
, Pa
[mis] (6.4.7) V =
'f' =
24
1+2Re) pentru Re <5 si
Re 16
24 4
'I' = + :vRe; pentru 5 <Re < 1000
Re Re (
6
.
4
_
8
)
unde: 'f' - coeficientul de rezistenta la
inaintare
Pentru aer la 20 C,
in [m] si z ::: pm/papa
[m/s]
d este exprimat
(6.4.9)
Pentru sfera, in regim laminar si de
tranziti e, in tabelul 9.8.2 sunt date va-
lori ale coefici entului de rezistenta la
I inaintare 'J', in functie de numarul
I Reynolds. .
. -
c - In regim turbulent de mi$care,
care se realizeaza la valori Re > 1000,
viteza de plutire se calculeaza din rela-
, tia lui Newton. Forta de rezistenta la
I ' , .
' inaintare se determina pentru un coefi-

i cient de rezistenta constant, 'f' = 0,44.

_ 3dpn,Q
Vp- \.
I Pa
[m/s] (6.4. 10)
Pentru aer la 20 C, z = pnJ papa si
d [m] , rezulta:
VP =0,157.,; zd
[m/ s] (6.4. 11)
Diametrul minim al particulei care va
atinge viteza de plutire corespunzatoare
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala
regimului turbul ent se ob\ine din con-
ditia Re = Vp d m1rh 'd 1000. Pentru aer
la 20 C $i z = pnl p:ipa:
2070
dmin = '{'z [m] (6.4. 12} ,
Pentru diferite materiale uzuale trans- ;
portate pneumati c, i n tabelul 6.4.3. sunt ,
date vitezele de plutire, stabil ite experi -
mental.
Viteza de plutire pentru particule
de forma oarecare, in conducte
Pentru parti cul e ce nu au forma sfe-
ri ca, viteza de plutire se corecteaza in
func\i e de forma parti culei, prin intro-
ducerea factorului de forma Kr $i in
func\i e de diametrul D al conductei.
Rezulta rela\i a:
[m/s] (6.4. 13)
unde: Vp1 - viteza de plutire a unei
sf ere echivalente parti cul ei ce are ace-
lasi volum V si un di ametru echivalent
2
de care se calcul eaza cu formul a:
de= 1,24 V1
1
3 [m] (6.4.1 4)
Factorul de forma, pentru cateva ti -
puri de corpuri, este dat i n tabelul 6.4.4
Vi teza de plutire pentru un nor
de particule
La concentra\ii mari , parti cul ele sunt
influentate de umbra aerodinamica
creata de particulele din amonte, ceea
ce modifica viteza de plutire. Datorita
dimensiunilor mari ale norului , mi sca-
rea se realizeaza in regim turbul ent. Vi -
teza de plutire se cal cul eaza cu relati a:
[m/s] (6. 4. 15)
a
in care: d - diametrul unei particule [m] ;
D - diametrul norului [m]; n - concen-
tra\ia particul elor [buc/m3]. Celelalte
marimi au semnifica\iile cunoscute.
Majorarea importanta . a vitezei de
plutire la concentra\ii ridicate are im-
pli ca\ii asupra func\ionarii separatoa-
3

4

5

7
8

9
WIDllMlllMltttmttl
11
0,00 1 0,01 0, 1 10 100 1000
[m]
Fig. 6.4.1. lntervalul granulometric pentru diferite tipuri de particule de praf:
1 - virusuri ; 2 - pudra talc; 3 - praf ciment; 4 - praf carbune; 5 - praf
atmosferi c; 6 - polen; 7 - pigmenti ; 8 - lapte praf; 9 - insecticid praf;
10 - furn + praf metalurgi c; 11 - furn ulei; 12 - furn tutun; 13 - furn oxid de
zinc; 14 - faina; 15 - cea\a cu acid sulfuric; 16 - bacterii .
relor de praf gravita\ionale $i inerti a-
le. Daca densit atea fazei de dispersie
est e diferita de a aerului i n care are
loc mi$carea (aer de alta t emperatu-
ra, prezen\a altor gaze} , la calculul vi -
tezei de pl utir e a norului de parti cul e
tr ebuie sa se ia in considerare $i for -
\ a arhimedica pentru ansamblul par-
ti c ul elor, norul depl asandu-se ca un
I .
j singur corp.
! Exemplu/ de ca/cul 2
Se determina viteza de plutire pentru
0 parti cula de carbune de forma rotun-
jita, cu suprafata neregul ata. Volumul
parti culei este V = 0,065 mm
3
. Densi-
tatea carbunelui , pm = 1400 kg/ m
3
.
i Parti cula se considera in cadere libera,
in aer de 20 C.
Se determina diametrul echivalent:
d e = 1, 24 V1
13
= 0, 5 mm = 500 m $i
d max corespunzator miscarii laminare,
respectiv d mm, corespunzator miscarii
turbul ente, pentru a stabili regimul de
curgere.
, d max = 78,4/z
113
= 78,4/ 1,4
11
3 = 70 m;
I
. d min = 20! 0fz11
3
= 2070/ 1,4
11
3 = 1850 m
Rezulta d max < d e < d min, dec1 m1sca-
rea are Joe i n regim de tranzi\ie.
I Calculul se face prin incercari. Pen-
l tru inceput, se alege o valoare a vitezei
de plutire mai mica decat viteza ce ar
corespunde regimului laminar.
in regim laminar, viteza de plutire ar fi :
Vp1 = 3 105.d
2
z =
= 3. 10-s.5002 1,4 = 10,5 m/s
Se alege vp2 = 5 m/s. Diametrul sfe-
rei echivalente d = de.
Re = (50,510-
3
)/ (14,79 10-
6
) = 169
'f' = 24/ 169 + 4/ 169
113
= 0 865
I '
I VpJ = 0,104(5001,4 /0,865)112 =
= 2, 96 m/s < vp2
Pentru urmatoarea aproximare se
alege Vp4 = 2,5 m/s.
Rezulta Re = 84,5; 'f' = 1, 1955;
Vp5 = 2, 51 m/s, rezulta Vp4 Vp5 vp,
deci viteza de plutire este vp = 2,51 mis.
Parti cula fiind de dimensiuni mici , nu
se \ine seama de influenta factorului de
forma si a conductei.
6.4.2. Proprietatile prafului
Energia libera de suprafata. Fortele
Tabelul 6.4.1. Compozitia granulometrica a prafului de diferite proveniente
-
Dimensiuni [m] < 1 <3 <5 < 10 <20 <30
Praf depus de turnatorii 13,31 38,48 47,32 49, 04 50,76 52 48
Praf de la sablarea pi eselor mari de fonta 9, 15 24,7 29,28 31, 3 31,6 32 58
Deseuri de la masini de prelucrat lemn
Dimensiuni [mm] <0,022 <0,05 <0, 1 <0,2 <0,5 <1 <2
Prat de la calibrat panouri PAL 0,20 0,98 5,72 22,20 73,83 99, 10 99,89
_ Rumegus de la fi erastrau panoli ca
-
0,1 8 0,54 5,26 79, 67 97,82 99, 64
Rumegus de la circul ar de retezat fao 0, 12 0,87 3, 62 13,6 1 57,31 89,02 99,50
_ Rumegus de la circular de croit PAL 0,21 0,62 2,66 10,02 39,26 74,84 98,36
Rumegus de la circular de croit rasinoase 0, 16 0,49 1, 15 3, 14 16, 41 37,97 64,84
Praf fin de slefuit 0,31 1,54 16, 16 41 , 11 93,36 98, 98 99,59
Obs: Valoril e di n l abel reprezinta frac\iuni masice cumul ate (treceri totale) [%]
- - - -- - --------
Capitolul 6: Ventilarea industriala I. de ventilare climatizare
de atrac\ie moleculara necornpensate
ale stratului superficial de material con-
duc la o energie libera ridicata a aces-
tuia. Energia libera este principala cau-
za a aglomerarii (aglutinarii) particulelor
$i a adeziunii acestora pe suprafe\ele
solide, fenomene importante in tehni ca
desprafuirii. Prin aglomerare se creea-
za particule de dimensi uni mai mari
(agregate) ce trebuie antrenate cu vite-
ze mai mari ale aerului; pe de alta par-
te, re\inerea acestora in separatoarele
de praf este mai U$Oara. De asemenea,
energia libera duce la cre$terea acti vi-
ta\ii fizice $i chimice a particulelor cu
implicatii asupra ac\iunii fi ziologi ce a
prafului $i asupra proprieta\ilor explozive.
99,9
99,8
99,5
99
98
95
90
80
1
60
40
30
20
10
"' 5
U>
"' 2
1
_ v

_,,.
-
0, S r---
IV
0, 1

,(
v

v
...
./

1
<(
,( I
A' ./
Al' .. - V"
/"J.
v
I/ ,4

/ V L- ::J<
[JJY v
/ V1
1 _, /
-11-"
, /
I/ - 1 L
/
,
//
111 /7 /
v
A
/
1---l
y
I
..L
5 ,/
L
/ .
I
-
'/
I
v [,t / 1/'
L.
/ [J'
?j;
-- 2

ub-
, v ,..
//-3 /
/v
/
/. / /
/ /
,
/
V/ /
v
/
Lr-1
L
/ /
,
/
v
,
.
II / I
/
Umectarea particulelor. Proprieta\i-
le prafului de a ti hidrofil (calitatea unui
0, 1 0,2 0,5 2 5 10 20 50 100 200 300
corp de a lega U$Or apa) sau hidrofob Dimensiunea particulelor (m] --+
(calitatea unui corp de a nu lega apa Fig. 6.4.2. Diagrama de clasificare a prafului:
sub nici o forma) depinde de natura 1 - carbune provenit din moara cu bile; 2 - ni sip cuar\os; 3 - cuart; 4 - ciment
materialului , de porozitate, de sarcina I 5 - furn din cuptoare Martin; 6 - domeniile prafului atmosferic; 7 - cuart folosit
electrica $i de gradul de dispersie. pentru incercarea filtrelor; 8 - praf tip ASHARE pentru incercarea filtrelor;
Materialel e hidrofile au unghiul de 9 - praf folosit pentru incercarea filtrelor in Germania;
udare e < 90 (fig. 6.4.3) iar cele hidro- 1 10 - praf pentru incercarea filtrelor pentru instala\iile de climatizare.
fobe de e > 90 -
In tabelul 6.4.5 este indicat unghiul i
de udare pentru cat eva materi ale pul - I
verulente uzuale. I
Tabelul 6.4.3 Viteze de plutire Vp stabilite experimental
In cazul materi alelor hidrofobe anu- '\
mite frac\iuni granulometrice cu disper- !
sie mica raman sa pluteasca la supra-
fa\a apei. I.
Praful materialelor hidrofile poate de-
1
veni hidrofob datorita prezentei unor I
sarcini electri ce de acela$i semn cu I
sarci na poten\ialului de la suprafa\a
apei sau datorita prezentei unui strat I
de molecule de aer adsorbite la supra- I
fa\a particulel or de praf. De asemenea,
prezen\a unui strat de grasimi pe su- !
prafa\a conduce la o comportare hi -
drofoba a particulelor.
Higroscopicitatea scade cu gradul
de di spersie astfel i ncat, practi c, parti -
culele sub 5 m sunt hidrofobe indife-
rent de substan\a din care provin.
Toate particulele mici cu contur con-
vex $i cele de forma aciculara $i de
fulgi au capacitatea de a pluti semi cu-
fundate la suprafa\a apei.
Aderenta prafului. Praful aderent se
:
fixeaza pe pere\ii conductelor, separa- ,
toarelor de praf $i ai gurilor de captare, I
formand depuneri ce impiedica buna
func\ionare a instala\iilor. Aderen\a
prafului depinde de: natura materialu- :
lui, forma particulelor, gradul de di s-
persie, umiditate. Materialele cu plasti -
ci tate mare (de exemplu argi la) sunt
Material
Grau
Orz
Se car a
Porumb
Semin\e de rapita
Semin\e de in
Seminte de mac
Seminte de bumbac
Boabe de mazare
Smochine uscate
Cicoare nepraiita
Cicoare prajita
Coa_g de pin
Rurnegu$ de faq
Tala$ de faq
Puzderii lernnoase de in
Sulfura de zinc
Lignit nuci
Licinit nuci
Antracit concentrat
Prat de carbune
Ciment Portland
Cirnent Portl and
Apatita (concentrat)
Bala st
lpsos _pentru forrne
Roca steril
Roca steril
Roca steril
') Pa - densitate aparenta
Caracteristici
Dimensiuni [mml
-
-
-
-
-
-
-
tara JlUf
-
30x40x10
marime mijlocie
rnarirne rnijloci e
rnarirne rnijlocie
urned
urned
-
5
25
15
4,4
0,070
0,060
0,086
0,085 .. . 0, 102
45
0,086
0 ... 5
5 ... 10
10 ... 20
p pa'!
[kq/ m
3
1 [kg/m
3
]
1300 800
- 650
1250 700
- 730
1220 730
I - 660
- 590
1060 600
- 300 .. .400
1000 465
980 390
580 290
- 360
800 -
800 -
- 100
4300 2280
1160 620
1160 750
1350 -
1400 -
3200 1000 . .. 1200
3200 ' 1000 ... 1200
'
3200 1700
I
2300 .. . 260( -
2600 65 .. . 850
- -
- -
- - i
Tabelul 6.4.2. Valorile masurate ale resturilor partiale valorile calculate ale trecerilor totale
lntervalul granulometric fm] <5 5 ... 10 10 ... 20 20 . . .40 I 40 ... 60 I
Frac\iuni masice [%1 10 16 24 22 i 12 l
Dimensiunile particulelor fm] < < < < 5 10 20 40 I <60 l
Fractiuni masice cumulate (treceri totale) [ %1 10 26 50 72 I 84 I
d:nax dirnensiunea maxima a parti cul elor din proba de praf
Vp
[m/sl
9,8
8,7
2,5
9,5
8,2
5,2
2,5 .. .4,3
9,5
12,5 .. . 15
11,9 ... 13,2
11 ,9 ... 13,5
19,5 ... 10,8
4,2 . .. 5,7
6,5 ... 7
14,5 ... 15
6,5 .. . 7
17,7
10,6 ... 11
8,7
7,5
0, 14
0,22
0,34
0,34 ... 0,53
31,2
0,34
10 ... 16
10 . .. 20
18 ... 23
>60
16
<d:nax
100
...
I. de ventilare climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala
aderente pentru orice dispersie. in
functi e de aderenta, praful se poate
clasifi ca in: neaderent (alumina, zgura);
cu aderen\a medie (cocs, apatita, mag-
nezit, cenusa volati la de la arderea sis-
turilor, pirita, oxizi de zinc, plumb, praf
de turba etc.); aderent (ghips, alabas-
tru. argi la, caolin, fai na, praf fibros: az-
best, bumbac, lana). Exemplele cores-
pund unei stari normale de umiditate a
materialului .
Densitatea particulelor, influen\ea-
za in mare masura dinamica particule-
lor in diferite campuri de tone si de
aceea constituie o data importanta de
calcul pentru proiectarea instala\iilor.
Pentru praful format din materiale
omogene, densitatea particulelor se
determina in func\ie de cea a materia-
lului din care provin, luand in conside-
rare si volumul porilor. Pentru praful in-
dustrial, de obicei eterogen, se deter-
mina, experimental, densitatea medie
. probabila. Pentru anumite dimensionari
este necesar sa se cunoasca si densi-
tatea in vrac, care se stabileste, de a-
semenea, pe cale experimentala. Ori-
entativ, pentru materiale cu densitate
medie probabi la de 2500 ... 2800 kg!m3,
densitatea in vrac este de aproximativ
1000 . . . 1500 kg/ m3.
Proprietati explozive; caracteristici
ale prafului si pulberilor cu pericol de
explozie. lnflamabi litatea si explozivi ta-
tea prafului se explica prin cresterea
capacita\ii de oxidare datorita energiei
libere de suprafa\a. in cazul unei reac\ii
exoterme de oxidare, daca viteza
acesteia este mai mare decat cea de
racire a particulelor in mediul ambiant,
se produce autoaprinderea. De aici re-
zulta pericolul de autoaprindere a pul -
berilor (depuse).
Aerosolii substan\elor inflamabile
afl ati intr- un volum inchis, la o concen-
tra\ie cuprinsa intre limita inferioara si
cea superioara de explozie, produc ex-
Tabelul 6.4.4. Factorul de forma, Kr
Forma corpului Kt
Sfera 1
Forma rotunjita
cu suprafe\e neregulate 2,5
Corp alun9.i!_____ 3
Pia ca 5
Tabelul 6.4.5. Unghiul de udare e,
pentru diferite materiale
Material e []
Sticla 0
Cu art 0
Calcit 0
Pirita 30
Galena 45
Grafit 60
Talc 70
Parafina 105
Sulf 80
plozii in urma aprinderii lor de la o sur-
sa de foe cu o energie superioara unei
anumite valori (energia minima a scan-
teii). Aprinderea are loc peste o anumi-
ta temperatura a aerosolului.
in tabelul 6.4.6 sunt date valoril e
concentra\ii lor limita de explozie, tempe-
ratura de aprindere, energia minima
necesara a scanteii si presiunea maxima
a exploziei, pentru diferite tipuri de praf.
Pericolul de explozie scade in pre-
zen\a prafului din materiale inerte si a
vaporilor de apa.
Pe de alta parte, pericolul de explo-
zie creste pentru particule foarte fine
avand energie libera mare. Datorita de-
punerii rapide a particulelor mari , ex-
plozia poate apare la distan\e relativ
mari de locul de producere a prafului,
unde au ramas in sus.pensie numai
frac\iunile cu dimensiuni mici . Un peri-
col ridicat ii prezinta separatoarele de
praf unde se pot realiza concentra\ii
periculoase, fiind necesare masuri co-
respunzatoare.
Proprietati electrice. in procesul de
formare a particulelor sau ulterior, da-
torita descarcaril or electrice sau radia-
\iilor ioni zante, praful se incarca cu
electri citate. Sunt situa\ii i n care numa-
rul ionilor negativi este egal cu eel al
ionilor pozitivi si deci, pe ansamblu,
norul de praf este neutru, dar sunt si
situa\i i in care toate particulele pot
avea sarcina electrica de acelasi semn.
Electrizarea particulelor depinde de
natura materialului, de modul de pro-
ducere a prafului, de prezen\a ionilor in
atmosfera etc. Existen\a sarcinil or
electrice modifica, intr-o masura im-
portanta, ac\iunea fi ziologica a prafului
asupra organismului uman si proprieta-
\ile explozive. La cresterea densita\ii de
sarcina electri ca se poate produce
descarcarea in arc si aprinderea aero-
solului. in cazul utilizarii electrofi ltrelor
pentru separarea prafului , o alta pro-
prietate interesanta este rezistivitatea
care, pentru un material dat, este in
func\i e de temperatura si umiditate.
rl cr2.J _i21i

a b
Fig. 6.4.3. Forte care actioneaza
aspra particulei aflata in lichid
unghiul de udare:
a - materiale hidrofile;
b - materiale hidrofobe;
01.2 - tensiunea superficiala la
suprafata aer- lichid;
01,3 - idem li chid - soli d;
02. 3 - idem aer - solid.
6.4.3. Sisteme de desprafuire;
tipuri constructive
lnstalatiile de despratuire se reali zea-
za in scopul asigurarii condi\iilor nece-
sare de puritate a aerului din punct de
vedere al concentratiei limita a prafului
in incaperi .
Praful rezultat din diferite procese in-
dustri ale este captat la locul de produ-
cere, transportat pneumatic prin re\el e
de conducte si separat, inainte de eva-
cuarea aerului, pentru a limita poluarea
exterioara sau/si pentru a ti recuperat
daca este un praf valoros. Uneori pen-
tru a mic5ora necesarul de caldura al
! incaperi lor, aerul epurat poate fi rein-
: trodus in incaperea din care a fost
aspirat, cu condi\ia ca in interior sa nu
se depa5easca concentra\ia admisa de
praf.
Sistemele de desprafuire se clasifica
dupa numarul gurilor de captare racor-
date - individuale, centrale - si dupa
configura\ia re\elei de conducte - rami -
ficate (arborescente), cu con colector ,
I
mixte (cu con colector si ramificatii) cu
canal colector.
. Dupa locul amplasarii exhaustorului
in raport cu punctele de alimentare cu
material si dupa concentra\ia materia-
lului , sistemele de despratuire se inca-
dreaza in categoria sistemelor de
transport pneumatic, in depresiune, de
concentra\ie mica. ( 9.8.1.)
Sisteme incfrviduale
Se uti lizeaza pentru masini de la care
se aspira debite mari si cu un regim de
fu_nc\ionare diferit de al celorl alte ma-
sini din hala de produc\ie. Sistemele se
compun din gura de captare (aspira\ie),
conducta de transport, separator de
praf si ventilator sau suflanta.
Ultimele doua componente pot fi
grupate in agregate de filtrare - exha-
ustare. Dupa filtrare, aerul este, de
obicei, reintrodus in incapere, reali zan-
du-se economie de energie termica,
deoarece nu mai este necesar aer de
compensare.
Ca separatoare de praf utilizate in
instala\ii individuale se recomanda:
filtre cu saci cu sau fara carcasa, se-
paratoare iner\iale, cicloane.
Sisteme centrale
Acestea capteaza, transporta si se-
para praful produs de mai multe ma-
sini .
Re\elele de conducte au o configura\ie
dictata de amplasamentul masinilor,
urmarind reali zarea unei instala\ii
economice, care sa raspunda cerin\elor
transportului pneumatic. Echilibrarea
aerauli ca a re\elei este foarte
importanta pentru ca, pe de 0 parte, tre-
buie sa se reali zeze vitezele necesare de
- ----- ------------------ - -
Capitol ul 6: Ventilarea industri ala I. de ventilare climatizare
transport iar, pe de al ta parte, nu sunt
posibile organe de reglare care due la
infundari .
Nu este admi sa gruparea la acelasi
sistem de desprafuire a aspi ra\i ilor de
la ma5ini din sectii cu categori i diferite
de incendiu.
Retele ramificate (fig. 6.4.4)
Se adopta cand utilajele sunt a5eza-
te in linie in fluxul tehnologic si cand
func\ionarea lor este continua.
I
I
I
I
I
I
Fiecare gura de captare este racor- I
data printr-o ramifica\i e la conducta I
principala. Pentru asigurarea transpor-
tului, pe toate tronsoanele vi teza ae- ,
rului trebui e sa fie egala sau mai mare
1
decat viteza optima de transport
( 9.8.5).
Principala probl ema ridi cata de astfel
de re\ele este echilibrarea aeraulica a
ramurilor, deci realizarea unor pierderi
de sarcina egale in noduri , in condi\iile
vehicularii debitelor de cal cul pe fi eca-
re ramifica\ie. Din condiji a de echi li-
brare, poate sa apara necesar ca pe
ramurile apropiate de ventilator sa se
adopte viteze mult mai mari decat cele
optime, cu respectarea diametrului mi -
nim, 80 mm. Daca nu este posibil , se
poate adopta una din solu\iile: introdu-
cerea de rezi sten\e suplimentare de ti -
pul conurilor de echilibrare; marirea
lungimii ramifi caji ei; prevedrea unor o-
rifi cii de aspira\i e a unui debit supli -
mentar , cu condijia ca debitul de aer
fals sa nu depa5easca 10 ... 15 % din
debitul nominal. Ventil atorul se poate
monta inainte sau dupa separatorul de
praf. in cazul material elor de dimen-
siuni mari , inainte de ventilator, se
monteaza un separator de a5chii.
Retele cu con colector (fi g. 6.4.5)
Gurile de captare de la utilaje sunt
racordate la conuri colectoare racorda-
te, la randul lor , la conducta principala
de transpor t. in toate conductele se
respecta viteza optima de transport.
Astfel de re\ele se utilizeaza in cazul u-
nor utilaje cu regim de lucru intermi -
tent. Pentru intreruperea func\ionarii ,
pe racorduri , se prevad sibare sau alte
dispoziti ve de inchidere. Amplasand
conurile colectoare i n centrul de greu-
tate al utilajelor deservite, echilibrarea
aerauli ca este mai u5or de realizat. Sis-
temul conduce, i n general, la pierderi
de sarcina mai mari , datorita rezistenjei
locale a conului colector. Pentru racor -
darea a maxi mum 5 ... 6 utilaje se pre-
fera conurile de tip c care au un coefi -
cient de rezistenja locala mai mic de-
cal cele de tip a (fi g. 6.4. 11).
Retele mixte. Astfel de re\ele cu-
pl eaza racorduri de la conurile colec-
toare si racorduri individuale de la ma-
I
I
i
I
sini . Pentru a asigura o func\i onare co-
recta trebuie ca ma5inil e racordate se-
parat sa aiba un regim continuu de
funcjionare si debite relativ mari . Ca si
in cazul rej elelor ramifi cate, trebuie
realizata echilibrarea rej elei. Prezen\a
conurilor colectoare simpl ifi ca i nsa
mult aceasta problema.
, Retele cu canal colector. Captaril e
j de la utilaje sunt racordate la un canal
col ector cu sec\i une mare, unde viteza
Tabelul 6.4.6. Caracteristici ale prafuri lor cu pericol de expl ozie
1 2 3
I
4 5
Pulberi metalice
Aluminiu pulveri zat 700 50 40 4,0
Cositor 630 160 190 2,0
Ferosili con (88%Si ) 860 400 425 2,5
Ferotitaniu (procent redus de carbon) 370 80 140 2,5
Maqneziu-aluminiu (50 %-50 %) 535 80 50 4,5
Maqneziu macinat 520 80 20 4,5
Maqneziu pul veri zat 600 240 30 4,0
Manqan 450 120 210 1,8
Silicon 775 900 160 4,5
Titaniu 480 120 45 3, 0
Vanadiu 500 60 220 2, 5
Zinc 680 900 500 1,0
Zirconiu - 15 40 3,0
Pulberi de rnase plastice
Acetat de celuloza 320 10 25 6, 0
Anhidrida ttalica 650 15 15 3,5
Caseina 520 60 45 3,5
Calciu sintetic dur 320 30 30 4,0
Compozi\ie de uree pentru turnare 450 80 75 4, 5
Hexametilentetramina 410 10 15 4, 5
Metacrilat de metil 410 15 20 4,0
Pentacritritol 450 10 30 4,5
Polistiren 490 120 20 3,0 _
Propionat de celuloza 460 60 25

Rasina alil-alcoolica 500 20 35 4,8
Rasina cumarini ca 520 10 15 4,5
Rasina fenolica 460 10 25 4,3
Rasina lignitica 460 20 40 4,8
Rasina polietil enica 450 80 25 5,8
Rasina vinil -butiral 390 10 20 4,2
$elac, col ofoniu 390 10 15 4,0
Pulberi vegetale
Amidon 470 40 45 5,0
Ceapa deshidratata 410 - 130 4,2
Citrice, coaja deshi dratata 490 45 65 3,5
Faina de lemn 430 20 40 4,5
Grau staramat 470 160 60 4,0
Mazare deshidratata 560 - 50

Orez 490 80 45 4,3
Pluta 540 40 30 4,2
Soia, boabc 560 100 40 4,5
Trifoi , seminte 470 80 60 3,5
Pulberi diverse
Cauciuc br ut, dur 350 50 25 4,0
Carbune bituminos 610 40 35 3,2
Dinitro-orto-crezol 440 - 25 4,0
Fenoti azina 540 - 15 3, 0
Gil sonita 580 25 20 4,0
Gudron de hui la - 80 80 3,5
Saoun 430 60 45
I
4,2
Stearat de aluminiu 400 15 15 4,5
Sulf 190 15 35 3, 0
1. Denumirea prafului
2. Temperatura de apri ndere a aerosolului [
0
C]
3. Energia mi nima a scanteii necesara pentru apri nderea aerosolului [mJ]
4. Concentra\ia mi nima expl oziva [g/m
3
]
5. Presi unea maxima a exploziei (bar]
I. l n s t l ~ i i de ventilare ~ i climatizare Capitolul 6: Ventilarea industrial a
este de 5 .. 6 m/s (fig. 6.4.6). Ca urma-
re, in canalul colector apar depuneri
care se vor transporta mecanic, pe
banda. Consumul de energie este, in
consecin\a, mai mare decal la celelalte
sisteme $i , de aceea, sun! recoman-
date in cazul unor fluxuri tehnologice in
linie, cu distante mari intre utilaje, cand
adoptarea celorlalte sisteme nu este
posibila.
6.4.4. Di spozitive de captare
a prafului
Antrenarea prafului la locul de produ-
cere se face prin dispozitive de capta-
re. La proiectarea acestora se urma-
re$!e sa se realizeze o efi cien\a maxi-
ma fara ca activitatea la locul de mun-
ca respectiv sa fi e stanjenita. Deoarece
vitezele de aspira\ie sunt mari (15 -
30 mis) se urmare$!e mic$orarea coe-
fi cientului de rezistenta locala pentru
ca pi erderea locala de sarcina sa fie
cat mai mica. Eficienta 'V exprima ra-
portul dintre debitul de materi al captat
de gura $i debitul de materi al produs.
Principia!, dispozitivele de captare a
prafului func\i oneaza similar cu cele de
absorbti e a gazelor $i a vaporilor no-
civi . Pentru marirea efi cien\ei se cre$te
pe cat posibil gradul de inchidere, folo-
sindu-se, frecvent, guri $i hote semiin-
chise, carcase, cabine. La dispozitivele
deschise, cre$terea efi cientei se reali -
zeaza prin adoptarea unei forme geo-
metri ce (raport de laturi, unghiuri, care
sa asigure uniformitatea aspiratiei $i sa
conduca la un coefi cient de contrac\ie
mare, respectiv, coefi cient de pierdere
locala de sarcina mic). Se recomanda:
lipirea gurii de aspira\i e de o suprafa\a
plana, perpendiculara pe sec\iunea de
intrare; pr evederea unor fl an$e care
conduc la o amorti zare mai lenta a vi -
tezei; in cazul unei lungimi mari a zonei
de captare, prevederea unui $ir de guri
sau compartimentarea interioara a di s-
pozitivelor de captare; practicarea unui
orifi ciu suplimentar pentru aer fals care
sa asigure viteza necesara in conducta
de aspira\ie (se recomanda atunci
cand S1 < 2 S2, unde S1 - sectiunea de
racord a gurii de captare; S2 - sectiu-
nea conductei); or ifi ciul trebuie preva-
zut la partea inferi oara pentru a impie-
dica infundarea conductei.
in fi gurile 6.4. 7 ... 6.4. 10 sunt date
cateva tipuri de di spoziti ve de captare
utili zate in diferite procese tehnol ogice
cu degajari de praf.
Calculul di spozitivelor se face prin
metodele cunoscute la aspiratia gaze-
lor $i vaporilor (curbe de egala vi teza,
metode analitice $i grafoanalitice etc.).
Pentru utili zarea acestora, in tabelul
6.4.7 se indi ca vi teza minima a aerului,
la nivelul zonei de degajare a prafului ,
i n func\ie de modul de generare a
acestuia. in urma cercetarilor efectua-
te, s-au stabi lit pentru o seri e de si tu-
atii, frecvente in practi ca, tipul cores-
punzator de dispozitiv de captare si
debitul de aer necesar pentru antrena-
rea prafului . Astfel de date sunt cuprin-
se in tabelul 6.4.8. (anexa 6.1).
Tabelele 6.4.9 ... 6.4. 11 cuprind date
pentru proiectarea di spozitivelor de
captare a prafului de la poli zoare, ma-
sini mi ci de cura\ire a suprafe\elor, ma-
sini de $1efuit -lustruit.
6.4.5. Conducte: dimensionare
~ i calculul pierderilor de sarcina
6.4.5. 1 Date pentru proiectarea
sistemului de conducte
Conductele instala\iilor de desprafui -
re se dimensioneaza pentru transportul
debitului de material Gm, rezultat din
procesele tehnologice $i a debitului de
aer Ga ce rezulta din concentra\ia re-
comandata: = Grr/ Ga.
De multe ori, in locul acestor valori
sunt indicate debitele de aer aspirate
prin dispozitivele de captare (tabelele
6.4.8 ... 6.4.11). Daca si aceste date lip-
sesc, debitul se poate determina din
viteza optima de transport ( 9.8.5), si
diametrul minim recomandat, care
pentru praf fin uscat , praf fibros,
rumegus si pilitura de fi er este de 80 -
4
3
2
Fig. 6.4.4. Retea ramificat a pentru i nstal atii de desprafuire:
- guri de captare; 2 - separator de aschii ; 3 - ventilat or;
4 - separator de praf; 5 - evacuare praf (periodic).
130 mm.
Din necesitatea echilibrarii ramificati-
ilor, debitul de aer se poate mari cu
18 ... 20 %, ceea ce are drept conse-
cinta, cre$terea puterii ventil atorului.
Pentru a evita aces! lucru, in cazul in
care pentru echilibrare, ar apare nece-
sare debite de aer mai mari se utili -
zeaza di afragme plane sau coni ce (co-
nuri de echilibrare - tabelul 6.4. 14, poz.
8), montate pe tronsoane verti cale. Co-
nuri le de echilibrare se recomanda, in
mod special, pentru de$euri lemnoase
$i praf fibros.
Debitul de aer pe conductele princi-
pale se determina considerand toate
utilajele i n functiune; daca la conducta
principala sunt racordate $i guri de
maturare, debitul acestora se insumea-
za la eel preluat de la di spozi tivele de
captare de la ma$ini ; in cazul unui nu-
mar mare de guri de maturare, se poa-
te considera un coeficient de simulta-
neitate.
in cazul instala\iilor cu conuri colec-
toare care se preteaza la o functionare
intermitenta a utilajelor se accepta, de
asemenea, un coefi cient de simultane-
itate, i n functi e de situa\i a existenta.
Conductele se confec\ioneaza, in ge-
neral, din tabl a neagra sudata longitudi -
nal. Tronsoanele se imbina prin fl anse
din banda din o\el (pentru 0 < 250 mm)
sau din o\el cornier (l a diametre mai
mari). Etan:;;area flanselor se face cu
cauci uc, azbest sau carton imbibat cu
miniu de plumb.
Se recomanda ca lungimea ramifica-
!iilor sa nu depa$easca 20 m s.i ca ra-
mifica\iile sa faca un unghi de 15 cu
conducta principal a; unghiul de varf al
difuzoarelor de 15, iar al confuzoare-
lor de 30. Piesa de intrare in ciclon se
realizeaza asimetric astfel incat, in ex-
terior, peretele conductei sa fie in con-
tinuarea peretele ciclonului. Tra.seul
conduct elor se alege astfel incat sa se
reduca, la minimum, numarul coturi lor
iar intre acestea sa fi e intercalate por-
\iuni drepte. Racordul la dispoziti vele
de captare se face, in general, prin tu-
buri fl exibil e.
Grosimea tablei se alege in func\i e
de materialul transportat iar la coturi ,
unde uzura est e mai mare, este
4
Fig. 6.4. 5. Retele cu con col ector:
1 - guri de captare; 2 - con colector;
3 - ventilator; 4 - separator de praf;
5 - evacuarea praf.
Capitolul 6: Ventilarea industriala I. de ventilare climatizare
necesara o tabla mai groasa.
in tabelul 6.4. 12 este indicata grosi -
mea tablei $i raza de curbura la con-
ducte utilizate in industria lemnului .
6.4.5.2 Calculul pierderilor de sarcina
Se efectueaza luand i n considerare
pierderile liniare $i locale $i concentra-
\ia a amestecului . Pentru concentra\ii
::; 0,01 kg/kg, calculul se face ca pen-
tru canale de aer din tabl a. Pierderea
de sarcina tip rezulta din rel a!ia:

[Pa](6.4. 16) I
,. , D J= l 2 . I
unde: A. - coeficient
1
de rezistenta
1
hidraulica liniara, in func\ie de viteza I
de rugozi tate; D - diametrul conductei
pe tronsonul de calcul [m); I - lungimea I
tronsonului [m] ; - suma coefi ci-
entilor de pierdere locala de sarci na pe
tronsonul [i] ; pa - densitatea aerului
(kg(m
3
] ; v - viteza aerului pe tronsonul
(i] (m/s]; n - numarul de tronsoane.
Viteza aerului se alege egala cu cea
optima de .transport pneumatic
(9. 8.5). Daca nu exista indicatii in ,
acest sens se poate adopta o viteza
determinata in functie de viteza de
plutire vp, $i factorul de al unecare, S
(6.4. 1.3). Se recomanda S ::; 0,5
pentru granule mari $i S ::; 0,2 pentru
praf. La stabilirea vitezei de plutire se
tine seama de umiditatea materialului
$i de tendin\a de aglomerare.
Pentru concentratii > 0,01 kg/kg,
pierderile de sarcina se majoreaza con-
form relati ei:
Fig. 6.4.6. Ref ele cu canal colector:
1 - conducta evacuare praf;
2 - conducta evacuare aer;
3 - canal colector.
t>.pr = t.. p (1 +K) [Pa] (6.4. 17)
unde: K- coeficient care depinde de
natura materialului transportat $i al
conductei, de viteza; pentru vitezele
recomandate de transport valoril e K
sunt date in tabelul 9.8.5. Valorile /..I 0
pentru conducte din o\el sunt date in
tabelul 6.4.13.
Pentru diferite configuratii utilizate in
instala!iile de desprafuire, in tabelul
6.4. 14 (anexa 6.2) sunt date val orile
coeficientilor de rezistenta locala
Pentru coturi se evalueaza pierderea
liniara pentru o lungime desfa$urata
conform tabelului 6.4.15 $i pierderea lo-
cala conform tabelului 6.4.14, pozitia 15.
Fig. 6.4.7. Captarea prafului la gurile
de descarcare a prafului.
3
/
2
Fig. 6.4.8. Captarea prafului
la polizoare:
- piatra de polizor; 2 - di spozitiv
de captare praf; 3 - vizeta.
in tabelul 6.4. 16 este data pierderea
de sarcina liniara unitara p1 $i pierde-
rea locala in curbe pentru tuburil e fl e-
xibile, tip1, tip2.
Pentru alegerea ventilatorului , la pier-
deri le de sarcina in conducte se adau-
ga pierderea de sarcina in dispozitivul
de captare, Pd. $i in separatorul de
praf, ps. Valoarea Pd se indica in func-
!ie de tipul di spozitivului .
6.4.6. Dispozitive accesorii
montate pe conductele de
desprafuire
Pentru a asigura controlul functiona-
rii, di stributi a, inchiderea $i alte opera\ii
necesare, pe conductele de desprafui -
re se monteaza:
- capace de vizitare la coturi $i la alte
piese speciale in care se pot produce
infundari;
- puncte de masurare, eel putin cate
Fig. 6.4.9. Captarea prafului
la benzile transportoare:
1 - conducta evacuare praf grosier;
2 - conducta evacuare praf fin.
Fig. 6.4.10. Captarea prafului
la tobele de debavurare.
Tabelul 6.4.7. Vitezele minime ale aerului, la nivelul degajarilor, pentru antrenarea prafului
Modul de generare a prafului
Viteza minima
Procese tehnologice
de antrenare rm/sl
Degajare tara mi$care vi zibila 0, 25 ... 0,5 Degajari de vapori $i furn de la decapare,
spalare, degresare, sudura
---
-
--
Degajare cu viteza mi ca 0, 5 ... 1,00 Vopsire prin pulveri zare in cabina, sortare, cantarire,
impachetare, puncte de descarcare la transportoare cu viteza
mi ca (sub 1 m/s). amestecare
Generare activa 1,00 ... 2, 00 Dezbatere, turnatori e, cernere, puncte de descarcare la
transportoare cu viteza mare ( > 1 m/s)
Degajare de parti cule Polizare, sfaramare i n tambur , cura\ire abrazi va
cu viteza mare 2, 00 ... 10,00
I lnstalatii de ventilare si climatizare

Capitolul 6: Ventilarea industriala 117
unul pe ci rcuitul de aspiratie si de re-
fulare al ventilatorului;
- clapete antifoc in amonte si aval de
ziduril e antifoc si la intrare in cicloane
sau filtre;
- capace de explozie pe conductele pe
care se transporta materiale peri cu-
loase. la concentra\i i mari;
- $ibare pe racordurile ma$inil or cu
functionare discontinua, racordate la
conurile colectoare;
- $ibare pe circuitul de reful are al ven-
til atoarelor pentru a putea schimba
evacuarea aerului in exterior (vara)
sau in interior (iarna);
- sibare si rame cu plasa de sarma la
. .
capatul tubulaturii de refulare a su-
flantelor .
Pentru aceste elemente de instala\ii
exista detalii tip ce acopera necesita\ile
practice.
Conurile colectoare se executa in mai
multe variante, in functie de geometria
sistemului, de posibilitatile de incadrare ,
in spa\iul disponibil (fig. 6.4.11). Alege- I
rea dimensiunii se face dupa diametrul
D al conductei colectoare. stabilit in
functie de debitul de aer $i de viteza
necesara de transport.
6.5. Aparate instalatii
de epurare - probleme
genera le
Retinerea si multana a gazelor nocive
si a prafului necesi ta reali zarea unor in-
stala\ ii de epurare compl exe in care se-
paratoarele de praf sunt inseriate cu alte
aparate de tipul: reactoare, incinera-
toare, separatoare prin absorb\ie $i se-
paratoare catalitice. De cele mai multe
ori, in instala\ie se prevad schimbatoare
de caldura. cu scop fi e de recuperare,
fi e de reducere a temperaturii pentru
-
protejarea aparatelor din aval. In lan\ul
de aparate au loc procese complexe si -
multane, de transfer de caldura $i masa.
Ansamblul procesului de tratare astfel
conceput se nume$\e procedeu. lndus-
tria de depoluare a pus la punct o serie
de astfel de procedee $i instala\ii care
cuprind toate circuitele de gaze, lichide
sau solide studiate din punct de vedere
al eficientei globale. De$i utilizate, de o-
.
Tabelul 6.4.9: Debite de aer recomandate pentru captarea prafului la polizoare
Polizor de tip curent Conducta de aspira\ie Debit la 23 mis
D [mm D mm m
3
/ h
240 75 365
250-350 100 650
380-480 115 860
500-600 130 1100
630-730 150 1465
760-900 180 2110
Poli zor cu banda - 350 m
3
/ h pentru banda de 75 mm (la benzi mai late
debitul cre$1e cu 100 m
3
/ h la fi ecare 25 mm de banda in plus)
Tabelul 6.4.10. Debite de aer recomandate pentru captarea prafului
la unelte mici de curatire - 37 m3/h.cm2
(viteza de aspira\ie de 100 m/s la 60 mm distanta)
Tio ma$ina D conducta mm Debit m
3
/h] s aauri cm
2
Poli zor oendular F=300 60 900 24
Poli zor orizontal F= 180 32 180 5
Poli zor col\ F=30 $i 60 25 110 3
Dalla aer comorimat 19 70 2
Perie de sarma 19 70 2
Tabelul 6.4.11. Debite de aer recomandate pentru captarea prafului
de la automate de lustruit
Tio masina Debit m
3
/ h
Piese mici -ornamente, mecanica fina. biiuterii 1200
Piese mari -matrite. rame, Qrofi le 1800 ... 2400
Masi ni cu val\uri (tamburi) de lustruit (pentru 1 cm la\ime) 60 ... 90
bicei, pentru aerul evacuat cu scopul de
protectie a atmosferei, in anumite si tua-
tii , unde se cer conditii deosebite pen-
tru aerul introdus sau se doreste recir-
cularea unui aer ce nu corespunde din
punct de vedere al purita\ii, instalatiile
de epurare se pot folosi $i pentru trata-
rea aerului introdus.
6.5.1. Aparate pentru
epurarea aerului
Reactoare
Daca in separatoarele de praf se ur-
mare$1e re\inerea particulelor prin pro-
cese fi zice, in reactoare se ob\ine neu-
trali zarea poluantilor cu ajutorul unor a-
ditivi . Separatorul poate fi el inSU$i un
reactor sau poate contribui, par\ial, la
reacti il e chimice. Reactoarele pot fi:
uscate sau semiuscate.
-
In procedeele uscate are loc o reac-
\ie intre un gaz $i un produs solid, fin
di spersal pentru a mari suprafa\a de
-
contact. In aval se prevede un filtru
pentru a retine produsel e solide ce nu
s-au consumat complet .
-
In procedeele semiuscate, materialul
ce realizeaza neutralizarea este intro-
dus sub forma de suspensie sau de
-
solu\i e. lntr-o prima faza, caldura gazu-
lui produce evaporarea apei in care se
afla reactivul. Urmeaza o faza foarte
activa in care produsul solid, Inca u-
rned, reac\ioneaza cu gazul tratat. f n fi-
nal, urmeaza o treapta de separare a
produsului uscat.
Adsorbitoare
-
In aceste aparate are loc un fenomen
de adsorbti e a poluan\ilor gazosi pe
suprafa\a unor materiale solide cu ma-
re capacitate de adsorb\ie (de obicei,
carbonul activ). Fenomenul de adsorb-
tie este favori zat de scaderea tempera-
turii , cre5terea presiunii $i a concentra-
\i ei de poluant. Fenomenul este rever-
sibil, astfel Inca\ carbonul poate fi re-
condi\ionat prin desorb\ie, favori zata
de ridi carea temperaturii $i scaderea
presiunii. Produsul eliminat are o con-
centra\ie ridi cata si poate fi condensat
si recuperat. Un astfel de tratament
este recomandabil pentru eliminarea
compu5i lor organici volatili (COV)
Sepa-atoare (!ncineratoare) catalitice
Procedeul de cataliza mult folosit in

Tabelul 6.4.12. Grosimea tablei raza de curbura pentru conductele de desprafuire in industria lemnului
D Rumeaus. a5chii Prat
.
Tocatura
conducta Urned Uscat Alb Poliesteri
[mm] d r dz R/D d i dz R/ D di dz R/ D d r dz
l
R/ D d i dz R/ D
'
80 . . 200 1,5 2,0 i 3,0 0,8 1,0 3,0 0,8 1,0 3,0 0,8 1,0 3,0 0,8 1,0
I
3,0
200 .. 400 1,5 2,0 3,0 0,8 I 1,0 3,0 0,8 1,0 3,0 0,8 1,0 3, 0 0,8 1,0 3,0
400 .. . 600 1,5 2,5 3,0 1,0 1,5 3,0 1,0 1,5 3,0 1,0 1,0 3, 0 1,0 1,5 3,0
.
600 ... 800 2,0 2,5 3,5 1,5 2,0 3,0 1,5 2,0 2-3 1,0
'
1,5 2-3 1,5 1,5 2-3 !
800 ... 1000 2,5 3,5 3,5 1 5

2,0 3,0 1,5 2, 0 2- 3 1,5 1,5 2-3 1,5 1,5 2-3
Un de: d 1 - grosimea tab lei pentru transportoare drepte [mm] ; dz - idem, pentru piese speciale [mm];
RI D - raza de curbura pentru coturi / diametru conducta.


118 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '
0

' - - - (
'-'/
E-
'
I
'
-
I
20'
I
'
I
1
- -
.
I
industria chimica, incepe sa fie folosit
tot mai mull in depoluare, de exemplu
pentru eliminarea compu$ilor organici
volatili. El permite oxidarea poluantilor
la temperaturi de cca 300 ... 400 C,
care este apropiata de cea a emisiilor
gazoase. Drept catalizatori se utilizeaza
metale nobile $i amestecuri de oxizi
metalici.
lncineratoare
Produsele organice (lichide, solide
sau gazoase) care nu pot fi eliminate
prin alte procedee sunt transformate
prin ardere in bioxid de carbon $i va-
pori de apa. Acest procedeu permite si
recuperarea caldurii rezultate din arde-
re. Deoarece In afara produselor men-
tionate se elimina $i altele nocive (HCI,
metale grele), dupa incinerare urmeaza
: a propus o instalatie ce inseriaza un
I spalator Venturi de energie ridicata
i ( 7 .5.3.5) cu un schimbator de masa
1 de tip "coloana cu placi ... Pentru mic-
1 sorarea costurilor, se face o recuperare
i a caldurii din gazele de ardere.
j 1nstalatia este conceputa pentru un
: debit de efluent de 5000 m
3
rJh cu o
'
i temperatura de 225 C, rezultat din in-
i cinerarea a 350 kg/h de ulei eliminat
I intr-o uzina de mecanica fina. Granulo-
1 metria particulelor se prezinta astfel:
\ 8 % din masa. particuie cu diame1ru1
l sub 2 m, 50 % cu diametrul intre 2 si
i 10 m, restul intre 10 si 20 m. Efici-
enta instalatiei este de 93 % pentru
HCI si 97 % pentru praf.
-
In acest caz, tratarea din tubul Ven-
'
1 mai multe trepte de tratare a fumului.
I
turi se face cu solutie de soda. Tempe-
i ratura fiind scazuta priri stropire in a-
l monte, ca material pentru spalatorul
Venturi se poate folosi poliester cu
a
'
t
t t t

'
'
'

' 0
lI)
'

-
'
'
I
'
, D
<(..... +------
1+-i
c
Fig. 6.4.11. Tipuri de conuri
colectoare:
0
lI)

a - intrare radiala; b, c - intrare axiala
'
'
'
I
'
' '
6.5.2. lnstalafii de epurare
lnstalape de tratare a gazelor de
combustie rezultate din incine-
rarea uleiului de racire
1
fibre din sticla. Ultima faza de tratare
este absorbtia chimica a acidului clor-

hidric, care se realizeaza in coloana de
I
' tratare prevazuta cu placi perforate si
-
Pentru tratarea efluentilor produsi la
incinerarea uleiului firma SOGREMATIC
alimentata cu solutie de soda. In co-
l loana are loc un proces de
Tabelul 6.4.13. Valorile ?c ID In m-1 pentru calculul conductelor din o el
Va m/s
d mm 6 .. . 9 9 ... 12 12 ... 15 15 ... 18 18 ... 21 21 ... 25 25 ... 30
80 0,248 0,235 0,230 0,225 0,220 0,219 0,212
100 0,243 0,232 0,225 0,221 0,217 0,214 0,213
110 0,215 0,206 0,200 0, 196 0, 193 0, 190 0, 185
.
125 0, 184 0, 175 0, 170 0, 167 0, 164 0, 162 0, 161
140 0, 159 0, 152 0, 148 0, 145 0, 143 0, 141 0, 141
160 0, 135 0, 129 0, 125 0, 123 0, 121 0, 119 0, 118
180 0, 116 0, 111 0, 108 0, 106 0, 104 0, 103 0, 102
200 0, 102 0,097 0,094 0,092 0,091 0,090 0,089
225 0,088 0,084 0,082 0,080 0,079 0,078 0,077
250 0,077 0,074 0,072 0,070 0,069 0,068 0,067
280 0,067 0,064 0,062 0,061 0,060 0,059 0,058
315 0,058 0,055 0,054 0,053 0,052 0,051 0,051
355 0,050 0,048 0,046 0,045 0,045 0,044 0,044
400 0,043 0,041 0,040 0,039 0,038 0,038 0,038
Tabelul 6.4.16. Pierderea de sarcina In tuburile flexibile
0 Debit v
P1 P1 !J.p 1 6.p, !:ip2 !:ip 2
[mm m
3
/h m/s mmH
2
0/m [Palm mmH
2
0 Pa] mmH
2
0 [Pa
90 400 17,5 22 216 35 343 - -
90 500 21,8 34 334 54 530
- -
90 600 26,2 49 481 78 765
- -
110 400 11, 7 4, 1 40 17 167 20 196
110 500 14,6 6,3 62 22 216 34 334
110 600 17 ,5 93
'
91 28 275 43 422
unde: /J.p1 - pierderea de sarcina in curba In forma de S, cu raza R = 1,5 0-,
t:ip2 - idem, in curba in forma de inel, R = 1,5 0.
Tabelul 6.4.15. Lungimi ale coturilor I [m] pentru RID= 2
a
I ' 11111]
80 100 120 150 200 250 300 350 400 500 600
15 0,04 0,05 0,06 0,08 0, 11 0, 13 0, 16 0, 18 0,21 0,26 0,3
30 0,08 0, 10 0, 13 0, 16 0,21 0,26 0,26 0,37 0,42 0,52 0,6
45 0, 13 0, 16 0, 19 0,24 0,32 0,40 0,40 0,55 0,63 0,79 0,9
90 0,25 0,31 0,38 0,47 0,63 0,79 0,79 1, 10 1,20 1,57 1,8
125 0,38 0,47 0,57 0,71 0,95 1, 19 1, 19 1,65 1,89 2,36 2,8
OBS. Pentru alt raport R'/D' lungimea desfasurata I' = 1R'/2D'
l. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala
desprafuire umeda.
lnstalatie de epurare a gazelor la
fabricarea acidului sulfuric din
pirite
Pentru controlul ri guros al emi si il or in
atmosfera, in instalatiile de tratare sunt
inseri ate mai multe tipuri de aparate:
electrofi ltre uscate $i umede, spalatoa-
re $i turnuri de absorb(ie.
Pentru eliminarea cetii acide se pot
utiliza fi e filtre cu tesatura, fie electro-
filtre umede, alegerea fiind dictata de
dimensiunea $i de natura particulelor
de retinut. Pentru di ametre mai mari de
3 m, filtrele cu (esatura au o eficien(a
de peste 90 %. Daca in procesul teh-
nologic se produce $i oleum (acid sul -
furic cu concentra(ie peste 98 %), par-
ti culele au diametrul sub 2 m, atunci
se recomanda electrofiltre umede.
Acestea asigura efi cienta necesara
pentru o pi erdere de sarcina de numai
250 Pa. 0 alta posibilitate ar ti utilli za-
rea coloanelor fi ltrante, dar in acest caz
pierderile de sarcina se multiplica cu 10
$i exista, in plus, ri scul colmatarii.
lnstalatie de epurare a gazelor
produse la incinerarea gunoiului
lnstalatia de epurare propusa de ;
firma GOTAVERKEN MILJO AB
(Suedia) asigura tratarea gazelor pro-
venite de la doua incineratoare de
gunoi. Schema este relativ si mpla, fo-
losi nd electrofiltre $i reactoare inseria-
te. in schema nu sunt incluse: linia de
recuperare a metalelor grele $i tratarea .
apei evacuate. Aces! procedeu a lost !
aplicat in Oanemarca, pentru o uzi na J
cu capacitate 4,5 t/h $i pentru un debit I
de gaze de 27000 m
3
/ h.
lnstal atie de dezodorizare a
gazelor industriale
Mirosul neplacut poate sa provina de
la substante cu concentratii scazute,
mult sub limita care ar prezenta un ri se
pentru sanatate. Cu toate acestea,
efectele psihol ogice care amplifi ca
senza\i a de jena, de disconfort au de-
terminat includerea mirosurilor in cate-
gori a poluan(ilor. Re(inerea lor este
foarte dificila din cauza concentra\iilor
infinitezimale. De$i foarte variate, sub-
stantele care produc mirosuri neplacu-
te se pot grupa in urmatoarele cl ase:
compu$i ai sulfului (H2S $i compu$i or-
gano-sulfuro$i), compu$i ai azotului (a-
moniac $i amine), acizi (acetic, butiric),
aldehide (acetaldehida, formaldehida),
cetone, alcooli {fenol, crezol , butanol).
De multe ori mirosul este produs de un
amestec de astfel de substan\e.
lndustriil e cele mai importante care
evacueaza emisii cu miros neplacut
sunt: petrochimia, industr ia chimi ca,
farmaceutica, textil a, agroalimentara, a
harti ei, siderurgi a.
Exista mai multe metode de tratare a
emisiil or malodorante care se aleg in
functie de natura substan\elor, de de-
bi tul de aer tratat, de considerente
economice. Dintre acestea tac parte:
- mascarea mirosurilor; metoda veche,
in general, ineficace departe de sursa;
- incinerarea clasica sau catalitica, du-
pa care se aplica un procedeu de
spalare;
- adsorb(ie cu carbune activ, procedeu
ce necesi ta investiti i $i cheltuieli de
intre\inere relativ mari ;
- metode biologice;
- spalare chimica care reprezinta avan-
tajul de a corespunde oricarui debit
$i care nu necesita un spa\iu extins;
La aceasta metoda, pentru tratare se
folosesc mai multe aparate (turnuri) in
care are loc contactul gaz - lichid pe
suprafa\a unor corpuri de umplutura.
Reac\iil e chimice care au loc sunt de
neutralizare $i de oxidare. Produsele
oxidante cele mai utili zate sunt: per-
manganatul de potasi u, apa oxigenata,
apa ozonata, clorul.
lnstalatie de epurare a
organici volatili (fig. 6.5.1)
Eliminarea COV produ$i in cabine de
vopsire, la impri merii offset, la fabri ca-
rea panourilor aglomerate din lemn
etc., se poate face prin incinerare ca-
taliti ca. Gazele ce urmeaza a fi epurate
sunt trecute printr-un sector al unui
concentrator rotativ realizat din harti e
cu fibre din carbon. in sectorul rezidual
circula un aer incalzit pentru desorbtie,
cu un debit de 10 ... 20 ori mai mic,
astfel incat se realizeaza concentrarea
produselor organice adsorbite, initial,
din gazele evacuate. Urmeaza o faza
de incinerare catalitica.
Acest procedeu permite tratarea
unor debi te foarte mari, de ordinul a
1.000.000 m
3
/ h. Este recomandat
pentru emi sii cu concentra\ii de ordinul
a 0, L .3 glm3. Se pot a tinge randa-
mente de epurare de 90 ... 98 %, cu
concentra(ii de evacuare in atmosfera
de circa 10 mg/ m3. Daca se procedea-
za la oxidarea catalitica a solven(ilor,
se pot reali za procese care sa autoin-
tre\ina arderea, astfel incat consumul
de energie pentru epurare sa fie mull
diminuat.
6.6. lnstalatii de ventilare
de avarie
6.6.1. Descrierea instalafiei
Sunt instala\ii speciale care intra in
func\iune numai la declan$area unor
avarii.
in toate incaperil e industri ale cu de-
gajari de nocivita(i (IY) - care au o ac-
tiune daunatoare asupra oamenilor,
ma$inil or, uti lajelor, constructi ei sau a-
supra elementelor altor instalatii -
exista o instala\ie de ventil are tehnol o-
gica care preia, in mare parte, aceste
degajari prin evacuare in atmosfera a
unui debit de aer Lev. i n figura 6.6.1a
se prezinta. in acest sens, un di spozi-
ti v de absorb\i e locala (DAL) $i un ven-
tilator de evacuare (VE). Pentru com-
pensarea aerului evacuat local, trebuie
introdus, in incapere, un debit cores-
punzator de aer, Le, care poate fi pre-
luat din incaperi le vecine (in cazul unor
situa\ii date), direct din exterior. vara
ca urmare a depresiunii create in inte-
rior sau, eel mai adesea, cand instala-
\ia functioneaza $i iarna, prin prevede-
, rea unui grup special de introducere, i n
alcatuirea caruia intra: priza de aer (PA),
filtru de praf (FP), baterie de incalzire
, (Bl) $i ventilator de introducere {VI).
Daca se apreciaza ca exista ri scul ca
prin di strugerea unor conducte sau u-
tilaje, aparate etc. sa apara degajari
suplimentare de nocivitati , L Yav, care
pot fi de ordinul zecilor sau sutelor, in
comparatie cu cele permanente, $i
care pot fi, prin concentra(ii le pe care
le creeaza, letargice pentru oameni sau
pot provoca daune insemnate pentru
bunuri le din incaperea respectiva sau
din incaperil e vecine, atunci, pe langa
masurile generale de dotare a posturi -
lor de lucru cu ma$ti, costume $i alte
mijloace individuale de protec\i e, se
prevede o instala\i e suplimentara de
venti lare, denumita de avarie, alcatuita,
: in principiu, di n unul sau mai multe
venti latoare, de regula, axiale (VA) care
sunt montate in exterior $i prin orificii
sau geamuri deschizibi le prin care pa-
trunde un debit suplimentar de aer, Ls,
egal cu debitul evacuat in caz de ava-
ri e, Lav {fig. 6.6. 1b).
Pozarea ventilatoarelor de avarie (VA)
$i pozi\ia relativa in raport cu acestea
a orificiilor deschizibile trebuie sa aiba
in vedere probabilitatea locului avari ei,
modul de propagare a nocivita\ilor,
astfel incat sa se asigure o schema cat
mai efici enta de venti lare {de circula\ie
a aerului in incapere i n timpul avari ei).
Pornirea ventilatoarelor de avarie
(VA) se face automat, la comanda unui
traductor de concentra(ii (TC) dar, pen-
tru siguranta. se asigura $i o pornire
manuala, din exteriorul incaperii, dintr-
un loc U$Or accesibil.
Pentru aceste instala\ii se pune pro-
blema determinarii debitului de aer eva-
cuat in caz de avarie Lav, necesar pen-
tru limitarea maximala a concentra(iei
Ymax (stabilita, de regula, de tehnologi)
pe baza caruia se aleg ventilatoarele
axiale $i se dimensioneaza orificii le
pentru preluarea aerului din exterior,
precum $i timpul de revenire la concen-
tra\ia normala dupa incetarea avariei.
Aceste marimi se determina din
expresia debitului de aer $i, respectiv, a
concentra\iei prin examinarea tabloului
Capitolul 6: Ventilarea industrial a 1. lnstalatii de ventilare si climatizare
$i a graficului din fi gura 6.6.2 privind
marimile caracteristice inainte !;ii dupa ;
. I
avane. I
Marimile care intervin in figura 6.6.2 l
au urmatoarele semnificatii: '
m = L:Y! V - intensitatea specifica de
degajare a noxelor in functionare
normala [mg/ m3h];
mav = LYavl V - idem, in caz de avarie
[mg/m
3
h];
n = Lev! V - numarul orar de schimburi
de aer la functi onarea normala [h
1
] ;
nav = Lav!V - idem, in caz de avarie [h-
1
];
V - volumul incaperii [m
3
]; :
ya, y1, Ymax - concentra\ia admisibila, I
concentratia care s-ar realiza pana la j
intrarea ventilatoarelor de avarie in sta-
1
re de regim dupa timpul r 1 $i, respec-
tiv, concentratia maxima admisa in caz
de avarie [mg/m
3
]; I
r 1 + T2 - durata avariei [h] ;
r3 - timpul de revenire la concentra\ia
admisibila ya, dupa incetarea avariei [h].
6.6.2. Debitul de aer pentru
avarie
Prin particularizarea relatiei debitului
de aer pentru situatia de avari e. con-
form datelor din figura 6.6.2 rezulta:
L. = IY .
y ....... -y,
[m
3
/ h] (6.6.1)
unde: L Yav este fluxul de noxe emis in
timpul avariei [mg/h] , iar Ymax, Yr - con-
centratia maxima admisibila in timpul
avariei, respectiv, i n aerul exterior
[mg/m
3
].
6.6.3. Timpul de reveni re la
concentrat ia admisibila dupa
i ncetarea avari ei
- debitul de aer necesar pentru diluarea
acestor nocivita\i !;>liind ca au o
concentratie admisibila in aerul interi -
or ya = 2 mg/ m
3
, iar concentratia lor in
aerul exterior este Yr = 0,5 mg/ m3.
- elementele specifi ce in caz de avari -
e: degajarile nocive se maresc de
250 de ori {L Yav = 250 LY), iar con-
centratia maxima admi sa in acest caz
este Ymax = 20 ya, marimile ce se
determina:
vari a(ia concentratiei dupa decl an-
!;)area avariei in ipoteza ca instala\ia
de avarie nu functioneaza !;i i timpul
r' = r 1 + r2 in care se a tinge con-
centratia maxima ymax;
debitul de aer pentru instalatia de
avarie Lav, pentru a nu se depa!;>i
concentratia maxima;
- varia\ia concentratiei dupa intrarea in
func(iune a instalati ei de avarie in
ipoteza ca ventilatoarele ajung la sta-
rea de regim dupa timpul r 1 = 54 s.
Pentru reprezentarea grafica se va
considera ca toata avaria dureaza
r 2 = 0,5 h;
- timpul r3 de revenire la concentra\ia
admisibila ya, in ipoteza functi onarii in
continuare a instalati ei de avarie;
- graficul de vari a\ie a marimilor carac-
teristice m, n, y = f(r).
Rezo/vare
- Conform relatiei 9.4.5, pentru
L:Y = 15 g/h = 15 103 mg/h;
Ya = 20 mg/m
3
$i Yr = 0,5 mg/ m
3
rezulta:
Lav = L Y/(ya - yr) =
= 15 10
3
/(20 - 0,5) = 10000 m3/ h.
- Pentru n = nav; m = mav; y; = ya;
Yr = Yr se obtine:
i n = UV= 10000/ 4000 = 2,5 h-
1
I LYav = 250LY = 25015 = 3750 g/h =
I
= 3,75 10
6
mg/h
Explicitand timpul din rel a\i a concen- mav = L:Yav I V =
tra\iei finale !;i i particulari zand marimil e I = 3,75 10
6
/ 4000 = 937,5 mg/ m
3
h
caracteri stice corespunzator duratei de , !;i i, mai departe:
timp T3 din figura 6.6.2 !;ii anume: y = yaem + {yr + mavl n) (1 - en< ) =
n = nav; yt = ya; m = mav: Y = Yrnax, = 2e
2

51
+(0,5+937,5/2,5)(1 -e
2

5
' )
rezulta: y = 375,5 - 373,5e-
2

5
'
y, + - - y.
Efectuand calcul ele pentru diverse
durate i: se obtin valorile date in
(h] (6.6.2) continuare (concentratiile y
1
).
(
mJ
! 3 =- - 1- ln n
n ( m)
y, + - -Ymax
n
Pentru constructi a graficelor de vari -
ati e a concentratiei, in perioada avari ei
!;ii pe durata revenirii la cea admi sibila,
se particularizeaza corespunzator ecu-
a\i a concentratiei finale pentru marimile
specifice perioadei respective conform
fi gurii 6.6.2, a!;)a cum se arata in exem-
plul de calcul 1.
Exempl ul de ca/cul 1
intr-o hala industri ala cu un vol um
V = 4000 m3 se degaja, in mod perma-
nent, un flux de nocivitati LY= 15 g/ h.
Se determina:
Timpul Concentratia
'( in i ncapere Yi
fsl [hl [mq/m
3
l
0 0 2
18 0,005 6,64
36 0,01 11 ,22
54 0,015 15,75
72 0,02 20,22
108 0,03 28,99
144 0,04 37, 54
180 0,05 45,89
Se constata ca in mai pu\in de
180 s se depa!;>e!;) te concetra\i a ma-
xima admisibila.
- Timpul exact se calculeaza cu
. .
relati a:
r' = V(y,,,.,, - y. )
L Yav - L(Ymax - y, )
4000(40- 2)
3,751t1 - 10''(40- 0, 5)
= 0,0453h = 163s
- Conform rela\i ei (6.6.1), rezulta:
Lav = L Yav / (ymax - Yr) =
= 3,75 106/40-0,5 = 94937 m
3
/ h
Ventil atoarele se aleg pentru debitul
de 95000 m3/h !;i i presi unea
t-.p = 200 ... 250 Pa.
- Se considera ca moment ini\ial tim-
pul cand ventilatoarele au ajuns la de-
bitul nominal, deci r, = 54 s cand in
interior se atinsese deja o concentra\ie
y1 = 15,75 mg/m
3
, deci se considera
T2- T1 = 1800 - 54 = 1746 S.
Se obtine:
nav = LavlV = 94937/4000 = 23,73 h
1
Y = yrellaVT +(yr+ ma./nav)(1 en.:iv< ) =
= 15,75e-23.73< + 40(1 -e23.73') =
= 40 - 24,25 e
23

73
'
- Efectuand calculele cu aceasta rel a-
1 tie se ob\in valorile redate in continuare.
Timpul Concentratia
I
I
r 2 - r1 in incapere Yi
I
I
i
!
I
' I
I
'
[sl [h] [mq/ m
3
l
0 0 15,750
180 0,05 32,600
360 0, 10 37,740
540 0, 15 39,310
720 0,20 39,950
900 0,25 39,960
1080 0,30 39,980
1260 0,35 39,990
1440 0,40 39,998
I
1620 0,45 ...
I
1746 0,485 39,999
\ - Timpul de revenire la concentra\ia
' admi sibil a, folosind marimile specifice
J din figura 6.6.2, este:
m = L:Y!V = 1510
3
= 3,75 mg/m
3
h
1

T3 = - nav In ( m ) =
y,+- - Ymax
nav .
(
05 +
3
.7
5
)-2
1 . 23 73
----In
- 23,73 (o
5
+ 3,75 ) -
40
' 23,73
= 0,142 h= 512 s
6.7. Transportul pneumatic
6. 7 .1. Probl eme genera le
Transportul pneumati c realizeaza de-
plasarea materi alelor pulverulente !;i i
granulare, prin antre 1area lor intr-un
curent de aer (sau, ur1eori, de gaz inert).
Cu excep\ia unor distante mici de
transport , si stemul ;-a dovedit econo-
mi c, prezentand, ir1 plus, o seri e de
1. de ventilare climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala
avant aje: este simplu de adoptat la di -
verse procese tehnologice. protejeaza
materi alul transportat de impurifi cari ,
Iara a afecta mediul exteri or , este U$Or
de expl oat at $i prezinta posibilitati de
automati zare, permite transportul unor
materi ale cu pericol de aprindere $i ex-
pl ozie, caz i n care se utili zeaza sisteme
inchi se cu gaze inerte.
Materi alele trebui e sa i ntruneasca o
seri e de cerint e pentru a putea fi trans-
portate i n bune condi\ii : sa prezinte 0
compozi \i e granul ometri ca $i o densi-
tate pentru care transportul $i separa-
rea sa fi e economi ce, sa nu adere la
suprafa\a conductelor, sa nu se degra-
deze prin sfaramare i n timpul transpor-
tului , temperatura necesara pentru
transport sa nu afecteze rezisten\a con-
ductelor $i a aparatelor utilizate, sa nu
degaje vapori explozivi sau corosivi , sa
nu-si modifice proprieta\ile chimi ce in
urma lransportului .
0 marime importanta ce caracteri -
zeaza transport ul pneumatic este con-
centra\ia amestecului , care reprezinta
raportul dintre debitul de materi al
transportat Gm [kg/h) $i debitul de aer
Ga [kg/h] de transport:
= Grrl Ga (6.7. 1)
Regimul de mi $care a parli culelor de

I:
YJJ-
10
materi al este determinat de valoarea
concentratiei amestecului $i de viteza
aerului , Va.
in conducte orizontale, mi scarea
poate fi : a) in flux rarefiat (cu parti cul e
volante) care se reali zeaza la concen-
tra\ii mici $i la viteze Va mari - mate-
ri alul este uniform di stribuit i n sectiu-
nea conductei; b) in flux compact -
materialul din partea inferi oara a con-
ductei are o concentra\i e mare, avand
o mi$care caracteri sti ca de strat fluidi -
zat; c) in strat continuu - apar depuneri
in conducta iar stratul depus are o
mi $Care de tarare sau rostogolire; d) cu
dopuri - mi scarea este caracteri zata
prin vari atii mari de presiune, zgomote,
instabili tate.
in conducte verti cale, in func\i e de
concentra\i a a amestecului $i de vi-
teza de antrenare a aerului, curgerea
se realizeaza: a) in flux rarefiat; b) i n
stare de f/uidizare, la valori mari $i
viteze va mici .
Frecvent se utilizeaza termenii de fa-
za diluata pentru sistemul cu particule
vol ante $i de faza densa pentru celelal-
te regimuri .
in faza diluata, < 15 kg/kg, iar pier-
derea de sarcina este de ordinul 5 ... 15
mbar/ m, in faza densa > 25 kg/kg,
5
Fi g. 6.5.1. Trat area organici vol atili de la o cabina de vopsi re:
1 - ventilator; 2,7 - fil tru; 3,8 - incalzire aer; 4 - strat de protec\i e;
5 - concentrator rotativ; 6 - evacuare; 9 - cabina de vopsire;
10 - incinerator catali tic de joasa temperatura.
PA Bl
1-fJO@=C>
FP VI
a
- - 1- ......
I I
PA BJ Le
t:[)@@=V
FP 1 VI
b
Fi g. 6.6.1 . Schema de ventil are:
a - locala; b - locala $i de avarie.
- ..
mergand pana la 50 ... 200 kg/kg, iar
pierderile de sarcina sunt de
15 - 50 mbar/ m.
6.7.2. Clasificarea sistemelor
de transport pneumatic
Concep\ia unui sistem de transport
pneumati c, aparatura necesara si indi -
catorii economici difera in mod subs-
tan\ial in func\i e de regimul de presiu-
ne al instala\i ei. Din acest punct de ve-
dere, sistemele se clasifi ca dupa cum
urmeaza: a) sisteme i n suprapresiune,
ce pot ti de presiune joasa, medie sau
inalta; b) sisteme in depresiune; c) sis-
teme combinate care se pot realiza ca
sisteme deschi se sau inchise.
. Sistemele i n suprapresiune pot de-
i servi mai multe puncte de util izare
: (fig. 6.7.1) ce pot ti colectoare cu ci-
clon, buncare de depozitare sau con-
sum, filtre etc.
in sistemele de presiune joasa,
transportul se face cu presiuni disponi-
bi le mai mici de 0, 1 bar. in general,
I
sunt instala\ii cu concentra\i e mi ca de
materi al $i pentru transport pe di stan\e
' relativ mici . Regimul de curgere este
cu parti cule volant e. Sistemul se utili -
zeaza la transportul de material e pul ve-
rul ente, tutun, paie, rumegu$, a$chii lo-
cate. carton, materiale textil e pentru
Gm de ordinul sutelor de kilograme pa-
na la cateva tone pe ora.
Este de remarcat ca, la aceste siste-
i me, 50 .. . 75 % din energia consumata
I este necesara pentru vehicularea aeru-
1 lui, in timp ce pentru transportul mate-
ri alului se utili zeaza numai 50 ... 25 %
din energi e.
Sistemele de presiune joasa necesita
di spozitive de alimentare $i de extrage-
re a materi alelor avand o construc\i e
relativ simpla comparativ cu cele ce se
folosesc in sistemele de presiune me-
die $i i nalta.
: Sistemele de presiune medie se rea-
l li zeaza tot in faza diluata, pentru con-
! centra\ii < 25. Presiunile maxime sunt
sub 0,8 bar , astfel incat distan\a de
transport este mai mi ca de 150 m.
La sistemele de presiune inalta,
transportul se poate realiza in faza
diluata, < 25, pe di stan\e de sute de
metri sau in faza densa, pe di stan\e
mai mi ci de 100 m. Presiunea pe refu-
lare este de 1-5 bar .
La instalat iil e de presiune medie si
: inalta, consumul energeti c pentr u
transportul aerului scade la 5 ... 20 %
di n total, astfel i ncat indicele de
consum pe unitatea de masa de mate-
ri al transpor tat scade. La aceste insta-
la\ii , aparatura este mai compli cata,
necesit and condi \ii severe de
etan$ei tate la presiuni ridicate.
Sistemele in depresiune (fig. 6. 7 .2)
Capitolul 6: Ventilarea industrial a I. lnstala!i i de ventilare ~ i climatizare
se utili zeaza pentru transportul unui
material di n mai multe locuri, la ace-
ea$i destinati e; se recomanda, de ase-
menea, in cazul substantelor toxi ce,
urat mirositoare etc. pentru ca nu sunt
scapari din interiorul conductelor.
Transportul se face in faza diluata,
< 25, pentru lungimi mai mici de
100 m, depresiunea reali zata fiind eel
mult 500 mbar. Viteza aerului este mai
mare decat in instalatiile in suprapre-
siune avand acela$i debit masic de
aer, din cauza depresiunii din sistem.
lnstalatia necesita un singur punct de
etan$are (obturator de aer, supapa
etc.) la ie$irea din instalatie.
in cazul prelevarii materialului din lo-
curi diferite $i cu mai multe destinatii
se uti lizeaza sisteme combinate. Un
caz particular i i constitui e sistemele in-
chi se (in bucla) utilizate pentru trans-
portul materi alelor care nu trebui e sa
vina in contact cu aerul (acid t erettalic,
explozivi etc. ); ca faza de di spersie se
Fig. 6.7.1 . Si stem de transport
pneumati c i n suprapresiune:
- introducere material; 2 - obturator,
distribuitor; 3 - ventilator/sufl anta;
4 - post de distributie; 5 - spre: sepa-
rator praf, buncar, rezervor, cantar etc.
utili zeaza un gaz inert (fi g. 6.7.3).
lntroducerea gazului de adaos. nece-
sar pentru compl etarea pierderilor, se
face in ,, punctul de zero" al instalati ei
in care presiunea este egala cu cea at -
mosferi ca. Pentru controlul presiunii in
t t,
12 13
marime Yma
I m m m m
I
av
av I
I
Y,
m
a
n/ n
i
n
n av
n
av av
Ya
Y;
Ya
I
Y;
Ymax nav
m
Yt Y1 Ymax Ya
n
'n
conducte se prevad supape de redu-
cere a presiunii in aval de sufl anta $i
de reducere a depresiuni i in amonte de
aceasta.
m
n
t ,
12 13 'rsJ
~ ~ ......... . ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
Fig. 6.6.2. Marimi caracteri stice ~ i variatia lor pe ti mpul avariei.
4
2
Fig. 6.7.2. Si stem de transport
pneumati c in depresiune:
1 - de la guri de captare; 2 - colector;
3 - praf evacuat; 4 - separator de
praf; 5 - ventilator/sufl anta; 6 - aer
curat.
Fig. 6.7.3. Sistem de transport
pneumatic i n bucl a inchi sa:
- punctul zero; 2 - sufl anta
volumi ca; 3 - supapa; 4 - fi ltru;
5 - introducere material; 6 - reducere
presiune/vid; 7 - buncar depozitare.
Anexa 6.1
Tabelul 6.4.8. Dispozit ive de captare recomandate debite de aer necesare pentru captarea prafului in diverse operat ii tehnologice
Proces tehnologic Dispozitivul de captare recomandat Debit de aer
Util aj [m
3
1h]
piese mari (folosind nisip, pietri$, a/ice) Cabi na cu introducere de aer (uzual prin plafon) Lv= v S, v = 0,3 ... 0,5 mi s, S - secjiunea transversala a cabinei [m
2
]
Ill
Lv = n V, n = 20 schl h, V - volumul interior al cabinei [m3] sau
lil
- - - -- - ----- -- - ---. - -- ----- ---
Lv = v S, v = 2,5-3 mi s, S -sec\iunea fantelor de aspira\ie [m
2
]
oiese mici
Cabina-
piese mari, gratar vibrator Carcasa Lv = vS, v = 0,75 ... 1 mi s, S - sectiunea tr ansversala a carcasei
.....
= L1vS, 500 ... m31hm2, [rr1_2]
<ll

---------
Guri de captare laterale 1n for ma de panouri Lv = L1v S, S - suprafata gratarului [m
2
]
,!: B<2 m, captare unil aterala Liv = 8000 m31hm2
Ill
B=2 m, captare bil aterala Liv = 5000 m31hm2
E
!!
B>2 m, captare bilaterala Liv = 9000 m31hm2
Ill recomanda $i o aspirajie sub gratar. pentru un .
p iese mlci cm) A-spira\i e prin !ante montate- sub gratar Lv = L1vS, Liv = 1400 ... 1800 m31hm2 eentru nisie rece,

Idem, inalfimea formei ::: 20 cm) Idem Lv = L1vS, Liv = 4700 m31hm2
piese -mici-Cie -s-erie mare -- -------- -

--
..
Lv = L1vS, Liv = 300 m31hm2, S - suprafaja-ho-tei [m2)- ----- - -
- --
Calandru cu valt Hota, guri de captare tip panouri laterale Lv = vS, v = 0,4 ... 0,5 mi s, S - secjiunea deschiderii [m
2
]
l urnare i n for me Guri de captare de tip fante laterale Lv = 1100 ... 1700 mJl hm, (vi teza de aspiratie 7,5 mi s)
Curatirea oleselor turnate cu dalta oneumatl ca Cabina cu flux vertical de aer Lv = v S, v = 0,5 ... 1 mi s, S - secj iunea transv. a cabinei [m
2
]
Tunel de raclre oentru tlpare de turnare Gura de captare semiinchisa Lv = 500 ... 600 m31hm, corespunzator lungimii tunelului
Toba de debavurare a pleselor mici turnate Carcasa Lv = v S v = 0 75 mi s, S - sectiunea transv. a tamburului
Carcasa 1n punctele de cadere, de 1ncarcare Lv = L 1 8 , L 1 = 2000 m
3
1hm la vi teza benzi i w < 1 mi s $i
Transporter cu banda
$i descarcare a materialelor L 1 = 2800 m3/hm la w > 1 mi s, B - latimea benzii sau
Lv = vS, v = w, dar minimum 0, 75 mi s la materialele reci ,
v = 1,5 mi s la cele calde, S - secj iunea totala a deschideri lor carcasei
Sil oz 1nchis Gura de aspir. laterala la\a de gura de incarc. Lv = v S, v = 0, 75 ... 1 mi s, S - suprafaj a gurii de incarcare [m
2
];
Taierea caramlzil or (procedee uscate) Gura de captare Lv = 850 m31h, - idem;
Cabina cu fierastrau in fata deschideri i Lv = v S, v = 0,75 mi s, S - suprafata deschi derii [m2] -----
-- ----
'r3 Hota semiinchisa Lv = v = 1 cje__cb_i cjerii [m
2
];_ __
&
----- ------- ---- - - ------
pregatire uscata silsau presare uscata Gura de captare la matri\a Lv = 850 m3/h
Gura ae aspTratie la cutia ci e alimeritare-- --- . I v = o,5 mls-:s -supra-iaTa9uriide -aspira1Te [m2f -
-
Cabi na - operator la interior Lv = v S, v = 0,5 .. . 1 mi s, S - suprafaj a sect iunii transv. a cabinei [m
2
]
Vopsire prin pulveri zare Cabina - operator la exterior Lv = v S, v = 0,75 .. . 1 mi s;
Cabina aspirajie inferi oar a Lv = v S, v = 0, 5 .. . 1 mi s, S - suorafata sectiunii de aspira\i e [m
2
1
Curatire, $1efuire, periere 1nalnte
Guri de aspiratie laterale sau aspiratie inferi oara L" = US, L
1
= 2000 ... 2750 m3/h m2, S - suprafa\a prelucrata [m
2
]
de vopslre pentru retus

Creuzet pentru neferoase Gura semiinchi sa
= [m2J
Cuptor cu rasturnare pentru neferoase
Hota semi1nchisI ___
------ -------
Lv = 5000 ... 10000 m3/h, debitul se mic:;;oreaza daca se mare$tt? de ___ ...
- l!l
Ho ta

Cuptoare cu arc pentru a.tel Lv = L 1 M, L 1 = 4260 m31h, M - masa incarcaturii [t]
(Debitul se reduce daca se aspira aer din bolta cuptorul ui)
Viteza de
transport [mi s]
18
18
18
18
18
18
25
18
18
18
18
18
18
7,5 ... 10
13-1 8
.......
= Cl)
-


-e.
c.
Ct>
<
Ct>
= ::!'.

..,
Ct>
Cl)
n
3

-
N.

..,
Ct>
('")

"Cl
;::;:
0
c

<
Ct>
=
::!'.

..,
Ct>

= c.
c
Cl)
-


J ......
Anexa 6.1 Tabelul 6.4.8. Dlspozitive de captare recomandate deblte de aer necesare pentru captarea prafului in diverse operatii tehnologlce - continuare -
Proces tehnologic
Uti laj
Dispozitivul de captare recomandat Debit de aer
[m
3
1h]
Viteza de
transport [m/s]
Su dare
Gura de captare flanse ___ ____ 1 t::

mm ... .. ---- - -------- -- -

Lv = 750 m31h pentru d = 200 .. . 250 mm
10 .. . 20
Preparare, produse farmaceutice - amestecare
Depanat, bobinat azbest
Perforare platra (procedee uscate)
, .t
! __ man_ua/e
. 'd I 1
ma$ml e ustru1
Masa cu aspira\ia inferioara Lv = 1000 m
3
1h pentru d = 250 ... 300 mm; (d - distan\a de la arc)
Lv = L t S, L 1 = 2750 ... 4500 m3/h-m2, S - suprafaja gratarului
-- ---1 Lv = vS. v = o.5-ml s, s - suorafata deschiderii rm21 -
Nisa (funct ioneaza la umolere si la golire) I Lv = v S, v = 0,5 ... 1 mi s, S - suprafa\a deschiderii [m
2
]
- - - - --- - - -- - - ----i

--- -
Gura de captare
Gura de captare cu flansa
100 m
3
/h - lucru vertical, captare inferioara
350 m
3
1h - lucru orizontal
850 m31h (viteza de aspirajie 16 m/s)
__ , ... ______ 1850 m31h - pentru unelte cu diametrUld < 60 mm - - ------ - ------
Gura de captare in jurul uneltei 1700 m3/h _ pentru unelte cu diametrul d = 60 .. . 75 mm
?-1 centrifugare - - - --- -- --1 semiinchisa . -- - -- --- - - ---- --
LL.. ro sfaramare Gura semiinchisa Idem, v = 1 m/s
E rezervor de proces - - ------ - Lv = deschiderii- sau-aq u- r-ii _d_e-vizffare [-m-2J
-i umplerea saci!or Cabina sau carcasa l sv _=st (saci hartie), Lr = 3650 m3/h m2 (saci din panza),
ai umplerea $i golirea butoaielor $( - - - - G
3
----- Lv-;,, -W 1-= 550 s - suprafa\a -secfiunii transversale - - -
B ai bidoane!or (cu lopata sau cau$uf) semiinc is _ a ___ __
'B B g.?!Ji n. _. __ _____ _ _ _ __ !:_y_ = v:S, _y _supraf_a\a [m
2
J. _ ___ _ ___ _ __ _
.E J . _ .. ____________ _ ... gabina ______ I Lv = L 1000 ... 2750 m31h, m2,_ S - suprafata .. --
impachetare, cantarire, verificare _ Lv = ... 2750 m3/hm2, S-suprafata de
de$ertare Hota semiinchisa Lv = v S, v = 1 mi s, S - suprafaja deschiderii [m
2
]
10
13 .. . 18
15
18
28-30
..... -
7,5 .. . 10
18
I
("")
Q)
'C
:::;.
0
c:

c::
C'D
::l
:!'.
Q)
..,
C'D
Cl)
::l
c..
c:
(/)
-

Cl)
Cl) C
II ...,.
::l
(/)
-
Q)
Q)
::
c..
ct>
<
ct>
::l
:!'.
Q)
..,
C'D

(")
3
Q)
-- N
Q)
..,
C'D
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' .
Capitolul 6: Ventilarea industriala
Anexa 6.2
Tabelul 6.4.1 4. Coeficient i de pierdere locala de sarci na pentru confi guratii uzuale
in i nst alati i de desprafuire
Nr. crt. Configuratia Coeficientul E.
1 Oifuzor unghiul a["]
0 2! 01 7 12 20 30 60
~ o ,
1,2 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06
1,4 0,07 0,08 0, 11 0, 13 0, 18
1,6 0, 11 0, 14 0,20 0,23 0,31
1
1,8 0, 16 0, 19 0,28 0,32 0,42
2 0, 18 0,23 0,33 0,39 0,52
2 Largire brusca de sec\iune 0 2/ 01 1, 15 1,25 1,50 2,00 2,50 3,00 4,00 5,00
.; 0, 18 0,25 0,35 0,5 0,7 0,8 0,88 0,9
Bo,
o,
3 Confuzor ex["] 30 45 60
o , ~
~
0,03 0,04 0,06
. -a
o,
4 ingustare brusca 0 2/ 01 0, 10 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80
de sectiune
ETD,
.; 0,50 0,46 0,42 0,37 0,30 0,24 0, 15
o,-
5 ingustare in perete sub\ire 0 2/ 01 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
(diafragma plana) .; 2,5 2,3 2,35 2,4 2,25 1,9 1,5 1,2
! 1
1t l !
!-
0
2
o,I
I
I
1
l i
6 le$ire libera cu ingustare 0 2/ 01 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
.; 2,75 2,7 2,3 1,8 1,5 1,0 0,5 0,2
G>-4
I o, D2
. -t
7 $ibar de reglare hi d 0, 1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
~ [ ~
.; 103 45 18 8 4 2 1 0,4 0, 1
! !- Th!
I I
8
Con de echil;bcact::lJIJ
off I Of 0,15 0,2 0,25 0,3 0,35 0,4 0, 5 0,6 0,7
' -l '
.; 30 15 8 5 2,8 1,7 0,95 0,5 0,2
~ D1 D2 I
' i'
9 imbinari unghiul ex (
0
]
Lp I Ls 15 20 25 30 35 45 60 75 90
__.. Lp
1 0,02 0,04 0,065 0, 1 0, 13 0,2 0,33 0,5 0,7
-
~
2 0,0 17 0,36 0,056 0,09 0, 11 0, 17 0, 28 0,42 0,6
3 O,Q15 0,03 0,05 0,077 0,095 0, 15 0,25 0,37 0,5
4 0,013 0,027 0,045 0,07 0,086 0, 14 0,22 0,33 0,4
5 0,011 0,025 0,04 0,061 0,078 0, 125 0, 2 0,3 0,4
Lp - debit principal 6 O,Q1 0,024 0,038 0,058 0,07 0, 115 0,19 0,27 0,3
Ls - debit secundar 7 0,01 0,023 0,035 0,053 0,068 0, 11 0,18 0,26 0,3
8 0,005 0,021 0,032 0,05 0,065 0, 1 0, 17 0,25 0,3
10 0,005 0,02 0,031 0,05 0,06 0, 1 0, 17 0,25 0,3
- ----- ----------
Capitolul 6: Ventilarea industrial a I. de ventilare climatizare
Anexa 6.2 Tabelul 6.4.14 Coeficienti de pi erdere l ocala de sarci na pentru conf igurati i uzuale
in instal atii de desprafuire continuare -
Nr. crt. Configuratia Coeficientul (
10 a Evacuare libera cu sau tara flan$a a s = 1
b Evacuare cu caciula __J
A
b s = 2,5
-
ltl
---,
a b
11 Evacuare dupa cot
1E'0
RID 0,05 0,25 0,5 1

3 1,9 1,6 1,4
12 Evacuare cu difuzor unghiul a [
0
J
021 01 7 12 20 30 45

1,2 0,58 0,63 0,7 0,75 0,86

-
1,4 0,43 0,50 0,6 0,69 0,75
1,6 0,34 0,41 0,53 0,64 0,75
1,8 0,30 0,38 0,5 0,6 0,74
2 0,26 0,33 0,49 0,6 0,74
13 a lntrare cu margini rotunjite
b lntrare cu confuzor

tip a - fara flan$a b - cu flan$fl
a 13 30 13 30
r- ' s
0,49 0,60 0, 13 0,24 s = 0,04
a b
c 0,82 0,79 0,94 0,9 c = 0,98
14 lntrare in conducta tip a- libera b- cu tabla perforata c- cu flan$a
-EJ


suprafata libera [%]
..........
I
70 60 50

s
0,93 2,0 3,0 5,0 0,49
a b c
c 0,72 - - - 0,82
15 CoC
w
RIO unghiul a [
0
J
15 30 45 90 135
1 A !
0,25 0,16 0,31 0,47 0,90 1,24
T .
1,0 0,05 0, 10 0, 15 0,28 0,39
o-L-
_L'
1,5 0,04 0,08 0,12 0,24 0,33
2,0-3,0 0,04 0,07 0, 11 0,21 0,29
16 Con colector
tip A; intrare s = 1,0 ie$ire s = 1,25 (la tip A)
tip B
tip c

..

v


A B c
17 Separator de a$Chii s = 1
-9t[
c' - coeficient de contractie
Pentru o gura de captare lipita de o suprafata paralela cu axa conductei coefi cient ul de contractie c se calculeaza in
functie de coeficientul c al gurii similare nelipite, c: c = c (1 + 0, 12 lip), unde: I - lungimea laturii lipite;
p - perimetrul gurii de captare
Noul coeficient s se determina in functie de c' prin interpolare.
'') Valorile corespund situatiei in care dupa cot urmeaza o portiune rectilinie cu I > 4 D
1. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '
Capitolul 7
Elemente componente ale instalatiilor
'
de ventilare si climatizare
'
Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare
7.1. Ventilatoare
Sunt masini hidraulice folosite pentru
vehicularea aerului si gazelor si care
reali zeaza o presiune de pana la
30.000 Pa (:= 3000 mmH;;O).
7. 1.1. Ti puri constructive
de venti latoare
Ventilatoarele se impart dupa tipul
constructiv in: radiale (centrifugate) - la
care aspiratia se face axial $i refularea
radi al; axiale - la care aspira\ia si refu-
larea se fac axial ; cu circulatie trans-
versala - la care aspiratia se face prin-
tr-o parte a rotorului $i refularea prin
al ta parte a acestuia (fig. 7. 1. 1 ).
a
Antrenarea ventilatoarelor se face cu
motoare electrice, de obicei , asincrone
:;;i, doar in rare cazuri, cu motoare de
alta natura.
Din acest punct de vedere ventilatoa-
rele pot fi clasificate astfel (fig. 7 .1.2):
- cuplate direct, la care rotorul venti-
latorului este montat direct pe axul
motorului electric;
- cu cuplaj elastic - axul motorului
electric antreneaza axul ventilatoru-
lui prin intermediul unui cuplaj elas-
tic sau cu alunecare;
- cu paliere $i roti la care antrenarea
se face prin curele trapezoidale,
pentru reducerea tura\iei $i a nive-
lului de zgomot.
2
Fig. 7 .1.1. Ti puri de ventil atoare:
a - radial; b - axial; c - cu curent transversal;
- rotor; 2 - profil aerodinamic; 3 - carcasa.
Tipul ventilatorului Axial Radial
Monospirant Dubluaspirant
Antrenare directa
-4-
~
~
Rotor amplasat
pe axul motorului
Rotor amplasat la
-11- -iE -m-
exteri orul motorului
Antrenare cu
~ ~
~
cuplaj elasti c
Antrenare cu
-+t-
~
4=5-
paliere ~ i roti
~
-t
-fEf1
I
I
Fi g. 7.1.2. Cuplarea venti latoarel or.
a
Fig. 7.1.3. Venti lator radial :
a - parfi componente; bi - ventilator de conducta - vedere; b2 - idem - secfiune;
1 - carcasa; 2 - rotor; 3 - gura de aspirati e; 4 - gura de reful are; 5 - motor
electric; 6 - suport.
Ventilatoare radiale
Sunt utilizate mult in practica $i au
partile componente prevazute in figura
7.1 .3a.
Un tip special este ventilatorul de
; conducta la care carcasa melcata este
\ inlocuita cu una cilindro-tronconica, re-
1 fularea acestuia efectuandu-se radial,
I in partea cilindrica a carcasei, aerul
I
fiind apoi preluat in partea tronconica
$i dirijata axial (fig. 7. 1.3b 1 ).
I Ventilatoarele radiale se pot clasifica
dupa mai multe criterii; astfel dupa:
a) presiunea realizata, sunt de:
- presiune joasa (0 ... 1000 Pa);
- presiune medie (1000 ... 3000 Pa);
- presiune inalta (peste 3000 Pa).
b) forma palelor rotorului, sunt cu pale:
- inclinate inapoi;
- drepte (radiale);
- inclinate inainte.
c) domeniul de aplicare, sunt pentru:
gaze calde, transport pneumatic, ma-
teriale abrazive, gaze explozive etc.
d) nivelul de zgomot. sunt:
- de uz general, folosite in instala\ii
cu cerinte reduse in privin\a zgomotului
(instala\ii industriale de ventilare $i
climatizare);
- silen\ioase folosite la instala\ii cu
cerin\e deosebite in privin\a zgomotului
(instalatii de climatizare de contort sau
speciale);
e) modul de antrenare, sunt: direct cu-
plate, cu cuplaj elastic, cu paliere si
ro\i (fig. 7. 1.2);
f) tipul aspiratiei, sunt: monoaspirante,
dublu aspirante.
Pentru montarea mai comoda in in-
stala\ii $i reducerea numarului de piese
speciale de racord, ventilatoarele ra-
diale se construiesc cu gura de refula-
re in 16 pozi\ii, decalate la 45, numite
pozi\ii de montare (fig. 7. 1.4).
Venti latoare axiale
Au partil e componente prevazute in
! figura 7. 1.5a.
1
Datorita carcasei mai simple. la pa-
rametri egali , venti latoarele axiale sunt
mai U$Oare cu circa 50 % decal cele
radi ale, dar au nivelul de zgomot mai
mare si. din acest motiv, uti lizarea lor
este mai redusa.
Ventilatoarele axiale pot fi montate
in: tubul atura, fereastra, perete, acope-
ri $. Se construi esc pentru aplica\ii spe-
cial e ventilatoare axial e in cot, la care
motorul electri c este in afara curentului
de aer (fig. 7. 1.5).
Antrenarea ventilatoarelor axiale se
face la fel ca $i cea a ventilatoarelor ra-
diale, cuplarea directa si cu cuplaj elas-
tic fiind utili zate persu debite $i pre-
siuni mici, iar cea cu curele trapezoi-
dale, pentru debite si presiuni mari (fig.
7. 1.2). Ventilatoarel pot av ea palete
fixe sau reglabile si pot fi prevazute cu
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor
' '
dispozitive de reglare a debitului .
i n cazuri speciale, pentru mari rea
sarcinii dezvoltate, se poate realiza
montarea in serie contrarotor, la care
rotoarele sunt ac\i onate independent in
sensuri opuse reali zand performan\e
superioare unei montari in
serie.
Ventilatoare cu curent transversal
Se utilizeaza, in mod obi $nuit, in
componen\a unor util aje :;; i aparate de
climati zare. El e au un rotor lung, uneori
amplasat de ambele par\i ale axului
motorului electri c de antrenare, sec\iu-
nil e de aspira\ie $i de reful are fiind dez-
voltate pe toata lungimea rotorului , iar
caracteristicilie ventilatorului fiind direct
dependente de lungimea acestui a (fig.
7.1.1).
7.1.2. Curbe caracteristice
Construirea curbei caracteristice a
retelei de canale de aer
in re\eaua de canale de aer se pier -
de, prin frecare $i datorita pieselor
speciale, o anumita sarcina hidraulica.
Dependen\a dintre pierderil e de sarci -
na $i debitul de aer vehiculat prin re-
teaua de canale este data de curba ca-
racteri stica a re\elei R.
Expresia curbei caracteristice a re\elei
se poate obtine scriind pierderea de sar-
cina pe un tronson avand diametrul d:
L1p =( p=
=().J+"i:.). 1.3 =
d L '> 2(nd2j4)2 (7. 1. 1)
=(A. I 16/.3 =ML2 [Pa]
d 2 n2d
4
unde:
- tip - pi erderea de sarcina [Pa];
- A. - coeficientul de rezisten\a hidra-
ulica liniara;
- I - lungimea canalului [m];
- d - diametrul acestui a [m];
Fig. 7.1.4. Pozitiile de montare ale
ventilatoarelor radiale
monoaspirante.
- - coefi cientul de pierdere locala de
sarcina;
- v - viteza aerului in canal [m/s];
- p - densitatea aerului [kg!m3];
- L - debitul de aer [m3/s];
- M - modulul de rezistenta hidraul ica.
in condi\iile concrete in care pentru
o instalati e data se cunosc pi erderil e
de sarcina ti po, la un debit al acesteia
Lo, se poate determina constanta M,
cu rela\ia:
M = <lPo
G,
(7.1.2)
rezultand ecua\ ia caracteristica a
retelei:
<l p = <lPo( J [Pa]
(7.1.3)
Cu ajutorul acestei ecua\ii se con-
strui e$te curba caracteristica a re\elei
R, dand valori debitului de aer L, pla-
sand in abscisa debitul de aer L $i in
ordonata pierderea de sarcina tip, ob-
\inuta cu rela\ia 7 .1.3.
Curbele caracteristice ale ventilatoa-
relor
Un ventilator oarecare vehicul eaza
un debit de aer cu o anumita energie,
consumand, cu un randament energe-
tic propriu, o anumita putere, produ-
cand in timpul func\ionarii un anumit
' nivel de zgomot. Curbele caracteri stice
ale ventilatoarelor, pentru diferite tura-
\ii, reprezinta varia\ia debitului de aer L
in func\ie de presiunea acestuia tip, a
puterii absorbite P, a randamentului 77,
$i a nivelului de zgomot in func\i e de
debit. Aceste curbe sunt diferite in
func\i e de tipul ventil atorului; ele se de-
termina experimental pentru fi ecare tip
de ventilator in parte $i sunt redate ori-
entativ in figura 7. 1.6.
Curbele sunt date pentru ventil atoa-
rel e radiale: a - cu pale orientate ina-
a
c
poi; b - cu pale drepte (radiale); c - cu
pale orientate inainte $i d - pentru ven-
til atoarele axiale.
Pentru alegerea unui tip de ventilator
intr-o instala\ie trebuie analizate, com-
parativ, curbele caracteri stice, alegan-
du-se acel ventilator care corespunde
cat mai mult condi\ iil or impuse de in-
stal a\ia in care este montat {dimensi-
uni , debit, putere absorbita, consum e-
nergetic, nivel de zgomot).
Astfel , pentru ventil atoarele radiale
cu pale orientate inapoi, caracteri stica
debit - presiune este descendenta, ele
nu pot fi folosite intr-o instala\i e la care
pierderea de sarcina cre$te in timp.
Ventilatoarele radiale cu pale ori enta-
te inainte au aceasta caracteristica, cu
o panta mai lenta, dar au o caracteri s-
ti ca debit - putere absorbita, ascen-
denta, ceea ce inseamna ca, la o cre$-
tere relativ mica a debitului, cre$terea
de putere este insemnata.
Analiza comparativa a ventilatoarelor
trebui e insa sa se faca pentru ventila-
toare de caracteristi ci foarte apropiate
(tip, dimensiuni, consum energeti c).
Ci p t
p
Tl
a
c
L
b
d
\.
Fig. 7.1.6. Curbele caracteristice ale
ventilatoarelor.
l
!
,.

b
I
;
d
e
Fig. 7.1.5. Ventilatoare axiale:
a - de montat In tubulatura; b - de fereastra; c - de perete;
d - de acoperi$; e - In cot;
- carcasa circulara; 2 - rotor; 3 - motor electri c; 4 - suport.
Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare climatizare
Pentru analiza comparativa a diver-
selor ventilatoare se utilizeaza, in pre-
zent, coefi cientii adimensionali de debit
j, de presiune y, si de putere absorbita
/. Cu ajutorul acestora se pot trasa
curbe caracteristice adimensionale
care sunt valabile pentru modelele pe
care se realizeaza masuratorile si nu
pot fi utilizate decal pentru ventilatoa-
re din aceeasi clasa care au dimensi-
500
2200
1800
0
0 0,2 0,4
Pd
20
uni propor\ionale.
Vari a\ia principalilor parametri ai ven-
tilatoarelor, in func\ie de turatia ventila-
torului, este data de relatiil e:
= ;; (7. 1.4)
unde:
- L 1, L2 - debitul de aer al ventilatorului
la turatia n1 respectiv n2 [m
3
/ s];
0,6 0,8 L [m
3
/s]
50 100 120
[Pa]
Pd+P2
20 50 100 200
[Pa]
P1
P3
P4
2 4 6 8 10 12
[Pa]
[Pa]
5
10 15 20 25 30
[Pa]
5 10 15 20 25 30 35
Fig. 7.1-7. Curbe caracteristice pentru ventilatorul radial.
2c
L
a b
Fig. 7.1.8. Legarea ventilatoarelor in paralel:
a - de acela:;;i tip; b - de tipuri diferite.
- tip 1 , ti p 2 - presiunea ventilatorului la
turatia n 1 respectiv m (Pa];
- P1, P2 - puterea absorbita de
ventilator la turatia n1 respectiv n2 [W].
Puterea necesara, P, la axul ventila-
torului se poate calcula cu rela\ia:
p = L1p [W) (7.1.5)
17
cu L [m
3
/s] si tip [Pa].
Producatorii de ventilatoare redau
curbele debit - presiune, debit - putere
absorbita, debi t - randament si debit -
nivel de zgomot pentru fiecare tipodi -
mensiune de ventilator, pentru mai
multe turatii ale acestuia. Un asemenea
set de curbe este redat in figura 7. 1.7.
Curbele pot fi trasate si in coordona-
te logaritmice caz in care ele vor fi
drepte ca si curba re\elei.
7 .1.3. Functionarea
ventilatoarelor in serie
sau in paralel
De multe ori, un singur ventilator nu
poate asigura parametrii ceruti de re-
\eaua de canale de aer unde este mon-
tat si de aceea este necesara montarea
ventilatoarelor in paralel sau in serie.
Montarea in paralel se pen-
tru realizarea unor debite mai mari, in
limp ce montarea in serie se utilizeaza
pentru realizarea unor presiuni mai
mari .
Legarea in paralel a doua ventilatoare
Ventilatoarele se monteaza in paralel
atunci cand debitul de aer necesar in
instalatie este mai mare decal eel pe
care i1 poate da un singur ventilator. La
montarea in paralel, ventilatoarele pot
fi de aceleasi sau de diferite tipuri.
Legarea in paralel a doua ventilatoa-
re de acelasi tip (cu aceeasi curba ca-
racteristi ca) este reprezentata in figura
7.1 .8a. Noland cu c, curba caracteris-
tica a unui ventilator si cu 2c, curba in-
sumata a acestora, care reprezinta du-
blarea pe abscisa a curbei c, se pot
determina caracteri sticile grupului de
ventilatoare, la intersec\ia curbei 2c cu
curba caracteristica a retelei R.
Noland cu A punctul de functionare
a unui ventilator si cu B, pe eel al gru-
pului de ventilatoare se constata ca
debitul de aer Ls, furnizat de grupul
celor doua ventilatoare, nu este egal
cu dublu debitului de aer LA, al unui
ventilator care ar func\iona si ngur
(Ls<2LA).
La legarea in paralel a doua ventila-
toare de tipuri diferite (avand curbe ca-
racteristi ce diferite) curba caracteristica
a grupului de ventilatoare va fi c1 + c2
care reprezinta insumarea pe abscisa a
curbei c1, a ventilatorului V1 , cu curba
c 2, a ventilatorului V2 (fig. 7 .1.8b}.
I. de ventilare climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale
Punctul de functionare C, al grupului
de ventil atoare V 1 $i V2 se va afl a la in-
tersectia curbei c 1 + c2 cu curba ca-
racteri stica a retelei R $i, in acest caz,
debitul de aer realizat de cele doua
ventilatoare va fi mai mic decat eel al
ventilatoarelor functionand singure
LA $i La (Le < LA + La).
Pot exista insa situatii in care func\i-
onarea in paralel a ventilatoarelor de ti-
puri diferite este dezavantajoasa. Astfel
daca curba caracteristica a re\elei ar fi
R 1, punctul de func\ionare ar fi F, iar
debitul de aer LF, egal cu eel furnizat
de ventilatorul V2, ceea ce inseamna
ca ventil atorul V1 func\ioneaza in gol.
Daca curba re\elei este R2, caruia ii co-
respunde punctul de functionare D,
atunci functionarea este $i mai deza-
vantajoasa deoarece debitul de aer
vehiculat de cele doua ventilatoare LE
este mai mic decat Lo, debitul realizat
de ventilatorul V2, daca ar functiona
singur.
Legarea in serie a doua ventilatoare
Se utilizeaza atunci cand presiunea
realizata de un ventilator nu este sufi-
cienta pentru a invinge pierderile de
sarcina din re\eaua de canale unde
acesta este montat. Ca $i in cazul le-
garii in paralel a doua ventilatoare, se
pot lega in serie ventilatoare de acela$i
tip sau de tipuri diferite.
La legarea in serie a doua ventilatoa-
re de acela$i tip, curba caracteristica a
grupului va fi realizata prin dublarea or-
donatelor curbei c, care este curba ca-
racteristica a unui ventilator (fig. 7. 1.9a)
ob\inandu-se curba 2c.
Presiunea realizata de cele doua
ventilatoare inseriate !'!.pa este mai mi-
ca decat dublul presiunii realizate de
un ventilator !'!.pA, lucrand singur.
La inserierea a doua ventilatoare de
tipuri diferite ale car or curbe sunt c 1 $i
c2 se ob\ine curba caracteristica
Ct+ C2 (fig. 7. 1.9b).
Pentru o retea data, cu caracteristica
R, punctul de functionare al celor doua
ventilatoare, func\ionand in serie este
C. in aceasta situatie presiunea, !'!.pc,
data de cele doua ventilatoare impreu-
na, este mai mica decat suma presiuni -
lor date de cele doua ventilatoare !'!.pa
$i tipA, daca ele ar lucra independent.
Daca curba re\elei este R 1, grupul
celor doua ventilatoare va ;wea punctul
de func\ionare in D $i presiunea furni -
zata va fi egala cu cea a ventilatorului
V2, astfel ca ventilatorul V1 va func\iona !
in gol. Daca curba re\elei este mai pu-
tin inclinata (R2 in fig. 7. 1.9b) punctul
de functionare al celor doua ventilatoa-
re func\ionand in seri e va ti E, presiu-
nea furnizata de grup, !'!.PE fiind mai
mica decat a ventilatorului V2 la func-
tionarea independenta a acestuia.
Functionarea ventilatoarelor in retea
intr-o instala\i e de ventilare un venti -
lator poate lucra in urmatoarele situatii :
- aspirant (A) cand acesta are monta-
ta o retea de canale de aer pe partea de
aspiratie, gura de refulare fiind libera;
- refulant (R) cand ventilatorul refu-
leaza intr-o re\ea de canale de aer, as-
pira\ia acestuia fiind libera;
- aspirant - refulant (AR) cand vent i-
latorul are canale de aer atat pe partea
de aspira\ie cat $i pe refulare.
Caracteristicile ventilatorului sunt di -
ferite in functie de tipul de instala\ie in
care el func\ioneaza $i determinarea
curbelor caracteristice ale acesteia tre-
buie efectuate pe o instalatie simi lara
cu cea in care el va functiona. Forma
instalatiil or de incercare $i diagramele
de presiune pentru fi ecare tip in parte
sunt date in figura 7 . 1. 10.
in ipoteza in care venti latorul func\i -
oneaza in alt tip de instala\i e decat cea
in care i-au fost determinate curbele
caracteristice, debitul L $i presiunea t:.p
ale ventilatorului trebui e corectate cu
coeficienti CL $i CP care sunt dati in ta-
belul 7 .1.1, utili zand relatiil e:
Leg = CcL; tipeg = Cptip (7. 1.6)
unde: Leg , tipcg - debitul $i presiunea
de alegere din catalog a venti latorului ;
L, tip - debitul $i presiunea de lucru ale
venti latorului.
Daca venti latorul are, in apropierea
Tabelul 7.1.1. Coeficientii de corectie Ct Cp in functie de locul
de montare a ventilatorului
Nr.crt. Locul de func\ionare Factorii de corecti e
de incercare de exploatare Pentru debit CL Pentru presiune CP
1 A AR 1,06 1,07
2 AR R 1,07 1,03
3 A R 1, 10 1,06
4 AR R 0,94 0,93
5 R AR 0,93 0,97
6 R A 0,90 0,94
A - ventilator aspirant; R - ventilator refulant; AR - ventilator aspirant - refulant
t.p
2c

t.pAi------_,,
R
a L
v
v
t.p
t.pc
t.ps
t.po
t.pA
t.pF
t.pE
b
Fig. 7.1.9. Legarea ventilatoarelor in serie:
a - de acela:?i tip; b - de tipuri diferite.
\
I -f--i
I
c
R2
L
Fig. 7.1 .10. Modul de lucru al ventilatoarelor. lnstalatii de incercare;
diagrame de presiuni:
v2
a - ventilator aspirant (A); b - ventilator refulant (R); c - ventilator aspirant -
refulant (AR);
Pd - presiune dinamica; ps - presi une statica; pi - presiune total a;
!'!.psi - pierdere de sarcina; 1 - pierderi ..
(

132 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare
refularii sau aspira\iei, piese speciale
care afecteaza performan\ele acestuia
se vor corecta debitul :;;i presiunea cu
rela\iile 7.1.6 cu coeficien\ii CL si CP
astfel: pentru coturi cu raportul
R/D < 1, Ct = 1, 1; GP = 1, 2, iar pentru
coturi cu raza de curbura mai mare si

pentru cutii de racord. coeficien\ii vor fi
Ct = 1,07; GP = 1,08.
Se considera ca piesele speciale nu
mai afecteaza performan\ele ventila-
toarelor daca se afla la o distanta mai
mare de 8 D, la refulare, si de 12 D, la
aspira\ie (D reprezentand diametrul ra-
cordului de aspira\ie sau diametrul e-
chivalent geometric al racordului de re- j'
fulare).

rute de proi ectan\i sau caracteri sti cil e
instala\i ei se modifica in limp si venti -
latoarele nu mai sunt corespunzatoare.
Din acest motiv trebui e efectuata, de
fiecare data cand este nevoie, reglarea
debitului de aer al ventilatoarelor.
Reglarea debitului de aer al ventila-
toarelor se face prin una din urmatoa-
rele metode:
Performan\ele ventilatorului vor fi I 7.1.4. debitului de aer al
modificate cu rela\iile 7. 1.6 si in cazul I vent1latoarelor
in care aspira\ia este afectata de . unul
sau doi pere\i plani care fac un unghi
diedru, cu ajutorul coeficien\ilor Ct si
GP indica\i in figura 7. 1. 11 .

In multe situa\ii, in practica, caracte-

a - Reglarea debitului de aer prin
modificarea tura\iei ventilatorului (fig.
7.1.12a). Sa presupunem ca debitul de
. aer furnizat de ventilator este LA si eel
I
0
1, 15
-"'. 1,14
Cl.
-"' 1,13
1, 12
1, 11
1, 10
1,09
1,08
1,07
1,06
1,05
1,04
1,03
1,02
1,01
1,00
0 0,2
I
'
I
I

'
I
I
lJ,!
I
'
'
I
I
I

risticile ventilatoarelor din cataloagele
producatorilor sun! diferite de cele ce-
1, 15
.,21,14
.,2" 1, 13
1, 12
1, 11
1, 10
1,09
1,08
1,07
I
'
l:il'
I
I
.
I
I
,,
I
I
I
.
l
I

-
\
'
I'\._
'
cf
-
1,06
1,05
1,04
1,03
1,02
1,01
1,00
'
I
...,p
I
' .
I
'
"-
0,6
.......

....

1,0 1,4 1,6 2,0
l/ d
0
I
I
r-.
.......

I
0,2 0,6 1,0 1,4 1,6 2,0
1/d
a b
Fig. 7.1.11. Coeficientii de corectie pentru ventilatoare
cu aspiratia perturbata de perefi plani:
1 - zona recomandabila.
necesar este Ls. Punctul de functiona-

re al ventilatorului A se va afla la inter-
sectia curbei caracteristice a retelei R
' .
cu curba caracteristica a ventilatorului
C1, corespunzatoare tura\iei n1.
Aducerea punctului de func\ionare
din A in B se va face prin reducerea tu-
ratiei de la n 1 la n2 si modificarea cur-

bei caracteristice din C1 in C2.
in acest caz, debitul de aer va sca-
dea la Ls si, odata cu el, va scadea si
puterea absorbita de la PA la Ps, pro-
cedeul de reglare prin modificarea tu-
ra\iei fiind avantajos, deoarece reduce
consumul de energie. Daca este ne-
cesara marirea debitului de aer se va
proceda la marirea tura\iei ventilatoru-
lui, dar trebuie avut in vedere ca odata
cu aceasta va creste si puterea absor-
bita si exista riscul distrugerii motorului
electric, daca puterea absorbita este
mai mare decal cea nominala, a moto-
rului electric.
Modificarea tura\iei ventilatorului se
poate face prin metode:
.-------------- ----- --- ---- - - - --- --., I - mecanice: schimbarea ro\ilor de cu-
t.P .------------ , Pa c.P Pa I rea; transmisii planetare; cutie de viteze;
-.......c'(FJ,) [kW) c , [kW] cuplaj hidraulic; motoreductoare etc.
' - electrice: cuplaje electromagnetice;






t.P
-
-
- ....
'
'

Hs



c
Ls
a
R .



A
L
PA
Ps
90
0
75
4560 o-
Pa
[kW]
Hs t---:/ '7,
I
I
I
I
R1
1
I
I
Ls LA
b
c d
Fig. 7.1.12. Reglarea debitului de aer la ventilatoare:
L
a - prin modificarea turatiei; b - prin rezistente locale; c - cu dispozitiv
de reg/are la aspirafie; d - dispozitivul de reg/are.
variatia rezistentei rotorice la motoarele
' .
1 cu curent alternativ cu rotorul bobinat;
reglarea tensiunii de alimentare a mo-
toarelor asincroane; utilizarea motoare-
' lor asincrone cu mai multe viteze; utili-
zarea motoarelor de curent continuu .
'
i
I
b - Reglarea debitului de aer prin
rezi stente locale (fig. 7 .1. 12b ). Punctul
de func\ionare a sistemului este A, a-
flat la intersec\ia caracteristicii reale a
i instala\iei R cu caracteristica ventilato-
\ rului C, punct caruia ii corespunde de-
' bitul LA, mai mare decal eel necesar
'
Ls. Pentru a deplasa punctul de func-
' \ionare din A in 8 ( caruia ii corespunde
! debitul necesar Ls) se introduce o re-
zisten\a hidraulica suplimentara (prin
modificarea pozi\iei sibarului de pe as-
pira\ie), care va schimba caracteristica
retelei in R 1 si va conduce la o creste-

re a puterii absorbite de la PA la Ps.
Aces! gen de reglare este dezavantajos
deoarece creste consumul energetic,
dar este des utili zat in practica datorita
simplita\ii sale.
c - Reglarea debi tului de aer prin dis-
L lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale
. .
poziti v special montat pe racordul de
aspirati e al ventilatorului (fig. 7. 1. 12c)
Di spozitivul de reglare cu sectiune
circulara este alcatuit dintr-un numar
de palete triunghiulare (gen evantai)
care se rotesc in jurul unei axe, cu unul
din capete amplasat pe un butuc fi xat
in axul racordului de aspirati e, iar cela-
lalt cap la circumferinta acestui a.
Paletele sunt, in mod normal, deschi-
se, fiind paralel e fa\a de curentul de
aer (cu axul canalului de absorbti e).
Prin rotirea in jurul axei propri i, pale-
tele obtureaza, parti al sau total, sectiu-
nea de trecere a aerului :;;i modifi ca in
mod corespunzator caracteri sti ca de
functionar e a ansamblului ventil ator -
di spozitiv de reglare.
Punctul de func\i onare A care cores-
punde paletel or deschi se cand unghiul !
este a. = 90 se va deplasa in B daca
unghiul de inclinare al paletelor va de-
veni a. = 30. Puterea absorbita in a-
cest caz va scadea de la PA la Ps.
Reglarea se poate face prin ac\ionarea
manuala a dispozitivului de reglare sau
prin intermediul unui dispozitiv cu aer
comprimat sau a unuia electromecanic.
Regl area se va face chiar in timpul
functionarii instalatiei daca s-a produs
o modificare importanta a rezisten\ei
aerauli ce a acesteia.
Aces! tip de reglare se utilizeaza $i
pentru ventil atoare axiale care au mon-
tat un asemenea dispozitiv.
Procedeul este economic, U$Or de a-
plicat, dar dispozitivul de reglare este
scump $i, din acest motiv, este putin
utilizat.
7 .1.5. Alegerea ventilatoarelor
pentru centralele de ventilare
climatizare
Alegerea ventil atoarelor este o pro-
bl ema foarte importanta care nu are o
soluti e unica $i impl ica, atat criteri ile
tehnice cat $i cele economi ce.
in vederea alegerii ventilatoarelor tre-
buie cunoscute debitul de aer L [m
3
/s),
pierderea de sarcina t>. p in retea [Pa].
conditiil e de sil entiozitate pe care tre-
buie sa le indeplineasca acestea in in-
stalati e; pozitia i n care se va manta
ventil atorul , respecti v, dimensiunil e
maxime pe care ventilatorul le-ar putea
avea; sistemul de antrenare :;;i, nu in ul -
timul rand, costurile de achi zitie.
Debitul de aer este eel al instala\i ei,
iar presiunea ventil atorului reprezinta
suma pierderilor de sarcina, pe canalul
de aer proaspat pana la agregatul de
climati zare, in agregatul de climati zare
$i pe canalele de aer refulat pana la gu-
ra de aer, dezavantajata hidraulic. Aces-
tea vor fi corectate cu rela\ii le 7 .1.6,
daca este cazul , $i i n func\ie de am-
plasarea reala a ventilatorul ui in insta-
la\i e. Pentru alegerea ventilatorului, pe
langa elementele enumerate mai sus,
trebuie cunoscute caracteri stici le teh-
nice ale ventil atoarelor ce se vor utiliza.
Cunoscand aceste elemente alege-
rea ventilatorului consta in:
a - Al egerea tipului de ventilator co-
respunzator cerintelor de zgomot $i de
gabarit impuse de instalati a pe care
acesta urmeaza sa o deserveasca:
- la instala\iil e tara tubul atura - ventila-
tor axial;
- la instala\iil e de ventilare generala
vent ilator radial de uz general;
- la instala\iil e de climati zare - ventila-
tor radi al silentios.
b - Al egerea pozi\i ei de montare
pentru ventil atoare radiale, astfel ca
traseul canalelor sa fi e cat mai scurt $i
CU piese Speciale cat mai pu\i ne; .
c - Al egerea tipodimensiunii cores-
punzatoare in func\ie de debit $i de
presiunea necesara, in conformitate cu
indica\iil e producatorilor, date in cata-
loagele de produse.
Punctul de functionare a ventilatoru-
lui se afl a la intersecti a curbei caracte-
ri sti ce a re\elei R, cu curba caracte-
ri stica a ventilatorului C.
La al egerea ventil atorului se are in
vedere ca punctul de functionare sa se
afl e intr-o zona de randament maxim
sau in apropierea acesteia.
in situatiil e reale, unul sau altul din
criteriil e de alegere al e ventilatorului
poate ti preponderent decizia luan-
du- se in func\ie de acesta.
a
4
51'
b
7.2. Baterii de lncalzire
7.2.1. Baterii de lncalzire
cu abur apa
Bateriil e pentru i ncalzirea aerul ui
sunt elemente care intra in componen-
ta agregatelor de ventilare-climatizare
:;;i aerotermelor. Dupa agentul purtator
de caldura. bateriile de i ncalzire pot ti
cu abur, apa calda sau fi erbinte, gaze
de ardere sau electri ce. Elementul in-
calzitor al unei baterii de incalzire func-
\i onand cu abur, apa calda sau fi erbin-
te, poate fi alcatuit din \evi din otel cu
ari pioare (circulare. patrate, hexagona-
le, alte forme) din \evi cu banda spira-
lata sau din \evi din cupru cu lamele
di n aluminiu (fig. 7.2. 1).
Bateriile cu \evi $i aripioare (cele mai
raspandite) se compun din \evi a$ezate
pe un rand sau mai multe pe care sunt
ata$ate aripioare. Tevil e sunt legate la
extremitati in col ectoare comune. Cu-
rentul de aer (agentul secundar) traver-
seaza tevile cu aripioare perpendicul ar
pe axa longitudinala a acestora, iar
fluidul incalzitor (agentul primar), aburul
sau apa calda, circula prin \evi . Tevile
$i aripioarele sunt fi e din otel $i supuse
unei zincari prin imersie sau unei
cositoriri electrolitice, fi e din cupru $i
aripi oare din aluminiu (l amele din al u-
mi niu). Spa\iul dintre aripioare est e cu-
prins intre 2 $i 6 mm, iar grosimea lor
vari aza intre 0, 2 $i 0,5 mm. Bateriil e de
incalzire pot fi cu unul sau mai multe
Al
Cu
Fig. 7.2.1 . Elernente incalzitoare
pentru bateriile functionand cu
apa calda, apa fierbinte sau abur:
a - teava cu aripioare; b - teava cu
banda spiralata; c - a$ezarea
elementelor de incalzire; d - fevi
din cupru $i lamele din a/uminiu;
agent incalzitor; 2 - agent incalzi t (aer).
,


134 Capitolul 7: Elemente componente ale I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. "
' '
: : <ll -_ - -->- - _-e - " "' -- - <i> - - - " e - <r - -e- - -
:1:
' '
" '
' I
' ,
' ' . '
,.--t- - - -- - -
'---'-1 -
I '
--- - -
' ' '
-- :1 : --
:r.
' ' '
- -+--
' ! I
' ' '
: I :
' - ---- --
'' 3
' .

...
' '
' '
' '
' '
' .
' '
' '
' .
' .
- . .
' '
. '
' '
. '
. '
' '
' '
. '
-. .
.
' .
.
.
'
'-
' .
'
'

'
. '
' .
' .
' '
:. : - -<!>-- - e - - e -<J>-- - e - e -e---- - -
- -
'
'
. -
I
-
-
. -
.
-
, ,
-
r
'
.
-
'
'
_,
-
'
' - -
-
I
-
Vedere A-A
a,
Vedere B-B
1
- -- --. + --- --- -+ -::+--- + - -- ---- ---- -- - -- ----,.-- - -- ---- - ---- --
'
' ' -:f,- - - - - - - - -

t i
' '
- - - ' ' '
, - - - - hi - - - -
-:t--
- - -
!: I
' '
1
" '
- - - - - -
-:,-;- -
- - -
'
14-1
I
' I '
' '
' ' - - - -
. _,
- - - -
'
: i :
'
14 1
I
' '
,
---- -
r
- - - - - - -
'
'L
'
-<J>-1 ' '
' '
-
I
-
- - - - - - . -
' '
'
'
I
-fi-- -
'
,
I
-
r
-
- - - - - -
' ' '
' "
.:S>'.
" '
' I.
' - - -- - - - - - - - -
'
I ' ' '
'
I
'
'

' . '
- - -- - - -
-:r-
- - -
' ' ' I
' '
I
' ' 3
I ,, , -
- - --- - - -
:i:
- - -
'
' '
I
2
I ' ' '
'
---1c - - - - - -, - - - -
-- '
I
, I ,
' I '
' l ' I ' I
- - - - - - - - -
I
' "
f:#-
i-$ - c
- - -
:-
- -<!>-- - --0- e <I> e
I
- -
-
- - -
' ' '

' '
,_
-
I I I

- ---
,
K::: .
' ' - '
-
' ' - - - - - - - - - - - -
- - -
'
.
- ' ' -
'
'
'
- - '
'
I . .' .

I
I
I
I
-
I
I
I
-
I
I
-
I
I
-
I I
'
I
-
I
'
I
-
I
I
-
I
' -
I
'
'
-
I
-
'
I
-
+-I
- -;-
'
- -
'
'
)
_./
:--,
c-
v
v
:--,
' /
v
"
'
,
_./
'
'
,I
_./
'
)
_./

I
Fig. 7.2.2a. Baterii de lncalzire cu 1 rand de tevi functionand cu apa:
ai - formand un circuit; a2 - formand mai multe circui te.
1 - lamele din aluminiu; 2 - tevi di n cupru; 3 - ri gi dizare (la baterii mai lungi de
900 mm).
'
, ,
randuri de tevi' in functi e de puterea
termi ca ce trebui e atinsa (fig. 7 .2.2) :;; i
1
se pot monta, in functie de debitul de
I
I aer :;;i puterea termica necesara, fi e in
seri e, fi e in paralel (fig. 7. 2.3).
Schimbul de caldura
'
I
! Bateriile de incalzire functionand cu
'
abur , apa calda sau fierbinte sunt
schimbatoare de caldura prin suprafa-
\a, cu curent incruci$at, schimbul de
I caldura avand 1oc dupa 1egea:
Oat = kAfltm [W] (7.2. 1)

1n care:
- k est e coefici entul global de
transfer termic [W/ m
2
K);
- A - suprafata de schimb de caldura
a bateri ei [m
2
] ;
ll tm - diferen\a medie logaritmica de
t emperatura pentru schimbatoare cu
curent incruci :;;at [K).
in cazul bateriilor din t evi cu aripioa-
re (l amele), coeficientul global termic
este dat de relatia:
'
[W/ m2 K] (7 .2. 2)
cu:
- Ae - suprafata exteri oara de schimb
de caldura (tevi $i aripioare) [ m2];
I - A; - suprafata interioara (a \eviler)
: [m2];
I
- a; - coefici ent de schimb superficial
la interior [W/m2K];
ae - coeficient de schimb superficial la
exteri or [W/ m2 K] ;
8 - grosimea peretelui \evii [m];
A. - coefi cientul de conductivitate termi -
ca a peretelui \evii [W/ mK] .
Daca bateria functi oneaza cu abur si
' '
daca Ae/A; < 10 rela\ia se simplifica $i
k <Xe pentru ca se pot neglija termenii
81 A. $i 1/ a; in raport cu 1/ ae. Oaca ba-
teri a este alimentata cu apa
1
k = ----
1 A, 1
- + -
a, A a
[W/ m
2
KJ (7.2.3)
a, = 2040(1
+ 0 01 tw) WJ.Bl d : O,
13
' I
[W/ m2K] (7 .2.4)
unde:
- fw - temperatura apei [C];
- w - viteza apei [m/s];
- d, - diametrul interi or al \evi i [m].
Expresia pentru a este redata dupa
I
f ormula lui Stender. In calculul bateri -
il or cu tevi cu aripi oare se mai utilizea-
za $i noti unea de randament de ari pa-
re T) a ' definit prin expresia urmatoare:
faer - fartp
1Ja = faer - f1ea'a (
7

5
)
Tabelul 7.2.1. Caracteristicile bateriilor din figura 7.2.4
I II 111 IV v VI
Suprafa\a de i ncalzire pe 1 m teava
m2
0,65 0, 81 0,83 0,83 2, 04 1, 63
Suprafa\a de incalzire pe 1 m
2
suorafata frontala
m2 18,6 12.0 14,5 23,0 25,5 27, 0
Oiametrul interior f mm] 12 12 12 12 12 12
AJ A; 17 ,5 21, 5 11 ,0 11 ,0 14,5 32,5
'
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor
Teoretic, nu este posi bi l de a calcu-
la precis coefi cientul k , valoarea lui de-
pinzand de numero$i parametri , printre
care gradul de turbul en\a a aerului , a-
sezarea \evil or, tipul de legatura intre
aripioara $i \eava, numarul de randuri
m
.. . 1
---- -----+------------- '
---------+ -------------
1 :.: '

"'
-
2 :4-3 l
Vedere A-A

:
'
-B



Vedere B-B
---------t----------
1------t---------
_________ T _________ +rl-1-+-
--------r--------
----------,-..
-------- +- ------ ---T
---------4----------T
-4.....+-1-4-
---------f ---------

-2-- ------r --------
:=:=:=:=:1:=:=:=:=: I
f------- : _' " -t
Fig. 7.2.2b. Baterii de incalzire cu 2 randuri de tevi functionand cu apa:
b 1 - formand un circuit; b2 - formand mai mu/te circuite.
de \evi, gradul de curatire etc. Toate
metodele de calcul fiind supuse unui a-
numit grad de imprecizie, coefi cientul k
se determina pe cale experimentala, fi-
ind sarcina fi ecarui fabricant. In fi gura
7.2.4 se dau valoril e k pentru 6 modele
de baterii de incalzire cu abur , carac-
teri sti cile !or fiind date in tabelul 7.2. 1
(dupa RECKNAGEL - SPRENGER
SCHRAMEK).
Valoril e coefi cientului global de
transmisie a caldurii urmeaza, in gene-
ral, legea k = c V' , cu n = 0,4 ... 0,6;
(v - viteza aerului ; c - constanta).
Adaptarea pentru func\i onarea baterii -
lor cu apa se face cu rela\i a de mai sus
$i cu formula lui Stender. Pentru cele 6
tipuri de baterii $i pentru o viteza de
circula\i e a apei in \evi de 0;5 m/s, va-
lorile coefi cientului k sunt redate i n fi -
gura 7.2.5 .
Pierderile de sarcina pe circuitul
aerului
/
__ _ _ ..,L" ___ ___ _ _ ,,,
a
'- - - _,,..
b
c
2
Fig. 7.2.3. Racordarea bateriilor
de incalzire:
a - In serie;
2
b - In para/el cu baterii suprapuse;
c - In para/el cu baterii alaturate;
1- agent termi c; 2 - aer.

136 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare
Rezi stenta aerauli ca a bateriilor de in-

calzire este determinata experimental

de fabricant. Pierderea de sarcina este
proportionala cu patratul vitezei aerului,
raportata la suprafata frontala a bateriei:
l!.p = C1v2 [Pa] (7.2.6)
cu:
c 1 - constanta;
- v - viteza aerului [m/s].
Pierderea de sarcina pentru toate ti -
purile de baterii enumerate mai sus
este data in fi gura 7.2.4.
Pierderea de sarcina pe circuitul

pr1mar
Pierderea de sarcina pe circuitul pri -
mar al unei baterii functionand cu apa
calda este data, in principal, de schim-
barile de directie $i se calculeaza, a-
proximativ, cu rel atia:
practica se utilizeaza un tip de nomo-
grama avand in abscisa viteza aerului $i
in ordonata coeficientul de eficacitate:
t " t' 2 - 2
<P = , (7 .2.8)
f m - f 2

1n care:
- t"2 - temperatura de intrare a aerului
in baterie [C];
i - t '2 - temperatura de ie$ire a aerului
i din baterie [C];
! - tm - temperatura medie a agentului
\ primar [C].
I Functionarea cu abur
'
Din ecuatia generala a
relor s-a dedus:
ka
-
<P = 1- e v pc

1n care:
schimbatoa-
(7.2.9)
f..Pw = C?W I [Pa]
a - suprafata exterioara specifica de
I incalzire raportata la sectiunea frontala
(7.2.7) I [m2/m2];
- v - viteza aerului [mis];

1n care:
- c 2 = 1500 ... 2000, pentru apa rece; - k - coeficientul global de transfer
- c2 = 1000 ... 1500, pentru apa calda , termic [W/m2K];
de 80 C
'
- I - lungimea tevii [m];
- w - viteza apei [m/s] .
Aceste valori cuprind $i pierderile de
sarcina din di stribuitor-colector .
Alegerea unei baterii de incalzire
Pentru baterii de incalzire de puteri
relativ mici, alegerea se face din cata-
logul producatorului. Pentru baterii de
puteri mari, este necesar ca fabricantul
sa verifice parametrii ceruti , cu ajutorul
unui program informati c, pe baza date-
lor puse la dispozitie de proiectant.
Se poate reprezenta grafic evolutia
caracteristi cilor unor baterii de incalzire

la temperatura $i debit variabile. In
- p - densitatea aerului [kg!m3];
- c - caldura specifica a aerului [J/kgK].
Aceasta relatie a servit la trasarea
diagramei din figura 7.2.6, care da co-
eficientul de eficacitate pentru 6 tipuri
de baterii cu un rand de tevi, valabila
pentru tipul II de tevi cu aripioare.
; Functionarea cu apa calda
' .
In cazul bateriilor functionand cu apa
calda se pot construi diagrame identi-
ce cu cele trasate pentru bateriile func-
ti onand cu abur, plecand de la tempe-
ratura medie a agentului termic admi-
tand ca schimbatorul este cu curent in-
cruci$at, presupunere admisa pentru
majoritatea bateriilor de incalzire. In
cazul bateriilor cu mai multe randuri,

alimentarea cu agent termi c (apa} se
face de asa maniera ca functionarea sa
' '
. fi e mixta, adica in curent incruci$at $i
'
i in contracurent, ceea ce are ca el ect
cresterea coeficientului de efi caci tate.
Figura 7 .2.8 prezinta curbele caracte-
ri sti ce pentru o baterie de tip Ill cu 1
' pana la 6 randuri de tevi.
i Controlul performantelor bateriilor
I r 19.4.3)
, Sunt situatii in care conditiile de
i functionare a
0
bateriilor de incalzire sunt
allele decat cele pentru care ele au in-
dicate curbele caracteri sti ce (tempera-
turi diferite si/sau debite masice diferi -
! te} pentru sunt necesare calcule
de conversie in vederea verificarii pute-
rii termice a bateriei de incalzire .
Exista trei marimi fundamentale adi-
mensionale care conditioneaza functi o-

narea schimbatoarelor de caldura:
- coeficientul de eficacitate (relatia
7 .2.8);
- raportul valorilor r= W2 I W1 = l!. t1/ l!.t2

1n care:
- W1, W2 = cm, (c - caldura specifica
[kJ/kgK] ;
- m - debitul masic de apa, abur sau
aer [kg/s]};
- coefici entul de performanta speci fica
a schimbatorului
K = !!.t1/D.tm = kNW1
In schimbatoarele de caldura clasice,
cu curent incruci $at, cele trei marimi
sunt legate intre ele prin urmatoarea
I relatie:
' '
I <P = ! ( 1- e- ,(1-e' )} (7 .2. 10)
i reprezentata grafic in figura 7 .2. 9.
I
I Cunoscand doua marimi, se poate de-
: termina, cu ajutorul nomogramei, a tre-
1 -
: 1a mar1me.
35
c 501-----,
45 Q)
0
-
40
30
1,5 2 3 4
Vi teza aerului in bateri e
I
5
[mis]
ro
Q)
60
t_r"
26

80
i
sensul
aerului
Fig. 7.2.4. Coeficientul de transfer termic, k,
pierderea de sarcina pe partea de aer a bateriilor
de incalzire alimentate cu abur, in functie de viteza aerului.
I
11
111
IV
50 v
VI
Pentru determinarea condi tii lor de
'
j functionare, allele decal cele date de
I
I
I
w ]90
m
2
K 80 +-----+----1----t--
70 +-----+----1---;--71
60 t---+---t-----:;;1-"'----:?i
.
0
E
-(/)
c
ro

-
Q)
TI
ro
.D
0
Ol
-c
Q)
-
0
-Q)
0
0
40
30
20 .
1 1,5 2 3 [mis]
Viteza aerul ui
Fig. 7.2.5. Coeficientul de transfer
termic a diferitelor tipuri de baterii
(fig. 7.2.4) alimentate cu apa calda
(viteza apei = O,Sm/s, temperatura
medie a ar ei = 80 C).
'
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instalatiilor
fabricant , se considera urmatoarel e ca-
zuri cu modificarile respective:
Temperaturile de intrare variaza,
debitele masice (apa $i aer) raman ne-
schimbate. Daca se presupune coefici -
entul de schimb global de caldura k
drept un invari ant, nu variaza nici r, nici
k, iar rezul tatele pot fi citite direct pe
diagrama din figura 7.2.9.
Debitul masic de aer sau/$i apa va-
riaza - temperaturile raman neschimba-
te. in acest caz valorile r $i k variaza.
Trebuie cunoscuta evolutia coeficientu-
lui de transmisie k atunci cand vitezele
aerului $i apei variaza. intr-o prima a-
proxima\i e, $i pentru schimbatoare de
caldura cu \evi cu ari pioare, coeficien-
tul de performan\a specifica K este dat
in figura 7.2. 10, pentru temperaturi
constante. Cunoscand valoarea K $i r .
se determina coeficientul Lie eficacitate
din figura 7.2.9.
in cazul bateriilor de incalzire func-
\ionand cu abur calculele se fac cu
-r = W2! W1 = M1 I M2
Relatii le precedente raman valabile,
cu suficienta aproxima\ie, $i cand tem-
peraturile celor doua debite masice va-
riaza intre limite determinate 20 C.
Daca diferentele sunt mai mari trebuie
facute corecti i.
7.2.2. Baterii de lncalzire cu gaze
de ardere
Acest tip de baterii utilizeaza direct
caldura gazelor de ardere. rezultate din
arderea unui combustibi l gazos (al\i
combustibi li sunt tratati in vol. I -
6.5.3. - Generatoare de aer cald pen-
tru incalzirea aerului). Aceste baterii se
gasesc integrate intr-un aparat au-
tonom alcatuit din urmatoarele elemen-
te: arzator, baterii de incalzire din tevi
lise, sistemul de evacuare a gazelor de
ardere $i di spozitivul de securitate. An-
samblul este prezentat in figura 7.2. 11 .
Puterea termica a unei astfel de baterii
poate sa atinga 1000 kW.
Arzatorul poate fi, in func\i e de capa-
citate, de tip atmosferic care aspira.
singur, aerul necesar combustiei sau de
tip insuflant, la care aerul necesar com-
bustiei este insuflat de un ventilator.
Arzatorul se amplaseaza in camera
de combustie, captU$ita CU $amota.
Pentru bateria de incal zire (schimbato-
rul de caldura) exista diferite tipuri con-
structive in care gazele de ardere ce-
deaza caldura aerului prin combusti e:
- baterii din tevi lise in care gazele de
ardere circula prin tevi, iar aerul, la
exteriorul acestora;
- baterii in forma de V sau W formate
din tabl a din otel ondulat, sudate la
capete;
- baterii din fonta cu aripi oare sau cu
nervuri pentru marirea suprafe\elor
de schimb.
Se recomanda utili zarea pentru
baterie a unor materiale termorezis-
tente $i rezistente la corosiune deoare-
ce suprafetele de incalzire sunt puter-
Tipul aripioarei

-.. 35 +
tm
nic soli citate. Este important de avut in
vedere evitarea supraincalziril or locale.
de aceea aerul va fi introdus in
suprapresiune, adica bateria se va
manta pe refularea ventilatorului .

80 60
V VI
t sens aer

0
2 3 4 5 6
Viteza aerului v [m/s]
Fig. 7.2.6. Curbe caracteristice pentru baterii
de incalzire cu abur cu 1 rand de tevi.
60
1,0
ro
<P
0,9
;::>
<1
a.
.!!,. 0,8
<1
Q;
Q)
ro

0,7
70
Q)
0
a.
ro
""
0
0,6 60
c

0
Q)
u 0,5 50
(/)
c
Q)
u
Q)
0,4 40 ro
0
Q)

Q;
0
0,3 30 u
0 Q;
0,2 20
u:
0, 1
10
0 2 3 4 5
Viteza v, a aerului in bateri e [mis]
Fig. 7.2.7. Curbele caracteristice ale
unei baterii de incalzire cu abur,
tip Ill cu mai multe randuri.
0,9 <P
ro


II
0,8
a.
e -1
Q)
Q;

0,7
70 ro
0
Q)
ro a.
.2 60 <Cl
Q; c
Q)
0
u
50
(/)
c
0,4
Q)
40 u
.2 ro
Q;
0,3
Q)
0 30 Q;
0 u
20
10
2 3
Viteza v, a aerului in bateri e [m/s]
Fig. 7.2.8. Curbele caracteristice ale
unei baterii de incalzire a aerului ,
cu apa, de tip Ill.
Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare
Dispozitivul de securitate este desti -
nat evitarii tuturor accidentelor $i dete- ,
rioraril or. Consta dintr-un supraveghe-
tor de fl acara, o fl acara de veghe $i un
1
bimetal sau termocuplu. La orice de-
ranjament, vana automata montata pe
admi sia gazului se inchide. Detectoare
mai recente utili zeaza senzori cu inelfie
mi ca, sensibili la conducti vitatea sau
radiati a fl acari i.
Principalele cauze de deranjament
pot fi :
- lipsa de combustibil - prin intrerupe-
rea alimentarii cu gaz sau i nchiderea
robinetului de trecere;
- lipsa energiei electri ce - pana de cu-
rent;
- lipsa aerului - defectiune la ventilator;
- cre$terea temperaturii gazelor de ar-
dere - prin diminuarea debitului de
aer sau avari erea mot orului ventilato-
rului . in toate aceste cazuri dispoziti -
vul de securitat e inchide alimentarea
cu combustibil.
Este necesar sa se prevada un regu-
lator de presiune pentru gaz pentru a
0,8
'.2. !ll 2
0' 6 1----'---<Y'
e
2
0,5
u
m
u
u;
evita var ia\iil e de presiune la arzator .
7.2.3. Baterii de incalzire
electrice
Acest gen de baterii este frecvent u-
tili zat in instalatiil e de climati zare in
care este nevoi e de puteri termi ce mi ci
sau in cazul in care nu se di spune de
o sursa de agent termi c (abur sau apa
calda). 0 baterie electri ca este formata
dintr-o carcasa de tabl a din otel in in-
teriorul careia se gasesc elementele de
incal zire electri ca amplasate transver-
sal pe direc\i a de curgere a aerului
(fig. 7 .2. 12).
Elementele incalzitoare pot fi :
- rezi sten\e sub forma de filament
sau banda realizate din aliaje de crom-
nichel infi'l$urate pe izolatori din cera-
mica;
- bare din cupru sau o\el amplasate
intr-un material izolant cum ar fi mag-
neziu sau nisip cualfos; exista o mare
diversitate de modele.
Racordurile sunt fi'!cute in exteriorul
ID
"O
c
ID
u 0 ,3 +----1----\- -,<--I-- -,.-l-- -'--l---'--l----+-- --l- - -l----I
;;:::
ID
0
u
0
0 0,2 0 , 4 0,6 0,8 1,2 1,4 1,6
Coeficienl de performan\a kNW
1
Fig. 7.2.9. Fascicul de curbe caracteristice bateriilor
de incalzire functionand in contracurent.
7
a
8
b
1,8
Fig. 7.2.11. Montarea unei baterii de incalzire a aerului functioniind
cu gaze de ardere:
a - plan; b - sectiunea AB.
- aer proaspat; 2 - canal de aer recircul at; 3 - aer de combust ie;
4 - gaze de ardere; 5 - aer cald; 6 - ventilat or; 7 - gril a de aer recirculat;
8 - bateri e de incalzire a aerului cu gaze de ardere.
2
. .
carcasei. Numarul rezisten\elor depin-
de de puterea t ermi ca dorita, de natura
$i tensi unea curentului electri c. Pentru
puteri mi ci se utilizeaza o singura
treapta de incalzire; pentru puteri mari,
este intotdeauna necesar de a le repar-
ti za in trei sau mai multe trepte.
Tensiunea de alimentare este, in
general , de 220 W. in cazul puterilor ce
depa$eSc 3 kW $i curentul este
alternativ, se urmare$te reparti zarea pe
cele trei faze. Viteza aerului va fi eel
putin 3 .. . 3,5 mis. in toate cazuril e
unde se prevad baterii electri ce trebui e
luate masuri de prevenire a incendiilor
datorate temperaturilor superfi ciale ale
elementelor incalzitoare pot atinge
400 ... 600 C. Daca, accidental, circu-
la\i a aerului este oprita, pericolul est e
inerent. Pentru aceasta se utilizeaza o
seri e de di spozitive de protec\i e cum
ar fi :
- cupl ajul comun al ac\ionarii ventilato-
rului $i bateriei de incalzire;
- releu cu dispozitiv amplasat in canalul
de aer care decupleaza alimentarea
bateriei in cazul opririi ventil atorului;
- montarea unui termostat de supra-
temperatura care decupleaza alimen-
tarea bateriei la depi'l$irea unei anu-
mite temperaturi;
- pentru puteri mari {P 15 kW) se
prevede un tempori zator de oprire a
ventilatorului, dupa decuplarea bate-
ri ei electri ce.
Posibilita\ile de reglare a unei baterii
electri ce sunt urmatoarele:
- cu sisteme electromecanice, func\io-
niind pe principiul tot sau nimic, se-
sizate de un termostat - metoda este
imprecisa pentru puteri mici ;
- i n cascada utilizand un regulator cu
programare comandat de un termos-
tat proportional, pentru puteri mari;
- cu tiri stori modula\i de la 100 % (eel
mai efi cient, dar cu un cost mai ridi -
cat de investi\ie).
1,5
1, 4
K' 1,3
K: 1,2
1, 1
1,0
0,9
0,8
0,7
0,6
0, 5
"
"\.'
"'"
""
I"-
""-
"-.._
.........
'-...._ ...........
...__
rn
-:-:-.
----
---3... rn2"'2Q
- -- - -- - - '
N--



0,6 0.8 1 1,2 1,4 1,6 1,8 2
m' 1
m1
Fig. 7.2.10. Variatia raportului
coeficientilor de performanta
specifica K'/K in functie de debitele
de aer apa ce traverseaza bateria
de incalzire:
m 1 = masa de aer; m2 = masa
de apa.
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale
. .
7.3.: Baterii pentru
racirea aerului
Din punct de constructi v, ba-
teriil e pentru racirea aerului sunt iden-
ti ce cu cele de incalzire. Oat fii nd ecar-
turil e de temperatura mai mi ci decat in
cazul incalzirii $i pentru a ob\ine efectul
de racire dorit este necesara cuplarea
bateri ilor de racire sau fol osirea ti puri -
lor cu un numar mai mare de randuri
de \evi .
Circula\i a apei este in contracurent $i
vitezele de circul a\i e sunt mai mari
(peste 1 m/s) decat in cazul incalzirii,de
unde, $i necesitatea ca pompele de
circula\ie sa ai ba presiuni mai mari .
7.3.1 . Schimbul de caldura
Pentru determinarea coefi cientului
global de schimb de caldura trebuie
considerat procesul de racire, cu sau
fara separarea apei din aer (condensa-
rea vaporilor de apa din aerul supus
racirii).
Racirea tara separarea apei (racirea
uscata)
Rela\i a utilizata pentru schimbul de
caldura in cazul bateriilor cu apa calda i
ramane valabila:
Q = kAMm = LD.h [W) (7.3. 1)
in care:
k =----
2. A, + J_
[W/ m
2
K]
a; A a.,
- 6 h - vari a\i a de entalpi e a aerului su-
pus racirii ;
- a; - este dat de relatia 7.2.4.
Pentru diametre interioare de \evi de
12 - 15 mm se poate utiliza si relatla:
a;= 3500(1+0,015 tw)v.Jl 87. d-0, 13
[W/ m2K) (7.3.2)
Viteza apei in \evi poate fi aleasa de '
Q,5 .. . 2 m/S, dar pe Ca( pOSibil Sa nU I
scada sub 1 m/s, deoarece fluxul de
caldura schimbat scade considerabil.
Pentru viteze ale apei de aproximativ
1 mis se poate folosi diagrama din
figura 7.2.5.
Racirea cu separarea vaporilor de
apa {racirea umeda)
Separarea vaporilor de apa din aer
are loc intotdeauna cand temperatura
sl.lperfi ciala a aripioarelor bateri ei este
mai mica decat temperatura punctului
de roua a aerului care intra in bateri e.
in diagrama de aer urned, schimba-
rea de stare a aerului descrie aproxi-
mati v o dreapta ce une$te punctul de
stare ini\iala a aerului inainte de intra-
rea i n bateri e $i starea aerului saturat
corespunzatoare temperaturii superfi ci-
ale a bateri ei presupusa constanta $i
egala cu t emperatura apei de racire.
Evolutia stari i aerului este rezultanta
unui proces de amestec intre aerul in-
tra! in bateri e si aerul din stratul limita
de la suprafata \evilor. Cum temperatu-
ra apei $i, prin urmare, temperatura su-
perfi ciala a \evil or vari aza, de la un
rand la altul , evolu\ia starii aerului va fi
o curba cu panta, mai mull sau mai
putin, vari abila cum este indi cata in
figura 7 .3. 1.
Caldura schimbata intre aer $i agen-
tul de racire ce trece prin \evil e bateri ei
(apa rece, apa racita, freon) este atat
sub forma de caldura sensibila cat $i
latenta. Cantitatea totala de caldura
schimbata intre aer $i suprafa\a umeda
a bateri ei este:
0 =Os+ Q, = Aa( t. - ts )+ A ar( x.- xs)=
=aA( t, - ts+ r(x,: xs)) = (7. 3.3,
=aMts(1 + rL1 xsJ=aMts L1 h =aMh
c,1 ts cl1 ts
in care:
- a - coefi cient superfi cial de transfer
termi c pentru caldura sensibil a,
[W/ m
2
K] ;
- a = a I c - coefi cient de evaporare
[kg/ m
2
s];
- ta - temperatura aerului la intrarea
in bateri e (C];
- ts - temperatura de saturatie in
stratul limita de la suprafata bateriei;
- Xa - con\inutul inijial de umiditate al
aerului [kg/kg);
.- 3
/
I _J "
" "
" L
-
-
--
--
--
r
1/ 2
l
a
/ 3
. -x--- ------ ------
/\ v
4
0 0

v
0
\
0 0
\ 2
b
Fig. 7.2.12. Baterie de incalzire
electric a:
a - sectiune /ongitudinala; b - secfium
transversala;
1 - peretele canalului ; 2 - rezistenta
electri ca; 3 - cuti e racordare;
4 - conductoare alimentare.
- Xs - con\inutul de umi ditate i n
stratul limita [kg/kg];
- c - caldura specifica masica a
aerului uscat [kJ/kgK] .
in aceasta ecuati e 6 h I 6ts indica di -
rec\i a procesului de schimbare a starii
(unghiul de evoluti e) aerului i n di agrama
psihrometri ca. intre b racire uscata $i 0
racire umeda factorul multiplicativ este
6 h I c6ts. Si ngura necunoscuta este
temperatura ts din stratul limita, va-
riabila in timpul schimbului de cal dura.
7.3.2. Curbe caracteristice
ale bateriilor de racire
Calculul unei baterii de racire a aeru-
lui consta, i n general , fi e in dimensio-
narea suprafe\ei acesteia pentru reali -
zarea unei anumite raciri 6t a aerului,
fi e determinarea unei anumite raciri 6t
cu 0 bateri e avand suprafata de racire
data. Cele doua probleme sunt relativ
U$Or de rezolvat cu ajutorul curbelor
caracteri stice.
Cazul racirii uscate
Cand schimbul este numai de caldu-
ra sensibila, este de preferat sa se uti-
lizeze, ca $i in cazul bateriilor de incal-
zire, coefi cientul de efi cacitat e <P definit
de rela\ia:
ka
(,'- (, M
<l>=--=- =1- e v pc
(7.3.4)
(, - (,' -l}
in care:
- v - viteza aerului [m/s];
- a - suprafa\a exterioara specifica a
bateri ei [m
2
/ m
2
];
- t'2 - temperatura de intrare a aerului
in baterie [
0
C];
- t "2 - temperatura de ie$ire a aerului
din baterie [
0
C];
- 6 t = t "2 - t '2 - racirea aerului in
bateri e [K];
- k - coefi cientul global de schimb de
caldura [W/ m2K] ;
- p - densitatea aerului [kg/ m3];
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Continutul de umiditate x [g/kg]
Fig. 7 .3.1 . Reprezentarea in diagrama
psihrometrica, a schimbarii starii
aerului, la trecerea printr-o baterie
de racire, cu separarea vaporilor
de apa, in funcfie de numarul
de randuri. Bateria este alimentata
cu apa rece 6/11 c.
:
Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor L lnstala!ii de ventilare climatizare
- c - caldura speci fica masica a aerului
[kJ/kg K] .
Pentru fi ecare tip de bateri e de racire
(tipul cu \evi cu aripioare) se poate
construi 0 diagrama asemanatoare ce-
lei din figura 7.2.8, utilizabila atat pen-
tru incalzirea cat $i pentru racirea ae-
rului .
Cazul racirii umede
Pentru determinarea coefi cientului de
efi cacitate al racirii <I> se procedeaza,
ini\ial, ca in cazul racirii uscate. Apoi se
determina coefi cientul de eficacitate al
uscarii <Px. Pentru aceasta se presupu-
ne ca amestecul dintre aerul ce intra in
bateri e $i aerul din stratul limita de la
suprafata bateri ei decurge similar mo-
dificarii t emperaturii $i umidita\ii. Con-
form nota\i ilor din figura 7.3.2 se defi -
ne$le <!Jx cu relatia:
x, - X2 LI,
<P, =--=--
(7.3. 5) !
x, - Xo x, - Xo
- x1 - con\inutul de umiditate al aerului
la intrarea in baterie;
- x2 - cont inutul de umiditate al aerului
la ie$irea din baterie;
- xo - continutul de umiditate al aerului
40
10

0 5 10 15 20
Con\inutul in umiditate x [g/Kg]
Fig. 7.3.2. Schimbarea teoretica
de stare a aerului, supus racirii
uscarii , la trecerea printr-o baterie
de racire cu 6 randuri de fevi .
9-
ai 3

: 2 ,5
n.
2
.g; 1,5 -
:;
0 1
0 0
Cll
LL
2 3 4
Vit eza aerului [m/s]
5
Fig. 7 .3.3. Factorul de amplificare a
pierderii de sarcina (qi) pe partea
de aer intr-o baterie umeda in raport
cu o baterie uscata:
1 - 500 aripioare/ m; 2 - 300 aripioa-
re/m.
in stratul limita de la suprafa\a bateriei:
Cu o eroare foarte mica, se conside-
ra, pentru bateriile de racire utilizate
frecvent in tehnica racirii aerului, un
randament al ariparii IJa = 0,85; cu alte
cuvinte, Xe este determinat pentru o
temperatura superioara cu 0, 15 fa\a de
temperatura medie a apei. in acest fel
se poate determina U$Or starea aerului
la ie$irea din baterie.
in cazul racirii umede, datorita con-
densarii vaporilor de apa pe suprafa\a
de racire a bateriilor (lntre aripioarele
bateriei), sectiunea de trecere a aerului
se mic$oreaza, iar viteza de circulatie a
aerului cre$te, deci pierderile de sarcina
pe partea aerului vor fi mai mari decat
in cazul racirii uscate. Figura 7.3.3 ofera
valori pentru un coeficient de corectie <p
al pierderii de sarcina in functie de
viteza de circula\ie (frontala) a aerului.
7.4. Filtre de aer
7.4.1. Probleme generale
Filtrele de aer sunt elemente ale in-
stala\iilor de ventilare/cl imatizare avand
functia de re\inere a impuritatilor solide
sau gazoase con\inute in aerul atmos-
feric $i reci rcul at, inaintea introducerii
acestuia in incaperile supuse ventilarii
sau climatizarii . Aceste impuritati sunt
fcirmate din particule de origine mine-
rala, vegetala sau animala cu dimensi-
uni cuprinse intre 0,001 $i 500 m.
Captarea particulelor solide sau li chide
se poate face cu diferite metode fi zice,
iar particul ele gazoase prin procedee
chimice $i/sau fizice. Concentratia in
particule a aerului atmosferic nepoluat
se situeaza intre 0,05 $i 3,0 mg/ m
3
.
Puterea de re\inere a particulelor de
catre un filtru este bazata pe diferite e-
fecte fizice din care, mai importante
sunt cele de difuzie, inerti e, interceptie
$i re\inere directa. Cele trei efecte pot
100
90
-;::: 80
;;;- 70
:v 60
._ 50
40
30
-0 20
:."' 10
\.) 0
0,03 0, 1 0,2 0,5 1 2 3 5 10
Dimensiunea part iculelor, dp [11m]
Fig. 7.4.1. lnfluenfa diferitelor
mecanisme de refinere asupra
puterii de retinere globala:
- efect rezultant; 2 - efect de inter-
ceptare directa; 3 - efect de difuzie;
4 - efect de inerti e $i cernere.
fi rezumate pe o diagrama de unde
apare eficaci tatea calitativa a mecani s-
mului de re\inere ca $i efectul rezultant
(fig. 7.4. 1). De aici rezulta ca particulele
eel mai greu de re\inut sunt cele cu
diametrul de 0. 23 (pentru diametrul
fibrelor de 0,3 11m $i viteza aerului prin
materialul filtrant de 2 cm/s).
Eficacitatea mecani smului de re\inere
este in func\ie de: diametrul fibrei , di -
mensiunea particul elor, viteza de mi$-
care $i reparti\ia parti culelor in amonte
de materialul filtrant.
Re\inerea este determinata de rapor-
tul :
masa particulelor
masa particulelor incidente
Masurarea se efectueaza plecand de
la concentratia prafului in amonte de
filtru $i cea dupa filtru. Se poate defini
gradul de retinere (pentru praf de tes-
tare) sau eficien\a (pentru praf atmos-
feric):
Yam
in care:
[%] (7.4. 1)
1
-yam - concentratia particulelor din aer
: in amonte de filtru [mg/ m
3
];
- yav - concentra\ia particulelor din aer
in aval de filtru [mg!m3].
Aceasta marime ce caracterizeaza
un filtru este, in general, variabila $i
cre$te odata cu cre$lerea gradului de
colmatare a filtrului (cu exceptia filtrelor
electrice).
Se poate defini permeabi litatea filtru-
lui prin relati a:
p = 1 - f (7.4.2)
7.4.2. Marimi caracteristice
ale filtrelor
in documentele EUROVENT 4/5 $i a
EN 779, parametrii lua\i in considerare
pentru caracteri zarea eficacita\ii unui
filtru grosier sau fin sunt: debitul de
aer, pierderea de sarcina ini\iala $i fina-
la, gradul mediu de re\inere, eficacita-
tea medie la praful atmosferi c. Filtrele
se clasifica in 9 clase, conform tabelu-
lui 7.4. 1.
Gradul de retinere $i efi cacitatea
sunt marimi care depind, aproape ex-
clusiv, de mediul filtrant , pe cand ca-
paci tatea de inmagazinare este influen-
\ata nu numai de mediul filtrant dar $i
de suprafa\a de filtrare. Pierderea de
sarcina a unui filtru, pentru un debit
dat, este in func\ie de suprafa\a de
filtrare, de di spunerea geometrica a
materi alului filtrant $i de cantitatea de
praf retinuta $i acumulata in filtru.
7.4.3. Pierderi de sarcina.
Durata de colmatare
in st area initiala (filtru curat), pierderea
de sarcina este aproximativ urmatoarea
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instalatiilor
pentru di ferite tipuri de filtre de praf
[Pa]:
- grosiere: 30 ... 50
- fine 50 .. . 150
- foarte fine $i absolute 100 ... 250
Cantitatea de praf retinuta cre$te
odata cu cre$terea pierderii de sarcina.
Valoril e maxime ale pi erderil or de sar-
cina pe care instala!iile le pot suporta
$i care sunt recomandate sa nu fi e de-
pa$i te, sunt urmatoarele, pentru diferite
tipuri de filtre de praf [Pa]:
- grosiere 200 .. . 300
- fine 300 ... 500
- foarte fine $i absolute 1000 ... 1500
Durata de colmatare a unui filtru de
praf ce filtreaza un aer normal poluat
este i n functie de durata de func\i onare
a instalatiei $i tipul de filtru. Pentru o
durata de functionare de 8 h/zi, durata
medie de functionare pana la cura\ire,
pentru a nu se depa$i pierderile de sar-
cina maxime admisibil e, se recomanda
a ti :
- 3 ... 6 I uni pentru filtre grosiere;
- 6 ... 9 !uni (cu prefiltru grosier) pentru
filtre fine;
- pana la 12 ... 16 !uni pentru filtre foarte
fine $i absolute (cu prefiltre grosiere $i
fine).
7.4.4. Tipuri constructive
de filtre de aer
Se poate face o cl asificare a filtrelor
de aer avand in vedere cateva criterii,
astfel dupa:
a - materialul filtrant, se deosebesc
filtre: metalice; din tesatura; cu carbune
activ; cu baie de ulei; cu fibre elasti ce;
b - modul $i locul de ampl asare, fil -
trele sunt: verticale/ori zontale; de ca-
nal; de perete; de plafon;
c - tipul de utilizare, fi ltrele sunt: de
unica fol osinta; permanente (care se
pot cura\ i);
d - marimea particul elor filtrate (dp -
di ametrul parti cul ei), filtr ele sunt:
- grosiere 100 m :::; dp
- normale 6 m s dp < 100 m
- fine 1 ~ t s dp < 10 m
- foarte fine 0, 1 m s dp < 1m
- absolute dp < 0, 1 ... 0,5 m
e - modul de functionare filtrele sunt:
statice, cu derulare, electrice, automate;
f - tipul constructi v, filtrele sunt: i n-
clinate, cu tambur, cu derulare auto-
mata, cu saci.
Filtre metalice
material filtrant este format din fibre
sintetice speciale, ri gide, montate pe un
cadru obi$nuit, princi palul lor avantaj
fiind ca se pot spala U$Or cu apa.
Printre filtrele cu fibre, un loc impor-
tant ii ocupa filtrele foarte fine. Mediul
filtrant este format dintr-o impaslitura
de fibre foarte fi ne din sti cla. materi ale
si nteti ce. celuloza, metal sau fibre mi-
nerale $i pliate i n zigzag intr-un cadru,
distan\a dintre pl iuri fiind asigurata de
ni $l e distantiere.
Acest tip de filtre constituie ul tima
treapta de filtre pentru instala\i ile ce
necesita un mare grad de retinere. Ele
sunt intotdeauna utilizate in laboratoa-
Sunt de tipul cu celule sau cu placi ,
reali zate in i ntregime din metal. Mediul
fi ltrant este reali zat cu lana din otel, im-
paslitura de fi re metalice sau placi me-
tali ce perforate $i fi xate intr-un cadru
metalic. Pentru a fi montate, una sau
mai multe celule in paralel, i n functi e
de necesita\il e instalatiei, celulele sunt
umectate cu un ulei special, pentru
marirea efi cacita\ii . Curatirea filtrului se
face prin imersarea celulelor intr-o baie
calda cu solu\ie de soda caustica
(15 %) sau detergen\i .
! re, sali de opera\i e in Spitale, incaperi
; din diferite sectoare industriale
I
I ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
lnconveni entul fi ltrelor metali ce ii re-
prezinta curatirea lor care este o ope-
ra\ie dificila in sensul ca nu se realizea-
za o cura\ir e compl eta. Sunt folosite
rar in prezent.
Filtre cu fibre
Mediul filtrant, la acest tip de filtru, ii
constituie tesaturile din fibre din sticla,
fibre sinteti ce, fibre naturale etc. Se !
prezinta sub forma de celule plane,
mediul filtrant avand o grosime de a-
proximativ 20 . .. 50 mm, plasat in interi -
orul unei rame sau intre placi perforate.
La unele modele, materialul filtrant este
pliat in zigzag pentru marirea suprafe-
tei de filtrare.
Tipul de filtru cu fibre, mai raspandit,
este eel cu saci (buzunare) unde mate-
rialul filtrant este asamblat sub forma
de sacul e\i (trei dimensiuni) a$eZa\i pe
rame, cu di spozitive pentru ca aerul sa
nu gonfleze excesiv sacul $i ri scuril e
de rupere sa fi e i nlaturate (fig. 7.4. 2).
Raportul di ntre suprafata de filtrare $i
suprafa\a frontala este cuprins intre 20
$i 25. Viteza aerului i n filtru este de
aproximati v 2,5 m/s, raportata la su-
prafata frontala $i de aproximativ
0, 1 ... 0,02 m/s raportata la suprafa\a fil -
tranta. In general, filtrele cu saci nu
sunt regenerabil e, iar durata lor de
func\ionare este mai mare pentru ca
sunt protejate cu prefiltre.
Exista anumite filtre cu fibre al caror
Fig. 7.4.2. Filtru cu saci cu tesatura
din fibra din sticla.
Tabelul 7.4.1. Clase de filtre (EUROVENT 4/5)
Fi ltre de clasa Fil tre de clasa
(EUROVENT 4/5) EN 779
EU 1 G1
EU 2 G2
EU 3 G3
I
EU 4 G4
I
EU 5 F5
EU 6 F6
EU 7 F7
EU 8 F8 !
EU 9 F9
Grad de re\inere
la praf si ntetic
(%]
n<65
65S11 <80 I
80S11 <90
I
90Sn<92
92ST] <95
95Sn<98
98s11<99,3
99,3ST] <99,5
99,5Sn<100 I
Eficacitatea medie
Em pentru praf
atmosferic [%]
Em<10
10SEm<20
20SEm<35
35SEm<40
40SEm<60
60SEm<80
80SEm<90
90SEm<95
95$Em
Fig. 7.4.3. Filtru absolut:
a - celu/a filtranta; b - material fi/trant
marit de 0 mie de ori.
' y
142 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare

(electronica, farmacie), in instalatii de
ventilare pentru centrale nucleare.
Pierderea de sarcina initiala este de

aproximativ 250 Pa $i cre$te odata cu

gradul de colmatare atingand lent pier-
derea de sarcina maxima admisibi la de
circa 1000 .. . 1500 Pa.
Fliltre absolute
Sunt de foarte mare efi cienta, capa-
bile sa retina particule in suspensie cu
dimensiuni mai mici de 0,5 m, in par-
ticular bacterii , virusuri, aerosoli etc., $i
se utilizeaza acolo unde filtrele foarte
fine nu sunt suficiente.
Mediul filtrant il constituie impaslitu-
rile din fibre de sti cla, de celuloza, har-
tie sau amestecuri din acestea, monta-
te in cadre rigide.
Raportul suprafetelor dep3$e$te
1: 50, viteza frontala este de 1,5 m/s,
iar in mediul filtrant de aproximativ
2 ... 2,5 emfs. Aceste filtre nu sunt rege-
nerabile (fig. 7.4.3). Sunt utili zate in in-
stalatii aferente unor incaperi industria-
le (camere albe}, laboratoare, blocuri o-
peratorii, centrale nucleare, sali de izo-
topi, industria farmaceutica, precedate
de prefiltre pentru retinerea particulelor
grosiere $i fine. Pierderea de sarcina
1 2
Fig. 7 .4.4. Fi.ltru cu carbune act iv:
1 - $tut de racord; 2 - carcasa
exterioara; 3 - prefiltru din hartie;
4 - carbune activ; 5 - carcasa
perforata.
- 220V
1
Apa calda
30 ... 40 C
3

6-8 kV
..--- 12- 16kV 4 2
() _____ _

--- - ---i
--
b
Fig. 7.4.5. Filtru electric:
a - zona de ionizare; b - zona de
precipitare;
...
...
1 - bare de ionizare din wolfram;
2 - placi din aluminiu; 3 - alimentare
si redresare; 4 - carcasa metalica.

ini\iala este de aproximativ 200 ... 250 Pa

crescand lent pana la 1000 ... 1500 Pa.
Filtre cu carbune activ (fig. 7.4.4)
Sunt utili zate pentru asigurarea elimi-
nari i prin adsorbtie a impuritatilor din
aer sub forma de gaze sau vapori.
Printre aceste impuritati se mentionea-
za mirosurile provenind de la bucatarii'
toal ete, sali de reuniuni, gaze $i vapori
din anumite procese industriale ca $i
gaze radioactive. Eficacitatea unui ast-
fel de filtru este in functie de natura im-

l V = 2 Vo (7.4.4)
I
I in care:
- vo - viteza aerului raportata la sectiu-
nea frontala a filtrului cu carbune activ
[mis]; se recomanda sa fi e cuprinsa intre
1 $i 3 mis;
, - E - coeficientul de porozitate (pentru
! carbune activ, E = 0,4).
i Durata de contact intre aer si carbu-
! .
ne activ r este in functie de grosimea
stratului de carbune activ $i se deter-
mina cu relatia:

8 purita\ilor dar $i de procesul de ad-

sorbti e fizica si/sau chimica. I
Pe.ntru a putea fi utilizat in instalatii de I
ventilare, carbunele activ se comerciali - J
zeaza sub forma de celule sau cartu!;)e. '
Capacitatea de adsorb\ie poate fi
r =- [ s ] (7.4.5)
v
definita prin relatia:
T)A = MA 100 [ o/o] (7.4.3)
MA+Mc

1n care:
- MA - masa substan\ei adsorbite;
- Mc - masa de carbune activ.
Capacitatea de inmagazinare se de-
fine!;)te prin cantitatea de impuritati (ga-
ze, vapori, aerosoli) [kg] re\inuta de
1 kg carbune activ, de un anumit sor-
timent, la trecerea unui curent de aer
incarcat cu acel gaz. Valori orientative
pentru capacitatea de inmagazinare
posibila a carbunelui activ sunt, pentru
unele gaze, indicate in tabelul 7 .4.2.
T emperatura maxima a aerului ce trece
prin masa de carbune activ este de
35 ... 40 C.
Viteza de trecere a aerului prin stra-
tul de carbune activ este:
-
1 3
unde:
- 8 - grosimea stratului de carbune
activ [m] ;
- v - viteza curentului de aer in strat
[mis].

In func\i e de situa\iile de exploatare,
durata de contact nu poate fi mai mica
de 0,08 .. . 0, 1 s. Pierderea de sarcina
printr-un strat granular din carbune ac-
tiv este cuprinsa, in medie, intre 10 $i
100 Pa $i se poate determina cu rela\ia
lui Ergun:
I Ll p = 150(1 )' T] v +1,751- E _p v, [Pa/m]
8 " d2 i3 d (7.4.6)

1n care:
- tip - pierderea de sarcina [Pa];
- 8 - grosimea stratului de carbune activ
[m];
- E - porozitatea stratului granular;
- v - viteza curentului de aer in strat
, [mis];
- TJ - viscozitatea dinamica [Ns/m2];
- p - densitatea curentului de gaz [kg/m
3
];
3 8
/
__,_ 1
11 --<-
-<t

- -

-
-
.. I I
-
I
ro
y
I\.

"
-

'
..
ttJ_

I
10
a. ..
7
I "'
I
I "'
I
I
I '"
I
I
6

.. 5
-
4
-
-
f.;I
-
..----
..
..
o(
'
..
..
, I '
-
.....
'-
,
,
a
- 7
-ro

a.
+

OJ
ro
2
/'
3
5
4

-
- ..
-
-
'
' -

-
-
-
-
- :;..
-
"
..
ffi
I
..
fJ
ff, -
fJ
ro

a.
..
I
+ 9

4
t:
r.--
QJ
5 ro I
/ 8
I
,,
I '

..
'
d117
..
-

'
I
/
/
I

.
-J
-
r------... 2
b
c
Fig. 7.4.6. Filtre mecanice:
a - filtru cu material uscat; b - filtru cu material uscat In V;
c - filtru autocuratitor;
+

QJ
ro
15
-- 13
1 - tambur superior; 2 - tambur inferior; 3 - carcasa metalica; 4 - reductor;
5 - motor electri c; 6 - manometru diferential; 7 - material filtr lnt uscat;
8 - ro\i pentru lant; 9 - Ian\ Gall; 10 - celul e din tabla expandata;
11 - dispozitiv pentru dirijarea celulelor; 12 - baie de ulei; 13 - mecani sm
pentru scoaterea namolului; 14 - maneta de antrenare; 15 - aparatoare .
14
I. lnstala!ii de ventilare ~ climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor
- d - diametrul echivalent al granulelor [m];
ln toate cazurile de utili zare a carbu-
nelui activ ca mediu filtrant, acesta este
precedat de prefiltre pentru refjnerea
particulelor grosiere $i fine (fig. 7.4.7).
Filtre electrice
Reprezinta o categorie de filtre care
acopera un domeniu mare din punctul
de vedere al dimensiunilor particulelor
(dp = 0,01 .. . 10 m). Filtrul electric este
alcatuit dintr-o treapta de ionizare
compusa din electrozi din wolfram, ln-
carca\i pozitiv si care lncarca electric
particulele de praf care sunt apoi reti -
nute in treapta a doua (de precipitare)
formata din placi din aluminiu (fig.
7.4.5) acoperite uneori cu o pasta ade-
ziva ( 7.5.3.3) sau cu un material fil-
trant uscat.
Prezinta avantajul ca, In timpul ex-
ploatarii , nu-$i modifica decat In foarte
mica masura pierderea de sarcina. Cu-
ra\irea se face periodic cu un jet de
apa calda de 30 .. .40 C dupa ce, In
preal abil, a fost scos de sub tensiune.
Se poate prevedea un dispozitiv auto-
mat de spalare prin pulveri zare de ulei
$i apa.
Celulele filtrante sunt fabricate, de
regula, in dimensiuni de 600 x 300 mm
ceea ce permite realizarea de unitati in
marimi variabile.
Gradul de desprafuire $i eficienta sunt
ridicate, chiar $i pentru particule sub 0, 1
m (furn de tigara, cea\a, polen,
Tabelul 7.4.2. lndicele de adsorbtie, TIA al carbunelui activ pentru produse curente.
Denumire .lndice Denumire lndi ce Denumire i lndice Denumire lndice
Abator (miros) 3 Butanol 4 Ecarisai (miros) 4 Metiletilcetona 4
Acetaldehida 2 Bucatarii (mirosl 3 Esenta (benzinal 4 Metilalicol 4
Acetat de ami l 4 Bu ten a 4 Etan 1 Metilmercaotan* 2
Acetat de eti l 4 Butil celosolv 4 Etanol ' 3 Mirosuri coroorale 4
Acetat izopropilic 4 Butilena 2 Eter 3 Monoclorobenzen 4
Acetat de butil 4 Cam for 4 Eteramilic 4 Monoxid de carbon 1
Acetat de celosolv 4 Canalizare* (miros) 3 Eterbutilic 4 Naftalina 4
Acetat de metil-celosolv 4 Cauciuc 3 Eterdicloroetilic 4 Nicotina
'
4
Acetat de meti l 3 Carburanti 4 Eterizopropilic 4 Nitrobenzen 4
Acetat de prooil 4 Celosolv 4 Etermetilic 3 Nitroetan 4
Acetat de vinil 1 Clor 3 Eterpropilic I 4 Nitroalicerina 4
Acetona 3 Cloretanol 4 Etilbenzen ; 4 Nitrometan
:
4
Acetilena 1 Clorbenzen 4 Etilena
'
1 Nitropropan
I
4
'
I
Acid acetic 4 Clorobutadiena 4 Etilmercaotan* 4 Nitrotoluen 4
Acid acri li c 4 Cloroform 4 Fenol ; 4 Octan 4
Acid bromhidric 2 Cloronitropropan 4 Fosqen 3 Octen 4
Acid butiric 4 Clorura de etil 3 Formaldehida 2 O\et 4
Acid carbonic 1 Clorura de izoorooil 4 Formiat de etil 3 Oz on 4
Acid clorhidric* 2 Clorura de butil 4 Formiat de metil 3 Oxid de etilena 3
Acid cianhidric* 3 Clorura de metil 3 Freon 11 3 Pen tan 3
Acid fluorhidric* 2 Clorura de metilena 4 Freon 113 3 Pentena 3
Acid formic' 3 Clorura de orooil 4 Freon 12 3 Pentina 3
Acid iodhidric* 3 Clorura de vini l
'
4 Gaze corosive* 2 Percloretilena 4
Acid lactic 4 Combustie (miros) 3 Gaze sulfuroase 2 Pesticide
'
4
'
Acid nitric 3 Compu$i sulfuro$i 4 Gaze toxice* 3 Pe$te (miros)
I
4
Acid fenic 4 Creozot 4 Grasimi (miros) ! 4 Proo an
I 2
Acid sulfuric 4 Ciclohexan 4 Gudron ' 4 Prooanol 4
Acid uric : 4 Ciclohexanol 4 Hep tan : 4 Prooena 2
Acrol ei na I 3 Ciclohexanona 4 Heptilena
'
3 Propilmercaptan 4
Acril at de etil
I
4 Ciclohexen 4 Hexan
I
3 Sanae (mirosl 3
Acri lat de metil
:
4 Decapanti (oroduse) 4 Hexena 3 Si lica! de etil 4
Acrilonitril 4 Deteraenti 4 Hexina 3 Solventi diver$i 3
Al cool (miros)
'
4 Dibrometan 4 Ulei de lubrifian\i 4 Sulfat de dimetil 4
Alcool amilic
I
4 Dicloreti let er 4 Hidroqen 1 Sulfura de carbon 3
Alcool izopropilic 4 Dicloretan 4 Hidroaensulfurat* 3 T erebentina 4
Alcool metilic 4 Dicloretilena 4 lod 4 Tetracloretan 4
Al cool propilic 4 Diclorbenzen 4 lodoform 4 T etracloretil ena
'
4
Aldehida butilica 3 Dicloretan
!
4 lzoorooan 4 T etraclorura de carbon 4
Amine' 2 Dicloropropan
i
4 Kerosen
'
4 T etrahidrofuran 4
!
Amoni ac* 2 Dicloropentadiena
i
4 Kripton 4 Toluen 4
Anhidrida acetica 4 Diesel (qaze) I 4 Mento! 4 Tricloretan 4
Anhidrida sulfurica 3 Dietilamina 4 Mercaptan 4 Tricloretilena 4
Anhidrida sulfuroasa 2 Dietilcetona 4 Mercur* (vaoori) ' 2 Tiaari (furn\ 4
Anilina 4 Dimetilanilina I 4 Metan
'
1 Uree 4
Arome alimentare 4 Dimetilsulfat I 4 Metanol 3 Vaoori 3
Antiseptice 4 Dioxan i 4 Metilbutilcetona 4 Vopsele $i lacuri (vapori)4
Asfalt (vapori) 4 Dioxid de azot' 2 Metilcelosolv
:
4 Xenon 4
Benzen 4 Dioxid de carbon 2 Metilcloroform I 4 Xilena 4
Brom 4 Diorooilcetona 4 Metilciclohexanona 4
Bromura de eti l 3 Epiclorh idrin I 4 Metilciclohexanol 4
Butadiena . 3 Metilciclohexan ! 4
'* Compu$ii marca\i sunt medii adsorbante In utilizarea carbunilor impregna\i
------- --
Capitolul 7: Elemente componente ale I. lnstalatii de ventilare si climatizare
bacterii). Li mita maxima pentru particule
re\i nute este de 10 m. Pi erderea de
sarci na este mica, intre 40 $i 60 Pa,
ramanand, practi c, Constanta. Filtrul este '
alimentat la o tensi une de 220 V prin
intermedi ul unei sta\i i de redresare care
leaga treapta (zona) de ionizare la o
tensiune mare, intre 12 $i 16 kV $i la
6 . . . 8 kV treapta (zona) de precipitare.
lntensitatea curentului unei celule stan-
dard este de 2 la 5 mA pentru o putere
absorbita de 24 ... 80 W (50 ... 100 W pen-
tru 10.000 m
3
/h aer), iar viteza frontala
se alege intre 1 $i 3 mis.
Principalul inconvenient i i constitui e
Inca pre\ul ridi cat fa\a de alte tipuri de
filtre. in instala\ii , trebuie precedat de
1 . . . 2 prefiltre.
Filtre mecanice (fi g. 7. 4.6)
Filtru mecanic de aer cu material
filtrant uscat {fig. 7 .4.6a)
Filtrarea se realizeaza prin re\inerea
prafului din aer in porii materi alului fil -
trant. Se executa i n doua vari ante de
baza: cu actionare prin motor electri c
sau antrenat (prime$te mi $carea de la
un filtru cu ac\i onare). insumeaza 15
ti podimensiuni, pri n combinarea a 3
la\imi (1 240 ... 1840 mm) !?i inal\imi
(2555 ... 5215 mm) cu suprafe\e de fil -
trare de la 2 la 7,48 m2. in vederea ob-
\inerii unor suprafe\e de filtrare mari ,
filtrele cu ac\i onare se pot cupla cu
inca 1 . .. 3 filtre. Filtrele se monteaza in
perete sau racordate la tubulatura, in
pozi\ie verticala.
Caracteri stici t ehnice (orientative):
- debit de aer la vi teza de 1,5 mis
10.800 .. .40.400 m
3
1h
- pierderea de sarcina ini\iala 105 Pa
- pierderea de sarcina finala 225 Pa
- grad de re\iner e
cu praf SIKRON tip A 84 %
- aerului max 1,5 mis
- suprafa\a de filtrare 2,0 ... 7, 48 m
2
- motor electric tip FA 63 Ls4
0, 3 kW cu 1360 rot/min
- viteza de deplasare a
materi alului fill rant 0, 38 . . . 3,3 cmls
Fi/tru mecanic autocura/itor (fig.
7.4.6c)
Fi ltrarea se produce la trecerea aeru-
lui prin celulele fi llrante prin re\inerea
particulelor de praf in intersti\i ile materi -
alul ui filtrant umezit cu ulei. Celulele fi l-
2 3 3 2
trante se deplaseaza in jos, in zona de
filtrare din fata filtrului , timp in care se
retine cea mai mare parte a prafului
continut in aerul care se filtreaza, dupa
care urea pe ramura ascendenta, cand
se mai retine o parte din praful care
trece de prima filtrare, intrand in bazinul
de ulei, unde materialul filtrant se curata
!;)i se umeze$te. Pentru marirea su-
prafe\ei de filtrare se pot cupla mai mul -
te filtre intre ele, unul cu ac\ionare iar
restul {eel mult 4 vor ti fara aqionare)
cuplate cu primul. Cuplarea se face la a-
xul principal de antrenare $i la axul agi-
tatorului . Evacuarea namolului din bazin
se face individual pentru fiecare filtru.
Caracteri stici tehnice (orientative):
- debit de aer la viteza de 2,5 mis
18.000 ... 62. 500 m31h
- viteza aerului max 2,5 mis
- pierderea de sarcina 120-580 Pa
- grad de re\inere (praf SIKRON) 60 %
- viteza de deplasare celule
35, 45, 56 mm/h
- suprafa\a de filtrare 2 .. .. 6,9 m2
7.4.5. inserierea filtrelor
Este vorba de combina\ii de diferite
modele, prezentate anterior !;)i di spuse
de a$a maniera incat sa se ob\ina o
eficien\a optima ca !;) i o capacitate de
inmagazinare $i o durata de servi ciu
maxima {fig. 7.4. 7) in practica, posibili -
ta\ile de combinare fiind multe, nu vom
mentiona decal cateva.
Exemple:
- centrale $i aparate de venti la-
relclimati zare obi!;)nuite: combina\ii de
filtre grosiere $i fi ltre fine;
- centrale $i aparate de ventila-
relclimati zare pentru asigurarea unui
grad de puritate ridicat (spit ale, camere
albe etc. ), combina\ii de filtre grosiere,
filtre fine !;>i ultra fine. Acestea di n urma
(filtre absolute) se amplaseaza eel mai
adesea i n incaperi , i nainte de di spozi-
tivul de reful are;
zelor $i mi rosurilor provenite de la
reactoarele avioanelor;
- centrale de ventilare (introducere $i
evacuare) la centralele nucleare: aerul
introdus trece prin fi ltre de praf grosie-
I re urmate de filtre fine, in limp ce aerul
I evacuat , provenind din zone contami -
1 nate, va trece, mai intai, printr-un filtru
I
i absolut, impregnat cu carbune activ
apoi printr-un filtru absolut obi$nuit.
\ 0 astfel de combina\ie permite sa se
i considere ca aerul evacuat dintr-o cen-
1
trala nucleara va fi , din toate punctele
de vedere, mai pur decat aerul introdus,
atat in ceea ce prive$te numarul de par-
ticule cat $i radi oactivitatea (radioactivi -
tatea naturala in aerul atmosferi c este
de aprox. 100 de ori mai mare decat
cea din aerul ce provine dintr-o centrala
nucleara cu functionare normala).
7.4.6. Filtre diverse
in numeroase apl ica\ii particul are
sunt necesare anumite categorii de fi l-
tre. Constructia $i modul lor de ac\iune
sunt adoptate necesi tatil or. Pri ntre
acestea se pot cita filtrele:
de praf desti nate epurarii aerului de
combustie la automobile;
uscate pentru aspiratoarele me-
najere;
regenerabile pentru turbine cu gaz;
pentru ma$ti respiratorii etc.
Se mai pot cita filtre specializate:
- centrale de cl imatizare pentru aero-
porturi , combina\ii de filtre de praf gro-
siere, filtre fine $i filtr e cu carbune ac-
tiv. Etajul de fi ltrare, fin, este alcatuit
din electrofil tre sau filtre cu fibre (filtre
cu saci, sau filtru cu derul are automata
neregenerabil); etajul de filtrare cu car-
bune activ este necesar eliminarii ga- ,
- Filtrele de grasimi uti lizate in in-
stala\i ile de venti lare aferente bucatari-
ilor pentru re\inerea vaporilor gra$i $i
de la fi erberea alimentelor evitand ast-
fel colmatarea (ancrasarea) canalelor $i
ventilatoarelor de extrac\i e. Ele sunt
realizate prin acelea$i principii ca $i fil-
trele de praf. Materialul fi ltrant este re-
alizat din pl aci metali ce, fibre si nteti ce
etc. Cura\irea materi alului filtrant se fa-
ce prin spalare cu apa acida $i deter-
gen\i. Pentru eli mi narea totala a miro-
surilor se folose$te un filtru cu carbune
acti v precedat de un filtru fin.
- Separatoarele pentru ceata acida
destinate eliminarii vaporil or de acid
sulfuri c din aerul aspirat di n incaperile
de acumulatoare, formate din pl aci di n
plumb perforate pe care aerosolii de a-
cid sulfuric se depun prin efect de $OC.
0 metoda de neutrali zare a mirosuri -
lor consta i n vapori zarea uleiurilor e-
sen\iale sau echivalente.
2 5 4 3 2 4
7.5. Separatoare de praf
7 .5.1. Clasificari
caracteristici tehnice
Fig. 7.4.7. i nseri erea filtrelor:
in instalatiil e de dcsprafuire, separa-
toarele de praf au, in principal, rolul de
a proteja atmosfer 1 exteri oara contra
poluarii si de a reti ne praful valoros
- fil tru cu derulare automata; 2 -fi ltru cu saci; 3 - filtru electric;
4 - filtru cu carbune activ - 5 - fil tru absol ut.
w
I. de ventilare climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor
(faina, zahar, . praf de lapte, ciment
etc.). Pentru a preveni cre$1erea polua-
rii atmosferei, efi cienta medie a apara-
telor de epurare a aerului ar trebui sa
creasca la 96 % in anul 2015, sarcina
deosebit de dificila atat din punct de
vedere tehnic cat $i economic.
in transportul pneumatic, separarea
se face la locul de destinati e a materi -
alului , pentru a fi depozitat, incarcat
sau utili zat .
Oupa modul de functi onare, separa-
toarele se cl asifica in: uscate $i umede.
Separatoarele uscate, in functi e de
fenomenele dominante ce actioneaza
asupra mat erialului sunt:
- de depunere - separarea se face
sub actiunea fortei de greutate; ex.:
camere de depunere;
- inerti ale - separarea se datore$te
inertiei particulelor care, avand masa
mai mare decat a aerului , nu pot ocoli
obstacol ele, $icanele etc. , se lovesc de
acestea $i cad la partea inferioara; ex.:
camere cu $icane, separatoare cu inele
conice;
- centrifugale - forta care actioneaza
est e, in principal, forta centrifuga, care
proiecteaza particulele pe suprafata la-
terala a separatorului ; ex.: cicloane,
multicicloane; _
- filtre care retin praful ca urmare a
actiunii unui ansamblu de fenomene
(fig. 7.4.1) care se manifesta diferentiat
in functi e de dimensiunea particul elor
$i de structura materialului filtrant ; ast -
fel actioneaza difuzia, inertia, efectul
de sita, adeziunea etc. 0 categori e de-
osebita o constitui e fi ltrele electri ce in
care retinerea are loc ca urmare a for-
telor electrostatice.
Separatoarele umede, pe langa ac-
tiunea uneia sau mai multor forte, se
manifesta tensiunea superfici ala a peli-
culelor , spumelor $i picaturil or, iar da-
torita umectarii, se modifica o seri e de
propri etati (aderenta. tendinta de aglo-
merare, i ncarcare electrostatica etc. ).
Suprapunerea acestor efecte conduce
la performante superioare ale sepa-
ratoarelor umede: cresterea efi cientei
de separare $i mic$Orarea diametrului
minim al particulelor re\inute. Separa-
toarele umede au insa costuri mai mari
de exploatare datorita gospodaririi no-
roiului rezultat.
Tipuril e de separatoare umede mai
des intalnite sunt: scrubere cu autopul-
veri zare, scrubere venturi, multicicloa-
ne umede, fil tre umede.
Eficient.a separat oarelor (gradul de
separare) reprezinta raportul dintre ma-
sa materi alului retinut (M) $i masa de
materi al intra! (Mo) in separator in ace-
la$i interval de ti mp:
ljl = (M/ Mo) 100 = I yo) 100 [%]
(7.5. 1)
unde:
yo, y1 este concentra\ ia de material la
intrare, respectiv la iesire din separator
[g/kg].
Efi cienta depinde, in primul rand, de
tipul separatorului , de dimensiunile lui
geometri ce, de caracteri sti cil e prafului
$i ale amestecului la intrare (viteza,
temperatura, concentratie, compozitie
granulometri ca, umiditate etc.).
Eficienta separarii Cre$1e considerabil
prin inseri erea aparatelor de acela$i tip
sau de tipuri diferite (separare in doua
trepte), dar cresc costuril e de investitii
$i exploatare.
Pierderea de sarcina este o caracte-
ri sti ca importanta a separatoarelor;
este necesar sa se cunoasca atat va-
loarea cat $i vari atia ei in limp.
I
N
I
.r::
Fig. 7 .5.1 _ Ciclon uti lizat i n industri a
materialelor de constructi i
industria lemnului :
Dimensiuni relative: d = 0,6 D;
dl = 0,4 D; al = 0,48 D; az = 0,66 D
bl , b2 = 0, 26 D; H2 = 2,08 D; H = 4,3
D, h = 1,56 D: l1 ,l2 = 0,6 D.
Pi erderea mare de sarcina conduce
la Cre$1erea cheltuielilor de exploatare.
Datorita varia\iei i n timp a acesteia (ex.
la filtre), apare necesi tatea cura\irii pe-
riodice, ceea ce cre$1e atat costul de
expl oatare cat si investitia deoarece
trebui e prevazute unitati suplimentare
pentru asigurarea continuitati i procesu-
lui tehnologic.
7.5.2. Alegerea
separatoarelor de praf
Di versitatea mare a tipurilor construe-
' ti ve $i implica\iil e tehnice $i economice
importante fac ca opera\i a de alegere
I sa fi e dificil a. in tabelul 7.5. 1 (anexa
' 7. 1) sunt prezentate, sinteti c, recoman-
darile existente in literatura de speciali -
tate pentru utilizarea efici enta a separa-
toarelor de praf in diferite procese teh-
nologice. Se mentioneaza ca in cadrul
fi ecarei clase de aparate exista mari
diferente in func\ionare legate de geo-
metri a proprie, de prevederea unor ele-
mente suplimentare cu diverse func-
\iuni , astfel i ncat indica\ii le de alegere
trebuie considerate doar orientative .
7.5.3. Tipuri constructive
de separatoare de praf
7.5.3. 1 Cicloane
Sunt separatoare cu o constructi e sim-
pl a, o exploatare U$Oara $i cu debite
specifi ce mari . Se alimenteaza tangen-
tial , la partea superi oara. in interior se
formeaza o mi$care de rota\i e care
I :
' '
. r:f'
I
Fi g. 7.5.2. Ciclon util izat i n i ndustria
de prelucrare a met alelor:
Dimensiuni relati ve: H = 5,5 D;
He = 2,5 D; he = 2,03 D; d = 0,60;
a = 0,8 D; b = 0,2 D; f = 0,8 D;
m = 0,57 D; R = 3, 18 D;
, Diametrul
ciclonului , 300 400 1 600 800 ! 1000
[mm
Grosimea 1,5 2, 0 3,0 4,0 i 5,0
tablei [mm]
Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare climatizare
coboara in spatiul inelar dintre cilindrul
exterior $i tubul central de evacuare,
apoi in partea conica $i continua apoi
in sus, in tubul central, prin care iese
aerul curat. La baza mi$carii sta forma-
Fig. 7.5.3. Multiciclon SOGREMATIC:
a - ansamb/u;
b - detaliul unui miniciclon;
- intrare aer prin di spozitiv
de ghidare; 2 - mi$care interioara
eli coidal a; 3 - depunerea prafului ;
4 - curentul central ascendent ;
5 - ie$ire.
rea unei curgeri cu circula\i e de tip
special.
Exista o legatura, dovedita experi -
mental, intre forma geometrica $i efici -
en\a. Nu exi sta criterii pentru adopta-
rea formei optime, ceea ce explica ma-
rea diversitate a solu\iilor constructive.
fn figurile 7.5. 1, 7.5.2, $i 7.5.3 sunt da-
te caracteri sticile constructive $i tehni -
ce ale unor cicloane utilizate in diferite
procese tehnologice.
Cre$terea eficien\ei cu scaderea dia-
metrului a condus la realizarea unor
minicicloane asamblate in baterii, de-
numite multicicloane (fig. 7.5.3).
0 caracterizare completa a eficien\ei
separarii se poate face pe baza datelor
experimentale $i cuprinde: eficien\a
globala a ciclonului ; eficien\a pe inter-
vale granulometrice; compozitia granu-
lometri ca a prafului ce nu a fost re\inut.
Datele necesare referitoare la condi-
tiile de separare sunt: - tipul $i diame-
trul ciclonului ; - viteza vo sau pierderea
de sarcina in ciclon !J.p; - temperatura
aerului; - densitatea prafului; - compo-
zi\ia granulometrica a prafului la intrare
in ciclon, inclusiv diametrele dso, dJS. 9
$i dispersia a; - diametrul particulei re-
\inute in propor\ie de 50 % dntp60, sta-
bilit experimental.
Diametrul nominal dnym se determi -
na pentru un tip de ciclon cu diametrul
[J', folosind un praf de testare cu dis-
persie mica, cu densitate [I'm. Determi -
narea se face pentru o viteza a aerului
v
0
n $i o temperatura la care corespun-
de viscozitatea dinamica a"
In conditii reale de functionare, dia-
metrul d"'so se calculeaza cu relatia:
d'l'so = d"'l'sd,PID
0
p"rrlpmalpa".vd'I
vo)112 (7.5.2)
Pentru exemplificare, in figura 7 .5.4
se da diametrul dn"'so in functie de dia-
metrul ciclonului fJ1 $i de pierderea de
sarcina !J.p (deci indirect in functie de
v
0
) pentru un ciclon de tipul celui din
figura 7 .5. 1, la temperatura t = 20 C
(J} = 18,3 10
6
kg/ms), testat cu praf
de cuart, p;:, = 2650 kg/m3.
Eficienta globala 1/f a ciclonului va fi
ordonata corespunzatoare diametrului
dso al prafului ce intra in ciclon.
Eficienta pe intervale granulometrice
se determina grafic printr-o dreapta
(reprezentata in coordonate log-norma-
le) care trece prin punctele de coordo-
., nate:dVf5o = 50 % $i deci 1/f = 15,9 %.
Diametrul corespunzator particulei reti -
1
nute in proportie de 15,9% dn"'
15
.
9
este:
d"' 15 9 = d'l'5J1,8 (7.5.3)
, Eficienta pentru un interval granulo-
4,8
" 4,4
Ll
I I
600 \n

i metric rezulta din grafic, corespunza-
toare diametrului mediu al intervalului
respectiv (fig. 7.5.6).
4,0
3,6
3,2
2,95
2,8
2,4
2, 0
1,6
1,2
/
,
J''
'/
' / -
v /--
// /
""' ,/',/ _,. -
!// /'
//I/
'// /I/
200 400 600 800 1000
Di ametrul ciclonului (mm]
Fig. 7.5.4. Variafia diametrului
particulei refinute in proporfie
de 50 %, cu diametrul ciclonului
(pentru ciclonul din fig. 7.5.1 ).
Compozitia granulometrica a prafului
ce nu este retinut de ciclon rezulta din
calculul frac\iunilor masice pe fiecare
interval de granulometrie:
f', = f;(100 - 1/fi)(100 - 1/f)
unde:
(7.5.4)
- f';, f; - fractiunea masica a prafului ce
iese din ciclon, respectiv, a prafului ce
intra in ciclon, corespunzator unui anu-
mit interval de granulometrie i;
- Vii - eficien\a corespunzatoare diame-
trului mediu al particulei din intervalul
granulometric considerat ;
- 1/f - efici en\a globala a ciclonului .
Din modul de exprimare a compozi-
\i ei granul ometri ce, rezulta ca pentru
-:;f. I I i I i 11 I
- +--+-M Y. ia
7
I I , /Vl
3 5 6 7 8 10 15 20 30 40 50607080100
d50,
Fig. 7.5.5. Variafia eficienfei globale a ciclonului cu diametrul particulei
refinute in propof!ie de 50%.
I. lnstalatii de ventil are climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instalatiilor
toate intervalele considerate, Iii= 100.
Compozitia granul ometri ca a prafului
ce scapa din ciclon prezinta importan-
\a atat pentru calculele de poluare cat
si pentru alegerea separatoarelor i nse-
riate i n aval de ciclon, daca se impun
condi\ii severe la evacuarea, in exteri -
or, a prafului .
in tabelul 7 .5.2 este data efi cien\a
ciclonului din fig. 7 .5.2 pentru diferite
tipuri de praf. i n tabelul 7.5.3 este dat
coefi cientul de rezist enta locala pentru
acelasi tip de ciclon.
Exemplul de calcul 1
Un ciclon, de tipul celui din fi g 7 .5. 1,
cu diametrul D = 400 mm si pierderea
de sarcina t:.. p = 1000 Pa separa praf
mineral cu densitatea pm= 3200 kg/m
3
.
Praful ce intra i n cicl on are
dso = 20 m, d i5,9 = 6, 6 m si (5 = 3.
Temperatura aerului la intrare in ciclon
este t = 80 C.
Se cere sa se determine: - efi cienta
globala a ci clonului; - eficien\a pe inter-
vale granulometrice; - compozi\ia gra-
nulometrica a prafului ce iese din ciclon.
Rezolvare:
Din diagrama indicata in figura 7. 5.4,
rezulta, pentru D = 400 mm si
t:.. p = 1000 Pa, diametrul parti cul ei reti -
nute in propor\ie de 50 % in conditii
nominal e si anume cf' y4o = 2,95 m.
Se corecteaza aceasta valoare conform
rela\iei 7.5.2 pentru a= 21 10
6
kg/ ms
(la t = 80 C) si pm = 3200 kg/m
3
. Deoa-
rece valoarea d nip50 s-a citit pentru di -
ametrul 0 dat si pentru t:..p care cores-
punde vitezei aerului Vo in condi\iile de
func\ionare, raportul O/lJ' = 1 si =
Tabelul 7.5.3. Pierderea de sarcina
pentru ciclonul din fi g. 7.5.2
(date masurate de ICSPM)
D [mm] montaj E,
300 in bateri e 5,02
400 individual 4,41
600 individual 6,54
99' 9
.../
I /

,(ij 70
-V
n;

Ul 30 V. II
% 20
10 .. ./:
- 5 r-
w 3 .
1 :
1
I
'. t I
2 3 4 56 8 10 2030 60 100
Diametrul parti cul elor [m]
Fig. 7.5.6. Efici enta separarii pe
intervale granulometrice (pentru
ci clonul din fi g. 7.5. 1).
1, rezulta:
dn,PSO = 2,95(2650/ 3200(2110
6
)/
I ( 18,8 10-6))
1
12 = 2,88 m
in coordonate log-normale se duce,
prin punctul de coordonate di/1
50
,
l/f = 50 %, o dreapta paralela cu CJ = 3.
Pe aceasta dreapta se ci teste, cores-
punzator valorii dso = 20 m, eficien\a
globala l/f = 93, 5 % (fig. 7 .5.5).
Pentru a gasi efi cienta pe intervale
granulometri ce, se calculeaza diame-
trul parti culei re\inute in proporti e de
15,9 %, folosind rela\i a 7.5.3.
di/1
15 9
= 2,88/ 1,8= 1,6 m
in coordonate log-normale, se duce
dreapta ce trece prin punctele A (dlJ/
50
,
l/f = 50 %) si B(dlJ/
159
, = 15,9 %)
(fig. 7.5.6). .
Se citesc, pe aceasta dreapta, valo-
ri le eficien\ei l/fi, corespunzatoare dia-
metrului mediu d m1 din fi ecare interval
de granul ometrie (tab. 7.5.4).
Folosind relatia 7.5.4 se calculeaza
frac\iunea masica a prafului ce nu a l ost
re\inut in ciclon pentru fiecare interval
de granulometrie. Rezulta urmatoarea
compozi \i e granulometri ca: 87,4 % din
masa prafului are parti cule cu d<5 m,
11 , 1 % particule cu 5 '.O d '.O 10 m si
1,5 % particule cu 10 < d '.O 20 fl m. Au
fast re\inute in ciclon toate parti culele cu
d>20 m.
7. 5. 3.2 Filtre uscate
Filtrarea cu materi ale poroase are la
baza trei mecani sme care pot ac\iona
preponderent in func\i e de diametrul dp
al parti culei ce se separa si de dimen-
! siunile spatiului dintre fibre.le materi alu-
'. Jui filtrant (fi g. 7.4.3).
: Eficien\a filtrului depinde de tipul ma-
' teri alului filtrant si de grosimea sa si
' variaza in timp. Concentra\ia n a
parti cul elor de praf in aer, dupa
Tabelul 7.5.2. Eficienta 'Va cicloanelor (tip fig. 7.5.2. dupa date experimentale)
D [mm] Montaj Tipul prafului Concentr. prafului (q/ m3] 1j1( %l v [m/s]
300 bateri e sablare 1 ... 2 99 .. . 99, 5 14 .. . 24
2 ... 3, 5 98 <20
.. . 99 >20
turnatori e 1 ... 2 98 14 ... 24
2 ... 3,5 99 14 .. . 24
ciment 2 .. . 5 95 . . . 96 14 .. . 24
400 bateri e sablare 4 .. . 11 98 .. . 99 >19
12 .. . 28 97 .. . 98 14 ... 24
turnatori e 1 .. . 5 95 .. . 96 >17
600 individual turnatori e 1 ... 4 96 ... 97,5 14 ... 19
sablare 15 ... 22 96 >16
vo .. . viteza in sec\iunea de intrare a aerului
Tabelul 7.5.4. Dat e referitoare la exemplul de calcul 1
Diametrul
(interval i) [m]
f
75
0 . .. 5
!
10
2,5
I
I
Jl'l?
I
87,4
:
I
I
5 ... 10 10 ... 20
16 24
7,5
Q <; i:;
11 , 1
I
20 . . .40 40 ... 60 I > 60
22 12 i 16
L=2400-2800
0
V)
-.:-
'
0
V)
("'J
'II
I
Fi g. 7.5.7. Filtre Bi strita t i p ICSPM.
Im Capitolul 7: El emente componente ale instala!iilor
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
mw0
0
j
- l{) .-
1
traversarea unui material filtrant omo-
E cu y-- l[) U") co l[) o ('\J (0 <.!>
o ' C\J <0 a5 Ji "'1"_ :
0
0
o
0
0
I gen de grosime h. se calculeaza cu re-
.2 E .!'. r-.: ti l{) "'1"
0
.- o 6 .;g latia:
<( :J cu m. (') c:5 1 "' I nl no = chi!. (7 .5.5)
0 I I ,!
w m o
0
:, l{) unde: no - concentratia prafului la intra-
gr-- jg (')
1
re in filtru; A. - constanta de filtrare, de-
2 .!I. :1,,0 ';2. .- ';2. cZi .- C\.i l{) ; finita ca grosimea stratului de filtru in
1 care se retin 63,2 % din numarul initi-

1
1 0 l{) I al de particule.

..... -:=-+-

I Eficienta unui filtru omogen (gradul

ii)_ N <O <O ,, t-- . :

N .!I. r--_i c: ci l{) lO_ l{) ,,n ..'- .-- r-- (') de separare) rezulta:
w - _ .- .- irl (') N N T/ = 1 - nlno (7.5.6)

Pentru filtre neomogene inseriate, e- (])
(])

:.0
<U
E
<U
'E
2
'iii
c
(])
0
cu :J
'O c
"1' C\J
a) l{)
,.- C\J
<.>
<( '
<U :J
'O c
0 a)
C\J C\J

u.. --
CD
cu
'O
C\J
C\J
m
u..
,.-
m
0
<U
'O
m
<U :J
'O c
::J ::J
c c

Cl_ Cl_
mm
::J
c
I
m
fici enta este:
T/ = 1 - (1- 171)(1 - T/2) .. . (1 - 1Jn) (7.5.7)
unde: ry; reprezinta eficienta fiecarui
strat omogen, de grosime h; $i con-
stanta de filtrare A;.
Gradul de separare al unui filtru vari-
aza in timp pana se atinge o stare de
saturare a pof!iunii initiate, dupa care
ramane practic constant.
Pierderea de sarcina a aerului la tre-
cerea prin filtru cre$te tot timpul, dupa
o lege exponentiala.
Variatia in timp a pierderii de sarcina,
la trecerea aerului prin filtru, a impus
gasirea unor procedee de cura\ire $i
anume: mecanic (prin scuturare, lovire,
vibrare); inversarea sensului de curgere
a aerului; utilizarea unor jeturi de aer
comprimat care sa desprinda praful
depus; sonic, utilizand ultrasunete.
0
:o en en Procedeul de cura\ire adoptat are in-
o .gi a._ ' a._ en en en en en u.. a._ fluen\a asupra eficien\ei filtrului .
1---r----+-l--l--t-- +---+---+---+- --+--l--l---t----1 Capacitatea de acumulare a prafului
cu 4: a._ 4: a._ en a._ en CD a.. en en este o alta caracteristica importanta a
0
8 :: I- al u.. u.. filtrului $i reprezinta masa (sau volumul
LO <:{_ , de praf re\inut in timpul in care pierde
LO 'fl.. <( m en en 'I rea de sarcina cre$te cu o unitate. Ca
c ::J _o <.> <.>I CD CD
_ -,; .o Bj CD a._ :ri' :ri' <( CD <( en u.. I o.. CD u.. paci tatea de acumulare depinde de na
f-- -1----+--l--lf---+---+---+---+--+-- -+---;l--1---+--- -+ tura materialului $i de compoziJia gra
a: ,;u I nulometrica a prafului .
2 .N a._ a._ a._ a._ al ! ! 1
0 1l ; u.. "' ; acizilor, inflamabilitatea. Pentru materi
.2 <( J "' ale filtrante uzuale, aceste caracteristic
_o
CD
u...
cu a._ a._ a._ en en - :Q = en sunt indicate in tabelul 7 .5.5.
CiJ ""' ""' ""' ......, u.. u.. jCD .c > u..
CU
:J
(ii
Qj
Q_
00
<O t--

0 0
t-- u
i:
I
0
j I Clasificarea filtrelor
1 Dupa gradul de separare, filtrele se
impart in trei clase (tab. 7.5.6).
jg g Filtrele din clasa I sunt confectionate
o o de obicei, din materiale cu fibre subtiri
E
2 l{) 0
j :
0

1
:
cu r-- ! I particulelor foarte mi ci (pana la zecim
c .- .0
ti i 8
0
I g g ! de m) $i efect ul de sita pentru parti
N
(])
a:
u tl' c l{)ll{) l{)IC\J l g: .- ,.- r-- C\J C\J j8l{) o ' cule mai mari.
;m
00
en en 6 I o o ' La filtrele din clasa a II -a, fibrel e sun
0 u.. 0 I 0 g g C\J lO I
o
1
C\J C\J N . mai groase $i fenomenul de difuzie
cu

n;
z
.2
Q)
.0
;;::
I / I 1 este prezent in mai mica masura; se
1
.-J j c j- CD pararea are loc, mai ales, datorita me
f [ w Q) 1! == canismelor de inertie $i adeziune. In
g 1 :2 EJ:2 Gi a.. == 12 _ m -!::! .S '6 {il aceasta clasa sunt incadrate $i filtrele
_o ><U <O I roE I g_ - _g_ ;ii II (]) 'O ai electrice.
,@10 'io o o olo (]) .D o 'E La filtrele din clasa a 111 -a, umplute
m _i 1a._ -U> i a._ ro a._ , a._ a._ a._ -o a._ <D ju.. U::: .s a._
2
cu fibre mai groase sau cu placi perfo
T
!
I
I
I
I. lnstalatii de ventilare climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale
rate. domina efectul de inertie.
Ca reali zare constructi va, materi alul
filtrant este di spus in forma de panouri,
buzunare sau saci. in ultimul timp,
constructi a acestora din urma s-a di -
versificat in mod deosebi t prin utili za-
rea unor materiale di verse $i prin con-
ceperea unor noi sisteme de curatire.
Tipuri constructive de filtre
Filtre cu saci CICM tip F 3 - ICSPM :
(Bistrita). Sunt recomandate pentru .
retinerea prafului in industri a ma-
teri alelor de constructi e. Se fabri ca in
cinci variante diferentiate dupa modul
de introducere $i a$ezare a sacilor (fig.
7.5.7) rezultand 48 de ti podimensiuni,
pentru care debitul maxim de aer este
cuprins intre 5280 $i 52800 m3/h.
Pentru evitarea condensarii vaporilor
in interi orul sacilor se recomanda ca
temperatura aerului in filtru sa nu sca-
da sub temperatura punctului de roua
(+ 10 ... 15 C), in caz contrar se alege
vari anta de filtru cu incalzitor de aer.
Pierderea de sarcina in filtru este de
1200- 1400 Pa, la o solicitare a materi -
alului filtrant de 50-75 m3/hm2. Con-
centrati a maxima admi sa a prafului de
la intrare este de 100 g/ m
3
. - Gradul de
separare (efici enta separarii) est e
l/f = 99,9 ... 99,98 %.
- Regenerarea materi alului filtrant se
face utilizand jeturi cu suflare inversa
sau se prevede un sistem automat de
scuturare, cu o viteza de 5 .. .7 ran-
duri/ min.
Consumul de energi e este in functi e
a
de tipul constructi v al fil trului si variaza
i ntre 15 $i 50 kWh i n 24 ore. la o frec-
venta de 2 scuturari/ h la filtre simpl e,
Iara incalzitor si 18 . .. 60 kWh la filtrele
duble cu incalzi tor . Utili zarea incalzito-
rului duce la cre$terea consumului de
energie de 2-4 ori.
Filtre cu saci tip FSA $i FSR - ICMP
(Bucure$ti)
- Se utilizeaza pentru separarea ni si-
pului, $panului, de!;)eurilor de lemn din
instalatiil e de desprafuire; se executa
in doua vari ante: FSA pentru montare
pe aspirati e, cu suprafata de filtrare
23,6 m2 (20 saci) $i FSR pentru monta-
re pe reful are, cu suprafata de filtrare
21, 24 m
2
(18 saci), figura 7.5.8.
- Debi tul de aer specific este aproxi-
mati v 120 m3/hm2_
- Materi alul filtrant se alege in functie
de natura prafului .
Madu/ de filtrare MF 6 (ICPM
Bucure$ti). Este destinat retinerii prafu-
lui $i a$Chiilor de lemn. Ansamblul este
alcatuit din modulul de filtrare cu saci
$i un ventilator separat (fig. 7.5.9).
Se recomanda montarea modulului
de filtrare pe refularea ventil atorului ,
astfel ca suprapresiunea din conul co-
lector conduce la diminuarea sarcinii
ventil atorului de transport pneumatic
concentrat. Ampl asarea ansamblului se
poate face in interiorul sau exteri orul
halelor, in ambele si tuatii aerul filtrat
fiind reintrodus i n incapere. Pentru re-
tinerea rumegu$ului $i tala$ului , modu-
lul MF6 se utilizeaza ca treapta a II -a
de filtrare; in treapta I-a separarea se
Fig. 7.5.8. Filtre cu saci tip ICMP:
a - filtru tip FSA; b - filtru tip FSR.
Clasa filtrului
II
Ill
Dimensiunea minima a
parti cul ei retinute [ m]
Toate
>1
10 .. . 50
Efi cienta medi e
masica [%]
99
85
60
a rare
Modul de testare
a filtrului
Prat de cuart
Idem
Idem
face cu cicloane ampl asate in exteri o-
rul halelor de productie.
Agregate locale tip VS DONALDSON
TORIT
Sunt alcatuite dintr-un carlu$ filtrant
$i un ventilator montat intr-o carcasa.
(fi g. 7 .5. 10). Curatirea este automata,
prin vibrare, si dureaza 30 secunde,
timp in care ventilatorul este oprit. Pra-
ful cade la partea inferioara intr-un co-
lector de forma unui sertar. Aceste a-
gregate sunt recomandate pentru efici-
enta foart e ridi cata, de 99,9 %,
obtinuta prin aplicarea unui strat supli -
mentar de filtrare pe suprafata mediul ui
filtrant. Aceasta efi cienta face posibila
' recircul area aerului in incaperea din
care se aspira aerul incarcat cu praf,
ceea ce conduce la o economi e de
I
energie importanta, egala cu debitul de
caldura pentru incalzirea aerului de
12
8
3
9
Fig. 7.5.9. Modul de filtrare cu saci
tip MF6:
1 - ventilator; 2 - colector praf;
3 - usa acces; 4 - carcasa;
5 - coli er; 6 - suport ; 7 - sac filtrant ;
8 - colivie; 9 - tija scuturare
manuala; 10 - gratar scuturare;
! 11 - evacuare; 12 - aer filtrat;
13 - aer + praf; 14 - amestec
concentrat.
.,

150 Capitolul 7: Elemente componente ale I. lnstalatii de ventilare si climatizare

compensare care nu mai este necesar.
Se fabrica pentru debite de aer de
900, 2000 $i 2500 m
3
/ h.
Filtre LUHR cu maneci
..
Firma LUHR prezinta o mare varieta-
te de tipuri constructive de filtre, inclu-
siv adaptari ale instalatiilor existente.
Printre domeniile de utilizare se numa-
ra: instalatii de concasare a rocilor du-

re, instalatii de incinerare a gunoiului

menajer, cubilouri, cuptoare de sticla.
Elementele filtrante sunt de forma unor
maneci plate, realizate din materiale de
tip impaslitura din fibre sintetice (pro-
dus brevetat) care se alege in func\ie
de specificitatea problemei de rezolvat.
Conceptia ansamblului $i alegerea
procedeului de decolmatare permit o
functionare continua cu eficienta ri -
. '
dicata. Gama de produse este foarte
larga. Se pot filtra pana la 400000 m
3
/ h
aer c;u temperaturi pana la 250 C. Di-
. mensiunile particulelor retinute sunt
cuprinse intre 0, 1 :;;i 100 m. Se pot re-

i
_,

a b
Fig. 7.5.10. Agregat DONALDSON
TORIT:
a - functionare; b - curatire.
..
<
' '''i .
.';,,

"'3
2
..
Fig. 7.5.11. Filtru LUHR cu tambur
cu bile KUVV
1 - reactor de deviere; 2 - tambur cu
bile; 3 - $Urub de evacuare; 4 - debit
de transport vari abil.
tine $i particule puterni ce adezive. far a
-
a produce colmatarea. In anumite vari-
ante, este posibila recircularea aerului.
Un procedeu deosebit consta in pla-
sarea, in amonte de filtru, a unui tam-
bur cu bile (realizat din tabla perforata
$i umplut cu bile ceramice rezistente la
abraziune) care poate indeplini mai
multe functiuni: - evitarea acumularii

particulelor. in cazul devierii catre par-
tea superioara a unui debit de aer in-
carcat cu praf care, initial, a fost dirijat
in jos; - repartizarea uniforma a parti-
culelor in curentul de aer initial, chiar la
concentratii mari (de cca. 100 g/m
3
); -
dezaglomerarea sau, eventual, refrag-
mentarea ulterioara a particulelor de
dimensiuni mari.
lntroducerea tamburului cu bile se
folose:;;te in urmatoarele situatii: - la
fragmentarea particulelor adezive de-
1
puse pe un prefiltru $i reintroducerea !
lor in circuitul de filtrare pentru a ti re- \
tinute; - fragmentarea particulelor de
aditivi introdu$i pentru chemosorbtia
gazelor toxice, mentinand suprafata
mare de contact necesara; - reglarea
numarului de particule in circulatie, in
functie de exigente. in cazul unor
debite $i concentratii initiale variabile,
cu respectarea concentratiei impuse la
ie$ire. Un exemplu ii constituie siste-
mul cu dublu $Urub (de transport $i de
evacuare) din figura 7.5.11.
Filtru decolmatabil de eficienta

ridicata tip HEFF
Acest aparat fabricat de firma SO-
GREMATIC - Franta este recomandat
pentru retinerea de microparticule $i
permite recircularea aerului in incaperi.
Originalitatea consta in cuplarea unui
filtru tip HEP A cu un sistem de curatire
automata.
Filtrul este alcatuit din doua elemen-
te filtrante inseriate, eel de-al doilea fi -
ind utilizat pentru siguranta (fig. 7 .5. 12).
7
5
I
---ir--10
Fig. 7.5.12. Filtru HEFF;
1 - aer cu praf; 2 - aer curat; 3 - filtr
principal; 4 - filtru de siguranta
5 - sistem de curatire; 6 - mecanis
de fixare; 7 - cilindru de actionar
pneumatica; 8 - colector praf; 9 - co
lee tor aer curat; 10 - trapa de acces.
Materialul filtrant este confectionat din
'
fibre de sti cla $i realizeaza o serie de
pliuri pentru marirea suprafetei. Ele-
mentele aluneca pe glisiere $i sunt fixa-
te cu un dispozitiv care asigura etan$ei-
tatea. Decolmatarea se declan$eaza
automat :;;i se realizeaza cu jeturi de aer
comprimat de presi une joasa care par-
curg toata suprafata de filtrare.
Aceste filtre au o eficienta foarte ridi -
cata: practic 100 % pentru particule mai
mari de 1m $i de minimum 99,97 %
pentru particule mai mici. Pentru doua
cartuse inseriate se obtine eficienta de
. . '
99,999 %, ceea ce include aceste filtre
in clasa HEPA folosita in camerele al-
be. De notat ca aceste cifre se refera
la numarul de particule $i nu la masa
lor, ceea ce inseamna performante ex-
ceptionale.
7.5.3.3 Filtre electrice
Functionare, eficientfl, clasificare
Separarea prafului are loc datorita in-
carcarii electrice a particulelor cu aju-
torul unor electrozi de emisie $i retine-
rea lor pe electrozi de depunere
lntre un electrod de emisie cu polari-
tate negativa $i un electrod legat la pa-
mant se produce 0 descarcare de tip
Corona unipolara, de inalta tensiune. lo-
nii negativi produ$i, atra$i de electrodul
legat la pamant, bombardeaza particule-
le de praf care se incarca electric. Parti-
culele sunt dirijate astfel catre electrozii
de depunere pe care sunt retinute ca ur-
mare a actiunii fortelor electrice, de ade-
renta si de frecare.

Pentru a asigura functionarea elec-
trofiltrului, praful depus trebuie curatat
periodic, atat de pe electrozii de depu-
nere cat $i de pe cei de emisie. Ope-
ratia se face mecanic, electromagnetic.
pneumatic sau prin stropire.
Teoretic, gradul de separare pentru
un electrofiltru tubular de diametru D $i
lungime L, se calculeaza cu relatia:
Tl = 1 - e 4vmLJ(v0) (7.5.8)
unde:
- Vm - viteza de migratie ce depinde de
sarcina electrica a particulei ep, de
intensitatea campului electric, dia-
metrul particulei dp etc;
- v - viteza longitudinala a aerului.
Pentru un electrofiltru cu placi intre
care distanta este t1:
'
T/ = 1 - e-vmUvh (7.5.9)
Pentru a asigura separarea particule-
lor, timpul t = Uv trebuie sa fie sufici -
ent de mare. Pentru un debit de aer
dat. t = constant, ceea ce se poate re-
aliza in doua variante: cu L si v mari
'
sau m1c1.
Efi cienta unui elect: ofiltru depinde $i
de profilul electrozilor de depunere: va-
lori superioare s-au obtinut pentru ta-
bla valtuita, fata de situatia utilizariii u-
nei table li se.
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale
El ectrofi ltrele se cl asifi ca, i n princi -
pal, dupa: - directi a curentului de aer
(electrofi ltre ori zontal e sau verti cale); -
di spunerea relati va a electrozil or de e-
misie $i depunere (fi g. 7.5. 13); - starea
depunerilor (electrofiltre uscate sau u-
mede); - geometria sistemelor de elec-
tr ozi (fig.7.5. 14) . .
Tipuri constructive
- Electrofiltrul vertical uscat are doua
camere de separare ce functi oneaza, in
paral el, pentru tratarea unor debite mari
de gaze. La partea inferioara se afl a
buncarel e de colectare a prafului .
00
-<>--0---0-
-<>---<>---<>- 8
a
88
b
c
Fig. 7.5.14. Dispunerea electrozilor:
a - electrozi plani;
b - electrozi concentrici;
c - e/ectrozi in sistem mixt.
+ +
a
b
- Electrofiltrul orizontal urned este pre-
zentat in fi gura 7.5. 15. Acesta este pre-
vazut cu duze de pul veri zare a apei $i cu
un buncar de colectare a namolului.
Electrofiltru/ urned tip WEP
SOGREMATIC este destinat, in special,
separarii cetii acide produse, de exem-
plu, la fabri carea acidului sul furi c (fig.
7.5. 16); este recomandat $i in industri a
de prelucrare a petrolului , la fabri carea
zincului , la tratarea mi nereurilor. Este
un electrofi ltru verti cal, cu electrozii de
depunere tubulari $i cu electrozii de
emisie di spu$i coaxial, bine intin$i.
Electrozii de emi sie sunt racordati la o
sursa de inalta tensiune cu polaritate
negati va, iar cei de depunere sunt stro-
pi\i continuu, antrenand astfel particu-
lele ce sunt evacuate la partea inferi oa-
ra. Pentru a rezista la coroziune, tubu-
ril e sunt realizate din plumb de
' 250 mm diametru, cu o lungime de
5 ... 6 m. Carcasa aparatului poate fi din
fibre din sti cla cu ra$ina poliesterica
sau din metal captw;;it.
7.5.3.4 Separatoare inerJiale
Separatoarele funcponeaza pe princi-
+
: +
c
Fig. 7.5.13. Dispunerea campuri lor de emisie-depunere:
7
--
1 /
a - campuri separate
de emisie $i depunere; b - acela$i camp de emisie $i depunere;
c - sistem de depunere suplimentar.
1:;.
... ::
...
...
1:;.
...
...
1:;.
...
Fi g. 7 .5.15. El ectrofil t ru orizontal:
2
- intrare aer; 2 - iesire aer; 3 - evacuare namol; 4 - electrozi; 5, 6 - cadru;
7 - registru de pul veri zare.
piul separarii prin $OC la trecerea printre
$icane. Forma acestora este studi ata
pentru a impiedica turbul enta $i des-
prinderi le, marind astiel efi ci enta sepa-
rarii $i reducand pierderile de sarcina.
Separatorul cu $icane tip MUNTERS
EUROFORM (SOGREMATIC) este reco-
mandat la retinerea picaturilor dupa tra-
tarea umeda a gazelor $i a fumului.
Poate fi util izat in chimie, petrochimie,
fabricarea zaharului , industria harti ei,
centrale termi ce. Poate fi montat direct
in spalatorul de gaze (pentru curent ver-
ti cal) sau dupa spalator (verti cal sau
ori zontal). Exista $i un tip special de
separator care se poate manta direct in
capatul CO$ului de evacuare a gazelor
(fig. 7.5. 17). $icanele pot fi executate din
diferite materiale: polipropi lena, PVC,
otel inoxidabil etc. Pentru intretinere este
prevazut un sistem de pulverizare prin
duze.
7. 5.3.5 Separatoare umede
Fenomenele care conduc la captarea
prafului in separatoarele uscate se in-
talnesc $i la separatoarele umede, ac-
tiunea lor fiind intensificata de modifi -
carea proprietatil or prafului in prezen\a
umidita\ii : cresc tendin\a de aglomera-
re, adeziunea $i aderenta, se modifi ca
proprietat ile electrice. Ca urmare a
fort elor de tensiune superfi ciala, parti -
' cul ele de praf pot fi absorbite pe su-
1
prafata picaturilor sau a peli cul elor.
Aceste fenomene ridica efi cien\a sepa-
rarii umede fata de cea uscata; deza-
vantajul i1 constitui e un cost mai mare
de investiti e $i exploatare pentru trata-
rea namolului produs.
Fig. 7.5.16. Electrofiltru urned WEP.
Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare climatizare
Prezen\a lichi dului face posibila $i !
tratarea chimica pentru epurare_a gaze- j
lor nocive con\inute in efluen\i . In acest '
caz se urmareste marirea suprafe\ei $i
a timpului de contact dintre aerul tratat
$i lichid.
pulberi hi drofile, caz i n care se utili zea-
za in apa substan\e tensoactive ca de
exemplu: sulfona\i de petrol, solu\ii a-
poase de inmui at rapid C-50 etc.
Spalator Venturi de energie ridicata
tip HCA (SOGREMA TIC)
Saubere cu autopulverizare - sunt in
prezent foarte mult utilizate, fii nd simple,
compacte $i cu performan\e ridicate.
Aerul intra, lateral, intr-o camera cu
apa $i trece prin doua fante laterale,
plasate la nivelul apei (fig. 7.5. 18). Da-
torita vitezei mari in fante, pelicula de
apa se sparge i n picaturi fine. Ames-
tecul trece printr-un spa\iu profilat in
care are loc un proces de ciclonare, in
urma caruia picaturil e cu praful re\inut
cad in bazin. lnainte de evacuarea ae-
rului este prevazut un separator cu $i-
cane. Namolul format in bazin este eva-
cuat cu un dispozitiv cu racl e\i .
Gradul de separare depinde de dia-
metrul d al parti culei $i este aproxima-
tiv 95 % pentru d = 1,5 m $i 99, 9 %
pentru d = 6 m.
Astfel de aparate se utilizeaza pentru
epurarea aerului evacuat din turnatorii ,
industri a metalurgica, a materi alelor de
construc\ii , pentru epurarea de aerosoli
acizi, pentru diverse procese din indus-
tri a chimica.
Este recomandat , in special, pentru
Fig. 7.5.17. Ansamblu de separator
cu
Debit sat
Ti p la intr.
[m3/h]
HCA 160 1000
HCA 225 2000
HCA 300 4000
HCA 400 7000
HCA 500 10000
HCA 600 15000
HCA 750 25000
HCA 950 40000
A
Dispozi tivul este recomandat pentru
praf foarte fin. cu particule corosive, in-
flamabil e, solubile sau abrazive, in mod
special, din domeniile: incinerare, chi -
mie (ingra$aminte), uscare.
in principiu, un spalator Venturi este
alcatuit dintr-un ajutaj convergent - di -
vergent. In zona strangulata, unde se
realizeaza viteze apropiate de cele ale
sunetului , se injecteaza un lichid care
este astfel pul veri zat foarte fin. Picatu-
'
:2 '\-
\ ' I
'
' /
--- ....
Fig. 7.5.18. Scrubar cu
autopulverizare:
5
- intrare aer cu praf ; 2 - intrare in
ventilator (aer curat); 3 - profil e
pentru ciclonare; 4 - separator
picaturi ; 5 - bazin li chid.
4

B c D E
Deb. Masa
lichid
Polies- O!el
Dimensi uni [mm] [m3/h ter [kg] [kg]
160 260 300 300 1600 1,5 22 7
225 350 400 350 1750 3 27 9
300 400 450 400 1900 6 42 13
400 500 550 450 2350 11 67 36
500 600 650 500 2900 15 151 54
600 700 750 550 3300 25 207 73
750 850 1000 650 4150 40 330 140
950 1050 1200 850 4950 60 635 205
I
I
HCA 1200 60000 1200 1400 1450 1000 6250 90 995 320
HCA 1500 85000 1500 1700 1750 11 50 7300 130 1690 572
HCA 1650 115000 1650 1850 1950 1250 8500 175 ?285 775
HCA 1900 155000 1900 2100 2200 1350 9950 235 3950 1400
I
--
HCA 2200 210000 2200 2400 2500 1500 11000 315 4780 1700
Fig. 7.5.19. Spalator tip Venturi - SOGREMATIC.
rile formate ciocnesc picaturil e de praf
care sunt astfel re\inute. Pentru a ob\i-
ne o efi cienta ridi cata trebuie ca dia-
metrul picaturil or sa fi e acelasi cu eel
al parti culelor solide. Separarea din aer
se face i n aval de tubul Venturi, intr-un
ciclon sau intr-un separator cu $icane.
Datorita vitezelor foarte mari necesa-
re pentru atomi zarea lichidului pentru
re\inerea particulelor foarte fine, pi er-
derea de sarcina este foarte mare (de
ordinul mii Pa).
Spalatorul tip HCA poate ti reali zat
din diverse materiale: o\el, metale no-
bile, materiale plasti ce. Debitele de aer
. vari aza de la 1000 la 200000 m
3
/ h. Ga-
l
tul reglabil permite adaptarea la condi -
\ii de func\ionare variabile.
i Dimensiunile constructive si pierde-
1 rea de sarcina sunt date in figuril e
7. 5. 19 $i 7.5.20.
Un exemplu de aplicarea a spalato-
rului Venturi i1 reprezinta recuperarea
parti culelor valoroase. in figura 7 .5. 21
este data schema procedeului de recu-
perare a oxidului de niche! aflat in ga-
zele produse la fabricarea catali zatori -
lor. Cuptorul multi etajat de combusti e
a de$eurilor este urmat de o camera
postcombustie $i de un cazan recupe-
rator. Gazele evacuate au o temperatu-
ra de 200 C iar praful produs este
foarte fin: 80 % din masa o reprezinta
particul ele sub 1 m, restul de 20 %
au diametrul de 1 ... 2 m. Fine\ea pra-
fului impune mai multe trepte de sepa-
rare. Prezen\a impurita\ilor solubile in
apa a condus la alegerea unui spalator
Venturi avand, in amonte, un multi ci-
cl on si, in aval, un ciclon.
Spatator tubular tip O
(SOGREMA TIC)
Acest aparat combina efectul unui tub
'"' .S
0
Ca
U)
Q)
u
Q)
ID
u
ID
Ci
99,50
99,00
98,00
195,00
90,00
0,5 2 5
80,00
Diametrul particulelor [m]
Fig. 7.5.20. Eficienta spalatorului
Ve11turi.
I. lnstalatii de ventil are si cl imatizare
. .
Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor
Venturi de energie scazuta cu impactul
pe suprafata unei bai cu lichid de
spalare. Ive o forma cil indro-conica, cu
intrare radiala (fig. 7.5.22) Gazele de
epurat tree printr-un orifici u periferi c $i
sunt ejectate cu viteza ridicata in directi e
verticala, dupa ce au trecut deasupra
unei bai cu lichid plasata dedesubt $i la
mica distanta de conul de ejectie. in
acest fel, pelicula de lichid este sparta in
numeroase pi caturi fine care re\in
particulele din aer. inainte de evacuare
i n atmosfera, gazul trece printr -un
separator de picaturi de tip centrifugal,
cu palete, pentru a impiedica eliminarea
lor in exteri or. Mentinerea nivelului din ;
baie la inal\imea necesara se realizeaza
prin prevederea unui deversor reglabil
echipat cu un sistem de garda hidraul ica
$i de egalizare a presiunii .
in figura 7.5.23 est e data vari a\i a efi -
ci en\ei de separare in functie de dia-
metrul parti culei $i pi erderea de
sarcina. in tabelul 7.5.7 sunt cuprinse
dat ele tehnice pentru cateva tipuri de
separatoare tubul are tip D.
7.6. Camere de pulverizare
7.6.1. Probleme generale
Camerele de pul verizare sun! schim-
batoare de caldura in care aerul supus
tratarii este pus in contact direct cu
apa $i unde are un lac un schi mb de
caldura $i masa.
Apa de tratare este introdusa in came-
re prin pul veri zare mecanica sau pne-
umati ca; in camere pot avea lac diverse
procese de tratare a aerului ( 4.2).
Camerele de tratare cu apa se clasi-
fi ca in doua categorii :
- cu corpuri de umplutura in interi orul
carora se gase$1e un strat cu materi al
de umplutura cu suprafa\a de schimb
de caldura mare (inele Raschig, $ei
Berl , inele Pall , mici cil indri din materi al
plastic etc. ) pe care apa de tratare se
scurge realizand o pelicula cu care
aerul schimba caldura $i masa.
Viteza aerului in aceste camere este
de 0,6 .. . 1,2 m/s $i consumul specific
de apa este redus. Camerele au i nsa
suprafe\e mari $i necesita spa\ii mari
pentru amplasare, motiv pentru care
9
Fi g. 7.5.21. Sistem de recuperare a parti culelor pe cale umeda:
A - a/imentare de$euri; B - zgura; C - gaze de ardere; 0 - abur de presiune
joasa ; E - abur de presiune inalta ; F, G - evacuare noroi; H - aer curat; I -
apa de alimentare;
1 - camera de combusti e; 2 - post - combusti e; 3 - schimbator de caldura;
4 - multiciclon; 5 - by - pass; 6 - spalator Venturi de energie inalta; 7 - ciclon;
8 - venti lator; 9 - CO$; 10 - pompa de recirculare; 11 - dispoziti v cu fl otor.
sunt pu\in utili zate. in ultima vreme au
aparut $i camere mari compacte.
- de pul veri zare in interiorul -carora
apa este pulverizata prin intermediul
unor duze in curentul de aer. Aceste ca-
mere sunt cele mai des folosite deoa-
rece sunt mai suple, mai U$oare $i ne-
cesi ta spa\ii de amplasare mai reduse.
3
9
6
8
Fig. 7.5.22. Spalator tubul ar tip " D":
1 - intrare gaz; 2 - ie$ire gaz;
3 - evacuare namol ; 4 - pulveri zare;
5 - separator; 6 - pompa de
recirculare; 7 - controlul ventilului;
8 - cuva decantare; 9 - intrare apa.
99,95
:(ii'
<n
99 .. 90
<I)
e::.
ro
99.80 E
"" c c
"i:i 99,50 '5
i
99,00
;?. <I)
Cl>
98,00
ro
"O
c:
ro
Cl>
Cl>
95, 00
-.::;
ID
"O
ID
90,00
0:::
80.00
0,5 2 5
Diametrul [m]
Fi g. 7.5.23. Efi ci enta spalatorului
t ubular tip "D".
Tabel ul 7.5.7. Date t ehnice pentru spalatoare tubul are tip ,, D"
Tipul aparatului
Debit maxim Dimensiuni [mm]
la evacuare [m3/hl Diametru - D inalti me - H 0 intrare qaze 0 evacuare gaze
4 12810 1219 3124 484 838
4,5 16210 1372 3378 534 940
5 20020 1524 3683 610 1042
5,5 24220 1676 3962 660 1144
6 28820 1829 4242 711 1245
10 73230 3048 6502 1194 2057
13 123860 3962 8179 1549 2692
15 180140 4572 9373 1778 3100
-
17 231380 5182 10514 2024 3508
19 289030 5792 11 635
i
2264
i
3920
Capitolul 7: Elemente componente ale instalatiilor I. lnstalatii de ventilare climatizare
7.6.2. El ementele componente
ale unei camere de pul veri zare
Camera de pulveri zare (fig_ 7.6_ 1) are
in componenta sa urmatoarele elemen-
te reali zate din diferite materiale: corpul
din metal sau material plastic (la came-
rele cu sec(iunea mica) sau din beton,
pentru camerele cu sectiunea transver-
sala mai mare de 4 m
2
; bazinul de apa
din acelasi material ca si corpul came-
rei; registre de pulveri zare din teava din
otel zincat sau material plastic pe care
sunt amplasate duzele de pulverizare_
Duzele pot fi centrifugate (din metal
sau plastic), cu canale spiralate sau de
5oc (fig. 7_6.2 a, b, c, d, e)_ Debitele de
apa ale pulverizatoarelor sunt indicate
in figura 7 _6_2 f, g; separatoarele de pi-
caturi de intrare sunt utilizate pentru
uniformizarea curentului de aer in ca-
10
15
14
mera, si la ie5ire din camera de pulve-
rizare pentru retinerea picaturilor antre-
nate in curentul de aer; filtrul de apa,
realizat din plasa de sarma de alama,
material plastic sau otel inoxidabil are
rolul de a retine impurita(ile din apa fo-
losita in procesul de pulveri zare.
Robinetul cu plutitor este uti lizat
pentru completarea apei consumata in
procesul de pulverizare; pompa de cir-
culatie este montata pe perete bazinu-
lui (sunt camere de pulverizare care au
si 2 pompe de circulatie montate pe
peretele bazinului , cate una pentru
fiecare registru de pulverizare).
7.6.3. Tipuri constructive
de camere de pulverizare
Camerele de pulverizare se constru-
iesc in varianta verticala sau orizontala
8
19
- 13
----t-1+-l+HI-
4
11 a
Fig. 7 .6-1. Camera de pul verizare.
Elemente component e:
a - sec/iune longitudinala;
b - sectiune transversala;
- bazin; 2 - perete lateral fa(a;
3 - u5a de control/ vi zitare; 4 - perete
lateral spate; 5 - capac; 6 - lampa
etan5a; 7 - separator de pi caturi
intrare; 8 - separator de picaturi
ie5i re; 9 - cadru de pulverizare;
10 - pulveri zator; 11 - instala!ie de
racordare a pompei; 12 - robinet cu
cep; 13 - stut pentru manometru;
14 - sorb; 15 - robinet cu plutitor;
16 - slut preaplin; 17 - slut golire;
18 - intrare aer; 19 - iesire aer tratat.
(cele mai folosite)_
Cele verticale (fig. 7 _6_ 3) se constru-
iesc in 2 trepte; ele au o utilizare foarte
redusa.
Camerele de pulveri zare orizontale
se construiesc, de asemenea, in 1 sau
2 trepte (fig. 7.6.4a, b), cele mai des
folosite fiind cele cu o singura treapta.
Camerele de pulverizare in 2 trepte
[ (fig. 7 _6.4a) sunt prevazute cu 2 re-
l' gistre, in contracurent, in fiecare treap-
ta de pulverizare, si permit racirea ae-
1
rului la 0 temperatura finala mai sca-
zuta decal cea care s-ar obtine cu o
\ camera intr-o singura la ace-
1
lasi consum de apa_ Apa rece este pul-
veri zata, in prima faza, in treapta a do-
1
ua, dupa care este pulverizata, integral,
in treapta intai . Apa utilizata in pro-
cesul de pulverizare este evacuata la
canalizare sau folosita pentru al te sco-
puri (racirea acoperi5urilor, a conden-
satoarelor masinilor frigorifice sau pen-
tru irigat)_ Pompele de circulatie ale ce-
lor doua trepte au acelasi debit; acest
tip de camera poate fi folosit eficient in
situa(ia in care se dispune de apa de
la puturi de adancime. Datorita dimen-
siunilor mari utili zarea acesteia a deve-
nit o raritate_
Camerele de pulverizare intr-o treapta
(fig. 7 .6.4b) au 1, 2 sau 3 registre de pul-
l
verizare, aplasate in echicurent, contra-
curent sau mixt, lungimea camerei fiind
I dependenta de numarul si modut de
amplasare a acestora_
7.6.4. Calculul termic de alegere
a camerelor de pulverizare
Camerele de pulverizare pot fi utiliza-
te pentru procese de racire cu uscare
sau/si pentru procese de umidificare
adiabatica, metodele de dimensionare
fiind specifice fi ecarui proces in parte.
Utilizarea camerelor de pulveri zare
pentru procese de racire cu uscare
este, in ultima perioada de timp, mull
mai redusa deoarece acest proces
este mai greu controlabil si reglarea lui
este mai dificila, procesul fiind reali zat
de tot mai multi producatori de apara-
tura de climatizare cu baterii de racire.
Camerele de pulveri zare sunt folosi -
te, in prezent , pentru procese de umi -
difi care adiabati ca, iar metodologia de
calcul sau alegere a acestora este spe-
ci fica fi ecarui producator in parte. Se
prezinta calculul termi c pentru regimul
de pulverizare politropi ca si umidificare
adiabatica deoarece sunt in functiune
multe agregate de tratare care utilizea-
za aceste tipuri de procese_
Exista multe metode de alegere a
camerelor de pulveri zare_ Fiecare me-
toda se bazeaza pe camere de pulve-
ri zare testate in anumite conditii_
Metoda germana de dimensionare

I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instalatiilor
. .
Rasch - Wittorf se utili zeaza pentru
camere de pulveri zare cu o lungime
I = 2 m; viteza aerului in camera de tra-
tare v = 2,5 m/s $i presiunea apei ina-
intea duzelor de pulveri zare p = 2 bar .
Metoda reda mai fidel procesele reale
care au loc in camerele de tratare, evo-
lutia aerului fiind prezentata in figura
7.6.5.
- in procesul de racire cu uscare, ae-
rul evolueaza pe curba AC.
Modificarea starii aerului se produce,
mai intii.i, pe directi a care rezultii. din
unirea punctului de stare a aerului A cu
initi ala a apei B 1 $i apoi pe
directia entalpiei care trece prin punctul
corespunzator temperaturii finale a
aerului in procesul politropic B.
- La procesul de umidificare adiaba-
tica (evolutia AD) modifi carea starii ae-
rului se produce in lungul dreptei de
entalpie constanta, h = constant, la o
temperatura a apei de pulverizare ce
se determina la intersecti a curbei de
saturatie <p = 1 cu entalpia starii initiale
a aerului A.
Calculul parametrilor finali ai aerului
se face pe baza relati ei:
!::.. tf!::..ta =1 - e-mk (7.6.1)
in care:
- !::.. t = t in1!Jal aer - t final aer = ( tA - ta) in
procesul AB1, (ta - tc) in procesul BC1
$i (lA - to) in procesul AD1;
- !::..ta = tini/ial aer - tapa in procesul
ideal, (tA - to1) in procesul AB1, (ta - tc1)
in procesul BCr $i (tA-to1) in procesul
AD1; m = coeficient de pulverizare,
[kg apa/kg aer tratat];
- k = constanta a camerei de
pulverizare, k = 0, 5 ... 0,7, pentru
procesel e de racire c u uscare $i
k = 2 ... 3, pentru procesele de umidifi-
care adiabatica.
Relatia este nomografi ata in figura
7.6.6.
Pentru determinarea parametri lor ae-
rului $i apei se procedeaza in fel ul ur-
mator: se alege un coefici ent de pulve-
rizare m $i se determina pentru acesta,
a
Fig. 7.6.3. Camere de pulverizare
verticale:
a - 1 treapta; b - 2 trepte;
- corpul camerei; 2 - bazin;
3 - registru de pulveri zare; 4 - duza
de pulverizare; 5 - separator de
picaturi de intrare; 6 - separator de
picaturi de ie$ire; P - pompa;
AC - aer tratat.
400
350
300
250
200
cu
175
Q)
D
150

125
D
Q)
100
0
90
80
70
60
50
a

e
d
do
b
m
w
c
d=2mm
/
\ /

135


g- 90 /
+-- 1----1--+--l---l 5,0
75
3 60
:.0
/
/
_f--7
l,.-/
d=1,5mm
./
4,0 0 45
_,,,,.,.... ......
4,0
t"---1C--tr"'--+----:;-I""----::>- 3' 5
3,0
30
15
1
1,5 2 2,5 3
Pi erderea de sarcina
in pulverizator [bar]
4
1,5 2, 0 2,5 3,0 3,5
Pierderea de sarcina
i n pul verizator [bar]
g
Fig. 7.6.2. Pulverizatoare de apa:
a - centrifugale meta/ice;
b - idem - din plastic; c - cu canale
spiralate; d - de $OC; e - de $OC pentru
stropirea separatoarelor; f - debite specifice
de apa pentru pulverizatoarele meta/ice;
g - debite specifice de apa pentru
pulverizatoarele din material plastic.
Fig. 7.6.4. Camere de pulverizare
orizontale:
a - 2 trepte; b - 1 treapta;
- cu 1 regi stru in echicurent;
2 - idem, in contracurent; 3 - cu 2
cf> registre in echicurent; 4 - idem, cu
registru in echicurent $i 1 in
contracurent; 5 - idem, in contracurent;
- 6 - cu 3 registre.
150
a
1200
150 1200 250
4
r:::t>
2 5
150 600 1200
...
- -
<--
...
,_
r:::t>
...
-

-
3
b
6
, _ ,..
---- , _ ,..
150 1200
,_,..
,_,..
.,._,
.,._,
.,._,
.,._,
_,
-;
.,._ ,
600
.,._,
-
-
-
-
r:::t>
250
Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare
din figura 7.6.6, o valoare 13. UMa pentru te
2
= te
1
+ (13.haerlmc,.) [
0
C] (7.6.5)
procesul AB (folosind domeniul cuprins in ipoteza ca procesul de umidificare
intre 0,5 si 0,7 din nomograma 7 .6.6) si adiabatica are loc in camera de pulve-
cu ajutorul acestei marimi se determi- , rizare, atat vara cat si iarna, tempera-
na valoarea temperaturii finale a aerului ' tura apei este egala cu temperatura
ta = fA - 0,4(tA - ta
1
) = 21,2 C
- La intersec\ia dreptei
he = 51 ,2 kJ/kg cu q> = 1 se determi-
na C1 cu tc
1
= 18 C.
Utilizand aceasi nomog-ama (kin do-
meniul 2 ... 3) se determina tiVMa = 0,9;
rezulta:
te; ' dupa termometrul urned al punctului
ta = IA - (ti U Ma)(tA - ta 1) { C ] (7 .6.2) A, iar temperatura finala a aerului to. se
Cu ajutorul acesteia se determina determina cu o rela\ie simi lara relatiei
punctul 8, apoi punctul C1, la intersec- 7.6.3, adaptata procesului A - 01.
tc = ta - 0,9(te - tc
1
) = 18,3 C
- Temperatura finala a apei, ta
2
se
determina cu rela\ia 7.6.5, te
2
= 8 +
+ (64,8 - 51,2)/ 0,9-4, 186 = 12,4 C.
tia entalpiei he cu curba de saturatie
<p = 1. Pentru coeficientul de pulveriza-
re m, ales, se determina raportul
13. UMa corespunzator procesului adia-
bati c BC (folosind domeniul k = 2 . .. 3),
iar cu aceasta valoare si cu temperatu-
rile ta, tc 1 se determina temperatura tc.
tc = ta - (13.UMa)(ta - tc1) [ C ] (7.6.3)
incalzirea apei de pulverizare se va
determina cu relatia:
L-13.haer = GaCa Mapa (7.6.4)
in care: L - debitul de aer [kg/s];
13. haer = hA - ha; 13. tapa = ta2 - ta1
unde:
- ta
2
.ta
1
sunt temperaturile finala si
ini\iala ale apei ;
- Ca = 4, 186 kJ/kgK, caldura specifica
a apei;
- Ga = Lm, [kg/s].
Temperatura finala a apei se deter-
mina cu rela\ia:
h
A
x
Fig. 7.6_5 Evolufia aerului in procesul
de racire cu uscare ?i de umidificare
adiabatica (metoda Rasch- Wittorf):
1 - proces ideal; 2 - proces real.
Coefi cient de pul verizare m
Fig. 7.6_6. Nomograma de alegere a
raportului tl tf-1ta:
1 - umidifi care; 2 - racire si incalzire.
Exemplul de calcul 1
Un debit de aer, L = 8000 kg/ h, de
stare A cu parametrii IA = 28 C;
<pA = 60 %, este racit si uscat cu aju-
torul apei avand ta; = ta
1
= 8 C. Se
cere sa se determine parametrii finali ai
apei si ai aerului in procesul politropic
de racire si uscare utili zand metoda
Rasch - Witorf.
Rezo/vare
7_6.5. Accesoriile camerelor
de pulverizare
Pompa de apa este utilizata pentru
vehi cularea apei de pulverizare si se
alege cunoscand debitul de apa Ga,
determinat pentru situa\ia de vara si
presiunea necesara, calculata cu rela-
\ia:
- Se une5te punctul A cu punctul 81, Hnec = pa + Hg + Hp [bar] (7.6.6)
aflat la intersec\ia lui te
1
cu <p = 1. in care: pa - presiunea apei la duzele
- Se alege un coeficient de pulveri- de pulverizare; Hg - diferen\a geodezi -
zare m = 0,9 kg apa/kg aer. ca intre nivelul apei din bazinul camerei
Pentru procesul politropic, se deter- de pulverizare si pulverizatorul eel mai
mina (cu nomograma din fig. 7.6.6, cu de sus plasat; Hp - pierderea de sarci-
k in domeniul 0,5 ... 0,7) I na pe condocta de aspira\ie si refulare
t:i. UMa = 0,4 rezultand: , a pompei de circulatie.
~ l Pompele utilizate pentru camerele de
, ____ _,___._ _ __.'-- SOmm
_,_;,,.._ ___ +-50mm
d
Fig. 7.6.7. Amplasarea filtrului
de apa in bazin:
- filtru.
-
II
~
/ fiJ
a
pulverizare, sunt produse de firmele
I
GRUNDFOS, WILO, SALMSON etc.
Filtrul de apa este de forma cilin-
1 drica cu diametrul d = 200 ... 300 mm
I
(fig. 7.6.7). Suprafa\a de filtrare se de-
termina cu relatia:
I _ Sr = Gal q1 .[m2] (7.6.7)
! 1n care:
: - Ga - debit4I de apa de pulverizare
: [kg/s];
40
h
20
100
30
3
7
b
Fig. 7.6.8. Preaplin:
a - de tip sifonat; b - de tip palnie;
1 - conducta preaplin; 2 - conducta
de aeri sire; 3 - capac; 4 - materi al de
etansare; 5 - conducta scurgere
6 - ciment sclivi sit; 7 - beton
8 - hidroi zol a\i e; 9 - beton;
I - ni vel maxim; II nivel minim; h = 320 mm, pulveri zare politropica;
h = 350 mm, pulveri zare adi abatica.
----
I. lnstalatii de ventil are si climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor
' '
q1 debitul specific al filtrului
[kg apaJm2s];
- pentru pulverizare bruta se utili -
zeaza plasa de sarma de alama, plasti c
sau inox cu ochiuri de 1,25 x 1, 25 mm
si debite specifice de q1 "2 4 .. . 8 [kg/m
2
s]
- pentru pulverizare fina se foloseste
filtrul din plasa de sarma din alama,
plasti c sau inox _cu ochiuri de:
0,5 x 0,5 mm si cu debite specifice de
q1 "2 4 .. .4,5 kg/m
2
s.
Lungimea I a filtrului se stabileste
cunoscand suprafata de filtrare si dia-
metrul d al filtrului .
Debitul de apa luat in calcul este eel
de vara, in cazul in care se utili zeaza
apa tratata intr-o instalatie (de racire,
de deionizare etc.), sau eel de iarna, in
cazul in care vara se utilizeaza apa de
mare adancim si iarna se recircula apa
din bazin.
Bazinul de apa preia apa rezultata
din pulverizare si are o adancime i n
functi e de diametrul fi ltrului:
hb = d + 200 mm
Amplasarea filtrului de apa in bazin
este indicata in figura 7.6.7, in bazin
urmand a mai ti amplasate: preaplinul,
racordul de golire si robinetul cu pluti-
tor {fig. 7.6.8).
Preaplinul asigura evacuarea sur-
plusului de apa din bazin in timpul
functionarii camerei de pulveri zare.
Sectiunea preaplinului va fi aproxi-
mativ dubla fa\a de cea a conductei de
alimentare a registrelor de pulverizare
si poate fi de tip sifonat sau tip palnie
(fig. 7.6.8a, b).
Preaplinul de tip sifonat trebuie pre-
vazut cu 0 conducta de legatura cu ex-
teriorul camerei pentru a se evita
amorsarea sifonului si reducerea nive-
lului apei din bazin.
Preaplinul de tip palnie poate juca
rolul racordului de golire. in acest caz
imbinarea dintre corpul bazinului si
preaplin trebuie sa fi e etansa pentru a
se evita golirea bazinului in timpul
functionarii.
Racordul de golire se utilizeaza pen-
tru evacuarea apei din bazin pentru re-
para\ii sau intre\inere curenta. El trebuie
prevazut cu robinet de golire in cazul in
care bazinul are preaplin de tip sifonat. '
Robinetul cu plutitor are rolul de a
completa apa preluata de aer in proce-
sul de umidificare sau al eventualelor
scapari . Debi tul de apa necesar se va
calcula cu rela\ia:
G ad= L(XR - XP) [g/s] (7.6.8)
unde:
L este debitul de aer vehicul at [kg/s];
- XR XP _ con\inutul de vapori pentru ;
staril e ini\iala si finala, in procesul de
umidifi care adiabatica [g/kg] .
Registrul de pulveri zare distribuie
apa la duzele de pulveri zare si se rea-
lizeaza astfel incat jeturil e de apa pul-
verizata sa se intretaie in partea lor
finala.
Pentru camerele mici se amplaseaza
un distribuitor principal , ori zontal, jos
sau sus, iar la camerele cu dimensiuni
mari (cu H > 2m) se monteaza un sin-
gur di stribuitor, amplasat central.
Dimensionarea registrelor se face cu
ajutorul nomogramei de dimensionare
a conductelor de apa rece din o\el sau
materi al plastic, iar amplasarea duzelor
de pulveri zare se face astfel ca di stan-
\ele dintre duze, pe verti cala si orizon-
tala, sa fi e aproximativ egale.
Separatoarele de picaturi de intrare
au rolul de a uniformi za curentul de
aer, iar cele de iesire, de a re\ine pica-
turil e de apa. Ele sunt alese in func\i e
de tipul de proces care are loc in ca-
mera de pulveri zare si sunt redate in fi -
gura 7.6.9.
Usa de vi zitare permite accesul in
camera de tratare pentru a efectua re-
paratii si pentru intre\inerea curenta a
0
tO
N
0
(')
(')
tI)
tI)
tI)
tI)
tI)
tI)
tI)
tI)
tI)
tI)
50 50 50
c
camerei. Pentru camerele cu doua re-
gistre de pulveri zare se monteaza o
singura usa de vizitare, intre registre, iar
pentru cele cu trei registre, doua usi.
pentru a avea acces la toate registrele.
7.7. Guri de aer
7.7.1.Probleme general e
lntroducerea si evacuarea aerului
in/ din incaperil e ventilate se face prin
; intermediul gurilor de aer. Gurile de in-
'. troducere sunt elemente terminal e ale
circuitului de introducere a aerului prin
care aerul patrunde in incaperi . Guri le
de evacuare sunt elemente prin care
aerul din incaperi intra in circuitul de
evacuare sau prin care este eliminat in
exterior. Daca circula\ia aerului, in sis-
temul de introducere/evacuare, se face
mecanic, pentru gurile de aer se folo-
sesc si termenii de guri de refulare, res-
pectiv, aspira\ie. Di spozitivele plasate
b
0
N
N
Fig. 7.6. 9. Separatoare de picaturi:
a - separator de picaturi la intrare,
= 7, 1;
b - separator de picaturi la ie$ire
pentru pulverizare politropica,
= 10,4;
c - separator de picaturi la ie$ire
pentru pulverizare adiabatica,
= 12,5.
158 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare

L lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instalatiilor
intre incaperi aflate la presiuni diferite,
pentru a realiza circula\ia controlata a
aerului , se numesc guri de transfer.
Tipul, forma, dimensiunil e $i pozi\ia in
incapere a gurilor de aer sunt determi-
nante pentru procesul de ventilare. Se
asigura astfel o circula\i e dirijata care
permite aerului tratat sa ajunga in zona
ce trebuie ventilata. Exista doua moduri
de a reali za ventilarea incaperilor prin:
- inlocuirea aerului viciat cu aer tra-
tat , introdus pe toata suprafa\a unui
perete al incaperii, cu evacuare pe pe-
retele opus (circula\i e tip piston);
- amestec dintre aerul introdus $i
aerul vici at din incapere, in care caz
aerul este introdus $i evacuat concen-
trat , folosi nd gurile de aer.
in afara de cele doua, se poate con-
sidera modul de ventilare prin depla-
sare,, ce realizeaza o curgere ori zonta-
la de tip pi ston numai i n zona inferioara
a incaperilor.
Eficien\a procesului de ventilare $i
efi cien\a evacuarii poluan\ilor ( 9.5.5)
depind, in mod hotarator, de felul in
care s-au ales $i pozi\ionat gurile de
aer, de unde rezulta atat implica\ii de
ordin func\ional cat $i de ordin econo-
mic. Daca sunt alese necorespunzator,
guri le de ventil are de introducere pot
deveni surse de inconfort termic sau
de zgomot.
Fii nd plasate in incapere, guri le de
aer trebui e sa raspunda, in plus, unor
cerin\e de ordin estetic dorindu-se o
integrare armonioasa a lor in arhitectu-
ra incaperii . Este, de asemenea, nece-
sar sa prezinte rezisten\a mecanica a-
decvata pozi\iei de montare in in-
capere :;; i sa poata fi intre\inute pe-
riodic.
7.7.2. Tipuri constructive;
caracteristici geometrice
tehnico-funcfionale
Exista o mare diversi tate de guri de
aer concepute astfel incat sa raspunda
cerin\elor tehnicofunc\ionale, estetice,
economice $i de fi abi litate ale instala\i -
ilor de ventilare $i climati zare.
in tabelul 7.7.1 sun! cupri nse princi -
palele tipuri, clasificate, in principal, du-
pa caracterul spatial al mi$c3rii Dife-
ritele detalii constructive pot diferen\ia
fiecare tip in parte, prin modificarea tur-
bul entei ini\iale a jetului de aer format
( 9.5), a caracteristicilor esteti ce $i me-
canice, a modului de racordare la in-
stala\i e, a posibilitatilor de reglare etc.
Ceea ce diferen\iaza, de obicei, guri-
le de introducere de cele de evacuare
este prevederea, in cazul celor de in-
troducere, a unor elemente de dirijare
a jetului , de reglare a debitului, eventu-
al, de preluare a aerului din canal $i de
uniformi zare a curgerii in sec\iunea de
intrare. Unele firme constructoare au
adoptat o fabri ca\i e modul ara pentru
fi ecare element care indepline!;) te o
anumita functiune (ex.: de reglare, de
preluare etc.) ceea ce permite o alege-
re adaptata situa\iei concrete.
Din punct de vedere al functi ei in sis-
tem, unele tipuri de guri sunt folosite in
mod tradi \ional pentru introducere,
pentru caracteri sti ci le pe care le impri -
ma jetului de aer. Un exemplu ii con-
stitui e anemostatele care asigura o
atenuare foarte rapida a vitezei aerului
in incapere datorita unui unghi mare de
impra$ti ere a jetului sau li pirii lui de
plafon. Nu exista insa interdic\ii pentru
ca aceste guri sa fi e utilizate $i la eva-
cuare. lnvers insa, gurile de evacuare
avand o construc\i e mai simpla, pot sa
nu fie indicate pentru introducere.
Produsele comerci alizate de diferite
firme speciali zate in echipamente de in-
calzire $i ventil are sunt foarte variate.
L
E F
TKA $0 ltJA ltJ B ltJ C
80 79 192 230 260
100 99 192 230 260
125 124 288 326 356
160 159 384 422 452
200 199 480 518 548
250 249 572 604 640
Pentru utilizarea acestor produse, i n
prospecte, sunt date, pe langa descrie-
rea tipurilor in fabrica\i e, nomograme
de alegere $i o serie de precizari referi-
toare la condi\ii le de utilizare ale aces-
tora (eventual , posibili ta\i de extrapo-
lare sau corec\i i ale marimilor determi -
nate grafi c). De asemenea, se pot folosi
relatiile de calcul ale mi$carii in jeturi le
de aer (pentru gurile de introducere) $i
ale mi$carii poten\i ale la aspira\i e
(pentru guril e de evacuare) - ( 9.5).
Firmele de prestigiu pun la dispozi\ie
catalogul de produse inclus pe suport
informatic (dischete, CD) cu un pro-
gram de calcul pentru alegerea com-
ponentelor .
Guri de aer tipizate
Tn \ara se fabrica o seri e de guri de
aer pentru introducere $i evacuare
(IAICA Al exandria) ale caror dimensiuni
sunt tipizate. Caracteri sti ci le lor au fost
I a
E F L G H
3 14 80 394 205 140
3 14 95 409 225 150
453 95 548 250 162
549 128 677 285 180
645 128 773 325 200
74 1 185 926 375 225
150
TKA 80 100 125 160 200 250 TKA 80 100 125 160 200 250
cu
e:..
c
E
Cl)
a..
.,.,
'
\
J
\
'
\
I
I
I
100
I
\
1 I
1. 5
Ill I I 1 IC cu
a..
100
80
70
0
1!ill
1500
1500
-::::;.
:so
'
I Cll
-
E
\
I I
'-.;:.
Cl)
1 l I
'< - a..
<l
60
50
40
0 1000 1000 1000
\ in
...;
-
- -
-

30
I b<;
I I/ I I

'
J
1
I
\
I

I I
- - --
II I
20
10
10 20 30 40 50 100 200 300 500
qv[l/S]
40 50 100 200 300 500 1000 1800
qvfm
3
/ h]
b
Fig. 7.7.1. Guri de refulare tip TKA - HAL TON:
a - caracteristici dimensionale;
1500 1500
1000 1000
. LpA
500 500 45
b - diagrame de alegere pentru refularea pe patru directii.
Ex. qv = 48 1/s; pt. tipul TKA 125 rezulta x 0,2 de 1, 7 m;
!:i p s = 30 Pa (minimum) $i 500 Pa (maximum) $i
L pA = 28 dB(A) minimum, respectiv 47 dB(A) - maximum.
Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare
0 0 125 .. . 200
0
cry
N
0
0
0
cry
cry
E
'I
i
.
i
100 B
l{)
N
<1>0250
0
co
N
0
0
~
0
-e-
n
LI
D
c
-
OJ
EJ
cu
~
(/)
Q_
<I
0
- - - - 1-
ll-LLI
250 B
435
a
r
.__
D
L
I L+20
L+56
b
LpA [dB{A)]
Lip
5
[Pa]
L'>Ps [Pa]
-
0
co
"'
0
l{)
N
0
L
L+14
Nr. de
B H
Nr. de
B H
!ante fante
1 50 74 6 240 264
2 88 112 7 278 J02
3 126 150 8 316 340
4 164 188 9 354 378
5 202 226 10 392 416
L
Nr. de !ante
c E
1___4 5 __ _ 10
300 1x125 - 195 -
600 1x125 1x200 1951228 -
900 1x160 2x200 228 460"
1200 1x200 2x200 228 615
1500 1x200 2x250 228/285 765
1800 1x200 2x250 228/285 920
Fig. 7.7.2. Fante de refulare tip TPL:
a - dimensiuni caracteristice;
b - detaliu de grila;
c - diagrame de alegere.
Exemplu: qv = 50 l/s, se alege tipul
TPL 900 $i rezulta xo.2 de 7 ,5 m;
/>.ps = 14 Pa (minimum) $i
180 Pa (maximum) $i
LpA = 25 dB(A) (minimum, respectiv 38
dB(A) maximum).
30 3540 45
500 1000
5 - 10 fante
2 - 4 !ante
1 fanta
LiPs [Pa] 50 100 200: 500 1000
150
100
50
30
20
10
5
3
2
5
20
Nr_ de !ante i 2 3 4 56 810
/
I I
"
v
I " A=
I 11 / I / I
.
~
"
--
~ x r /
i' ~ ~ /
+'>_,.I
>-:.-
_I i
I
I I I
I
50 100
qv[lls ]
200 300 500
30 50 100 200 300 500 1000 1800
L-4 !ante
1x160
5 ... 10 !ante
2x200
ridicate experimental (Laboratorul Fa-
cultatii de lnstalatii - UTCB) dupa o
metodologie internationala. Performan-
tele stabi lite sunt comparabile cu cele
ale produselor prezentate de firme de
prestigiu_
Caracteristicile aeraulice care permit
calculul guri lor de aer sunt urmatoarele:
sectiunea efecti va So = rS1,
unde: - coeficient de contractie, r - co-
eficient de sectiune libera, Si - sectiune
totala (calculata cu dimensiuni de ga-
barit);
- constanta caracteristica a gurii de
refulare K;
- viteza efectiva vo = USo, unde L - de-
bitul de aer refulat sau evacuat printr-
o gura de aer _
in tabelul 7.7.2 (anexa 7.2) sunt date
tipodimensiuni le $i caracteristicile func-
tionale ale gurilor tipizate de IPCT. Mo-
dul lor de calcul pentru alegere sau
verificare este dat la .9-5.
Guri de aer pentru sisteme de pre-
siune inalta (HAL TON)
Gurile de introducere folosite in sis-
temele de climatizare de presiune inal-
ta au o constructie speciala_ Ele trebu-
ie sa asigure, in plus fata de functiil e o-
bi$nUite, destinderea aerului $i, in aces-
te conditii, limitarea nivelului de zgomot,
ceea ce necesita o executie deosebita.
in figurile 7_7_ 1 $i 7_7_2 sunt prezen-
tate doua tipuri de guri (produse de fir-
ma HAL TON) pentru sisteme de pre-
siune inalta_ Difuzorul de plafon poate
fi utilizat pentru refulare pe 1, 2, 3 sau
4 directii_ Din diagrame se citesc, pen-
tru un debit de aer qv $i un tip cons-
tructiv, pierderea de sarcina !>.ps, bata-
ia jetului xo. 2 (distanta de gura de refu-
lare la care viteza aerului devine egala
cu o valoare data - in acest caz
0,2 mis - $i nivelul de zgomot LpA)- in
func\i e de deschiderea clapetei de re-
glare pierderea de sarcina $i nivelul de
zgomot variaza intre o limita minima $i
una maxima.
Fantele prezentate in figura 7-7.2
sunt formate dintr-un corp cu rol de
distribu\ie $i atenuare a zgomotului $i o
grila deta$abila_ Lamelele interioare ale
grilei au o pozitie reglabila care modifi-
ca directia de curgere a jetului (fig.
7_7_3)_ Numarul de deschideri ale unei
grile tip fanta depinde de dimensiunile
constructive_ Marimile indicate in dia-
gramele de alegere sunt cele indicate
la gurile tip TKA
Plafoniere TROX (sau similare)
Pentru a exempl ifica diversitatea vari-
antelor constructive, r ilecand de la ace-
la$i produs de bazci, se prezinta o gura
de introducere la plafon fabricata de
firma TROX. Suprafr ta de introducere in
incapere este aco!Jerita cu tabla per-
~
l. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instalatiilor
forata (fig. 7.7.4) Prin acti onarea unui
di spozitiv interi or (fig. 7.7.5) se poate
obtine o reful are pe 1, 2, 3 sau 4 directii
(produsul standard). Pentru reglare, uni -
formizare si preluare se pot folosi diferi -
te accesorii (fig. 7.7.6) de tip lamele ra-
diale (tipul C), grila cu cl apeta (tipul Z),
grila simpla (tipul D) sau lamele axiale
(tipul Ci).
Racordarea la tubulatura de venti lare
se face printr-un tronson fl exibil a$a
cum se arata in fi gura 7.7.7. sau prin
Fig. 7.7.3. Curgerea aerului
la fantele TPL:
Fig. 7.7.4. Plafoniera TROX
2 2a 3
A d d, a Tip dis- Z
[mm] [mm] [mm] [mm] pozitiv [mm]
300 151 148 83 C,,Z.D -
400 202 198 98 C"Z,D
500 253 248 113 C,Z,D 58
600 303 298 126 C,Z,D 71
625 303 298 133 C,Z,D 71
4
ig. 7.7.5. Plafoniera TROX - dimensiuni
1 - corp; 2 - gratar tabla perforata;
3 - dispozitiv de directi onare;
4 - prindere; 5 - traversa. Tipuril e de
di spozitive sun! cele din fig. 7. 7 .6.
cutie de racordare. Accesoriile sunt
alese in func\i e de tipul tubulaturii : cu
sec\iune dreptunghiulara (fi g. 7.7. 7a)
sau circulara (canal spiralat - fi g 7.7.7b).
Guri de retulare in zona de lucru
Pentru reful area aerului in zona de
lucru se pot reali za guri prevazute in
pardoseala, in contratrepte, lateral pe
pereti . pe stalpi etc. in general, preve-
derea unor astfel de guri impune con-
ditii deosebite de curatenie pentru ca
praful sa nu fi e antrenat de curentul de
aer, in zona de lucru. De asemenea, se
poate utiliza reful area prin pupitre sau
prin scaune (fig. 7. 7.8).
Daca nu se cer conditii deosebite de
esteti ca, mai ales in incaperil e de pro-
duc\i e, se pot utili za guri cilindrice sim-
ple, cu peretele lateral din tabla perfo-
rata. Pentru birouri , magazine exista
vari ante cu o fini sare deosebita.
lndiferent de vari anta constructiva,
sec\iunea libera a acestor guri de refu-
lare trebuie stabilita astfel incat, la dis-
tantele minime la care se pot afla oa-
menii , vitezele sa fi e in limitele admise
de confort.
Dispozitive de retulare prin scaune
Astfel de dispozitive se utilizeaza in
incaperi aglomerate, ventilate dupa
schema "jos-sus". Aerul se poate intro-
duce prin piciorul sau spatarul scaunu-
lui . Aerul trebuie introdus cu viteza mi-
ca astfel incat sa nu produca senza\i a
de curent. Din acest punct de vedere,
w "

Tip C1
vari anta cu conducta perforata (fi g.
7.7.8a) este mai dezavantajoasa, di n
cauza pericolului de apari\ ie a "efectu-
lui de gl ezna", care li miteaza viteza ad-
mi sa la O, 1 ... 0, 15 m/s. Datorita insa su-
prafe\ei efective de introducere relativ
mari , debitul de aer poate sa ajunga
pana la 60 m3/hscaun.
Guri de refulare semicilindrice (HAL-
TON, SCHAKO etc)
Acest tip de gura asigura o distribu-
\i e uniforma a aerului, pe intreaga su-
prafata lateral a perforata (fig. 7. 7 .9a).
Debitele de aer introduse pot ajunge
la 1500 ... 2000 l/s. Pentru verifi carea vi-
tezei aerului la o anumita distan\a x, de
suprafa\a de refulare, sunt date diagra-
me pentru fi ecare tip constructiv (fi g.
7.7.9b). Se recomanda insa ca diferen-
\a de temperatura intre aerul introdus si
aerul incaperii sa fie de ordinul a 0,5 .. . 6
C. Este preferabil sa se prevada mai
multe guri mici decat pu\ine $i cu
suprafe\e mari de introducere.
Pentru controlul zgomotului si pentru
stabilirea pierderilor de sarcina, se dau
nomogramele din fig. 7.7.9c. Calculul
nivelului de zgomot se face prin stabi -
lirea nivelului LpA din nomograma, la
care se adauga un factor de corectie
Kok, in functie de frecventa f a zgomo-
tului .
Racordarea la o tubul atura flexibila
se face foarte simplu, prin colier.
Tip Z
30
!IT
Fig. 7.7.6. Accesorii pentru plafonierele TROX.
Tip Z
a b
Fig. 7.7.7. Racordarea la canal
a plafonierelor:
a - grila cu clapeta;
b - grila cu lame/e radiate.

' / "' . - . . . ...,.,., s:s:
' -l': .
a b c
Fig. 7.7.8. Refularea aerului
prin scaune:
a - prin piciorul scaunului;
b - pe la partea superioara a
piciorului scaunului;
c - prin spatarul scaunului.
Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare climatizare
Guri de refulare plate sau semicilin-
drice.
Guri le plate prezentate de firma
FLAKTS (Suedia) difera de cele semici-
li ndrice prin crearea, in partea superi -
oara, a unei zone de recirculare (fig.
7.7. 10). in acest scop se mare$te pier-
derea de sarcina, in zona inferioara,
prin introducerea unei grile. in figura
7. 7. 11 sunt prezentate posibilitatile de
racordare ale gurilor semici lindrice care
prezinta un soclu in partea inferioara.
Plafoane perforate
Se prevad, mai ales, in incaperi joase
care necesita debite specifice mari de
aer pentru ventilare. Pentru a obtine o
mi $care controlata a aerului, tara a fra-
na efectul de ejectie, se recomanda ca
suprafetele campuri lor perforate Sp sa
alterneze cu cele ale campurilor neper-
forate Sn. Se accepta perforarea intre-
gii suprafete a plafonului daca aerul se
introduce cu o temperat ura aproximati v
egala cu cea a incaperii sau mai mare.
Panourile perforate se pot executa in :
varianta plafon gros (Oldo> 1) sau plafon I
subtire (8/do:<S; 1); /5 - grosimea panoului ; I
do - diametrul unei perforatii . Pentru in-
troducerea aerului , intre plafonul inca- 1
perii $i panourile perforate, se reali zea- '
za un spatiu de aer numit camera de !
presiune.
in figura 7.7. 12 se dau cateva detali i
de reali zare constructiva a plafoanelor
D I DI
. I
c
I I
I
I
I
l
_J
_J
J
H
!< ---
a

LVB A 8 c D H L
315 1495 400 24 3 14 385 1535
400 1495 500 33 399 490 1535
500 1985 630 39 499 610 2025
630 1985 800 45 629 765 2025
perforate. Pentru li mitarea transferului
de caldura, camera de presiune se izo-
leaza la partea superioara.
7.8. Canale de aer. Accesorii
Canalele de aer servesc la vehicula-
rea aerului catre incaperile ventilate
sau climatizate (aer refulat) $i dinspre
acestea spre central ele de ventilare
(aer evacuat). Reteaua de canale este
un element important al unui sistem de
ventilare, din punct de vedere atat al
costului cat $i functional. Canalele tre-
buie sa Se incadreze U$Or in arhitectu-
ra cladirii, tronsoanele din retea sa fie,
pe cat posibil, scurte $i drepte, dotate
Fig. 7.7.10. Guri plate pentru
montare pe canal din zidarie.
0,5
0,3
Ul
:to. 2
E
>
LVB 315
'-..;.
'
. "
"
'

200 Ifs
'
;,
r-..
I'-
"""
""
I I I
, 600
"
1/s"-
r-.. ['....
!"-""
',I'-
I'..
"
'
I I'-
'
"""
'\ ...
Ul
t
0, 1
0,5
LVB 400
0, 5
'
I I
f-f- "'< 700 Ifs
..._I I
I'...

sod 11;--.....,
1'l I I
0,3
t'- 300
f', I
.....
'
J 0,2
"
l"-1"-
x [m) 2 3 5
I '
I
I
'
.....
I
;"..
I I
'
"
! "
"
ig. 7.7.9. Gura semicilindrica HAL TON:
- forma constructiva; b - diagrame de
legere; c - factorul de corectie.
! I
I
i
......
\ ....
'
1'..,I I '
'
'.....
......
'"
I ...... i ['....
I
i
0,1
0,5 x [m] 2
b
3 4
cu accesorii de vizi tare, reglare $i
masurare a debitelor de aer.
Material ele utilizate trebuie sa aiba
urmatoarele calitati: sa aiba suprafata
I li sa, sa nu atraga praful , sa fie U$Gr de
: curatat , nehigroscopice, incombustibi -
1 le, rezistente la corosiune $i uscare.
7 .8.1. Materiale folosite
la realizarea canalelor
Canale din tabla din otel , neagra,
grundui ta sau zincata repr ezinta
materi alul eel mai utilizat. Sectiunea
canalelor de tabla poate ti rectangulara
, (patrata, dreptunghiulara) (tab. 7.8. 1)
circulara sau platovala (tab. 7.8.2).
imbinarea longitudinala a tablelor se
Fig. 7.7.11. Racordarea gurilor
semicilindrice:
1 - racord; 2 - tip DEH (A,B);
3 - socl u; 4 - tip DEH(A).
120
100
50
ro 30
Q:.
"' 20
n.
<J
10
5
LVB

,_ ,_
4,


-
,__
,
2
-
/
/ /
" "
" ....
I
I
,,
/
-

/
-
J
/
9.f.:
.--17 .....
,
/
/ ;/ I
,,
200 300 500 1000 2000
qv[ l/s]
1000 2000 3000 5000 7000
q., [m' / h)
c
I. lnstala!ii de ventil are ~ i cl imatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor
face prin fal\uri, mai rar pri n sudura (fig.
7.8. 1); ridigizarea se face prin nervurare,
cu corni er sau tabla profil ata (fi g. 7.8.2).
Canalele circulare de lungime mare
sunt format e prin spiralare (spi romat),
racordarea facandu-se prin mansoane
de cuplare, sudare sau fl an!;>e din o\el
cornier. imbinarea tronsoanelor de ca-
nal se face conform fi gurii 7 .8.3.
Re\elele de canale se monteaza in
,, plasa" (unele langa allele) sustinute
prin coli ere, platbanda sau corni er.
Grosimea tablei, in func\i e de marimea
sec\iunii canalului , este data de tabelul
7.8.3, pentru sec\iuni rectangul are !;>i, in
tabelul 7.8. 4, pentru sec\iuni circulare.
in func\i e de mediul fluid transportat,
tabla neagra poate fi tratata sau i nlo-
cuita cu tabla zincata sau din inox.
Distan\a I dintre doua puncte de
sus\inere a canalelor de aer este data
in tabelul 7 .8.5.
Canalele din tabla din alumi niu au
modul de formare, imbinare, sus\inere
$i dimensiuni identice cu cele din tabla
din o\el. Sunt U!;>oare, neatacabile de
multe fluide, nu produc scanteieri . Se
b
Fig. 7.8.1. Falturi folosi te pentru
realizarea canalelor din t abl a:
a - imbinari de coif; b - imbinari
in camp.
Tabelul 7.8.1. Dimensiuni nominate ale
canalelor rectangul are - ST AS 9960
Latura b sau h
r
b
~
100
'
150 (1 60)
~ ~
200
250 Observa/ii:
300 - Dimensi uni le din
400 paranteza sunt
500 tolerate;
600 (650) - Se recomanda
800 ca raportul laturil or
1000 sa nu depa!;>easca
1200 (1 250) 1 :3; in situa\ii
1400 justifi cat e prin
1600 proiectare, raportul
1800 laturil or poate fi
2000 1:4.
utili zeaza, frecvent, in industri a chimi -
ca, industria alimentara etc.
Canalele din zi darie (rostuita sau ten-
cuita) utilizate, de obi cei, pentru tron-
soane scurte in instala\ii de venti lare !;> i
climatizare (canale de pri za, evacuari,
di stribu\ie etc.).
Canalele din materiale ceramice sunt
::t Sp Sn
-- _l - - 1 __ !_ - - - - - - - -
a
I
!---- -----------
- _,_
: ~
folosite i n cazul transportului medii lor
cu agresivi tate chimica deosebita. Sunt
scumpe !;> i pun unele probleme de
reglare !;>i etan!;>ei tate.
Canalele din materiale plastice se
confec\i oneaza din policlorura de vinil ,
poliuretan !;>i poli etil ena. Pot fi de forma
circulara sau rectangul ara. imbinarea
Vo
S0 =suma tuturor perfora\iil or
Fig. 7.7.12. Detalii de realizare
a pl afoanelor perforate.
Tabelul 7.8.2. Dimensiuni le nominate ale canalelor pl atovale [mm]
Diametrul
H
canalului
circular
800 1000 125011600
din care
63 80 100 125 160 200 250 315 400 500 630
se ob!ine
sectiunea
B
platovala
100 121 11 2
125 160 151 140
B
160 206 195 180
,.....CO ::.
200 257 243 223
-(-----hn-)J_
250 321 301 279
31 5 403 38 1 352
400 514 486 448
500 643 605 557
630
I
805 761 704
800
I
1028 971 897
1000 1285 1211 1114
1250
I
1603 1507 1393
1600
I
I
2056 1942 17951
2000 ,2570 ,242812228
Capitolul 7: Elemente componente ale I. de ventilare climatizare
se poate face prin sudura, fl an$e sau
mufe. Materi alele plastice au o mare
rezistenta la actiunea chimica a multor
gaze. vapori sau fluide. Se folosesc ca-
nale din materi ale plastice in industria
chimica. farmaceutica, in evacuarea 1
aerului viciat din industria prelucratoare
a metalelor, la laboratoare etc.
Principalul inconvenient i1 reprezinta
limitarea (fig. 7.8.4) temperaturii de lu-
cru a mediilor transportate la 60-70 C.
De asemenea. sunt relativ scumpe $i
foarte fragile la frig.
Canale flexibile
Utili zate de mai mull limp in instala-
\iile de evacuare, ele sunt, in prezent,
din ce in ce mai mult folosite in insta-

a
II
c
la\iil e de ventilare $i climatizare. Dia-
metrele lor ating 400 mm $i sunt utili-
zate pentru racordarea la reteaua de
canale a diferitelor aparate $i pentru
derivatii. Exista numeroase modele ca-
re difera prin materiale, flexibilitate, izo-
la\ie termica etc.
Se disting:
- tuburi metalice, realizate din pangli-
ca din aluminiu, din hartie speciala, din
material plastic, rulate in spirala, anu-
mite modele sunt multistrat (hartie -
material plastic - hartie);
- tuburi spirale din cauciuc cu inser-
\ie de fir metalic; sunt lise la interior,
dar grele;
- tuburi din material plastic, identice
b
Fig. 7.8.2. Rigidizarea
canalelor din tabla:
a - nervurare;
b - rigidizare cu cornier;
c - rigidizare cu tabla
profilata.
\ \ 3tr4,......----
l----r----41
5

c
d
g
e
T

Fig. 7.8.3. imbinarea tronsoanelor de canale din tabla materiale plastice;
A - detalii la pozitiile a ... j
a - imbinare prin flan$fl din cornier:
1 - peretele canalului; 2 - flan$a din otel corni er; 3 - $Urub cu piuli\a de
strangere; 4 - garnitura de etan$are din carton sau cauciuc;
5 - nit (sau sudura prin puncte la tabl a neagra cu grosime peste 1 mm);
b - imbinare prin flan$fl $i bercluirea canalului; c - imbinarea cu $ine in forma
de C: d - idem, cu sine UC; e - idem. cu sine UT; f - idem, cu $ine U duble
fixa te de canal prin nituire si $ine C; g - idem, cu flansa profilata si sina T;
h - idem, cu flansa tensionata; i - idem. cu flansa profilata $i sina C;
j - imbinarea canalelor din materiale plastice.
cu tuburil e metali ce;
- tuburi din fibre din sticla. cu trame
$i fir metalic in spirala, cu folie din ma-
terial plastic $i acoperite cu fibra din
' sticla. Sunt foarte U$oare.
Toate aceste tuburi sunt livrabile in
lungimi, de regula, de 10 m sau in role,
astfel incat utilizarea lor pe $antier sa
fie U$Oara. Racordarea intre ele sau cu
aparatele se efectueaza cu ajutorul co-
lierelor.
Canalele rezistente la foe sunt reali-
zate din materiale ignifuge (fig. 7 .8.5)
utilizate in medii cu pericol de
incendiu sau in retele care traverseaza
aceste medii .
7.8.2. Elemente componente
mod de alcatuire
a canalelor de aer
Re\eaua de canale de aer poate fi de
presiune joasa (viteza 6 ... 12 mis $i pre-
siunea pana la 1000 Pa) $i de presiune
500
ro-
a.. 200


l" 100
F=::::
l3
r-.::..
,,,....
v;
r- -...:
::-......
0
50
.....
!'...
:


-:::- ;::

....... "'"--- ...._
-J
Q)
20

"\
'
-
-
"O
'- '-.,,_

"\
5
.......

10
E
I'"'
\
\
::::i
5
"'
\
I 4
\
2
\l
I\
\
1
-60 -20 0 204060 100 140 180
Temperatura in [C]
Fig. 7.8.4. Limita de stabilitate
a materialelor plastice in functie
de temperatura (dupa E. Mickel):
1 - poli etilena cu densitate mare;
2 - polietilena cu densitate mica;
3 - poli stirol rezistent la lovituri ;
4 - polistirol;
5 - stirol - acrilnitrat (amestec
polimeri zat);
6 - poliamida;
7 - polipropilena.
4
\
\
2
Fig. 7.8.5. Canal de aer rezistent la
foe (dupa firma HASENFRATZ):
1 - fal\ intermediar; 2 - ca$erare cu
fol ie din aluminiu; 3 - placa din sili ciu
- calcar RG 750; 4 - placa din siliciu
calcar RG 250; 5 - imbinare din fal\
intermediar.
T
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
Capitolul 7: Elemente componente ale instalatiilor
( ~ a Ill i!IH
a
~
b
c d
canal
e
0 0 v v
tiO
(
iO
(
~ I
I
iO
i
(
iO
,o
v u u
Fig. 7.8.6. Accesoriile canalelor de aer:
a - clapeta tara maneta; b - clapeta cu maneta; c - jaluzele paralele;
d - ja/uzele opuse; e - capac de vizitare; f - $ibar; 9 - clapeta antifoc:
91 - canal circular; 92 - canal dreptun9hiular; 93 - montare ori<rontala;
94 - montare verticala.
Tabelul 7.8.3. Grosimi minime ale tablei pentru canale rectangulare [mm]
Dimensiunea mai mare Tabla faltuita Tabla sudata
fmml 1000 Pa* 2500 Pa 2500 Pa 6300 Pa
100 ... 250 0,6 0,7 1,5 1,5
260 ... 550 0,6 0,7 1,5 2, 0
560 .. . 1000 0,8 0,9 1,5 2,0
1000 ... 2000 1,0 1,1 2,0 3, 0
2100 .. .4000 1, 1 1, 2 3,0 4,0
4000 ... 8000 - - 4,0 5,0
I*) Suprapresiunea sau subpresi unea din canal.
Tabel 7.8.5 Distanta I dintre doua puncte de sustinere (dupa Normativul 1-5)
Perimetrul canalului P Masa canalului G in Di stanta max. de sustinere I
[m] fN/ml [kg/ m] [m]
p < 2 150 15 6
2 < P < 3 300 30 4
3 < p < 6 600 60 2
6 > p 600 60 1
1 inalta (viteze cuprinse intre 15 . .. 25 sau
chiar 30 m/s :;;i presiuni intre 1000 $i
3000 Pa). Va fi astfel conceputa incat
: sa-$i poata indeplini rolurile functionale
!?i anume asigurarea:
debitelor de aer necesare la fi ecare
ramificatie;
- posibi litatilor de reglare a instalatiei ;
- realizarii unei instalatii economice,
si lentioase.
Principalele elemente componente ale
retelei de canale cu sectiune rectan-
gulara sunt: tronsoane drepte avand
sectiunea (axb); difuzoare $i /sau confu-
zoare care realizeaza treceri de la o
sectiune (axb) la alta sectiune (a 1xb 1),
marirea (la difuzoare) sau miC$Orarea (la
confuzoare) sectiunii putandu-se face
simetric sau asimetric, intr-unul sau
doua planuri, in functie de posibilitatil e
de incadrare a canalelor in arhitectura
cladirii; curbe (coturi) cu pastrarea con-
stanta a sectiunii; curbe (coturi) cu ma-
rirea sau miq;orarea sectiunii ; ramificatii
normale (prin divizarea sectiunii totale a
canalului principal in secti uni propor-
tionale cu debitele vehiculate) sau in T.
Canalele cu sectiune circulara, avan-
tajoasa sub aspect economic, sunt fo-
losi te cu precadere la instalatiile de
ventilare industrial a, la sistemele de cli -
mati zare de presiune inalta, la sisteme-
le de transport pneumatic. Ca elemen-
te componente sunt: tronsoanele drep-
te, difuzoarele, confuzoarele $i coturi le.
Acestea sunt execuatate din segmen-
te, avand o raza de curbura $i un unghi
a = 90 . Ramificatiile se racordeaza la
tubul atura sub unghiuri f3 = 15, 30,
45 sau apropiate.
Tabelul 7.8.4. Dimensiuni de canale
circulare din tabla din otel zincata
(EURO VENT 213 ~ i ST AS 9660)
Diametrul interior [mm]
Grosimea
Reco- Comple-
tab lei
mandat men tar [mm]
63 71 0,5
80 90 0,5
100 112 0,5
125 140 0,5
160 - 0,5
- 180 0,6
200 224 0,6
250 280 0,6
315
I
355 0,6
400 450 0,8
500
!
560 0,8
-- ---
630
.
0,8
- 710 1,0
800 900 1,0
1000 11 20 1,0
-
1250 - 1, 2
1600 2000 1,2
Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstalatii de ventilare ~ climatizare
7.8.3. Accesoriile canalelor
de aer
Retelele de canale con\in o serie de
accesorii , (fig. 7.8.6), necesare la con-
trolul :;; i masurarea debitului :;;i presiunii
aerului, la cura\irea canalelor, precum
:;; i pentru schimbarea directiei curentu-
lui de aer. pentru inchiderea unor tron-
soane de canal in caz de incendiu,
pentru reglarea debitelor de aer pe di -
verse trasee.
Locul :;;i tipul acestor accesorii se
precizeaza prin proiect :;;i trebuie exe-
cutate conform acestui a pentru a pu-
tea realiza reglarea instal atiei, precum
:;; i pentru interven\ii ulteri oare.
Pentru evacuarea aerului in exterior
din incaperile ventilate sau climatizate
se folosesc dispozitivele prezentate in
figura 7.8.7.
Tabelul 7.8.6. DistanJa I dintre doua puncte de susJinere (dupa Normativul 1-5)
Perimetrul canalului P Masa canalului G in
[ml
P < 2
2 < Q <3
3 < p < 6
6 > p
-
a
I
I , I
[N/ ml
150
300
600
600
I
-
_ _J_ -f- l--_;_
i i i
b
....
I
I
I I I
: I j I
--- r -...,-- 1-
LlJ
c
[kq/ ml
15
30
60
60
;
Di stanta max. de sustinere
i
[ml
i 6
I 4
I
2
I
i
1
i
e
Fig. 7.8.7. Oi spozitive de evacuare a aerului i n exterior:
a, b - caciuli de ventilare; c - deflector; d - duza de supraincalzire a jetului
evacuat in exterior; e - jaluzele de suprapresiune.
Anexa 7.1
roM"'
.;:::: . E
C1l .......
Procesul
.... OJ c
c ~
SI
0
(].) -
u
tehnologic
"O
(.) .2
0 c :i
0 .,_
() ~
c.
1 2 3 4
Mlnerlt
Preparare >4 2 ... 25
Macinare, cernere >12 8 ... 25
Uscatoare cuptoare >4 2 ... 25
Tuneluri de racire 4 ... 7 >25
Despratuirea l ncaperilor >12 >8
Prelucr&I oroduse ch/mice
I
Preparare, transport ,
amestec, ambalare >4 >2
Macinare >7 >2
Cuptoare, uscatoare,
tuneluri de racire >12 >8
Cantarire, cernere <7 2 ... 25
Mori de cereale
Preparare, descarcar e, transport,
cantarire, depozitare <4 8 ... 25 x
Uscatoare <4 25
Operatii de obtine"3 a fainii 4 ... 7 2 ... 25
Mori de furaje, amestecatoare 4 ... 7 8 ... 25
Tuneluri de racire 4 .. .7 8 ... 25
Desprafuire buncare <4 2 ... 25
Turnatorii
Curatire, sablare >4 2 ... 25
Site vibratoare 4 .. .7 8 ... 25
Gratare de dezbatere carcasate 4 .. . 7 2 ... 8
Idem, cu hote laterale <4 2 ... 8
Pre!2arare nisi!2 7 ... 12 2 ... 25
Tobe de curat ire >12 >8
Cuptoare electrice <4 <2
Cubilouri 4 ... 7 N
Cuptoare de topire
metale neferoase <2
Tabelul 7.5.1. Recomandarl de alegere a separatoarelor de praf
(].)
"13 :J >C1l
c :J ffi c
C1l
~ 5
:J (].)
0 (.) .!:::! 0
c
.... - (/)
u
a> Qi
u -0
0
(].) ....
(].) - (].)
(.) ffi
u
- Q) u
.0 :J
:J c. C1l ....
:J c
.0 ~
lS E
0 :i - (.) Qj Cll
Observatii
.... c
~ :J -.;::::
:i :J
0
(.) (].) . a. E
:= ~
:i
.... a. :i :J
(j) >
:i
E E
~
(.) 0
~
0:
:E
u.. .0
(})-
(].) (].)
:i
u:::
:!2 -
Cll
5 6 7 8 9 10 11 12 13
--
xx xx x
-------
xx xx x prezinta perico/ de incendiu
x xx xx x
x x
-- - -- ---
xx xx la concentratii mari sunt necesare filtre de l nalta eficienta
x xx xx x xx pentru gazele fi erbint i se recomanda scruberele
----
x xx xx xx se oot folosi cicloane oentru treaota I-a de desoratuire
x xx xx x se pot folosi cicloane pentru treapta I-a de desprafuire
x x xx x
-- -----------
x xx
xx
--- ---
'
xx sunt incluse aspiratiile local e la valt uri , site,
dispoziti ve de transport
---
xx x sunt incluse dispozitivele de umplere, transport
si ambalare
x xx
x xx
xx x la sablare Iara curent de aer
se reali zeaza concentratii mari de praf
-- ---- ----
xx
---
xx x pot apare temperat uri si umiditati ridicate
xx x
--
xx x aoar si oarticule de bentonita ~ i carbune
- -------------
xx x se real izeaza concentratii foarte mari la pornire
-
xx mul tici c/onul conduce la emisiuni de praf de 1 .. . 1,5 kg/ t
fonta-scruberul Venturi se folose5te la capacitati mari.
Se obtin concentratii de 50-500 mg/ m
3
N;
cu filtre, concentrat ia este 50 mg/ m3N
----
xx x xx
----- ----
xx
>-<
::::i
!a.
Ql
Q.)
e.
0.
C'D
<
C'D
::::i
:::!'.
Q.)
..,
C'D
ti)
n
3
Q.)
....
;::::;
Q.)
..,
C'D
("')
Q.)
"Cl
;:::;:
0
c:
"
m
C'D
3
C'D
::::i
-
C'D
n
0
3
"Cl
0
:::I
C'D
:::I
-
ct>
Q.)
ct>
:::I
!a.
Q.)
Q.)
~ .
0
..,
Anexa 7.1
Procesul
tehnologic
Prelucrare cauciuc
Melanjoare
Malaxoare cauciuc
Manipulare talc ---
$1efuir e, poli zare
ro Fl
- E
cu .......
.b Ol

QJ -
(.) .2
c :J
o-
0
0..
2

\J
3
4 .. .7 I 2 ... 8
<4 I 2 ... 8
Tabelul 7.5.1. Recomandari de alegere a separatoarel or de praf - continuare -
c
.Q
(.)
0
4
c
0
:'Q
(.)
""' :;
2
5
QJ
B
\.... c
QJ QJ
.D
:J :J
0..
(.) 0
cn-
::i
ro
6
c
0
(3 \J

:; :::i
2
7
c
0
(3
0
0
a:
8
x
xx
Ci> ' \:
.D :::i
:::i -
... c
(.) QJ
Ul >
9
u

:::i
(.)
:::i

LL
10
xx
x
:::i >(\)
.b
c :::i
QJ QJ
0.. ......
ai ro
E o.. E
ai E
322
11
:::i
u ro
:::i c
.b
= :::i
LL .D
12
Observa\ii
13
concentratii mari la incarcare
prin prevederea unor CO$Uri de evacuare
se poate renun\a la separator _______ _
4 .. .7 , 2 . .. _g_s j u-t- I I I x I I x refolosirea talcului im une alegerea tipului de separatO! __ _
4 .. . 7 8 ... 25TXX r- prezinta per icol de incendiu
Materlale plastice _ _ _ _
Producere piese I 4 .. .71 I X XX X materialele foarte diferite, pot_ apare procese toxice
Debavurare $i $1efuire <4 2 ... 25 X X X se utilizeaza doua trepte de separare
Prelucrare lemn
Fieras.traie_______ -1 4 ... 7 I I xxT XX - -- XX trebuie separate a$chiile $i tala$ul.
redomina articulele cu d > 25 m I
.__$1efuire ---- _ 4 ... 7 2 .. . 8 - - X - XX XX sunt necesare, de obicei , doua separare
Rindeluire >12 XX XX XX sunt necesare, de obicei , doua trepte de separare
Ceramlca
Preparare, transport, cantarire,
amestecare, formare
Cura\ire-slefuire
<4 I 2 ... 8 x
>7 x
x xx
x
x
xx
prezinta dificultati de separare praful de la cuptoarele de
uscare, de la cernere si praful de material refractar
se produce praf foarte fin in concentrat ii mari
Centrale termlce
I l <4 I XX I I I I 1 I I I se recomanda un separator la fiecare focar .. ----------,
Focare cu al1mentatoare
JJU!omate de _ca!J?_une ___ _j __4 .. . 71 >2 I I XX J__ I I L I I I I se recomansja un separator la fiecare focar
Arderea carbunelui praf / >12 2 . .. 8 XX / / pentru protectia zonelor locuite se recomanda
filtre electrice in treapta a II-a
Arderea lemnului N I >25 I X
ingnrt$amlnte chimice
lnsacuire, cernere >7 I >2
Uscatoare, tuneluri de racire > 12 I >2
de react ie pentru NH3 <7 12 ... 25
Prelucrare n
_$1efuire <4 2 .. . 25 XX
xx
xx
x
x
xx pulberile sunt , de obicei, reutilizate,
se folosesc doua trepte de separare
datorita agresi vitatii prafului sunt necesare mater iale speciale
pentru separatoare
<'L_ .8 ... 25 xx _ cicloanele pot fi inser iate cu filtre i n treap.!_9___11-a de separare
\ f-'reluc[ari metalice <4 2 ... 8 XX cicloanele pot fi inseriate cu filtre in treapta a II-a de separare
Lustruire <4 XX
--- ----- -
Prelucrare fonta 4 .. .7 X X X praful are dispersie mare;
contine a$chi i si particule de grafit.
("")
Q)
"'O
;::;:
0
-c:
....i
!!!
11)
3
11)
=
....
11)
C"l
0
3
"'C
0
= 11)
= ....
11)
Q)
11)
=
(I)
....
Q)
Q)

0
...
= (I)
-
Q)
Q)
":!",
c..
11)
<
11)
=
::t.
Q)
...
11)
(I)
C"l
3
Q)
-
N.
Q)
...
11)
4
Anexa 7.1
Tabelul 7.5.1. Recomandari de alegere a separatoarelor de praf - cont inuare -
Procesul
tehnologic
Slderurgie, metalurgie
ro Fl
:.::- E
Oi

QJ :i
U -
C 2
o ro
(_) 0.
2

u
3
c
0
u
0
4
c
0
u
c:;
:e
:i

. 5
QJ
:i ffi
U N

.D .2:
:i :i
b a.
Cf) .8
6
:i
ro
c
0
-uu
c:; ai
:.:: E
:; :i

7
c
0
u
0
0
a:
8
.__
Cl) ' C:
_!) :i
:i _...,
.__ c
u QJ
Cf) >
9
c:;
ro
Vl
:i
u
:i
:E
u::
10
:J CO
_p .__
c :i
QJ (ii QJ
a. .__ .__
ai ro
E a. E
ai E
32 2
11
:i
u ro
c
:i :i
.b N
= :i
LL .D
12
Observa} ii
13
Melanjor de fonta 17 .. . 12 1 >8 I j XX I j j I I I I I trebuie separate part iculele de gr a fit
Convert1zor > 7 <2 x x x
Repararea lingouril or
cu flacara oxiacetilenica
Preparare
Sortare cocs
de la benzi
._lte re_f uz si preparare
Cuptoare lnalte
Laminare la cald
Ciment
>7 , 2 ... 25
>7 >2
7 ... 12 2 ... 25
>12 2 ... 25
>12
<4 2 ... 8
x
xx
xx
x
x
x
xx
xx
xx
predomina particule foarte mici , sub 1 m
xx fil trele se recomanda pentru praful de calcar
Qazele evacuate au umidi tate mare __
apar probleme de corosiune
apar probleme de corosiune _rn _ __ __ _
se utilizeaza si camere de depunere In
Cu toare rotative -- >12 <8 I I I I I I X I I ----- --- ------------ -- -
fv_'.lori_______ >7 <25 X I I I I I XX I I I Se pot utili za doua trepte de
Racirea cl incherului <7 >2 XX XX
1ncarcare I <7 I >2 I XX I XX
Zahar
Cantarire, ambalare <4 12 ... 25 x xx xx la recircularea aerului In l ncaperile cli matizate
r-c::- se folosesc filtre de 1nalta eficienta __ _
Granulator I 4 ... 7 12 ... 25 1 I I X I X I XX I I I I I 1a recircularea aerului in i ncaperile climatizate
se folosesc fi ltre de 1nalta eficienta
Diverse
t.car_d_e_ b_u_m_b_a_c_ / <4 / 8 .. . 25 /XX I I I I I I X I I I filtrele se folosesc 1n treapta a II-a
Finisare acumulatoare
cu placi din plumb
Fabrici de hartie
._l\_erosoli acizi
Slefuire piei
<4 12 . .. 25
4 ... 12 8 ... 25 1 x
<7 2 ... 8
4 . .. 7 <25 I X
X - utilizare frecventa; XX - utilizare obisnuita.
x
xx
xx xx
x
x
x
xx
x x la taierea hartiei apar probleme de golire a bun._9arel'2r de
apar probleme de anticorosiva ____ _
......
=
(/)
-
Ill
Ill
"=:!',
Cl.
ro
<
ro
=
-
Ill
....
ro
(/)
(")
3
Ql
-
N
Ql
....
ro
n
Ill
"C
;::;:
0
c:
-...I
m
ro
3
ro
=
-
ro
(")
0
3
"C
0
=
ro
=
-
ro
Ill
ro
=
!!!.
Ill
Q)
-=-.
0
....
Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I lnstalatii de ventilare si climatizare
. . .
Anexa 7.2
Tabelul 7.2.2. Caract erist icile guri lor de aer tipizate de IPCT
Tipul gurii de aer
St{m1
Debite reco-
K, , r, l) 2) Schi\a
Tipo-dimensiuni
mandate [m3th]

200
O,Q35 150 ... 750
plane
300
0,065 200 ... 1750 K = 1,5 1,5
400
0, 11 300 ... 3000
Anemostate circulare
200
0,025 100 ... 1000
0
300
0,065 200 ... 2250
r Fi
350
0,090 500 . .. 1500
spa\iale

K= 1 1,5
400
0, 115 600 ... 1750
450
0, 150 800 ... 2500
)
500
0, 180 1000 ... 3000
l . J<

Anemostate banda 'i

200-2000 - 1500 ... 3500 - -
pas de 200
L
4

200
0,017 100 ... 300
cu refulare
250
0,026 150 ... 450
pe 2
300
0,Q38 200 ... 600 K = 2,9 1,5
direc\ii
350
0,052 300 ... 900
LI
+s
400
0,068 400 ... 1200
6
20'J
0,013 100 ... 250
Anemostate patrate
I k
c" "'"""'""/D"-
250
0,021 150 .. .400 Kl = 2,5
I.I
plane pe
*-
pe 3
300
0,03 1 200 ... 500 1, 15
2, 3 !;>i 4 direc\ii
:
direc\ii
1
+ 0,041 300 ... 600 Kii = 3,5
I ' T' I
350
./ // 1:. \\.
400
0,053 400 ... 800
I T
200
0,016 100 ... 300
c" "'""" [Ill]
250
0,026 150 .. .400
pe 4 - -- 300
0,037 200 ... 700 K = 2,5 1,05
direc\ii
350
0,05 300 ... 900
i
400
0,066 350 ... 1100
200 x 100
0,013 < 250
200 x 200
0,026 < 475
:: L
200 x 300
0,043 < 775
K = 3,25
300 x 300
0,064 < 1150
Grile de reful are
ooifocmiw" -h , J
300 x 400
0,089 < 1600
= 0,93 1,00
300 x 500
0, 133 < 2400
400 x 400
0, 118 < 2150
:;; i dirijare 0, 148 < 2675
r = 0,85
400 x 500
400 x 600
0, 177 < 3200
400 x 800
0,236 < 4250
200 x 100
0,007
200 x 200
0,0156
200 x 300
0,0234
t! II I I I I I
0,042
300 x 300
Gril e de aspira\ie
300 x 400
0,056
0,58
0,089
300 x 500
400 x 400
0,075
400 x 500
0,096
400 x 600
0, 12
400 x 800
0,0163
1
) Pentru K, , r vezi 7.7.2
2
l Coefici entul de rezistenta locala
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor
Anexa 7.2 Tabel 7.2.2. Caracteristicile gurilor de aer tipizate de IPCT - continuare -
Tipul gurii de aer Schi1a Tipo-dimensiuni
So(m4
. Debite reco-
K, , r

mandate [m
3
/h]
200 x 200 0,01
Ii; H
<+>r
Panouri perforate
300 x 300 0,023
pentru aspiratie
L.
bxh
t'"""
2, 1
t

400 x 400 0,04 1
-----
-.........._ .
500 x 500 0,067
W di'PO,i-

(h) > 500 K = 2,7
tiv de refu- 50, 75, 100, 125 = 0,975 3,0
I f L- 100
<4500 are IX L
r = 0,65
Fanta de refulare
rn di'Poh-
> 500 K = 2,3
tiv de refu- L-100 50, 75, 100, 125 = 0,975 3,2
lare mobil L < 4500
r = 0,65
a - preluarea $i uniformi -
r:=.i a
200 x 100
zarea jetului
t t t t t
280 x 160


320 x 200
b

b - preluarea, uniformi- 400 x 240 u
K = 5,0
(I)
zarea $i dirijarea jetului
a.
t t t t t
480 x 280
8
Guri de refulare
480 x 320 > 200
a.
= 0,93
j:.
pe canal
i
560 x 320 < 3500 (I)
c
A
c - preluarea $i 560 x 400
ll]]
r = 0,85
;;
reglarea jetului
ttttt
(I)
(L

d
600 x 400
d - preluarea, dirijarea
$i reglarea jetului
JUU
. -
;
II
- 50% j - Y 300 x 80 200 x 120
pe 2 direc-
0
300 x 120 200 x 200 K = 5,0 0

\ii debite 300 x 160 200 x 240 300 .. . 1500 = 0,93
II
-50%
50% 300 x 200 200 x 320 r = 0,85
l x

u
(I)
Guri de reful are pe
a.
2 $i 3 direc\ii
-JUU
8

LI..
j:.
- -

A
K = 5,3
ll]]
;;
pe 3 direc\ii
o y
- 33% -33%
-
300 x 60 260 x 80
<11
y
()._ <O
300 x 80 260 x 100 0
N
300 ... 1500
debite 0 = 0,93

300 x 120 260 x 140
egale
a
300 x 160 260 x 200

-34% r = 0,85
T
1 x
. -
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '
Capitolul
Aparate de ventilare si climatizare
'
f

...

8


:r:rv,.:

""' it
r'!

: ..
: ; , .i

,.
.: "'.-n. _,,.,,
. . ' . ; 'J.
.,
.. -:.

Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare climatizare
Anexa 7.2 Tabelul 7.2.2. Caracteristicile gurilor de aer tipizate de IPCT - continuare -
Tipul gurii de aer Schi\a Tipo-dimensiuni
Sdm2J
Debite reco-
K, , r

mandate [m
3
/h]
300
= =
y
y 300 x 120 200 x 80
K = 5,3
11 ....-
-25% -25'X
pe 3 direc\ii
0
0
300 x 200 200 x 120 300 ... 1500 = 0,93 '<l"
debite de
2x25%+50%
II
-50%
r = 0,85
300 x 280 200 x 160
! x
300
= =
Q)
0
Q)
K = 5,3
0.

300 x 60 320 x 80
fl a
Y..
a

- 40% - 40o/c
300 x 60 320 x 120 300 ... 1500 = 0,93 Ci '<l"
Guri de refulare pe 300 x 80 320 x 160 r = 0,85
J:.
2 3 direc\ii
a
-20%

CXl
Fl
ix

>
pe 3 direc\ii debite 2x40%+20%
Q)
0..
400

= =
K = 5,3
0
L 400 x 80 320 x 120
N
33% - 33o/c
0 (')
400 x 120 320 x 120
0
If)
300 ... 3000 = 0,93
c 400 x 120 320 x 160
/x
<;?.
- 34%
400 x 160 320 x 200
ix
r = 0,85
pe 3 direc\ii debite egale (dimensiune mare)
4
Gura de -
:\::\
K=6
refulare
160
*
< 50
100 .. . 3000
= 1,0
2,3
trapezoidala < 100
regl abila g
I
T r = 1,0
I I

174 Capitolul 8: Aparate de ventilare ~ i climatizare I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Aparatele de ventilare si climatizare
sunt elemente ale instalatiilor de venti-
lare si climatizare care asigura micro-
climatul necesar al incaperilor. Ele con-
tin o combinatie de elemente construe-
. .
tive care asigura tratarea termodina-
mica a aerului (/ - incalzire; R - racire;
Um - umidificare; Us - uscare) precum
si functiuni netermodinamice (F - ,
I
filtrare; V -vehiculare). i
pentru incaperi mai pretentioase (fig.
8.1.1b) sau cu aer amestecat, priza de
aer proaspat putand ti amplasata in
peretele exterior (fig. 8.1.1c) sau peste
acoperis (fig. 8.1.1d).
Aeroterme cu recuperator
de caldura
Pentru recuperarea caldurii din aerul
evacuat se intercaleaza cate un
schimbator de caldura cu placi de tip
aer-aer (pentru a se evita pericolul de
inghet). Aerotermele se executa in
varianta de perete (fig. 8. 1.2) sau de
plafon (fig. 8. 1.3). La aerotermul de
plafon, ventilatorului (axial sau radial) i
se ataseaza o piesa de refulare tron-
conica fixa, cu dirijare spre pardoseala
sau o piesa speciala, rotitoare pentru
i a acoperi o suprafata mai mare din
: incaperea deservita. Aerotermele au
clapete de reglare astfel ca pot func-
! tiona numai cu aer interior (recirculare
I totala), numai cu aer exterior sau cu
I aer amestecat.
lncalzirea aerului se face cu un me- I
diu incalzitor: apa calda, apa fierbinte, 1
1
abur, energie electrica. Pentru racire se
1
~ ~ ~
utilizeaza un agent frigorifi c (apa rece I
sau racita. freon). La acestea se adau-
ga generatoarele de aer cald in care
aerul este incalzit prin arderea unui
combustibil (lichid, gaz sau solid).
Clasificarea aparatelor poate ti facu-
ta dupa mai multe criterii . Dupa functi-
unea aparatelor acestea sunt:
- de ventilare si incalzire;
- generatoare de aer cald;
- de ventilare;
- de ventilare de evacuare;
- de racire si climatizare;
- pentru umidificarea aerului;
- pentru uscarea aerului.
Carcasele aparatelor trebuie sa asi-
gure o anumita etanseitate, respectiv,
debitul de aer fals trebuie sa se inca-
-
dreze in anumite limite. In tabelele 8. 1
si 8.2 sunt indicate pierderile admisibile
de aer pentru centralele de aer, dupa
Eurovent, respecti v, debitul admis de
aer fals pentru aparate dupa VDI .
8.1. AP.arate de ventilare
?i lncalzire. Aeroterme
Aeroterme de perete
Se construiesc dupa modelul aratat
in figura 8.1 . 1. lntr-o carcasa metalica
se gasesc: un ventilator axial (mai rar
radial) si o baterie de incalzire prin care
circula un agent t ermi c (apa calda, apa
fi erbinte, abur). Aerotermul este preva-
zut cu jaluzele reglabil e pentru dirijarea
jetului de aer cald. Sunt construit e sa
functioneze numai cu aer recirculat (fig.
8. 1.1a) fara filtru sau cu filtru de praf
5 1 2 3
+
1
a
7 8 10
I
y I
;
/ I
/ I i;
/ I
;
/ I
9
13
/I i;
I
c
4 6
\
_J
l
'
O=
'
'
' I I
b
-
I
+
;
\
'
I
i; ;
Fig. 8.1.1. Aeroterm de perete:
+
1 1
,
I
'
'
'
'
'
I
d
+
'
\
1 - carcasa; 2 - ventilator; 3 - baterie de incalzire; 4 - jaluzele reglabile;
I
I
5 - grila de aspirare; 6 - filtru de praf; 7 - jaluzele fixe contra ploii; 8 - plasa
de sarma; 9 - jaluzele opuse (reglabile manual sau automat); 10 - camera de
amestec; 11 - canal de aspiratie de pe acoperis; 12 - caciula de ventilare;
13 - aer exterior; 14 - aer interior.
Tabelul 8.1. Debit maxim de aer fals pentru centralele de ventilare
(dupa Eurovent)
Grupa Debitul de aer al instalatiei Debitul maxim de aer fal s

L - m
3
/s LAF
A 0, 25 ... 0,5 0,025 m
3
/ s
B 0, 50 ... 6,0 0,05 L
c 6,0 ... 10,0 0,30 m
3
/s
D > 10,0 0,03 L
Tabelul 8.2. Debitul de aer tals admis pentru aparate (dupa VDI 3803)
Clasa de
Cifra de Debitul de aer fal s admis raportat la suprafata carcasei
evaluare Aparate m
3
/s m
2
, la o oresiune totala a ventilatorului Pa de:
etanseitate
Ci
400 Pa 800 Pa 1600 Pa 3200 Pa

G I 1 ... 2 fara cerinte deosebite 3 15 10

3
'
5 6110
3
'
10 010
3
'
18010
3
'
G II 2 ... 3 cu cerinte normale 1 60 10
3
2 80 10
3
5 0-10-
3
8,0 10
3

'

G Ill 3 ... 4 cu cerinte mari 08010
3

1 40 10"
3

2 s-10-
3
'
4 s-10-
3
'
Criterii: Cifra Ci 1 2 3 ! 4
Debitul de aer m3/h <10000 10000 .. . 50000 >50000
nelimitat
Presiunea totala Pa <1000 1000 ... 2000 >2000
1
i
Trepte de tratare t ermodinamica I l+R
'
l+R+Um
I
l+R+Um+Us
I
Nr. anual de ore de functi onare h/an <1500 1500 ... 3000 3000 ... 60GO 6000 ... 8760
Cifra de evaluare pentru alegerea clasei de etanseitate
I - incalzire; R - racire; Un1 - umidificare; Us - uscare
Cerinte deosebit de ridi cate fara limitarea debitului si presiunii (ex. camere curate, spitale etc.)
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
Capitolul 8: Aparate de ventilare climatizare
8.2. Generatoare de aer cald
pentru locuinte
Reprezinta genul de aparate care
cunoa$te o larga utilizare pe continen-
tul american. Pentru incalzirea aerului
se utilizeaza un combustibi l lichid sau
gazos. Generatorul consta dintr-o car-
casa in care se gasesc un ventil ator
antrenat de un motor electric, un filtru
lavabil , schimbatorul de caldura $i alte
elemente de reglare $i buna functiona-
re a aparatului. incalzirea aerului se :
face pana la temperaturi de 55 ... 75 C. '.
Aparatul are, la partea superioara sau
lateral (in func\ie de tipul constructi v), o
flan$a de racordare la tubulatura de
di stribu\ie in intreaga locuin\a. Aparate-
<:>-
9
8
Fig. 8.1.3. Aeroterm de plafon
cu recuperator de caldura:
- recuperator de caldura;
2 - clapete de reglare; 3 - bateri e de
incalzire; 4 - ventilator de introducere
5 - cap de reful are;
6 - dispozitiv de aspirare aer exterior;
7 - ventilator de evacuare; 8 - grila
de aspirare; 9 - clapeta de
inchidere; 1 O - grila de reci rcul are;
11 - filtru de praf; 12 - acoperi $.
le se construi esc in doua variante:
1 - verticale, pentru montare pe pardo-
seala, destinate cladiril or fara subsol,
amplasate intr-o incapere din parter;
2 - ori zontale pentru fi xare sub plafon.
Schemele de principiu ale unor astfel
de aparate sunt aratate in figurile 8.2. 1
$i 8.2.2. Aparatel e moderne sunt con-
struite $i cu recuperatoare de caldura
(fig. 8.2.2 la partea superioara).
Suprafa\a de incalzire se executa din
fonta sau o\el (eel mai adesea). Forma
este ci lindrica sau sub forma de buzu-
nare. Pentru a se impiedica corodarea
se recurge la tratarea corespunzatoare
a suprafe\ei sau se utilizeaza o\el ino-
xidabil. Carcasa aparatului se termo-
izoleaza la interior.
7
4 5
8
Fig. 8.2.1. Generator de aer cald cu
combustibil lichid:
1 - racord aer recirculat; 2 - racord
aer cald; 3 - filtru de praf;
4 - ventilator; 5 - arzator;
6 - schimbator de caldura gaze de
ardere - aer; 7 - CO$ de furn;
8 - carcasa metalica.
4 3
I I

2
/
o-.(

"

I I .

11
5
-<::::::r 6
15
Fig. 8.1 .2. Aeroterm de perete cu recuperator de caldura:
- recuperator de caldura; 2 - jaluzele reglabile; 3 - baterie de incalzire;
4 - ventil ator pentru introducere; 5 - ventilator pentru evacuare; 6 - grila
aspirare; 7 - grila recirculare; 8 - priza de aer; 9 - jaluzele de suprapresiune;
10 - jaluzele opuse; 11 - filtru de praf; 12 - aer exterior; 13 - aer evacuat;
14 - aer cald; 15 - aspirare; 16 - recirculare.
8.3. Aparate de ventilare
Dulapuri de ventilare
Con\in intr-o si ngura carcasa metali -
ca, ventilatorul , bateri a de incalzire $i
filtrul ; sunt livrate ca aparate complete,
urmand a fi racordate la instala\ie. Ele
se executa $i sunt testate in fabri ci
speciali zate. Dulapuril e sunt prevazute
cu U$i sau panouri pentru vizitare. in
dul ap trebuie sa se gaseasca $i apara-
tele de actionare $i reglare. Marimea
aparatelor este corespunzatoare debi -
tului de aer vehiculat, acesta putand
ajunge sau chi ar depa$i 100.000 m3/h.
in func\ie de amplasarea elementelor
: componente pot aparea diferite
i variante de aparate de ventilare (fig.
8.3.1).
Dulapurile sunt construite $i montate
de regula, vertical (fig. 8.3. 1a, b,c,d),
dar pot fi concepute $i pentru montare
orizontala (fig. 8.3.1e). Dul apul poate fi
prevazut la partea superioara cu o cu-
' tie de di stribu\i e cu refulare pe 1,2,3,4
direc\ii sau cu flan$3 pentru racordarea
la tubulatura. Ampl asarea poate fi
5
1
2
-+ 12
t
6
8
- 10
7
11
9
Fig. 8.2.2. Generator de aer cald cu
combustibil gazos:
1 - carcasa metali ca; 2 - ventilator
pentru aer cald; 3 - ventilator pentru
recuperator; 4 - recuperator de
caldura cu placi $i filtru de praf;
5 - filtru de praf; 6 - schimbator de
caldura gaze de ardere-aer;
7 - arzator de gaze; 8 - racord aer
recirculat; 9 - racord aer cald;
10 - racord aer proaspat; 11 - racord
gaze; 12 - racord gaze de ardere;
13 - racord refulare.
176 Capitolul 8: Aparate de ventilare climatizare I. lnstalatii de ventilare si climatizare
facL1ta in incaperea deservita sau intr-o
incapere anexa. Dulapul poate fi preva-
zut cu recirculare totala (cu aspiratia
pe o parte sau mai multe parti) sau cu
amestec, functionand cu aer proaspat
(exterior) $i recirculat (interior). in acest
ultim caz trebuie sa se prevada clapete
de reglare $i inchidere pe circuitul ex-
terior, ca masura de protectie a bateri-
ei de incalzire, iarna (la functionarea cu
apa cald3/fierbinte). Este de preferat
acest sistem pentru ca dulapul ocupa
loc puiin $i se monteaza cu U$Urinta. in
ultima vreme se utilizeaza tot mai mult
1,
.....
---- - "'<:"""-
-- ---- I
0 : = = = = :O
- - - - -
,
2
0
+
.
- - -

4
0
-
3
\
,.. ..... / ..... /'
1/ ..... /"- /
-,
\
" "
)\ \ 0 0
'
/
& /"// ' "' _ _.....,,......-,..,.- .............., / / /..::::,.. ....... \ 5
a b
- ------
--- --- 11
r --- - 11
- - - - - - I
1 ___ __ 11 .
(J
11
I I
I
8
d
recuperarea caldurii din aerul evacuat
in exterior.
Aparate modulate
Cantin, in fapt, acelea$i elemente
(ventilator, filtru de praf, baterie de in-
calzire, recuperator de caldura, camera
de amestec) ca $i dulapurile de venti-
lare. Nu toate aparatele modulate con-
tin $i caseta de comanda. Deosebirea
consta in faptul ca fi ecare element al
aparatului (sau doua) se monteaza intr-
o caseta separata (modul). Modulele au
latimea $i inaltimea aceea$i pentru ace-
ea$i tipodimensiune. Se monteaza pe
-
.
-
+
...._ 1
J
\
I
+
Ii 11
\1 1 I
e
--- ----
- - - - - - 11 0
L-- ---1
r-- - -- - 11
___ _ _ ,J
c
Fig. 8.3.1 . Dulapuri de ventilare - schema:
a - baterie de incalzire (Bl) montata orizontal pe aspiratie; b - Bl montata
orizontal pe refulare; c - Bl montata inclinat pe aspiratie; d - Bl montata
inclinat pe refulare; e - dulap montat orizontal;
1 - cuti e de refulare; 2 - ventilator; 3 - racord aer exterior; 4 - baterie de
incalzire (Bl); 5 - racord reci rculare (gri la aspiratie) ; 6 - clapete de reglare;
7 - filtru; 8 - racord fl exibil.
///// / ////////// // / / / / / / //
_)(
,,
I
I + I /
I
- - - ..,
I ' ,\( : ,
'
i!
,

/ ,
1/ ' I
I
,
' "..
-
I
I'\ , I/ \ ' I
\ . -....
[ 1
I
...._
,n
/ ! /
/
'
'- I I
'/ I
\-.I
,
' '
I
I
- .
L - - -
- - .
2
1 3
5
Fig. 8.3.2. Dulap de ventilare orizontal, cu doua ventilatoare
recuperator de caldura:
1 - v:ntilator de introducere; 2 - ventilat or de evacuare; 3 - recuparator
de caldura; 4 - aer refulat ; 5 - aer aspirat; 6 - aer evacuat; 7 - aer exteri or.

pardoseala sau la plafon.
Aparatele de ventilare au functiunea
de a ventila $i incalzi spatiul deservit. in
figura 8.3.1 sunt prezentate principalele
scheme de alcatuire a dulapurilor de
ventilare, atat pentru montare pe par-
doseala (fig. 8.3.1a, b, C, d) cat $i va-
rianta orizontala (de agatare) de montare
sub plafon (fig. 8.3.1 e). Aparatele mai
noi sunt prevazute $i cu recuperator de
' caldura $i doua ventilatoare (fig. 8.3.2).
I
'
8.4. Aparate de ventilare
de evacuare
Servesc la evacuarea aerului viciat din
incaperi $i se monteaza ca unitati in-
-
dependente. In ultima vreme se folose$-
te varianta de aparat modulat (fig. 8.4. 1)
in sensul ca aparatul se introduce intr-o
cutie fonoi zolata, de regula. Ventilatorul
poate fi cuplat direct, refularea facandu-
se in sus (fig. 8.4.1b) sau orizontal (fig.
8.4. 1a) sau prin curele trapezoidale (fig.
8.4.1c,d). Pentru debite foarte mici
(L < 2.000 m3/h) se utilizeaza varianta
de modul plat (fi g. 8.4. 1e).
8.5. Ventilatoare de
Se folosesc eel mai adesea in fabrici
$i uzine cu degajari importante de cal-
dura. Pot fi folosite $i pentru evacuarea
aerului de la bucatarii, WC-uri etc. Mon-
tarea se face direct pe placa acope-
' ri$ului; aerul de compensa\ie patrunde
prin ferestre, U$i, por\i sau goluri special

amenajate. In perioada rece (pentru a
preintampina aparitia curentilor reci)
este necesara introducerea controlata a
aerului, inclusiv, incalzirea acestuia. Ele-
mentele componente: carcasa metalica
(sau din materiale plastice) rezistenta la
corosiune, prevazuta cu clapeta de in-
chidere (de regula, din doua bucati)
pentru perioadele de nefunctionare 0m-
piedica subracirea incaperilor in sezonul
rece), ventilator axial (mai rar, radial) cu

motor de antrenare. In ultima vreme se
construi esc, in mod curent, ventilatoare
de acoperi$ care pot func\iona, fie la
introducere, fie la evacuare.
Refularea aerului (cand functioneaza
la evacuare) se face vertical in sus sau
lateral spre acoperi$. Un exemplu este
aratat in figura 8.5. 1.
Ca dezavantaje se pot semnala: de-
bitul de aer este constant ca urmare a
cuplarii directe; nivelul de zgomot,
adesea ridicat. Se poate recurge la re-
glarea tensi unii sau frecventei (la debi -
t e mici este scumpa).
8.6. de perete
de r-lafon
Ventilatoarele de
functiune ca
,
SI
perete au aceea$i
venti latoarele de
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
Capitolul 8: Aparate de ventilare ~ climatizare
acoperis, fiind utilizate, eel mai adesea,
la evacuarea aerului (fig. 8.6. 1 ).
Ventilatoarele de plafon (fig. 8.6.2) se
folosesc pentru realizarea unei mi $ci.iri
accentuate a aerului din incaperi, in
timpul verii.
8.7. Aparate de racire,
climatizare partiala
~ climat1zare
8.7.1. Probleme generale
Toate aparatele constau din carcase
metali ce in care se gasesc elementele
componente corespunzatoare scopului
$i destinatiei acestora. Pot deservi una
sau mai multe incaperi . Aparatel e de
racire se utili zeaza pentru racirea inca-
peri lor vara. 0 reglare a umidita\ii rela-
tive nu este posibil i.i, insa are toe o de-
zumidificare importanta cand agentul
- dupa destinatie (scop): aparate de
climat izare in scopuri de confor t, care
trebui e sa asigure tot timpul anului o
temperatura interioara de 20 ... 25 C $i
o umiditate relati vi.i de 40 .. . 50 %; apa-
rate de climati zare in scopuri tehnolo-
gice care, in functie de cerintele de
produc\ie, trebuie si.i asigure o anumi -
ta climi.i;
- dupa marime $i tipul constructiv:
aparate de climati zare de fereastri.i sau
de inci.ipere; dulapuri de climati zare;
aparate de climati zare de tip caseti.i;
central e de climatizare; aparate de cli-
mati zare de acoperi$; aparate de cli-
matizare pentru locuin\e;
- dupa tipul energi ei: aparate inci.i lzi te
electri c, cu gaze, sau cu combustibil li -
chid.
8.7.2. Aparate de fereastra
de ri.icire are temperaturi.i scazuta. Au dimensiuni mici, avand ma$ina
Aparatele se executa sub forma de frigorifici.i inglobati.i se folosesc la
module sau monobloc. ventilarea (in foarte mica masura) $i
Avantaje: pret de investitie relativ mai racirea unei singure incaperi. Montarea
mic datorita fabricarii in seri e mare $i in se face in fereastra, in parapet sub
mai multe ti podi mensiuni; costuri de fereastra, intr-un perete exterior. intr-o
instalare reduse deoarece nu necesiti.i carcasa se gasesc: un compresor
decat racord electri c, racorduri pentru ermeti c cu freon, doua ventilatoare, un
agent termic $i evacuare condensat; condensator racit cu aer exteri or, un
design placut astfel ca pot fi montate $i vaporizator {bateria de racire), un tub
in inci.iperi mobilate fara alte amenajari ; capilar $i echipamentul electric $i de
faci lita\i si mple de transport cu posibil i- automati zare. Carcasa este fonoizolata
tati de a fi mutate la parasirea imobi lu- la interior . Forma $i aspectul au un
lui; lipsa tubul aturii de ventilare sau re- design placut. Se produc in mai multe
ducerea acesteia in mare masura. tipodimensiuni cu motoare electrice de
Se deosebesc urmatoarele tipuri de 0,8 ... 3 kW avand sarcini de racire de
aparate: 2 ... 8 kW. Racordarea electri ci.i este
- dupa felul racirii : aparate cu ma$i na monofazici.i. Debitul de aer vehiculat
frigorifi ca inglobata sau amplasata se- este de la 300 la 1000 m3/ h. Schema
parat (sist em split); unui aparat de fereastra este aratata in
- dupa modul de tratare al aerului : apa- figura 8.7. 1, iar vederea unui tip
rate de climatizare pentru tot anul; constructiv, in figura 8.7.2. in prezent ,
pentru iarna sau pentru vara, cu regla- se produc aparate care au inglobata o
rea temperaturii $i umidita\ii; rezisten\a electri ca pentru incalzirea
- dupa felul racordurilor aerului : apara- aerului in sezonul rece. Exista, de
te de climatizare cu reful area directa a asemenea, aparate cu cicl u reversibil
aerului in incapere sau cu racordarea
1
putand astfel raci aerul vara, $i incalzi
la tubul atura de ventilare; aerul, in sezoanele de trecere de la
a b c
d e
Fig. 8.4.1 . Aparate modulate de evacuare.
vara la iarna $i de la iarna la primi.ivara.
Se poate conta pe incalzirea aerului in
sezonul rece pana la temperaturi
exterioare de 0 C . La temperaturi
negati ve, vaporii de apa din aer
inghea\a intre aripioarele schimbatorului
de caldura (vaporizator) obturand tre-
cerea aerului .
F unc\ionarea aparatului (fig. 8. 7. 1 ):
agentul frigorific (freonul) vaporizeaza
in bateria de racire 5 luand caldura de
' la aerul interior vehi culat de ventil atorul
4, care se race$te de la t, la tr. Vapor ii
de freon sunt aspira\i de compresorul
1, comprima\i mecanic, proces in care
cresc presiunea $i temperatura. $i .con-
du$i in condensatorul 7, racit cu aer
Capitolul 8: Aparate de ventilare ~ climatizare I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
exterior care se incalze$le de la te la tc. : + 2 unita\i interioare), multi split (1 uni-
Vaporii de freon condenseaza cedand late exterioara 3 sau 4 unita\i interioa-
aerului de racire fluxul de caldura 01 re). in prezent, unitatea exterioara con-
egal cu sarcina de racire OR (caldura tine atatea compresoare cate unita\i in-
absorbi ta din aerul interior) plus echi- terioare deserve$te. Posibilitatile de
amplasare a unui dual split sunt aratate
in figura 8.7.4.
Unita\ile interioare imbraca 4 forme,
dupa locul de amplasare (montare): de
perete, de plafon, de tip caseta (pentru
valentul caloric al lucrului mecanic al r---- - - - - - - --- ------ --- - - ---------,
motorului electri c. Condensatul rezultat
este trecut printrun tub capilar, sufe-
rind un proces de laminare, $i este
adus la parametrii (presiunea $i tempe-
ratura) la care pot vapori za, din nou, in
bateria de racire (vapori zatorul ma$inii
fri gori fi ce), ciclul reluandu-se astfel din
nou. 0 mare parte din aparate sunt cu
ciclu termodinamic reversibil folosind
atat la racirea cat $i la incalzirea inca-
perilor. lnversarea ci clului termodina-
mic se face cu ajutorul unui ventil cu 4
cai (fig. 8.7.2).
8.7.3. Aparate de incapere
Pot fi fi xe sau mobile $i se folosesc
fi e numai la racirea incaperilor fi e $i la
racirea $i incalzirea lor. Cele fixe sunt,
in majoritatea cazurilor, aparate de tip
split compuse dintr-o unitate interioara
(fig. 8.7.3a) $i o unitate exterioara care
se monteaza pe peretele exterior al in-
caperii (fig. 8.7.3b) sau se a$eaza pe un
plan$eu (fig. 8.7.3c). Unitatea interioara
(fig. 8.7.3a) este compusa dintr-o car-
casa metalica 1 un ventilator silen\ios
2, 0 baterie de racire (evaporatorul ma-
$inii frigorifice) 3, sub care se gase$l e o
tava pentru colectarea condensatului 4,
rezultat in urma procesului de racire $i
uscare a aerului, un filtru de praf lavabi l
5, o grila de aspira\ie a aerului din in-
capere 6 $i 0 grila de reful are cu jalu-
zele reglabile 8 pentru modificarea di-
rec1iei jetului de aer. Unitatea exterioa-
ra con\ine un ventilator axial 11 care
asigura aerul pentru racirea condensa-
torului 10, compresorul 9, tubul capilar
13 $i gril a de absorbtie a aerului de ra-
cire 12.
Aparatele minisplit (split , de la cu-
vantul englezesc cu semnifi ca\i a de se- ,
parare) se folosesc in variantele mono-
split ( 1 unitate exterioara + 1 unitate in-
terioara}, dual split (1 unitate exterioara
a b
Fig. 8.7.2. lnversarea circulatiei
agentului frigorific:
a - regim de racire; b - regim de
incalzire;
1 - compresor; 2 - ventil cu 4 cai .
Fig. 8.7.1 . Aparat de fereastra:
a - schema de principiu; b - vedere;
3
b
11
a
12
/ 5
I
1 - compresor; 2 - motor electric monofazat; 3 - ventilator pentru vehicularea
aerului exterior; 4 - idem, pentru aerul interior; 5 - baterie de racire (vaporizator);
6 - tub capilar {duza, ventil laminare); 7 - condensator; 8 - jaluzele reglabile;
9 - grila aspira\ie aer interior; 10 - grila aspira\ie - evacuare aer exterior (de ra-
cire); 11 - exterior; 12 - interior.
.-
- - --
a
c,
c 2
Fig. 8.7.3. Minisplit:
a - unitatea interioara; b - unitatea exterioara cu refulare laterala (schema - b 1
$i vedere - b2); c - idem, cu refulare in sus (schema - c 1 $i vedere - c2)
1 - carcasa aparatului ; 2 - ventil ator avand curent transversal (tangen\ial);
3 - baterie de racire Oncalzire); 4 - l ava pentru colectarea condensatului ;
5 - filtru de praf lavabil ; 6 - gri la absorb\i e; 7 - conducte freon (li chid, vapori);
8 - grila cu jaluzele reglabil e; 9 - compresor; 10 - condensator/evaporator;
11 - ventilator axial; 12 - gri la $i plasa de sarma; 13 - tub capilar.
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
Capitolul 8: Aparate de ventilare climatizare
montare in plafon fals), de montat in
dreptul ferestrei. i n figura 8.7.5 sunl
prezentate aceste ti puri de aparate iar
in figura 8. 7 .6 este aratat un multisplit
cu 4 unitati interioare.
Tot ca aparate de incapere se uti li-
zeaza ventiloconvectoarele care pot
func\iona in regim de recirculare (fig. .
8.7.7a) sau cu aer amestecat (exteri or '
+ interi or) (fi g. 8. 7. 7b ).
Aparal ele mobi le se folosesc pentru
puteri de racire mai mici (pana la
2,5 kW). Pot fi de tip monobloc (fig.
8.7.8b 1) sau cu condensatorul racit cu
aer (cu ajutorul unui ventil ator axial) se-
parat, montat i n exteri or, $i legat prin
tuburi fl exibi le de aparatul de baza {f ig.
E
E
8.7 .8b2). Schema de principiu a unui
aparat de camera mobil este aratata in
fi gura 8.7 .8a. Aparatul are un racord
flexi bil 3 (<1> 150 mm) prin care se elimi -
na aerul pentru racirea condensatorului
2, aer ce se aspira din incapere cu
ajutorul ventilatorului 5. Aerul de com-
pensa\ie poate fi introdus printr-o fe-
reastra sau se amenajeaza o pri za spe-
ciala de aer proaspat pentru cca
200 m
3
/ h. Aparatul are dimensiuni con-
venabile, circa 250 x (500 ... 100) x 600
mm, iar greutatea este de 40-45 kg.
Aparatul pcate fi echipat $i cu o rezis-
ten\a electri ca de 2 kW $i cordon elec-
tri c normal pentru curent monofazic.
8.7.4. Aparate de climatizare
de tip dulap
Se construi esc dulapuri de cl imatiza-
re cu ma$ina fri gorifica inglobata la
care condensatorul este raci t cu apa
sau aer $i, mai rar, cu racire mixta (apa
+ aer). Unele dulapuri de climati zare au
incorporat $i un recuperator de caldura
cu placi tip aer-aer. Se construi esc, de
asemenea, (din cauza di mensiunil or
mari) dulapuri de climati zare fara ma$i -
na fri gorifi ca sistem spli t). Dulapul de
climatizare poate refula aer li ber in in-
caperea deservita sau poate fi racordat
la o retea de canale. Bateri a de racire a
aparatului poate functiona cu apa racita
sau poate fi cu det enta directa.
, Schema de principiu a unui dulap de
; climati zare cu ma$ina frigorifi ca i n-
globata este prezentata in figura 8.7.9.
Utili zarea cea mai larga o au dulapu-
ri le de climatizare par\i ala care se i m-
part i n doua grupe dupa debitul de aer
$i puterea de racire: dulapuri pentru
debi te mi ci (L = 1000 ... 3000m
3
/ h) $i
dulapuri pentru debite mari de aer
(L = 4000 .. . 40.000 m
3
/ h) i ncalzirea
aerului , la cele mi ci, se face electri c
sau in pompa de caldura, iar la cele
mari , la 'alegere: electri c, cu bat erii de
i incalzire functionand cu apa cal-
l
da/fi erbinte, abur sau combinat. Pentru
.------- ---------, unele tipodimensiuni exista $i varianta
pompa de caldura.
Aceste aparate au, intr-o carcasa de
forma unui dulap (de unde $i denumi-
rea de dulapuri de c/imatizare), toate
elementele necesare tratarii aerului (ba-
terie de incalzire, baterie de racire, du-
ze pentru umidificarea aerului), vehicu-
lari i aerului precum $i echipamentul
electric si de automati zare. Ele se
produc pentru debite de aer mai mari,
pana la circa 40.000 m
3
/ h.
Sec\iunea A-B
Fig. 8.7.4. Amplasarea unui dual spli
(doua birouri al aturate):
1 - unitate interioara; 1a - unitate interi
oara de perete; 1b - unitate interioara d
plafon; 2 - unitate exterioara; 3 - conduc
te freon; 4 - colectare condensat.
a
I
.I

, =- . . . ---
E'!'.
Fig. 8.7.6. Multisplit (cu patru unitat i
interioare).
-
---
Fig. 8.7.5. Mini split - unitate interioara:
a - de perete; b - de montat in dreptul ferestrei; c - de plafon; d - de montat
in plafon fals.
in fi gura 8. 7.10 este prezentata
schema de pri ncipiu a unui dulap de
climatizare par\i ala pentru debite mici
(pentru U$Urin\a transportului $i posibi-
lita\il or de montare, dulapul se sectio-
neaza in 2 - 3 modul e), iar in figura
8. 7 .11 posibi lita\il e de montare. Pentru
debite mari de aer, in figura 8.7. 12 este
aratata schema de principiu a unui du-
lap de climatizare, iar in figura 8.7. 13,
diferitele modalita\i de amplasare.
a b
Fig. 8.7.7. Ventiloconvectoare:
a - numai cu aer recirculat; b - cu ae
amestecat (exterior $i interior);
1 - carcasa fonoizolata; 2 - jaluzele re
glabile; 3 - bateri e de racirefincalzire
4 - tava colectare condensat; 5 - ven
ti lator; 6 - filtru de praf; 7 - clapeta re
glare; 8 - pri za de aer proaspat.
180 Capitolul 8: Aparate de ventilare si climatizare

I. lnstalatii de ventilare climatizare

Acestora din urma, dupa caz, Ii se ada-
uga o baterie de incalzire electrica sau 1
cu apa calda (fierbinte), abur. I
casete independente prismatice avand
doua dimensiuni identice (latimea $i
inaltimea), in fiecare gasindu-se unul,
doua sau. trei elernente, de exernplu,
modul de filtrare, rnodul continand ba-
terie de incazire $i baterie de racire sau
rnodul continand filtru + baterie de in-
calzire + baterie de racire. Aparatele de
clirnatizare se pot realiza in orice corn-
binatie dorita. Pe langa altele, prezinta
rnanipularii U$Oare, introduce-
rii pe rand in centrala de ventilare pen-
tru rnontare, transport $i a$ezare lesni-
. -
c1oasa.
Carcasa rnodulelor se cornpune din
rarne profilate cu goluri, realizate din
alurniniu $i din elernente de colt de alu-
rniniu pentru irnbinare. Atat unele, cat
Reglarea temperaturii , la aparatele
mici, se face, de regula, in sistemul cu
doua puncte. Un terrnostat, rnontat in
incapere sau in grila de aspiratie a ae-
rului din incapere porne$te sau opre$te ,
cornpresorul cu ajutorul unui releu de !
temporizare. Pentru o reglare rnai buna I
se poate monta, suplirnentar, un regu-1 .---------------------------------i
lat or (pentru puterea de racire) in cir cu- !
4 5 6
7
itul de racire, sau se prevad 2 sau 3
cornpresoare care prin intermediul unui 1
terrnostat in trepte cupleaza secvential
1
aceste cornpresoare.
t
8.7.5. Aparate de climatizare
modulate
Aparatele modulate sunt alcatuite din
I
3
I
2
,
/
/
,
4
<>--"
<>--
<>--
t,.
5 - -1--1-
_,, ...... _ ......
,.- I ( \ I 1--- 1
6--+-====='====:!::===>-t-115
7 -1-- -1-
8

1 2 _ I.--=:.+-
13
' ------ 16
- - - 1
Fig. 8.7.9. Dulap de climatizare -
reprezentare schematica:
1 - carcasa fonoizolata prevazuta cu
panouri dernontabile; 2 - jaluzele
reglabile; 3 - cutie de distributi e cu
refulare pe 1, 2, 3 directii sau cutie
de racordare la tubulatura; 4 - baterie
de incalzire 5 - ventil ator 6 -
, '
distribuitor de abur; 7 - bateri e de
racire (vaporizator); 8 - filtru de praf;
9 - lava colectare condensat si
racord _evacuare; 10 - grila de.
asp1rat
1
e aer recirculat (racord
tubulatura); 11 - racord priza aer;
12 - cornpresor; 13 - ventil de
laminare; 14 - condensator racit cu
apa; 15 - racord abur; 16 - racord
apa racire.
I I
,
I
I
. ,
'A
3
' ''
' ' '
,,
'
\
I
!

- - -
'
- -
-
'
'
'
(/ '
0
....._
>;
,
2 ' ---- --<f- -
- - '
'
' ,
1

15

I
I
I
'
'
I
I
I
/
/ '
'
'.:/

- - .
,
1
n
:.-
'

'
' ' --- h ----
"
' -
,
'
-
_ ........ __ L
-
___ J _____
-

.::
-
-
-
.,
....
13
14
777777777777
a
b2
Fig. 8.7.8. Aparat mobil pentru racirea aerului:
a - schema aparatului; b 1 - vederea aparatului monobloc; b2 - vederea
aparatului cu condensator independent;
1 - compresor; 2 - condensator; 3 - racord flexibil; 4 - tub capilar;
5 - ventilator pentru aerul de racire a condensatorul; 6 - motor electric;
7 - ventilator; 8 - baterie de racire; 9 - jaluzele reglabile; 10 - grila pentru
recircularea aerului interior; 11 - grila pentru evacuarea aerului (racire
condensator); 12 - tava colectare $i scurgere condensat; 13 - rec1p1ent
colectarea condensatului; 14 - U$ita pentru golirea recipientului de condensat;
15 - carcasa aparatului.
'a
3 4 5
r - - - - -

1
/
2
I
'
/
\,
\
- r ; IL___ LI--'====
1/"1 "
"' 7 6
Fig. 8.7.10. Du lap de climatizare partiala, modulat pentru debite mici de aer:
(L = 1000 ... 3000 m3/ h; QR = 7,0 ... 16,0 kW; 01 = 5,0 . . 15,0 kW):
1 - modul amestec; 2 - modul filtrare; 3 - modul racire; 4 - modul ventil ator
cu/ fara baterie electrica (5); 6 - tava colectare condensat pentru montare
orizontala; 7 - idem, pentru montare vertical a.
L de ventilare climatizare Capitolul 8: Aparate de ventilare climatizare
si celelalte, sunt construite cu goluri
pentru a se indeparta pun\il e termi ce si
a se evita formarea condensatului . Par-
til e lateral e sunt alcatui te din pere\i
dubli din tabla zi ncata intre care se
gaseste o termoizola\i e incombustibila
(de regula, vata din sticla) cu grosimea
de 20, 30 sau 40 mm.
Ti pul Grosi- Coefi cientul Atenuarea
mea global de medie de
transfer termi c zgomot
mm k Wl m
2
K dB
I 20 1,25 25
II 40 0,65 38
Firma ROSENBERG (Germania), de
exemplu, foloseste 2 tipuri de izolare:
Tipuri le de profil e utili zate de aceeasi
firma sunt prezentate i n fi gura 8.7. 14.
Etan5area este realizata prin garni turi
di n cauciuc, de asemenea, pofilate. Pe
<I>
:5
u
0
2
.
><U
c
<I>
c
0
Q_
E
0
0
Mon tare
Vert ical Verti cal
cu refulare cu reful are
Ori zontal
i n SUS in jos
- Ventilator
..

- Baterie electrica

m ....
- Fil tru
T
- Ventilator
..

- Bateri e electrica

- Batcri e de racire
....
simpla
- Filtru

T
..
- Ventilator


- Bateri e electri ca
- Bateri e de racire
dubla
m[W ....
- Fi ltru


T
Fig. 8.7.11 . Posibilitafi de rnontare a dulapurilor modulate rnici.
4
I
Fig. 8.7.12. Dulap de clirnatizare parfiala, rnodulat, pentru debite mari de aer:
(L = 4000 ... 40.000 m3/h; OR = 20 ... 180 kW; 0 1 = 30 .. . 300 kW - apa
caldalabur , OE = 10 .. . 75 kW - electric)
1 - modul bateri e racire si fi ltru; 2 - modul venti lator; 3 - modul bater ie de
incalzire cu apa caldalabur montat in pozi\ia 3a/3b; 4 - modul baterie electri ca
(vari anta).
0
0
0
Fig. 8.7.13. Modalitati de realizare a dulapurilor mari .
partea de deservire a aparatului sunt
prevazute usi CU balamale (sarni er) Si
dispozi ti ve de bl ocare. La cerere, car-
casele pot fi complet demontabile.
Aproape toate firmele executa apa-
ratele modulate i n doua variante:
a - de tip pl at (fig. 8. 7.15) si b - nor-
male (fi g. 8. 7. 16).
Modulele, la randul lor, sunt realizate
pe tipodimensiuni in functi e de debi tul
de aer. Viteza de circula\ie in sec\iunea
transversala (perpendi culara pe direc\ia
i curentului de aer) se alege in limi tele
i 2,5 ... 3,5 mis astfel ca un modul poate
: fi folosit la mai multe debite. Se reco-
i manda, din moti ve de zgomot , utiliza-
i rea domeniului de viteze 2,5 ... 3,0 mis.
Aparatele de climatizarelcl imatizare
! par\i ala pot fi asezate pe un rand sau
' etajate. Modalita\ile de combinare sunt
! mul tiple. i n figura 8.7 .17 sunt aratate
cateva posibil itati de aparate modulate
de ventil are si climatizare par\iala, iar in
figura 8. 7. 18 sunt prezentate aparatele
de climatizare partiala combi nate cu

b
c
d
Fig. 8.7.14. Profile pentru realizarea
scheletului aparatelor modulate:
a - profil de colt. izolare termica,
/5 = 20 mm; b - profit T, /5 = 20 mm;
c - profil de colt. izolare termica,
15 = 40 mm; d - profit T, /5 = 40 mm.
Capitolul 8: Aparate de ventilare climatizare l. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
modulul de evacuare. Daca la ori care
din schemele prezentate in fi gura
8.7. 17 si 8.7. 18 se adauga un compar-
timent pentru umidifi care (in ultima vre-
me se utilizeaza tot mai frecvent umi -
dificarea izotermica prin injectare de
abur) se ob\in aparate de climati zare.
in tigura 8.7.19 este prezentat un
exemplu de aparat de climatizare
pentru introducere $i evacuare, cu ate-
nuatoare de zgomot pe reful are si as-
pira\i e, grupul de evacuare fiind montat
deasupra celui de introducere. in
tiguril e 8.7.20 $i 8.7.21 sunt aratate
aparate modulate de climati zare par\i -
ala pentru montare in interior , respec-
tiv, pentru amplasare in ext eri or. in fi g.
8. 7 .22 este prezentat un aparat de
a
Fig. 8.7.15. Aparate modulate
de tip plat:
a - firma WOLF; b - firma
ROSENBERG.
Fig. 8.7.16. Aparate modulate
(ROSENBERG):
a - pentru debite medii; b - pentru
debite mari.
climati zare par\i ala cu capacele de vi-
zitare scoase.
Pentru a se putea stabili dimensiunile
aproximative ale agregatelor modulate,
i n tabelul 8.7. 1 sunt redate caracteri s-
ti cile tehnice ale aparatelor de climati -
zare par\i ala (grupuril e de introducere)
de tip AIRBOX produse de tirma RO-
SENBERG - Germania. Pe baza aces-
tor dimensiuni se pot determina si di -
mensiunile de gabarit ale central elor de
ventilare in care se amplaseaza apara-
tele de climati zare.
lntercalarea recuperatoarelor de cal-
dura in aparatele de climati zare de in-
troducere si evacuare genereaza o se-
rie de variante constructive a$3 cum se
arata in tigura 8.7.23.
in schemele prezentate, dupa bateri a
de incalzire se poate intercala $i o ba-
teri e de racire pentru a se asigura atat
incalzirea cat $i racirea incaperilor de-
servite. Bateria de racire poate fi ali-
mentata cu apa racita sau poate ti o
bateri e cu detenta directa (cu freon).
8.7.6. Centrale de climatizare
de
Se realizeaza ca unita\i independen-
te, compl et fini sate, in fabrici, destinate
ampl asarii pe acoperi $urile cladirilor,
a
/
'
prevazute sa reziste ani indelunga\i la
intemperii . Ele nu necesita spa\ii i nchi -
se pentru amplasare (centrale de ven-
til are) de aceea sunt intalnite $i sub de-
numirea de centrale de climati zare de
acoperi $. Ca $i aparatele modulate, ele
i con\in t oate elementele necesare trata-
i rii compl exe a aerului (baterii de incal-
1
zire, de racire), filtrarii $i vehi cu-
larii . In plus, au incorporate masina
j (ma$i nile) fri gorifice $i tabloul de co-
l manda si automati zare. Se executa
I pentru debite de aer medii $i mari
I (L 50.000 m
3
/h) si puteri de inciilzire si
I rac_;ire corespunzatoare (QI OR 300 kW).
l lncalzirea aerului se face pe cale
I
' electri ca, folosind gaze, sau prin porn-
\
pa de caldura. Agregatele se executa
cu/ fara recuperatoare de caldura.
Schema de principiu a unui .aparat de
climati zare de acoperi s. cu un ventilator
fara recuperator de cii ldura, la care
circula\ia aerului in plan este sub forma
I
unui U, este aratata in figura 8.7.24.
Racordurile de reful are $i de evacua-
1
re pot fi laterale (8a, 9a) sau la partea
inferi oara a aparatului (8b, 9b). Pri za de
aer (7) poate ti montata pe aparat sau
pe canalul de aspira\ie. Priza de aer se
poate regla pentru un debit de aer de
10, 15 $i 25 %. Aparatele (cu excep\ia
celor mici) se executa cu 2 circuite
, 34 ,
0
gJ00 'rs&
c
Fig. 8.7.17. Aparate de ventilare climatizare parfiala - grup introducere:
a - cu aer exterior; b - cu aer amestecat; c - cu incalzire + racire pentru aer
exterior; d - idem. cu aer amestecat.
c
Fig. 8.7.18. Aparate de ventilare climatizare partiala gruri introducere +
evacuare:
a - grupurile montate in linie, cu incalzirea aerului; b - idem, cu incalzirea $i
racirea aerului; c - grupurile suprapuse, cu incalzirea aerului; d - idem, cu
incalzirea $i racirea aerului.
I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare Capitolul 8: Aparate de ventilare ~ i climatizare
Tabelul 8.7.1. Aparate modulate de climatizare parti ala
---------- ----- - ---
Aparat de introducere (ROSENBERG - Germania) compus din:
Stut elastic - 1; Ventilator - 2; Baterie racire, pana la 6 randuri de !evi - 3; Baterie incalzire, pana la 3 randuri de \evi - 4;
Filtru tip buzunar - 5; Camera de amestec - 6; Clapeta cu jaluzele opuse - 7;
DA = Direct cuplat;
I
2 34 '[]
I
KA = Cuplare prin curele;
I Aparate plate
II lzola\ie 20 mm
'mJ.ID Q : - :,
Ill lzola\ie 40 mm
Ven- Debitul de aer Nu mar Modulul cu Filtru La\ime x
Lungime Greutate
Tipul ti la - [m3/h] de mo- lungimea cea de inal\ime
tor w = 2,5 mis w = 3.0 mis dule
mai mare [mm] praf [mm] [mm] [kg]
67 1500 - 670 x 358 2610 162
I DA 3 1270 EU3-7
80 1800 - 800 x 358 2870 222
DA - 2270 158
50
-
1270 EU3-7 500
KA - 1270 2570 167
EU3-5 2440 230
DA
1500 EU5-9 2670 240
67
>---
3200 3800 670
1270 EU3-5 2790 252
KA
1500 EU5-9 3020 262
1270 EU3-5 2570 360
DA
3 1500 EU5-9 2800 372
80 - 4650 5600 800
1270 EU3-5 2790 347
KA
1500 EU5-9 3020 359
1270 EU4+4 2790 469
II DA
1500 EU5-9 3020 484
100 - 8000 9600 1020
1270 EU3+4 3040 521
KA
EU5-9 3270 536
1500
EU3+4 3190 583
DA
4 1020 EU5-9 3380 607
1271100
....__
10000 12000 1270 x 1020
3 1500 EU3+4 3440 654
KA
4 1270 EU5-9 3630 678
3 1500 EU3+4 3440 710
DA
4 1270 EU5-9 3630 740
127 - 13300 16000 1270
3 EU3+4 3670 793
KA 1500
4 EU5-9 3860 820
1340 EU3+4 2560 334
DA
1640 EU5-9 2860 354
73
>---
3200 3800 730
1530 EU3+4 2870 363
KA
1640 EU5-9 3170 383
1340 EU3+4 2560 424
DA
1640 EU5-9 2860 449
107/73 - 5200 6200 1070 x 730
1530 EU3+4 2870 477
KA
1640 EU5-9 3170 502
1530 EU3+4 2870 592
DA
1640 EU5-9 614
Ill 107
>---
8000 9600 2 1070 3170
EU3+4 657
KA 1830
EU5-9 3470 689
1680 EU3+4 3170 740
DA
1790 EU5-9 778
1351107
>---
10000 12000 1340 x 1070 3470
EU3+4 832
KA
EU5-9 3770 869
1980
EU3+4 3660 922
DA
EU5-9 946
135 - 13300 16000
E U ~ 4
1340 3810
1035
KA 2130
EU5-9 3960 1059
Capitolul 8: Aparate de ventilare ~ climatizare I. lnstala!ii de ventilare ~ climatizare
Tabelul 8.7.1. Aparate modulate de climatizare parti ala - continuare -
Ven- Debitul de aer Nu mar Modulul cu Filtru
Tipul ti l a-
[m:Yh] de mo- lungimea de
tor w = 2,5 mis w = 3.0 mis dule cea mai mare praf
DA
1651135
-
16700
KA
DA
165
...___
21000
KA
2001165 25000
Ill 200 30000
2251200 35000
225 KA 41000
2501225 47000
250 54000
2851250 60000
independente de racire $i incalzire,
existand 2, 4 sau 6 compresoare.
Unele firme produc aparatele de
climatizare de acoperi $ sub forma unor
paralelipipede alungite, cu circula\ia
aerului in lini e, aparatele avand in
componen\a recuperatoare de
caldura, (fig. 8.7.25a) altele tara (fig.
8.7.25b). De remarcat faptul ca apara-
tele cu recuperator de caldura necesita
doua ventilatoare, unul de introducere
$i unul de evacuare. Toate aparatele
de acoperi$ con\in tabloul de
alimentare cu energie electrica $i de
reglare automata. in figura 8.7.26 este
aratata vederea unui aparat de
acoperi$ de tip YORK iar in figura
0
AP
EU3+4
1980
EU5-9
20000
EU3+4
2130
EU5-9
EU3+4
2 2436
EU5-9
25000
EU3+4
EU5-9
2746
EU3+4
30000
EU5-9
EU3+4
36000 2280
EU5-9
EU3+4
42000 2430
EU5-9
EU3+4
49000
EU5-9
3 2570
EU3+4
56000
EU5-9
EU3+4
64000
EU5-9
2920
EU3+4
72000
EU5-9
8.7.27 este redata sectiunea printr-un
aparat de acoperi$ al firmei ATE.
8.7.7. Aparate de climatizare
pentru locuinte
Sunt destinate locuin\elor unifamiliale.
Sunt alcatuite dintr-o carcasa metalica
in care se gasesc: un arzator cu gaze
sau combustibi l lichid, un schimbator
de caldura gaze de ardere-aer pentru
incalzirea aerului refulat in incaperi, o
ma$ina frigorifica pentru racirea aerului,
unul sau doua ventilatoare, un filtru de
praf lavabil, o instala\ie de reglare auto-
mata. Aparatele mai preten\ioase au $i
un umidificator al aerului iarna.
Fig. 8.7.19. Aparat de climatizare modulat, etajat:
- racord elastic; 2 - filtru de praf; 3 - recuperator de caldura; 4 - jaluzele
reglabil e; 5 - baterie de incalzire; 6 - baterie de racire; 7 - separator de
picaturi ; 8 - umidificator cu abur; 9 - ventilator; 10 - atenuator de zgomot
AA - aer aspirat; AE - aer evacuat; AP - aer proaspat; AR - aer refulat.
La\ime x
Greutate
inaltime
Lungime
[mm] [mm] [kg]
3660 1135
1159
1645 x 1340 3810
1212
3960 1236
4268 1390
442 1 1416
1645
4578 1536
4731 1562
4578 1654
1955 x 1645
4731 1680
5418 .2210
1955
2240
5568
2595
2260 x 1955
5718 2625
5708 2990
2260
5858 3020
5708 3210
2570 x 2260
5858 3240
2570 3810
65 15
2875 x 2570 4080
Fig. 8.7.20. Aparate de
ventilare/climatizare
pentru montare in interior -
L = 500 - 200.000 mJfh (WOLF).
Fig. 8.7.21. Aparat de
ventilare/climatizare
pentru montare in exterior (WOLF).
Fig. 8.7.22. Aparat de climatizare
partiala (KESSLE ~ TECH - Elvetia).
-
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 8: Aparate de ventilare ~ climatizare
. .
i n fi gura 8. 7. 28 este data schema
unui aparat cu un ventilator.
este completata cu ajutorul unui robi -
net cu plutitor afl at pe conducta de
apa rece (7).
Aparatul este prevazut si cu un filtru
lavabil 4.
Aparatul din fi gura 8.8.2b folose$te o
banda groasa de materi al textil care
trece printr-un bazin cu apa. Evapora-
rea apei se face pe seama caldurii fur -
nizate de o rezisten\a electrica. Debitul
de vapori de apa al acestor aparate
randu-i, se raCe$l e adi abati c. Fi ecare
1 kg apa evaporata necesita practi c
0,75 kW caldura. in afara aparatelor de
umidifi care cu ultrasunete nu este
posibil a i nlaturarea formarii picaturilor,
astfel ca aparatele trebui e prevazute
cu preaplin $i teava de evacuare.
Aparatele de acest fel se construi esc,
de asemenea, de tip mobi l sau fi xe.
Ventilatorul reful eaza aerul fi e prin
bateri a de incalzire, fi e prin bateri a de
racire. Dirijarea aerului se face cu aju-
torul unei c lapete de reglare ac\ionata
manual sau automat cu ajutorul unui
termostat montat in camera reprezen-
tati va. in fi gura 8.7.29 este indi cata
schema unui aparat cu doua ventila-
toare, unul pentru circuitul de aer cald,
al doilea pentru circuitul de aer rece.
Termostatul comanda secven\ial circu-
itul de i ncalzire, respectiv, de racire.
Aparatul de c limati zare se monteaza in
pivni\a sau intr-o i ncapere anexa iar
ma$ina fri gorifi ca (compresor, conden-
sator , venti lator, tub capilar) in exteri or,
racirea condensatorului facandu-se cu
aer atmosferi c.
' este redus, circa 1 ... 2 l/ h.
in fi gura 8. 8.3 sunt aratate schema
de principiu $i vederea unui aparat de
umidificare de tip industrial cu debite
de vapori de apa i ntre 6 $i 50 kg/ h.
Aparatul se compune dintr-o cuva de
forma rotunda 1, in care se rote$te un
disc 2, cu viteza foarte mare (3000 roVmin).
Pe di sc pi cura apa adusa prin di s-
pozitivul de alimentare 4. Sub di sc se
8.7.8. Aparate de climatizare
multizonale
in cazul unor cladiri cu mai multe zo-
ne, cu varia\ii diferite ale sarcinilor de
racire $i incalzire se prevede un singur
aparat la care se racordeaza toate ra-
muri le ce deservesc zonele in care a
l ost imparti ta cl adirea. Venti latorul re-
ful eaza aerul aspirat din incaperi intr-o
camera de presiune echipata cu baterii
de incalzire $i racire (fig. 8.7.30).
Fiecare zona este deservita de un
canal de introducere care preia aer
cald $i, respectiv, rece, in propor\ii di -
ferite, cu ajutorul cl apetelor de reglare
automati zate. Fi ecarei zone ii este fur-
ni zat aer cu temperatura diferita. Nu-
marul de zone este vari abi l putand
ajunge la 10 - 15 iar debitul de aer pa-
na la 150.000 m
3
/h ( 5.3.3.).
8.8. Aparate pentru
umidificarea aerului
8.8.1. Aparate cu evaporare
Sunt , in cele mai frecvente si tua\ii ,
aparate mobile sau tr ansportabi le dar
$i fi xe cu racord la re\eaua de apa.
Evaporarea apei se face pe seama
caldurii luate de la aerul incaperii.
Cantita\i mai mari de vapori de apa se
ob!in prin marir ea suprafe\ei de eva-
porare sau prin incalzirea apei. in figu-
ra 8.8. 1. este prezentat un aparat care
folose$l e un di sc ri glat 2 cufundat, pe
jumatate, intr-o cuva cu apa 3, care
1
este rotit cu vit eza mare cu ajutorul
unui motor electri c. Aerul preia pi catu-
i il e foarte fine care se evapora pe
seama calduri i aerului antrenat de
acela$i di sc.
Alt aparat (fig. 8.8.2a) util izeaza in-
calzirea $i agitarea apei, iar aerul este
vehi cul at for \at la suprafa\a apei cu
ajutorul unui ventilator. Apa evaporata
8.8.2. Aparate cu pulverizare
Apa este pul veri zata cu ajutorul unor
duze sau prin rot irea cu viteza mare a
unor discuri umezite $i se transforma in
pi caturi foarte fine (circa 5 pm) care se
evapora instantaneu in aer care, la
RC
, afl a o placa rotunda cu din\i de$i, de
di mensiuni mi ci 3. Apa proi ectata de
Fig. 8. 7.23. Exempl e de aparate cu intercal area unui recuperator
de caldura cu pl aci di n alumi niu:
RC - recuperator de caldura.
Capitolul 8: Aparate de ventilare climatizare I. de ventilare climatizare
disc, pe dinti, ri CO$eaza $i se sparge in
picaturi foarte fine, evaporandu-se.
Alt aparat, tot pentru industrie, este
aratat in figura 8.8.4.
El este recomandat pentru incaperi
cu inaltime mica $i volume medii. Este
construit pe principiul aparatului ante-
rior. Debitut de vapori de apa este
3 ... 12 kg/h. Pe acela$i principiu, dar
avand $i un ventil ator axial pentru ve-
hicutarea aerului, este construit apara-
tul indicat in figura 8.8.5.
Aparatul proiecteaza jetul de aer, in-
carcat cu vapori, orizontal. Se preteaza
la incaperi inalte $i cu votum mare de
aer. Debitul de vapori este cuprins intre
6 $i 50 kg/h. Dimensiunile aproximative
sunt 500-550-H = 700 mm.
8.8.3. Aparate cu abur
in cazul fotosirii acestor aparate se in-
troduce direct abur, fie in tubulatura de
ventitare, fie in incaperi. in functie de
destinatia incaperii, calitatile aburului
sunt diferite. Pentru incaperi civile, cu-
rate, aburul trebuie sa fie saturat uscat ,
fara urme de rugina, utei, miros. in acest
caz, aburut se produce in generatoare
speciale prevazute cu electrozi sau cu
termoplonjoare. Din punct de vedere
igienic, este mai bun procedeut cu abur
decal eel cu camere de pulveri zare. Din
punct de vedere at consumului de
energie, sistemut cu abur este mai
dezavantajos, fiind mai scump.
Un exemplu de aparat este aratat in
figura 8.8.6.
Aburut este produs intr-un cilindru cu
ajutorut unor electrozi. Apa folosita
este cea de la retea, asigurand con-
ductivitatea etectrica intre electrozi.
Prin evaporare, sarurite din apa se de-
pun ta partea inferioara a ci lindrutui
fiind necesara curatirea, din cand in
cand. Aparatut trebuie racordat la re-
teaua de apa rece, la canalizare $i la
reteaua etectrica. Exista doua categorii
de aparate: mici, cu debite de abur de
1 ... 2 kg/h, racordate ta reteaua mono-
fazica, $i aparate mari, cu debite de
4 ... 90 kg/h, cu consumuri de energi e
electrica de 3 .. . 70 kW. Reglarea debi -
tului de abur se face cu ajutorul higro-
statelor intr-o treapt a, in doua trepte
sau continuu.
Pentru anumite categorii de cladiri ;
industri ale (mobila, zootehnie etc.) abu- i
rul nu trebuie sa intruneasca proprieta\i
(calitati) deosebite, caz in care, el poa-
te fi pretuat $i dintr-o retea de abur
tehnotogi c (in cazut in care exista).
Un exemplu de aparat care se racor-
deaza ta o re\ea de abur este aratat in
figura 8.8.7.
Aburul este obligat sa treaca. mai
intai, printr-un filtru de impuritati , dupa
care curge printr-o manta ce
a
2
b
Fig. 8.7.24. Aparat de climatizare de (YORK) - schema
de principiu (secfiune orizontala):
a - secfiune - vedere ABCD; b - plan; c - variante de racordare;
L - debit de aer total; Le - debit de aer pentru riicirea condensatorului;
Lp - debit de aer proaspiit; LR - debit de aer recirculat;
- carcasa termoizotata; 2 - baterie de incatzire electrica; 3 - tablou de
comanda $i reglare; 4 - ventilator (introducere $i evacuare); 5 - baterie de
racire (vaporizator); 6 - fittru de praf; 7 - priza de aer proaspat (10; 15; 25 %);
Ba - racord aspiratie (lateral); 8b - idem. (in jos); 9a - racord refulare (lateral);
9b - idem (in jos); 10 - compresor; 11 - condensator; 12 - ventilator axial
(racire condensator); 13 - plasa de protectie.
12
'C/-
14
9
J
fbo
0 0
L b LR
Fig. 8.7.25. Centrala de acoperi? AAON - SUA - schema de principiu:
a - aparat cu recuperator de ciildurii $i 2 ventilatoare;
b - aparat cu un singur ventilator;
L - debit total de aer; LR - debit de aer recirculat ; Lp - debit de aer proaspat.
1 - carcasa metalica termoizolata; 2 - baterie de reincalzire; 3 - baterie de
racire(vaporizator); 4 - fittru de praf; 5 - jaluzele opuse; 6 - recuperator de
caldura (incatzire/racire); 7 - filtru de praf; 8 - ventil ator de evacuare;
9 - ventilator de introducere; 10 - compresor; 11 - condensator;
12 - ventilator axial; 13 - traductor de furn; 14 - refulare; 15 - aspira\ie;
16 - aer roas at; 17 - aer evacuat.
I. de ventilare climatizare Capitolul 8: Aparate de ventilare climatizare
inconjoara di stribuitorul, impi edicand
condensarea aburului in distribuitor, $i
patrunde in camera de uscare unde se
separa condensatul format pana aici.
Accesul mai departe este permi s de un
dispozitiv de reglare ac\ionat electric
sau pneumatic care asigura intrarea
Fig. 8.7.26. Centrala de climatizare
de acoperi ? (YORK) - vedere.
12
Fig. 8.7.27. Centrala de climatizare
de acoperi? (ATE) :
1 - tablou de comanda $i reglare;
2 - acoperis rezistent la intemperii ;
3 - bateri a de incalzire; 4 - profil ele
carcasei; 5 - carcasa dubla; 6 - rama
de baza din o\el; 7 - sectorul de
racire; 8 - ventilatorul de evacuare;
9 - camera de amestec; 1 O - zona
de filtrare; 11 - baterie de racire
(vapori zator); 12 - venti lator de
refulare.
CA FP VI
I I
I
t
I I
I I
I I
"'"
('") N
aburului in di stribuitor . Oistribuitorul se
poate monta liber in incapere sau in tu-
bulatura de ventilare.
8.9. Aparate pentru uscarea
aerului
Se utilizeaza pentru reducerea con\i -
nutului de umiditate al aerului din inca-
9
2
3
5
\
10
Fig. 8.7.28. Aparat de climatizare
pentru locuinfe, cu un ventilator:
1 - carcasa metalica; 2 - generator
de aer cald; 3 - bateri e de racire
cu detenta directa; 4 - tava pentru
colectarea condensatului; 5 - clapeta
de reglare; 6 - ventilator; 7 - racord
la tubulatura de introducere;
8 - racord recirculare aer;
9 - umidificator; 10 - fil tru de praf
1
lavabil.
''
,,
,,
,,
,-- - ,

[!] fil]
"'"
('") N
ro ro ro ro
c c c c
0 0 0 0
N N N N
Fig. 8.7.30. lnstalafi e de climatizare multizonala:
FP - filtru de praf; VI .VE - ventilator de introducere/evacuare; Bl, BR - baterie
incalzire/racire; CA - camera de amestec; CR 1.. .4 - clapete de reglare;
CP - camera de presiune; T1 .. .4 - termostat de zona.
peri , conducand concomitent $i la mic-
$orarea umidita\ii relative a aerului . i $i
gasesc utilizarea la toate incaperile un-
de umiditatea relativa a aerului trebuie
men\inuta permanent sub o anumita
valoare, de exemplu 40 %, in sezonul
cald. in sezonul rece, acest lucru se
realizeaza fara folosirea acestor apara-
te deoarece con\inutul de umiditate al
aerului exterior este redus (x s 4 g/kg
aer uscat).
Uscarea aerului se poate realiza pe
doua cai:
- racirea aerului care este inso\ita de
condensarea unei par\i a vaporilor de
apa;
- adsorb\ia $i absorb\ia vaporilor de
apa din aer prin folosirea de materiale
adsorbante sau higroscopice.
8.9.1 . Aparate
cu frigorifica
Racirea $i uscarea aerului se pot fa-
ce cu ajutorul unui aparat mobil, in
care se gase$te o ma$ina frigorifica
(fig. 8.9. 1.). Aerul incaperii este absor-
bit cu ajutorul unui ventilator 6 $i o-
bligat sa treaca pri n vaporizatorul ma-
$inii frigorifice 5, unde se race$te $i se
usuca (fig. 8.9. 1b). inseriat cu vaporiza-
torul este condensatorul 5, care ridica
temperatura aerului racit. Oupa mai
multe cicluri, umiditatea relativa scade
.\J
Fig. 8.7.29. Aparat de climatizare
pentru locuinf e, cu doua
ventil atoare.
4

1
Aer
:0
2
Fig. 8.8.1. Umidificator de evaporare
cu disc invartitor:
1 - carcasa; 2 - di sc; 3 - cuva cu
apa; 4 - tabl a de dirijare.
Capitolul 8: Aparate de ventilare climatizare I. lnstala!ii de ventilare climatizare
de la cp; la cpr . Pornirea si oprirea apa- !
ratului se face cu ajutorul unui higro-
stat. Sub ma$ina frigorifica se gase$te
un rezervor (12 .. . 16 I) care se gole$te
la anumite intervale. Daca aparatul
este fix, se poate realiza o legatura
sifonata la canalizare. Oupa un timp,
are loc o anumita incalzire deoarece
sarcina termica a condensatorului este
mai mare ca a vaporizatorului. Dezumi-
dificarea realizata in functie de mari-
mea aparatului este de 0,2 ... 3 l/h.
8.9.2. Aparate cu substante
adsorbante sau higroscopice
Aparatul (fig. 8.9.2) contine un rotor cu
corpuri adsorbante alcatuit dintr-un nu-
mar mare de capilare axiale in care se
gase$te clorura de litiu. La strabaterea
rotorului , vaporii de apa (o parte) sunt
retinuti de clorura de litiu. Cand rotorul
ajunge i n zona de regenerare a apa-
ratului, vaporii de apa sunt eliberati da-
torita aerului incalzit cu bateria 4. Rotorul
are o turatie de 7 rot/min. Debitele de
aer pot ajunge pana la 100000 m
3
/h.
8.10. Apa rate pentru
reducerea mirosului
Reducerea mirosului care apare in
incaperi cu diverse destinatii (camera
de racire pentru alimente, depozite de
pe$te, toalete etc.) se poate face prin
folosirea sau producerea ozonului, gaz
puternic reducator al mirosului. Produ-
cerea ozonului se poate face prin des-
carcari electrice. Un asemenea aparat
este prezentat in figura 8.10. 1 a.
El are acti une asupra mirosuri lor de
orice fel $i asupra fumului de tigara (fig.
8.10. 1b). Se gase$te sub forma unor
aparate portabile (in 2 . . .4 tipodimensiu-
ni) cu debite de aer de 300 . .. 1800 m
3
/h.
Puterea absorbita este 2 .. . 3 kW. Apara-
tele produc ozon cu o concentratie sub
50 % din concentrat ia admisibi la
(yao-n = 0, 1 .. . 0,2 mg/m
3
(0,05 ... 0, 1 ppm)
, pentru om. Mirosurile obi$nuite ale inca-
perilor incep sa fie indepartate la 0
concentratie a ozonul ui de
0, 01 ... 0,02 mg/m
3
. Concentra\iile ozonului
peste 0, 1 ppm produc reactii neplacute
asupra ochilor $i mucoaselor. Aparatele
trebuie folosite cu gri ja pentru ca nu se
poate controla concentratia decat prin
miros.
Unele di n aparatele prezentate i n
-......--- 3
12
7
a b
Fig. 8.8.2. Aparate de umidificare cu evaporare:
a - cu suprafata libera; b - cu material imbibat cu apa;
- carcasa metalica; 2 - gri la de absorb\ie; 3 - gri la refulare; 4 - filtru de praf;
5 - ventil ator; 6 - turbulator; 7 - racord apa rece; 8 - rezistenta electrica;
9 - golire; 10 - termostat; 11 - material poros; 12 - preaplin.
4
a
Fig. 8.8.3. Umidificator industri al (HYGROMATIK):
a - schema; b - vedere;
- cuva; 2 - tal er roti tor; 3 - cu dinti de riCO$are; 4 - \eava de
alimentare; 5 - motor electri c; 6 - picioare de sustinere.
figura 8. 10. 1 pot fi livrate $i cu genera-
toare de ioni negativi carora Ii se atri -
buie ac\juni benefice asupra cortexului.
.. ... -
.....

Fig. 8.8.4. Aparat industrial pentru
umidificarea aerului (HYGROMATIK).
Fig. 8.8.5. Aparat industrial pentru
umidificarea aerului cu refulare
orizontala prin ventilator axial.
2
/ t
3
Fig. 8.8.6. Generator de abur
CONDAIR - Elvetia - schema
de principiu
- abur; 2 - rezervor umplere;
3 - apa rece; 4 - furtun condensat;
5 - furtun abur; 6 - electrozi;
7 - ventil magnetic; 8 - evacuare.
--------
I. de ventilare climatizare Capitolul 8: Aparate de ventilare climatizare
10
I
.._
--13
-1A
11
-+ 0
0 0 0 OD
--js
I
Seqiunea A-8 ,
s
12
Fig. 8.8.7. Aparat de umidificare cu abur pentru montare
In canal de aer (ARMSTRONG):
- manta; 2 - distribuitor; 3 - camera de reevaporare; 4 - protectie de pornire
5 - aparat de condensare; 6 - dispozitiv de reglare; 7 - ventil de reglare
8 - tabla ricosare; 9 - camere de uscare a aburului; 10 - filtru de impuritati
11 - manta de i ncalzire cu abur a distri buitorului; 12 - distribuitor cu orificii
13 - intrare abur.
8
I
h
tiQ I
Qti
ti
t,
9
10
a b
Fig. 8.9.1. Aparat mobil pentru uscarea aerului :
a - schema aparatului; b - procesu/ In diagrama h - x
- carcasa aparatului ; 2 - grila aspiratie; 3 - bateri e de racire (vaporizator);
4 - venti l de laminare; 5 - condensator/baterie de incalzire; 6 - ventilator;
7 - compresor; 8 - grila de reful are; 9 - usa acces; 10 - recipient colectare
condensat; cp1 - umiditate relativa initiala; 'fJf - idem, final a.
3
I
actiune
11
12

x
10-
4
10-
3
0,01 0, 1 10 100
Dimensiunea particulelor [m]
a
b
Fig. 8.10.1. Aparat pentru reducerea mirosului (YORK):
a - schema aparatului; b - eficienfa aparatu/ui
- carcasa metalica; 2 - grila aspiratie; 3 - redresor; 4 - prefiltru; 5 - treapta
ionizare; 6 - treapta depunere; 7 - postfiltru; 8 - aparat pentru ionizarea
aerului ; 9 - ventilator; 10 - gri la de refulare; 11 - domeniul filtrului electri c;
12 - furn de tigara.
Fig. 8.9.2. Aparat pentru uscarea
aerului folosind materiale desicante
(MUNTERS) :
1 - roata cu material e desicante;
2 - ventilator; 3 - filtru de praf;
4 - baterie de incalzire electrica;
5 - aer pentru regenerare;
6 - aer uscat.
I. lnstalatii de .ventilare si climatizare
' '
Capitolul
g
Calculul si dimensionarea instalatiilor
' '
de ventilare si climatizare
'
'

'
192 Capitolul 9: Calculul ~ i dimensionarea instala!iilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare
9.1. Sarcina termica - 0 deg - degajarile .de caldura de la
sursele interi oare (oameni, iluminat,
calcul atoare, ma!;> 1n1 sau util aje
actionate electric sau alte surse calde)
[W] .
. .... - ..
a une1 1ncaper1
9.1.1. Sarcina termica
(de racire) de vara
9.1.1.1 Aporturi de caldura Sarcina termi ca de vara a unei inca-
peri, denumita !;>i sarcina de racire, de-
termina in majoritatea instalatiilor de
ventilare !;>i climatizare marimea debitu- '
lui de aer. Aceasta se obtine prin efec-
tuarea unui bil ant termic care in forma
cea mai generala se poate scri e:
Sub aspect fenomenologic !;> i al
structurii rela\iilor de calcul, aporturile
de caldura din exterior se exprima sub
forma:
O ap = OPE + 0 FE + 0 1v
unde:
[W] (9. 1.2)
Ov = Oap + 0 deg [WJ (9. 1.1) - O PE sunt aporturile de caldura din
[ exterior prin elemente inert iale (pereti,
1 plan!;>ee) [W] ;
unde:
- Oap sunt aporturile de caldura din
exterior prin elemente inertial e (pereti,
terase), neinef1iale (ferestre, luminatoa-
re) !;>i de la incaperile vecine [W);
I - 0 FE - aporturi de caldura patrunse
prin elemente nei nertial e (ferestre,
luminatoare) [WJ;
Tabelul 9.1.1. Valorile coeficientului de absorbtie A oentru diverse materiale
Denumirea materialului A Alae
!;>i calitatea suorafetei
m2 K .
' v y
A. Materiale
Aluminiu oolizat 0,04 ... 0,06 0,0028 ... 0,003,42
.
Aluminiu oxidat 0,11 ... 0,19 0,0063 .. . 0,0108
-
Alama r:iolizata 0,032 ... 0,035 0,001 ,82 ... 0,002
- -
Crom 0,08 ... 0,26 0,00457 .. . 0,00148
. .
Cositor stralucitor 0,064 0,00365
---
Cuoru oolizat 0,02 0,0014
-
Cuoru oxidat 0,47 . .. 0,55 0,0268 ... 0,0314
-
.
Fonta strun ii ta 0,50 .. . 0,70 0,0286 ... 0,040
Fonta cu asperitati 0,95 0,0543
---
Fonta oxidata 0,65 ... 0,78 0,0371 ... 0,044
-
Niche! poli zat 0,045 ... 0,087 0,0025 ... 0,00497
-- -
Niche! oxidat 0, 11 0,0063
Otel oolizat 0,57 ... 0,56 0,0297 ... 0,032
Otel cu asoeritati 0,94 ... 0,97 0,0537 ... 0,055
-- c --
Otel oxidat 0,82 0,0468
- --
Plumb oxidat 0.28 ... 0,63 0,016 ... 0,036
Tabla zincata noua 0,23 0,0131
- -
Tabl a zincata oxidata 0,278 0,0159
Zinc ooli zat 0,045 ... 0,053 0,0029 ... 0,003
B. Materiale _de construcpi
- -- - ---
. ..
Ardezie 0,93 0,0531
-
Azbociment 0,93 0,0531
-- ---
.
----
Caramida cu asJJeritati 0,80 0,0457
Cuart 0,93 0,0531
- . - - - . .
-- -- - - -- --- -
Cauciuc 0,8 ... 0,92 0,0457 .. . 0,0525
- - --
Carton bituminat terase 0,91 0,052
- --
. . ----- - -
Caramida 0,93 0,0531
--
Email alb 0,90 0,0514
. . - --- . - - .
-- -- --
Ghips 0,80 __ 0,0457
- -
Geamuri dubl e 0, 12 0,0068
~
.
----
. - --- .
.
Geamuri simple 0,06 0,0034
Harti e 0,8 .. . 0,9 0,0457 ... 0,0514
-
Lemn de constructii 0,8 ... 0,9 0,0457 .. . 0,0514
. -- - - - --
.
Lac_negru 0,8 ... 0,95 0,0457 .. . 0,0543
.
-
Marmura 0,94 0,0537
~
- -- -- -
-
Nearu de furn 0,93 ... 0,98 0,0531 ... 0,056
--
. .. ---
Piatra de calcar 0,95 0,0542
- -
- - - - --- - - --
. . - --- -
Placi ceramice 0,95 0,0542
- - - -- - -
~ t i c l a neteda, gr()asa 0,93 ... 0,94 0,0531 ... 0,0537
. .
- . --- --- -
Stuc 0,93 0,0531
- - ---- - -
Samo ta 0,59 0,0337
. - - -- . ----- -- -- --
.. - . --
Ter1 cui ala, mortar 0,91 0,052
-- -
. . - . - - . . - --- ----
Vopsele de_ aluminiu 0,2 . .. 0,35 0,0114 ... 0,020
-- -- --- -- - ---- ~ -
Vopsele de ul ei 0,8 .. . 0,9 0,0457 .. . 0,0514
- -
-------

- O;v - fluxuril e termice patrunse pri n
elementele de delimitare de la incape-
ril e vecine [W].
Deoarece degajaril e de caldura de la
sursele interi oare au. in general, o in-
tensitate constanta, sarcina termi ca de
vara, conform relat iei 9. 1. 1, est e maxi -
ma cand aporturile de caldura sunt
maxime. Pentru obtinerea unei valori
exacte, se recomanda calcularea vari-
atiei zi lnice a fluxurilor termi ce (sau pe
perioada func\ionarii instalatiei) tinand
cont de orientarea elementelor de con-
struc\ii, de defazarea !;>i amortizarea cu
care ele ajung in interiorul incaperii , lu-
andu-se in final valoarea maxima insu-
mata.
Aporturi prin elemente inertiale
Conform STAS 6648/ 1 - fluxul termic
patruns prin elemente inef1iale (pereti,
plan!;>ee, terase) se calculeaza cu
relatia:
O PE = S q [W] (9. 1.3)
unde:
- S este suprafata elementului de
constructii [m
2
];
- q - fluxul termic unitar, defazat $i
amortizat [W/ m
2
] exprimat prin rela\ia:
I q = kf.tsm - t) + (1j1tts - tsm) [W! m2J (9.1.4)
unde:
- k este coeficientul global de tran-
sfer de caldura [W/ m
2
K];
- t; - temperatura aerului interior vara,
conform 2. 4. 2.2 [C];
- a; - coeficientul de transfer de
caldura superficial la interior, considerat
5,8 W/ m2 K la trecerea caldurii de SUS in
jos $i. respectiv, 8 W/ m
2
K pentru pereti
sau la trecerea caldurii de jos in sus;
- l1 - coeficientul de amortizare a
fluxului termic patruns in incapere;
- ts - temperatura echivalenta de cal-
cul a aerului exterior, calculata cu rela-
ti a:
1,0
C 3
0,9
0,8
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3
-
- ~
'
.
-
- L
, /
- , ,
.
--
I T
-
l
-
~
.,..
'Cl
~
.
I
0

2
o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
S {m
2
]
-
Fig. 9.1.1. Nomograma pentru
-
coeficientul C3 (care fine seama
de suprafaJa cercevelelor):
1 - ferestre metalice 2 - ferestre
simple; cupl ate din emn; 3 - ferestre
duble din lemn;
pentru vi trine CJ = 1; pentru u!;>i de
bal coane cu geam CJ = 0,5.
l. de ventilare climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea
A
(,cc fe+ - / [oCj (9. 1.5)
Cle
unde:
- te este temperatura aerului exteri or
la ora de calcul, conform 2.4. 1.2;
Or = SFE- k FE u; -t,) [W] (9.1 .9)
in care:
- 01 este fluxul termi c cauzat de ra-
diatia solara directa $i difuza;
- Or - fluxul termi c datorat diferen\ei
de temperatura;
- c 1 - coefi cient de calitate, in func-
ferestrei in functie de tipul ecranului $i
locul sau de ampl asare conform
tabelului 9. 1 -2;
- CJ - raportul dintre suprafata sticl ei
$i suprafa\a totala a ferestrei , conform
nomogramei din figura 9.1.1;
- m - coeficientul de acumulare a - A - coeficient ul de absorb\i e a ra-
diatiei solare, conform tabelului 9_ 1_1;
- <Xe - coeficient de transfer de cal -
dura superficial la exteri or, avand va-
loarea 17,5 W/ m2K;
\i e de tipul ferestrei :;; i caracteristi cile fluxului termic radiant in elementele de
sti clei, conform tabelului 9. 1.2; , delimi tare interioara a incaperii , in
- c2 - coeficient de ecranare a I func\ie de coeficientul mediu de
- I - intensitatea radi a\i ei solare la ora
de calcul $i pentru ori entarea conside-
rata, conform 2.4. 1.2.2.;
- Ism - temperatura echivalenta medi-
e a aerul ui exterior. calculata cu relatia:
(9. 1.6)
unde:
- tem este temperatura medie a
aerului exterior, conform 2.4. 1.2.;
- Im - intensitatea medie a radia\iei
solare pentru orientarea de calcul con-
form 2.4. 1.2.
Fluxurile termi ce rezultate sunt cau-
zate de temperatura aerului exterior $i
radi a\ia solara la orele de calcul. Cum
ele se resimt in interi or dupa un inter-
val de timp, de ore, apare necesita-
tea calcularii acestui defazaj. in vede-
rea stabilirii sarcinii termice maxime in
orele de functionare a instala\i ei de
ventilare sau climati zare, valorile calcu-
late ale fluxurilor se permuta cu E ore.
1
Aporturi prin elemente vitrate
(ferestre, luminatoare)
Conform STAS 6648/ 1 fluxul termi c
patruns prin ferestre se calculeaza cu
rela\ia:
OFE = 01 +Or [W] (9.1.7)
unde:
-
J::
I
I
N 1
1
B
I+-
cos Y=
AC AC cosY
. CD h h tgi
lg
1
= AC= .A.C -+ =
5 2
cosY
hu=h-h
1
=c'
2
s
2
-h
1
bu=s,tgY='
1
s
1
-- 4
/ 0
/
y
0 1 = c1c2c3m (S,/omaxa r-a2 + SFEldmax) [W]
(9. 1.8)
Fig. 9.1 .2 Determinarea suprafefei umbrite a unei ferestre.
-
Tabelul 9.1 .2. Valorile coeficientului de calitate c1 ale coeficientului de ecranare a ferestrelor c2
Tipul sti clei Tipul :;; i alcatuirea ferestrei Ct Locul de montare Tipul dispozi tivului de ecrane
Obi :;;nuita simpla, geam (8 $ 5 mm) 1,00 La exterior
simpla, geam gros 0,94
dubla, geamuri obi :;;nuite 0,90 jaluzele din aluminiu
dubla, ambele oeamuri oroase 0,80 jaluzele din lemn
Absorbanta simpla, cu coefi cient de absorbti e 49-56 % 0,73 intre geamuri jaluzele metalice
dubla, eel exteri or absorbant (49-56 %), 0,52 rulori - culoare deschi sa
eel interi or obi $nuit
idem, eel interior gros 0,50 rulouri - cul oare semiinchi sa
rulouri - culoare inchisa
Refl ectanta simpla, cu pelicula de oxid metali c la exterior 0,60 La interi or jaluzele - culoare deschi sa
dubla, geamul exterior refl ectant, 0,50 jaluzele - culoare semiinchi sa
eel interi or obi:;;nuit
idem, cu filtru reflectant din metal nobi l 0,40 jaluzele - culoare inchisa
draperi i - culoare deschisa
cu suprafe\e nervurate (modele in relief - 0,40 draperii - culoare inchisa
Caramizi goale profilit etc_)
din sticla idem, plus inserti e de fi bre 0,30 rulouri - culoare deschisa
(100x100 mm) cu suprafe\e netede 0,60 rul ouri - cul oare semiinchi sa
I ara cul oare idem :;;i inser\ii de fibre 0,40 rulouri - culoare inchisa
c2
0, 15
0,20
0,50
0,50
0,60
0,70
0,60
0,70
0, 80
0,55
0,70
0,50
0, 70
0, 85
-


..

:.-
..
.
. .
-
194 Capitolul 9: Calculul dimensionarea I. lnstalatii de ventilare si climatizare

asimilare termi ca Srnca == L: (s1S1)/(L:S,),
conform tabelului 9.1.3 pentru ferestre
neprotejate sau protejate la exterior $i,
respectiv, tabelului 9. 1.4 pentru ferestre j
protejate la interior.
I
latimea si. respectiv, lnal\imea tJmbrei i Relatia 9.1.10 are sens fi zic numai
la planul ferestrei (m] . Marimil e bu si hu I pentru cazurile H > hu ' 8 > bu;
pot fi calculate cu relatiil e: I SFE - suprafata ferestrei ( a golului In
bu == c1's1 [m] (9.1. 11) I zidari e) [m2]; 1max - intensitatea maxima
hu == c2's2 - h i [m] (9. 1. 12) ! a radiatiei soPare directe pentru orien-
S, - suprafata lnsorita a ferestrei, unde: : tarea de calcul [W/m
2
] ( 2.4. 1. 2); 1:;ax
care .In conformitate cu figura 9.1.2, se - s 1, s2 este latimea elementului de \ - intensitatea maxima a radiatiei solare
umbrire In plan orizor1tal si , respecti v, : difuze ( 2. 4.1.2); a1 - factor de corec- poate calcula cu rela\ia:

'
vertical (fig. 9. 1.2);
1
ti e in func\ie de starea atmosferei ( Si == (H - hu)(B - bu) [m2] (9.1 . 10) !
-
1n care: - c1', c2' - coefici en\i, In functie de 2.2.3); a2 - factor de corec\ie in func\ie
unghiul de inal\ime solara si azimut de alti tudine ( 2.2.3); - B si H latimea si, respectiv, lnal- !
timea terestrei rm 1 si bu si hu sunt I solar. conform tabelului 9.1.5. kFE == 1/ RFE". RFE - rezistenta termica
'







Q

1
POD
0
' . ,
'
,
I 11111111 Ill I I I II I II II I 111I111111 II I Ill 11111 I I
'
'

'

lncapere climatizata
V, _]
//1

globala a ferestrei, conform ST AS
1907/ 1 [m2K/W]; t; - temperatura
I aerului interior [C]; t's - temperatura
1
echivalenta de calcul a aerului exterior
care \ine seama de lncalzirea geamului,
datorita absorbtiei unei cote par\i din
radiatia solara, calculata cu o rela\ie de
forma 9. 1.5. Pentru ferestre dubl e se
. calculeaza cu rela\ia:
. 2A(A - 1)
ts== t. + a., I
[oCj (9. 1.13)
unde:
- A este coeficientul de absorb\ie al
geamului conform tabelului 9.1 . 1;
( - I - radiatia solara globala pentru
i orientarea de calcul conform 2.4. 1.2.
OBS: Pentru ferestrele din lemn,
simple sau dubl e, cu geamuri din sti cla
obi5nuita se considera ts = fe; pentru
ferestre metalice simple si geamuri din
Fig. 9.1.3. Schita de calcul pentru pod neventilat. I sticla obisnuita ts' < te + 1 O; pentru fe-
restre metali ce duble si geamuri din
Smed


N
E
...._
s
-
Tabelul 9.1 .3. Valorile coeficientului de acumulare m pentru ferestre neprotejate sau protejate la exterior
Ori- Ora zilei ( i:)
en- .
ta- 4 I 5 6 I 7 ' 8 9 [ 10 11 i 12 13 14 i 15 I 16 ! 17 ! 18 ! 19 : 20 ' 21 22
. I I I I ! I l I . I
re I I I ! I I . ' ' ! l , .
N 0,25 0,31 0,39 0,47 l 0,54 ' 0,59 I 0,62 ! 0,65 0,69 I 0,71 I 0,12 I 0,71 ' 0,68 ' 0,66 i 0,64 . 0,60 0,54 0,46 : 0, 37
NE 0,16 : 0,2 1 0,28 0,37 ! 0,43 _ _9.47 0,47 0,44 [ 0,40 I 0,37 0,34 . 0,31 ! 0,29 ; 0,25
1
0,23 I 0,20 0,18 . 0,16 0,14
E 0, 16 i 0, 20 0,27 . 0,35 0,44 0, 50 0, 53 I 0,52 0,48 0,42 0,37 i 0,32 I 0, 28 0,24 ! 0,21 i 0, 19 . 0, 16 0, 14 0, 13
> 10,5 SE 0, 14-+f, 18 0, 23 ! 0,30 i 0,39 I I 0,56 . 0, 53 0,48 ! 0,41 0,35 I 0,30 I 0,25 i 0,2 1 0, 17 0, 13
s 0. 11 0. 12
sv 0.11 I 0. 11 o.1;L 0.15
1
Q,_11 0, 20 0, 24 I 0.29 o,35 _ 0,43 t-
1
o,57
1
o,56 o, 52 , o,45
1
o. 37 , o.3o
v 0.11 : 0, 12
NV 0, 11 0, 12 0, 14 0, 16 . 0, 18 0, 20 I 0,22 ! 0,25 i 0,26 : 0_,_30 l 0,33 i 0,37 ! __ 0,42 . 0,45 : 0,48 : 0,47 :_ 0,42 . Q,28
Oriz. 0, 15 , 0, 17 0,21 0,26 0,33 0,41
1
0,48 , 0,56 I 0,61 , 0,65 I 0,66 I 0,65 : 0,59 0,55 . 0,48 i 0,40 . 0,33 0,27 0, 21._
N : 0,31 I 0,42 : 0.52 0.59 ! 0,63 I 0,66 ; 0,70 I 0,74 0,77 I 0,76 I 0,74 i 0,70 . 0,68 0,65 . 0,60 0,51 0,40 0.30
NE 0, !6 f 0,25 ; 0,5Q_ I 0,53 ! 0,50 l 0,45 0,40 0,36 )__0,33 I 0,27 :_Q,2_3 l _9,_18- 0,_!5 - 0.1:3
E 0,16 i 0,22 0,32 I 0,42 I 0,5 1 ! 0, 57 0,59 I 0,55 0,48 0.41 , 0,35 ; 0,29 i 0, 25 ! 0,22 I 0,19 ; 0,1 6 . 0,13 0,11 0,09
1,5 ... SE 0,13 : 0,18 0,26T 0,35 1 0,45 1 0,55 I 0,61 i 0,63 ! 0,6 1_. Q,56 . 0,48 . 0,40 I 0,32 ! 0,26 I 0,22 : 0,18 . 0,14_9, 11 0,09
10,5 s 0,08 0, 13 0, 13 : 0, 18 . 0,25 i 0,33 I 0,43 : 0,52 0,59 0,64 . 0,63 ' 0,58 i 0,50 0,41 I 0,32 0,25 i 0, 19 0, 15 0, 11
SV 0,08 0,09 , 0, 11 0, 13 0, 17 , 0,21 I 0,25 0,32 :0, 41 0,49 ' 0,57 : 0,62 :-- 0,63 0,59 i 0,53 0,44 ' 0,34 0,25 _Q,_ 18
-v-- 0,08 , 0.10: -0,11 0,13. 0, 15 ; 0,17 : 0.21 0,25 10,29 o,36
1
o,44 . o,51 o,56 o.59 : o,56 -o.49 0,36 o.30 0.22
NV 0,09l g! 11 I 0, 13 0, 15 _ _Q_,}7 .. ,+ 9._:2 0_
1
0,23 : Q,?6 !I 0,33 ; 0,36 O,'!} _ Q,47 __ __ 0,53 0,49 0,48 0!31 0,23_
Oriz 0, 12 i 0, 15 I 0,2 1
1
0,36 0,37 0,46 1 0,55 i 0,63 0,69 0,72
1
0,72 0,68 0,62 0,54 0,45 0,36 0, 28 0,21 0, 16
N 0, 22 . 0,3 1 I 0,48 ; 0, 59 0,65 0,68 I 0,70 . 0,80 0,82 0,80 0,75_!.__0,7 1 __ 0,59 0,47 0,33 0,2 1
NE 0, 17 0,27 : 0,40 0,52 0,59 0,58 I 0,53 . 0,47 0,41 0,35 0,32 0,28 0,25 . 0,21 : 0, 18 0, 15 0, 13_ Q,09_ 0,_07
E o.16 .. . o.25 : o,28 a:so--0,61 . 0,66 i 0,64 0,58 . 0,43 0,39. o.31 0,26 0,22 0,19 I o.15- 0,13 0,10 0,08 0,06

<4,5 0, 12 1 0, 19 i 0,29 0,4 1 0,54 .'... 0,6!_ _Q_E9 _ _Q.JQ 0,64 0,56 0,'!1L_ 0,36 _ 0_, 28 __ _Q.22 .Q,.!_8 0, 14 0, 10 0,07_ 0.!.06
S 0,06 0,09 I 0,13 0,19 0,28 ' 0,38 0,50 0,61 0,69 0,71 0,68 0,60 0,49 0,38 0,27 0,19 0,14 0,10 0,07
-sv a.os , 0,01 0.1 o 0, 13 0-.11- 0. 21 - ; 0,-28 - o.36 o,46 o.57 o,66 - o, 10-. o,69 o,63 o,52 o,4o 0,28 - 0.19 .o! 13
v 0,06 . 0,08 : 0,10 0,12 0.1 4' - 0-. 16 ; 0,21 0,26 . o:3_1_ o,40 0,49 0,60 0,49 0,35 0,24 _0_,_16 _
1--- 1--'----'-----'----'----'---'---'---'----'--- - - --- -
NV 0.07 . 0, 10 ; 0, 12 0, 15 0, 18 0,21 : 0, 24 0,28 . 0,3 1 0,35 0,39 0,46 0,54 0,59 0,58 0,51 0,38 0,26 0,_ 15
--- - - ----- -- -- -- -- --- ----- -- --- -- -- - ---- - . - ------- ------- - - ------- - - ---- -
Oriz. 0, 10 0, 15 : 0,21 0,31 0,40 : 0,53 0,63 0,72 : 0,77 0,79 0,72 0,72 0,68 0,62 0, 41 0,30 0,22 0,15 0, 11
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor
sticl a obi$nuita ls.5o le + 15. Pentru am-
bele cazuri de ferestre metalice, valori -
le Is. > le sunt valabil e pe peri oada de
straluci re a soarelui pentru ori entarea
de calcul, in rest Is= le.
Aporturi de la incaperi vecine
Se deosebesc doua situa\ii :
- Cazul curent al incaperil or vecine
neventilate cu un grad mic de vitrare
(care sunt slab sau normal insorite),
cand fluxul termi c patruns din aceste
incaperi in incaperea climati zata este
considerat constant; se calculeaza in
regim sta\i onar cu relatia:
Q, = - t,) = I:Sp;k pdla [W]
(9.1 . 14)
in care:
- L.Sp; este suprafa\a pere\ilor inte-
riori ce desparte incaperea climati zata
de incaperile vecine [m2];
- k p; - coefi cientul global de transfer
de caldura al pere\ilor interi or i
[W/ m
2
K];
- I, - temperatura aerului din incape-
rea climatizata [
0
C] ;
- ta - temperatura aerului din incape-
rea invecinata (
0
C] .
Apr oximativ, pentru diferenta de
temperatura tit.a se folosesc valoril e din
tabelul 9.1.6.
in cazul in care incaperil e alaturate
au o suprafata de vitrare mare $i sunt
supuse unui efect de sera, fluxul termi c
patruns in incapere se calculeaza cu
rela\ia: conform rela\iei 9. 1.19;
0 1v = S1k p1 (tin1 - t,) + T) L\Ov [W](9. 1. 15)
in care:
- l1m este temperatura medi e a ae-
rului din incaperea alaturata, determi -
nata cu relatia 9. 1.6;
- T/ - coefi cientul de amortizare a fl u-
xului termic datorat peretelui desparti-
tor dintre incaperea cl imatizata si cea
invecinata.
Cazuri particulare - c\Ov - fluxul termic variabil patruns
din incaperea alaturat a, calcul at - Aporluri de caldura prin poduri
incapere climatizata
t . a
I i
Fig. 9.1 .4. Schita de calcul pentru pod ventilat.
Tabelul 9.1 .6. Valori Ma
Orientarea peretelui exterior al incaperii vecine I NV, N, NE I E I SE, S, SV I V
Ma (
0
C]
I
2
I 3 J
4
I 5
Tabelul 9.1.4. Valorile coeficientului de acumulare m pentru ferestre protejate la interior
Smcd Ori - Ora zi lei
en-
'
'E ta-
4
I
5
I
6 7
!
8 9
I
10
11 12
I
13
I
14
I
15
I
16 17
I
18
i
19 20
21 I
22
......
i
I
:s:
!
re I i I
'
I I
N 0.14 0,45 0,66 I 0,60 I 0,60 0,67 0,73 . 0,77 0,80 I 0,80 i o.79 0.74 I o,?o 0,70 I 0,79 0,60 0,30 0,251 0,20
NE 0,08 0,30 0,53 0,64 i 0,63 0,56 o,43 I o,38 0,36 o,33 I o,31 0,29 : 0,25 0, 22 ! o, 18 I o, 13 I 0, 10 0,08 0,07
E 0,08 0,25 0,46 ! 0,69 I 0,68 0,69 0,64 i 0,52 0,36 0,33 ' 0,30 0,26 I 0,23 0,20 i 0, 16 I 0, 12 0,09 0,08 0,07
>10,5 SE 0,08 I 0, 17 . 0,32 l 0,48 I 0,60 0,70 ' 0,73 ! 0,71 0,65 0,49 I 0,36 0,32 ! 0,27 0,22 I 0, 18 ! 0, 14 ! 0,09 '. 0,08 0,07
s 0.06 : o,og I o, 13 i o, 11 ! 0, 28 0,33 o,56 I 0,67 0.72 I 0,73 0,67 o,47 I 0.43 0,31 ' 0,25 I 0,18 0, 12 0, 10 0,08
sv 0,06 I 0,08 0, 11 0. 14 ' 0,11 0,20 0,23 . 0,35 0,50 I 0,63 ' 0,71 i 0,74 0,7 1 0,62 ; 0,48 I 0,32 : 0,20 0, 16 0, 13
v 0,06 0,08 0, 11 I 0, 13 I 0, 16 0, 18 0,21 I 0,23 0,25 0,4 1 i 0,55 0,66 I 0,71 I 0,71 ; 0,59 i 0,4 1 ! 0,23 10, 18 0, 14
-
NV 0,06 i 0,09 0, 13 0, 16 0,19 0,22 0,25 ' 0,27 0,28 0,30 ' 0,35 ! o,51 I 0,63 o,69 I o,64 0,46 l 0,23 0, 19 ' 0, 15
Ori z. 0,08 0, 13 0,22 o,33 I o,44 0,55 0,65 I 0,73 0,78 0,78 I 0,75 0,69 : 0,58 0,49 I 0,33 I 0,26 ! O, 18 I o, 15 0, 12
- .
N 0, 12 0,45 0,57 I 0,61 : 0,63 0,70 o, 75 I 0.79 I o,83 0,83 I 0,81 0.76 I o,69 0,10 ; 0.76 o,61 0. 28 0.22 0, 16
-
0,34 i 0,56 i 0,68 1 0.67 0, 28 I 0,25 0,21 0, 17 l 0, 12 0,08
!'-l ..t.
0,09 0,59 0,45 I 0,38 0, 36 0,33 ' 0,31 0,07 0,05
E 0,08 0,26 ! 0,48 1 0,65_ ! 0,72 0,73 0,67 ! 0,54 0,37 0, 32 I 0,29 0, 25 I 0.21-. O,IB 14 I 0, 10 0,07 0,06 0,05
1,5 ... SE __Q,QZ_ o, 11 0.29 o, 51 I o,64 0,74 0,78 . 0,74 0,65 0,50 ' 0,36 0,3 1 I 0,25] 0,2 1 o, 16 o, 12 I 0,08 0,06 0,05
10,5 s 0,04 - 0.09 I o, 12 I o. 11 ! 0,29 0,35 i 0,59 : 0,70 0,77 0,77 I 0,70 0,49 L 0,43 i_ i 0,35 I 0, 16 : 0, 10 I 0,08 0,06
sv 0,04 0,07 0, 10 I 0,13 : 0, 17 0,20 0, 24 I 0,37 : 0,53 I 0,67 ! 0,76 I 0,78 I 0,74 ! 0,64 0,48 0,31 I 0, 19 0, 14 0, 10
v 0,04 0,07 0,10 I 0, 13 I 0,15 0, 18 0,21 i 0,23 0,26 0,43 . 0,58 I 0,70 i 0.75 j 0,74 ! 0,62 0,41 i 0,21 i 0,16 0, 12
NV 0,05 o, 11 l 0. 12 I o. 16 : 0.16 1 0.22 I 0,25 : 0,28 i 0,30 o,31 I 0,37 i 0,53 I 0,66 0,73 ' 0,67 0,47 i 0,27 1 0, 17 0, 13
--
0, 12 I 0,21 ! 0,38 i 0,45 I 0,58 0,79 I 0,7 1 I 0,60 ' 0,4B 0,35 ; 0,23 0,15 ' 0, 12 i 0,09 Oriz. 0,05 0,69 ' 0,78 0,82 0,83
N 0, 12 : 0,31 I 0,70 ; 0,35 I 0,66 ' 0,72 : 0,77 : 0,82 I _Q,85 ! 0,86 ; 0,83 I 0,76 : 0,69 0,70 ; 0,80 : 0,61 i 0,26 0,13 1 0,21
NE 0,09 I 0,34 0,59 0,73 I 0,24 I 0,63 0,46 0,39 1 0,36 i 0,32 0,32 i 0,27 I 0,23 o, 19 I o, 15
1
o, 11 0,07 0,05 : 0,07
E 0,08 Jl,28 ! ; 0,78 : 0,7Q I 0,56 0,37 . 0,31 0,27 ! 0,23 ' 0,19 i 0, 16 ' 0, 12 . 0, 10 ' 0,05 ' 0,04 : 0,06
SE __ 0,06 0,26 : 0,35 I 0,54 , 0,63 ! 0,79 I 0,82 - 0,78 I 0,67 : 0,50 0,36 i 0,29 0__, 23_J 0'-18 : 0, 14 ; 0,09 I 0,05 I 0,04 ' Q,06
s o.o3 : o.o7 : 0. 12 . 0, 11 o,38 1 o.63 : 0.75 L o.82 . 0.8 1 . o,73 , o.5o _ _Q, 19 ;
sv 0,03 i 0,06 ' 0,09 ! QJ.3 i 0, 17 . 0,21 I 0,25 . 0,39 ! 0,56 I 0,70 I 0,80 i 0,83 : 0,77 0,66 _ 0,48 : 0,29 I 0, 15 : 0, 10 . 0, 13
v 0,03 f 0,05 0,09 0, 12
1
0, 15 1 0, 17 I 0,2 1 ! 0,24 0,27 ; 0,45 0,61 0, 73 : 0, 80 t 0,78 0,64 0,4 1 ! 0, 19 ! 0, 13 ! 0, 16
NV o,04' 0,08 1 o. 12 o. 15 I o. 19 Q,23- ;o.25 -o. 291 o,3 1 1 o,32 o,39 i o.56 1 o.69 T o.77 - 0.10 0.48 1 o.21 1 o, 14 1 o. 15
Oriz. 0,05 : 0, 11
1
0,22 ; 0-;35- 0,48f Q,62 l 0,74 0,82 i 0,87 I 0,86 . 0,81 ! 0,72 0,33 0,20 ' 0, 12 : 0, 10 : 0, 11
--
..
.. . ......, . . . ,
Tabelul 9.1.5. Valorlle coeflcientllor c;, c2 pentru determlnarea suprafetelor umbrite ale ferestrei
Ora de calcul
Orient . Lunil e -- 13 ! -- 7 - -5- --9 -- 1o 111 12-T 13 - 14 -, 15- 16 17 18
N IV; VIII 7,11 / 1,00 - - - ' - I - - - - - - - 7,11 / 1,00 IV; VIII
V; VII 4,01/ 1,04 i 14,3/6,76 --- :- - -:_ ----.- --- - - - - - - - - ! . - -:---- -- - . - - ---- -- - 14,3/6:713 - V; VII N
VI . 3,27/1, 03 J_S,i4/4,25 _- -- - - l -- -=--- I - -- - -:. . - - -- - 8, 3,27/ 1,03 - -- -01 --
NE IV; VIII 0,75/0, 18 1, 11/ 0,51 1,66/ 1,08 3,08/ 2,62 28,64/31,8 - - INTERIOR - IV; VIII
V; VII 0,60/0,29 0,87f0,611,23/ 1:i4 2,05/ 2:35 -5,67/S,2l - - - ---_ - Vil --
VI 0,53/0,34 0,78/0,6S i- 1,1ii 1,12 1:60-/2, -10 -4-,01/ B,40 , . ... - - - : : ---- _-- - -- - VI NV
----- -- ---- --- -------- - - - ---- ---- ... - -- . ----- I 1 I ___ _ ___ 1
IX - 1,43/0,33 2,36/0,97 5,67 /3,37 - - - : : : s2 -'0- - IX _
. - X - . - - - - - - - - ---- -t---= : : b, : /I : ----=---- x---
.<: 1
E IV; VIII 0,014/0, 14 0,05/0,34 0,25/0,57 0,51/0,91 1 0,93/ 1,52 2, (l5/3, 14 - .. . =4: = u .c - IV; VIII
- - --. -- - - - -- . -- -t----------- --- - -- I - --- -------
V; VII 0,25/0,25 0,07/0,47 0, 12/0,71 0,34/ 1,09 0,70/ 1,75 1,60/3, 55 - :c - V; VII
-- - - - - - - ---- . - - - - -- ------- -- - -- -- - - - - - - --- f-- ------ --- - -- --- - - . '-- -
VI 0,30/0,34 0, 12/0,52 0,05/0,75 0,23/ 1, 14 0,60/ 1,79 1,43/3,76 - EXTERIOR VI V
-- - - - --------- ...... --- --- --- -- - ------
IX - 0,18/0, 19 1 0,40/0,4 1 0,70/0,71 1,24/ 1,24 2,50/ 2,70 - _ _ _ _ - IX
- . . . . - .. - --- -- --- --- - - ,- B
x - - o,5810,27 o,9310, 52 1,5410,98 3,2712, 13 I - - x
S-E IV; VIII 1,32/0,23 i 0,90/0,46 0,60/0,64 0,32/0,85 0,03/ 1, 11 I 0,34/ 1,46 1,00/ 1, 12 2,90/ 4,25 - - - - I - IV; VIII
V; v"1I 0,78/0,89 0,4911.1-5 0, -0:23/1,93 1,00/ 1,06 . 4,33/ 8,40 - _ - ... . -- - --= --r - - 0; VI I- --
- . --- ----- - - . 1------ --- -------- ---- _ ____ _ ,. . . ---- - ---
VI 1,88/0,63 1,28/0,84 0,90/ 1,01 0,62/ 1,31 0,25/ 1,59 0, 18/ 2, 18 1,00/ 1,48 5,57/1 2,6 - - VI SV
'
S IV; VII I - f 19,08/6,54 4,01/ 2,29 [ 1,96/ 1,08 1,07/ 1,64 0,49/ 1,53 -/ 1,48 0,49/ 1,53 1,07/ 1,64 1,96/ 1,80 4,01 / 2,29 19,08/ - - IV; VIII
v; v11 - - l - - -_-- 17 0,6212,22 -- -:.12. 14 0,64/ 2,2i4 1,43/ 2,50 2,90/3, 17 8, 14/5,80 - - -_-- - -
- v1 --- J_ -

o,7012."61-- -12,47 o,7012,61 3."7374,27 19.08/14!10- - 1-----_--------vl- s

.. - -- ----- r- -- - - - - --- -- --- --- - - -
IX .... _ -. - _5!7/1,0= 0,81/ 1,00

-/ 1,00 0,38/ 1,04 0,81/ 1,00 1,43/ 1,01 2,47/ 1,02 5,67/ 1,09 - _ __ __
x - - 1, 73/ 2,46 1,07 /0,56 0,65/0,63 0,30/0,65 -/0,57 0,30/0,65 0,65/0,63 1,07 /0,56 1, 73/ 2,46 - - x
18 17 16 I 15 14 13 12 11 10 I 9 8 7 6 . .
. . . .... ' _. I. __ - -- . .. -- -------- __ ...... 1 -- - _ . - . . . . - - - - . . . .. Lun1l e Orient.
Ora de calcul
Observa\ie: Orientarile In stanga se citesc cu orele de calcul de sus, iar cele din dreapta cu orele de jos; la numarat or este valoarea c;, iar la numitor c2
...
co
0)
n
Q,)
"C
-
....
0
-
c
-
l.C
- .
n
Q,)
-
(")
c:
-
c:
-
(/)
-
Q.
-
3
Cl)
:::I
(I)
-
0
:::I
Q,)
..,
(t)
Q,)
-
:::I
(I)
....
Q,)
-
Q,)
.....
-
-
-
0
..,
-'
-
:::I
(I)
....
Q,)
-
Q,)
--
-
-
c.
Cl)
<
Cl)
:::I
....
-
-
Q,)
..,
(t)
(I)
-
(")
-
-
3
Q,)
....
- N
Q,)
..,
Cl)
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea
' '
neventilate sau plafoane false
Confor111 relatiilor din figura 9. 1.3,
aportul de caldura 0, patruns in inca-
pere din pod, se calculeaza cu relatia:
0 = qS = Sjk(tpm - /,) + a,11.3/p] [W]
(9.1.16)
in care:
- k - coeficientul global de transfer al
plan$eului de separa\je pod - incapere
climatizata [W/ m2K];
- t, - temperatura aerului din incape-
rea climatizata [QC];
- 11 - coeficientul de amortizare a flu-
xului termic la trecerea prin plafonul de
separa\ie;
- a, - cocfi cientul de schimb superfi -
cial de caldura la interior [W/ m
2
K] ;
- /pm - temperatura medie a aerului
din pod, calculata cu relatia:
I
Sk /, I- L S
1
k
1
f sm1
tpm

--
[QC]
(9. 1.17)
Sk + 2,S,k,
unde:
- j - reprezinta numarul elementelor
de delimitare exterioara ale podului ;
- L'it = Ip - fpm - varia\ia de tempera-
tura a aerului din pod i n jurul valori i
medii , care se calculeaza cu rela\ia:
Q.
<lip=-,-- [K] (9.1.18) !
2,B,,S"
'
unde: Ov este partea variabila a
aportului termic patruns i n pod, care
se calculeaza cu rela\ia:
Ov = .!:) Sr11ra.-(ls1 - l smj) [W] (9. 1.19)
Bn - coeficien\ii de asimilare termica
ai suprafe\elor, care se calculeaza cu
rela\ia:
(9. 1.20)
in care:
- 5,8 W/ m2K;
- Sn - coeficientul de asimilare
termica al materialului, conform STAS
Tabelul 9.1.7. Valori pentru
coefici entul 'P
Orient. N NE, NV ! E SE, SV S
c

a;
0
u
o.5'Ci".65 ! 0.75 o,85 ! 0,95
1 23 4 56789 10
in5111mea p1Jfo nulu1 h Im!
Fi g. 9.1.6. Nomograma pentru
det ermi narea coeficientului
de absorbtie a radi atiilor, r
9
.
6472/3 [W/ m2 K);
- n - numarul elementelor delimi ta-
toare ale podului . inclusiv plan$eul
despar\itor intre pod $i incaperea cli-
matizata;
- lsj, fsm
1
- au semnifica\iile anterioare
$i se calculeaza cu rela\iil e 9. 1.5 $i
9.1.6.
Oefazarea totala cu care fluxurile ter-
mice ajung in interior se calculeaza si
se ia i n considerare defazarea elemen-
telor delimitatoare exterioare, a aerului
din pod $i a plan$eului despar\itor.
- Aporturi de caldura prin poduri
ventilate
Pe baza rela\iilor din figura 9. 1.4 se
constata ca vehicularea permanenta a
unui debi t de aer L face sa se instau-
reze. in pod, o temperatura tp variabila
cu sol icitarea termica exterioara.
Aportul de caldura patruns din pod
in incaperea climatizata se calculeaza
cu rela\ia:
Q = Sk-(tp - t,) [WJ (9. 1.21)
in care, temperatura aerului din pod
are expresia:
_ Skt, + Lcpt, + I,S,[k,t=, + a,n,(t,,- 1,m, )]

Sk+ Lcp+ 2,S,k,
[QC] (9. 1.22)
1/ 3 I
unde:
- L este debitul de aer vehiculat [kg/s];
- Cp - cal dura specifica a aerului
[kJ/kgK].
Defazarea totala cu care fluxurile ter-
mice ajung in interior se determi na in
acela$i mod ca eel anterior.
- Aporturi de caldura in incaperi
ventilate in sistemul ,,jos-sus"
Pentru incaperi aglomerate di n cla-
diri social -cul turale, administrative,
pentru cladirile industriale cu inaltime
mare sau foarte mare ca $i pentru in-
caperi in care se produc degajari noci-
ve cu densitate mai mica decal a ae-
rului, se recomanda fol osirea schemei
de ventilare "jos-sus" (introducerea ae-
rului direct sau in apropierea zonei de
ocupare $i evacuarea la partea superi-
oara).
in aceasta si tuatie, nu toate degajari-
le $i aporturile de caldura din exterior
(valabil $i pentru alte degajari) influen-
\eaza sarcina termica ce trebuie luata in
considerare pentru respectarea condi\i -
ilor impuse pentru zona destinata acti -
vita\ii umane sau a unor procese tehno-
logice.
3
........-4
2/3 I

Fig. 9.1 .5. Schit a de calcul al aporturilor de caldura
in cazul incaperilor ventilate "jos-sus" :
- camera de presiune; 2 - zona de $edere; 3 - aer evacuat;
4 - aer introdus.
ti 1 emperatur a aernlu1
mtenor
-
.... 20 c
--1
3 ?
-
t:::::==
.____..
t::::=-






----
[::::::
-:::::: i-::::: :;:::: I:;::: L--
' ?5
>26
----::: --::::: ::-::: 1--:::
:::::::::
:::<
::..-::: r---
c-
'27
....-
r:::
y
/
....--
/ r::::: ::::::
/
v /
v v
/

/
--;;
v
-
t--- -
v v /
3
v
v v v:,
v:
v v
/
v
v/ v/ v/ v
/
(<c=O.

valab1la
v v
/I v
t-- -.
I rn
/
pentru (Gr Pr)m > 2 . HY
It
v
11
1
I
- - t-- - --
u-r
I I
I I
2
25 30 35 40
Temperatura superficiala 0
1
1QCJ
3
2
Fi g. 9.1.7. Nomograma pentru det ermi narea coeficientului de schimb
de caldura prin convectie pent ru suprafete verticale.
Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor
I. lnstala!ii de ventilare climatizare
cu rela\ia 9. 1.8; a - Aporturi de ca/dura prin ferestre
Penlru bil an\ul termi c al zonei de
ocupare se considera:
OFE
0
= ' 01 [W] (9. 1.23)
unde:
- 01 este fluxul t ermic cauzat de radi -
a\ia solara, patruns prin ferestre. calculat !
- 'f' - coefi cient care \i ne seama de
factorul de forma fereastra-pardoseala $i
de absorb\ia radia\iei de catre vaporii de
apa $i bioxidul de carbon din aer. pentru
care se adopta valorile orientati ve din
tabelul 9. 1.7.
a
n n- t 2 1
c
t s - --'
1
sn1
Exteri or
a.=17,5W/m
2
K
l e= f(t)
b
Interior
d
Fig. 9.1 .8. Elemente pentru calculul amortizarii defazarii i n diferite structuri :
a - monostrat; b - multistrat; c - idem, cu strat de aer de grosime mica;
d - idem, cu strat de aer cu grosime mare.
0.42 1 I - f l
Uc= 17 ,5 f Ae t1 , "'A q a1=8
0,40
7
tA=1)A
0,38 -- t I -
# - ti
0,36
o,34 - :.s>_, I
34
32
30
28
26
l
b - Aporturi de ca/dura pr in elemen-
te iner .tiale
b , - in cazul aport urilor de caldura
prin acoperi?uri -terasa sau plan?ee,
pentru bilan\ul zonei de ocupare (fi g.
9. 1. 5) se considera:
Or' = (1 - Fg}"ifr-pd Sq, [W] (9. 1.24)
unde:
- Eg - coefi cientul de absorb\i e a ra-
dia\iilor de catre vaporii de apa $i bi o-
xidul de carbon din incapere in func(i e
de inal\imea stratului de aer strabatut,
conform nomogramei din fi gura 9. 1.6;
- <Pr-pd - factorul de forma tavan-par-
doseala conform fi gurii 19.3.3
- q, - fluxul termi c unitar radi ant pa-
truns i n incapere [W/ m
2
].
Fluxul termic unil ar radiant qr se de-
duce printr-un procedeu iterativ ple-
cand de la determinarea temperaturii
interioare superfi ciale 8;, la ora cand se
realizeaza fluxul termi c unitar q,,
al egand, preliminar pentru coefi cientul
superfi cial de transfer termi c a; = 5,8
W/ m
2
-K, cu rela\i a:
8, = t, + !l [VC] (9. 1.25)
a.
Pe baza acestei temperat uri se recal-
culeaza coeficien\ii superfi ciali de
transfer termic prin convec(i e a.c $i
radia\ie ar.
Pentru suprafe\e ori zontale $i
( Gr Pr)m > 2 10
1
valabi l in domeniul
venti larii ac se calculeaza cu relatia:
a.c = 1,28( 81 - t,)D. ?5 [W/ m
2
K] (9.1 .26)
respecti v, pentru ar. cu relatia:
I I
v

IL
I /
7
.I\/

""
-
._y
r7
I
.._,
id! 7
I/ I I
'O
I
v
'/
[7
/ I
0, 32
0,30 110 -
7
24
22
::. ./ I/ II I
Xi I/
f-- '--
Vv.i
0 ,28 t=::t=::t= .. L _j__j_---i',
0' 26 F-.:+-4=---=t=-=F::,.;i:::__:i::=-=t:>.,_
0,24
...-,.---<
0 ,22 L---+--+-- "'<- --'-
0,20 1---1--l--'>.I.--+"--+--'\
0 ' 18 i--<.!--1--1--'I
0, 16 k- -l--t-'-.1--t--'J
0' 14 1--+--'"--+--'i.--4--'
0' 12
0. 10 =--+--.....,_ _ _,_
0.08 1.0.....-l--:X- -M.-Ck
Q' Q6 l---1--".. J-X V--"
0,041- "\.-l--l-",-J-'...+-- "
0,02 1---1- ->.-- I

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Coeficientul de asimilare a caldurii, s[W/m
2
Kj
Fi g. 9.1 .9. Coefi c ientul de amort izare, q, pentru pereti
simpli monostrat.
---------
v
I/

I I
:2 20
f--
I/
v I/
/v 7
'--
- ,_/
w
18
,

I v
v
T7 l
f7
C1l
/ I/
a.A/ QJ
/
<u 16
t:
I/
I
v
v [/

N
!!! / / C1l
14
Qi
[J.
l/
/
v
0
I
I I / / / v
ay
12
E
'/ I
I
/
I/ I/
/
v
I/

10
'v I / / /
I ._
0:
v
/ v
/
:/
/
17
/ / / I/ ./ / v
8
I
v,
I
/

v

/
v
v
[,/-'

,
/ / / /
6
I/ I/


....;

[,./
v
......
v
!...---
[.....-"
l "\
/ /
_.,/
---

4
0
:;::.-::

-::::..
___....
L--' :..--
Co-' L..---' -
2i
i...-- L--
L--

r;....- L--
1:8 l2
r::::-
c..- .___... i...-
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Coeficient ul de asimi lare a caldurii. s' N/m
2
KJ
Fig. 9. 1.10. Coeficientul de defazare, E, pentru pereti
si mpli monostrat.
I
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor
[ -
n \ \
-\
-->-- -- -->--
lhl
\ \ \
---- 10 14 \ \
\ I
\ I
-
I \
--- ---
-
I I\ \
"
- 4 -

In I? \ \ \
" --
c.....- h
I \
S-
-
-

'
c--
\ 3
n n \....
"
-

r.
-
_____ ,
...-- "-.
--
x ......
' 3
,.....
' 11 IH..-- ......
"
'
4 [:::::,... 2
....... A
:::

' '
.....
'
"
'-
r-.._
1
:-.....
r-.._
n r r-;
'
.....
:-..... 1
....._
.....
......

I ...- -
In f ill
-- ---

-
-

I ll I I/
I
8 1_
I
[cm]
In ?
1 I ll
"'
h 7 IH ,4 I l

- I I
0--j-- 1-1- 2-1- 3-
Structura din gazbeton GBN 35 cu termoizola\ie
Structura in 2 stratur i pe baza de zidari e
Fi g. 9.1.11. Coefici ent ii de amortizare, 11, ?i de defazare, ,
Fi g. 9.1.12. Coeficient i i de amorti zare, f], ?i de defazare,
pentru structuri rnultistrat (GBN 35 cu t ermoizol afie: )
Structura: 2 - straturi;
, pentru structura multist rat (zidari e ?i termoi zol afie):
1 - zidarie din caramida ceramica cu goluri verti cale
1 - GBN 35 (8 = 12,5 cm) cu termoi zolatie (o 1) fibroperlit;
2 - idem - stabilit; 3 - idem - turba; 4 - idem, izobeton cu
tut vulcanic; 5 - idem, perlit.
(o = 12,5 cm) cu termoi zola!i e (01) fibroper lit; 2 - idem,
stabi lit; 3 - idem, turba; 4 - idem, perlit.
Observatie: termoi zolatia se monteaza la interior.
rill (
a. = .:.'.]l__J_ao 1 oo
8. - t,
[W/ m2KJ (9.1.27)
cu: Co = 5,67 W/ m2 K
4
; A = 0,7;
daca ac + a, a; se reia calculul cu
valoarea a, obtinuta, pana cand este
sati sfacuta egalitatea. Cu valoarea ac
ob\inuta, se calcul eaza fluxul convectiv '
Qc = ac (81 - t,) [W/ m
2
] (9.1 .28)
$i rezulta fluxul radiant qr:
q, = q - qc [W/ m
7
] (9. 1. 29)
bz - in cazul perefilor exteriori (fig.
9. 1.5) pentru portiunea care delimitea-
za zona de ocupa\i e se considera:
O'PE = S'q [W] (9.1 .30)
iar pentru por\iunea de deasupra
acesteia:
Cl'PE = (1 - Eg) ijip-pd S"qr [WJ (9. 1.3 1) i
in care:
- q - fluxul termic unitar patruns prin

perete [W] ;
- S , S" - suprafa\a care delimiteaza
zona de ocupa\ie de exterior, respec-
tiv, de deasupra acestei zone;
- "ifip-pd - factorul de forma perete -
pardoseala conform figurii 19.3.4.
Determinarea fluxului termic radi ant
Q';v = O,vh/ H [W]
unde:
(9. 1.33)
- 0 1v - aporturil e de caldura calculate
i cu rela!i a 9. 1. 14;
- h - inalti mea zonei de ocupatie [m];
- H - inal\imea incaperii [m] .
unitar se face analog punctului anteri or Amortizarea defazarea fl uxului
b 1, cu urmatoarele particularitati: termic
- valoarea preliminara a lui Coeficientul de amortizare a oscil ati -
ai = 8 W/ m2K (suprafet e verticale); ilor de temperatura reprezinta raportul
- pentru coeficientul de transfer ter- dintre oscila\ia temperaturi i pe fata in-
mic convectiv se util izeaza relatia: ! terioara a elementului de constructie A;
?. ( )v3 r"JI
2
K
1
(
9
1
-i
2
) , $i osci latia exteri oara Ae adica:
oc= 0,1 35l G, P, m L' m . 1 '
0
77
= A; J Ae (9.1.34)
a carei nomograma este in figura 9. 1.7.
c - Aporturi de caldura de la incape-
rile vecine
Se considera numai cele patrunse
prin suprafa\a care delimiteaza zona de
ocupare:
Calculul coeficientului de amort izare
77 $i, respecti v, de defazare se face
cu ajutorul unor func!ii de vari abila
complexa f3 , denumite $i func\ii de
amortizare de forma:
f3 = a+ ib (9.1 .35)
si anume: 1
- = v = modul (/3) = v a'+ b1
I)
E = argument (/3) = arctg bl a (9. 1.36)
Conform STAS 6648/ 1, calculul
, acestor marimi este diferen\i at pe patru
categorii de elemente constructi ve $i
anume:
a - monostrat; b - compuse (mult istrat);
c - structuri compuse cu un strat inter-
mediar de aer de grosime mica
(d
1
< 5 .. . 6 cm); d - structuri compuse
cu str at intermediar de aer, de grosime
mare, cum se indica in figura 9. 1.8.
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Pentru o structura compusa din n
straturi , valoril e totale ale amortizarii si,
respecti v, defazarii rezulta astfel: Coefici entul de asimil are a caldurii , s [W/ m
2
KJ
Fig. 9.1 .13. Coeficient ul de amort izare In strat mare de aer
la trecerea fl uxului de sus i n j os:
- exteri or; 2 - aer; 3 - interi or.
"' '
Vt = \
1
1 \ I;>. . n v,
10=1
(9.1 .37)

'
200 Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '
I . 11 +1
ET = E1 + E2+ .... +E,, + En+l = LE,
i = l
(9. 1.38) !
in care si En+ 1 reprezinta amor-
tizarea, respectiv, defazarea oscilatii lor
de temperatura la trecerea lor de la
aerul exterior la fata exterioara a ele-
mentuiui de constructie considerat.
I
zare sunt date in tabelul 9. 1.8, iar in
figurile 9.1.9 ... 9.1.16 sunt prezentate
nomograme pentru determinarea coefi-
cientilor de amortizare, respectiv, defa-
zare pentru categoriile de structuri pre-
zentate in figura 9. 1. 8.
9.1.1.2 Degajari de caldura
Degajari de caldura de la oameni
Caldura cedata de organismul uman
1 se evalueaza cu relatia:
I
I OoM = N qoM [W]
1
unde:
(9.1.39)

Expresiile funct iilor total e de amorti -
I
I I I
' '
I I I I I
w
l > 1, 1
lle
p.

0,9 1

. .
-rr-
h'-. "\
w
', ; .. ;,;
-0, 5 <!, .::E\.
' ,
/_."'f./// -t /


" ' '
11 i
I
0,8
-U,J n.4
I I llaer 2
..
"<
,
,_
..A'
v .
I'
ll aer ' ,,,o, 0
.
/'
'
'' '
u.2
ll e '
I/
1,
v
0,7
,/ _z;,-; ,._
'
'
I/
'
'.2

Tl ; 3
1 , 2
3
-
'
. '

"'
-0, 1
Q)
<u o,6
"'
N
-
"

' 1
-
L
0
o
-
E

<( 0 5

'
r--R
2
d/1.. <0.05 m K1,,
0,4
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 1 12 13 14 15 16
Coefi cientul de asimilare a caldurii , s [W/rn
2
K]
Fig. 9.1.14. Coeficientul de amortizare in strat mare
de aer la trecerea fluxului de jos in sus sau orizontal:
1 - exterior; 2 - aer; 3 - interior .
2,5
I I I
re 1
/
r--
' ' "
/
///_. 'be;)
/
.
,
.v
/
' ' 7 2
.
.7)
I /
I
. .
r .,. ./ v

y/ / ' '

,
2,0
,
-
/
,
I f
3
l
'
.,
/
I
I
'/ ,
/
I I
Y,
I
I I
,
/
I

7J J
I
I
I -"'
- 1,5
"
, 'I
I I
I-
v
ro
I
w
I
I
.
Q)
11
I I
L
"'
.
N
I
(>j
I
I
"' J
o
I - <v <D
,
!:?
.
o.
-
0
,
/
"_,
CJ, :17'
,,
-
,
I
I
10
"'
0
I
<::>/
J _ _J Cs>./_
""
I
I

{;.._:;I
o
,
"'
, I

Qf!/
o
I I
I/
. .
-
I I
/
0,5
<v
// v
Q}'
'/ /
'/( j / . / ;/ v
R=
' ' I
v y /
/
I
. i ' i / / /
r
,
y
/ / / I
I
,
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Coeficientul de asirnilare a caldurii . s [\IJ/ rrfK I
Fig. 9.1.15. Coeficientul de defazare in strat mare de
aer la trecerea fluxului de sus in jos:
1 - exterior; 2 - aer; 3 - interior.
.
-
I
I
- N este numarul de persoane;
- qot.1 - degajarea de caldura a unei
persoane [Wi pers] in functie de efortul

4f I I "' '-+-+---f--,r/ - -t-t-i
1.s r-t--+--t - +-++--1,,-h I / A ,;; I
- <v r/! ,
-s" , ; 'ii'" / l
w'*' 111'1 / ,f/ 1 0: I (!;><' T-t- -r--i---i-,
QJ
...
ro
N
ro
......
QJ 10
0
f--t--+- +--!--N.JlV1'; +-,, ,
f---+--t- - f-- +t''-1-v-i J ,Q: I /--t--+--t--+--11-
"> . I v
t:/! .
_ ,, t--+---1--t--+--t--i
I
1---t-- + --1- '
I IJ I I
J, rt:
-a - 1-1--cfl--t-- -lf-+--i--+--if--c-t--t--t-1

1
-"'t-/-cH-l' b'-l / ----,t---,'-
1
f--t--i- +-+--+-+--IH I - -1--J .,cti
Q, /
<v I
0 5
1---t /1
' '"'d! ./ /
r-+-1-11- :.; J . /; /
t//
- +- -t--+- 1- -+--+-+-
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Coefi c ientul de asimi lare a caidurii, s [W/ m
2
K]
Fig. 9.1.16. Coeficientul de defazare
In strat mare de aer la trecerea fluxului
de jos in sus sau orizontal:
1 - exteri or; 2 - aer; 3 - interi or.
400
-
'"'
c
350
450
"'
/
--
0 .
<f)
v
L
1 Q)
-
300
-.
400
Q.
' ....._
v L
"'
--

0
v Ol <f)
r-..
L
g;_ 250
'"'
-
Q. ... . v
320

, ,
2 '
v,
"'
s
--
-
, ,
(J)
,
"O
r: 200
- v ,
:J .

240
0
"O
/ Q.
-
\/
'"'
1-- / -- 1 <..
. <1l
u 150 >
<D
v v
<D
"O

v-
"O
C\l QoM
L
150 - - ,_,-
"' 2' 100
.
' I/ / Q)
4
\/
I/
L
ro
/
....
I> "'
\/ - "O
/ ... -
I "'
Q)
v -
./ Ol
u
50
.
60 Q)
F-
- " .
q o o
qo1
-
- I-"
....
-
' '-- - - -
. -
0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 303234 36
Ternperatura aerul ui interior [CJ
Fig. 9.1.17. Degajari de caldura um id if ate de la oameni:
1 - munca grea; 2 - munca medi e; 3 - munca 4 -
repaus; degajare totala de caldura;- ---degajare de
caldura latenta.
-
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor
. .
fi zic depus $i temperatura aerului in-
terior, conform figurii 9. 1. 17 ( 2.3.2).
in nomograma din figura 9. 1.17 se
indi ca degajarea medie de caldura $i
umi ditate a oamenilor in functie de
temperatura medi e a mediului ambi ant
pentru patru categorii de efort fizi c.
Pentru o anumita pereche de curbe
corespunzatoare starii de efort depus,
din aceasta nomograma, se citesc cal-
dura totala degajata qoM [Wi pers], cal-
dura latenta degajata q1 [Wi pers] si ca-
ntitatea de caldura perceptibila
q = GOM - q1.
in cazul adoptarii schemei de venti -
lare "jos-sus" este necesara recalcul a-
rea degajaril or de la oameni, in sensul !
ca nu toata caldura degajata este pre-
luata de aer i n zona de ocupare.
in general , apar doua situa\ii :
a - subi ecti in repaus, in pozi\ia
a$ezat , caz in care degajarile de
caldura ale diverselor par\i ale corpului
nu parti cipa la bilan\ul termi c al zonei
de ocupati e $i anume:
- degajaril e de caldura prin radi a\i e
$i convec\i e ale capului .
Ocp = (ac + o:r)(tcp - t;)Scp [W] (9.1.40)
- cedarea de caldura prin conduc\i e
(spre pardoseala): \
qp = A-Sp(tp - tpd) [W] (9. 1.41) '
cu ; \ - coefi cientul de transfer intre '
talpa pi ciorului $i suprafa\ a pardosel ii
- cedarea de caldura latenta deter-
minata, in func\i e de temperatura
interi oara, in nomograma din ligura
9. 1.18.
q1 = q - qp.,rcep [W] (9. 1.42)
- circa 30% din caldura cedata de
restul corpului (adica Iara parti ci pa-
rea capului , qcp, talpil or q, mainilor
$i antebratelor, qm) este transmi sa
conductiv suprafetelor de contact:
qrest = qc + q, - (qco + qp qm) [W]
(9. 1.43)
b - in cazul altor genuri de activitati
decal in repaus, pentru incaperi vent i-
late du pa schema "jos-sus", pentru bi-
lan\ul termi c al zonei de ocupare, se
considera numai caldura perceptibila
degajata de oameni .
Degajari de caldura de la iluminatul
artificial
Caldura degajata de sursele de ilu-
minat electri c se determina cu relati a
Cedarea totala de caldura catre zona
de ocupa\ie, i n aces! caz, este:
, Q,, = BN [W] (9. 1.45)
O oM = NqoM = N [qoM - (qcp + qp +
+q1+ 0,3 qrcst)] [W] (9. 1.44)
Pentru determinarea efectiva a lui
qoM sunt necesare cateva precizari
asupra marimil or care intra in relatiil e
9. 1.43 $i 9. 1.44:
- pentru determinarea marimil or qc $i
q, se folosesc ca valori pentru co-
efi cientul de transfer termic con- ,
vectiv, respectiv, prin radi a\ie, valo-
rile recomandate in 2.3. 2;
- pentru coeficientul de permeabilitate
termi ca a incaltamintei se considera
valoarea medie A = 10,25 -Wl m
2
K ;
- suprafe\ele de calcul ale corpului
omenesc sau ale unor por\iuni ale
sale sunt date in tabelul 9. 1.9.
- temperaturile superficiale ale cor-
pului imbracat (tc) sau ale di verse-
lor por\iuni ale sale: cap (tcp), talpi
(tp), maini (tm), pentru starea de re-
paus se gasesc in nomograma din
figura 9. 1.18 (dupa W. Frank).
in care:
- N este puterea instalata a surselor
de iluminat in func\i e de ni velul de

a;
iD

0.
:J
(/)
' ii}
o= 25
0.
<1l
:;
ro 20- --/ -+----<---+---
Q;
0.
E
15f--__ .__ _ __. __ _._ _ _
10 15 20 25 30
Temperatura ambianta [
0
C]
Fig. 9.1.18. Variafia temperaturii pielii
in functie de temperatura mediului
ambiant:
1 - capul ; 2 - pielea neacoperita; 3 -
piciorul incaltat; 4 - maini le $i antrebra-
tele; 5 - cor ul imbracat.
Tabelul 9.1.8. Expresii ale funcliilor totale de amortizare
Tip structura
Expresia func\iei total e de amorti zare O:EB:\a)ii
s 1+M'" ,
Pezol\TclrEB grafic'
/3r =1+ (1 +i )M' - - eRsv.
n fig.n:a 9.1.9
aeh 1+M'
a. . sh(Rs.fi )+M'"ch( Rs.ff )
pa-:tru amrti TcJre
- monostrat (fi g. 9.1.8a)
[i n fig.n:a 9.1.10
M'" = M' =
-;:Ji
prt:ru cEfa:zare.
- s,+ a.
a.,+Un -fi
- multi strat, Iara strat intermediar
/3r =eLRs-:, Si +U, ....... Sd Un-.
de aer (fi g. 9. 1.8b)
s,+U, s,+U2 s,,+ Un a.,
Mn =idem poz. 1, M1" =-ft s i ,(n >n,)
S, I $,
--
(X;
- structuri compuse cu strat
Sr+-
/3r = L,Rs-.1 __:[j_ s2+Ui s1- r+ U1-2 -(t -'- U R ) s,.,+u ,
intermediar de aer de grosime
e ..... / 1 :Jcr ...
s, s2+U2 s, 1+U,_1 s,.i+U,,,
mi ca; (Oacr 5 5 .. . 6 cm);
Sn+U,,_, <Xe +Un.JI
j = stratul de aer (fi g. 9. 1. 8c)
......
Sn+Un a,,
1) = llel ]aer 1)i
1) e, lli - amortizare in structura exterioara, respectiv interioara,
conform poz. 1 sau 2,
1) aer - amorti zarea produsa i n stratul intermedi ar de aer,
- structuri compuse cu strat
conform fi gurilor 9. 1.13 sau 9.1. 14 dupa sensul fluxului
intermediar de aer de grosime
termi c
mare (poduri , rabituri )
r = e + aer + Ci
(fi g. 9. 1. 8d)
Cc. i - defazarea in structura exteri oara, respectiv interi oara,
cf. poz. 1 sau 2,
faer - defazarea produsa in stratul intermediar de aer, conform
fi gurilor 9. 1. 15 sau 9. 1.16 dupa sensul fluxului termi c
'j;

'
202 Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare

iluminare (W]; - B - coeficient care tine seama de

Linde: NM - puterea instalata [W];

'!'1 = 0,7 ... 0,9 - coefi cient de utili zare a
puterii instalate reprezentand raportul
dintre puterea maxima necesara si
puterea instalata; '!'2 = 0,5 ... 0,8 - coe-
fi cientul de incarcare reprezentand ra-
portul dintre put erea medie necesara $i
.
Tabelul 9.1.9. Suprafetele de calcul
partea de energie electri ca transforma-
ta in caldura.
ale corpului uman sau ale unor
oortiuni ale sale
Puterea electri ca instalata se deter-
(9.1. 46) I
Partea de corp Supra fa ta
mina cu relatia:
N = N;- A [W]
I
- I
1n , cea maxima; 'f'3 - 0,5 ... 1,0
de cal cul [ m2]
1,8
-
1n care:
corp intreg
pentru convectie
1, 7
- N; este puterea de racordare
functie de nivelul de iluminare; coeficientul de simultanei tate in cazul
oentru radiatie
- A - suprafata incaperii . functi onarii mai multor mas1n1;

caoul 0,052
Degajari de caldura de la
aparate actionate electric
'1'4 = 0, 1 ... 1,0 - coefi cient de preluare
a caldurii de catre aer ul int eri or ' avand
i n vedere ca motoarele electrice pot fi
raci te cu aer, cu un fluid intermediar,
mai nil e si antebratele 0, 15
. .
Se determina cu relatia:
talpile pi cioarelor 0,034
OM= 'f' r 'f'? 'f'3 'f
1
4 NM [W] (9. 1.47)

E

s
-
""

:J
'D
><ll
0
<D
u
<ll
<D

<ll
-
<ll
CJ>
"' 0
0
N
'"' 0

"' ro
I'-
<!)
<.!)
""'
(')
(\/
N
0
I
'
,
I
I. I
I

' '

I I
' .
I
/j
/
/
I/
/
/
-
, ,
/
/I
;
I
r
.
-
V./
.
con
V/
q_
+C\a

-
//
.
' /'2::
,./
cO>W
-
q, +Q.:td
/ v
.
/
-
'
/
/-
/
-
/,
/ /
-
4
/
/
/
-_,
'
v
/
0


/,-
v
/
conv
q 2

//
' - -
_conv
q 1

T ernperattxa suoraietei calde. Oo !Cl

Temperatura aerului intericr, t = + 15C
' conv-1 I I I I
q
1
=2,56(8P O-t,
-
CO<lV I I l I I 2j
q -=3,00(8 -t ) ijA -t - --
2
I I p I' p ' 1
' 4
q. d-=cb(8p -t, liiiimlli
a I
c
0
5 16
8
PfCJ
, , , I
20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280 300 320
ig. 9.1.19. Degajarea de caldura de !a suprafete calde, t; = 15 C

0
ro
/,V

t-
-+- t--t--+-,.fl//
// - I
//
I ,ii/ ' '
l-+---1+1Yll-IJ /,' :7- TernpcratlJ'a sursei calde, OP 1C\
1//,/, aerului interior , t +30"C
I ' ! I I 1
1
1---t-111-J--P.c+ - r-- t-- con\'
1
.1 re;---;- --'c----+--
1 - q, I =2.56(8p -1, );/ er -t,
. conv . I J - 'I 4 ' '
I q
2
- 3,00(SP t )\/Sp -t ___, ___ ,
l-f +-1- ' i I I I \ 2
q d =cb(8p t ) 1 .
I '" I I '
- +, - --t---+---11---c=S, j --<
N
I/ 8pi CJ
"'a V I I I

20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280 300 320
Fig. 9.1 .21. Degaj area de caldura de la suprafete
calde, t ; = 30 "C.
Q)
'D
!
"'

<ll
-<ll
CJ>
<D
0
m
ro
,.._
ill
m
ro
.....
ill
<.!)
"
N
N
0
.
I
,
I
I
,
,

I
, '
' -
, . I
!;
I
/
c'"'"'"
I v_ v
"''

v -
v
\ / -
v
q, +
/
//
_,,,
-
\ /
-
/ /
h"'
-
v
-
//
/ v


/,
/
,
/
v ,
/ /
'/

/
/
\
,0-

/
a
#
v
'
'
/

/
/. / n
;:r,
/

/
/r,
/
q
d
I
/, 7
'
1 . ati u-a s1 IDfafetei calde
, '
'
Temperal lJ'a aerului intericr, t. = +27C
I J - J ' ' ' I
'/
conv
1 1 1 1 1
q 1-f =2,56(8f...=_'.;)\/0p -t ;
CO<lV- _ I - T 4 I I -
q
2
- 3,. 00(8 t;)\f op- t , 2
- i -
I
q d =Cb(8 p- l.)
I I
'
C=5, 16
E p [C J
40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280 300 320
Fig. 9.1.20. Degajarea de caldura de la suprafete calde, li = 27 C.

-
"'
E

2..
""

0
,.._
<!)
N
:J '"'
'D 0
"''
-
u
"' Q) ro
D ,.._
<ll
Q)
ill

!
-
"'
<ll
01
Q)
"'
0
(")
N
0
-
.
N
''
'II
l11Ll
/
q conv +Q
,........-:. /
2 , rad ./ /
,
\ ./ / -
'
conv '
v/
/
- q 1 +Q rad
/ /
/ '/ /
'
/ I/
// - /
/
/
'
-
/,
/ v'
/ /
/

/ /
v
r _ _.
'/
/ /
v
/
/
conv
/
q o
/V / /
- conv
/J '/

q,
//
l l /
/1
'
/
1 en1peratl!'a suorafetii calde.8pfCl
Tcmperatl!'a aerului intericr, t; = +35r
I
P I
conv
I I
I I
I
c.i, =2.56(8p-t,)
\/op-t,
I I
I
2 '
I
cc1nv
\fo p-t ,
J
q2 =3,00(0p - t ;)
'

I I

q
ad
=Cb(Bp t )
...
...... . J, 10
8 [ oC J
'
. '
20 .JO 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280 300 320
Fig. 9.1.22. Degajarea de caldura de la suprafete calde,
t ; = 35 '' C.

L
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea
sau pot fi montate i n exteri orul incape-
rii considerate_
Orientativ, se poate considera produ-
,,
sul n IJl, = 0,12 ... 0, 16 uneori chiar 0,25.
1: 1
Oegajari de caldura de la racirea
materialelor
a - in cazul cand nu se schimba sta-
rea de agregare, se utili zeaza relatia:
0 = Ge ( t;m - ltm) [kJJ (9. 1 .48)
unde:
- G este masa materialelor care se
racesc (kg];
- c - caldura specifica a materialului
[kJ/kgK]:
- t,m, ftm - temperaturil e ini\iala $i fi -
nala ale materialului [QC].
b - in cazul in care se schimba
starea de agregare, caldura cedata
aerului interior este:
0 = G[cr(t,,n - Ir) + i + Cs(tr - l1m)] (kJ]
(9. 1.49)
unde:
- c1, cs este caldura specifica a ma-
teri alului (/ - stare lichida, s - stare so-
Iida) [kJ/kgKJ;
- i - caldura latenta de topi-
re/solidificare.
Caldura degajata nu este raportata la
unitatea de schimb deoarece racirea
nu se face uniform. Este necesara cu-
noa$terea bine a procesului pentru a a-
proxima corect fluxul termic degajat
orar.
Un caz particular il reprezi nta dega-
jaril e de caldura de la mancare:
Om= N gc(t1 - 12)1/3,6 [W] (9. 1.50)
in care:
- N este numarul de portii servil e;
- g - cantitatea de mancare aferenta
unei portii [kg/h pers];
c - caldura specifica medi e,
[kJ/kgK](3,35kJ/kgK);
- t1 - temperatura la care se aduce
mancarea, cca + 70 QC; t2 - tempera-
tura la care se serveste mancarea,
circa 40QC.
Oegajari de caldura de la suprafete
cal de
Deter mi narea acestor fluxuri de cal-
dura, cedate aerului interi or, se face in
func\i e de datele cunoscute despre
sursa respect iva. in majoritatea cazuri -
lor se cunoa$te sau se poate determi -
na, prin masuratori simpl e, temperatura
medie a suprafetei calde, si tuatie care
permite determinarea separata a fluxu-
rilor termi ce convecti ve $i radiante.
Pentru convecti a libera turbul enta, in
care se situeaza acest schimb de cal-
dura, (Gr Pr)m > 10
7
, coefi cientul de
transfer termi c convecti v pentru supra-
fete verti cale se exprima cu rela\ia
9. 1.26, iar pentru suprafe\e ori zontale
cu rela\ia:
(fr= 1, 1(8c - t,)
0
-
25
(W/ m
2
K] (9. 1.5 1)
Coeficientul de transfer termi c radi -
ant a.r se determina cu relatia:
EC ( 8c + 273 )' - ( I,,, 273 )
0
100 100

(9. 1.52)
unde:
- t" - temperatura superficiala a fie-
carui element de delimitare a incaperii
de suprafata S;,
- 8c - temperatura medie a suprafe\ei
ca Ide;
- - coeficientul de emisie, = 0,9;
- Co - coef icientul de radi a\ie al cor-
pului negru = 5,67 W/ m2K4
in figurile 9. 1.19 ... 9. 1.22 sunt indica-
te nomograme care permit determina-
rea fluxurilor termi ce cedate de supra-
fe\e _cal de verticale $i ori zontale pentru
t, = 15; 27; 30 ;>i 35 QC.
9.1.2. Sarcina termica
(de incalzire) de iarna
Sarcina termica de iarna este data
de relati a:
0 ; = Osi - Ocons
unde:
[W] (9.1.53)
- Os; sunt degajarile de caldura de la
sursele interioare (W];
- Ocons - consumurile de caldura [W] .
9. 1.2.1 Consumuri de caldura
Pierderi de caldura
Necesarul de caldura pentru incal zi-
rea unei incaperi se calculeaza con-
form STAS 1907/ 1, 2. Pentru calcule
rapide se pot utiliza indici de incarcare
termica a incaperii q [W/ m
3
]. caz in
care pi erderil e de caldura:
Op = q V [W] (9. 1.54)
unde V - este volumul incaperii [m3].
Consumul de caldura pentru
Tncalzirea aerului rece patruns prin
U$i, porti sau goluri tehnologice
0, = Lcp Pc( l, - le)__'.!__ (kW] (9. 1.55)
60
in care:
- L este debitul de aer patruns
[m
3
/s];
- Gp - caldura specifica a aerului
[kJ/kgKJ;
- pe - densitatea aerului (kg/ m
3
] ;
- t; - temperatura aerului interior [QC];
- te - temperatura aerului exterior [QC] ;
- n - durata de deschidere a U$i lor
[min].
Consumul de caldura pentru
Tncalzirea materialelor reci aduse Tn
incapere
0 "" = 'I' Gm cm (f, - 1m) 1/ 3,6 [W]
(9. 1.56)
in care:
- Gm este masa materialelor introdu-
se in incapere [kg];
- Cm - caldura specifi ca medi e
[kJ/kg KJ;
- Im - temperatura la care sunt aduse
materi alele [
0
C];
- 'I' - coefi cientul care exprima col a
parte consumata orar.
9. 1.2.2 Degajari de ca/dura
Sursele de degajare de caldura sunt,
in general, acelea$i ca $i vara, ele se
' recalcul eaza iarna numai in masura in
care depind de temperatura aerului in-
teri or. in multe incaperi venti late sau
climatizate exista $i instala\i i de incalzi -
re cu corpuri stati ce care asigura tem-
peratura de garda, la nefunctionarea
instala\i ei de ventilare sau climatizare.
in acest caz, in cadrul degajarilor de
caldura trebuie considerata si cedarea
de caldura a corpuril or stati ce $i anu-
me:
Ocs = OpM' I ti t (9. 1.57)
i n care:
- Op sunt pierderil e de cal dura ale
incaperii, determinate cu rel atia 9. 1.54;
- ti t ' = lg - te $i M = l; - te
unde:
- t,, le este temperatura interioara $i,
respectiv, exterioara de calcul;
- lg - temperatura de garda, prevazu-
ta, cuprinsa, in general, in intervalul
5 ... 10 QC.
9.2. Sarcina de umiditate
(vapori_ de_apa) a unei
mcaperi
9.2.1. Degajari consumuri
de umiditate
Sursele ce degaja vapori de apa sun!
foarte diverse in func\ie de destina\ia
i ncaperil or $i de procesul tehnologic.
Pentru evaluarea fluxului vaporil or de
apa se utili zeaza relatii analiti ce sau
date ob\inute prin diferite procedee:
cantarire, analiza chimica, bilan\uri in-
tocmite pentru diferite util aje sau apa-
rate (efectuate, de regul a, de speciali $-
tii tehnologi).
9.2. 1. 1 Degajari de umiditate de la
oameni
Fluxul de vapori eliminat prin respira-
\i e $i transpira\ie depinde, in principal,
de intensitatea muncii depuse $i de
' temperatura aerului interior. Pentru un
numar N de persoane prezente intr-o
incapere, rezulta debitul de vapori de
apa degaja\i G:
G = N go [kg/s] (9.2.1)
unde: go este debitul de vapori
degajati de un om [kg/spers]. Se poate
determina grafic cu ajutorul fi gurii 9. 1. 17
, utilizand curbele trasate cu linie i n-
trerupta $i scala din dreapta, i n functie
. .
...
.
'
Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare climatizare
de starea de efort :;;i temperatura inte-
rioara. Analitic, se determina in functi e
de caldura latenta degajata qr.
go = 10
3
q1 f hv {9.2.2)
unde hv este entalpia valorilor de apa
calculata pentru temperatura t =37 C
[KJ/kg]:
hv = 2500 + 1,86! = 2570 [kJ/kg]
(9.2.3)
Exemplul de ca/cul 1
Se calculeaza degajarea de umidita-
te de la N = 50 persoane, intr-o unita-
te de deservire; temperatura aerului
t; = 27 C.
Din fi gura 9. 1. 17 rezulta
go= 145 gth,pa-s = kglh,pa-s=
= 40,28 10
6
kg/s pers.
(pentru munca u:;;oara) :;;i t; = 27 C.
G = 40,2810-650 = 2,014 10
3
kg/s =
= 7,25 kg/ h.
Din aceea:;;i figura 9. 1.17 rezulta
q1 = 88 Wi pers. :;; i cu hv, conform
relatiei 9.2.2.
go = 88 10
3
/2570 = 34,26 1 o-
6
kg/s.
G = 34,2610
6
50 = 1,71310
3
kg/s =
= 6, 17 kg/ h.
9.2.1.2 Degaj ari de umiditate
de la suprafe/e Jibere de apa
9.2.1.2.1 Volume mari de apa
Este cazul apei din recipiente, rezer-
voare deschise; debitul de vapori
transferat intre apa :;;i aer se calculeaza
cu relatia lui Dalton:
G = SCv (ps - pv) 1,013/B [kg/s] (9.2.4)
unde:
- S este suprafata libera a apei [m
2
];
- ps - presiunea de saturatie a vapo-
ri lor , la temperat ura superfici ala a
apei, ts [mbar];
- pv - presiunea partiala a vaporilor
de apa din incapere [mbar];
- 8 - presiunea barometri ca [bar];
- Cv - coeficientul de evaporare
[kg/m
2
smbar] .
Daca apa din vas nu este amest eca-
ta, temperatura ei superfici ala ts se sta-
28
33
- --- -- ---- ------ ___ ,
40 37
45 41
---------- -- ----
50 45 ___ ,
55 48
---- ------ -----.
60 51
----
65 54
- - - -- - ----
70 58
1------- ----
75 63
--- --- - ----- - .
80 69
t---------- --------
85 75
-----------
90 82
95 90
bile:;;te in functie de temperatura masei
de apa ta (tab.9.2.1). Daca apa nu are
sursa proprie de incalzire/racire,
temperatura superficiala ts se poate
stabi li in functie de temperatura :;; i umi-
ditatea relativa a incaperilor {lab.9.2.2).
Daca i n procesul tehnologic apa este
continuu schimbata sau amestecata,
se considera ts = ta.
Presiunile Ps :;;i pv se citesc din dia-
grama h-x sau din tabele.
Coeficientul de evaporare Cv, in
functie de directia curenti lor de aer la
suprafata apei :;;i de vi teza v a acesto-
ra, este:
pentru curent paralel cu suprafa\a
apei:
Cv = (4,77 + 3,625v) 10-6[kg!m2smbar]
(9.2.5)
pentru curent perpendicular pe su-
prafata apei;
Cv = 2 (4,77 + 3,625v)- 1Q4kg/m
2
smba-]
(9.2.5')
Relatia 9.2.4 este nomograf iata in
figura 9.2. 1 pentru calcule curente,
pentru S = 1 m2, considerand viteza
aerul ui de 0- 1 mis :;;i un curent paralel
cu suprafata apei. Pentru un curent de
aer perpendicular pe suprafata, debi-
tele de vapori citite se mul tiplica cu 2.
Observafje: A:;;a cum rezulta din
relatia 9.2.4, i n si t ua\ia i n care Ps > pv,
apa se evapora :;;i fluxul de vapori G
este preluat de aerul din incapere {de-
gajare de umiditate); daca ps < Pv (caz
in care temperatura superficiala a apei
este inferioara temperat urii punctului
de roua a aerului interior) vaporii de
1
apa din aer condenseaza pe suprafata
apei (consum de umiditate).
Se poate util iza, de asemenea, re-
' latia aproximativa:
G = SC'v (Xs - x) [kg/s] (9.2.6)
unde:
- Xs este con\inutul de umiditate al
aerului saturat , corespunzator tempe-
i raturi i ts [kg/kg];
' - x - idem, pentru aerul din incapere
[kg/kg] ;
- C'v - coeficientul de evaporare
referitor la x:
C'v = (6,95 + 5,28v)1Q
1
3 [kg/ m2s]
(9.2.7).
Pentru calculul degajarilor de vapori
de apa de la un bazin, pentru o tem-
peratura interioara t; = 20 ... 30 C,
i :;; i <pi = 50 % temperatura apei
: ta = 22 ... 30 c se ut ilizeaza graficul din
figura 9.2.2 trasat pe baza relatiilor
9.2.6 :;; i 9.2.7. Cele doua grupe de
curbe sunt trasate pentru o viteza a
/ aerului de 0, 1 :;;i 1 m/s.
Exemplul de ca/cul 2
Se calculeaza debitul de apa evapo-
rat de la suprafata unui rezervor,
cunoscand: temperatura la suprafata
i apei ts = 35C, suprafata libera a apei
/

> - K -1-ot-'l
/
I/ l:}>'.'.()71-' V
1soo ... ,.., -
N
E
.<::
......
Ol
/ v v

v
- v
Q
C'\I (!) 0 -.::J'
(ps - pv) [mbar]
Fig. 9.2.1. Debitul de umi ditat e (calcul at cu rel afia 9.2.4).
Tabelul 9.2.2. Temperatura suprafefei apei i n bazine
f ara sursa proprie de caldura
- !1 [OCJ 10 15 20 25 30
-

(fl,[ %] _________ :
20 9 14 18,5 23,4 28,2 __
--
60 9,5 19,4 _ _ . _ ___ J
-
2_g,_2_ -
--- -
... ---
100 10 15 20 25 30
Temperatura ts s-a calculal cu rela\ia: ts = t; - (t; - li)/8, unde t; , t;' reprezinta
temperatura respectiv, temperatura dupa termometrul urned al aerului din
incapere.
J. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea
S = 1,2 m2, starea aerului interior:
f, = 18 C, <p1 =50 %, viteza aerului pa-
ral ela cu suprafata apei, v = 1 mis, pre-
siunea barometrica B = 7 45 mm Hg.
Pentru ts=33 C, gasim Ps=50,29 mbar,
Xs = 32,94 10
3
kg/kg aer uscat (tab.3.3.4).
Pentru aerul interior de t, = 18 C si
<pi = 50 %, corespund pv =10,3 mbar
(tab. 3.3.5) si x = 6,47 -10-
3
kg/kg (tab.
3.3.2).
B = 7451,3310-3 = 0,991 bar
Se calculeaza coeficientul de evapo-
rare Cv (conform relatiei 9.2.5):
Cv = (4,77 + 3,625 1) 10
6
= 8,395 10
6
kglm
2
smbar
Din relatia 9.2.4 rezulta:
G = 1,28,395 1D"'i(50,29 - 10,3) 1,013/0,991
= 0,412 103 kg/s = 1,483 kg!h
Din figura 9.2. 1, pentru Ps - pv =
= (50,29 - 10,3) mbar 40 mbar rezulta
G = 1220 glh-m2.
Pentru S = 1,2 m2; G = 1,2 1, 22 =
= 1,46 kg/h
Sau, folosind relatiile 9.2.6 si 9.2.7:
C'v (6,95 + 5,28 1) 10
3
= 12,23 10-
3
kg!m2s
G = 1,2 12,23103(32,94 - 6,47}10-3 =
= 0,388 10
3
kg/s = 1,4 kg/h
Din figura 9.2.2 rezulta:
G = 1150 g/hm
2
iar pentru S = 1,2 m2
G = 1,151,2 = 1,38 kglh
Un calcul mai exact are la baza re-
latii le criteriale pentru transferul de ma-
sa. Debitul de vapori este:
G = S/3v(Cs - Cv) [kg/s] (9.2.8)
1
unde:
- Cs este concentratia de vapori la sa-
tura\ie, corespunzatoare temperaturii
superficiale a apei [kglm
3
]; (cs = ps -
densitatea vaporil or satura\i);
- cv - idem, a vaporilor de apa din in-
capere [kg/m
3
] (cv = pv - densitatea va-
porilor de apa);
- /3v - coeficient de transfer de masa;
- S - suprafa\a de evaporare [m
2
];
- Pentru transfer de masa p in con-
vectie libera:
Pentru Re < 2 10
4
; Gr.Pr > 610
7
, /3v se
calculeaza cu relatia:
{Jv = Sh-011 (9.2.9)
unde: Sh = 0,1386(1 + 0,5 Aro.s).
(Gr Sc)t /3 (9.2. 10)
- Pentru transfer de masa in convec-
\ie for tata:
Pentru Re > 210
4
$i Pr
1
13, se uti-
li zeaza relatia criteriala:
Sh = 0,0398 [ 1 + 0, 18( 1 + Af0.5).
.Af0.25 ]-Re08Sc113 (9.2. 11) I
S-au folosit criterii le: I
Sh = /3v 110 - Sherwood;
1
Re = vllv - Reynolds;
Gr = gf31if-(p1 - p2) I p 1 -Grashof;
Pr = via - Prandtl;
Sc = vl O - Schmidt;
Ar = gllv2(p1 - p2) I p1 - Arhimede
unde:
- f = s
1
12 - lungimea caracteristica
[m];
- v - viteza aerului [mis];
- v - viscozi tatea cinematica a aerului
[m
2
1s];
- a -difuzivitatea termica [m21s];
- 0 - coeficient de difuzie [m21s];
- p 1, p2 - densitatea aerului in inca-
pere $i, respectiv, la satura\ie cores-
punzatoare temperaturii superf iciale a
apei. Coeficientul 0 se calculeaza cu
relatia:
0 = 9,8710-
5
T
1
8
1
m I B (9.2.12)
unde:
- Tm - temperatura medie a aerului [K] ;
- B - presiunea barometrica [Pa].
Marimile u, a, 0, Pr, Sc se determina
pentru temperatura medie a aerului :
Im = (Is + f,)12 [C
0
] (9.2.13)
Exemplu/ de ca/cul 3
Se calculeaza debitul de apa evapo-
rat de la suprafata unui rezervor de su-
prafata S = 1 m
2
, temperatura superfi-
ciala a apei ts = 37 C. Aerul interior
are f; = 15 C, cp; = 50 %, v = 1 mis,
B = 750 mmHg=99,75 kPa.
Se calculeaza temperatura medie a
aerului Im= (37 + 15)12 = 26 C; lungi-
mea caracteristica I = S
11
2 = 1 m.
Din tabelul 3.3.3 se citesc
p1 = 1,206 kglm3 (la t, = 15 C
0
$i
ip=50 %) $i p2 = 1,097 kgl m
3
(la Is =37 C $i <p = 100 %).
= 2,99 10
5
m21s.
Se calcul eaza criteri il e:
Sc = vl O = 15,73 10-612,99 10
5
=0,526
Re = vllu = 11115,73106 = 6,36 10
4
Ar= g!lv2(p1 - p2)lp1 = 9,8111/ 2
. (1 ,206 - 1,097)11,206 = 0,887
Deoarece Re > 2 10
4
$i Ar < Pr
1
13
(Pr
1
1
3
= 0,892).
Se utilizeaza relatia 9.2. 10:
Sh = 0,0398[1 + 0,18(1 + 0,8870.
5
).
0,887-
25
](6,36 10
4
)
0
80,526
113
= 299.4
Se calculeaza {3v cu rela\ ia 9.2. 11
{Jv = 299,42,9910-
5
1/ = 8,95 10-
3
mis.
Din 9.2.8 rezulta debitul de vapori:
G = 18,9510-3(43,9 - 6,4) 10-3 =
= 0,336103 kg/s = 1,2 1 kg/h
9.2.1 .2.2 Straturi subtiri de apa
Este cazul apei care sta\ioneaza pe
, pardoseala sau in vase de inal\ime mi-
, ca; considerand ca temperatura apei
devine egala cu temperatura dupa ter-
mometrul urned a aerului din incapere
t';, fluxul de vapori degajat de la supra-
fa\a apei este:
G= a..S(t. - t:)
hv 1 CJl
unde:
[kgls] (9.2.14)
- ac este coeficient de convec\ie
[Wlm
2
K);
- S - suprafata de evaporare [m2];
Din tabelul 3.3.3 se citesc: Cs = p s =
= 43,9 10
3
kg!m3 (la 37 C $i cp = 100 '
%) $i Cv = pv = 64 1Q3 kglm
3
(la 15 $i
cp= 50 %).
- t, - temperatura aerului [
0
C];
- hv - entalpi a vapori lor [kJ/kg), cal-
culata cu rela\ia 9.2.3 pehtru t = t ';.
- Pentru calcule aproximative, se
poate considera ac = (0,6 ... 1.3)1/Af
pentru convec\ ie libera $i
La Im = 26 C $i presiune normala
(Ba= 1,0 132105 Pa) Pr= 0,71 $i
Vo= 15,53 10
6
m
2
1s. La B = 10
5
Pa:
v = vo 1,0132/B = 15,73106 m
2
1s.
ac = 5vo,81/ o.
2
pentru convec\ie fortata;
I = S 112 - lungimea caracteristica.
Coeficientul de difuzie calculat cu
relatia 9.2.12 este:
- Pentru un calcul mai apropiat de
fenomenul fizic, ac se determina din re-
la\iile criteri ale: 0 = 9,8710
5
(26 + 273)
1
-8
1
1105 =

3000 +--+-+-t--1--+-t--+--+--+--+-+-i," _
5
o%= ::=rfti =
i
,___,-+-+-+--+--1--- 1- ---- v = 1 rn1s ti = 2s
0
c_ , / /
2500 l ti 7' " +/r+/-+--t--t
>--t--+-+--+--+--+--l--+--1--i>--t---+-i--i- !- f--i ---.--+-+-1 _,..!... /--v/'-1--+-+--i>---I
, I/ I/

++, -"'-
(5
1500-+-+-+-->--t---+-+--i- -+--+---+--+-c c,-+-+-..,...._,/ ,_..- C-,..,,., -+-+--+--1

\ :.P::' , v '.r ::: l../'
1000
I-+-+----+
0 - I I I
l S[oC) - ,.
Fig. 9.2.2. Debitul de umiditate (calculat cu rela!ia 9.2.6).
Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare climatizare
- i n regim de convec\i e libera, daca
Re < 2 10
4
$i GrPr > 6 10
7
:
Nu = 0,0337 (1 + 0,5Ar
0

5
](GrPr)
1
' 3
(9.2.1 5)
- i n regim de convecti e for\ata, pentru
Re > 2 10
4
:;;i Afl.B :o; Pr 113
Nu = 0, 0337[1 + 0, 18( 1 + Aros).
Af-0.25] Rcfl .B. Pr1!3 (9.2.16)
unde: Nu - ac Ill... - criteriul Nussel t cu ,
A. - coeficient de conducti e termi ca a J
aerului , stabilit la temperatura medie tm
1
(relatia 9.2. 13), pentru Is = t ';. I
Celelalte criterii se calcul eaza ca la
exemplul 2.
Exemplu/ de ca/cul 4
Se calculeaza debitul de umi ditate
ce se evapora de pe suprafa\a pardo-
selii unei incaperi industriale cunos-
cand: starea aerului interior t; = 18 C,
<p; = 70 %, B = 750 mmHg, viteza ae-
rului in sec\iunea transversala a inca-
perii , v = 0,0 1 m/s, suprafata apei
S = 36 m2.
Din diagrama h-x se cite:;; t e
t'; = 14, 6 C.
Se calculeaza: tm = (14,6 + 18)/2 =
= 16,3 C; lungimea caracteri stica
i=JS = J36 = 6 m.
Din tabelul 3.3.3 se citesc
p 1 = 1, 191 kg/ m
3
(la t;= 18 C,
<fJi = 70 %) :;;i p2 = 1,204 (la t = 14, 6 C
$i <p = 100 %).
La Im = 16,3 C $i presi une
nominala (Ba= 1,0 132 10
5
Pa),
Pr = 0, 702; A. = 2,63102 W/ m
2
K;
vo = 14,5 105 m
2
/s. La B = 10s Pa,
V= Vo 1,0132/ 8 = 14,5 10
6
1,0132 =
= 14,6910
6
m
2
/s.
Se calculeaza criteri ile:
Re = 0,01 6/ 14.69 106 = 0,4 10
4
Ar = 9,86/(0, 01)2-( 1,204 - 1, 191)/ 1,204 =
90
80
40 50 60 70 80
t13 [CJ
Fig. 9.3. 1. Variafia coefi cient ul uJ
de evaporare, Kx, pentru diferite
soluti i : t s - t emperat ura baii
i n fI9ura 9.3.2).
= 63,488 102
Gr Pr = 9,86
3
/ (1 4,6910-
6
)2(1 ,204
- 1,191Y 1,2040,702 = 74,35 109
Se calculeaza Nu cu relat ia 9.2.1 5:
Nu= 0, 113-[1 + 0,56348,8-0.
5
](74,35
10
9
) i/3 = 478, 13
De unde:
ac = Nu)J! = 478, 132,63 10
2
/ 6 =
= 2,096 W/ m2 K
Din relati a 9.2.3 rezulta:
hv = 2500 + 1,86 14,6 = 2527 kJ/kg
Se calcul eaza G cu rela\i a 9.2.14:
G= 2, 096 36(18 - 14,6)
2527- 103
= 0,110-
3
kg/s = 0,36 kg / h
9.2.1 .2.3 Scurgeri permanente de apa
in situa\i a unui debit Ga [kg/s], daca
racirea apei in incapere se reali zeaza
de la o temperatura ini\iala t 1 la o tem-
peratura fi nala t2, debitul de vapori G
este:
G . .,ca( t, - t,)
G =- --'---'-
h.
[kg/s] (9.2. 17)
unde: Ca - caldura specifi ca a apei ;
ca = 4, 186 kJ/kg K; hv - se calcul eaza
cu rela\i a 9.2.3, corespunzator tempe-
raturii t = (f 1 + t2)/2.
9.2.1.2.4 La suprafafa libera
a solufiilor apoase
Debitul total de masa transferat la
suprafa\a solu\iil or apoase se determi -
na cu rela\ia:
Gr= KxGvs [kg/s]
unde:
(9.2. 18)
- Kx este coefi cient de reducere a
evaporarii solu\i ei. Pentru cateva so-
lu\ii apoase folosite la baile industriale,
1
valoril e coefi cientului Kx, in procente,
rezulta din fi gura 9.3. 1;
- Gvs - debitul de vapori de la supra-
fa\a solutiei, calculat cu rela\i a 9.2.4 in
care coefi cientul de evaporare Cv
pentru un curent paralel cu suprafa\a
' apei, de viteza v, este:
Cv = (1 2,5 + 4,1 7v)10-
6
[kg/ m2 s mbar]
(9.2. 19)
Debi tul de vapori de apa G se deter-
mi na in func\ ie de debitul masic al no-
xei degajate, Y:
1
G = Gr - Y :;;i Y = Kn Gr [kg/s]
(9.2.20)
unde Kn este coeficient de parti cipa-
\ie a noxei avand valori le din tabelul
9.3. 1.
Exemplul de ca/cul 5
Se calculeaza degajarea de vapori
de la o baterie de cuprare, cu tempe-
rat ura ta = 60 C. Starea aerului din i n-
capere este t, = 18 C, <p1 = 50 %, vi teza
aerului paralela cu suprafata apei v =
= 1 m/s, presiunea B = 7 45 mm Hg =
=0,99 1 bar. Suprafa\a baii S = 1,2 m
2
.
Din tabelul 9.2. 1 rezul ta Is = 51 C.
Din tabelele 3.3.4 $i 3.3.5, Ps = 128,6 mbar
:;; i, respectiv, pv = 10,3 mbar.
Din rela\i a 9.2. 19, Cv = (12,5 + 4, 17
1)10-6 = 16, 67 10
6
kg/m
2
s mbar $i din
9.2.4, Gvs = 1,2 16,67 106 (1 28,6 -
- 10,3)1,01 3/0,99 1 = 2,419 103 kg/s
= 8,7 kg/h.
Din fi gura 9.3. 1, Kx = 28 %.
Debitul total de degajare, conform
9.2. 18 este:
Gr= 0,282,4 1910"
3
= 0,677 103 kg/s
= 2, 44 kg/ h.
Debitul de S0 2 degajat, conform
rela\iei 9.2.20, pentru Kn = 0, 137 (tabel
9.3.2):
Y = O, 137 0,677 -10-
3
= 0,093 103 kg/s
= 0, 33 kg/h
Debitul de vapori de apa:
G = 0,677 10-3 - 0,093 103 =
= 0,584 10-3 kg/s = 2, 1 kg/ h
9.2. 1.3 Degajari de umiditate
de la suprafaJa apei in fierbere
Daca fi erberea se realizeaza prin
injec\i e de abur, debitul de vapori de-
gajat se considera egal cu consumul
de abur .
Pentru cazuri le curente de fi erbere
prin i ncalzirea apei cu o sursa oarecare
de caldura, se poate considera o de-
gajare specifica de vapori 9v (pe
uni tat e de suprafa\ a de apa):
gv = (1,1 ... 1,4) 10-2 kg/s m2
Daca suprafa\a de evaporare este
acoperita cu capac, valoarea de mai
sus se modifi ca cu un coefi cient
c = 0, 1 ... 0,3, datorita cresterii presi unii
par\i ale a vaporil or sub capac, ce fra-
neaza evaporarea.
9.2. 1.4 Degajari de umiditate
de la mancare
Se evalueaza i n cazul salilor de me-
se din cantine, restaurante, spi tale etc.
Considerand ca o cota parte a, din
caldura totala degajata de la mancare
Om [W]. se reali zeaza sub forma de
caldura latenta, debitul de vapori de
apa degajati de la mancare G rezulta:
Go.o [kg/s] (9.2.2 1)
1v h .,
1
unde hv se calculeaza cu relati a 9.2.3,
pentru t = 55 C [kJ/kg].
1
Considerand, in medie, degajarea de
i caldura latenta, de la 0 por\ie de man-
care, de 8,7 W (pentru a = 0,5), rezulta
debitul de vapor i pentru o farfuri e,
gr = 3,34 10
6
kg/s. Atunci, pentru N
farfurii (persoane), rezulta:
G = g1 N = 3, 34 10-
6
N [kg/s] (9.2.22)
9.2. 1.5 Degaj ari de umiditate de la
materiale care se usuca in incapere
Consider and ca ur .1iditatea ini\i ala :;;i
finala a materi al ul ui este cp 1, respectiv.
<p? [kg apa/kg material uscat], debi tul
de vapori degajat G este:
J. de ventilare climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea
G- G <p. - To_ [kg/s]
-
(9.2.23)
unde Gm este masa finala a materi alu-
lui urned care i:;; i modifica umi di tatea in
incapere, in unitatea de timp [kg/s].
9.2.1.6 Degajari de umiditate la arderea
unor substanfe
Debitul de vapori G produs prin ar-
derea unui debit de substan\a combu-
stibil a Ge [kg/s]. rezulta din rela\ia:
G = gv Ge [kg/s] (9.2.24)
1
unde gv [k g/kg] est e masa vaporilor
rezultata arderea a 1 kg combus-
tibi l. Valoril e gv pentru cateva sub-
stan\e combustibil e sunt urmatoarele: '
- acetil ena gv = 0,7 kg/kg
- benzina - 1,4 kg/kg
- hidrogen - 9,0 kg/kg
- gaz de apa - 0,61 kg/kg
- metan - 2,25 kg/kg
- gaz de iluminat - 1 ;31 kg/kg
(din huil a).
9.2.1.7 Degajari de umiditate
de la calcatu/ rufelor
Debitele de umiditate se pot calcula
considerand urmatoarele degajari spe-
ci fi ce de vapori:
- la calcarea rufelor centrifugate -
0,5 kg/kg rule uscate;
- la calcarea hainelor :;; i covoarelor -
2,5 kg/kg material-uscat.
9.2.1.B Alte degajari ?i consumuri
de umiditate
in multe situa\ii , degajarile de umidi -
tate trebui e stabilite pe cale experi -
mentala, prin cantarire (exemplu: la us-
carea materi alelor, daca nu se cunosc
valorile umidita\ii <p1 :;;i <p2 impuse de
procesul tehnologic, la uscarea in con-
tact cu suprafe\e calde etc).
Debitele de vapori care se degaja de
la diferite ma:;;ini :;;i utilaje sau de la
conducte neetanse, depind de ti pul
acestora, de gradul de uzura, de pro-
cesul tehnologic. Astfel de date sunt
furnizate de documentatia de speciali -
tate penlru fi ecare ramura industriala.
Consumurile de umiditate sunt, de
asemenea, dificil de evaluat. Ele pot
apare in situa\i a condensarii vaporilor
de apa pe suprafe\ele reci ale materia-
lelor :;; i elemenlelor de constructii, sau
i n diferite procese tehnologice in care
se lucreaza cu substan\e hi groscopice.
De obicei , debitele de vapori ce con-
denseaza pe suprafe\e sunt negli jate in
calcul.
Absorb\ia vapori lor de apa in stratul de
zugraveala de pe pere\i depinde de
porozitatea acestuia. Anumite materiale,
ca de exempl u, vopselele gliceroftalice au
o capacitate de absorbtje nula.
in cazul unor material e ce absorb
umiditatea din aerul incaperii, consu- !
mul de umidi tate se poate calcul a folo-
si nd rela\i a 9.2.23, daca se cunoa:;;te
umiditatea ini\iala <p 1 :;;i final a <(>2 a ma-
teri alului . in alte situa\ii, trebuie sa se
di spuna de date speci fice care sa per-
mita evaluarea consumului de vapori
din incaperi .
9.2.2. Calculul sarcinii
de umiditate a lncaperii
Sarcina de umiditate de iarna
:;;i de vara
Sarcina de umiditate a unei incaperi
reprezinta debitul de vapori de apa ce
este preluat sau cedat aerul ui din inca-
pere de catre aerul de ventilare. Astfel
definita, sarcina de umiditate nu inclu-
de debitul de vapori continuti in debitul
de aer introdus.
Sarcina de umiditate a incaperi i Gv
rezulta din insumarea debitelor de va-
pori degaja\i I: Gdeg :;;i a debitelor de
vapori absorbi\i (consuma\i) in incapere
L Geans:
Gv = L Gdeg - L Geans (9.2.25)
Degajaril e :;; i consumurile de umidita-
te se calculeaza conform 9.2. 1, in
func\ie de sursele de umiditate si co-
respunzator starii aerului din incapere
in situa\ia de calcul (de obicei, in con-
di\ii de calcul nominale de vara $i de
iarna). Se obtin astfel sarcinil e nomina-
le de vapori pentru fiecare situati e de
calcul, diferite datorita condi\iil or interi -
oare si ipotezelor de calcul specifi ce.
Cunoa:;;terea sarcinii de umiditate
este necesara pentru calcularea razei
procesului de evolu\ie a aerului din in-
capere :;;i pentru determinarea debitului
de aer. Deoarece procesele de prelua-
re/cedare de cal dura :;; i umiditate sunt
si multane, ipotezele !acute pentru cal-
culul degajaril or/consumurilor de umi -
ditate trebuie sa fi e similare cu cele
pentru calculul degajaril or/pierderil or
de caldura. Un exemplu ii constitue
calculul in si tua\ia unei scheme de
ventil are "jos-sus" prezentat in conti -
nuare.
Preluarea degajarilor de umiditate in
cazul ventiliirii "jos - sus".
in cazul incaperilor aglomerate sau al
' celor industri ale la care degajarile de
umiditate provin, in principal , de la oa-
meni , in cazul ventilarii incaperil or dupa
schema de principiu "jos-sus", aceste
I degajari nu vor fi luate in calcul pentru
; bilan\ul zonei de activitate, dupa cum
, nu se include, in bilan\ul termi c, nici
I caldura latenta - degajata. Explica\ia
: este data de faptul ca vaporii degaja\i
' de om prin respira\ie sau prin evapora-
re de la suprafa\a pielii, realizeaza un
jet cu o densitate mai mica decat a ae-
rului din incapere dirijat spre zona su-
perioara, astfel incat nu se modifi ca bi -
lan\ul zonei inferioare.
in incaperile industrial e cu degajari
importante de caldura :;;i umiditate de
la diverse surse, procesul compl ex de
transfer termi c pe verticala conduce la
stratifi carea aerului interior. Pentru a
efectua bilan\ul zonei de lucru, se fo-
losesc coefi cien\ii de preluare a caldurii
a :;;i umidita\ii {3. Valoril e coefi cien\i lor
a = f3 sunt date i n tabelul 9.2.3 in func-
\ie de raza procesului de preluare a
caldurii :;; i umidita\ii din incapere [ , de
raportul dintre inal\imea zonei de lucru
, :;; i inal\i mea totala a hal ei hz/h, :;;i de
Tabelul 9.2.3. Valorile coeficientilor a = de preluare a caldurii,
resoectiv umiditatii in zona de lucru
hz
Directi a procesului, E
- 555
I
622 714 833 1000 1250 I 1570 ! 2700 I 5000 I
+no
h
Propaqare ordonata (a = 0,075)
0, 1 0, 10 I 0,09 0,08 : 0.08 I 0,08 I 0.08 I 0,09 0, 12 ! 0, 19 0,40
0,2 0,20 I o, 17
;
0, 16 . 0, 15 I 0, 13 I 0, 13 ! 0, 14 I 0, 18 I 0,24 I 0,42
0,3 0,30 ! 0,27
i
0.24 : 0.22 : 0. 20 i a. 19 I 0.20 0.23 : o.30
: 0.48
..
0,40 i 0,35 0,34 I 0,29 I 0, 26 I 0,25 0.26 - I 0,27 I 0,35
I 0,53
0,5 o.5o I 0.44 0,42 0,38 I 0,34 I 0, 33 I 0,33 I 0,35 0,4 1 0,59
0,6 0,60 I o,56 ! 0,51
i 0,49 1 0,47 .
0,44 i 0,42
I
0,45 0,49 I 0,66
0,7 0,70 i 0,70 0,65 I 0,61 0,60 I 0,56 -i 0,55 I 0,54
I
0,62 I 0,74
,__Q_,?_ . (),80 I 0,79 0,76 0,73 0,72 I 0,69 ! 0,68
l
0,68 I 0,73 0,82

0,9 0,90 I 0,89 0,88 ' 0,86 ' 0,84 : 0,83 i 0,83 0,8 1 0,83 ; 0,90
1,0 1,0
i
1,0 1,0
I
1,0 I 1,0 I 1,0 I 1,0 1,0 I 1,0 1,0
!
Propagare dezordonata (a = 1,0)
0, 1 0,10
I
0, 15 ! 0,2 . 0,3 1 : 0,40 0,51 i 0,60 0,7 1
:
0,8 1 0,91
0,2 0,20 0,26 0,24 0,41 i 0,49 o,58 I 0,66 0,76 0,83
0,3 0,30
I
0,37 0,43 0,50 0,56

0,64_'. 0,71 0,79
I
0,86 0,93 I
0,4 0,40 I 0,44 0,53 0,57 ; 0,62 0,69 ' 0,76
!
0,81 0,88 0,94
_ 0_,_?_() _l 0,53 i ; o,7o I o,74 I
------
__ Q2_ 0, 59 0, 79 0,84 0, 90 0,95
0,6 0,60 I o.64 0,67 0,72 1 0,76 !
0, 80 i
0,83 0,88 0,9 1 0,96
0,7 0,70 I 0,76 0,77 0,79 ! 0,83 0,85 ; 0,89
I
0,90 -- 0,94 __ 0,97 -

0,80 : 0,83 0,85 ' 0,87 I 0,88
I 0,9Q 0,92 0,94 0,96
,__Q_,L
- 1
0,92 0,93 0,94
I
0,95 0,96 _I 0,97_

0,99 0,90 I 0,91
-
I
1,0 1,0
1
1,0 1,0 1,0 1,0
!
1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
.
Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare climatizare
caracterul de propagare, ordonata sau
dezordonata.
In acest caz, sarcina de umiditate a !
zonei de lucru se calculeaza cu rela\ia:
G,1 = f3 G (9.2.26)
unde G este debitul total de vapori
de apa degaja\ i in incapere.
9.3. Bilanjurile de gaze,
vapori I P..raf unei
mcapen
Efectele substan\elor nocive asupra
organismului omenesc depind de natu-
ra $i concentratia lor in aerul incaperii,
precum $i de durat a acestora. Unele
substante produc intoxicat ii acute
chiar la durate scurte de inhalare, allele
produc intoxicatii cronice in cazul pre-
luarii lor lente de catre organi sm. Alte
substante sunt iritante, narcotice sau
numai rau mirositoare. In sf3r$it, unele
substante. in amestec cu aerul , pot
provoca explozii sau incendii.
in diferite sectii ale intreprinderilor in-
dustriale diversitatea substan\elor noci-
ve degajate imbraca o gama foarte lar-
ga. in Normele generale de protectie a
muncii (N.G.P.M.) sunt date concentra-
\iile maxime admisibile in aerul incape-
rilor, pentru fi ecare substanta in parte,
concentra\ii care, impreuna cu debi tele
de substan\e degajate, stau la baza
determinarii debitului de aer de ventila-
re (tab. 2.3.9).
13
12
11
10
9
8
.!:
7
"'
.
Ol
6

)-x
5
4
3
2
0
Fig.
dife
Legenda
o Baie decapare HCI
-- -
]
A. Baie decapare H
2
SO
4
Baie degresare -
<> Baie fluxare f- - -
0 Baie varuire
f-
1=
'f'Baie cuprare
x Baie fosfalare
I -
,..._
ti
-
--1
'Bf
-

t--
J
I
!l
,

(
1
,_
7 1-
f-
/!.
17
f-,..<
_{)
I v /
I
/ >"

-0
/
,{'; ,
?
, /

v:;
/
_,,,;

/ ;. 0 /.
>,, /. / /
'/ }
'
v
v---

v, .. ,
,, ,__
- >-- f--
,, L
,,
/J'.ir/l
'i I
f- f-
- ,_

40 50 60 70 80 90
--... t
8
1C]
9.3.2. Fluxul de masa pentru
rite solutii apoase (v = 2 mis)
t s - temperatura baii .
-----
9.3.1. Surse de degajari de gaze
vapori nocivi
Degajari de C02 de la oameni
in orice incapere social-culturala, de
locui t sau industriala se intalne$te pre-
zenta omului care, in procesul de expi-
ra\ie, degaja o anumi ta cantitate de
bi oxid de carbon gco2. Degajarile de
sistemului de conducte [m3];
- M - masa mol eculara [kg/kmol);
- T - temperatura gazelor sau vapo-
ril or [K] .
Reactii chimice
Cantitatea de gaze si vapori rezultata
poate fi calculata cunoscand natura $i
cantitatea de substante intrate in reac-
tia chimica. La aceste determinari tre-
C02 se calculeaza cu rela\ia:
Yco2 = N gco2 [g/ h]
unde:
buie sa se \ina seama de faptul ca nu
(9.3. 1) \ totdeauna se lucreaza cu substan\e
- Yco2 este cantitatea totala de C02
dintr-o incapere;
- N - numarul de persoane;
- gco2 - degajare specifi ca de C02 in
func\i e de varsta $i natura activitatii
desfa$urate [g/ h. pers] conform ta-
belului 9.3. 1.
Degajari de gaze $i vapori
de la utilaje $i conducte
De$i utilajele $i conductele se con-
strui esc etan$e exista scapari prin ne-
etan$eitatil e acestora care cresc odata
cu gradul lor de uzura. Aceste scapari
variaza in limite foarte largi (0 ... 12 %)
din volumul interior al utilajelor $i siste-
mului de conducte.
Presupunand ca scapari le de gaze $i
vapori se supun acelora$i legi ca $i
curgerea prin orifi cii mici in regim adi-
abatic, acestea se pot determina cu re-
la\ia:
Y =ck v- fj [kg/h] (9.3.2)
unde:
- Y este debitul de substan\e sau va-
pori [kg/h];
- c - coeficient ce \ine seama de
presiunea gazelor sau vaporilor din
interi orul utilajelor (c = 0, 12 ... 0,37)
[(kgkmolK
112
)/ m
3
h];
- k - coefi cient de siguranta ce \ine
seama de uzura utilajelor (k = 1 ... 2);
- V - volumul interior al utilajului sau
Tabelul 9.3.1. Degajarile de C0
2
ale oarnenilor

Varsta omului $i
caracterul muncii
Adu I ti
CO?
llh I ! h
----'- --
- munca fi zica
usoara
- re aus
Copi i pana la 12 ani
45 : 68
_E_t__;gi _
23 35
12 18
chimice pure, ci "tehnic pure", astfel
incat, in urma reac\i il or, pot rezulta si
alte substan\e care pot fi $i ele nocive.
Degajari de vapori nocivi
de pe suprafete deschise
Sunt specifice, in general, proceselor
de tratare termi ca de suprafata in solu-
\ii chimi ce. Pentru solu\ii utilizate cu-
rent in tratamentele de suprafa\a a me-
talelor (bai industri ale) se determina flu-
xul total de masa, Gr, care con\ine va-
pori de apa $i substan\e chimice, con-
form rela\i ei:
Gr = (Kx Gv)/100 [kg/ m2 h] (9.3.3)
in care:
- Kx este coefici entul de evaporare
indicat in figura 9.3. 1;
- Gv - cantitatea total a de vapori
[kg/m
2
h) .
Rela\i a 9.3.3 este reprezentata grafic
in figura 9.3.2.
Structura noxelor $i participa\ia pro-
centuala a acestora in fluxul total de-
gajat se face, de regula, prin analize
gaztitrimetri ce, pe baza coeficientului
de participatie Kn, avand valori indi cate
in tabelul 9.3.2, in care ts temperatura
baii .
Fluxul de noxe degajat Yx se poate
determina cu relati a:
Yx = K,, Gr [kg/ m
2
h] (9.3. 4)
Evaporarea de pe suprafete
acoperite cu solventi, lacuri $i vopsele
Procesul de evaporare este, in gene-
ral, complicat , deoarece canti tatea de
vapori nu este constanta in limp. Pe
masura ce aerul ambi ant se incarca cu
vapori, presiunea par\iala a acestora in
amestec cu aerul creste si, in conse-
cin\a, canti tatea de vapori scade.
in cazul solventilor, care constituie
elementele volatil e ale lacurilor $i vop-
selelor, procesul este $i mai complicat
din cauza peliculei ce se formeaza pe
Tabelul 9.3.2. Structura noxelor $i valorile coeficien ilor de oarticipatie Kn
Functiunea baii $i denumirea Compozi\i e ts Natura Kn
conven\i onala a soluti ei din baie de lucru
roq noxei [%]
H2S04; FeS04 __ 65 S02 0,98. -
- --- --
______ 40 HCI

- ------
NaOH_;_..t-Jci.2C03 80 - -
- --
,__ ____
Fluxare Na3P0-1 60 - -
- ---- - ---t------ - - - --
Varuire Na284Q7; N?2 ___ 90 - -
- - - ------- -
_ H2S04; _CuS04 20/40 S02 13,74_
-- -- ---- -
-
----
Fosfatare Fosfat tip 3; H2S0-1 91i S02 0,40
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor
suprafat a de evaporare. Pana la forma-
rea peliculei c.Jegajarea este violent<\
dupa care este incetinita considerabil.
Daca la cele de mai sus se adauga
faptul ca solutiile folosite sunt ameste-
curi de lichide care, in stare de vapori,
au presiuni par\i ale diferite, determina-
rea pe cale teoretica a degajaril or de
vapori este dificila. Pentru calcul e
rapide, aproximative, se pot folosi no-
mograme de tipul celor din figuril e
9.3.3, 9.3.4 si 9.3.5.
Degajari de gaze de la motoare cu
ardere intema
Cantitatea de gaze degajate depinde
de tipul motorului , combustibilul folosit
si tura\i e (viteza). Motoarele cu explozie
functionand cu benzina obisnuita elibe-
reaza gaze in componenta carora ele-
mentele cele mai periculoase sunt oxidul
de carbon si acroleina. In cazul utilizarii
benzinei etilate, gazele de esapament
contin, pe langa cei doi constituien\i, si
oxid de plumb, extrem de periculos (va-
loare admisibila de 0,004 mg/I).
Pentru motoarele Diesel, gazele de
e5apament au constituien\i cu pericu-
lozitate maxima: acroleina (aldehida
acrilica, acrilaldehida sau propenal) in
procent de greutate 14 % si oxid de
carbon 38 %.
Cercetari, pe o gama variata de mo-
toare cu benzina $i Di esel atat de fabri -

(l)
: 80
:::;;
60
())
40
Q)
ID 20
0
==it !'. /

;VV1
111 I/
1 'I
v
II ......
ftl(S
,_
'"""

h i& v-
.6 IR :- v
""'
,_,.c;:.
v 15

n -
::0 0.,
"'"
c.- .-
v
--
-r ::: r-
1--
--

ID O 20 40 60 80 100120140160 180
0::: Timpul [min]
Fig, 9.3 .3. Evaporarea sol venfi l or:
1 - etilacetat; 2- benzen; 3 - alcool
butilic terti ar (trimetilcarbinol);
4 - toluen; 5 - acetat de butil;
6 - dietil carbonat; 7 - solvent naft a;
8 - acetat amil; 9 - apa; 10 - alcool
butilic; 11 - alcool etilic; 12 - furfurol.
Fig. 9.3.4. Evaporarea arnestecurilor
de sol vent i :
1 - acetat de etil 100%; 2 - alcool
butilic 25% + acetat de etil 75%;
3 - al cool butilic 50% + acetat de etil
50%; 4 - alcool butilic 75% 1- acetat
de eti l 25%; 5 - alcool butilic 100%.
catie romaneasca cat si straina, la di -
terit e regimuri de viteza (turatii), ofera
date asupra compu5il or gazelor de
esapament. in tabelul 9.3.3 sunt date
valorile de gaze esapate si componen-
\ii nocivi pentru motoarele cu benzina
si Diesel.
9.3.2. Surse degaj ari de praf
Degajarile de prat din incaperile in-
dustri ale ridi ca probleme greu de rezol-
vat, atat din punct de vedere al ac\iunii
nocive asupra oamenilor sau util ajelor.
cat si din punct de vedere al stabilirii
cantitatii degajate in diferite procese
de produc\i e.
Pentru procesele tehnologice care
includ farami\area mecanica a corpuri-
lor solide, prelucrarea suprafetelor cor-
purilor solide precum si acolo unde se
lucreaza cu materiale pulverulente,
cantitatea de praf se poate determina
numai prin metoda gravirnetrica. Prin
aceasta metoda se determina cantita-
tea total a de praf, cea depusa si cea
care se gase5te in suspensie. Pentru
determinarea debitului de aer intere-
' seaza numai cea in suspensie.
f n procesele cu reac\ii chimice (insta-
la\ii de ardere, ob\inerea material elor
etc.) cantitatea de praf se poate evalua
aproxirnativ, pornind de la ecua\ia re-
' ac\iei chimice. De exernplu, la cuptoa-
50
0
g. 40
>
(])
I <ll 30

:::;; 20
E
(])
10
D

- ..:- -
/x-

' lll L.
/
'/
1V
./
v
-

_,.
_,
-
\ \


'
I
11 3 1
" 4
rele cu arc electric pentru obtinerea
o\elul ui, cantitatea de praf degajata in
condi\ii normal e de func \i onare este
cuprinsa intre 0,7 si 1,4 g!m3.
Observa/ii:
Pentru alte procese se evalueaza
debitul de aer in func\ie de catitatea de
materi ale ce intra in procesul de pro-
ducti e si care sunt surse de produce-
. rea prafului . De exemplu, pentru insta-
, latiil e de dezbatere a miezului de for-
, mare de pe piesele turnate se considera
, circa 7000 ... 1000 m3/ hm2 gratar.
; in procesele de sudare 1 kg de elec-
. trozi degaja 20 g substan\e nocive
j (amestec de bioxid de mangan, com-
pusi ai azotului si praf fin).
!
in cazul cuptoarelor cu plumb topit
sau al bailor cu plumb se degaja aero-
1 soli de plumb prin formarea zguri i, da-
' torita capacita\ii de oxidare extrem de
j mari pe care o are plumbul la tempe-
; raturi ridicate in contact cu oxigenul
I din aer. in timpul evacuarii zgurei prin
I procesele actuale, cantitatea de aero-
. soli de plumb degajata, inregistreaza
I valori intre 44,6 si 166 mg/ m3.
f n procesele de polizare a pi eselor
' metalice, tinand seama de durata efec-
tiva de lucru, cantitatea de praf emisa
este 100 ... 250 g/h la debavurare si
I I
2 4
Fig. 9. 3.5 Evaporarea
solvent ilor di n lacuri
vopsel e
1, I -terebentina; 2, II - ben-
zina; 3, Ill benzen;
4, IV - benzina de lacuri (ci -
frele arabe se refera la la-
curi grase, iar cele romane
0
a::
15
30 45 60 75 90 105 120 135 150 la lacuri slabe).
Timpul !min]
Tabelul 9.3.3. Debit e de gaze componenti noci vi
Denumirea parametrulu_i Tura\i a motorului [rot/min]
si unitatea de masura 1100 T 1500
MOTOARE CU BENZINA
de iesire [m/ sL ___

_ 12,7_
debitul volumic fm3/hl 33,4 36,3 38, 4
. 5 1,8
66,7 72,6
.
masic (kg/ h] __ - - 41 ,5 45,0

64,3 _ 8SQ_ _22, 1
concentratie acroleina _ 10,0 10,2 10, 1 11,4 11,8 12, 1
debit _ma sic acroleina [ mgfl:l..l 334,6 386,7 . 387,3 590,7 779,9 878,8
[ rf!g/m3] ___ 84,0 79,0 90,0 -1.QLQ_
debit masic CO fmq/ hl 2811,""o- 2869,6 : 3452-:0 4819,0 6609,0 8800,0
MOTOARE DIESEL
viteza de iesire [m/ s] ____ --2.?. _ 6, _1 - _s8_ 8,4
volumic [m3L1:!1
- - - --
_94,0 _ll_O,'.L'._ 1n g__ 189,8_
debit masic [kg/ hl 11 6,6 136, 7 I 152,4 188,3 219,7 235,4

8,0 15,0 35,0 . 50,0 46,0 35,0

debit_ masis; acroleina
752,2- 1654,Q I 4303,0 759J.,Ol 973,Q 6644,Q
concentrati e CO [m_g/m3] __ ,.._23,o_:.._5Q..& __ 74,o_ 45,o 30,6
debit masic CO [mg/h] 1880, 0 2537,0 6 147,0 11 238,0 7973,0 5695,0
Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare
25 ... 50 g/h la cura)ire - $1efuire.
9.4. Debitul de aer pentru
ventilarea sau climatizarea
lncaperilor
9.4.1. Relafii generale de calcul
cunoscul } dupa un anumi t interval de
timp r:
Yt = (yr + Y/ L}(1 - e-Lr.N) + y; eLtN
(9.4. 3)
- Este impusa prin norme concentra-
!i a finala, y1 $ Yadnus1b11 si se cere debi-
tul de aer necesar, L:
L=-Y _ _ .!:'.'._ y, - y,
y, - y, r y, - y,
(9.4.4)
. .
Yr = 0,75 g/m
3
.
Conform rel a!iei 9.4.4 rezulta:
L =
4
- 5 33 m3 I s =
1,5 - 0,75 '
= 19.200m3 / h
9.4.2. Debitul de aer pentru
incaperi climatizate Debit de aer: cantitatea orara de aer
introdusa intr-o incapere, necesara
pentru men\inerea concentratiei unei
noxe la o valoare data. in cazul mai
multor noxe se determina cate un debit i
de aer pentru fiecare dintre acestea $i I
se adopta eel mai mare debit rezultat 1
prin calcul. Fae excep\ie de la aceasta I
regula cateva noxe, ce vor fi indicate
ulterior, pentru care debitele se insu-
meaza.
Rela\ia 9.4.4 a fost obtinuta din 9.4.2 9.4.2. 1 Sistemul de ventilare "sus-jos",
prin dezvol tarea in serie a termenului "sus-sus " sau "sus-jos/sus"
e L iN = 1 + L r! V. Considerand func\i o-
1
Pentru incaperile climatizate debitul
narea permanenta a instala\i ei, -r = "",
relatia debi tului de aer devine:
L=-y -
y,-y,
\ de aer necesar rezulta, de regula. din
i conditia eliminarii simultane a caldurii
; $i umiditatii in exces in perioada calda
(
9
.4.
5
) I a anului. Rezolvarea are loc utilizand
Ecuat ia di feren\iala de bilan\ pentru
o incapere de volum V:
(Lyr + Y-Lr) dt = Vdy
in care:
- L este debi t ul de aer [m3/s);
(9.4.1)
- Y - degajari le nocive ale incaperii
[g/s];
- V - volumul i ncaperii [m3];
- r - timpul [s];
- yr, y - concentratiile noxei in aerul
introdus, respectiv, in aerul incaperii la
un moment dat [g/ m3].
Ecua\ia 9.4.1 integrata conduce la
rela\ia:
L(y,- y,)- Y - ff 'N
L(y, - y,)- Y
(9.4.2)
cu y;, y1 - concentratii le initiala, res-
pectiv, finala ale noxei in aerul incaperii
la momentul init ial, r = 0 $i final r.
Rela\ia 9.4.2 poate fi uti!izata i n doua
scopuri :
- Se urmare$l e determinarea con-
centratiei finale y1 (debitul de aer L fiind
cu yr $ ya (y admisibil)
Debi tul de aer L, necesar diluarii di -
verselor nocivita\i se determina cu re-
la\iile indicate in tabelul 9.4. 1.
Exemplul de ca/cul 1
intr-o incapere cu V = 120 m3 se de-
gaja Y = 0,4 g/s C02. Concentra\ia ini-
\iala de C02 in aerul incaperii,
y; = 1,0 g/ m
3
- iar in aerul exterior,
Yr = 0,75 g/ m
3
.
Debi t ul de aer pentru venti lare,
L, = 0,20 m
3
/s. Se cere concentratia
de C02 dupa 30 min. Aplicand rel a\ia
9.4.3 rezulta:
y, =( 0,75 +
+ 1,0-e o.2306n'120 = 2,66 g/m1
Exemplul de ca/cul 2
intr-o incapere in care se degaja
Y = 4 g/s C02 se cere sa se determine
debitul de aer L pentru a nu se dep3$i
concentra\ia admisibila, Ya = 1,5 g/ m3_
Concentrati a C02 in aerul exteri or,
Tabelul 9.4.1. Relatia pentru determinarea debitului de aer
Caldura perceptibil a +
Degajare nociva
Vapori de apa
1
Caldura + fGaze, vapori, praf
latenta
(umidi tate) j de a12a I
-
O/ha- hr Gv/Xa-Xr i (Q+Gvhv)/(ha- hr) Y/ya-yr


I _ rn
t ' v "1 ' 1
1--7T'-h
J
f '-. I
h
c
'
x
a
h
t
c
t
1
t
c'
0
C' /
'

x
I
b
x
Fi g. 9.4.1 . Det er minarea debitului de aer pentru incaperi climati zate
i n si st emul "sus-jos":
a - cazul de vara; b - cazul de iarna.
-
diagrama h-x. Se inscri e i n diagrama
h-x (fig. 9.4.1a) punctul de stare a
aerului interior Iv, pe baza temperaturi i
t; si a umidita\i i relative <pi, adoptate pe
considerente tehnologice sau de con-
f ort.
Se calculeaza raza procesul ui,
Ev = Ovl Gv, cu Ov - sarcina termica de
I vara [kW] $i Gv - sarcina de umiditate
de vara [kg/ s]. Prin punctul Iv se duce
o paralela la Ev (direc\ia corecta se ob-
\ine unind punctul 0 C cu valoarea Ev
inscrisa pe marginea diagramei) pana
intersecteaza temperatura te = t; - f\ t in
punctul Cv. Diferen\a M se alege
5 .. . 10C pentru sistemele de ventilare
cu refulare sus $i evacuare jos sau sus
1
$i 2 .. . 3 C pentru sistemele jos-sus.
: Din diagrama h - x se ci tesc marimi le
caracteri stice ale punctelor Iv $i Cv
(h,, x,; he, xe). Debitul de aer necesar va
fi:
. Q,, Gv '!,g 's'
L =--=-- I J
h r- he X r Xe
(9.4.6)
Recalcularea parametrilor aerului re-
fulat iarna. in mulle cazuri debitul de
, aer, determinat pentru sezonul cald, se
men\ine acela$i $i pentru sezonul rece.
Se cunosc, pe baza de calcul, sarci na
de incalzire Q,, sarcina de umiditate, G;
$i debitul de aer L deter minat anteri or.
Pe baza bilan\urilor rezulta parametrii
aerului reful at iarna:
he= h,- 9_,_. X e--- X
1
-
L ' L
(9.4.7)
Punctul C; rezul ta la intersec\ia unei
paralele la raza procesului iarna
Ei = Q/G; cu unul din parametrii
' calcula\ i, h, sau x,, a$a cum se arata in
figura 9.4.1b.
Observatie: Q, poate fi pozitiv, zero
sau negativ $i, in consecinta, he ;; h,.
Se va verifi ca daca le;::: 15 C (pentru
a nu apare senza\ia de curent).
Daca Laina * Lvara, determinarea de-
bitului de aer se face ca pentru situa\i a
de vara.
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor
Exemplu/ de ca/cul 3
intr-o incapere de producti e, sarci na
de racire Ov - 25 kW, iar cea de
umiditate Gv = 11,25 kg'h = 0,003125 kg.ls.
Starea aerului interior este definit a de
t, = 26 C $i q>1 = 50 %. Temperatura
aerului reful at tc 18 C. Se cere
debitul de aer L
Rezo/vare Ev 25/0,003125
= 8000 kJ/kg. Pe diagrama h-x se citesc
parametrii punctului Iv : h,
oameni 2,3 kW, de la PC 6 kW $i de la
corpurile de incalzire (care asigura o
incalzire de garda de +5 C) de 10,3
kW. Bilantul de umiditate, ce reprezinta
degajaril e de umiditate de la oameni,
este G = 0,3 1Q-3 kg/s.
Parametrii aerului refulat, iarna Ci, in
condi\iile men\inerii debitului de aer
determinat din condi\ii de vara, vor fi :
hc= h,-!1.=43,2 o,
5
= 43 kJ / kg
L 2,61
0,
3
=8, 13g/kg
L 2.61
(9.4.8)
0 G
h5 = he + - ; X 5 = X c+ -
L L
Pentru incaperi cli matizate (in lipsa
altar precizari):
Oz.t = aO = (0,4 .. 0,5)0 ;
Gz.t = [JG= (0,4 ... 0,5)G
in cazul de iarna, in mod curent , si-
tua\i a se prezi nta ca in fig. 9.4.3. b, res-
pectiv, cand 0 de gaJfJn < O consumuri
( Opierderi). Daca 0 degaflri > O consumufl, ca-
zul este identi c cu eel de vara (fig.
9.4.3 a).
= 53 kJ/kg, x; = 10,66 g/kg. Paralela la
Ev= 8000 prin Iv intersecteaza tc = 18 C
in Cv (fig. 9.4.1a) pentru care corespund:
he = 41,4 kJ/kg, Xe = 9,2 1 g/kg. Debitul
de aer necesar, L:
9.4.2.2 Sistemul de ventilare "jos-sus " 9.4.2.3 incaperi termostatate (cu
acela?i punct de roua vara ?i iarna)
L - 25 _ 0,003 125 _
- 53 - 41,4 - (10,66- 9,2 1)10
1
-
= 2, 155 kg /s= 7760 kg / h
Exemplul de ca/cul 4
Se considera o sala, avand dimensi-
unile 20x15,4 m, cu destina\ia birou fi -
nanciar -contabilitate, avand sarcina to-
tala de racire Ov - 14,65 kW rezultata
din aporturi din exterior - 6 kW; dega-
jari de la ocupanti - 2,3 kW, degajari de
la PC - 6 kW $i de la ifuminat - 0,35 kW.
Degajarile de umidi tate de la oameni
Gv = 0,55 10-
3
kg/s.
Parametrii de stare ai aerului interi or:
vara, Iv( /, = 26 C $i <p = 50 %); iarna,
/; (t; = 22 C $i <p = 50 %).
Se determina debitul de aer necesar
pentru evacuarea caldurii $i umidita\ii
in exces, schema de ventilare fiind
sus-sus/sus-jos.
Rezolvare
Debitul de aer se determina folosind
diferen\a de temperatura Mc, intre aerul
interior t, $i aerul refulat tc. Raza pro-
cesuiui 1::v = Ov! Gv = 14,65/0,55 10-3 =
= 26.600 kJ/kg. Se reprezinta punctul
de stare al aerului interi or Iv, in di agra-
ma h - x, prin care se duce o paralela
la Ev . in func\i e de schema de venti -
lare se alege o diferen\a de temperatu-
ra M c. Se adopta M c= 5 K.
Starea aerului tratat Cv rezulta la in-
tersec\ia izotermei le = 21 C cu para-
lela la raza procesului dusa prin Iv. Pa-
rametrii de stare pentru aerul refulat Cv
sun!: fc = 21 C; Xe = 10,4 g/kg;
he= 47,4 kJ/kg {fi g. 9.4.2).
Debitul de aer se determina cu una
din rela\iil e:
o. 14,65
L =--"-' = 2,62 kg / s
h ,- h.- 53 - 47,4
G, 0,55
L =--= = 2,62 kg ls
X,-- X c 10,5- 10.29
Ni velul ratei de schimb de aer este
n = 6,55 h-
1
(pentru debitul de aer rezul-
tat din condi\ia de evacuare a caldurii ).
Aceea$i incapere are bilan\ul termic de
iarna Q, = 0,6 kW avand in componenta:
pierderile de caldura Op= 19,2 kW de la I
Situatia poate apare in cazul salilor
aglomerate la care introducerea aerului
se face direct in zona de $edere (con-
tratreapta, spatarul sau pi ciorul scau-
nului) sau a incaperilor industri ale de
inal\ime mare la care introducerea ae-
rului se face in sau imediat in apropie-
rea zonei de lucru. Bilan\urile termi ce $i
de umiditate se intocmesc separat
pentru zona de lucru :;;i separat pentru
partea superioara. Debitul de aer se
determina pe baza bilan\urilor pentru
zona de lucru:
L = --9.!!_ =
h r- h e X r- X c
iar parametrii aerului evacuat la partea
superioara Sv (fig. 9.4.3), pe baza
bilan\urilor globale:
h
ti=26 C
lc=2 1 C
X [g/kgj
Fig. 9.4.2. Exemplul de calcul 4.
h
i------'-.. sv
t s / '-0
x- <I ,,.
I
1
Iv
' .t-1-..>
I C
v C'
x
Aceasta categorie de incaperi nece-
sita aceia$i parametri ai aerului interi or
vara si iarna Iv = /; (fig. 9.4.4). Debitul
de aer se determina pe baza metodo-
logiei indicate mai sus.

h - h c X r- Xc
iar parametrii aerului refulat iarna:
h e= h ; - Q;/L; Xe= Xi - G;/L, CU L de-
terminat pentru cazul de vara.
Pentru acela$i gen de acti vitate $i
aceea$i temperatura interioara, sarci na
de umiditate este constanta (Gv = G;)
h
t
c
t
s
x
Fig. 9.4.4. Determinarea debitului
de aer pentru incaperi cu acela?i
punct de roua vara ?i iarna.
c
I
he
'

i I\ <;!
00/0
- -'
' \... Ii
\\i
,,
'-1'.l"
I)
_,,.
x x
C I
x
a b
Fig. 9.4.3. Idem, in sistemul " jos-sus":
a - cazul de vara: b - cazul d"' e'-1"".a""' rn'-"a,,_,-. _________ _,
Capitolul 9: Calculul ~ i dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare
de unde rezulta x, - vara = x, - iarna,
a$a cum se observa din figura 9.4.4.
9.4.3. Debitul de aer pentru
lncaperi ventilate mecanic
Spre deosebire de instalati il e de cli -
mati zare, instala\iiie de ventilare meca-
nica necesita debite di stincte pentru
cele doua peri oade ale anului , rece $i
calda, acest lucru rezultand din dife-
ren\ele de temperatura dintre aerul in-
t eri or $i eel reful at, in cele doua situa\ii .
Se cauta ca debitul de aer de vara sa
fi e un multiplu al debitului de aer pen-
tru iarna, respectiv, instala\ia de ven-
til are sa fie alcatuita din mai multe uni-
t ati identice.
Vara vor functiona, in condi\ii de
temperatura exterioara maxima, toate
unita\ile iar iarna, una dintre ele.
Debitul de aer vara pentru i ncaperi
cu degajari importante
de caldura perceptibila (sensibila)
Sarcina termica de racire este con-
stituita din degajari de caldura de la
suprafe\e calde, motoare etc. precum
$i din aporturile de caldura din exterior .
Degajaril e de umiditate (vapori de
apa) sunt neimportante $i, in consecin-
\a, raza procesului are valori mari. in
aceste cazuri se limiteaza cre$terea
temperaturii aerului interior t, , fa\a de
temperatura aerului care se introduce
in incapere (exterior) t; = te + ~ t in care
M ~ 5 C. (fig. 9.4.5a)
Pe diagrama h - x se precizeaza
starea aerului introdus Ev, prin care se
duce o paralela la [ v = Ov!Gv care se
intersecteaza cu t,, determinand starea
aerului interior Iv.
caldura al vaporil or de apa degaja\i in
incapere. 0 parte din degajarile $i
aporturile de caldura servesc la eva-
porarea unei cantita\i de apa astfel ca
temperatura aerului interior nu sufera
cre$teri importante. Raza procesului
are valori moderate, apropiindu-se ca
direc\ie de izoterme. Se poate, deci,
intampla ca aerul reful at sa ajunga la
saturati e, tara ca temperatura lui sa su-
fere o cre$1ere de 5 C. in aceste ca-
zuri se limiteaza, nu cre$terea tempe-
raturii , ci cre$lerea umidita\ii relati ve.
Prin punctul Ev (fi g. 9.4.5b) se duce o
paralela la Ev care se intersecteaza cu
q>adm, determinand starea aerului
int erior Iv (q>adm se alege corespunzator
procesului tehnologic sau recomanda-
rilor din Normele generale de protec\ie
a muncii NGPM). Debitul de aer se de-
termina cu rela\ia 9.4.9.
Debitul de aer iarna pentru incaperi
cu bilant termic negativ
Ventilarea incaperilor se face cu aer
exterior sau amestecat, dupa o incalzi -
re prealabila a acestuia peste tempera-
tura aerului interior deoarece O consumuri
(in special pierderile de caldura) sunt
mai mari decat O r1egapn (Q, = 0 degaifJri -
- Oconsumuri < 0). Prin punctul /; (fig.
9.4.6a) se duce o paralela la ; = Q/ G;
care se intersecteaza cu Xe in R; (starea
aerului reful at in incapere).
Debitul de aer se determina cu
rela tia: L = __g__ = __g_
h, - h, x, - x,
Daca. din anumite motive, se limitea-
za maximal temperatura de refulare la
lr1 debitul de aer se va modifica. Prin
R 1 (determinat de intersectia Xe $i lR1)
L = ~ = ~
[kg/s] (
9
_
4
_
9
) se duce o paralela la aceea$i raza a
procesului r, pana intersecteaza t, in
/ '; (noua stare a aerului interior).
incaperi Noul debi t de aer:
h, - he X ,- X e
Debitul de aer vara pentru
cu degajari importante de
latenta
caldura : L, = ___Q_ '"" _ Ci_ > L
Sarcina termi ca este determinata, in
cea mai mare parte, de continul ul de
h
x
a
h
h,, - flc, X,, - Xe
x
c
x
I
b
x
Fig. 9.4.5. Determinarea debitului de aer pentru incaperi ventilate mecanic, vara:
a - limitarea temperaturii; b - limitarea umidita(ii relative.
Debitul de aer iarna pentru incaperi
cu bilant termic pozitiv
Temperatura aerului refulat este infe-
rioara temperaturii aerului interi or , fiind
necesara evacuarea caldurii din inca-
pere si in timpul iernii ( Q, = 0 degajjri -
- O consumun > 0). Este cazul incaperilor
inlerioare aglomerate, al incaperilor cu
degajari importante de caldura etc. Se
procedeaza similar ca la punctul ante-
ri or dupa care se calcul eaza debitul de
aer cu relatia: o. G.
. L=--'- =--' -
h r- hr Xr-Xr
Se verifica daca tr ;:: tr mm = + 15 C,
refular ea cu o temperatura inferioara
creand senza\ ia de curent. Daca
tr < tr min , se adopta ca temperatura de
reful are tr "' tr mm ob\inandu-se punctul
R1 la intersect ia cu Xe, prin care se
duce o paralela la ;. lntersec\ia aces-
teia cu izoterma t; determina noua sta-
re a aerului interior, /'; (fig. 9.4.6b).
Debitul de aer necesar va fi :
L, = __g__ = ____ > L
h, - i,, X11- Xr1
Exemplu/ de ca/cul 5
Cazul cand degajarea de caldura
perceptibila este preponderenta
Se considera un atelier de confec\ii
cu dimensiunile Ix bx h = 48 x 18 x 5,4 m
cu un numar de 250 lucratori . Aportu-
rile de caldura prin pere\i $i ferestre
Oap = 40,5 kW, degajaril e de caldura
de la oameni $i utilaje 0 d.eg = 37,5 kW,
degajaril e de umiditate de la oameni
G = 12,5 kg/h.
Determinarea debitului de aer pentru
ventilare
- Debitul de aer delerminal pe baza
numarului de schimburi orare pentru
astfel de incaperi fara degajari de po-
luan\i; se recomanda un numar orar de
schimburi n = 3 ... 6 tr
1
I L = n V = (3 ... 6) (48 18 5,4) =
I = 14_000 .. . 28.000 m
3
! ti =
I 4,67 ..... 9,34 kg/s
I
- Determinarea debitului de aer pe
baza debilului specific pentru munca u-
$Oara la post fix (manuala); se recoman-
i da un debit de aer de 0,014 m3/s pers=
== 50 m
3
/h, pers.
L = 250 0,0 14 3600 = 12.600 m
3
/ h=
= 4, 2 kg/s
Con\inutul de umidilate i n zona de
lucru:
G 3,47
X, -= Xe.-+- = 10,65+--=
L 4.2
~ 11,48 , 12 g/kg
- Determinarea debitului de aer dupa
sarcina de racire (fig. 9.4.5) presupu-
nand o temperalura exterioara de cal-
cul lcv = 29,2 C $i x = 10,65 g/kg:
temperatura interioara trebui e sa fie
t; s l.cv ~ :i -= 34 C, ceea ce din puncl
-
L lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor
de vedere al confortului este inaccep-
tabil a.
Se limiteaza temperatura interi oara la
31 C, iar pe baza gradi entului de tem-
peratura (3. care pentru aceste tipuri de
incaperi este de 1 Ki m. se determina
temperatura aerului evacuat t a:
ta = t, + C.h-{3 = 31 + 3,5. 1 = 34,5 C
C.h - diferenj a dintre guril e de evacu-
are "$i planul zonei de lucru [m] .
Debitul de aer necesar (folosind bi -
lan\ ul de caldura perceptibil a) va fi:
L= _Q_= 62,5
Cr(J.Jt 1,2 1(34,5- 29,2)
= 9,8 m3/s= 1 \76 kg/ s=
=35.400 m
1
/ h
adi ca n = 7,6 IT
1
(cp - caldura masica;
p - densitatea aerului).
Con\inutul de umidil al e in zona de
lucru este:
347
X,=11,48+- ' -=11,78<12 g/kg
11,76
- Debitul de aer pentru men\inerea
concentra\iei admisibile de C02
Degajarea de C02 de la ocupan\i :
Yco2 = 250pers 35 g/h pers = 8750 g/h
Debitul de aer necesar este:
L = Yco2 8750 :=
(y, - y,)co?
:= 14600 m3/h= 4,87 kg/s
in care Ya este concentraji a
admi sibi la in incaperi in care omul se
afl a permanent (lucru in doua
schimburi), iar y, - concentra\ia de C02
in aerul exterior (ora$ mare).
Con\inutul de umiditate in zona de
lucru
X, = 10,65+
3

47
= 11,36 <12g/kg
4,87
Verificarea pentru situafia de iarna
Necesarul de caldura este acoperit
de o instal ati e de incalzire cu corpuri
de incalzire $i de degajarile de la oa-
meni $i uti laje. Daca se admite pentru
starea aerului interior (fig. 9.4. 7):
f, = 20 C si cpmax = 70 % (Xi = 10,2
g/kg) starea aerului refulat este:
h
x
a
x, = Xi - G, I L (cu G, - degajarea de
umiditate iarna = 2,78 103 kg/s).
Pentru diferit e debite (L) se ob\ine Xr.
L = 14000 ... 28000 m3/h,
X, =10,2
2

78
- 9,6 ... 9,8 g/kg
4,67 ... 9,34
L = 12600 m3/h,
X, =10, 2-
2

78
=9,5 g/ kg
4, 2
L = 35400 m3/h,
2,78
X,=10,2---=9,9 g/ kg
11,76
L = 14600 m
3
/ h,
X, = 10,2-
2

78
=9,63 g/ kg
4,87
Exemplul de ca/cul 6
Cazul cand degajarea de caldura
latenta este preponderenta
Se considera o sectie cu degajari
de umiditate de la utilaje, de ordinul a
50 kg/h (calcat cu abur sau stropire),
deci Gtotal = 62,5kg/h =17,3610
3
kg/s
Se limiteaza temperatura aerului
interior la Ii :::; 31 c $i con\inutul de
umiditate x < 12 g/ h.
Starea aerului exterior: lev = 29,2 C,
Xe = 10,65 g/kg. Debitul de aer pentru
men\inerea aerului din zona de lucru in
afara zonei de zapu$eala este:
L= ____ 62,5
x,- x. 10-
3
(12- 10,65)-3600
=12,86 kg/s=38600 m3/ h
respectiv, n = 8,27 h 1. Temperatura
de evacuare a aerului (la partea supe-
rioara a incaperii) rezulta:
t
- t __Q_ - 292 40,5+37,5
a- ev + - ,
CpL 12,86
= 35,2C
Verificare pentru situatia de iarna
Se limiteaza umiditatea relativa la
<pmax :::; 70 % din condi\i a de evitare a
1
formarii condensatului . Starea aerului
interior se propune a fi t, = 20 C $i
Xi = 10,2 g/kg, iar degajari le de umidi -
x x . x.
e I I
b
Fig. 9.4.6. Determinarea debitului de aer pentru incaperi venti late mecani c, iarna:
a - trefulare > lmtcr"ior; b - tretufarc < l111terior.
tate G, = 60 kg/ h. Con\inutul de umidi -
tate al aerului reful at, pe baza debitului
de aer determinat vara, este:
x, = x _Q = 10 2-
60 103
' L ' 12,86 3600
=8,9 g/ kg
Starea aerului reful at este punctul
r 1
R = [X,nE,=Oi
carui a ii corespunde o temperatura de
refulare de 25 C, in condi\iile i n care
caldura degajata acopera pi erderil e de
; caldura. Reprezentand procesul in dia-
grama h - x (fig. 9.4.7) se poate obser-
va ca instalatia poate functi ona cu
amestec de 15 % .aer exterior asigu-
randu-se $i debitul minim de aer
proaspat.
Folosind debitul de aer determinat
din condi\ii de vara $i pentru situa\ia
de iarna se poate ajunge uneori la si-
tua\ii de inconfort, datorita vitezelor
mari necorelate cu temperatura interi -
oara.
Pentru evitarea acestor situa\ii (se
mare$te) se dubleaza capacitatea de
preluare a umidita\ii de catre aerul re-
fulat, ceea ce inseamna reducerea cu
50 % a debitului vehiculat (se poate
reali za prin prevederea unui ventilator
cu doua trepte de turatie), raportul de
amestec aer interior/ aer exterior sa fie
de 2/1, iar temperatura de refulare sa
creasca la + 28 C.
Debitul de aer pentru diluarea
gazelor, vaporilor, prafului
In cazul incaperi lor industriale, in
special, au loc degajari simultane a mai
multor noxe. Pentru fi ecare noxa dega-
jata Y1 , Y2, ... Yn [g/s] sau [mg/s], se de-
termina un debit de aer L 1, L2, ... Ln
[kg/s] cu ajutorul rela\iei cunoscute:
L =-y- '- ;
y,, - y"
h
(9.4.10)
Fig. 9.4.7. Exernplul de calcul 5.
Capitolul 9: Calculul dimensionarea I. de ventilare climatizare
i n care Ya
1
, ya,,, ... ... Yan sunt concen-
tratiil e admisibil e ale noxelor in aerul
i ncaperil or , iar y,
1
, y,,,, .... y,n concentra-
tiil e acelora$i noxe in aerul exteri or. Ca
debit al instalatiei se adopta debitul eel
mai mare din seri a debitelor L 1, L2, ... Ln.
in cazul in care in incapere se degaja
substante cu actiune cumulat iva asu-
pra organi smul ui, asa cum se precizea-
za in norme (Norme generale de pro-
t ecti e a muncii ), debitele de aer rezul -
tate se insumeaza.
Debitul minim de aer proaspat, Lp
Daca debitul de aer L, rezultat pe
baza preluarii si multane a cal durii $i
umiditatii , este mai mare decat eel ne-
cesar diluarii celorl alte substante noci-
ve (de ex. , C02 degajat de oameni i n
incaperi) LP, diferenta dintre acestea
LR, se va recircula:
LR= L - LP [kg/s] (9.4.1 1)
cu l,,= Yeo, ;
Ya- y,
in care:
- Y = N . Yco2 (N - numarul de
persoane din incapere;
- Yco
2
- degajarea de bi oxid de car-
bon a unei persoane (tab 9. 3.1);
-ya - concentratia admi sibila a C02
in i ncapere i n functie de durata de
$edere (tab. 9.4.2);
- y, - concentrat ia C02 in aerul exte-
rior (tab. 9.4. 3).
Normele igi eni co- sanitare di n diferite
tari prevad respectarea unui debit spe-
cific de aer proaspat (exteri or) de 20
pana la 30 m3/h persoana. i n prezent
se fac cercetari intense in vederea sta-
bilirii debitului minim de aer proaspat
pentru indepartarea mirosului i n cladiri-
le civile, valoril e vehiculat e fii nd de or-
dinul a 35 ... 37 m
3
/ h persoana. Pentru
temperaturi ext eri oare in afara interva-
lul ui 0 ... 26 C se admite reducerea de-
bitul ui specific de aer proaspat (tab.
9.4.4), fara a cobori sub minimum
10 m
3
/ h pers.
Pentru i ncaperi cu volum mare, pen-
tru debitul de aer proaspat , se mai pu-
ne conditia: Lp 2'. 0, 1 L.
Numarul orar de schimblli de aer, n
Estimarea debitul ui de aer pentru
ventil area i ncaperi lor se poate face prin
folosirea unor indic i raportati, fie la vo-
lumul i ncaperii , fie la obiectele sau uti-
lajele deservit e aflate i n incapere. Nu-
marul orar de schi mburi se define:;; te
ca rapor tul dintre debitul de aer nece-
sar L [m
3
/ h] :;; i volumul incaperii V [m3]:
n = U V, [fT
1
] (tab. 9.4. 5).
in tabelul 9.4.5 este indicat numarul
orar de schimburi de aer pentru di ver-
se incaperi pentru un cubaj $i un grad
de ocupare normal, acest e valori pu-
tand fi folosite ca indi ci de referinta
pentru fazele preliminare de proiectare.
Pentru sal ile aglomerate se indica
debitul specifi c de aer proaspat :
20 m3/h persoana (fumatul interzis),
respecti v 30 m
3
/ h (fumatul permi s).
9.4.4. Debitul de aer pentru
i ncaperi ventilate natural
Metoda de calcul uzuala
Debitul de aer, introdus din exterior
vara pe cale natural a, este proporti onal
cu suma aporturi lor $i degajarilor de
caldura Ov ale incaperii $i invers pro-
portional cu diferenta entalpiilor aerului
evacuat ha, respectiv exterior he:
Q, [kg/s] (9.4. 12)
h,-he cp( t,- t.)
Temperatura aerului evacuat fa se
determina cu una din relatiil e:
fa= fzl + /3 (H - hz1) (9.4. 13}
fa = le + (tzl - fe)l m (9.4. 14)
in care fzi :::: le + 5 (conform Normati -
vului I -5) :;;i m coefi cientul de preluare
a caldurii perceptibile (tab.9.4.6).
Metoda grafo-analiticii
Curgerea aerului fara schimb de
caldura cu elementele delimitatoare
Mi $carea aerului se produce pe baza
t irajului creat, ca urmare a diferentelor
de temperatura, respectiv, de densitati
a!e aerului exterior $i interi or conform
rela\iei cunoscute:
!. PH=gH(p.-p. ) = gp:J-/To t,-t. [Pa)
T,.T. (9.4. 15)
mi $car e inso\ita de pi erdere de
sarcina, conform relati ei:
(9.4 .16)
care pe baza ecuati ei de conti nui ta-
te:
' 1 A 7 Wt pc = 2 A2 w2 pa =
= (nV/3600) pe (9.4. 17)
se transforma (considerand p 1 = ;12 =
= ,u; A 7 = A2 = A; pe I pa = 1) i n:
LlPw =(s,+s2)Pe( n V )
2
(9.4. 18)
2 3600;1A
i n care:
- A 1, A2 sunt ar ia orificii lor de
introducere, evacuare a aerului [m
2
];
- w1, w2 - viteza aerului in orificiul de
Tabel ul 9.4.2. Concentra i a admisibi la a [g/m
3
] de C02 in aerul I nca
in care se 1,5
p_er:i(r" u copii sau bol navi _ .. _______ _
- - _ .1_,Q __
__ _
3,0
in oamenii se _fl a periodic (instituti i)__ _
in care oameni i se afl a un timp scurt (1 - 2 h)

introducere, evacuare a aerului [m/s];
- t; - temperatura aerului interior (
0
C];
- p;, pe, pa - densi tatea aerului
interi or, exteri or evacuat [kg/m
3
];
- po - densitatea aerului la 0 C;
- V - volumul i ncaperii [m3];
- n - numarul orar de schimburi de
aer , fh-
1
]:
- s1. - coefi cientul de rezisten\a
locala pentru orifi ciul 1, 2;
- p 1, p2 - coefi cientul de debit pentru
orifi ciul 1, 2; L = nV/3600 - debitul de
aer pentru ventil area incaperii [m3/s].
Din conditia 6. PH 2'. 6. Pw , dupa unele
transformari , rezulta temperatura aeru-
lui interi or determinata pe considerente
hidrauli ce (de curgere):
111 = f +("-+"- )273+1e_( nV )
2
' e "'' "'
2
2gH 3600 A
(9.4.19)
Curgerea aerului considerand $i
schimbul de caldura cu elementele de-
limitatoare $i utilajele de productie
0 parte din caldura patrunsa sau de-
gajata in interi or este acumulata in ele-
mentele delimitatoare, mobi lier, ma$ini
:;;i utilaje, materi ale depozitate, impi edi-
candu-se astfel cre$terea rapida $i im-
portanta a temperaturii aerului interior.
Pornindu-se de la ecuati a diferentiala a
bilantului termic al unei incaperi de
product ie se obtine expresia tempera-
turii aerului interi or, pe considerente
termice, sub forma:
o.+cA,f nv Cp pe+ I Aik1]
t
T _ f l 3,6 _
-
' nV c,..p,+ I Atk,+ I BA+_p_ MoA,cm
l6 l6
(9.4.20)
in care:
- t ;m = fem, este temperatura medi e a
aerului interior respecti v exteri or [QC];
- cAz - abat erea temperaturii exteri-
oare de la valoarea medie [QC] ;
- Gp - caldura specifi ca a aerului
[kJ/kg KJ;
Tabel ul 9.4.3. Concent ratia de C02
Yr [g/m
3
) i n aerul exteri or
Mediu rural 0,5
--- -
.. -- --
Ora$e mici 0,6
Ora$e mari 0,75
Tabelul 9.4.4. Reduceri admise ale
debitul ui de aer proaspat in functie
de temperatura ext erioara
Temperat ura Factorul de
aerul ui exterior diminuare a debi tul ui
L_jQC] de aer proaspat
-20 0,40
---- -- ----
- 15 0,50
- - -- -- --
-10 0,65
-- --
-5 0,80
- ---- --
> + 26 0,75
I. de ventilare climatizare
Capitolul 9: Calculul dimensionarea
Tabel ul 9.4.5. Numarul orar de schi mburi de aer, n [h-1]
----
-- - .
--------------- -- --------
Nr. Desti natia i ncaperii
n Nr_
Dest ina\ia incaperii n

A. dupa Normativul I. 5
12. Du$uri (sali) 20 ... 30
1.
- .
4 ___ 5 Teatre
10 ... 15 13. Garaje
-----
2. Magazine - mici 4 ___ 5 14_
Garderobe
- --------

-
- mijl ocii
4 ... 8 15. Laboratoare: - sal i mici 8 ... 12
- universale
6 ... 8 - sali mari 6 ... 8
-- --
3. Cinematografe - sala de spectacol
6 16. Magazine - mici 6 ... 8
- cabina de proiec\i e
3 __ _4
- mijl ocii
4 ___ 5
4 _
Sal i de dans - fumatul interzis
6 ... 8 - universale 4 ... 6
- fumatul permi s
12 ... 16 17_ Pi scine - sala bazi nului - 10 m
3
/ h,
5. Restaurante - fumatul interzis 5 ___ 10
m2 suprafa\a apa
3 __ _4
- fumatul permis 8 ... 12 sau vara: 150 ... 200 m
3
/ h, du$
-6 -
Spi tale - balneofi zioterapie
-----
L6 iarna: 75 ... 100 m3/h, du$
- sali de opera\ii
5 - sala dusurilor (maximum) 25 ... 30
- sali postoperatorii 6 ... 8 - camera de imbracare 8 ... 10
- sali sterli zare instrumente 8 ... 12 18. Sali de baie 5 ... 8
t-- - -- -
- saloane de bolnavi
5 ... 8 19. Sali de mese 5 ... 10
- sali de a$teptare, vestiare
5 ... 8 20. Sali de opera\ii 15 ... 20
- radi ologie
5 ... 6 21. Sali de sport
2 ... 3
- -
- cabinete dentare
6 22. Sali de $edin\e 6 ... 8
- laboratoare
3 .. .4 23. Spalatorii 10. .. 15
- dezi nfectarea prealabila a rufari ei 5 .. . 8 24. Spitale - debi tul de aer proaspat: m
3
/ h,m
2
inc; pere
- coridoare
5 a) Cu cerin\e deosebit de mari in privin\a
7. Spalatori i mecanice - sali cu ma$ini de spalat 15 ... 25 lipsei germenil or patogeni
- sali cu ma$ini de calcat 10 ... 15 - sali de opera\ii 60
- calandre cu abur 10 ... 15 - incaperil e anexe salilor de opera\ii 45

Garaje - mi ci
10 ... 15 - saloane pentru bolnavi 45
- mari
6 .. . 8 b) Cu ceri n\e ridi cate in pri vin\a lipsei
9_
Bucatari i comerciale (hoteluri, restaurante,
germeni lor patogeni
cantine, spitale, $Coli, cazarmi) - mici
20 - sali de opera\ii 60
- mijlocii 15 - incaperi le anexe salilor de opera\i i 30
- mari 10 - sali de opera\ii pentru urgen\e 45
- spalare vase 5 - sali pentru de$teptare 20
-----
10. Bai publice - bai cu abur
4 - tratament intensiv (chirurgie, interne) 30
- bai cu aer cald 4 - maternita\i 30
11:" BTbii oteci publice- depozite de car\i
3 - sta\ ionar pentru prematuri 25
12. Centrale telefonice
5 ... 10 - sta\ionar pentru nou nascu\ i 25
--- -
13. Fumoare
8 ... 10 - stati onar pentru sugari 15
14_
W.C. - uri comune sau publ ice - pisoar 25 m
3
/ h c) Cu cerin\e normale in privmia lipsei
-
- scaun WC 50 m
3
/h germeni! or patogeni
B. Dupa Recknagel - Sprenger - Schramek
- saloane pentru bolnavi 10
1. Acumul atoare - i ncaperi joase 4 ... 6 - sali de zi 15
- incaperi inalte
3 ... 4 - coridoare
10
2. Ateli ere. deosebita a aerul ui 3 ... 6 - i ncaperi pentru interven\ ii $i tratamente 18
-
3. Au le
8 ... 10 - cabine de imbracare
60 ---
4. __
4 ... 5 - di agnostic Rontgen 18
5. Birouri
4 ... 8 - sali de t erapie (prin radia\ ie) 18
6. Bucatarii - i nal\j mea [m] .
- sali pentru interven\ii U$Oare 18
- locuin\e, vil e, 2,5 - 3,5
15 ... 25 - sali de masaj
15
- restaurante, 3 - 4
20 ... 30 - sali de gi mnasti ca 10
- hoteluri , cantine 4 - 6
15 ... 20 - sali de odihna 10
- Spi tale, cazarmi 3 - 4
20 ... 30 - grupul central de sterilizare 20
4 - 6
15 ... 20 - prosectl:l_ra 30
> 6 10 ... 15 d) lncaperi cu aer contami nat
- dietetice, 3 - 4
5 ... 20 - sec\i a infec \i oasa 10
- reci, 3 - 4
5 ... 8
- i ncaperi pentru tratamentul cu 10
4 - 6
4 ... 6 e) W.C.-uri
--15-
- camere pt. copt 3 - 4
8 .. . 15 25. $coli
-
6 ... 8
- ---- --
4 - 6
6 ... 8 26. Teatre - fumatul interzis 4 .. . 6
- curatat zarzavat, spalator 4 - 6
5 ... 8 - fumatul permis 5 ... 8
Canti ne- -
-----

--------
7_
27. Trezorerii
3 ... 6 - - --- - -
----- ---- ---- --------
8. Cabi_r:ie de __________
20 ... 50 28. Vopsitorii chi mice
5 ... 15
---
9. Calcatorii mecanice
8 ... 12 29. W.C.-uri - publi ce pe strazi, in pie\e 10 ... 15
Cinematografecu - fumatul interzi s
--
8 .. . 10
10.
4 ... 6 - i n fabri ci
- fumatul permi s
5 ... 8 - in institu\ii 5 ... 8
11 . iSecap-are (incaperi f -
- in locuin\e 4 ... 5
'
'
216 Capitolul 9: Calculul dimensionarea I. lnstalatii de ventilare si climatizare

- At - ari a ferestrelor (luminatoarelor)
[m2];
- k t - coeficientul global de transfer
termic al f erestrelor [W/ m
2
-K];
- B = a; s/(a; + s) coeficientul de
asimilare a caldurii a elementului de
constructii [W/ m
2
-K];
- a; - coefi cientul terrr1ic de schimb
superficial [W/ m2 K];
- s - coefi cientul de asimilare a
caldurii al materialului [W/ m2 K] ;
- Ac - suprata\a elementului de con-
structii [ m
2
];
- <p - coeficientul de preluare a
caldurii [h 11 (tab. 9.4. 7);
- -
'
, Mo masa util ajelor mobili erului
material elor depozitate
-
-
1n 1ncapere,
raportata la suprafata pardoselii
[kg/m
2
].
- Ap - suprafata pardoselii [m
2
];
- Cn1 - caldura Specifica a material e-
lor, utilajelor. materialelor depozitate
I
I
I
[kJ/kgK].
Aerul care traver seaza incaperea
trebuie sa satisfaca relatiil e 9. 4.19 cat

si 9.4.20. Eliminarea lui t;, prin egalarea

celor doua relatii, va furniza solutia
. .
unica pentru numarul orar de schim-
buri de aer n (respectiv pentru debitul
de aer) in conditiile unei suprafete date
a orificiilor de introducere, respectiv,
de evacuare. Reprezentarea grafi ca a
celor doua relatii, 9.4.19, 9.4.20, ofera
pentru n solutia unica data de intersec-
tia celor doua curbe (fig . . 9.4.8).
Exemplul de ca/cul 7
-
'
0 hala industriala ampl asata in Bu
cure:;;ti, are dimensiunile: latimea,

b = 120 m; lungimea a = 125 m; inal -

timea h = 12 di stanta dintre axe le m
'

orificiilor de introducere
.
SI evacuare

H = 10 m. Din planurile de arhitectura

SI pe baza

structurilor folosite rezulta

L1rmatoarele date:
suprafata pardoselii Ap = 15000 m
2
; vo-
lumul V = 180.000 m
3
; I: (At =
= 48,837 WIK; l: (BAc) = 93,936 WIK;
I 1/36-rpMoApcm = 1046,5 WIK;
: 1/3,6 Vcpp; = 59274 WhlK;
I Ov = 3104,651 W (pentru ora 14 - 15);
. .
cAz = 7 C: u = 0.65
. ' .
Rezolvare
te = tern + cAz - t;m + cAz ; t;('; =
=fi ; - tin1 = 7 + 18.700 {n!A)2
Se considera pentru suprafata orifici-
ilor de introducere si evacuare A valo-
rile: 125, 250, 375, 500 m
2
. Valorile
.
I
. . . t;f sunt date in tabelul 9 4 8
Tabelul 9.4.7. Coeficientul
de preluare (cedare) a caldurii, <p
Mo 0 i 100 200 300 400 >500
<p 1 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5
Tabelul 9.4.6. Valorile coeficientului m de preluare a caldurii perceptibile in zona de lucru,
pentru unele sectii industriale
Destinatia incaoerii Caracteristica incaoerii :;;i utilajelor m
Hale de elaborare a metalelor
-
__ Sectii de electrice lncaperi inalte, luminatoare 0,5
. -
-
T urnatorii ,convertizoare lncaoeri inalte, luminatoare 0,4
Uzine chimice
-
Sali de pompe_ compresoare lncaperi joase 0,8
- - --
Uscatorii Idem 0,5
-
Sec!i i de cuptoare rotative lncaperi inalte, luminatoare 0,5 .. . 0,6
.
- .. ----- - -- -
Sectii de aparate lncaoeri de inaltime medie 0,6
- -
-
de filtre Idem 0,5
-
- - ..
lncaf)eri de sulfati Idem 0,4
-
lncaoeri oentru reactor Idem 0,35
- . - ---
Hale de tooit sticla cu cuotoare Idem 0,6
Hale de laminare
S31i de ma$ir1i -unelte, deschideri 1 incaperi inalte 0.5
_ pentru uscare incetinita
. - - . . --
. .. . -- -
Sali cu cuptoare de incalzire Idem 0,5
--- -
Sali de laminoare Idem 0,5 ... 0,6
Uzine de aluminiu

Hal e de electroliza lnal time medi e 0,7 ... 0,8

--

--- -

Hal e de calcinare lncaperi inalt e, luminat oare 0,5 ... 0,6

-
Hale de orelucrari mecanice

Turnatori e de fonta cu regi m intermitent; transportor__!a turnatori e lnaltime medie 0, 5
--
Amestecuri de turnare; dezbatator Idem 0,4
..
-- --
- . --- - - ..

-- .. --- -- -- . ..
Tratamente terrr1ice lnaltime mi ca 0, 5
. -- -
----
Atelier lnaltime mare, luminatoare 0,4
-- - - - -- - -
..
--- --- . -
Generatoare de gaz doil ea et_aj 0,6
- - -- -
Turriatorii de ()tel si _cupru, cuptoare electri ce lnal\imi mari 0,5
- - -- - - - -
- - - -- -- ----
Turnatorii de aluminiu Idem 0,4
.. .
-
Hale mecanice lnaltime medie si mi ca
. .
0,7
.
lndustria alimentara
-
fabri cii de paine lnaltimi medii, luminatoare 0,6
.
- --- ----- - - - -
lncaperi de fi ert lnaltime mi ca 0,6
.
Uzine de constructii de aparate
-- -
Hal e de asamblare si standuri de incercare j Tncaperi inalte
I
0,7
Uzine de abrazivi

Hale de sinteri zare lnaltime medie 0,5
- - --- - - - - . - .. - ---- -- -- - -- - - ----
Hale de t opire a electrocorindonului s_i_c;_orindonului Idem 0,3
. -.. -- - -- -
Racire $i demontare cuptoare Idem 0,5
-- -- -
-- - --
e_lectrotermi ce _ Idem 0, 6
- - -- -- - -- - . ---- -- .
. --- -
_ Com12arti1neri te de racire Idem 0.6
- - --- - - --- -- --
-
. ------ --- -
Laborat oare de turnare Idem 0,5
.
-- - -
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor
Valoril e 3293,3+396,48n

' 56,64n t- 136,43+ Mo
sunt indicate in tabelul 9.4.9.
Pe baza valorilor din tabel ele 9.4.8 si
9.4.9 s-au construit curbele indi cate in
figura 9.4.8. Marimea masei de acumu-
lare Mo reprezinta o frana seri oasa in
cre$!erea temperaturii aerului interior .
Din figura 9.4.8 se vede ca, pentru
Mo ?: 400 kg/ m
2
. temperatura aerului
interi or este inferioara temperaturii ae-
rului exterior, L'i.te = 7 K. lntersec\ia a
doua curbe corespondente indica, atat
numarul orar de schimburi de aer (de-
bi tul de aer), cat $i cre$1erea maxima a
temperaturii aerului interi or . (Ex.
A = 250 m2 $i Mo = 200 kg/ m2 rezulta
n = 2,5 h
1
si M; = 8,9 K iar pentru
A -= 500 m
2
$i Mo = 200 kg/ m
2
,
n = 4,5 h
1
$i ti.t; = 8, 1 K).
Este de men\ionat ca pentru alte
temperaturi medii ale aerului exterior,
ordinul de marime al cre$1erii tempera- i
turii aerului interior M; se pastreaza in
acelea$i limite de variati e.
9.5. Calculul
dimensionarea gurilor
de aer
9.5.1. aerului in
incaperile ventilate
Fenomenul de ventil are consta in
aducerea aerului proaspat, tratat pen-
tru a avea calitatea necesara. in zona
de activitate, $i evacuarea nocivita\ilor
din incapere. Daca introducerea aerului
se face concentrat prin guri de aer. in
incapere au loc procese de amestec $i
de difuzie influen\ate de: natura, inten-
sitatea $i modul de reparti zare a sur-
selor de nocivita\i in incapere; - tem-
peratura suprafetelor (inclusiv a cor -
purilor de incalzire); - sistemul de in-
troducere si de evacuare a aerului; -
geometri a incaperii, inclusiv mobili erul.
Toate acestea conduc la o mi 5care
generala a aerului interior imprimata, in
special, de jeturil e formate de aerul in-
trodus care, pri n procesul de induc\ie,
antreneaza, ca aer secundar, aerul in-
carcat cu nocivi ta\i din incapere. Prin
alegerea pozi\i ei si tipului gurilor de aer
se urmareste crearea unei mi $cari care
sa cuprinda intreaga i ncapere, sa favo-
ri zeze preluarea cat mai rapida, aproa-
pe de locul de generare a nocivita\ilor
ce trebuie evacuate. in incapere nu tre-
bui e sa apara zone stagnante sau zone
de circulatie secundara in care aerul
proaspat nu patrunde direct. Cea mai
favorabi la mi scare a aerului se reali -
zeaza prin introducerea sa uniform di s-
tribuita. prin pardoseala, '.;>i aspira\ia lui
uniforma, prin pl afon. 1n aces! caz se
ob\ine o efi cien\a maxima a ventil arii $i
a evacuarii poluanti lor ( 9.5.6). 0 ast-
fel de schema nu este posibi la decal i n
cazuri parti culare $i de aceea s-au ca-
utat solutii acceptabi le care sa acopere
majoritatea situa\iilor practi ce.
Pentru situati i cu degajari variabil e
este foarte important de urmarit influ-
en\a acestora asupra circula\iei gene-
rate. De exemplu. intr-o sala de spec-
tacol , scaderea numarului de specta-
tori, plasarea tor intr-o anumita zona a
salii, modifi carea temperaturii de refu-
lare (eventual a vitezei de refulare la
sistemele cu debit variabil) schimba 1
compl et aspectul mi$carii aerului interi -
or. 1n anumite situa\ ii s-au proiectat
guri de introducere cu unghi de refula-
re vari abil, in func\ie de temperatura de
refulare dar exista o mare varitate de
solu\ii .
Din studiil e efectuate au rezultat ca-
24
14 .

4
0
2
0
0 2 4
teva modal itati de rezolvare a proble-
melor de circul ati e a aerului interi or
pentru situatii tip: prezentate figura
9.5. 1.
9.5.2. Jeturi de aer
9.5.2. 1 C/asificarea j eturilor
Jeturil e constituie o clasa particulara
de mi $cari , caracterizate printr- o serie
de proprietati distinctive dintre care
cele mai importante sunt:
- domeniul de mi$Care este foarte in-
gust in directi a transversala curge-
rii fa\a de direc\ia longitudinala; de
aici rezulta o variatie rapida a vite-
zei in direc\i e transversala fa\a de
varia\ia longitudinala;
- presiunea in jet este practi c con-
stanta $i egala cu presiunea din
mediul inconjurator;


"-
"'
"'
6 8 10
Numarul orar de schimburi de acr,n [ti j
A
[m2]
Fi g. 9.4.8. Debitul de aer pentru i ncaper i vent i late natural.
Tabelul 9. 4. 8. Valori le L'.t H; (exempl ul de calcul 7)
n [h 11 : o I 1 2 4 6 8 10
__._2_i _:!..18 ! 26,L_
1
.-J2Q,L_'. J.n..__
, __ 2_5_0_,...--_7_...,.i __ _ _,l __ 17,8 26,2 37
375 I 7 I 7,1 I 7,5 _111&_;_J_52__ _ 20,3
f-- 500 -;- 1 1 7,07 I 7,3 I 8,2 9.7 11,8 I 14,5
Tabelul 9.4.9. Valori le L'.tT; (exemplul de calcul 7)
MQ----'.'.lh') 0 i 1 I 2 4 I 6 8 I 10
0 24, 1 ' 19, 1 I 16,3 13,4 _]J,9 __ 11 ; 10,4
SQ _ 17,7 ___ 15,2 -'- 13,7 l _ 1_1L ; _l_QJ!._ _1 - 10,2_1 __'}_,]_
100 13,9 12,6 11,7 ! 10,5 9,8 i 9,4 i 9
__ 9,8 __ _; 9, 1 8,6 __J _25_1 8, 15 8
300 7,6 7,5 : 7,43 7,35 ' 7,3 7,25 ; 7,2
500 - 5,3 -=- -- 5,5 __ :__2,_56 __ - s:-8- ! - ___ _
1000 2,9 I 3,09 ! 3,27 3,58 3,84 4,07 4,26
Capitolul 9: Calcul ul dimensionarea I. de ventilare cl imatizare
- distribu\ia adimensionala a viteze- \iunea for\ elor arhimedice, in cazul je-
lor in sec\iune transversala este turil or neizoterme, campul de viteze
identica in lungul mi$carii. este modificat $i traiectori a este curba-
Aerul introdus prin gurile de ventilare ta (la jeturile orizontale sau oblice).
are o astfel de mi$care incat pentru Daca raportul intre fortele arhimedice
determinarea parametrilor aerului din si impulsul initial este mic, influenta di-
incapere (viteza, temperatura, concen- feren\ei de temperatura asupra dezvol-
tra\ie) se ap!i ca legile rezultate din teo- tari i jetului poate fi neglijata; in acest
ri a jeturilor . caz jetul este cvasiizoterm (slab neizo-
in functi e cu dezvoltarea spati ala a term).
mi 5carii, jeturile pot fi: plane sau axial- Pentru incadrarea in diferite categorii
simetrice (circulare sau radi ale). Jeturil e se calculeaza criteriul Arhimede (Ar) :
plane se reali zeaza daca orificiul de re- Ar = glo . .1to
(9.5.3)
fulare este de forma unei fante, cu ra- T,
portul laturilor mai mare de 10 : 1. Je- unde:
turile circulare se formeaza in cazul ori- - T, este temperatura din incapere [K);
ficiilor circulare sau dreptunghiulare cu - vo - viteza efectiva initiala a jetului;
raport al laturilor de maximum 3 : 1. vo = USo; L - debitul de aer refulat
Jeturile radiale apar la uti lizarea fante- printr-o gura de aer.
!or radial e. Dupa valoarea absoluta Ar se deose-
Dimensiunea caracteristica lo a jetu- besc:
ri lor, utilizata in calculele adimensiona- Ar ::; 5-10-
4
, jeturi cvasiizoterme;
le, este: 5-10-
4
< Ar <10-2, jeturi neizoterme;
- pentru jeturil e plane, inaljimea Ar = 0, jeturi izoterme.
efectiva a fantei Bo; Pentru Ar ;:: 10
2
jeturile sunt puternic
- pentru jeturil e circul are, diametrul neizoterme si nu se recomanda a ti uti -
sectiunii elective echivalente, , lizate in tehnica ventilarii.
(9.5. 1)
1
1 - Dupa domeniul in care se dezvolta
miscarea, jeturile pot ti libere sau /imi-
unde so = r sr, (9.5.2) I tate spatial. Jeturil e libere nu sunt influ-
in care:
- este coefici entul de debit;
- r - coeficientul sectiunii libere;
- sr - sectiunea totala a gurii de refu-
lare.
in tabelele 9.5. 1 si 9.5.2 sunt date
valori ale coefi cienjil or si r pentru di-
f erite guri de reful are a aerului .
en\ate in dezvoltarea lor de prezenta
unor suprafe\e sau a altar jeturi, cum
se intampla in cazul jeturilor !imitate.
Daca suprafe\ele se intind in lungul
curgerii, la distante d ::; 0,2 Xb se dez-
volta jeturi lipite (jeturi de perete) (fig.
9.5.2) (xb - bataia jetului, definita ca
di stanta pana la care viteza jetului de-
vine neglijabila, 0,2 ... 0,5 m/s). Dupa diferen\a de temperatura Mo I
dintre jetul de temperatura to si aerul
din incapere t;, jeturile se clasifica i n
izoterme (diferenta de temperatura
Mo = 0) si neizoterme 0). Sub ac-
Daca jeturile sunt introduse prin grile
i cu unghi de evazare a jaluzelelor
1
f3 = 90, jetul se lipe5te de perete
pentru d :<; 0,3 m.

/

((


//
<
a
!\
d
,__
-r r r r r 1 t 1 --

(
( '
-
\ \
I
'
JI
' ,,/

b c
JI\\ 11 \\
"-" "'
__ ,.
....___ --1
----
...._-=-.!
t
e
g
+-I__
- .:-"1
-... -
- -.::_L___
"',,,..- -
Fig. 9.5.1 . Mi?carea aerului i n i ncaperi:
---_ :...}?_,_ c - birouri; d, e - amfitea_tre; f. g - sali de spectacol.

Daca suprafetele limiteaza front al
curgerea (la unghiuri fa\a de direc\i a je-
tului mai mari de 45), jeturi le sunt de
impact.
lnteractiunea dintre jeturi se ia in
considerare daca distan\a dintre aces-
tea este d1 :<; 0,4 Xb.
9.5.2.2 Jeturi /ibere cvasiizoterme;
relafii de ca/cul
Jeturil e libere cvasiizoterme au o
structura asemanatoare celor izoterme
(fig. 9.5.3). Domeniul de miscare se
, caracterizeaza printr-un camp de vite-
ze si un camp de temperaturi (care nu-
! influen\eaza pe eel al vitezelor).
in lungul jetului exista o zona initiala
si 0 zona de baza; la limita zonei ini\i-
ale, viteza in axa jetului este egala cu
viteza in sec\iunea de introducere
(vax = vo).
in tehnica venti larii se urmare5te uti -
lizarea jeturi lor in zona de baza in care
are loc amortizarea vitezei in lungul je-
tului . Di stributia de viteze intr-o sec\iu-
ne transversala se face dupa o lege
adimensionala exponen\iala. in tabelele
9.5.3 si 9.5.4 sunt date rela\iil e de
calcul pentru marimile ce caracterizea-
za jeturi le libere circulare, respect iv'
pl ane. Constanta caracteristica a gurii
de refulare K, determinata experimen-
tal, este data in tabelul 9.5.5.
in cazul jeturilor circulare lipite,
valoril e Vax si M ax calculate se amplifica
cu un factor de corec\ie f = 1,4.
Daca fantele sunt amplasate in ime-
diata vecinatate a plafonului se for -
meaza un semijet plan (fig. 9.5.3b) care
se calculeaza cu rela\iil e corespunza-
t oare jetului plan in care dimensiunea
caracteri stica Bo se inlocui e5te prin
Tabelul 9.5.1. Coeficient ul de debit
, pentru guri de refulare a aerul ui
Tipul qurii de aer
Guri in capat
_je con_ducta __
- --
0,99
-
Guri pe doua
_si trei
-
_ _Q,_95
- -
Guri de canal 0,85
-
Guri dreptunghiulare
cu margini rotunjite 0,82 ... 0,88
0,74.,:9_,82
Gratare cu jaluzele 0,66 ... 0,76
Deschideri circulare cu
margi0i_ ascutite ____ 0,63
Fante 0,65 ... 0,8
Tabelul 9.5.2. Coefi cient ul sectiunii
libere r, pentru di spozitivele
prevazute la guri le de aer
Tipul di spozitivului r
Gratare Detzer, trafoare_
----------

Jaluzele fi xe sau 0, 7 ... 0,95
Plase din sarma 0,65 ... 0,9
--- ---- --- -- --
Di spozi ti ve de uniformi zare
la !ante 0. 9 .. . 1,0
l
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea
. .
2 Bo. Astfel. di stan\a adimensionala
x = x I 2Bo.
in cazul utili Lar ii fantelor radiale (fig.
9.5.4) viteza Vx, la distan\a x de axa gu-
rii de refulare. se calculeaza cu rela\ia:
2 = 3 1f_!_J}_
. ( ) (9.5.4)
x x - r
unde:
- Vom este viteza medie raportata la
sec\iunea de reful are;
- r - raza difuzorului .
9.5.2.3 Jeturi libere neizoterme refulate
or izontal sau oblic
in acest caz se calculeaza traiectori a
deformata a axei.
Se impune conditia ca aceasta sa in-
tersecteze zona de lucru, astfel incat
parametrii jetului sa sati sfaca cerin\ele
de contort termi c (fig. 9.5.5a). Pentru
instala\ii de climatizare, si tua\ia cea
mai dezavantajoasa este cea de vara,
cand refularea de aer rece poate con-
duce la senza\i a de curent. Pentru a
impiedica acest lucru se adopta viteze
de refulare mici, ceea ce in perioada
de iarna (reful are de aer cald) ridi ca
problema efi cien\ei cedarii caldurii din
jet in zona de lucru, deoarece fortele
arhimedice curbeaza traiectoria in sus,
astfel incat jetul poate sa nu mai ajun-
ga in zona de lucru. Acest fapt impune
o verificare a traiectoriei $i pentru con-
di\iile de iarna. Pentru instalatiil e de
venti lare mecani ca ce realizeaza $i in-
calzirea incaperii , calculul se face pen-
tru aceasta situa\ie. Trebuie sa se ia in
considerare ca trai ectoria jetului cald
refulat in jos are un punct minim M du-
pa care jetul deviaza in sus
(fig. 9.5.5b}.
Rela\iil e de calcul pentru traiectoria
axei jetului sunt:
- jetul circular
- - o. 2s2Arx
3
IT:
y = x lgO- --- /-:;
KcoS38 1 T,
- jetul plan
- - o,35Arx
510
/T:
y = x tge - K( ;;OS 8 r ff,
(9.5.5)
(9.5.6)
unde y = yllo; x = x!lo, iar e este
unghiul de reful are.
Observatie: Axele x-y $i unghiul e S-
au considerat ca in figura 9.5.5; criteriul
Ar se introduce cu valoarea algebri ca.
Abscisa XM, a punctului de minimum
al traiectori ei jeturil or calde (maximum
pentru jeturile reci refulate in sus), cal-
culata din ecuatiil e 9.5.5 $i 9.5. 6, este
in funqie de forma jetului:
- jetul circular;
i
i
I
!
I
xM - Docos o JsinO hrnK /T.
V Ar
(9.5.7} i
- jetul plan;
(
. )213Ir( 11 43K)
2
T
x" = acosO s1nO V --'---;;;:- (9.5.8)
Ordonata punctului de minimum YM
se calcul eaza din ecua\ii le traiectoriei,
pentru x = XM (unde XM = XM 1 Do la
jetul circular, respecti v, XM I Bo la jetul
plan).
Viteza in axa jetu!ui , pentru jetul
neizoterm vaxr, rezulta din compunerea
vitezei Vax pe direc\ia s si a vitezei ar-
himedice va:
v.,.r= < .+ v;-2v,, v, sin8
(9.5.9)
Valoare Vax se calculeaza cu rela\iile
de jet cvasiizoterm (tab. 9.5.3 $i 9.5.4),
in care distan\a x se inlocuie$te cu
s = x I cos e (s se masoara pe direc\ia
de reful are, i nclinata cu unghiul e fa\a
de direc\ia ox).
Viteza arhimedica va este in
de forma jetului:
- circul ar, Va = 0,75 Ar vo s
- plan, Va = 0,87 Ar vo s
functie
(9.5.10)
(9.5.11}
Tabelul 9.5.3. Relati i de calcul pent ru j eturi circulare cvasiizoter me
Marimea adimensionala Simbol Rela\ia de calcul
- x,

Lungimea zonei ini\iale
X1=-
Oi To
Viteza in sec\iunea transversala a jetului - v
e-\57K' (i xJ'
la di stan\a r de axa
V=-
Vax
- D
3,42:x;
x
Diametrul jetului D=-
x =-
Do
K Do
Unghiul de impr3$ti ere tga
1,70
K
Viteza axiala
- Vax
Vax = -
D,886K Ji =
x Ta
Vo

x _!!!__
Viteza medi e pe sec\iune
- Vm
Vm=-
Vo
- L
2,26.:x Ji
Debitul masic de aer L=-
Lo K To
-
L1t _ lax- f1

Diferen\a axiala de temperatura
ax---
to- !,
x To
Observatii: - Rela\ii le sunt valabi le pentru zona de baza a jetului (x>x;}.
- Marimil e cu indicele 0 se refera la sec\iunea de refulare.
d <:;; 0,2 Xb
//l//ll/// +ll///llJl/1111 /l//////l.'//111111/Ul//ll/Jfll////l/lll \ /11///1////IJl///I' . 'II/Ill
/ _,,
/
/
d ;:;; 0,3m
Fig. 9.5.2. Jeturi !imitate spatial.
v
max

\




220 Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala1iilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare
Calculul practic se efectueaza prin
incercari. Pentru un unghi de refulare e
si o viteza vo ( ce se alege in limitele
1 ... 5 m/s) se verifica daca traiectoria
-
jetului intersecteaza pl anul de lucru. In
acest caz, in punctul de intersecti e se
Tabelul 9.5.4. Relafii de calcul pentru jeturi plane cvasiizoterme
Marimea adimensionala Simbol Relati a de calcul
- X;
K2!.!_
Lungimea zonei initiale
X;=
a To
Viteza in sectiunea tr ansversala a jetului
-
v
el \>7K';b! xt j
la distan\a b de axa
V =
Vax
- B 3,42 - x
B=
-
La\imea jetului 2 x; X=
a
K a
Unghiul de impr3$liere
tga
1,70
K2
-
--
Vax -
K T;
Vax=
Viteza axiala
-
Vo
..JX To
- --
Viteza medi e pe sec\i une
- Vm
0,4Vax
Vrn =
Vo
. - L 1,41
.ft.
T;
Debi tul mas1c de aer L=- -
Lo

K To
--- -- -------- -- -
Diferen\a axiala de temperatura
-
fax - t;
K T;
.1 fax "'
0,866 . --
to- t;
..JX To
Observafii: - Rela\ii le sunt valabile pentru zona de baza a jetului ( x> x;)

-
0
0
x
- Marimil e cu indicele 0 se refera la sectiunea de reful are

0 .
-
I
-


X
'1
x
V = 0 01 Vax
lim '
"'

I
I
-
x
-
- - -
-
v
/ / / / / /

calculeaza viteza axiala v3xT care se
compara cu viteza maxima admisa. De
obicei, se cere, in plus, ca jetul sa intre
in zona de lucru intr-o anumita parte a
incaperii (intre 1/3 $i 2/3 din deschide-
re, pe direc\ia de ac\iune a jetului). Se
recomanda in acest caz ca unghiul 8
cu care se incepe calculu! sa se stabi -
leasca din rela\ia: tg 8 = HIXmin, pentru
jeturi reci $i tg 8 = Hlxn1ax, pentru jeturi
calde (H - inaltimea de amplasare a
axei gurii de refulare fa\a de planul zo-
nei de lucru; Xn>in, Xmax - distanta mini -
ma, respectiv, maxima intre care jetul
trebui e sa intersecteze planul zonei de
lucru). incercaril e se fac in continuare
mic$orand unghiul e pentru jetul rece $i
marindu-1 pentru jetul cald.
ln cazul jeturilor calde, daca, in nici
o varianta de calcul , jetul nu se amor-
ti zeaza pana la intersectia cu zona de
lucru, se pot pune alte condi\ii traiec-
tori ei. Astfel, se va urmari ca in punctul
de minimum, jetul sa intersecteze zona
de lucru in por\iunea in care viteza este
egala cu viteza admisa de contort. Tra-
iectori a axei jetului se afla deasupra
zonei de lucru, cu o distan\a d, la care
viteza v din sec\iunea transversal. este
cea dorita (fig. 9.5.6) .
Valoarea v se calculeaza din relatiile
'
de distributie a vitezei intr-o sectiune
' '
transversala a jetului (pentru d = r, la
jeturi circulare $i d = b, la jeturi plane).
Exemplul de ca/cul 1
Date de calcul: pentru o incapere,
debitul de aer refulat prin fanta
L = 14.500 m3/h; temperatura aerului
refulat to = 22 C, temperatura aerului
b interior t; = 16 C; inaltimea de ampla-
t'
a
Fig. 9.S.3. Schema dezvoltarii jetului: 1 sare a fant ei deasupra zonei de lucru
l
.b t b 1 1 d t j H = 3 m (fig. 9.5. 7).
a - / er 1zo erm; - 1p1 e pere e. , . .. . .
L..._._ _________________________________ _, 1 Se calculeaza parametr11 1n axa ietu-
E
>
0
0,4 t-----f-----t--+'-
j11zz Zit I W _
<( 0 h
Vx Vom '
f-<--=--= x--::_ - _ +l - r-
1
,
x
> 0 2 t-------t---+-
'
t

1 2 5 10 20 50 100 200
0
y
--+ x/h
a b
Fig. 9.5.4. Fante radiate:
a - schema fantei; b - diagrama de ca/cul.
x
H
- - -- --t-
v ax h LI
a b
Fig. 9.5.5. Traiectoria jeturilor neizoterme:
a - r ece; b - cald.
x
H
lui la intersectia acesteia cu planul zo-
' nei de lucru si vi teza in jet la o distan\a
b = 0,3 m de axa, in sec\iunea trans-
versala.
Se aleg: inal\imea fant ei h = 0, 10 m,
lungimea fantei, I = 10 m r = 0,95;
11 = 0,85; K = 2,375; e = 30.
Observatie: Constructiv, I= 10 m se
reali zeaza din 6 tronsoane, fiecare ali-
mentat dintr- un distribuitor.
Se urmareste ca jetul sa intersecteze
planul zonei de lucru la o distan\a pe
orizontala cuprinsa intre Xmin = 6 m $i
Xrn.ix = 7 m.
Se calculeaza:
- lungimea caracteri stica:
Bo = h JL r = 0, 10,850,95 = 0,08 m;
- viteza efectiva de ref ul are:
L 14500
Vo= --------=5 m/s
36008i I 3600 0,08 10
- criteriul Arhimede:
I. de ventilare climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea
Ar = gBo. fo - t, = 9,810,08 . 20- 16 =
vil T, 5? 289
=0.65 10
3
- ordonata traiectoriei in punctele de
abscisa x1 = 6 m $i x2 = 6,5 m (cuprin-
1
Se intre Xm1n $i Xmax ) ;
- pentru x1 = 6 m; x1 = 6/ 0,08 = 75,
rezulta (relatia 9.5.6):
y,= =
K cosO l To
0,35 0,6510-3 ( 75 }; 1289
= 75 0 577 - - - - - =
' 2,375 0,866 1295
=36,65
y 1 = 36,650,08=2,93 m < 3 m
- pentru x2 = 6,5 m; x2 = 6,5/ 0,08=
= 8 1,25 rezulta:
- = 81250577 0,35 0,65 10 3
y
2
' ' 2,375
{
8 1, 25 )512 rag =38 6
0,866) 295 '
y2 = 38,6 0,08 = 3, 09 m > 3 m.
Punctele 1 (xi, y1) $i 2 (x2, y2)
(fig.9.5.7) se afla de o parte $i de alta
a planului zonei de lucru.
Prin interpolare, se obtine abscisa
punctului de intersecti e a axei jetului
cu planul zonei de lucru:
X=Xi+ (X2- X1)(H - y,) _
Y2- Y1
=
6
+ (6,5- 6)(3- 2,92) =
6 24
m
3,09- 2,93 '
- di stan\a s, de amorti zare a jetului:
x
- - --
- t ,_ zl
y _L' __ --- -- ---
Fig. 9.S.6. Traiectoria axei jetului
deasupra zonei de lucru.

x
H
'
y - . - ' " " '
y -- - -
y ____ __ \."'.,_ 2
I
- ..
J
Fig. 9.5.7. Traiectori a axei jetului -
exemplul de calcul 1.

cosu 0, 866

7

2
=90
Bo 0,08
- viteza axiala in jetul cvasii zoterm, la
di stan\a s (tab. 9.5.4):
,{f
5
=
VS I I 0 '90 I 295
=1,24 m/ s
- vi teza arhimedica i n acela$i punct:
Va = 0,87 Ar S VO = 0,87 0,65
1Q 3 90 5 = 0, 25 m/ s;
- viteza axiala in jetul neizoterm:
=


t-0,2!Y- 2 1,24 0,25 0,5 =
=1,14 m/s
- viteza medie pe sectiune:
Vm = 0,4 VaxT = 0,4 1, 14 = 0,456 m/s
- viteza la distan\a b = 0,3 m de axa je-
' tului, in sectiunea transversala, in care
jetul intersecteaza planul zonei de lucru:
v = Vax exp[ - 1,57 K
4
(b/s)2] =
=1,14exp[- 1,572,375
4
(0,3/ 7,2)2] =
= 1,045 mis
9.5.2.4 Jeturi neizoterme verticale
refulate in jos
Jeturi reci
Viteza in axa jetului VaxT, la distanta y
de gura de refulare, este:
VaxT = Vax + Va (9.5.12)
Rezultand pentru jeturi circul are:
I aer introdus
-=tu 0
a J ...
..
b
7 4. t .... "
C.:;, .-.. f_j
Fig. 9.5.8. Circulatia aerului
la refulare orizontala, cu jet:
a - cald; b - rece.
1,0
I
_ ( 0,866KDo {I:.
0 75
Ar l:'._ )
V,,,r - Vo \I + ,
y 1 To Do
(95. 13)
respectiv, pentru jeturi pl ane:
v,,,, =v{ Kt jf +0,87Ar (9.5.14)
Relatiile 9.5.13 $i 9.5. 14 permit , fi e
verif icarea vitezei axiale Vaxr in zona de
lucru ( VaxT < Vadmis), pentru y = H
' (H - inaltimea de montare a guril or de
reful are deasupra planul ui zonei de lu-
cru), fi e determinarea vi tezei vo, astfel
incat pentru inal\imea H, data, sa fie
, indeplini ta condi\i a de contort referi -
toare la vi teza. Amortizarea diferentei
de temperatura in' axa jetului se calcu-
leaza cu relatii le din tabelele 9.5.3 $i
' 9.5.4, inlocuind x = H.
\
Jeturi calde
Oatorita vi tezei arhimedi ce, de sens
contrar sensului de refulare, jetul pa-
trunde pana la o anumita di stanta Ymax,
ce se calculeaza di n conditia Vax = Va.
Rezulta pentru jeturi circulare:
y'"' = 1,0870,( : f ( ;: r (9.5.15)
respectiv pentru jeturi plane:
1 )213 T V3
Ymax = 1,18'\ ;, ( rJ
(9.5. 16)
Pentru ca jetul sa ajunga in zona de
lucru se pune conditi a H < Ymax.
9.5.2.5. Jeturi /imitate spaJial
Oaca dezvoltarea jeturil or este

(!(---,;; )


I
';I \_. "
\__:-- -
-
1,5 . . . 2H H
J ..
Fig. 9.5.9. Circulatia aerului
la refulare verticala in sus.
\
1,6
0,8

- I j_
\2.3 \
k'\t.
1..-le_
0,6
-
l/1-f
---
,,,
"
..!E
0,4
0, 2
0
--
I? \
t---.1'-
\
\-
"'-- \
"\ \
\:
4 6 8 10'
3
2
Ar -
-


;s::
I'-

F: t:
---
-
4 6 8 10
2
2 3
Fig. 9.5.10. Variatia distantei de eficienta a jetului cu numarul Ar.



..
"


222
Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare
in1piedicata de element ele delimitatoa-
re ale incaperii , ele nu mai respecta
legi le jeturilor libere. Tratarea analitica
este, practic, imposibil a deoarece
trebuie sa se ia in considerare foart e
-
multe influente. In aceste cazuri se
urmareste determinarea distantei de
. '
cetaril e experimentale pe rnachete au
aratat ca amplasarea guri lor de aspi -
rati e nu influenteaza dezvoltarea jeturi -
lor de aer .
-
In figura 9.5.10 este reprezentata va-
patrundere a jeturiior, denumita si ,
ri atia lungimii de efi cien\a le, a unui jet
plan reful at printr-o fanta de inaltime
h = 0,0036 H, in functi e de dimensiu-
nile incaperii $i de numarul Ar.
-
lungime de eficienta. In general, se
considera ca, in cazul reful arii prin guri
sau fante amplasate sub plafon, ia
nastere o circulatie a aerului i n care
' '
turbionul primar patrunde pe o distanta
de (3 ... . 4,5) H, unde H este inaltirnea
incaperii. Sensul curentului de aer
-
depinde de temperatura de refulare. In
figura 9.5.8a este reprezentata cir-
culati a intr-o incapere in cazul reful arii
aerului cald, iar in figura 9.5.8b, in
cazul aerului rece.
La reful area aerului cald in sus, tur -
bionul primar patrunde pe o distanta
mai mica, de ( 1,5 ... 2) H (fig. 9.5. 9). Ger-
s = h + I
I
9.5.3. Alegerea anemostatelor
Prin constructia sa, anemostatul
conduce la formarea unor jeturi cu ca-
racteri stici deosebite de alte guri de re-
fulare: turbul enta ridicata a curgerii,
unghi de impra$li ere foarte mare $i
amortizare rapida a vitezei, miC$Orarea,
uneori pana la di spari\i e, a miezului
central etc .

In majoritatea cazuri lor, curentul de
aer introdus se lipe!:,) te de plafon ca ur-
mare a efectului Coanda. Jeturil e ane-
-
x
I n,;n12
I
1
min/2
v v x
-----
/
/
/ '
/
vv
/
v

,.

vs2
-

c
-:J
:J
c
<U
0.
(1)
D
nl
-<U
-
ro
-c
"' -Cf)
-
'O
.c
x
VO so VO vs 1' VO
s
Vo
'
'
0
----

,,.
. '>.
'
::;:_
... .
--::;,., --
.
....... -----
.
: ""
-;<"'
.
,
'
I
.
r .
:
I
'
'
I
l,r :I
.<:: s ,
- ...
'
'\
{
plan de lucru

j{

y
vx = v, 1
.<::
5,0
4,0
3,0
2,0
1,5
1,0
0,9
0,8
0,7
0,6
Fig. 9.5.11. aerului introdus prin anemostate.
"'
' "'
"' "' 0 . 'V'.I ' I'.


""
""" """
""'

"'
""'
""
- -

1"-
"'
""'
r--... 0
"'
' .
"' '
'

'
-
'
"' "
"\
'
'
' -
""'
'
I"' ,


""'
"'
r--...
-
. '1 -
' '
' ' ' '
'
I'\.

'
/) '\.
'
"'
-
"u'

'\. '\.
" '
'
-
'
'
- --
"'
'
'
-
'
"'

-

.... o

"'
,'j.l'-----
""'

"'
""'
['..._
'
0, 1 0,2
"' "
"\

"""
'
2[ s

s
"\
"'
"\
o
"
I"\.
--?.,1: - -
""'
'
""
-
"\,
"
' '
'
"

'
"'
"
"'

'
"
-
--1-
"" "
'
"
"
r...
"' """

"""
'
'
--"-
..... - ..... g=
'
'\. ' '
'
-
' '
I"\.
"
--
'
'\.
'
'
'
,,
'\.
"
'
'
"'
"\
' ' ' 'K r...
'
"' I
'
' I"\.
.
"'
I
'
'

.f "-
r...
"'
""'
"
' -.;;
I"'-
0,3 0,4
- - .
'
I"\.
'
"'
' "
' '
'
'"'--
'
'
' 1'
I"\.
' .
.""
"
'
"

' " '
'
'
' I"\.
'
"'
"
I"-
I"' "' I""\
0,5 0,6 0, 7 0,8
v
21
[rr1/s I
Fig. 9.5.12. Nomograma de calcul a vitezei la jetul format
intre doua anemostate.
-- -------

mostatelor din camp se intalnesc $i
formeaza un jet vertical care coboara
I spre zona de lucru, in t imp ce jeturil e
i anemostatelor de langa pereti coboara
lipindu-se de ace$tia. (fig. 9.5.11). Al e-
1 gerea anemostatelor trebui e sa se faca
pentru si tuat ia dezavantajoasa, a vite-
zei maxi me din zona de lucru. Amorti -
1 zarea vitezei axiale, la jeturil e lipite, se
I calculeaza ca pentru jetul circular (tab.
9.5.3). Varia\ia vitezei in jetul vertical,
'
format intre doua anemostate, se de-
termina, cu aproxima\ie, din nomogra-
ma 9.5.12.
Detalii le constructive au o influenta
majora asupra dezvoltarii mi $c3rii, astfel
incat fi ecare tip de anemostat se alege
dupa o nomograma $i in functie de ca-
racteri sticile stabilite experimental.
9.5.3.1 Anemostate patrate :;i circulare
plane :;i spa/ia/e tipizate
Metoda de calcul are la baza sche-
ma mi !:,)carii aerului, prezentata in figura
9.5.13.
Anemostatel e se aleg in func\ie de
arhitectura plafonului $i de debitele re-
comandate (anexa 7 .2 tab. 7. 7 .2). Vite-
za efectiva de refulare vo se calculeaza
in functi e de sectiur1ea efectiva So, sau
. '
se determina din nomograme pentru
tipul de anemostat $i dimensiunea
considerate.
lmpunand o viteza in zona de lucru,
vz1, pentru inaltimea h ce rezulta din
proiect, din nomograma 9.5.12 se de-
termina viteza maxima din jet Vx, in
func\i e de care se stabil e!:,) te bataia je-
tului 5, (51 sau 52 pentru amplasarea in
camp, respectiv, marginala a anemos-
tatului).
Valoril e din relatia:
K.,/S,vo

(9. 5. 17a)
v,
corespund montarii pe plafon (5p)
! (fig. 9.5. 13). Pentru montarea pe tubu-
'
i latura:
St = s;) 1,5.
Marimea s determina distanta m1n1-
ma de amplasare a anemostat clor in
camp (ln1in = 251) $i, respectiv, di stanta
de la anemostat la perete, pentru am-
plasare marginala (s2 = h +
Pentru repartizarea uniforma a ane-
mostatelor in plan, se pot lua di stan\e
s rr1ai mari decal cele rezultate din no-
mograme, punand conditia ca:
Vz1 > 0, 1 m/ s.
Presiunea totala necesara in
anemostatului p1, pentru acoperirea
pierderii locale de sarcina si realizarea
presi unii dinamice, se determina in
functi e de viteza efer de refulare v
0
,
utilizand diagrame sau rela\ia:
pv2
p, = ( 11)
2
IPa] (9.5. 18)
unde:
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea
. .
- .; est e coefi cient de rezistenta
locala (tab. 7.7.2);
- p - densitatea aerului .
Exemplul de ca/cul 2 - anemostate
patrate plane
Date: debitul de aer pentru ventilarea
incaperii , L = 15. 000 m
3
1h; dimensiunil e
incaperii conform fi gurii 9.5. 14; viteza ,
admi sa i n zona de lucru v" = 0,3 mis.
Rezo/vare
Se aleg 12 anemostat e patr ate
plane, avand A = 400 mm.
- Debitul pe anemostat
L.;= '::. =
15
000 =1250rri'lh
n 12
- Viteza efectiva de reful are (Pentru '
So = 0, 065 m
2
- tab. 7.7.2)
_ Li 1250
534
I
Vo ---- m s
3600So 3600 0.65 '
- In nomograma din fi gura 9. 5.1 2
pentru h = 2,0 m $i VLI = 0,3 mis, re-
zulta vx = 0,9 mis. Pentru aceasta va-
loare rezulta bataia s = s1:
5
= K .J$,v0 1,5[cl.065 5, 34
2
.
27
m
v, 0,9
Pentru ampl asare in camp a ane-
mostatelor $i montare pe pl afon, aces-
tea conduc la o distanta minima intre
anemostate Imm = 2 s1 = 4,5 m.
Pentru amplasarea marginala, se im-
pune ca viteza medi e la perete sa fi e
egala cu viteza maxima admisa in zona
de lucru:
Vx = Vx I 2 = Vzi = 0,3 mis rezultand
Vx = 0,6 mis.
Pentru aceasta valoare, ob\inem ba-
tai a s = s2 = 3,4 m $i, in consecinta,
di stan\a dintre anemostat $i perete:
I = s2 - h = 3,4 - 2, 1 = 1, 3 m
Amplasand anemostatele pe planul
incaperii, la di stan\ele I $i /min rezultate,
acestea nu acopera uniform suprafata
plafonului (fig. 9.5. 14). In lungul incape-
rii se adopta di stan\a /2 = 2,5 m de la
pereti $i / 1 = 5 m intre anemostate:
- se determina viteza i n zona de lu-
cru, pentru ampl asarea in camp a ane-
mostatelor ; din relati a (9.5. 17a), pentru
s = Sp = / 112 = 2,5 m, rezulta viteza
Vx = 0,80 mis, iar din figura 9.5. 12,
pentru aceasta valoare vx $i pentru
h = 2,0 m, se ob\ine VLJ = 0,26 mis.
Deoarece v z1 < 0,3 mis, se adopta
di stan\a propusa intre anemostate / 1.
Simil ar , se verifi ca $i di stantele /2.
- Presiunea totala necesara in racor-
dul anemostatului rezulta din rela\i a
9.5. 18, pentru s = 0,5, vo = 5,34 mis $i
f' "' 1,2 kglm
3
:
p, =(0,5+1)
1

- 25 Pa
Exemplu/ de ca/cul 3 - anemostate
pa Irate pe 2, 3 ?i 4 direcJii
Se considera o por(iune dintr-o hala
industri ala cu caracteri sti cil e geometri -
ce conform fi gurii 9. 5. 15. Debitul de
aer de ventilare L = 8.400 m31h.
Pentru introducere se aleg anemos-
tate patrate pe 2, 3 si 4 direc\ii , pozi\i -
onate ca i n fi gura, pentru ca, pe laturile
halei, sa se poata amplasa guri de as-
pirare GA, la partea superi oara.
I nal\imea de montare a anemostatelor
ta\a de zona de lucru este h = 2,8 m
(fig. 9.5. 15).
Se reparti zeaza debitul de aer pro-
portional cu direc\iil e de refulare, pen-
tru o direc\i e, rezultand:
L,=i_= 8400 = 22 1 m31 h
38 38
Atunci: - pentru anemostatele pe 2
direc\ii L2 = 442 m31h;
- pentru anemostatele pe 3 directii
L3 = 663 m
3
1h;
- pentru anemostatele pe 4 direc\ii ,
L4 = 884 m
3
1h;
Conform debitelor recomandate (tab.
7.7.2) se aleg urmatoarele anemostate
cu caracteristi cile:
- pe 2 direc\ii A = 300 mm; K2 = 2, 9;
So2 = 0,038 m
2
; s2 = 1,05;
- pe 3 directii A = 400 mm; Ki = 2,5
II .
KJ = 3,5; So3 = 0,053 m
2
; SJ = 1, 1
- pe patru direc\ii A = 400 mm;


a
Fig. 9.5.13. Dezvoltarea jetului de aer
la anemostate in funcfie de montare:
a - anemos tat in plafon fats;
b- anemostat p e canal.
K4 = 2,5; So4 = 0,066 m
2
; S4 = 1,1 5.
Vi teza efecti va de refulare va fi :
- pentru anernostatele pe 2 direc\ii ,
Vo'= G
442
= 32 mls
, 3600So2 3600 0,038 '
- pentru anemostatele pe 3 directii ,
Vo3 G
663
= 3 5mls
3600So3 3600 0,053 '
- pentru anemostatele pe 4 direc\ii,
v
0
" L.
884
3 7 mis
3600So. 3600-0,066 '
Verificarea vitezei in zona de lucru v z1
se face diferit , in func\i e de jeturil e care
interfereaza. Astfel:
- In punct ul M int erfereaza jetul de
plafon, emi s de anemostatul pe 2 di -
rec\ii, cu jetul emi s de anemostatul pe
' 3 directii in directi a a II -a. Di stantele x2
1
si x
1
J din conditi ile .ca vi -
i i eza Vx i n punctul de Sa fi e
: aceea$i pentru cele doua anemostate
I $i x = X2 + x
1
3 = 6 m:
: x2 = cx/(1+c);
unde:
rezulta:
3, 2 2, 9 rc;:o38
I 0,64
3,5 3,5 -y 0,053
X2 = 2, 34 m $i X
1
J= 6 - X2 = 3,66 m
Din relatia:
V, =VJ< .JS,
y
Sectiunea B-B
---",,;;._,"'"-
8
Fig. 9.5.14. Amplasarea
anemostatelor - exemplul de calcul 2.
.._3_._00 __ ._..
1
___ 6_.o_o ___ _____ __
1
__ 6_.o_o ___ 3.oo
t
t
_,.. ,
----
i i
T
Fig. 9.5.15. Amplasarea anemostatelor cu reful are
pe 2, 3 4 directii - exemplul de calcul 3.
s J
Capitolul 9: Calculul dimensionarea I. de ventilare climatizare
pentru anemostatul cu latura A= 3Xl rrrn,
debitul L = 442 m31h $i x = 2,34 m, re-
zul ta vx = 0,77 mis.
Verifi carea vi tezei in zona de lucru se
face utilizand nomograma 9.5. 12; pen-
tru h = 2,8 m $i Vx = 0,77 rezulta
Vzt = 0, 18 mis < Vadm
- in punctui N interfereaza jetui emis
de anemostatul pe 3 directii - in direc-
tia I cu eel emi s de anemostatul pe 4
directi i.
Distanta xJ $i X4 se determina din
conditiile ca viteza v in punctul de in-
tersectie sa fie aceea$i cele do-
ua anemostate $i x = x 3 + X4 = 4 m.
ex
x; =-
1+c
unde
Vo:iK; fS:
c = vo.J<J $,., =-
3, 5
= 085
.
_ I . I
rezul ta X3 = 1,84 m $1 X4 = 4 - X3=2,16 m.
Pentru anemost atul cu latura
A = 400 mm, debitul L = 663 m
3
/h $i
x = 1,84 m, rezulta Vx = 1, 1 mis.
Verifi carea vitezei in zona de lucru se
f ace utili zand nomograma 9.5. 12;
pentru h = 2,8 m $i Vx = 1, 1 mi s,
rezultand:
Vzt = 0,25 mis < Vadm
Nivel canal de aer
v
Pl an de lucru
Fig. 9.5.16. Schema de caicui
pentru anemostatele tip banda.
- in punctul a situatia este asemana-
. . , I
toare cele1 din punctul N, dar x = X3 +
X4 = 6, 0 m. Atunci, pentru c = 0,85,
rezulta:
I
X3 = cx/( 1+c) = 0, 85611,85 = 2,75 m
. I
$1 X4 = 6 - X3 = 3,25 m.
Din calcul, pentru x = 2,75 m, rezulta
Vx = 0,73 m/ s. Verifi carea vitezei in zo-
na de lucru se face folosi nd nomogra-
ma 9.5. 12; pentru h = 2,8 m $i
Vx = 0,73 mis rezulta Vzt = 0,23 < Vadm.
- in punctele 0, P, R unde interferea-
za jeturil e de acela$i tip, punctul de in-
tersect ie se stabile$1e la mijlocul dis-
tantei dintre anemostate.
Pentru punctul 0, pentru anemostat
pe 3 directii , cu latura A = 400 mm,
debitul L = 663 m
3
1h $i x = 3 m,
directia 11, rezulta Vx = 0,94 mis iar din
nomograma 9.5. 12: pentru h = 2,8 m $i
Vx = 0,94 mis, rezulta vz1 = 0,22 mis <
Vadm.
Pentru punctul P, pentru anemostat
pe 4 direc\ii cu latura A = 400 mm,
debitul L = 884 m
3
/h $i x = 3 m rezulta
Vx = 0,79 mis, iar din nomograma 9.5. 12
pentru h = 2,8 m $i Vx = 0,79 mis,
rezulta VzJ = 0, 18 mis < Vadm. Pentru
punctul R, in acelea$i conditii , dar pentru
x = 2 m rezulta vx = 1,2 mis, iar din
nomograma 9.5. 12 pentru h = 2,8 m $i
Vx = 1,2 mis rezulta VzJ = 0,3 mis = Vadm.
9.5.3.2 Anemostate banda tipizate
Acestea se produc cu latimea
bo = 200 mm (AUSG 1, 2) $i
bo = 100 mm (AUSG 3, 4), numerele
impare se refera la anemostate cu ra-
ma pe intreg conturul anemostatului ;
numerele pare - cu rama numai pe la-
tura longitudinala.
Pentru tipul de anemostat ales,
0, 1 0,2 0,3 0,4 0,5 0, 6 0,7 0,8 0,9 0, 1 0,2 0,3 0,4 0, 5 0,6 O,f 0,8
a v,1[m/s] b
v, dm/sJ
Fig. 9.5.17. Nomograme de calcul pentru anemostate banda tipizate:
a - anemostate AUSG 1 $i 2; b - anemostate AUSG 3 $i 4.
viteza efectiv<'i de reful are va se stabi-
le$l e, in func\i e de inal\imea h de am-
plasare deasupra zonei de lucru $i de
1
viteza admisa in zona de lucru v z1 (fig.
1
9.5. 16), folosind diagrama 9.5. 17.
Lungimea totala a benzilor de ane-
mostate se calculeaza cu rel ati a
!: = U3600 1
1
0 bo [m] (9.5. 18)
unde L este debitul de aer [m
3
1h] .
Pentru un numar de anemostate ales
n, rezul ta lungimea unui anemostat:
I = It I n [m] (9.5.19)
Se alege anemostatul eel mai apro-
piat din gama de tipodimensiuni care
se executa.
Pentru a veri fi ca uniformitatea venti -
larii zonei de lucru se ia in considerare
unghiul de impri:i$!iere a jetului de aer
a = 70 pentru anemostatele AUSG 1,
2 $i a = 65 pentru AUSG 3,4
(fig. 9.5. 17).
Pierderea locala de sarcina Z $i pre-
siunea totala, necesara in $1u\ul ane-
mostatului , Pt , rezulta din diagrama
9.5. 18.
9.5.4. Alegerea gurilor de refulare
in functi e de modul de amplasare a
grilelor fata de elementele delimitatoare
ale incaperii, de di stan\a dintre ele, de
ori entarea jaluzelelor de dirijare preva-
zute in sectiunea de reful are, se poate
ob\ine o mare varietate de solutii pen-
tru circulati a aerului in incaperi. Jeturil e
realizate sunt, de obicei, circulare, dar,
prin ali pirea mai multor grile, se reali -
zeaza, practic, fante de introducere, iar
jeturile vor avea caracteri sti cile unei
mi$C3ri plane.
Jeturile pot fi dirijate vertical, ori zon-
tal sau oblic. Prin pozi ti onarea jaluzele-
lor, astfel incat sa se ob\ina diferi te un-
ghiuri de divergenta (fig. 9.5.2), se ma-
re$l e gradul de turbul enta $i se reali -
zeaza o amorti zare mai rapida a vi te-
zei_ Pentru un unghi de divergenta
f3 = 90 , valori le vitezei $i diferen\ei de
temperatura in axa jetului Vax $i ti.bx.
calculate conform tabelului 9.5.3, se
inmul\esc cu un fact or de corec\i e

Z. P.
[P,J

20 !--------+-
0 2 3 4 5
Fig. 9.5.18. Pierderea de sarcina
anemo:;tatele banda
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 9: Calculul ;;i dimensionarea instala!iilor
. .
f 1 = 0,7.
in cri zul utili zarii unor gri le de pl afon
cu jaluzele curbate se obti n jeturi lipite.
asemanatoare celor reali zate de ane-
mostate. Jeturi lipite se ob\in si in ca-
zul pozi\ionarii grilelor pe perete in
apropierea pl afonului . in acest caz, vi-
teza in axa jetului este mai mare decat
in cazul jetului liber. Valorile Vax :;;i M ax.
calculate conform relati ilor din tabelul
9.5.3 se amplifi ca cu factorul de corec-
ti e f:> = 1,4.
Exemplul de ca/cul 4 - grile tipizate
Date: debitul de aer pentru ventilare
Lr = 5000 m
3
/ h; temperatura interi oara
t, = 25 C, temperatura de reful are
to= 17 C.
Se aleg 12 grile pentru introducere
pozi\ionate ca in fi gura 9.5. 19.
Din tabelul 9.5.5 rezulta K = 3,25.
Se considera batai a jetului Xb = I = I
= 4,5 m (jumatate din latimea incaperii)
:;; i vi teza axiala, pentru x = Xb,
Vx = 0,5 mis
Din tabelul 9.5.3, in care se inlocu-
ie:;;te So = Ldvo, rezulta viteza efectiva
de reful are:
v _ x
2
v; _ 4,5' 0,5' 3600
4

14
mis
o- K
2
L
0
- 3,25'-417
Rezulta So necesar:
s -
4 17
- 0 028 ni'
0-- 3600-4.14 '
Din tabelul 7.7 .2 rezulta grila tip
200x200 mm cu So = 0,026 m
2
:;;i
Do = 0,182 m.
- Se recalcul eaza: vi teza efectiva de
introducere:
Vo = Lo_ 417 - 4,45mls
So 3600 0.026
viteza axiala la distan\a x = 4,5 m:
v, = Vo K JS; =
4
,4
5
3,25 0,026 =
x . 4,5
= 0.52 mis
- Se calcul eaza valoarea criteri ului
Arhimede:
Ar = gQ, . .Jfo = 9,8 (8) =
T, 4,4.9 298
= 2,4 10
lntrucat jetul este neizoterm, se
calculeaza:
viteza arhimedica, la distanta
x = 4,5 m
x
V,, = 0,75 Ar - Vu =
0,
( )
4,5
-= 0,75 2,4 10
3
-- 4,45 =
0,182
= 0,198 ml s
3
viteza in axa jetului neizoterm, la
di stanta x = 4,5 m:
viteza medie pe sect iune:
Vm = 0,22 va.xr = 0, 12 mi s.
- Devia\ia axei jetului de la orizontala
(caderea jetului, yM - fig. 9.5. 19). pentru
XM = x = 4,5 m. se calculeaza din
rela\ia 9.5.5 pentru 8 = 0
0,282Ar x
3
TT;;
YM = K . Q) T, =
- 0,282 - 2,4 10-
3
) 4,S3 / 290 -
- 3,25 298 -
=0.57 m
Rezulta ca jetul ajunge deasupra zo-
nei de lucru cu o vi teza medie mai mi -
ca decal viteza de contort.
- Diferen\a de temperatura in axa je-
tului la distanta x = 4,5 (tab. 9.5.3):
.1fax = 0,66K[k\fo _ {T, =
x fT;;
=0663,250,1828 =07C
' 4,5 290 '
- Presi unea totala necesara pentru
reful are este:

1

2
:.4
52
= 23,8 Pa
(conform tab. 7.7.2)
9.5.5. Calculul gurilor
de evacuare a aerului
La ventilarea generala a incaperilor
pentru aspirarea aerului, se folosesc
guri cu sec\iune circulara sau rectan-
gulara sau fante prevazute pe colec-
toare de aer. Pentru mascarea deschi-
deri i, se prevad, ca :;; i in cazul gurilor
de introducere, plase, gratare, trafoare,
jaluzele etc.
Amplasarea guri lor de evacuare se
face astfel incat sa se realizeze sche-
ma propusa de circulati e a aerului in
incapere.
Tipul si numarul de guri se aleg ur-
marind o amplasare uniforma sau con-
centrata in zonele in care exista posi-
bilitatea acumularii nocivitati!or.
Sectiunea totala a unei guri de aer
S a, in functi e de debitul La [m
3
1h] aspi-
i rat, este:
S. = LJ
3600vor
(9.5.20)
unde:
- vo este viteza aerului in sectiunea
libera [m/ s];
- r - coefi cientul sectiunii libere (tab.
9.5.2).
Valorile vo. ce se recomanda tinand
seama de amortizarea rapida a vitezei
la gurile de aspira\ie, sunt rel ativ mari:
- in zonele ocupate de oameni, in apro-
pierea scaunelor vo = 2,0 . .. 2,5 mis, iar
mai departe de scaune 2,5 ... 3 mis;
- in afara zonelor ocupate vo ::::: 3 mis.
Viteza vo este limitata superior in
func\ie de nivelul de zgomot admi s in
; incaperi.
Pentru determinarea vitezei Vx la o
di stan\a x de gura de aspirare, se folo-
se:;; te rela\ia (Bromlei):
v, 1 (9.5.21)
Vo - 1+K{ !sa r
Tabelul 9.5.5. Valorile constantei caract er istice K,
pentru guri de reful are a aerului
Tipu! gurii de refu!are Viteza VO
2 la 5 mis
I
8 la 40 mis
- Guri libere circulare sau oatrate 5,7 7.0
- Guri cu ialuzele, avand r = 0,4 4,7 5,7
- Gratare perforate, r = 0,03 . .. 0,05 3,0
I
3,7
r = 0, 1 ... 0,2 4,0 ; 4,9
- Gratare cu jaluzele divergente:
la 40 2,9 3,5
la 60 2. 1 2,5
la 90 1,7 2, 0
-- -- --
- Guri pe doua $i trei direc\ii
--
___ 5,3
- Guri de refulare pe canal
--

i
- Guri trapezoidale reqlabile 6,0
i
--
- Grile ti Qizate cu doua randuri de @luzele
--
3,25
--
- Anemostate tipizate
!
- patrate plane 1,5
- circulare plane 1,00
I
- circulare spa\iale 1,00
I
- patrate pe 2 direc\i i 2,9 I
- patrate pe 3 direc\ii 2,5 direct ia I
3,5 directia II
___ .:_Qatrate Qe 4 direc\ii 2,5
i
---
- Fante tipi zate
I
'
- cu :;; tut fi x 2,7
----
- cu slut reglabil 2,3
--
- Alte tipuri de !ante 2,3 ... 2,7 !
r - coeficientul sec\iunii libere
-
Capitolul 9: Calculul dimensionarea I. de ventilare climatizare
unde Ko este un coefi cient care depin-
de de dimensiunile axb ale gurii (a - la-
tura mare): I
Ko = 7,7 (a/b}-
34
(9.5.22) ,
Relatia 9.5. 21 permite verificarea vi - I
tezei Vx la o anumita distanta. in sensul
incadrarii acesteia in limitele cerute de
con fort.
Se poate utiliza, de asemenea, dia-
grama din figura 9.5.20 ob\inuta prin
nomografi erea relatiei 9.5.21, pe baza
careia se poate stabili viteza vx la o
di stanta adimensionala x/b de gura de
aspira\ie.
Relatia 9.5.21 $i diagrama di n fi gura
9.5.20 pot fi uti lizate pentru stabilirea
vitezei vo daca se aleg dimensiunil e
gurii $i se impune vx = Vadm. Atunci, din
relatia 9.5.20, se poate determina de-
bitul de aer pentru o gura de aer $i, in
final , se poate calcula numarul necesar
de guri de evacuare.
9.5.6. Eficienta sistemelor
de ventilare
Eficienta ventilarii unei incaperi se
apreciaza printr-o seri e de indici $i pa-
rametri care caracterizeaza 2 aspecte
ale procesului de ventilare;
- amestecul de aer interi or cu aerul in-
trodus prin instala\ia de venti lare,
- propagarea poluan\ilor din incaperi .
Celor doua aspecte le corespund in-
dici ai randamentului schimbului de
aer, respecti v, de eficienta a evacuarii
poluan\ilor.
Eficien\a ventilarii se poate stabili
pentru o cladire, o incapere sau o zona
din incapere (de exemplu, zona de lu-
cru). lndicii de eficienta se determina pe
machete sau la scara naturala, folosind
tehnica gazului trasor sau pot ti deter-
mina\i prin simulare, pe modele numeri-
ce ale mi$carii aerului, cuplata cu trans-
ferul de caldura. Aceste metode sunt
costi sitoare $i labori oase fara a permite
extrapolarea rezultatelor; de aceea se
utili zeaza, in special, pentru instala\ii
foarte importante, sau pentru situatii re-
petabile. Chiar in aceste condi\ii , studi -
il e realizate arata capacitatea diferitel or
sisteme de a aduce aerul tratat in zona
ocupata $i de a indeparta noci vita!ile
produse. Se pot ob\ine astiel instala\ii
18 m
cu un debi t de aer mai redus $i condi!ii
superi oare de confort, la un cost mai
red us.
lndicii privind randamentul
schimbului de aer
Ace$ti indici se bazeaza pe timpul
necesar aerului introdus de a ajunge
in diferite puncte ale incaperii venti -
late. Se determina astiel marimi punc-
tuale sau medii pe incapere ce carac-
terizeaza amestecul aerului interior:
- vechimea locala medi e a aerului intr-
un punct P, T1, reprezinta timpul me-
diu necesar aerului pentru a ajunge
din gura de reful are in punctul res-
pectiv; se determina prin masuratori
care permit sa se calculeze:
_ ,(tC(t)dt
T,- .(; C(t)dt (9.5.23)
unde C (t) este concentratia din punc-
tul P, variabila cu timpul.
- vechimea medie a aerului din incape-
re Tm (vechimea medie globala) este
media valorilor Tr.
Tm =J_J. r,
v
(9.5.24)
a schimbului de aer este raportul
dintre constanta nominala de timp $i
varsta medie a aerului din incapere:
i = C, / Im = 2 1] (9.5.28)
Aceasta marime corespunde terme-
nului de "ventilation efficiency" din nor-
ma americana ASHRAE 62. Deoarece
varsta medi e este jumatate din timpul
de schimbare a aerului , indicele de
performanta este dublul randamentului
schimbului de aer $i poate deci ajunge
la valori de 200 %.
- indicele de inlocuire a aerului din in-
capere:
E = c, I T1 (9.5.29)
Cazuri de referinta:
- pentru o curgere tip pi ston, deoarece
c, = Ts, 17 = 100 %
- pentru amestec perfect, deoarece
c, = 2 Ts, 71 = 50 %.
lndici de eficienta a evacuarii
poluantului
Ace$ti indici masoara mi$Carea $i di-
luarea poluan\ilor in volumul incaperilor.
Definitiil e eficien\ei de evacuare sunt
asemanatoare celor ale randamentului
schimbului de aer. Cei mai importanti
indici sunt:
unde V - volumul incaperii ; - constanta nominala de limp a polu-
- debit specific (numar de schimburi antului, care reprezinta timpul mediu
de aer pe ora): necesar poluantului pentru a parcurge
n = UV (9.5. 25) , distan\a de la sursa la gurile de evacu-
unde L - debitul de aer (proaspat) I are; se determina ca raport intre masa
[m
3
/ h] ; (sau volumul) poluantului , cand acesta
- constanta nominala de limp: i ar umpl e intreaga incapere mp, $i debi -
c, = 1/ n (9. 5.26) : tul masic (sau volumic) de poluant, Yp:
- timpul de schi mbare a aerului Ts re- rf: = mp I Yp (9.5.30)
prezinta timpul necesar inlocuiri i - efi cacitatea evacuarii poluantului :
compl ete a aerului din incapere cu t! = c, I mp (9.5.31)
aer proaspat. Pentru venti larea de tip - randamentul evacuarii poluaniuiui :
piston c, = Ts, pentru amestec per- i 17 = ! I (1 +!) (9.5.32)
feet se demonstreaza ca c, = 2 Ts; 1 - indi cele de calitate locala (intr-un
- eficienta (randamentul) schimbului de I punct) reprezinta raportul dintre con-
aer este raportul dintre constanta
nominala de limp $i timpul de schim-
bare a aerului:
17 = 100c,/ Ts [%] (9.5.27)
Fiind o marime adimensionala, care
introduce timpul de schimbare a aeru-
lui Ts ca marime caracteri sti ca a inca-
perii , efi cien\a schimbului de aer poate
fi folosita pentru compararea di feritelor
solu(ii de ventil are;
- coefici entul (indicele) de performan\a
s < ) ) ... .. ,I
---- 1 .- --

__ ' ' M><

t Planul
- - - - - - ae lucru -
1:85
b
- 0.10
I 0,08
0,07
h 0,06
I 0,05
,,__,_,_,-t-r, " + t+trl
0,04

2 3 4 5 6 7 8 9 10
a b
-5- (
Fig. 9.5. 19. Amplasarea grilelor de reful are - exempl ul de calcul 4:
a - plan; b - secti une.
----- - --- - - -
Fig. 9.5.20. Nomograma pentru
calculul vitezei de aspirare.
L lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor
centratia poluantului la evacuare C., si
concentrati a in punctul considerat Cp,
in regim per manent (t = c-o).
= I CP,0-
0
) (9.5.33)
- efi cienta evacuarii poluantului este o
valoare medie ce caracteri zeaza o zo-
na sau o i ncapere; reprezinta raportul
dintr e concentra\i a de echilibru (in re-
gim permanent) a poluantului la eva-
cuare $i concentratia medie din zona
sau din incapere. Cand amestecul este
perfect, concentra\ia poluantului este
uniforma $i egala cu cea de la evacu-
are; in aces! caz, efi cien\a este egala
cu 1. Pentru ventilarea tip pi ston, efi -
cienta va fi egala sau mai mare de 1,
i n funct ie de pozitia sursei. Daca in in-
capere sunt zone stagnante sau zone
in care curent ul de aer este scurtcircu-
itat, concentra\i a medie din incapere
cre$te, depa$ind valoarea de la evacu-
are, atunci efi caci tatea va ti cuprinsa
intre 0 $i 1;
- randamentul evacuarii poluantului este
o varianta normata a efi cientei de eva-
1
cuare a poluantului. Pentru un amestec
perfect, randamentul va ti de 50 %;
pentru o ventilare tip piston randa-
mentul este cuprins intre 50 $i 100 %,
iar in caz de scurtcircuit se ob\in valori
mai mici de 50 %.
lnteresul practic al indicatoril or pre-
zenta\i este acela ca arata importan\a
analizei distribu\iei aerului asupra crea-
rii condi \iil or de contor t $i de puritate a
aerului interior. ln plus, trebuie amintit
ca metodele curente de calcul al debi -
tului de aer sunt rezultate in ipoteza
unui amestec perfect, realizabila prac-
ti c la debite de ventilare mari. Pentru
economisirea energi ei trebui e cautate
solutii cu eficien\a ridi cata ce cores-
pund condi\ii lor de func\ionare a insta-
la\iei de ventil are/cl imatizare din inca-
peri. Un exemplu este venti larea prin
deplasare, ob\i nuta in incaperi mici,
prin introducerea aerul ui cu guri de re-
fulare in zona de lucru.
9.6. Calculul canalelor de aer
9.6.1. Dimensi onarea
constructiva t rasarea
Re\eaua de canale de aer trebuie
astfel conceputa incat sa-$i poata in-
deplini roluril e sale $i anume:
- asigurarea debitelor de aer necesare
la fi ecare ramifica\ie;
- asigurarea posibilitatilor de reglare la
punerea in functiune $i, ulteri or, la
eventualele modificari ale inst ala\i ei;
- reali zarea unei instalatii eficiente $i si-
lentioase.
Retele de canale rectangulare
ln majoritatea instala\iilor de ventila-
re si cli matizare se folosesc canale din
tabl a cu sec\iune rectangul ara. Princi -
palele componente ale unei re\ele de
canale rectangulare sun!:
- tronsoanele drepte avand sec\iunea
constanta (axb) cu raportul laturi lor, de
regula, alb :<O 3, alcatuite din module
care nu depa$esc 2 m (1960 mm);
- curbe (coturi ) cu pastrarea con-
stanta a sec\iunii avand raza medie de
curbura ( 1 ... 2)d; d - latura dupa care
se face curbura;
- curbe (coturi ) cu sec\i une variabila
cu recomandarea ca reducerea (mari-
rea) de sec\iune sa se faca dupa o sin-
gura latura $i raportul dintre sec\iunea
de ie$ire si intrarc sa nu fi e mai mare
de 1,5 ... 1,75;
- difuzoare si confuzoare care reali-
zeaza trecerea de la sec\iunea (a x b)
la sectiunea (a 1 x b 1), putandu-se face
simetri c sau asimetri c, intr-unul sau
doua planuri. La difuzoare se recoman-
da ca unghiul de deschidere sa nu de-
pa$easca 12 .. . 14 deoarece la unghiuri
mai mari apare fenomenul de desprin-
dere a curentului de aer care accentu-
eaza marirea pierderii de sarcina loca-
la, pe de o parte, iar difuzorul devine,
pe de alta parte, o sursa de zgomot;
- ramifica\ii normale (bifurca\ii, trifur -
ca\ii etc. ) realizate prin divi zarea sec\i -
unii ini\iale in arii propor(ionale cu de-
bitele vehiculate, deci cu aceea$i vi te-
za in fi ecare din sec\iunil e ini\iale.
ln tehnica curenta de proiectare, di-
mensionarea canalelor de aer presupu-
ne cunoa$terea urmatoarelor date:
- numarul , dimensiunile, locuril e de
amplasare $i debi tele guri lor de intro-
ducere $i evacuare;
- alcatuirea centralei de ventilare si lo-
cul ei de ampl asare;
- tipul , dimensiuni le, pozi\ia de monta-
re si locul de amplasare a pri zei de
aer proaspat $i a gurii pentru evacu-
area aerului viciat in atmosfera.
Dimensionarea propriu-zisa se poate
impar(i in doua faze distincte:
a - dimensionarea geometrica (con-
structiva) care are ca rezultat stabil irea
solu\iei finale;
b - calculul pierderilor de sarcina in
re\eaua de canale.
Dimensionarea geometrica
(constructiva)
Aceasta presupune urmatoarele etape:
care duce la stabilirea preliminara a
tronsoanelor re\elei de canale (printr -un
tronson circuland un debit constant de
aer cu o viteza constanta);. caracterul
preliminar consta in aceea ca pot exis-
ta tronsoane cu acelasi debit de aer,
dar cu viteze diferite;
- stabi lirea pe baza de viteze alese,
a sectiunii si dimensiuni lor (laturilor) pe
fi ecare tronson; pentru instala\iile de
venti lare $i climatizare de presiune joa-
sa vitezele recomandate sunt indicate
in tabelul 9.6.1 .
Cunoscandu-se debitul $i viteza pe
un tronson ,,i" se determina sec\iunea
canalul ui:
S, = L,/ Vi (m2) (9.6.1)
in care:
- L; este debitul de aer pe tr onsonul
i [m
3
/s];
- v, - viteza aerului pe tronsonul
i [m/s).
Desenarea la scara a re\elei de cana-
le, inclusiv precizarea tuturor pieselor
speciale (coturi, ramifi ca\ii , schimbari
de sec\iune, curbe de etaj et c.), se
face pentru a vedea daca solu\ia se in-
cadreaza in particularitatile constructi -
ve ale incaperii $i obiectivului respec-
ti v. Aceste precizari constructive sunt
necesare pentru determinarea
\elor locale.
Exemplul de ca/cul 1
Se dimensioneaza re\eaua de canale
pentru o incapere climatizata unde in-
troducerea aerului se realizeaza prin
guri de refulare, fi ecare avand debitul
de 800 m3/h. Configura\ia monofil ara a
re\elei este cea din figura 9.6. 1.
, - Pentru gurile de refulare, pe baza
' aplicarii rela\iilor jeturi lor de aer, rezulta
vi teza de 1,4 m/s, apreciind ca acestea
I au o sec\iune libera de 80 %, sec\i -
: unea bruta SG este egala cu:
$; 800 0,2 ni'
- 3600-1.4 0.8
Se aleg dimensiunil e gurii de refulare
400x500 mm.
- Pe tronsonul 1 (fig. 9.6. 1) de ali -
mentare a gurii se pastreaza dimensiu-
nea acesteia sau se mic$oreaza cu
ajutorul unui difuzor, crescand viteza la
2,5 m/s (fig. 9.6.2, detaliul A).
Si =
800
0,0888 m2-;300 300 mm
3600 2.5
- stabilirea traseului canalelor, care ,
se face ti nandu-se seama de locul de
- ln cot se trece la o viteza mai mare,
3,7 m/s. Men\inand la\imea canalului
ampl asare a centralei de ventil are, de
structura de rezisten\a si de posibili ta-
til e constructi ve $i arhitecturale ale in-
caperilor, de posibilitatil e de pozare si
' mascare a tubulaturii. Ca urmare, se
intocme$te configura\ ia monofilara a
re\elei de canale (schema izometri ca);
- determinarea debitelor de aer ce se
transporta pe fi ecare tronson de retea
' a = 300 mm, constanta, in vederea ra-
cordarii guril or urmatoare (fig. 9.6.2,
detaliul B) se ob\ine:
s; =
800
- 0,06 m2 -; 300 200 mm
36003,7
ln continuare, pastrand viteze egale
in ramifica\ii si adoptand vi teza cons-
tanta, racordandu-se gurile G2 $i GJ se
ajunge la o sectiune de canal S1 de
Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare climatizare
300x600 mm (fig_ 9.6.2, detaliul C).
- in cotul de iesire din tronsonul 3 se
mareste viteza la 5,5 mis (fig. 9.6.2,
detaliul D), rezultand:
$; = 2400 -
3600 5,5
=0,1212 m2 -> 200 600 mm
Mentinand mai departe inaltimea
b = 600 mm si viteza constanta se ra-
cordeaza si ramurile ce alimenteaza
gurile G4 ... Gg obtinandu-se sectiunea
de 600x600 mm (tronsonul 5). Pe tron-
sonul 5' se mareste viteza la 8 mis,
rezultand:
SS =
7200
= 0, 25 m2--7500500 mm
3600 8
cu o reducere simetri ca in doua pl a-
nuri (fig. 9.6.2, detaliul E).
- Pentru canalul pri zei de aer se con-
sidera o viteza de 6 mis rezul tand sec-
tiunea acestuia:
56 =
7200
= 0,33 ITT--7500 650 mm
3600-6
- Pentru priza de aer, considerandu-
se o viteza v = 3,5 mis si un coefi cient
de sectiune libera de 75 %, rezulta su-
prafata acesteia:
$,A 7200
36003,5 0,75
=0,76 ITT- >650 1150 mm
Retele de canale circulare
Canalele circulare, avantajoase din
punct de vedere economi c, sunt folosi-
te cu precadere in instal atiile de venti-
lare industriala, in sist emele de climati -
zare de presiune inalta si in sistemele
de transpmt pneumatic. in figura 9.5.3
sunt prezentate cateva elemente geo-
metrice si constructive ale canalelor
circulare.
Dintre piesel e speciale-difuzoare,
confuzoare, ramificatii, coturi - ultimele
se executa mai greu deoarece se fac
din segmente_ Un astfel de cot este
caracteri zat de o raza de curbura R si
un unghi a .:; 90 deoarece ramificatiil e
se racordeaza la tubul atura sub un-
ghiuri fJ = 15; 30; 45; 60.
9.6.2. Calculul pierderilor
de sarcina
Pentru un sistem de canale de aer
de introducere sau evacuare, calcul ul
pierderilor de sarci na se face cu relati a:
Fig. 9.6.1 . Schema pentru exemplul
de calcul 1.
-
.1p= I - p. =
"(A. I ) v,
2
de , 2
n
= I(Rl +Z)i [Pa]
de = dj; a, b - dimeniunile sectiunii ca-
nalului;
- - suma rezistentelor locale pe
(9.6.2) un anumit tronson i;
i : l
. - v; - viteza medie pe tronsonul i
in care:
- A. este coeficient (adimensional) de
rezistenta;
; [mis];
1
- p; - densitatea aerului la temperatu-
I - lungimea tronsonului de
t ra medie, pe tronsonul i [kgl m3];
: - R - pi erderea de sarcina liniara uni-
canal [m) ; tara pe tronsonul respectiv [Palm];
- de - diametrul echivalent pentru ,
canal e rectangulare calculat cu relati a
de = 2ab I (a + b) sau din nomograme,
figura 9.6.4 (pentru canale circulare
- Z - pierderea de sarcina locala pe
un tronson i [Pa];
300x300
2,5
400x400
800; 1.4
GR - - - -
+ + + +
Detaliul A
4.00
- i - indicele tronsonului;
- n - numarul de tronsoane.
300x300
800; 2,5
Detaliul B
0 l'-
g (')
x 0
0 0
':;;/ <D

0 "'.
0 <fl
i:3
0 0
0 "
N N
Detaliul D
Detaliul C

OD Oo
O N O N
<fl I'- 500 __ ' I'-
. ______ L __ 111 i
Detaliul E
Fig. 9.6.2. Detalii din reteaua de canale (exemplul de calcul 1 ).
Fig. 9.6.3. Elemente constructive pentru canale circulare.
Tabelul 9.6.1. Viteze recomandate
lnstalatii de contort lnstalatii de ventilare industri ala
[mis] [mis]
pri za de aer 2 .. .4 4 ... 6
I-'
canal_de 4 ... 6 6 ... 8
------ - --- -- ---
. -

4 ... 8 8 .. . 12
-
------ -
-
---- -
--
- -
-
canal secundar 2 ... 5 5 ... 8

- -
- --
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor
. .
Picrderile de sarcina liniare sunt date
de relatia:
[Pa] (9.6.3)
Valori le R pentru canale netede sunt
indicate i n nomograma din fi gura 9.6.5.
Pentru canale rugoase, pi erderea de
sarcina unitara este mai mare si se
determina fi e cu ajutorul unor nomo-
grame (fi g. 9.6.6), fi e cu rela\i a:
R . = R (k v)o.?s [Palm] (9.6.4)
unde: ff - pierderea de sarci na liniara
unitara pentru canale rugoase; R - pier-
derea de sarcina liniara unitara pentru
canale netede; v - viteza de circul a\i e a 1
aerului pe tronsonul respecti v; k - rugo-
1
zitatea absoluta.
Pi erderea de sarcina
calcul eaza cu rela\i a:
locala se
-'-. t: [P ]
Z=L, s.-P a
l 2
(9.6.5)
Problema se reduce la calculul sau
aprecierea coefi cientil or de rezisten\a
locala E, i n func\i e de care se determina
pierderea de sarcina locala, datorata
modifi carii vitezei (ca marime si direc-
\i e) i n pi esele speciale. Valoril e coefi ci-
en\ilor de rezisten\a locala sunt indica-
te in fi guril e 9.6.7 (anexa 9. 1), 9.6.8
si 9.6.9.
9.6.3. Calculul racirii
sau incalzirii aerului
Cantitatea de caldura absorbita sau
cedata de un tronson de canal , in
functi e de semnul diferen\ei de tempe-
ratura intre aerul vehi culat si mediul
prin care trece canalul , se determina
cu rela\i a:
Q = k A e = L c M [W] (9.6.6) I
unde:
- L este debitul de aer [kg/s];
- c - caldura specifi ca masica a ae-
rului [kJ/kg K];
- k - coefi cient global de transmi -
sie [W/ m? K];
- A - suprafata laterala a canalului [m2J;
- e - diferenta medi e de temperatura
intre aerul din canal si aerul ambi ant ;
aceasta diferenta se aproximeaza la un
moment dat si se reia calculul daca
estimarea nu se adevereste exacta [K];
- 13. t - i ncalzirea sau racirea aerului [K] .
Din aceasta rela\i e se poate deduce
incalzi rea sau racirea aerului :
.11 - kAO [K]
Le
(9.6.7)
k =
1
i5
1
K] (9.6.8)
+ - +---
(.'(, A. (.'(,.
vJ;
a, - 4,4 do :; [W/m?-KJ (9.6.9)
Calculul raciri i sau incalzirii aerului i n
canale se poal e face si grafic cu ajuto-
rul nomogramei din fi gura 9.6. 10, din
care se determina (in functi e de debit )
nalul. si vi teza aerului i n canal, raportul
.\I /(I; - b). in care M - cresterea sau
scaderea de temperatura pentru 10 m
de canal neizolat , din tabla, cu raport ul
laturil or 2/ 1; t, - temperalura initi ala a
aerului din canal: la - temperatura ae-
rului din incaperea prin care trece ca-
Temperatur a f inala a aer ului se
determi na cu relat ia:

(C] (9.6. 10)

in care:
- tr este temperatura fi nala a aerului
200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200
1800
1800
1600
1400
'E

/
v
--
"\ - \X>Str /
v
v
/
v v /v

'>
v
v
v
v /f
----
,,
/ / /
g0_2.,
v v
1600
1400
g_ 1200
>-/
/ v
/
e--
-
,,S ,/

v
v v .........
1200
/
-
-
7001
-0 1000
,,,<:: rh v /
/
/
....--
/
i--
f-r 600
v/.
'",,
v

_.....
--
,_..-
1000
c
<l>
<ii
>
:c
u
<l>
2
a;
E
Cll
0
800
600
400
200
0

v
-
i--
'5
''i. .,:?
v
v
v
v
i-- - 50()1
- -
/,,
v
IV...-
-
145
-


/ i--
-
-
4 II
....-- c-
-
I
3<>n
c::-
i--
.........
i--
300
;J

':/

251
&
- 200
;?J

.........
150 -
-

:.--
I 100

- Laturil =! 50=
-
-
I I I I I
200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200
Latura canalului a sau b - [mm]
800
600
400
200
Fig. 9.6.4. Nomograma pentru determinarea diametrului echivalent,
de, pentru canale dreptunghiulare.
c
>(1)

c
:J
Cll
c
u
OJ
"'
<l>
D
Cll
<l>
ID
D
0,02 0,05 0, 1 0,2 0,5 2 5
200
ID O. 2 t-t--++++---
0::
o, 1 1=1=mt===:i=-i=:t=ti=t
0, 05 1- !-+l-H--+---+--1-++-+-H
50 100 200 500 1000 5000 10000
Debi\ul de acr L [m3/h]
Fig. 9.6.5. Nomograma pentru determinarea pierderii
de sarcina liniare unitare R.
10m3/s
50000
Capitolul 9: Calculul dimensionarea L lnstalatii de ventilare si climatizare
Rugozi tatea 3bsoluta, k [rnm]
Debi tul de aer, [m3/h]
30 1s 10 a 3 1.s 1

1 I 0.2 I I o. sl I J I 1
so
40
30
500 HOO 400- '.llln- .><JV t c::z h I
g !400 300- 300 200 200 200 I' I
0-'--

2 '
i' .
I
2
I /h
E 200
ca
0.. 100
::: 100
1-
_ 100 10v-
1()()..+-1''"
50
7
I I
,)'j
50 1 S-:1
I
.- .
. " -
- ;:,
,.,_- :'-7 .,.<t'
'! I" . . ..,,..;.!-/,,
"'t ,# "-' "' '
r::._y:,_- J . )
H I l"j 50
50 I
!
--
I. 1-..7._:' .
.'.;"
-50
I
0:
ai
50
- 20 "'.12 V ll!

,./:_ .:/
!1,1 , '.k:i' ,.-J-
,,.ftt
"'
ro
0
Ol
2
QJ
(ii
c
ro
u
.'=
QJ
c
:::>
"'
QJ
a.
QJ
'O
ro o,
QJ
iD
0,
0
0,
-
20
. .,
'(; /;',. "" .Jo "'
20
__.10
!>'. ''
""'4"
0

=ff'
... .... ...,; "<" _,.._ . ..,. '

7

'::t. 'l:
= 1n::
--
...,
,/ '
- s ;, ' I i-.
Ii,
'.
-
s '/-I. TY. I /"H..'l < I ' :Yi :1.:- 1-.
b/Yl. 7.
/ y
' ..., '::>./
f:!-.'l
s -

5
2
- - "
? 2 Co/ /'< lh I '
/J 4.

/'I.] :J /_
2
2
2 2
Uli 1)
41-,1

I ;., ,' 1(//;01/ 1v
3 >------ -
1 ,/I

6.1
.; .
,,
' l.t"';
.._, '-1
.-..
'

'
.u,jr;
.,
1
v, S --
,
"
O'> f... '77

l / 1_'f../.'
"
'8 "- '-
0,5 0.5 O, S
u, S
& ' (71" < J r:f..};.
5
'- . ,1,,. r s 'f:
0.2-

0,2 0. 2 0, 2 0. 2
cv ."' i 7, i f- "s
2 "-0.2
<:::> . . - - -
C>j I <>; I
:;;o. 11'. 1=f'. 1 ca. 1-
=0, 1 l-0 , 1

1
"5 -== 2; ?'
<:::>
50000 500 1.000 so 100 S.000 10.000
Dcb1tul de acr [m' .'hl
Fig. 9.6.6. Pierderea de sarcina prin frecare pentru canale netede R
pentru canale rugoase R.
10
8
6 -
uJ' 4
><ll
c
2!
"' ;::;

QJ
'O
2 -
0,05
7
6
5
M
uJ
Cll
4
c
2
.<!'
N
3

(I)
u
2
:::>
c
. '<!
u

0
0
0
0, 1 0,2 0,4 0,6 0,8 1 2 4
Raportul vi tezelor. w3 I w1
Fig. 9.6.8. Coeficientul de rezistenta locala s.
pentru ramifi catii raportata la viteza w 1.
Ramifi ca\ ie --rrecere
7
W2
6

Jo
5
'1'!.
4
c
(I)
(ii
;;;
3
impreunare
(I)
u
2
::;
c
.'<!
.SJ
Qi
0
0
6 8 10
W1
W3
2 ---- - ' -
2'--- _t_ ___ _._ _
0
02 04 06 08 10 0 02 04 06 08 10
W3/W? w?/w,
a b
Fig. 9.6.9. Coeficientul de locala s. i n ?evi atii raportat la w3.
. .
la capatul canalului ;
- l'. t - caderea sau cresl erea de tem-
peratura determinata pentru 10 m de
canal cu ajutorul nomogramei din fi gu-
ra 9.6. 10;
- I - lungimea canalului [m] .
Pentru canalele cu alt raport al laturi -
lor se ap!ica pentru M o corecti e c da-
ta in tabelul 9.6. 2.
Pentru canalele vopsite se aplica o
corec\i e cv = 0,45, iar pentru canale
izolate se apli ca urmatoarele corec\i i:
c1 = 0, 185 pentru o izolati e cu
k1 = 1,52 W/ m2K;
c2 = 0, 1 pentru o izola\i e cu
k 2 = 0,73 W/ m2-K.
Pentru debite mari de aer (L > 20000 m3fh)
se imparte debi tul la 100 si se inmul\este
diferenta de temperatura M cu 0, 1.
in cazul i n care canalul de aer tran-
sporta aer cald prin spa\ii reci se poate
produce condensarea vaporil or de apa
in interiorul canalul ui. Acest fenomen se
poate produce si in situatia in care se
transporta aer rece prin spatii calde.
condensarea avand loc la exteriorul ca-
nalului . Pentru a se evi ta condensarea.
canalele se izoleaza termic grosimea
i necesara a izola\i ei se determina cu re-
latia:
A..,"'( 1 1 )
0 <Zol = -;; j t, - 1
(9.6. 11)
in care:
- 01zo1 este grosi mea necesara a
izol ati ei [m] ;
- A1zo1 - coefi cientul de conductivitate
termica a materi alului izolant [W/ mK] ;
- a - coefi cient superfi ci al de schimb
de caldura la fata la care are loc con-
densarea [W/ m2-K] ;
- t. t - diferenta maxima de tempera-
tura di ntre aerul din interiorul canalului
si spa\ iul in care acesta este amplasat
sau invers;
- ,\t:i - dif erenta de temperatura ad-
misibila intre temperatura aerului si
temperatura suprafetei cu care el vine
in contact (tab. 9.6.4).
in cazul i n care peri colul de conden-
sare este la fata interioara a canalului ,
a se cJetermi na cu rela\i a 9.6.9 sau cu
ajut orul nomogramei din f igura 9.6. 11.
i n cazul in care peri colul de conden-
sare este la fata exterioara a peretelui
canalului , pentru a se pot folosi valori le
indicate de Seifert , reproduse in tabelul
9.6.3 .
lzola\ ia canalelor de aer trebuie pro-
tejata, protec\ia trebuind sa fie etansa
pentru a nu permite patrunderea vapo-
ril or de apa i n masa izolatiei.
Pentru luarea in considerare a pier-
derii de aer pe re\ea1 a de canale, i n fi-
gura 9.6. 12 sunt imJicate pierderi le in
luncti e de procentul de piese speciale
{dupa St. Ingber!).
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor
9.7. Ventilare locala
9.7.1 . Calculul dispozitivelor
de aspirare locala
Se urmareste numai alegerea sau
stabilirea dimensiunil or geometrice ale
di spoziti vului de aspira\i e locala :;;i cal-
cul ul debitului de aer evacuat prin
acesta; probl emele dimensionarii tubu-
laturii de evacuare si de asigurare a ti -
rajului se rezolva pe baza indicatiilor si
exemplelor de calcul generale (. 9.6). I
9.7.1. 1 Hate
Debitul de aer evacuat prin hote este: .
Lev = Avm [m
3
/s] (9.7. 1) :
unde:
- A este sec\iunea de aspira\i e a
1
1
hotei sau o sec\iune de control [m2];
- Vm - viteza medie in sec\iunea res- :
i ncapere;
- c2 - coefici ent de corectic in func-
ti e de viteza de mi :;;care a aerului in-
teri or (fig. 9.7.5).

0,5
0,4
0,3
200 300 500 1000 3000 5000 10000 20000 lm
3
/ h]
0,03 0,05 0, 1 0,2 0,3 0,4 0,5 2 3 4
pectiva [mis]. '.
Viteza medie in pl anul hotei Vm se I Debitul de aer
determina in func\i e de viteza in centrul
1
Fig. 9.6.10. Nomograma pentru determinarea caderii sau
hotei vo sub forma: , .__ _ ____ d_e_te_m_ p_e_ra_t_u_ra_- _ _ __ _J
Vm = wit' (9.7. 2)
redata grafic in figura 9. 7 .1, in func\i e
de unghiul de la varful hotei, 0:.
Viteza in centrul hotei vo se determi -
na din expresia:
v,r _ vr O,lx
2
X6 {y+0,27) JR
(9.7_3)
Tabelul 9.6.2. Valorile factorului de coreqie c
Raportul ! Canal
I 3/ 1
'
I
I
I
i 10/ 1 1/ 1
I
4/ 1 5/ 1 : 6/ 1. 7/ 1 ; 8/ 1
laturilor !rotund
i
'
I 9/ 1
i i I I I
c I o,83 0,92 l 1,1 I
1, 18 ! 1, 26 I 1,35 1,43 '. 1,5 ' 1,58 ' 1,65
Tabelul 9.6.3. Coeficientul superficial de schimb de caldura a ,
la ere i lani catre aerul in re aus W/ m2- K
in care viteza adimensionala vy/ v
0
se Temperatura --- l_!miditatea relativa a aerului [%]
determina cu figura 9.7.2 in axul hotei. iului ambiant [C 60165 . 70 I 75 90
Simboluril e din rela\i a 9.7.3 au urma- -20 5,9 5,8 __._J _5,68
toarele expresii :;; i semnifi ca\ii : - 10 6,26
1
6,21 ! 6, 11 6, 11 6,06 I 6,02 5,98 I 5,94
= x!do; X.o = xol de; y = yl de; I 0 6,65 6,59 6,53 6,48 : 6,43 6,38 6,34 6,30
H = Hi de (9.7.4) + 10 _ _ I 6,95 6,89 6,83 6,78 l.2.U- 68
t----'-+=20=---- - f--'.-1 7,c.::: 52_1 I 7,38 , ! ,29 i ?. 25 - 7, 19
unde:
- x reprezinta abscisa particul ei din
pozitia cea mai defavorabila;
- xo - semila\imea hotei;
- H - inal\imea hotei (fig. 9.7.4).
Marimil e adimensionale se formeaza
utili zand diametrul echi valent:
de = 2ab I (a+ b) (9.7.5)
unde a :;;i b sunt laturil e hotei.
Pentru determinarea vitezei vo din
expresia 9.7.3, pe langa cunoa:;; terea
marimil or indicate i n figura 9.7.3, este
necesara si stabilirea vitezei Vxy care se
adopta in intervalul 0, 15 ... 0, 35 m/s, in
functi e de gradul de toxicitate al dega-
jarilor respecti ve.
9.7.1.2 AspiraJii unilaterale ;>i bilatera/e
pentru bai industriale
Debitul de aer aspirat se determina
cu relatia:
L = c 1 C;., La [m
3
/s] (9.7. 6)
unde:
- c 1 este coefi cient de corec\i e in
functi e de pozi\ ia baii in incapere;
c 1 = 1,0 - pentru bai amplasate cu una
din laturile mari langa un perete :;;i
c 1 = 1, 18 pentru ampl asarea libera in
+30 7,98 7,90 l 7,83 I 7,76 ! 7,69 . 7,63 j 7,57 7,51
Tabelul 9.6.4. Diferen a de temperatura admisibila Ma
emperatura aerului ai carcr __ _ . ___ __
vapa-i t condensa
0
C] _ 10 ' 20 l3o I 40 1 50 I 60--:-- J 70 T8CJ 9o
-25 I I 9,o I 6,5 1 4,5 . 3.o I

- 15 17,o
1
. 7,0 3,o 1_1, 5 I o. 5
- 10 17,5 13,0 10.0 7, 5 i 5,o 3,5 : 2. ol o. 5
_ ___:: -5'-- .. Q
1
_sg__, o,5
0 27,0 J 19,0_ 14,5 11 ,0 I 9,0 . 6. 0 , 3,5 : 2,0 I 0,5
5 28,0 ' 20.0 : .....!..l, 5_ 9,5 6,o : 4,o I 2.5
10 29.o 1 6.5 4".512.s_ o.6
___ 15"-- 30,5 . 22,0 L 1,5 II 12,5 __ .t_,5 : 4,5 2, 5 0,6
20 31,5 22.5 ' 17.o .13,0T 10.0 7.o 1 4,5 r 2.5
25 32,5 23,5 18R.l_1__3,5 10.0 , 7 5 . 5 o I 2 5 o 8
30 rH14-. o 10,5 1 7:5 ; 5:013:0------0.S
___ ,__;3::..: 5:__ . 35,0 ; 25,0 t-J.9. 0 : 14,5 I 11 ,0 3, 0 I _Q ,8
40 36,5 : 26,5 _ 20,0 15,0 111 ,5 8,0 I 5,5 ! 3ffi0
45 37,5 _ 27,0 ?Q,5 I 15,5 . 12, 0_t .2....._5, 5 3,0 1, 1
39,0 28,0 ' 21,0 I 16,0 12,0 9,0 , 6,0
1
3, 0 i 1, 1
___ 5"-' 5'- 40,0 : 29, 0 22,0 ' 17,0 ' 13,0 9,0 ' 6 5 i 3 5 i"12'
60 23, 0 4'0- 1' 3
65 43,o 31.0 . 18.0114.o' 10.ci T7,Cli 4.011'.:3 -
10 __,Q___, __ 32, 0 24,5 i 19, 0 ; 15,5 : 10,5 ' 7,0
75 19,5 4,0 11.5
..Q. _____ 47,0 : 34,0 __ 26_, 0 _l 20.0 15,5 : 11 ,0 7,5 I 4,51.6
90 50,0 I 27,2_ 21.5 ! 17.o I 12,0Ti3,0 : 5, 0 1 1.8
100 53, 0 38,5 29,5 ' 23, 0 18,0 I 13, 0 I 9,0 5,0
1
2,0
Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare
Viteza de mi $care a aerului interior I
se considera in functie de felul mi$ca- ;
rii : v, = 0,2 mis mi$care slaba; 0,5 mis
deplasare mecanica a pieselor in hala;
0,8 m/s mi $Care ascendenta a aerului
in imediata apropi ere a bai lor.
Curbele din campul diagramelor co- I
respund inal\imii totale a spectrelor, '
masurate de la partea inferioara a fan-
telor, adica:
1::, R1 = !i H + o,5 e (9.7.7)
unde:
- t:, H = HIB, inal\imea relativa a spec-
trului de aspira\ie de deasupra baii ;
- e = e/B, inal\imea relativa a fantei; ,
- La - debitul teoretic ce trebuie aspi-
rat [m
3
/s];
La = (La!Ld) Ld (9.7.8)
Raportul dintre debitul aspirat La $i
eel degajat de la suprafa\a baii Ld se
determina din figura 9.7.6a,b in func\ie
de inal\imea relativa a axului fantei fa-
ta de nivelul lichidului din baie (H/ B) $i
+-- coefici e11tul a
1
[W/m Kl
100 70 40 3020 10 5
2 3 4 6 8 10 2025
v0 [m/s] -
Fig. 9.6.11 . Nomograma pentru
determinarea coeficientului
superficial de caldura a.
2000

-
inal\ime_a relati va a spectrului de aspi-
ra\i e t:, H pentru care se recomanda ur-
matoarele valori, in functie de natura baii :
1::,A = o,5 e - foarte toxica (cianuri ,
crom); (0, 15 ... 0,5) B - cu miros patrun-
zator; (0,2 ... 0,5) B - decapare.
Debitul ascendent de aer $i vapori,
degajat de la suprafa\a baii La se cal-
culeaza cu relatia:
Ld = 1-8-u [m3/s] (9.7.9)
unde I $i B sunt lungimea si, respectiv,
la\imea baii, iar u este vi teza conven\i-
onala de degajare pentru care se pot
folosi valori :
a - recomandate
. b - calculate:
u = 0, 155 Qcl
13
[m/s] (9.7. 10)
unde 0 d este fluxul convectiv de cal-
dura degajat de pe 1 m lungime de
baie:
0 d = a 8-(fb - 1,)/ 1000 [kW] (9.7. 11)
unde a este coeficient de transfer
termi c convectiv:
Vo/V
2,0
1,0
m
0
0
'3\o ,
\
I
I
I
/
/
...... /
50 100
an
Fig. 9.7.1. Viteza medie
in planul hotei Vm.
,I
/
:/
/
,I v
I/
/ /
v
v / Cj/
L<J. Q,.
/
/
f-
v I/
0 \ci
1000
800
:; 700
.<,! 600
-ro
Ui 500
')"
0:..-
{._
v
ll
400
:J
<fl
<1l 300
0.
ro
0.
c75 200
Kl ;,\o f-
/ '<;:) o\<>
I/ v ()()
v >
7
- -
/
"

/
C' / /
v'Q.
/ v
/ I/ /
/
,I
-
/
I/ v / v
v
v
v 7
v
/
,I / / /
1.5 2 3 4 5 6 78910 15 20
0,3 10
3
0,4 0,5 0,6 0,8 1-10
3
1,4 1,8 2 Hi
3
2.5 3 410 "
3
Pierderea de aer pe canal [m
3
/ m)
Fig. 9.6.12. Pi erderil e de aer ale canalelor prin falturile
?i flan?ele de imbinare (dupa St. lngbert) (valabila pentru canalele cu latura
sau diametrul 5 500 mm):
CD. - numai canale drepte; P.S. - numai piese speciale; P.P.S. - proportia
de piese speci al e.
. .
a = 2,05 (lo - 1;)
113
[W/ m? K] (9.7.1 2)
lb $i I; - temperaturil e solu\iei din baie
$i, respectiv, cea a aerului interi or.
Aspiratii unilaterale
$i intoarse (fig. 6.2.3)
Pe baza cercetarilor experimentale
debitu! de aer evacuat prin fantele
obi$nuite $i intoarse ale bailor industri-
ale se determina cu rela\ia:
' L = c1 c2 ILs(fb- 1;)
113
[m
3
/ h] (9.7.13)
unde:
- c1 este coeficient de corec\ie (daca
: inal\imea dintre suprafa\a lichidului din
baie $i marginea inferioara a fantei H
este mai mare de 80 mm), indicat in fi -
gura 9.7.7 a, b;
- c2 - coeficient de corectie in func\ie
de viteza de mi$Care a aerului interior,
diferen\a de temperatura M $i de
' inal\imea spectrului de aspira\i e h (fig.
9.7.8).
Pentru inal\imea spectrului de aspira-
ti e h se adopta urmatoarele valori :
h = 40 mm pentru bai foarte toxice cu
degajari de acid azoti c, anhidrida de
crom etc; h = 80 mm pentru bai cu
degajari toxice obi$nuite; h = 160 mm
pentru bai reci $i cu degajari de noxe
in canti ta\i mici $i mai pu\in toxice;
I = lungimea bai i [m] ; Ls - debitul
specific de aer aspirat raportat la
0,9
0,8
0,7
0.6
0,5
0.4
0,3
0.2
0, 1
0
\
\
\
\
\
\
\
I\
\
""' ....
-.....___
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6
y/ dc
Fig. 9.7.2. Viteza adimensionala in
axul hotei Vy Iva.


0 0, 2 0.4 0,6 0,8 1,0 1,2
Fig. 9.7.3. Vc>riat ia vitezei
____ C) dimens ,onale vy.
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor
diferenta de temperatur a dintre
temcratura solu\i ei din baie si cea a
aerului interior , conform graficelor din
figura 9.7.7ab; fo si /, - temperaturil e
sol utiil or din baie $i, respecti v, cea a
aerului interi or.
Pentru diferentele de temperatura
mi ci sau daca fo < t, se recomanda sa
se considere = 10 C.
Aspiratii bilaterale $i
intoarse
Debitul de aer se determina tot cu
rela\j a 9.7. 13, insa marimil e respecti ve
se determina astfel:
- debitul specific L [m3/h) rezulta din
fi gura 9.7.9a pentru aspira\ii marginale
echipate cu fante obi$nuite si din fi gura
9.7.9b, in cazul celor echipate cu fante
intoarse;
- coeficientul de corec\ie c1 pentru
inal\imi de amplasare a fant ei fata de
nivelul solu\i ei din baie H > 80 mm
sunt indicate in fi guri le care dau debitul
de aer Ls;
- coefi cientul de corec\i e c2 in func-
tie de vi teza de mi $Care a aerului vc, de
diferen\a de temperatura t.t, dintre cea
a lichidului din bai e lb $i cea interioara
t, $i, respectiv, inal timea spectrului de '
aspira\i e h se determina din figura
9.7.10 a, b, C.
Debitul de aer aspirat se poate cal-
cula dupa o alta metoda $i cu rel atia:
L = CJC2C3 /8-[(8(h-T, )/3 T.)gBJ112 [m3/s)
(9.7. 14) i
cu: c1 coefici ent care \ine seama de ;
gradul de nocivitate a degaji'lril or pentru
care se recomanda urmatoarele valori :
c1 = 1: bai de acoper iri metalice cu
electroli\i pe baza de cianuri, fara incal-
zire (aramire, zi ncare, cadmiere, argin-
tare); pentru bai de zincare, cosi torire,
degresare electroliti ca, oxidare chimica
a aluminiului etc., toate cu incal zire;
pentru bai de decapare a pieselor me-
talice cu acid sulfuric sau clorhidri c , fa-
ra incalzire;
c 1 = 1, 2: bai de decapare a duralu-
miniului in acid azoti c, fara incalzire;
bai de decapare chimi ca cu anhidrida
cromica, cu incalzire; bai de decapare
a pieselor metal ice in amestec de acid
sulfuric diluat , fara incalzire;
A B
g

a=1,3
/to
:::t;1
11111
ro
- '.:>_1; 1,Q_
b 1,8
Fig. 9.7.4. Hota: exempl ul
de calcul 1, dimensi unil e in [m).
c 1 = 1,3: bai de decapare a pieselor
metalice in aci d sulfuri c sau clorhi dric
si azoti c, cu incalzire;
c1 = 1,4: bai de oxidare chimica a
electrolitului , cu incalzire;
c 1 = 1,5: bai de acoperiri rnetali ce cu
electroliti pe baza de cianura, cu incal-
zire (aramire, zincare, cadmiere);
c1 = 1,7: bai de decapare a cuprului
$i aliajelor sale intr-un amestec de acid
clorhidri c sau in acid azoti c concentrat,
tara incalzire;
C1 = 2 bai de aramire CU incalzire;
c2 - coefi cient in func\i e de raportul
laturilor:
- pentru aspiratii unilaterale
c2 = (1 + 814 (9.7.1 5)
- pentru aspira\ii bilaterale
C2 = (1 + 8/ 8 (9.7.16)
CJ - Constanta avand valori le: 0,35 -
pentru aspira\ii marginale unilaterale;
0,5 - pentru aspira\ii bilaterale;
e - unghiul de aspira\ie libera, adica
unghiul la centru corespunzator arcului
de cerc care se poate descrie fara ob-
stacole din centrul fantei de aspirare
[radian].
C2

0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
v, [mis]
a
Pentru bai ampl asate langa un pere-
te $i cu aspira\ia la perete 0 = rr/2; pen-
tru bai duble, din care una Iara aspira-
re $i cu fanta de evacuare la mijloc,
e = n; pentru bai amplasate liber
e = 3rr/2.
9.7.1.3 Calcu/ul aspirafiilor inelare
Oebitul de aer evacuat se calculeaza
cu rela\i a:
Lev= (La!Ld)Ld [m
3
/ s] (9.7. 17)
Raportul dintre debitul de aer aspirat
La $i debitul degajat convecti v de la
suprafata solu\iei Ld este indicat i n
graficul din figura 9.J.1 1 in func ti e de
inaltimea seectrului h $i de parametrul
geometric H
inal\imea relati va a spectrului de no-
civita\i h = h/ O, unde 0 este diametrul
baii, se adopta in func\ie de natura $i
con\inutul de noxe, ca si de viteza de
mi $care a aerului interior. Pentru noxe
cu o concentra\i e admi sibila mai mica
de 1 mg/I se recomanda h ::; 0, iar pen-
tru concentra\ii mai mari se admi te
h = 0 ... 0, 15 m.
in cazul amplasarii ingropate a fantei,
C2
3,0
0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
v, [m/s)
b
Fig. 9.7.5. Determinarea coeficientului c2:
La
LcJ
7
G
5
4
3
2
1
a - aspirare uni/a/era/a; b - aspiratie bilaterala.
\ \

-
\ \
\ \
-
-
\
H=H/ B;
\ \ - I
1\0,05 \ 6H=0
\ \

"
""-

""-
.......__
!'-...
I.....____
........_ .........._
,..0,20
!'-....
.........._ ......__
Q I-........_ I'--
---
-
---
--
r--.. r--

,....._
0.3Q
0
0,05 0, 10 0, 15 0,20 H
a
La
Ld
7
6
5
4
3
2
\

\ \
\ \
- 8=-..
H=H/ B;.'. H='.'I H/ B
\ \
\
\ -
"
\
'
i'----.

0, i'----.
--
1---..... __
"-l.. !'-...
--
r--
9120
'-0, 15 -i---
-
---
r--
t::0.22L ...._ --
-
f--
- -
..... 0,30-
---
0 0,05 0, 10 0, 15
b
0.20 H
Fig. 9.7.6. Raportul dintre debitul aspirat La, ?i debitul degajat Ld:
a - aspirare uni/a/era/a; b - aspirare bi/aterala.
Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor 1. lnstala!i i de ventil are climatizare
marimea H2 este bine sa se ia cat mai
mare.
Parametrul geometri c H se formeaza
diferit , in functi e de parti cularitatil e baii
$i anume pentru:
- fante inelare amplasate la marginea
superi oara a baii (fi g. 9.7. 12 a)
H = (H1 + e/2)10 (9.7. 18)
- fante inelare ingropate (fig. 9.7. 12b)
H = [2H2 + (H1 + e)/2)/ 0 (9.7.19)
Se recomanda H 1 = H1/ D > 0,054 iar
2e.
Tnaltimea relativa a tantei e = e!D se
adopta i n intervalul 0,04 - 0, 16, cu obser- ,
va\ia ca spre limita superioara se mare$te
neuniformitatea campului de vi teze i n
secjiunea de evacuare, motiv pentru care
se recomanda asigurarea a doua racor-
duri , cum se indi ca in fi gura 6.2.2.
Debitul de aer degajat convecti v la
suprafata baii se determina cu relaji a:
Ld = 0,04( Q-A2 /)
113
[m
3
/s) (9. 7.20)
unde: A est e suprafa\a baii [m2];
Q - fl uxul de caldura convectiv degajat:
Q = a A :-. t [W) (9.7.21)
unde a este coefi cient de transfer
2000
I
V I
-ls
li1 f I


H=80 mm
'' I

I I I
-'JI >-
J I
1500
I I /1
/
-
I I I /
I
// ii
- >--
/JI /
I I I '/ /
1000
I /J /
J I/ ii
I I I ' J
I /1 I
/ JI I
500
/
/H
80 120 160 200
v /,

/ c
1 0 0 95 0 89 0.82
//
/ I I
[../
0 250 500 750 1000 1250
a
Blmm]
termi c convectiv:
a= 3,25 (W/ m2K) (9.7.22)
(9. 7.23) ."!. t = lb - t, [K]
lb, t; - temperatura soluti ei din baie
$i. respectiv, cea a aerului interi or;
I - inaltimea sectiunii considerate, dea-
supra ni velului li chi dului , care se consi-
dera:
I = H1 + e + h (m) (9.7.24)
pentru fanta amplasata la marginea su-
peri oara
I = H1 + e + H2 + h [m]
pentru fanta ingropata
(9.7.25)
9.7.2. Calculul
Problema care se pune i n cazul unor
astfel de dispozitive consta, pe baza
schijei din figura 9.7 . 13, in determina-
rea vitezei necesare de trecere a aeru-
lui prin seqiunea libera a ni $ei, astfel
incat concentraji a noxelor degajate ca-
re se propaga in contracurent fata de
curgerea aerului , sa nu dep3$easca in
dreptul operatorului concentra\ia admi-
sibil a.
2000-Ls
1
I
- 1 m3/h1-+--t- -+--+---+, C)
I> >---
- mm

v
t--f--t--+--+---+-<--1-->-+/+-;r-
t--+--+--+--t--+--< L _L /
I I
/ / / ""k\J;-
/ I

I I /
v /
80 120
1
160 2
1
00
l--l--/-V"/-t--t-C-'--.1 1,0 0, 95 0 ,89 0 ,82
I I I
0 250 500 750
b
1000 1250
B[rrnn]
Fig. 9. 7.7. Coeficientul de corectie c1 pentru aspi ra!i i uni l aterale:
a - fanta obi$nuita; b - fanta intoarsa.
110
100
90
80

70
-
60
'.o
50
40
<l
30
20
10
0
Aceasta viteza se determina cu re-
la\ia:
v = Naln(yo/ya) [mis] (9.7.26)
unde:
- yo este concentratia noxei respec-
t ive in interi orul ni$ei [mg/ m3];
- ya - concentra\ia admisi bila a noxei
ia distanta de iucru a operatorui ui
[mg!m3];
- A - coeficient de difuzie, pentru
care se folose$te rela\i a:
A = 2,5e113. d
11
3 [m
2
s) (9. 7.27)
in care: e este energia ci netica spe-
cifica a incaperii respective (raportata
la masa aerului din incapere) [m
2
/ s3]. Tn
evaluarea acestei energii se iau in con-
siderare instalatiil e de ventil are, de re-
ful are, curentii convecti vi proveni\i de
la sursele $i obiectele calde sau pri n
depl asarea oamenilor , ma$inil or $i
utilajelor; d - diametrul echivalent al
deschiderii ni $ei sau carcasei (m) ; a -
di stanta pana la locul de munca eel
mai apropi at de frontul ni $ei [m) .
Exemplul de ca/cul 1
Se determina debitul de aer pentru o

I
t--
I __
1000 - 1m
3
/h}

H=80 mm -

I I
"<' >----
750
,..=s.. 80 160 XlO

000 1,0 1,4 1.9 ':!.1 /
- /,- (:>
'""
1,0 1.2( 1.52

v

-
/

l<XXl 1.0 1. 15 1.38 1.7
-
12' .JO 1.0 1. 1 125 1 s v
/
'*
500
/ v VK'
./ / v A' I
/ / _/ /

v
v,, /
v '(\"'
/ /
v /
v i
250
./ v v
oef. c
1
-
I/ '.VV /
/.V/, /
/g v_.... v
' .__.....
0 500
a
1000 Blmm]
I I

- Ls
1000 - 1m3/hJ
_ H=80 mm_
- -'<:' ,,
'bC)
/ ,,
750
/ "<' ..._');
"
/ '.::;!' ..._'oC)
/ v/
Jr; / v
I / / _,<:i'i:_
/ / v
'<''.:-
500
I 1/ / v
I V/ / I/
; / I/ ./
250
/
// / /
/ '/ /
/ .//,
v
/ '/ ./H
80 120 160 200
/
//V
1,0 0,9 0,8 0,7
///'..
c,
'
I I
0 250 500 750 1000 1250
b
Bl inm]
Fig. 9.7.9. Debitul specific Ls,
pentru aspiratii marginale:
a - fante obi$nuite; b - fante intoarse.
T
I. de ventilare climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea
hota amplasata deasupra unei surse cu
dimensiunil c in pl an asb, = 11 ,5 m la
di stanta de 0,5 m deasupra acesteia,
avand rolul de preluare a degajarilor de
caldura $i umiditate. inal timea hotei
este 0,7 m (fig. 9.7.4).
- Dimensiunil e in pl an ale hotei sunt:
a = as + 20,3y = 1 + 20,30,5 = 1,3 m;
b = bs + 2 0,3y = 1,5 + 2 0,30,5 = 1,8 m
- Diametrul echivalent este:
de=- 2abl(a + b) = (2 1,3 1,8Y( 1,3 + 1,8F
"' 1,5 m
- Marimil e adimensionale sunt:
Vm = vo = 0,55 mis
- Debitul aspirat de hota este:
Lev =a b Vm = 1,3 1,80,55 1.29 m
3
1s =
= 4635 m
3
1h
Pe baza datelor impuse (H = 0,7 m:
a = 60) si a celor stabi lite pentru pla-
nul de aspirati e al hotei (a b =1,3 1,8 m)
rezulta celelalte dimensiuni constructi -
ve indicate in schita din fi gura 9.7.4,
respectiv,
a1 =a - 2Htg30 = 1,8 - 2 0,73
11
213 =
= 0,5 m;
b 1 = b - 2H tg 30 = 1,8 - 20,7 3
11
213 =
= 1,0 m
Exemplul de ca/cul 2
Se determina debitul de aer de la o
baie de degresare cu dimensiunile
LB = 3 1 m, in ipoteza ca este prevazu-
ta cu aspiratii bilaterale, acestea avand
inaltimi le e = 5 $i respecti v 10 cm, axul
lor de amplasare deasupra solutiei din
baie fiind H = 10 $i respectiv 30 cm.
Temperatura solutiei din baie se conside-
. ra 75 C, iar cea interioara, t; = 15 C; i n
acelea$i ipoteze se anali zeaza si situa\i a
: cand fluxul de nocivitate ar fi foarte toxic.
Rezo/vare
- inal\imea relati va a fantei: i o 1 = (a/2)1 de = ( 1, 312)1 1,5 = 0,43;
XO:! = (bl2)1de = (1 ,812)/ 1,5 = 0,6;
i 1 = (asl2)1de = (112)11,5 = 0,33;
x2 (bJ2)1de = (1 ,512)11, 5 = 0,5;
Dimensiunile $1utului de evacuare 1
14

AB, se stabilesc in functie de felul ti -
H - Hi de= 0,711,5 = 0,47;
y = yl de = 0,511,5 = 0,33; _
- Din fi gura 9. 7 .2 pentru y yl de
= 0,33 rezu lta vyl vo = 0,42;
- Din rela\i a 9.7.3 se ob\ine:
Vxyl vo = 0,42 - 0, 1 0,33
2
1[0,432(0,33 t
+ 0,27)0,47
11
2] = 0,277
- Admi\and Vxy = 0, 15 mis, rezulta
vo = 0,55 mis
- Respectand unghiul de varf al hotei
de 60, din figura 9.7. 1, rezulta:
120
110
100
90
80

70
'";"
0
60
ii
:::i
50
40
.\'\
"''
._::,
':--..
'"
,,
'
.\'I\
[\I"\
',
,,
' .....
',
"
.\ \

'\
'I'
'
'-, ......
I'
' '
f\ \
'
r...."
' '
f\,
:--..:--..
\I\
r-..,
' '
I\\ [\I\
I\
'\ 'f\,
" !'..
"'
" r---
\\I\ \I\
[\.
I'
rajului: - pentru tiraj natural se pune
condi\i a ca pi erderile de sarcina intre
planul de aspi ra\ie $i locul de
evacuare, in exterior, al aerului viciat sa
fi e mai mici decat t irajul asigurat de
' diferenta de densitate $i inal\imea
efectiva a CO$ului de evacuare; in cazul
ti rajului for1at se pot adopta viteze de
4 - 8 mis, deci pentru v = 6 mis: S =
Uv = 1,2916 = 0, 215 m
2
; alegand B =
0,375 m, rezulta A = 0,575 m.
'r--..
:--..
'
:--..,
'r-..
'
'
l'-r--- ...... , 0
' 30
20

"' !.
0 0
6
0
-
\'O 't ,,.6'o vo o
'<Yo "' '20 00
I

';'
_ o
II
:::i
10
0
120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
V.=0,2m/s v.=0,4m/s
1,0 1.25 1,5 1,75 2, 0 2,25 2,5
a
120
110
100

I\ '
I\ I\
I\
I'\
,\\f\ I\ '
'\ \
I\
I'\
f\,
90
80
\ I\
1\1\
\\
'\
'\ '\

70
\ I\
\I\\
\ '\ '\ '\

_\Ii
\f\
\
\
'\ '\
,\
i\ I\
I\
'\
\
';'
60
n
50
ii

40
\ \
i\ \
\ \
'"!'- [\ 0,,
r..
-:; -:;-:;
-::s ".5 \\ \\ \\ \\ \\ ,, ,,,, ,, v
-'> 6'0' 'O
60 <O '?;

0 '?;
30
20
10
La/Ld

-0,2 -0, 1 0 0. 1 0, 2 0,3 0,4 0,5
Fig. 9. 7 .11 . Raportul dintre debitul
aspirat La, debitul degaj at
Ld, pentru fante inelare.
D D
a b
Fig. 9.7.12. Fante inelare:
a - amplasate la marginea superioara
a baii; b - ingropate.
0
v =0,4m/s v =0,6m/s
I I

vi =0,
4
m/s v.=0.6m/s

1.0 1.25 1,5 1,75 2,0 2,25
1,0 1,5 2,0 2. 5 3,0 3.5
b
c
Fig. 9.7.10. Coeficientul de corectie c2 pentru aspiratii bil aterale:
a - fante obisnuite, H = 80 mm; b - fante obi5nuite. H = 200 mm; c - fante intoarse.
--------
Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor L lnstala!ii de ventilare climatizare
e e 18; e 1 = 0,051 1 = 0,05; '!
ih = 0, 1011 = 0, 1 '
- inaltimea relati va de amplasare
deasupra soluti ei din baie:
H = H/ 8; HI= 0, 111 = 0, 1;
H2 = 0, 3 11 = 0,3
- inal\imea r elativa a spectrului
pentru:
_
C:. Ha = 0, 28 0, 2
bai toxice:
!:i H b = o,5 e = o, 5 0.o5 => t:.fi b = 0,025
- conform figuri i 9.7.6b rezul ta ra-
poartele debitelor La!Ld, indicate in co-
loana JV din tab elul 9.7.1 .
- viteza conven\i onala de degajare a
fost calculata cu rela\i a 9.7. 10, iar pen-
tru baile toxice, in conformitate cu va-
loril e recomandate, s-a consi derat
u = 0,5 mis. Debitel e de aer $i vapori
din curentul ascendent Ld $i, respecti v,
debitul t eoreti c aspirat La, calcul at e cu
rela\iile 9.7.9 $i, respectiv, 9.7.8 sunt
indi cate in coloana YH a tabelului 9. 7. 1.
in calculul debitului de aer evacuat
L, coefici entul c 1 s-a considerat 1, 18
pentru bai ampl asate liber in incapere,
iar coefi cientul c2 s-a citit din fi gura
9.7.5 pentru urmatoarele inaltimi relati -
ve totale ale spectrelor masurate de la
partea inferioara a fantelor:
pentru bai de degresare:
t.. H la= t:. Ha + 0,5e (9.7.28)
pentru bai cu degajari toxice:
t.. A 1b = t.. Hb + o,5e (9.7.29)
Valoril e acestor marimi , inclusiv debi-
tele de aer aspirate, sunt indi cate in
coloanele YI $i VII ale tabelului 9.7.2.
Observatii:
pentru acelasi tip de baie debitul
Fig. 9.7.13. de l aborator.

de aer scade pe masura cre$terii i nal-
\imii de amplasare a fantei deasupra li-
chidului din baie;
- daca, in locul vitezei u calculate,
s-ar adopta valoarea recomandata 0,003
f'.. t, debitul de aer ar cre$l e cu 50 %
(u = 0,00360 = 0, 18 mis fa\a de 0, 12
rr>Js);
- i n cazul bail or toxice, necesi tatea
mic$orarii inaltimii spectrului de aspira-
\ii, care diminueaza ri scul de scapari in
interior, atrage dupa sine cre$teri im-
portante ale debi tului de aer aspi rat (de
la 4,27 la 7, 13 ori , in func\i e $i de inal-
\imea fantei fa\a de cazul anterior). in
aceasta situa\i e este mult mai impor-
tanta marirea inal \imii de amplasare a
fantei fa\a de nivelul lichidului din baie,
prin care se obtine o diminuare a debi -
tului , pentru cea de-a doua inal\ime
considerata, cu 40, 4 %.
Exemplul de ca/cul 3
Se determina debitul de aer necesar
pentru o aspira\i e unilaterala normala
respectiv intoarsa pentru o baie cu di -
mensiunil e 8 / = 0,52, 0 m la care tem-
peratura solu\iei din baie este lb= 75 C,
cea a aerului interi or t, = 15 C, inal\i -
mea fantei deasupra lichi dului din baie
H = 120 mm, i nal\imea spectrului de
aspiratie h = 80 mm, iar vi teza de
mi $Care a aerului interior v, = 0,4 mis.
Rezolvare
S-a considerat inaltimea fantei
e = 80 mm
- pentru fan ta obi $nuita: c 1 = 0, 95
conform fi gurii 9.7.7a H = 120 mm;
' c2 = 1, 15 conform figurii 9.7.8 pentru
h = 80 mm, M = 60 C $i Vi = 0,4 mis;
Ls = 520 m
3
1h conform figurii 9. 7.?a
pentru 8 = 500 mm $i h = 80 mm;
L = 0, 951 , 15252060
11
3 = 4. 448 m31h;
- pentru fan ta intoarsa: c 1 = 0,95
conform fi gurii 9.7.7b pentru H = 120 mm;
c2 = 1, 15 conform fi gurii 9.7.8 pentru
L = 0,9 1, 152500 60
113
= 4.052 m31h.
Exemplul de ca/cul 4
Se calculeaza debitul de aer evacuat
pentru o baie cu dimensiunil e
8 1 = 1 3 m, prevazuta cu aspira\ii
bi laterale, cunoscandu-se ca tempera-
tura solutiei din baie este lb = 75 C,
cea a aerului interi or Ii = 15 C, inalti -
mea fantei deasupra lichidului din baie
H "" 120 mm, inaltimea spectrului de
aspi ra\i e h = 80 mm, viteza de mi$care
a aerului interi or v; = 0,4 mis , iar i nalti -
mea fantelor este de 80 mm.
Pentru fante obi$nuite:
Ls = 580 m
3
/ h conform figurii 9.7.9a
pentru 8 = 1000 mm si h = 80 mm;
c 1 = 1,15 conform figurii 9.7.9a pentru
8 = 1000 mm $i H = 120 mm;
c2 = 1,475 (s-a interpol at liniar pentru
H = 120 mm $i v, = 0,4 mis pe baza fi -
gurilor 9.7. 10 a, b).
L = 1,15 1,475358060
1
13 = 11555 m
3
/h
Pentru fante intoarse: 8 ' = 8 - 2-e =
= 1000 - 280 = 840 mm; Ls = 565 m3fh
conform fi gurii 9.7.9b pentru 8 = 1Cll)rnm
, $i h = 80 mm ; c 1 = 0,9 conform figurii
j 9.7.9b pentru H = 120 mm;
c2 = 1,2 conform figurii 9.7.10c pentru
h = 80 mm $i Vi = 0,4 mis;
L = 0, 9 1,203565 60
113
= 7 . 167 m
3
/h.
Daca i n cazul aspira\iilor unilaterale,
la fantele obi $nuite, debitul de aer este
mai mare cu 9,8 % decal la cea i ntoar-
sa, in cazul aspira\iilor bilaterale, echi -
pate cu fante normale, debitul necesar
a fi evacuat este mai mare cu 61 ,2 %
decal daca s-ar utiliza cele i nt oarse.
Exemplul de ca/cul 5
Se determina debitul de aer ce ur-
meaza a fi evacuat pentru baia echipa-
ta cu aspira\i e unilaterala $i, respecti v,
bil aterala care utili zeaza fante normale
(obi$nuite) pastrandu-se datele de cal-
cul din exemplele 3 $i 4.
h = 80 mm, t\l = 60 C si ;
Vi = 0,4 mis; Ls = 500 m31h pentru
8' = 8 - e = 500 - 80 = 420 mm;
Date ini \ iale pentru aspira\ie
unilaterala: 8 / = 0,52 m; lb = 75 "C;
t, = 15 C; h = 348 K; Ti = 288 K;
Tabelul 9.7.2. Debitul de aer pentru perdeaua de aer
f------- --
2Bo [mm 75 100 125 150 175
B ____ __ _ _.l.3 ____ 8,2_ _ _J:i._8 _!?,9 s.3
vo = 18,6 _____ __ 13,6 . 11 ,8 . _ 1-Q. L
Lp [m3ls] 5, 02 5,9 6, 12 6,37 6,68
--- --- -- _, ___ ---- -----------------
L1 [1I1_:'./s ] modul _
v1 m/s
[Pa]
_ __ 1,_?.55 ____ 1. 475 ___ 1.!?3 __ 1,67
J7,87 __ __ 15,75 ___ 13_,0 _2 ___ J0, 15 _
362,2 288,8 208,4 165. 1 138,9
Tabelul 9.7.1. Debitul de aer pentru o baie de degresare
l II Ill I V
y
VI Vil
e R .jR
L/Ld
u Ld La
_1R 1
L
[m/s] [m3/sJ [m3/s]
C1 c2
fm
3
/s]
__ 0,_05 __ 0, 0,_2_ 1,3511, 29
-
0, 12 0,36 _ 0,48610_, 46i __ 1, 18
- - J,56 0' 895_!Q..854
O_, 1 0,2 1,35/1,29 Q._1_?_ ___ _Q,_4_8610,461_ .
!.1__

___Q.. 92310 !88_2_
0,9.? 0,
. -
O,Q25 3. 11_1,85
1,?_ 1, 18 0,05
- J, 1
6,03613,602
0, 1 0, 1/ 0,3 0,025 3, 111,85 0,5 1,5 4,6512, 775 1, 18 0,075 1,2 6,58413,929
- - ------ ----
--
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor
H = 120 mm; h = 80 mm; v, = 0,4 mis;
c , -= 1,4 pentru baie cu incalzire;
c2 = (1 + (8/ 41)2 = [1 + 0,5/ (42)]
2
=
= 1, 129; CJ = 0,35 pentru aspira\ii
unil ateral e; e = 3n:/ 2 - pentru baie am-
plasata liber in incapere.

L=14 11 29 0 35 2 0 s /
3
H\
348
-
288
lg8l0 5,
' ' ' ' v 2 3 288 ' '
=0,7 m
1
/s=252Gnt / h
Observat ii:
Singura marime interpr etabila este
coefi cientul c 1, care variaza intre 1 $i 2.
Chiar daca s-ar fi considerat pentru
aceasta valoarea maxima 2, ar fi rezul -
tat L = 1 m3/s = 3600 m
3
/ h deci mai
mi c decal in cazuri le anterioare.
Date initi ale, pentru aspiratie bil ate-
rala: 8 / = 13 m; lb= 75 C; t; = 15 C,
respectiv, Tb = 348 K; T; = 288 K.
Fa\a de cazul anterior se modifica
coeficientii c2 $i CJ:
c2 = ( 1 + = [( 1 + 1/(83)]2
= 1,085; CJ = 0,5;
L=
1
41085 053 1 /
3
n
348
-
288
g811=
' ' y 2 3 288 '
=4,08 m1/s=14688 m' l h
Exemplul de ca/cul 6
Se determina debitul de aer evacuat
printr -o fanta inelara realizata in varian-
tele a sau b din figura 9.7. 12, prevazu-
ta la o baie cu diametrul D = 1 m. Se
cunosc: inal\imea fantei e = 60 mm;
inal\imea de amplasare deasupra solu-
ti ei din baie H1 = 15 cm; temperatura
solutiei lb = 75 C; temperatura interi- '
oara t; = 15 C; inal\imea spectrului de
nocivitati h = 10 cm. Pentru fanta in-
gropata se considera H2 = 10 cm.
Rezolvare
Pentru fanta inelara amplasata ia
marginea superioara:
- parametrul geometric (rela\i a
9.7.18); R = (0.15 + 0.0612)11 = 0,18;
- inaltimea relativa a spectrului de
aspira\ie: h = h/ D = 0,2/ 1 = 0,2;
- pentru cele doua marimi R $i Fi
din ligura 9.7.1 1, rezul ta: L JLd = 2,3
Calculul fluxului convectiv:
L\t = lb - t, " 75 - 15 = 60 K;
a - 3,25 (L\I)
114
=- 3,25 (60) 1/4 =
= 9,05 W/ m
2
K;
Q = aA.'.l t = 9,05rr12/460 '"' 462,25 W;
I = H1+ e+h = 0, 15+0,06+0,1 = 0,3 1 m;
Ld = 0,04(0A
2

=
= 0,04 (462,25n2 1
2
/ 4?.Q,3 1)
11
3 =
= 0, 178 m
3
/s
Conform rela\iei 9.7.17:
Lev I -' 2,3 0, 178 = 0,409 m3/s
- pentru fanta inelara ingropata:
A = [2H2 + (H1 + e)/ 2)/ 0 = [20, 1 +
(0, 15 + 0,06)/2)/ 1 = 0, 30_!?
- pentru Fi = 0, 2 si H = 0,305 din
li gura 9. 7. 11 rezulta:
L JL,1 = 1,09;
I = H 1 + e + H2 + h =
= 0, 15 + 0,06 + 0, 1 + 0, 1 0,41 m.
Ld = 0,04(462,2Srr 2f2/4
2
0,41)113
= 0, 196 m3/ h
Deci:
Lev-2 = 1,90, 196 = 0,372 m
3
/ s.
Rezulta ca fanta ingropata necesi ta,
pentru acelea$i condi\ii, un debit de
aer cu circa 10 % mai mic, lucru pus
in evidenta $i in cazul bailor dreptun-
ghiulare.
Exemplul de ca/cul 7
Se determina debitul de aer necesar
pentru o instalatie cu perdea de aer
pentru o usa de acces auto, cu dimen-
siuni le 8 H de 3,54 m, pentru o tem-
peratura interioara de 18 C, o viteza a
vantului de 4 m/s $i un unghi de refu-
lare fa\a de planul U$ii de 45 . Deoa-
rece nu sunt alte indicatii se considera
grosimea fantei 280 = 100 mm $i coe-
ficientul structurii turbulente a = 0,2.
0, 10
0,05
3 4 5
a
28 0
[m]
0,30
0,05
6
3 4 5 G
b
1) Metodo 1
- Debitul de aer necesar pentru o la-
tura este:
Lp = vo So [m
3
/ s] (9.7.30)
unde: vo - viteza in sec\iunea de re-
fulare [m/ s]; So - sec\iunea de refulare
pentru o latura [m
2
] ;
vn = Vv [aJ(0,7528 a si n
2
n.cosn.)]
112
f m/ s]
(9.7.3 1)
So= 2 8 cr H [m
2
] (9.7.32)
Rezotvare
So = 0, 1-4 = 0,4 m
2
; x = 812 pentru
perdea bilaterat a
vo = 4 [0,2 1,75/(0,750,1 sin
2
45 cos 45)]
112
= 14,53 m/s
Lp = 0,4 14,35 = 5,81 m
3
/s = 20925 m31h
si latura
2) Metoda 2
Expresia debitului de aer in cazul
7 8 9 10
R
7 8 9
R
10
Fi g. 9.7. 14. Nomograma pentru calcul ul vitezei de reful are la perdelele de aer:
a - u:;;i acces auto 3,5 x 4 m; b - u:;;i acces c.f. 6 x 5 m;
.......... .. . domenii recomandate
'
'

'
' '
.
-
"
"
238 Capitolul 9: Calculul dimensionarea I. lnstalatii de ventilare si climatizare
perdelelor bil aterale:
0,5( 4, - L)
= v 2 [m3/s]
B
1 + <p
48i
unde:
(9.7.31)
cunoscute din literatura de specialitate
conduc la rezultate care, pe ansamblu,
se afla in raportul 1 :3 si care nu dau in-
di catii sau corelatii intre grosimea
fantei, unghiul de refulare sau raportul
dintre viteza de refulare prin fanta si vi -
teza vantului, aspecte care se rega- - Lo este debitul de aer patruns din
exterior cand perdeaua nu func\ionea-
l
sesc in aceasta metoda (care are la
I baza cercetari proprii teoretice si expe-
l rimentale) si care presupune utilizarea

za ,
- L - debitul de aer patruns din exte-
rior cand perdeaua functi oneaza . . '
Considerandu-se cazul ideal cand
perdeaua acopera complet planul usii,
ceea ce inseamna L = O; <p = 0, 45 co- l
efici entul indicat grafic pentru a = 0, 2; 1
I
a. = 45 si perdea laterala; I
Lo= vvBH [m
3
/s] (9.7.32)
Lo= 43,5 4 = 56 m
3
/s = 201.600 m3/ h
Lp = 56/2 [1 + 0,45(1,75/0, 1)112] =
= 9,714 m
3
/s = 34.970 m
3
/ h
3) Metoda 3 - U. T.C.B.
fantelor de contractie.
'
Debitul de aer necesar pentru o
latura este:
Lp = C2BO" Hvo
unde:
[m
3
/s] (9. 7.33)
- c = c 1 c2 - coeficient de corec\i e in
func\ie de tipul perdelei si diferenta de
presiune interior - exterior;
- cu c1 = 1 - pentru perdele de aer
rece;
- c1 = 0,9 - pentru perdele de aer re-
circulat;

'
i venti lare echilibrata;
i - c2 = 0,85 ... 0,95 - pentru hal e cu
I instalatie de ventilare in suprapresiune;
I - c2 = 1,05 ... 1, 25 - pentru hale care
' functioneaza in depresiune, cu obser-
vati a ca pentru depresiuni mai mari de
20 Pa nu se mai recomanda astfel de
instalatii;
- 2Bo - grosimea fantei [m], care
rezulta corelat cu raportul vitezelor R si
unghiul de refulare adoptat, conform fi -
gurii 9.7.14a pentru u:;;i de acces auto
si 9.7. 14b pentru usi de acces CF;
H - inaltimea u:;;ii [m];
- vo - viteza de refulare prin fanta,
care rezulta pe baza nomogramelor din
figura 9.7.14, cunoscandu-se viteza de
calcul a vantului Vv, adica:
Vo = R vv [m/s] (9.7.34)
Rapoartele R se limiteaza la valori
mai mari sau egale cu 5.
Alte metodologii si rela\ii de calcul - cl = 1 - pentru hale cu instala\ie de Exemplul de ca/cul 8
Z=z!Bo
z=z Bo
Vz=Vz/Wx
-
Vz=Vz Wx
Tabelul 9.7.3. Valorile vitezei in profilul transversal
oo 0, 1
'
0,2 0 3 ! 0,4 0,5 ! 0,6 I 0,7
I
0,8 0,9 ! 1,0 '
' '
'
' ' '
0 0,005 0,01 0,015 ' 0,020 ' 0,025 ' 0,030 . 0,035 i 0,040 10,045 ! 0,05
1
'
0,99 I o_,_96_5 . o,93 o,88 o,83 o. 77 , 0.1 1 i o,64 I o,57 0,49 '
3,00 2,97
I
2,89 ' 2,79 2,65 2,49 ' 2,3 1 : 2 12
1 i I
,91 i 1,70 11,48 ' ,
Se determina debitul de aer necesar
\ pentru o perdea de aer la o u5a de ac-
ces auto in urmatoarele ipoteze: di -
mensiunile usii BH = 3,54 m; viteza
'
vantului - 2 m/s; tipul perdelei de aer -
Wx
,- Fanta axiala (w
5
= 3,3/x
0

5
)
rece; instal a\ia de ventilare functionea-
za in suprapresiune; unghiul de refulare
a jetul :Ji fata de planul u:;;ii este de 50.
0 10
Fanta la 50
.....,,. __ (w
5
= 2,95/x
0

5
) jet liber
..._ -
o .__ ..._-.. ..._ /' (ws = 3,8/x
0

5
)
-0-- - - - ..c:.
0 -z-- -- -; .. -
0
20 30 40 50
0
0
x
X =-
Bo
Rezolvare
Folosind domeniul recomandat din
figura 9.7.14a, rezulta pentru diverse
grosimi de fanta 2Bo, la intersectia cu
curba corespunzatoare pentru a = 50
valorile rapoartelor R, apoi vitezele de
refulare vo, si debitele corespunzatoare
Lp indi cat e in tabelul 9.7.2: (conform
relatiilor 9.7.34 si 9.7.33).
in calculul debitului de aer s-a con-
siderat: c1 = 1 pentru perdea de aer
rece; c2 = 0, 9 pentru func\ionare in
'
Fig. 9.7.1 5. Vari afia vitezei adimensionale Wx, la diverse tipuri de f ante.
suprapres1une
Se determina debitul de aer pentru
0
CD
N
II
ro
10
8
6
4
2
0
"
'
0
z
0
Bo.5

=---

0,5wx
.... -
/
j Vz
z
.
'
-W
/ x
./ '
x
-
a
I I _I
Fanta c urbata
Bo,5 =Bo. s I Bo
,,- ' - ,
=0, 72+0, 12x,
\
\
\
'
--
\
-- -
---
\
--
--
--
Fania axiala
--
--
- -
' -
--
Bo,5
0, 72+0, 11 x1
10 20 30 40 x
b
Fig. 9.7 .16. Fante de aer :
a - dezvo/tarea jetufui de aer; b - semila.timea jetului;
c - viteza adimensionala v z.
1,0
I I
v

v - v /w
z
-
2 z x
"'-
I I
' z = zlBos
"
'
0,8
""
""-
'
- - (-)JS-2 '
i".
Vz = 1-,Z
""-

-
-- '
0,6
0,4
"""
-
x
I
50
0,2
0 0,2 0,4 0,6
c
0,8 1,0 1,2
'
"'

L lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 9: Calculul si dimensionarea instalatiilor
. .
un modul al perdelei de aer (alcatuita
din 4 modul e) cu inal\imea de 1 m.
Lr = U H [m
3
1s, modul] (9.7.35)
Se calcul eaza viteza reala de refulare
prin fanta:
vr = Lr la d [mis] (9.7.36)
Se calculeaza pi erderea de sarcina
pentru intreg modulul de refulare,
alcatuit din priza de aer, ventilatorul
axial, corp fanta $i fanta propriu-zisa
(fig. 6.2.9) cu rela\ia:
:".p = !',1vf.pcl2 + (1+!',r )vf. pd2 [Pa]
(9.7.37) I
unde:
- 1 este coefi cientul de rezisten\a
local a in functi e de tipul pri zei $i
sec\iunea libera a dispozitivului de
protec\i e (in tabelul de mai sus s-a
considerat 1 = 1,4 pentru plasa de
sarma cu sec\iunea libera 60%);
- !',1 - idem, pentru fanta, inclusiv
corpul sau difuzorul ei $i anume:
11 = 0,5 pentru fanta cu ref ulare la 50;
- 12 = 0,3 pentru fanta axiala.
in rezultatele din tabelul 9.7 .3 viteza
in pri za de aer s-a considerat 6 mis,
posibil a de ob\inut prin evazarea locala
indicata in figura 6.2.9.
Daca se alege, de exemplu, solutia
pentru grosimea fant ei 2Bo =a= 150 mm
se poate alege un ventilator axial VAN
500 cu L = 5750 m
3
1h; t:.p = 175 Pa, i
antrenat de un electromotor avand
N = 0,55 kW; n = 1.450 rot/min.
9.7.3. Alte instalafii de ventilare
locala prin refulare
in cele mai general e situa\ii, pentru
instala\iile de ventilare locala prin refu-
lare sau reful are $i aspira\i e, este nece-
sara cunOa$l erea urmatoarelor marimi :
- Viteza in axa jetului la o anumita
distan\a de orificiu, cand se cunoa$te
viteza de reful are sau invers.
E.xemplu: Se determina viteza de
reful are vo, pentru o fanta de contrac-
\i e, daca la di stanta x = 2 m se cere
reali zarea unei vi teze in axa jetului
Wx = 3 mis.
Se utilizeaza notatiile, nomogramele
$i expresiil e indi cate in fi gura 9.7.15.
Utili zand nomograma din figura
9.7. 15 sau din rela\i a indicata pentru
vi teza material
l ac.c
ro
0 - r-.-------r-1
0 0, 1 0, 2 0.3 0,4 0.5 0,6 0,7 0,8 0, 9 1
>
Timpt1I , t [sj
Fig. 9.8.1. Viteza de regim
a rnaterialului.
. .
fanta axiala, pentru:
x = x! Bo - 2 I 0,05 = 40, rezulta:
Wx = wxl vo = 3,3x
112
= 3,3-40
112
= 0,52
$i deci vo = wxl wx = 310,52 = 5,77 mis.
- Semigrosimea jetului la o anumita
di stan\a.
Exemplu: Se determin a aceast a
semigrosime la di stanta x = 2 m. men-
tinandu-se datele din enun\ul anteri or.
Utilizand dreptele sau relati a indi cata
in figura 9.7.16b rezulta:
Bo.s = Bo.s/ B = 0,72 + O, 11 x =
= 0,72 + 0, 11 40 = 5, 12 $i deci:
Bos = BoBo.s = 0,055, 12 = 0,256 m
sau 2 Bo.s = 20,256 = 0, 5 12 m.
Bo.s - reprezinta distan\a in sec\iunea
transversala pana la care viteza este
mai mare sau egala cu jumatate din vi -
teza axiala din sectiunea considerata.
La distanta de 2 m viteza este mai mare
sau egala cu 1, 5 mis.
care o ating parti culele de materi al
afl atc i n. echilibru dinamic (accelera\i e
nul a). Rela\iile de calcul sunt recoman-
date pentru regimul de miscare a par-
ti culelor din conducta in flux rarefiat
(transport volant). Pentru particul e gra-
nul are si pentru viteze relative (v, = Va
- vm) care conduc la valori Re > 2 10
5
se pot utili za relatii le:
(vrlvp)
2
- (vn112g0) )..' - b = 0 (9.8. 1)
sau:
1
_ A.Fr (
1
_ f3Fr ) + f3Fr lo.s
2 Fr Fr
Va
).:Fr' (9.8.2)
1---
2
Rela\i a 9.8. 1 se rezolva prin incercari .
Pentru vi teze mari de transport cand
se poate considera f3 = 0, rela\ia 9.8.2
devine:
(9.8.3)
S-au notat:
- Daca sunt necesare $i alte valori
ale vitezei, in profilul transversal, aces- 1
tea se pot determina utilizand rela\ia
din figura 9.7 .16c. Ca exemplu, pentru
sec\iunea $i datele fol osite mai sus
rezul ta datele din tabelul 9.7.3.
- Va, Vm este vi teza aerului $i, respec-
' tiv, materialului in conducta (mis];
9.8. lnstalatii de transport
pneumatic
9.8.1. Viteza materialului
in conductele de transport
pneumatic
Materialul transportat se comporta
diferit fa\a de aerul de antrenare, datori -
ta, in special, masei superioare pe care
o are. For(ele care se exercita asupra
particulelor ( de frecare cu conducta, de
impact dintre particul e, centrifuga, de
greutate, rezisten\a la inaintare etc.) pro-
duc accelerarea sau franarea materialu-
lui astfel incat pentru a se men\ine viteza
necesara de transport sunt necesare
consumuri suplimentare de energi e.
Viteza de regim a materialului
Reprezinta viteza limita constanta pe
Tabet 9.8.1. Coeficientul 1.:, pentru
calculul pierderilor de sarcina in
conducte de transport pneumati c
Materi al Va (m/s]
I


Grau 15 .. . 30
'
2,4
Cenu$3, !
16 ... 22
!
6
Carbune
0,1 mm 16 . . . 20
I
3,4
- vp - viteza de plutire a materi alului
[m/s] ( 6.4);
- O - diametrul conductei (m] ;
- A. - coeficient care depinde de na-
tura materialului transportat $i care
permite exprimarea fortei ce ac\ionea-
za la ciocnirea cu peretele conductei
: (tab. 9.8. 1};
I - {3 - coefi cientul de frecare, dintre
particulele de material In mi $care de
tarare si conducta; pentru conductele
verti cale f3 = 1; pentru conducte ori -
zontale se considera f3 = vp/va:
- Fr = va21 gO $i Fr' = vJI gO - cr iteriul
l Froude, calcul at cu viteza aerului, res-
i pectiv, cu viteza de plutire.
1
Pentru toate tipurile de particul e, in-
, clusiv pentru praf, se recomanda rela-
1 \ia impl icita:
. ( 'P'I ')( Vr/vp)2 - ( A.' - /} = 0
(9.8.4)
unde '!" si 'P - coeficien\i de rezistenta
aerodinamica, stabiliti corespunzator
I vitezei de plutire, respectiv, re-
lati ve a materialului (tab. 9.8.2). Pentru
' alte situatii de calcul vezi 6.4. 1.3.
I Se face precizarea ca, la aplicarea
rela\i ei 9.8.4 pentru particul e foarte fine,
trebuie sa se considere viteza de plutire
pentru un nor de material ( 6.4).
Tabelul 9.8.2. Coeficientul de rezistenta aerodinami ca oentru sfera
Re
:
\V Re \11
Re
i \II
Re
'
ljl
0, 1
i
240 1 26,5 10 _,_4,1
__lQQ_ -- _1c_QZ__
l
- -
.Q,1_
i
120 2 14,4 20 2,55 200 _!)_,fl_
:..._
Q,]__ j_ 80 3 10,4 30
I
2. 0 300 0,65 I
- - - - -
_Qd_
l
49,5 5 _ 6,9 50 1,5 500
-
Q..Z_
I
36,5 7 5, 4 70 __1,2z._ 700 0,5
----
-
- - - - - 1000 0,46
Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare climatizare
Viteza materialului in perioada
de accelerare; diferenta de presiune
necesara
Dupa introducerea materi alului in
conducte si in aval de curbe, parti cule-
le sunt accelerate pana ating viteza de
regim, viteza care ramane intotdeauna
mai mi ca decat vil eza aerul ui de antre-
nare (fi g. 9.8. 1).
Fenomenul de accelerare este im-
portant pentru practi ca din doua con-
siderente:
- este necesara o confi gura\i e a sis-
temului cu portiuni drepte care sa per-
mita aducerea materi alului in mi scare
de regim, dupa curbe si dupa punctul
de ali mentare, pentru . ca in caz contrar
apar infundari;
- pentru varia\ia energi ei cineti ce a
parti culelor trebui e asigurata o presiu-
ne suplimentara la ventilator (sufl anta
sau compresor).
Lungimil e tronsoanelor drepte pentru
accelerare se determina i n func\i e de
t impul necesar pentru ca viteza mate-
rialului sa ajunga la 95 % din valoarea
vitezei de regim (la t = oo, Vm = Vm.J
- Pentru conducte orizontale:
- timpul de accelerare:
t = (- 1/c)ln[1/ (1 + 38S)] (9.8.5)
- lungimea de accelerare:
l = va(1 - 5 { t - 25 In 1- (1- 25)e-c']
c(1- 25) 25
(9.8.6)
unde: 5 - factorul de alunecare pentru
conducte ori zontale exprimat prin re-
latia:
5 = Vr/ Va = (Va - Vm}f va
C = V:r { f !f/ m)O. S
= ?..'ID+2g {J/ v,f,
(9.8.7)
(9.8.8)
f, m - sec\iunea transversala si masa
parti cul ei de materi al; la materiale pul-
verul ente 91 din rela\i a 9.8.8. se inl ocu-
ieste cu 91'.
- Pentru conducte ver ticale, lungimea
de accelerare este mai mica astiel i n-
cat calculul pentru conducte ori zontale
este acoperitor. Jn rela\ia 9.8.7 se inlo-
cui e$te vm cu viteza de pluti re V ( 6.4).
Celelalte no ta\ ii au semnifi ca \i il e
anterioare.
Diferen\a de presiune necesara ac-
celerarii materi alului se determi na cu
Tabelul 9.8.3. Valorile constantelor
C C' pentru stabilirea
limitei de i nfundare
Materi al C-10
5
C 105
- -- - ---- ------ -----
Grau _3_,_ l ---- ....
_ ... --- - ... 2.0
C_arSi un_e, Q._5 3, 15
--13--
._'{C_, __
.9 ...X __ __z .?__
farmaceutica 0,04 0,02
Ciment 13
Ca!i:".?r ,_ 0,_95- -- 0, 3 mm- --6.0- 3-.6
Talc, 0,05 - 0, 18 mm 5,2
rela\i a:
!::.pa = Gm (vm
2
- Vm
1
)/ (0,785 02) [Pa]
(9.8.9)
in care:
- Gm este debitul de materi al [kg/ s];
- vm
1
, vm
2
- vitezele ini1i ala, respecti v,
finala (dupa accelerare) ale materialu-
lui [mi s];
- 0 - diametrul conductei de tansport
[m] .
Vrteza materialului in curbe
La curgerea materi alului i n curbe are
loc o scadere a vitezei ca urmare a ac-
\iunii for(elor centrifuge (forta normala)
care produce frecare. Fenomenul este
complicat de di stribu\ia neuniforma a
fazei dispersate in sec\iunea conductei.
Relatiil e de calcul dau viteza materi -
alului la iesirea din conducta, v,,,2' fa\a
de viteza la intrare, Vm
1
, in func\i e de
pozi\ia curbei:
- curba in plan orizontal:
Vm
2
= Vm 1 e-cx TJ (9.8. 10)
- curba in plan vertical, cu intrare ori -
zontala $i ie$ire verticala in sus:
Vm
2
= ew1- [vm,2 + 2Rg(a - be2'')/(4r/2 + 1)]112
(9. 8.11)
- curba in plan vertical, cu intrare ori-
zontala $i ie$ire verticala in jos.
Vm2 = ... 2Rg(a + b#t<T] )/(4 112 + 1)]
1
12
(9.8.12)
- curba in plan vertical, cu intrare
verticala pe sus $i ie$irea orizontala In
j os:
Vm
2
= em1- [ Vm/+2Rg(317-b'e2a 1)/(4172+ 1)] l/2
(9.8. 13)
- curba in plan vertical, cu intrare pe
jos $i iesire orizontala la partea superi -
oara:
Vm2 = ea TJ [vm,2 ... 2Rg (3 T) ... b 'e2aTJ)
/(4 '72 + 1)]112 (9.8.14)
unde: a - unghiul curbei [rad] ; 1J - coe-
ficient de frecare determinat experi -
mental, care arata unghiul planul ui i n-
clinat [radi ani] la care parti culele alune-
ca pe o suprafata din tabla. Se reco-
manda: 1J = 0,36 pentru grau; 17 = 1,05
pentru granul e de carbune si granul e
din PVC de 0, 3 - 0,5 mm;
R - raza de curbura [m];
a = 211
2
- 1; b = (217? - 1}cosa + 3sin a;
b ' = (217
2
- 1} sina - 317cosu ; pentru
a. = rr/2, b = 3'7 si b ' = 2 17
2
- 1 = a.
9.8.2. Concentratia amestecului
in regim la limha de infundare
Datori ta faptului ca vi teza materialu-
lui este mai mi ca decal vi teza aerul ui,
concentra\i a amestecului in regim
este diferita de concentra\ia initiala (re-
lati a 6.7 .1) si se poate calcula in func\ie
de factorul de alunecare 5 (relatia 9.8.7):
= JU( 1 - S} = valvm (9.8. 15)
j Pentru o concentrati e la li mi ta de
infundare a conductelor, ex!sta relatia:
! Fr2 = C (9.8. 16}
Pentru Fr vezi 9.8. 1. 1.
Jn tabelul 9.8.3 sunt date valori ale
constantei C corespunzatoare situa\ ii-
lor de infundare si ale constantei C'
pentru care, in exploal are, nu au apa-
rut i nfundari.
Viteza necesara de transport va, pen-
tru un debit de material dat Gm, [kg/s]
esl e:
Va= (4Gm g2/rr C pa}
115
(9.8. 17)
unde pa reprezi nta densitatea aeru-
lui [kg/ m3]_
Pentru o concentra\ie data, rezulta
diametrul D necesar al conductei de
transport pneumatic:
; 0 = (4Grrh t JI pa Va}
112
(9.8. 18}
: Rela\i a se poate aplica si i n cazul in
r care se alege un diametru 0 si atunci
I
rezulta concentrati a initiala a materi alu-
lui
\ Jl 4Gm/rr 02 pa V.J [kg/kg] (9.8. 19)
I Ori entativ, diametrul D se poate ale-
1 ge din tabelul 9.8. 4 i n functi e de de-
1 bitul de materi al Gm concentra\ia .
9.8.3. Viteza aerului; pierderile
de sarcina reale ale aerului
Jn cazul conductelor scurte,
problemele nu sunt diferite de cele ale
vehicularii aerului curat. Jn cazul con-
ducl elor lungi, apar pierderi de sarcina
importante. Scaderea presiunii i n
lungul curgerii are ca el ect cresl erea
vi tezei aerului si scaderea densita1ii .
Daca i n sectiunea de referin\a 1,
presiunea este p1 si viteza aerului v1, in
sectiunea 2, presiunea p2 si viteza v2,
! rezulta din relatia:
pw1 = p2v2 (9.8.20)
iar densitatea ;:i erului p2;
fl 2 = V1f v; p1 (9.8. 2 1)
Tn aceste condi tii, pierderea de sarci-
na reala L\p, , intre sectiuni le 1- 2, este:
!'. pr = p1 - (p ,2 - 2p 1 !:-. p)112 {9.8.22}
i n care D.p - pierderea de sarcina cal-
culata fara sa se ia i n considerare fe-
nomenul de desl indere ( 6.4).
Tabelul 9.8.4. Di ametrul conductelor de transport pneumatic (orientativ)
[kg/kg]
Debitul de material Gm [kg/ h] pentru 0 [mm] :
----- -
...
------ ------ ---
60 100 150 ?00 250 300 400
__ Q. 1 ... 1
...
500 1500 2500 5000 8000 10000
-- ---- --
- - l ::.. ...5- -
500 3000 7000 15000 30000
... ...
------ - - --- ---- - ...
5 ... 15 2000 8000 15000 30000
... ... ...
----- .. -
----- --
15 ... 30 3000 20000 30000 60000 - -
...
---------
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea
9.8.4. Pierderile de sarcina
i n conductele de transport
pneumatic
care sunt necesare o seri e de precizari
( 6.4)
alte si tuatii. daca se cunoa$!e coeficien-
tul -1. (tab. 9.8. 1) se calculeaza:
in domeniul de mi $care in flux rarefi-
at (cu particul e in zbor) coeficientul K
nu depinde de viteza aerului $i de con-
centrati a amestecului . in domeniile de
mi scare cu flux compact si cu strat
continuu. valoarea K se mare$l e la
scaderea vitezei. in rela\i a 9.8.23 se
poate lua $i in aceste cazuri valoarea
corespunzatoare mi $cari i in flux rarefi -
at, daca in loc de concentratia inijiala
se introduce concentra\i a de regim
.u (rela\i a 9.8. 15).
K =

(9.8.24)
unde: Pentru a lua in considerare efectul
transport ului de materi al. pierderile de
sarcina se majoreaza in func\ ie de con-
centraj ia amestecului :
- -1. este coeficient de pierdere lini ara
de sarcina;
,\pt = 0.p (1 + K ,u) [Pa] (9.8.23)
unde:
- As - coefi cient de pierdere liniara
suplimentara de sarcina. conform
relatiei:
- C.p este pi erderea de sarcina lini ara
pentru aer curat; in cazul conductelor
lungi se va lua valoarea !::.pr (rela\i a
9.8.22);
1
_ Vm
1
2{Jva
1\.5-- ll +--
(9.8.25)
- 11 - concentrati a initiala a ameste-
cului ;
- K - coefi cient experimental pentru
Pentru o seri e de materiale, K este in-
dicat in tabelul 9.8.5 corespunzator unor
valori optime ale vitezei aerului. Pentru
V3 VnFr
Nota\i ile sun! cele din 9.8. 1.
Relatia 9.8.23 se aplica si pentru
majorarea pierderii de sarci na in
curbe. in acest caz. in relatia 9.8.25,
Tabefuf 9.8.5. Vitezele optime Vapt [m/s] de transport pneumatic ;:; i concentratia maxima max
---
Vo pt in con- Vopt in con- I
ducte verticale ducte ori zontale ' max K_
ul eioasa __________ _,_ _____ - _______ 1_8__ 19
Materi al p[kg/m3j
- as ra neuleioasa ____ -___ -_ __ _ _ __lg_ __ _ __ 2_0 ___ _j__ ___ - _
--- - ---- - 17 18 I -
<m . ----------+------------------- ---r------
_J _:_menn9 _s__ __ ___ ___ _ ___ 14 _ __ 15 .. .. 2,5
- deseuri $i zdren\e de lana - ! 16 18 ; - -
-----+---------------- . ---
- destramaturi si cal\i mari 17 18
- _ __L_Jmbac brut, cafti de bumbac-+----
,_.::_f:>.. UZderii de la mao; ina de meli\at ---___ 14 _________ 1_6 ____ '--=------- -1
_s - idem de _de 13
-----
- fibre scurte 16
:
g. - puzderii de la ma$ina de meli\at - 15
14
18
16
I -
--1--
I -
c - --- -----------------+---------- ----
(3 - idem de la masina de scuturat 14 15 I
de_12am5mt si _a_m_e_s_t_ec _ d_e_ fo_r_m_a_r_e_-+-__ 2_6_0_0 ______ 13 _ _ _____ 1_5 _ _ _ 7" 1 __ _ _
Pamant $i ni sip urned 2800 15 18 I
Arqil a marun\ita 2400 14 17 0,8
I
0,6
$amota 2200 ' 14 17 0,8 0,6
Prat miner al marunt - 12 14 I
Praf de la lustruirea cu disc - 10 12
Praf de smirqhel mineral 4000 15,5 19 I
lpsos, var fin macinat ----------.+---1.::. 2.;;_ 50.:.._ _____ 1....: 0 ______ 1_1 ____ 1 __ -__ ,... 1 __ _- --j
Praf de carbune 900 ... 1000 14 15 1
1
1
de carbune cu r,> _a_r_ti_c_u __ le_d_e_1_0_-_1_5_m_ m_ --+ _ __ 1_6_00 ______ 2_0 _______ 2_2 ___ ,_
1
1 __
Pi litura din fonta 7300 19 23 0,8
1
0.85
Pilitura din o\el 7800 19 23 t 0.8
I
t5 - uscata - 22 22 0,2
1,4
.2 E -
;(U
0
o. ro - umeda

23 23 0,2 1,4
Praf _9lb lemn) - 19 _1_9 ___ ... 0,3
20 ! - -
--
Prat poliesteri (de fa $1efuit mobila)_ ----+---_-_ ______ 2_0 ____ _
19,5
(f}-
6i - uscat de la mobila 1,4 19,5 i 0,25
--- -
:::J - urned de la cherestea
a:
21-22
- -
1,4 ::i 1-22 :0.2 .. 0.25
----+-------------- ----------+----------------------- ------<
.c - uscate
u
%{ - umede
--- ----
21 21 0,25 1,4
22 22 0,2 ... 0, 25 1,4
---- - --+--------- --------------------_____,
- ---------- ---+---_- ______ 2 __ 6_ .. _.3_0 ________ 2_6_ .. _.3_0 ___ 7. 1 ... 12,6 0,19
<D 9 = O,J4 _ _____ __ _ _-____ __ 1_6_ .. . _22_ 16 d2 __ -_ _ _ 0.2-
d = 0,8 mm
li5 d = 1 mm --
o d =- ? rnrn - -
Roca d =_0.8_mm
- 16 ... 22 .. -- __ 1, 15_
__ - ________ 20 __ - _--1.Q_ _____ -__ _l._L
-- __ - - -- ____ 20_____ - ____ . _ -_ -
___ -______ 3 __ 5 __ -- 35 -
Nisip d = 0_,_5 _mm ___ _ 35 35
-------------------------- -----------
1,6
Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare climatizare
viteza materialului se considera egala
cu viteza medie din curba; i::.p
reprezinta pierderea locala de sarcina
in curba, ce se calculeaza in functie de
coefi c ientul de rezistenta locala
6.4. 14} !?i de lungimea desfasurata a
curbei (tab. 6.4. 15).
in cazul conductelor verti cale se ia in
considerare !?i pi erderea de sarci na da-
torita deplasarii mat eri alului pe vertica-
la t:.pv:
L\p., =p,gl{ 1+(1-;)] [Pa] (9.8.26}
in care:
- este concentratia de regim in por-
tiunea respecti va de conducta, calculata
conform rela\i ei 9.8. 15, unde vi teza ma-
terialului se considera vm = va- vp;
- vp - viteza de plut ire;
-Va - viteza aerului [mis];
- Iv - lungimea conductei verticale [m] ;
- pa, pm - densitatea aerului, respectiv
a materialului [kg!m3].
Pierderea de sarci na la ali mentarea
cu materi al a sistemului se calcul eaza
ca o pierdere locala, corespunzatoare
presi unii dinami ce a aerului:
2
L\p,. =.;., p,v,
2
unde este coeficientul de rezist enta
locala a di spozitivului de alimentare.
9.8.5. Viteza optima
de transport pneumati c
in regim de mi!?care cu parti cule vo-
lante de materi al, pentru un debi t de
materi al Gm dat, cu cat cre!?te viteza
aerul ui, cu atat cresc si pierderile de
sarci na !?i deci consumul de energie
pentru transport. Rezulta ca este eco-
nomi c transportul materi al ului de debi t
dat, cu cea mai mica viteza posibil a, la
limita la care se reali zeaza antrenarea
parti culelor. Aceasta vi teza reprezinta
viteza optima de transport ce cores-
punde unui debit de material dat. in ta- 1
------- -
cu strat /
belul 9.8.5 sunt indicate vi tezel e op- de material Gm = 51/h = 1,39 kgls con-
time de transport pneumatic corespun- stituit din carbune granular cu diame-
zatoare unor concentra\ii de material. trul echivalent d = 0,5 mm !?i densi-
La mi c!?orarea vitezei aerului sub viteza tatea pm = 1400 kglm
3
. Re\eaua are
limita, fenomenele ce apar in conducte confi gura\i a din figura 9.8.3. Alimenta-
sunt diferite in conductele orizontale rea cu material se face printr-o con-
fata de cele verti cale. ducta perpendiculara pe re\eaua de
i n cazui conducteior orizontale se re- transport pentru care = 0,55.
alizeaza, mai intai, un regim de mi!?care Rezolvare
in fl ux compact dupa care, la scaderea - Pentru transport fara infundare,
in continuare a vitezei aerului, apare conform tabelului 9. 8.3, rezult a
regimul de strat conti nuu. in aceasta C' = 3, 15 10
5
; a = 17,75 10
6
Pas (la
Zona a mi!?Carii, aparent, pi erderil e de t = 20 C); pa = 1,2 kg/m
3
;
sarcina cresc odata cu mic!?orarea vi- - Se considera ini\ial o pierdere tota-
tezei (fig. 9.8.2a). Expli ca\ia consta in la de sarcina t:.p1ora1 = 10
4
Pa. Se negli -
faptul ca, prin scaderea vitezei aerului jeaza vari a\ia densi tatii aerului cu pre-
(viteza calculata ca raport intre debitul siunea.
de aer !?i sec\iunea conductei}, cre!?te a - Viteza necesara de transport
grosi mea stratului de material depus; (pentru aer, rela\ia 9.8. 17)
astfel, sectiunea reala de trecere a ae- va =[(4 1,399, 8
2
)1(3, 143, 15 10
5
-1,2)]
11
5
rului scade si deci viteza reala a aces- = 21,4 mis; Se alege Va = 22 mis
tui a cre!?te, ceea ce justifi ca cresterea b - Diametrul conductei de transport
pierderilor de sarcina. (tab. 9.8.4), alegand o concentra\i e
in conductele verti cale, daca viteza = 1-5, rezulta D = 150 mm.
aerului scade sub viteza li mita a Iran- c - Concentratia ini\iala, conform re-
sportului vol ant, dupa o zona critica de la\iei 9.8. 19, rezulta:
instabilitate, se realizeaza transportul in = (4 1,39Y(3, 140, 15
2
1,222) = 3
strat fluidi zat (faza densa). Pierderea d - Debitul de aer necesar pentru
de sarcina este mult mai mare decat in transport: Ga = Gm! = 0,46 kg/s =
regimul cu particule volante (fi g. 9.8.2b). = 1670 kg/h.
Daca viteza aerului scade, in con- Viteza de plutire - conform exem-
tinuare, sub o anumita valoare care re- pl ul ui de calcul 6.4.2: vp = 2,51 mis
prezinta limita de cadere, parti culele de !?i V' = 1,2
materi al nu mai pot fi antrenate si tran- Viteza de regim - se calculeaza
sportul se i ntrerupe. prin i ncercari , (relati a 9.8. 1); se alege
Faptul , constatat experi mental, ca valoarea vm = 20,2 mis; A. = 3,4 10
3
asupra fenomenului influen\eaza si dia- (tab. 9.8.1); f3 = vrJva = 2,51122=0,114;
metrul conductei, datori ta modifi carii vi- .
1
:. l
tezei de plutire, inclusiv ca urmare a
cresterii concentra\iei de material, a con-
dus la stabilirea unei valori constante a '
raportului ! Fr2 pentru fi ecare material
( 9.8.2).
Exemp/ul de ca/cul 1
Se stabil este diametrul conductei,
debitul de aer si pierderea de sarcina
in re\ea, pentru transportul unui debit
5
4
25 m
4m
Fig. 9.8.3. Schema retelei pentru
exemplul de calcul 1.
- - ----
/ limit.J
ro

0.
<I
>(1J

cont inuu / I
/""----zona fl ux
/ rarefiat
ro
0...
.S 1000
0
;u
If) 750
Ql
u
500
(jj
250 -
a:
/
/
/
/

5 10 15 20 25
Viteza aerului , v)rn/s]
a
30 35
0.
-'.] 1000
<ll
c
0
1u 1so
if)
CD
u 500
<ll
CD
250
(j;
a: 0 +--= -r--- -r--'-
5
Viteza aerului , v
3
[m/s]
b
Fig. 9.8.2. Pi erderea de sarcina in canale: a - orizontale; b - verticale.
---------
30 35
r
r
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor
Vr = Vci - Vm = 22 - 20,2 = 1,8 mis;
Re= (1.80,510 :i)l( 14,7910-
6
) -' 6 1;
w' = 2416 1 + 41(61)
11
3 = 1,4 (rela\i a
64.8);
122 + 20, 114 221(20,2329) = 3,87 103
unde Fr = v31(g0) = 2221(9,80, 15) = 329;
K = 1,33,87 10
3
1(1 9,5 10 3) = 0,258
- Pi erderea de sarcina luand in con-
= 9 1( 1 + 0,25,65) = 194 Pa
Por \iunea dreapta de 4 m ce urmea-
za curbei 2-3 este suficienta pentru ac-
celerarea materi alul ui de la 3.25 mis la
Se verifica cu rela\ia 9.8.4: , siderare infl uen\a materi alului (relat ia viteza de regim, deoarece, pentru ac-
0,411, 2 [(22 - 20,2)12,51)]2 I 9.8.23): celerarea de la viteza nul a la viteza de
- 0,00341220.2?1(9,80, 15) - 0, 114 0 I !':.pr 12 = 189 (1 + 0,2583) = 335 Pa regim, a fost necesara o lungime de 3 m.
Deoarece relat ia a fost verifi cata, vi- g' - Viteza materi alul ui in curba 1-2 $i h - Pierderea de sarcina pentru ac-
teza de regim a materi alului este cea pierderea locala de sarcina. celerarea materialului dupa curba 2-3:
aleasa ini\ial, deci Vm = 20,2 mis. Presiunea aerului la intrarea i n 6pa
2
_
3
= 1,39(20,6 - 3,25)1(0,7850, 15
2
)
Timpul de accelerare: curba: = 1365 Pa
Se calculeaza: .; = 3,4 10-
3
10, 15 + p2 = p 1 - f:.paa - t:. p1. 1-2 = 110.000 i - Pi erderea de sarcina pe tronsonul
29,8 0, 114120,2
2
= 0,028 (conform re- - 1750 - 335 = 107.9 15 Pa 3-4:
la\iei 9.8.8); f = 0,2 10
6
m
2
; Viteza aerului la intrarea i n curba: t:,p - pentru aer, fara a se considera
m = 0, 0651400 10
9
= 0, 09 1 10
6
kg; va
2
= va
1
p 1lp2 = 22 1100001107915 = destinderea:
c = 22 [(0,028 1,2 0,210
6
1,4)1 = 22,42 mis :>.p = 1,31 ,222,42
2
124 = 157 Pa
1(0,091 10
6
)]
112
= 7, 07 s1; Viteza materi alul ui la intrarea in Pentru a calcula influen\a destinderii ,
S = 1,8122 = 0,08 (factor ul de aluneca- curba se calcul eaza prin incercari (rela- se determina, mai intai, p3 - presiunea
re); \i a 9.8.4): aerului la intrarea in tronsonul 3-4:
t = ln[ - 11(1 + 38 0,08)]17,07 = 0, 19 s [J = 2,51122,4 = 0,112; Vr= 22,4 - 20,6 = p3 = p2 - 6 pr
2
_
3
- 6pa
2
.
3
= 107.9 15
(relati a 9.8.5). =1,8 mis I - 158 - 1365 = 106.356 Pa
Lungimea por\iunii de accelerare Re= 1,8 0,5 10-31(14,79 106) = 6 1; t:,p2 = 106.356 - (1 06.356
2
-
(rela\i a 9.8.6): = 24161 + 4161
1
'3 = 1,4 - 21 57106.356)
11
2 = 157 Pa
1,411,2 ((22,4 - 20,6)12,51)]2 I Ca $i pe tronsonul 1-2 nu s-a mani -
/ =22( 1- 0,0B) -0,0034 20,6
2
1(2 9,80, 15) - 0, 112 = 0 , festal influenta destinderii aerului .
[O
19
_ 0,16 In 1- (1- 0,16)e-'
0
'"" ] =2,gam Rezulta vm
2
= 20,6 mis Luand in considerare influen\a mate-
, 7,07(1- 0,16) 0, 16 Viteza materialului , vm
3
la ie$ire din i (K = 0,258 $i = 3 stabilite pen-
Se constata ca port iunea de accele-
rare de 5 m, prevazuta dupa di spoziti -
vul de captare, este suficienta pentru
ca materi alul sa atinga viteza de regim.
e - Calculul pierderii de sarcina la ali -
mentarea cu materi al si pentru accele-
rarea pe tronsonul 1-2 (rela\iil e 9.8.22
$i 9.8.9):
l'>Pa = .;pa v}l2 + Gm
{ Vm.'..' -Vm1)/(0,785-0
2
)= = 0,55 1, 222212+
+ 1,3920,21(0,7850, 152) = 1750 Pa
f - Calcul ul pierderi i de sarcina reala
pe tronsonul 1-2
Daca se considera caderea de presi-
une in conducta 6 p101a1 = 10000 Pa,
presiunea initiala va ti : p1 = 110000 Pa.
Pierderea de sacina pentru aer
curat. Iara sa se ia i n considerare des-
tinderea:
tip = (AIO)pa vf 11212 =
= 0, 13 1,222
2
-5/2 = 189 Pa
A/O = 0, 13 m l
A = 0, 01 95
Pierder ea de sarcina reala conform
relatiei 9.8.22:
L\pr = 110.000 - (110.0002-
- 2 110.000 189)
11
2 = 189 Pa
Datori ta l ungimii mi ci a conductei, nu
apare influen\a destinderii .
As = Vrr/Va + 2[Jval( Vm Fr) = 20.23,4 10
3
curba (rela\i a 9.8. 11): I tru tronsonul 1-2), se ob\ine:
Pentru a = Trl2 $i T/ = 1,05; b = 3, 15; 1 - Viteza aerului la intrarea in conduc-
a = 1, 205 ta verti cala:
l)Ct = 1,65; R = 3; 0 = 0,45 m; Va3 = Va7 p ifp3 = 22 110.0001106.356 =
vm
3
= e-
1
6
5
[20,62 + 2 0,45 9,8(1 ,205 - = 22, 75 mis
- 3,15 12
1
.65)1(4 1,052 + 1)]
11
2 = - Pi erderea de sarcina pentru ridi ca-
= 3,25 mis rea materi alului pe verti cala (rela\ia
Pierderea de sarcina in curba pen- 9.8.26):
tru aer curat: 6 p v = 1,29,84[1 + 3,37(1 - 1,2/ 1400] =
!'ip2-3 = Sc pa vl12 + A/Opa v}l2/' = = 205 Pa
= 0,2 1 + 13 0,705 1,222,42212 = pentru care s-a determinat i n preala-
= 91 Pa bi! : p ' = 3 vaJ/( Va3 - V) = 322,751(22,75
Sc= 0,21 (tab. 6. 4. 14, pozi\ia 16); - 2,51) = 3,37
I'= 0,473,2 = 0,705 m, lungime co-
1
j - Viteza materi alului in curba 4-5 $i
rectata pentru RI O = 3 (tab. 6. 4. 15) pi erderea locala de sarcina
Pierderea de sarcina corectata - Presiunea aerului la intrarea in cur-
pentru transportul materi alului rezulta ba:
calculand succesiv: p4 = p3 - t:.pr
34
- t:,pv = 106.356 - (279 +205)
- Viteza medie a materi alului in cur - = 105.870 Pa
ba: vm = (20,6 + 3,25)12 = 11 ,9 mis - Viteza aerului la intrarea in curba:
- La aceasta viteza se calcul eaza, va
4
= va1 p 1l p1 = 22 110.0001105.870 =
(rela\iil e 9.8.24 $i 9.8.25). = 22,85 mis
As = 11 ,93,4 10
3
122,4 + - Viteza materialului la intrarea i n cur-
+ 2 0, 11422,41( 11 ,9341) = 3,6 10
3
ba: se considera viteza vm = 2 1,05 mis
Fr= 22,4
2
1(9,8 0, 15) = 34 1, respectiv, $i se verifi ca i ndeplinirea rela\i ei 9.8.4:
K = 1,33,06- 10-
3
1(1 9,5 10-
3
) = 0,2 ' Vr = 22,85 - 21,05 = 1,8 mis
- concentra\i a materi alului in curba: I Pentru aceasta viteza relativa,
JI = 3 val vm = 5,65 (rela\i a 9.8.1 5) I Re = 61; 'I'' = 1,4; /3 = 2,5 1122,85
- pierderea de sarcina in curba, corec- = 0, 11
tata datorita transportului de materiale: '1 1,411,2 [(22,85 - 21,05)12,5 1]2 -
6 pr2-3 = 6p2-3 (1 + K-) = - 0,00342 1,05
2
1(29,8 0, 15) - 0, 11 = 0
Tabelul 9.8.6. Calculul pierderilor de sarcina: exemplul de calcul 1
Tronson drept Presiunea la ! Viteza aerului I Viteza materi al Viteza material
sau curba intrare [Pa] la intrare [mis] la intrare [mis] la ie$ire [mis] t:,p [Pa]
1750
6 p aer , .'i. p1otal
[Pa] : [Pa]
189 ' 335 1-2 (greptL 12._1=1, 1_1_0
5
____ 2_2 ___ _ _Q_ 20,2
22,42 1 ___ 20,6 __ 3,2_5_ 1365 91 , 194
3-4 (drep_!)_ p3= 1,064 10
5
l __]J,75 __ j ___ 3,25_ 21,05 205 ____ _
4-5 p:i_--= 1,05910
5
j ' _ 1 __ _ 4,26 _ _ 13_2J. ____ 94__ _ 196
5-6 (drept) ps=1,044 105 - I - - - 1019 1817

Capitolul 9: Calcul ul ~ dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~ climatizare
Rezulta v,,,
4
= 21,05 m/ s I J-' = 3-22,85/ 12,66 = 5, 41
- Viteza vm
5
la iesirea din curba I _ - pi erderea de sarcina in curba, la
(relatia 9.8. 14); T]a = 1,65; ! transportul materi alului :
R = 0,45 m; b' = a= 1,205 i t. p14.5 = /1p4-5 (1+Kp) = 94(1 + 0,25,41) =
vm
5
= e-l ,65 [21 ,05
2
- 20,459,8(31 ,05 ' = 196 Pa
- 1,205e 21.65y(4 1,0S2 + 1)]
1
12 = 4,26 mis
1
k - Pierderea de sarcina pentru ac-
- Pierderea de sarcina in curba: I celerarea materialului dupa curba 4-5:
.;c = 0, 2 1; k t/D = 0,1 3 0,705 = 0,09 m I fi pa
4
_
5
= 1,39;'.21,05 - 4,25Y(0,7850,1S2} =
(pentru curba 2-3 s-au stabilit valori = 1321 Pa
egale); I - Pierderea de sarcina pe tronsonul
/1p4-3 = (0,21 + 0,09)-1,222,8S2/2 = 94 Pa 5-6:
- Pierderea de sarcina corectata t.p = 0, 13 1,222,852/225 = 1019 Pa
pentru transportul materialului: - Presiunea aerului la inceputul tr on-
Vm = (2 1,05 + 4,26)/2 = 12,66 m/s sonului:
As = 12,663,4 10
3
/ 22, 85 + ps = p4 - !1 p1
4
_
5
- !1pa4-5 = 105.870
+ 20,1122,85/(12,66355) = 310
3
- 196 - 132 1 = 104.353 Pa
Fr = 22,852/ (9,80, 15) = 355 respectiv: t. pr = 104.353 - (104.353" -
K = 1,3310"
3
/( 19,510-3) = 0,2 - 2- 1019104.353)
1
12 = 1024 Pa
- concentratia materialului in curba: Pentru K = 0, 258 $i p = 3
I 6 p1
5
_
6
= 1024(1 + 0,2583) = 18 17 Pa
: Presiunea aerului la intrarea in sepa-
! ratorul de praf va fi:
: P 6 = p5 - t. p1
5
_
6
= 104.353 - 1817 =
1
= 102.536 Pa
Exi sta deci un disponibil de presiune
de 2536 Pa la intrarea aerului in sepa-
rator.
, Rezultatele calculelor sunt trecute in
I tabelul 9.8.6.
I PB= p1 - (464 1 - 2821) = 102540 Pa
I (presiunea absoluta)
I Presiunea di sponibila la intrarea in
separator: p1 = 2540 Pa.
l. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor
Anexa 9.1 Fi qura 9.6.7 - Valori le coef icienti lor de rezistenta locala ( (dupa Recknaqel - Sprenoer - Schramek)
Cur be 1 2 3
Tabl ade
ghidare _ J_

C=:J l R/ 1=0 ,5 0 75
0 RID[ 0,5 [ 0,75 [ 1 [ 1.5 [ 2 [ 3 [ 4 3 seqm. C.= 1,3 0,8 0,5 0.3 0.25 1,11=0,25 E,=0,4 0,25
2
0,2 0, 1
c; = ! 0,9 ! 0.43 !0.33 ! 0.24 ! 0. 19 ! 0, 17!0, 15 5 segm. E,= 1, 1 0.6 0,4 0,25 0,2 1111=0,5 I E, =0,5 0,3
0,2 0, 1
4

5
I
h/ b= I
0,25 0, 5
I 1,0 I 2,0 R/ 1 I 0 0,2 I 0.4 I o,6 I 0,5
E,=
I
2, 4 1, 7
I
1,2 I 0,6
Si:J= I
1,4 o,9 I o,8 I o,6 I 0,5
7

8

R/ 1 0,5 0,75 1 1,5 2
O D E,= 1,4
0 E. 1, 1 0,6 0,4 0,25 0,2
D E, 1 0,5 0,25 0,15 0, 1
Ramificatii 10

11
_ ..

"w2
W2/W1 0.4 0,6 0,8 1 2 3
a o
60 5 2,2 1,3 0,8 0,5 0,6 R/ D 0,5 o,75 I 1 1,5 2
45 3,5 1,3 0,7 0.4 0.4 0,5 E, 1,3 o,9 I o,8 0,6 0,5

13
p
14
OE, I o,9 0,6 R/ D 0,25 I 0,5 I 0,15 I 1
DE, I 1,25 0,7 E,
l
0,2 I 0, 1
I
0,05 l 0,05
16 17
-+os(]I
F ,IF
2
I 0 I 0,2 J 0,4 [ 0,6 [ 0,8 1 <X
0
J 5 [ 7,5 10 J 15 22,5 30 [ 45 \ 90
1 1 1 0.1 -I o,4 1 0.2 \ o, 1 o c,
1
1 o, 1510,2 0,25\o,4 o,6 o.8 \ o,9 \ 1
Aripioare IT? ' .-
''--
l
i
Ds=0.35

a.o
I 10 I 30 I 45 I 60
0 DE, I 0, 1 I 0.3 1 0, 7 I 1,0

E,= 1,4

6
9
90
1,4
12
15
a.
0
I 15 l 30 l 45 I 60 9o
0 D E, l 0,5 I 0,3 I 0,3 I 0,4 0,7
18
I.__ _ I<
E,= 1,0
Confuzoare
19 20
Diafragma
21

a.=10 .. . 45
0,2 I o,4 o,6 o,8 1 1.0
0,08 l 0,08 0.06 0,02 \ o
22
h
23
=El
------..,_
- - ,._
l 0,21 O!llo;61 0,8 I 1
- I 1,6 1, 2 1.05 I 1
f . IF
2
I
F / F7 I 0,9 I 0,8 I 0,7 I 0,6 I 0,5 J 0,4
c, i 0.06 -r 0,28 1o,78J1,82 J 3.8 [ 8, 1
h 24
RAH.5
.1
h/ D I o, 1 l 0.2 l 0,4 -I 0,6 I 0,8 I 1
i; I 0.1 f o,4 I 0.1 I o.8 I o.8 lo,8
Capitolul 9: Calculul dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare climatizare
Anexa 9.1 Figura 9.6.7 (continuare)
- -- - --
Gratare $l an\ate
10 20 30 40 50 60 70 80
sectiunea libera %
s la w=0,5 m/s 110 30 12 6 3,6 2,3 1,8 1,4
1,0 120 33 13 6,8 4, 1 2,7 2, 1 1.6
1,5 128 36 14,5 7,4 4,6 3 2,3 1,8 la grilele
2,0 1,4 39 15,5 7,8 4,9 3,2 2,5 1,9 din sirma
w raportata la 2,5 140 40 16,5 8.3 5,2 3,4 2,6 2, 0 jumatate
intreaga sec\iune 3 146 41 17,5 8,6 5,5 3,7 2,8 2, 1
1 2
3
I <l
-R
I
rn
ETI
a o
o I 15 I 30 I 45 I 60 I 75
ao
I
o I 15 I 30 I 45 I 60 I 75
a o
I
o 115 I 30 I 45 I 60 I 15
s
o,4 I o,6 I 3,5 I 11 I 95 I 500
s
I 0,25 I 0.1 12.2 I 6.5 I 20 I 60
s
I o.35 11.1 I 3.3 I 10 I 30 I go
4 5 6


(

'I W2
l/ d
I
1
I
2
I
3
I
4 lid
I
0
I
0,5
I
1
I
2 l/ d
I
2
I
4
I
6
I
8
s
I 3.5
I
1,7
I
1,6
I
1, 7
s I
0
I
1,6
I
1,9
I
2, 1
s I o.6 I
0,4
I
0,2
I
0, 1
7 8

9
0

0

ri d= 1, 5
s=o,4
s=o.3
j 2 curbe 1- d
1=0. s=o.3
t=d. s=o,2
r/ d=1,5
10

11

12
---+-


w,/w
1 o.4 I o.6 I o.8 ! 1.0 I 1.5 w/ w1 0,4 0,6 0,8 1 1,5 W2/ W1 0,4 0,6 0,8 1 1,5
s, totala 1. 0 I 3,4 I 2.0 I 1. 5 I o.9 s2 totala 5,0 2,2 1,2 0,9 0,3 E,2 total a 4,7 1,9 0,9 0,6 0,4
s
1
din 1,5 s ,din 0 0,3 0,7 0,9 1,0 s
1
din 0 0 0,3 0,6 0,9
Curbe

13
@ih
b +
h/b 0,25 0, 50 0,75 ... 3,0
R/ b 0,75
I
1,0
I
1,5
I
2,0 0,75
I
1,0
I
1,5 2, 0 0,75
I
1,0
I
1,5
I
2, 0 ... 3,0

0,55 I o.45
I
0,3
I
0,2 0,45
I
0,3
I
0,2 0, 15 0,4
I
0,2
I
0, 15
I
0, 10
14

Camera

de
presiune
s=0,4+0.2=0.6
cl):,__ 15
F
ot
-- lF q
-- IF I I f
f/F
I
0, 1 I 0.2 I o.3 I 0.4 I 0,5 f/ F I o. 1 I 0.2 I 0,3 0,4 0,5 f/F I o. 1 I 0,2 I o,3 0,4 I o.5
t
I
0,7
I
1 I 1.8 I 2.9 I 4
s I 0.2 I o.4 I 0.75 1,3 2
s
10.01 I 0.15 0, 35 0,6 I o.9 <.,
11
I
1
. I
I 1
I I
1 i
I l
I :
I:
1
I!
i:
I .
11
11
11
l.
i I
Ii
I!
I i
f '
t i
I:
,1
Ii
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '
Capitolul
Atenuarea zgomotelor 'i vibratiilor produse
de instalatiile de ventilare si climatizare
' '
- - - --- - - -- -
' ' '
. ; ''""
10
Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor I. lnstalatii de ventilare si climatizare
Poluarea sonora a devenit un atribut
a+ lumii tehnice moderne. Cre5terea ni--
velului de zgomot are cauze multiple.
Dorin\a de a construi mai repede folo--
sind materiale noi si cu grosimi mici a
redus barierele zgomotelor, acestea
auzindu-- se in aceleasi condi \ii mult mai
depart e de locul producerii. Folosirea
unor limite de viteze, superioare celor ,
tradi\i onale, a dus, de asemenea, la
mari rea nivelului de zgomot. lntroduce--
rea pretutindeni a aparatelor, masinilor
si agregatelor a insemnat si cresterea
nivelului de zgomot. Urbanizarea si
cre5terea traficului ruti er, extinderea
aviati ei cu reactie 5.a. au insemnat tot
atatea cauze de cre5tere a nivelului ge-
neral de zgomot.
in cladiri func\i onarea pompelor si
venti latoarelor reprezinta sursele princi--
pale de zgomot. Acesta se transmite in
cea mai mare parte prin canale i n inca--
peri, o mica parte se transmite incape--
rilor alaturate si o alta prin corpuri le so--
lide, solului . Regula de baza ramane
men\inerea nivelului de zgomot in limi--
te cat mai reduse la locul de produce-- i
re. Pentru aceasta trebuie alese pom--
pe, ventilatoare si motoare si lenti oase,
concomitent cu luarea unor masuri
pentru impiedicarea raspandirii zgomo--
t elor Sj Vibra\iilOr, atat prin aer Cat $i I
prin elementele de construc\ii.
10.1. Notiuni referitoare
la zgomot
(10.1.2)
-- A -- suprafa\a sferica din jurul sursei
sonore [m
2
].
Pentru A = Ao, N = Np_
La insumarea surselor sonore se are
in vedere faptul ca se aduna presiunil e
si intensitatile 11, 12, .. . sau patratele
presiuni lor acustice p ?. p}. ...
Nivelul total al intensitatii acustice
Nivelul total al intensitafii acustice
pentru n surse identice, avand nivelul
Ni se poate determina cu relatia:
Nr = 10 lg nlillo = 10 lg l il lo + 10 lg n=
= Ni + 10 lg n = Ni + !::.. N [dB)
(10.1.3)
Cu ajutorul graficului din fi gura
10.1 .1 se poate determina cresterea
nivelul ui de zgomot t;. N fata de nivelul
unei surse N1.
Exemplul de calcul 1: intr-- o incapere
sunt 2 surse de zgomot avand inten--
0
E rn
o U .. \N = 10 lg n 1----t----t-t----t--t---t----t---irl---+=!-.-'--1
2' z
- lrl----t--+--t---+-- 1
s
:;
Qi
.::'.
_,.
I/
l() - ' - - r-
>-- '--t--- - f - -
--
I
n -- Numarul surselor de zgomol
Fig. 10 .. 1.1. nivelului de
zgomot in functie de numarul
surselor identice.
sitatea de 68 dB fi ecare. Nivelul total
de zgomot va fi: Nr = 68 + 10 lg2 = 68
+ 3,01 =71,01 dB. Cu ajutorul grafi cului
din figura 10.1. 1 gasim .1N=3,0 1. 3
surse identi ce: Nr = 68 + 5 = 73 dB; 10
surse identice: Nr = 68 + 10 = 78 dB.
Oeterminarea nivelului total al inten--
sitatii acustice in cazul surselor cu in--
tensi ta/i diferite 11, '2, .... se poate face
cu relatia:
Nr =10 lg( 1Q N/ 10 + 10Nz' 10+ ... X10.1.3.)
[dB]
sau, in mod aproximativ cu ajutorul
graficului din fi gura 10. 1.2 considerand
diferen\a a doua surse. Pe baza dife--
rentei se determina (fig. 10. 1. 2) cre5te--
rea nivelului acustic !::. N care se adauga
la sunetul cu nivelul mai mare dintre
cele doua considerate. Noul nivel
acustic, care reprezi nta sursa rezultan--
ta, (care inlocui este pe cele 2) impre--
una cu o a treia sursa conduc la o no--
ua diferenta s.a.m.d.
L..L

-
10lg(1+ 10 10
-
,,
-,-....--- --
I

I'\
r--1--
-
--
- -
I'-
H --
....
0
O 5 10 15 [dB] 2
Diferen\a de ni vel de zgomot
Fig. 10.1.2. nivelului
de zgomot pentru surse cu
intensitati diferite.
Nivelul presiunii acustice (sonore) N
= 10 lg (pl pa)2 = 20 lg plpo [dB) ; in care
po = 2 10--
4
bar = 2 10--
5
Pa este
presiunea de referinta; p -- presiunea
! I
140
:u
.0
130
acustica. Scala nivelului exprimat [dB]
(numita dupa Graham Bell, 1847 --
1922) se intinde de la N = 0 (pragul de
audibi litate) pana la limita durerii,

= 120dB (10.1 . 1) '

Nivelul intensitatii acustice
N; =10 lg Il la, [dB], cu lo= 10-
1
2 W/ m
2
. '
in condi\i i normale de temperatura
(I = 20 C, pa = 1 bar) diferenta dintre
valoarea nivelului presiunii acustice si
cea a ni velului intensitatii acustice este
de circa 0,2 dB, in practi ca putandu--se
lucra cu oricare dintre cele doua marimi_
Nivelul puterii acusti ce
Np = 10 lg P! Po [dB] . cu Po =
= Ao p !pc = 10-
1
2 W
(in SUA se foloseste uzual 10-
13
W).
Ao = 1 m
2
. Nivelul put erii acustice se
poate exprima si prin relatia:
p2 A ( p)
2
A
Np=101g- -=101g - + 101g-=
pg Ao Po Ao
A
N+101g-
Ao
, ,:i
0
N
.!.':
N
E
......
z
:1.
0
(\J
E
2
0
Q_

<U
0
-;;;
::>
0
<U
Cl.>
c
::>
u;
Cl.>
a.
Cl.>
u
:;
Cl.>
>
z
120
120
110
110
100
100
90
90
80
80
70
70
60
60
50
50
40
40
30
20
20
10
10
0
0
--10
25 50 100 200 400 800 1600 3200 6400 12500
[Hz]
Fig. 10.1.3. Legatura dintre nivelul intensitatii acustice [dB]
nivelul intensitatii auditive [ton]:
-- pragul limita al audibi litatii.
- -
l. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor vibra!iilor
Nt =: 10 lg (1072110 + 1076/ 10 + 1Q70/IO +
+ 1oso110 + 10ss110) = 86,829 dB.
Atenuarea sunetului in aer
Viteza sunetului. c = 332,4 + 0,6 t [mis], in
care t - temperatura aerului [
0
C].
Exemplul de calcul 2: se cauta ni -
vclul acusti c total a 5 surse sonore,
avand I 1 = 72, /2 = 76, /3 = 70, /4 = 80,
Is= 85 dB. Pe baza surselor 1 $i 2 (72
$i 76 dB) cu diferen\a t:. l 1 = 4 dB
rezulta din figura 10.1.2 cre$terea
1 1 ,46 si sursa rezultanta.
IF:i
1
= 76 + 1,46 = 77,46 dB. Pe baza
diferen\ei surselor IR: si /3 (77,46 $i 70)
c.!2 = 7,46 dB ob\inem cresterea
t:. N2 = 0.75 dB iar sursa rezultanta
IRz= 77 ,46 + 0,75 = 78,2 1 dB. Mai
departe, pentru 78,2 1 $i 80 avem
t:.'3 = 1,79 dB, respectiv t:. N3 =2, 12 dB,
IR3 = 80 + 2, 12 dB.
ln sfar$il, pentru 82, 12 $i 85 dB,
t,, /4 = 2,88 dB. t:. NJ = 1,83 dB, iar nive-
lul total Nr = 85 + 1,83 = 86,83 dB.
Aplicand relati a de calcul ob\inem:
Atenuarea sunetului in aer este cau-
zata de impr3$ti erea sferi ca a acestui a
$i de absorb\i a de catre mediul am-
biant. lntensitatea acustica scade in-
vers propor\ional cu patratul distan\ei.
Daca - notam cu I i $i 12 intensitatil e
acusti ce la di stan\ele ri $i r2 de o sur-
sa sonora nedirectionala (r1 < r2)
rezulta: l i/ !2 = r}ir/ Considerand
nivelul presiunii acustice (sau al inten-
si ta\ii acustice) rezulta N2 = N 1 - 20
lgr21r i $i apoi: atenuarea t:. N = N i -
Tabelul 10.1 .1. Nivelul presiunii acustice al diferitelor zgomote
Nivelul presiunii
acustice N dB
0
--
10
15 .... 20
25 .... 30
------
30 .... 40
---- -----
40 .... 50
------
50 .. .. 60
-- -------
55 .... 65
Zgomotul
lnceputul perceperii sunetelor, masurabile nu111ai in laborator
__ Sunete _ _ _ _ __ _
Zgomotul usor al noaptea pe __ _
$ga_pta, sali_ --------
Zona lini $tita de ____ _
_ Conversatie lini stita, bi!ouri lini $tite __ _
Conversatie obi$nuita, masina de scri s sil e11tioasa
As irator de praf________ _ ________ _
60 .... 65 __ _,_Magazir:i. birouri zgomotoase
65 .... 70
-----
55 .... 75
---
70 .... 90
75 .... 85
------
80 .... 85
----- ----
80 .... 90
___oneria teJe_f_onului la 1 m distanta, g_e scr_i_s, latrat
Com artiment de tren
Trafic ruti er intens
Metrou, in vagon
Strigate, ___ _
Camion trecand; atelier cu ma$ini de gaurit; tipografii
100 ... 110
110 .. . 120
120 ... 130
130 ... 150
j
Forje. tunet puternic _
Avion, la 3 m de elice
_ care pro_duce durere
Avioane cu reactie

co
0
0
ffi 50 -

Q)
g 40
0
Ul
70
;ro'
60
0

50
Q)
0
40
Ul
c: c
= 20 lg r}!r?.
Ni velul presiunii acusti ce N, masurat
la distanta r de 0 sursa sonora avand
ni velul N 1, se poate exprima prin
relati a: N = N i - (20 lg r + 10,9)_ Daca
sursa de zgomot se afla la nivelul
solului trebui e sa se adauge 3 dB.
Lungimea de unda, A = elf (c,f -
viteza si. respectiv, frecventa sunetului ).
lntensitatea auditiva a unui sunet
(sau zgomot) se determina prin compa-
rarea subiectiva a tari ei acestuia cu un
sunet avand frecven\a de 1000 Hz si
pentru care nivelul intensita\ii acustice
[son] - [dB] - a fost adoptat con-
ven\ional drept unitate de intensitate
auditiva [fon]. Legatura dintre nivelul
intensita\ii acusti ce [dB] $i nivelul in-
tensita\i i auditi ve [fan] este data de
fi gura 10.1.3.
Nivelul presiunii acustice al diferitelor
zgomote este indicat de tabelul 10.1.1 .
Norme privind nivelurile admisibile
de zgomot
Zgomotul are ac\iune daunatoare
asupra organismului uman. Pentru a se
asigura condi\ii normale de lucru au
fost stabilite niveluri limita ale zgomo-
tului , in func\i e de frecventa, care nu
trebuie dep3$ite $i care se numesc
curbe de zgomot, notate cu Cz, NR sau
NC. Criteriil e care au permi s stabilirea
normelor referitoare la nivelurile ad-
mi sibile de zgomot se refera la aspec-
te medicale, tehnice. profesionale :;; i
economi ce. Normele au fost elaborate
in func\ie de locul de munca, rezultand
norme separate pentru: zgomotul in-
dustrial , zgomotul in locuin\e si ora$e,
zgomotul in mijloacele de transport.
Reprezentarea varia\iei nivelului de
c
.2 30 f-----i-
Ul
Q)
.2 30
Ul
Q)
30
a.
:J20--+--t--k-
a;
>
z 1 0 1-----1------t

a.
:J 20
a;
>
z
63 125 250 500 1000 2000 4000 125 250 500 1000 2000 4000
Frecven\a medie [HzJ
a
Frecventa medi e [Hz]
b
Fig. 10.1.4. Curbe de zgomot:
Q)
a.
125 250 500 1000 2000 4000
Frecven\a medie [Hz]
c
a - curbe de zgomot NR; b - curbe de zgomot NC; c - curbe de zgomot DIN -foni dupa DIN 1946.
..
Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor I. de ventilare climatizare
presi une acustica in functie de frecven-
\a a condus la o seri e de curbe de zgo-
mot. Au fast stabilite mai multe tipuri 1
de curbe de zgomot in fi gura 10. 1.4:
NR (Noise Rating) - valoarea zgomo-
tului dupa ISO (fig. 10. 1.4a} notate '
adesea Cz, curbe de nivel egal de tari e.
NC (Noise - Criteric), utili zate in SUA
(fig. 10.1.4b);
DIN - fan, dupa DIN 1946, anexa 2
(fig. 10. 1.4c).
Pierderea auzului est e preintampina-
ta, conform normelor ISO - care au stat
la baza standardelor romane$ti, daca
nivelul presiunii acusti ce a zgomotului
este inferi or, in ori care dintre benzile de
frecventa. curbei de zgomot Cz 85 (NR
85) cu conditia ca perioadele de
prezenta in mediul zgomotos sa al-
terneze cu perioade de repaus. Corela-
ti a dintre aceste durate (munca-repaus)
este data in graficul din figura 10.1.5.
- Exemplu: dupa o acti vitate de
16 min intr-un mediu zgomotos de 100
dB este necesara o peri oada de repa-
us de 30 min iar numarul de perioade
de lucru nu poate depasi 10/zi.
10.2. _zgor:notului
m mcapen
Prin nivel de zgomot se intelege, in
general, ni velul presi unii acustice exis-
tente intr- un spatiu sau o incapere.
Pentru odihna, recreere sau lucru cu
randament ridi cat sunt prescri se valori
admisibile ale nivelului de zgomot in in-
caperi (tab. 10.2. 1) sau la locul de
munca (tab. 10.2.2). in anumite si tuatii
se cere, suplimentar , indicarea curbei
!i mita de zgomot N,q (Cz) (fig. 10.1.4).
in toate cazuril e trebuie sa se acorde
atentie "ni velului acusti c suparator ",
zgomot care apare la cuplarea $i decu-
plarea instalatii lor de ventilare sau cli -
matizare. lnsumarea se face in cantor-
1
mitate cu indica\ iil e date in 10.1.
10.3. Propagarea zgomotului
Propagarea zgomotului (produs de
venti latoare, pompe sau alte ma$ini) se
face prin elementele de constructii (pe- '
re\i , pardoseala, postamente), prin pe-
re\ii canalelor de aer (prin corpuri so-
lide) $i prin aerul de ventil are vehiculat
prin canalele de aer.
La randul lor, corpuril e solide (ac\i o-
nand ca ni $1e membrane) transmit zgo-
motul aerului din incaperi. La transmi -
terea zgomotului sub forma sferi ca in
aer , diferen\a dintre presiunile acusti ce
N $i Np se calculeaza cu relatia:
!::. N = N - Np = 10 lg 4 JrrJlrl ( 10.3. 1)
La surse de zgomot mare (de ex.,
ventilatoare de acoperi $) se formeaza
campul sonar total la o anumita di stan-
\a rr de sursa de zgomot. Scaderea ni -
velului de zgomot la o di stan\a r2 se
poate determina cu rela\ia aproximati va:
N = 20 lg r2 + 14 dB (10.3.2)
Exemp!U". Se determina nivelul de
zgomot la o distanta de r2 = 40 m de
un ventilator de acoperi $ care are nive-
lul puterii acusti ce Np = 93 dB
N = 20 lg 40 + 14 = 46 dB
Nivelul presiunii acusti ce,
N4o = 93 - 46 = 47 dB.
10.4. Surse de zgomot
Zgomotul produs de ventilatoare
Zgomotul produs este cauzat de mo-
tor, de curelele de antrenare, de lagare
si de fenomene de rezonan\a alcatuind
zgomotul secundar, precum $i de pro-
cesul de curgere a curentului de aer al-
catuind zgomotul principal pentru ca
acesta este dominant. Zgomotul este
produs de turbul en\a stratului limita al
palelor $i de formarea turbi oanelor. Ni-
velul acustic al acestora este proporti-
onal cu puterea a 5 .. .7-a a vitezei cu-
rentului de aer, respectiv, a vitezei pe-
riferi ce si este determinat, in principal,
de neuniformitatea campului de viteze
care produce o actiune pul satori e la ie-
sirea din canalul paletelor. Aceasta ac-
\iune este cu atat mai intensa cu cat
di stan\a dintre carcasa ventilatorului $i
rotor este mai mica $i cu cat diferen\e-
le de viteza ale curentului pulsator sunt
mai mari . Cand apar oscila\ii de viteza
pe o suprafata rigida se produc osci la-
\ii periodice de presiune care se ras-
pandesc ca unde de zgomot avand
frecven\a de baza fo = n.z, in care
rota\ii / unitatea de timp $i
z - numarul paletelor . Nivelul puterii
::J
(/)
::J
ro
a_

ro
(ii
:s
0
nr. expuneri zilnic=2
- - ----
3
5 10 15 20 25
Durata expunerii la zgomot [min]
Fig. 10.1.5. Durata de munca
in mediul zgomotos - repaus.
Tabelul 10.2.1. Valori orientative pentru nivelul presiunii acustice
timpul de reverberatie in incaperi (dupa VDI 2081)
Tipul incaperii Ni velul presiunii Curba NR
acustice [dBJ (Cz) estimata
30 25
Timpul de
reverberati e [ s]

de locuit _:;;i dormit
_____eitale: saloane cu paturi
--- ---j---,---,..- - 1-------
1------ ziua 35 ____ __:3:..; 0, ___ +-_ _ 1 ___
1
_ _ _ 2_5 __ __,_ __ 2_0 __ ,
1
__ - _
cabinete pentru consulta\ii,
holuri , coridoare 40 -+-__ 3_5_ --+---2:-----1
deO[>erat ii --- --- 35 5
&iii de auditie:
__ radio, teatre
- sali de televiziune
25
25
-------------- -----j-------
- sali de concert 25
----= cinema!OQrafe, clmfiteatre,
.!2l_<!sa, [JOlivalente
Birouri:
30 ... 35
20
------
20 ___ +-_ _ 1-'-- ,5---I
- i--- 20 2
!--------- -
25 ... 30
- ---------
___ -_ sali Qentn.J_ _di scul!i__ --- -35-- 30 1------1- __ -
- birouri n1ici - ---40 - __ 3_5_ 0, 5
----- -----------.-- --------.----
0,5
-----
- birouri mari
----- --- - ---- - ---t-- ------ - ---
45 40
Hoteluri:
__ :_S'._am_e_r_e __ d_e_ d_o_rm- it-, 35 - - --30 -- ---1 -
, __________ i----25 _=--_ -__ -
Restaurante:
-- - ----- ------ ---------r---- - - - r------- -
- cu cerinte deosebite 40 35 1
- normale. --- - 40 . .. 50 40 ... 50 ,____ =_
- rVi uzee- --- - --
sa1i de lectura 35 ---:30-- 1
----- --- - ---
de S[Jort, _ __ _ _ 40 __ L _ . _
Magazine mari , expozi\ii _ 55 ... 60 __ -
Depozite, magazine, vesti are
intre_Rrinderi __ ._6_5 __ +-_ 5_5_ .. _. 6_0 ___ 1---------
- Hale de montaCateli ere cu---
60 ... 50 ___ _ - _
Hale de fabri ca\i e 90 85
l
I. lnstala!ii de venti lare climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor vibra!iilor
acusti ce al ventil atoarelor se poate de-
termina cu sufi cienta r:i recizie (dac8 nu
este indicat de producator) cu una din
rela\iil e:
Np = 40 + 20 + lgL [dB] ( 10.4. 1)
cu L - debitul t>Hr - presiunea
totala [Pa].
Np= 4,5 + 20 lg_\ Hr + 10 lgL [dB] (10.4.2)
cu L [m3/s] $i t:.. Hr [Pa].
Constantele 40, respectiv, 4,5 poarta
numele de nivel specific al puterii
acustice si sunt atinse cu o aproxima-
\ie de 4 dB daca ventilatorul lucreaza
in apropierea punctul ui optim de func-
\i onare. Rela\i a 10.4. 1 este reprezenta-
ta in fi gura 10.4. 1. Corec\i a nivelului
puterii acusti ce 6 Np pentru cazurile
cand venti latoarele functioneaza in afa-
2 v
0
.....J 0
Q;
: 0
-
8
6
4
3
2
-1\
1
,u \
c
-
\
\
\
\
\
\
\
.....
\
u 0
2
\
\ I\
\
\ \
\
\
\
I\
\
\ \
\
\
\
\
"
\
I\
\
\ o>a
\
\
.0 0,
Q)
0
2
\
\
\
0,
0,0
0,0
0,0
1
8-
6
4

\
\
\ \
\
\
\ \
I\
I\
\
\
\
'Sb
\
\
I\
\
I\
\
I
\
\
[\
\
\
/..>:
\0
\
\ %i-
\ I\
\
I\
\
\
I\ 0
\ 0
\
\
\
I\
\
I\
I\ \
\
I\
I\
I\ \
\
.\
\
I\ \
\ \
\ \ I\
\
\
\ \
\ I\
\
f--
I\
\
\
\
-60000
-
-

-
-\-
-,_

':
I\ -
\
-
-
40000
30000
20000
10000
8000
6000
40oo!
.s
2000 ....J
Q;
C\l
1000 Q)
u
800
\
600
.0
400
Q)
0
\ -200
\
100 200 300 400 600 1000 2000 3000
Oiferen\a totalii de presiune [Pa)
Fig. 10.4.1. Nivelul total de zgomot al ventilatoarelor.
Tabelul 10.2.2. Presiunea acustica (sonora) admisa la locurile
de munca (dupa VOi 20581 [dB]
1. Acti vitatea ore onderent spi rituala 55
- -- -
2. Activi tatea simpla de birou, preponderent
mecani zata
?Q. __ ----- - -
---- ----
3. La toate celelalte acti vitati o depa$ire
de max. 5 dB; la valori mai mari
se folosesc mi iloace de protecti e a auzului 85
4. lncaoeri pentru repaus, igiena, pregat ire 55
5. Zgomotul produs i n vecinatate se li miteaza
prin urmatoarele valori de emi sie:
Valori de emi sie "exteri oare" ziua noaptea
- instalatii industri ale 70 70
- ------
- instala\i i preponderent industriale 65 50
__:: instala\ii industriale p_!intre locuin\e 60 45
-
_::Jocuinte, 55 40
exclusiv 50 35
- --- -- - - - -
- zone de odihna, spitale 45 35
Valori de emisie "interioare"
- i n interiorul locuintelor 35 25
Valori le de emisie nu pot fi depa$ite in afara unor scurte intervale,
cu mai mult de 30 dB (noaptea 20 dB) i n exteri or $i 10 dB in interi or
Tabelul 10.4.1. Spectrul puterii acusti ce a ventil atorului
ra punctelor de optim se determina cu
ajutorul fi gurii 10.4.2. Spectrul relativ al
benzil or de frecventa (octave) se poate
determina (atunci cind lipsesc datele
producatorului ) cu ajutorul grafi cului
(dupa Beranek) din fi gura 10.4.3.
Exemplul de calcul 1: Se determina
spectrul puterii acustice pentru un ven-
til ator radial cu paletele indreptate ina-
poi (Rp) care lucreaza in punctul optim,
avand debitul L = 2,5 m
3
/s $i presiunea
totala 6 Hr = 550 Pa. Rezolvarea este
data i n tabelul 10.4. 1.
Zgomotul produs In canale drepte
Mi !;)carea turbul enta a aerului i n
canale produce zgomot al carui nivel
Nv, depinzand de viteza de circula\i e v
[m/s] $i de sec\iunea canalului A [m2].
se poate calcula cu relati a:
Nv = N'v + Nrel = 10 + 50 lg V +
+10 lg A+ Nre1 [dB] ( 10.4.3)
Marimea 50 arata ca nivelul puterii
acusti ce cre$l e cu puterea a 5-a a vi-
tezei. Spectrul relati v de frecven\a Nre1
se poate det ermina cu ajutorul graficu-
lui din figura 10.4.3.
Exemplul de calcul 2: Se determina
spectrul presi unii acusti ce al unui canal
cu sec\iunea A = 0, 20 m
2
(500400 mm)
prin care aerul circula cu 6, respectiv,
15 m/s. Rezolvarea este data i n tabelul
10.4.2.
Zgomotul produs 'in piese speciale
Zgomotul produs este mai pu\in stu-
diat. Pentru ramifica\ii simple sau du-
ble, avand sec\iunea circulara, nivelul
puterii acustice poate Ji determinat
dupa Brockmeyer cu rela\ia:
Nv = Nv" + (10 lg M + 30 lg da + 50 lg Va) +
+ Cr+ CR [dB] ( 10.4.4)
in care N; - ni velul puterii acustice
normat; f - latimea bandei de frecventa
(pentru valoril e medii de frecventa Im
se vor lua valor ile din tabelul 10.4.3; da
- diametrul ramificatiei (fig. 10.4.5) [m] ;
+6
+4
m

a.
A
'1
/ I
, ,'' Rp
3j 0
C\l
-2
0
0 -4
-6
,4 0,6 0,8 ,\0 1, 2 1,4 1,6
/
' Debitul relativ, L/Loptim
/
, .
, R
Fig. 10.4.2. Nivelul total de zgomot
al vent il at oarelor cand acest ea
functi oneaza i n afara punctelor
de optim.
Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor I. de ventilare climatizare
va - vi teza aerului in rami fi ca\i e (curba)
[mis]; Cr - factor de corec\i e pentru
turbulenta ini\iala ridicata; CR - factor
de corec\i e pentru raza de racordare.
Ni velul normal al puterii acusti ce Nv"
este dependent de criteriul Strouhal,
S tr = fmdalva si se determina cu
ajutorul graficului din figura 10.4.5.
Factor ii de corec\ ie CR $i Cr se
determina cu ajutorul grafi celor din ,
figuril e 10.4.6 $i 10.4.7.
Zgomotul produs la o ramifi ca\i e se
propaga nu numai in directi a ramifica-
\i ei ci $i inainte $i inapoi pe canal.
Concomitent cu producerea zgomotu-
lui are Joe si o atenuare a acestuia, a$a
cum se va arata ulterior .
Exemplul de calcul 3:
Se det ermina nivelul puterii acustice Nv
intr-o ramifica\ie ca cea din fi gura
10.4.5 unde Vh = 12 mis, Va = 6 mis,
da = 0,250 m, r = 0,05 m $i Tu =-= 5 %.
Rezolvarea este indicata in tabelul
10.4.4.
Ni velul puterii acusti ce in coturil e
rectangulare se poate determina cu re-
la\ia:
Nv = Nv" + ( 10 lg M + 30 lg de +
1
+ 50 lg Va) [dB] ( 10.4.5)
in care d e =
4
A
1
;;
Nivelul Nv" se determina pe baza
cri teriului Strauhal cu ajutorul figurii
1
10.4.8.
Zgomotul produs de cl apetele
de reglare
Nivelul zgomotului produs este de-
terminat , i n principal, de gradul de in-
chidere a ciapeteior si de viieza aeruiui
din canal. in figura 10.4.9 este indicat
nivelul presiuni i acusti ce pentru o cla-
peta cu diametrul 100 mm, in pozi \i e
deschisa si sub un unghi de 50. Pen-
tru alte dimensiuni, cu oarecare aproxi-
ma\i e, se poate determina ni velul pre-
siunii acustice, cu ajutorul relati ei
10.4.6, pentru clapete de acelasi fel.
Zgomotul produs de gurile de aer
Guril e de aer reprezinta elemente de-
limitatoare la nivelul incaperii. Zgomo-
tul produs de ele este atenuat doar de
absorb\ia incaperii, de aceea trebuie
alese cu grija. Daca indica\i il e produ-
catorului lipsesc, nivelul puterii acusti-
ce se poate determina cu relati a apro-
ximati va:
Nv = 15 + 60 lg v + 30 lg + 10 lg A
[dB]( 10.4.6)
unde:
- v este viteza aerul ui raportata la
sectiunea bruta [mis];
- .; - coeficientul de rezistenta locala;
- A - sec\iunea bruta a gurii de aer.
Pentru guri de reful are prevazute cu
lamele opuse de obturare (de ex.: gura
0
- 10
A
/
> -........_ Rp
I
'
I
<ll L
gz -30
-40
63
A -9
Rp -4
R -2
I I I
125 250 500 1000 2000 4000 8000
Octa
1
ele de !reeve 1a, [Hz
-8 -7 -7 -8 - 10 - 14 - 18
-5 -7 -12 -17 -22 -27 -32
-6 - 11 - 16 -21 -26 -3 1 -36
Fig. 10.4.3. Spectrul relativ al benzilor de frecventa.
0
-
-
-
- m - 10
"D
a;
z -20
-30 63
-5
125 250
-6 -7
-
-
500
-8


r-...
1000 2000 4000 8000
Frecv n!a I [Hz] I
-9 - 10 - 14=6
Fig. 10.4.4. Determinarea spectrului relativ de frecventa.
I
/ / '/ '/ ./ / /
/ ' /,
1000
rPi
v /.-/
/ //
/
/ //
,,.,-_/
I


0.
;;.
/ /
I

'./:/
///
//.
<
, / '
(i f
-
/


//
//
/
6--
I I ;. _ ._
,
/;
v
/ /-:""
/ />
/ /
/ /
///
/
a
. , '
i, 1QI

l!;'
:>/
V ', //
/ /
/
"'
>. I

/
'/
' / / /
,

f7
/ / , /
r --"-
r7
/ '
\""' ' /
/,
/
0
-'>-<:> , :t:-
//; /
/
/
/
/ / , I/,
e--- - =+=
/
/
-I
//. v'Y .. ' / ,' /
/
(;;::
[/;'/-'
';/, >/ { /
/ .
-
r/ da = 0, 15
/// ' /
/
/
%
j/
/
' . .,/,

v/,
//
'>>
/ .'
v"
1;j'
/
' 'O
e--- - -
I . / "/I /
/ '
h / 1, / / 1 / /
11;:

/ //
./
,' / I
I
I
/ /
! ?:/: I.,,

?/,
v// /I
/ /'
pl/ 11'.0'/ '//; I/ / //
/ / /
;;11
/;
;:;;
/ / ' 7-:
/ / 1/1
,/ I
I/
:;y, / t,
1;
I I /
I

''. / //j
I I
/ /
/
I ..
1!;
'/;
-
'//1
1/
I I
, /
_J11:/,r r .. , r ,, '/,, : ' :;
I
40 30 20 10 0 - 10 -20 -30
Ni velul de zgornot normat [dB]
800
600
400
300
200
V/
//
/
'//
>/ //
/ /
/,'/.
v /
/
" , / / /
/
/
/ /
150
'_/
v
/
100
80
/
/
60
40
-

- 30
20
15
10
--e---
8
6
-e--- 4
3
2
1, 5
1,0
-40
0,7
0,5
-50
Fig. 10.4.5. Nivelul normat al puterii acustice.
C1l
.c
:J

if>
:;

0
-
-
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor vibra!iilor
TROX, tipul DLR, mari mea 4) ni velul
putcrii acustice Nv poate fi determinat
cu aiutorul graficelor i n fi gura 10.4.10.
Pentru alte marimi se introduce o
corec\ie C avand valorile: - 2 dB pentru
marimile 1, 2; - 1 dB pentru marimea
3; + 2 dB pentru mar imea 5.
10.5. Atenuarea zgomotului
transmis prin aer
Zgomotul produs de instala\i a de
ventilare este transmi s prin aerul din
canale spre i ncaperil e deservi te. atenu-
7
5
"-.._
........_ ....
........_ ..........
"-.._

al
-.....0

0
a:
-......

andu-se 1ntr-o oarecare masura in lun-
gul acestora la schimbarea directiei
sau a secti uni i canalelor si i n gurile de
reful are, proces denumit atenuare na-
turala. De cele mai mul te ori, atenuarea
naturala nu este suficienta, in sensul ca
nivelul zgomotului i nca ii depaseste pe
eel admi sibi l fiind necesara o atenuare
supli mentara (pe cale artifi ciala) prin
prevederea atenuatoarelor de zgomot,
captusirea canalelor $i coturil or cu ma-
teri al fonoabsorbant etc.


I
0
...._
'"-----
- ! dh f<-
Q) 1---...... ..........
f5-
Q)
-5
0
....... -......... r-.....
.......
....

0c_'' I<;,.,
........
(.)
Q)
u
:;
0
- 10
u
ro
LL
r---....
:---....._
J.Q'

.......
"

.............
..........
.....
-.........
"-.._
...._
"-.._
- 15
........
0 0,05 0, 1 0, 15 0,2 0,25 0,3 0,35 0,4 0,45 0,5
Raportul r/ da
Fig. 10.4.6. Factorul de corect ie CR.
Tabelul 10.4.2. Puterea acust i ca a aerului In canal
Viteza Denumirea
Octava medie de frecventa, fm - [HzJ
63 125 I 250 500 1000 2000 4000
Ecua\i a 10.4.3 :
10+501g6+ 101g
6 0,2 = 41 ,92 = 40 Nv 42 42 42 42 42 42 42
Fi g. 10.4.4 Nrel -5 -6 -7 -8 -9 - 10 - 14
Spectrul cautat 37 36 I 35 34 33 32 28
10+501g 15+ 1 Ol g0,2
i
15
= 6 1,81 = 62 62 62 62 62 62 62 62
Fig. 10.4.4 Nrel -5 -6 -7 -8 -9 - 10 - 14
Spectrul cautat 57 56 55 54 53 52 48
Tabelul 10.4.3. Val ori de calcul
recve_nta [HzL 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000

-- --- --- - - --
J\f, ]::gl 45 88 177 354 707 1415 2830 5660
---
10 lg L'i f 17 20 23 26 29 32 35 38
Tabelul 10.4.4. Ni vel ul acust ic l ntr-o ramif icatie
Denumi rea Frecven\a medi e a octavei fm - [Hz]
63 125 250 500 1000 2000 4000
Str = 0, 25/6 fm = 0,042 fm Str

5,2 10,4
?.Q&..
__!!_&_ 83,_ 167
Fig. 10.4.5: Vh/ Va = 12/6 =2 N 16 20

23 -4 - 12,5 -21 -29
Tab. 10.4.3: 10 lg L'i f + 17 20 23 26 29 32 35
30 lg da + 50 lg Vo =
= 30 lg 0, 25 + 50 lg 6 = 21 2 1 2 1 21 21 21 21 21
Fig. 10.4.6: r/ da '-' 0,05/ 0,25 =
= 0,2 CR -2 - 1,7 - 1,4 - 1,3 - 1 - 1 - 1
------ ------- ---- -------
Fig. 10.4.7: = 2 C1 1,4 1,4 1,4 1,'1 1,4 1,4 1.4
- --- ---- - -- -- -- -
Spectrul puterii
acustice cautat Nv 53, 4 60,7 67,0 43, 1 37,9 32,4 27.4
-
Reducerea nivelului puterii acusti ce a
ventilatoarelor
Reducerea zgomotului produs de
ventil atoare se poate obtine prin redu-
cerea t urati ei acestora. Daca tura\ia
scade de la n1 la nz ni velul puterii
acustice se reduce conform rela\i ei:
N = 50 1g n1/ n2 [dB] 110.5. 1)
- Exemplu: Se determi na reducerea
nivelului puterii acusti ce a unui ventila-
tor, daca turati a acestui a se mi csorea-
za de la n1 = 1500 rot/min. la n2 = 600
rot/min.
N = 50 lg 1500 I 600 = 50 _ 0,398 =
= 19,90 dB
Atenuarea in canale drepte din tabla
Ea este, in principiu mi ca; este mai
mare in canalele cu sec\iune rectangu-
lara $i mai mi ca in cele cu sec\iune cir-
cul ara (tab. 10.5. 1). Atenuarea 1n lungul
canalelor din zidarie sau beton este, de
asemenea, neinsemnata, datorita ri gidi -
ta\ii lor $i se negli jeaza. Captu$irea ca-
nalelor din tabla cu materiale fonoi zo-
latoare. la interior , are drept urmare o
atenuare vizibil a a nivelul ui de zgomot,
care se poate determina cu rela\i a:
AN =: 1,5 a PI A [dB/ m) ( 10.5.2)
i n care a - coefi cientul de absorbti e a
zgomotului (tab. 10.5.2); P - perimetrul
interior (de absorbti e) al canalului cap-
!U$it [m] ; A - sec\iunea libera a cana-
lului , dupa captU$ire [m
2
]. Pentru Ca-
nale captu$ite cu vata minerala atenu-
area N1 se poate determina cu ajutorul
di agramei din fi gura 10. 5. 1.
Caplu$irea canalelor se poate exe-
cuta ca i n fi gura 10.5.2. Relati a 10.5.2
este valabila daca este respectata una
din condi \iile: A. > 2 s sau f ::; c/ 2 s, i n
care A. - lungimea de unda, f - frecven-
\a, c - viteza sunetului. Pentru amorl i-
zarea frecven\elor joase sunt necesare
grosimi de izolalie fonica mai mari
decal pentru frecven\ele inalte.
Atenuarea zgomotului in curbe
coturi
0 anumi ta atenuare a zgomotului se
m
u
4
---;::_ 3
0
Q)
:e
2
(.)
Q)
u
2 1
0
u
ro
LL
0
I
v
/
./
/
I/
/
/
I
Preturbul en\a
v
5%
- 1--
I I I
2 3 4 5
Raport ul vi tezelor vt/ va
Fig. 10.4.7. Factorul de corectie C1_
Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor I. de ventilare climatizare
produce in curbe :?i coturi drepte (fig_
10-5.3)_ Dintre acestea, favorabile sunt
cazurile in care la\imea canalului cores-
punde cu lungimea de unda. Atenua-
rea i n coturi drepte (nerotunjite) rectan-
gulare este indicata in tabelul 10.5.3,
iar in curbe :? i coturi cu sec\iune
circulara in tabel ul 10.5.4.
Atenuarea zgomotului in ramificalii
este dependenta de raportul suprafetei
canalului neramificat si suprafa\a rami-
fi ca\i ei a:?a cum se poate vedea in
figura 10.5.4 in care l:Sa reprezinta
suma sectiunilor celor doua ramifica\ii _
Atenuarea zgomotului prin modifica-
rea brusca a secliunii t. N se produce
atat la ingustarea brusca a sec\iunii cat
1
$i la largirea acesteia, conform rela\iei:
(A ,I A 2+ 1)
2
L1 N = 10lg [dB] ( 10.5.4)
4A ,/ A
2
care este reprezentata grafic in figu-
ra 10.5.5. in cazul largirii bru$te de sec-
\iune, atenuarea are Joe pentru frec-
ven\e a caror lungime de unda ?. este
mai mare decat latura mica Im a cana-
lul ui de aer; deci pentru ?. > Im sau
pentru .1 = el f rezultand asttel condi\ia
f < cl lm . Semnifica\ia notatiilor a fost !
data anterior. In cazul modificarii duble 1
a canalului de aer (l argire+ingustare)
(fig. 10.5.6) atenuarea se determina cu
rela\i a:
fdB] (10.5.5)
Atenuarea maxima se ob\ine pentru
sin 2 n I/A. =1, deci pentru I = A/4;
3A. I 4; 5 A/4 etc, respectiv pentru
f = c/4 t, 3c/ 4t, 5c/ 41 $.a. m.d_ Modifi ca- i
rea lent a a sec\iunii (difuzor, confuzor)
produce o atenuare ce se determina cu
ajutorul fi guri i 10.5.5 daca lungimea
difuzorului (confuzorului) I este mai mica
decit lungimea de unda (/A.), in caz
contrar. atenuarea este practic nu!a.
Atenuarea zgomotului in camere de
detenta ;;i distribulie a aerului are Joe
ca urmare a modifi carii bru:?te de sec-
\iune atat la intrarea in camera cat $i la
ie$ire. O atenuare pronun\at a se ob\ine
cand pere\i i inter iori ai camerei sunt
capl U$ili CU materiale fonoabsorbante
(fig. 10.5.7). Determinarea atenuarii
zgomotului se face in continuare dupa
metodologia firmei WOODS.
Zgomotul in ramifica\iile de iesire
este rezul tatul unei componente direc-
te N wcJ
1
$i a unei component e indirec-
te Nw,
1
, ca urmare a refl exiilor din ca-
mera_ Atenuarea ::. N 1 produsa de ca-
mera rezulta ca diferenta intre nivelul
zgomotului la intrarea in camera Nw; $i
nivelul zgomotului la ie$irea din camera
Nw1 :
Nw
1
= Nwrt
1
+ Nw1
1
( 10.5.7)
lnsumarea Nwd
1
, Nw;
1
se face logarit-
i mi c:
::.N = Nw; - Nw, ( 10.5.6) Nwd 1 = Nwi + c 1 + C2 + CJ ( 10.5.8)
ro

>
z
20
10
0
- 10
"- a
""


-,
\ \

'\
,_
- r-
"
,\
!"'\
v C
b
--
'
\
-111 .. -
-20

':-------.
-30
-40

...__ -----
QP_i
t
'"r--...
' '
I
I
----
T '
'
--....
-..- 11 1- 1-t

n1 l 1l1l1I
1/3 I
\
',
I I.I I I I I I I I I I I
-50
0, 1 10 100 1000
ro

>
z
Q)

Ui
:J
0
"'
2
:J
a.
::;
a;
>
Criteriul Strauhal
Fig. 10.4.8. Determinarea puterii acustice in coturi:
a, b, c - ti uri de coturi .
70 80

s=2 1 EJ-

60
70
50 60
40
50
30
40
z
L
20
125 250 500 1000 2000 4000
30
125 250 500 1000 2000 4000
Frecventa med1e [Hz] Frecventa med1e [Hz]
Fig. 10.4.9. Nivelul puterii acustice generata de o clapeta.
Ntvelul de zgomot al une1 clapete de obturare de</> 100 mm
I
t1

vk"
25%
50%
60
m
,,
' \

50
>
z
ai
NR
0
Ui
:J -
40
0
"'
30 35 35
- 35

:;
a.
30 30 30
:J 20 25 25 - 25
a;
.::: -
z
20 - 20
10
125 500 2000 125 500 2000 125 500 2000 [Hz]
, ____ Nivelul __puterii acu:>!!._ce l a o de atr tip TRO_X_. _ __ ,
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor vibra!iilor
Nw1
1
== Nw1 +Ct+ C.o + C.1 ( 10.5.9)
in care: C, - atenu<irea prin refl exie la
intrarea in camera, dependenta de
suprafata de intrare S, $i de fr ecven\a f
(fig. 10.5.8); C2 - atenuarea prin trans-
mi sie directa in functi e de suprafa\a S1
$i de di stan\a r2 dintre gurile de intrare
si ie$ire (pentru relatia 10.5.9), respec-
ti v, atenuarea la transmi sie indirecta in
func\ie de suprafata S 1 raportata la su-
40
30
20 mm
20
Vala rninerala
10
- -
5
/
4
/ /
3
2
- - -
-
4

/L-:/'
v
/

v /
/
1 v v
v
I/
30 50 mm
E" 20
Vala minerala
-.._
(IJ
-0
7 10
z
'1
prafa\a totala Sr (pentru C2 din rela\ia
10.5. 4), fi gura 10.5.9; C3 - corecti a
pentr u grade medii de atenuare
am 7' 0, 5 (fig. 10.5. 11); C4 - Atenuarea
prin devi erea undelor de zgomot in
func\ie de unghiul de deviere
(fig.10.5.1 1).
Coeficientul mediu de absorb\ie am
se determina ca valoarea medie a i n-
tregii suprafe\e interioare:
/
/
v
y..-i..
/
v
v
rocfl v
"',<!!
v
\7.-\j \'2-\J\J v
/ / <o<::>\J' "'0
/ v
/ '.!>\j
/
,,...--

/
-

/v
/
/

,,--:;
v
y..-i..

ro<::><::>
v
/
<o"' - <o\JCl
v
/
_,- ')ciCl' I /
/V
ro
5
.... ......
'""
/l"'Cl

-
<ll
Cii
:J
c
<ll
4:
4
3
2
10
5
4
3
2
1
1
'/ v \s
,,,--;.
/
v /

v
v

,,,--;. v
/
\<y -':>-
?/
/;:/" / /
v ')\'

100 mm I./'.'.-
Vata minerala

v
/ v
y..-i..
v
i/
rociciy;;
'Ocici i /
v
/ '\':><::>- '\?Cl
/
:t?' /
/
I S
- - - - - . - - -
-,.,.v'
/
?;1,,v
/V ,,v ')Y
_,v/
v
/
/
I/
y
v" ,,v
,//
v
/
/v
/
v
vv
/
2 3 4 5 10 20 30 40 50
P/A [m-
1
]
Fig. 10.5.1. Atenuarea in canale
Tabelul 10.5.1. Atenuarea ZQomotului in canale dreote din tabla
Dimensiunea canalului
Atenuarea [dB/ m]
la frecven\ele medii [Hz]
63 125 250 500 :::: 1000
Canale rectangul are din
tabla din o\el
75 ... 200 mm 0,60 0,60 0,45 0,30 0,30
200 .. .400 mm 0,60 0,60 0,45 0,30 0, 20
400 ... 800 mm 0,60 0,60 0,30 0, 15 0, 15
800 ... 1600 mm 0,45 0,30 0,15 0, 10 0,06
Canale circulare
75 ... 200 mm 0,10 1, 10 0, 15 0, 15 0,30
200 .. . 400 mm 0,06 0, 10 0, 10 0, 15 0,20
400 ... 800 mm 0,03 0,06 0,06 0,10 0, 15
800 ... 1600 mm 0,03 0,03 0,03 0,06 0,06
U m== (1/Sr) (aS + S1 + S2 + S3 + S,)
( 10.5. 10)
Sr == S + S 1 + S2 + S3 + S, = 2 I b +
+ 2 (/ + b) h ( 10.5. 11)
Exemplul de calcul 1:
Se determina atenuarea t:. N1 la gura de
aer 1 pentru cutia de di stribu\ie cu
configuratia indicata i n figura 10.5.7.
Cutia este captu$ita cu vata minerala
de 50 mm. Se dau:
S 1 == S2 == S3 == 0,20 m
2
; S, == 0,40 m2;
I == 1,20 m; b == 1 m; h == 0,7 m;
rt == 0,986 m; 8 == 30
Rezultatul cal culului este indicat in
tabelul 10.5.5.
1
Atenuarea zgomotului in gurile
de aer
La gurile de aer se produc reflexii ale
undelor sonore catre sursa de zgomot
ceea ce, din punctul de vedere al gurii
I
de aer, reprezinta o atenuare. Atenua-
rea poate fi determinata cu ajutorul
graficului din figura 10.5.12 in func\i e
I de frecventa f $i suprafa\a gurii de
! aer S.
Atenuarea zgomotului in elementele
agregatelor de climatizare. Fara a fi
j considerate concludente, mai necesi-
1 tand cercetari experimentale, datele re-
; feritoare la atenuarea zgomotului in
I elementele agregatelor de climatizare
I pot fi utilizate, in practica, dupa indica-
tiile din tabelul 10.5.6, ca ori entative.
I . Atenuarea in orificiile camerelor
de presiune
Plafoanele perforate sunt prevazute
deasupra lor cu camere de presiune
pentru asigurarea uniformita\ii introdu-
cerii aerului. Atenuarea zgomotului la
trecerea aerului din camera de presiu-
ne prin panourile perforate se poate
determina cu ajutorul rela\iei 10.5.12:
nf( 8+1,6r)
L\ N = 201g [dB] ( 10.5. 12)
Cp
in care:
- f este frecven\a;
- 8 - grosi mea placii perforate;
- r - raza perfora\ii lor;
- c == 332, 4 + 0,6t - viteza sunetului;
- t - temperatura aerului ;
- p - gradul de perforare al pl aci i.
Rela\ia 10.5.1 2, in care s-a notat a ==
1
! == (8 + 1,6!}/p. este reprezentata grafic
in figura 10.5.13.
' Deoarece atenuarea intr-un pl afon
I perforat nu poate depa$i atenuarea
intr -un plafon echivalent neperforat,
valori le atenuarii trebui e limitate la
circa 35 dB.
Exemplul de calcul 2:
Se determina atenuarea zgomotului in-
tr -un pl afon perforat alcatuit in mai
multe variante:
- Varian ta 1: placi de ipsos de 25 mm
Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor vibratiilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare
cu perfora\ii circulare, avand r = 3 mm,
asezate la di stante de 20 mm una de
al ta.
- Varianta 2: idem, la distan\a de
30 mm.
- Varianta 3: placi de ipsos de
25 mm cu perforatii circulare, avand
1
r = 2 mm, a$ezate la 30 mm.
- Vari anta 4: panouri din tabla de
1 mm cu perforatii circulare, avand
r = 3 mm, 3$ezate la 30 mm.
u
T
a
D
,
,
.
.
.
.
.
s
b
..
'-
'-
'
..
...; sr- s - -1 2s r-- s
c
Fig. 10.5.2. Modalitati de a canalelor:
a - toti peretii; b - doi pereti; c - doi pereti + 1 miez.
Rezolvare
Varianta1:
a _ .-)+ 1,6r _ 2,5+ 1,6 0,3
42
.
16
cm
- p - n 0,3
2
I 2 2

o = 0, 1 B 1
m
N, = 201 a = 201 n f .
42

16
=
g c g 340 10
2
= 20190,003895 f
Varianta 2:
a=
2

5
+
1

6
o.
3
= 94 86cm
Jr 0,3
2
/33 '
Nz= 20lg0,008765 f
Fig.10.5.3.
la schimbarea di rectiei.
[l)
N
I\
D
7 6 -t--"..t---+--"I
(")
z
<l
4 l--+--1---11--'rt---+---lf---f'.<--+---1
ro
::>
c
<lJ
2
0,4 0,6 0,8
Raportul Sh/I S
3
Fig. 10.5.4. Atenuarea In ramificatii,
in [dB).
Tabelul 10.5.2. Coeficientul de absorb ie a pentru elemente de constructii
Elementul de constructii Frecventa [Hz]
125 ! 250 I 500 I 1000 I 2000 4000
_____ _
Seton, netencuit________ ___ ------- o.oT_--t-- .0-:0 1 l 0,02 I 0,02
Marmura, cahle smaltuite ___________ ______ ... o 0 1 ' O 01 ' 0,01 I O,Q1 ! 0,02 0,02
din caramida. $i _vopsi t de 0:01 I 0.02 ! 0,02 : o,o3 ; o,o3
Perete din caramida, tencuit cu tencuiala de var $i ciment 0,92 0,02 i 0:03" --1 0,04-:-- O,OS I Q,05 -
... _ ___ _, g:gi
Linoleum beton ---- _ 0,02 ; 0,02 I 0,_()_3 I 0,03 0,04 1 . QJ].i._
Cauciuc de 5 mm pe beton -- - - ""Q,04- -:-:Ol!i.__L 0,08
1
0, 12 0, 13_ j _Q,_!Q_
din lemn pe a::;fa_l t __ _ _ _Q,04 __ ; __ j 0,07 _ _ _,_ 0,06 O,Q6 i 0,07 __
Saltea moale de 10 mm pe beton 0,09 i 0,08 : 0,2 1 0,26 I 0,27 l 0, 37
B. Pereti captu$iti, r:>laci acustice $.a..: ________ ------::-----r--- --------<
Saltea din vat3 _f!1Jnerala, 25 mm ____ ______ 0,09 __ Q,53 0,7?_ _ ! 0,75 9.77 __
Saltea din vat a minerala, 50 mm _ .. _____ 0,78 I 0,75 _ _Q._U
Saltea din vata minerala. 100 n:im___ ___ __ _0,68 _L ___ 0,82 . 0,7 ! 0,75 _ 0,77 _
lemn direct pe_ r:>_erete _ ___ - ____ 0,07 .j_ 0,05 _j Q,05 - _ 0,04
16 mm lemn pe sipci de 40 mm 0, 18 0, 12 1 0, 10 I 0,09 ! 0,08 0,07
Placaj_g_e _ mm pe mm _ __ .. ____ . 0,22 I _Q,_1_7 _(_o.09 _. : 0, 10 0, 11
__ F'_l<:1<;aj de 3 mm pe sipci de 50 mm______ _______ 0,28 i 0,09 __ _ oJ1=
fibrol emnoase 1" <Jl. ii'..J3, direct _pe_ perete 0,07 __ 0,2?_ _ ! ___ 0,6? . -22.l_
Placl_fibrol em_noas_e _ de 2?.11m _Q.21 ___ 0,7J _____ Q_. 52 __ Q. 5Q_
Placi fi brol emnoase perforate de 1/8" q> 5/ 14, pe sipci de
66 mm cu orice fel de saltea in spate .. _ ____ 0, 13 0,73 _ 0,72 0,58 0,5 1
Placi acusti ce de 20 mm, li pite i:ie perete __________ 0,05 ____ Q,15 0,55 __ ____ 1,00 __ __ 1:QO
Placi acustice de 20 mm, la 2cJ mrn distanta de r:i erete (},1-o 0. 20 - 0,85 1,00 1,00 1,0Q_
_E'_l_aci in spate __ - __ ____ Q,?3_ o._36_
.f'_ardoseli _Q[n __ -- ____ _ ___ 0, 11 ____ 0, 1Q_ 0,07 0,06 __ Q,_Q.Z
pe pas!? _Qin_ 112edie) __ 0,05 0,08 _ __ O,?Q .. 0,30 0,35_ . .. 0,40
Fereastra cu g_eam ___ - ___ .. ___ 0,40 . 0,30 0,20 0, 17 0, 15 _ 0, 10
- gre1e -- - ______ _ _9.06- _ o. 10 _- o.38 Q)33-- o.7o-- - . .73
U$<? a_re, 50 % .!iuri ____ . ----- 0,07 ___ 0.d.l__ _ 0,81 ____ 0,54
_ Qraperii u:;;oare, 25 % pliuri _ ____ 0,04 0,23 . 0,_41 0,57 _ 9,53 0,40 _
D!.<:!Pe!:i i .J:l:?__Oare, 12_ % pl iuri_ __ _____ _ _Q,03 ___ 0, 12 ____ 0,15 _____ ___ 0_,37
Gratare de ventilare 50 % deschise 0,30 0.40 0,50 0,50 0,50 0,40
------ --- -----
-
I. de ventilare climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor
CD

"""8
z
'1 6
'
'

Q)
---
'\
'\
---
e -
--
-

/
""'
v
!'--- 1...-Y
-o
<l'. 0,05
,...._
0,2 0, 5 1 2 3 4 5 10
Raportul sectiunilor A
1
/A2
Fig. 10.5.5. Atenuarea la modificarea
brusca a secfiunii.
Ramifica\ia 1
I

Fig. 10.5.6. Schita de calcul.
, \h = inal\imea camerei
I
, e

l

\
Nwi
Fig. 10.5.7. Atenuarea in camere
Tabelul 10.5.3. Atenuare in coturi fara aripioare de dirijare fdB]
Latimea canalului B [mm] Frecventa medie a octavelor, fm [Hz]
125 250 500 1000 2000 4000 8000
Fara
125 ,__Q_ o __ o-+_ 6 _ _,__s __ ,__4 __ .,.___3 _ _
250 _ __ _ __ _ o 6_ _ 8 _ 4 . 3__ 3
500 0 6 8 4 3 3 3
------- -- ----- - -+---t----
1000 6 8 4 3 3 3 3
cu' lnainte de cot - f- - - r--- ---
125 --- - - --- 0 0 0 6 6 _ 8 _
M _________ o _Q__ 6 8 6 8 11
500 - -- --- -- 0 6 - - 8 6 _ 8_ 11 11
1000 6 8 6 8 11 11 11
dupii -cot --------- - -----
125 0 0 0 7 11
250 - - _- 0 . Q__ 7 11 --10--t----t- - - ---i
10 10
10 10
-- r---
500 0 7 11 10 10 10 10
1000 ---- ------- 7 11 10 10 10
10 10
Cu- ciiptu$ire inainte $i duPa cot t- - -- t-- - -- -
-- - --- -
---- _ Q_ 0 0 7 12
14 16
-
250 _ __ __ _ _ _ _ Q_ _ O_ .--J__ ___!_L,_ 16 18
-- -
-
J)OO _ ___ _ _____ 0 7 12 14 16--t--+-- - -""1
1000 7 12 14 16 18
18 18
18 18
.---------

Tabelul 1Q_5.4. Atenuarea in coturi/curbe cu sectiune circulara [dB]
Diametrul
Atenuarea, [dB]. la frecventele medii, [Hz]
125 250 500 1000 2000 4000 8000
125 ... 250 0 0 0 1 2 3 3
-- --- - - ----- ----
280 ... 500 0 o_ 1 2 3 3 3
-- - -- - - -
530 ... 1000 0 1 2 3 3 3 3
----- -- --- --
1050 ... 2000 1 2 3 3 3 3 3
Varianta 3:
a = 2, 5 t- 1, 6 0, 2 - 202 cm
;r 0, 2?/ 33
N3= 20190,01866 f
Varianta 4:
a = 0,1+ 1,6 0,3 = 18 5 cm
Jr 0,3
2
/3 3 '
NF 20ig0,001706 f
Rezultatele atenuarii in func\i e de
frecven!a sunt date in tabelul 10.5.7.
Dupa cum se poate vedea din l abel,
atenuarea este net superioara la pla-
foanele perforate nemetalice. Marirea
distan\ei dintre perforatii $i micsorarea
diametrului acestora conduc la cre$l e-
rea atenuarii .
Atenuatoare de zgomot
Probleme generale
Atenuatoarele de zgomot sunt
elemente ale instala!iilor de ventilare
sau climati zare care folosesc la atenu-
; area zgomotului pe baza unor efecte fi -
zice de absorbti e, rezonan\a, interfe-
. renta sau reflexie.
Tipuri constructive
- Atenuatoare de absorbtie. Efi cienta
lor este data de gradul de absorb\i e al
. culi selor, amplasate ca in figura 10.5. 14.
: Atenuarea se poate calcula cu rela\i a
!::,. N = 3 a /Is, dB, in care a este coefi-
' cientul de absorb\ie pentru jumatate de
culisa, d/2.
- Atenuatoare de rezonanta. Ac\iu-
nea de atenuare este determinata de
fenomene de rezonanta cauzate de
unde sonore a caror frecventa cores-
punde cu frecven!a proprie a unor cor-
puri oscilante sau a unor spa\ii de aer
cuplate $i are loc i n apropierea free-
; ven\ei de rezonan\a. Se cunosc 2 tipuri
de atenuatoare de rezonan\a (fig.
10.5. 15): rezonator cu placi $i de tip
Helmholtz.
Cea mai buna atenuare la rezonato-
rul plat se ob\ine la frecven\a de rezo-
nan\a,
[Hz],
,/d -G
in care G - masa memb"anei [Kg/m2];
d - distan!a membranei fa\a de peretele
Suprafata de "intrare [cm
2
]
0
000 0 0
N
I
'
c
Q)
>
u
Q)
U: 100
0 000 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 LOO 0 0
0 r- N r- r- N ("') r-
L_..l_--..L _ _ _ _ _ ___ _,
Fig. 10.5.8. Atenuarea prin reflexie
la intrarea in camera, in dB.
Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor I. de ventilare climatizare
rigid [cm]. Frecventa de rezonanta la re-
zonatorul Helmholtz este data de rela\ia
fo= _ c _ <p / dl
-------- - --------- --
200n
in care: c - vi teza sunetului; <p - rapor-
tul dintre suprafa\a golurilor $i suprafa-
ta totala; d - grosimea camerei de aer;
I - lungimea gaurii ($1i\ului).
- Atenuatoare de interferenta. Atenu-
area este ob\inuta prin interferenta un-
delor care parcurg drumuri diferite (/ r,
respectiv, /2) $i care au diferen\e de
faza (fig. 10.5. 16). Cea mai mare
atenuare se ob\ine pentru diferen\a
/2 - 11 = 1/2 A. ; 312 A.; 512 },; $. a.m.d. res-
pectiv pentru frecven\ele: f = 1/ 2d(/2 -/1);
3/ 2 d('2 - /1); 512 cl(/2- /1).
0,005 0,01 0,02 0,05 0, 10 0,20 0,50
Raportul suprafe\elor S/r
2
respectiv S/ST
Fig. 10.5.9. Atenuarea prin transmisie directa reflexie,
in camera de amestec.
0,05 0, 10 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
Gradul mediu de absortie am
1,0
0.95
- Atenuatoare de reflexie care nu se
folosesc in domeniul climatizarii .
Fig. 10.5.10. Corectia de atenuare pentru grade medii de absorbfie.
- Atenuatoare cu laminare. Material ul
fonoabsorbant se a$eaza perpendicu-
lar pe direc\ia curentului de aer (fi g.
10.5. 17), fluidul trecand prin porii ma-
teri alului astfel ca atenuarea undelor
sonore este in functie de viteza aerului. ,
At enuarea se poat e calcula cu rela\i a:
[dB]
20 40 60" 10 so as 88
Unghiul de deviere e
Fig. 10.5.11 . Atenuarea prin deviere in functie de unghi.
Tabelul 10.5.5. Calculul atenuarii ZQOmotului intr-o camera de distributie a aerului
Denumirea Atenuarea Uni ta tea Frecventa medie a octavelor [Hz]
zgomotului de masura
e- 125
\ 1000
--
i 2000
Coeficientul de absorbti e a.
I
I
dupa tabelul 10.5.2. 0,20 ' 0,53 0,74 0,78 0,75
i
aS = 4,48a 0,896 l 2,374
I
3,315 3,494 3,36
Coeficientul mediu de absorbtie
I
am = 1/5,48(4,48a + 1) 0,787 0.820 I o,795 0,346 0,615
Ni velul zgomotului la intrarea in
camera, considerat Nw; [dB] 100
I
100
I
100 100
I
100 i
Reducerea ni velului prin refl exie
!
' ;
I i
la intrarea in camera, dupa figura 10.5.8
S; = 0,40 m2 = 4000 cm2 C1 [dB] - 2 0 0
!
0 0
Reducerea nivelului pentru
I
l[)
raportul secti unilor , ' '
I
0
!
I
.,...
dupa figura 10.5.9 pentru
I
I
'
I
2. S1/ST = 0,2/5,48 = 0,0365 C2 [dB] - 15 - 15 ' - 15 - 15 i - 15
<ll
<ii Pi erderi prin absorb\ie pentru !
a: o.m. dupa fig. 10.5. 10 C3 [dB] 3 -2 -6 -7 ! -6
Nivelul puterii acustice indirecte la _gur<i de aer
N".".'. 1 [dBJ 86 83
;
79 78 79
Reducerea ni velului prin refl exie :
la intrarea in camera, ca mai sus C1 [dB] - 2 0 0
:
0 0 (J)
lfi
Atenuarea prin transmisie directa, fi gura 10.5.9
0
Si/r f = 0. 20/ 0,986
2
= 0, 206 C2 dB - 7
.,...
- 7 - 7 - 7 -7
Atenuarea prin devi ere in functi e
-:u
de unghi , dupa figura 10.5.11 pt. 0 = 30 C4 [dB] -9 -9 -9 -9 -9
Q)
a:
Ni velul put erii acustice di rect e la
_gura de aer Nwd
1
[dB] 82 84 84 84 84
Ni velul total al put erii acustice
la gura de <ier.
dupa rel ajia 10. 5.7, prin insumarea loga-
-ritmi ca ( 10. 1) Nw
1
[dB] 87 ,45 86,54 85, 19 84,97 85, 19
Atenuarea produsa de camera de di s-
tribu\i e, dupa relati a 10.5.6 .'\N1 [dB] 12,55 13, 46 14,81 15,03 14,8 1
Daca se facea captu:;; irea cu vata
minerala de 25 mm (valori aproximati ve) N1 [dB] 13 13 13 15 15
a9
--
I
4000
I
i 0,77
: 3,449
'
0,812
I
i
I
100
I
I
I
0
-15
'
I
i
-6
79
:
0
i
-7
-9
84
-
85, 19
14,81
-
15
-
-
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor
, \N
38,5/f [ {
1
+( - v )
2
_
1
]!'
2
c V 2rrpfl
[dBJ
( 10.5. 13)
in care I este lungimea atenuatorului;
- f - frecven\ a; p - densitatea aerului;
- v - viteza aerului prin material.
Performan tele a tenua toarelor
Realizarea practica a elementelor
componente ale atenuatoarelor de zgo-
26
24
20
16
z
-1
12
n;
::J
)ii 8

4
0
[\

i\
\
[\
f\I\
:1--
I\

\ ,\
""
r\
rt:\
I\
R r\ \
\ ILi \
\
i\
I\
\ \
\
r\ \
\ \
I\
f\. \
"' '
f'.-"'
\
'-.
"
r----r=:: r'-- ' ::::---
...___
5 10 20 50 100 200
fmVS [mis]
Fig. 10.5.12. Atenuarea zgomotului
in gurile de aer.
25
'ii)
20
z
<I
15
"'
"' <u 10
::;,
c
Q)
5
4:
0
32 63 125 250 1000 4000
500 2000 8000
Frecven!a f [Hz]
Fig. 10.5.13. Atenuarea in orificiile
unui pl afon perforat.
mot poate sa imbrace diverse forme
{fig. 10.518).
Frecven\a limita inferioara f; , la care
se realizeaza inca 1/ 3 din atenuarea
maxima. !:>Nmax se poate deterrnina cu
rela\ia:
pc2
f , =-- [Hz] (10.5.14)
20rrvd
d - grosimea camerei de aer {fig.
10.5. 180).
Atenuarea realizata:
0,08f.J pc21
.1N. = ,j
s!d+(s/d)
2
785 vsd+s2
[dB] ( 10.5.15)
unde:
- s este distan\a dintre culise;
- I - lungimea atenuatorului.
Atenuarea maxima este:
s
4 r-
Fig. 10.5.14. Sectiune printr-un
atenuator de zgomot:
- spa\i i marginale; 2 - culis
marginale.
a
b
Fig. 10.5.15. Atenuator de rezonanta:
1
a - rezonator cu placi; b - rezonator
Helmholtz;
i 1 - rnembrana; 2 - materi al absorbant
3 - spa\iu de aer; 4 - gaura ($Ii\).
Tabelul 10.5.6 Atenuarea zgomotului i n el ementele agregatelor
de climatizare [dB]
63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
Elementul agregatului
Frecven\a medie Hz
de ]ncazire _____ J_ 1 0 0 1 2 _] ___ 1 -
Bateri e de racire 4 2 0 2 6 8 5 7
Separator de picaturi - - _3_ 1 _ - 3
5 5 7 5 3
--
Tabelul 10.5.7 Atenuarea zc:iomotului in plafoane perforate fdBl
Vari an ta >----
Frecven\a medie [Hz]

125 250 500 1000 2000 4000 8000
1
- - -
5,8
. ....1.l&._ .J1.,__
- - - - --
2 - _Q&__ ___.&._
------
12,8 18,8 24,9 30,9 36,9'
3 J_._4 _l. 4 - !_2,4 J..9.'_ .. 4_ __1_1,4__ 37,5' 43,5'
- -
4 - - - -
4,6 10,7 16,7 22.7
- --
x) atenuarea reala nu poate depasi 35 dB; a se vedea precizarea anterioara.
d p c2 I
Nm"x = 0,16- f, I = [d8[ (10.5. 16)
S 293 V S
Pentru frecven\e f > c/(2s), atenua-
rea se reduce puternic. Deoarece prin
carcasele atenuatoarelor se transmite
zgomot atenuarea acestora trebuie
considerata maximum 40 dB. Daca se
cere o atenuare mai pronun\ata se pre-
vad doua atenuatoare prevazute cu 0
legatura elastica intre ele.
Atenuatoarele se construiesc in 2
variante de baza: dreptunghiulare, cu
culise $i cilindrice, fara sau cu miez. ln
figura 10.5. 19 sunt indicate cur be le
atenuatoarelor de tip TROX.
Ecranarea zgomotului
Pri ntr-o deli mitare par\iala a sursei
de zgomot sau pri n intercalarea unui
perete cap!U$it pe ambele fete CU ma-
terial fonoabsorbant se poate reduce
nivelul de zgomot la receptor (fi g.
10.5.20).
Scaderea nivelului de zgomot
In lncaperi
Nivelul de zgomot al unei surse Ns
nu este perceput de un receptor la
aceea$i valoare ci mai scazut, NR. Di -
feren\a numerica Ns - NR reprezinta
atenuarea produsa in incapere.
Aceasta atenuare depinde de distan\a r
dintre sursa $i receptor, de coeficientul
unghi ular CU al sursei de zgomot $i de
capacitatea de absor b\ie totala a inca-
perii A, care se determina cu ajutorul fi -
gurii 10.5.21. folosind zona ha$urata
cuprinsa intre am = 0, 10 $i a = 0, 15.
Suma produselor tuturor suprafe\elor
delimitatoare absorbante (aS) $i ab-
sorb\ia obiectelor, mobi lierului $i per-
soanelor din incapere determi na a$a
numita capacitate totala de absob\ie A.
A= Ian Sn [rn
2
] Sabine
(Sabine W.C., fi zician american, 1868
- 1919).
ln continuare se va folosi termenul
Fig. 10.5.16. Alternator cu
interferenta.
. !_.;., !j .. !:::: !_
. ! ! .: ..:
Fig. 10.5.17. Atenuator cu obturare.
Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor L lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
.,Absorbtia totala" in loc de .,Capacitate
de absorbtie totala a incaperii ".
Determinarea coeficientului unghiular
CU se face utilizand figura 10.5.22.
Pentru unghiuri a = 0 la valoarea
f m Fs 100 se adauga valoarea 2.
Curbele A, B. C, D corespund am-
plasarii gurilor de aer din figura
10.5.23.
Atenuarea produsa de incapere se
determina cu ajutorul figurii 10.5.24.
Exemplul de calcul 3: Se determina
atenuarea intr -o incapere avand volu-
mul V = 500 m
3
prevazuta cu o gura de
refulare de tip anemostat (curba A din
fig. 10.5.23) cu S = 0, 16 m
2
, amplasata
la distanta r = 6 m fata de receptor $i
facand un unghi a =45 fa ta de orizon-
tala.
Rezolvarea: din figura 10.5.21 pentru
V = 500 m
3
$i am = 0, 125 rezulta
A = 50 m2 Sabine. Coeficientul unghiu-
lar pentru fm = 250 Hz $i
f m rs=
rezulta, din fi gura 10.5.22, CU = 1,72.
Cu ajutorul figurii 10.5.24 se obtine
t>N = Ns - NR = 10.5 dB.
Calculul atenuarii zgomotului
intr-o instalatie. Alegerea
atenuatoarelor de zgomot
Alegerea atenuatoarelor de zgomot
(in cazul incaperilor care necesita un
nivel de zgomot redus) reprezinta o
etapa importanta in proiectarea instala-
\iilor de climatizare si ventilare. in func-
tie de precizia ceruta la determinarea
niveiuiui acustic (de zgomot) ai inca-
perii, se aplica metoda exacta sau me-
toda redusa. Este recomandabil sa se
efectueze calcule de atenuare eel putin
cu metoda redusa.
Ca/cu/ul atenuarii zgomotului prin
metoda exacta
Aceasta metoda ia in considerare, de
1
regula, domeniul octavelor de frecven-
ta medie cuprinse i ntre 125 :;;i 4000 Hz,
mai rar , intre 63 $i 8000. Se aplica
pentru determinarea exacta a atenua-
toarelor de zgomot, dar $i in cazul in
care frecventa dominanta nu se gase$-
te in zona 250 Hz.
Determinarea atenuatorului de zgo-
rnot se face prin int ermediul unui
exemplu de calcul pentru o instalatie
ale carei date sunt:
- volumul incaperi i studiate: V = 400 m
3
;
- debitul de aer al incaperii: L = 1944 m
3
/h;
- diferen\a totala de presiune:
.'ip = 500 Pa;
- nivelul admisibil estimat al presiunii
sonore: 30 dB, curba de zgomot , NR
35 (Cz 35);
- ventil ator radial cu rotor avand pale-
tele curbate inainte,
'
6
v "J
r.
"J
-
r. . .,r. . -.. r .
..... -. .
2
4 3
....,.-. . -. r
2
..,..r. /'. -.

,_,.
..
"'
2
_,,,
':'.. -.. '. 2
..
_ ..
- ..._ ....... .- -
'
,_ .. -. .. _,,.....
v-- ._,.-
"
-..
'--.... --../'
.-
, __ ......_
-. . -..
v
'
A
B
c D
Fig. 10.5.18. Culise pentru atenuatoare:
A - atenuator de absorbtie; 8 - atenuator cu rezonanfa; C - atenuator cu
rezonanfa $i absorbtie; D - atenuator cu relaxare;
- material absorbant; 2 - perete median; 3 - membrana; 4 - spati u de aer;
5 - camera de aer; 6 - placi poroase.
_ lQ. gol - cm
d - 100 d - culis3 - mm
Tip R 10/ 100 - L(mm] , s = 100mm
E Tip R 10/50 - L[mm]. s = 50mm
E
0
0
.?
u
<1>
a.
U)

E
E
0
<!)
II
U)

z
<J
<O
.,
;;;
:J
c
c;
<(
40
5001000 2000 4000 8000 [Hz]
Frecven\a medie
A
50 60 70 80 90
Ui!ime gol s
I I I I I I
33.3 37,5 41 44,5 47,5 50
Secliunea hbera [%]
A,

- D
: T
30 >---+-- --1----+- l -+--.P.+-+- -t---j
z
....,
<1l
(})
20 1---+-----J
c
(})
4'
10
125 500
lrcventa medie
2000 8000 !Hz]
B

D
d L
355 225 560
450 280 710
630 400 1000
1000 630
1600
Fig. 10.5.19. Curbe de atenuare pentru atenuatoare tip TROX:
A - rectangulare; A 1 - la alte latimi ale golului ,,s"; B - cu miez;
- domeniu recomandat; - -- domeniu folosi t mai rar.
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor vibra!iilor
L = 7200 m
3
/ h = 2 m3/s;
- di stanta de gura de refulare a pri -
mul ui loc, r = 3 m (sub un unghi de 45)
Restul dat elor sun! inscrise pe fi gura
10.5.25, iar rezultatele calculului sunt
redate in tabelul 10.5.8.
Calculul atenuarii zgomotului prin
metoda redusa (dupa TROX)
in practi ca s-a constatat ca ventil a-
toarele determina un ni vel de zgomot
care are partea dominanta i n domeniul
frecventei de 250 Hz $i, in consecinta,
prin metoda redusa se intocme$1e un
bi lant pentru aceasta frecventa. Dupa
calculul nivelului presiunii acusti ce pro-
dus de ventilator se determina suma
a o
m 40 150
120
- w

0 10
E 5

N
ro

ro
::>
c

0.2 0.4 0,6 1 2 4 6810 20 406080100
(l
J
cale naturala (in canale drepte. curbe,
ramifica\ ii si in incapcre) $i artificiala (in
atenuatoare, in tronsoane captusite la
interior) se utilizeaza metoda firmei
TROX sinteti zata in fi gura 10.5.26.
Se apreciaza mai intai nivelul de zgo-
mot produs de ventilatorul instalati ei.
Valoarea zgomotului se determina i n
func\ie de tipul ventilatorului (ventilator
radi al cu palete indreptate inai n-
tefinapoi). de debitul de aer L si de
presiunea t otala a acestui a. 6. p r.
Valoarea ni velului de zgomot (citita pe
ordonata din dreapta a figuri i A) se in-
scri e in casu\a 1. Nivelul de zgomot
admis in incapere (pentru frecven\a de
250 Hz), ales in functi e de destina\i e,
se inscri e in casuta 2. Diferenta dintre
hf/c ; nivelul de zgomot produs de venti lator
a b i (in cazul exemplului considerat 85.4 dB}
Fig. 10.5.20. Reducerea zgomotului prin ecranare: ' $i nivelul de zgomot admis in incapere
a - nomograma; b - schema; (34 dB), respectiv: 85.4 - 34 =
_ sursa de zgomot ; 2 _ obstacol; 3 _ receptor. = 51.4 dB, va trebui consumata pe tra-
' seu, intre ventilator $i incapere, pe cale
- 500
Q)
c
:0
ro
100
1 50
ro 10
s
ro
5
:0
0 2
en
./
V ,,-
r--
-<i.:-
/
/
/
0
P" "'

v v
'l>"' ./
L/ v

v
&
f'::'.

>-
v
-:<./'
-
0
/
_,,./
:>0 100 5 01000 50
-fi_ Volumul i ncaperii V [m3]
00
Fig. 10.5.21 . Absorbtia zgomotului
in incaperi ; zona este cea
recomandata.
::i
(.)
10
5
i: 4
())
5 3
"3
2


.......
r

""-.
---
---
..... ::.---
----/
/

Q;
0
(.) 1 /
v
ungt11 de er 1is1e = 45
10 50 100 500 1000 2000
Frecvcnta /suprafal a; [HL ml
Fig. 10.5. 22. Det erminarea
coef i ci entului unghiul ar.
S(m2J
lf.Jlir'I
B
Fig. 10.5.23. Zgomotul receptat
in incapere.
al catui ta di n atenuarea natural a a rete- naturala $i art ifi ciala.
lei de canale, a incaperii $i nivelul ad- Eva/uarea atenuarii zgomotului pe
misibil al i ncaperii . Aceasta suma se cale naturala
scade din nivelul presiunii sonore a - Atenuarea zgomotului i n i ncaperea
ventil atorului . Daca ramane o diferen\a venti lata (pe di stan\a dintre gura de re-
pozitiva aceasta indi ca atenuarea fulare $i persoana prezenta in incapere)
necesara pe care trebuie sa o produca se determina cu ajutorul graficului B .
atenuatorul de zgomot. Calculul se Pentru incaperea din figura, avand
efectueaza pe un format A
4
(fig. V' = V = 60 m
3
$i o departare de gura
10.5.26) in care se i nscri u toate datele. de refulare r = 1,8 m, rezulta o atenuare
Metodologia de determinare a
, atenuarii zgomotului prin metoda
redusa (fig.10.5.26)
de 4 dB. valoare ce se inscri e in casu\a
a.
- Atenuarea zgomotului prin refl exie
(in gura de refulare) se determina cu
' ajutorul tabelului C in func\ie de suprafa-
\a grilei de aer, in cazul prezentat 8 dB.
Pentru calcul e rapide, determinarea
ordinului de atenuare a zgomotului pe
0

--
;n


-------

""

r----.._
.........._
a:
z
(f)
10 z
a;
.?
c
<ll


I
"'
"
u
ro
c
<ll
20

0
I
I
---

r---.._

I-...
-0 ---r---- __

r--r--

"19
%
N5-Np=10l g(4Q 2 + 1)
rrr
30
I
"

I
I

"I'--
' , r-:::::::--::: r:'::- r:::::
::-..._
-, 8
c
::J 4
-

r-,....
-
-
r-


"r--
"r--

''
23 2
c
.'!! 1
0
5
10
20
50
<!
100

ro
200 s
ro
E"
500
0
en
..0
1000
<!
[m2 ]
(Sabine}
0,5 2 3 4 5 10 20
0
0
Di stanta !al a de gura de aer r [ml
Fig. 10.5.24. Atenuarea produsa de i ncapere.
Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor vibra!iilor L lnstala!ii de ventilare climatizare
Rezultatul se inscrie i n casuta b.
- Atenuarea zgomotului in rami fi ca\ii
se determina cu ajutorul tabelului 0, in
func\ie de raportul dintre debitul de aer
al gurii de ref ulare (considerata cea mai
defavorabila, respectiv cea mai apropi -
ata de ventilator) $i debitul de aer al
ventil atorului . Pentru raportul UL 1 = 5,
rezulta o atenuare de 7 dB care se in-
scrie In casu\a c.
- Atenuarea zgomotului in coturi cap-
tusite/necaptusite si in curbe se deter-
mina cu tabelul E, respectiv F, iar va-
lorile se tree in casutele d.
- Atenuarea zgomotului prin canale
drepte, in func\i e de dimensiunil e ca-
nalului se calculeaza cu ajutorul tabe-
1
lului G, iar valorile se tree in casu\a e.
Suma valorilor trecute in casutele a +
I .
' b + c + d + e, pentru exemplul de fata,
I este de 31 dB $i reprezi nta atenuarea
Tabelul 10.5.8. Calculul atenuari i zc:iomotului (metoda exact a)
Nr Unitatea de Frecven\a medie frn [Hzl
Denumirea
crt masura 63 ! 125 : 250 I 500 1000 I 2000 14000
1 2 3 4 5 ! 6 I 7 i 8 9 ; 10 11
3
4
5
6
2 3
12
15 Tab. 10.5.3 suplimentar 50 %
din cot, 8 = 450 mm ill s 6 18
1
4 3 ! 3

[dB] i o,9 j o,9 1,5 I 2.25 2,25 : 2,25
I0 __ drep._t_7 __ _
17 Tab. 10.5. 1, 600, 15 m lungime
- +------- - -----
---1---------lf--
18 Atenuarea in coturil e 6+4 L\L5,4 [dB] 0 j 0 ' 2 4 i 6
tab. 10.5. 4, <j> 600 m ____ _ _____ ----- __--T. --+---- ___ -- .. __
19 Atenuarea in canalul dreQ.!_5__ __ ______ _ _ _ ___ _ __ 1 _
6 6
20 Tab. 10.5. 1, 600, 15 m lungime [dB] 0,45 ' 0,9 0,9 1,5 2,25 2,25 2,25
;ff Atenuarea drept 3 -- - __ ,__ _____ -- - --- ----1 -1-- -- ' ----
22 - Tab. 10.5. 1, 600, 8 L\ L3 -- 0,48 i 0,48 0,8 - 1, 2 1,2
23 Atenuarea i n coiUl2,- - ---- --f----& 2 -- [dB] - 0 I 0 ' 6 8 4 3 3
___ Tab. 10.5.3, B =_ 500 __ _ _ ____ _____ : __
1
- __ _
24 Atenuarea in canalul _1 __ _
25 Tab. 10.5.1 , canal 500 x 500 1, 2 0,6 0.3 . 0,3 0,3 0,3-
126Atenuarea rn4 + .. -- - - L\ N- - [dBJ = 4Q.,98 __
27 --Nivelul presi unii sonore -- NI [dB] 63 53 46 39,5 ' 35 32 30
corespunzator curbei NR __ - _ - ____ _ _____ , _ ___ _ -
28 Ni velul admisibi l al presiunii NA [dB] 101,8 : 86,6 87 92,3 87,3 80,3 78,3
atenuator, _____________________ _
29 Ni velul presiunii sonore al
ventil atorului
Ee 1_Q.4.1: 40+201g50Q+ 10 __ _ __ ___ _ __
1--3_0_1-_Spectrul 10.4.3 _______________ :_2_ -6
31 Spectrul sono.!:_e_cauta_!__ _ _ _ __ Nv ___ _[dB) __ _ 80,6
- 11 - 16 - 21 -26 -31
76_ . 7,_3 f3,3 _J?_4.} _ 47,3 -
32 Atenuarea necesara
RJ1 - R2a + dB (pt. eel de-al L\ Nriec [dB] 1 -3 -8 - 12 - 11 - 16 -31
doilea anemostat cu acelasi debit)
Nu este necesar atenuator de zgomot L\NJ1en [dB) 1 __ O __ 0 0 0 0 0
--------
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor vibra!iilor
Fig. 10.5.26. Metoda redusa de calcul al atenuarii zgomotului (la 250 Hz, dupa TROX)
Tipul incaperii Birou Sectiunea gurii de aer S- 0,020 m2 Debitul de aer 6500 m
3
/ h
Nivelul de zgomot admi s 34 dB Tipul ventilatorului radial cu palete Presiunea totala t-. Pr 500 Pa
Volumul incaperii 50 m
3
curbate inainte
Distanta de gura de aer r= 1, 8 m
Ni velul de zgomot al ventilatoarelor
Venti lator radial cu palete curbate inai nte
la frecventa de 250Hz
110
Jf entil ator radial cu palete curbate inapoi
.
I I v
I c--i.- v

10 110
v
, 1.o->--v
100 10 ;
\0\2-_, .... v .... _
.
0
e2" .- \J/ vv.v
'i(\es'0 _ ..- \\J\S -:,...-- c..-::V-v v
95 100
v---v'"'
v
v -'iC::::.-:v v v
........-...-v v ,.. ........-;;.... ...- v- ..-
90
-
95
v
,..-;:::.
t;::
/[..-v
82

'.:.-v v

v
v
85
90

.............
v ,..... .vi;

';_\)\JV
:::...---
v vv'
/ ....... l.>
80 1- 85

...
.,v
v
-;;
t::-v
'>--

_c--
+

....-
7 80
v
/
1000 2000 5000 10000 50000 100000
Debitul ventilatorului L [m
3
/ h]
A
Nivelul de zgomot al ve
250 Hz, dupa diagrama A sa
ntilatorului la
u dupa datele
zgomot este
ad 10 dB
de catalog. Daca nivelul de
raportat la No= 10-
12
W se sc
Nivelul de zgomot admis i n incapere
la 250 Hz
DIN-fon 30
-

- 4 0 - 45 50
NC
[dB]
15 20 25 30 35 40
26 30 34 38 40 42 46 51
Reducerea zgomotului in incapere,
dupa diagrama B
85,4
R d t I d e ucerea zgomo u u1 1n re gura e aer
__>
$i punctul considerat
Atenuare prin reflexie la gura de aer, la sectiunea
l,.-Y
[dB]

- 12
/
v \\l\)\J
i.- ' 11
;?." 0
/
10
_500-1-->-
9
.s '/
./
_ 200=-
8
-
L---
I I 7
///
I I
6
\00===
l/ V/
!..--
L--
5
50

I/ v
v _,,,.........,..
- 4
v
;;j
v
v..........-

i----
3
lh t/
v.........----
:.--

L/
20
I-->--- 2


vC.....----
J--t-
1 / -

v
vL--
I
I
0,7 1,0 1,5 2,0 3,0 4,0 5, 0
Distan\a fata de gura de aer, r [m]
Pentru V' se considera:
incaperi normale V' =V
. (V-volumul incaperii)
!ncaperi fara atenuare V' =0,5 v
l ncaperi cu atenuare V' =2V
B
Reducerea zgomotului in atenuatoare
TROX la 250 Hz Tip R
Lungime
R10/50 R20/100 tli10/ 100 R20/200
L[ mm]
900 19 15 11 8
1200 24 21 14 12
1500 29 24 17 14
1800 34 28 e6l
16
2100 39 33 24 19

2400 45 39 27 22
c
gratarului F1iber [m2]
m21 0,01 ;6,02\0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0, 1 0,2 0,3
[dB] 10 \.8) 7 6 5 4 4 3 3 2 1
Atenuare prin ramificatii UL 1=4000/800=5
L=debitul ventilatorului
L 1=debitul gratarului defavorabil
D
L/l1 20 18 15 10 7 4 3 2 1
[dB] 13 12 11 10 (!) 6 5 3 0
Atenuare prin curbe respectiv coturi
E
b sau d [m] 0,25 0,5 1,0 1,5
[r
necap!U$it 0 @ 6 8
captw;; it 1 6 11 14
UV
0 1 @ 3
b b
F
G
Atenuare prin canale drepte
Di mens
150X150 300X300 600X600 1800X1800
fmm]
dB/m 0,45 0,4 (o,3) 0,15
HI Alte atenuari sau corecturi
Nivelul de zgomot+ suma atenuarilor
@+(a+b+c rd+e+f)
Atenuare suplimentara necesara
(}) -(3) t,N
--
Tipul de atenuator ales, marimea
R 10/ 100- 1800
34
4 a
8
b
7 c
4
d
2
6 e
@
[dB]
[dB]
Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor I. lnstalatii de ventilare climatizare
zgomotului pe cale naturala. loarea de 65 dB care se inscri e in ca-
Atenuarea suplimentara sau atenu- suta 3. Atenuarea suplimentara nece-
area zgomotului pe ca/e artificiala sara va fi data de diferen\a valor ilor
Se aduna nivelul de zgomot admi s i n 1 inscri se in casutele 1 si 3, respectiv
incapere (valoarea 34 din casu\a 2) cu
1
85, 4 - 65 = 20,4 dB sau, rotund, 20 dB.
suma atenuaril or (3 1 dB} rezultand va- Folosind un atenuator clasic (cu culi se}
i.e.
500x500;
v = 8
T
E
N
l_
L = 7200 m3/h
l'>p = 500Pa
Ventilator radial

gf'-- Sectiunea A - B
<d II
Fig. 10.5.25. Calculul atenuarii zgomotului intr-o instalatie.
_j_
B
IC - incapere climatizata; AZ - atenuator de zgomot; AC - aparat
de climatizare.
Tabelul 10.7.1. Caracteristicile dinamice ale unor materiale izolante
-
E [N/cm
2
1 !
Materi alul
!
d [cml rd fN/cm
3
]
-
I
Urnplutura dir:i_ __ni sip 780
I
2,6
-1
300
Placi U$Oare din lana din lemn 520

2,5 2 10
Placi din pluta 1000 . . . 1500 I 4
I
250 ... 380
,BQ_92jini din $rol uri din pluta 110 : 0,8 150

- - --
Placi din sp_uma ri gida din poli stirol 60 .. . 170 1,0 60 ... 170
Idem obtinute prin val\uire 17 1,3
1-
13
- --- - -
"
--
din fibre 25 0,7 36
Placi din vata mi nerala 20 1,0
I
20
Pasla - {rul ou) din vata miner3.i j --
-------- -----
23 1,2 19
Placi din cauci uc, foarte moale 22,2 3 7, 4
Tabelul 10.7.2. Factorul de pierderi prin frecare interna
Materialul Factorul de pi erderi dn
Otel 0,0004
f------!.---- - - - - ----- - .. ------- -- ----
Cauciuc 0,03 ... 0,3 __
----- --
Pluta _Q, 1 ... 0,2
-- - ---- ------ -- -- - - -- - - ..
Pasla, organic-mi nerala 02 ... 0,3
..
tip R avand o lungime de 1800 mm, cu
grosimea culisei (fonoizolati ei} de 10 cm
si di stanta libera dintre doua culise de
100 mm se ob\ine, din tabelul I atenu-
area dorita de 20 dB.
10.6. Zgomotul ind us
de canalele de aer
Un canal de aer care traverseaza o
incapere (fig. 10.6.1) radiaza zgomot
spatiului prin care trece. Nivelul puterii
acusti ce transmi se de un canal se poa-
te determina cu rela\i a:
Nz = Ne - R - 10 lg SN Sc [dB] ( 10.6. 1)
in care:
R = t::. N + 10 lg F! Ae [dB]
unde:
(10.6.2)
- Ne este nivelul puterii acustice in
canal;
- R - atenuarea zgomotului i n pere-
tele canalului de aer;
- S - sectiunea canalului de aer [m2];
- A - suprafa\a de absorb\i e a inca-
perii [m
2
];
- Sc - suprafa\a laterala a canalului
de aer [m
2
];
- t.N - diferenta nivelului acusti c [dB];
- F - suprafa\a de incercare a cana-
lului de aer [m2];
- Ae - suprafata echivalenta de ab-
sorb\i e a incaperii receptoare [m2].
Marimea R poate fi determinata cu
ajutorul fi gurilor 10.6.2 si 10.6.3.
Zgomotul cauzat intr-o incapere (fig.
10.6.4) de 0 sursa Sonora exi stenta in
incaperea alii.turata, prin intermediul
unui canal de aer care traverseaza am-
bele incaperi, se poate calcula cu rela-
ti a:
A A2
N2 = N,-2R- 10l g- - [dB] (10.6.3)
Sc1Sc,
in care Nz , Ni sun! nivelul puterii
acusti ce in incaperil e 1, respectiv, 2;
Ac - suprafa\a de absorb\i e in canal
[m2]; Az - suprafa\a de absorbt ie a in-
caperii receptoare [m
2
]; Sc
1
, Sc
2
- su-
prafa\a canalelor [mZ].
10.7. Atenuarea vibrafiilor
a zgomotului transmis
pnn corpuri solide
Relatii de baza
Un cadru, pe care se gasesc un mo-
tor si un ventilator (pompa) de masa m,
amplasat pe un suport elasti c poate
constit ui un sistem oscilant daca este
supus unor for\e ritmice, sistem care
are o frecventa propri e de osci lat ie fa.
Frecven\a proprie este dependenta de
comprimarea e [cm] a resortului elasti c
(sageata stati ca) sub nfluen\a masei m
in stare linistita, (fi e;. 10.7. 1) conform
rela\i ei:
fu = -
1
- \(Q [H, ], Gar fa= nd60 si deci
211 v e
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor vibra!iilor
60 i g
-- I
2;r Ve
inlocuind g cu 981[cm/s2], se obtine:

Nc R, S canal
I I I I I I
t t tttt
incapere
Nz. A
Fig. 10.6.1. Schema de calcul.
60
[dB]
50 - 100- s "' 0.75rnrn _ _,___ "
I

40 I
a: q_?..Sv
30 75 - -
E 25 s"' 0. - - '
;iij 20 _ 225Jl..2 - - - -
2 -
2
10 >---+---+---t---+---+-----<
0
63 125 250 500 1000 20004000
Frecventa. [Hz]
Fig. 10.6.2. Determinarea marimii R
pentru canale din tabla:
1 - canale circulare; 2 - canal
rectangular;
s = grosimea tablei [mm].
60
[dB]
50
40
30
a:
<U 20
<I>
E
.n; 10
2
0
/
/
_.,..---
.....--
1
/
'y
/
2
I
-
-.......
-
I
I/
125 250 500 1000 2000 4000
Frecven\a [Hz]
Fig. 10.6.3. Determi narea marimi i R
pentru canale
I:
60 193 1 300
no= - -=o-_
2;r e ,,) A
(10.7.1)
unde no este tura\ia
Sageata statica e - este direct pro-
por\ionala cu masa sistemului m si in-
vers proportionala cu constanta elasti -
ca a resorturilor k [N/ m] sau [N/cm] si
cu numarul acestora z, astfel ca se
poate scri e:
e = mglzk (10.7. 2)
1 iz.k
fo - 21[
( 10.7.3)
Daca resortul elasti c se inlocuieste
cu o placa amorti zoare, de grosime d,
se considera z = 1, iar constanta
elasti ca se poate exprima folosind
modulul de elasticit ate dinami ca E:
k = EA/d (10.7.4)
lntroducand 10.7.2 in 10.7. 1 se ob\ine:
in care A este suprafa\a pl acii
elastice, considerata uniform incarcata.
Frecven\a proprie fo se mai poate
exprima si sub forma:
t
- - - - - - - - -
e
-t
Fig.10.7.1. Sistem oscilant:
m- motor + ventilator.
Ir:; cu r d = Pde rigiditatea
f a =KV m' dinamica [N/ cm3], in care:
K = factor de proportionali -
tate egal cu 160 daca r d se exprima
[N/ cm
3
] si m' - masa raportata la uni -
tatea de suprafa\a [kg!m2], respecti v,
[Ns2/m/ m
2
]; Po - for\a periodica (excita-
toare) ce ac\ioneaza pe unitatea de su-
prafa\a [N/ cm2].
Corespunzator rigidita\ii dinamice se
define5te modulul de elasti citate dina-
mi ca E = rd' d [N/cm
2
] . Caract eri sti ci le
Tabelul 10.7.2bis Rezultate-exemplul de calcul 1
UM I Pluta expandata
1
Vata minerala
__ ic_a_. ___ !_91_cm_ 3J_ j _____ _I __ 3,8_3 __
0, 12
Frecventa proprie 1
fo =

[Hz] I 118 16
Raportul frecventelor _ j

-
n = f/ fo --1
Coef. de transmisibilitate CT ! I
(fig. 10.7.2 la D = 0) - - ; 1,8 j
Tabelul 10.7.3. Amortizoare cu resorturi din otel, tip AR. Caracteristici
Tip Caracteri st ici Nu mar Coeficient de Sageata
amortizor venti lator amorti - transmisibi lita- statica
f-- -
Masa l e recomandat orientativa Tura\ie
!
zoare
[rot/min]
i
[kg] CT fem]
AR- 1 I 25-200 4
- - ---
200-300 ___ _
AR-2
800- 1000
300-600 6 0, 12-0, 10 1,5
l
600-800 8
-
f--.--
AR-3 800-1200 8
I
1200- 1500 10
AR-4
i
300-600 4
600-900 6
-----
----
600- 800
I
900-1200 6 0, 16-0, 12 2,0
AR-5 1200- 1600 8
I 1600-2000 10
;--
1 - canal captusit cu vata minerala
---
AR-6
-
2000-2500 10
2 - canal captusit cu spuma di AR-7
'
300-600 4
poliuretan.
f 6
0, 20-0, 16 3,4 ------- -- -
AR-8 400-600 900-1200 6
1200- 1600 8
AR-9 1600- 2000 8
-
2000-2500 10
--, ----
AR-10 600- 1200 8
300-400 1200- 1500 10 0,25-0,20 5,0
- ---
AR- 11 1500- 2500 10
'
2500-3000 12
AR-12 800-1200 8
200- 300 1200- 1500 10 0,35-0,25 8,0
-
AR- 13 -
1500-2500 10
Fig. 10.6.4. Schema de calcul.
2500-3000 12
- --
Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
dinamice ale unor materi ale izolante
(amorti zoare) sunt indi cate in tabelul
10 7. 1.
Raportul dintre fort a transmi sa
funda\i ei FF $i forta excitatoare FE se
numeste coefic ient de transmisibilitate
Cr $i se exprima prin relatia:
0

<D
100 -
-ffi
ro
a
.'::'
(!)
u
'

II
I
,I
0, 1
0,2

1-o.s
- f:: 1,0
' \ '
I
I
I '
Transmisi -
1bilitate ridi cata
I I II!
, 1
'
-t-Ll
iTransmisibil itateJ
redusa 1
: -m

":tt

!'-...
'"
I
l\. "
ti.: "

'\ N.J"-.
' "' '
D=O 0, 10.20,51,
::::l
u
ro
(5
0
40
80
90
94
98
99
10
0
. i il
I I I ' I LJ_L
0
999
10' 10
1
1 J2 10
1
10
2
F I
. . f
recven\a re at1va ri =r
0
Fig. 10.7.2. Diagrama pentru
determinarea coeficientului
de transmisibilitate Cr .
vedere 1 2
l
( q> C

25mm
+-

1 20
I I I I
' ' ':
I I I
. '
I I
'
--.-
I I I
'
11 11 I I j I I I i I ! , 11 ' I
I J I I 11 ' I I I l I JI I Ii ! t 1 1
0
I 11 I 11 11 I
11 I I "
' : I I ! t lf)
I II I 11 11 I I I 1 1 1 I
1 I 1 ; I I
N
I
1
11
I I I 11 ! I I I i!! I ! 11 1 I I
I
l
2
500
.. 1
_J
a
51 +
t C "_/\_/\ . __ J
= 10
t
', ,
'
'
I I; 11 ii l : 1 :
! I t JI! I i i I l d II
1
1 11 I ! Ii ' I
111 11 l1 !t 1 1 II : 1 ! l ll t , I II I
11: 11 1 1 111 1 :1 : 1 111. ', Jl:; t
! t ? JJ ! ! ,
1
I! 11 i ' 11i iii 11 l t '
111 II! I ii I I lt 1111 : 1 !1 I 1 1
'
' '
b
t
5
1 rO DCJ DD [JQOL1D01J_
- J
:; 10
I
o o o o 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
c
Fig. 10.7.3. Pl aci izolatoare
din cauciuc moale
a - cu goluri; b - cu caneluri: c - cu
picioru$e cilindrice.
-
c, =
I
1+ 4 r/2 0
2
\ (11
2
- 1)
2
+ 41f O,
(10.7.5)
in care 11 = fl fo; (f = n/60; fa= nni/60);
f - frecven\a excitatoare; n - turati a
ventilatorului ; np - numarul paletelor ro-
torului ; 0 - coefi cient de amor ti zare re-
2
3
3
b
d
lati v (sau amort izarea interna a materi -
alului) exprimat cu rela\i a:
0 = b (10.7.6)
2'1 mk
cu b - rezistenta amorti zarii [Ns/m].
Rezisten\a amortizarii b se determina din
factorul de pierderi dn al materi alului :
a
c
Fig. 10.7.4. Vibroizolatoare din cauciuc:
a - izolatoare rotunde; b - izolator U; c - izolator V; d - izolator W
1- placa de sus\inere; 2- materi al vibroi zolator; 3 - placa de prindere.
6
5
I
Fig. 10.7.5. Arcuri elicoidale din ot el ,
ansarnblu
1 - pl aca de baza; 2 - mantaua
izolatorului; 3 - arcuri ; 4 - partea
superi oara a izolatorului ; 5 - cadrul
6 - $Urub de reglare cu
contrapiuli\a; 7 - placa de presare.
9
j_
2
I
Fig. 10.7.6. El ernentele cornponente
ale arcurilor elicoidale din otel -
ansarnblu
- placa de baza; 2 - arc; 3 - suport
superi or ; 4 - placut a inferi oara;
5 - suport inferi or; 6 - pl acuta
superi oara; 7 - surub + piuli\a M8;
8 - $aiba Grower: 9 - postament
ventil ator.
----------------
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor vibra!iilor
(10. 7.7)
VITI k
melrul 0 in fi gura 10.7 .2.
lzolatoarele din .resorturi eli coidale
din otel nu au amortizare interna
(0 = 0) valoarea factorului de pierderi
dn fiind extrem de redusa (tab. 10.7.2).
fi folosi ta deoarece transmite funda\iei
o forta aproape de 2 ori mai mare
decal forta perturbatoare. Vata rninera-
la apare ca foarte potrivi ta in acest caz
pentru amorti zarea vibratiil or.
Factorul de pi erderi prin fr ecare
interna este indi cat in tabelul 10.7.2.
Dependenta dintre coefi cientul de
transmi si bil itate Cr si raportul frecven-
\elor 1) este aratata in functie de para-
Exemplul de calcul 1: Un ventil ator
centrifugal urmeaza sa fi e izolat acusti c
de cladire prin intermediul unui strat
arnort izor avand grosimea 6 cm. Se
considera: pluta expandata si vata
minerala. masa unitara (incarcarea ma-
teri alului . elastic) m' = 380 kg/m2;
tura\ia ventil atorului n = 3000 rot/min;
frecventa excitatoare, f = n/60 = 50 Hz.
Calculul se face sub forma tabelara
(tab. 10.7.2bis).
Pentru aparatele de climati zare de
tip dul ap, sunt favorabile placile izola-
toare din cauciuc moale (fig. 10.7.3),
placi care permit o incarcare mare.
4
a
7
b
in cazul lipsei amortizarii interioare
(0 = 0) se utilizeaza factorul de izolare
i definit prin rela\i a:
i = 1 - Cr (10.7.8)
care. utilizand raportul frecven\elor
1) = f!fo. devine:
Rezulta ca pluta expandata nu poate '
Tabelul 10.7.5. Amortizoare cu tampoane din cauciuc tip AC, caracteristici
Tip amor- Caracteristici ventilator ; Numar I Duritate Coeficient de Sageata
tizor amorti- cauciuc transmisibil i- ; statica
I
, zoare I Grade l ate I
Turatie masa I
e
_ _ ____ S_h_o_r_e ___ C_r __
100 .. .400 I 4 I I
AC-1
2500 3000 -
400

600 1 1
65 o.030,04 o.30,4
. 600 ... 900
1
AC-2
t--A_C_ -3 __ t-----+--; _9_0Q,: 1200 6
1
AC-4 _ 190 . . .400 . 4 I
AC-5 2000 ... 2500 400 ... 600 I--- .. 60
i, 600 ... 900 I
... 1200 I 6 I
AC-7 I 4
AC-
8
; 400 . .. 600 1'
15002000 : 600 . .. 900 6
l-A- C- --9--l ! 900 ... 1200 I j
t-----!------1_200 ... 1400; 8 i
57
- --;---
1
0,04 . 0,05 ! 0,4 0.5
0,050,07
1-------1
I
0,5 0,6
i
I
----- .
Fig. 10.7.7. Elementele componente
ale amortizoarelor cu tampoane
din cauciuc
AC- 10
[ 200 ... 4oo I 4 . -
i 400 ... 600 1---1
1250 1500 '
5
oo ...
9
oo . 6 : 54
_goo .. . f--;:;-
I
0,070,08 I 0 60 8
I .
a - montare pe pardoseala;
l 1200 .. . 10001 0 :
I
!
AC-11
b - montare pe consola;
1- amorti zor; 2- disc amorti zor;
1----1------1...c. 60.Q .. . 2000 10 ' -
200 .. .400 , 4 I
400 ... 600 11 ---
I
3 - postament amortizor; 4 - $Urub
Iara cap; 5- suport; 6- piesa
distan\ier; 7 - postament vent ilator;
8 - piulita $aiba Grower .
AC- 12
1----l 1000--- 1250 600. .
9
oo I 6 I 50
900 ... 1200 \_ -!
AC-13 . 1200 ... 1600, 8 :
: 1600 . .. 2000, 10
I
0,08 . 0, 10 ' 0,8 . 1,0
Tip a-
morti -
zor
AR- 1
AR-2
f-- -
AR-3
AR-4
AR-5
AR-8
AR-9
AR- 10
AR-1 1-
AR-1 2
AR- 13
Tabelul 10.7.4. Amortizoare cu resorturi din otel , tip AR. dimensiuni [mm] (fi!J. 10.7.6}
Placa de baza Resort Placu\a inferioara, Suport inferior .
lung. I lat I gros superioara superi or
I
: b
140
i
100 70
! '
I '
I
I
H
D i
Ho
I d I P
Nr.
1so1re I
gJ
I 34,4 : 51,4 I 5,6 ! 8,6 I 6,5 45,6 l 2 34,4 45,6 10,6 5,6
77,5 I 33 i 67,5 ! 7 I 9,5 7,5 47 : 2 . 33 ;-- 47 I 12 ! 7
t :-=-::::-r- I --
73,75 32,5 I 63.75 I 7,5 I 10,5 , 6.5 _ 47,5 l 2 32,5 47,5 , 12._?_J _l__2_
93,75 41:51 83,75 : 8,5 ; 11 ,83 7,5 58,5 I 2 _?,5 13,5 . M_
41 t 83 I 9 ; 12.64 7 - 59 2 __ 4_1 __ 59_ 14 9 __
111 40 100 I 10 l 13,Q8 __ 60 2 40 60 16 L 10
107,75 41 ,5 I 97,75 8,5 14, 17 7,5 58,5 l J ---- 41,5 58,5-- 13.5 8,5
139 I 50 ! 129 I 10 I 14,25 9,5 70 . _l_ _ ____!2Q_ .i 70 16 t _ 10_
126,5 I 59 ; 116,5 ! 11 : 16,67 , 7,5 81 i 3 59 _8_1 _ _1Z.._ 11
180 i 140 ! 110 132 61 i 122 9 116,69,-.. 8 79 ! 4 61 79 14 T 9
i
! I
_157,75 68,5 147,75 I 11 ,5 118,64 - I 4 -- 68,5 I
210 70 200 ! 10 : 17,62 1;?___ 90 4 70 90 : 16 t
222 78 212 i 12 20.42 11 - 102 ,- 4 78 - 102 18 ..

J_Q_
12
Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor vibra!iilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. (t I fo )
2
- 2
/ =----
(t l to)2 - 1
( 10.7.9)
sau, in cazul in care se impune gradul
de izolare, se poate determina frecven-
\a propri e necesara:
r:--:-
f o = f . / 1- 1 (10.7. 10)
v i - 2
in practica, pentru a se ob\ine o izo-
lare corespunzatoare impotri va vi bra\ii -
lor, se recomanda un grad de izolare
i 0,8. Pentru aceasta, la amorti zari
mici (D = 0,25) sunt necesare raporturi
ale frecven\elor fl fo 2'. 3, iar la amorti zari
mari (D > 0,25) fl fo > 4. in cazul in care
sunt mai multe frecven\e perturbatoare
(motor, ventil ator etc. ), hotaratoare
este frecven\a cea mai mi ca.
lzolarea impotri va vibra\i ilor se face
cu ajutorul vibroizolatoarelor din cau-
ciuc (fig. 10.7.4) ac\ionate la compresi-
e (i zolatoare rotunde) sau ac\ionate la
forfecare (lunecare) - izolatoare U, V, W
si cu ajutorul resorturi lor eli coidale din '
o\el (fig. 10.7.5).
Caracteristicile si dimensiunil e amor-
ti zoarelor cu resort din o\el, tip AR, uti -
zate la noi i n \ara, sunt indi cate in ta-
belele 10.7.3 si 10.7.4, iar montajul si
elementele c omponente in fi fl
10.7.6.
Similar , caracteri sti cil r
le amorti zoarelor r
ciuc sunt
10. 7 r
L
11 1 111 1
111 J I! I 1111 11 111 l l i I I l l 1 1
I l l II ! I
I 11 : I ; ! ii l til l lllt ti ii l ! !
t i l 11 !II!11ti1 1 1111 II II 1 1 I
b
t
r: l_ O O OOOOODilOilD. = 10
::> _I __ ---1 t
t
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
c
Fig. 10.7.3. Pl aci izol atoare
din cauciuc moale
a - cu goluri; b - cu caneluri; c - cu
picioru$e cilindrice.
Exemplul de calcul 2: G2 "" 200 kg.
Se asigura impotriva vibra\iil or un
sistem alcatuit din ventilator si motor,
amplasate pe o placa de funda\i e co-
muna.
Greutatea placii de fundati e
GJ = 180 kg.
Total = 645 kg.
Tura\i a motorului n 1 = 1450 rot/min -
f 1 = 24, 17 Hz. Masa ventil atorului G1 = 265 kg.
Masa motorului si ac(i onarii , Tura\i a ventil atorului n2 = 660 rot/min
Q)
<u
0
N
:;;:;
0
E
ro
<D
u;.
Q)
<u
0
N
:;;:;
0
E
ro
co
Q)
<u
4 amorti zoare 6 amor1izoare
I
-<p-
l
---81----
y'
I
3xl
a
a = (1,5 - 2)b a = (1 - 1,4)b
a = ( 1- 1,4)b
Fi= -$- ! 4- - [
y_ I+ __ .J ___ _
--$- 3xl G -f
1.- , II
<P -
/'/ c-1
/ "'- q, S'.-
./- ()) <" u
...r>od:>'6>
0 cii'
U> U>. <9 U>
cP
<P.14 14 U>
.- "' - c-l 4
0 4 U> - ' ,-4 <9
"' "'-' cP _:,
a ,
I
3= (1 - 1, 4)b
centrul de greutat e G
ic.
. . 10.7.7
Pi esa de
')r di stantare
)1 d 01
--------j
"'-ii> ':----- .;'o:> '<. <" ;; 0
, ' . .-/e> <P_o_ 4 ...-- .; ...--
- "'- o:>_ c-1 <" 6> <" -
1 9,5 58
, , 0 <::_ <" ..!' 0 <" / _,
- ::--- 0 cii <" ,/ U> 0 '-<-
' () 6> <" c-1 ,_ 0 c-1
' ______ ., "'- c-1 14 01
I -
o , _ <" <" . ----- cP
'6> - .-- "'- 0 '
Fi g. 10.7.5. Arcuri elicoidale din otel __.,-
61
<;9 'f1 ' -/
,o U> /'
ansamblu "' . ____... ____- "'
0

1 - pl aca de baza; 2 - mantaua c-1 c-1
izolatorului ; 3 - arcuri ; 4 - partea 5 -
superioara a izolatorului; 5 - cadrul superi oara; .
masinii; 6 - surub de reglare cu 8 - saiba Growc.
contrapiuli\a; 7 - placa de presare. venti lator.
9,5 58
11 ,5 60
9,5 58
--22.__ 2 8
11 ,5 60
9,5 58
',5
5
58
60
58
60
--- -
58
60
- --
Q)
ro
0
!::!
0
E
cu
Q)
ro
0
!::!
0
E
cu
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor
. .
1, = ( 1,1 - 1.9)12: x = 1, - 12
b I
a = (1.5 - 1.9)b; 1
1
= ( 1, 1 - 1,9)1
2
x = 11 - 12
a = ( 1, 5 - 1,9)b; x = 1
1
- 1
2
11 = ( 1, 1 - 1,9)1 2
a = (1 ,5 - 1,9)b;x = l
1
- 1
2
11 = (1, 1 - 1,9)12
: + ' 1
Fig. 10.7.9. Scheme de montare a 1
4
1 11 I 12 J '
amortizoarelor, cand centrul de greutate G -i-Y - -- -- ---+- -- -1- y_ l b
nu coincide cu centrul geometric. G
13
i I G >.'4 L
este situat pe axa y - y'. l_
+

1, 12 .
____ _j __ __ ,l.. y'
G' _,,,.
I
I
a = ( 1 - 1.4)b; x = 3/2(1
1
- 1
2
)
1, = (1.1 - 1,6)12
a= (1 - 1.4)b; x = 3/ 2(1
1
- 1
2
)
1, = (1 , 1 - 1,6 )12
a = (1 - 1.4)b; x = 2(1
1
- 1
2
)
1, = (1, 1 - 1.45)1
a I
1, = (1. 1 - 1,9)12; x = 21, - 312
13 = ( 1, 1 - 1. 9)14; y = 213 - 314
1, = ( 1, 1 - 1,6)12; x = 3/2(1, - 12)
13= (1,1 - 1,6)14; y = 3/2(11 - 12)
11 = (1 , 1 - 1,6)12; x = 311 - 412
13=( 1, 1 . 1,6)14; y = 313 - 414
a i 2/312!
1, = (1,43 - 2, 1)12; x =0,33(1912 - 911)
13 = (1,43 - 2.1)14; y = 0,33(1713 - 914
Frecventa excitatoare f !Hz] 2 3 4 5 6 7 8 9 101112 14 20 25 30 40 50
'
- f2 = 11 Hz
c:
u

a. .
c i

_ ,_
O,o,;-
-
0,06
-
0,08-
0, 1 =

0,2
0,3 ..
0 ,4
I
0,5
'E

0.7
"'
<U 1,0
(.)
;;;
Ui
1, 5
"'
'"
2
<'J '
(/) I
51 3
3,4 -1
3 g 4 J
5 I
6 J
:i
<l'. __I 10
20
18
15
13
12
11
10
9 -
8
7

Ex. 2
-
N

5
.P
I I I
/ I I
/
/ / /
I /
I
I
I// I
I
/// /
I I/// I I
I
I
v VI/ /.llb/E/
O- I I I " 7-V
,,,. I I v I A< !{) _ 1 I I I
:f I II I I I I I
I I I I
,.,.1 __ 113 I I /I I
I I 1 I.
I
I
Tiiratia vent1latornlui jroVrmn] 100 200 300 400 500 800 1000 1500 2000 3000
Fig. 10.7.10. Nomograma pentru determinarea tipului de amortizor
Se cere un factor de izoiare de 85 %
(i = 0,85), respectiv, un coeficient de
transmi sibilitate Cr= 1- i = 0, 15.
Rezolvare
a - Determinarea fr ecven\ei proprii a
sistemului
Relati a 10.7. 10 aplicata celei mai
mici frecvente (f2 = 11 Hz) conduce la:
! ' " =f2r-
1
o.
35
-
1
= 3.97Hz
i - 2 0,85- 2
!
b - Determinarea sagetii stati ce e
(relatia 10.7. 1)
e=-g-=
9

81
=0 016 m=16 cm
(2nfo)
2
(2n 3,97)2 ' '
Tura\i a ventilatorului n2 = 660 rot/mi n,
ne indi ca faptul ca trebuie sa utili zam
amortizoare cu resorturi din otel, tip
AR. Utili zand nomograma din figura
10.7. 10, pentru tura\i a de 660 rot/min
si coef icientul de transmisibilit ate
Cr = 0, 15, rezulta ti pul de amorti zor
AR-4. Se verifica, In acelasi timp, va-
loril e fa (respecti v, f2) si e. ln mod prac-
ti c (daca nu se indica factorul de
Gapitolul 10: Atenuarea zgomotelor I. de ventilare climati zare
izolare), pentru determinarea tipului de ' Masa ventilatorului G1 = 480 kg
amortiLor se utilizeaza direct nomogra- Masa motorului G2 = 275 kg
ma din figura 10. 7 .10 iar pentru nu ma- Masa placii de fundatie GJ = 200 kg
rul de amortizoare, tabelul corespunza- Total : = 955 kg.
tor (10.7.3 sau 10.7.5). Pentru exemplu Turati a motorului n 1 = 2950 rot/min -
ales rezulta 6 amortizoare ti p AR-4 f1 = 49, 2 Hz.
avand dimensiunile corespunzatoare , Turatia ventilatorului n2 = 1300 rot/min
tabelului 10.7 .6. i - f2 = 21,7 Hz
Exemplul de calcul 3: Se cere un factor de izolare de 92,5 %
Se determina tipul $i numarul de (i = 0,925), respectiv, Cr= 0,075.
amorti zoare pentru asigurarea impotri- Rezolvare:
va vibratiilor a unui sistem alcatuit a - Determinarea frecventei proprii a
dintr-un ventilator cuplat cu un motor sistemului
prin intermediul curelelor trapezoidale. Pe baza rela\iei 10.7. 10 pentru free-
venta cea mai mica '2 = 21, 7 Hz,
f. = 217 0.
925
-
1
= 573Hz
0
' 0,925- 2 '
b - Determinarea sagetii statice e
e =
9

81
2
- 0,0076 m= 0,76cm
(2n 5,37)
Cu ajutorul nomogramei din figura
10.7. 10 rezulta amortizor tip AC - 11 ,
iar din tabelul 10.7.5 ob\inem 6 amor-
tizoare din cauciuc.
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '
Capitolul 11
Recuperarea caldurii


11: Recuperarea caldurii I. lnstalatii de ventilare si climatizare
1. Probleme generale
Jlatiile de ventilare si cli matizare ne-
. .
3 importante cantitati de energi e
1i ca sau frigorifi ca pentru tratarea
Jlui. O parte din aceasta energie este
ninata odata cu aerul evacuat si, ori

cate ori este posibil, ea trebuie recu-

Cea mai si mpl a si efici enta me-
1
ida de recuperare este recircularea
1
care nu este insa acceptata in toate I
ituati ile, din cauza calitatii aerului ce I
ebuie recircul at. \
-
In multe si tuatii exista insa si alte
;urse de caldura care pot fi recuperate
gaze de ardere, apa de racire a unor
Jtila etc.) !?i. de aceea, pentnJ recuperarea
energiei se utili zeaza recuperatoare de
caldura. Pentru ca un recuperator de
caldura sa poata fi utilizat in instalatiil e
de ventilare si climatizare el trebuie sa
indeplineasca urmatoarele condi tii : sa
aiba efici enta ridicata, etan$8itate sporita,
sensibilitate acceptabita la inghet. pierderi
de sarcina moderate, rezistenta de corosi-
une si intretinere U$Oara.
11.1.1. Eficienta recuperatorului
(fig.11.1.1)
Relatia generala a eficientei recupera-
torului de caldura in care se recuperea-
za atat caldura perceptibila cat si caldura
latenta este, in ipoteza ca debitele de aer
sunt egale (fig.11 .1.2b):
(11 . 1.1)
I
I
in ipoteza ca parametrii finali ai aerului
evacuat tind catre cei initi ali ai aerului

proaspat si pot fi utilizate pentnJ determina-

rea randamentului anual de recuperare.
11.1.2. Randamentul anual
de recuperare
Se determina uzual cu re la ti a:
Oa = fu fhfz Lqr (11.1.4)
-
1n care:
- Oa - randamentul anual de recuper -
are l MWh/ an);
- fu - factor de utili zare a instala\i ei si
reprezinta raportul dintre numarul de
zi le de functionare a instalatiei si 365 zile;
- fh - factor de functionar e orara
(tab. 11 . 1. 1.).
Daca instalatja functi oneaza in perioade
complementare cu cele prezentate se va
lua factorul fh, complementar pana la 1.
Astfel, pentru o peri oada de functionare
19 .... 8, fh va avea valoarea 1 - 0,4 = 0,6;
- fz - factor de zona climatica care are
valoarea:
0,9 - pentru localita\i cu un numar de
grade - zile mai mic de 3800;
1,0 - pentru localitati cu numarul de
grade-zile cuprins intre 3800 si 4200;
1, 1 - pentru localitati cu numarul de
grade zil e mai mare de 4200;
- L - debitul masi c de aer [kg/s );
- C/r - cantitatea de caldura recuperabila
anual pentru 1 kg/s aer proaspat, in
functi e de randamentul de recuperare a
caldurii perceptibile (sensibil e) <P
(fig. 11.1.3a si 3b) sau de randamentul de
Similar, se poate defini randamentul
schimbuiui de caldur a per ceptib i la
(fig. 11. 1.2a):
I recuperare a entalpiei A (fig. 11. 1.3c).
! Curbele sunt trasate pentru o tempe-
-
<P 1 = f,'- t; 100
fz - f,
1n care
t/ t''
. ,,., = 2- 2
,'Y,2 v ,
12 - t,
(11 . 1.2)
sau a schimbului de caldura latenta:
'f' = X,'- x, . 100
1 , ,
X 2- X1
( 11.1.1.3)
unde:
.
- hi, h'i, t i, t'i, xi , x'i - ent alpia, tem-
peratura si conti nutul de umiditate initiale
si finale ale aerului proaspat;
- h2, h2, 12, 12, x2, x2 - entalpia, tem-
peratura si continutul de umiditate initiale
si finale ale aerului evacuat [kJ!Kg]; [CJ
si [glkgJ.
Aceste randamente sunt determinate

ratura a aerului evacuat t = 24 C $i un

continut de umiditate de x = 7 g/kg. De-
bitele de aer evacuat si proaspat sunt pre-
supuse egale, iar q11n redat in nomo-
gramele precedente reprezinta cantitatea
de energi e anuala, speci fica, necesara a
1
se atinge temperatura sau entalpia limita
t11n, respectiv, h 1itn. Puterea bateriei de
incazire din instalati e este determinata cu

relati a:

qc =qtin-qr (11 . 1. 5}
In timpul functionarii recuperatorului
exista ri scul amestecarii aerului proaspat
cu eel evacuat si al transmiterii mirosurilor
sau a substantelor nocive catre aerul

proaspat, de aceea etan5ei tatea recupe-

ratorului devine o calit at e importanta
pentru acesta.
Etanseitatea nu depinde de factori
mecanici, ci de nivelul presi unilor din
recuperator si poate fi imbunata\ita prin
Tabelul 11.1 .1. Factorul de tune
.
1onare orara
Orarul de fh Orarul de fh Orarul de fh
functi onare functionare functi onare

[h J f h I [h]
6 " . 17 0,41 7 ... 17 0,37 8 ... 19 0,40
6 ... 18 0,45 7 ... 18 0,40 14 . 23 0,35
6 ... 19 0,49 7 ... 19 0,44 0 ... 24 1

realizarea unor presiuni egale in recupe-
rator .
Sensibilitatea la inghe\ este, de asen1e-
nea, importanta deoarece aerul vehicu-
lat poate ingheta in recuperator reducand
schimbul de caldura. Pentru aceasta
s-au adoptat, de catr e diverse firme
constructoare, o seri e de mijl oace de
evi tare a inghe\ului , mai des folosi ta
fiind solutia unei rezisten\e eiectrice pe
partea aerului exteri or, la intrarea in
1
---i..-----
t '
1
I
\
I
t
2
\
'
t.
1
- - -

t '
2
ig. 11.1.1. Schema unui recuperator:
1 - aer exterior; 2 - aer evacuat.
h
t ' 1--------o
2
t; 1---.

2
L..-- 1
t ' 1---
1
v
A1
h
t'
2
t "
1
y ,
" <
x; x;
2
a
x
'
I)'
<
\
4o
//"-<::J
, ""

x
Fig. 11.1.2. Modificarea starii aerului
intr-un recuperat')r de caldura:
a - schin1b de calc.ura perceptibila;
b - schimb de caldura perceptibila $i
!aterita;
1 - aer exterior; 2 - aer evacuat.
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
Capitolul 11: Recuperarea caldurii
recuperator.
Rezistenta la corosiune trebuie sa fi e.
in unele cazuri , mare deoarece, de multe
ori. se recupereaza caldura de la surse
industriale cu con\inut mare de sub-
stant e corosive si se urmare$t e, de
asemenea, recuperarea caldurii latente prin
condensarea vaporilor de apa, fapt ce ma-
re$te fenomenul de corosiune.
Pentru marirea rezisten\ei la corosi une
se adopta masuri constructive prin
alegerea materi alului , pentru reali zarea
recuperatorului , in functi e de condi\iile i n
care va lucra acesta (hiirtie, aluminiu, cupru,
o\el inoxidabil. sti cla), adoptarea unui
materi al fiind dictata, pe langa rezis-
ten\ a la corosiune. si de criterii eco-
nomice.
11.1.3. Sisteme de recuperare
Pentru recuperarea caldurii se uti -
li zeaza urmatoarel e sisteme:
- regenerative care utilizeaza un mate-
r ial acumulator de caldura ce poate
stoca in masa lui caldura perceptibila,
latenta sau amandoua. Din aceasta ca-
tegori e fac parte recuperatoarele rotati ve
cu regenerare;
- recuperative care utilizeaza pentru
transferul de caldura 0 suprafa\a de
schimb, transmi\and numai caldura per-
cept ibil a. in aceasta categorie sunt
incluse recuperatoar ele cu placi. cu
[
MWh l
an:Kgrs
tuburi termi ce $i cu fluid intermediar;
- cu pompa de caldura care uti lizeaza
un agent frigorific pentru transmi terea
caldurii de la 0 sursa cu potential redus.
Toate sistemele pot reali za importante
economii de energie dar necesi ta chel-
tui eli de investitii $i de intre\inere astfel
ca trebuie efectuat un calcul de optimizare
inaintea adoptarii unui sistem sau a altu-
ia.
11.2. Tipuri _
de recuperatoare de caldura
11.2.1. Recuperatoare rotative
Sunt alcatui te, in principiu, dintr-un
material acumul ator de caldura ce se
role$te lent cu viteze de 5 .. . 10 rot/min $i
care este strabatut pe aceea$i direc\ie,
dar in sensuri contrare, de doua curente
de aer: proaspat $i evacuat (fig. 11 .2. 1 ).
Mat eri alul acumul ator este realizat
dintr-o folie sub\ire (de obicei. din aluminiu)
cu onduleuri fine, rulata sub forma de cilin-
chJ, obpnandu-se un fagure cu canale fine,
cu diametru hidraulic echivalent de 1, 5
mm. Materialul este tratat higroscopic $i
datorita acestui fapt poate recupera atat
caldura perceptibila cat $i pe cea latenta
$i acest lucru se realizeaza prin fenomene
succesive de absorb\ie-resorb\ie.
Ranclamentul de schimb de caldura vari-
aza cu viteza aerului $i cu pierderil e de
220
[
MWh l
an:KgTs
220
2001--+-+-+--+--+--+---+---+----+---+---+--+--+-+- -
i
1801--+--l-l-l-l--+---+---+--+-+-l-I D V E-ro
160 ( 4> :.c =
q 140 / [%j<';lil
r 120 / 90 w
qhn 100 - - - - - - - - - - - / 80 "'
/ 70
80 - r,1t l=l60 w u
I" ,,,_.. E-
><ti
r
0
, Y ,....-,...- w
40 - cu

20 c--c.- 10
0
0 4 8 12 16 20 24 28 [
0
C]
Temperatura limita
a
200
180
i 160
q 140
r 120
qhn100
80
60
40
20
0

10
sarcina $i se situeaza intre 70 $i 90 %.
Aceste recuperatoare sunt construit e
pentru debite de 1000 ... 150000 m3/h,
pierderi de sarcina de 50 ... 350 Pa $i au
diametre cuprinse intre 950 si 5000 mm.
Pentru a se evita amestecul aerului evac-
uat cu aer proaspat. recuperatorul are un
sector de purjare unde aerul evacuat
este suflat de aerul proaspat si. de
asemenea, se monteaza ambele venti-
latoare in a val de recuperator (fig. 11 .2.2).
Variati a parametri lor in procesul de
schimb de caldura este redata in figura
11 . 1.2.
Recuperatorul poate fi utili zat $i pen-
tru aer din surse industri ale unde apar
fenomene de corosiune deoarece el
poate fi construit din materiale care sa
reduca aces\ fenomen.
Parametrii de func\i onare $i de alegere
sunt da\i de firmele producatoare. un
exemplu este aratat in figura 11 .2.3.
La func\ionarea in si tua\ia de iarna
exista ri scul aparitiei inghe\ului in recu-
perator $i, pentru evitarea acestui fenornen,
se poate utili za o bateri e de preincalzire
sau se poate reduce vi teza de rotatie a
recuperatorului .
Acest tip de recuperator poate fi uti -
lizat in instala\ii mari (fig. 11.2.4), uncle aerul
proaspat este preincalzit prin intermedi-
ul recuperatorului $i reincalzit intr -o
baterie de reincalzire sau de la conden-
satorul unei instalatii frigorifice. lnstalatia
I
I

/
I/
v
v ......
+
- -
- Ji v
q c
-

v
..-
"'

i:::::v-

,.e
r::::::--
--
c---C--- q,
'
.I
15 20 25 35 40 45
Entalpia limita
b
,__
--
D
ct>
.c -
%] o,Q
90 U>
80
70 :; ""
60 c '3
50 QJ :!2
40 ':3
[
30 u QJ
20 @u
10 a:
i
[
MWh 1
Aif-KgTsl
220
200
180
160
-- ..
j

ct>
Fig. 11.1.3. Nomograma de determinare a caldurii qr,
recuperabil a anual, determinata in funcfie de randamentul
de schimb de caldura <[J sau 'P:
q 140
r 120
qhn 100
80
60
40
20
0
/.V
//'.-
I/ /-

) v


f- f- - - - -
".'.: ""-

,.-:t:=-
i-- 1
Ve-
--


k: -. ..
'\
10 15 20 25 30 35 40 45
Entalpia limi ta
c
%D
90

.c -
80 );;il
70
60 - U>
::i rn
50
40 E :ro
30 rn o
u Q)
20
10 a:
a - cu o instalafie cu recuperator de ca/dura sens1bila $i baterie
de reincalzire:
b - cu o instalatie cu recuperator de caldura sensibila $i camera
de umidificare adiabatica;
c - cu o insta!a.tie cu recuperator de caldura sensibila si !atenta.
baterie de preincalzire, camera de umidificare adiabatica $i baterie
de reinca/zire;
Qc - cantitate de caldura ce trebuie livrata de bateria de incalzire;
Qfin - cantitatea de caldura ce trebuie livrata de instalatie pentru
a se ob\ine temperatura finala; entalpia finala.
-

274
Capitolul 11: Recuperarea caldurii I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '
func\joneaza noaptea prin recircularea aeru-
lui interior $i, in si tua\i a in care recuper -
area nu este necesara, recuperatorul
poate fi ocolit.
Recuperatorul poat e ti utili zat si in
inst alatii mici, de acoperi $, ce pot avea
cutii de amestec $i baterii de preincalzire
pentru ridi carea parametril or aerul ui refu-
lat (fig. 11. 2.5).
11.2.2. Recuperatoare cu placi
Sunt acelea in care curentii de aer
sunt separati prin intermediul unor placi
din o\el, aluminiu, material plastic etc. dis-
puse paralel la distan\a redusa.
Aerul strabate placile in curent incru-
ci$3t sau in paralel $i nu exista nici un tel
de contact intre aerul proaspat $i eel evac-
uat. Recuperatorul este un schimbator de
-
supraf a\ a. In interi or are loc, in mod
2
1
5
4
Fig. 11.2.1. Recuperator de caldura
rotativ(regenerativ):
1 - aer proaspat; 2 - aer evacuat;
3 - motoreductor ; 4 - sect or purjare;
5 - rola cu material acumulator.
1
2
- -
3
Fig.11.2.2. Amplasarea ventilatoare-
lor intr-o instalatie cu recuperator
rotativ:
1 - recuperator de caldura rotat iv;
2 - aer proaspat; 3 - aer evacuat.
-
a:; 100
E 80
"' u
~ 50
a:
~
~ 20000
E
ill 15000
: 10000
u
.2 5000
.0
ID
0
0
-
1
- -
,
c
--
"
0
e\u
(00
2
'
I

I
'
,_!>-
0
I
I
\ ' '
'
-
"'
(L
'"' 200 ,c:
100 ~
Of)
0 ID
u
"'
(j)
~
(!)
u
~
(j)
(L
3 3,5
Viteza aerului [ m/s]
Fig. 11 .2.3. Nomograma de al egere a
unui recu erator rotativ.
obi$nui t, doar un schimb de caldura
perceptibil a.
Placile acestui a pot avea onduleurile in
paralel $i sunt amplasate la di stan\e de
2 . .. 10 mm. Recuper at oar ele p ot fi
amplasate in componen\a unor instala\i i
complexe cu debite mari de aer (fig.
11.2.6) sau a unor instalatii mici care pot
fi ampl asate in incaperil e pe care le
deservesc (fig. 11 .2.7). Unele pot avea
baterii de preincalzre pentru cre$terea pu-
t er ii termice si reducerea ri scului de
. '
inghet . Recuper at oar ele c u pl aci
func\i oneaza cu randamente de pana
la 60 ... 70 % $i pierderi de sarcina de
100 ... 250 Pa.
Pentru alegerea acestor tipuri de recu-
peratoare, fabrican\ii dau randamentul ,
de preluare a caldurii perceptibil e </>, in
func\i e de raportul dintre debitul de aer
proaspat $i evacuat (fig. 11.2.8).
Daca aerul evacuat are un continut de
'
umiditate mai mare decat al aerului
proaspat si suprafetel e placilor recupe-
ratorului sunt suficient de reci, pe aces-
te suprafe\e condenseaza vaporii de
apa din aerul evacuat, aerul proaspat preia
astfel ;;i caldura lat enta de condensare
marind randamentul de recuperare.
5
3 (

4
-.L.
6

' ' -+-
~
l0J
' ' .
'
- - -
'
_ ).
; ~ - /
' -
' '
i 1
'
I
- 7 - - ' -0 a '
/ .
I ~
Llf:. -0
/ .
-
~ ~
2
-
'
-
10 9
Fig. 11.2.4. !nstalatie de recuperare a
caldurii cu recuperator rotativ ?i
baterie de incalzire:
1 - aer proaspat; 2 - aer evacuat;
3 - cazan de incalzire; 4 - baterie de re-
i ncalzi re; 5 - condensator; 6 - compre-
sor; 7 - mobilier frigcrific; 8 - aer recirculat;
9 - robinet de inversare; 10 - recupera-
tor de caldura rotativ.
1
2
3
t
... _
7
4
6
Fig. 11.2.5. lnstalatie locala de recu-
perare cu recuperator de caldura ro-
tativ, cutie de amestec ?i baterie de
reincalzire:
1 - aer proaspat; 2 - aer recircul at;
3 - aer evacuat; 4 - aer aspirat;
5 - bateri e de reincalzire; 6 - ventilator
de reful are; 7 - recuperator rotativ de cal-
dura;B - venti lator de evacuare.
Cre$terea acestuia va putea ti deter-
minata cu ajutcrul datela furnizate de con-
structorul recuperatorului.
Desi situa\ia este avantajoasa termi c,
exista ri scul inghetarii vaporilor de apa in
recuperator si aerul proaspat trebuie
preincalzit sau amestecat cu aer evacu-
at (fi g. 11 .2. 7).
11.2.3. Recuperatoare cu tuburi
term ice
Utili zeaza ca di spozitiv de lucru
"tubul termi c " care este format dintr-un
cilindu inchis etans, in care se af\3 un lichid
la o presiune scazuta de 4-10
5
mm Hg.
Transferul de caldura se face prin
vapori zarea li chidului in partea calda,
de unde preia caldura, $i condensarea
acestui a la partea rece a recuperatoru-
lui, unde cedeaza caldura de condensa-
re. Lichidul condensat se intoar ce in
zona calda, prin gravita\ie, in cazul
pozitiei verticale, $i prin capilaritate, in cazul
pozi \i ei ori zontale, dupa care ciclul se
repeta (fi g. 11.2.9).
Tuburil e termi ce pot ti realizate din
otel inoxidabil , cupru, aluminiu, niche! etc.
in functi e de agresivitatea gazelor din care
se recupereaza caldura.
-
In cazul functionarii ori zontale ele tre-

buie sa aiba pe interior 0 structura per-
meabila cu o buna capilaritate care sa asi-
gure tr ecerea condensatului din zona
de condensare in zona de vaporizare prin
fenomenul de capil aritate. Fluidul de
lucru trebuie sa fi e inert in raport cu
tubul Si trebuie sa aiba urmatoarele car-

acteri sti ci:

- t ensiune superfi ciala mare, udare
buna a structurii, vi scozi tate mica pen-
tru a asigura o buna pompare capi lara;
- caldura latenta de vapori zare mare,
conductibilitate termi ca mare, pentru a
faci li ta transferul de caldura.
Un recuperator este realizat din mai
multe asemenea tuburi termice grupate
in bateri e, avand lamele (aripi oare) pen-
tru marirea suprafetei de schimb de cal-
dura pe partea d ~ aer.
Recuperatoarele cu tuburi termice sunt
const ruit e pentru debit e de aer de
300 .. . 30000 m3/h si pot fi utili zate i n
4
1
,t,
0
/ +- 5
/

/ , ~ 6
-. ,

".,,
0
..._;/
2 -
-... --+7
Fig. 11.2.6. Agregat de tratare cu
recuperator de caldura cu placi:
1 - aer aspirat ; 2 - aer refulat ; 3 - recu-
perator de caldura; 4 - bateri e de re-
i ncalzire; 5 - aer proaspat; 6 - clapeta de
recircul are; 7 - aer evacuat.
- -
l. lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
Capitolul 11: Recuperarea caldurii
centrale de tratare a aerului (fig. 11 .2. 10a)
sau in instala\ii indi viduale (fig. 11 .2. 10b)
Alegerea recuperatoarelor cu tuburi
termice se efectueaza dupa metodologii
si nomograme rea\i zate de producator.
Recuperatoarele cu tuburi t ermi ce pro-
duse de ti-ma SCHUNK se produc in doua
forme constructive: I - care se pot monta
pe canale verticale (fig. 11 .2. 11a) si II -
care se pot monta pe canale orizontale.
Dimensiunil e acestor recuperatoare sunt
date in tabelul 11.2. 1.
Al egerea tipului de recuperator se face
prin utilizarea nomogramei de prealegere i
din figura 11.2. 11b.
Din nomograma din fi gura 11.2. 11c, se
determina viteza frontala a aerului exte-
rior si evacuat (cadranul A) pierderea de
sarcina a aerului pe cele doua circurte (cad-
ranul B) in func\i e de numarul de randuri
de \evi. Pentru viteza frontala medie
rezultata pentru cele doua debite de aer
se determina, la numarul de randuri de
\evi ales, si raportul de debite cunoscut
VadV ai, randamentul de recuperare <P
(cadranele c si 0).
11 .2.4. Recuperatoare cu fluid
intermediar
Sunt formate din doua schimbatoare de
ca \dura de tip bateri e cu aripi oar e,
amplasate in cana\ele de aer evacuat si
proaspat. intre cele doua baterii circula
un fluid intermediar care preia caldura de
la aerul evacuat si o transfera aerului
proaspat. Circula\ia fluidului intermediar
se face cu ajutoru\ unei pompe, iar in
schema recuperatoru\ui este introdus un i
ventil cu trei cai si o instala\i e de auto-
mati zare (fig.11 .2. 12).
Ventilul cu trei cai permite limitarea can-
tita\ii de caldura recuperata, mai ales, in 1
perioade\e de tranzitie. De asemenea, a;.rta
la evitarea fenomenului de condensare sau
de inghe\ in bateria de pe aerul evacu-
at, in situatia de iarna, prin reducerea de-
bitului de fluid intermediar care circula prin
baterii.
Sistemul functioneaza bine la instala-
\iile de ventil are sau climatizare care
utilizeaza numai aer proaspat si nu nece-
sita trasee comune pentru cele doua
canale de aer. Sistemul este etans. are
randamente de pana la 60 % si permite
diverse posibilita\i de amplasare: a -
complet separata; b - suprapusa sau in
linie cu cele doua schimbatoare de
caldura.
El are, totodata, posibi litatea sa recu-
pereze caldura in serie de la mai multe
surse cu potential diferit: aer evacuat, gaze
Fig. 11.2.7. lnst alatie l ocala de recuperare a caldur i i utilizand recuperatoare
cu pl aci:
1 - aer aspirat; 2 - filtru pe aerul aspirat; 3 - recuperator; 4 - ventilator de refula-
re; 5 - evacuare condensat; 6 - clapeta de recirculare; 7 - motor electric;
8 - filtru pe aerul proaspat; 9 - ventilator de refulare; 10 - baterie de reincal zire;
11 - aerul reful at; 12 - aer proaspat; 13 - aer evacuat.
Debit de aer
ro
e:..
><ll 300 f---f--1--jf--f-+-+-+---+-- -+----'h
c
"() 250 1---+----t-+-+-+<:)
a;

D
__ -+---+----+--+---t+--+---il--+--+----t
<D
D
ill
Q
10
3
3 5 8 10 15 40 50 60 70 80
Randamentul de schimb de caldura percepti bil a <1> [%I
Fig. 11.2.8. Exemplu de curbe caracteristice pentru recuperatoare cu placi:
V"; - debitul de aer evacuat; Vae - debitul de aer proaspat
de ardere etc. (fig.1 1.2.13). Adoptarea aces-
t ui sistem de recuperare se face pe
baza unui calcul de optimi zare care ia in
considerare faptul ca sistemul consuma
energi e pentru pompare. Oimensionarea
se face conform metodol ogi ei propri i
schimbatoarelor de caldura folosi te.
Tabelul 11 .2. 1. Dimensiunile recupe-
ratoarelor cu tuburi termi ce de t i p
Schunk
Tipodi- B T H
mensiu- lungi - la\i- inal\i-
nea mea mea mea
[mm] [mm] [mm]
TK 20 970 880 416
TK 40 1230 1140 546
TK 65 1570 1480 716
TK 100 1970 1820 876
TK 160 2470 2330 1126
4
1
t
Fi g. 11 .2.9. Tub termic:
1 - caldura recuperata; 2 - aer proaspat;
3 - condensare; 4 - perete despar\itor;
5 - evaporare; 6 - caldura evacuata;
7 - aer evacuat; 8 - structura capi lara.
5 2
-
6
-1
a
5 7
Fi g. 11.2.1 0. lnstal atie de ventil are
avand recuperat oare cu tuburi t er-
mice:
a - instalatie centrala;
b - instalatie locala;
1 - aer aspirat; 2 - recuperator cu tuburi
termice; 3 - aer evacuat; 4 - aer proaspat;
5 - bateri e de reincalzire;
6 - aer reful at; 7 - filtru.
276 Capitolul 11: Recuperarea caldurii
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
1
2,5 3,5
1,5 2 4
-
E
E
N
N
(]) 3 RR-
4 RR-Pt--+- 1-+ f-+-1--
3 5 RR -\'tt--f-+
2!. 9
ru 8 RR .\\-\ t-+- t--
u
.

z
15
20
30
40
50
60
80

ro
n.
-
Q
<l
'"' c
0

ro
(])
Q)
u
ro
<lJ

Q)
- 100 '2
Q)
130 n.
150

'*-'+\\--- 250
B 1- -+- +--h-+'"+- .,L.!._ 300
TK 100
TK 65
TK 40
TK 20
A 1
-
1,5 2 2,5 3 3,5 4
Vi teza frontala [rr1/s]
C 1
TK 20
TK 40
TK 65
TK 100
TK 160
4000
2000
.
.
-+-- .......
1, 11,21,3
10,80 0,750,70 0 65 0 60 0 55 0 50 0,45 0,40 0,35
Randamentul de recuperare a caldurii
perceptibil e (pentru pas 1=2,2 mm)
Cz
I
I
I __ I I
--
I I
I I
I I
I I
-- -- 1- - - - -
I
(1)
I I
I I
I I
I - -
I I

H
11
- -- - - - - - I
- - - - I
II_ 11
l+u- L I
I I
- - - -- Ji -- -
- - -- -- -
B
-
=p
'
-
-
-
-
,_.
' ==F:f
' ' ' ' '
Tip
2000 4000 6000 8000 10000120001400016000
Debit de aer V [ m3/h]
b
Fig. 11 .2.11. Recuperat or de caldura cu tuburi termice SCHUNK:
a - elemente constructive (a 1 - canal vertical; a2 - canal orizontal);
b - nomograma de prealegere; c1; c2 - nomograma alegere;
Vae - debi t exteri or, Vai - debit de aer evacuat .

11.2.5. Pompe de caldura
Asigura transferul de energie de la o sur -
, sa de caldura cu temperatura coborata
(sursa rece) catre un mediu cu t empe-
ratura mai ridi cata (sursa calda).
Acest lucru este posibil prin inter-
mediul unui compresor frigorifi c $i al
unui fluid fri gorific care trece ciclic prin
stari le li chida $i gazoasa (pompa de
i caldura termodinamica) sau cu ajutorul
efectului Pel ti er (pompa de caldura ter-
moelectrica). Pompa de caldura poate fi
utilizata pentru recuperarea caldurii de la
aerul evacuat din instal ati ile de tratare a
aerului.
Pompa de caldura t ermodinamica
poate utiliza diver$i agenti in procesul de
recuperare a caldurii, motiv pentru care
exista mai multe tipuri de pompe de
a
1
b
Fig. 11.2.12. lnstalaf ie de ventilare
utilizand recuperatoare cu fluid
intermediar:
a - schema instalatiei;
b - variatia ternperaturii in sistem;
1 - aer proaspat; 2 - aer reful at ;
3 - aer aspirat; 4 - aer evacuat;
5 - pompa; 6 - apa.

. I
I
;::;:::: - 6
. . . .
-- :-:
L .,.
-: ......
-
. "
6
5
. ..
' " 'I--
--- -: .
. . .
'--{-..
: ..
4
. . . .
. . . - . - . . . . . .
. . . -
3
3
Fig. 11 .2.13. lnstalafie de recuperare
a caldurii de la mai multe surse cu
potenfial diferit
{Ansamblul REIMS 2000 FRANTA):
1 - aer introdus (corp A, B. C);
2 - aer evacuat (corp A, B, C);
3 - aer introdus (corp D, E);
4 - aer evacua t (corp D, E);
5 - gaze de ardere;
6 - baterii cu gaze de preincal zire.
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 11: Recuperarea caldurii
. .
caldura: aer - aer; apa - aer; apa - apa;
sol - aer (fig.11. 2. 14).
Pompa de caldura aer - aer este cea
mai utilizata in instala\ii le de climati zare,
in special, la sistemele de climatizare locale
(de fereastra sau spl it). Principiul de
functionare al pompei de caldura aer - aer
este dat in figura 11 .2. 15. lama, aerul
proaspat este inca!zit la trecerea prin
condensatorul ma$inii frigorifice, iar aerul
evacuat se race$1e in vaporizator, caldura
Jatenta de vaporizare fiind cedata aeru-
lui proaspat. in situatia de vara, ciclul rnasinii
frigorifice se schimba, aerul proaspat
fiind raci t in vaporizator, iar eel evacuat
este incalzit in condensatorul ma$inii
frigorifi ce.
0 asemenea pompa devine rentabila
cand necesarul de fri g $i eel de caldura
sunt aproximativ egale, lucru posibi l
iarna, in cladirile in care degajaril e de cal-
dura de la sursele interioare (iluminat,
ma$ini cu actionare electrica) sunt impor-
tante. in general insa necesarul de caldura
nu este egal cu eel de frig $i pentru a
asigura o functionare constanta a ma$inii
fri gorifi ce se compl eteaza instalati a cu o
instalatie de acumulare a caldurii sau frigu-
lui . in figura 11 .2. 16 este redata o insta-
la\ie in care condensatorul $i vaporiza- !
torul ma$inii frigorifi ce sunt reali zate in
constructie dubla. Vara, surplusul de
caldura este evacuat prin turnul de racire '
iar. iarna, necesarul sup Ii men tar de
incalzire este preluat din panza de apa
freatica sau de la aerul evacuat , iar sur-
plusul de a.pa cairn poate fi stocat In recip-
ien tu I de acumulare.
Pompa de caldura poate fi utili zata la
instalatiile de climati zare cu ejecto-con-
vectoare cu 4 conducte sau cu sis-
temele de climatizare multi zonale, figu-
a


c
ra 11 .2. 17 (sagetile din figura indica sen-
sul de circula\ie a agentului fri gor ifi c in
perioada de incalzire)
lnversarea ciclului ma$inii frigorif ice se
poate face cu: doua vent il e de la
minare; un singur ventil de laminare.
Exista instala\ii i ncare inversarea se face
doar pe partea de aer, fara nici o modi-
ficare a circuitu!ui agentului frigorific.
Recuperarea caldurii cu ajutorul pom-
pei de caldura este o solu\ie oneroasa,
trebuie adoptata doar in situa\i a in care
nu se poate apli ca alta solu\i e de recu-
perare $i doar in urma unui studiu de
rentabi litate.
0 pompa de caldura devine rentabi la
daca:
- tariful energiei electri ce este intere-
sant;
- costul alt or tipuri de combustibi l este
comparabil ;
Fig. 11.2.15. Principiul de
functionare a pompei de caldura:
1 - aer proaspat; 2 - incapere; 3 - con-
densator; 4 - vaporizator; 5 - compresor;
6 - aer evacuat; 7 - ventil de laminare.
- -
12
-
7
3 -
- numarul anual de ore de functi onare
a pompei este important;
- exista necesitati simultane de caldura
si frig.
Pompa de caldura termoelectrica uti-
lizeaza termoelemente reali zate din doua
metale diferite, sudate impreuna la capete
(termocuplu). La trecerea unui curent
continuu prin circuitu! format dintr-un
termocuplu, una din suduri se race$te
absorbind caldura (sudura rece) iar
cealalta se incalze$te, cedand caldura
(sudura calda). Fenomenul a fost sesizat
de Jean - Charles Athanase Peltier in anul
1834 $iii poarta numele.
in momentul actual se utilizeaza pen-
tru reali zarea termoelementelor. tehni ca
semiconductor ilor unde sudurile sunt
inlocuite cu jonctiunil e dintre un metal
donor de electroni (n) $i unul acceptor (p)
(fig. 11 .2. 18), jonc\ iunil e pot fi calde sau
2
5
7 6
Fig. 11 .2.16. Pompa de caldura cu con-
densator evaporator dublu pentru o
retea de incalzire cu recuperarea
complementara a caldurii de la aerul
evacuat:
1 - turn de racire; 2 - condensator;
3 - retea de incalzire; 4 - aer evacuat ; 5
- vaporizator; 6 - put de reinjecti e;
7 - foraj; 8 - acumul ator.
int. ext.
-
i

Fig. 11.2.14. Tipuri constructive cu
pompe de caldura:
a - aer-aer; b - apa-aer; c - apa-apa;
d - so/ - aer.

4
6
Fig. 11.2.17 lnstalatie de climatizare multizonala cu pompe de caldura:
- robinet de reglare (regleaza debitul bateriei de incal zire); 2 - robinet de inchi -
dere pentru instalatia de racire; 3 - robinet inchi s in peri oada de incalzi re; 4 - robinet
inchis in perioada de racire; 5 - robinet deschi s in perioada de incalzire; 6 - regu-
lator al presiunii de vaporizare la bateria de racire in perioada de incalzire; 7 - acumu-
lator; 8 - di spozitiv de inversare; 9 - vaporizator; 1 D - condensator; 11 - centrala
multi zonala; 12 - robinet cu flotor; 13 - li chid.
.
278
Capitolul 11: Recuperarea caldurii I. lnstalatii de ventilare si climatizare

reci, dupa sensul curentului electric care
le strabate. Un asemenea termoelement
este similar unei instalatii frigorifice,
jonctiunea calda avand rolul de detendor
- evaporator, iar cea rece, de compresor
- condensator. Un ansamblu de aseme-
nea termoelemente formeaza o baterie
Peltier si a fost utilizata in realizarea unor
'
aparate de climatizare de apartament
(fig.11 .2.19).
Bateria Peltier este amplasata intr--0 car-
casa care are la partea superioara o
grila de refulare orientabila, iar la partea
inferioara, o grila de aspirare cu un filtru
de aer.
Panoul din spate al carcasei are, de ase-
p
c
t n
i p
,,,
1
Fig. 11.2.18. Termoelement Peltier:
1 - izolatie; 2 - jonctiune calda;
3 - jonctiune rece; c - cald; r - rece.
_,,/ 9
5,(
...
-
- - - -
_:,_--, 10
,
... 4 ' ,
e:-_ - - - <;;-
'
2
-'
'
\9 ':
' ,
'
'
'
' '
'
El 1 : <'.'.'.,,...

' . '
I I
..;=
'
:.
7 -c: B '
'
t 7rTI
Fig. 11.2.20. Aparat ter111inal de inducfie:
1 - aer primar; 2 - dispozitiv de control
al presiunii statice; 3 - baterie de incal -
zire; 4 - clapeta de aer primar;
5 - clapeta de inductie; 6 - servomotor;
7 - termostat; 8 - lampa; 9 - aer indus;
10 aer refulat; 11 - aer aspirat.
menea, doua guri de aer pentru aerul ex-
terior. Circulatia aerului in aparat este rea-
lizata cu ajutorul a doua mici ventilatoare
axiale. Carcasa este divizata la printr-
un perete izolant, vert ical, etan$, termo-
2
4 - +------ :=t: '
I
5 ----------
8
6------
Fig. 11.2.19. Aparat de climatizare cu
termobaterie Peltier:
1 - grila de reful are; 2 - termoelement;
3 - schimbator de caldura; 4 - aer inte-
rior; 5 - ventilator interior; 6 - filtru de aer;
7 - aer proaspat; 8 - perete despartitor;
9 - aer evacuat; 10 - ventilator exterior.
5
6
'
1
/ r- - - - - -- 2
<'.. ..
I : --.
4 3
--
- - -
- - - - r
7
Fig. 11.2.21. Ventilator capilar:
1 - aer proaspat; 2 - aer refulat;
3 - aer aspirat; 4 - aer evacuat;
5 - rotor; 6 - separare; 7 - carcasa.
elementele fiind amplasate cu jonctiunile
de acela$i tip pe aceea$i parte a aces-
tuia. Aparatul functioneaza, atat vara
cat $i iarna, prin inversarea sensului
curentului electric ce strabate termoele-
mentele. Vara, jonctiunea calda se afla in
partea din spate a aparatului, cea rece,
pe partea din fata a acestuia permitand
racirea aerului interior.
larna, functiile jonctiunilor se schimba
_ prin inversarea sensului curentului elec-
: tric, aparatul functionand ca o pompa de
I caldura.
11.2.6. Alte tipuri
de recuperatoare
* Aparate terminale de inductie
Pentru recuperarea caldurii de la surse
mici (lampi de iluminat) se poate utiliza
un sistem local de recuperare cu termi -
nale cu inductie (fig. 11.2.20).
Aparatul are o clapeta - 1, care pastrea-
za debitul de aer primar, constant, prin
intermediul unui sistem de reglare - 2, a
presiunii statice, o baterie de preincalzire
- 3, doua clapete de aer primar - 4, $i de
aer indus - 5, actionate de un sistem de
reglare - 6, comandat de un termostat de
camera - 7.
Aerul recirculat de sistem este prelu-
at din plafonul fals $i este aer incalzit
datorita degajarilor de caldura de la ilu-
minat.
Ventilator capilar
Este un ventilator tangential cu rotorul
poros din poliuretan (fig. 11.2.21) care per-
mite schimbul de caldura perceptibila $i
latenta cu randamentul de 40 ... 50%.
Separarea dintre aerul evacuat $i eel
proaspat nu este absoiuta $i exista $i trans-
fer de aer intre cele doua curente. Rotorul
trebuie curatat la anumite intervale de limp.
Ventilatorul are debite de pana la
20000 m
3
/ h $i este, relativ, cunoscut $i
: utilizat in aceasta perioada.
; .
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '
Capitolul 12
Reglarea automata

280
Capitolul 12: Reglarea automata I. lnstalatii de ventilare si climatizare
12.1. Probleme generale
lnstalatiile de reglare automata, aferente
instalatiil or de ventilare sau cl imati zare,
asigura in orice perioada a anului para-
metrii aerului interior (temperatura, umi -
ditatea relativa, concentratie de C0
2
)
care sa nu se abata de la valcrile prescrise.
Automatizarea instalatiilor de ventilare sau
climatizare este necesara din consider-
ente economice, dar $i pentru faptul ca,
manual, nu este posibila reglarea diverselor
- . .
mar1m1.
lnstalatiile de automatizare intervin, in
cazul de fata, prin reglarea debitelor de
agenti termici (apa calda, apa racita) ce
alimenteaza schimbatoarele de caldura
(baterii de incalzire, baterii de racire)
sau a debitelor de aer (proaspat, recir-
-
spre Bl
- :=ui
1-+ _J 2 51 ..r.._uc--,
]; ..... de la Bl
2-+ :::'....:I
a
culat , evacuat) ale instala\ iil or de venti -
lare sau climatizare.
Pe baza schemelor tehnologice de
reglare, se realizeaza instala\iile de autom-
ati zare aferente inst alatiil or de ventilare

sau climatizare.
12.2. Elemente de reglare a
debitelor de agent termic sau
de aer
Ventile de reglare
Ventilele de reglare a debitului de agent
termic au constructii diferite (fig. 12.2. 1)
:;;i pot fi intalnite in montaje dintre cele mai
diverse (fig. 12.2.2, fi g. 12.2.3).
Calculul :;;i alegerea ventilelor, carac-
teri sticile, autoritatea si indicele de trans-

fer al acestora sunt tratate amanuntit i n

f
Fig. 12.2.1. Tipuri constructive de ventile de reglare:
a - secvential; b - de trecere cu 6 racorduri; c1, c2 - de trecere cu 4 racorduri;
d, e - cu 2 cai; f - cu 3 cai; g - cu 4 cai;

'

'
t

'

.

0
e -
- '

'
'
'

0
0
Bl/ BR
0
0
-
- 0
- - --- ___.. - - - - - - -
a
-----.----.-[] . .
. .
. .
.
- - -
0

t
------
0


+
0
' 0


- -
'
t
' .
Bl / BR
- - - - .! - - - - - - - - - - -

_,. - ,. - .,.._ - .. - _,.... - - .,, -
c
1 - apa rece; 2 - apa calda.
'
'
'
'
-
'
'
9
.
'
0 '
- '
'
-
0
Bl / BR
'
'
0
0
'
' -0

'


t

.
-
- - - - - - - - ....._ - -
'
b


'
. .
.
.

'
-
-

'
.
'
.
BR
'

0

'
.
.
' '
.
0

'
. .

'

'

.
,
'


'
0

.
'
'
. 0
-
Bl
'

.
Ii
.
. -
' '
'
'
---
t t

'
d
,
'
. ITl
,
' !31
--;R
' o : ,

_..,L
- - - -
, .
.:-t
.
/ - - - - - .
.
'
.
.
, .
.
..._
- - - -
'
.
,

- -
--
'
.
f
. .
. . --

,
f
I ( ITJ
I '
.
-- ----.
I '
I .

I I
+--l-1-;._..:._,_-!---Jco:l rh
'
I ' .

I ' .

I ' :
I ' :
' :

I '
'
I I
t t
e
- - 0
-
-
"
)
Fig. 12.2.3. Scheme de reglare a climaconvectoarelor/ventiloconvectoarelor:
a - 2 conducte; b - 3 conducte; c - 4 conducte;
d, e, f - 4 conducte :,;i 2 schimbatoare de cald11ra.

'
Clapete de reglare
Se folosesc pentru a modifi ca debitul
sau presiunea aerului. Pot fi constituite
dintr-un singur element de reglare sau din
mai multe elemente, ac\ionate simultan
sub forma de jaluzele paralele sau opuse.
Montarea in instala\ie este aratata in figu-
ra 12.2.5.
- Caracteristica deschiderii clapetelor
reprezinta CTn func\ie de unghiul clapetei)
raportul dintre sec\iunea libera de trecere
a aerului si sectiunea la deschiderea
I . .
1 completa. Unghiul de reglare: a = 0 la
I
i c lapeta inchisa; a = 90 la clapeta
deschisa (fig. 12.2.6).
- Caracteristica rezisten\ei clapet elor
(fig. 12.2.7) exprima dependen\a dintre un-
ghiul clapetelor a :;;i coeficientul de re-
zisten\a locala E,
Val oar ea a pentru clapeta compl et
deschisa oscileaza, in fune\ie de construc\je
$i de numarul de lamele, intre 0,20 :;;i 0,50.
Pierderea de aer la clapeta deschi sa
este uneori clestul de mare, 5 ... 20 % din
debitul maxim. Momentul de rotire al
clapetei M depinde de viteza aerului :;;i de
fortele de frecare din !agar :;;i clapete. Se
poate considera c u apr oximat ie
M = (10 ... 20)A, [Nm] (A - suprafat a
M
p p
[::: E1- +- +--
L '

'


\

\\ t

Bl Bl \
t
'
.
'



_'\!_
- - - J - - - ...._ _ - - ' - - I - -
M
a
p
M M
,
.',
+--

y
,__:;
'

\
'
t
CD Bl +
Bl



' :P


'



-
-

: _ - - : - - - --+- - -
'
' -
'
- -
h
Fig. 12.2.2. Schem1; de reg I are pen-
tru baterii de incalzire:
a - reg/area debitului;
b - reg/area 1mestect1/ui.
-
L lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 12: Reglarea automata
. .
front ala a clapetei jm2])
- Liniil e caracteri sti ce ale debitului.
Modificarea debitului este posibil a atun-
ci cand clapeta are o anumita rezis-
ten\a fata de rezistenta totala a retel ei de
canale. in fi gura 12.2.8 sunt aratate lini -
ile caracteristice de debit in functie de un-
ghiul de regl are a si de
~ , ~ ,
<p =--
/\P,nst
(rapcrtul dintre rezisten\a clapetei si rezis-
ten\a instala\i ei).
12.3. Reglarea instalafiilor
cfe ventilare
La schemele tehnol ogice de reglare a
instala\iilor de ventil are si cl imatizare se
folosesc nota\iile:
I - aer reful at (introdus in incapere);
E - aer exterior; Ev - aer evacuat in
exterior; R - aer recircul at; C - clapeta de
b
reglare/inchidere; CA - camera de amestec;
F - filtru de praf; B - bateri e, Bl - bateri e
de incalzire; BR - baterie de racire; BPI
- bateri e de preincalzire; BR! - baterie de
reincal zire; CU - camera de umidificare;
PC - pompa de circula\ie; RG - regula-
tor ; RGT - regulator de temperatura;
RGU - regulator de umiditate; VI - ven-
til ator de introducere; VE - venti lator de
evacuare; V - ventil; VCM - ventil de co-
mutare vara-iarna; T - termostat ; Tv T; -
termostat pentru vara, respectiv, iarna; TC
- termostat de camera; Tm - termostat de
minimum; TM - termostat de maximum;
TP - termostat de protecti e impotriva
inghetului ; TPR - termostat de punct de
roua; H - higrostat.
Reglarea instalatiilor de ventilare cu
incalzire
incalzirea i ncaperii se reali zeaza cu cor-
puri stati ce sau printr-un alt sistem astfel
ca varia\iile de temperatura ale aerului nu
sunt nici mari, nici rapide, iar reglarea

c
umiditatii relative nu este ceruta. Schema
de reglare este indicata in figura 12.3. 1.
Termostatul T poate fi montat pe cana-
lul de refulare, de evacuare (ca in figura)
sau in incapere. incal zirea aerului se
100
~ 80
~
TI 60
:.c
CJ
(/)
-{g 40
.2
0 20
I
/
I/
I ./
/
\ VJ
\
v
I /
I/ J
/ v
/-
>---
-
/
/
Q_
ro
a: lt-....-
0
0 20 40 60 80 90
Unghiul de reglare, a [
0
]
2
Fig. 12.2.6. Raportul deschiderii
clapetelor de reglare:
1 - jaluzele paralele; 2 - jaluzele opuse.
d
Fig. 12.2.5. Montarea clapetelor de reglare:
a - camera de amestec simpla;
Fig. 12.2.4. Scheme de montare a ventilelor cu 3 cai:
a - debit variabil de agent termic;
b - camera de amestec dub/a;
c - jaluzele opuse pentru bateria de incalzire;
b - debit constant de agent termic; d - jaluzele opuse pentru bateria de incalzire $i pentru
by-pass; c - pompa de circulatie in circuitele primar $i secundar;
1 - sursa; 2 - consumator. 1 - aer exterior; 2 - aer recirculat; 3 - aer evacuat:
4 - aer reful at.
100
~ 50
c
<l>
u;
- ~ 10
~ 1 ~ 5
LJ ro
28
c - 1
Q 0,5
Oi
0
0
0
'\ '\
""

"

!"-.. I"\..
/ 2
~
~
/
r"-<
"
""
"
0 20 40 60 80 90
Unghiul de reglare a [
0
]
Fig. 12.2.7. Coef icientul de
rezistenta locala la jaluzele:
1 - jaluzele paralele; 2 - jaluzele opuse.
80
~
e....60 +--+--
x
ro
E
:) 40 +-- - -+-t--r-11
a
15 30 45 60 75 90
Unghiul de reglare a j
0
]
b
15 30 45 60 75
Unghiul de reglare a [
0
]
Fig. 12.2.8. Linii caracteristice pentru debitul de aer:
a - ja/uzele opuse; b - jaluzele para/ele.
90
282
Capitolul 12: Reglarea automata I. lnstalatii de ventilare si climatizare
poate face cu o baterie sau CLJ doua baterii
legate in paralel. La pornirea ventilatorului
se deschid clapeta de aer exterior, cla-
peta de pe canalul de evacuare $i ven-
tilul V al bateriei de incalzi"e. La modificarea
temperaturii aerului exterior se modifica
debi tul de agent t ermi c $i , respectiv,
sarcina de !ncalzire a bateriei ca 1Jrma-
re a compararii valorii "citite" de T cu va-
loarea prescr isa. Termostatul TP, de
protectie impotriva inghetului , la temperaturi
ale aerul ui < + 5 C, opre$te ventilatorul,
inchide clapeta de aer exterior si deschide
ventilul V. Pentru canale mari, cu suprafata
> +2 m2 sunt necesare 2TP.
Pent ru imbunatatirea reglarii se uti-
lizeaza, cu mai mul t succes, schema
indicata in fi gura 12.3.2, in care i ncalzirea
aerului se face cu ajutorul a doua bater ii
Bl
1
, 8 1
2
. Bateria Bl
1
este aleasa pentru
incalz.rea aerului de la lemin pana la o tem-
peratura interrnediara to aleasa, de proiec-
tant , astfel i ncat fiecare bateri e sa asi-
gure jumatate di n necesar.
Pentru Bl
1
functioneaz.3 cu intrea-
ga capacitate, iar Bl
2
cu capacitate vari-
abila. La = to bateria Bl
1
este deconec-
1
tata, iar Bl
2
functioneaza la intreaga
capacitat e. Pentru te > t
0
, Bl
1
este
i nchisa, iar Bl
2
functi oneaza cu capaci-
t ate vari abila, la le = t; este decuplata $i
Bl2.
Reglarea instalafiilor de ventilare cu
incalzire $i amestec
T errnostatu! T se monteaza pe canalu!
de evacuare (termostat de canal) sau i n
i ncapere (termostat de camera), figura
12.3.3.
Termostatul Tm de minimum, montat
pe canalul de refulare impiedica refularea
in i ncapere a aerului cu temperatura
mai mica decat o anumita valoare (de ex.:
+ 15 ... 16 C). Termostatul Tv. de vara,
inchide progresiv clapetele de aer exte-
rior si evacuat , la cre$terea tempera-
turii exterioare peste o anumita valoare
(de ex., 29 ... 30 C) $i deschide core-
spunzator clapeta de aer recirculat, iar ter-
mostatul Ti, de iarna, reali zeaza acela$i
lucru la scaderea temperaturii exteri oare
sub 0 anumita valoare (de ex., -5 ... -10 C).
-
lnchiderea clapetelor nu est e completa
pentru a se permite preluarea debitului

minim de aer proaspat . lntre 15 ... 16 $i

25 .. . 26 C instala\ia lucreaza, de regula,
numai cu aer exteri or. Pentru rest a se
vedea fi gura anteri oara.
Reglarea instalatiilor de ventilare cu
i incalzire $i umidificare
, Umidificarea aerului se poate face adi-
1 abatic, folosi nd o camera de pul veri zare
sau cu corpuri de umplutura cu pomparea
apei i n circui t inchis (fig. 12.3.4), sau izo-
termic, folosind injectarea de abur viu in
CLJ"entul de aer sau chiar in inc3perea ven-
tila ta.
Higrostatul H - montat in incapere
sau pe canalul de evacuare - porneste sau
opreste pompa de circulatie PC dupa cum
umiditatea relativa din i ncapere scade sub
o anumita valoare minima prescri sa sau
cre$te peste valoarea maxima prescri sa.
La umidificarea izotermica H acti oneaza
asupra ventilului de pe conducta de
abur, inchizandu-1 I deschizandu-1 dupa
caz.
Reglarea instalafiilor de ventilare cu
- . .
rac1re uscare
Uscarea aerului se obtine cu ajutorul
unei bat erii care si racest e aerul in

perioada de vara (fi g. 12.3.5). Termostatul
t> I RG
----- ------ --- ------------ ---- -- - --- -. - -. -.. --. . ------ ---.
E '
'(
' I/
. . .
0 .. . ... :: . .
,. - -0 REL EU :
\
V : TP . :
- l ncaperE T :
+/ I
VI : \ q .
1
1
F Bl .
c
.

I C I - - - - ' -- ---
Ev
'
)

Fig. 12.3.1. Schema tehnologica de reglare
automata a unei instalafii de ventilare, folosind
1 baterie de incalzire.
, Ev
.. . . __ .. . .. __ --cp-___ .. _ .. ___ .. __ ... _ ... __ .. __ .. . __ . _ P. R G
. . . . .
: / ..... : : : : __ -------------------- . . . .
j<:; ,,. ._ VE : .
' . .. .
- , . . -... : '. '. r.====::;-, .

' .. : C h R lncapere
-----.
TT ' '\/ \
f C I ,0 ' > ,---"'.,
Tv Ti I

VI
CA F Bl
:---------:
. , ,9 v. :
. . -, Bl
1
E D OTe +
D )5 ' I :::::::;-;::::;:::::i '
C '--' 6. TP
Fig. 12.3.2. Schema
tehnologica de reglare
automata a unei insta-
lafii de ventilare,
folosind 2 baterii de
i ncalzire.
,....., Bl2
,;

..,._ .. :.i.: . .
o_v7c_ .... ... :
------------------------

c
@T'
Ev<
.+
111
I

u
'
- -- - - - - - .
.
. c ---------------------
E:JRG
' E
. .
. .
- -- --- --- . -- ... -- - . .. -- . .. -- ---- .... .
. .

I
lncapere

I
: (D7;
---
. .
. .
. .
E I "t
Ti
..... ... .. .... ---- -- --- --
.

r.====i :

_. . lncaperE :
I' CP @=T=:::c:> <> T
'----'-..J''-'-- / '--''--t-:--'-;tt-- --' l. I T
[BJ CA F Bl
PC

-- -- .. .. . .. . ... - - -
Fig. 12.3.3. Schema tehnologica de reglare automata
pentru o instalafie de venti l are, funcfionand cu aer
proaspat recirculat .
Fig. 12.3.4. Schema tehnologica de reglare a instala!iilor
de ventilare cu incalzire umidificare.
.. rcJ .. u ...... .. .. u .. .. ... .. .... JRG
. T . .. .. . . . .
Ev=; - 11E : : .
. . . . .
. . .
. . . . ... - -.. -- ....... .
9:::.::::.::::::::::::::::::::::::.-_; ' . . .. -...... - -. -. -...... , :
C - ; R -N-- V2 9 - '
. V1
lncapere
'' + <>
L__L...-<v..Ll.1-".._L..J. __ I Ti

CA F BR Bl
. .

. .
9 .;.
HT
Fig. 12.3.5. Schema tehnologica de reglare a instalafiilor
de ventilare cu racire ?i uscare.
:, CJ .. .... .. .. .. .. .. .... .. .. .. .. f'> .. . J RG
. . . .
. ' . '
VE . . .
. . ..... ... . . . .. .. . .... . . . .
.. C - -+ V2 o .. .. .. '
R V 1 : TP1 . :
.
\)\ h::apa-e
: /1 \, @ F:::: +'
L.......L....Ll-'--'-_L-'---_, Tm
.
T
E <'.>
Tv T;
.- . ' . '
CA F Bl BR
T
Fig. 12.4.1. Schema tehnologica de reglare a instala!iilor
de climatizare pa11i ala.
J
I. l n s t l ~ i i de ventilare ~ i climatizare Capitolul 12: Reglarea automata
T montat pe canalul de evacuare sau i n
i ncapere ac\ioneaza ventil ul V
2
al bateriei
de incalzire Bl si, secven\i al, ventilul V
1
al bateriei de racire BR (sau evaporatorului
instala\i ei de racire). Pe canalul de refu-
lare sunt prevazute un termostat de mi -
nimum T rn $i unul de maximum TM
Higrostatul H acti oneaza asupra ven-
tilului V
1
al bateri ei de racire daca umi -
ditatea relativa a aerului interior este
prea mare (fi g. 12.3.5).
12.4. Reglarea instalafiiJor
de climatizare parfiala
lnstalatii obi:;;nuite
Terrnostatul T, montat pe canalul de eva-
cuare sau in incapere, ac\ioneaza secven-
\i onal ventile V
1
al bateri ei de incalzire si,
respecti v, V
2
, (fig. 12.4. 1) al bateri ei de
racire. La scaderea temperaturii sub va-
loarea prescri sa, trnin - i n situa\i a de iar-
na, se deschide V
1
si se inchide complet
V2 , iar la cresterea temperaturii interioare
(vara) peste o anumita temperatura pres-
cri sa trnax se deschide V
2
inchizandu-se
complet V1.
Temperatura interi oara oscileaza per-
manent, in func\ie de temperatura exte-
ri oara, intre trnin si trnax Restul comen-
zilor sunt la fel ca in schemele precedente.
lnstalatii cu controlul C0
2
(Fig. 12-4.2)
Senzorul de pe aerul refulat (1) side pe
aerul evacuat (2) sesizeaza temperatura
aerului refulat si, respectiv, temperatura
aerului din incapere. Regulat orul (7) im-
preuna cu bucla de reglare a tempera-
h
35
0 5 10
turii aerului reful at formeaza un circuit de
reglare auxi liar Pl care regleaza toate per-
turba\iile intervenite. Circuitul principal de
reglare P cu temperatura aerului incaperii,
ca marime reglata, determina valoarea
prescrisa careia ii este subordonat circuitul
de reglare auxili ar Pl. Cu cresterea tern-
peraturii aerului din i ncapere se regleaza,
proportional, temperatura aerului reful at,
mai jos $i invers. T emperatura aerului refu-
la t se regleaza la o valoare minima.
Semnalul de reglare a circuitului de
reglare a aerului reful at ac\i oneaza, in
secven\e, asupra aparatului de reglare (10)
17
t===:;:::tiO i ncapere
cli matizata
3
D
Fig. 12.4.2. Schema tehnologica de regl are a unei instalalii de climatizare
paf1iala, cu controlul temperaturii ~ i al C02:
1 - senzor pentru aerul refulat; 2 - senzor pentru aerul evacuat ; 3 - traductor de
C0
2
; 4 - senzor pentru aerul exterior; 5 - poten\iometru activ; 6a, b - amplifi ca-
toare secventiale; 7 - regulator in cascada P + Pl; 8 - unitate de cuplare a pom-
pei; 9 - senzor de protec\i e impotriva inghe\ului; 10 - ventil cu trei cai pentru bate-
ri a de i ncalzire; 11 - venti l cu 3 cai pentru bat eri a de racire; 12, 13, 14 -
servomotoare pentru clapete de reglare; 15, 16, 17 - mi cromanometru diferen\ial
(supraveghetor) al diferen\ei de presiune.
35
30
10 -
0
- 10
15
- 15
C';
N' ; ?- ' I
'1
Mv
Fig. 12.5.4. Reprezentarea pro-
cesului de trat are compl exa a
aer ului de climat i zare pentru
inst alatia din f ig. 12.5.3.
Fig. 12.5.2. Reprezentarea procesul ui de t rat are complexa
a aerului de cli mat izare pentru i nstalatia din fi g. 12.5.1.
0 5 10

284
Capitolul 12: Reglarea automata I. lnstalatii de ventilare si climatizare
al BI $i asupra servomotoarelor ( 12),
(1 3), (14) ale clapetelor.
La traductcrul extern, pentru valorile pre-
scri se, se regl eaza debitul minim de aer
proaspat. Traductorul de masurare a
C0
2
(3) masoara concentratia de C0
2
din
- -
1ncapere.
La dep3$irea valorii prescrise, reg la ta
pe amplificatorul secvential (6) clapeta de
aer exterior se deschide continuu. Pompa
proprie a Bl, dupa necesitati, se cupleaza
sau se decupleaza. T ermostatul de pro-
tect ie impotriva inghetului (9) la subde-
p3$irea valorii prescri se actioneaza co-
respunzator.
Potentiometrul activ ( 5) foloseste la
reglarea la distanta a valorii prescrise pen-
tru C0
2
sau in legatura cu servomotoarele
clapetelor (12), (13), (14) precum $i pen-
tru limitarea debitului de aer proaspat la
o valoare minima.
Functionarea instalatiei
' .
T raductoarele ( 1) $i (2) sesizeaza tem-
pera tu ril e aerului in canalul de reful are,
respectiv, de evacuare (temperatur a
aerului din sala). La valori ale tempera-
turii aerului din incapere (sala plus scena),
care se abat de la valoarea presaisa (iarna
20 . .. 21 C; vara 24 . . . 26 C), regul atorul
(7) comanda secvential (10) $i, respectiv,
( 11 ).
- VARA - pe baza indi catiilor (2) regu-
latorul (7) comanda ( 11) deschizand mai
mult V
2
daca ti tinde sa creasca sau
inchizandu-1 daca ti sesizat de (2) tinde
sa scada;
- la punerea in functiune, cand
diferenta de tempera tu-a intre (2) $i ( 1) este
mai mare (pesl e DI = ti - l e de calcul ) se
deschid compl et V
2
$i CRR pentru adu-
cerea rapida a incaperii la parametrii
. '
prescr1 $t;
- daca temperatura t
1
(indicata
de (1)) scade sub o valoare minima (7) co-
manda (11) $i se inchide progresiv V
2
;
- daca t emperatura exterioara
(sesizata de (4)) cre$1e pesl e o anumita
valoare (de ex., 28 ... 30C) se inchide
partial accesul aerul ui proaspat fara insa
ca CR
1
sa se inchida mai mult decal co-
respunde ratiei minime de aer proaspat.
- !ARNA - pe baza indicatiilor (2). re-
gulatorul comanda (10) deschizand mai
mull v 1 daca ti (sesizat de (2)) tinde sa
scada $i i nvers;
- la punerea in functiune, la dife-
-. ----- --- -- - . -. --. - - ... -.. -- . -- ... -- ---.... --........ ------ - --- . .... -- .
CA
BPI BR cu BRI
' I
Ii .
------------ -
R
'
RG
1u,;. i- : --,?
'
1 I 2
"

- / L'==============1
le
Fig. 12.5.1. Schema tehnologica de reglare a unei instalafii de climatizare cu
punct de roua constant: 20 - 25 "lo aer proaspat:
1 - iarna; 2 - vara; 3 - aer proaspat 20 - 25 %; 4 - incapere climati zata.
' : . -- .... --.
R
'
I t : . . . . .
]RGT
' '
1 <:lRGU
,

Fig. 12.5.3. Schema tehnologica de reglare a unei instalafii de climatizare cu
controlul direct al temperaturii ?i umiditafii relative; 20 - 25/o aer proaspat:
1 - iarna; 2 - vara; 3 - aer proaspat 20 - 25 %; 4 - incapere climati zata .
Fig. 12.5.5. Schema tehno-
logica de reglare a unei
instalafii de climatizare
cu umidificare prin abur.
... . J L:J RGU
Ev - ... =.= .. =.= ... = ... =.= .. . =.= ... ;:: : SC: . ::: .. ::: ... :=: ... :=: ... :=: ... :=: ... :=: .... :=:. .::: ... ::: ... ::::=: . 11
-- -- - - . .. -- . . .. . . ..
c ... c ..
'
----
' ' . .
. '
'
' ' ' ' . .
' . . ...... .. .. . . ---------.
v.n v : '- ..... . ,.. .. .. . '
3 v, . ' . '
>--'

lncapere
.
I
... . -.
.+

' '
@

x
.
.
f 1H 1
I
TH I
CA F BR Bl


ren\e mari de temperatura t
1
- t
2
, (7) co-
manda deschiderea completa a (Bl) $i CRR
' si le mentine asa pana se atinge diferenta
de temperatura de calcul;
- daca temperatura t
1
(sesizata de
l (1)) tinde sa scada sub o anumita valoare
I (de ex.: 16 ... 17 C) (7) COmanda (10) $i
: se deschide partial V
1
;
- la temperaturi exterioare scazute
(sub -5 ... - 10 C) se inchide partial CR1
deschizandu-se corespunzat or CRR.
La pornir ea venti latoarelor VI, VE se
deschid clapetele CR
1
, CRE. Deschiderea
clapetelor trebuie sa preceada pornirea
ventilatoarelor. La oprirea ventil atoarelor
clapetele CR
1
$i CRE se inchid compl et,
operatia fiind inversa ca la pornire.
Functionarea corecta a F, a VI si a VE
' '
este controlata de micromanometrele
j (1 5), (16) $i (17), opresc VI si VE $i aver-
1 tizeaza, optic $i sonor, defectiunile aparute
sau colmatarea filtrului.
12.5. Reglarea instalatiilor
de climatizare
lnstalatii cu punct de roua constant
(fig. 12.5. 1)
Punerea in functiune a instalatiei se face
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 12: Reglarea automata
. .
cana l asigura debitul minim de aer
roospat, iar eel de-al doilea dife-enta pana
la debitul total al instala\i ei (situati e care
se reali zeaza cand temperat ura aerului
exteri or ajunge la 10 ... 15 "C). Pompa de
circula\ ie functioneaza permanent iarna
si vara. Termost atul de camera TC
ac\ioneaza asupra ventilului V
3
al bateriei
de reincalzire, BRL
lnstalat ii de cli matizare cu reg/area
temperaturii umiditatii
Asemenea instalatii se utilizeaza la
incaperi unde este necesara modificarea
umidita\ii relative prescrise (ca urmare a
modificarii procesului tehnologic) sau la
incaperi unde au loc modificari import:mte
ale degajarilor de umiditate. Schema
instala\iei este aratata in figura 12.5.3, iar
procesul de tratare complexa a aerului in
fi gura 12.5.4.
- Func\ionarea instala\iei iarna: la umi -
ditati relative mari (punctul /' din figura
12.5.4) ca urmare a actiunii higrostatu-
lui H, ven tilul bateriei de reincalzire
ramane deschis pana cand umiditatea re-
lativa a aerului interior ajunge la starea nor-
mala. T emperatura aerului refulat tinde sa
creasca, termostatul de camera TC se-
sizand aceasta crestere, ac\ioneaza (prin
intermedi ul RGT) asupra ventilului V
1
al
bateriei de preincalzire BPI inchi zandu-
1, procesul decurgand dupa Mi N; ' -
N,'R,' - R;' C' . Introduce-ea de ae- mai uscat
1
(C') face ca punctul /" sa se deplaseze
spre stanga (spre umiditati relative mai
mici). Daca aerul din incapere este prea
uscat (punctul I"), higrostatul inchide
complet ventilul V
3
al bate-iei de reincalzire.
Termostatul TC, sesizand scaderea tem-
peraturii aerul ui interior, ac\ioneaza ven-
tilul V
1
al BPI deschizandu-1, procesul
decurgand dupa MiNi" - N
1
"Ri" - Ni "Ci ".
- Func\ionarea instala\iei vara: la umi -
ditate relativa ridi cata (punctul higro-
statul H ac\i oneaza pompa de circulati e
PC (oprind- o si suprimand umidifi carea)
si vent ilul V
3
al bateriei de reincalzire
deschizandu-L Termostatul TC, sesizand
cresterea temperaturii interioare, deschi de
mai mull ventilul v
2
al bateriei de racire,
rroccsul decurgand dupa -
- i n incapere introducandu-se un
aer mai uscat (punctul
Umidificarea aerului se poate face si cu
aj utorul aburului (fig. 12.5.5).
Termostatul T (montat in incapere sau
pe canalul de ae- evacuat) actioneaza sec-
ven\ial ventilul V
1
al bateriei de incal zire
Bl si venti lul V2 al bateri ei de racire BR
rnentinand constanta temperatura aeru-
lui interior. Higrostatul H, la scaderea umi -
di ta\ii relative, deschide ventilul de abur
V
4
. La cresterea umidita\ii, H inchide
mai intai V
4
si apoi deschide ventilul V
2
al bateriei de racire.
Reglarea simil;:ira se realizeaza si in cazul
in care se foloseste umidificarea adiabatica
(fig. 12.5.6).
lnstalapi de climatizare cu aer primar
Schema de reg/are se ref era la o insta-
latie cu aer primar cu doua conducte, cu
comutare de pe func\ionarea de iarna pe
cea de vara, echipata cu ventil ocon-
vectoare (sau aparate cu induc\i e), figu -
ra 12.5.7.
Termostatul Tei reduce proportia de aer
exterior iarna (!a temperaturi scazute), iar
Tev vara (la temperaturi ridi cate).
Termostatul T
2
men\ine constant punc-
tul de roua. T 3 men tine cons tan ta tem-
pera tur a aerului primar (12 ... 15 C)
ac\ionand asupra ventilului v
3
al bateriei
de reincalzire BRL Termostatul exterior
T
4
comut3, pr in intermediul venti lelor
VCM. funct ionarea de pe regimul de
vara pe eel de iarna sau invers. Te-mostatul
exterior T
5
regl eaza temperatura apei
ca/de iarna, in circuitul secundar de ali-
mentare a bateriil or ventil oconvectoarelor,
in func\ie de variati a temperaturii aeru-
lui exterior. Reglarea temperaturii incape-
ril or se f ace, local , cu ajut orul ter -
mostatelor T
6
. Ventilele de reg/are pot fi
secven\iale (fig. 12.2. 1a) sau de trecere
(fig. 12.2.1b, c
1
, c
2
) permitand trecerea
agentului incalzitor spre schimbatorul
de caldura al aparatului cu inducti e sau
vent il oconvectorului , respectiv, returna-
rea acestui a in conducta de intoarcere.
Schimbatoarele de caldura ale aparatelor
(cu induc\ie, ventiloconvectoare) se racor-
deaza la conductele de agent termic ca
in figura 12.2.3.
.- -- -- 10
: ,- -0 - --,
GE CRE ; ; Q:
-+ :f- -J....- ,-- - - - - - - - - - - - - - - - - - -:- -a- 0 - -+GA
(/;'9 I ' :3: 2
6: I : ; ;
. ' . .
'PA
: +
incapere
cl imatizata
Fig. 12.5.6. Schema tehnologica de regl are a unei i nst alafii de climatizare
folosind un regulator de t emperatura ?i umiditate:
Bl - baterie de incalzire; BR - baterie de racire; CU - camera de umi dificare;
VI I VE - ventilator de introducere I evacuare; M - servomotor ; V 1 V 2 - ventil cu
trei cai; GE - gura de evacuare a aerului viciat; GR - gura de reful are;
PA - priza de aer; CR - clapeta de reglare; F - filtru; GA - gura de aspi rare;

- senzor de temperatura pentru aerul refulat; 2 - idem, pentru aerul evacuat ;
1
- senzor de umiditate; 4 - senzor de temperatura pentru aerul exterior ; 5 - ter-
mostat de punct de roua; 6, 7 - servomotor pentru clapetele de reglare;
, 9, 10 - micromanometre diferen\i ale; 11 , 12 - servomotor pentru V
1
si V
2
;
3 - regulator de temperatura si umiditate; 14 - generator de abur.
Fi g. 12.5. 7. Schema tehnologica de
regl are a unei inst alafii cu aer pri mar
cu doua conducte:
1 - apa calda; 2 - apa rece; 3 - aer primar;
4 - ventil oconvector/aparat cu induc\ie;
5 - incaperi.
Zona 1
I
+
Zona 2
5
/
r
'.\
\
[LJ
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '
Capitolul 13
Solutii in lunctie de destinatia incaperilor
' ' '
'
'
..

288 Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia lncaperilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare

13.1. Cladiri publice
;;i administrative
13.1.1. Cladiri cu birouri
Probleme generale
Se refera la cladiri cu mai multe etaje,
cu !ncaperi numeroase care adesea au
marimi diferite. De multe ori, cladiri le
sunt realizate cu pereti cortina, fara fe-
restre deschizibile, la care apar sarcini de
incalzire si racire diferite de la 0 camera
'
la alta. Temperatura interioara se cere a
fi reglata, in mod individual, In fiecare inca-

pere. lncaperi le se caracterizeaza prin:

ferestre mari, deci c u aport mare de
caldura datorita insolati ei; utili zarea
'
masinilor electri ce de birou s i a
' '
comput erelor, numarul de persoane
variabil in cursul zil ei; iluminatul arti fi cial
important . Aceste incaperi necesita
instalatii de climatizare care sa asigure un
microclimat optim pentru o activi tate

desfasurata cu randament maxim. In

evol utia acestui tip de cladiri s-au reali-
zat importante modificari cum ar fi : sis-
teme de climatizare optimizate din punct
de vedere energetic; izolarea termica a
peretilor $i plan$eelor exteri oare a suferit
serioase imbunatatiri; se utilizeaza ferestre
c u un grad de izolare superior; se utili-
zeaza dispozitive efici ente de protectie
impotriva radiatiei solare; se folosesc, tot
mai des, instalatiile prevazute cu recupe-
ratoare de radu-a si cu reducerea debitelcr
'
in cursul noptii; s-a introdus racirea in
cursul noptii cu ajutorul aerului exterior.
Consumul de energie, in aceste conditii,
se ridi ca la cca 200 kWh/ m
2
an, de
constructi e, din care 50 kWh/ m
2
an -
energi e electri ca (25 %) $i 150 kW/ m2an
- caldura. lnstalati ile de climati zare care
echipeaza acest e cladiri trebuie: sa asi -
gure microclima ceruta in fiecare anotimp
$i in fiecare zi; sa impiedice apariti a
curentilor suparatori $i patrunderea
prafului, a zgomotului $i a altor noxe.
Sisteme de climatizare
- lnstalatii cu aer primar cu aparate cu
inductie ( 5.3. 4. 5). Aerul este preparat
intr-un agregat central care asigura ratia
minima de aer proaspat (exterior) pentru
2
I
'
5
In
~ --
,
-, . M

1
\\ '-- / I
:JI '-' - /
I
~
1 ~ I
a
Fig. 13.1. 1
i ncaperi dupa care este distribuit printr-
o re tea de canale in intreaga cladire. T em-
peratu-a aerului prirnar se modifica in func-
tie de temperatura exteri oara ( 5.3.4.7)
sau se mentine constanta. Temperatura
apei calde $i reci se regleaza in functie

de temperatura exterioara. In fi ecare in-
capere se monteaza, eel puti n; un aparat
cu inducti e, de obicei, sub fereastra,
dar $i in coridor, in plafonul fals. Aparatul
cu inductie este racordat la o retea de a-
gent termic cu 2, 3 sau 4 conducte.
Sarcinile termice de incalzire si racire ale
'
aparatelor se regleaza local, prin termostat.
Sistemul est e eficace la incaperi cu
adancimi pana la 5 .. . 6 m. Reteaua de
aer primar se real izeaza in sistemul de pre-
siune inalta. lnstalatiile pot avea debit de
aer constant (temperatura variabi la) sau
variabi l (temperatura constanta).
- l nstalatii/e cu ventiloconvectoare
( 5.3. 4.6) au o intrebuintare mai larga
decat cele cu induc\ie. Aerul proaspat este
asigurat printr-o instalatie independenta
sau poate fi preluat direct in ventilo-
convector printr- o pri za de aer. Sunt
cazuri cand venti loconvectoarele functi -

oneaza in regim de recirculare, aerul

proaspat fiind asigurat prin deschiderea
ferestrelor. Pentru fiecare incapere se pre-
vede un venti loconvector (la incaperi
mai mari 2, 3 aparate) care poate fi
montat sub fereastra, la plafon sau in co-
ridor, in plafonul fals (in acest ultim caz
trebuie prevazut un panou demontabi l
pentru acces la aparat in vederea curatirii
filtrului). Reglarea temperaturii se face in
fiecare incapere cu termostat montat in
incapere sau in aspirati a ventil oconvec-
torului . Costul instalatiei cu ventiloconvec-

toare este mai mare decal al celei cu

aparate de inductie.
- lnstalatiile cu doua canale de aer
( 5.3.3.3) of era acelea$i condit ii in ceea
ce prive$te asigurarea temperaturii aerului
in incaperi. Reteaua de distributie a
aerului in cladire consta din doua canale,
unul cu aer cald, al doilea cu aer rece (de
aceea$i dimensiune, de regula, dar $i
diferite). Pentru fiecare incapere se pre-
vede, eel putin, un aparat de amest ec
( 5.3.3 - 3.4) racordat la cele doua
-
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
, 2
~
~
/
/
........"
IQ2
\
I
6 I

I -.......'-,,.
)o I
,
3
~ ~ - -
,
* ' '
b 5
canale, de aer cald $i aer rece. Reglarea
este individuala pe fiecare aparat de
amestec.
Ambele canale (cald $i rece) servesc la
introducerea aerului , un al treilea canal
se prevede pentru evacuare. Din cauza
costurilor energetice ridicate $i a spatiului
mare pentru canale, acest sist em se
folose$te mai rar . Daca se folose$te,
este recomandabila vari anta cu debi t
variabil.
Ventilarea 'incaperilor
- Salile de sedinte sunt prevazute cu
instalatii de ventilare sau climatizare care

asigura aerul proaspat necesar ca urmare

a aglomerarii de persoane $i a fumatului.
Se prevede o incalzire de garda pana la
10 ... 12 C cu corpuri de incalzire, iar dife-
renta, prin aerul de venti lare. Aparatul de
climati zare se monteaza pe acoperi$, in
subsol, intr-o incapere alaturata sau
chiar in incaperea deservita, caz in care
trebuie sa i se prevada o pri za de aer
exterior cu c lapeta de inchidere (fig.
13.1.1).
Aerul vici at ( diferenta intre debitul total
$i aerul exterior) se evacueaza prin su-
prapresiune, pr in grilele de transfer , in
coridor sau se prevede un ventilator de
evacuare. larna, instalatia functioneaza in
regim de recirculare pentru aducerea
rapida in starea de regim. Debitul de aer
se determina pe baza bi lan\urilor (termic
$i de umiditate) $i conduce la 7 ... 10
schimburi orare. in cazul incaperilor mai
inalte (peste 3 m) este recomandabila uti-
lizarea anemostatelcr patrate (600><600 mm)

cu modificarea directiei jetului de aer. In
pozitia ,,retras" anemostatul realizeaza
lipirea jetului de aer rece (vara) de plafon,
iar in pozitia ,,coborat" dirijeaza jetul de
aer cald (iarna) spre pardoseala. Aparatul
de c limati zare trebuie automati zat $i
prevazut cu lampa de semnalizare (pentru
indicarea func\ionarii) $i termostat, ambele
montate in incaperea deservi ta.
- Birourile nu se cl imati zeaza, de
regula, toate, ci eel mai adesea doar
birourile conduceri i, sala de a$teptare etc.
in aceste situatii este recomandabil a

utilizarea de aparate individuale de clima-

tizare (care c o n ~ n un ventilatcr, filtru, baterie
-
' ' -- - - -
- - -
'
------ ---- ---
'
t t t



\
I
'
I
2 ' I I
' I I
- ~
I \
I
I
\
- - -
/
'......:-" ----- - --
5 ,
'
I
4 c
Posibilita!i de amplasare a aparatului de climatizare:
a - pe acoperi$; b - intr-o incapere alaturata; c - la subso/;
1 - aparat de plafon; 2 - ma$ina frigorifica; 3 - dulap de climati zare; 4 - dulap de climati zare racordat la tubulatura;
5 - priza de aer proaspat; 6 - racord la masina frigorifica,
L lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de incaperilor
de incalzire, baterie de racire, camera de
amestec echiparnentul de automatizare).
Aparatul se monteaza, dupa caz, sub
fereastra, langa un perete interior, sau intr-
o incapere alaturata, la plafon (cu racordare
la o tubul atura ce distribui e aerul la L.3
anemostate). in ultimele doua si tuatii
trebuie adus aerul exterior printr-un canal
la aparat. La cladirile cu birouri, instalatiile
de climatizare sunt oprite noaptea $i la
sfar$itul saptamanii . Se apreciaza func-
\ionarea instal ati ilor la cca 3000 ore/an.
13. 1.2. Hoteluri
Cuprind, in general , in acelasi corp sau
in corpuri separate, un restaurant cu
bucatarie $i o parte (un bloc) de cazare.
Bucataria se ventileaza separat a$3 cum
se arata la 13.2. 1; restaurantul se tra-
teaza ca o incapere aglomerata cu de-
gajari de caldura de la ocupan\i , mancare,
iluminat $i cu aporturi de caldura din
exterior, iar blocul de cazare face obiectul
acestui capitol. in hoteluri, o parte din
incaperi nu sunt fol osite, gradul de
folosire fiind diferit de la un sezon la altul ,
astfel ca se poate considera un grad de
folosire rnediu de cca 60 %. Pe acest con-
siderent tr ebuie sa se gandeasca un
sistem de incalzire-racire descentralizat.
Functionarea instala\iilor trebuie asigurata
tot timpul anului (8760 ore de func\ionare
anual). Pe aceste considerente se preco-
ni zeaza urmatoarele sisteme:
7
.11.
,..-laj
2
10
15
4- '..t...)
I
Fig. 13.1.2. Sistem de climatizare cu
aparate cu inductie:
1 - aparat cu induc\ie; 2 - racord aer pri-
mar; 3 - conducte de apa caldaJrece +
condensat; 4 - grila refulare; 5 - grila
recirculare; 6 - gri la de transfer; 7 - grila
de evacuare; 8 - canal de reful are aer
primar; 9 - canal de evacuare aer viciat;
10 - de la $i la centrala de climatizare;
11 - baie; 12 - vestibul ; 13 - camera.
- lnstalatii centrale de tratare a aerului batorul de caldura. Decuplarea camerelor
r,are asigura debitul minim de aer proaspat, nefolosite nu este posibila, de aceea
in fi ecare camera a hotelului , prin inter- acest sistem nu se poate aplica decat la
mediul unei re\ele de canale de distributie. hoteluril e complet ocupate, tot timpul.
Aerul este condus la aparate de induc\i e Pentru a inlatura acest neajuns se recurge
sau ventil oconvectoare sau direct in la sistemul de climatizare cu debit variabi l
camere. Aerul trece prin grilele de transfer de aer utili zand clapete de inchidere
mai intai din camera in vestibul $i apoi, atat pe aerul reful at (aerul primar) cat $i
din vestibul, in grupul sanitar de unde este pe aerul evacuat. inchiderea clapetelor de
evacuat cu ajutorul unei instala\ii de aer conduce la reducerea debitului de aer
ventilare mecanica, in exterior. lnstala\ii le pe reteaua de distribu\ie $i la mi c$orarea
in sine nu se deosebesc prin nimic de cele pierderilor de sarcina, ceea ce are ca
prezentate in 5.3.4.5 $i 5.3.4.6. urmare cre$terea presiunii aerului in locul
- Aparate descentralizate montale in unde montam traductorul de presiune.
fiecare incapere Daca acesta este cuplat cu un regulator
in fi gura 13. 1.2 este prezentat sistemul de mentinere constanta a presiunii aerului
de climatizare cu aparate de inducfie. Apa- in canal , atunci, pe masura decupl arii
ratul este montat sub fereastra $i este ra- camerelor, are loc o reducere a debitului
cordat la re\eaua de aer primar de presi- ventilatorului printr-una din metodele
une inalta precum $i la reteaua de , cunoscute ( 7.1.4). Atat pe instala\ia de
distribu\i e a apei calde $i/sau reci. Se introducere cat $i pe cea de evacuare
utilizeaza fi e sistemul cu doua conducte trebuie prevazut cate un regulator de
(eel mai ieftin), fie cu 4 conducte. Separat, men\inere constanta a presiunii ( 5.3.3.2).
se prevede conducta de colectare a Debitul de aer primar pentru o camera este
condensatului care le inso\e$te pe cele 40 ... 80 m
3
/ h. Reducerea debitului de
de agent termic. Aerul primar introdus in aer se poate face pana la 15 % din de-
aparat antreneaza, prin ejec\i e, aerul bitul total. Tinand seama de coeficientul
incaperii pe care-I incal ze$te/race$te. de si multaneitate al necesarului de cal-
Un debit de aer, egal cu eel primar, tre- duraJfrig se poate dimensiona instala\i a
ce prin grilele de transfer (montate, de re- de climatizare la cca 80 % fata de insta-
gula in U$i, la partea inferioara) in baie (gru- latiil e obi$nuite.
pul sanitar) de unde este absorbit $i in figura 13.1.3 este prezentat sistemul
evacuat in exterior. Deoarece aerul refulat, ! de climatizare cu ventiloconvectoare.
din motive de ventilare, func\i oneaza Acestea se pot monta sub fereastra, la
I
permanent, aerul secundar (antrenat din plafon sau in plafonul fals (a$3 cum este
1
incapere) trece permanent prin schim- indi cat in fig. 13. 1.3) al vestibulului. Ven-
.--------------- -, ' til oconvectorul are 4 trepte de cuplare:
:
11
1 4"-'r$1 j 1 pozi \i e cu ventilatorul oprit $i 3 pozitii
- - - cu ventilatorul mergand; ceea ce pre-
+- 5 -
1
.-r-_'- z_ ...
7
supune 3 debite de aer, 3 sarcini de incal-
1' zire/racire, dar $i 3 niveluri de zgomot.
i
6
+ I
0
I I Suplimentac, e,;,,a
3
un tecmootat (de
7
Fig. 13.1.3. Sistem de climatizare cu
vent iloconvectoare:
1 - ventiloconvector; 2 - racord aer pri-
mar; 3 - conducte apa caldaJrece +
! condensat; 4 - grila reful are; 5 - gril a
recirculare; 6 - gril a de transfer; 7 - gril a
de evacuare; 8 - canal de refulare aer
primar; 9 - canal de evacuare aer viciat.
hl,1C ==
10 I '- ::: == id ' I !
2,:
I -
1b
1a -
I

..;..,- 5


c,;:: ( : I
Lf; ' 1 L-, : '
I ' I :-\
3
Fig. 13.1.4. Sistem de cl i matizare cu
aparat de fereastra sau cu corpuri
de lncalzire vent i lare:
1a - aparat de fereastra (varianta 1);
1b - radiator (varianta a 2-a); 2 - coloana
incalzire; 3 - grila de refulare; 4 - gri la
de evacuare; 5 - gril a de transfer;
6 - canal de aer tratat (cald/rece);
7 - canal de evacuare aer viciat.

- ...
290 Capitolul 13: Solutii In functie de destinatia lncaperilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare

camera sau rnontat pe aspira\ia aparatul ui)
care, la temperatura aleasa. cupleaza ven-
tilatorul si regleaza debitul de calduralfri g
al schimbatorulu i de caldura. In fi gura
13.1.4 este prezentat un sistem de clima-
tizare i n doua variante. 0 varianta presu-
pune incalzirea incaperii cu ajutorul unui
r ad
'a t o - ( 1h\ . i 3r entdarea si , ,:;,.. ;
I I t...l j , I I 'It 11 11 1 , ,.._., .._, , -
rea/incalzirea, cu ajutorul instal atiei de cli-
matizare. lntroducerea aerului se face cu
ajutorul unei grile montata deasupra U$ii
de intrare in camera. Aerul este evacuat
prin baie dupa sistemul prezentat anterior.
in tari le cu clima mai blanda se renunta
la reteaua de conducte de apa caldalrece .

In incapere se monteaza un aparat de
camera ( 1a) montat sub fereastra sau
alaturi . Aparatul are o ma$ina fri gorifica
inglobata. Pentru racirea condensatorului
trebui e prevazuta o pri za de aer in
peretele exteri or . Pentru perioadele mai
reci , aparatul di spune de o baterie de
incalzir e electri ca . La f el ca si l a
12 ... 16C
2











3
4
5
6
7
8
1

- ,
J
I
J
I


f-G
I
J

Fig. 13.1.5. Sistem de distribufie a
aerului pentru zona de vanzare:
1 - aer exteri or; 2 - agregat cl imat izare;
3 - t ext ile, incaltaminte, podoabe etc.;
4 - mobila, mobili er ; 5 - lustre;
6 - televizoare, linii muzicale; 7 - gastro-
nomie; 8 - produse alimentare;
- aer refulat; --- aer evacuat/recirculat.
ventiloconvector, ventitatorul aparatului are
un con1utator in trepte $i un termostat .
13.1.3 Magazine
Magazinele i mbraca o mare var ietate
dupa produsele vandute, numarul supra-
f ete!or de \
1
anzare si marime. Ele contin
. . '
incaperi destinat e vanzarii , care sunt
accesibil e clientil or, $i incaperi anexe
(admini stra\i e, depozite, ateliere, bucatarii ,
preparare alimente etc .) in care nu intra

lncaperi le anexe ocupa o suprafata

mare, mergand pana la 50 ... 100 % din
suprafata incaperil or pentru vanzare.

lncaperil e de vanzare au, de obi cei,
ad3ncimi mari , dispun de iluminat puternic,
de iluminat pentru crearea de efecte $i
prezinta un grad mare de ocupare ca
persoane, toate acestea conducand la
degajari importante de caldura, atat vara
cat $i iarna, $i fiind necesara prevederea
de instalatii de climatizare. Debitul de aer
necesar pentru ventilare se determina pe
baza bil antului termi c, calculat pentru
3
4
5
6
7
( )( - )
8
Fig. 13.1.6. Sistem de distributie a
aerului pentru incaperile anexe:
fiecare i ncapere i n par te, cu rela\i a:
L = (Odeg. + Oap + 01R}/p .6. h [m3/s]
(1 3.1 . 1)

1n care:
- Odeg. este degajarea de caldura de
la sursele interi oare [kW];
- Oap. aporturil e de caldura din
exterior [kW] ;
- 01R - sarcina de incalzi re sau racire
a instala\iil or locale existente in inca-
' perea considerata [kW];
'
- t-h - diferen\a entalpiilor punctelor de
stare ale aerului inter.ior $i reful at [kJ/l<g];
- p - densitatea aerului corespunzator
punctului de stare a aerului refulat [kg!m3].
La incaperile pentru alimente, echipate cu
mobili er de r acire, se iau in calcul
degaj3rile de caldura si puteril e ma$inil or
frigorifi ce daca acestea sunt inglobate in
mobilierul frigorifi c. Calculul debitului de
aer se poate face $i cu ajutorul datelor
indi cate in t abelele 13.1 . 1 $i 13.1 .2
(anexa 13.1). Tabelul 13.1.2 con?ne $i alte
date earacteristice necesare dimensionarii
instalati ilor de ventilare si climati zare
. .
pentru magazine.
Echiparea magazinelor cu instalatii de
climati zare trebui e sa \ina seama de:
locul de amplasare, felul aparatel or, ca-
litatea aerului (proaspat, recirculat), modul
de reglare a instalatiilor. modul de mo-
dificare a debitului de aer, felul eventualei
recuperari a caldurii . Ca solu\ii de clima-
ti zare se pot adopta urmatoarele: - sis-
temul centralizat, grupurile de introducere
$i de evacuare se amplaseaza fi e pe
acoperi$, fie in subsol; - sistemu/ descen-
tralizat, grupurile de introducere $i de eva-
cuare se amplaseaza in apropierea zo-
nelor deservite; - sistemul semicentralizat,
i aparatele de introducere se amplaseaza
i grupat (pe acoperi$ sau la subsol), iar cele
[ de evacuare descentralizat, in zonele
de deservire, a$3 cum se arata in fi gurile
13.1 .5 si 13. 1.6.

1 - aparate de cli mati zare; 2 - bucatarie,

pati seri e; 3 - cofetari e; 4 - depozi te;
5 - toalete; 6 - birouri ; 7 - ateliere; lnstala\iil e preconizate pot func\iona cu
8 - depozite de fruct e; ( +) - bateri e de debit de aer constant $i temperatura de
incalzi re; (- ) - baterie de racire. refulare variabila sau cu debrt de aer variabil

1
$i temperatura de reful are constanta.
Tabelul 13.1.1. Debitul de aer exterior oentru maaazine dupa VDI 2082-88)
Destinatia incaperii Gradul de ocupare Fara vicierea aerului Cu vicierea aerului
[nr. persoane/ m2] fm
3
/ h pers. ] [m
3
/ h m
2
] I m
3
/ h pers.] [m
3
/ h m
2
]

',,13n_zare 0. 1 ... 0. 15'' - 6

-
9
--- ------- --
. -- . -
lncaperi pentru vanzare cu ocupare 0.05 - 2 - -
(ex. mobi la, mobi li er)
. -- ---- .----- - ----------- ---- - - --- -
lncaper i de servire cu _12 ubli c - 30 6 45 12

- ..
lncaper i de stationare a publi cullJi . -
30 - 40 -
- ----- - - - --
. - - ------ -
-
lncaoeri pentru i mbracare personal - - - - 18
- -
- . - -- -- - .
-
lncaper i pentru prelucrarea $i - - - 45 12
oregatirea alimentelo.r
- ----- ---- ----- . -- .. ------ ---
Ateliere* - 30 6 45 12
- -- - -- - -- ----- - - - -- --- --
Deoozite fara inst . de racire
-
30 3 45 9
La temperat uri exteri oare i ntre 0 $i - 15 C $i intre 26 $i 32 C debitele de aer se vor reduce pana la 50 % , la fel $i i n
peri oadele cu vanzare slaba.
0, 15 persoane/m
2
corespunde unei rate de 40 m
3
/ h pers.
I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia incaperilor
Modificarea debi tului de aer se poate face
prin modificarea turatiei sau prin dispozitive
de obturare. lnstalatiile pentru incaperile
de vanzare trebuie reglate in trepte, \inand
seama de variatia gradului de ocupare cu
persoane. Aparatele de climatizare se
echipeaza cu filtre de clasa G2 $i G3.
Aten\i e deosebit a trebuie acordata
protecti ei impotri va incendiilor. Canalele
se executa din materi ale incombustibile,
diferitele zone se separa prin clapete anti -
f oc. Masuril e de protec\ie impotriva
incendiilor trebuie stabi lite impreuna cu
organele abilitate.
se prevede, de asemenea, o singura
instala\ie de c limati zare par\iala atat
pentru sala cat $i pentru scena. Din
foaier se poate face o evacuare mecanica.
Pentru teatre mari se pot prevedea instala\ii
separate de climatizare pentru sala, pen-
tru scena si chiar pentru foaier.
Scena trebuie ventilata in regim echilibrat
pentru a se impiedica trecerea de aer din
scena in sala (ar conduce la mi $carea
cortinei).
Sala, fa\a de foaier, trebuie ventilata in
U$Oara suprapresiune pentru a impiedica
patrunderea aerului cu furn de \igara
din foaier. Schema de ventilare a salii tre-
buie aleasa cu grija. Se util izeaza, de re-
gula, trei sisteme de ventilare a salii :
,,jos-sus" (i ntroducerea in contratrepte sau
, i n picioarele scaunelor, evacuarea la
partea superioara); ,, sus-jos" (introducerea
in plafonul satii $i al balconului si evacuarea
prin contratrepte); longitudina/a, cu misca-
rea aerului spre scena sau dinspre scena.
Canalele de introducere se izoleaza ter-
mic. Pentru evacuare se folosesc canale
independente neizolate. Evacuarea aerului
cu miros puternic de la bucatarii , gratar,
cofetarie, compartimentul de pe$te etc.
se va face peste acoperi$; ventilatorul de
evacuare se plaseaza la capatul canalului
pentru ca intreaga re\ea sa fie in subpre-
siune pentru a impiedica raspandirea
mirosului. La bucatarie $i gratar se prevad
filtre de grasimi, iar fal\urile canalelor
se lipesc (partea inferioara). Zonele cu sar-
cini de racire mari (lustre, televizoare, radio) ,
se recomand3 s3 fie prevazute cu instalatii
separate de evacuare.
La intraril e magazinelor este recoman-
dabila prevederea perdelelor de aer sau, ,
eel pu\in, a U$ilor duble. Perdelele de aer
necesita un consum important de energie.
13.1.4. Teatre, cinematografe
in figura 13. 1. 7 este prezentata varianta
de ventilare ,,sus-jos". Drumul parcurs de
aer pana in zona ocupata este mai lung
astfel ca, vara (in procesul de racire),
diferen\a de temperatura dintre aerul
incaperii $i aerul refulat poate fi luata mai
mare (6 ... 10 K) conducand la temperaturi
lo-
0
-+..,.---,--,-,..-.,....-;==;i.____,,.... -I 3 t
ale aerului reful at de 20 ... 16 C. Ca
neajuns se poate semnala faptul ca aerul
aiunge, la ocupan\i , par\ial viciat. Debitul
de aer al salii este mai mic decat in cazul
sistemului ,,jos-sus" si . ca urmar e,
suprafa!a (si costul) guri lor de refulare si
absorb\ie este mai mica. Repartizarea
aerului trebui e tacuta cat mai uniform, nu
trebuie neglijata nici 0 zona (balcoane, lop,
fosa orchestra etc.). Reful area aerului
in zona fosei trebuie tacuta cu viteze mici,
eventual in afara zonei , muzican\i i fiind
foarte sensibili la curent.
in Figura 13.1 .8 este prezentata schema
inversa de distribu\ie ,,jos -sus". Refularea
aerului se face prin gradenele salii si
balconului . Viteza de reful are, deoarece
introducerea se face in zona de $edere,
trebui e sa fi e eel mult egala cu vi teza
admisibita (cca 0, 15 .. . 0,20 mis). Acest luau
conduce la suprafe\e ale gril elor de in-
troducere foarte mari $i, in multe situa\ii,
' nu exista spa\iul necesar la di spozi\ie. in
aceste cazuri se recurge la introducerea
aerului lateral, in lungul sali i $i deasupra
' scenei. Distribu\ia aerului in scena ridica
si ea probleme din cauza decorurilor.
Accesul tubul aturii este posibil numai
pe p{lr\ile laterale (stanga-dreapta), pentru
introducere, si pe fundul scenei (la cca
40 ... 50 cm deasupra pardoselii ), pentru
absorb\ie.
in figura 13. 1.9 este prezentata schema
de ventilare longitudinala, cu refularea
aerului din spatele salii si absorb\ia in zona
scenei (sus si jos). Aceasta schema tre-
buie folosita cu precau\ie si riguros cal-
culata pentru ca jetul de aer rece (vara)
poate sa cada in ceafa ocupan\i lor . Mai
potrivita este schema inversa (fig. 13.1.10),
cu refularea i n zona scenei spre spatele
salii. Jetul de aer este dirijat spre fa\a
spectatorilor $i" senza\ia de curent este
Teatrele, salile de auditie, cinematogafele
etc. trebuie echipate, eel pu\in, cu instalatii
cu aer cal d (daca nu sunt folosite in
lunil e de vara) $i eel mai adesea, cu
instala\ii de climatizare par\iala sau de
climatizare. Ca sursa de caldura se folo-
se$te o centrala termi ca sau un punct
termic. Agentul termi c potrivit este apa
cald3 cu parametrii 90 - 70 C atunci cand
cladirea este prevazuta cu o instala\ie de
incal zire centrala. 0 incalzire mai rapida
se ob\ine cu ajutorul aerului . Este reco-
mandabil ca holul de intrare, casa, gru-
purile sanitare si chiar foaierul sa fie in-
calzite cu corpuri stati ce. Daca sunt $i
birouri, este bine ca acestea sa fi e racor-
date pe un circuit separat pentru ca au
un alt program de func\i onare.
Fig. 13.1.7. lnstalatie de climatizare perceputa mai greu.
cu refulare ta plafon ~ i evacuare in lnstala\ia func\ioneaza, in mod normal,
Ca sursa de racire se folosesc ma$ini
frigorifice, cu racire directa la teatrele mici,
cu racire indirecta (instalatii cu apa racita)
la instala\iile mari. Racirea condensa-
toarelor, eel mai adesea, se face cu aer
(costuri mai mici), mai rar cu apa cu ll.rnuri
de racirc.
Sistemele de ventilare si climati zare se
aleg in functi e de marimea $i importan\a
obiectivului . Pentru cinematografe este
suficienta o singura instala\ie de climatizare
par\iala (cu introducere si evacuare in sala)
constand dintr-un grup de introducere si
altul de evacuare. Pentru un teatru mic
contratrepte: cu amestec de aer exterior (proaspat) si
1- sala; 2 - scena; 3 _ tosa orchestra. interi or (recircul at). in perioadele de pu-
~ - - - - - - - - - - - - - - ~ .
1
nere in functiune, instala\ia functioneaza
in regim de recirculare totala pentru a adu-
! ce sala, in scurt limp, la parametrii ceruti.
~ - o - -er
t t t
~
1
0 DD D

2
3
D
t
Fig. 13.1.8. lnstalape de climatizare
cu refulare in contratrepte ?i
in scena ?i evacuare la plafon:
- sala; 2 - scena; 3 - fosa orchestra.
lnstalatia de climatizare este compusa
dintr-un grup de introducere si altul de
Fig. 13.1.9. lnstalaf ie de climatizare
cu ventilare longitudinalii. Reful area in
zona intrarii , evacuarea in zona scenei:
1 - sala; 2 - scena; 3 - fosa orchestra.
'

'
292 Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia lncaperilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare

evacuare. Amplasarea agregatului se fa-
ce, la subsol, in afara salii de spectacol
sau a scenei. lnstalatia trebuie prevazuta
cu atenuatoare de zgomot atat pe refulare
1
cat $i pe evacuare.
Bilanturile (termic $i de umiditate) ale
sali i in cazul schemei de ventilare ,,jos-
sus", se fac separat pentru cele doua 7one
(un bilant pentru zona de $i al doilea
bilant pentru partea de deasupra zonei
de $edere). Debitul de aer L se determina
pe baza bilanturilor termic .1 Q, $i de
umiditate ale zonei de $edere
L = JO, s = a L\Qv [kg/s] {13.1 .2)
h - h h - h
I C I C
-
1n care:
- a. este coefi c ientul de preluare a
., _________
-
-
o(


-

1

2
I
I
I
I
I

I
3 I
Fig. 13.1.10. lnstalatie de climatizare cu
ventilare longitudinala. Refularea in zona
scenei, evacuarea in zona intrarii:
1 - sala; 2 - scena; 3 - fosa orchestra.
- - i- - - T - -i- - T -
I
(
'
'
I
'
Fig. 13.1 .11. Ventilarea unui
amfiteatru in sistemul ,,sus-jos" _

--
c
I
I
I
Fig. 13.1.12. Ventil area
.
unu1
amfiteatru in s istemul ,,su s-sus".
-
CaldLJrii in zona de $edere, a. = 0,4 ... 0, 5; 10 ... 12 C) prin COrpuri de incalzire mon-
-
- h; - entalpia punctului de stare a tate sub ferestre. In dimensionarea insta-
aerului interior [kJ/kg]; latiei de climatizare se tine seama de exis-
- he - entalpia punctului de stare a aerului tenta incalzirii cu corpuri statice pentru
refulat [kJ/kg]; a nu conduce la supraincalzirea amfitea-
- .JOv - bilantul termic de vara al intregii trului . Daca amfit eatrul nu are elemente
incaperi (a celor doua zone) [kW] . Pentru de delimitare exterioare, incalzirea cu
intocmirea bilantu!ui termic se consulta corpuri statice nu mai este obligatorie. La
9.1.1. Aerul exteri<X (proa.spat) se determina inceperea unei prezentari (lectii) apare o
pe baza diluarii C0
2
$i conduce la rate de degajare "instantanee" de caldura prin
cca 20 ... 30 m
3
/h persoana. . intrarea in sala a auditoriului. 0 parte din
lnstalatia de climatizare este prevazuta aceasta caldura se acumuleaza in eletnen-
cu o instalatie de reglare, dupa caz, a tern- tele delimitatoare ale incaperii, alta se pier-
peraturii si umidita\ii relati ve. Temperatura de in exterior, iar caldura in exces trebui e
interioara vara se modifica in concordanta evacuata prin instalatia de climatizare.
cu t emperatura exterioara. Bil anturil e, t ermi c si de umiditate, se
13.1.5. Amfiteatre
Reprezinta incaperi cu grad mare de
ocupare $i cu vi cierea puternica a aerului.
'
Lipsa ventilarii sau climatizarii duce la sla- :
birea atentiei. Ventilarea prin ferestre nu
este posibila datorita zgomotului stradal
si prezentarii unor materiale cu retropro-
iectorul, limp in care, in interi or, se face .
intuneric. Conditiile microclimatului interior
sunt cele obi $nuite: t emper atura =
22 ... 26 C, umiditatea relativa = 40 ... 55% .
intocmesc pentru intreaga incapere,
daca vent il area se face in sistemul ,.sus-
jos". $i pe zone, daca ventilarea este de
tip ,.jos-sus", ( 13.1 .4), debitul de aer
determinandu-se cu rela\ia 13. 1.2. Debi-
tul de aer este in functie de marimea dife-

rentei de temperatura t>t ( dintre aerul

incaperii $i aerul refulat) rezultand rate de
aer de 35 . .. 65 m
3
/ h per soana la
t>t = 4 ... 10 K. Din motive de economisire
a energiei $i pentru ca temperatura de
refulare adoptata nu poate fi prea mi ca
(recomandabil 18 ... 20 C) se ajunge la 0
lnstalatia de climatizare se completeaza
cu o incal zire de garda (pentru a reali za
' cre$tere a temperaturii aerului interior, intre
[ inceputul si sf3r$itul expunerii (pe timp de
1 2 h), de cca 2 .. . 3 K.

\
\
I
I
\
'
'
\

I

Fig. 13.1.13. Ventilarea unui

amfiteatru in sistemul ,,jos-sus".
.
I

I
'
-1 I;
'
3
'

, -
I

'
17
I

I
'
... " ..
.. ' . ". ..
\__ .... " .
. ... ..... ....
' ....... .. ... .
.................. . .. ... .. .
2--...._
' "
.. . ,..- _ ..,- . . --..,.--' ...._ ...... __.... \
.... . .... . .. . .. . . . .... ..
,,_-... ..-............._--..... :-......-...... .--...... ...... .... .. I
.. .. .. . ..
' ... -..._ .... -.. ......... ,'
I -..-.... ,' .. '
I ... , . .. >
.. .... .. . '". ... ).
; ........ .... \ 1
-
'
Fig. 13.1.14. fntroducerea aerului
pr1n pupitru:
1 - aer primar; 2 - aer secundar ;
3 - pupitru.
I Debitul de aer pentru ventilare conduce
la un nu mar orar de schimburi de 6 ... 8 la
amfiteatre cu inaltime obi$nuita, 4 ... 5 m.
La temperaturi exterioare foarte coborate
sau foarte ridicate, la tel ca $i la alte insta-
latii, debitul de aer exterior se reduce la
jumatate.
lntroducerea aerului in amfiteatru trebuie
sa se faca fara a crea curenti de aer sau
zgomot. Exi sta cateva modalitati de
-
reali zare a ventilarii amfiteatrelor. In figura
13. 1.11 introducerea se face prin plafon,
iar evacuarea prin gradene ( .. sus- jos").
Sistemul este costi sitor, numarul gril elor
de absorbtie mare. lntroducerea aerului

se poate face la nivelul plafonului prin

anemostate, duze sau fante de aer .
Refularea se poate face $i pe peretele din
spatele catedrei, reali zandu-se o mi$care
longitudinala de la catedra spre gradene.
-
In varianta ,. sus-sus" (fi g. 13.1.12) intro-
ducerea se face la ni vel ul plafonului ,
central, prin anemostate, fante de aer sau
guri de aer, in directia gradenelor, iar eva-
cuarea, la pl afon, lateral in lungul celor
doi pereti .
ln fi gura 13. 1. 13 este indicata vari anta
,,jos-sus" cu reful area prin gradene sau
prin pupitre (fig. 13.1 .14), preferabil a
fiind cea de-a doua soluti e pentru ca re-
fularea se face cu viteza mai mare $i grilele
au suprafata mai mica. Reful area prin
gradene poate sa conduca la imposibi-
litatea amplasarii tuturor gril elor de reflJ-
lare, caz in care trebui e sa se recurga la
amplasarea unor gril e de reful are pe
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia incaperilor
peretii laterali .
Alcatuirea instala\i ei, sursa de frig $i
rcglarea sunt cele obisnuite, semnalate
si la alte destina\ii.
13.1.6. Piscine, bazine acoperite
Sunt incaperi caracterizate prin degajari
importante de vapori datorita suprafetelor
mari de apa, libere. Necesita instala\ii de
ventil are care au rolul preluarii vapori lor
rezulta\i prin evaporarea apei $i, in acelasi
timp, impiedicarea condensarii unei parti
din vaporii de apa pe suprafetele reci. Prin
instala\ia de ventilare se acopera $i o parte
din pierderi le de caldura ale incaperii, de
60 ... 70 %, restul , prin corpuri de incalzire
sau radia\ie prin pardoseala. Debitul de
aer se determina pe baza bilanturilor, termic
$i de umiditate, dar $i pe baza unui nu-
mar orar de schimburi de aer rezultat din
practica real izarii unor asemenea cladiri.
Schimbul de aer exterior se raporteaza
la 1 m
2
suprafa\a de bazin. Pentru aceasta
este necesara cunoa$terea suprafe\ei
incaperilor anexe, care se determina tot
in func\i e de suprafata a 1 m
2
de bazin
(tab. 13. 1.3).
Functionarea unei piscine: 300 zi/elan;
12 h/zi
Parametrii microclimatului $i apei:
temperatura apei tapa = 26 ... 28 C
temperatura aerului taer = tapa +
(2 ... 3) C
umiditatea relativa a aerului :
- iarna, <Pi = 50 ... 60 %
- vara, q>j = 60 ... 70 %
Consumuri esti mative de caldura,
[kW/m2- bazin] : evaporare = 0,07; incalzire
= 0,8; ventilare (aer proaspat) = 0,66;
incal zir ea apei proaspete = 0,09;
du$uri = 0,9 1, Total = 2,53 kW/ m
2
, cca
3,0 kW/m2 daca se iau in considerare $i
alte consumuri .
Calculul degajarii de vapori de apa
se poate face cu aproxima\ie, depinzand
de mai multi factori: numarul de persoane,
mi scarea apei care determina marimea
factorului de evaporare, suprafata de
pardoseala udata etc. Debitul de apa care
se evapora gv este:
recomandii urmatoarel e valori: 10 - apa
lini $tit a; 20 - apa cu mi9care moderata;
30 - apa agitata (valuri ). Debitul de vapori
se poate determina cu ajutorul diagramei
din fi gura 13. 1.15. Se recomanda folosirea
urmatoarelor valori, rezul tate pe baza
de masuratori in func\ie de mi$Carea
suprafetei apei:
9v = 0, 1 kg/ m
2
h !a mi$care s!ab3;
gv = 0, 2 kg/m
2
h la mi$Care puternica.
Aceste valori conduc la pierderi de cal-
dura prin evaporare de 65 ... 130 W/ m
2
. in
timpul nefolosirii pi scinei, degajarea este
mai mica, gv = 0,08 ... 0, 1 (cca 54 W/ m2),
iar daca bazinul se acopera cu folie,
consumul de caldura scade la cca
10 W/m
2
. Debitul de aer exterior (proaspat)
raportat la 1 m2 suprafa\a de bazin se
poate determina pe baza valoril or din
tabelul 13. 1.4.
Pentru eliminarea mirosului , trebui e
1
adusa, din ext erior, o rata minima de aer
de 20 m
3
/h-persoana ceea ce corespunde
la cca 10 m
3
/ hm2. Este recomandabi la
folosirea unui recuperator de caldura
(iarna) care sa incalzeasca aerul exterior
pe seama celui evacuat. De asemenea,
este permisa $i recircularea aerului , in ma-
sura in care nu se depa$e$te umiditatea
relativa preconizata.
Debitul de aer pentru ventilarea piscinelor
se poate determina cu ajutorul figurii
13. 1.16 in func\ie de coefi cientul global
de transfer termic.
Vara instala\ia de ventilare poate func\i -
ona, in mare parte, cu aer exterior (cand
umiditatea relativa a aerului exterior este
mica), in rest, aerul trebuie racit pentru
ca apare Schema de venti lare
a unei pi scine se vede in figura 13. 1. 17.
lntroducerea aerului se face sub ferestre, !
de jos in sus, pentru a combate curen\ii
reci din zona ferestrelor $i la cca 2 m de
la pardoseala, pentru preluarea vaporil or
de apa. Evacuarea aerului se face la
partea superioara, la nivelul plafonului . Daca
este posibil , se face o evacuare $i in partea
inferi oara, deasupra bazi nului , pentru
evacuarea mirosului . Canalele $i guri le de
aer trebuie realizate din materiale rezistente
9v = a (x
5
- xJ = (25 + 19vXx
5
- xi) jkg/m
2
h] '
(13.1.3)
la umiditate (tabla zi ncata, tabla acoperita,
PVC, azbociment). Canalele de evacuare
trebui e izolate termi c pentru a se evita
in care:
- a est e coefi c ient de evaporare
[kg/ m
2
hJ ;
- Xj, x
5
- cont inutul de vapori cores-
punzator starii aerului interior $i la saturatie
[kg vapori/kg aer uscat];
- v - viteza aerului la suprafaJa apei [mis].
Pentru coeficientul de evaporare G se
Tabelul 13.1.4. Debitul de aer exterior
pentru piscine, In [m3/m2 h]
Debitul de aer lama Vara
exterior
. -
Pi sci na 13 31
--- -------
_ _

15
Bazin cu valuri 20 46
Tabelul 13.1.3. Valori orientative pentru aerul exterior necesar
Suprafata Ho! intrare Camera Camera incaperi Bazin
camerei dezbracare du$uri anexe
_ I m2/n:i_2_p_l_l_ =--- 0,5 0,08 0.1
Aer ext erior
jm3/ h m2apa] 4 10 18 2 10. .. 20
condensarea vapor il or de apa.
Aerul exterior se preincalze$te inainte
de intrarea in camera de amestec a apa-
ratului de climati zare pentru a se prein-
tampina apari\ia cetii. T emperatura aerului
refulat va Ii de cca 40 .. .45 C. incaperea
du$uri lor va fi prevazuta cu o instalatie de
:;: 0 ,30
1 0 ,25 1--'ci-->.-t----+---:----,------j
(Jl
2 0,20
'!"l 0. 15 1----i"c----f"'
"'
0,10
"' ii; 0 '05
"'
Q.
<l'.
50 60 70 80 90 100
Umiditatea relativa a aerului - [%]
Fig. 13.1.15. Valori orientative
pentru evaporarea apei in piscine.
Temperatura apei 24 .. . 26 C.
N' 90
E
80
1 70
Q) 60
m
;:;
c 50
Q)
>
2 40
c
30
% 20
Q)
D 10

:0 0
Q) 0
0
I 11 11 I I I
11 11111 11 11111
t,=28C t =28C I
t.= 15C
30C
j
32C
I V
34C
36CI
J v
I/
I V '
v I
I
v v ' 7
/

/
...
/
>-
0,5 1,0 1,5 2,0 2,5
jkcal/m2 hK]
0 2 3
[W/m2 K]
Coeficientul global de transfer termic k
Fig. 13.1.16. Debitul de aer pentru 1 m2
de apa In cazul funqionarii combina-
te (incalzire + ventilare) In functie de
coeficientul k, pentru temperatura
exterioara de -15 C:
t, - temperatura incaperii; ta - tempera-
tura apei din bazin; le - temperatura
aerului exterior.
I

Fig. 13.1.17. Schema de ventilare a
unei piscine:
1 - guri de refulare; 2 - guri de absorbti e;
3 - incalzire prin pardoseala.
t


294 Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia lncaperilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare

ventilare mecanica (introducere 1- evacuare),
independenta care realizeaza un numar
orar de schimburi = 25 .. . 30. Pe baza ex-
perientei se propune debitul de aer pentru
un du$ 220 m3fh, vara, $i 75 ... 100 m
3
/h,
iarna; temperatura interioara, 25 C, tem-
peratura aerului refulat, 40 ... 45 C.
Determinarea rr.ai precisa a debitului de
aer se poate face cu ajutorul graficelor
din figura 13. 1. 18.
Camera de dezbracare-imbracar e
necesita o instalape de ventilare mecanica
(introducere + evacuare) la ni velul a
8 .. . 10 schimburi orare, completata cu
corpuri de incalzire. lntroducerea aerului
se face sub banci, iar evacuarea, la
0 15 20 25 30 35 40
Temperatura incaperii (C]
a
700

(/}
600
:J
"O
,\\
- 1 4 k cal/m
2
-h-K
\
" .
k= 1.2
'&\ ' ' 7:: k = 1 0
'' ... 'VI
- k=OB
"""' k=0:6

""-. 0-.
500
400
300
200
.!:
----
<'}
E


0

(!)
-
x
<D

(!)
ro
(!)
u
"
[_J__j
100
-
:J
-
__Q
(!)
0
0 15 20 25 30 35 40
Temperatura incaperii [C]
b
Fig. 13.1.18. Determinarea debitului
de aer exterior pentru camera cu

a - temperatura apei = 40C; b -
ternpera tura apei = 50 C.
+65
0+60
0
:=- +55

:!i +50
+45
c
u +40

2 +35
ro
ill +30
0.
E +25
....
""---
-
I I I
t0 =28C
k =- 2.B kcal/ m
2
ti K
'
/
' . 4
I cp=30%
'
v / 1.05
0.7
40/o
/ ,/ ' .... 50o/o
-
-
/
'/ ' 6<1%
'
' 70/o-
:;
-20 - 10 -5 0 +5 + 10 +20 +30
Temperatura aerului exterior [C]
Fig. 13.1.19. Temperatura necesara
in incapere pentru impiedicarea
condensarii vaporilor de apa in cazul
incalzirii cu corpuri statice.
pl afo11. Temperatura aerului interi or,
= 22 .. . 24 C. Daca instalatia de ventilare
este comuna c u cea a dusurilor se
prevede cate un canal independent
pentru cele doua incaperi cu baterii de
reincalzire pe fi ecare ramura.
-
lmpi edicarea formarii condensatului
pe suprafete!e mai reci se poate face prin
adoptarea unui coeficient global de tran-
sfer de caldura in corelatie cu temperatura
incaperii. Producerea condensatului este
influentata $i de mi$(Al'ea aerului, respectiv,
de coeficientul superfi c ial de schimb
convectiv la interior ai $i de umiditatea
r elativa a aer ului interior. La colturi

ai = 6 W/ m
2
K $i in dreptul ferestrelor
ai = 12 W/ m
2
K. in dreptul ferestrelor
trebuie sa se creeze perdele de aer
-
cald. In cazul incalzirii cu corpuri stati ce
(piscine private) corelatiile de mai sus sunt
indicate in figura 13.1. 19.
Este recomandabil (cand pi scina este
ventilata $i incalzita) sa se adopte pentru:
pereti - k < 0,7 W/ m
2
K, plafoane -
k < 0,45, ferestre - k < 3,5. Peretii $i pla-
foanele exterioare trebuie prevazute cu
, bariere de vapori. lzolatia t ermica la
peretii exteriori se prevede spre exterior.
Pentru reducerea costuril or energetice
1
se recomanda: acoperirea apei cu folii,
I caz in care nu este fol osita piscina, re-
duce consumul de caldura cu cca 80 %;
adoptarea unei umiditati relative mai
mari, pana la 80 %, totu$i cre$l e pericolul
de condensare si costul termoi zolati ei
. .
peretilcr; adoptarea unei temperaturi a apei
din bazin mai mi c i care va avea ca
urmare o evaporare mai mica; folosirea
recuper atoar elor de caldur a sau a
pompelor de caldura de$i investitia initiala
este mai mare.
13.1.7. Spitale, clinici
Spitalele au cunosc ut o dezvoltare
1
3 4 5
I

'

" / - - - - -- - - - +
-
continua $i rapida sub aspect tehnic,
impunandu-se cerinte igienice tot mai ri -
guroase. Microclimatul in diferite zone nu
poate realiza decat prin instala\ii de
climatizare. Acestea au $i rolul de a nu
contribui la imprastierea microbilor, de a
-
nu fi transportati dintr-o zona in al ta. In
acela$i timp trebuie sa se asigure debitele
de aer necesare pentru diluarea substan-
t elor anestezice, sa elimine gazele $i
mirosLrile. Pentru unele incaperi (bloc ope-
rator, terapie intensiva etc.) aerul introdus
in incaperi trebuie sa fi e curatat de praf
$i germeni patogeni, fiind necesara fittrarea
aerului in 3 trepte: treapta I cu prefiltre
din clasa G4; treapta a II -a c u filtre din
clasa F7; treapta a Ill-a cu filtre HEPA eel
putin din clasa S (cu eficienta > 99,995%).
Treptele de filtrare (fig. 13.1 .20) trebui e
amplasate in felul urmat or:
- lreapta I se va plasa in apropierea plizei
de aer pentru a prote ja elementele
agregatului de climatizare; tot in aceasta
zona este indicat sa se amplaseze $i o
baterie de incalzire cu tevi netede care
sa duca la scaderea umiditatii relative a

aerului pentru a nu favoriza formarea
, cuiburilor de mi crobi in filtru;
- treapta a II -a se va plasa la inceputul
retelei de canale pentru a o mentine
curata;
- treapta a Ill -a se va plasa cat mai
aproape de incaperile deservrte, daca este
posibi l chiar in plafonul acestora.
Nivelul de zgomot trebuie mentinut in
limitele prescri se diverselor incaperi
(anexa 13.2 tab. 13. 1. 5).
Tratarea bolnavilor, cu bune rezultate,
in spitale, a condus la o suit a de cerinte
penlru instalatiile de ventilare $i climatizare:
efi cienta ridicata, puritat ea aerului, lipsa
curentilor de aer suparatori, temperaturile
$i umiditatil e relative ale aerului la valoril e
cerute, lipsa zgomotului. Pentru a satisface
aceste cerinte ridi cate, instala\iilor de
7 8 9 10
'+
....._
I
/
e

I,_
"'-.
----

( v /'
I \ ,...
/

/
+ '
. ,


'
_(
'



-
.

- ,

I
c
l
!JO'
' I
11 -
14 0
2
6 12
t 12
I
.... " -
1
'

I
\ '-1 13- \ '\
I
I 15
16 17
Fig. 13.1.20. lnstalafie de climatizare pentru blocul operator:
1 - c lapete de reglare; 2 - bateri e incalzire aer exterior; 3 - recuperator de
caldura; 4 - prefiltru (treapta I); 5 - venti lator introducere; 6 - vAntilator evacuare;
7 - baterie preincalzire; 8 - umidifi care; 9 - bateri e de ra; ire; 10 - filtru fin
(treapta a II -a); 11 - baterie de reincalzire; 12 - atenuator de zgomot; 13 - filtru absolut
(treapta a Ill -a); 14 - aer exterior; 15 - de la sala de operatii $i incaperil e anexe;
16 - spre sala de opera\ii; 17 - spre incaperil e anexe salii dE opera\ii _
L lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia lncaperilor
climati zare, uneori, Ii se adauga $i aparate
tehni co-medicale.
Cota parte a instalatiilor de climatizare
in ansamblul investitiilor pentru spitale se
ridi ca la 8 ... 10 %, la fel si cheltuielile de
exploatare. Din aceasta cauza se cauta
sa se foloseasca recuperatoare de cal-
dura. Datorita pertorman\elor remarcabile
ale filtrelor absol ute, este posibila recir-
cularea aerului de la salile de operatie (in
Germania). Pana la apari\ ia legi sla\iei
tehnice de specialitate, pentru spitale
se folosesc datel e germane indicate in
anexa 13.2 (tabelul 13. 1.5). Se cauta sa
se reduca debitul de aer pentru climatizare,
tara sa se impieteze insa asupra calita\ii
servi cii lor. La blocuril e operatorii se ur-
m3re$te reducerea drastica a debitului de
aer in perioadele in care nu sunt folosite.
Se impune cura\irea regulata, periodica,
dezinfectia instala\ji lor si intre\inerea lor.
Dupa normele germane incaperile sunt
impartite in 2 clase I $i II . incaperi le din
clasa I necesita fi ltrarea aerului in 3 trep-
te, iar cele din clasa a II-a in 2 trepte.
Debitele de aer pentru venti lare se
vor det ermina pe baza anexei 13.2
(tabelul 13. 1.5). Miscarea aerului i ntre
incaperi , pe considerente igienice, se
face de la incaperil e cu cerin\e mai
ridicate catre cele cu cerinte rnai cobcrate,
rezultand, de aici, debite diferite de
refulare $i de evacuare, pentru aceeasi
incapere. Daca deschiderea U$ilor este
frecventa, se pot prevedea ecluze ventilate.
La luarea in primire a instala\iilor este
necesar a se testa:
- temperaturile, umidita\i le relative $i
vitezele aerului incaperi lor;
- debitele de aer, sensul de mi scare,
nivelul de zgomot;
- etan$ei tat ea tuturor elementelor
instala\i ilor de ventilare $i climatizare;
- la fi ltrele de aer, etan$eitatea $i umi -
ditatea maxi ma;
- func\i onarea clapetelor de reglare.
Saloane de bolnavi
Ventilarea saloanelor de bolnavi nu
se impune in orice situatie. Ea devine ne-
cesara in cazul conditiil or exterioare ne-
favorabi le, la cladirile inalte unde ferestrele
nu se pot deschide. Tn unele cazuri insa
se impun datorita unor bolnavi cu anumite
afectiuni :
- la bolnavi cu arsuri t; = 22 .. . 24 C,
<p; = 20 .. . 30 %;
- la bolnavi de astm t; = 22 ... 24 C,
<p; = 60 ... 80 %.
Venti larea saloanelor se face in U$oara
depresi une fata de coridor pentru a im-
piedica ie$irea aerului cu microbi in zona
de circul a\i e. Aerul este reful at in salon,
evacuarea se face prin grupul sanitar al
salonului. lnstala\i a adoptata poate fi de
presiune joasa sau inalta, in sistem cen-
tralizat (o instala\i e pentru toate etajele)
sau descentralizat. lntroducerea aerului
se poate face la plafon (deasupra usii de
intrare) sau sub fereastra.
Pentru incaperile anexe (toalete, b3i, sali
de mese) se prevede o evacuare separata
de cea a saloanelor.
Daca se recurge la o instala\ie de
presiune inalta aceasta va pregati numai
aerul proaspat.
incaperi anexe (de lucru)
Toaletele $i grupuri!e sanitare ale sa-
loanelor necesita o instala\ie de evacuare,
daca este posibi l, un cos de evacuare.
Aerul absorbit se evacueaza peste aco-
peri $. Aerul de refulare patrunde prin
grile amplasate la partea inferioara a
U$ilor. Ferestrele se \in inchise. Debitul de
aer: 60 m3/h, la WC; 100 m
3
/h pentru gru-
puril e sani tare ale saloanelor; 150 m
3
/ h
in incaperil e cu cada. La salile de mese
(care primesc hrana de la bucataria cen-
trala) este suficienta venti larea prin des-
chiderea ferestrelor. Uneori se folose$te
o ventilare mecanica de evacuare pentru
a impiedica raspandirea mirosului de
mancare. incaperi le pentru plo$ti, rule
murdare etc., necesit3 o ventilare mecanica
de evacuare. Pentru rufe murdare se
poate folosi un tub cu clapeta automata.
Debitul de aer evacuat corespunde la
10 ... 20 schimburi orare de aer. Debitul
de aer de compensare se preia din co-
ridoare.
&iii de operapi
Blocurile operatorii necesita totdeauna
0 instala\ie de cl imatizare care sa U$Ureze
munca medicilor $i a surorilor, sa men\ina
concentra\ia prafului $i gerrnenilcr patogeni
in limite normale, sa evacueze vaporii nar-
cotici $i amestecurile explozive $i sa
, asigure mi$Carea controlata a aerului in
sala de opera?i $i, din aceasta, catre inca-
perile alaturate. Reducerea germenikx pato-
geni in sala de opera\ii impiedica apari\ia
infec\ii lor. Continutul de microbi in aerul
localitatilor depaseste 1000 germeni/ m
3
din care, desigur, o mica parte due la im-
bolnaviri. in salile de opera?i se recomand3
sa se reduca la cca 35 .. .75 germeni/m
3
.
Germenii patogeni adera aproape totdea-
una la particulele de praf sau la picaturile
de apa.
lnstala\ia de climatizare pentru un bloc '
operator este aratata in figura 13. 1.20. Ea
poate fi conceputa sa deserveasca mai
multe blocuri operatorii si din punct de
vedere al alcatuirii nu difera
de o instala\ie obisnuita. Apar insa cerin\e
legate de curatire, etanseitate si i ntre\inere
in scopuri igienice. Ventilatorul de intro-
ducere trebuie sa fie montat la inceputul
instala?ei pentru ca aceasta sa fie in supra-
i presiune (pentru a nu patrunde microbi).
Umidificarea aerului, tot pe considerente
igienice, trebuie facuta cu abur. Aparatul
de climatizare se amplaseaza in imediata
apropi ere a blocului operator, deasupra
sau dedesubt.
lntroducerea aerului in sala de operatii
se face cu una din schemele indi cate in
a
-I
b
c
d
e
Fig. 13.1.21 . Sist erne de ventil are a
salilor de operat ii :
a - cu fanta de aer la plafon;
b - cu anemostate;
c - cu plafon perforat $i curgere
unidirectionala;
d - cu plafon perlorat $i jeturi marginale;
e - cu fanta inclinata.
"
Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia incaperilor I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare
fi gura 13. 1.21, evitandu-se curen\i i de g-a-
dul doi care due la apari \i a turbioanelor
$i antrenarea germenilor patogeni_ Solutia
cea mai buna ar fi prin reali zarea unei
mi$C3ri unidirec\ionale, realizabila cu o ca-
mera curata, avand curent descendent (fi g_
13. 1.22 $i 13. 1.23) sau avand curent
transversal (fig. 13. 1.24) Vrteza de deplasare
a aerului este 0, 15 ... 0,37 mis, iar tempe-
ratura aerului reful at le este inferi oara
temperaturii aerului interior ti. cu 0,5 ... 1C.
Suprafa\ a gurilor de introducere care
creeaza c urentul unidirecti onal (numi t
gre$i t $i curent laminar) oscil eaza i ntre
1,2 x 2,5 pana la 4 x 4 m. Aerul se eva-
cueaza atat de la partea inleri oara cat $i
de la cea superi oara a i ncaperii .
Debitul de aer se determina pe baza
valorilor din tabelul 13. 1.2 sau pe baza
de bilan\ termi c $i de diluare a microbilor.
Deoarece rezisten\a filtrelor se modifi ca
sensibil, esi e necesara reglarea debi tului
de aer. Numarul orar de schimburi de aer
ajunge la 15 ... 20, in mod uzual. Pentru
i ncaperil e anex e sunt suli c iente 5
schimburi/ h. Dupa DIN 1946 - partea a
4-a. este permisa fol osirea unor aparate
de racire in sistem de recirculare.
Canalele de aer se executa di n tabla
zincata $i se prefera sec\iunea circulara.
Trebui e sa fi e etan$e $i sa permit a
dezinfec\i a. in canalele de refulare $i '
evacuare se prevad clapete automate
etan$e care se inchid la oprirea instala\iei
pentru a impiedica imprastierea microbilor.
Trebuie Juate masuri pentru a se impiedica
producerea condensat ului pe canale
care reprezinta un mediu pri elni c pentru
dezvoltarea microorgani smelor.
Debitul minim de aer proaspat pentru
o sala de opera\ii este de 1200 m
3
/ h,
necesar dil uari i substantelor narcoti ce, ,
restul se recircul a.
lnstala\ia de climatizare realizeaza $i dife-
1
'
2 ,7
'
/
3 -
t t t t
4
--
J
'-.___,,,..
11
12
ren\e de presiune i ntre incaperi pentru a 1
se asigura un sens de mi $Care a aerului
de la incaperil e mai curate catre cele mai
pu\in curate.
Camerele aseptice se vent ileaza in
suprapresiune. cele septice in subpresiune.
La bucatariile mici (locuin\e, mici restat1-
rante). caracterizate prin degajari neimpor-
tante de vapori (0,5 ... 1,0 kg/ h) $i cu
durate mici de util izare (2 ... 3 h), ventilarea
se poate realiza prin deschiderea lerestrelor
(care nu este totdeauna sufi cienta, in
special vara) sau prin prevederea unor co-
s ur i de vent i lare c u sec tiunea
14 x (14 ... 20) cm. Este recomandabila fo-
Din blocul operator, in al ara salii de
operatii lac parte $i inc3perile pentru: Stiai.
aparate, spalare, pregatir e, sterli zare.
Camera de sterli zare, datorita degajarilor,
necesita cca 20 schimburi/ h.
Compartimentul Rontgen $i iradiere
T oate incaperil e necesita ventilare sau
climati zare deoarece consulta\i ile se l ac
pe intuneric $i ferestrele nu pot fi deschise.
lnstala\i a tr ebui e sa deserveasca, in
afara incaperilor pentru tratament, aparate
$i comanda. $i incaperil e de a$l eptare $i
dezbracare. 0 racire a aerului este tot-
deauna necesara (vara). Ampl asarea $i
traseul canalelor trebui e sa nu permita
transmiterea radi a\iilor. Se permite $i
folosirea de aparate de racire in regim de
recirculare.
. losirea unui ventilator (in peretele exteri or,
: intr-o fereastra sau in capul co$LJlui de ven-
! tilare), prelerabil cu tura\ie variabila sau cu
1
2; 3 trepte de tura\i e. Numarul orar de
13.2. incaperi cu _
impurificarea pronuntata
a aerului
13.2.1. Bucatarii
Prepararea hranei in bucatarii conduce,
i n scurt limp, la o vi ciere pronun\ata a
aerului interior datorita degajari lor impor-
tante de caldura, de umiditate (vapori de
apa), vapori de grasimi $i mirosuri . Lipsa
venti laii conduce la lamarea c e ~ i de vapcri
de apa $i grasimi, avand ca urmare con-
densarea acestora pe supral etele reci $i
la raspandirea mirosurilor in incaperile ala- i
turate sau chiar in i ntreaga cladire. Mari -
mea degajarilor este in lunc\ie de marimea
bucatariil or (mici . medii , mari ), iar timpul
de vi ciere depinde de inal\imea i ncaperii .
8
11-----
schimburi de aer este in func\i e de i nal-
\imea incaperii , variind intre 20 (la h ;:o: 3 m)
$i 30 (l a h < 3 m). Aerul de compensa\i e
patrunde di n incaperil e adiacente prin
gril e de transfer amplasate in partea
inferioara a U$ii. Suprala\a grilei de transfer
se calculeaza pentru o viteza a aerului ,
v $ 2 m/s.
2
.... -..
) A
'

J
4
3
6
7
'
-_/
9 8
Fig. 13. 1.24. Sala de operati i
,. curat a" cu m i ~ c r e t ransversal a a
aerului:
1 - ventil ator; 2 - prefiltru; 3 - filtru
absolut; 4 - guri de evacuare (sus $i jos);
5 - gura de introducere; 6 - camera de
presi une; 7 - masa de opera\ii ;
8 - aer exteri or; 9 - grup de climati zare.
'
I
3b
7
8
,.I __ g
( '
\ I .k'
I J
,.I
( ' ....
Fig. 13.1.22. Sala de operatii ., curata" cu m i ~ c r e Fig. 13.1.23. Sala de operatii ., curata" cu m i ~ c r e
descendenta a aerului, i n sistem casa in casa:
1 - camera de presi une; 2 - f il tre absolute; 3 - panou din sticla;
4 - perdea; 5 - gura de aspirare; 6 - prefil tru; 7 - corp de iluminat;
8 - atenuator de zgomot; 9 - ventilator; 10 - camera de
amestec; 11 - aer exterior; 12 - grup de climatizare.
'-------------- -- - -------
descendent a a aerului , sistern cabina:
1 - ventilator de introducere; 2 - vent il < tor de evacuare;
3a - pretiltru; 3b - filtru fin; 4 - aer proaspat; 5 - baterie de incatzire;
6 - bateri e de racire; 7 - fi ltru absolut; 8 - ilumi nat; 9 - gurii
de evacuare; 10 - camera de presiune; 1 . - cabina.
I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia lncaperilor
In blocurile de locuin!e cu mai multe ni -
veluri se utili zeaza CO$Uri de ventilare cu
canal colector $i deversoare de la fieca-
re bucatarie ( 5. 1.2) sau canal cu racordtii
tip venturi . Se recomanoo utilizarea de hote
cu ventilator l nglobat precum si de filtre
de grasimi.
La bucatariile mijl ocii echipate cu plite,
cazanele $i ti gai b ascul ant e $i cu
compartimente separate pentru spalarea
vaselor, nu mai este suficienta ventilarea
naturala. Este necesara $i introducerea
controlata a aerului (\ncalzit In perioada
rece a anului). Acest lucru este necesar
pentru a lmpi edica apari)ia curen)ilor
reci de aer $i patrunderea aerului din
lncaperile alaturate, murdare (spalare
vase, cura)ire zarzavat).
Bucataria trebuie ventil ata In regim
echilibrat (nu In depresiune cum se facea
uneori) pentru a lmpiedi ca patrunderea
aerului din sala de mese. Bucataria
tr ebuie supusa unor cerin\e igi eni ce
deosebite.
Evacuarea aerului din bucatari e se
poate face prin intermediul unei hote
(fig. 13.2. 1a) sau cu ajutorul unor canale
amplasate deasupra utilaf'lor de preparare
a hr anei (fig. 13.2. 1b). At at hot el e
(fig. 13.2.2) cat $i gurile de evacuare
ampl asate deasupra plit elor trebui e
prevazute cu filtre de grasimi . Acestea
trebuie curatate permanent pentru ca
se murdaresc repede $i in bucatari e se
L = = = ~
_} JJJ!JJJJl/JJJ! \_
a
produce cea\a.
Filtrele de praf din grupul de introducere,
ti nand seama de cerintele igienice, trebuie
sa fi e eel putin de clasa F7.
Evacuarea aerului la bucatarii mijlocii
se recomanda (in special, in zonele cu
locuin\e) sa se faca vertical, deasupra
acoperi $ului , cu viteze mari (10 .. . 12 mis).
La bucatarii!e mari evacuarea aeru!ui se
face prinlr - un CO$ care tr ebui e Sa
depa$easca cu 5 m cea mai inalta
construc\i e din apropiere. Amenajarea pla-
fonului intr-o bucatari e mare, in care
sunt inglobate $i corpurile de iluminat, se
face ca in fi gura 13.2.3. La bucatariile mari
se recomanoo ca instala\ia de introducere
sa fi e prevazuta $i cu racire (fig. 13.2.4).
Deoarece debi tel e de aer sunt mari $i
consumul de energie ridicat, in ultimii ani,
s-a introdus utilizarea hotelor cu inductie
(fig. 13.2.5). In acest caz 70 % din debit
este refulat la nivelul hotei $i nu mai
afecteaza zona de activitate, ceea ce
inseamna ca numai 30 % din aer este
incalzit sau racit, realizandu-se importante
economii . Tot din motive de economisire
a energiei, echipamentele trebui e bine
izolate termic.
Determinarea debitului de aer pentru
venti larea bucatarii lor trebuie sa se faca
pe baz3 de bilanturi (termic $i de umiditate),
pl ecand de la aparatele care echipeaza
bucataria. In practica, se recurge adesea
la debite specifice raportate la suprafata
3 2
J JJJ
b
Fig. 13.2.1. Ventilarea bucatariilor mijlocii:
a - aspirare prin hota; b - aspirare prin guri;
- hota; 2 - canal de evacuare; 3 - canal de introducere.
t
IJJJJJ!JJ!!J!J
[_ :]
Fig. 13.2.2. Hota cu filtru de grasimi:
1 - hot a; 2 - filtru de grasimi ;
3 - jgheab colectar e condensat;
4 - $tut evacuare condensat.
---- ~
Fig. 13.2.4. Ventilarea bucatariilor
mari prevazute cu racire:
1 - hota; 2 - filtru de grasimi;
VI, VE - ventilator de introducere,
evacuare; Bl - bateri e de incalLire;
BR - baterie de racire;
FP - filtru de praf.
incaperilor (tab. 13. 2.1 ) sau la volum. Se
pot adopta ca factori de simultaneitate
0,8 .. . 1, la bucatarii mi ci, $i 0,5 ... 0,8, la
bucat arii mijlocii $i mari . Recircularea
aerului la bucatarii este interzisa. In inte-
riorul bucatari ei, circulatia aerului se face
de la gurile de introducere spre hote, iar
diferenta spre gurile de absorb\i e din
inc3peri !e "murdare" {curatire legume.
spalare vase).
Reful area aerului se face, iarna cu
20 .. .25 C, iar vara, cu cca 20 C. Se reco-
manda recuperarea caldurii fol osind
recuperatoare cu placi (bine protejate cu
filtre de grasimi). Nu este permisa fol osirea
recuperatoarelor rotative pentru ca mirosul
din aerul evacuat trece, partial, in eel
introdus. Temperatura aerului din bucatarii
trebuie sa fi e iarna 22 ... 24 C, iar vara
maximum 28 C.
Echiparea bucatar iei trebui e sa fi e
astfel facuta incat numarul de aparate
pentru prepararea hranei sa fi e in
concordanta cu suprafata bucatari ei
pentru a se realiza o venti lare corecta. Se
recomanda ca degaj3rile de caldura sa
nu depaseasca 80 ... 100 W/m2 bucatarie,
iar numarul orar de schimburi de aer sa
fi e de maximum 40.
Masuri constructive
Este necesar ca:
- sa se foloseasca numai canal e din
tabl a zi ncata sau din aluminiu. Nu este
permisa folosirea canalelor din zidarie sau
rabit . Canalele trebuie sa aiba trasee
scurte, sa fi e bine etan$ate, iar falturile
de la partea inferioara, sa fi e lipite pentru
a evita curgerea grasimii sau a conden-
satului . Canalele orizontale sa aiba panta
2
Fig. 13.2.3. Ventilarea bucatariilor
mari :
1 - canal de introducere;
2 - canal de evacuare.
Fig. 13.2.5. Ventilarea bucatariilor
prin hote de induqie:
Bl - bateri e de i ncalzire.
Capitolul 13: In de destina!ia lncaperilor I. de ventilare climatizare
$i sa fie prevazute cu $1ut de evacuare
a condensatu lui $i U$i\a de cura\ire.
Canalele de evacuare care tree prin
camere reci trebui e sa fi e termoizolate
pentru a impiedica producerea conden-
satului :
- ventilatorul de evacuare sa fie prevazut
cu u$<3 de curatjre $i $tut de evacuare
a condensatului ;
- mot orul ventilatorului sa fi e in afara
curentului de aer;
- pentru unele aparate sa se prevada
evacuarea directa (ex.: ma$ina de
spalat vase);
- peretii si plafonul bucatariei sa aiba i
tencuiala absorbanta; nu este permi sa
vopsirea acestora;
- ferestrele sa fi e duble $i nu prea
mari pentru a se reduce cantitatea de
condensat;
- WC-ul sa fi e cat mai departe de
bucatari e;
- nivelul de zgomot in bucatarii sa nu
treaca de 50 ... 60 dB;
- intrucat canalele de evacuare se
imbiba cu grasimi putand lua foe, sa
se prevada filtre de grasimi, U$i de
cura\ire $i. in unele cazuri , clapete
anti foc.
13.2.2. Toalete
Ventilarea WC-urilor trebuie sa se faca,
totdeauna, in subpresiune, pentru a se im-
piedica raspandirea mirosurilor in incaperile
alaturate. Ventilarea se poate face natural
sau mecanic. Ventilarea naturala se rea-
li zeaza prin deschiderea ferestrelor sau
prin CO$uri de ventilare cand WC-urile sun!
la interior. Vara ventilarea naturala prin co-
$Uri nu este suficienta pentru ca in anu-
mite peri oade ale zilei tirajul di spare.
Schimbul orar de aer pentru WC-uri este
in func\ie de destina\ia lor: locuin\e = 4-
5; birouri = 6 ... 8; fabrici , uzine = 8 . .. 12;
WC-uri publice stradale = 12 ... 15.
Aerul de compensa\i e patrunde din
incaperil e alaturate prin neetan$eitati.
prin sub U$3 de intrare (fanta cu inal-
timea de 1 ... 2 cm) sau grile montate in
partea inferioara a U$ii, avand o suprafata
de 140 ... 160 cm
2
. Sec\iunea grilei se cal-
culeaza in func\i e de debitul de aer -
evacuat pentru o viteza de trecere de cca
1 m/s $i un coefi cient de sectiune libera
de 0,75 ... 0,80.
Pentru WC-urile din locuinte se tine sea-
ma de prevederile din normativul 1-5 $i SR
6724/1, 2. 3 - ., Ventilarea dependintelor
din cladiri le de locuit".
Daca evacuarea aerului are loc eel
. pu\in 12 h/zi, debitul minim de aer trebuie
; sa fi e: 20 m
3
/ h.WC sau 40 m3/h (WC +
cada). Realizarea ventilarii trebuie facuta
astfel incat ac\iunea vantului $i a tirajului ,
cauzat de diferenta temperaturilor interioara
$i exterioara, sa nu modifice debitul de
aer evacuat cu mai mult de 15 . .. 20 %.
Tabel ul 13.2.1. Valor i ori entati ve pent r u debitul de aer [m3fh m2]
Tipul bucatariei In La incaoeri cu soatii de lucru seoarate
intreaga Zona de Zona de Zona de incaperi
zona fierbere coacere, spalare anexe
prajire, gril
Pizzerii , roti serii 80 - 120 - -
Rest aurante 60 105 120 120 45
Cantine, restaurante
studen\e$1i , cazinouri 90 105 120 120 45
-- - - ---- - -----
..
Spitale:
- Bucatari a principala 90 105 120 150 45
- Bucatarii de di stri -
__ 60
- - - -
. ----- -- --- - ---
Carnine de _ ..Q_ _

120 120

------- - - -
Bucatarii pentru pre-
_gatire -----
80 105 120 120 60
--- ---------- -
Bucatarii pentru
servicii centrale 90 120 120 - 60
Pentru aceasta trebui e alese ventilatoare
de evacuare cu curbe caracteri stice
avand panta mare, care la varia\ii impor-
tante ale rezistentelor sa conduca la va-
ri a\ii mici de debit. Aceea$i condi \i e tre-
buie impusa $i grilelor de evacuare de tip
ventil.
Ca sisteme de ventilare de evacuare se
folosesc:
instal atii individuale cu canal pentru
fi ecare incapere sau cu canal comun
pentru mai multe incaperi;
instala\ii centralizate cu canal colector
$i ventilator de evacuare.
Evacuarea aerului din incapere se face
prin intermediul gurilor de evacuare de tip
ventil cu debit constant sau regl abil ,
racordate la canalul colector. Func\ionarea
ventilatorului poate ti $i ea diferita:
- ventilatorul porne$te la aprinderea
luminii din WC $i se opre$te dupa
3 ... 22 minute dupa ac\ionarea in-
trerupatorului;
- ventilatorul func\ioneaza o anumita
perioada la diverse intervale pe care
le fixam;
- ventil atorul func\i oneaza permanent.
13.2.3. incaperi pentru i ncarcarea
acumulatoarelor
In timpul incarcarii acumulatoarelor
are loc degajare de oxigen $i hictogen prin
descompunerea apei (la atingerea unei
anumite tensiuni) al caror amestec este
explozibil (limita inferioara - 3,8 % din
volum). La sf3r$i tul perioadei de incarcare
a bateriil or (cand incep sa .. fi arba") se
degaja acidul sulfuric (l a bateriile cu
plumb) se poate produce cea\a $i, ca
urmare, sunt afectate mucoasele cai lor
respiratorii. Ceata de acid sulfuic are elect
puterni c corodant. Pentru a combate
aceste efecte este necesara ventilarea
incaperilor. La inc3peri mici, este suficienta
ventilarea prin deschiderea ferestrelor. La
incaperi mari , este necesara o instala\ie
de ventilare mecani ca alcatuita din guri
de absorbtje amplasate atat la partea infe-
rioara a i ncaperii (captarea vapori lor de
acid sulfuri c mai grei decat aerul) cat $i
la partea superi oara (captarea hidroge-
nului, mai U$or dec3t aerul), canal de eva-
cuare $i exhaustor. Aerul de compensare
Tabelul 13.2.2. Cant itati le de gaze e;;apat e de un autovehicul pe 1 km de drum parcurs ;;i pent r u 1 t de greutat e
(mot oare Otto)
Starea de func\i onare Consum de Vol. t otal de co S02 Ali aje de Benzina
benzina gaze e$apate plumb nearsa
(GC,760 mmHg) (QC,760 mmHg) (0C,760 mmHg)
fl] [I J fl] fl] fmq] [q]
C---
... 5) 10
3
(}_.6 . .. 4) 10
2
77 ... 200 120 ... 320 8 ... 34
_ 1_h __ ------,.._ ..
- 0,3 ... 0_,_8 ____
-- . - -
-- --- -------- --------
mers -1....Q_ont __ 0,2 1400 90 ... 110 51 80
..
- - -- - ----
cu 1, intermitent 0,25 1700 120 . .. 150 64 100
vite- ?_._ continuu ____ 0, 13 1000 50 ... 65 33 52
- - - --- C-
-
- - ------ -
za intt?rmite_nt 0,2 1400 90 ... 110 51 80
-- -- ----- -

--- -
700 22 .. . 33 23 36
----
1_,_5_.:.3
- - -
.. -- ----. - - -- - -
4, uniform 0,07 550 11 ... 22 18 28 1,2 .. . 2,5
-
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia incaperilor
se introduce prin grile amplasate pe pe-
retele opus_ Ventilatorul , care trebui e sa
fi e de tip antiex, se monteaza in exteriorul
i ncaperii deservite $i evacueaza aerul
peste acoperi $, verti cal, pentru a nu
deranja vecinata\ile cu vapori de acid
sulfuri c. Materi alul din care se confec-
ti oneaza gril ele de absorb\ie, canalele $i
venti!atoru! tr ebui e sa fie rez:stente !a
corosiune (l a ac\iunea vaporil or de acid
sulfuric). in acest sens se fol osesc: tabla
din o\el plumbuita, gumata sau cauciucata;
materi ale plastice sau azbociment (pentru
canale). Pentru a se reduce continutul de
vapori de acid sulfuric se poate utili za
un separator alcatuit din cateva table (una
in spatele celeilalte pe direc\ia curentului
de aer) din plumb, perforate. Acest
separator trebui e cura\it des, pentru ca
se murdare$1e repede.
Debitul de aer se poate determina pe
baza numarului de schimburi orare de aer
n sau prin calcul pe baza degajarii de
hidrogen a unei celule. Pentru incaperi cu
inal\ime mica (h .,:; 3 m) n = 4 ... 6, iar pentru
incaperi mai inalte n = 3-4.
Dupa DIN 57.510 debitul de aer pentru
ventilare se determina cu rela\ia:
L = C1-C2- gH
2
nl (1/h] (13.2. 1.)
in care:
- C1 = 100/ 3,8 = 26, coefi cient de
diluare a hidrogenului ;
- C2 = 5; (= 10 pentru vehicule de apa),
coefi cient de siguran\a;
- 9H
2
= 0,42 l/h, degajarea de hidrogen
a unei celul e pentru un curent de 1 A;
- n = numarul de celule puse la incarcat;
- I = intensitatea maxima a curentului
de incarcare [A].
Pentru o capacitate nominala de 100
Ah se considera: I = 1 A - acumulatoare
de Ag - Zn; I = 2 A - acumulatoare de Pb;
I = 4 A - acumulatoare de Ni/Cd.
Cu datele de mai sus debitul de aer,
L este:
L = 26x5x0,42n-I (l/h] = 0,055n/ [m
3
/h]
13.2.4. Garaje
Motoarele cu ardere interna - Ott o
(pe benzina) sau Di esel (cu motorina) -
afl ate in func\iune, consuma cantita\i
importante de oxigen producand gaze care nocivita\il or. Pentru garajele in care nu se
con\ in CO si al\i compu$i toxici (bioxid fac reparati i, concentrati ile admi sibile se
de sulf, aldehide, acroleina, benzopirena, dubl eaza, deoarece conducatorii auto
oxizi de azot, aliaje de plumb). Daca in- stau numai cateva minute, la venire sau
caperea este inchi sa, dupa un timp, plecare. Degajarea de CO [1/ min.t] poate
atmosfera interi oara excl ude posibilitatea fi considerata cu aproxima\ie: 14 - mers
de vi e\uire, de aceea este necesara ven- in gol; 22 - cu viteza I la mers intermitent;
til area. 25 - cu viteza I la mffS intermitent pe panta
Tipuri de garaje: - dupa modui de de 6 %; 30 - accelerare la pornirea de pe
construc\ie: individuale; in serie; multieta,ate; loc. Pentru o deplasare a unui autovehicul
cu ascensor; speciale (pentru autobuze, (ex.: intrarea in garaj + manevrarea pe locul
pompieri, autovehicule po$tale, camioane, de parcare + eventual o intoarcere sau
servicii urbane); combinate cu sta\ii de ali- pornirea motorului + eventual o intoarcere
mentare; moteluri; - dupa numarul ma- + ie$irea din garaD se considera urmatoa-
$inilor si suprafa\a: mi ci, .,:; 100 m2 ($ 4 rele durate $i cantitati de gaze degajate:
ma$ini); mijlocii , .,:; 1000 m2 ($ 40 ma$ini): , - mersul in gol al motorului - 1 min -
mari, > 1000 m
2
(> 40 ma$ini). 14 I CO/ t;
Cantit at ea gazelor e$apat e de un - mers intermitent in viteza I - 1 min -
autovehi cul , raportata la 1 km parcurs $i 22 I COi t ;
1 t greutate, pentru motoare Otto este - accelerarea la pornirea de pe loc -
indicata in tabelul 13.2.2, iar compozi\ia 20 s - 10 I CO/ t.
gazelor pentru motoare Otto $i Diesel in in medie, la o intrare sau o ie$ire, se
tabelul 13.2. 3. considera 50 I COi t.
in tabelul 13.2.4 au fost indicate, dupa La camioane $i autobuze valorile trebuie
VOi, valorile orientative ale gazelor e$3Pate multiplicate cu 2 ... 3.
de autoturi sme $i autocamioane; in Concentra\ia admisibila a CO in garaje
diferite regimuri de mi$care. Norma VOi , cu activitatea continua de peste 1 h
ca $i alte norme din alte \ari, considera este Ya = 100 ppm = 100-10-
6

ca diluarea CO este acoperitoare. CO! m1-J aer. Concentra\ia de CO, Yr in
Exploatarea garajelor $i tunelurilor , aerul exteri or, in m1-J aer, se considera
arata ca ventilarea calcul ata pe baza j astfel:
diluani CO este acoperitoare $i pentru restul 1 Yr = 10 ... 20 10-
6
pe strazi cu circula\i e
Tabelul 13.2.4. Valori orientative ale emisiilor nocive de
la autovehicule (dupa VDI 2053-1987
Felul autovehiculului Cons um Volum de gaze e$apate Con\inutul Volumul
$i regimul de mers comb us- [m1-J [m1-Jfh de CO de CO
tibil /100 km] vehi cul] (% din [m
3
/ h,
(1/ h] vol um] vehicul]
A. Autoturisme cu
motor Otto sau Diesel,
mers in gol (motor
rece) 1,34 - __ l19_ 5,0 0,55
--
Mers in gal (motor
cald) 1,24 - 10,5 4,5 0,47
Mers incet (10 km/h) 2, 16 175 17,5 2,9 0,60
ori zontal 4,74 64 38, 4
-- _2, 7_
1,04
8 . Autocamioanexl
cu motor Diesel,
mers incet (10 km/h) - 750 75 0,2 0, 15

Mers li ber orizontal - 420 250 0,2 0,5
----
x) Pentru fi ecare 10 t greutate, pentru alte valori se calculeaza proportional.
Tabelul 13.2.3. Compozitia qazelor evacuate de motoarele Otto (benzina) si Diesel (rnotorina)
Componen\ii Motor Otto Motor Di esel
gaze I or Mers Accele- lntreruperea Circula\i e Mers Accele- lntreruperea Circula\i e
e$apate in qol rati a accelerati ei continua in qol rati a accelerati ei continua
Tura\i a 400 ... 500 400 ... 3000 3000 ... 400 1000 ... 3000 - - - -
Oxid de carbon 4 . .. 6 0 ... 6 2 .. .4 0, 1 .. .4 0,01 ... 0,1 0, 1 ... 1 0,01 ... 0, 1 0,01 ... 0,1
1% din vol.I
Oxizi de azot 10 ... 50 ( 1.. .4) 10
3
10 . .. 50 1000 .. . 3000 30 .. .70 (8 .. 9) 10
2
30 150 ... 300
[cm
3
/ m
3
J
Hi drocarb ur i 50 ... 1000 50 .. . 500 (4 .. . 12) 103 200 ... 400 100 200 300 100 ... 200
[cm
3
/ m
3
]
-
Oxid de sulf
- - - - 30 ... 50 - - 200 ... 300
_i<::_m3/ m3J
Carburant 4 ... 6 2 ... 4 20 ... 60 2 ... 4 - - - -
nears 1% l
; ;
'
i
:i
; \ 1
' I
ii

'

,
'
300 Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia incaperilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare

medie; Yr = 30 10
6
pe strazi cu circulatia
auto puterni ca; Yr = 0 ... 510
6
, in zonele
de locuit .
Efectul toxic al CO (gaz incolor, inodor
$i insipid) se bazeaza pe mar ea lui
afinitate fata de hemoglobina, impiedicarea
preluarii oxigenului din aer $i asfi xierea
-
persoaneior. in figura 13.2.6 este indicata
dependenta dintre concentratia CO in aerul
incaperii (Yc
0
), durata de $edere $i felui
activitatii .
'
Ventilarea garajelor se poate face pe
caie naturala - fiind necesare deschideri
pe fe\ele opuse ale incaperii pentru a se
realiza o ventilare transversala (pentru
garaje mijlocii $i mari sunt necesare
deschideri de 0,06 m
2
/ loc garare; pentru
garaje mici sunt suticiente deschideri
de 150 cm
2
/loc garare in U$ile exterioare)
sau mecanica: 6 m
3
/ hm
2
pentru garaje
mici; 12 m
3
/ hm
2
pentru garaje mijlocii $i
mari, rezultand cca 300 m
3
/h autoturism.
1
'
Se recomanda ca ventilarea sa fie in sub- '
presiune (debitul evacuat sa fi e cu cca
10 % mai mare ca eel refulat), sa se folo-
seasca viteze moderate (5 ... 8 mis) pentru
a nu produce zgomot, evacuarea sa se
faca peste cea mai inalta cladire, iar
priza de aer sa se ia de la minimum 3 m
deasupra solului, evitandu-se zona intrarii
$i a rampelor de acces.
Sistemele de ventilare (fig. 13.2. 7):
a - transversala - refulare la partea su-
perioara pe o parte in lungul garajului, eva-
cuare pe latura opusa la partea inferioara
(65 . .. 70 %) s i superi oara I
(35 . .. 30 %); '
b - longitudinala - refulare la partea su- !
I
perioara pe iatura scurta in direc\ie lon-
gitudina!a, evacuare pe !atura opusa la
partea interi oara;
'/
r
r
,
,
.rJ
.
y
/
J /
1
4
ico= 10 ppm
3 10 '
2- 10
3
I
10
I
5 10
2
25
I
10 -
'
- 4
5
6
7
8
Fig. 13.2.6. Dependenfa formarii
carbooxihemoglobinei in sangele
omului in funcfie de durata aspirarii
co (dupa May):
Yeo - concentrati a CO in atmosfera
~ ~ ..
1ncaper11 ;
1 - sezand; 2 - mergand; 3 - lucrand;
4 - limita mortaia; 5 - ac\iune grava;
6 - si mpton1e puterni ce; 7 - simptome
mijioci i; 8 - simptome usoare.
c - sen1itra11sversala - refulare la partea
superioara in lungul celor doi pere\i
lungi, evacuare longitudinala in partea
inferioara prin canal in pardoseala la
mijlocul incaperii .
Cerir1tele instal ati ei: siguranta depl ina
in exploatare, avertizare la intreruperea
er1ergiei electrice sau defectarea 'Jentilatiei ,
exploatare raponala. Garajele mari, inchise,
cu circula\ie mare trebuie prevazute cu
instalatii de masurare a CO, de reglare
si semnalizare optica $i acustica
-
(fig. 13.2.8). In garaj, in diferite puncte sunt
prelevate probe de aer, prin intermediul
unor conducte, si conduse la un aparat
pentru semnalizarea CO. La depa$irea
concentra\iei de 250 ppm, instala\ia de
semnalizare intra in functiune. Pentru
'
buna func\ionare, aparatura tr ebui e
-
verifi cata anual. In garajel e in care se tac
repara\ii, se prevad instala\ii de absorb\ie
(montate sub pardoseala sau la plafon)
la care se racordeaza, prin intermediul unor
tuburi tl exibile, e$3pamentele motoarelor
- -
care se 1ncearca.
Exemplul de calcul 1
Se considera un garaj cu 100 autove-
hicule, avand lungimea de 125 m, la\imea
18 m. inal\imea 2,5 m, volumul
5625 m
3
, in care, la ora de varf, se
deplaseaza 50 % din ma$ini .
Rezolvare
Degajarea de CO
- 50 ma$1n1 x 50 I CO/ma$ina -
Plan
- I 1
= 2500 l/ h = 2,5 m
3
/ h = 2,5 1, 2 = 3 kg/h.
a - Tn garaj nu sunt permi se lucrari de
reparatii sau intretinere $i deci y ~ = 2 Ya
- 100 mg/m
3
3 kg 3
- ___ h __ = 30.000 m
100 10-6 kg h
m3
b - Tn garaj se executa lucrari U$Oare
de intre\inere deci y ~ = Ya = 50 mg/ m
3
3
-,-Ti r
' . . I
l ! !j
1

. l
I 1
'


~ I I
5

'
. .... , ..
Fig. 13.2.8. Schema unei instalatii de
control al CO:
1 - dispozitive de prelevare a probelor;
2 - aparat de supraveghere a CO;
3 - semnalizare optica; 4 - semnalizare
acustica; 5 - instala\ie de ventilare, de
evacuare a gazelor de e$apament;
6 - garaj.
sec\iunea 1-2
--
0
/
~
,._....
I /
I I
I
I
\
I
\
'-._
,.. 0 y
_t _ __ t ___ l _ _ 1- __ L _
a
I
I
I
I
I
~ I
I

I
'
'
b f
t t t t t
I
t t t t
'
- -------------
t t t t t
t t t t t
c
,----- 4
' ..
I ----- I
' .

' '

,, ----
. , .
,, -----
' '

' '
' ' '
Fig. 13.2.7. Sisterne de ventilare a garajelor:
a - ventilare transversala; b - ventilare /ongitudinala; c - ventilare semi tra11sversala
I. lnstalatii de ventilare climatizare Capitolul 13: Solutii In functie de destinatia lncaperilor
3 m
3
L
0
- ---
6
= 60.000
50 10- h
13.3. Locuinte
- concentrati a de oxigen. max. 3 %;
- concentra\ia de bioxid de carbon, max.
5 %.
Fiecare parametru al microclimatului este
asigurat de cate 0 instala\ie independenta
(fig. 13.4: 1 ).
- Temperatur a aerului interior este
men\inuta in limitele aratate (+2 . ..4 C) cu
ajutoru! unei instala\ii frigorifi ce, a! carei
I evaporator (divizat in atatea elemente cate
in Romania, ventilarea locuin\elor se face
in general pe cale naturala, prin
deschiderea ferestrelor :;;i prin co:;;uri de
ventil are (eventual cu ventilatoare de
evacuare) la incaperile interioare. Un
schimb orar de aer este necesar pentru
eliminarea mirosului de la bucatari e :;;i
toaleta, a fumului de \igara, a mirosului
de la mobi la, sofa, textil e, pentru un aer
de combustie (cand locuin\a are centrala
1
termica proprie sau incalzire cu sobe},
pentru a impiedica formarea ciupercilor
negre et c. Pentru un numar orar de
schimburi de aer = 0,75 se apreciaza ca
celul e are depozitul) est e plasat in
incaperea deservita (celula de depozitare)
sub forma unei baterii de racire ampl asata
la partea superioara a incaperii.
1 m
2
de suprafat a de locuit necesita un
consum de energie de cca 50-60 kWh/an.
Ventilarea mecanica a unei locuin\e
presupune filtrarea, incalzirea (iarna)
aerului :;;i reful area acestuia in sufragerie
:;;i camerele de locuit :;;i evacuarea prin
bucatarie $i baie. Pentru economisirea
energi ei este necesara intercalarea unui
recuperator de caldura cu placi :;;i a unui
al doi lea ventilator pentru evacuare.
Economia de energi e se apreciaza la
50 %. in condi\iil e in care se va trece la
o izolare buna a pere\ilor ext eriori,
consumul energetic se poate reduce la
20 .. . 30 % din eel actual (inclusiv, prin
folosirea recuperatoarelor de caldura).
Schema unei instala\ii de incalzire a unei ,
locuin\e este indicata in figura 13.3. 1. Piesa
principala o reprezinta aparatul campus
din recuperator de caldura. filtru de praf,
baterie de incalzire (electrica sau cu
gaze de ardere), ventilator de introducere
:;;i ventilator de evacuare. Aparatul poate
fi real izat $i ca pompa de caldura atunci
cand deserveste o cladire multifamiliala.
Sistemu l de i ncalzire cu aer cald a
locuin\elor este foarte raspandit in SUA
:;; i Canada, iar in Europa, in foarte mica
masura.
13.4. Cladiri industriale
13.4.1. Depozite de fructe
Probleme generale
Ansamblul de instala\ii destinat pastrarii
in condi\i i optime, pe timp indelungat
(0,5 ... 2 ani) a fructelor si, mai rar, a le-
gumelor trebuie sa asigure un microclimat,
in depozitele respective, care sa reduca
in mare masura procesele metabolice ale
fructelor sau legumelor, pastrandu-le pe
acestea. practic, in starea in care au fast
introduse imediat dupa recoltare.
Parametrii microclimatului depozitelor
de fructe:
- temperatura aerului, +2 .. .4 C;
- umiditatea relativa a aerului, 90 ... 95 %;
- Umiditatea relativa a aerului interi or,
necesar a fi men\inuta la valori ridicate
pentru a impiedica deshidratarea fructelor.
se reali zeaza cu ajutorul unei instala\ii de
supraumidificare alcatuita dintr-un rezervor
de nivel constant, o re\ea de conducte
de apa, o re\ea de conducte de aer
comprimat :;;i duze de construc\ie speciala
care pul veri zeaza apa cu ajutorul aerului
comprimat. Func\ionarea acestei instala\i i
este comandata de un higrostat montat
in incaperea deservita. 0 asemenea '
instala\ie este prezentata la 8.8.2.
- Concentra\ia de oxigen este redusa
l a limita prescrisa cu ajutorul unui
convertizor de oxigen care deserve:;;te una
sau mai multe celule.
- Concentratia de C0
2
este men\inuta
la valoarea prescrisa prin intermediul
unui adsorbitor de C0
2
, care deserve:;;te
una sau mai multe celule.
Celulele in care se depoziteaza fructele
sunt de tip etan:;; (metalice, din zidarie,
din beton etc.) pentru a putea fi pastrate
concentra\ii le amintite. Deoarece exista
varia\ii ale presiunii interioare in timpul
func\ionarii , acestea generand forte mari ,
care pot deforma peretii celulelor, se
prevede, pe unul din pere\ii exteriori ai
fiecarei celule, un dispozitiv care realizeaza
o legatura intre atmosfera interioara si cea
exterioara prin intermediul unei \evi sifo-
nate adusa la o garda hidrauli ca din
apa.
Dupa umplerea unei celule cu fructe se
inchid u::;il e etan::;e :;;i se pun in func\iune:
instala\i a frigorifi ca (pentru reducerea
temperatur ii interi oare}, inst ala\ ia de
supraumidificare (pentru marirea umidita\ii
relative a aerului din celula) ::;i instala\ia de
reducere a oxigenului (convertizorul).
Controlul scaderii concentra\iei de oxigen
din celula se face prin prelevarea periodica
de probe si analizarea acestora. Deoarece
concomitent are loc producerea de C02
- ca urmare a metabolismului fructelor ::;i
arderii cataliti ce a combustibilului folosi t
pentru reducerea oxigenului - ::;i se depa-
$e!?l e la un moment dat (la cateva zile dupa
inceperea realizarii climei controlate) con-
centratia de C0
2
prestabilita, se pune in
acel moment in funcpune (autornat) instalapa
de reducere a C0
2
(adsorberul ). Ur -
, marirea scaderii concentra\i ei de C0
2
se face identic ca in cazul oxigenului, prin
prelevarea periodica de probe. Rezulta de
aici ca adsorberul si convertizorul pot fun-
c\iona atat simultan cat ::;i separat, ca ::;i
celelalte doua tipuri de instalatii, de altfel.
Convertizorul de oxigen {fig. 13.4.2)
Are doua componente principale: re-
actorul ::;i scruberul. Reactorul este cam-
pus dintr-un schimbator de caldura de su-
prafa\a alcatuit din tevi si un arzator de
tip catali tic amplasat la partea superioara.
Scruberul este un schimbator de caldura
de contact, in care se pulveri zeaza apa
pentru racirea aerului. Functi onarea con-
vertizorului: aerul din celula de depozitare
a fructelor, avand t emperatura de
+2 .. .4 C, este aspirat de ventilatorul V
::;i refulat in reactor in spa\iul dintre \evi ,
circuland de jos in sus $i incalzindu-se,
pe de o parte, pe seama aerului cald pro-
venind din reactor (care circula prin \evi,
de sus in jos) ::;i, pe de alta parte, cu aju-
torul rezisten\elor electrice R
1
. Aerul pa-
trunde in stratul granular de materi al
Fi g. 13.3.1. lnstalatie de incalzire cu aer
cald pentru locuinta unifamili ala:
1 - filtru de praf ; 2 - recuperator de
caldura cu placi; 3 - baterie de incalzire;
4 - ventilator de introducere; 5 - ventila-
tor de evacuare; 6 - gura de introduce-
re aer cald in incaperi; 7 - gura de
evacuare de !a toa!eta; 8 - idem, baie;
9 - filtru de grasimi; 10 - hota de buca-
tarie; 11 - atenuator de zgomot; 12 - aer
evacuat in exteri or; 13 - aer exterior;
A - dormitor; B - birou; C - sufrageri e;
D - W.C. ;E - baie; F - bucatarie.
4
- - --
,j.' -
Fig. 13.4.1. Echiparea unui depozit
de fructe pentru realizarea ,, climei
controlate":
1 - baterie de racire; 2 - instala\ie de umi-
di ficare; 3 - converti zor de oxigen;
4 - adsorbitor de bioxid de carbon;
5 - instal ati e frigorifica; 6 - re1ervor de
apa cu nivel constant; 7 - ali mentare cu
apa; 8 - alimentare cu aer comprimat.

.,
302 Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia lncaperilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare
catalitic unde este i ncalzit cu ajutorul re-
zi st en \ el or R
2
la o t emperatur a de
350 ... 485 cc . cand se declan$eaza au-
tomat, prin autoapri ndere, reacti a de
ardere a gazului de buteli e cu oxigenul
din aerul adus din celul a, rezultand un
amest ec de C0
2
si vapori de apa.
Amestecul rezultat circula prin interi orul
\evilor cedand o parte din caldura aerului
care circuia printre t evi ' racindu-se de la
400 la cca 250 cc. dupa care patrunde
in scruber unde est e racit, cu apa de la
retea, la o temperatura de maximum
+30 C, dupa care se intoarce in celul a,
saracrt in oxigen. Ciclul continua pana rand
concentra\ia oxigenului din celula scade
de la 21 la 3 % . La part ea inferioara a
reactcrului, uncle este refulat aerul din celula
de depozitare, patrunde (prin racorduril e
B) gaz de buteli e (amestec de propan si
butan) prin bucla de reglare alcatuita
din VM
1
(venti l electromagneti c), F
1
(filtru
de impuritati), RP
1
, RP
2
(regul atoare de
presiune) $i RM (rotametru). Bucla de
reglare are rolul de a men\ine debitul de
gaz la o valoare constanta in timpul
functi onari i. Aerul $i gazul formeaza un
amestec care se inca1Ze$te parti al cu
ajutorul rezisten\elor R
1
(plasate in curentul
de aer sau in exterior) $i, par\i al, pe
seama amestecului ce circula prin tevi ,
care patrunde in stratul de cat alizator
(paladiu pe suport din alumina sau din
suport ceramic, ni che! pe suport din
diatomit etc.) alcatuit din granule care au
EV
1
6
0
0
T4
0
(") 0
"1'
0

F2
N N
T2
VM
2 I I '-
4
v
diametrul de 3 ... 4 mm si lungimea de
5 .. . 7 mm. Arderea este perfecta, fiind in
circuit inchis. Amestecul rezultat in urma
arderii (azot, bioxid de carbon, vapori de
apa) coboara prin tevi, se race$1e partial
prin incalzirea aerului care urea printre tevi,
dupa care patrunde in scruber unde
este racit, cu apa de la retea, prin inter-
mediul unor duze de pulveri zare, la o
temperatura de +20 ... 30 C.
- Automatizarea $i protectia functionarii
convertizorului
Presostatul diferential PS, montat la
baza reactorului, are rolul de a controla
trecerea aerului prin instalati e, pentru a
nu se ajunge la amestecuri explozive. Pe
baza presiunii la intrarea $i iesirea aerului
din reactor, PS comanda deschiderea elec-
troventilului VM
1
$i permite accesul ga-
zului de combustie in instala\ie. La oprirea
venti latorului V sau a mic$orarii debitului
de aer, PS comanda i nchiderea VM
1
.
Termost at ul T
1
comanda si el
deschiderea electroventilului VM
1
atunci
cand aerul a ajuns la o temperatura de
350 C $i deci poate avea Joe arderea
catalitica. Rezulta ca VM
1
se deschide
numai cand sunt indepl inite ambele
condi\ ii : de presiune, prin PS, si de
temperatura, prin T
1
.
Termostatul T
2
, plasat in stratul
granular cataliti c, are func\iunea ca. la
atingerea temperaturii optime de regim
de cca 480 C, sa scoata din functiune
o parte din rezistentele electri ce (R
2
), iar
7
5
t t t B
RM
PS
A
Fi g. 13.4.2. Schema f uncfionala a unui converti zor de oxigen:
VM
1
- ventil magneti c pentru gaz; F
1
- filtru de gaz; RP
1
- regulator pentru reduce-
rea presiunii gazului de butelie; RP
2
- regulator pentru mer1tinerea constanta a debitului
de gaz; RM - rotametru; PS - presostat diferen\ial; A - racord pentru PS; B - racord
pentru gazul de combusti e; R
1
- rezistenta electri ca de preincalzire; R
2
- rezistenta
electri ca pentru aducerea amestecului la temperatura de autoaprindere; T
1
- termostat
pentru supravegherea preincalzirii aerului; T
2
- trnnostat pentru supravegherea functjonani
normale; T
3
- termostat pentru depasirea temperaturii de lucru; T
4
- termostat pentru
controlul temperaturii aerul ui racit ; V - ventilator ; F
3
, F
2
- filtre de apa, grosier $i
f in; VM
2
- ventil magneti c pentru apa; EV
1
, EV
2
- electrovalve mont ate pe
circuitele de aer ale celul elor de absorb \i e si evacuare;
1 - schimbator de caldura din \evi; 2 - pat cataliti c; 3 - racorduri la celulele de
fructe; 4 - apa de la retea; 5 - gaz de buteli e; 6 - scruber; 7 - reactor .

I Ja SCaderea tempera\urii SUb 350 C Sa
le recupleze.
Termostatul T
3
, ampl asat la partea
superioara a stratului ganular, la dep3$f-ea
temperaturii maxime admise, 500 ... 550 C,
opre$t e functi onarea intregii instalatii ,
fiind necesara verificarea acesteia.
Ventilul magneti c VM
2
se deschide
la punerea in func\iune a instala\iei odata
cu pornirea ventilatorului V $i cupl area
rezisten\elor R
1
, R2. El ramane deschis
tot timpul, pana la oprirea instala\i ei.
Termost atul T
4
impi edica cresterea
temperaturii aerului evacuat din scruber
peste 32 ... 35 c. La dep3$irea acestei
temperaturi cornanda oprirea instala\iei
( decuplarea ventilatcrului V $i a rezisten\elcr
R 1. R2).
Rotametrul RM are rolul de a masura
debrtul de gaz $i de a inchide electroventilul
VM
1
la dep3$irea unui debit considerat
.
maxim.
Schimbarea stratului granular catalitic
se recomanda sa se faca la cca 2 ... 3 ani,
in functi e de calitatea catalizatorului.

Adsorberul sau adsorbitorul de C0
2
(fig. 13.4.3)
Este de constructi e metalica, alcatuita

dintr-un compartiment cu carbune activ
prevazut intr-o parte cu un distribuitor de
aer $i in partea opusa cu un colectcr, asttel
incat sa parcurga, uniform, stratul granular
de carbune. Carbunele activ folosit A03
este un material sub forma de granule cu
diametrul de 3 ... 4 mm $i lungime de
5 ... 8 mm. Deasupra compartimentului cu
carbune activ sunt amplasate un ventilator
(la unele aparate doua) V, doua clapete
cu trei cai C3C
1
, C3C
2
ac\ionate electric,
prin intermediul unor microreductoare
de turatje, $i o cutie cu rezisten\e electrice
BE pentru incalzirea aerului de desorbtje.
Lateral, tot la partea superioara, se ga-
seste compartimentul de automat izare.
Aerul (fig. 13. 4.3a) dintr-o celula de de-
pozitare a fructelor, cu con\inut ridicat de
C0
2
(provenit, pe de o parte de la con-
vertizorul de C02 si. pe de alta parte, din
metabolismul fructelor), este aspirat de
venti latorul V
1
dupa punerea in functiune
a instalat iei. La pornirea instala\1ei se
deschid electrover1til ele cu 2 cai (de ex.,
C2C
1
$i C2C
4
- aferente celul ei de de-
pozitare ( 1) $i ventilele cu 3 cai C3C
1
si
C3C
2
(caile a $i d), aerul trecand din ce-
' lula prin C2C
1
i n electrovalva C3C
1
- ca-
' lea a, in ventilatorul V
1
$i, de aici, in stratul
de carbune acti v unde este retinut C0
2
.
Aerul saracit in C02 trece spre celula prin
C3C
2
- calea d si C2C
4
. Acest ciclu
dureaza 3 .. . 6 min. (durata o stabile;;te ope-
ratorul, i n func\ie de situa\ia locala). Car-
bunele i ncarcat cu C0
2
trebui e regene-
rat , opera\ia de e ~ Jrbti e facandu-se
cu aer exteri or . Pentru aceasta se i nchid
cai le a si d ale electroventilelor C3C
1
, res-
pectiv. C3C
2
si se ' leschid caile b si c.
Venti latorul V
1
absoarbe aer exterior
I. lnstala!ii de ventilare ~ climatizare Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia incaperilor
care se incal zeste in cutia cu rezi sten\e
electri ce BE_ Termostatul T decupl eaza
in cascada o parte din rezistentele elec-
tri ce (sau pe toate, in perioadele calde)
cand aerul ajunge la temperatura de
30 C. Procesul de desorb\ie ( ca $i eel
de adsorb\i e a C0
2
) are aceeasi durata
de 3 . .. 6 min. Controlul concentratiei de
co
2
din celulele de depozitare trebuie tacut
permanent (manual sau automat).
Pentru a se simplifi ca instalatia de
automatizare, s-a realizat a doua generatje I
de adsorbitoare de oxigen (fig. 13.4.3b). I
Acestea sunt prevazute cu 2 ventilatoa- '
re $i cu al t tip de ventile cu 3 cai (C3C
1
,
2
)
insa gradul de etan$3re al noilor clapete i
nu mai este la fel de ridi cat ca al celor
din prima generatie.
13.4.2. Cladiri zootehnice
13.4.2. 1 Probleme generale
Reali zarea pe scara industri ala a carnii
de vita, de pore $i de pasare, a laptelui
$i oualelor a generat concentrarea cre$terii
animalelor (ajungandu-se la zeci $i chiar
sute de mii de capete intr-un complex)
concomitent cu cresterea densita\ii,
respectiv, scaderea suprafetei aferente unui
animal, pe considerente economi ce.
Daca se tine seama ca reali zarea pro-
duc\iei animale depinde in proporti e de
pana la 30 ... 40 % de microclima incaperilor
in care sunt crescute, ca la\imea halelor
a crescut pana la 12 ... 18 m (sau chi ar
24 m), ca uneori cladirile se fac etajate,
rezulta ponderea pe care au capatat-o in-
stala\iil e de ventilare a acestor cl adi ri in
ceea ce prive$te cl imatul interi or. Con-
centrarea animalelor genereaza degajari
de gaze nocive atat de masive, a;..ingandu-
se la cea\a de multe ori , incat pericliteaza
via\a acest ora. Gazele emanate de ani-
male $i de a$l ernutul pe care stau au insa
un efect di structiv $i asupra cladirilor, pe
care le degradeaza in scurt timp daca nu
se reali zeaza un schimb de aer adecvat.
13.4.2.2 Microc/imatul incaperilor care
adapostesc animale
Mi croclimatul acestor incaperi este
constituit din acele condi \ii interioare de
temperat ura, umiditate relativa, puritate
$i viteza de mi$care a aerului, in care ani-
malel e se dezvolta eel mai bine, i n con-
ditiile unui consum rational de l'Yana, garan-
tand o produc\i e ri dicata $i de buna
calitate, insotita de pierderi cat mai mici.
Necesarul de aer pe kil ocorp de animal
viu difera mull de la un animal la altul. Astle!,
gainile au nevoie de o cantitate de oxi-
gen mai mare de 2,5 ori decat porcii $i
de cca 3 ori mai mare decal vitele. Daca
se are in vedere faptul ca aerul necesar
respiratiei se absoarbe la nivelul pardoselii
(pasari, porci) sau de cca 0.5 m inal\ime
(Vi te), Ca gazele degajate Se impra$tie i n I
toata incaperea, ca temperatura $i umi-
ditatea relati va a aerului interi or sunt di -
feren\iate dupa varsta $i destina\ia anima-
lelor, deci variabile in decursul timpului in
aceeasi inc3pere, rezulta, cu suficienta cla-
ritate, multitudinea de aspecte $i greuta\i
obiective ce apar in fa\a proiectantjlor com-
plexelor moderne de cre$lere a animalelor.
Deopotriva pentru sanatatea $i buna
dezvoltare a animalelor sunt atat tempe-
ratura $i umiditatea relativa cat $i puritatea
$i viteza de mi$care a aerului interior _
Temperatura aerului interior
in tabelul 13. 4. 1 sunt indi cate valorile
optime ale aerului in inc3perile in care sunt
tinute animalele. Valorile recomandate difera
pentru diferite greutati $i varste. Rezulta
ca limitele 15 ... 20 C corespund aproape
tuturor animal elor in peri oada de iarna,
lucru important din punct de vedere al
instala\iilor de incalzire-venti lare. Micro-
climatul este in stransa dependen\a cu
consumul de nutreturi , cu cre$terea in
geutate a animalelor' cu productia de oua,
lapte etc. De asemenea, reali zar ea
microclimatului este strans legata de
sistemul de ventilare adoptat precum $i
de modul de exploatare al acestuia.
Umiditatea relativa a aerului
Simi lar i ncaperilor locuite de oameni,
umiditatea relati va a aerului pune mai
5 4
~
c2c
1
c2c4
~
C2C2 C2C5
~
C2C C2C-
G)
C3C1 C3C?
~ ~ ~
6
a
putine probleme decal temperatura. in
tabelul 13-4. 1 sunt indi cate valori le
umiditati i relati ve a aerului din incaperi le
ce adapostesc animale. Toate animalele
se dezvolta mai bine in conditii de
umiditate relati va mai ridi cata decat cea
optima pentru oameni. Daca valoarea
umidita\ii in sine nu deranjeaza, in schimb
pentru cladiri aceasta poate fi unul din
factorii care accelereaza degradarea.
Local $i in anumite peri oade umiditatil e
relati ve normale sunt mult depa$ite,
aparand cea\a si condensarea pe suprafata
si i n interiorul elementelor de construc\ii.
Viteza de mi$care a aerului
Pentru perioada de iarna sunt indi cate,
. in tabelul 13.4.2, valorile vitezei medii a
aerului in zona de $edere a animal elor.
Recomandarile sunt sporadice $i se refe-
ra la animate adulte. Pentru animalele mici ,
in primele 10 ... 15 zil e de via\a, limitele de
viteza trebui e coborate la 0, 1 ... 0,2 m/s_
Viteza aerului vara trebui e corelata $i
cu diferen\a de temperatura dintre aerul
refulat $i aerul interior. Din necesitatea de
a nu apare supraincalzirea incaperii ,
rezulta obli gativitatea deplasarii aerului cu
viteza relativ mare, care sa asigure, pe de
o parte, indepartarea excesului de caldLXa
5 4
V2
Q
.,
',
b
Fig. 13.4.3. Schema functionala a adsorbitorului de bioxid de carbon:
a - adsorbitor din generatia I; b - adsorbitor din generatia a II-a;
C2C 1...
6
- cl apeta cu 2 cai ac\i onata electric; RL.
4
- racorduri de aer la celul e; V
1

V
2
- ventil atoare pentru procesele de adsorb\i e - desorb\ie; C3C
1
,
2
- clapete cu
3 cai ac\ionate electri c la genera\ia I $i prin presiunea aerului la generati a a II -a;
BE - bateri e de incalzire electrica; T - termoslat; 1-3 celul e de fructe; 4 - di stri-
buitor; 5 - colector ; 6 - carbune activ; 7 - aer exteri or.
..
'
Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia lncaperilor I. lnstala!ii de ventilare climatizare
$i, pe de alta parte, sa creeze un efect
de "raccrire" bazat pe un schimb convectiv
intens. Valoril e vitezei aerului trebui e sa
fi e, in acest caz, de 1 ... 1,5 m/s.
Concentratiile admisibile ale gazelor
:;;i prafului in zona de :;;edere
in inciperile ce adapostesc anirnale apar
concentrari de gaze foarte nocive, urat
mirositoar e, cauzat e de degajaril e
animalelor, de la dejectii, de la a$lernutul
pe care sunt tinute, precum $i degajari
importante de praf, fie datorita nutretului , i
fi e datorita patului pe care stau.
in tabelul 13.4.3 sunt indicate concen-
tratiile admisibile ale principalelor noxe
degajate - C0
2
, NH
3
, H2S, praf.
Pentru a se putea determina debitul
minim de aer proaspat, in tabelul 13.4.4
au fost indicate concentratiil e orientative
ale noxelor di n aerul exterior din zona
complexelor zootehni ce.
13.4.2.3 lzolarea termica a cladirilor
pentru adapostirea animalelor
Odata cu concentrarea $i marirea den-
sitatii animalelor in inciiperi, rolul construc-
tiei, pe ansamblu. s-a micsorat in favoarea
trecad deci pe primul plan ale-
gerea, realizarea $i, rnai ales, exploatarea
instalatiilor de incalzire-ventilare. Cu toa-
te acestea nu trebuie negliF:ite problernele
de izolare termica a cladrikx. 0 constructie
buna contribuie la mentinerea unui mi-
croclimat corespunzator, in perioadele de
vart. Acumularea caldurii in elementele de
contribuie la eliminarea efectekx
neplacute cauzate de temperaturi ale
aerului exterior prea scazute sau prea ri -
dicate. Elementele de delimitare exterioara
(pereti, plafon) folosite in prezent au un
coeficient global de transfer termic, k, mic
dar $i o capacitate redusa la acumularea
caldurii, astfel ca, in cazul cre$terii sau
scaderii accentuate a t emperaturii
aerului exterior, acestea asigura o protectie
a cresterii sau scaderii temperaturii inte-
rioare, relativ de scurta durata dupa, o-
prirea instalatiei de ventilare-incalzire.
Este recomandabil ca halele destinate am-
: postirii animalelor mici (pui de 1 ... 10 zi-
le, purcei de 1 ... 15 zil e) sa fi e incadrate
in randul cladiri lor cu cerinte deosebit e
$i, in consecinta, sa se acorde adaosul
special de 10 ... 15 % pentru incalzire.
Pentru a nu apare curenti suparatori,
ca urmare a infiltratiei de aer prin neetan-
$eitati , se fac urmatoarele recomandari:
Tabelul 13.4.1 . Microclimatul halelor zootehnice cedarea de caldura, umiditate bioxid de carbon.
Debitul minim de aer, vara, pentru fiecare animal, in hale de animate inchise (dupa DIN 18.910).
Felul Microclimatul halei Greutate Caldura Degajare C0
2
Debit de
animalului Vara lama animal sensibila de aer
Vaci de lapte,
vitei, taurj,
ani male tinere
de crescatorie
t; rc1
0 . .. 20
---+-- -
Vite tinere
ingr3$3te,
tauri ingr3$ati
Scroafe, vieri
Scroafe cu
purcei
Porci ingr3$ati
12 . . . 20
16 ... 20
5 ... 15
---
12 . .. 16
15 ... 18
(j);{%1
60 ... 80
60 ... 80
60 ... 80
60 . .. 80
r- A nn
ou . . . ou
60 ... 80
t; rc1
10
16
18
12
. ,
, ...
(J);[ %]
80
80
70
80
70
[kg]
60
200
500
800
-----
200
500
60
200
30
60
100
300
10
[W/animal)
180
452
887
1114
452
887
180
452
87
139
197
487
-
46
umiditate
fg/h]
77
172
322
400
193
361
11 5
258
39
54
75
182
31
'>A 1

200 145
300 487 206
--1------1 ----
30 87 42
16 80 100 197 83
150 269 113
[l/ h]
28
70
133
160
70
133
28
70
13
22
33
90
-
7
62
90
13
33
47
vara'
{m
3
/h]
50
120
240
300
120
240
50
129_
30
50
70
175
17
120
175
30
70
100
----- -- ---l-----+----- - ---------------- - ------+-----+- -------
Purcei in CU$ti
Puici $i gaini
ouatoare
---- --- ---
Pui de curca
22 ... 26
18 ... 32
15 .. . 20
18 .. . 36
40 ... 60 26 60
60 .. . 70 26 60
60 ... 80 18 70
- -------
60 . . .70 22 60
5 36 32 5 10
-- __ lQ_
25 20 68 43
---- -----1-----
0,055 0,7 0,6 0, 1 0,4
_0,52 ___ - __ ,_ _2,_8 0,7 2,5
0,7 5,9 2,9 0,9 3,2
- -1..1__ --- - 1_1,8 . - - 1,5 6,4
0,055 0,7 0,5 0, 1 0,4
-- -- . _ _9, 52 _______ _ ___,, __ __ _.QJ__ ----1_, 5_
Curci ingra$a1e - ... 80 16 80 0,7 5,9 2,8 0,9 3,2
---f------t------ ------1----- 11,8 5,3 1,5 6,4
Oi de rasa 6 .. . 14
Oi ingrasate
Cai de povara 10 ... 15
$i de curse 15 . .. 17
10 46 28 7 -
60 . . 80 10 80 50 47 122 19 -
197 33 - 100 _____ ,_ - 7?_ , ____ _,_ __
15 - f-- so->--1 0 - 30
----- ------
60 ... 80 12 80
46
60 59 139

100
500
800
---
261
887
1114
...
110
335
41 6
___ ,_______ ----- ----1------
--
60 . .. 80 16 80
100
300
600
261
621
986
119
258
399
7 -
22 -
--
41 -
133 -
16Q_ -
- --
41 -
95 -
146 -

. Valori pentru temperaturi exterioare, t
8
<; 26 c. La 1
8
::- 26 C valoril e se majoreaza pana la 50 %. La p'isaril e de curte se
majoreaza pana la 100 %.
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia lncaperilor
FN ::; (0,05 ... 0, 10)FL sau FN ::; 10-
5
L1
-In care:
- FN - suprafata totala a guril or de
reful are [m
2
J;
- FL - suprafa\a peretilor exteriori ;
- L1 - debitul de aer pentru ventilare In
cazul de iarna [m
3
/ h].
Coeficientul global de transfer termic, pen-
tru a face fata atat conditiilor de iarna cat
si de vara, se recomanda sa aiba valoarea
k 0,7 ... 0, 95 W/ m2K. Gettman reco- :
manda valori k = 0,5 pentru a se lnlatu-
ra complet pericolul condensarii pe supra-
fetele elementelor exterioare de constructii .
13.4.2.4 Degajari nocive ale animalelor
Animalele degaja importante cantitati
de caldura, umiditate (vapai de apa), bioxid
de carbon (tab. 13.4. 1). De la dejec\ii si
de pe patul pe care stau animalele se mai
degaja amoniac, hidrogen sulfurat si alte
mirosuri . Atata vreme cat concentrarea
animalelor si densitatea lor sunt mici , dega-
jari le de noxe nu sunt suparatoare, nici
pentru lncaperil e respective, nici pentru
mediul exterior. Marile complexe ridica se-
rioase probleme legate de mediul interior,
dar si de eel exterior, aparand pericolul
poluarii atrnosferei pe zone, relativ lntinse,
precum si al poluarii apelor prin dejectii.
Degajarile nocive ale pasarilor
Degajaril e de umiditate ale gainilor
sunt prezentate in tabelul 13.4.5 in func\ie
de concentrarea lor.
Valoril e au fost stabilite pentru gaini
avand greutatea de 1,75 kg si 0 densitate
de 6 gaini/m
2
pardoseala. Degajarile de
umiditate au fost indicate si pentru alte
densitati, indicandu-se si degajarea de umi-
ditate a asternutului pe care stau. Datele
pot fi folosite si pentru pui tinandu-se sea-
ma de faptul ca degajarile sunt indi cate
In g/kgh.
Consumurile suplimentare de hrana
pentru acoperirea pierderi lor de caldura
la temperaturi scazute nu se reflecta In
tabelul 13.4.5. Datele experimentale ob-
\inute cu pri vi re la degajarea de caldura
se deosebesc mult de valorile recomandate
in norme, conducand la concluzia ca
schimbul de caldura al pasarilor tinute In
custi difera de schimbul de caldura al
pasarilor \inute liber, In tot spa\iul lncaperii.
0 partcularitate mare a degajarilor de cal-
dura la pasari o constitui e neuniformita-
tea zilnica a acesteia. in timpul nop\ii de-
gajaril e de caldura reprezinta numai
60 % din degajarile din timpul zilei.
Pentru calcule se recomanoo folosirea unei
valori medii pentru zi si noapte. Afara de
aceasta este prudent ca la bilan\ul termic
sa se considere 0 populare a halelor de
cca 60 ... 80 % in perioada de iarna.
Aceasta recomandare se justifica si prin
aceea ca o hala se foloseste pentru di-
f erite etape de varsta ale pasaril or , deci
si pentru situa\ia in care degajarile de
caldura sunt real mai coborate.
Degajarile nocive ale vitelor
Determinarea degajarilor nocive ale
vitelor In functi e de temperatura aerului
se poate face pe baza tabelului 13.4.6
La calculul degajarilor de umiditate
(tab. 13.4.7) se recomanda sa se aplice
un coefi cient de majorare de 1,20 pentru
a fi incluse si restul degajarilor de umi -
ditate provenite de la evaporarea apei de
pe pardoseala, din adapatori etc.
De asemenea, se recomanoo ca, la cal-
culul degajarilor de C0
2
ale animalelor,
sa se aplice o majorare de 30 % pentru
ca, prin debitul de aer rezultat, sa se preia
si surplusuril e de gaze nocive degajate
de dejec\ii , de asternutul pe care stau ani-
malele si allele. Pentru degajaril e de
NH
3
si Hi) de la dejecpile vitelor se consi -
dera ca debitul de aer determinat pe baza
concentra\iei admisibi le de C0
2
este
suficient si pentru diluarea acestor degajari
nocive.
Degafrile nocive ale pcrcilor (caldura,
umiditate, bioxid de carbon) se calculeaza
cu ajutorul tabelelor 13.4.8 si 13.4.9.
Literatura franceza de specialitate
Tabelul 13.4.2. Viteza aerului in zona
de a animalelor in perioada
de iarna, [mis]
Nr. Felul DIN S P
crt. anima- 18.910
lului
1. Vite -
2. Porci -
3. Pas?ri 0,30
S = STIETENROTH
P = PETZOLD
- 0,40
- 0,40
Q_gQ_ _ _ _:__
Observafii: in perioada de vara este
necesara o viteza de mi scare a aerului
de peste 1 ... 1,5 m/s, pentru a lnlatura
<:: uprainc=" lz1r,,a aero 11u1 int,,ri"r In 7' 1l el"'
. - .. .. - .. - ... - . -1
Tabelul 13.4.3. Concentrafiile
admisibile ale gazelor prafului in
aerul zonei de sedere a animalelor:
Felul Gazul Concentratie
anima- (praful) admi sibil a Yadm.
lului degajat [cm3/m3aer) dupa:
H M DIN
18.910
C02 5000 2500 3500
Pasari NH3 20 30 50
H2S 10 10 -
Prat 50 - -
(mq!m3'
C02 - 3500
-
Porci NH
3
- 30 -
H?S
-
10 -
C02 - 3500 -
Vite NH3
- 30 -
H?S - 10 -
C0
2
=Bioxid de carbon
NH
3
=Amoniac
H
2
S=Hidrogen sulfurat
H=HILLIGER
M=MOTHES
indi ca, in cazul porcilor, degajarea totala
de caldura In func\ie de temperatura
mediului ambiant. Deosebirile in func\i e
de temperatura (tab. 13.4. 10) sunt impor-
tante, mergand de la 50 % in cazul por-
cilor de 30 kg, pana la 100 % In cazul por-
ci lor de 110 kg. Valoril e degajarilor total e
de caldura se gasesc (cu mici exceptii)
sub valorile indi cate in tabelul 13.4.8
Degajari le de umiditate prezentate in
tabelul 13.4.10 sunt mult inferioare celor
din tabelul 13.4.9. Daca se are in vedere
ca degajarea totala de caldura nu are
abateri pronun\ate fa\a de datele indicate
anterior, rezulta o alta pondere a caldurii
perceptibile si latente, ceea ce s-ar putea
pune pe seama modului de ingrasare, care,
In ultima analiza, influenteaza cedarea de
j caldura a animalelor. Corespunzator
grosimii stratului de grasime rezulta si
i raportul degajari lor de caldura perceptibila
si latenta a animalului In conditii le pastrarii
: Constante a schimbului total de caldura
I cu mediul ambiant.
13.4.2.5 Ca/culul debitului de aer
pentru ventilare
Determinarea debitului de aer se face
In conformitate cu metodologia adoptata
pentru venti larea mecanica sau naturala.
Debitul de aer se calculeaza separat
pentru situa\ia de vara si cea de iarna, ca
urmare a faptului ca diferen\ele dintre cele
doua debite sunt foarte mari .
Degajarile de caldura se determina
cu rela\ia:
0 deg = C3-Nqa [W] (13.4.1)
In care:
Tabelul 13.4.4. Concentrafiile noxelor
in aerul exterior:
Nr. Nocivitatea
I
Yext.
crt. (cm
3
/ m3 h]
1. Bioxid de carbon 500
2. Hidrogen sulfurat 0
3. Amoniac 0
4 Praf 50 mg/ m
3
Tabelul 13.4.5. Degajarile de vapori
de apa ale gainilor in funcfie de
densitatea acestora [gH
2
0/m2hJ
Kdupa Hilliger, pentru gaini de 1,75 kg. ,
care se atla in incaoere de 6 luni).
Numa- Degaja- Degaja- Degaja-
rul de rea de rea de rea de
gaini umidi- umidi - umidi -
/ m2 tate tale de la tal e
de la patul pe total a
qaini care st au
4 22 27,90 49,90
5 28 28,60 56,60
6 34 28,90 62,90
7 39 28,50 67,50
8 45 28,80 73,80
9 50 28,50 78,50
10 56 28,60 84,60
11 62 28,50 90,50
12 67 28, 10 95, 10

,
..
306 Capitolul 13: in de incaperilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare

- CJ este un coeficient care tine sean1a

-
de gradul de populare a halei. In lipsa unor
indica\ii tehnologice se considera
CJ= 0,6 ... 0,8, pentru perioada de iarna,
$i 1,0, pentru perioada de vara;
- N - numarul de animale din incapere;
- qa - degajarea orara de caldura a unui
anima! [W].
Degajarile de caldura sunt valabile de-
a lungul ciclului de dezvoltare, ceea ce
inseamna o solicitare, de asemenea, vari -
abila a instala\iei $i de aceea, in aprecierea
lor, trebuie sa se tina seama de cea
mai defavorabila pentru dimensionarea
-
instalati ei de ventilare. In acest sens,
pentru iarna, in afara de valoarea scazuta
a coeficientului CJ se recomandii sa fie luata
In consiclerare degajarea de caldura a celor
mai mici animale. Ar trebui avut in vedere
$i faptul ca in timpul somnului degajarile
de caldura reprezinta doar cca 60 % din
cele din timpul zi lei. Dimpotriva, pentru
situa\ia de vara, ca situatie defavorabila,
se consiclera caldura degajata de animalele
cele mai mari .
Degajarile de umiditate provenite de
la animale cat $i cele suplimentare
provenite de la hrana, de la apa care se
evapora de pe pardoseala sau din ada-
patori, pentru iarna $i vara, se determina
cu relatia:

Gdeg. = C4 Nga [kg/h] ( 13.4.2)

. in care C4 - coeficient care tine seama

de degajarile suplimeritare de apa $i

care se recomanda sa se considere egal
cu 1,20; ga - degajarea orara de umiditate
a unui animal.
Gazele nocive degajate intr- o hala
zootehnica sunt bioxidul de carbon (C0
2
)
de la animale, precum $i amoniacul
(NH
3
) $i hidrogenul sulfurat (H
2
S) de la
a$ternutul pe care stau animalele $i de
la dejectii . Cantit atea de C0
2
degajata se
determina cu relat ia:

Yco
2
= cs NQco
2
[cm
3
/ hl (13.4.3)
in care cs - coefi cient car e \ine seama
de faptul ca In hala se produc $i alte dega-
jari nocive. Pentru hal ele cu porci/vite se
r ecomanda cs = 1,30, iar pentru p t1i
cs "' 1,0; 9co
2
reprezinta degajarea de C0
2
a unui anir11al (cm3/h]. Debitul de aer
necesar pentru diluarea C0
2
se con-
sidera sufici ent si pentru diluarea celor-
lalte degajari nocive (amoniac, hidrogen
sulfurat, praf).
Deoarece debitul de aer pentru vara este
de 4 ... 5 ori mai mare de cat eel de iarna
trebui e avut grija, la proiectarea centralei
de venti lare, ca aceasta sa fi e constituita
din mai multe unitati identice astfel ca iarna

sa functioneze una din ele.

Debitul de aer proaspat, ce trebuie adus
din exterior, se determina pe baza diluarii
bioxidului de carbon Y co
2
conform
rel a ti ei:
[ m
3
/ hJ (13.4.4)
-
1n care:
Yaco, - concentratia admisibi la de C0
2
in zona de $edere a animal elor,
determinata conform tabelului 13.4.3, iar
Y eco, - concentratja bioxidului de carbon
in aerul ext erior, care se ia din
se admite, conventional, ca debitul de aer
proapat sa fi e egal cu suma debit elor
necesare pentru diluarea bioxidului de
carbon, a amoniacului $i hidrogenului
sulfurat .
-
tabelul 13.4.4. In cazul hal elor de pasari ,
dat fiind consumu! de oxigen mai mare
de care au nevoi e cat si datorita
13.4.2. 6 Sisteme de ventilare folosite la
cladirile zootehnice

sensibilitatii lor mai mari la lipsa oxigenului,

Al egerea sistemului de ventilare poate
influenta pozitiv modul de crestere si
Tabelul 13.4.6. Deaajarile de caldura ale vitelor [W/animal].
Tempe-

Masa animalului [ka]

ratura Caldura 100 200 300 400 500 600 700
aerului
[CJ
perceptibila 250 415 580 725 840 925 1000
-
0 latenta 40 80 105 130 150 170 175
. . .
- -
. . - - -
t o ta la 290 495 685 855 990 1095 1175
..
-- . . -
perceptibi_la 220 370 525 655 765 850 975
. .. - -- -
10 la ten ta 70 125 150 200 220 245 260
totala 290 495 685 855 985 1095 1175
... - - - . - - - -- - -- . - - - --- - ---- --
oerceotibila 190 350 440 545 630 305 765
-
20 la ten ta 100 185 245 310 360 390 410
---- -- ---
totala 290 495 685 855 990 1095 1175
-
perceotibila 150 250 340 425 495 540 580
1-- --
. . . .. ---
25 lat en ta 140 245 340 430 495 585 595
-
totala 290 495 680 855 990 1095 1175
--
. .
- . - . . -- ---
_perceptibi la 100 165 220 285 330 365 410
-- --- --
30 latenta 190 330 465 570 655 725 765
----- --
..
- - .. . -
to ta la 290 495 685 855 985 1090 1175
Tabelul 13.4.7. Deaaiarile de vaoori de aoa si CO? ale vitelor .
1.Degajari de vapori [a/h,animalJ
Temperatura Masa animalului [kg]
aerului rc1 100 200 300 400 500 600 700
0 60 115 150 180 210 235 25
. - .. .
-
. - - ---- .. .
10 95 165 230 270 300 330 350
-- - - ------
20 130 250 345 430 500 550 570
.
--- --
25 180 340 475 600 700 785 845
- .
--- .. - ..
30 250 470 650 800 I 925 I 1020 _l io15

2.Deaajari de CO? [cm3/h,animalJ
Masa animalului [ka l
100 200 300 400 500 600 700 800
4-10
4
7' 1 10
4
9,2 10
4
1 1 1 os , 1 27 105 , 1,4 10
5
1, 5 10
5
1,6 1 as
Tabelul 13.4.8. Deaajarile de caldura ale oorcilor inqrasati [W/animal].
Tempe- Masa animalului [kg]
ratura Caldura
aerului 25 50 75 100 125 150 175 200
rc1
-
..
oercer:itibila 80 130 155 180 200 215 230 245
-- -- -
10 lat ent a 30 50 60 65 70 75 85 80
-- - - - -- - --
. .
--- -
. .. --
to ta la 110 180 215 245 270 290 315 325
. -- .. - --. - ..
-
75 125 145 170 185 205 220 235
...
--- ---- - -- - -
15 la ten ta 35 50 70 75 80 85 95 100
. ..
- -
.
----
. ------
totala 110 175 2 15 245 265 290 315 335
------- - ----- . ---- .. -- - - --- - . . . --
_f..l erctp tit:J ii ?_ 65 105 130 145 165 175 185 205
- - .. . .._ .
20 la ten ta 45 70 90 100 105 115 130 130
. - --- --- ... ------ - .
-- ---- - -- - -- --
totala 110 175 220 245 270 290 3 15 335
---- - -
. . - . . .. . .. - -- - - - -
. .
p_erceptibil a_ 45 80 100 115 130 140 150 150
--- - - --- -- - --- --- -
. .. - - - . - ----- --- ------
25 la t en ta 65 95 11 5 130 140 150 165 180
. ------- - . - - - - . - - ----- - --. - -
to ta la 110 175 2 15 245 270 290 3 15 330
. . .
---
-- -- .. - - - - ---- --- --- -- ----- . .. - -- ..
30 60 65 75 80 95 100 100
..
- -- ---- --- --
.. --
30 lat enta 80 11 5 150 170 185 200 2 15 235
- . --- . - ---- -- - -------- ------ . ----- - - --
to ta la 110 175 2 15 245 265 295 3 15 335
-
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 13: Solu!ii in func! ie de destina!ia incaperilor
producti a de ani male, precum si durata
de cxploatare a halelor ce adapostesc
animale.
Sisteme de ventilare naturala
Pentru incaperi cu numar mic de ani -
mal e se poate reali za ventilarea pe cale
naturala, prin ferestre {fig.13.4.4a) sau cosuri
de ventilare {fig.13.4.4b). Dimensiona-
rea cosurilor de ventilare (cu sectiune pa-
trata) se poate face cu ajutorul diagramei
din figura 13.4.5.
Ventil area naturala nu mai este cores-
punzatoare in cazul halelor mari (peste
8 .. . 10 m deschidere) . Ea nu asigura
ventilarea par\ii de jos a incaperilor,
adica tocmai zona de sedere a animalelor.
De asemenea, prin ventilare naturala nu
pot fi evitati curenti i reci care iau nastere
in perioada de iarna. in plus, faptul ca
schimbul de aer este complet dependent '
de conditiile exterioare (temperatura $i vant)
nu ofera garantia necesara asigurarii
debitului minim de aer proaspat.
Sisteme de ventilare rnecanica mooa
Sunt cele mai frecvent folosite. Daca
introducerea sau evacuarea aerului tre-
bui e facuta mecanic, din necesitatea,
in primul rand, a asigurarii schimbului de
aer necesar, asocierea cu evacuarea
sau introducerea pe cale naturala este dic-
ta ta de considerente economice. Ele
pot fi in suprapresiune sau in depresiune,
dupa cum introducerea este facuta me-
canic sau natural. Aceste sisteme dau
rezultate acceptabi le in perioada de vara,
dar sunt deficitare in perioada de iarna,
cand acceptandu-se un debit de aer
mai mic, nu se mai reuse$te sa se asi-
gure o ventilare eficienta a intregi i zone
de $edere a animalelor. Se creeaza zone
de stagnare sau uneori se produc curenti
reci, suparatori.
Din punct de vedere al efici entei, cele
mai bune sisteme sun! cele echi librate,
ele asigurand circula\ia cea mai controlata
a aerului in incaperile ventilate. f n realitate,
se practica pe scara larga sistemul in sub-
presi u ne, prin montarea de ventilatoare
axiale cu doua turatii, de regul a, in
acoperi$ sau pe pere\ii laterali, pentru
evacuarea aerului, introducerea facandu-
se pe cale naturala. Acest sistem, de$i
pe ansamblu realizeaza un numar mare
de schimburi de aer, prezinta un mare
neajuns. lnfluen\a gurilor de evacuare fiind
foarte redusa, spa\ii intregi din zona de
$edere a animalelor sunt scurtcircuitate,
astfel ca, tocmai in zonele de sedere,
concentra\iil e admisibi le ale gazelor
degajate depa$eSc limitele admisibile.
Soluti a recomandabila in cazul halelor
mari este ventilarea permanenta vara $i
iarna, prin introducere $i evacuare
mecanica.
Ca principiu de baza se urmare$1e, pe
de o parte, introducerea de aer proaspat
direct in zona de $edere a animalelor, iar,
pe de alta parte, se cauta ca evacuarea
nocivi ta\ilor sa se faca din locul de
producere, deci unde densitatea acestora
este cea mai mare. lnstalatii le trebuie sa
aiba in alcatuirea lor, in mod obligatoriu,
un filtru de aer si o bateri e de incalzire.
in prezent nu se pune problema racirii in
timpul verii. Pentru srtuatia de iarna, in unele
cazuri , este necesara umidificarea aerului.
in figura 13.4.6 se indica schemele de
ventilare cu introducere sus $i evacuare
jos (ambel e mecanice). in figura 13.4.6a
refularea se face de sus in jos, pe langa
ferestre, in lungul pere\i lor exteriori lungi
ai hal ei, iar in figura 13.4.6b refularea se
face prin guri pe trei direc\ii. Jeturile re-
ful ate sunt indreptate atat in lungul pe-
re\i lor exteriori cat si spre interiorul halei .
Evacuarea aerului, in ambele cazuri, se
face prin guri amplasate in interiorul
halei , deasupra pardoselii .
in figura 13.4.7 se prezinta o solutie ase-
manatoare cu precedentele, cu deosebirea
ca aerul cald refulat iarna ejecteaza $i aer
exterior rece, astfel ca, prin amestec, sa
rezulte un aer care sa nu conduca la apa-
ri\i a de curen\i suparatori . Sistemul pre-
zinta inconveniente mai ales daca ames-
tecul nu se real izeaza automatizat, in
schimb instala\ia este mai mica. Evacuarea
se face pe cale mecanica, la fel ca in
schemele precedente, jos sau sus.
in figura 13.4.8a se indica schema cu
refulare mecanica la partea superioara (cu
dirijarea jetului spre pardoseala) $i eva-
cuarea jos, prin jaluzele de suprapresiune.
Solutia, desi teoretic este acceptata, in
practica, datorita exploatarii necorespun-
zatoare, conduce la neajunsuri. ingrijitorii
astupa jaluzelele de suprapresiune acu-
zand apari\ia curen\ilor reci de aer, astfel
ca aerul cald (care si a$a se ridica) i$i
modifica in totalitate traseul conducand
la incalzirea zonei superioare a incaperii
si la subracirea par\ii inferioare, adica toc-
mai a zonei de sedere a animalelor.
Masuratorile efectuate au aratat diferen\e
mai mari de 2 ... 3 C, intre temperatura ma-
surata la cca 1,5 m de la pardoseala $i
temperatura aerului la nivelul pardoselii.
Pentru inlaturarea acestui neajuns se
Tabelul 13_4_9_ Deoai arile de vapori de apa si CO? ale porcilor i nqrasati.
1.Deqajari de vapori [g/ h animal]
Tempe- Masa animalului [kg]
ratura
aerului 25 50 75 100 125 150 175 200
rci
10 40 65 80 90 95 100 105 110
15 50 75 95 110 115 125 130 135
20 65 95 120 135 145 160 170 180
25 90 130 160 180 200 215 235 250
30 110 165 210 240 260 280 300 320
2.Degajari de co? [cm
3
/ h,animal]
Masa animalului [kg]
10
I
20
I
25
I
50
I
75
I
100
I
125
I
150
I
175
I
200
sonn I 1 i:; 1 Q4 \1 7i:; 1 n4 I 2 6 1 Q4 I -. 2 1 Q4 I 3 1 os \ -. o rn4 I 3 8 1 Q4 i'l o 1 Q4 I 3 8 1 (\4
I -- I., - ' v v I ' - ' j v, . ' I ,v ' v,v V I ' ' I v,u ' I ' - u I
Tabelul 13-4.10. Deoaiari nocive de la oorci (duoa revi sta ,, Le pore" )_
1.Deqajari de caldura [W/animal)
Greutatea Temperatura aerului fC]
animalului Caldura
[kg] 5 10 13 16 25
oerceptibila 105 90 80 75 60
30 lat en ta 35 35 40 35 40
-
totala 140 125 120 110 100
----- -r----- -- ----
oerceotibila 125 110 95 85 70
70 lat en ta 30 35 40 40 45
- - - -- ----- - - -
to ta la 153 145 135 125 115
--
235 165 125 90 65
110 latenta 35 40 45 50 55
-- -
to ta la 270 205 170 140 120
2.Degajari de vapori de apa fq/ h animal]
Felul animalului Temperatura aerului interior [C]
<15 15 ... 25 >25
Porci ingrasa\i 30 .. . 50 50 ... 75 75 ... 120
_ avand G :s 50 k_Q_
----
Porci ingra$ati 50 ... 75 75 ... 120 120 .. . 200
avand G > 50 kq.
-- -------
Porci mari 75 ... 100 100 ... 150 150 . .. 200
------------- -------- --- - - -------
Scroafe (inclusiv 150 .. . 200 200 .. . 300 300 . .. 500
purceii lor)
,
308 Capitolul 13: Solu!ii in de destina!ia incaperilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare

poat e folosi reful area de st1s in jos sau
sub un anumit unghi astfel incat jetul sa
intersect eze pl anul pardoselii . Spre
exemplu, in fi gur a 13.4.8b, reful area se
face de sus in jos prin intermediul ane-
most atelor de tip industrial.
-
Jn figura 13.4.9a, b se arata doua so-
lt.r\ii de introducere mecanica la partea infe-
rioara. primul , pe periferia halei, al doilea,
in interiorul halei chiar sub bateriile in care
sunt tinute pasarile. Solutia prezentata in
figura 13.4.9 este convenabil a, in special,
pentru cazul verii .
Solutiile prezentate antericr se utilizeaza,
in principal, la halele pentru pasari si pentru
porci $i tin seama de faptul ca zona de
preluare a aerului proaspat de catre
acestea se gase$1e in imediata apropiere
-
a pardoselii. In cazul incaperilor de ada-
postire a vitelor, solutii le fol osite sunt mai
putin pret entioase, zona de respiratie a
animalelcr fiind amplasata mai sus, motiv
pentru care introducerea si evacuarea, in
.
. r,.._
a
I
I
'
[...
}( I i.c:
r-1
-
..,._
-
b
Fig. 13.4.4. Sisteme de ventilare
naturala:
a - prin ferestre;
b - prin cos central de evacuare.
100
90

E
0

cu
Q) 80

cu
:J
0
<ll
ii; 70
Q)
D
-
:J
:J 60
<ll
c
<ll
0
j
'
I
I
"
I ' .
I I

'
'
-
/ !
,
/_
-
' , ,
ft*
/
-
I - ,
'
I , I / I
/ J
H=4m -
c.+-
' . ' I
, / I
-
. 11 az
--
6
/
'
,\ I , 1"' r --
I
i/
'
-
-- (
I \ / / ,, '
'
I !t
;I
-
u /
f;1
'
10.
1
\
-
,
,
'

, v v !
-
, v. , , , ,
I
'
2a
I
- / .71
'
, I
I
. - ---. (I 2
I r,
/
,

I


I
r: 50
:J

cu
_J
40
' '
Vit e 4
Porci 3
/ '
'
-
I +-
H
,
-'4-1
I
I
I
..,( le-
'
'
' I
i
-
'
I
I
'
I
--r
6 8 1 0 12 1 4 16 18 20
6 9 12 15
Numarul animalelor din incapere
Fig. 13.4.5. Nomograma pentru
dimensionarea co?urilor de evacu-
are.

cea mai mare parte a anului se fac, de
regula, la partea superi oara a incaperilor
fie ca este vorba de sisteme centrali zate
sau descentralizat e. Est e recomandabil
totu:;;i sa se faca o evacuare si in partea
de jos a incaperii pentru eliminarea
direct a a degajarilor de la dejectii .
-
!n figura 13.4. 10 se arata un sistem de
ventil are cu prepararea centrali zata a
- -
I I
- -,--, - - -
>- -
I I
,__
I I >- -
-+
-- I I
,__
I I
1-i _..t-t ..,._
1
-<(-
1
I I
,-,
T I I I I T
-
-
T
I I
-+ -<-
I I ,__
-
t I I I I -
- - - -
Sectiunea 1- 1
'
0
0
t
0
t t
-+
-
_,._
....
a
- - -
1-T -
- - -
_H ....
A
I I
A
I
I I
I
-
-+
---
-
I I
>-
I
I
y
I I
y
2
I I
2
T T -
t
_,._ 1-1---
- - - - - - -
Sectiunea 2-2
0 -..
I
"*R'-
I
b
Fig. 13.4.6. Sisteme de ventilare
-
mecan1ca:
a - sus-ps sau sus-joslsus; b - sus-jos,
fo/osind guri de refulare pe trei directii.
0
- >- t
I
a
0
t
b
0
t --
I
0
Fig. 13.4.7. Sisteme de ventilare
- - - . . .
mecan1ca JOSJOS ? 1os-sus:
a - jos-jos cu aspira/ie si de aer
exterior; b - idem jos-sus.
aErului. La aces! sisten1 canalul de aer (aerul
primar) se amplaseaza la partea superioara
a incaperii, sub acoperi :;;, in mijloc, $i
strabate incaperea pe toata lungimea ei.
Din Joe in loc se amplaseaza aparate
locale de distributie a aerului cald, care pot
reali za, in acela$i timp, amest ecar ea
aerului refulat cu aer exterior si aer interior
in diverse prop:x1ii, a$3 cum se poate vedea
in fi gura 13.4.1 1. Canalul de distribu\ie a
aerului cald (cu sectiune circulara, patrata
1
sau dreptunghiulara) se poate amplasa $i
I pe unul din peretii laterali , caz in care
[ aparatele locale de di stributi e sunt de
I tipul celor indicate in figura 13.4.12.
' -
In figura 13. 4.13a este aratat modul de
montare, in figL.ra 13.4.13b, alcatuirea apa-
ratului. iar, in continuare, posibilita\i le
de funct i onare c u aer exterior
'
(fig. 13.4.13c) cu aer interior :;;i ext erior
(fig. 13.4.13d) sau numai cu aer recirculat
(fig. 13.4.13e) .

In figura 13.4.14 se prezinta un aparat
de acoperi:;; (fig. 13.4.14a) $i unul de
perete (fig. 13.4. 14b).
13.4.3. Vopsitorii
13.4.3.1 Prob!eme generale
Vopsirea piesel or de serie mar e,
a caroseriil or (turisme, autocamioane,
a utobuze) s i vagoanelor - opera\ie
executata cu pi stolul cu aer comprimat
- are ca urmare, in spatii le in care se
executa, producerea de cea\a de vopsea
(daunatoare sanat a\ ii) , precum !;> i de
amest ecuri expl ozive r ezultat e din
evaporarea solventilor. diluantil or :;; i
emoli entil or .
lnstala(iile pentru vopsire trebuie sa asi-
gure realizarea, in bune conditiuni a urma-
toarelor operatii: - pregatirea suprafetelor
metali ce in vederea vopsirii, f olosi nd
subst ante chimice degresante; - tratarea
prealabila a suprafe\elor prin pasivizare sau
fosfatare; - vopsirea pe cale umeda sau
uscata. respectiv, cu pi st olul sau prin
scufundarea pi eselor; - uscarea, folosind
instalatii de aer cald sau suprafete radiante.
Degajari le noc ive in procesul de
vopsire: - vapori si gaze toxi ce iau nas-
lere din subst antele volat ile (solven\i ,
di luan\i , plastifi anti ) si pe baza evaluarii
lor cantitative se determina debi tul de aer
de ventil are necesar; - impur it ati pulve-
rul ente iau na:;;tere din compusii nevolati li
(pigmenti, materiale de umplutu-a, colrran\i,
ma t er iale auxi li are sau de adaos);
- substante toxice pentru lucratori, intra
in componenta substantelor auxiliare
sau de adaos, ex. : compu$i de plumb.
13.4.3.2 Fi!trarea aerului proaspat
Pistoal ele de vopsit trebuie alimentate
cu aer curat, motiv pentru care se prevad
filtre pentru aerul comprimat pentru se-
pararea atat a uleiului cat si a prafului. Aerul
atrr1osferic antreneaza praf cu compozitii
I. lnstala!ii de ventilare climatizare Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia incaperilor
foari e diverse, in functie de zona, provenit
de la instalati i de ardere, uzine siderurgice,
otelarii, turnatorii , fabrici de ciment, cir-
culatie rutiera, instala\ii de incalzire etc.
Concentra\ ia medie de praf este de
0,2 ... 0,6 mg/m
3
put and ajunge, in veci-
natatea platformelor industri ale, pana la
3 ... 5 mg/ m
3
.
Fi!trele de praf se a!eg $i !n func\i e de
cerin\ele impuse vopsirii . Calita\i deosebite
se cer la vopsirea turi smelor, fri giderelor,
aparatelor medi cale. Filtrarea consta in
doua trepte:
- prefiltrare, reali zata cu filtre avand o
eficien\a de 95 .. . 99 %; ca materi ale se
folosesc straturi filtrant e, cu structura
afanata, din fibre tex ti le (preferabil e
pentru ca retin, i ntr-o oarecare masura,
si funinginea), materiale (fibre) plastice, fibre
din sticl a. Se pot folosi si fibre metalice
umezite cu ul ei , pentru parti cule de
5 . . . 10 m, cu dezavantajul ca nu re\i n fu-
ninginea. in atmosfera se gase$te mult
carbon amorf, cota parte ajungand pana
la 30 ... 35 % din compozi\ia prafului.
Pentru instalatiil e c u debite mari se
folosesc filtre mecanice (automate) cu
material filtrant uscat $i filtre mecani ce
autocura\itoare.
- filtrare fina sau foarie fina. Pentru vopsi-
rea autoturi smelor fi ltrele trebuie montate
chi ar in pl afonul cabinei de vopsire.
Daca se monteaLa pe tubul atura, praful
nere\inut , ca urmare a unor incarcari
electrostatice - provocate de frecarea
parti culelor de praf de pere\ii canalelor -
ar forma, prin aglomerare, ful gi de praf
rnai mari care, antrena\i , ajung pe supra-
fe\ele prospat vopsite, ducand la scaderea
calita\ii vopsirii $i chiar la rebuturi .
Materialele folosite: straturi filtrante
uscate din fibre textile, fibre din sticla, ma-
teri ale plasti ce cu stabil itatea corespun-
zatoare temperaturii de lucru, cu diametru
mi c $i structura densa, reali zand o efici-
en\ a de 99,55 % (masurata cu praf
etalon avand d < 5 m). Particulele de praf
care tree prin filtru trebui e sa aiba un
diametru sub 0,6 m.
13.4.3.3 Fi ltrarea aerutui evacuat
Opera(ia est e necesara deoarece
particulele de vopsea se depun pe canale
(la int eri or) $i in ventilat or producand
obturarea treptata a acestora $i dezechi-
librarea rotorului, polueaza atmosfera $i
prezinta per icol de incendiu. Cost ul
separatoarelor de vopsea se amortizeaza
rapid pentru ca se elimina opera\i a de
cura\ire a instalatiei care este costisitoare
si necesita mul l timp. Materialele folosite
nu trebuie sa fie inflamabi le. Pentru fi ltrare
se pot folosi sicane din tabJa (demontabile),
fi ltre din lana di n otel sau vata di n sti cla,
perdele de apa, hidrofiltre $i al l ele.
13.4.3.4 Regimul de presiuni. Sistemul
de ventilare
incaperile de vopsi re se ventileaza i n
U$Oar a supr apresiune (Lr ef ulare =
= 1,05 ... 1,10 = pentru a impiedica
patrunderea aerul ui nefi ltrat $i odata cu
acesta $i a prafului. Refularea aerului se
face pe la partea superioara cu viteza
foarte mica (pentru a !imita debitul de aer,
pe de o parte, $i a evita apari\i a de
curen\i suparatori , pe de alta parte) de
, ordinul a 0,2 ... 0,4 mis, iar evacuarea pe
la partea inferioara prin guri de absorb\ie
i n pardoseala sau in pere\ii laterali ai
i ncaperii . Oaca nu se face vopsire in
flu x, i nst ala\i a de ventilare trebui e
conceputa $i pentru recirculare totala,
i ncaperea de vopsire transformandu-se
i n camera de uscare. lama, aerul refulat
trebuie incalzit la 20 ... 25 C. Recuperarea ,
caldt.rii din aerul evacuat este problematica
din cauza murdaririi schimbatoarelor de
caldura cu resturi de vopsea; se folose$te
totu$i daca aduce economii importante.
Se pot folosi in acest scop schimbatoare
de caldura cu gaze de ardere pentru aerul
a
b
Fig. 13.4.8. Sisteme de ventilare
rnecanica sus-jos:
a - cu evacuare jos prin c/apete de
suprapresiune; b - cu refulare prin
anemostate.
a
b
Fi g. 13.4.9. Sistern de ventil are
mixta jos-sus:
a - cu refulare in /ungul peretilor
longi tudinali; b - cu refulare sub
bateriile cu pasari.
proaspat $i de recirculare al uscatorului .
Re\i nerea substan\elor volatile degresante
(utilizate la pregatirea supral e\elor pentru
vopsire) se face prin instala\iil e corespun-
zatoare de recuperare. Resturil e din ae-
rul evacuat de la uscator se pot arde ter-
mic (la 750 ... 800 C) si uneori, cu anumite
precautii , cataliti c (la 300 .. .400 C).
13.4.3.5 lnstalaf ii de vopsire
in func\i e de dimensiunile pieselor
vopsite $i de numarul acestora se folosesc
urmatoarele metode $i instala\ ii :
Mese de vopsire (fig. 13.4. 15) uti lizate
pentru piese mici alcatuite dintr-o carcasa,
filtru pentru vopsea constitui t din panouri
Fig. 13.4.10. Si stem de ventilare cu
prepararea centralizata a aerului
refulat :
1 - canal principal; 2 - racord pentru as-
pirarea aerului exterior; 3 - canal pentru
evacuarea aerului la ni velul pardoselii ;
4 - idem, la partea superi oara.
Fig. 13.4.11 . Di spozitiv de refulare
de
! 1 - canal principal de aer ; 2 - CO$
pentru preluarea aerului exteri or; 3 -
camera de amestec; 4 - duza de refulare;
5 - clapeta de reglare; 6 - caciula de
ventil are.

--+

.......
--+
--+
Fig. 13.4. 12. Di spozitiv de reful are
de perete:
1 - canal principal de aer; 2 - racord
pentru prel uarea aerul ui ex ter i or;
3 - camera de amestec; 4 - duza de
refulare; 5 - clapeta de reglare.
Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia incaperilor l. lnstala!ii de ventilare climatizare
\ t
a
4
c d e
b
Fig. 13.4.13. Sistem de ventilare folosind aparate FRIST AMAT:
a - schema functiona/a; b - aparat FRISTAMAT; c - functionare cu aer exterior; d - functionare cu aer amestecat;
e - functionare cu aer recirculat;
1 - clapeta de reglare; 2 - canal recirculare; 3 - ventilator; 4 - duza pentru refulare.
cu umplutura schi mbabila - lana din
o\el, sticli'i - mai mutte pli'ici succesive gi'iu-
rite $i un ventilator cu motor antiex.
Ventilatorul, la randul lui, este din aluminiu
sau protejat impotriva scanteilor. Viteza
de aspira\ie in spatele mesei de vopsire
este de 0,6 .. . 0,75 mis. Aerul poate fi, din
considerente economice, recirculat partial
(In proportie de 50 . .. 25 %). Pentru eco-
nomisirea energiei, pornirea ventilatorului
se poate face odata cu actionarea pisto-
lului de vopsit.
Cabine de vopsire (fig. 13.4. 16), fo-
losite la piese mai mari. Partea frontala,
pr in care se asp1ra aerul cu
0,5 ... 0,6 mis, este deschi sa (libera). Pot
fi echipate $i cu filtre de apa, vopseaua
adunandu-se intr-un recipient din care se
recupereaza partial. Circula\ia apei (care
se schimba periodic) se face cu ajutorul
unei pompe. Sistemul prezinta unele
avantaje: func\ionare continua, lipsa
pericolului de incendiu, intretinere U$Oara,
dar $i dezavantaje: cost ridicat si un
anumi t consum de apa.
Camere de vopsire (fig. 13.4. 17).
Au dimensiuni mari, pentru a permite vop-
sirea caroseriilor, autobuzelor, vagoanelor
etc. $i se construiesc din zidi'irie sau metal.
Sunt echipate cu o instala\ie de ventilare
de refulare $i cu una de evacuare. Refu-
larea se face prin plafon in care sunt in-
globate $i filtrel e, iar evacuarea, la par-
tea inferioara a incaperii. In cazul canalelor
amplasate sub pardoseala gratarele
trebuie sa fie rezistente, de tip carosabil.
Debitul de aer se determina in func1e de
numarul pistoalelor de vopsit, putand
ajunge la 100 ... 250 schimburi orare, con-
ducand la o instala\ie mare care necesita
mull spatiu. Amplasarea instala\i ei se face
alaltri sau cleasup"a carntrei de vqJSil Daci'i
incaperea de vopsit se folose$1e $i la
uscare se comuta instalatia pe recirculare
ridicandu-se temperatura la 80 ... 100 C.
Cand vopsirea este continua se folosesc
camere separate pentru uscare $i vopsire. ,
Pentru a nu ti necesara schimbarea prea
000sa a filtrulLi cin plafon se folose$te filtraea
in mai multe trepte.
Cabine automate pentru vopsire
Piesele de vopsit tree pe o banda
transportoare prin interiorul cabinei.
Pistoalele de vopsit sunt ac\ionate de o
fotocelula sau de un robot numai cand
se afla piese pe transportor. Viteza
aerului reful at la deschiderile laterale
este 0,75 ... 1 m/s. Sunt necesare debite
mari de aer din cauza con\inutului ridi cat
de solven\i . Daca in cabina sunt $i
persoane, pentru viteza de circula\i e a
aerului se adopta cea recomandata in
cazurile anterioare.
13.5. Centrale de ventilare,
climatizare
Reprezinta incaperea in care se montea-
za echipamerltul (gt.p de ventila-e.ldmatizare
pentru introducere, grup de evacuare
etc.). Suprafata aproxirnativa a centralei de
ventilare.lclirnatizare este indicata, dupa VDI
3803( 11 .86), in tabelul 13.5. 1.
In label sunt indicate limite de suprafe\e,
de ex.: 140 ... 120 m
2
. Daca in centrala se
amplaseaza un singur aparat se considera
valoarea mare, ex.: 140 m
2
, daca sunt
doua sau mai multe se ia in calcul valoa-
rea mica, ex.: 120 m2.
Exemplu de calcul: o centrala care
adaposte$te mai multe instala\ii:
a
0 2 7
3
2
A
y 6
J.<:::=-.L:..,..---1--JJ (>
7
Fig. 13.4.14. Sistem de ventilare
descentralizata (patent german)
SUS-SUS'.
a - dispozitiv de b -
dispozitiv de perete;
1 - canal pentru aspira\ia aerului exteri-
a-; 2 - duza de refulare; 3 - aer recirculat;
4 - ventilator axial; 5 - clapeta de reglare;
6 - aer reful at (amestecat); 7 - camera
de amestec.
2 instala\i i IRU cu L = 25.000 m
3
/ h
2xF5 = 170 m2
1 instal ati e IRU cu L = 50.000 m3/h
120 m2
1 instala\i e JR cu L = 10.000 m
3
/ h
50 m
2
T. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia lncaperilor
. .
1 instala\i e IR cu L = 50.000 m
3
/ h
90 m?
1 inst alat ie I cu L = 25. 000 m3/h
35 m
2
.
Suprafata totala 465 m
2
.
inaltimea incaperii h = 4 m.
Amplasarea centralei in cl adire trebuie
facuta astfel incat sa faciliteze preluarea
U$Oara a aerului exteri or. Pri za de aer
proaspat, daca este posibi l, sa fi e plasata I
pe o fatada umbrita. Canalele de refulare
$i evacuare sa fi e pozate unul langa
altul pentru a putea intercala un recuperatcr
de caldura. Pentru toate venti latoarele,
pompele, ma$inile frigorifice se iau ma-
suri de impiedicare a transmiterii zgomotului
$i vibra\ii lor. Fi ecare instalati e trebui e
sa fie prevazuta cu un racord de evacuare
a apei de condensa\i e. Centrala trebuie
prevazuta cu eel pu\in un sifon de pardo-
seala. Pardoseala centralei trebuie sa
fi e etan$a la apa.
Pentru centralele cu debite mari de aer,
care se executa din zidari e, suprafata se
determina in func\i e de dimensiunile ele-
mentelor componente !;> i de indicatiile din
tabelul 13. 5. 1.
a
b
Fig. 13.4.15. Masa de vopsire:
a - cu aer exterior (interior); b - cu
recircu/are;
FV - fi ltru de vopsea; V - venti lator;
CR - clapeta de reglare.
- 1 ... _
1 ... -
1-
1-
-
Fi g. 13.4.1 6. Cabina de vopsire:
V - ventilator; D - duza de pulverizare;
TP - tabla perforata; PC - pompa de
c irculati e; G - gratar carosabil.
A---+l Sec\iunea B-B Sectiunea A-A
a
FP
Fig. 13.4.17. lnstalatie de vopsire
vagoane caroserii :
a - vopsire vagoane; b - vopsire caroserii;
VI, VE - ventilatoare de introducere, eva-
cuare; Bl - baterie de incalzire; PF - pre-
fi ltru; F - fi ltru intermediar; FP - filtru de
plafon; FV - filtru de vopsea.
Tabelul 13.5.1. Suprafata aproximativa a centralelor de ventilare/climatizare.
Debi tu I inaltimea lnstal atii de reful are $i evacuare lnstala\i i
de i ncaperi i (grup reful are + evacuare) de
aer IRU' l IR' l I' )
evacuare
jm
3
/ h] [mj [m2j [m2] [mZ] [m2J
10.000 2,5 70 ... 60 60 ... 50 30 20
25. 000 3,2 100 ... 85 80. .65 40 ... 35 25
50.000 4,0 140 ... 120 110 .. 90 60 ... 50 40 .. . 35
75. 000 4,5 180 ... 155 145 .. 120 80 .. . 65 55 .. .40
100.000 5,0 220 ... 190 180 ... 150 100 ... 80 70 ... 50
150.000 6, 0 300 .. . 260 250 ... 200 140 ... 110 100 .. .70
' ) I = incalzire; R = racire; U = umidifi care.
Fig. 13.5.1 . Centrala de cli mati zare cu pereti zi dit i :
1 - ventilator; 2 - motor de antrenare; 3 - bateri e de racire cu separator de picaturi
1 ($i eventual, tava de condensat); 4 - bateri e de incalzire; 5 - filtru de praf; 6 - racord
aer recirculare; 7 - racord aer exteri or; 8 - sifon de pardoseala.
. '"
Anexa 13.1 Tabelul 13.1.2. Date caracteristice pentru instalati l de vent ilare 9i cli matizare pentru magazi ne
Grupa de 1ncaperi: Temperatura Umiditatea Nr .orar de Grad de lluminat Degajare de Temperatur <:i Debit de aer
. "
1ncaperii l C] relat iva schimburi ,::;aldura de la aerului introdus vanzare, ser v1 c11 ocupare
[%) de aer [pers. / oameni+lumina* refulat r
0
c1

(h 1 J 10 m
2
W/ m
2
] [W/ m
2
]

m3/ h m2] 1arna var a var a 1arna var a

Vanzari generale (textile, 1ncalta- 19 ... 22 22 ... 26 65 ... 60 2 ... 6 1 .. . 2 15 ... 30 25 ... 50 12 12 ... . 16 7,5 .. . 15
minte, oodoabe etc.
lncaperi cu frec ven\a mica de 19 .. . 22 22 .. . 26 65 . .. 60 2 .. . 8 0,1 .. . 0,5 15 ... 30 15 ... 35 12 12 .. . 16 4,5 ... 10,5
cli ent i ex.: mobil a, mobilier
Lustre, radiouri, televi zoare 20 ... 24 22' .. 28 65 . .. 40 6 . . '20 0' 5 ... 1 50 ... 200 55 . .. 210 12 12 . .. 16 16,5 . .. 63
Frizerie
Produse ali mentare (carne, 18 ... 22 18 . .. 24 75 .. . 65 4 ... 8 1 . ' . 2 15 .. . 30 25 ... 50 12 12 . .. 16 7,5 ... 15
oe$te, branzeturi , leaume
Gastr onomie (racori toare, cafea, 20 . .. 23 22 .. . 26 65 . .. 40 6 .. . 15 2 .. '6 10 .. . 30 30 . .. 90 12 12 .. . 16 9' . . 27
sandvisuri

lncaper i cu miros intens 19 . .. 22 22 ... 26 65 ... 50 4' .. 8 0,5 . .. 1 15 . .. 30 20 ... 40 12 12 . .. 16 6 .. . 12
de ex.: cura\atorii raoide
I
Caldura sensibila considerata = 105 Wi pers.
L = [ Sarcina de rac ire]: [p. Cp (tincapere - t,ef ul are)J . Daca debitul de aE3r L astfel calculat este mai mic ca eel rezultat din tabelul 13.1.1, ln calcul se va considera acesta.
Anexa 13.2 Tabelul 13.1.5. CerinJe referitoare la ventilarea 9i cllmatizarea spitalelor {Extras din DIN 1946, partea a IV - 1987)
Nr. Zona spitalului Clasa lnstalatiile de vent ilare Debitul minim I Starea aerului interior
I
I crt . ! Grupa de 1ncaperi lncaperi i $i climatizare de aer exterior
Valori
or ientat ive
pentru ni velul
maxim de
zgomot
6
l
[dB( A)]
1
1
1 . 1
1.2
Destinat ia 1ncaperii sunt obli atori i pe conside-
2
Zona de consul ta\ ii $i tratament
Sec\ ia operatori e
Sali de opera\ ii:
- cu cerin\e deosebit de ridicate privind con\inutul redus de
3
ln scop In scop rente igienice
de infec\ ios [ m3/ h.m2]
cl imatizare orofilactic
4 I 5 6
Tempera-
t ura ['CJ

min. max.
7 8
Umidita-
tea sJ
9

pr ivind cont inutUl-de -germenlpat ogeni I---: -- : + ; ... -. ------ .... - -:--- ..
lncaperi care \i n direct de b locul operator:
- camere de spalare, lncaperi le pentru intr oducerea $i
t::: vacuarea boln_avil_or __ ----- - .- .... . ... _ . - - --- -- j _ _ I _ _ __ +_ .. _ ..
3010)
1 1 ) 11)
-- -- --' + - - " + - !--- -- - -- ---
- cor idorul/depozitul de aprovi zionare cu mater iale steril e,
10
408)
... - --
4081 --
40
catgut I + + 15
1
1J
11
) + 40
. - - .. . -- . - . -- - - - ' - . -- - - - - - ----.----- -- --- - ---- .. . . ' ------ . - --- ---- --- - .. - - - - -. -
Alte lncaperi, coridoare, antreuri I + 15 1
1
1 11) + 40
. - . .. - - --- -- - - - - - -- - - - . .. - -- - - ----- --- -- - - - - -- - -- ----- - -- -- - - - - ----- .. -
Camere de spalare I + + 30 228)9) 268)9) + 35
- - -- - - - - - - -- -- --- ---- -- - - - - - -- - - ------- - ... . .. -- -- -
Sec\ ia na$ter i
Sala de tr avaliu 11 15 24 40
w
...
N
("")
Ql
"C
-
-0
-
r:::
-
..
w

en
0
-
c
-
-
- _,
::I
-c
::I
n
- -
ct>
c.
ct>
c.
ct>
(I)
-
-
::I
Ql
-
-
Ql
_,
::I
n
Ql (
"C
ct>
....
-
-
0
....
-

-
::I
!a.
Ql
-Ql
-
-
-
c.
ct>
<
ct>
::I
-
-
-
Ql
....
ct>
. (I)
-
n
-
-
3
Ql
-
- N
Ql
....
ct>
Anexa 13.2 Tabelul 13.1.5. Cerinte referitoare la ventilarea climatlzarea spitalelor (Extras din DIN 1946, partea a IV - 1987) (Continuare)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1.2 ___

.... II ----- ->---J.9.__ _ __ _ _ _ 40

Sala de operatii I + +
15
1 22
8
191 268191 + 40
lncaperi care tin direct de sala-de-operati i -- - -- -- .... - - -
I - Camere de spalare, i ncaperile pentru introducerea si
evacuarea femeilor I + + 30
1
01 1 1 1
1
1 + 40
-- Cor-idorul/depozitlilcie aprovi zionare cu mater iale sterile, -- - ----- - - - - --- - - - --- -
-- - - --- -- . - -------- ------- - - I + - __ _ __ - - - _l5 - 111 --- 111 + 40
1.3 Endoscopie
Sala de intervent ie
- ase12tica (ex.: II + 30 40
-------- ------ -- - - -- - - __ --- - 40
1.4 Fizioterapie
: Sala cu bai 11 +
1
31
1
31 50
I - - - -.- ----- --- - - - - -- - - ----- - --- - --- - . - -. --
!-- Bazine de inot , bai cu valuri II + 131 131 50
- - - - - -
sa1a de OQeraVi 12entru accidentati I + +
1
51 228191 268191 + 40
.. l ncapericaretin 'direct de blocul operator pentru accidentati .. --- - - -- -
- camere de spalare, incaperi pentru introducerea $i
__ ev'icuare9 ________ - - ___ I _ _ + + 30
1
_:!_ _ _ 111 + 40
- cor idorul/depozi tul de aprovi zionare cu materiale sterile,
catgut . . I + + 15
11
1
11
1 + 40
lncapecl....flentru mici interve.ntii --- -- - - -- - - --- - - --- -11 - - - - -- - - H -- - ... - - -- 15 40
afara salii .. _ 11 + ____ - - -- 26 + 35
Diverse __ _ .. _ - ---- ----- - - -- _ __ - --- - - _ ... _ _
.. Diagnosticare prin Rontgen II 1
4
1 15 1
4
1 40
__ - _ _ __ - - ____ ------- _ _ _J.l_ _ _____________ - 15 __ _ 40
2 Zona de tratament
2.1 Terapie intensi va
- Saloane de bolnavi inclusiv antreuri
----=- pentrupersoanebolnave cu infec\ii I + + 30------ - 24 - -- + - 30
. - -- - - -- - . --- -- - - -- -- - - --- - . -- --- - . .____ - - . - . - ---- - - --- -- --
.. II + ----- E____ _ 24 __ 26 + 30
_ de _IJI.fJenta _________ _______ I _ __ __ __ __ ______ _ _____ _ 24 26 + 40
Camere di verse, coridoare II 15 1
1
1
1
11 40
2.2 - rffitamentespeciale ____ ------- -------- ---- --- --- - -
Saloane de bolnavi I + + 30 24 26 + 30
- - pentru cazuri de urgen\gj___ ---- ------- - - -- Ii- ____ + _ _______ --+- -- - -- 3(j2.o) 24 26 + 40
- Camere- diverse, coridoare -- - .. - ... -- - - -- II - -- - --- - -- - 15 11 ) 11 ) 40
2.3 - Tratameri tUlpacient il or .. cu infectii-- -- ----------- - --------- - - ------- -- -- -- -- --
Saloane de bolnavi inclusiv anticamere II 221 10 35211
2. 4 - lngrTi ir-eaprematuri1ill -- --- .. -------- ---------- -- - ------------- -- - - - - - - - - .. __ _
__ $al_9a_11_e___g_u_Qaturi I + 15 24 26 +>45' 35
211
Camere diverse, coridoare - II - - _To ___ 1 11 - ili - - --- --- 40
2.5 ---ingrf] irea nou n1iscutilor -- ---------------<---- -- ---- --- -- -- .. ....... - .
Saloane cu paturi II 10 35211
=
Cl)
-
Q)
Q)
-::-.
c.
C'D
<
C'D
= ::t.
Q)
....
C'D
Cl)
(')
3
Q)
-;:::r
Q)
....
C'D
("")
Q)
-c
;:::+'
0
c:
_.

(I')
0
c:
.. :::-.
_,
=
-
c:
:::i
(')
-
C'D
c.
C'D
c.
C'D
(I)
::t.
= Q)

Q)
_,
= (')
Q) C
-c
C'D

0
....

Anexa 13.2
Tabelul 13.1.5. Cerinte referitoare la ventilarea cllmatizarea spitalelor (Extras din DIN 1946, partea a IV - 1987) (Continuare)
1 2 3 4 5 6 7 8
.
9 10
2.6 lngrijirea sugar il or
Saloane cu paturi 11
-
10
3521)

. - . . . --- - ----- - -- -- - - - -- - - -- - -- . - - .. -- ---- - ---- - - - . - - ----- .
2.7 lngrijire obisnuita
Saloane de bolnavi 11 10
35211
-- - . -- - -
- . ---- -- - - -- -- - . . .
2.8 A!te ?ec_1i_i ______ I I 10
. -- - - --- .. -- ---- --- - ---- -- ---- --- - - - -------- - - --- -- ---- -
3 Zona aprovizionare si distr ibutie
3. 1 Farmacie
Camere pentru materiale ster il e I + 10 45
- - . -- - ------- - - - --- -- -- ---- - ------ - . - - -- - - -- - - . - . --- - - ------- - - - - - - -. .. - -- ---
3.2 Ster ili zare 261 11
27)
+
28)
50
- --- - -- - - - ----------- -- - - -- .. --- ----- -
-----.. . - - - - - - .
-- - ---- -- --- ----
3.3 Pregatirea paturilor ___ __ 11
27) 29) 28)
50
. - - -- ---- - . - - - - - ... - - -- --- . --- - - --- -- - - -- -- -- - . - - . - .. - . - - - - . .
3.4 Pregat irea . 11
27) 29) 28)
50
. ------ ----- - -1--- ----- -- - - - - - - - - -- -- -- -- --- -- -
. . - -
-
.. - - -- - -- - - - - -
3.5 . . .. _______ 11
2230)
50
- -- - - - ----- -- - - ---- - - ------ -- ------- - - -- - - -
1------ -- ---- r-- - - -- - ------- - -- -
3.6 _1.aborator, histologie 11
31 I
45
- - - --
3.7 Camera de 1mbracare 11
32)
50
- ------ - --- - ---- --- - ---- .... ---- - ,.. - -------- - --- --- ---- -- -- - ---- - 1- .. - --- -->--- - --- ------ --- - -- -- - - ---- --
Baie, we_. II
33)
- . - ---- --- - -- ---- - --- - - . . .
- ---- - - - --- - .. . -- - -- . . -- ---- .. . - ------ -- - . - - --
3.8 Alte comoart imente II 10
.
Note de subsol: 1) + 1nseamna ca instalatiil e de ventilare - clirriat izare sunt necesare; 2) 1n unele cazuri sunt necesare debite de aer mai mari; 3) in cazul in care nu sunt indicate
date, sun\ valabile datele dupa DIN 1946 - partea a 2-a; 4) Valabil si per1tru t ipurile de 1ncaperi dupa 1.3, 1.4, 2.3, 2.5, 2.6, 2.7 si 3.1 5) sunt valabile datele indicate 1n DIN 1946 -
partea a 2-a; 6) valorile sunt valabile numai pentru incaperile care servesc 1<1 sederea permanenta a persoanelor; 7) de ex., pentru transplanturi, operatii pe inima, protezare a articulatiilor;
8) abater i de la cerin\ele medicale si apoi este posibil a uti li zarea tehnicii ventilar ii practice; 9) intregul an se alege in mod liber intre minimum si maximum; pentru dimensionarea
instalat iei de racire se poate alege pentru temperatura exterioara mai mica cu 4K decat cea indicata in VDI 2078 (economie de frig); 10) la incaperi le care apartin de blocurile operator ii
se poate admite un debit pana la 50 % din eel al salii de opera\ii; 11) aceleasi temperat uri si umiditati relat ive ca la salil e de operatii respectiv saloanele de bolnavi; 12) daca este
integrat in blocul operator; 13) temperatura incaperii cu 2 ... 4 K peste temperatura apei pana la o temperatura de 28 C; la t emperaturi ale apei de 28 ' C trebuie ca ambele temperaturi
sa fie egale; 14) 1n cazuri particulare pot f i folosite aparate tehnico-medicale in componenta instalaj iilor de vent ilare-climat izare pentru obtinerea anumitor valori ale umiditatii;
15) calculul este dependent de sisternul de introducere a aerului peste gradul de contaminare; 20) in perioada de pregatire numai 15 m3/ m2 h; 21 ) valorile de noapte cu cca 5 dB(A)
rnai mici in corela\ie cu scaderea debitului de aer , totusi nu mai mici de 50 m3/h persoana; 22) este la latit udinea igienistilor sa decida, din considerente infectio-profi lact ice, obli -
gativitatea prevederii instala\ iilor de ventilare- climat izare in cazul unor boli transmisibile; 26) alimentarea sterilizatoarelor trebuie sa se faca cu aer lipsit de gerrneni patogeni; 27) la
dezinfect ia chin1ica sau sterilizare trebuie atentie sa nu se transmi ta substan\e vatamatoare; a se vedea DIN 58.948 - partea a 7-a; 28) debitul de aer exterior se determina pe baza
bil an\ului de substante vatamatoare; 29) pr in masur i construct ive potr ivi te trebuie sa se impiedice posibil itatea patrunder ii aerului din zonele ,,murdare" 1n cele curate; 30) valabil
numai pentru camerele pentru cadavre, in rest este valabi l si aici DIN 1946 - partea a 2-a; 31) dupa VDI 2051 ; 32) numai evacuare de aer - 100 m
3
/ h celula; 33) dLrsuri, numai evacuare
- 1 OOm3/h celula; WC - r1umai evacuare 60 m3/ h obiect sanitar; carnera cu baie, numai evacuare - 150 m3/ h camera; trebuie asigurata o refulare sigura si fara curenti prin instalat ia
de vent il are.
w
..a

n
CJ
"C
-
-0
-
c:
-
.....
w

U)
0
-
c:
--
-
- _,
=
- c:
=
(")
- -

Q.

Q.

(/)
-
-
=
CJ
-
-
CJ
_,
= (")
CJ c
"C

..,
-
-
0
..,
- -
-
=
(/)
......
CJ
-
CJ
.......
-
-
Q.

<

=
-
-
-
CJ
..,

(/)
-
(")
-
-
3
CJ
......
- N
CJ
..,

I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '
Capitolul 14
Verilicarea, reglarea si receptia instalatiilor
' ' '
de ventilare si climatizare
'
<
'
'


316 Capitolul 14: Verificarea, reglarea ~ receptia I . lnstalatii de ventilare si climatizare
14.1. Probleme generate
La incheierea lucraril or de montare a
instalatiil or de ventilare si cli mati zare
este necesar sa se efectueze o serie
de operatii tehni ce pentru ca instalatia
respectiva sa poata fi dat a in exploata-
re normala. Aceste operatii sunt indis-
pensabil e obtinerii performantelor
sconlat e $i , pe parcursul lor, asigura
culegerea dal elor l ehnice ce pot ajuta
la lragerea unor concluzii corecl e des-
pre insl ala\i e $i pentru remedi erea unor
defecte ale acesteia. El e ajuta perso-
nalul de exploatare sa cunoasca modul
de func\i onare, caracteri sticil e func\ io-
nale ale aparal elor , ulilajelor $i echipa-
menlelor instalati ei.
Cul egerea acestor date se face
printr- un program complex de masura-
l ori la toate elementele instalati ei. Pen-
tru aceasta sunt necesare o seri e de
opera\ii pregatitoare:
- examinarea al enta a proiectului $i
desenarea schemei monofilare a insta-
la\i ei, indicand pozi\ia gurilor de ven-
til are, pozi\ia elementelor de reglare, a
punctelor de masurare, ale debitului $i
vilezei aerului pe lronsoane;
- vi zilarea instalati ei, del erminarea
metodelor de masurare adecvate silu-
a\i ei reale, intocmirea programului de
dare in func\iune $i complel area sche-
mei cu punclele de masurare;
- pregatir ea aparaturii de masurare, a
accesoriil or necesare, a fi $elor de inre-
gistare a datelor $i a fi $elor l ehnice ale
echipamentelor instala\i ei.
Dupa aceste operatii se poate trece
la opera\i a de p unere in func\iune pen-
tru care trebui e ef ectuate:
- verificarea concordan\ei intre pre-
vederile proiecl ului $i execu\ ia instala-
\i ei;
- verifi carea performantelor echi pa-
mentelor instala\i ei;
- reglarea aeraulica;
- recep\ ia preli mi nara si definitiva a
instalat iei.
Neefectuarea acestor lucrari sau tra-
l area superficiala a lor poate conduce
la o functi onare defectuoasa a instala-
tiei sau la cornpromiterea totala a aces-
teia.
14.2. Verificari preliminare
Se efectueaza confruntarea riguroa-
sa a modul ui de executare a instalatiei
cu proiectul.
Atenti a trebu ie concentrata pe urma-
toarele probleme:
- modul de reali zare a canalelor de
aer , form a $i dimensiuni le acesl ora,
numarul si tipul orif icii lor de refulare si
aspi ratie, precum $i a celorlalte echipa-
mente ale instalatiei;
- concordanta intre caracteristicile
echipamentelor inscrise i n proiect cu
cele din documentele i nsolitoare si de
' '
pe pl acu\ele acest ora;
- modul de ampl asare a ventilatoru-
lui, pozitia de montare, existen\a ele-
mentelor de amorti zare a vibra\i ilor, a
di spozitivului de protecti e a ro\ii de cu-
rea precum $i sensul de rotire a aces-
tuia;
- modul de amplasare a bateriil or de
incalzire $i racire, gradul de curatenie a
acestora, exi sten\a unor deformari sau
obturari locale ale suprafe\ei frontale,
existen\a organelor de inchidere $i ma-
nevrabililatea lor;
- existenla di spozi ti velor de reglare a
debilului de aer la guril e de ventil are,
de pe canale, de pe camera de ames-
tec precum $i accesibilitat ea $i mane-
vrabilitatea acesl ora;
- sl area filtrului de aer, exisl enta ele-
mentelor filtrante $i a manometrului di -
feren\i al sau a locului de amplasare a
acesluia;
-corectitudinea execu\i ei, in care se
verifi ca minutios: executia canalelor de
aer , materi alele folosite, dimensiunile,
rigidi zarea $i suslinerea lor, izolarea
termi ca si fonica, protec\i a l ermoizola-
\i ei si existenta elemenlelor de protec-
\i e impolriva lransmiterii vibrati ilor,
existenla dispozi ti velor de regl are si
calitatea acesl ora;
- existen\a clapetelor antifoc, mi$ca-
rea usoara a acestora, pozitia, accesul si
montarea corecta a elementului fuzibil ;
- starea de curateni e a instalati ei si
' ' '
masuri le de protec\i e anticorosiva a
elementelor ei;
- etan$eitatea instala\i ei care trebui e
verifi cata cu aten\i e atat la imbinaril e
tronsoanelor canalelor, cat $i la imbina-
rea echipamentelor acesteia.
Operatiil e lrebuie sa fi e efectuate la
sfar$itul lucraril or si pe parcursul aces-
tora pentru elementele instala\i ei care
vor fi mascate sau inglobate i n ele-
mente de constructii .

lnai nte de pornirea instalat iei se tac
si o seri e de verif icari electri ce si me-
. '
canice privind: mi$carea rotorului ven-
t ilatorului ; mi scarea U$oara a dispozit i-
velor de reglare; alimentarea cu apa,
abur' agent de racire etc.

In urma acestor verifi cari , starea in-

stala\iei se noteaza pe fi $e de observa-
t ii ce vor folosi apoi la recep\ ia prelimi -
nara, dupa terminarea lucraril or , si la
receptia fi nala.
14.3. Pornirea instalatiei

lna1nte de pornirea instalatiei se iau

masuri de preveni re a defectiunil or ce
ar putea aparea la pornire. Pentru
aceasta se iau masuri de evi tare a i n-
ghetului apei i n bateriil e de i ncalzire
sau in camerele de pulveri zare, ir1 peri-

oada rece a anului. De asemenea, se
evita murdarirea, cu praful acumul at in
instala\i e pe ti mpul execu\ iei, a utilaje-
lor ce pot suferi din aceasta cauza
' (elemente de automati zare, filtre etc ).
Penlru pornirea instalati ei se demon-
teaza elementele filtrante, pentru ca
acestea sa nu se colmateze in timpul
operatiil or de punere in functiune.
Pornirea ventilatoarelor se face in trei
etape: prima pornire; pornirea in sarci -
na normala $i func\i onarea de proba.
Prima pornire a venli latorului trebui e
sa se faca, pe cat posibil, in sarcina re-
dusa, lucru realizabil prin inchiderea
parti ala a dispozitivului de reglare a
ventilatorului. Ventilatorul functi oneaza
'
o peri oada de timp $i se verifi ca daca
funcli oneaza fara zgomote suspecte,
daca motorul electri c nu se incalze$te
in mers, daca curenlul absorbit de
motor este egal pe cele trei faze $i da-
ca sensul de rotire a rotorului este co-

. rect . In cazul in care rotorul se rolest e
' '
! in sens invers, se stabil e$te sensul co-
rect de rotire prin modifi carea cores-
punzatoare a legaturilor electri ce.
Daca tolul decurge sati sfacator la
proba in sarcina redusa, se opre$te
ventilatorul $i dupa o peri oda de limp,
se trece la func\i onarea in sarcina a in-
stalati ei.
Dupa o perioada de functi onare in
sarcina a instalati ei se poal e trece la
func\ionar ea de proba. Se monteaza
elementele filtrante, scoase inainte de
prima pornire, in pozi\ie definitiva si se
porne$1e instala\i a; se lasa ventil atorul
sa functi oneze o peri oda mai mare de
limp si se verifi ca daca are un rners
continuu si daca prezinta si guran\a in
exploatare.
Dupa aceasta peri oada se poate
trece la reglarea debitelor de aer ale in-
stalat iei.
'
14.4. Reglarea instalatiei
Dupa terminarea lucrarilor prelimi na-
re este necesara efectLi area reglariii
aerauli ce a instala\iei $i pentru aceasta
se util izeaza schema instalati ei dese-

nata in etapa anteri oara, pe care sunt

indicate pozi t iile gurilor de ventilare,
debitele de aer pe tronsoane, pozi \i ile
elementelor de reglare si a punctelor
de masurare.
14.4.1. Reglarea camerelor
de amestec
Camerele de amestec se regleaza
inaintea retelelor de canale de aer.
Pentru reglare se deschid complet cla-
petele de reglare din sistemul de cana-
le, se pornesc ventilatoarele de intr o-
ducere si evacuare la !tJratia di11 pro-
iect sau cat mai aproape de aceasta.
- --
I . lnstalatii de ventilare si climatizare
. .
Capitolul 14: Verificarea, regl area ~ i recep!ia
Se cunoaste faptul ca, in situati a in
care dcbitul de aer recirculat este ma-
xim, pozi\i a ramei cu jal uzele opuse pe
aerul recirculat este complet deschi sa,
debitul de aer proaspat este minim, iar
pozi\i a ramei cu jaluzele opuse cores-
punzatoare este par\ial deschi sa. Pen-
tru reglare, se incepe cu reglarea pozi-
ti ei de debit de aer proaspat minim. Se
di spun ramele cu jaluzele opuse de pe
aerul recirculat in pozi\ia complet des-
chisa, iar cele de pe aerul proaspat
intr -o pozi\ie partial deschisa care sa
refl ecte, cat mai aproape de realitate,
propor\ia de aer proaspat.
Reglarea debitelor se poate face,
eel mai U$Or, prin masurarea tempera-
turil or de pe aerul proaspat, aerul recir-
culat $i de pe aerul amestecat.
Temperatura amestecului se deter-
mina cu rela\ia:
lam = Rp Ip + R, t, (14.4.1)
in care:
- lam, Ip, t, reprezinta temperatura aeru-
lui amestecat, proaspat, recircul at [CJ;
- Rp = Lp/L, R; = LRIL - proportia de
aer proaspat, recirculat;
- L, LP, LR - debitul de aer total,
proaspat $i recirculat tm3/h], [m3/sj .
Din aceasta rela\ie se pot determina
rapoartele de aer proaspat $i de aer re-
circulat:
Rp = Lm - t, ; R, = tam - Ip
I p- I , 1, - t p
( 14.4.2)
Precizia masuratorilor este cu atat
mai mare cu cat diferenta dintre tem-
peraturile aerului proaspat $i recirculat
este mai mare.
Masuratoril e se lac dupa filtrul de
aer, unde uniformitatea tempertaturii
este mai buna. Acestea trebuie sa fie
efectuate intr-un numar cat mai mare
de puncte, in mijlocul unor suprafe\e
egale. in cazul filtrelor cu celule este
bine ca acestea sa se efect ueze in
dreptul fi ecarei celule.
Se aduce raportul de aer proaspat la
valoarea din proiect prin incercari suc-
cesive asupra ramei cu jaluzele pentru
aerul proaspat. Dupa reglarea ramelor
in pozi\i a de aer proaspat minim $i de
aer recircul at maxim, se trece la regla-
rea acestora in pozi\ia de aer proaspat
maxi m, inchi zand compl et rama de pe
aerul recirculat $i se verifica valoarea
debitului de aer reali zat.
14.4.2. Regl area debitului
pe canalele de aer
in practica, se utili zeaza doua meto-
de de regl are: metoda ileraliva $i me-
toda proportionala.
Metoda ileraliva este o metoda gre-
oaie care necesita personal califi cat $i
care necesita un mare numar de ma-
nevre. Pentru reglare se procedeaza
astfel:
- se deschid toate di spoziti vele de
reglare;
- se regleaza debitul de aer al venti -
latorului la valoar ea din proi ect apoi se
trece la reglarea debitului pe ramifica-
\iile principale, prin incercari succesive,
urmand, in ordine, ramificatiile secun-
dare $i gurile de ventilare. Daca insta-
la\ia are un numar mare de guri, ope-
ra\ia este prohibitiva din cauza numa-
rului mare de incercari ce trebui e efec-
tuate. Dezavantajele metodei a tacut,
ca i n ultimul limp, sa se utilizeze tot
mai mull metoda de reg/are proportio-
nala. Aceasta are drept principiu faptul
ca la modificarea debitului de aer in
canalul principal, raportul debitelor de
aer din ramuril e unei ramifica\ii, se pas-
tr eaza constant.
Pentru a se putea trece, efectiv, la
opera\ia de reglare, trebui e sati sfacute
urmatoarele condi\ii:
- cladirea Sa fie terminata, iar U$ile $i
ferestrele sa fie in pozi \ia indicata in
proiect;
- re\eaua de canale sa fie terminata
$i verificari le de etan$eitate sa fie in-
cheiate;
- bateriile de incal zire $i/sau racire sa
fie montate in instala\ie. Daca aces!
lucru nu este posibil , se regl eaza debi -
tul ventilatorului astfel ca sa nu fie mai
mare decal cu eel mult 1 O - 15 % fa\a
de eel din proiect;
- daca exista baterii de incalzire pe
ramifica\ii, acestea nu se pun in func\i-
une, pentru a nu modifica debitul volu-
metric de aer vehiculat prin aceste ra-
mifica\ii;
- se reduce, pe cat posibil, schimbul
de caidura intre canaleie de aer $i me-
diul inconjurator pentru a nu se modi -
fi ca densitatea aerului pe canale;
- di spozitivele de reglare de la rami-
fica\ii $i de la guril e de aer se pl aseaza
in pozi \ia deschi s, cele de reglare au-
t omata au organele de execu\ie deco-
nectate, iar jaluzelele opuse, de pe ca-
mera de amestec, se di spun intr-o po-
zitie extrema, de preluare a aerului
proaspat sau de recirculare.
Daca aceste condi\ii au fost indepli-
nite, se regleaza debitul de aer al ven-
til atorului cu 10- 15 % mai mare decat
eel indicat in proiect, pentru ca, in
perioada reglari i, prin modificarea po-
zi\i ei elementelor de reglare, debitul de
aer se modifica.
Pentru a se cunoaste starea instala-
\i ei din punct de vedere al reglarii $i a
se lua masuril e necesare pentru regla-
re, se masoara debitele de aer la guril e
de ventilare din sistem. Debitele de aer
citite, se exprima in procente din va-
loarea indicata in proi ect, procent ce
se calcul eaza cu rela\i a:
Oma"' "' 100
0 ()rOl( 'C ~ t
si se numeste procentul realizat din
debilul proieclat. Se are in vedere ca,
pe toata durata masuratori lor , densita-
tea aerului sa nu varieze, temperatura
lui trebuind sa se men\ina constanta,
nefiind insa nevoie sa fie egala cu cea
din proiect.
CB
CA 21 22 23
c
464544 0
BC
BB
DA BA
" OtSpOl.I tiv
de reglare
A
13
Fig. 14. 4.1. Schema unei instal atii.
Acum se determina:
- modul de inlaturare a unor gre$eli
de execu\ie sesizate in perioada masu-
ratorilor;
- pozi\ia gurilor celor mai dezavanta-
jate de pe ramurile principale, secun-
dare sau ter\i are;
- ordinea in care se regleaza grupu-
rile de guri de aer;
- debitul de aer din instala\ie daca
acesta este mai mic sau mai mare
decat eel din proiect
Reglarea debitului de aer se incepe
cu ramura care are procentul realizat
eel mai mare, ramura ce a fost deter-
minata prin masuratori le prel iminare.
Presupunand ca, pentru instaia\ia din
figura 14.4. 1, aceasta ramura este A,
se va incepe reglarea cu ramifica\ia
AC, care are procentul eel mai mare
din debitul proiectat. Se regleaza, in
faza ini\iala, toate gurile existente pe
ramifica\ ie, incepand cu gura cea mai
dezavantajata hidraulic, astfel ca ele sa
realizeze acela$i procent din debitul
proi ectat.
Aces! lucru se realizeaza prin inchi -
derea treptata a elementelor de reglare
ale gurilor de aer, cu atat mai mult cu
cat gura respecti va are un procent re-
alizat mai mare.
Dupa reglarea debitului de aer la gu-
ril e rami fi cati ei AC, se trece la reglarea
debitului la guril e ramifica\iilor urma-
toare, in ordine descrescatoare a pro-
centului reali zat, incercand sa se
ob\ina, la guril e fi ecarei ramifi cat ii,
acela$i procent din debitul proi ectat.
Acesta nu este obligatoriu sa fi e egal la
toate ramifi ca\iile ramurii respecti ve.
Opera\ia de reglare a guril or de pe
toate rami fi ca\iile ramurii A fiind termi -
nata, se trece la reglarea debitului pe
-
1.
-


-
-
'

,
..
318 Capitolul 14: Verificarea, reglarea ~ recep!ia I. lnstalatii de ventilare si climatizare

ramificatiile secundare AA, AB, AC, ur-
marind ca ele sa realizeze un procent
egal din debitul proiectat.
Daca acest lucru a fost realizat, vom
avea pe toate ramificatiile secundare
ale ramurii A, acelasi procent din debi -
tul proiectat.
Operatiile enuntate mai sus se repeta
pentru toate ramurile retelei de canale.
continuand in ordinea descrescatoare
a procentului realizat din debitul pro-
iectat.
Dupa ce operatia de reglare a
ramurilor secundare a fost t erminata,
se efectueaza reglarea debitului pe ra-
murile retelei (urmarind obtinerea
aceluiasi procent din debi tul proiectat
pe toate ramuril e) prin actionarea
clapetelor de regl are de pe ramuri,
reducand mai mult pe cele cu
procentul realizat mai mare.
Aceasta operatie face ca pe toate ra-
murile sa fie acelasi procent din debitul
proiectat si se poate trece la reglarea
finala a debitului de aer al ventilatorului.
14.5. Verificarea
caracteristicilor functionale
ale echipamenteror
Verificarea performantelor echipa-
mentelor se realizeaza prin masuratori ,
dupa ce s-a efectuat reglarea instalati -
ei. Se efectueaza verifi carea caracteris-
ti cilor pentru: ventilatoare, baterii de in-
calzire si racire, camere de pulveri zare,
filtre de aer, aparate de climatizare .
Pentru aceasta este necesar sa exis-
te un inventar minim de aparate de ma-
surare: anemometru, psihrometru, mi-
cromanometru diferential, termometre,
tahometru, ampermetru, debitmetru. De
asemenea, este necesar sa exi ste cata-
loagele producatorilor sau prospectele
tehnice ale echipamentelor verificate.
Verificarea ventilatoarelor
Ventilatoarele functioneaza in instala-

t ie la un punct aflat la intersectia curbei

caracteri stice a ventilatorului cu cea a
re\elei. Este sufi cient daca, i n timpul
masuratorilor. se determina debitul de
aer si presiunea totala si se verifi ca
daca punctul astfel obtinut se afla pe
curba ventilatorului.
Debitul de aer se determina prin
masuratori intr -o sec\i une cu curgere
uniforma care tr ebuie sa fi e la urma-
toarele distante de elementele pertur -
batoare:
- pana la gura de reful are a ventil a-
torului (5 .. . 8) d;
- pana la elementele perturbatoare
(2 ... 4)d (d reprezinta diametrul echiva-
lent al canalului de refulare).
Pentru masuratori mai pu\in precise
valorile se pot reduce la jumatate.
Masuratori le trebuie sa fie efectuat e
in mai multe puncte, amplasate dupa
metoda sec\iunil or egale sau a metodei
log-liniare.
De asemenea, este necesar sa se
masoare curentul absorbit pe fi ecare
faza a motorului electric pentru a se
verifica daca el func\ioneaza echilibrat.
Va ifca'ea t::Jalaiict' oo - - .
Se face dupa racordarea la agentul
termi c si numai daca centrala terrni ca
sau frigorifica livreaza agent t er -
mic/ frigorific.
Verifi carea ar trebui sa se faca io
conditii le nominal e de calcul, dar acest
lucru nu este posibil deoarece instala-
tia functioneza, in foarte rare cazuri, in
-
aceste conditii. In ipoteza ca se di spu-
se poate utiliza metoda indirecta de
determinare a efici en\ei stiind ca
aceasta este proportionala cu rezisten-
ta aeraulica.
Cunoscand, din prospectele produ-
catorului, diagrama eficienta - pierdere
de sarcina = f (.1p), se determina
pierderea de sarcina pentru filtrul ne-
1 colmatat (cu ajutorul unui manometru
'
: diferenti al, cu pri ze pentru masurarea
presiunii statice inainte si dupa filtru) si
se compara aceasta cu cea data de
producator.
La filtrele statice cu colmatare pro-
gresiva, efi cien\a creste continuu odata
cu cresterea pierderii de sarcina a fil -
trului, pana la un moment final, dupa
care eficienta scade brusc. Perioada

ne de un debitmetru cu ultrasunete ,
'
cuprinsa intre aceste momente repre-
zinta ciclul de curatire sau durata din- care poate determina debitul de agent ;
termic fara a taia conducta de alimen-
tare, verificarea se poate efectua de-
terminand coeficientul global de tran-
sfer de caldura si comparand valoarea
obtinuta cu cea de catalog.
Pentru aceasta se utilizeaza relatiile
generale ale schimbatoarelor de caldura:
0 = FkL1tm = Ga Ca( Td - T;) =
=L Cp (t2 - t 1) p (14.5.1)
Se masoara temperaturil e de intrare
ti si iesire t2 ale aerului, temperatura
de ducere Td si intoarcere T; ale agen-
tului termic, debitul de aer L si de
agent termic Ga; apoi cunoscand
caldura specifica Cp densitatea, p, ale
aerului , caldura specifica Ca a apei si
suprafata de schimb de caldura F a
bateri ei se determina k, coeficientul
global de schimb de caldura al bateri ei
care se compara cu eel din catalog,
pentru conditiile in care s-au eiectuat
masuratoril e, diferen\a de temperatura
.1tm fiind calculata ca medie logaritmi -
ca sau aritmetica (dupa caz).
-
In cazul in care nu s-au prevazut teci
pentru termometre obisnuite, tempera-
tura se poate masura cu termometre
de contact .
-
In situatia in care nu se di spune de
un debitmetru cu ultrasunete, pentru
verificarea performantelor bateri ei, se
utilizeaza metodologia data de produ-
cator sau se utilizeaza relatiile indi cate

la 7.2, 7.3.
Verificarea filtrelor de aer
Consla in determinarea eficientei de
'
retinere a prafului si a rezistentei aera-
ulice.
Eficienta de retinere se determina cu
' '
relatia:
'
= C 1 - C2 .
1
OO
[ %] (14.5.2)
c,
unde c 1 si c 2 reprezinta concentratiil e
de praf [mg/m
3
] la intrarea si la ie:;;irea
din filtru.
Daca concentra!iil e nu pot fi determi -
nate din lipsa aparaturii de masurare

tre doua curatiri succesive sau de inlo-
cuire a filtrului.
Daca in perioada probelor nu se pot
reproduce conditiile normale de colma-
tare sau colmatarea este prea lenta, se
adopta, ca moment de cura\ire a filtru-
lui, momentul cand se ajunge la o re-
zistenta aeraulica stabilita dupa curba
eficienta - pierdere de sarcina = f (L1p)
sau momentul cand rezistenta aeraulica
'
atinge o valoare indicata de producator.
Verificarea camerelor de umidificare
Se urmareste determinarea efi cientei
' '
camerei. Pentru aceasta se determina
temperatura dupa termometrul uscat si
urned sau umiditatea relativa, la intra-
rea si iesirea aerului din camera si se
amplaseaza punctele in diagrama h-x.
comparandu-se aceste puncte cu cele
reprezentate in procesui de tratare com-
plexa a aerului calculandu-se apoi efici -
en\a camerei de pulveri zare cu rela\i a:
E = t,- t,
t,- tJ
si comparand valoarea ob\inuta cu cea
din proiect ( t, - temperatura initiala a
aerului supus tratarii ; tr - temperatura
finala a aerului tratat; ta - temperatura
apei pulverizate).
Parametrii aerul ui la intrarea in
camera se pot masura dupa filtrul de
aer sau dupa bateria de incalzire, intr-
o zona cu o curgere uniforma, iar la ie-
si rea din camera trebuie sa fi e efectu-
ate in 5 ... 20 puncte, uniform reparti za-
te in sec\iunea acesteia, numarul de
puncte fiind in func\i e de dimensiunil e
sectiuni ii transversale a camerei. Acest

lucru este necesar mai ales daca duze-

le de pulverizare sunt ampl asat e, neu-
niform, in camera.
Pierderea de sarcina a camerei tre-
buie cunoscuta. mas Jrata si compara-
ta cu cea din proiec;; ea reprezi nta di-
ferenta dintre presiunile masurate inainte
de separatorul de r icaturi de intrare si
dupa eel de iesire.
I
I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 14: Verificarea, reglarea ~ recep!ia
. .
14.6. Verificarea parametrilor
microclimatului
\nstala\i a de ventilare sau c\imati zare
este conceputa sa men\ina in interi orul
incaperii deservite temperatura I;, umi -
ditatea relativa <p1, viteza v; :;;i puritatea
aerului i n limitele dorite de utilizatorul
acesteia. Ace$ti parametri vor fi deter-
mina\i i n peri oada de proba, prin ma-
suratori directe in incaperea deservita.
Temperatura aerului poate fi masura-
ta, i n momentul actual, concomitent cu
umi ditatea re\ati va, utili zand termohi -
droanemometre digitale care au sen-
sor i pentru masurarea simultana a
acestor parametri, iar in situa\i a cand
nu se dispune de asemenea aparate,
se pot uti liza termometre :;; i psichrome-
tre obi:;;nuite.
Pentru masurarea vitezei aerului se
pot utili za, i n incapere, anemometre di -
gitale sau alt tip de anemometru (cu
palete, cu fir cald, cu cupe etc. ).
Puritatea aerului este un parametru
mult mai dificil de determinat si, pentru
aceasta, sunt necesare metode si apa-
rate specifice fi ecarei substante chimice ,
ce urmeaza a fi analizata; el poate ti de-
terminat numai la functi onarea incaperii
la parametrii proiectati.
Pentru ca masuratoril e sa poata da o !
idee corecta despre functi onarea insta-
la\i ei, trebuie ca e\ e sa fi e efectuate in
cat mai multe puncte caracteri sti ce ale
incaperii, urmarindu-se daca ace:;;ti pa-
rametri sunt uniformi in incapere. Teh-
ni ca actua\a de masurare poate realiza
masuratori concomitente in mai multe
puncte $i pentru mai multi parametri ,
\ucru care face mai u5or de sesizat uni -
formi tatea parametri: or aeruiui in inca-
pere.
Toate aceste opera\ ii se vor efectua
de catre executant sau de catre repre-
zentantii acestuia, inai ntea recep\iei lu-
crari lor, rezul tatele masuratori lor urmand
a fi folosite de catre comisia de recep\ie,
in timpul lucraril or proprii .
14.7. Receptia lucrarilor
Pentru preluarea lucrarilor efectuate,
beneficiarul acestora, denumit in legis-
la\i e "investitor "' trebuie sa efectueze
recep\ ia lucrari lor, care se va face i n
conformitate cu" Regulamentul de re-
cep\ie a lucrarilor de construc\ii si a in-
stalati i\or aferente ale acestora" .
Recep\ia reprezinta o componenta a
sistemului de calitate in constructii si
este actul prin care investitoru\ declara
ca preia lucrarea, cu sau fara rezerve,
si ca aceasta poat e fi data in folosin\a.
Recep\ia trebui e efect uata conform
regul amentului men\ionat, indiferent de
sursa de finantare si de forma de pro-
pr ietate, atat la lucrari noi cat $i la in-
terventii le in timp asupra constructiilor
existente (repara\ii capitale, consolidari ,
modificari, extinderi etc.). Ea se face in
doua etape:
- la terminarea lucraril or;
- la expirarea perioadei de garantie
fina\a $i se face prin incheierea unui
proces verbal dupa fi ecare etapa.
Receptia la terminarea \ucrarilor
Executantul comunica investitorului
data terminarii lucrarilor, iar acesta nu-
me5te o comi sie de receptie formata
din eel putin 5 membri ; pentru obiecti-
vele de importanta exceptionala din 7
membri .
Comi sia are un reprezentant al
investitorului, unul al admini strati ei lo-
cale unde se af\a obiectivul, iar ceilalti
vor fi speci alisti in domeniu. Pentru lo-
cuinte cu parter $i etaj, cu i naltimea
pana la corni$ii de 8 m :;;i eel mult 4
apartamente, comi sia are 2 membri , in-
vestitoru\ sau reprezentantul acestuia
si reprezentantul admini strati ei locale.
La recep\ie, care se organi zeaza la
eel mult 15 zile calendari sti ce de la no-
tifi carea terminarii lucrarilor, participa
comisia de recep\i e, executantul si
proiectantul care insa nu pot face parte
din comi sie.
La receptia cladirilor mai inalte de 28 m,
a sa\il or aglomerate, a hoteluri lor, a
spi talelor, caminelor de batrani sau a
cladirilor destinate persoanelor ce nu
se pot evacua singure, din comi sie va
face parte :;;i un membru desemnat de
catre inspectoratul teritori al din cadrul
Comandamentului de Pompieri iar,
pentru cladirile care fac parte din li sta
monumentelor istorice, din comi sie
continute, comisia poate cere expert i-
ze, alte documente, incercari suplimen-
tare etc.;
b - executarea lucrarilor in conformi-
tate cu prevederil e contractului . ale do-
cumenta\i ei de executie si ale regle-
mentarilor legate;
c - referatul de prezentare intocmi t
de proiectant cu privire la modul de
execu\ie a lucrarii;
d - terminarea tuturor lucraril or pre-
vazute i ntre investitor :;; i executant.
La terminarea examinarii, comisia
consemneaza observa\iil e si concluzi ile
i n procesul verbal, pe care ii inainteaza
investi torului , cu recomandarea de ad-
. mitere a recep\i ei , cu sau fara obiecti i,
1
amanarea sau respingerea acesteia.
, Admiterea receptiei se recomanda in
i cazul cand nu exista obiec\i i sau aces-
tea nu sunt de natura sa afecteze uti li-
i zarea lucrarii conform destina\iei sale.
: Amanarea recep\iei se va recomanda
i cand:
a - se constata lipsa sau netermina-
' rea unor \ucrari ce afecteaza, in explo-
! atare, siguran\a constructi ei si instalatii -
, tor, din punct de vedere al exigen\elor e-
sen\iale;
b - construc\i a si instala\ii\e prezinta
i vi cii a caror remediere este de durata
! si a caror remedi ere, daca nu ar fi fa-
, cuta, ar diminua, considerabil , uti litatea
! constructi ei si a instala\iilor;
c - exista, i n mod justifi cat, dubii cu
privire la cal itatea lucrarilor :;; i este ne-
voi e de incercari de orice fel pentru a
le cl arifi ca.
Comi sia recomanda respingerea re-
cep\iei daca se constata vicii care nu
pot fi inlaturate $i care, prin natura \or,
face parte si un membru desemnat de impiedica realizarea uneia sau mai
catre comi siile locale pentru monu- multora din exigen\ele sau pentru cla-
mente, ansambluri :;; i situri istori ce. : rifi carea carora sunt necesare experti -
Tn procesul de recep\i e se specifica, ze, reproiectari, refaceri de lucrari etc.
obligatoriu, masurile de prevenirea si ' Respingerea, amanarea sau admi te-
stingere a incendiilor prevazute in do- rea lucrarii nu este condi\i onata de
cumenta\ia de execu\ie. prezen\a executantului , caz i n care in-
Proiectantul intocme5te si prezinta, vestitorul poate apela la asisten\a unui
in fa\a comi siei, punctul sau de vedere expert tehni c neutru.
privind execu\ia, iar investitorul trebuie Pe baza procesului verbal de recep-
sa puna la di spozi\i e documentati a de \i e, prezentat de pre5edintele comi siei,
execu\ie precum si documentele si ex- ' investitorul ia decizia de admitere, ama-
pli ca\iil e care sun! necesare. nare sau respingere a recep\iei, noti -
Comisia de recep\i e poate func\iona fi cand executantului, i n termen de 3 zile
cu eel pu\in 2/3 din membrii numi\i ai hotararea sa impreuna cu un exemplar
acesteia, iar hotararil e se vor lua cu din procesul verbal de recep\ie.
majoritate simpla. Ea examineaza: Tn cazul i n care admiterea lucrari i
a - respectarea prevederil or din au- s-a facut cu obiec\ii , in procesul verbal
tori za\i a de construc\i e precum si a se specifi ca, i n mod expres, acele lip-
avizelor $i condi\ii lor de executie impu- suri care trebuie remediate (i n maxi-
se de autorita\il e competente. Exami - mum 90 zil e), iar daca executantul nu-
narea se face prin: si indepli ne5te obli ga\iil e, la soma\ii re-
- cercetare vizuala a constructiei si petate, investitorul le va executa pe
instalatiil or; chelt uiala propri e si va pretinde plata
- analiza documentelor con\ inute in prejudiciului produs.
cartea tehni ca a constructiei, iar daca i n cazul in care executantul refuza sa
exista dubii in legatura cu inscrisuri le semneze procesul verbal se
320 Capitolul 14: Verificarea, reglarea ~ i r e c e p ~ i I. lnstalatii de ventilare si climatizare

consemneaza acest lucru in procesul
verbal.
Dupa efectuarea remedi eril or , exe-
cutantul cere, in scris, investitorului sa
anuleze obi ectiil e $i recurge la arbitraj
daca acest lucru nu se realizeaza in
decurs de 30 zile.
Data receptiei este cea in care s-a
semnat procesul verbal de recepti e, cu
sau fara obi ectii, $i investitorul preia
lucrarea de la data receptiei, cu excep-
tia cazului in care lucrarea a fost ama-

nata sau respinsa.

Dupa acceptarea recepti ei, cu sau
fara obiectii, investitorul nu mai poat e
emite alte soli citari de remedieri , pena-
lizari, diminuari de valori , decat cele con-
semnate in procesul verbal de receptie.
-
In cazul in care investitorul doreste
sa preia parti din lucrare, inainte de
t erminarea intregii lucrari, se incheie un
proces verbal de predare - primire intre
executant $i investitor, in care se con-
semneaza starea partii care se dore$te
a se lua in primire, precum $i masurile
de protectie reciproca a celor doua
parti , astfel ca ele sa poata sa - $i des-
fa$Oare activitatea.
Ri scuri le $i peri colele pentru partea I
preluata tree asupra investitorului , cu J
1
exceptia vi ciilor ascunse $i a celor ce I
I decurg din executi a necorespunzatoare. I
Receptia finala
Este convocata de investitor, in eel
mult 15 zile de la terminarea perioadei
de garantie, $i la ea participa: investi -
torul, comi sia de receptie, numita de
acesta, proiectantul lucrarii $i execu-
tantul.
Comi sia de receptie se intrune$te la
1
ora $i data fi xata $i examineaza: proce-
sul verbal de recepti e la terminarea lu-
crari lor; finalizarea lucrarilor cerute in
acesta; referatul investitorului privind
comportarea constructi ei $i a instalatii -
lor aferente pe perioada de garantie, in-
clusiv viciile ascunse si remedierea lor .

Comisia de recepti e poate cere, in
cazuri bine justuficate $i/sau in cazul
apariti ei unor vi e ii, efectuarea de
incercari sau expertize.
La terminarea recep\i ei, comi sia
consemneaza observatiil e $i concluzii le
in procesul verbal de recepti e finala, in
termen de 3 zile lucratoare, impreuna
cu recomandarea de admitere cu sau
fara obiectii, amanarea sau respingerea
acesteia.
in cazul in care se recomanda admi-
terea cu obi ectii , comi sia de receptie
va propune masuri de inlaturare a
acestora.
Respingerea se propune doar in
cazul in care nu se respecta una sau
mai multe dintre exigentele esentiale $i
lucrarea este pusa in conservare prin
grija $i cheltuiala investitorului, iar utili-
zarea ei va fi interzisa. lnvestitorul va
putea acti ona pentru recuperarea pa-
gubelor de la factorii implicati in exe-
cutare constructiei.

lnvestitorul hotareste admiterea re-

ceptiei, pe baza recomandarii comisiei
de recep\ie, in termen de 3 zile de la
prezentarea procesului verbal ; data re-
cep\iei este data notifi carii de catre in-
vestitor a hotararii sale.
-
. . -
- -.....

-. . .
' ....... .
r 14 . ,.

. -
: ;. . . ...-

. . - . .. .. '

; -... -.,._ .. .: - . - . .


Capitolul
Procedee de ricire pentru climatizare
15
'

.
322 If - l n s t l ~ i i frigorifice
15.1. Probleme generale
Vara, climati zarea unui spati u implica
preluarea excesului de caldura $i de u-

miditate de la aerul din incapere. In

acest sens, aerul introdus este, in pre-
alabi l, uscat $i racit cu ajutorul unui a-
ger.t de racire care poate fi:
- apa, naturala (de put) sau cea raci -
ta artifi cial intr-o instalatie frigorifica;
- un agent frigorific;
Tratarea aerului se poate face in
urmatoarele doua moduri:
- baterie de racire, cand intre aer $i
agentul de racire exist a o suprafata de
transfer de caldura;
- in camera de pulverizare, caz in
care aerul este in contact direct cu apa
rece, cu care este stropit.
Se disting astfel (exceptand varianta
care utilizeaza apa rece naturala) doua
tipuri de instalati i frigorifice:
- cu racire directa, cand agentul
frigorific vaporizeaza chiar in bateria de
racire aflata in contact cu aerul;
- cu racire indirecta, cand agentul fri -
gorifi c vaporizeaza intr-un vaporizator-
racitor de apa, aceasta participand apoi
la racirea aerului , fie intr-o bateri e de
racire, fie intr-o camera de pulverizare.
Oupa procedeul de racire pe care se
bazeaza, instalatiile fri gorifice folosite
in climati zare pot ti prin:
- destinderea unui gaz comprimat , a-
gentul de lucru fiind chiar aerul;
- vaporizarea unui lichid (acesta fiind
agentul frigorific), in variantele cu:
* comprimare mecanica a vaporilor,
absorbtia vapori lor intr-o solutie bi -
componenta,
ejectie a vapori lor;
- efect electrotermic (Peltier)
15.2. Fluide utilizate
in instalatiile frigorifice
15.2.1. Agenti frigorifici pentru
instalatii cu comyrimare

mecan1ca
Agentul frigorifi c es\e ur1 fluid care
parcurge, ciclic, circuitul termodinamic
al unei instalatii, preluand caldura in
procesul de vaporizare, de la mediul ce
trebuie raci t si cedand-o apoi mediului

ambiant, in procesul de condensare. In

acest sens, el trebuie sa treaca cu u-
surinta de la starea de lichid la cea de
. .
vaporr $1 1nvers.
15.2. 1. 1 Criterii de alegere
a unui agent frigorific
Alegerea rationala a agentului
frigorific, din multitudinea de compusi
chimici care pot indeplini acest rol, tre-
buie facuta pe baza unor considerente
termodinamice de securitate, tehnice,
ecologice si economice.
Criterii termodinamice
Temperatura. Temperatura criti ca lk
trebuie sa fie cat mai ridicata, iar cea a
punctului triplu tr cat mai coborata,
pentru ca evolu\i a intregului ciclu frigo-
rifi c sa se desfasoare intre aceste doua
valori, pe un domeniu cat mai larg de
+em'"'era+ r;
' I t'-' ,1,..o, '
T emperatura norm ala de vaporizare
fON, este de dorit Sa fi e Cat mai CObO-
ra\a, putandu-se lucra cu 0 presiune
de vaporizare po superi oara celei at-
mosferice, evitand patrunderea aerului
in instalatie, prin neetanseitati.
Temperatura de refulare din compre-
sor tR trebuie sa fie cat mai redusa,
pentru o buna stabil itate a agentului fri -
gorific $i a uleiului, in scopul unei utili-
zari indelungate a compresorului . in
acest sens, indicele comprimarii adiaba-
ti ce y = c/cv trebuie sa fie cat mai mic.
Presiunea. Presiunea de condensare
pc corespunzatoare temperaturii de
condensare tc dictata de cea a mediu-
lui ambiant (30 ... 50 C}, trebuie sa fie
moderata.
Raportul de compresie n = pJp
0
tre-
buie sa fie cat mai mic, contribuind la
un consum redus de energie de com-
.
prrmare.
Productia frigorifica volumetrica.
Capitolul 15: Procedee de racire
ir1slalatia si fa\a de materialel e plasti ce
utili zate la etansari sau la partea elec-
trica. Nu trebuie sa contina apa, a-
ceasta fiind responsabila de unele de-
ranjamente in functionarea instalatiei.
Criterii ecologice
Fluidu! frigorific trebuie sa fi e inofen-
siv ta\a de mediul ambiant . Scaparile
de agent frigorific din instala\i e nu tre-
1 buie sa contamineze aerul, apele sau
'
! solul (ploi acide). Nu trebuie sa di stru-
ga stratul de ozon stratosferic, protec-
tor al Pamantului contra radia\iil or so-
lare ultraviolete. Contribu\ia la incalzi -
rea atmosferei terestre, prin efect de
sera, trebuie sa fie minima.
Criterii economice
Fluidele trebuie sa fi e disponibile in
cantitatil e dorite, usor transportabile,
cu o stocare simpla si ieftina. Nici unul
din fluidele existente nu indepline$te
toate aceste cerinte, !neat trebuie ac-
ceptat un compromi s. Alegerea agen-
tului frigori fi c se face in functie de sco-
pul ~ i marimea instala\i ei, de particula-
ritatil e ei constructive, de condi\iil e de
func\ionare si in urma unei analize teh-
. .
n1co-econom1ce.
Pentru a conduce la dimensiuni reduse
ale compresorului, agentul frigorific tre-
buie sa aiba 0 produc\ie (capacitate)
frigorifica volumetrica cat mai mare.
Cum aceasta este data de relatia:
1
15.2. 1.2 Proprietafile
agenfilor frigorifici
Initial, industria fri gorifi ca a fost lega-
t a, i n special, de depozi tarea $i trans-
portul materialelor perisabile, incat a-
moniacul $i bioxidul de carbon au fost
principalii agenti frigorifici utili za\i. Di -
versificarea aplica\iil or fri gorifice, atat
qo. = Gom = l, - cp(fc - lo) [kJ /m3](15.2. 1) \
v. v. '
rezulta ca agentul frigorifi c trebuie sa
di spuna de o caldura de vapori zare (Iv)
r mare, de o caldura speci fi ca a li chidu-
lui (cp) redusa si de un volum masic al
1
vaporilor aspira\i de compresor (v A)
mic; to - temperatura de vapori zare.
Transferul de caldura. Coeficientii de
convec\ie ai fluidului la vaporizare, con-
densare, incalzire, racire trebuie sa fie
cat mai ridica\i, conducand la un
transfer termi c eficace deci la suprafe\e
reduse ale schimbatoarelor de caldura.
Criterii de securitate
Flui dul utilizat trebuie sa fie perfect
stabil, la temperaturile la care este su-
pus pe parcursul unui ciclu normal sau
chiar accidental, in cazul unei functio-
nari anormale (manevra gre$ila, avarie).
Agentul fri gorific trebui e sa fie neinfla-
mabil si neexploziv in amestec cu ae-
rul, in orice proportii.
Se vor evita fluidele toxice sau cu
actiune daunatoare asupra produselor
racite.
Criterii tehnice
Fluidul frigorific tr ebuie sa fi e inert
fata de ul eiuril e utili zate in compresor,
fata de metalele din care este realizata

cat re puteri mici (domeniul comercial,

casni c si al climati zarii indi viduale}, cat
si catre puteri mari (industri e chimi ca,
petroliera si climati zarea colecti va) a
necesitat $i utilizarea altor fluide. Hi-
drocarburile organice, derivatii haloge-
nati ai acestora (freonii) sau amestecu-
' ril e lor au completat gama agen\ilor fri -
gorifici .
Odata cu evolutia compresoarelor
(rotative, el icoidale, centrifugale) au fost
propu$i agenti frigorifici adaptati unei
anumite masini sau utili zari . Actiunea
. .
negativa a unor fluide fri gorifice din
grupul freoni lor asupra mediului (di -
minuarea stratului de ozon stratosferic
si contributia la efectul de sera teres-
. .
tru). semnalata in ultimele decenii, a
impus renun\area la aceste substante
si utilizarea unor substituen\i ecologi ci.
Oeoarece multi agenti fri gorifici au o
denumire chimica complicata, pentru o
identifi care comoda, ei sunt insoti\i de
un simbol: R (refrigerant), urmat de un
cod numeric rezultat in func\i e de ma-
sa molara, la fluidel e organice, sau in
func\ie de hidrocarbura de origine si
numarul atomilor de hidrogen ;;1 fluor,
la freoni .
Capitolul 15: Procedee de racire
in tabelul 15.2. 1 sunt prezentati prin-
cipalii agen!i fri gorifici util izati in cl ima-
ti zarea aerului, cu proprieta\ile lor ter-
modinami ce. Corela\ia presiune - tem-
peratura, la satura\i e, pentru aceste
fluide, este prezentata in figura 15.2. 1.
Norma ISO 5149 $i norma franceza
NFE 35-400 clasifica agen\ii frigorifici
din punct de vedere al securita\ii (infl a-
mabilitate $i toxicitate), in trei grupe:
- I: fluide neinflamabile si cu toxici -
tate nula sau foart e slaba (oxidul de
carbon $i freonii);
I
- II : fluide la care toxi citatea este ca-
racteri sti ca dominanta. Unel e, in ames-
tec cu aerul , sunt inflamabile $i explo-
1
zive intr-un interval limitat de con-
centra\ii. Limita de infl amabilitate de-
pa$e$te 3,5 % in volume (amoni acul,
clorura de metil si bioxidul de sulf);
- Ill : fluide la care inflamabilitatea $i
pa haloi da. Pe baza reac\iei produselor
de descompunere cu cupru incalzit la
I I V/ I
/"/,
!ii 10
'/




10


ro

8.,
<lJ
' /
c
:R .t;{lj
:u
:::i
u;
<lJ / ,/
CH3CI
0,1
R 22
rt 0 1
/,
./.
0,01
0.01
/
NH3
,./C I:/ S02++< ::>++-+++++--+-++<+-<
0
.
001
110 -90 -60 -20 20 100 200

T emperatura [
0
C]
Fig. 15.2.1. CorelaJia presi une -
temperatura, la saturafie, pentru
agenf ii frigorifici uti lizafi
i n climat izare.
explozivitatea sunt caracteristi cile do- rG$U, fl acara lampii i$i schimba culoa-
minante, la o limita sub 3,5 % volume- rea din albastru in verde. Se pot detec-
tri c. Aceste fluide nu sunt, in general, ta astfel scapari de agent de peste
toxi ce (hidrocarburile). 1g/zi. Exi sta insa $i detectoare electro- ,
Utilizarea unui anumit fluid este 1 nice sau cu lampa cu raze ultraviolete,
admisa dupa urmatoarele criterii : mult mai sensibil e (detecteaza cateva
incadrarea agen\ilor frigorifici ! g/an).
utiliza\i la climatizarea aerului in cele i La temperaturi ridicate (300 ... 500 C)
trei grupe men\ionate in tabelul 15.2.2; . freonii se descompun, eliberand clorul
- condi\iile de ocupare a cladirii,
1
sau fluorul (care pot forma acizii res-
repartizate in 5 cat egorii (A- in care se I pectivi). Metalele, uleiul $i impurita\il e
gasesc persoane care se pot deplasa accelereaza acest proces incat, in rea-
limitat; B i n care pot exista litate, nu trebuie depa$ite temperaturi
aglomerari de persoane; C - prevazute mull mai scazute ( 105 C pentru R 11 $i
pentru dormit; D - cu aglomerari de 120 C pentru R 12).
persoane, din care un numar limitat Dizolvarea apei in freoni este diferita.
cunosc masuril e de siguran\a generala Freonii fara hidrogen (CFC) dizolva o
a cl adirii; E - unde au acces numai cantitate mica de apa (20 .. . 30 mg/kg),
persoane autorizate sau unde are loc incat restul apei ingheata in zona din
depozitarea $i prelucrarea produselor); instala\ie aflata la temperaturi negative,
- amplasarea elementelor instala\iei
frigorifi ce (in spa\iu inchis, in exterior);
- modul de preluare a caldurii (sistem
direct sau indirect) .
Se stabile$te daca utilizarea unui a-
numit fluid este admi sa sau nu.
Freonii. Se ob\in din hidrocarburil e
saturate (metan, etan) prin inl ocuirea
parti ala sau totala a hidrogenului cu
halogeni Cl, F, Br.
Se eviden\i aza dependen\a toxicita\ii
$i inflamabilita\ii lor de numarul atomi -
lor de Cl, respectiv, de H.
Se disting trei clase de freoni : CFC -
clorofluorocarboni; HCFC - hidrocloro-
fluorocarboni; HFC - hidrofluorocarbon_i.
To\i freonii sunt neutri, din punct de
vedere chimic, fa\a de o\el $i materi ale
plastice, dar ataca magneziul , aluminiul
$i ali ajele lor. Au un exponent adiaba-
ti c y mic, conducand la o temperatura
redusa la reful area din compresor.
Sunt incolori $i inodori . in contact cu o
fl acara deschi sa se descompun (for-
mand aci d clorhi dric, acid fluorhidric $i
fosgen). Acest fenomen este utilizat in
detectarea scapari lor de agent, cu lam-
obturand ventilul de laminare $i provo-
cand serioase deteriorari ale circuitului
frigorific. Freonii cu hidrogen (HCFC,
HFC) pot dizolva o cantitate mult mai
mare de apa (500 .. . 600 mg/kg). La un
con\inut de apa de peste 25 mg/kg,
freonii se descompun, formand acizi
foarte corosivi (HCI, HF) care ataca
uleiul $i materialele din care este con-
fec\ionata instala\ia.
Din aceste motive se impune o
uscare foart e buna a instala\iei, preva-
zand un filtru deshidrator inaintea de-
tentorului .
Majoritatea freonilor sunt miscibili cu
ul eiul de ungere a compresorului, i n
orice propor\ii $i la orice temperatura.
Unii freoni (R22, R502) prezinta insa o
mi scibilitate variabila cu temperatura:
amestecul se separa in doua faze la
temperaturi scazute (una cu concentra-
\i a in ulei mai mare, cealalta, cu con-
centra\ia mai mica ), in func\i e de na-
tura uleiului $i de concentra\ia sa in a-
mestec (fig. 15.2.2). Din acest motiv
trebui e luate masuri pentru asigurarea
intoarcerii ul ei ului din vaporizator in
II - lnstalatii frigorifice
compresor.
Freoni i tip CFC $i HCFC ajun$i in
stratosfera, sufera o disociere fotoliti -
ca, eliberand atomi de clor sau brom
care ataca stratul de ozon. Cum ozonul
se comporta ca un fi ltru al radi a\iilor
solare ultraviolete, absorbind o parte
din ele, diminuarea ozonului stratosfe-
ric are consecin\e grave pentru vietui-
toarele pamantului , expuse la concen-
tra\ii superioare de radia\ii. Este de re-
marcat durata lunga de via\a atmosfe-
rica a mol ecul elor de CFC (fiind astfel
cele mai agresive) . Molecul ele de
HCFC, mai pu\in stabil e $i cu mai pu\in
clor. sunt mai pu\in agresive. Freonii
de tip HFC sunt complet inofensivi
pentru ozon. To\i freonii sunt gaze cu
efect de sera, absorbind radia\i ile infra-
rG$ii directe sau refl ectate $i contribu-
T
100
80
60
40
20
0
-20
-40
-60
-80
rCJ
A-------
I I
'\_
- R 2r
-R502
D
!'. L
\
VIII p
\
-
-
I
\
I
"
I ./
r--_
- \
Iv
--...
I'---..
-
\
......
--

!".....
,.
-
--
tl
-,--
.... -
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Masa ulei/masa amestec [%]
Fig. 15.2. 2. Limit a de miscibil it ate
a diverselor ulei uri cu R502 R22:
A - amestec omogen; B - amestec e-
terogen {doua faze);
1 - ulei sintetic; 2 - ulei naftenic.
ind la incalzirea atmosferei terestre.
in tabelul 15.2.3 sunt prezentate e-
fectele freonilor asupra mediului, prin
poten\ialul de di strugere a ozonului
I
. (ODP) $i prin eel global de incalzire
(GWP).
Protocolul de la Montreal (16.09.87)
$i conven\iil e ulterioare au introdus res-
tri ctii severe in uti lizarea freonilor de tip
CFC (mai ales) $i HCFC. Cum aceste
substan\e erau folosite, in cantita\i mult
mai mari decat cele din industria frigo-
rifi ca, in alte scopuri (agen\i de propul -
sare a aerosolilor, agen\i gonflabil i, a-
gen\i de degresare), aceste aplica\ii au
lost primele care au renuntat la CFC.
Pentru industri a frigorifica, studi erea,
testarea si impunerea unor substituen\i
efi cace sunt procese indelungate, ne-
cesitand $i adaptarea echipamentelor
$i a materi alelor cu care aceste sub-
stan\e vin in contact. Sunt cercetate
atat fluide pure, cat $i amestecuri
(zeotrope sau azeotrope) care sa
respecte urmatoarele condi\ii: ODP nut,
Tabelul 15.2.1. Proprietatile termodinamice ale principalilor agenti frigorifici utilizati i n cl imatizare.
Simbol Formula Denumire Masa Temp. Presiune Temp. Temp. de In dice Raport de Temp. de Capacitate
chimica chi mica mo Iara cr itica crit ica normala solidificare

refu /are frigorifica compres1e compres1e
de fi erberel adiabatica volumetrica
[g/ mol) (oC) [bar abs.] [C] (oCJ y = Cn/ \V [-15/ 35C) [ - 15/ 35 C] [-15/35 C][kJ/m3]
R 11 CCl
3
F Tr ic lor-f luor metan 137,4 198 44 , 1 23,8 -111 1, 136 7,44 - 202,4
'
R12 CC1
2
F
2
Diclor-dif luor metan 120,9 112 4 1, 15 -29 8
'
-158 1, 138 4,64 47 1 265,2
R 11 3
C2Cl3F
3
Triclor-tri fluor etan 187,4 214, 1 34, 1 47,6 -36 6 1,080 9,84 - -
'
R 114
C2Cl2F 4 Diclor -tetrafluor etan 170,9 145, 7 32,6 3,5 -94 1,090 6,26 - 367,2
R500 3,8 /o R12 Amestec azeotrop 99 ,3 105,5 44,3 -33,5 -159 1, 140 4,67 - 1 451
+ 26,2 %R 152a
R22 CHCIF2 Monoclor-difluor metan 86,5 96 49,8 -40,8 -160 1,294 4,59 60 2 032
R40 CH3CI rv1onoclor metan (clorura de metil) 50,5 143 66, 7 -24,2 -97,6 1,266 - -
R 123
C2HCl2F3 Dicl or -t rifluor etan 153 183,7 36, 7 27,8 -107 , 15 1, 100 8, 1 - 170,8
R1 24
C2HCIF4 Monoclor-tetr af luor etan 136,5 122,2 36,2 - 12 1 -199, 15 1, 100 5,74 - 792, 7
'
R142b
C2H3CIF2
Monoclor-dif luor etan 100,5 13 7' 1 41 ,2 -9,8 -130 ,8 1, 122 5,58 - 645,9

'
R32 CH2F2
Dif luor met an 52
I
78,35 58,2 -52 -136 1,473 4,49 - 4 186
R134
C2H2F 4
Tetraf luor etan 102 101 40, 7 -26,4 -101 1, 178 5,4 - 1 244,2
R152a
C2H4F2
Dif luor etan 66 113, 5 44,9 -25 -117 1, 133 - - -
R290
C3H3
Pro pan 44, 1 96,8 44, 1 -42,2 -187, 1 1, 140 4,21 - -
R600a [ (CH3)3CH lzo-butan 58, 1 135 36,5 -11 7 -159,6 1, 110 - - -
'
R717 NH3 Amon iac 17 132,4 113, 5 -33,5 -77 ,9 1,400 5,72 112 2 156,4
R718
H20 Apa 18 374 221 100 0 - - - -
DEinsitate
l ichid
[kg/ m
3
]
1,45
1,29
1,55
-
1,44
1, 14
1, 17
-
1,45
1,34
1, 10
0,94
1, 19
-
-
-
0,59
-
Compozij ie
freon
CFC
CFC
CFC
CFC
CFC
HCFC
HCFC
HCFC
HCFC
HCFC
HFC
HFC
HFC
-
-
-
-
........
........
-
:::i
(/)
.....
Ql
-
Ql
......
-
-
-
...,
-
(Q
0
...,
-
-
- (")
C'D
n
Ql
"C
-
-0
-
c:
-
....
U'I

"'C
...,
0
(")
C'D
Q.
C'D
C'D
Q.
C'D
...,
Q) C
(")
-
...,
C'D
r
Tabelul 15.2.2. Clasificarea agenfilor frigorifici utilizati i n climatizare, din punct de vedere al securitafii
lnflamabilitate Toxici tate
Caracterist ici
Concentratia Concentrat ia Temperatura de Leziuni mortale Per iculos In Fara leziuni
Fluidul
in aer la care pro- admisibila In aer autoinflamabili tate I sau foarte grave interval de dupa 1-2 h
I voaca un amestec
duoa cateva minute 30-60 min
exploziv (%vol] [ %vol] [g/ m3] [OC]
La o concentratie in aer [%vol]
GRUPA - I (fluide care nu ard si care au un efect toxi c nu! sau foarte slab)
R744 (C02) - 5 95 - 8 5 ... 6 2 .. .4
R 11 - 10 570 - - - 10
R 12 - 10 500 - - - 20 ... 30
R21 - 2,5 100 - - 10 5
R22 - 10 360 - - - 20
R 113 - 2,5 185 - - 5 ... 10 2,5
R114 - 10 720 - - - 20 ... 3.
R500 - 10 41 0 - - - 20
GRUPA II (fluide cu actlune toxic", care ard In concentratll cu aerul de oeste 3,5 % volumic)
R717(NH3) 15 "' 28 8 65, 17 630 0,5 ... 1 0,2 ... 0,3 0,01 .. . 0,03
R40 (clorura 7, 1 .. . 18,5 4 90 625 15 ... 30 2 ... 4 0,005 ... 0, 1
de metil)
R764 (S02) - - - - 0,2 .. . 1 0,04 ... O,OD 0,005 ... 0,04
GRUPA Ill (fluide CFlre se aprlnd usor In c:mestec cu aerul , la concentratii sub 3,5 % volurnlc)
R290 (propan 2, 1... 9,5 1,2 23,65 470 - 6,3 4,7 "' 5,5
R600 1,8 ... 8,5 0,9 23,65 460 - - 4,7 ... 5,5
( 120 butan)
OBSERVATIE:
Semnificat ia notatii lor literare din ultima coloana a tabelului:
a) la concentrat ii ridicate, fluidul este U$Or narcot ic;
b) la concentratii foarte ridicate, provoaca senzatia de sufocare;
c) f lui dul nu are miros caracteristic; limitele concentratiilor toxice $i mortale sunt apropiate;
d) miros caracterist ic, la concentratii foarte scazute;
e) iritant la concentratii slabe;
f) foarte narcotic;
g) nu produce leziuni importante, la concentratii inferioare limi tei minime de explozie.
Caracterist ici
diverse conform
observat iilor
c
a
b
a
b
a
b
b
d, e
f
d, e
q
g
("")
Q,)
"C
-
0
c:
...

""tJ
...
c
(")
('t)
c..
('t)
('t)
c..
('t)
...
CJ <
(")
...
('t)
-
-
=
(I)
-
Q,)
OJ
::::!'.
-
:::!.
u:::i
c
....

(")
('t)
'
326 II - frigori fice Capitolul 15: Procedee de racire
Tabelul 15.2.3. Efectele freoni lor asupra mediului
GWP cat rnai mi c, inflamabi litate si
t oxicitate cat mai reduse.
Grupa Freonul ODP GWP
R 11 1 1
CFC
R1 2 1 3,05
R11 3 1,07 1,3
R114 0,8 4, 15
R21 0,05 0, 1
R22 0,055 3,37
HCFC R1 23 0,02 0 ,02
R1 24 0, 02 0, 1
R1 42b 0,065 0,3
R32 0 0, 14
HFC
R1 34a 0 0,29
R15a 0 0,03
. R500 0,75 2,2
R114/R1 52a/ 0,42 0,6 1
Amestecuri
R22
R1 24/ R1 52a/ 0 ,03 0,06
R22
Dura t a
-
lnl ocui este
de viat a [ani]
60
-
130
90
130
15 R1 2
2 R11
7 R114
19 R114
R22
6 ... 16 R 12, R22
2 .. . 8 R 12, R500
Pana cand substituentii vor fi dispo-
1 nibili in cantitati suficiente, se vor fol osi
I HCFC (indeosebi R22) ca fluide de
' tranzi ti e, i n paralel cu HFC (R 134a, i n
I
; special), revenindu-se la amoniac si la
hirlror::>rburi (nropan i
7
ohutan\
__...... . t' , 4- ...., ,.
-
In tabelele 15. 2. 4 si 15.2.5 sunt pre-
zentat e propri etatile termodinamice, la
starea de satura\i e, pentru fr eonii R22
si R 134a, iar in figuri le 15.2. 3 si 15.2. 4
sunt prezentat e diagramele lg p - h
pentru aceleasi fluide.
Amoniacul. Este o substanta anor -

ganica. in condi\ii normale se prezinta

ca un gaz incolor, cu un pronuntat
miros intepat or , permitand o detect are
I u5oara a scaparil or de agent (sub
, 0,0005 % volume in aer), producand
I insa si pani ca. Est e un f luid toxic , cu
ac \iune iritanta asupra plamani lor si
mucoaselor. Prezinta un efect sufocant,
Tabelul 15.2.4. Proprietatile termodinamice ale R22 la saturatie
Temp. Pres. Dens. Volum Entalpie Entalpie Galdt.rii specificii cf!cv Vi tezii sunet Viscozitate Conductivitate Tens. Temp.
. .
masicii specificii
i'C] IMPa]
lie hid
specific mas1ca Cp termicii
superfic.
lk(}'m3]
vapcx-1 lkJ/kg] ik.M<g K] lkJlkgK] lm'sJ Lu Pas] I- IW/m KJ
JmN/mj
i' C]
Jm3Jkgj I
,.
I v I v
v
I v I v I v
20 00 0,24529 1346,8 0,09262 177.00 396.97 0,9133 1,7822 1, 125 0,667 1,257 751 163 260, 1
.
104.8 8,27 - 20 00 ,
'
18 00 0,26477 1340,5 0,08615 179,26 397.81 0,9222 1,7787 1, 129 0,674 1,260 742 163 254,7 11,08 103.9 8,40 -- 18,00
'
16,00 0,28542 1334,2 0,08023 181,53 398.64 0,9309 1,7752 1, 133 0,681 1.263 733 163 249,4 11, 16 103, 1 8,52 - 16 00
'
-14 00 0,30728 1327,9 0,07479 183,81 399,46 0.9397 1,77 19 1, 137 0.688 1,266 723 163 244,2 11,24 102,2 8,64
.
14 00
'
'
12 00 0,33040 132 1,5 0,06979 186,09 400,27 0,9484 1,7686 1, 141 0,695 1,269 71 4 163 239, 1 11,32 101,3 8,77
.
12,00
'
-10 00 0,35482 1315,0 0,06520 188,38 401 ,07 0,9571 1,7653 1, 146 0,703 1,273 705 163 234, 1 11,40 100,4 8,89
.
-10,00
'
-8 00 0,38059 1308,5 0,06096 190,69 401,85 0,9657 1,762 1 1, 151 0.7 10 1,277 696 163 229, 1 11 ,48 99,6 9,02 - -8 00
' '
-6,00 0,40775 1301,9 0,05706 193.00 402,63 0,9743 1,7590 1, 156 0,718 1,281 686 163 224,2 11,56 98,7 9, 14 - -6 00
'
-4 00 0, 43636 1295,3 0,05345 195,32 403,39 0,9829 1,7560 1, 161 0,727 1,285 677 163 219,4 11,64 97,9 9.26
.
.4 00
' '
-2 00 0,46646 1288,6 0,05012 197,66 404, 14 0,9915 1.7530 1, 166 0.735 1,289 668 163 214,7 11,72 97,0 9.38 - 2 00
' '
0,00 0,49811 1281,8 0,04703 200,00 404,87 1,000 1,7500 1, 171 0,744 1,294 658 163 210, 1 11,80 96,2 9,50 - 0,00
2,00 0,53134 1275,0 0,04417 202,35 405,59 1,0085 1,7471 1, 177 0,753 1.299 649 163 205.6 11 ,88 95,3 9.63 - 2.00
4,00 0,56622 1268, 1 0,04 152 204,72 406,30 1,0170 1,7443 1, 183 0,762 1,305 640 163 201.2 1196 94.5 9,75 4.,00
'
6,00 0,60279 1261, 1 0,03906 207, 10 406,99 1,0254 1,74 15 1, 189 0,772 1,310 630 163 196,9 12,04 93,6 9.87 - 6,00
8,00 0,64 109 1254,0 0,03676 209,49 407,67 1,0338 1,7387 1, 195 0,782 1,316 62 1 163 192,6 12, 12 92.8 9,99 - 8,00
10,00 0,68119 1246,9 0,03463 21 1,89 408,33 1,0422 1,7360 1,202 0,792 1,323 611 163 188,5 12,20 92,0 10, 11 - 10,00
12,00 0,72314 1239,7 0,03265 214,31 408,97 1,0506 1,7333 1,208 0,802 1,330 602 162 184,4 12,28 91, 1 10,23 - 12,00
14 ()() 0,76698 1232, 4 0,03079 216, 7 4 409,60 1,0590 1,7306 1,215 0,813 1,337 592 162 180,5 12.36 90,3 10,35 - 14,00
'
16,00 0,81277 1225,0 0,02906 219, 18 410,21 1,0673 1,7280 1,223 0,825 1,345 583 162 176,6 12.44 89. 5 10,47 - 16,00
18,00 0,86056 1217,6 0,027 44 221,63 410,80 10756 1, 7254 1,230 0,837 1,353 573 162 172,8 12.52 88,7 10,59 - 18,00
20,00 0,91041 1210,0 0,02593 224, 10 411 ,38 1,0840 1,7228 1,238 0,849 1,361 564 161 169, 1
.
87,8 10,7 1
.
20,00
22,00 0,96236 1202,4 0,02451 226,59 411 ,93 1,0923 1,7202 1,246 0,862 1.370 554 161 165,4 - 87,0 10,82 - 22.00
24,00 1,0165 11 94 ,6 0,02319 229,09 412.46 1, 1006 1,7177 1,254 0,875 1,380 544 160 161,9 - 86,2 10,94 - 24,00
26,00 1,0728 1186,8 0,02194 231,60 412,98 1, 1088 1,7 151 1,263 0,889 1,391 535 160 158,4
.
85, 4 11 ,06 - 26,00
28,00 1, 1314 11 78,8 0.02077 234, 14 413,46 1,1171 1.7126 1,272 0,904 1.402 525 ' "0 10 155,0 84,6 11, 18 - 28.00
30,00 1,1924 1170, 7 0,01968 236,69 413.93 1, 1254 1,7101 1,282 0,919 1,413 515 159 151, 7
.
83.8 11,30
-
30,00
3200 1.2557 1162,5 0.01864 239.25 414.37 1. 1336 1.7075 1.292 0,935 1.426 506 159 148.5 - 83,0 11.42 - 32.00
34,00 1,3215 1154,2 0,01767 241,84 414.79 1, 1419 1.7050 1,302 0.952 1,440 496 158 145,4 - 82,2 11,54 - 34,00
36,00 1,3898 1145,7 0.01675 24,144 415, 18 1,1501 1.7024 1,313 0,970 1.454 486 158 142,3 - 81 .4 11 ,66
.
36,00
'
38,00 1,4606 11 37, 1 0,01589 241,06 415,54 1. 1584 1,6999 1,325 0,989 1,470 476 157 139,3
.
80,6 11 ,78 - 38,00
40,00 1,5341 11 28, 4 0,01507 249,71 415,87 1, 1667 1,6973 1,338 1,009 1,486 466 156 136.3 - 79,8 11 .90 - 40.00
42,00 1,6103 1119,5 0,01430 252.37 416,17 1, 1749 1,6947 1,351 1,030 1,504 456 156
. - 79.0 12.02 - 42.00
44.00 1,6892 1110,4 0,01357 255,05 416,44 1, 1832 1,6921 1,365 1,052 1,524 4,15 155 - - 78,2 12, 14
.
44,00
46.00 1. 7709 1101,2 0,01288 257,77 416.68 1, 1915 1,6894 1.380 1.076 1,545 436 154
.
77 4 12.26
.
46,00
'
48,00 1.8555 1091,8 0,01223 260.51 4 16.87 1. 1998 1,6867 1.396 1.102 1,568 426 153 .
76.6 12.38 - 48.00
50.00 1,9431 1082, 1 0,01161 263.27 41 7 03 1,2081 1,6840 1. 414 1, 129 1, 129 415 152 - . - - - 50,00
55,00 2, 1753 1057. 1 0.01020 270,31 417,24 1.2291 1.6768 1 464 1.209 1.667 389 150 - - . - - 55.00

60,00 2,427 4 1030,5 0,00895 277,56 417.14 1.2503 1,6692 1.528 1,307 1.762 362 148 - - - . - 60,00
65,00 2,7008 1001,8 0,00784 285,06 416.65 1. 2728 1.6610 1.6 i 1 1,435 1,888 335 1-15
. - - . - 65,00
70.00 2,9967 970.4 0,00684 292.90 41 5.69 1,6518 1,726 1,609 2. 064 306 142 - - . - - 70.00
75.00 3,3168 953,3 0,00594 30 1.18 4 14 ,09 1.3 169 1.5413 1.896 1.862 2.324 276 133 - - - . - 75.00
80,00 3.6627 894,8 0.00511 310, 10 41 i ,60 1,3413 1.6287 2.176 2.268 2.748 244 134 - - - - - 80,00
85,00 4, 0368 i 0.00433 320.05 407,72 1.3680 1,6 128 2,725 3.039 3.555 209 129
. . - - .
85,00
90.00 4,4416 777,5 0,00355 331 .98 401.33 1,3998 1,5907 4, 186 5,04 1 5,643 170 124 - . . - - 90.00
95.00 4,8820 665.4 0.00264 348.86 387,46 1.4442 1,5491 - . - . - - - - . - 95,00
96.14c 4.9900 '?3 8
'
0,0019 1 366.59 366.59 1.491 8 1.4918 x , _ x
0 0 - - x
,
0.00 96. 14
c=le1nperatura cri tica: l=li chid: v=vapor i
Capitolul 15: Procedee de racire II - lnstalatii frigorifice
"'
a._
::2:
<L>

15
10
4.
2.
1.
I
3

I
/ "" v
I './/. r/ V v I I
1-i-+-+--+--+--+-+-T=oc 1/ v/ / v 1t- h y ,_,_/; 1 1 L--- rT 1 ' 1 r.- ,;
1/V/.i /,/I/ ./ / II L. .-11 I v " 10
//./ I I / I
s 0.4
"' <L>
a:
0.2
0. 1
0.04
100
20
10
4
2
150 200
150 200 250
250 300 350 400
Entalp1e [kJ/ kg]
Fi g. 15.2.3. Diagrama lg p - h pentru R22.
300 350 400 450 500
/j
450 500 550
550 600 650 700
600
750
20
0.4
0.2
0.1
'

328 II - l n s t l ~ i i frigorifice Capitolul 15: Procedee de racire

Tabelul 15.2.5. Proprietatile termodinamice ale R134a la saturatie
Temp. Pres. Dens. Volum Entalpie Entalpie C<ildll'a specifiw cpicv Viteza sunet
. .
masica specrtici
!' CJ IMPaJ lichid
specific mas1ca Cp
lmlsJ
.
[kJ/kgJ lkJ/kg K] [kJ!Kg K]
lkglm3J
vapor1
[m3fkaj I v I V I v v I v
-20 00
'
0, 13268 1356,2 0,14744 173,82 386,66 0,9009 1,7417 1,282 0,805 1, 157 719 146
-18.00 0, 14454 1350,2 0, 13597 176,39 387,89 0,9110 1,7399 1,286 0,812 1, 159 710 146
-16 00 0, 15721 134-l, 1 0, 12556 178,97 389, 11 0,9211 1,7383 1,291 0,820

1, 160 700 147
'
-14 00
'
0, 17074 1338,0 0, 11610 181,56 390,33 0,9311 1,7367 1,296 0,827 1,162 691 147
-12 00
'
0, 18516 1331,8 0, 10749 184, 16 391 ,55 0,94 10 1,7351 1301
'
0,835 1, 164 682 147
-10 00
'
0,20052 1325,6 0,09963 186.78 392,75 0,9509 1,7337 1,306 0,842 1, 166 672 147
-8,00 0,21684 1319,3 0,09246 189,40 393,95 0,9608 1,7323 1,312 0,850 1, 168 663 147
-6 00
'
0,23418 1313,0 0,08591 192,03 395, 15 0,9707 1,7310 1,317 0,858 1, 170 654 147
-4 00
'
0,25257 1306,6 0,07991 194,68 396,33 0,9805 1,7297 1,323 0,866 1, 172 644 147
-2 00
'
0,27206 1300,2 0,07440 197,33 397,51 0,9903 1,7285 1,329 0,875 1, 175 635 147
0,00 0,,29269 1293,7 0,06935 200,00 398,68 1,000 1,7274 1,335 0,883 1, 178 626 147
2,00 0,31450 1287,1 0,06470 202,68 399,84 1,0097 1,7263 1,341 0,892 1.180 616 147
4,00 0,33755 1280,5 0,06042 205,37 401,00 1,0194 1,7252 1,347 0,901 1, 183 607 147
6,00 0.36186 1273,8 0,05648 208,08 402, 14 1,0291 1,7242 1,353 0,910 1, 187 598 147
8,00 0,38749 1267,0 0,05284 210,80 403,27 1,0387 1,7233 1,360 0,920 1, 190 588 147
10,00 0,41449 1260,2 0,04948 213,53 404,40 1,0483 1,7224 1,367 0,930 1, 193 579 146
12,00 0,44289 1253,3 0,04636 216,27 405,51 1,0579 1,7215 1,374 0,939 1, 197 569 146
14,00 0,47276 1246,3 0,04348 219,03 406,61 1,067 4 1,7207 1,381 0,950 1,201 560 146
16,00 0,50413 1239,3 0,04081 221,80 407,70 1,0770 1,7199 1,388 0,960 1,206 550 146
18,00 0,53706 1232, 1 0,03833 224,59 408,78 1,0865 1,7191 1,396 0,971 1,210 541 146
20,00 0,57159 1224,9 0,03603 227,40 409,84 1,0960 1,7183 1,404 0,982 1,215 532 145
22,00 0,60777 1217,5 0,03388 230,21 410,89 1, 1055 1,7176 1,412 0,994 1,220 522 145
24,00 0,64566 1210,1 0,03189 233,05 411,93 1,1149 1, 7169 1,420 1,006 1,226 512 145
26,00 0,68531 1202,6 0,03003 235,90 412,95 1,1244 1,7 162 1,429 1,018 1, 23 1 503 144
28,00 0,72676 1194,9 0,02829 238,77 413,95 1,1338 1,7155 1,438 1,031 1,238 493 144
30,00 0,77008 1187,2 0,02667 241 ,65 414,94 1,1432 1,7149 1,447 1,044 1,244 484 143
32,00 0,81530 1179,3 0,02516 244, 55 415,90 1,1527 1,7142 1,457 1.058 1,251 474 143
34,00 0,86250 1171,3 0.0237 4 247,47 416,85 1,1621 1,7135 1,467 1,073 1,259 465 142
36,00 0,91172 1163,2 0,02241 250,41 417,78 1,1715 1,7129 1,478 1,088 1,267 455 142
38,00 0,96301 1154,9 0,02116 253,37 418,69 1,1809 1,7122 1,489 1, 104 1,276 445 141
40,00 1,0 165 1146,5 0,01999 256,35 419,58 1, 1903 1,71 15 1,500 1, 120 1,285 436 1-lO
42,00 1.0721 1137,9 0.01890 259,35 420,44 1, 1997 1, 7108 1,513 1, 138 1,295 426 140
44,00 1,1300 1129,2 0,01786 262,38 421 ,28 1,2091 1,7101 1,525 1, 156 1,306 416 139
46,00 1, 1901 1120,3 0,01689 265,42 422,09 1,2185 1,7094 1,539 1, 175 1,318 407 138
48,00 1,2527 1111,3 0,01598 268,49 422,88 1.2279 1,7086 1,553 1.196 1,331 397 137
50,00 1,3177 1102,0 0,01511 27 1,59 423,63 1,2373 1,7078 1,569 1,218 1,345 387 137
52,00 1,3852 1092,6 0,01430 274,71 424,35 1,2468 1,7070 1,585 1,241 1,360 377 136
54,00 1,4553 1082.9 0,01353 277,86 425,03 1,2562 1,7061 1,602 1,266 1,377 367 135
56,00 1,5280 1073,0 0,01280 281,04 425,68 1,2657 1,7051 1,621 1,293 1,395 358 134
58,00 1.6033 1062.8 0,01212 284,25 426,29 1.2752 1,7041 1,641 1,322 1,416 348 133
60,00 1,6815 1052, 4 0,01146 287, 49 426,86 1,2847 1,7031 1,663 1 354
'
1,438 338 132
62,00 1,7625 1041,7 0,01085 290,77 427, 37 1,2943 1,7019 1,686 1,388 1,463 328 131
64,00 1,8464 1030,7 0,01026 294,08 427,84 1,3039 1,7007 1, 712 1,426 1,490 318 129
66,00 1,9334 1019,4 0,00970 297,44 428,25 1,3136 1,6993 1,740 1,468 1,522 308 128
68,00 2,0234 1007,7 0,00917 300,84 428,61 1,3234 1,6979 1,772 1,515 1,557 298 127
70,00 2, 1165 995.6 0,00867 304,29 428.89 1,3332 1,6963 1,806 1,567 1,597 287 126
72,00 2,2130 983, 1 0,00818 '.'JJ7,79 429, 10 1,3430 1.6945 1,846 1,626 1 642
'
277 124
74,00 2,3127 970.0 0,00772 311,34 429,23 1,3530 1,6926 1,890 1,693 1,695 267 123
76,00 2,4159 956,5 0,00728 314,96 429,27 1,3631 1,6905 1,941 1,770 1, 757 256 121
78,00 2,5227 942,3 0,00686 318,65 429, 20 1,3733 1,6881 2,000 1,861 1,830 246 120
80,00 2,6331 927,4 0,00646 322, 41 429,02 1,3837 16855
'
2,069 1,967 1.917 235 118
85,00 2.9259 886,2 0,00550 332 27

427,91 1,4105 1,6775 2.31 3 2,348 2,231 207 11 3

90,00 3,2445 836,9 0,00461 343,01 425,48 1,4392 1,6663 2.766 3, 064 2,832 178 108
95,00 3,5916 771.6 0,00374 355,43 420.60 1,4720 1,6490 3,961 4,942 4,4?4 145 102
100,00 3,9721 646,7 0,00265 374,02 407,08 1,5207 1,6093
.
- - 105 94
101,03c 4,0560 513,3 0,00195 38.79 389,79 1,5593 1,5593
x x x
0 0
c=temperatura critica; l=lichid; v=vapori .
valoarea li mita de expunere a omului
este de 0,0025 % volume in aer. Doza
mortala este de 0,3 o/o volume in aer,
dupa 30 ... 60 min. Din acest motiv, la
instalatiile de climatizare se utilizeaza
un agent intermediar, intre vapori zatorul
instalatiei frigor ifi ce $i aerul tratat. La
c oncentratii de aer de 15 ... 28 % in vo-
lume, amest ecul se aprinde U$Or si
poate exploda. Temperatura de infla-
mabilitat e este de 630 C. Detectarea
locurilor de scapare a amoni acului din
instalatie nu se va face cu o bagheta
de pucioasa arzand, ci cu harti e ume-
zita in fenolftal eina, care se coloreaza in
rosu in contact cu amoniacul, sau cu
,
detectoare electroni ce.
Est e puterr1ic absorbit de apa (1 I a-
pa la t=O C di zolva 1 150 I amoniac),
formand solutia hidroamoniacala, u-
ti lizata in instalat iil e cu absorbtie. Pre-
, .
zent a apei sau aerului urned in instala-
tie nu deranjeaza, dar, cum di zolvarea
in apa este foarte exoterma (arde ochii,
Viscoz. Conductivitate Tens. Temp.
termica
[Pa sJ
superfic.
1- [WlmK]
[mNlmJ [' CJ
I v I v
373, 1 10,05 102,6 10,07 14,63 . 20,00
363,0 10, 14 101, 7 10,24 14,33 18 00
'
353,3 10,22 100,8 10,42 14,04 -16 00
'
344,0 10, 31 99,9 10,59 13,74 -14 00
'
335,0 10,40 99,0 10,76 13,45 -12 00
'
326,3 10,49 98,0 10,93 13, 16 -10 00
'
318,0 10,58 97, 1 11, 10 12,87 -8 00
'
309,9 10,67 96,2 11 ,28 12,58 6 00
'
302,2 10,76 95,3 11,45 12.29 -4 00
'
294,7 10,85 94,3 11,62 12,00 -2,00
287,4 10,94 93,4 11,79 11,71 0,00
280,4 11,03 92,5 11,96 11,43 2,00
273,6 11, 13 91 ,6 12, 13 11, 14 4,00
267,0 11,22 90,7 12,31 10,86 6,00
260,6 11,32 89,7 12,48 10,58 8,00
254,3 11,42 88,8 12,66 10,30 10,00
248,3 11,52 87,9 12,84 10,02 12,00
242.5 11,62 87,0 13,02 9,74 14,00
236,8 11, 72 86,0 13,20 9,47 16,00
231,2 11,82 85, 1 13,39 9, 19 18,00
225,8 11,92 84,2 13,57 8,92 20,00
220,5 12,03 83,3 13,76 8,65 22,00
215,4 12, 14 82,4 13,96 8,38 24,00
210,4 12,25 81,4 14, 15 8, 11 26,00
205,5 12,36 80,5 14,35 7,84 28,00
200,7 12,48 79,6 14,56 7,57 30,00
196,0 12,60 78,7 14,76 7,31 32,00
191,4 12, 72 77,7 14,97 7,05 34,00
186,9 12,S4 76,8 15, 19 6,78 36,00
182,5 12,97 75,9 15,41 6,52 38,00
178,2 13, 10 75,0 15,64 6,27 40,00
174,0 13,24 7 4, 1 15,86 6,01 42,00
169,8 13.38 73, 1 16, 10 5,76 44,00
165, 7 13,52 72,2 16,34 5,51 46,00
161,7 13,67 71,3 16,59 5,26 48,00
157,7 13,83 70,4 16,84 5,01 50,00
153,8 13,99 69,5 17, 10 . 4,76 52,00
149,9 14, 16 68,5 17,36 4,52 54,00
146, 1 14,33 67,6 17,63 4,28 56,00
142.3 14,51 66,7 17,91 4,04 58,00
138,6 14,71 65,8 18, 19 3,81 60,00
134,9 14,91 64,9 18,48 3,57 62,00
131 ,2 15, 12 63,9 18,78 3,34 64,00
127,5 15,35 63,0 19,09 3, 12 66,00
123,9 15.59 62, 1 19,40 2,89 68,00
120,3 15,85 61,2 19,72 2,67 70,00
116, 7 16. 12 603
'
20,05 2,46
.
72,00
113, 1 16,4 1 59,3 20,39 2,24 74,00
109,4 16,73 58,4 20,74 2,03 76,00
105.8 17,08 57,5 21,09 1,83 78,00
102, 1 17 ,46 56, 6 21 ,46 1,63 80,00
92,7 18,59 54,3 22,41 1, 15 85,00
82,6 20, 15 - .
0,72 90,00
70,9 22.59
- - 0,33 95,00
53.0 28,86
.
- 0.03 100,00
. . x x
0 101 ,03
gura, cail e respiratorii ), trebuie luate
masuri de protectie a personalului de
-
exploatare. In prezenta apei ataca cu-
prul $i aliajel e sale (bronzul, alama).
Cum aceste metale, maleabi le $i ducti -
le, permit o prelucrare U$oara chi ar $i
a \evilor cu diametre reduse, instalatiil e
de amoniac, utilizar .d conducte din
otel , vor fi intalnite f_J entru puteri frigo-
rifi ce medii si mari .
Oeoarece amor iacul se dizo lva
usor i n apa, scaparil e in atn1osfera,
Capitolul 15: Procedee de racire 11 - frigorifice
329
Tabelul 15.2.6. Propriet atil e t er modinamice al e amoni acului la saturatie
Temp. Pres. Dens. Volum Entalpie Entalpie Caldura specifica cpicv V1teza sunet
[' CJ [MPaJ
lie hid
specific mas1ca masica specif1ca Cp
[kg/mJJ
vapon [kJ!KgJ [kJ!Kg KJ [kJ!Kg KJ [m/sj
[m3ikgj
I v I v I v v I v
-
-20,00 0,190 11 664,9 0,62356 108,67 1437,64 0,6542 5,9041 4,501 2,379 1,370 1497 394
-18,00 0,20760 6623
'
0.57413 117,69 1440,30 0,6896 5,8734 4,512 2,404 1,372 1492 395
-16,00 0,22634 659,8 0.52936 126,7 4 1442,91 0,7248 5,8433 4,523 2,429 1,375 1487 396
-17 00
'
0,24640 657,2 0,48874 135,82 1445,47 0,7599 5,8137 4,534 2,455 1.377 1482 397
-12 00 0,26785 654,6 0,45182 144,91 1447,97 0,7947 5,7846 4,545
" . ,., "' n"n
090
'
L,qbL l ,JOV 141 0 ,) ,
10,00 0,29075 652,0 0,41823 154,03 1450,42 0,8294 5,7559 4,556 2,510 1,383 1470 398
-8 00
'
0,31517 649,3 0,38761 163, 18 1452,81 0,8638 5,7278 4,568 2,538 1,386 1463 399
-6 00

0,34117 646,7 0,35966 172,35 1455, 15 0.8981 5.7001 4,580 2,567 1,389 1456 400
-4 00
'
0,36882 644,0 0.33411 181,54 1457,43 0,9323 5,6728 4,592 2,597 1,393 1449 400
-2 00
'
0,39821 641,3 0,31073 190,76 1459,65 0,9662 5,6460 4.604 2,628 1,396 1441 401
0,00 0,42941 638.6 0,28929 200,00 1461,81 1,000 5,6196 4,617 2,660 1,400 1433 401
2.00 0,46248 635,9 0, 26962 209,27 1463,91 1,0336 5,5936 4,630 2,692 1,404 1424 402
4,00 0,497 49 633,2 0,25154 218,57 1465,94 1,0671 5,5679 4,643 2,726 1,408 1415 402
6,00 0,53454 630,4 0.23491 227,89 1 467,91 1, 1004 5,5426 4.656 2,760 1,413 1406 403
8,00 0,57370 627,6 0,21959 237,24 1469,82 1, 1335 5,5177 4,670 2,795 1,417 1396 403
10.00 0,61504 624,8 0.20545 246,62 1471,66 1, 1666 5,4931 4,683 2,831 1,422 1387 403
12,00 0,65865 622,0 0, 19240 256,03 1473, 43 1, 1994 5,4688 4,698 2,868 1,427 1376 404
14,00 0,70461 619, 1 0, 18034 265,46 1475, 13 1,2321 5,4448 4,712 2,906 1,433 1366 404
16,00 0,75301 616.2 0, 16917 274,93 1476,75 1,2647 5,4212 4,727 2,945 1,439 1355 404
18,00 0,80392 613,3 0, 15882 284,43 1478,30 1,2972 5,3977 4,7 42 2,985 1,445 1343 404
20,00 0,85744 610,4 0, 14923 293,96 1479,78 1,3295 5,3746 4,758 3,027 1,451 1332 404
22,00 0,91364 607,5 0, 14032 303,52 1481,18 1,3617 5,3517 4,774 3,069 1,458 1320 405
24,00 0,97262 604,5 0, 13204 313,11 1482,49 1,3937 5,3290 4,791 3, 113 1,465 1308 405
26,00 1,0345 601,5 0, 12434 322,73 1483,72 1,4257 5,3066 4,808 3, 158 1,473 1295 405
28,00 1,0993 598,4 0,11717 332,39 1484,87 1,4575 5,2844 4,825 3,204 1,481 1283 405
30,00 1,1671 595,4 0, 11048 342,08 1485,93 1,4892 5,2623 4,843 3,252 1,489 1270 405
32,00 1,2381 592,3 0, 10424 351,81 1486,90 1,5208 5,2405 4,862 3,301 1,498 1257 404
34,00 1,3123 589, 1 0,09842 361,58 1487,78 1,5523 5,2188 4,881 3,352 1,507 1243 404
36,00 1,3898 586,0 0,09297 37 1,38 1488,56 1,5837 5, 1972 4,90 1 3, 405 1,517 1230 404
38,00 1,4708 582,8 0,08788 381 .23 1498,24 1,6149 5, 1759 4,922 3,459 1,527 1216 404
40,00 1,5553 579,5 0,08311 391,11 1489,82 1,6461 5, 1546 4,943 3,516 1,538 1202 404
42,00 1,6434 576,3 0,07864 401,03 1490,30 1,6772 5.1334 4,966 3,574 1,549 1188 403
44,00 1,7352 573,0 0,07445 411 ,00 1490,67 1,7083 5, 1124 4,989 3,635 1,562 1173 403
46,00 1,8308 569,7 0,07051 421,01 1490,92 1,7392 5,0914 5,013 3,698 1,574 1159 402
48,00 1,9303 566,3 0,06682 431,07 1491,07 1,7701 5,0705 5,039 3,764 1,588 1144 402
50,00 2,0339 562,9 0,06334 441.18 1491,09 1,8009 5,0497 5,066 3,832 1,602 1129 401
52,00 2, 1415 559, 4 0,06007 45 1,33 1491,00 1,8316 5,0289 5,095 3,903 1,617 1114 401
54,00 2,2534 555,9 0,05699 461 ,54 1490,78 1,8623 5,0082 5, 124 3,977 1,633 1099 400
56,00 2,3696 552. 4 0,05409 471 ,80 1490,43 1,8929 4,9875 5, 156 4,055 1,650 1083 399
5800
'
2,4903 548,8 0,05136 482, 12 1489,94 1,9235 4,9667 5, 190 4, 136 1,668 1068 399
60,00 2,6154 545,2 0,04878 492,50 1489,32 1,9541 4,9460 5,225 4,221 1,687 1052 398
62 00 2,7452 54 i ,5 0,04634 5""' 9 A 1488,55 1,9846 4,9252 5,253 4,310
1 707
1036 397 Vi, 'i
'
.,. "'
64,00 2,8798 537,7 0,04404 513,45 1487,63 2,0151 4,9044 5,303 4,404 1,728 1020 396
66,00 3,0193 534,0 0,04186 524,03 1486,56 2,0456 4,8836 5,346 4,502 1,751 1004 395
68,00 3, 1637 530, 1 0,03980 534,68 1485,33 2,0762 4,8626 5,392 4,606 1,775 987 394
'
70,00 3,3 133 526,2 0,03785 545,41 1483.94 2, 1067 4,8416 5.441 4,7 16 1,801 971 393
75,00 3,7103 516, 1 0,03340 572,62 1479,67 2, 1832 4,7884 5,581 5,019 1,874 929 390
80,00 4, 1418 505,6 0,02949 600,44 1474,20 2.2601 4,7342 5,749 5,374 1,960 886 387
85,00 4,6099 494,5 0,02605 628,97 1467,38 2.3377 4,6785 5,955 5,794 2,064 842 383
90,00 5, 1167 482,8 0,02299 658,36 1459,01 2,4 163 4,6209 6,21 1 6,302 2, 192 796 379
95,00 5,6643 470, 3 0,02027 688,77 1448,84 2,4963 4,5608 6,535 6,933 2,353 749 374
100,00 6,2553 456,9 0,01783 720, 44 1436,53 2,5783 4,4973 6,959 7,739 2,562 701 368
l=lichid; v=vapori.
antrenat e de precipitatii, pot polua
apel e de suprafata_ Dar amoniacul
gazos este mai U$Or decat aerul (de
cca 2 ori} , ! neat scaparil e din insta-
lati e se ridi ca rapid In atmosfera,
unde se descompun in cateva zil e.
Scaparile In stare li chida se evapora
apr oape ins tantaneu ( IFN =-33,5 C),
diminuand ri scul unei contaminari a
solului .
di cat de energi e de comprimare $i la o
temperatura ridicata de supraincalzire.
Nu absoarbe radi atiil e infraro$ii (deci
nu contribui e la efectul de sera teres-
tru) $i nu ataca ozonul stratosferi c
(ODP = 0).
Ar e un exponent adiabati c mare
( y= 1, 335). conducand la un consum ri -
Din acest motiv, protecti a compreso-
rului contra patrunderii pi caturilor de li -
chid nu se realizeaza prin supraincalzi -
rea vaporil or aspirati , ci prin prevede-
rea unui separator de lichid.
Totu$i, t oate celelalte propri eta\i ter-
modi nami ce $i de tranfer t ermi c (tem-
peratura normala de vapori zare, caldu-
ra latenta de schimbare de faza, con-
duc ti vitatea termi ca, coeficientii de
convec\ie t ermi ca) sunt foart e bune,
conducand la randarnente superi oare,
la dimensiuni mai reduse si la investitii
' '
mai mi ci pentru instalatiil e cu amoniac_
--- -- -----
Viscoz1tate Cooductivitate Tens. Temp.
termica
superfic.
[Pa sJ A [W/mK]
[mN/mJ
[' CJ
I v I v
22 1,3 8,49 560,7 18,96 31, 18 -20,00
216, 1 8,55 556,7 19,21 30,74 18.00
211,0 8,61 552,6 19,47 30,29 -16 00
'
206, 1 8,67 548,6 19,74 29.85 14 00
'
'ln 1 A 0 70 C: AA t; ?n n 1 ?O 1 . 1? nn
LU 1
1
'1 u, ' ..... -.1-r-. , .J <..u,u 1 .__, ' .
-- -
196,8 8,79 540,5 20,29 28,97 -10,00
192,3 8,85 536,5 20,59 28,52 -8 00
'
188,0 8,91 532, 4 20,89 28,08 -6 00
'
183,8 8,97 528,3 21,20 27,64 -4 00
'
179,7 9,03 524,3 21,51 27,20 -2 00
'
175,8 9,09 520,2 21,84 26,76 0,00
171,9 9, 15 516,2 22, 17 26,32 2,00
168,2 9,21 512, 1 22,50 25,88 4,00
164,6 9,27 508,0 22,85 25, 45 6.00
161,0 9,33 503,9 23, 19 25,01 8,00
157 ,6 9,40 499,8 23,55 24,57 10,00
154,2 9,46 495,7 23,90 24, 14 12,00
150,9 9,52 491,6 24,27 23,70 14,00
147,8 9,58 487,5 24,63 23,27 16,00
144,6 9,64 483,3 25,00 22,83 18,00
141,6 9,71 479,2 25,38 22,40 20,00
138,7 9,77 475,0 25,75 21 ,96 22,00
135,8 9,83 470,9 26, 13 21,53 24,00
133,0 9,90 466,7 26,52 21, 10 26,00
130,3 9,96 462,5 26,91 20,67 28,00
127,6 10,02 458,3 27,30 20,24 30,00
125,0 10,09 454, 1 27,70 19,81 32,00
122,5 10, 15 449,9 28, 10 19,38 34,00
120,0 10,22 445,6 28,51 18.95 36,00
11 7,6 10,29 441,4 28,92 18.53 38,00
115,2 10,35 473, 1 29,34 18, 10 40,00
112,9 10,42 432,8 29,76 17,68 42,00
110,7 10,49 428,5 30,20 17,25 44,00
108,5 10,56 424,2 30,64 16,83 46,00
106,4 10,63 419,9 31,09 16,40 48,00
104,3 10,70 41 5,6 31,54 15,98 50,00
102.2 10,78 411 ,2 32,01 15,56 52,00
100,2 10,85 406,8 32,49 15, 14 54,00
98,3 10,93 402, 4 32,98 14,72 56,00
96,4 11,00 398,0 33,49 14,30 58,00
94,5 11,08 393,6 34,00 13,88 60,00

92,7 11, 16 389, 1 34,54 13,47 62,00

90,9 11,24 384,6 35,09 13,05 64,00
89, 1 11,32 380, 1 35,66 12,64 66,00
87,4 11,41 375,6 36,25 11,22 68,00
85,7 11,50 371,0 36,86 11 ,81 70,00
81 ,5 11,73 359 4
'
38,49 10,79 75,00
77,6 11,98 347,6 40,29 9,77 80,00
73,7 12,26 335,6 42.31 8,76 85.00
70,0 12 56
'
323, 1 44,57 7,76 90,00
66, 4 12,91 310,2 47, 15 6,77 95,00
62. 7 13,31 296,8 50, 11 5,79 100.00
Uti lizarea motocompresoarelor erme-
tice cu amoniac, disponibil e deja pe
piata, va conduce la extinderea aplica-
\iil or cu acest agent si catre puteril e re-
duse.
Este inert fata de otel, aluminiu si
materi alele plastice.
Nu est e mi scibil cu uleiul de ungere,
antrenarea ul eiului de vaporii de amo-
niac, In procesul de comprimar e, im-
pune separ area lui $i r eturnarea In
compresor. Cea mai mare par te se re-
cupereaza din amestecul c u vaporii
de amoniac , intr - un separator de ul ei,
pl asat pe r eful area compresorului _
Rest ul se separa din amest ecul cu
-------------- --
.
'
'
' '
'
'
'

330
II - lnstala!ii frigorifice Capitolul 15: Procedee de racire
400
--
200
100
,
40 . .14
2


20
10
'
' '

4
I

-+-+-
I I ! '
2

' '
" 0 "' 1--+- - - . :HH- +--+- ,_ -
v "' .,,
0
0) "
"'.
1
0. 4
0,2
0, 1
0,04
0.02
0,01
"
VJ
I
. '
S!:t m =t=Ht ' '
'v ,
/ /'] v ....- . ./
/'<-+ Ti::::R,,
--++-H-1 _
/:/
/
"!;,

.,,
0
f I ,
"
'
'
'

--
j
"" I
' '
I I

)
,
'
o.s -1+-i
Ill :,)
., Q_4"'- 91rn -
1 1
' 0 3 '
- '
-+ 0 0 0 N
a_ o 0 o co% .. 2 0 0 ..,. ("') ..., - o. ' ._.__.
0 - L(") M ,.
i-t t - CO _ (\/ ! ' - '--- "<Q. '1 5f-'--j
I - ..:1j>-"'t:l- O 0 - . ..... - II J I 0 I g_ l I I I I
0- jf>-
0
0 . 10-..___,
!= "'! C'l - t1f"" - ,. 0 - .._ g M ' - ' U-
J o - LU> - "' (\/ , -:.o-o -oo -
i.... J o N - 1 II
0 .... 0 .. () ,')- '\
0 - rl-.J+-i+..: - " -
"r . :- _,. _JJ.LLI_JL..LJ._ /l_ . 1 7,

M
I_
'- . v I
i
I
-
. :;
'
- 1200 - 1000 -800 -600 - 400 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800
Entalp1e [kJ/ kg]
Fig. 15.2.5. Diagrama lg p - h pentru R717 (amoniac).
0 400 800 1200 1600 2000 2400 2800 3200 3600 4000 4400 4800
40
40 =':.!J ::;:::: :P:::":lr;::+ -,r-t 1 , 1 ' l?'S -A 1 , _ .. _ --
-H-+-' ' !<':...:.. /:; --'-- S?r-7 ""-t- Cf> -'- ':i" '- ""'- ,zoi..- ' .:.. so ,..;- -' 60 . -- ---
o;'1 a. o, : d>'...L:. co : i;- ; ,...,_ "i ti: "'i :..'> ._'---"- ... , . ... ......_:: \ ._!..c .
- >-+-+--, , A- , " -r . , ... . ,,...., ---- -/ -- ......_ --:- ..., - "" ' ..-'\ - - l -._--, \ :- .
20
10
4
2
! ; 1' : , I ; _ .;:'\ . ! I ' : ' , 1 l : I 1 '
1
1'. '::l:...fl"\-
1
, , : 0 ' I ' ' ' --" . J.... ,. ' ' '
7
"."' C . '. 32 ' ,
' . ; : 0 : - ' : : I r -- . ' . . . . -..r : / " : x t I )) ' V'- --
-++.fJji-Af' il .-.. 1-A-'l'-H-hl-jft-itt . j - ' i- \, -: ! ,t ,J: ,, I ,.I_: ,, 21,46
R-7 18 . . . , . -<-- .,r_ -,; .
= ! ,--;, .-::.--::-N . - -- ___ _ ..__ _ _____ . .... ... \ .,.....-1.--'..1.-- ..
' . H-t- +-'--l :
. ' .
- ... --
' . '
=
==rE=lEf t=t:: t:i:==1 I::!+: - ' ' . "1; . ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' . 6 .
' I ' I i 1 J ,. ! i ; 1
1
- r::; ,/ 1 , : , _ ] - r -- / . , , -1 , , ,
1
. ;
i ' I _7,; ' i/ -:J . ,. - ,I/, : ' ' ) '
1
", I . .<
I I : {/ I ' ,; . l I '. 1 ' I
I __.,._r- ' : ,,, I _... ' I ' , ' \ ' I 1_,, 1 : I I
' I
' '
4 :
3 2' l---, -_-i,
' .. ' ....._ .
2__4 ,"--.
20
10
4
2
: ., ! I ;1 ii/, 1-(-'

- -" - ---, , - .: , -- ' 1,,: ,./ : -- .,-,:: -"':

1 ' I , .. --- , , i , .. + . '
- ' ' I 11 - , , 1 1 I 1
- - , t ::. + _;,,;_/ , ".: .,,--, ! '}' . _/ i - : ' '' , ____. . 1 .2 1, , '.
I I :. : ! I
'
-- . 1 .6
1
0.4
0_2
0. 1
0.04
0.02
0.01
0.004
0.002
0.001
- - '-__,H".;. !-' ,+',_, 11 ,c.:._/ . . , .
1
__--J 1 --rr ':"""- :' -- __/ 1-;. L!
1
__ . _: - ,.f- 1 . -T-1 .-r --;--:-1
:!--l-f',41111-'
1
8
1
. /:., v- ._, . .
1
-
1
' - -- .' , --- II>-

- , ,- : 1
1
il 1.-. . 1 o.8i0Tl
.- ...... . -. , . -':-AY - 11 -- 7- -- JI - .. --l - --- :'t". ,....;' -_ -, - __.., _ 1, _ _ , --c --
, '' -- - ,_J_ __ __ ' /1 .. -.-(;. :_, .
1
., l/__:' ?. ' :- :... .. j _-, - :- r ,-, -:--;-:
- ! I :1 . ! "' . .v "' ! . I ,' ,' . , , - ' - . - .....*- , , .,_0.4i ---:
! ' .;(/ C? ' : - t-l.1- -)_L'. I .

'"" 1';'> <o '.O i'<>--"

.1 0 24 ;
: : : ; V> !I . . /. . I' 1;-1 I --' . :j>. .: 11 I i ": I '
yt . _ _ . _ _ -- M- . ,c, _ . _ Q.16
- . ' ,, I -: , , - - - ---. -- - .. 7 -i- """' - . - , I - =...- -:-- ...._,_,..... o 12.___ I
I . ' ' ' . ' I: - - - I--- ,- " - - _; _ ,..,, - - j ' ' '' .,
' ,-j-r I : . . i.-:

: : -- -- __ L_ _
11
/ , ' .. . r:; .. . :\ : .. '!:i::
,__ "'-- ....... "':: ' t:; I 0 lL. .i --, I\) J O o 1 1 J --.
:- .'"f-- , , , , , .!:; ) - . .. -. :;'...J .. , -,
0
_
06
k,,_lm
-'-,-c,-1-/ ''. -1 ! '" - - , I l -_. I
'-- -- ---- - ' L.__ :J! l-<1-- If'.-:. _I. - ' 1 : :, , 1 ".,/'; 1 1....-:- , : : _ _,_ / , ' ' , I , 1 : o.04 : . i
- rT - -M- - , 0
1
2
! -. ;_ I ,r- ..... 1 1_ ,, t ;, . '. V l.r> ;. ',.!_

0) , .
1
Q. f, J I ' -: 1 . . _, v . : Q_03 ' .. ;
; ! I c:::i '../. ' 0 I ! . ,-7 , -' o - . . r ,- / .... ,_ I t I' I Y! : I ' 0.024 .
:..-- : ; !'-61:_ V1 j 1; 1-' vl.--t :
1
'"' I i '. -)(' - ' . :-tr 1 , i i ' :..... 1 , , ,

I '
r--- - ----:; ,-1 - --'--- '- - - -, . . - . - - ' --- , - 0 .016 "-=::;
:..: :-44, . ::: - - J.. - a- - /1-- - t - - ;
- 3 I J{;. . ' I 1 ---: . ' _., I ' ' . +,:,. .
,, J .. . '/V1 / ' loo' . :A . I I / i:" 2 ...... ,..._ , . Q .\J'VV '
- I;' c-'- : - ,_ ' - - ' . 0006
-
: ... _ ' ,, .,- - -. 11 . 1 --- . - i/' .. :I ' , r 1 --:
; ! ,/ I ...... . :._.,. I ..... . r- -- - - - - -j I ; - . , . (:l; M , '/ - .... - . 1- - - .- - - ! >-- o.004 . '
' : ..-: !/ , I I , t.' l 6 '
0.002
0.4
0 .2
0 ' 1
0.04
0.02
0.01
0.004
r . ,;/' r V.-,. ; .L.-.U: .. IC:O ' . .... - - .- - - : j ; "ri . I -_,, . ! . . . - . i
0.001
4800
0 400 800 1200 1600 2000 2400 2800 3200 3600 4000 4400
Ent alp1e [kJ/kg ]
Fig. 15.2.6. Diagrama lg p - h pentru R718 (apa).
--------------- ______________ __,

Capitolul 15: Procedee de racire
II - lnstalatii frigorifice

331
Tabelul 15.2.7. ProprietaJile termodinamice ale apei la saturafie
Tern. Pres. Dens. Volum Entalpie Entalp1e Ciildura specifici cpicv Vite7a sunet
[' CJ I
lie hid
specific 1nas1ca 1nasica specific5
Cp
[kg/ml]
vapon [kJikgJ [kJil<g K] [kJil<g K]
[nlis]
[ml;kg] I I I I v v v
v
v
0,01T 0.0006 1 999,8 205,98 0,0 2500,5 0,0000 9,1514 4.229 1,868 1.330 1401 409
5,00 0,00087 999,9 147,02 21.0 2509,7 0,0763 9.0236 4,200 1,87 1 1,330 1426 413
10.00 0,00 123 999,7 106,32 42,0 2518,9 0.1510 8,8986 4.188 1,876 1,330 1448 4 17
15.00 0,0017 1 999, 1 77,900 62,9 2528,0 0,2242 8,7792 4.184 1,878 1,330 1467 420
20,00 0,00234 998,2 57,777 83,8 2537,2 0,2962 8,6651 4, 183 1,882 1,330 1483 424
25,00 0.00317
001 n
43,356
1f1A 0 '1C:AC ')
n 36..," n 55,."
. . ""'
.
1.330 1497 427 -..,. .. V.,, V :_,J"tV,J V, IV 0, JO tt. IOJ I
30,00 0,00425 995,6 32.896 125,7 2555,3 0,4365 8,4513 4, 183 1,892 1,330 1509 431
35,00 0,00563 994 ,0 25,221 146,6 2564,4 0,5050 8.3511 4, 183 1,898 1,330 1520 434
40.00 0,00738 992,2 19,528 167,5 2573, 4 0,5723 8,2550 4, 182 1,905 1,330 1528 437
45,00 0,00959 990,2 15,263 188, 4 2582,3 0,6385 8.1629 4, 182 1,912 1,330 1535 441
50.00 0,01234 988,0 12,037 209,3 2591,2 0,7037 8,07 45 4, 182 1,919 1,330 1541 444
55,00 0,0 1575 985,6 9,5730 230,2 2600,0 0,7680 7,9896 4, 182 1,928 1,331 1546 447
60,00 0.01993 983,2 7,67 46 251,2 2608,8 0,8312 7,9080 4. 183 1,937 1,33 1 1549 450
65.00 0,02502 980,5 6, 1996 272, 1 2617 .5 0,8935 7,8295 4, \84 1,947 1,331 1552 453
70,00 0.031 18 977,8 5,0447 293,0 2526, 1 0,9549 7,7540 4.187 1,958 1,332 1553 456
75,00 0,03856 974,8 4, 1333 314,0 2634,6 1,0155 7,6813 4, 190 1,970 1,333 1553 459
80,00 0,04737 971,8 3,4088 334,9 2643, 1 1,0753 7.6 112 4, 194 1.983 1,334 1553 462
85,00 0,05781 968,6 2,8289 355,9 2651,4 1,1343 7,5436 4, 199 1996
'
1,335 155 1 465
90,00 0.07012 965,3 2,3617 376,9 2659,6 1,1925 7, 4784 4,204 2,01 1 1,336 1549 467
95,00 0,08453 96 1,9 1,9828 398,0 2667,7 1,2501 7,4154 4,210 2,027 1,338 1546 470
100,00F 0, 10132 958,4 1,6736 419, 1 2675,7 1,3069 7,3545 4,217 2,044 1,339 1542 473
105,00 0, 12079 954,8 1,4200 440,2 2683,6 1,3630 7,2956 4,224 2,062 1,34 1 1537 475
110,00 0, 14324 951 ,0 1,2 106 461,3 2691,3 1,4186 7,2386 4,232 2,082 1,344 1532 478
11 5,00 0, 16902 947, 1 1,0370 482,5 2698.8 1,4735 7, 1833 4.240 2, 103 1,346 1525 480
120,00 0, 19848 943,2 0,89222 503,8 2706,2 1,5278 7,1297 4,249 2, 126 1,349 1518 482
125,00 0,23201 939, 1 0,77089 525, 1 27 13,4 1,58 15 7,0777 4,258 2, 150 1,352 151 1 485
130,00 0,27002 934,9 0,66872 546,4 2720,4 1,6346 7,0272 4,268 2, 176 1,355 1503 487
135,00 0,31293 930,6 0,58234 567,8 2727,2 1,6873 6,9780 4,278 2,203 1,359 1494 489
140,00 0,36119 926,2 0,50898 589,2 2733,8 1,7394 6,9302 4,288 2,233 1,363 1484 491
145,00 0,41529 921,7 0,44643 610,8 27 40,2 1,79 10 6,8836 4,300 2,265 1,368 1475 493
150,00 0, 47572 917' 1 0,39287 632,3 2746,4 1,8421 6,8381 4,312 2,299 1,373 1464 495
155,00 0,54299 912,3 0,34681 654,0 2752,3 1,8927 6,7937 4,325 2,335 1,378 1453 496
160.00 0,61756 907,5 0,30709 675,6 2758,0 1,9429 6,7503 4,338 2.374 1,384 1441 498
165,00 0,70029 902,6 0,27270 697,4 2763,3 1,9927 6,7078 4,353 2,415 1.391 1429 499
170,00 0,79 147 897,5 0,24283 719,3 2768,5 2,0421 6,6662 4,369 2, 460 1,398 1416 501
175,00 0,89180 892,3 0,21679 741.2 2773,3 2,0910 6,6254 4,386 2,507 1,406 1403 502
180,00 1,0019 887, 1 0, 19403 763,2 2777,8 2, 1397 6,5853 4,403 2,558 1, 414 1389 503
185,00 1, 1225 881 ,7 0,17406 785,4 2782,0 2, 1879 6,5459 4,423 2,612 1,423 1375 504
190,00 1,2542 876, 1 0, 15650 807,6 2785,8 2,2358 6,5071 4,443 2,670 1 433
'
1360 505
195,00 1,3976 870,5 0, 14 102 829,9 2789, 4 2,2834 6,4689 4,465 2,731 1,443 1345 506
200,00 1.5536 864,7 0, 12732 852,4 2792,5 2,3308 6, 4312 4,489 2,797 1,455 1329 506
T =temperatura punctului triplu; F= temperatura de fierbere normala; l=lichid; v=vapori .
amon iacu\ li chi d, prin decantar e,
datorita densitatii mai mari, In con-
densator, rezervor $i vaporizator.
Este ieftin $i accesibil ( 1 kg amoniac
costa de 5 ori mai putin decat 1 kg
R22), avantaj care va cre$te pe masura
reducerii stocuril or de freoni actuali si
a utilizarii substituen\ilor, mult mai
costisitori .
In tabelu\ 15.2.6 sunt prezentate pro-
pri etatil e termodinamice ale amoniacu-
\ui la satura\i e, iar In figura 15.2.5 este
prezentata diagrama lg p - h.
Apa. Ca agent frigorific, apa pre-
zinta o serie de avantaje, cum ar fi:
are propri etati de transfer termi c ex-
cepti onale; este inofensiva fa\a de pro-
dusele supuse racirii si fata de organis-
mul uman: vaporii de apa nu sunt in-
fl amabil i sau explozivi ; este ieft ina s1
accesibil a.
in acelasi timp lnsa apa prezinta si
importante dezavantaje, ca:
- presiur1ea de vaporizare, corespu11 -
zatoare temperaturilor de lucru ca
agent frigorific (5 ... 10 C) este foarte
scazut a (cca 0,0 1 bar}, favorizand pa-
trunderea aerului In instala\ie $i necesi-
tand o instala\ie suplimentara, care sa
men\ina depresiunea necesara func\io-
- ..
nar11 ;
- volumul masic al vaporil or este
foart e mare, excluzand antrenarea \or
cu compresoare cu piston al ternati v.
Aceste debite mari de vapori sunt ve-
hi cu\ate cu compresoare cu Jet I n in-
stala\i il e cu ejecti e, cu compresoare
termochimi ce In instalatiil e cu absorb-

tie sau cu turbocompresoare;

- pur1ctul triplu ridi cat (ts = 0,01 C),
conduce la o aplicabi litate limitata (do-
n1eniul climatizarii);
- vaporii de apa absorb radiatiile in-
fr aro$ii, contribuind la incalzirea atmos-
ferei.
'
In tabelul 15.2.7 $i In figura 15.2.6
sunt prezentati parametrii termodina-
mi ci ai vaporilor de apa, la saturati e si
diagrama lg p - h.
V1sco1itate Conductivitate Tens. Temp
terinica
supertic.
[)lPa s[ i. [W/m K]
[mN/m]
[' C]
I I v v
1792, 4 9.22 561.0 17,07 75,65 0.01
1519,1 9,34 570,5 17 ,34 74,95 5,00
1306,6 9,46 580,0 17.62 74.22 10,00
1138,2 9,59 589,3 17,92 73, 49 15,00
1002, 1 9,73 598,4 18,23 72,7 4 20,00
890,5 9,87 607, 1 18,55 71,98 25,00
797,7 10,01 615,4 18,88 71,20 30,00
719,6 10, 16 623,2 19,23 70,4 1 35,00
653,2 10,31 630,5 19,60 69,60 40,00
596,3 10,46 637,3 19.97 68,78 45,00
547,0 10,62 643,5 20,36 67,95 50,00
504, 1 10, 77 649,2 20,77 67, 10 55,00
466.5 10,93 654 3

21. 18 66,24 60,00

433,4 11, 10 658,9 21,62 65,37 65,00
404,0 11 ,26 663, 1 22,07 64,49 70,00
377,8 11,42 666,7 22,53 63,59 75.00
354,5 11 ,59 670,0 23,01 62,68 80,00
333, 4 11, 76 672.8 23,50 61,76 85.00
314,5 11,93 675,3 24,02 60,82 90,00
297,4 12, 10 677,4 24,55 59,88 95.00
281,8 12,27 679, 1 25,09 58,92 100,00
267,7 12,44 680,6 25,66 57,95 105,00
254,8 12,61 681,7 26,24 56,97 110,00
243,0 12, 78 682,6 26,84 55,98 115,00
232, 1 12,96 683,2 27,46 54,97 120,00
222,2 13, 13 683,6 28, 10 53,96 125,00
213,0 13,30 683,7 28,76 52,94 130,00
204,5 13,47 683,6 29,44 51 ,91 135.00
196.6 13,65 683,3 30, 13 50,86 140,00
189,3 13,82 682,8 30,85 49,81 145,00
182,5 13,99 682, 1 31,59 48,75 150,00
176,2 14, 16 681 , 1 32,35 47,68 155,00
170,3 14,34 680,0 33, 12 46,60 160,00
164,8 14,5 1 678,6 33,92 45,51 165,00
159,6 14,68 677, 1 3-1 ,74 44,41 170,00
154,7 14,85 675,3 35,58 43,3 1 175,00
150,2 15,02 673,4 36,44 42,20 180,00
145,9 15,20 671,2 37,32 41 ,08 185,00
14 1,8 15,37 668,8 38,23 39,95 190,00
138,0 15,54 666,2 39, 15 38,82 195,00
134, 4 15, 71 663,4 40, 10 37.68 200,00
15.2.2. Agenfi intermediari
Sunt folositi i n instalatiile cu racire
. .
indirecta, la care contactul agen\il or
frigorifici cu mediul racit poate avea
cor1 secint e negative (instalatiile cu a-
moniac). Ca agenti intermediari se
fol osesc aerul , apa (la t > 0 C) si
solu\iil e de apa cu saruri mineral e sau
cu alcooli (la t < 0 C) . Temperatura
de solidifi care a solutiei este de-

pender1ta de concentra\ ia de sare sau

alcool , pana la atingerea punctului
eutecti c.
Solutiil e de sare cu apa (saramuri)
utili zate frecvent, folosesc clorura de
calciu (CaCl2}, clorura de sodiu (NaCl)
si clorura de magneziu (MgCl2). Sunt
ieftine dar in tirnp se depun, condu-
cand la obturarea tevi\or, $i au efect
corosiv. Pentru reducerea acestui elect
Ii se adauga inhibitori de corosivitate.
Solutiile alcoolice, mai scL1rnpe dar
Iara depuneri , folosesc etilengli colul sau
metanolul.
'
332 ll - lnstala!ii frigorifice
15.2.3. Solutii pentru instalatii
cu absorbtie
lnstalatiil e cu absorbtie utili zeaza o
' '
soluti e binara, un component fi ind me-
diul di zolvant (absorbant) al celuilalt
component, mai volatil, care este a-
gentul fri gor ifi c.
Dizolvantul trebuie sa prezinte o
mare afinitate pentru fluidul fr igorific, la
temperaturi scazute, pentru a se reali -
za absorbti a acest uia i n solutie. Pe
' '
masura ce t emperatura solutiei creste,
afinitatea dizolvantului trebuie sa sca-
da, permitand eliberarea agentului fr i-
gorifi c din solut ie, in faza de desorb\i e.
Pentru a degaja vapori cat mai puri de
agent fri gorifi c, trebui e sa existe 0 di-
f eren\a cat mai mare i ntre temperatu-
ril e de fierbere ale celor doi compo-
nenti .
Mai multe cupluri binare au stat la
baza real izarii unor asemenea instalat ii.
'
J. Leslie a realizat in 1810 prima insta-
la\i e cu acid sulfuric - apa apoi, i n
1859, F. Carre a introdus cuplul apa -
amoniac iar , in 1945, societat ea Carri er
a utilizat solu\ia de bromura de litiu -
-
apa. In ultimii ani s-au studiat $i alte
solutii (ex., metil amina - apa), dar si n-
gurele vari ante care s-au impus sunt
cele bazate pe soluti a apa - amoniac,
mai ales prin perfectionaril e t ermodina-
mice aduse de E. Altenkirch i n 19 13 si
pe solu\ia bromura de litiu - apa.
Cupluril e binare utili zate prezinta
temperaturil e normale de vaporizare ir1-
di cate in tabelul 15. 2.8. Se evidenti aza
diferen\ele de temperatura intre vapori -
zarea normala a dizol vantului si a a-
gentului fri gorifi c, de cca 133 C la so-
lutia hidroamoniacala si de 1 165 C la
'
solu\i a BrLi - apa. Daca la pri mul cu-
plu, i n urma f ierberii se ob\ine un a-
mestec de vapori de amoniac si apa
(evident, amoni acul f iind mai volatil , va
vapori za, de preferin\a), la al doi lea
cuplu se ob\in, in urma fierberii, numai
vapori de apa.
Caracteri zarea starii termodinamice a
unei solu\ii binare necesita, conform
legi i fazelor de echilibru a Jui Gibbs, 3
parametri . Alegand, de regula, presiu-
nea p si temperat ura t (sau er1talpia
masica h), pentru eel de-al treilea se
foloseste partici pa\ia mas1ca a unui
component in soluti e (denumit, im-
propri u, concentra\ie).
Pentru soluti a hidroamoniacala, con-
centrati a este r aportata la agenttJI fri -
gorifi c (amoni acul ):
r = GNH3 [%]
'> (15.2.2)
GH
2
o+ GNH
3
La solutia Brli - apa, concentratia
este rapor tata la dizolvant (Brli):
Capitolul 15: Procedee de racire
Tabelul 15.2.8. Temperatura normala de vaporizare a componentelor
solutiilor binare utilizate In instalatiile cu absorbfie
Solutia Simbol
T emperatura de vapori zare (C] la 1 bar
'
Apa - Amoni ac H20 - NH3
Bromura de litiu - Apa BrLi - H20
( 15.2.3)
unde G NH
3
, GH;_-0, GarLi - masa de
amoniac , apa, bromura de litiu.
Solutia de Brli - apa. Prezinta avan-
tajele utilizarii apei ca agent fri gorifi c:
caldura foarte mare de vapori zare, pre-
siunea de vapori scazuta (rezulta pereti
cu grosime redusa), inofensiva, accesi-
bila, iettina.
Bromura de litiu nu este volatila, in-
cat prin fierbere se ob\in vapori puri de
agent frigorifi c (apa).
Diferenta redusa dintre presiunea
maxima pc si cea minima po face posi-
bila comasarea utilajelor componente,
asigurandu-se mai U$Or etansarea, re-
zultand o inst alati e compacta ct1i ar la
puteri frigorifi ce importante.
Dezavantajele datorate apei se refera
la necesitatea unei instalatii de mentine-

re a depresiunii (atat Po cat si pc sunt

sub presiunea atmosf eri ca), la volumul
masic mare al vaporil or (conducand la
dimensiuni mari ale utilajelor) $i la limi-
tarea temperaturii de vapori zare la valori
peste punctul triplu (practi c, to> 3 C).
Bromura de litiu nu absoarbe apa
nelimitat , prezentand o limita de solu-
bilitate.
Solutia BrLi apa este corosiva i n
contact cu aerul , mai ales la tempera-
turi ridi cate. Se utili zeaza materiale ino-
xidabil e, inhi bi tori anticorosivi si cons-
tructii Speciale ale fi erbatorului si ab-
sorbitorului .
La concentra\ii mari si temperaturi
scazute, Solutia Brli - apa cristali zeaza.
Solutia hidroamoniacala. Prezinta
avantajele introduse de amoniac: tem-
peratura normala de vapori zare suf ici-
ent de scazuta ( foN = -33, 4 C), Caidu-
ra mare de vapori zare, ieft in.
Printre dezavantaje men\ ionam:
- di ferenta mica l ntre temperaturile
normale de f ierbere ale celor doi com-
ponenti, incat prin fi erberea solu\i ei re-
zulta atat vapori de amoni ac, cat si de

apa.
- \inand seama ca agentul fri gorifi c
nu est e pur, vapori zarea acestui a se
face pe un interval de ternperaturi , cu
atat mai mare, cu cat va conti ne mai
rnulta apa.
15.2.4. Uleiuri frigorifice
Di zolv<1nt A ge11t frigorific
100 (Apa) -33, 4 (NH3)
1 265 (Brli ) 100 (Apa)
ni ca, ulei ul are ca princi pal rol lubrifie-
rea zonelor de contact ale pieselor
metali ce in mi $care, cu cele fi xe, pen-
tru a diminua frecaril e, evitand astfel
griparea lor. Diminuarea frecaril or con-
duce si la o micsorare a energi ei con-
1 sumate pentru comprimare.
Uleiul parti cipa si la etan$area zonei
de inalta presiune, fata de cea de joasa
presiune a compresorului, la racirea
palierelor, pistoanelor, cil indri lor si a
supapelor. Tn plus, el antreneaza par-
t iculele solide, rezultate prin fenomene-
le abrazive si le elimina prin filtre de
ulei (prevazute cu site de 10 ... 40 rim).
Pentru a realiza aceste cerinte. uleiul
trebui e sa aiba anumite proprieta\i par-
ti culare, cum ar fi : temperatura de con-
gelare cat mai coborata (inferioara
temperaturii minime din circuitul fri go-
rifi c); temperatura de aprindere si de
ardere cat mai ridicate; aciditate mine-
rala nul a; sa nu contina apa si sa nu
fi e hi groscopic; sa aiba un con\inut cat
mai redus de compusi parafinici, pen-
tru a nu produce precipitatii si depuneri
la temperatura scazuta; sa fi e stabil si
sa-si pastreze poten\ialul de ungere
(viscozi tatea, presiunea) pe un do-
' meniu larg de temperaturi (negative si
poziti ve). Ni ci un ulei nu indepline5te
toate cerintele solicitate, cautandu-se
un compromi s cat mai avantajos.
Numeroasele puncte ce trebuie unse
sunt la originea degajaril or de caldura.
Pe masura ce tura\ia si raportul de
compresie cresc. temperatura la sfarsi-
tul compri mari i creste. Soli citarea ter-
mi ca a ul eiului poate fi importanta, ne-
cesitand un racit or de ulei, pentru ca
viscozitatea sa ramana in limite accep-
tabile.
Desi caracteristicile constructi ve ale
palierelor compresoarelor cu pi ston
sau ale turbocompresoarelor sunt des-
tul de diferite, de la un model la al tul,
experien\a arata ca toat e aceste com-
presoare func\i oneaza perfect la o pre-
siune eficace a uleiului de 2 ... 3 bar (a-
ceasta presiune reprezentand di feren\a
dintre presiunea la reful area pompei de
ul ei si presiunea la iesirea din palierul
considerat).
Daca solubi litatea unui agent frigori -
fic i n ulei creste ctJ presiunea si scade
cu temperatura, solubilitatea uleiului in
agen\ii frigorifici depinde doar de tem-
peratura.
Canti tatea de ulei antrenata de va-
La instala\iile cu compr1mare meca- porii comprimati de agent frigor1fi c
Capitolul 15: Procedee de racire
depinde nu numai de fluidul fri gorifi c,
ci de presiunea $i temperatura de re-
fulare $i de tipul $i viscozitatea uleiului
utili zat. Pentru limi tarea antrenarii
uleiului, se prevede un separator de
ul ei, in care acesta este recuperat $i
returnat apoi in compresor .
Pe de alta parte, evoluti a viscozita\ii
uleiului cu temperatura depinde de
cantitatea de agent fri gorifi c dizolvat $i
de presiune. in figura 15.2.7 este pre-
zentata dependen\a viscozitatii unui
ulei cu R22 in func\ie de presiune $i
temperatura. Se constata ca, parado-
xal, in prezenta agentului frigorific, vis-
cozitatea ul eiului cre$1e cu tempera-
tura, la valori scazute ale acesteia. pa-
na la o valoare maxima avand, apoi, un
comportament normal (scade cu cre$-
terea temperaturii). Dupa viscozitate,
uleiuril e frigorifice cele mai utili zate
sunt clasate conform tabelului 15.2.9.
Al egerea uleiului frigorific trebuie sa
\ina seama $i de urmatoarele conside-
ra\ii : tipul de compresor (cu pi ston cu
mi $Care alternativa, cu $Urub, centri -
fugal); tipul de vaporizator (uscat, ine-
cat); tipul de agent frigorifi c; conditiile
de functi onare (temperatura de vapori -
zare, de refulare si de condensare,
presiunea de aspirare $i de reful are din
compresor).
in momentul actual sunt folosi te ule-
iuri minerale, parafinice sau naftenice.
extrase din petrol , sau uleiuri sinteti ce.
U/eiuri minerale
Uleiurile parafini ce au o viscozitate
buna. Nu sunt utilizate cu freonii care
prezinta defecte de mi scibilitate la
temperatura scazuta (R22), mai ales
cand vaporizatorul este de tip inecat.
Uleiurile naftenice au un punct cobo-
rat de curgere (- -30 C), fiind utilizate
la numeroase aplica\ii. Prezen\a cerii
este insa deranjanta, mai ales in con-
tact cu amoniacul.
U/eiuri sintetice
Al chi l-benzenele sunt mi scibile cu
Tabelul 15.2.9. Clasa de viscozitate cinematica (ISO) a uleiurilor frigorifice
utilizate in climatizare
Clasa de vi scozitate
Vi scozitatea Limita
ISO
medie la 40 C lnferioara Superioara
[mm
2
/s] [mm
2
/s] [mm
2
/s]
VG 15 15 13,5 16,5
VG 22 22 19,8 24,2
VG 32 32 28,8 35,2
VG 46 46 41,4 50,6
VG 68 68 61,2 74,8
VG 100 100 90 110
II - frigorifice
100000 '
\.
-
t 10000
'\
5000
\.
2000
1
1000
0
e-3
500
-
200
I
NE 100

-
50
'"' \
u ,,.....__
1 .,,
30
E 20
! ? bar"-'
<1>
I
;I\


u
10
<1>
I ,/
10 baA


I N
0 5
I
15
u
4
<fJ
>
3
v-r---..
-40 -20 0 20 40 60 80 100
Temperatura [C]
Fig. 15.2.7. Variatia viscozitatii uleiului
cu R22, in functie de presiune
?i temperatura:
1 - ulei tara agent frigorific.
, R22 la temperatura scazuta $i cu
' uleiurile minerale, dar vi scozitatea $i
i puterea lubrifianta sunt mediocre.
Nafteno-benzenele (semi sintetice)
au o miscibilitate intermediara, intre u-
\ 1eiurile minerale $i cele alchil -benzeni-
1 ce. Vi scozitatea este mediocra iar sta-
' bilitatea termi ca medi e.
Poli alfaolefinele (PAO) prezinta o
I seri e de avantaje: punct de curgere
I foarte coborat, indice de vi scozitate ri -
1 dicat , excelenta stabilitate termica, ab-
sen\a totala a ceri i sau parafinei. Pre-
1 zinta insa lacune de mi scibilitate la
j temperaturi scazute cu R22, in vapori-
: zatoare de tip inecat.
Amestecurile PAO + alchi l-benzene
Tabelul 15.2.10. Principalele uleiuri frigorifice, recomandate pentru regimul de lucru,
tipul de vaporizator ?i tipul de agent frigorific
T emperatura limita [C]
Catcgoria de ul ci Tip ul ei
Vapori zator uscat Vaporizator lnecat
R11 ,R1 2,R113, R22 R134a R717 R11 ,R12,R113, R22 R1 34a R717
R114,R500 R114,R500
Ul ei mineral naftenic Mobi l
-45 -45 -30 -30 - - - -
Artie 155; 300
Ul ei mineral parafini c Mobil, DTE 26 - 45 - -
- 40 - 30 - - - 40
-
Ul ei semisintetic
(amestec ul ei mineral
Shell 2212 -40(R500) -40 - - - - 50 - -25
+ alchilbenzenic}
Ul ei sinteti c Mobil SHC 400
-45 -45 -70 -70 - - - -
alchilbenzenic Esso, Zerice S
Ul ei si nteti c Mobil,
-50 -50 -50
polialfaolefinic (PAO)
- - - - -
SHC 200
Ul ei sinteti c poli alchi- ELF
-45 - - - - - - -
{PAG}
PAG 244, 488
Ul ei sintetic lcematic SW,
poliolesteric Castro! ELF, Planetelf
ACD, Mobil, -50 -50 -50 - -
- - -
Arctic EAL
--
Amestec poliol est eric
- 40 - 40 - - -35 - 35
- -
+ alchilbenzenic
334 II - frigorifice
au o miscibilitate mai buna decat PAO
pure, pastrand punctul de curgere co-
borat $i indicele de vi scozitate ri dicat .
Poti gli cotii au un indice de vi scozita-
te ridi cat. Solubilitatea freonil or in a-
-
ceste ul eiuri este redusa. In schimb,
miscibi litatea tor cu freonii este varia-
b
" a dupa t;pul r1e r.or1 gt 1rnli Pro7inl i'i
II t 1..1 I I '-'"-" .._...._ ,, . ......
ri se de corosiune $i sunt incompati bil i
c u celelalte uleiuri.
Tendinta actuala est e de a se utiliza

mai mult ul eiurile sint eti ce.

Ul eiurile sinteti ce de tip poti alchil gli - I
col (PAG) sunt miscibil e cu R 134a, dar
sunt foarte l1i groscopice. 0 soluti e teh-
ni ca acceptabila o prezinta uleiurile es-
teri ce, deja utitizate, insa acestea sunt
scumpe $i disponibile inca in cantitati
reduse .

In tabelul 15.2.10 sunt prezentat e
principalele uleiuri frigorifi ce, utili zate i n
functi e de regimut de lucru al vapori za-
t orutui $i de tiput de agent frigorifi c.
Capitolul 15: Procedee de racire
ciclul ui (f ig. 15.3. 1 ).
Considerand caldura speci fi ca Con-
stanta (uzual la un gaz ideal), cu T 1/T 4=
=T2fT3 se obtine forma:
COPs = T4 = 1
(T3 - T4) T3
--- - I
1
K - 1
T4 - 1
I
(1 5.3.2) I
unde T 1, T2, TJ, T4 - ten1peraturil e !
absolute ale ciclului (fig. 15.3. 1 ).
Functionarea reala este insotita de
pierderi in procesele de comprimare $i
destindere (frecari), de existen\a unor
diferen\e de temperatura intre mediile
din SC1 $i SC2, cat $i de pierderi de
fluid (neetan$eitati), astfel incat coefi ci-
entut de performan\a real este mult di -

ferit de eel ideal. In plus. utiti zarea ae-
rului ca agent de lucru conduce la di -
rea cabinelor avioanelor (fi g. 15.3.2).
Avantajele sistemului : aerul compri -
mat (starea 2) este fi e disponibit (se
preia de la compresorut motorului de
ac\i onare a avionutui ), fi e pentru produ-
cerea tui se consuma o cota infima din
puterea de proput sie; racirea aerului
comprimat (procesul 2-3) se poate rea-
liza cu aer rece, di sponibit in cantitate
mare in mediut inconjurator; se reat i-
zeaza $i improspatarea aerutui din ca-
bina; poate fi asigurata $i presurizarea
cabinei.
T uratia mare a turbinei si viteza ridi -

cata a aerului exteri or in SC1 conduc la
dimensiuni rezonabile ale echipamen-
tului, dar zgomotut ramane un incon-
veni ent care face sistemul inutilizabil in
apt icati i comerciale sau casnice.
15.3. lnstalatii frigorifice
pentru cl1matizare
\
mensiuni mari ale echipamentelor.
0 aplica\ie interesanta, bazata pe un
cictu Brayton deschis, este utitizarea
Utilizand si alte cicluri (Stirling, Erics-
son - Claude), cat si al te gaze (azot, hi-
drogen. heliu), domeniile de apt ica\ii ale
cicturilor cu gaze se extind pentru tem-
peraturi de - 100 ... -260 C (criogenie).
15.3.1. lnstalatii bazate pe
destinderea aerului comprimat
Ciclurite supercriti ce, cu gaze, utili za-
t e, in special, pentru ob\inerea unor
temperaturi foarte scazute (in criogenia
tehni ca), sunt aplicate ta li chefierea ga-
zetor. Pentru reali zarea unor tempera-
turi mai aproape de cea a mediului am-
biant, intatnite i n climatizare, sunt utili -
zate cicluri cu aer inchi se sau des-
chise.
15.3.1.1 lnstala/ia care utilizeazii
ciclul Brayton-Joule
Func\i onarea are loc dupa ciclut
Brayton-Joule (2 izentrope - 2 izobare);
in exemplul din fi gura 15.3. 1 evolu\ia
are loc i ntre presiunile de 7 $i 20,5 bar.
lnstala\i a cuprinde compresorul K in
care aerul este comprimat izentropic
(procesul 1-2), schimbatorul de caldura
SC1, in care aerul comprimat cedeaza
caldura <Pc catre mediu (procesul
izobar 2-3), turbina detentoare T, in
care aerul este destins izentropic (pro-
cesul 3-4) si schimbatorul de caldura
SC2, in care aerul prime$l e caldura <Po
de la medi ul pe care it race$te, con-
sumatorul de fri g (procesul izobar 4- 1 ).
Coeficientul de performanta al ci clu-
lui Brayton de racire (raportul di ntre e-
fectul util <Po $i puterea neta consL1ma-
ta pe ciclu Pcnet) este:
COPs = <Ai = <I-b -
PK - Pr
h, - h,
(15.3. 1)
unde 111, h2, h3, h, reprezinta entalpi ile
! 15.3. 1.2 lnstala/ia
directa a aerului racit pentru climatiza- : care utilizeazii destinderea
i intr-un camp centrifugal
' '
1
' / Racirea unui gaz comprimat prin des-
Q)
T
T
p
I
@
L _,1
/
c
'V\'v
sc,
,..-


00,,

. '
.-- \ \j\'"
' '

L-V
@

K ---1 1---
CD
-
"
.
,
I
2
' 121 C
- 38 C
CI c
Entropie [kJ/kg]
b
Fig. 15.3.1. Cictul de racire Brayton-Joule:
a - schema instalatiei; b - procese/e
termodinamice teoretice;
K - compresor; T - turbi na; SC 1, SC2
- schimbatoare de caldura; L - lichid;
V - vapori .
tindere intr-un camp centrifugal a fost
observata de G. Ranque in 1933 $i stu-
diata apoi experimental de R. Hilsch,
fiind cunoscuta ca efectul Ranque-
Hilsch.
Dispoziti vul (fi g. 15.3.3) consta dintr-
\ un tub cilindric, prevazut cu un ajutaj
! tangen\ial, o diafragma $i un ventil.
'
Aerut comprimat de stare 5 patrunde
in tub prin ajutajut tangenti al $i se des-
tinde formand turbi oane, avansand in
tungul tubului catre extremitatea
stanga, spre evacuarea controtata cu
ventilut de reglare a debitutui .
Straturit e de aer sunt separate
(;!
<l>c
@ (5\
I
_,

TQq
-;
sc,
.
.

.
T
.
.
.
.
- .
.
@)
.
.
.
.
.
.

.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
CD
.
@
<l>ol
.
.
.
.
.
.
. .
. .
: ... . .......... .... .......... ................ ... . .............. .
Fig. 15.3.2. Schema instalatiei utitizata
ta racirea cabinetor avioanelor:
T - turbina; SC
1
- schimbator de cal -
dura; TC - termostat; <P
0
- putere fri -
gorifica; <Pc - putere termica de con-
densare; 1- aer tratat; 2 - aer compri -
mat ; 3 - aer raci t; 4 - aer destins; 5 -
aer de la compresorul instalati ei de
forta; 6 - aer exterior; 7 - aer evacuat

ir1 atmosfera; 8 - c Jbina.

Capitolul 15: Procedee de racire
energeti c: in imediata vecinatate a
r eretelui int eri or al tubulLii aerul se
incalzeste, iar in axul tubul ui aerul se
raceste.
Oator ita fortei centrifuge, aerul pe-
riferi c este comprimat pe peretele tu-
bul ui , preluand o parte din lucrul me-
canic necesar comprimarii de la aerul
destins din axul tubului , cantitatile ele-
mentare turbulente de aer participand
astfel la reali zarea unor cicluri frigorifi -
ce care au rolul de a pompa caldura
din straturil e axiale in cele periferice.
Se evidentiaza astfel, o diferenta de
temperatura intre debitul de aer cald de
stare 6, evacuat la o distanta L= 500,
prin venti l si eel rece, de stare 7, e-
vacuat prin diafragma. Aceasta dife-
renta de temperatura depinde de frac-
\ia de aer rece x, de geometria tubului
( diametrul diafragmei d, diametrul si
lungimea tubului 0, L, tipul si diametrul
ajutajului o) $i de parametrii t ermo-
dinamici ai aerului (temperatura t 1 $i
presiunea p 1 ale aerului comprimat,
presiunea p3 a aerului destins).
-
In figura 15.3. 4 si in tabelul 15.3. 1
sunt prezentate performanjele si carac-
teri sti cile tubului Ranque- Hil sch.
15.3.2. lnstalatii bazate
pe vaporizarea unui lichid
15.3.2.1 lnstalaJii cu comprimare
mecanica de vapori
15.3.2.1.1 lnstalatii cu o treapta
de cornprimare
Sun! utilizate pentru realizarea unor
temperaturi de vaporizare to=-25 ... 30 C,
folosind ca agent frigorific freonii sau
amoniacul.
Presiunea de vaporizare trebuie sa fi e
superioara celei atmosferice, iar cea de
condensare inferioara valorii de 16 bar.
Astfel, raportul de compresie este de
6 ... 8 la amoniac $i de 8 ... 10 la freoni.
in fi gura 15.3.5(a) este prezentata
schema instalatiei cu freon, iar in
1
figura 15.3.5(b) este reprezentat ciclul
termodinamic, in diagrama lg p- h.
Compresorul K aspira vaporii supra-
incalzi ti de freon de stare 1 ", rezulta\i
din schimbatorul de caldura regenera-
tiv SRL/ SIV si ii comprima adiabati c
pana la starea 2, consumand pentru
aces! proces puterea PK.
-
In condensatorul C are loc, initial,
racirea izobara a vaporil or supraincal-
ziti, refula\i de compresor pana la sta-
rea de saturatie 2', dupa care acesti a
condenseaza izoterm si izobar pana la
starea 3. Aceste procese se desfasoa-
ra cu cedare de caldura (<P,-J catre me-
diu, prin intermediul unui agent de ra-
. -
c1re, aer sau apa_
Freonul condensat este subracit
izobar in subracitorul de li chid SRL,
pana la starea 3' ' caldura cedata in
aces\ proces fiind utili zat a la suprain-
cal zirea vaporilor . in supraincalzitorul
de vapori SIV (procesul izobar 1 '- 1 ") _
Prezenta schimbatorului de caldura
regenerativ conduce atat la o efi cien\a
frigorifica mai mare, prin cantitatea su-
plimentara de frig realizata, cat si la 0
protec\ie spori ta a compresorului ,
contra patrunderii unor picaturi de
li chid in cilindru_ La instalajiile de
putere mica se poate renunta la acest
utilaj, investi(ia suplimentara nefiind
justificata de avantajele introduse in
functionarea instalatiei.
. .
Lichidul subracit este lamina! izen- '
talpic in ventilul de laminare (reglare)
VL, in urma acestui proces presiunea
scazand de la pc la po, starea final a 4
fiind caracteri zata de un amestec de
li chid si vapori _ Ventilul de reglare de
tip termostati c menjine constanta dife-
renta de temperatura intre cea a vapo-
rilor rezultati din vaporizator t 1 (suprain-
calziti cu 5 ___ 7 C) $i cea de vapori zare
-
to. In vaporizatorul V are loc deci atat
II - lnstala!ii frigorifice
Calcu/ul termodinamic
al ciclului teoretic
335
Pornind de la datele furnizate de con-
sumatorul de frig: puterea frigorifica so-
licitata <ti
0
[kW], natura si evolu\ia tem-
peraturii agentului intermediar (ts 1/ts2) $i
a agentului de racire (tw1/tw2) se deter-
mina parametrii termodinamici ai ciclului
teoretic, debitele si puterile aparatelor.
Cu ajutorul diagramelor de varia\i e a
temperaturilor agen\il or in vaporizator,
condensator si subracitor/ supraincalzi-
tor, impunand ni 5te diferenje de tem-
peratura intre medii pe considerente
80
601-----+I-+-- '- --l---\---11 5
40 t---1 10
20 1--+--+_.<-+--+--+---l 5
O f-=---_J__ ..____.___ ,;__-1-->- x [kg/kg]
0,2 0,4 0,6 0,8 1
20 t---+--+--t-- ,..<--j
40
2.tR 60 f---"""::::::l _ _L__.1_.J
[K]
Fig. 15.3.4. Performafele unui tub
Ranque-Hilsch, pentru t1 = 30C,
p1 = 7 bar ?i p3 = 1 bar:
dtR - diferen\a de temperatura reali za-
' ta pentru racire; die - diferenta de
Schema este completata de rezervorul '
de lichid RL si de filtrul deshidrator
0
_ temperatura reali zata pentru incalzire.
vaporizarea freonului (procesul izoterm
$i izobar 4-1), cat si 0 supraincalzire
izobara a vaporilor (procesul 1- 1 '), pe
seama caldurii <I>o primita de la con-
sumatorul de frig. Acesta poate fi pre-
zent direct, in contact cu vaporizatorul,
in varianta instalati ei cu vaporizare di-
recta, sau indirect, prin agentul inter-
mediar, la instal ajia cu vaporizare indi-
recta.
. . . - . .
- -- . . .
ZZZZZ2
-

--
/
" /"
- 3
,"'"1"
I -y
<J i
'
l
/ l -
I
' -.;._! \___ \
d
_., 7 -
--\- -
\
-
I
\ I J
'

I
,I
I I
r -
.
\ \ ''
.
4
'-.
-
.. .. 9'. . . . - . """"" .. - / . . . . . . .
, " .- " " . .
_._, .,; , / , / , . , , " / / . . " ..
6
L ::::: 500
2/
t
l)
<-
5
Fig. 15.3.3. Schema functionala a tubului Ranque-Hilsch:
1 - tub ci lindri c; 2 - ajutaj tangential; 3 - diafragma; 4 - venti l de reglare a
debitului de aer; 5 - intrare aer; 6 - iesire aer cald; 7 - ie$ire aer rece.
D
,
Tabelul 15.3.1. Caracteristicile unor tuburi Ranque-Hilsch (t1 = 20C)
Tubul 0 d 0
Q
P, 13
x
[mm] [mm] [mm] (la p= 11 bar)
[m3/h]
[bar] [oC)
4 - 12 5

1 4,6 2,2
1 ' 1
7,0
7 -25
-
1 1 -34
-
4 - 14 5
'
0,4
2 9,6 4,2 2,3 30,5 7 -28 0,3
11 -41 0,2
4 - 16 5
'
3 17 ,6 6,5
4' 1
97,0 7 -33 -
1 1 -48
- -- ----------------
336
II - frigorifice
teh11ico-economice se determina tern-
peratura de vaporizare to. temperatura
de condensare tc :;; i temperatura de
subracire tsR (fig. 15.3. 6). Restul para-
metrilor de stare (t, p, h, s. v) se deter-
mina cu ajutorul tabelelor si diagra-
melor termodinamice.
- Debitul masic de vapori de freon
Orn, rezultati din vaporizator este:
Q = <Po = <Po [kg!s]
m q h h {15.3.3)
Om r - 4
unde <Po est e puterea frigorifica t otala
[kW], qom - puterea frigorifica masica
[kJ/kg] :;; i h - entalpia masica [kJ/kg] .
- Debitul volumic de vapori aspirati
de compresor este:

Q =OmVr= (ni'/s)
qov
{15.3.4)
unde v1 este volumul masic la starea
1' [m
3
/kg] :;;i qov - puterea frigorifica vo-
lumica [kJ/m
3
].
Aceasta marime, dependenta de a-
gentul frigorific, determina dimensiunile
compresorului, pentru freoni obti-
nandu-se dimensiuni mai mari decat
pentru amoniac. Astfel , la instala\ii le de
putere mica :;;i medie se recomanda a-
genti cu puteri frigorifi ce volumi ce mici
IP
"
"("
"
2
c
10
R
I

I
Olll{ I

4

I
.

JP

a
K
b
1'
V AR2
h
Fig. 15.3.5. Schema instalatiei cu freon:
a - cu o treapta de comprimare;
b- ciclul termodinamic teoretic;
K - compresor; C - condensator; RL -
rezervor de lichid; SRL - subracitor de
lichid; SIV - supraincalzitor de vapori; D
- deshidrator; VL - ventil de laminare; V
- vaporizator; Tc - termostat; IP - inalta
presiune; JP - ioasa presiune; FL - faza
lichida; FG - faza gazoasa; AR 1 - apa
de racire; AR2 - agent raci t. #
(freonii}, pentru a nu complica con-
structia compresorului, a supapelor :;;i
a ventilului de laminare; in schimb, la
instala\iile de puteri mari sau utilizate la
ob\inerea unor temperaturi de vapori -
zare scazute, se recomanda agen\i cu
putere frigorifica volumica mare (amo-
niac).
- Puterea teoretica consurnata de
compresor PK este:
PK = Qmlt =Qn1(h2 l11 ) [kW) {15.3.5)
unde IK - lucru mecanic masic, de
comprimare [kJ/kg].
- Puterea termica a condensatorului
<Pc este:
<Pc =On1qc=Om(h2-h3) [kW] ( 15.3.6)
unde qc este puterea masica de
condensare [kJ/kg]
- Puterea termica a schimbatorului
de caldura regeneratiy <PsRL = <PsN este:
<PsRL =OniqsR=Orn (h3-h3) = <Pstv =
Omqs1 =Orn(h1"-h1) [kW] (15.3.7)
unde qSR, qs1 sunt puterile termice
masice de subracire :;;i de supraincalzi-
re [kJ/kg]
- Bilantul energetic al instalatiei este:
<Po+ PK = <Pc [kW] ( 15.3.8)
- Eficienta frigorifica a instala\i ei (EiF).
t
(oC)
t +
v
a
Sv S[m2]
c
roe] t2 \ 2
le 13
tw2
b Sc S[m2]
t
[CJ SR US IV
4
\
t 1'
'
c
SsR S[m2]
Fig. 15.3.6. Variatia agentilor
la instalatia cu freon in:
a - vaporizator; b - condensator;
c - subracitor/supraincalzitor;
1 - agent racit; 2 - freon; 3 - agent
de racire; 4 - freon lichid; 5 - freon
vapori; Sv, Sc, SsR - suprafata vapori-
zator, condensator si subracitor.

Capitolul 15: Procedee de racire

denumita :;;i coefici ent de performanta
(COP), este:
E = COP = q,"'- = <I-ti ( 9)
F
P
15.3.
I J. K
Se evidenti aza faptul ca prezen\a
subracirii lichidului (procesul 3-3') con-
duce la o putere frigorifica (masica)
mai mare deci la o efi cien\a sporita.
La instalatia cu amoniac (fig. 15.3. 7),
agentul intermediar sosit de la consu-
matorul de frig este racit in vapori zato-
rul V, caldura preluata de amoniacul
lichid servindu-i sa vaporizeze (proce-
sul 5- 1 ). Protecti a compresorului K,
contra patrunderii picaturilor de lichid
in cilindru, se realizeaza prin separato-
rul de lichid, SL, incat in compresor se
aspira vapori satura\i de stare 1. Vapo-
rii de amoniac sunt comprima\i adiaba-
tic in compresor (procesul 1-2), consu-
mandu-se puterea PK. Deoarece indi -
cele de comprimare adiabatica x. la a-
moniac, este mai mare decat la freon,
temperatura vaporil or comprima\i t2 va
fi mai mare. Limitarea acestei tempera-
turi la cca 150 C (peste aceasta va-
loare uleiul se descompune :;;i se gri -
peaza compresorul) face ca la amoniac
s3 nu putem supraincalzi vaporii in as-
pira\ia compresorului, protectia aces-
tuia reali zandu-se prin prevederea se-
paratorului de lichid. Uleiul, cu rol be-
nefi c in cilindrul compresorului unde
diminueaza frecaril e, participa la racire
:;;i etan:;;are, este nedorit in schimba-
toarele de caldura unde inrauta\e:;;te
transferul termi c. Re\inerea uleiului an-
trenat de vaporii de amoniac refula\i
din compresor se realizeaza in separa-
1 torui de uiei SU, de unde este readus
l in carter.
I in condensatorul C si subracitorul de

lichid SR, se cedeaza caldura (<Pc si

<PsR) catre mediul inconjurator, amonia-
cul trecand succesiv de la starea de
vapori supraincalzi\i 2, la cea de vapori
satura\i 2'. lichid saturat 3 :;;i, in final, la
cea de li chid subracit 3'.
Considera\iil e prezentate la freon. re-
ferit oare la cre:;; terea eficien\ei frigori -
fice, prin puterea fri gorifi ca suplimenta-
ra realizata prin subracirea lichidului (e-
videntiata in ciclul termodinamic din fi -

gura 15.3. 7) raman valabile. La insta-

la\iile de putere mi ca, rolul subracitoru-
lui este preluat de condensator, in el
avand loc tot procesul 2-3'.
Amoniacul subracit este apoi lami na\
izentalpic (procesul 3' -4) in ventilul de
laminare VL. La amoniac acest ventil
este de tip cu plutitor, regland debitul
de lichid ce alimenteaza vapori zatorul
(deci puterea frigorific .i a instalati ei), prin
mentinerea nivelului constant al lichi -

dului in separatorul de li chid. In acest

fel, in vaporizator va patrunde lichid
saturat (cu starea S}, imbunatatindu-se
Capitolul 15: Procedee de racire
transferul t ermic in timpul vaporizarii .
Calculul termodinamic al ci clul ui
teoretic este si mil ar cel ui prezentat la
instala\ia cu freon.
Oiagramele de variatie a temperaturi -
lor agen\ilor in vapori zator, condensa-
tor si subracitor sun! prezentate in
figura 15.3.8.
- Debitul masic de vapori de amo-
niac rezultati din vapori zator este:
Q - <lk,
m - [kg/s] (15.3.10)
(}Jm
puterea frigorifi ca masica q
0
m putand fi
data de expresiile:
qom - (1 -X4) {hrh5} =h 1-h.; [kJ/kg]
(15.3.11)
unde X4, titlul vaporilor in punctul A.
- Debitul volumic de vapori aspirati
de compresor Ov este:
<!>
Ov =Om v, =-
0
[m3/s] (15.3.12)
qOv
- Puterea teoretica de comprimare
este:
Pk = Om.JK = Om{h2- h 1} [kW] (15.3. 13)
2
FG
FL
SRL
3'
- Puterea termica a condensatorului
este:
<[Jc= Qm. 1/c = Q,,,(h2-h3) [kW] (15. 3.1 4)
- Puterea termica a subraci t orului
<PsR este:
<!JsR =Omqc=Om{h3-h3) [kW] ( 15.3. 15)
- Bilantul energetic al instalatiei este:
<Po+PK =<Pc +<l>sR [kW] (15.3.16)
- Efi cienta frigorifi ca este:
q
( f)
E
IF - I p
K K
( 15.3.2. 17)
15.3.2.1.2 lnst alat ii
cu compri mare multipl a
Pe masura ce temperatura solicitata
de consumatorul de frig este mai sca-
zuta, trebuie reali zata o temperatura de
vaporizare to mai coborata. Aceasta va
impune si 0 presiune de vaporizare po
mai mica. Cum temperatura mediului
ambiant, care fi xeaza temperatura si
presiunea de condensare tc si p
0
este
constanta, rezulta ca raportul de com-
primare va cre5te, depasind valorile
maxime recomandate (nm.1x=8 la amo-
niac si 7l'm.u=10 la freoni).
VL
SL
5 <!>
0
IP
JP
a
k
lg p
t SR
2
Pc
Po
5
,'0
+,'
sJkJ!Kg K]
b c
h lkJ/KgJ
Fig. 15.3.7. lnstalatia cu amoni ac, cu 1 treapta de comprimare:
a - schema; b - ciclul termodinamic teoretic in diagramaT-s;
c - idem, in diagrama lg p-h:
K - compresor; SU - separator de ulei; C - condensator; SRL - subracit or de
li chid; RL - rezervor de li chid; VL - ventil de laminare; SL - separator de lichid;
V - vapori zator ; FG - faza gazoasa; FL - faza lichida; AR 1 - agent de raci re;
AR2 - agent racit.
II - lnstalatii frigorifice
in aceste conditii. comprimarea a-
gentului frigorifi c i ntr-o singura treapta
conduce la un randament ener geti c
scazut care influen\eaza direct capaci-
tatea frigorifica a compresorului (prin
randament ul volumetric redus), pe de o
parte. si conduce la o temperatura de
supraincalzire a vaporilor comprimati
peri cul os de ridicata, pe de alta parte.
Pentru limitarea acestor inconveniente.
compri marea fluidului frigorific se reali-
zeaza in mai multe trepte inseriate. in-
sotite de raciri intermedi are incat fie-
care aspira\ie a vaporilor sa se faca
de la o stare cat mai apropi ata de cea
de saturatie.
Dintre instal a\iil e cu comprimare
multipla, cele mai utilizate sunt cele cu
2 trepte, cu care se pot ob\ine tempe-
raturi de vaporizare minime de -50 C
(la amoniac) si -65 C (la freoni).
in figura 15.3.9 se prezinta schema si
ciclul teoreti c de functionare pentru insta-
latia cu freon, cu comprimare in 2 trepte.
Racirea izobara a vaporilor rezultati
din compresorul de presi une joasa K JP
t[C] v
l s 1
ls2
AM
to 1----- --4
a
So S(m2]

c
12
le
AM
!3
l w2
-"lJi>,
lw1
b
Sc S[mc]
t[C] SR
13
lw2
t3'
AR1
l w1
..
SsR S[m
2
]
c
Fi g. 15.3.8. Variatia temperaturil or
agenti lor, la instal atia cu amoni ac, in:
a - vaporizator; b - condensator;
c - subracitorlincalzitor;
, AM - amoniac; AR, - agent de racire;
AR2 - agent racit.
338 II - lnstala!ii frigorifice
este reali zata prin injectarea partiala de
lichid proven it din condensator, laminat
la nivelul presiunii intermediare, P,, in
ventilul de reglare VLIP. Desupraincal -
zirea vaporilor este doar partiala (pro-
cesul 2-2'), asigurandu-se o stare de
U$Oara supraincalzire a vaporil or aspi-
rati in compresorul de presiune inalta
K1P, pentru o protectie contra patrun-
derii picaturilor de li chid.
-
In diagrama se evidentiaza reducerile
substan\iale de temperatura in refula-
ril e compresoarelor (t
2
, t
3
), comparativ
cu cea corespunzatoare unei compresii
intr-o treapta pana la Pc (t3), cat si e-
conomi a energeti ca reali zata prin raci-
rea intermediara (echivalentul ariei ha-
surate din diagrama T-s).
Pentru reali zarea unei comprimari du-
ble se poate prevedea fie un singur
compresor, care functioneaza in 2
trepte, fi e 2 compresoare intr-o treap-
ta, inseriate.
In cazul compresorului in 2 trepte,
presiunea intermediara va fi , in reali- '
tate, determinata de raportul fix (dat de
geometria compresorului) al ci lindreelor
celor 2 trepte (fi g. 15.3. 10). De regula,
aceste compresoare au 3 sau 6 ci lindri
lucrand cu 2 (4) in treapta I-a si cu 1(2)
in treapta a II -a asigurandu-se un debit '
volumic dublu in treapta de joasa pre-
s1une.
15.3.2.2 lnstalafii cu absorbfie
-
In figura 15.3. 11 este prezentata
schema de func ti onare a instalatiei fri-
. '
gorifice cu absorbtie, comparati v cu
cea a instalati ei fr igorifice cu compri -

mare mecan1ca_
Aspira\ia :;;i refuiarea vapor iior de
agent frigorifi c in/ din compresorul me-
canic sunt inlocui te de doua procese
termochimice: absorbtia si desorbtia
' ' .
vapori lor in/ din mediul dizolvant . Aces-
te procese sunt insotite de transferuri
termice: catre mediul exterior, in timpul
absorb\iei, si catre solutie, in timpul

a; 7 ,o
60
- '
Q_ 5 0
'
4,0
3,0
2 5
'
2,0
1,5
Ow2/0w1
0 2 0 33 0 5

/ I /
I 1
0 / ldY
r _ "' - ,,W-r-
() / /
0 / :.
.. //, ,/ /
,04 1' , "'I '""'
/ O' . / /
w //I 0<:2
I /
- -- r-
,
,
/
'./:
/ I
, ,
/,
/ //v
///
v
1

0
0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,02,5 3,0
P
0
[bar)
Fig. 15.3. 10. Dependenta presiunii
intermediare P;, la compresorul in 2
trepte, de raportul cilindreelor
?i de presiunea Po ?i Pc.
Capitolul 15: Procedee de racire
On1
1
2 . 3
...,
.
' .
KJp
.
.
K 1p
.
c v
.
5
.
'
.
'
I
1 1 '
.
'
'
't>@
'
(
i '
3'
'

AR
VLIP
;:::i M-
( 6
(Om2 - Om
1
)
-

4
VLJP
-
RL - -----
a
- - -- -
- - - -
T[K]
k
3 Pc
lg p
3
[bar I k
/ Pi
2
t3
' \ 3X
tc
'
Po
4 3'
' '
'
'
3 pc
'
Tc
1'
'
1
li
\
pi
'
'
'
6 ', to ,
t2
'
Po
' ' ' ' ,1 '
1'
s [kJ/kg K] h [kJ/kg]
b c
Fig. 15.3.9. lnstalafie cu freon, cu comprimare in 2 trepte:
a - schema; b - ciclul teoretic de functionare, in diagrama T-s; c - idem, in
diagrama lg p-h;
KJP - compresor de presiune joasa; K1P - compresor de presiune inalta; C - con-
densator; RL - rezervor de lichid; VLIP - ventil de laminare de presiune inalta;
VLJP - ventil de laminare de presiune joasa; V - vaporizator; AR - agent de

rac1re.
desorbtiei. Ridi carea presi uni i solu\iei
de la cea la care are loc absorbtia va-
porilor pana la cea la care are loc de-
sorbti a lor se reali zeaza cu pompa PS,
iar reducerea presiunii, in sens invers;
pentru reluarea ciclului , este realizata
cu ventilul de laminare VRS.
Si militudinea cu compresorui mecanic
(se realizeaza, si aici, toate cele patru
etape de functi onare: aspira\ia, compri-
marea, reful area si destinderea) a con-
dus la denumirea acestui ansamblu de
utilaje {absorbitor' porn pa, fi erbator si
venti l de laminare) de compresor ter-
mochimic. Restul instalatiei cuprinde a-
celeasi elemente ca la instala\ ia cu
comprimare mecanica: condensatorul
C, ventilul de laminare al agentului fri-
gorifi c VR si vaporizatorul V. Se disting
deci 2 circui t e: eel al solutiei binare di n
'
compresorul termochimi c (intre absor-
bitor $i fi erbator) si eel al agentului fri -
gorifi c din compresorul termochimic
prin condensator, ventil de laminare,
vaporizator si, din nou, in compresorul
termochimi c. Aceste instalatii , cu pom-
pa de solutie, singura pi esa in mi$care,
sunt rnai fiabile $i si len\ioase. Energia
de actionare este, in mare parte, sub
forma termica, pentru alimentarea fi er-
batorului, cea necesara pompei de so-
lu\ie fiind neinsemnata. Desi, cantitativ,
aceasta energie termi ca este cu mult
mai mare decat cea mecani ca
( electri ca), necesara antrenari i com pre-
sorul ui mecanic, producerea este mai
facila (se obtine cu randamente mai
mari) si deci mai ieftina. Utilizarea aces-
tor instalatii este recomandata cand se
dispune de un agent incalzitor deseu
(abur de contrapresiune, condensat sau
o resursa energetica secundara).
c
IP IFCM
.,
- - - - - - - VR
. '
JP
v
KT r - - -
I I
F ' c
I
I
I
I
I
IP
IFA
I
I . /
VR
- - ,.
--- - - - -
VRS
1 . '
1
PS
I JF
I
I
I
I
A

,
v
I
L - - -
I
Fig. 15.3.11. Comparatie intre instalatia
frigorifica cu comprimare mecanica
(IFCM) ;;i cea de absorbtie (IFA):
K - compresor; KT - compresor ter-
mochimic; C - condensator; VR - ven-
til de reglare; V - vaporizator ; F - ti er-
bator; A - absorbitor; VRS - ventil de
reglare pentru solu\ie,; PS - pompa de
solutie; IP - presiune inalta; JP - pre-
. . .
s1une 1oasa.
Capitolul 15: Procedee de racire
0 comparati e privind domeniile de
utili Lare ale instalatiil or cu absorb\ie,
fata de sistemele cu comprimare me-
canica, tinand seama de costuri apro-
piate ale fri gului produs, este prezenta-
ta in fi gura 15.3.12.
15.3.2.2.1 lnstalatii cu absorbtie
in solutie Brli - apa
lnstalatiil e, realizate ini\ial de firma
ARCLA-SERVEL pentru puteri frigori -
fi ce red use ( 10 ... 15 kW}, au fost extin-
se pana la 200 kW, fiind utili zate pen-
tru cli mati zarea locui ntelor si birourilor,
producand simultan sau alternativ apa
rece $i calda. Caldura necesara fierba
torului pentru desorb\ia solu\i ei este a-
sigurata, fi e de un agent incalzitor
(abur , apa fi erbinte}, fie prin arderea u-
nui combustibil.
Conceperea instalatii lor de puteri
mari (350 ... 600 kW), pr in real izaril e
firmelor CARRI ER (cu doua corpuri ,
unul de inalta, iar celalalt de joasa pre-
siune}, TRANE sau YORK (cu unic
corp), le-au exti ns aplica\jile la climati-
zarea de confort a hotelurilor, spital e-
lor , supermagazinelor sau la climatiza-
rea tehnol ogica din industria textila $i
chimi ca.
in figura 15.3. 13 este prezentata schema
simplifi cata a instala\i ei CARRIER. in
recipientul de inalta presiune (95 ... 100
mbar) sunt plasate fi erbatorul F $i
condensatorul C, iar in eel de joasa
presiune (8 .. . 9 mbar) sunt plasate va-
porizatorul V $i absorbitorul A. in fi er-
bator' prin aportul de caldura <Pp de la
agentul incalzitor, solutia de stare 0) ,
elibereaza vapori de apa, concentran-
du-se in Brli pana la starea (2-;,) . Fier-
batorul este de tip inecat pentru a di-
minua corosi unea. Solutia fierbinte,
concentrata prin fi erbere (Omsc), se
scurge gravimetric catre absorbitor,
racindu- se, in prealabil, in economizo-
rul E pana la st area (3) , prin schimb de
tO{ oCI
+ 10
0
-10
-20
-30
-40
-50
-60

102 10
1
1 10 10? 10
3
10
4
q>
0
[kW]
C l Absorb[i e intr-o treapta cu NH3 H20
D Absorbti e intr -o trcapta cu H20 -LiBr
0 Absorbti e in doua trepte cu NH3- H20
CJ Comprimare de vapori R 11, R 12 in
turbocompresoare
D Comprimare de vapori NH3, R1 2.
' R22 intr-o treapta
Fig. 15.3.12. Domeniile de utilizare ale
instala\iilor frigorifice cu compresie
mecanica ?i cu absorbpe.
caldura cu sol utia diluata ce al imentea-
za fierbatorul (Omso). Prezen\a econo-
mi zorului, prin diminuarea consumurilor
de agent incalzitor $i de apa de racire,
conduce la o eficien\a sporita a insta-
la\i ei. Vaporii de apa, rezultati in fi erba-
tor (Omo) cu starea (P) , condenseaza in
C, cedand fluxul de caldura <Pcapei de
racire, li chidul rezultat, de st are (BJ ,
este destins in duza pana la starea (9)
alimentand apoi gravimetric vapori za-
torul V. Aici, prin vapori zarea apei pe
seama caldurii <Po primite de la apa din
serpenti na, este realizat efectul fri go-
rifi c al instalatiei. Vaporii de apa de sta-
re QV di n vaporizator sun! absorbi\i i n
Brli, venita din fi erbator cu starea 0 in
solu\i a concentrata, prin cedare de cal-
dura (<PA) apei de racire. Rezulta 0 so-
luti e diluata in Brli (Omso) de stare (5)
, care este recirculata cu pompa Ps
(procesul 5-6), inapoi in fierbator prin
economi zor (procesul 6-7).
Diferen\a redusa de presiune, dintre
fierbator - condensator si absorbitor -
vaporizator (cca 90 mbar), permite eli -
minarea ventilelor de laminare, caderea
de presiune este realizata prin dimen-
sionarea corespunzatoare a conducte-
<!>A
,......... __ ....._, E
'------j <J
Ps
JI - lnstalatii frigorifice
lor prin care se scurg lichidele catre
absorbitor si vaporizator. Deoarece in
vaporizator $i absorbitor presiunea
este foarte redusa (cca 9 mbar) si orice
presiune suplimentara, hidrostatica,
datorata coloanei de li chid din aparat,
ar ridica temperatura de vaporizare
(deci pe cea a apei de racire), aceste
schimbatoare de caldura sunt reali zate
pelicular, asigurandu-se o reci rculare
cont inua a lichidului, cu pompele Ps $i
PA. Cristali zarea solu\i ei este evi tata
prin di luare (racordul 1), iar eventuala
decri stali zare se face prin ali mentarea
absorbitorului cu solu\ie fi erbinte (ra
cordul 2).
Varianta firmei TRANE (fig. 15.3. 14)
este mai compacta. Se eviden\iaza
deplasarea ciclului catre concentra\ ii
mai mici, pe masura ce solu\ia se ra-
ce$te, prin amestecarea solu\iei con-
centrate (starea (3)) cu solu\i e diluata
(starea 5), rezultand starea <3), evitan-
du-se astfel cri stali zarea in absorbitor.
Functionarea instalatiei se face intre
concentratiil e 59,6 si 64 % $i presiunile
9, respectiv 102 mbar.
Fierberea solu\i ei se destasoara pe
ecartul de temperatura 89/100 C, cu
VR

w
I
I
I
I
I
I
4
Fig. 15.3.13. Schema instalatiei frigorifice cu absorb\ie in solu\ie Brli apa (Carrier) :
F - fierbator; C - condensator; A absorbitor; V - vaporizator; E - economizor;
0 - duza; P s - pompa de soluti e; PA pompa de apa; VR venti l de reglare a-
gent incalzitor; 1 - racord pentru amestecarea solu\iei, 2 - racord de decristali-
zare; 3 - a a de racire; 4 - a a rece; 5 - a ent incalzitor.

..



340 II - lnstala!ii frigorifice
agent incalzi tor, fie abur cu presiunea
minima de 1, 1 bar $i presiunea maxima
de 1,85 bar, fie cu apa fierbinte cu
temperatura de 110 ... 150 C. Vapori za-
rea se reali zeaza la to = 4,4 C, apa so-
sita de la consumator fiind racita de la
12,2 la 6,7 c. Apa de racire sosi ta de
'a un
1
Me a- ,....; ... e ,..., I + - 29 A or-
1 \ I IUI U I V II VU tW I -
1
-i' \J
parase$te absorbitorul cu 35 C $i
condensatorul cu tw2 = 39,4 C. In e-
conomizor solutia concentrata este ra-

cita pe ecartul 100/57 C, asigurand in-
calzirea solutiei diluate de la 39 la 7 4 C.
In conditii nominale (tw1= 29,4 C;
tAA= 12,2/6,7 C $i PABUR = 1,85 bar)
coeficientul de pertormanta al instala-
tiei Ei=0,6 ... 0,65. Consumurile de ener-
gie termica (abur), electrica $i de apa 1
de racire, dependente de conditiile de
lucru (to, PABUR, tw1} $i de capacitatea
instalatiei, sunt prezentate in figura
15.3.15.
racite. Debitul :;;i ten1peratura apei de
racire $i puterea consumata de pompe
raman neschimbate.
15.3.2.2.2 lnstalafii cu absorbtie
in solufie apa - amoniac
Comparativ cu instalatia fri gorifica cu
absorbtie in soiutie Brli - apa, instaiatia
cu absorbtie in solutie apa-amoniac are
un regim de presiuni mult diferit
(Po= 1 ... 3 bar $i p = 12 ... 16 bar), condu-
cand la utilaje individuale care necesita
spatii mai mari de amplasare.
Varia\ia de temperatura in timpul va-
porizarii agentului frigorific (apa-amo-
niac) are implicatii asupra temperaturii
agentului racit. Pentru a reduce acest
inconvenient este necesara concentra-
rea vaporilor de amoniac rezultati din
fierbator, printr-un proces de rectificare.
Consumurile de utilitati (energie termi-
ca, electrica :;;i apa de racire) sunt mai
mari, insa, datorita temperaturilor de va-
porizare mult mai coborate (-20 .. . -25 C
Capitolul 15: Procedee de racire
15.3. 17 este fi gural ciclul termodinamic
corespunzator in diagramele si
.
Compresorul termochimic include
absorbitorul A, pompa de solutie Ps, e-
conomizorul E, generatorul de vapori G
:;; i ventilul de laminare a solu\iei diluate
I 'R- V :;, .
Solutia concentrata in amoniac din

absorbitor (Omsc) este pompata $i in-
calzita in economizor pana la starea 7.
Aducerea ei la starea de saturatie 1'
(epuizarea) se realizeaza in contact cu
1
vaporii fi erbin\i de stare 1 ", rezultati din
I fierbatorul F.
Fierberea soluti ei poate avea loc in
spatiul intertubular la fierbatoarele ori-
zontale alimentate cu apa fierbinte sau
in interiorul tevilor, la fierbatoarele ver -
-
tical e, alimentate cu abur. In ultimul
caz, solu\ia curge pelicular, permitand
formarea vaporilor :;;i circulatia lor as-
cendenta in spa\iul gol din axul \evilor .
Solutia diluata Omso, de stare 2' este

lnstalatiile cu Brli - apa sunt bine

adaptate la functionarea in sarcina
partiala in instalatiile de climatizare a
aerului, puterea frigorifica <!>
0
putand fi
reglata continuu, intre 100 $i 10 %.
Cand necesarul de frig scade, debitul
de agent incalzitor se reduce (fig.
15.3.15), in functie de temperatura apei
intr-o treapta :;;i -40 ... -60 C in doua

Al
E
6
100
75
:u
..0
E 50
-
11 40
<ll
- 30

g 25
"' > 20
Q)
c
:J 15
"'
10
0..
8
Po
5
3
1
- .. - ------ ------------------ ----- . .
IF . .
b :

= ARI
5
Om so
a
60
55
50
trepte), se extinde domeniul de aplicatii
al acestor instala\ii (fig. 15.3. 12).
In figura 15.3. 16 este prezentata
schema instalatiei frigorifi ce cu absorb-
tie in solutie apa-amoniac iar in figura
Fig. 15.3.14. lnstalatie frigorifica
cu absorbtie in solufie Brli - apa,
tip Trane:
a - schema;
b - cic/ul teoretic de functionare;
Ai - agent incalzitor;
Ac - apa la consumator;
AR1 - apa de racire;
AR2 - apa racita spre consumator;
C - condensator;
E - economizor;
Ev - evaporator;
F - fi erbator:
A - absorbitor.
45
1---t--+-t--+--+--+--<8
1 "
40

0
35
0
-
0
30

L
0
O>
25

:J
20
:J
-c
15 ill
O>
<ll
10
<ll
L
:J
5
-<ll
L
ill
Q
0
E
ill
-5
t-
-10
T emperatura solutiei [C]
b
I
I

I
-.c
' Ol
.Y.
-
L
2800

:J
.0
<(
-
.c
'
"'E
-
<ll
Q
<(
100
80
:; 60
.D
"' ill
u 40
E
:J
<fl
20
u
0
__ ,
0
I
b __
5 ".

5 6 7 8 9
Ten1peraiura apei raci te ['' Cj
a
/
j
/y
111
20 40 60 80 100
Putcre frigorifica [ % ]
b
Fig. 15.3.15. Consumurile de energie
?i de apa de racire (a) ?i dependenta
puterii frigorifice de consumul de
abur (b), la o instalatie cu absorbtie
in solutie Brli-apa:
1-pABUR= 1,6 bar, tw1=32 C;
II - PABUR=1,9 bar, tw1 = 27 C;
P 1 - instalatii mi ci, P2 -instala\ii mari;
Ill - cu economizor in sarcina partiala
pana la 750 kg vapori/ 1.163 kW.
Capitolul 15: Procedee de racire
racita i n economizor, destinsa in ven-
ti lul de laminare VRS si introdusa i n
absorbitor.
Zona de epurare ZE reali zeaza si o
prerectifi care a vaporil or rezulta\i di n
fi erbator, printr-un schimb de caldura
(de la vapori la solu\ie) $i de masa (in
dublu sens: vaporii condenseaza par -
ti al concentrandu-se in amoni ac, iar
soiu\i a se incalzeste si vaporizeaza
parti al incat debitele masice raman
constante). Schimbul de caldura din ZE
este intern, nefiind necesare raciri sau
incalziri din exteri or. Pentru reali zarea
unui contact cat mai intim intre vapori
si solu\i e, se ut ili zeaza o umplutura din
inele ceramice sau metal ice.
Concentrarea vaporil or i n amoniac
este continua i n coloana de rectifi care
CR $i in defl egmatorul OF. Oefl egma-
1
torul are ca scop condensarea par(i ala
a vaporil or in vederea ob\inerii unei
solu\ii (reflux) care sa serveasca la
schimbul de caldura $i masa din CR.
Condensarea refluxului R se realizeaza
prin Cedarea Caidurii <f>oF catre Un
mediu exteri or de racire. in coloana de
rectifi care au loc condensari succesive
ale vapori lor si deci concentrarea !or in
amoniac, prin schimb de caldura si
masa cu refluxul R. Sunt prevazute
mai multe etaje (2 .. .4), de regula, din
talere cu clopo\ei. Vaporii rezultati din
CR, cu stare a 1", sunt in final concen-
tra\i in deflegmator pana la st area 8"
( (a = 0,997 ... 0, 999), rezultand debitul
Oma care intra i n condensatorul C.
Omo
CT
s
I - - - - OF - - - I
I I
G
I
I
I

AR
Schimbatorul de cal dura SRL/SIV are
ca scop subracirea condensatului (pro-
cesul 9- 10), in vederea cre:;; terii puterii
fri gorifi ce masice q
0
m.
Agentul frigorific este apoi laminat in
VR si introdus i n vapori zatorul V, unde
vapori zeaza pe seama caldurii r]J
0
primi -
ta de la agentul racit. Cum puritatea nu
este perfecta (exista inca 0,3 ... 0, 1 %
apa), vapori zarea se face pe un interval
de temperaturi de 2 .. .4 C, intre t 11 $i t 12.
Vaporii rezultati sunt supraincalzi\i in
SIV (procesul 12- 13) :;;i apoi sunt ab-
sorbiti in solu\i a diluata, de unde ciclul
se reia.
Eficien\a depinde in mod esen\ial de
temperatura de vaporizare (tab. 15.3.2),
dar este infl uentata si de temperatura
apei de racire lw, sau de concentra\ ii le
solutiei. Pentru o func\ionare continua,
se impune ca intervalul de degazare
Lis = .;a -.;s 5 % .
in figura 15.3. 18 sunt prezentate
consumuril e specifice de uti litati (agent
incalzitor, apa de racire, energie elec-
tri cal la o instala\ie cu absorb\i e in so-
lu\ie hidroamoniacala cu o putere fr igo-
rifica <1>o= 1 163 kW si func\ionare intr-o
treapta.
15.3.2.3 lnstalaJii cu ejec/ ie
Pot func\iona cu orice agent frigori fi c,
dar si ngurele care s-au impus sunt cele
cu vapori de apa (apa fiind atat agentul
frigorifi c cat si eel de antrenare).
Avantajele :;;i dezavantajele utilizarii
apei ca agent frigorific au fost mentio-
v
Fig.15.3. 16. Schema instalatiei frigorifi ce cu absorbt ie i n solutie
apa-amoniac, i ntr-o treapta
G - generator de vapori; F - fi erbator; E - economi zor; VRS - venti l de reglare pen-
tru solu\ ie; A - absorbitor; Ps - pompa de solutie; C - condensator; RL - rezervor
de li chid; SRL - subracitor de lichid; SIV - supraincalzi tor de vapori ; VR - ventil de
reglare; AG - agent racit; Ai - agent incalzitor; AR - apa de racire; CT - compresor
termochimi c; OF - defl egmator; CR - coloana de rectifi care; ZE - zona de epurare.
II - lnstala!ii frigorifice
nate la instala\i a fri gorifi ca cu
absorb\i e i n solu\ie Brli - apa. in pl us,
utili zarea compresoarelor cu jet im-
plica: avantajele date de construc\i a
simpl a, ieftina, Iara pi ese in mi scare
deci o lipsa aproape totala de uzura;
dezavantajele sunt legate de consu-
mul mare de energi e de ac\ionare
(abur de lucru) si de apa de racire.
Oomeniul de utilizare eel mai indicat
este eel al climati zari i (se prepara apa
rece CU fAR =5 ... 10 C).
lnstala\iil e fri gorifi ce cu ejec\i e pot fi
realizat e cu circui te inchi se (se separa
circuitele apei racite si ale apei de
racire de circuit ul agentului fri gorifi c si
i de al cel ui de antrenare, pr in
: suprafete de transfer de caldura) sau
! cu deschi se (l ipsa suprafe\elor
de transfer de caldura introduce
avantajul apropi erii temperaturi lor
fluidel or, dar si dezavantajul legat de
impurifi carea circuitului de condensat
al cazanului).
15.3.2.3.1 lnstalatia teoretica
(cu circuite inchise)
in figura 15.3. 19 sunt prezentate
schema si ciclul termodinami c teoreti c
corespunzator. in vapori zatorul V are
h
a
t9 = t
5
b
Fig. 15.3.17. Ciclul termodinamic teoretic
al instalatiei fri gorifice cu absorbtie in
solutie apa-amoniac - ciclul instatati ei in
coordonate M:, (a) p-t M
II - frigor ifice
loc vaporizarea agentului frigorifi c (apa)
1
in contact cu prin care cir-
cula apa sosita de la consumatorul de
frig care, cedand fluxul de caldura <Po.
se raCe$te de la tAR1 la tAR2. Recircula-
rea continua a apei nevaporizate, cu
pompa P2, impi edica acumularea unei
coloane de lichid $i, deci, men\inerea
presiunii de vaporizare po dorite. Vapo-
rii reci de apa Omo (starea 9) sunt as-
pira\i in camera de aspirajie a ejecto-
rului E. Ai ci se produce o depresiune,
prin destinderea puternica a aburului
de antrenare Om, in ajutajul conver-
gent-divergent (de tip Laval) al ejecto-
rului (procesul 1-2), incat aburul capata
viteze supersonice.
Amestecarea debitului de vapori as-
piraji Omo cu aburul destins Om (proce-
sul 2+9=3) se finali zeaza in gatul ejec-
torului. In continuare, printr-un transfer
continuu de energie cinetica i n energi e
potenjiala, amestecul de vapori este
comprimat (scade viteza $i cre$te pre-
siunea, ca in figura 15.3.20), pana la
presiunea din condensator Pc (procesul
3-4).
Vaporii reful ati din ejector sunt con-
Tabelul 15.3.2. Dependenta eficientei
cu temperatura de vaporizare,
la instalatiil e fri gorifi ce cu absorbtie
i n solut ie hidroamoniacala
Temperatura de
CIF
vapori zare to [
0
C]
0 ... - 10 0,63 ... 0,58
-20 ... -30 0,53 ... 0,47
-20 ... -50 0,40 ... 0,33
4
---1
---2
densa\i in condensatorul C (procesul
4-5), prin cedarea fluxului de caldura
<l>c catre apa de racire.
0 parte din condensal (Omo) este la-
minat, in ventilul de reglare VR (proce-
sul 5-8), pana la presiunea Po din vapo-
rizator , reluand ciclul de producere a
frigului prin vaporizare (procesul 8-9).
Restul de condensat Om este pompat
de porn pa P 1 pana la presi unea
p
1
=4 ... 5 bar (pro'cesul 5-6) $i introdus in
generatorul de abur G. Ai ci, prin prelua-
rea fluxului de caldura <l>c, are loc pre-
incalzirea 6-7 $i fi erberea 7 - 1, aburul
saturat produs alimentand ejectorul E.
15.3.2.3.2 lnstalatia reala
(cu circuite deschi se)
FuncJionarea reala a ej ectorului
Datorita ireversibilitaj ii proceselor
termodinami ce $i a construc\iei ejecto-
rului , in procesele reale intervi n o serie
de pierderi (la amestecarea debitelor
de vapori, la destinderea aburului de
antrenare in ajutajul ejectorului, la com-
primarea amestecului de vapori in di -
1 fuzorul ejectorului), incat aceste proce-
se (fig. 15.3.21) conduc la un consum
mai mare de abur de antrenare decat
in procesul teoretic.
Marimea inversa a consumului speci-
fi c de abur de antrenare este denumita
coeficient de ejecti e, u.
u = 2 == 0,,,,, [ kg vaporiaspirati ]
a Q,, kgaburdeantrenare
(15.3. 18)
Dupa unele transformari coefi cientul
de ejec\ie se poate calcula cu expresia:
0





N
0
'tl 6

OJ
.s
D OJ
D
- 1
a;
:2 4 0.
ro ::i
2
:;
.0
:.0 ro
Q)
m2
0
- 130
c
::i
I
u;
Q)
- 100_
a:: 0
-50

-10" -20 -30 -40 -50 -GO'
Ternperatura de vapori1rire t,, ["C]
a
-70 -60 -40 -20 0
Temperatura de vaporizare [C]
b
Fig. 15.3.18. lnstalatia figorifica cu absorbtie in solutie apa-amoniac, intr-o treapta:
a- consumurile specifice; b - domeniul de functionarc;
1- absorbitor si condensator racite in seri c: 2 - absorbitor $i condensator racite
in paralel; 3 - temperatura minima de incalzire; 4 - temperatura apei de racire.

Capitolul 15: Procedee de racire
( 15.3.19)
cu h
1
, h
2
, h
3
, entalpii le masice (fig.
, 15.3.21); k=17 u 11 c grad de perfecjiune
al ejectorului , cu valori 0,6 .. . 0,65;
'JD - randamentu! destinderii, respectiv,
al comprimarii .
Coefi cientul real de ejec\ie u
1
- 0, 33,
deci consumul real de abur este de
4,5 ... 5 ori mai mare decat eel teoreti c.
Se poate defini astfel un randament
termodinami c T/ T al ejectorului (tab.
15.3.3):
11r = = r( to.P1.tc)
a,
(15.3.20)
valoril e foarte scazute fiind cauzate, in
principal, de procesul ireversibil de a-
mestecare a debitelor de abur.
Schema reala a instalaJiei {fig. 15.3.22)
Vapori zatorul V $i condensatorul C
sunt de amestec, fara suprafa\a de
a
T[KJ
k
b
s[kJ/kgKJ
c
s[kJ/kg KJ
Fig. 15.3.19 lnstala!ii cu ejeqie:
a - schema teoretica; b - ciclu/ ter-
modinamic in diagrama T-s; c - idem,
In diagrama h-s;
G - generator de vapori ; E - ejector; V
- vaporizator: C - condensator: VR -
ventil de reglare; P , P:o - pompe de
apa; AA - abur de antrenare; VA va-
pori aspi ra\i: AR 1 - apa de raci re;
AR2 - apa racita_
I
I
Capitolul 15: Procedee de racire
separare a fluidelor in contact.
Debitul de apa rece 01111, cu ternpe-
ratura lARt, de la consumatorul de fri g
CF, este pulverizat in V. Aici, datorita
presiunii po create de ejectorul princi-
pal E, o parte din apa Omv vapori zea-
za, preluand caldura necesara </>o de la
restul de apa Om1 - Omv, care se ra-
ce$te. Diferen\a mare dintre caldura la-
tenta de vaporizare (I
1
,) si cea sensibila
!<j
1
conduce la un debit vapori
U mv foarte m1c (pentru .j/=5 C, Omv - i
0,0 1 Om1}.
Apa racita, cu temperatura lARr- to, :
este colectata intr-un bazi n deschis
BAR, de unde este preluata cu pompa
P 1 $i retrimisa consumatorului de frig.
Tinand seama de depresiunea po din
1
V, pentru a nu se inunda vaporizatorul
cu apa din BAR, se impune amplasarea
acestui a la o inal\ime Ho, data de rela-
\ia:
p g/1
0
+po=B+AP [dbar] (15.3.21)
unde B este presiunea barometrica lo-
cala; g - accelera\ia gravita\iei; L1p - ca-
derea de presiune in conducta de lega-
tura V-BAR.
Vaporii reci aspira\i de ejectorul prin-
cipal Ep cu ajutorul aburului de antre-
nare destins in ajutajul acestui a, sunt
comprima\i pana la presiunea din con-
densator pc. Aici, in contact direct cu
apa de racire. are loc condensarea a-
mestecului de vapori.
llml
Fig. 15.3.20. Funqionarea corecta
a ejectorului:
D - duza (ajutaj); C - camera de aspi -
ra\ie; G - gat ; Dr - camera de compre-
sie (difuzor).
4
, Orn+Omo
-
o/
1/ 4
1\ -
2
-h. /. -\-" 1
I
_.... - 3
- 2'
x 0
-1
1
i - s[kJ/kgK I
:> ,\.:, .1
Fig. 15.3.21. Functionarea real a
_______ __ l_u_i. _ ___
Apa de racire, incalzita de la fw1 la
t\\'2 prin preluarea fluxului de caldura
<Pc. $i condensatul format se colectea-
za in bazinul de condensat Be. 0 rela-
\ie similara cu (15.3.21) poate fi scri sa
$i pentru determinarea inal\imii de
montare a condensatorului He. Astfel ,
aceste instala\ii, cu montare barometri-
ca, sunt amplasate in aer li ber, pe o
platforma si tuata la cota Ho - 10 m
(He<Ho). Exi sta $i montari nebarometri-
ce, renuntandu-se la bazinele deschise
BAR $i Be de la sol.
Pompa P2 trimite condensatul atat la
generatorul de abur G (in prealabil ,
printr-o statie de tratare sn cat $i la
Be
II - frigorifice
turnul de racire TR, de la acesta re-
luandu-se ci rcuitele de abur (OrnAB) $i
de apa de racire (Omw). Pentru com-
pensarea debitului de vapori Omv an-
tr enat de Ep aces\ debi t est e returnat
1 in BAR.
in schema este prevazuta $i bateria
de vacuumare BV. Aceasta aspira aerul
$i vaporii necondensa\i din C $i ii eva-
1 cueaza in atmosfera. Cum raportul op-
tim de comprimare (intr-o treapta}, de
8 ... 8,5, este dep3$i t de B/ pc , este rea-
1 li zata o comprimare in doua trepte,
I utilizand doua ejectoare auxi liare EA 1 !;) i
1
EA2 $i un condensator intermediar Ci.
in instala\ia intr-o tr eapta apa este
OmAB
1-: - Omlwl
t:'" p,
B G
<l>G/f
A
Fig. 15.3.22. Schema reala a instalatiei frigorifice cu ejectie,
cu montare barometrica:
CF - consumator de frig; V - vapori zator; BAR - bazin apa rece,; Be - bazi n con-
densat; C - condensator; Cl - condensator intermediar ; Ep - ejector principal;
EA1, EA2 - ejectoare auxiliare; BV - bateri e de vacuumare; G - generator de va-
pori; ST - sta\i e de tratare; TR - turn de racire; P1. P2, P3 - pompe apa, A - aer;
Ac - apa de completare.
Tabelul 15.3.3. Variafia randamentului termodinamic al ejectorului
cu temperatura de vaporizare to, presiunea aburului de lucru p1 ,
cu temperatura de condensare tc
p1 to Valoril e l(T pentru le [
0
c]
[bar)
[oc)
+25 +25,5 +30 +35
5 0,2204 0,2221 0,2260 0,2264
8 0,2149 0,2178 0,2248 0,2262
2 10 0,2102 0,2135 0,2229 0,2261
12 0,2035 0,2075 0,2207 0,2257
15 0, 1911 0, 1968 0,2146 0,2236
5 0,2 158 0,2179 0,2242 0, 2262
8 0,2095 0, 2125 0,2216 0, 2256
4 10 0,2038 0,2072 0, 2185 0,2246
12 0, 1964 0,2007 0,2158 0,223 1
15 0, 1832 0,1891 0, 2082 0, 2194
5 0,2129 0,2151 0,2225 0,2257
8 0,2063 0, 2093 0,2193 0,2245
6 10 0,2001 0,2038 0,2 158 0,2231
12 0, 1926 0, 1970 0,2128 0,2211
15 0, 1790 0, 1848 0,2045 0,2166
5 0,2 109 0,2 130 0,2212 0,225 1
8 0, 2040 0,2070 0,2176 0,2234
8 10 0, 1976 0,2014 0,2139 0,22 18
12 0, 1898 0, 1943 0, 2105 0,2195
15 0, 1763 0, 1823 0,2021 0,2147
II - lnstala!ii frigorifice
raci ta cu 2 ... 3 C. Pentru o racire pe un
ecart de temperatura mai mare se uti-
lizeaza instala\ii in mai mul.te trepte. Se

4

3 15

8 6 4 2 20 25 30 35 [oCJ
p
1
[barJ tw2
a
[1/4, 187kJ]
800

'\
1CJ
10
u
600

12,5
<U 15
g. 400
E
::i
200 (/)
c:
0
0
0 2 4 6 8 10
Consum abur [kg/
4
.
187
kJJ
b
Fig. 15.3.23. Consumul de abur de
apii de racire la instalatiile cu ej ectie:
a - nomograma pentru determinarea
consumului de abur (la 1, 163 kW), in
functie de presiunea aburu/ui p1, tw1
t emperatura apei racite la ie$irea din
vaporizator, tAR2 $i temperatura apei
de racire la ie$irea din condensator,
tw2; ex: pentru p1 = 4 bar, tAR2= 10 C
$i tw2=27 C, rezulta un consum de
abur de 2,2 kg/1, 163 kW; C - con-
sum de abur (1 000 kcal);
b - nomograma pentru determinarea
consumului de apa de racire in
func/ie de consumul de abur $i de
diferenta de temperatura a apei de
racire in condensator (Lltll'); ex: la un
consum de abur de 2,2 kg/I, 163 kW
$i Litw=5 K, rezulta un consum de
apa de racire de 460 1/1, 163 kW.
folosesc vapori zatoare $i condensatoa-
re compartimentate, apa alimentandu-
le in serie, gravimetric. Ejectoarele pot
fi dispuse in paralel, lucrand cu rapoar-
te de comprimare din ce in ce mai mari
sau incruci$31, cu rapoarte de com-
primare apropiate, deci recomandate
prin consumul mai mic de abur de an-
trenare.
Consumurile de utilitati ale unei in-
stala\i i frigorifice cu ejec\ie se pot de-
termina din nomograme (fig. 15.3.23).
15.3.3. lnstalat ii bazate
pe efectul Peltier
in 1934, Peltier a constatat ca, intr-
un circuit compus din doua conduc-
toare diferite, sudate la capete $i tra-
versate de un curent continuu, apare o
diferen\a de temperatura: o sudura se
race$1e iar cealalta se incalze$1e. La
schimbarea sensului curentului se in-
verseaza si punctele reci $i calde ale
cikuitului ..
Tc
'E
Fig. 15. 3.24. Schema unui modul
de racire prin efect Peltier:
E - sursa de curent continuu; 1 -
materi al cu nivel superior de energie;
2 - material cu nivel inferior de
energie; To = temperatura ridi cata.
Capitolul 15: Procedee de racire
La baza teoretic.a a efectului de racire
Peltier $i-au adus contributii deosebite
Altenkirch (pentru cuplurile metalice) $i
Joffe (pentru semiconductoare).
Un modul termoelectric se compune
dintr-o alternanta de doua conductoare
diferite, asociate in serie prin pun\i din
cupru (fig. 15.3.24) $i o sursa de cureni
1
continuu. 0 sudura se incalze$te, de-
ll gajand fluxul de caldura <Pc la tempe-
ratura Tc, cealalta se race$te putand
I prelua fluxul de caldura <Po la tempera-
tura To.
Fenomenul are urmatoarea explica-
tie: sub ac\iunea campului electric, e-
lectronii liberi tree de la un nivel de e-
nergie la altul, in zona de contact a ce-
lor doua materiale diferite. Trecerea de
la un nivel superior de energie (+) la al-
tul inferior (-) elibereaza energie supli-
mentara producand incalzirea. Cand
trecerea se face de la un nivel mai sca-
zut la un nivel mai ridicat de energie,
necesarul suplimentar de energie este
preluat din afara, incat locul de contact
Se raCe$te.
Redus la materi ale conductoare,
acest efect devine mull mai important
prin utilizarea semiconductoarelor, mai
ales cand acestea prezinta adaosuri do-
noare sau acceptoare de electroni liberi .
Utilizandu-se aliaje de Sb2Te3 (antimon-
telurid) $i Bi2 T e3 (bismuttelurid) s-au ob-
tinut diferen\e de temperatura intre cele
doua suduri, LIT = Tc - To = 60 C.
De$i reali zeaza o putere frigorifica re-
dusa, cu o eficien!a de cca 5 ori mai
mica decal la sistemele cu compresie
mecanica, tolu$i. simplitatea, fiabi lita-
tea ridi cata $i posibi!itatea reg!arii tem-
peraturii dorite fac utilizabila aceasta
instalatie, mai ales cand se solicita, si-
multan sau alternativ, $i efectul de in-
calzire.
l
I
1.
'
i'
II. lnstalatii lrigorilice
'
Capitolul 16
Elemente componente ale
instalatiilor lrigorilice
'




.

,: :;i: . w' '"'J.;r.j',l\
. .......
....:

Capitolul 16: Elementele componente ale IL frigorifice
Elementele esen\iale ale unei insta-
latii fri gorifice sunt: compresorul, con- _ ;
densat orul , ventilul de laminare si va-
pori zatorul. Pentru o functi onare sigura
si efi cienta ele sunt completate de a-
paratura auxi li ara si de cea de reglare
si comanda.
16.1. Compresoare
Compresorul aspira vaporii de agent
fri gorifi c rezultati din vaporizator la o
presi une Pa. corespunzatoare conditii lor
de functionare solici tate de consumato-
rul de fri g, ii combina si i i refuleaza la
o presiune mai ridicata in condensator
Po incat sa permita condensarea !or, in
concordanta cu t emperatura medi ului
ambiant.
16.1.1. Clasificarea
compresoarelor
Procesul de comprimare poate fi
realizat i n compresoare: mecanice, ter-
mochimice $i cu jet (ejectoare).
Ultimele vari ante au fast detali ate la
instalatiil e cu absorb tie, respectiv. e-
jectie ( 15. 3.2. 2 si 15.3.2.3).
Compresoarele mecani ce sunt de
tipuri foarte diferite, evoluti a !or conti -
nuand inca. Dupa princi piul de functio-
nare, acestea pot fi : volumice $i rotodi-
namice.
La compresoarele volumice misca-
rea gazului are Joe i ntr-un cilindru, sub
actiunea unui piston. Compresia vapori-
lor se face, fie prin deplasarea rectil inie-
alternativa a pistonului i ntr-un cili ndru
orizontal sau vertical, la compresoarele
alternati ve, fi e prin rotatia pistonului
(rotorul) intr-un ci lindru (statorul), la
compresoarele rotative. Compresoarele
rotodinamice deplaseaza gazul sub
aqiunea fortelor centri fuge dezvoltate de
un rotor cu palete, iar comprimarea se
reali zeaza pri n transformarea energiei
cinetice in energie poten\iala. Aceste
compresoare sunt denumite si compre-
soare centrifugate sau turbocompresoare.
16.1.2. Compresoare volumice
fn tabelul 16.1. 1 sunt prezentate
tipuri le de compresoare volumice.
Compresoarele alternative orizonta-
le, pri mele utili zate, fii nd lente, grele si
cu dimensiuni mari , au l ost , treptat,
inlocuite de cele ver ti cale, cu carter
inchis, mai rapide si mai performante.
Compresoarele rotative, inlocuind
miscarea sacadata a pistonul ui in cilin-
dru, de la compresoarele alternative,
cu una de rotatie, au o constructi e
foar te echil ibrata, un mers mai silen-
\ios, incat pot lucra cu tura\ii ridicate,
conducand la debite (puteri frigorif ice)
mari , la dimensiuni mai reduse si fun-
da\ii mai usoare.
Compresoarele rotati ve pot avea
comprimarea:
- interioara, prin vari a\i a volumului
spatiului de compri mare (compresorul
cu rotorul rostogolitor cu lamela cul i-
santa i n stator, compresorul Wankel si
compresoru! cu !amele cul isante in ro-
tor);
- exterioara, la care rotorul produce
doar transportul gazului , comprimarea
reali zandu-se in momentul Jegarii com-
presorului la re\eaua exteri oara (suflan-
ta de gaz, cu rotor profil at);
- mixta, realizata, parti al, din vari a-
\i a volumului si. parti al, prin comprima-
re exterioara (compresorul elicoidal).
16.1.2.1 Marimi caracteristice ale
compresoarelor volumice
unde: d este alezajul cilindrului [m];
I - cursa pi stonului (m]; N - numarul de
cilindri .
La compresoarele rotative cu lame-
' le, cilindreea reprezinta volumul general
de lamele, la o rotati e a rotorului. La un
compresor monocelular ( 16. 1.2.2.);
n(0
2
- d
2
)
C= ./
4
(1 6. 1.2)
unde: D este alezajul statorul ui (m] ;
d - di ametrul rotorului [m]; I - latimea
comuna a st atorului si a rotorului [m] .
f n cazul compresoarelor elicoidale:
C=cf!I [m3] (1 6. 1.3)
unde: d este diametrul rotoarelor [m] ; I
- lungimea rotoarelor (m].
Debitul volumi c baleiat 0 ..., repre-
zinta cilindreea realizata i ntr-un interval
de timp. fn 1s:
Marimil e caracteristice sunt de or-
din geometri c, mecanic, frigorific si ca-
1
litativ.
0 . =C!}__
60
[m
3
/s] (1 6. 1.4)
16.1.2.1.1 Caracteristici geometrice
Sunt date de alezajul cilindrului ,
cursa pi stonului , numarul de cilindri si
viteza de rotatie (l a compresoarele al-
ternati ve) si de diametrul statorului , la-
\imea lor, numarul de celule formate i n-
tre stat or si rotor de lamelele culi sante
si viteza de rotatie (l a compresoarele
rotative).
La compresoarele elicoidale, carac-
teri sti cil e geometri ce sunt in func\i e de
diametrul rotoarelor, lungimea lor si tu-
rati e. Aceste caracteri stici geometrice
sunt: cilindreea; debitul volumi c bale-
iat ; debitul masic de fluid aspirat.
Ci lindreea C este volumul baleiat
de pi ston, i ntre cele doua puncte moar-
te, in timpul unei rota\ii a arborelui.
Pentru compresoarele alternati ve,
se determina cu rela\ia:
C= nd2 f N
4
(1 6. 1. 1)
cu n - rotati a arborelui, rot/min
Cilindreea orara:
Ovh = Cn60 [ m
3
/h J (1 6.1. 5)
La compresoarele elicoidale, impor-
tanta este viteza periferi ca, Lf.
n dn
U=--
60
[m/s]
Debitul volumic baleiat,
O. = Ad
3
j__n_
d 60
(m3/s]
(1 6. 1.6)
(1 6. 1.7)
cu A - constanta i n func\ie de tipul de
compresor (monorotor, birotor), de dia-
metrul rotorului, de unghiul de infasu-
rare a surubului si de forma lobil or.
Debitul masic de fluid Om depinde
de condi\iile de functi onare a compre-
sorului, fiind determinat de debitul vo-
lumi c si de volumul masic al vaporil or
de agent fri gorifi c, in aspira\ia compre-
sorului , vA [m3fkg]:
Tabelul 16.1.1 . Clasificarea compresoarelor volumice
TIP Conceoti e si constructie Mod de comori mare
<U
Cu simplu sau Fara carter - orizontale Compresie simpla
>
dubl u el ect Cu car ter deschis - verti cale

c
Compresie simpla
:::i >...
Cu simplu efect Cu carter inchis - verticale

sau etaiata
c ro
.8 Q)
Ermetice Compresie
Cf)>...
- ro
Cu simpl u el ect Motocompresoare O.u
simpla

OE Semiermetice sau etajata
Cu spa\iu variabil
Cu comanda Verticale
exteri oara sau orizontale
Cu piston Motocompresoare
Compresie simpla
<U
Semiermetice
>
rostogolitor verticale
::J .;:;
Cu palete Ermeti ce sau orizontale u!':l
ct'.
Cu comanda orizontale Compresie simpla
.8 Q)
Cf) >...
Cu surub
exterioara si/sau supra-
- ro
O.u
(elicoidale) Semiermetice orizontale alimentare
OE
Ermetice sau verticale
IL lnstala!ii frigorifice
[kg/s] (1 6. 1.8)
16. 1.2.1.2 Caracteristici mecanice
Rezulta din functionarea compre-
sorului si din anal iza diagramei de
functionare. Acestea sunt: presiunea
medie indi cata; lucrul mecanic indi cat;
puterea indicata; puterea efectiva.
Compresia flui dului are loc simi lar,
in compresoarele alternative sau rotati -
ve, caracteristicile mecanice se deter-
mina cu aceleasi metode, cu rezultate
asemanatoare.
Diagrama indicata a compresorului
cu piston alternativ, in condi\ii teoreti -
p[bar]
C B
pc
D
A
po-
VM
VA V[m3)
-jl
{
"O
Po
-j
Fig. 16.1 .1. Diagrama indicata
a compresorului cu piston
cu m i ~ c r e alternativa:
VA - volum aspirat, VM - volum
mort, PM
1
- punct mart inferior , PMS -
punct mort superior, d - alezaj
ci lindru, I - cursa piston.
p[bar]
pc -
C B
E
G
Fig. 16.1.2. Presiunea medie
indicata P m; ?i lucrul mecanic
indicat L., la un compresor
cu piston alternativ.
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
ce, arata varia\ia presiunii fluidului p
1
in
func\ie de pozi\ia pistonului in ci lindru
(Fig. 16. 1. 1).
Cand pistonul termina cursa de
aspiratie, in punctul mort inferior PM
1
(starea A), cilindrul este umplut cu
vapori , la presiunea de aspiratie p
0
.
Pi stonul incepe cursa de compresie
(supapele de aspira\ie si de refulare
sunt inchise), volumul vapori lor scade
pe masura ce presiunea lor p
1
creste.
in punctul B, cand se atinge presiunea
de condensare. se deschide supapa
de reful are si vaporii comprima\i sunt
evacuati. Evacuarea se incheie in
ga si frecarile din lagare, biela, mani -
vela si segmen\i - cilindru, incat pute-
rea efecti va, consumata de compresor,
este mai mare decat cea indicata:
Pe=P,+PF [W] (16.1.11)
unde PF este puterea de frecare,
data de rela\ia:
PF=PF Ov [W] (16.1.12)
cu PF - presiunea de frecare avand
valori de (0,4 ... 0,6) 10
5
N/ m
2
la com-
presoarele in echicurent si de
(0,2 ... 0,4) 10
5
N/m
2
la cele in contracu-
rent.
16.1.2.1.3 Caracteristici frigorifice
Acestea sunt: puterea frigorifica
bruta; puterea frigorifica masica; pute-
rea frigorifica volumica; produc\ia frigo-
rifica specifica.
punctul C (punctul mort superior PMs).
cand supapa de refulare se inchide. in
cilindru exista un spatiu neparcurs de
piston, care conduce la un volum mort,
VM. Necesi tatea lui, din considerente
mecanice, face ca aspiratia sa se faca
cu intarziere, din punctul D, dupa des-
tinderea vapori lor din spa\iul mort,
cand se deschide supapa de aspira\ie.
, Puterea frigorifica bruta <PoK este
! cea dezvoltata de compresor, fiind de-
1 terminata de caracteristici le sale geo-
Presiunea medie indicata Pm; re-
' prezinta presiunea medie din cilindru,
in timpul unei rota\ii a arborelui. Cu ea
se poate echivala lucrul mecanic indi -
cat, reprezentat de aria ABCD, cu cea
a dreptunghiului HEFG, mai usor de
determinat (fig. 16. 1.2).
metrice (debitul vol umic baleiat) cat si
de caracteristici le termodinamice ale
1
fluidului , de condi\iile de lucru si de
randamentul volumic al compresorului ,
I care conditioneaza volumul real aspi-
: rat. Se masoara in W.
I Este data de constructor sub forma
Lucrul mecanic indicat L; este
energia care trebui e data pistonului
pentru a-I deplasa cu cursa /, invingand
for\a vaporilor existen\i in cil indru.
L;=PmJA [J/ciclu] (16.1.9)
unde A - suprafa\a pistonului [m2].
Puterea indicata P; este
p - L, n
,- 60
[W]
Puterea efectiva Pe
(16.1.10)
in realitate, compresorul functio-
neaza ca in figura 16. 1.3, de la o pre-
siune mai mica de aspira\ie Po - L1p
0
,
pana la o presiune mai mare i n refula- 1
re Pc + L1Pc , L1p
0
si L1Pc fiind necesa-
re la invingerea iner\iei si frecarilor din
supape. in plus, puterea furni zata ar-
borel ui compresorului trebuie sa invin-
ro

t
0.
.2'
po
A
p o-Ci Po
D'
de tabele sau diagrame. la diferi te con-
di\ii de lucru. Pentru compararea per-
forman\elor, lnstitutul International al
Frigului (l lF) a propus conditiil e de re-
ferin\a (normale) prezentate in tabelul
16. 1.2.
Puterea frigorifica masica %m
raporteaza puterea frigorifica bruta la
debitul masic de agent frigorific:
_(/JOK
qom=--
Om
[J/kg] (16.1.13)
Puterea frigorifica voiumica q
0
v
reprezinta caldura absorbita de 1 m
3
vapori aspira\i:
(/)OK
qov=--
Ov
[J/m3] (16.1. 14)
Productia frigorifica specifica K
raporteaza puterea frigorifica bruta la
puterea indicata sau la cea efectiva,
0
~ i
6
po
h - [kJ/kg]
Vlm
3
]
a b
Fig. 16.1.3. Functionarea reala a compresorului cu piston alternativ:
a - diagrama indicata reala. b - ciclul termodinamic real.
'


348 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor

obtinand:

- produc\ia frigorifica specifi ca indi -

cata:
K, = <PoK
P,
- productia
fectiva:
K. = <PoK
P.
(16.1.15)
frigorifi ca specifi ca e-
(16.1.16)
16.1.2.1.4 Caracteristici calitative
Acestea sunt: coeficientul de per-
forman\a; raportul de compresie; ran-
damentul volumic; randamentul meca-
nic; randamentul indicat.
Coeficientul de performanta COP
numit $i eficienta frigorifica E.;
1
rapor-
teaza efectul frigorific realizat <PoK la
puterea efectiva consumata de com-
presor Pc pentru a obtine acest rezul -
tat:
COP = <PoK
Pc
(16. 1.17)
Aceasta marime poate fi determina-
ta cu valori instantanee sau. cumulate
pe o perioada de timp (sezoniere), de
exemplu: 1 an.
Raportul de compresie n rapor-
teaza valoarea presiunii de refulare PR
la cea a presiunii de aspiratie pA:
![ = {JFl
(16. 1. 18)
Randamentul volumic 1)v denumit
$i grad de livrare a compresorului, a-
preciaza scaderea debitului aspirat de
compresor, in conditii reale, prin exis-
tenta spa\iului mort, a laminarii vapori- '
lor la curgerea prin supapa de aspira-
tie, a supraincalzirii vaporilor in aspira-
tie $i a pierderilor de gaz prin neetan-
seitati. Asttel:

II. lnstala!ii frigorifice
17 , = Ovn
Q,
(16. 1.19)
Din nomogramel e prezentate in
figura 16.1.4 se pot determina randa-
mentele volumice la compresorul alter-
nativ $i eel cu $Urub, in func\ie de ra-
portul de compresie n. La compresorul
cu $Urub, T7 v apreciaza doar pierderile
de debit cauzate de scurgerile interne
de gaz, deci are valori mai mari.
Randamentul mecani c T/ m raportea-
za puterea indicata la cea efectiva:
P,
T/m =-
Pc
(16.1. 20)
Randamentul indicat, T) ;, compara
puterea teoretica cu cea indicata. Pu-
terea t eoretica de lucru mecanic
masic, teoretic, de comprimare adiaba-
ti ca lk (diferenta de entalpii intre refula-
re hr $i aspira\ie ha) $i de debitul masic
Tabelul 16.1.2. Condifii normale de functionare a compresoarelor (dupa llF) I de vapori aspirati in compresor:
I Plh = lk Q,n = (h,- h. ) Q, (W] (16.1.21)
T emperatura
T emperatura
agentului frigorific
T emperatura Domenii
Grupa
in $tutul de aspira-
de vapori zare de condensare de utilizare
tie in compresor
(oCj [oCJ [oCJ
I -25 +20 +40 Agen\i
11 -25 +20 +40 halogena\i
111 - 5 +20 +40 (Freoni)
IV +5 +20 +45
v -25 - 10 +35
VI - 15 0 +35
Amoniac
VII -5 +5 +40
VIII +5 +15 +40
:x -40 - 25 +35
romnrosjo ;n
"'-J t-' '-' '-' ' ' '
x -40 -25 +5 mai multe
XI -40 -25 - 15 trepte
XII -30 - 15 +5 Compresor
XIII -30 - 15 - 15 booster
1,00
'l
v
1 00 -
'
T]v 0,90 0,90
0 80.
- '
0,70
0,80
0,60 . -
0, 701--- t--- -+----t--+-- -+-- --l
0 50 -
'
0,40 - 0,60
0,30
-
0,20
-
0 50 ---+----+--1----+----+- - -l
'
0, 10 -
0,40

'

'

'

' ' 2 4 6 8 10 12
1 2 3 4 5 6 7
pc/ po
pc/po
a b
Fig. 16.1.4. Randamentul volumic, in functie de raportul de compresie rr
pentru amoniac, la t c = 35 C:
a - la cornpresorul alternativ; b - la compresorul cu $Urub.
I VA
I
'
Se obtine astfel:

(16.1.22)
Puterea totala consumata de mo-
1 torul de antrenare a compresorului, Pr .
: este apreciata de randamentul transmi-
' ' siei de la motor la compresor:
P.
T/ =-"-
Pr
(16.1.23)
cu valoarea subunitara la transmisii
elasti ce (prir1 curele) $i egal cu 1 la
transmi sii rigide (prin cupla directa).
Obtinem astfel:

[W]
16.1.2.2 Tipuri constructive
de compresoare volumice
16.1.2.2.1 Compresoare
cu piston alternativ
(16.1.24)
Pentru puteri fri gorifi ce reduse
(pana la 40 kW) se utilizeaza compre-
soare ermetice (capsulate). Montate
impreuna cu motorul, intr-o carcasa e-
tan$a construita din doua parti sudate,
demontarea lor in vederea unei depa-
nari se poate realiza numai in uzina.
Rotorul motorului este montat direct pe
arbore, fiind scaldat de vaporii aspirati,
-
asigurandu-i astfel racirea. In figura
16. 1. 5 este prezentat un compresor er-
meti c, cu pi ston alternativ, realizat de
. .
UNITE HERMETIOUE.
Precizia de fabricatie a acestor
compresoare este foarte mare. Pi sto-
nul nu are segmen\i , deci jocul piston
- cilindru este mi c (4 ... 6 etansei -
zarea realizandu-se prin filmul de ulei
TI . lnstala!ii frig orifice
existent intre cilindru si pi ston. Circuitul
frigorific este montat in uzin3, cons-
tructorul garantandu-1 o perioada inde-
lungata.
Etan$eitatea fata de exterior este
totala $i garantata Iara limita, fiecare
compresor ermeti c fiind testat in uzina.
Cum toata durata sa de func\ionare
uti!izeaza ace!a$i u!e!, acesta trebuie sa
fi e de lunga durata (curat , Iara apa,
compu$i parafinici sau aer).
Un model recent ii constituie com-
presorul ermeti c cu rotorul motorului
carcasat, realizat de firma FRIGOPOL.
Carcasarea rotorului, printr-un inveli$
de 0,2 mm cromnichel, separa etan$
circuitul frigorifi c de eel electric, incat o
eventuala defec\iune a motorului nu
afecteaza circuitul frigorifi c. Bielele
sunt montate astfel incat permit distri-
buirea cilindrilor pe acela$i plan per-
pendicular pe arborele cotit, incat
func\ionarea, cu doi sau trei cilindri, se
realizeaza fara vibra\ii $i Iara zgomot.
Statorul motorului ramane la exterior,
nervuril e prevazute pe el asigurand
astfel 0 buna racire.
Compresoarele ermetice cu piston
alternativ sunt realizate, in special,
pentru freonii clasici R 12 $i R22 sau
pentru inlocuitori ai acestora (R 134a,
amestecurile R404a $i R407c), cat $i
pentru noi fluide ca propan, izobutan si
chiar amoniac.
Constructia lor $i a echipamentelor
de masurare $i siguranta sunt conce-
pute pentru un anumit fluid, incat uti-
lizarea altor fluide implica modificari ale
acestor echipamente.
Compresoarele ermetice nu di spun
de posibilita\i de reglare a puteri i
frigorifi ce, aceasta putand fi variata
doar prin oprirea - pornirea compreso-
13 -
/ 6 4
/ 5
/ 8
7
3
9
Fig. 16. 1.5. Compresor alternati v
ermetic (tip AEZ-UNITE HERMETIQUE):
1 - stator ; 2 - rotor; 3 - arbore;
4 - bi ela; 5 - pi ston; 6 - cilindru;
7 - chiul asa; 8 - gal erie de aspiratie;
9 - galeri e de reful are; 10 - tubulatura
reful are; 11 - racord electri c; 12 - car -
casa metali ca; 13 - cordon de sudura;
14 - carter; 15 - aspiratie ulei ; 16 - a-
morti zor .
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
rului.
Reali zate, initial , cu puteri frigorifice
foarte mici, in prezent pot atinge 50 kW.
Compresoarele ermetice sunt, de-
seori, montate in uzina impreuna cu
condensatorul, formand astfel un grup
frigorific . Condensatorul este racit cu
aer, circulatia acestuia realizandu-se
fortat , cu ventilatoare, ca in modelul
firmei ASPERA, construit pentru R22
sau R134a. Prin extinderea gamei catre
puteri mai mari s-au realizat $i grupuri
cu condensatoare cu placi, raci te cu
apa.
Pentru puteri frigorifice medii (50 -
300 kW), intalnite adesea la climatiza-
rea aerului , se utili zeaza compresoarele
alternative semiermetice (ermetic - ac-
cesibile). Motorul este inclus intr-un
carter demontabil (nesudat, dar prins in
buloane) , permitand deschiderea in ve-
derea reparatii lor, chiar la uti lizator (fig.
16.1.6).
Caldura degajata de motor este e-
vacuata aerului exterior pri ntr-o supra-
fa\a nervurata sau printr-un circuit de
! apa de racire, care i nconjoara carcasa.
La puteri mai mari, racirea motorului se
reali zeaza de catre vaporii reci aspirati
din vaporizator. Puterea frigorifica
poate fi modificata numai prin scoate-
rea din func\iune a unor cilindri, deci !
printr-o reglare in trepte.
Sunt realizate pentru agentii clasici
(R 12, R22, R502).
Un model mai performant care in-
troduce o supapa de refulare - discus,
' din material plastic Iara uzura, a carei
configuratie reduce spatiul mort, este
realizat de fi rma COPELAND (fig.
16.1.7). Este echipat $i cu un dispozi-
tiv de securitate (Demand Cooling) ca-
re permite limitarea temperaturii vapo-
rilor refula\i .
Compresoarele semiermetice cu
<l>o< 100 kW sunt asamblate, de obicei,
cu condensatorul racit cu aer sau apa,
ca in figura 16. 1.8. Compactitatea lor
Fig. 16.1.6. Secfiune printr-un
compresor semiermetic (COPELAND):
1 - stator ; 2 - rotor; 3 - arbore;
4 - pi ston; 5 - chiul asa; 6 - carcasa
comuna pentru compresor si motor;
7 - capac demontabil.
compenseaza adaptarea mai dificila a
condensatorului la condi\ iile optime de
lucru.
Compresoarele alternative deschise
realizeaza puteri frigorifice medii sau
mari (50 ... 1000 kW).
Antrenarea compresorului se reali -
zeaza, printr-un sistem de transmisie
rigid (cupla) sau elastic (curele}. de la un
motor electric sau termi c independent.
Comprimarea vapori lor are loc in
unul sau mai multi cilindri, di spu$i ver -
ti cal in lini e, in unghi , dubluunghi sau
stea, cu pi stoanele acti onate de ace-
la$i arbore cotit. in figura 16.1.9 este
prezentata o sec\iune printr-un com-
presor cu doi cilindri verticali in lini e
(tip SAMIFI - BABCOOK), iar in figura
16.1. 10 este prezentat un compresor
al firmei BOCK, cu ci lindrii in W.
Etan$area arborelui se reali zeaza
pe partea antrenarii. Ungerea se face
prin barbotare sau cu pompe. Caldura
degajata in procesul de comprimare
este evacuata, fie in aerul exterior
printr-o suprafa\a nervurata sau printr-
un circuit de apa de racire ce inconjoa-
ra cilindrul, fie in vaporii reci, aspira\i
Fig. 16.1.7. Compresor
semiermetic DISCUS (COPELAND).
b
Fig. 16.1.8. Grup compresor
semi ermeti c-condensator :
a - racit cu aer; b - racit cu apa.
.


'


-
350
. Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor

6
3
'
Fig. 16.1.9. Sectiune printr-un
compresor deschis cu piston
alternativ cu doi cilindri verticali in
linie (SAMIFl-BABCOOK):
1 - arbore cotit; 2 - bi ela; 3 - pis-
'
din vaporiza tor.
Constructorii cei mai cunoscuti de
compresoare alternative deschise sunt:
SABROE, LINDE, BORSIG si YORK. In
Romania ele sunt produse de TEHNO-
FRIG.
Agentii frigorifici utilizati sunt freonii
(R 12, R22, R 134a) si amoniacul.
Performantele compresoarelor rea-
lizate de firmele SABROE, LINDE si
i BORSIG, in conditii nominale de lucru
I (t
0
= - 15 G, tc = 25 C), sunt
prezentate in tabelul 16.1.3 iar cele ale
compresoarelor Tehnofrig, in tabelul

16.1.4. In figura 16. 1.11 este prezentat

modelul 6AW - 100.

ton; 4 - cilindru; 5,6 - supape aspira-

1
tie si refulare; 7 - carter; 8 - chiul asa; I
9 - presetupa de etansare; 10 - incal- II
zitor de ulei.
<P
0
este dqta de relatia:
rrd
2
n
<Po=Q0v . / . N
4 60
[W) (16.1.25)

cu q
0
v - puterea frigorifica volumica
[J/ m3]; reglarea se face prin actionarea
asupra uneia din marimil e care o deter-

._,..
,.
- .

< ,,.
-
... _.. ,_.
..
y
.::: ..

' ..
>' . ..
'
'
. -
m1na.
Reglarea puterii frigoritice poate ti
facut in trepte sau continuu.
Metode de reglare in trepte, mai
simple, pot ti realizate prin:
- porn1r1 si opr1r1 succesive ale
compresorului, in cazul celor de putere
redusa, a unor cilindri, la cele policilin-
drice, sau a unuia din mai multe com-
presoare care functioneaza in paralel;
Fig. 16.1.10. Compresor alternativ
deschis cu cilindrii in W (tip BOCK)
- mers in gol, compresorul, desi
este in functiune, nu livreaza vapori
comprimati, supapa de aspiratie blo-
candu-se in pozitia deschis.;
- marirea spatiului mart, anexand o
Tabelul 16.1 .3. Performantele comoresoarelor alternative deschise
a) SABROE
Cilindree R12 R22 R717
-
<l)o
PK <l>o PK <Do PK Model
orara
[m
3
/h] [kW] [kW] [kW] [kW] [kW] [kW]
.
GMO 14 77, 5 31 6,6 48 10,9 45 9,9
GMO 16 116,2 45 9,9 72 16,4 68 14,7
GMO 18 155 60 13,2 96 21,8 91 19,8
b) LINDE
R1 2 R22 R717
.
Model
<l>o PK
<llo
PK <l>o PK
[kW] [kW] [kW] [kW] [kW] [kW]
AA F4 210 44 340 72 460 100
AA F6 308 66 510 107 700 148
AA F8 430 86 680 143 920 198
Turati e [rot/min] 975 975 1300
c) BORSIG
R22 R717
Model <l)o
PK <llo PK
[kW] [kW] [kW] [kW]
TS - 4110 26 1 6 1 256 55
TA - 4110 349 8 1 343 73
TS-4113 494 115 483 102
TA - 411 3 663 154 640 137
TA - 4115 994 223 988 212
-
camera
(metoda
DISCUS);
II. lnstala!ii frigorifice
suplimentara la cilindru
utilizata la compresoarele
- vari atia vitezei, la cele antrenate
prin curele, modificand palierul de an-
trenare.
Metoda de reglare continua este
mai dificila si mai costisitoare tacandu-
se pr1n:
- vari atia vitezei, cu cuplaje electrice
diferite ale bobinelor statorice ale
motorului sau cu un variator automat
de viteza (metoda scumpa necesitand
dispozitive suplimentare );
laminarea vaporilor aspirati.
I inainte de patrunderea in supapa de
'
I aspiratie (STAL). Prin aceasta detenta
1
creste volumul masic si deci scade
. .
debitul de vapori aspirati (fig. 16.1.12).
I Pentru ca acesta sa nu scada prea
'
I mult, facand imposibil a antrenarea
1
uleiului din vaporizator, la o treime din
I cilindri nu se prevede aceasta reglare;
'
' - inchiderea intarziata a supapei de
aspiratie, cu pistoane actionate pneu-
matic, electromagnetic sau chiar de
presiunea agentului frigorific (BORSIG);
- variatia dinamica (SULZER. fig.
16.1.13) mentine deschisa supapa de
aspiratie - 1 la inceputul compresiei
, prin resortul 3, vaporii curgand din ci-
lindru in canalul de aspiratie 5. Ei pre-
seaza clopotul 2, incat, in final , va fi in-
vinsa torta resortului si supapa se vain-
chide, continuand compresia normala.
- recircularea de vapori comprimati
j in aspiratia compresorului (fig. 16.1 . 14).
Cand <P
0
scade, scade si Pa. crescand
Fig. 16.1.11. Motocompresor
alternativ deschis cu 6 cilindri in W
(6AW-100, tip TEHNOFRIG).

L
ro
.D

t
0.
Ol
3
1
'"\
5
-
-
--i ?..
2
h )o [kJ/kg]
Fig. 16.1.12 Reglarea puterii
frigorifict (ST AL).
II. lnstala!ii frigorifice
diferenta de presiune .Jp=pc-Po.
sesi zata de p resostatul diferential tiPC.
Acesta comanda deschiderea ventilului
de reglare VR
1
, recirculand o parte din
vaporii comprimati i n aspira\ ie. in va-
porizator ajunge doar restul debitului ,
diminuand puterea fri gorifi ca. Daca
temperatura vaporilor aspira\i cre$te
pest e limita admisa, sesizata de t er -
mosta\ul TC, care comanda deschide-
rea ventil ului de reglare VR
2
, se injec-
teaza agent fr igori fic condensat in as-
pira\ie. Li chidul vapori zeaza brusc si
racest e vaporii aspirati de compresor.
Aceasta metoda, de$i neeconomica
(puterea consumata ramanand con-
stanta), permite o reglare a puterii fri-
gorifi ce intre 0 $i 100 %.
16.1.2.2.2 Compresoare rotative
Sunt lipsite de supape, reali zand
randamente volumice $i rapoarte de
compresie mai ridicate, dar au o cons-
truc\i e mai exacta (toleran\a piston-ci-
lindru - 5
Compresoare
cu compresie interioara
Compresorul cu piston rostogoli-
tor $i lame/a culisanta in stator (fig.
16. 1. 15).
in ci lindrul (stator) - 1, cu axul 0, se
deplaseaza pi stonul ci lindric (rotor) - 2,
cu axul excentric 0
1
, incat el ramane
tangent interior cilindrului , executand o
mi $care de rostogolire in interiorul
acestui a. Mi$carea de rota\ie este
transmi sa de arborele - 3, concentric
cu statorul. Lamela - 4, culisanta intr-
un spa\iu practical in stator, preseaza
pe rotor , datori t a resortului - 5,
formand astfel doua camere de lucru,
de aspira\ie A $i de refulare B, cu
volume variabile. Prin rotirea pi stonului,
volumul camerei de aspira\ ie cre$te
pana la valoarea maxima, dupa care ea
devine camera de refulare cu supapa
de reful are - 6, In timp ce se formeaza
Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
o noua camera de aspiratie. Uleiul , cu
rol minor in diminuarea frecari lor ,
folosi t pentru etansare $i racire, circula
sub efectul presiunii de condensare.
Racirea se realizeaza $i printr- un c ircuit
de apa, prin canale prevazute in man-
taua statorului.
Vaporii aspirati nu intalnesc supapa
de aspira\ie, putandu-se realiza t empe-
raturi de vaporizare mai scazute, la
func\ionarea intr-o treapta (-40 C).
in fi gura 16.1.16 este prezentat mo-
' dul de functionare al variantei ROT ASCO
(ESCHER - WYSS), care poate produce
<Po=5,8 ... 675 kW, cu amoniac, $i
0,5 .417 kW, cu R22, la to=- 10 C $i
- - - - 1 I - - - -
1
Fig. 16.1.13. Reglarea dinamica
a puterii frigorifice (SULZER):
- supapa de aspira\ie; 2 - clopot;
3 - resort ; 4 - $Urub de reglare;
5 - canal de aspira\ie.
7
AR
Fig. 16.1.14. Reglarea puterii
frigorifice prin recircularea de
vapori comprimati in aspiratie:
K - compresor; C - condensator: PJ,
Pi - manometre de presiune joasa $i
inalta; t.PC - presost at diferen\ial;
TC - t ermost at; VR
1
, VR
2
- ventil e de
reglar e; V
1
- la vaporizat or; V
2
- de
la vaporizator; AR - apa de raci re.
Fig. 16.1.15. Compresor cu piston
rostogolitor lamela culisanta in stator:
1 - ci lindru (stator); 2 - pi ston (ro-
tor); 3 - arbore; 4 - lamela culisanta;
5 - resort; 6 - supapa de refulare.
Fig. 16.1.16. Modul de lucru al compresorului ROTASCO (ESCHER-WYSS):
1 - cilindru; 2 - piston; 3 - arbore; 4 - lamela glisanta; 5 - articulatie; 6 - buc$3; 7 - segment
Tabelul 16.1.4 Caracteristici tehnice ale compresoarelor alternative deschise (TEHNOFRIG}
TIP COMPRESOR
I-
Caracterist1ca tehnica 2AV-20 3AV-20 4AU-20 6AW-420 8A2U -560 4AU-50 4AU-71 6AW-100 8A2U 140 2. 6AW-210 2.8A2U-280
Antrenare Curele Cuola di"ecta
-
Agent frigonfic AMONIAC (R717)
Nr. cilindri 2 3 4 6 8 4 4 6 8 12 16
Alezare cilincri
vertical in unghi inW in dublu in unghi in w in dublu in W in dublu
unqhi unqhi unqhi
Diametru cihn&u (mmj 200 97
Cursii oiston Imm] 160 85
T uratie arbore lroVminJ 380 720 975 1470 1480
Ci lindree orara im
3
/h] 229 343 450 1305 1740 14 t 221 332 443 668 89 1
Racire cilin&i apa vapcri reci aspira\i
Debit apa de racire im
3
/hJ 0,75 1 1,5
Putere electromotor 40 55 100 250 320 30 40 55 75 125 ' 160
Masa neta [lnclusiv motcr si accescrii) 2750 3770 4400 67 10 7310 1465 1465 1637 1832 2869 2914
Putere fri gorifica, q,{j( lkWJ
-
78 118.5 152 490 650 58 82,5 116,3 163 248 326
(lo=- 15 ' C, 'C)
.,
;
'
352
Capitolul 16: Elementele componente ale
tc-25 C.

In ci lindrul 1, antrenarea pisto11ului
instalatiilor

II. frigorifice
lamele consecuti ve, sunt apoi compri-
mati prin n1iC$Orarea volurr1ului celulei.
Raportul de compresie este dat de excentric - 2, se real izeaza prin arbore-
le - 3. Lamela glisanta - 4 are o mi $Ca-
re oscilanta datorita arti cul at iei - 5, si n-
cronizata cu arborele motor.
, raportul volumelor celul elor initiate $i
i finale $i de coefi cientul politropi c al
I comprimarii , avand val ori de 5 .. . 6.
t or poate culisa lamela 4, in contact
permaneri t cu interi orul cil indrului, da-
t orita for\ ei centrifuge sau a unui
resort . Lamela determina doua camere
in spa\iul inelar format intre stator $i
rotor A de aspira\i e si B de reful are, al
caror volum vari aza continuu. In fi gura
16. 1. 19 (cu reperele din fi gura 16. 1.18)
i n pozitia (aj, orifi ciui de aspira\ie - 5
est e obturat, incat camera A are
volumul nul, intreg spa\iul inelar este
plin de vapori cu presiunea de aspira\i e
PA=Po- Prin deplasarea lamelei, volumul
camerei A, in care sunt aspira\i noi va-
pori cu presiunea p
0
, cre$t e pe seama
diminuarii volumului camerei B, in care
are loc compri marea (pozitia b). Presiu-
nea vaporilor cre$te i n camera B pana
la PR, cand supapa de reful are - 7 se
deschide, evacuand vaporii comprimati
prin orificiul de reful are 6 (pozitia c), I
pana cand lamela revine in punctul de
1
tangen\a al rotorului cu statorul, lasand
in urma un spatiu compl et umplut cu
vapori cu presiunea Pa. reluandu-se un
nou ciclu.
Etan$area lamela - pi ston se reali-
zeaza cu segmentul - 7. Pentru realiza-
rea et an:;;arii dintre pi ston :;;i ci lindru, pe
pi ston se prevede buc$a elasti ca din

otel -6. lntre pi ston $i buc$3 ramane un

spatiu gol in care, prin orifi ci ile preva-
zute in buc:;;a, patrunde agent f rigorific
comprimat care preseaza bUC$a pe su-
prafat a cil indrului.
Figura 16. 1. 17 prezinta modul de lu-
-
cru al variantei WANKEL (BORSIG). In
cili ndrul - 1 se rote$te fiber un pi ston
lentila - 2, excentric fata de axul ci li n-
drului. Prin cuplarea dintilor pi nionului
de angrenare - 4 cu cei interi ori - 3 ai
pi stonului, la un raport al diametrelor ro-
til or dintate 1 :2 se executa o dub la roti-
. '
re a pi stonului la o rotire a arborelui . Es-
te caract eri zat de turatii foarte mari
(9000 rot/min), fiind utilizat la instalatiil e
de climati zare a mijloacelor de transport.
Compresorul rotativ celular, cu
lamele culisante in rotor
Poate fi reali zat cu una sau mai

multe celule. In figura 16. 1.18 este pre-

-
zentat un compresor monocelular . In
cili ndrul 1, cu axul 0, se rote$te pisto-
nul 2, avand axul excentri c 0
1
(excen-
tricitate ,,e"). in spatiul 3 prevazut i n ro-
1
I
'
I
a b
Modelul SULZER, multicelul ar (fig.
16.1.20) este prevazut cu 12 lamele
di spuse radial sau inclinat in direc\i a
rota\i ei, pentru reducerea frecarii cu ci-
lindrul. Lamelele sunt realizate din fibra
de carbon sau materi al plasti c impreg-
nat cu ra:;; ini sinteti ce. Nu are supape
de aspira\i e $i ni ci de reful are. Vaporii
aspirati intr-o celula, realizata de doua
c
Fig. 16.1.17. Modul de lucru al compresorului WANKEL (BORSIG):
a - punct mart; b - sfar$itul destinderii $i inceputul aspiratiei,
c - sfar$itul compr esiei $i inceputul evacuarii;
1 - cili ndru; 2 - pi ston; 3 - roata din\ata interioara a pi stonului ; 4 - roata
dintata exterioara a arborelui ; 5 - supapa de reful are.

I

I

I
>-
a b c
Fig. 16.1.19. Modul de lucru al compresorului rotativ, cu lamela culisanta in rotor:
a - sfar$ilul aspiratiei si inceputul compresiei; b - fnceputul unei noi aspiratii
si continuarea compresiei; c - sfar$itul compresiei si inceputul evacuarii.
\ Se pot i ntalni trei situa\ii in functi e
I de valoarea presiunii de reful are PR a
I
vaporilor fa\a de cea a contrapresiuni i
Pc din conducta de legatura cu con-
densat orul :
- PR<Pc se va produce $i o compri -
mare exteri oara, vaporii din conducta
de reful are vor comprima izocor vaporii
reful a\i din ultima celula;
- PR>Pc vaporii refulati din ultima
celula se vor destinde brusc pana la
Pc, in acest caz s-a consumat inutil o
parte a energi ei de comprimare:
- PR- Pc situatia ideala.
Nesincronizarea dintre cele doua
presiuni produce zgomote $i vibra\ii
neplacute sau pierderi energetice.
Marirea numarului de lamele, deci
de celule, conduce la cre$terea debitu-
lui $i la diminuarea scaparil or de gaz
intre celule, dar complica constructi a
compresorului $i mare$te frecarile intre
3
'
'
7
Fig. 16.1.18. Compresor rotativ mono-
celular, cu lamela culisanta in rotor:
1 - cilindru; 2 - pi ston; 3 - crestatura
i n rotor; 4 - lamela; 5 - orificiu de
aspiratie; 6 - orificiu de refulare; 7 -
supapa de refulare, e - excentrici tate.
3
. . - . . -. .
. . . - . - -..
' A
- - . . . . . . '
. . . . . . . .
'.',' ""'!"'"
. . . . . . . . .
. . - . . . - -
. . . . . . '
. - . - ' - . . . . . . . . .
. . . . . . . - . .
. . - . . . . . . -
. . . . . . . . . .
. .-. . . -.. .. \. ,

:-:: :::-.-::':.
. - . . . . ...
. -. . . . . . ... ' ..
. . . . . . ' .
. . . . . . .
. - . . . . . . . . .
.. , ......... .
. .--. -. -. . . . ... .
... ... .... . . , ,._

4
Fig. 16.1.20. Compresor rotativ
monocelular, cu lamele culisante
in rotor (SULZER):
1 - cil indru; 2 - piston; 3 - lamela; 4 -
canal apa de racire.
II. lnstala!ii frigorifice
lamele $i cilindru_ Plank a aratat ca nu-
marul opti m este 10, avantajele intro-
duse de un numar sporit nefiind justifi -
cate de difi culta\il e constructive_
Antrenarea de motorul electric se face
direct, la tura\ii de 1500 ... 3000 rot/min_
Puteril e frigorifice dezvoltate acope-
ra 0 gama foarte larga, de la 2,5 la
3000 .. .4000 kW, fluidele frigorifi ce uti-
lizate fiind R1 2, R502, R22 $i amoniacuL
in figura 16.1.21 sunt prezentate
curbele caracteri stice ale compresoa-
relor rotative tip KSB, pentru amoniac,
la lc=35 C $i diferite temperaturi de
vaporizare_
Racirea se reali zeaza cu apa care
circula prin canalele-4 (fig_ 16. 1. 20)
practi cate in zona de compresie a ci-
lindrului $i cu ul ei injectat in spa\iul de
4000
3000
2000
1500
1000
800
600
500
400


0 150
:;::
100
g > 80
gg
Q; 40
30
20
18
10
-
/
v
v
v/
/

v
/ /
v /
/ //
/ "/
/ /
:/"".
//
-"'/
',/
/
/
/ /
/_,,. //
/ /
/ /

-,, ,. /
v_,,..
./
./
V/ /
/
/
//
/

_/
0
e<n1:V v ::::.---


/_
/
/ / )':-.,
v

/ v v v
/ / <-.\ )\) ....-_....
/v v /,,- t:;:....- ::,...-'
/
V,: '// v---
v:::; V/ /

;?,6
v
f----
v::
---/ / /
/ /
/
v /
./
-70-65 -60 -55-50-45-40 -35-30 -25 -20
Temp. de vaporizare [
0
C]
Presiune [bar]
o,- 1 q. 1:n
1
2 q.3 q.4 o,.6 0
1
8 1, .0 1, .6 1,.9
Fig. 16.1.21. Curbele caracteristice
ale compresoarelor rotative cu lamele
culisante in rotor (KSB), functionand
cu amoniac la tc = 35 C diferite
temperaturi de vaporizare.
Fig. 16.1 .22. Circuitul uleiului
la compresorul rotativ
cu lamele culisante in rotor:
1 - filtru de praf; 2 - clapeta de
sens; 3 - compresor ; 4 - aspirati e ul ei;
5 - rezervor de ul ei; 6 - separator de
ul ei; 7 - ulei de intoarcere in aspira\ia
compresorului; 8 - ventil de reful are
aer; 9 - racitor de ulei; 10 - filtru de
ul ei; 11 - presostat.
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
aspirat ie_
Ungerea este asigurata fi e de o
pompa antrenata de arbore, fi e sub e-
fectul presiunii de reful are_ Uleiul ser-
ve5te la ungere, la preluarea caldurii de
frecare si de comprimare si la etan5a-
rea jocurilor dintre lamele si cilindru_
Cantitatea de ulei antrenata de vaporii
de agent frigorific intr-un compresor
rotativ este mai mare decal la compre-
soarel e al ternative, incat este indi spen-
sabil separatorul de ulei. in figura
16.1.22 este prezentat circuitul uleiului
la un compresor de aer realizat de
firma SULZER. Uleiul circula sub efec-
tul presiunii de reful are, fiind racit de
aerul atmosferic, filtrat $i reintrodus in
aspiratia compresorului.
Compresoare cu compresie mixta
Acestea pot fi: cu 5urub (elicoidale),
cu unul sau doua rotoare; cu spirala
(Scroll}.
in 1930, suedezul Lysholm a breve-
tat compresorul cu 5urub birotor, iar in
1960, francezul B. Zimmern a inventat
compresorul cu 5urub monorotor cu
sateli\i . Numeroase firme le fabrica in
prezent: DUNHAM- BUSH, GHH,
YORK, STAL, MYCOM, GRASSO, DAI-
i KIN, BITZER intr-o gama intinsa de
I puteri frigorifice, de la 100 la 5000 kW,
I suprapunandu- se atat compresoarelor
cu piston alternati v, cat si celor cen-
trifugate_ Constructiv, pot fi ermetice,
semiermetice si deschise. Folosesc
agen\i frigorifici (R 12, R22, amo-
niac) si substituenti (R 134a, amestecuri
ca R407c).
Compresorul elicoidal cu doua
rotoare
intr-un cart er din fonta rezi stenta la
presiune sunt amplasate doua rotoare
elicoidale, prelucrate cu o preci zie de-
osebita. Rotorul masculin - 1 cu patru
lobi, de regula cu rol conducator , se
angreneaza in cele 6 cavita\i ale roto-
rului feminin -2, condus (fig_ 16. 1.23).
Vari a\i a volumului ocupat de fluid
deci comprimarea sa este realizata prin
deplasarea relativa a celor doua rotoa-
re in interiorul carterului - 3. in timpul
rotati ei, contactul profilelor celor doua
rotoare se deplaseaza in lungul axului
compresorului , creand astfel refularea
axiala a fluidului prins in alveola de lo-
bul corespunzator (fig_ 16. 1.24). Alveo-
la are rolul ci lindrului al carui volum se
reduce progresiv, in limp ce lobul are
rolul pi stonului _
Se remarca lipsa spa\iului mort $i
absen\a completa a supapelor, la ex-
tremita\i avand doar doua orificii, di -
mensionate astfel incat prin eel de as-
pira\ie sa patrunda debitul volumic Ov
1
,
la presiunea PA si care sa ocupe vo-
lumul V
1
la inchiderea lobilor in aspira-
\ie, iar prin eel de refulare sa se evacu-
eze debitul volumic Ov
2
la presiunea PR
$i care corespunde eliberarii gazului
din volumul V
2
dintre !obi, in momentul
deschiderii acestora la sf3r$itul
compres1e1. Raportul celor doua de-
bite, denumit raport intern V; determina
1 ----;;;;;;;;;==t===:;;;;;--
1
, raportul intern de compresie 7r;:
1
r r
i < = : : =[ =[ l = v, (16.1.26)
1 unde y este exponentui adiabati c ai
I fluidului utilizat.
in tabelul 16.1_5 este prezentat
raportul de compresie in func\ie de
raportul intern, pentru R22 si amoniac_
Func\ionarea ideala este cea la
care raportul de compresie real
rr=p/p
0
, este egal cu eel intern rr; , a-
dica presiunea de reful are PR este ega-
Fig. 16.1.23. Schema unui la cu contrapresiunea din condu_cta de
compresor cu cu doua rotoare: legatura cu condensatorul Pc- In caz
1 _ rotor masculin; 2 _ rotor femi- contrar, compresia va fi fie excesiva,
nin; 3 _ carter; 4 _ dispozitiv de regla- , fi e insuficienta (fig_ 16. 1-25 b,c) _ Al ege-
re a put erii frigorifice_ ' rea compresorului trebuie facuta in
func\i e de raportul de compresie eel
t
a c
Fig. 16.1 .24. Modul de lucru al compresorului elicoidal birotor (STAL INTECNO):
a - aspiratie; b - compresie; c - refulare_

'
'
'

354
Capitolul 16: Elementele componente ale i nsta I ati i Io r
'
mai interesant pentru instalatie.
Unii constructori (YORK, STAL) pre-
vad compresorul cu un dispozitiv de
variatie progresiva a raportului intern
V;, intre valorile 2,2 $i 5, conducand la
un raport de compresie optim in tot
timpul functionarii.
Reg/area puterii frigorifice se poate
face prin reglarea progresiva a debitu-
Tabelul 16.1.5 Raportul de compresie
al compresorului elicoidal cu doua
rotoare, in funcfie de raportul intern
pentru R22 ?i amoniac (NH
3
)
Raportul
R22 R717
intern, vi
2,6 3, 1 3,5
3,6 4,4 5,3
5.0 6. 4 8.0

.j.- -+-- -
2
6
{
3
5
Fig. 16.1.26. Principiul de reglare
a puterii frigorifice la compresorul
elicoidal birotor:
1 - rotor; 2 - piston de reglare;
3 - sertar; 4 - aspiratie; 5 - refulare;
6 - recirculare.
lui refulat, cu un di spozitiv montat in
stator, sub rotoare $i care elibereaza
un orificiu prin care o parte din debit
este recirculat in aspiratie (fig. 16. 1.26).
i Se modifica astfel lungimea Lu a
'
! rotoarelor, ca in figura 16. 1.27, incat
[ <P
0
variaza intre 10 $i 100 o/o. Simultan
I se reduce $i puterea consumata de
compresor, dar intr-o masura mai
mica, dependent de raportul de com-
presie (fig. 16.1.28).
Compresoarele eli coidale sunt re-
comandate atat la puteri reduse, chiar
inferioare celor cu piston alternativ,
cat $i la puteri ridi cate, intalnite la tur-
bocompresoare.
Datorita randamentului volumic
foarte bun (nu are spatiu mort, nici
supape) $i a temperaturii reduse in
1
refulare (prin racirea cu ulei), pot realiza
temperaturi de vaporizare mai scazute
decat cele obtinute cu compresoarele
alternative, incat sunt recomandate la
diferente de presiune $i rapoarte de
compresie mari. Scade insa puterea
frigorifica reali zata, prin cantitatea
mare de vapori obtinuta in urma des-
tinderii. Pentru limitarea acestui incon-
venient, se introduce o aspiratie inter-
mediara (supraalimentare), functiona-
rea, denumita cu economizor, fiind de
fapt in doua trepte (fig. 16.1.29), cu o-
rice fluid frigorific. Volumul gazului as-
pirat, la presiunea p
0
, nu este afectat
de cre$terea debitului introdus prin
-
II. frigorifice
prezinta variatia puterii frigorifice $i a
puterii consumate de compresor, func-
ti onand cu R22 sau cu amoniac, echi-

pat cu un dispozi tiv de aspiratie inter-
mediara.
-
In figura 16.1.31 se prezinta mode-
lul ermetic al firmei DUNHAM - BUSH.
Este un motocompresor vertical care
are cu cca 20 % mai putine piese
decat un compresor echivalent cu un
piston alternativ.
Compresoru/ elicoidal monorotor
-
lntr-un carter etans, un rotor cilin-
dri c - 1, cu dantura elicoidala, angre-
neaza doua pinioane -2 (sateliti) identi -
ce, opuse, situate in planul axial al ro-
1 torului (fig. 16.1.32).
Deplasarea $i compresia fluidului
sunt realizate ca la compresorul elicoi -
dal birotor, rotorul feminin fiind inlocuit
de cele doua pistoane. Un dinte al pini-
onului in fiecare canal al rotorului, inchi -
de complet sectiunea acestuia. Prin de-
plasarea dintelui in canal se realizeaza
transportul $i compresia vaporilor pana
cand ajung la extremitatea canalului
care comunica cu orificiul de refulare.
Volumul V al canalului rotorului, de-
pendent de diametrul acestuia, deter-
mina puterea frigorifica. Reglarea ei se
obtine prin reducerea progresiva a

s:
.Y ;

n.II'.80
/jf
orificiul aditional. In figura 16.1.30 se
. I 7'
'/
1
p
v v
1
p
I
v
v,
p
a b c
I I
Fig. 16.1.25. Cazuri de funcfionare a compresorului elicoidal:
a - func,tionare idea/a, cu PR- Pc; b - compresie excesiva, cu PR>Pc;
c - compresie insuficienta, cu PR<Pc-
p
p
/
L
I
Lu
j
Lu
I
1
'-.._
3
'
I
I
I
I
'i
L
1
" 2
p
/
I
J
Lu
a b c
I
I
I
I
I
L
I
I
... 2
Fig. 16.1.27. Schema de reducere a debitului refulat la compresorul elicoidal birotor:
a - debit livrat 100 %, b - debit livrat 50 %, c - debit livrat 10 %;
1 - aspiratie; 2 - refulare; 3 - recirculare in aspi ratie; Lu - lungime utila a rotoarelor.
/ ,;
60
./ / /
c
J
J
vt
,
b
'
40
-- ,
/ /
-
I
J
I a-
,,
20
/
/
,
0
0 20 40 60 80 100
<j>
0
[kW]
Fig. 16.1.28. Puterea consumata
de un compresor elicoidal birotor,
la sarcina frigorifica variabila:
a - n- pRIPA= 1 (curba idea/a);
b - n=2,5; c - n=5.
p
VL
2
VL
1
Fig. 16.1.29. Schema de funcfionare
a compresorului elicoidal cu
econom1zor:
K - compresor; C - condensator;
VL
1
- ventil de laminare de presiune
inalta; VL
2
- ventil de laminare de pre-
siune joasa; V - vaporizator; Bl - bu-
teli e intermediara.
II . lnstala!ii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente ale
volumului canalului , intarziind incepe-
rea compresiei. Aceasta intarziere se
realizeaza prin comunicarea canalului
cu camera de aspira\ie printr-un
orifi ciu, dupa obturarea lui de un dinte
al pinionului, pentru un anumit timp.
La\imea orificiului poate fi reglata cu un
dispozitiv comandat din exterior, </)
0
variind astfel de la 20 la 100 %.
Vari a\i a raportului intern V., supraa-
. . . . . l .
l1mentarea $1 c1rcu1tul ul e1ulu1 sunt s1-
milare compresorului eli coidal birotor.
Compresorul spiroorbita/ (SCROLL)
lnventat de francezul Leon Creux,
in 1905, a cunoscut o dezvoltare in
SUA incepand cu 1970. in prezent este
fabricat $i in Japonia, de HITACHI , $i in
Europa, de TRANE, COPELAND, MAN-
EUROP, atingand puteri frigorifice de
100 kW.
Are doua spirale, plasate fa\a in fa\a,
in cea superioara - 2, fixa, in care este
plasat central orificiul de refulare -6, (fig.
16.1 .33) se rote$te spirala mobila - 1 ex-
centrica fa\a de cea fixa, permi\3nd va-
ria\ia volumului cuprins intre ele.
Vaporii sunt aspira\i pe la periferia
sistemului, prin orificiul -3, in camera
de aspira\ie -4. Vaporii aspira\i (A)
ci rcula initial printre stator $i rotor (8),
raci nd motorul, apoi umplu carcasa
compresorului (C). Aici , avand o viteza
mica, se realizeaza $i o separare de
uleiul antrenat. Patrund apoi in camera
de aspira\ie (D) care inconjoara spi-
.x 1,5
a..
0 1,4 t---+----<
-0-
1,3 l- +-=1...-e::+---P,,......,,t--
<ll
u;.
1, 2
u
1. 1
1,0
0 - 10 -20
a
ralele, sunt comprima\i de spirale $i e-
vai:;ua\i prin ori fi ciul -6. Zona superioa-
ra a compresorului serve$te la atenu-
area pulsa\iilor vaporilor, inainte de re-
ful are (E). Clapeta antiretur - 12, plasata
6
10
Fig. 16.1.31 . Motocompresor
ermetic cu birotor
(DUNHAM-BUSH):
- deflector de ulei ; 2 - pali er princi-
pal; 3 - rotor; 4 - sertar culisant;
5 - piston de reglare a puterii frigorifi -
ce; 6 - orificiu de refulare; 7 - stator
, motor; 8 - robinet de aspira\ie; 9 -
orificiu de aspira\ie; 10 - filtru de ulei.
1, 4
""
a..
0 1, 3 t---+--+-+---+-- -t--:r:
-&
<ll 1, 2
a;
1fr
u
1,0
0 - 10 -20
b
-30 -40
t
0
[CJ
Fig. 16.1.30. Variat ia puteri i fri gorifice <Po a celei consumate PK,
la compresorul elicoidal bi rot or, prevazut cu economizor (YORK):
a - pentru R22; b - pentru amoniac.
a b
Fig. 16.1.32. Compresor el icoidal monorotor (HALL):
a - cu sateli!i orizontali; b - cu sateliti verticali;
1 - rotor; 2 - pinion (sateli t).
deasupra orifi ciului de reful are, im-
piedica intoarcerea vaporil or compri -
ma\i la oprirea compresorului .
Mi$carea orbitala creeaza spa\ii in-
chi se intre spirale, de volum descres-
cator, realizand compresia $i refularea
vaporil or aspira\i, ca in figura 16. 1.34.
Pierderile de gaz sunt axiale sau
radiale (fi g. 16. 1.35 a, b}. Etansarea a-
xiala este realizata prin profi larea spira-
lelor, ca un segment al compresorului
alternativ (c) iar cea radiala. prin limita-
rea jocului intre spirale (max. 1 m) $i
prin filmul de ulei d.
Fluxul vaporilor este continuu,
a
b
\ .
\.. \2
Fig. 16.1.33. El ementele
compresorul ui Scroll (TRANE):
a - sectiune axiala; b - sectiune
transversala;
1 - spirala mobila; 2 - spirala fi xa;
3 - orificiu de aspira\i e; 4 - camera de
aspi ra\ie; 5 - vapori in faza de compri-
mare; 6 orificiu de reful are;
7 - cuplajul cu sistemul de antrenare;
8 - arbore; 9 - motor; 10 - pompa de
ulei; 11 - carter; 12 - clapeta antiretur;
13 - acces vapori; 14 - iesire vapori;
A, B. C. D, E - circuitul vaporil or de la
aspira\ie la refulare.

.

'

356
Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor

neexistand ni ci supape de aspira\ie
sau refulare, nici spa\iu mort , incat
compresorul are un randament volumi c
ridi cat , est e sil en\ios $i compact .
Ungerea se asigura cu o pompa
centrifugala, plasata pe arbore $i imer-
sata in carter. Agen\ii fri gorifici utilizati
sunt R22, R134a, R407c.
Funq ionarea compresorului SCROLL
poate conduce la acelea$i situa\ii descri -
se la compresorul cu $Urub (fi g. 16. 1. 25)

In t abelul 16.1 .6 sunt prezentat e

caracteri sti cil e tehnice ale compresoa-
relor SCROLL realizate de MANEUROP,
cu R22, pentr u t
0
=- 10 C $i le =40 C.
Unul sau mai multe asemenea
compresoare pot fi cuplate cu conden-
satorul, racit cu aer sau apa, $i even-
tual cu vapori zatorul , formand grupuri
fri gorifi ce. Folosind compresorul 30
SCROLL, cu R 134a, TRANE produce
grupuri cu cPa- 50- 170 kW, la ta-0 C,
fc=35 C.
16.1.3. Compresoare centrifugale
(turbocompresoare)
Compresorul centrifugal deri va di n
Tabelul 16.1.6. Caracteristici tehnice ale compresoarelor Scroll, pentru R22,
Caracteri sti ca
Cilindree
orara [m
3
/ h]
Putere
fri gorifi ca [kW]
Putere
consumata [kW]
a -; -
b
la t
0
= -10 C ~ i t c=40 C (MANEUROP)
MS MS
115S 125S
27,8 29,5
17 18
6,5 6, 9
MS
175S
40,8
25
9,7
-- - - '
J
I :
. ,
/, I
/ /
Tip compresor
MS MS 125T
185S Rapid Lent
43,6 29,5 14,5
27 17 ,5 8,3
10,3 7. 1 3,5
.
I

'
\
"
'
,
/

MS 185T
Rapid Lent
43, 6 21,8
26,2 12,5
10,4 5, 1
. 1
. '
'
I
-------------------------------------
c -+---
'
'
'
'
'

'
\
' '
'
\
'
'
'
. ,
. - /
1
-:> /
... - ~ ~
I
.. -
'
'
'
'
I
,
\
'
"'-
'

'
. ~ .
Fig. 16.1.34. Modul de functionare a compresorului Scroll (TRANE):
a - aspiratie; b - compresie; c - refulare.
3
1
a b
c
d
Fig. 16.1.35. Diminuarea pierderilor de gaz la compresorul Scroll (MANEUROP):
a - pierderi axiale; b - pierderi radiate, c - profilarea spiralei mobile;
d - limitare JDC (1 11m);
1 - spirala fixa; 2 - spirala mobila; 3 - profil ; 4 - joc minim.
II. lnstala!ii frigorifice
turbina cu vapori , imagi nata i 11 anii
1880 de francezul Laval, dar, doar la
inceputul secolului XX. Rateau a reali -
: zat prima suflanta centrifugala. Prima
! utili zare a compresorului centrifugal in
instala\iil e frigorifi ce a fost facuta in
1911 de francezul Leblanc.
Compresorul centrifugal, numit $i
turbocompresor , utili zeaza cre$terea
de energi e cineti ca a fluidului, pe baza
for\ei centrifuge provocate de marea
i viteza periferi ca cu care fluidul para-
' seste rotorul, pentru a $i-o diminua in
I difuzor, unde pe seama acestei scaderi
'
de viteza se realizeaza o crestere a
'
. . .
presrun11 .
Compresorul centrifugal are unul
sau mai multe rotoare, dupa fluidul uti -

li zat $i dupa apli ca\i a dorita. In climati -
zare se folosesc cele cu unul sau doua
rotoare.

In figura 16. 1.36 este prezentat un

turbocompresor cu un rotor. In statorul
(difuzorul) - 1 este plasat rotorul - 3,
profil at pentru realizarea unei prerotatii .
j Antrenarea se face prin multiplicatorul
de viteza - 10 sau direct de la o turbina
I
cu abur .
Rotorul $i arborii sunt perfect
echilibra\i , atat stati c cat $i dinamic,
intai separat, apoi tot ansamblul mobil,
incat acest compresor este silen\i os $i
necesita fundatii usoare, chiar la tura\ii
foarte ridi cate.
Viteza de rota\ie poate vari a de la
3000 la 25. 000 rot/min, conducand la
viteze perrferi ce de 150 ... 200 mis $i
chi ar supersonice, in func\ie de agentul
utilizat.
Contine doua pompe de ulei, una,
11
5
12 13

I
I
I
12
I \
3

6 7 8 4 9 2
Fig. 16.1.36. Compresor
centrifugal cu un rotor (YORK):
1 - stator; 2 - profil de prerotatie;
3 - rotor; 4 - voluta; 5 - manson cupla
re motor; 6 - garnittJra de etansare;
7 - palier turatie mica; 8 - arbore tura
ti e mica; 9 - pompa ul ei turati e mica;
10 - multiplicator de vi teza; 11 - pom-
pa ulei turati e mare; 12 - pal ier tur a\ie
mare; 13 arbore turati e mare.
IL frigorifice
-9. pentru ungerea pali erelor arborelui
de mi ca vi teLa - 8 si alta, - 11 . pcntru
palierele arborelui de mare viteza - 12.
Cand rotorul este pus in mi $care,
vaporii sunt aspira\i in partea lui cen-
trala, circuland de la centru spre peri -
feri e, prin canalele formate de palete.
Cresterea energi ei in rotor provine din
cresterea momentului sau cinet ic, re-
zultand, simultan, si o cre$!ere a vitezei
absolute. La ie$irea din rotor, vaporii
patrund in camera spirala (voluta) -4 a
difuzorului unde are loc cre$!erea pre-
si uni i prin convertirea vi tezei lor in pre-
siune, iar apoi sunt evacuati.
Rotorul $i difuzorul formeaza lmpre-
una un etaj de comprimare.
Profil ele de prerotati e - 2, prin regl a-
rea unghiului de intrare a vaporilor in ro-
tor, permit variati a ct>
0
de la 5 la 100 %
din valoarea nominala.
Datorita vitezelor ridi cate, turbo-
compresorul vehi cul eaza debite mari
de vapori, reali zand <1>
0
foarte mari
(5 ... 10.000 kW) , pastrand dimensiuni
reduse.
Un singt1r rotor nu asigura, de re-
gula, raportul de compresie dorit, mull
mai mic decal eel reali zat de compre-
sorul cu pi ston, incat se utilizeaza mai
multe rotoare (fig. 16. 1.37). Difuzorul
primului rotor se prelunge$te cu un ca-
nal care conduce vaporii comprima\i in
urmatorul rotor.
La turbocompresorul cu mai multe
rotoare, se poate reduce puterea con-
sumata, prin raciri intermediare. in figu-
ra 16. 1.38 sunt prezentate doua sche-
Fig. 16. 1.37. Sectiune printr-un
turbocompresor cu trei rotoare (YORK).
-50 -40 -30 -20 - 10 0 + 10
t
0
[CJ
Fig. 16. 1.39. Economi a energetica
real izat a pri ntr-una sau doua detente
intermedi are, la un turbocompresor
cu R1 2, pentru t c = 35 C:
1 - cu o detenta intermediara; 2 -
cu doua detent e intermediare.
Capitolul 16: Elementele componente ale
me, cu cicluril e corespunzatoare. in
prima, vapori i reful a\i din primul rotor
(K
1
) sunt introdU$i in butelia de racire
intermedi ara (BRI}, sunt raciti aproape
de starea de satura\ie, dupa care sunt
aspira\i de rotorul urmator . in a doua
vari anta, buteli a intermediara serve$l e
doar la destinderea li chidului pana la
presiunea intermediara, vaporii reful ati
fiind aspira\i in al doilea rotor, racind
astfel vaporii refula\i din primul rotor K.
Ri chter arata ca, prin aceste raciri
intermedi are, se ob\in economii de
energie de comprimare de 7, respect iv,
4 % . Figura 16. 1.39 prezi nta aceasta
ecoriomie, obtinuta printr-o detenta
intermediara simpla sau dubl a la un
turbocompresor cu R 12, la le = 35 C
$i diferite valori 1
0
.
Diferen\a de presiune, intre cea de
refulare $i cea de aspiratie, L1P=Pw PA
ce trebuie invinsa in turbocompresor,
are o influen\a puterni ca asupra debi-
tului de vapori aspira\i. La cre$1erea ei,
debitul scade pana la o valoare limita
la care procesul de comprimare ince-
teaza, devenind instabi l, pri n desprin-
derea fluidului de pe paleta $i reali za-
rea unei curgeri inverse a gazului .
Acest fenomen are un caracter ciclic :;;i
este denumit pompaj, fiind nedorit prin
oscila\iile transmi se instal a\i ei $i uzura
lagarelor. Fiecare turbocompresor are
un domeniu de util izare li mitat de cur-
ba de pompaj (fig. 16.1.40). Curbele,
caracteristice unor anumite tura\ii , indi -
ca dependen\a debitului volumic aspi-
rat OvA de presiunea de refulare PR fi e-
carei turatii corespunzandu-i un debit
minim, la care turbocompresorul poate
functiona.
Functi onarea cu debite reduse con-
duce i nsa la dimensiuni prea mici ale
canalelor de scurgere a vapori lor deci
la pi erderi mari de sarcina, crescand
put erea necesara comprimarii . Astfel
ultimul rotor tr ebui e realizat cu dimen-
siuni mai mari decal cele minime admi-
se. Pentru amoniac, ultimul rotor tre-
buie sa ai ba d2>350 mm $i 0 latime a
canalului peste 10 mm. lmpunerea
unor dimensiuni mai mari necesita o
turatie mai mare sau un numar mai
mare de rotoare, pentru comprimarea
unui anumit debit la o presiune data.
Tura\ia n este insa limitata de vite
za periferica a rotorului u
2
prin rela\ia:
U2= rv r 2= 2n n r 2 (1 6.1. 27)
in figura 16. 1.4 1 sunt prezentate
puteril e frigorifice minime (deci debitele
minime de vapori aspirati), pentru
PR
OvA
Fig. 16. 1.40. Curbele caracteristice de
tune ionare a unui turbocompresor.
AgR
VR2
p
p
n ,
5
2
'
a b
Fig. 16.1.38. Scheme de inst alatii frigorifice, cu turbocompresoare i n doua
trepte, cu racire intermediara ?i cicluril e termodi namice corespunzatoare:
a - cu racire in bute/1 e intermediara; b - cu destindere intermediara;
K
1
- treapta I de comprimare; K
2
- treapta II de comprimare; C - condensa-
tor; VR
1
- ventil de reglare de presiune inalta; VR
2
- ventil de reglare de presiune
joasa; V - vaporizator ; BRI - but eli e de racire intermedi ara; BDI - but eli e de
destindere intermedi ara; AR - apa de racire; AgR - agent de racire; Agl - agent
intermediar.
I
..
358
Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor

II . frigorifice
diferi\i agenti frigorifici , pentru care tur -
bocompresorul functioneaza econo-
.
m1c.
Sistemul de reglare al unui turbo-
compresor urmareste: reglarea puterii
frigorifice (a debit ului de vapori aspira-
ti); mentinerea constanta a presiunii de
vaporizare, temperatura agentului racit
sau presiunii finale; evi tarea functionarii
in zona de pompaj; evitarea suprain-
calzirii motorului de antrenare.
Puterea frigorifica poate varia prin:
reglarea presi unii de aspiratie, cu o cla-
peta plasata in tubulatura de aspirare;
10000
s
5000
0
NH3
-e- -
CH
2000
'
//. R1 2
8
'
;:/,.CH
3
CI
1000
- so
' CH
2
Br
500
I 3
R21
' 11
200 -
'
_ CH
2
CI
100
- f311 3
'

-60 -40 -20 0 +10
t O[ oCj
Fig. 16.1 .41 . Puterile frigorifice mi ni me
pentru care turbocompresorul
funcfioneaza economic, i n functie
de to agentul frigorific utilizat .
prerotatia vaporilor aspirati, prin variatia
pierderii de sarcina a acestora; modifica-
rea tura\iei, in cazul antrenarii de o tur-
bina; reglarea difuzorului, prin modifica-
rea pozitiei paletelor lui.
Pompajul este evitat prin recircularea
8
I
1
\
-
-
-
2
5
4
L.
.

I
10
6 .
9
I
l g
7
Fig. 16.1.42 Schema unui grup
de produs apa glacial a, cu
turbocompresor (CARRIER):
1 - condensator; 2 - turbocompre-
sor; 3 - di spozitiv de reglare a palete-
lor de prerota\ie; 4 - cuplare; 5 - mo-
tor, 6 - camera de destindere inter-
mediara; 7 - vaporizator; 8 - apa de
racire; 9 - apa glaciala; 10 - aspiratie.
unei parti a debitului refL1l at in aspirare.
Pentru instalatiile de clirnatizare, cu
'
racire directa. turbocompresorul se
grupeaza cu condensatorul $i cu eva-
poratorul, formand un grup de racire a
-
apei (sau a solutiei apoase). In figura
16.1.42 este prezentata schema pro-
pusa de firma CARRIER pentru produ-
cerea apei glaciale, cu un turbocom-
presor.
-
In figura 16. 1.43 se prezinta dorne-
niul de utilizare al diferitelor compre-
soare iar in tabelul 16. 1. 7 sun! prezen-
100
0
0.

u
0.
II
Li..- 10
4 -----
3----
1
-
..
-
- -
10
2
-

'
-
-
/
2
- -
-
-
-
' I

.

/ff -

m
10
3
1
/
-
-
10
4
I
-
I
5
10
5
0 [m
3
/ hl
VA
Fig. 16.1.43. Domeniile de
aplicafie a compresoarelor frigorifi ce:
1 - compresor cu $Urub; 2 - com-
presor cu pi ston rotativ; 3 - compre-
sor cu piston - o treapta; 4 - compre-
sor cu piston - doua trepte; 5 - turbo-
compresor.
Tabelul 16.1.7. Principalele caracteri stici ale compresoarelor frigorifice
Tip de cu pi ston cu piston elicoidal turbocompresor
comoresor alternativ rotativ
Principiu volumetric cu volurnetric cu volumetric cu cu impulsuri
de functionare piston alternativ 12iston rotativ surub
Comoresie statica stati ca statica dinamica
Cilindree determinata determinata determinata in functie de

aeometric g_eometric geometric contraoresiune

Debit la aproape aproape aproape cu fluctuatii
'
oresiune variabila constant constant constant im12ortante
Refulare pulsatorie aproape aproape aproape
continua continua continua
--
Gama de 1.000 350 ... 5.600 500 .. . 5. 000 800. -.45.000
debite [m3/h]
.
- - -
Raport de 8 ... 10 5 ... 6 25 ... 30 3,5 ... 4
.
I tr) compres1e
Variatie a puterii prin paliere dificila si
.
-
.
progresiva dar progres1va $1

limitata foarte limitata neli mitata

-
limitata de
Circuit de ulei da (nu la da da nu
cele usca te)
Sensibil la agent da da nu put in
friaorific lichid
Mase libere da nu nu nu
Producere de vibratii da nu nu nu
Uzura organelor da da nu nu
de comoresie
-
Nivel de zgomot 65 ... 90 80 ... 90 85 ... 95 88 ... 100
la 1 m distanta la frecvent e la frecvent e la frecve11te la frecven\e
' '
fata de motor [dB) med ii med ii med ii ridi cate
-
II. lnstalatii frigorifice
late, comparativ, caracterist icile lor
principale.
16.2. Condensatoare
frigorifice
Sunt schimbatoare de caldura prin
int ermediul carora agentul frigorifi c ce-
deaza, direct mediului ambi ant (aerul
exteri or) sau printr-un agent de racirc
(apa), caldura absorbita in timpul des-
fa$Urarii ciclului fri gorific, in procese\e
de vapori zare $i de comprimare.
16.2.1. Considerat ii teoretice
Puterea termica a condensatorului ,
<I>c. rezulta din bi lantul instala\i ei. La
instala\ iile cu freon, unde subracirea \i -
chidului este realizata cu vapori reci,
produ$i in vaporizator, transferul de
caldura fii nd intern, sau la instala\iil e cu
amoniac, de putere redusa, unde pre-
zen\a subracitorului de li chid nu se jus-
tifi ca, ob\inem:
<Pc=<f>o+PK [kWJ (16.2. 1}
unde <f>c. <l>
0
sunt puteri le termice
ale condensatorului , respectiv, vapori -
zatorului [kW], iar PK este puterea de
comprimare [kW].
La instala\iil e cu amoniac, de pute-
re mare, existenta $i a unui subracitor
de li chid extern conduce la rela\ia:
<l>c=<l>a+PK-<PsR l kWJ (16.2.2)
unde <PsR puterea termi ca. a subra-
citorului [kW] .
Aceasta putere termi ca <Pc rezulta,
de asemenea, din rela\ia:
<l>c=Om qc [kW] (16.2. 3)
unde Om este debitul masic de
agent frigorific [kg/s], iar Qc - puterea
termica masica de condensare [kJ/kg]
Puterea termica masica de conden-
sare este data de fluxul termi c sensibil,
cedat de 1 kg de vapori care sunt raci\i
de la starea de supraincalzire 2 (i esirea
din compresor) pana la starea de satu-
rati e 2' QsRv $i de fluxul termic latent
de condensare al acestor vapor, le (fi g.
16.2.1):
Qc = qSRv + le = {hy h
2
) + (hr h:J =
= h2 - h3 [kJ/kgj (16.2.4)
Caldura cedata de agentul fri gori fi c
in condensator este preluata de mediul
de racire, apa sau aerul , care, astfel, va
suferi o incalzire de la tAR i la tAR
2
(fig.
16 2.2).
in practi ca se admite ca temperatu-
ra de condensare l e se stabi le$1e la
3 .. . 4 C peste cea de ie$ire a apei (la
un condensator raci t cu apa) si la
6 .. . 8 C peste cea de iesire a aerului (la
un condensator racit cu aer).
La agen\ii halogen;:iti cu mi scibi lita-
te redusa fa\a de ul ei sau la amoni ac,
in timpul functionarii condensatorului,
pe part ea agentului fr igorifi c se depune
o peli cul a de ul eiul antrenat in com-
Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
presor. Pentru calcul , se considera o
grosime Vu-O,Ot> ... 0,08 mm, conducti vi-
tatea termica Au avand valoarea de
0, 12 .. . 0, 15 W/ m-K.
Pe partea apei de racire se depune
un strat de piatra (din straturil e di zolva-
te in apa) a carui grosime variaza cu
calitatea apei. Pentru calcul, se admi te
o grosime maxima 8p=0.5 mm, cu o
con_ducti vitate termica A de 1 ... 3 W/m-K.
In cazul uti lizarii aerului la racirea
condensatorului , acesta poate antrena
praf sau al te impurita\i. care se depun
pe suprafata exterioara.
Din faza de concep\ ie, constructo-
rul trebui e sa urmareasca reali zarea
unei valori k cat mai mari , asigurand
curgerea fluidelor cu viteze optime,
distribu\ia favorabil a a suprafetei de
transfer de caldura, alegerea materi ale-
lor in functi e de agentul frigorifi c.
in timpul exploatarii, condensatorul
trebui e men\inut intr-o stare de func\io-
nare apropiata de cea ini\iala, asigu-
rand 0 suprafata de transfer de caldura
cat mai curata.
Dupa mediul de racire, se disting va-
riante func\ionale de condensatoare ra-
cite cu aer, apa sau mixt (cu apa $i aer).
16.2.2. Condensatoare
racite cu aer
Coeficientul de transfer termi c al
aerului fiind foar te scazut, aceste con-
densatoare sunt intalnite pentru put eri
termi ce mici, in general pana la
10 kW. Totu$i, tinand seama de pre\ul
din ce in ce mai mare al apei $i de res-
tric\i ile de consum impuse, uneori, e-
xista tendin\a de a se extinde domeniul
de uti lizare a condensatoarelor racite
k
h[kJ/kgJ
a
k
2
b
hfkJ/kg]
Fig. 16.2.1. Ci clul termodi namic
al inst alatiei cu compresie mecanica:
a - cu freon; b - cu amoniac.
--- ~
cu aer si la puteri mari si f oart e mari,
atingand 1000 kW.
Suprafata de transfer de caldura pe
partea aerului este marita, prin nervu-
rare, de cca 2.0 de ori. Ameliorarea
transferului de caldura se realizeaza
prin intensificarea vi tezei aerului , asigu-
rand circulatia fort ata cu venti latoare.
.A.cest t!p de condensator se compu-
ne din mai multe randuri de tevi cu a-
ripioare care asigura suprafata de trans-
fer de caldura necesara (fig. 16.2.3.)
Astfel, suprafata de condensare Ac
este data de relati a:
Ac=A
7
L-nN f m
2
] (16.2.5)
unde A
7
este suprafa\a exteri oara
oferita de 1 m \eava cu aripi oare (inclu-
zand atat suprafa\a \evii netede cat si
cele doua fe\e ale fi ecarei aripioare
di spuse pe teava), L, n, N avand sem-
nifi ca\ ia din fig. 16.2.3.
Se folosesc conducte din cupru, de
10 ... 15 mm diametru (pentru freoni) $i
din o\el Iara sudura de 15 ... 25 mm dia-
rnetru (pentru amoniac). Aripioarele sunt
realizate din cupru, aluminiu sau o\el $i
sunt dispuse cu un pas de 3 ... 5 mm.
Aerul parcurge spa\iul dintre ari-
pioare, traversand perpendicular tevi le,
preluand caldura cedata de agentul fri -
gorific care condenseaza in interiorul
tevi]or. Pentru men\inerea unei tempe-
raturi de condensare minime, chiar
atunci cand temperatura exterioara
tfCJ
Sc S[ m
2
]
Fig. 16.2.2. Variatia temperaturil or
agentilor i n condensator, la circul atia
i n contracurent:
1 - agent frigorifi c; 2 - agent de raci re.
n
"' .
~ -
\.t-_
~ -
\.t- -
_)
- rJ
L
i
1 1
I 11
I 1 1
I 1 1
1
11
I 11
I ' "
Fig. 16.2.3. Schema condensatorul ui
racit cu aer:
n - numarul de tevi suprapuse;
N - numarul de randuri in calea aeru-
lui; L - lungimea unei \evi .
'

.
?
..

I

360
Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
'
II. lnstalatii frigorifice
'
este ridicata, sunt necesare debite
mari de aer, incat este bi ne ca aceste
condensatoare sa fie amplasate in
spati i deschise, umbrite si feri te de
praf.
Pentru puteri termice reduse (la fri-
giderele casni ce, la instalatiile comer-
ciale) aerul are circulati e naturala. in
. . .
ti mp ce la puteri termi ce mari , se asi-
gura circulati a fortata cu ventil atoare.
Viteza aerului, la circulati a for \ata,
est e de 2 ... 3 m/ s in sec\iunea frontala,
libera, si de maximum 7 m/ s printre
ari pioare. Viteze mai mari conduc la un
zgomot dezagreabi l $i la pierderi de
sarcina insemnate pe circui tul de aer .
I
-
t
Fig. 16.2.4. Condensator racit
cu aer, cu ventilator centrifugal
(tip GRASSO).
' .: . . ' '
b
Fig. 16.2.5. Condensator racit cu
aer, cu ventilator vertical , axial:
a - cu un element;
b - cu doua elemente.
\
-- - \
2
3
,
Fig. 16.2.6.Baterie de
condensatoare orizontale cu 6
elemente (tip HELPMAN):
1 - \evi cu aripi oare; 2 - ventil ator
el icoidal; 3 - carcasa demontabila.
'----- - ------------

3
(
"
'
;
'\
. . . . . . .
. -8
I
-- -
" 3
'\
'
./
"
I
4
Fig. 16.2.7. Schema unui
condensator cu tevi coaxi ale:
1
..
2
1 - agent f rigorifi c vapori ; 2 - a-
gent frigorific lichid; 3 - apa; 4 - rezer-
vor de lichid.
-
lncalzirea aerului are lac cu LJn
ecart de 5 ... 6 K.
Coefi cientul k are valori de
10 .. . 15 W/ m
2
K la circul atia naturala a

aerului , $i de 25 . . . 30 W/ m
2
K la circu-
latia fortat a a aerul ui.

-
In figura 16.2. 4 este prezentat un
condensator raci t cu aer. cu circulatie
. .
fortata de un ventil ator centrifugal al
fi rmei GRASSO.
Utilizarea ventilatoarelor eli coidale,
mai echilibrate si deci mai silenti oase,
a permi s realizarea unor baterii de con-
densat oare, pornind de la elemente
bloc, putandu-se obtine o cre$tere ul -
teri oara a capacitatii, prin si mpla ada-
ugare a altar elemente.
Figura 16.2.5 prezinta vari antele ver-
ti cale, cu unul (a) sau doua elemente (b).
Modelul ori zontal al firmei HELP-
MAN (fig. 16.2.6.), cu 6 elemente, util i-
zat atat pentru freoni cat $i pentru amo-
niac are putere termica de 9 ... 900 kW.
Bat eria 1 este suspendata liber in car-
casa, putandu-se dilata sau contracta
fara probleme. Tevile sunt prevazute la
! interi or cu spirale care asigura o turbu-
1
1 lenta sporita. Aripioarele au un pas mi -
nim. Ventilatoarele elicoidale 2, perfect
echilibrate, sunt lipsite de vibratii , cu
un ni vel scazut de zgomot. Pl acile 3,
demontabil e, permit inspecti a $i curati -
rea periodi ca a suprafetei de transfer
de caldura .
16.2.3. Condensatoare
racite cu apa
Sunt utilizate pentru puteri termice
medi i (250 ... 1000 kW) $i mari (peste
1000 kW), fiind realizate in trei vari ante
constructive cu: \evi coaxiale (\eava in
\eava); fascicul multitubular plasat intr-
o manta cilindri ca; placi.
16.2.3. 1 Condensatoare
cu /evi coaxiale
Apa de racire circula prin \eava in-
' teri oara, asigurandu-se o viteza sufici-
5
3 .
.
4
-/
.
.
. .
enta unui bun transfer termi c (1 ... 2 m/s)
si curatir ea peretelui interi or (fi g.
16.2.7). l n spa\iul inelar, dintre tevi,
condenseaza vaporii de agent fri gorific,
lichidul format fiind acumulat in rezer-
vorul plasat sub condensator. Sunt
utilizate pentru <Pc de 250 .. . 300 kW.
16.2.3.2 Condensatoare multitubulare
Cand <Pc > 300 kW sunt necesare
multe \evi de racire, acestea se pot
grupa intr -un fascicul intr odus intr-o
manta ci lindri ca, ori zontala sau verti ca-
la. Tevil e pri n care circula apa de racire
sunt prinse in placile tubulare, prin
mandrinare sau sudura.
Varianta orizonta/a (fi g. 16.2.8),
are capacele (pe care se plaseaza ra-
corduril e de apa) prevazute cu $icane
(fi g. 16.2.9) care dirijeaza circula\i a
apei prin condensator (realizand trece-
ril e apei prin tevi , i ntr- un sens sau al-
tul), in vederea ob\inerii unor viteze su-
fi ciente unui bun transfer termic
(1 ... 2 m/s). Nu se recomanda viteze mai
mari de 2,5 mis, deoarece cresc
pierderil e de sarcina pe circuitul apei
deci energia de pompare. Capacele
sunt demontabile, permi\and cura\irea
fasciculului de tevi contra depunerii de
saruri, care ar diminua transferul termic.
Ecartul de temperatura, in care se
incalze$te apa este de: 2 ... 3 K, la con-
densatoarele cu apa de mare; 4 .. . 6 K
la condensatoarele cu apa recirculata
prin turnuri de racire; 8 ... 12 K, la con-
densatoarele alimentate cu apa in
circuit deschis (de rau, lac).
I \. ' ) !!
/
\
\ .
;
' .
'-' -
'
Fig. 16.2.9. Vedere interioara
a capacelor condensatorului
multitubular orizontal.
1
. ,- ,
.
.
6
+- -
7
Fig. 16.2.8. Schema unui condensator multitubular orizontal:
1 - teava de racire; 2 - Virola; 3 - placa tubulara; 4 - Capac; 5 - agent
fri gorif ic vapori; 6 - agent frigorific li chid; 7 - apa de racire.

11. lnstala!ii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
Tevi le sunt din cupru (pentru freoni)
sau din o\el Iara sudur{1 (pentru arno-
niac) cu diametrul de 25 .. . 40 mm. A$e-
zarea lor in placa tubul ara se face in e-
$ichi er sau Ginabad cu un pas de
(1 ,3 ... 1,5)de.
Virol a este reali zata cu teava din
o\el, la diametre mici , sau cu tabla din
otel. sudata. Placile tubul are sunt din
o\el. Capacele se executa din fonta
sau cu tabla din o\el, sudata.
in spa\iul intertubul ar dintre \evi $i
manta condenseaza agentul frigorifi c.
Pelicula de condensat, formata la exteri-
orul tevil or reci, se scurge de pe o \eava
pe alt<::t, cedand caldura apei de racire.
Coefi cientul global de tr ansfer
termi c depinde de viteza apei, materi -
alul \evilor $i de gradul de ancrasare cu
saruri . Condensatoarele multitubulare
cu amoniac au k== 700 ... 1200 W/ m2 K.
La freoni, care au un coefi cient de
transfer termic la condensare inferi or
amoniacului $i chiar apei care circula
prin \evi, se folosesc \evi nervurate la
exterior (prin extrudare).
in figura 16.2.10 este prezentat mo-
delul ori zontal al firmei CIAT, pentru
R22, iar in fi gura 16.2. 11 este prezen-
tat un model orizontal, pentru amoni ac,
al firmei LINDE.
Varianta vertica/a a condensatoru-
lui multitubular este solicitata cand nu se
dispune de un spa\iu mare de montare.
Condensatorul multitubular, verti cal,
utilizat pentru freoni (fig. 16.2. 12), este
reali zat dintr- un fascicul de \evi din o\el
inoxidabil de diametru mic (<1>== 15 .. .20 mm),
cu o geometri e particulara (in spirala),
foarte compact. Apa circul a prin \evi, cu
viteza mare (2 .. . 2,5 mis) iar freonul
condenseaza i n spa\iul intertubul ar, pe
\evil e reci. Capacele sunt demontabile,
permi\and accesul la \evi dar forma a-
cestora face difi ci la curatire;:i interi oara,
incat acest model se utili zeaza doar cu
apa demineralizata.
in figura 16.2. 13 este prezentat un
condensator multitubul ar verti cal, pen-
tru amoniac. Apa de racire este adusa
in rezervorul superior printr- un ventil de
reglare cu plutitor , asigurandu- se un
debit constant. Condensatorul este
parcurs de apa o singura data, des-
cendent. Pentru asigurarea unor viteze
mari, apa este di stribuita in fiecare \ea-
va cu ajutorul unor fante elicoidal e $i
se scurge pelicular, in spirala, pe
peretele interior al \evi lor . Tevil e au
diametrul mare, 50 ... 60 mm, fiind U$Dr
de cura\at. Partea centrala a lor rama-
ne libera, incat, prin vortexul creat, se
reali zeaza o circula\i e ascendenta a
unui curent de aer care favorizeaza o
vaporizare par\i ala a apei, intensifi cand
efectul de racire, astfel ca apa se incal -
ze$te pe un ecart mic de t emperatura,
2 ... 3 K.
Apa calda este colectata in rezer-
vorul inferior, de unde este evacuata
(in cazul circuitului deschis) sau prelua-
ta de pompa $i recirculata catre un
turn de racire.
Vaporii de amoniac sunt introdu$i in
spa\iul intertubul ar , delimitat de manta
$i de placi le tubul are, condensand pe-
licular pe suprafa\a exterioara a \ evilor
$i cedand acestora caldura de conden-
sare, catre apa din interiorul lor ; k este
dependent de grosimea peliculei de
apa deci de debitul acesteia avand va-
lori de 800 .. . 1400 W/ m2K
E
16.2.3.3 Condensatoare cu placi
Utili zarea tot mai frecventa a
schimbatoarelor de caldura cu pl aci, in
0
9-
ff5 t


Fig. 16.2.10. Condensator multitubular orizontal , pentru R22 (CIAT).
4
I
6
- --o--------
1 . .,._D3
_____
------ ---12----------i
Fig. 16.2. 11 . Condensator multitubular orizontal, pentru amoniac (LINDE) :
1 - amoniac vapori; 2 - amoniac lichid; 3 - supapa de siguranta; 4 - aeri sire;
5 - placa timbru; 6 - golire; 7 ,8 - apa.
Fig. 16.2.12. Condensator
multitubular vertical pentru freoni :
1 - \eava elicoidala; 2 - manta;
3 - capac; 4 - garnitura; 5 - izolati e;
6 - intrare apa; 7 - freon vapori ;
8 - freon lichid; 9 - ie$ire apa.
3
D
2
Fig. 16.2.13. Condensator
multitubular vertical pentru amoniac:
1 - virola ci lindri ca; 2 - pl aca tubu-
lara; 3 - tevi de racire; 4 - amoniac
vapori; 5 - amoniac li chid; 6 - rezervor
apa rece; 7 - robinet cu plutitor ;
8 - fanta elicoidala; 9 - rezervor apa
calda; 10 - evacuare apa; 11 - prea-
plin; 12 - aer .
-
-..
-
.

362
Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor

ultima perioada, a condus la folosirea
lor $i la condensarea fluidelor frigorifi ce.
Di stanta mi ca dintre placi $i nume-
roasele canale interioare (fig. 16.2.14),
cu schimbari dese de directi e, favori-
zeaza o hiperturbul enta pentru ambele
fluide si o mare viteza care conduc la
coeficienti de transfer termi c foarte
mari, de 5000 ... 8000 W/ m
2
K, la un ga-
barit redus.
Condensatorul cu placi In caseta '
(fig. 16.2.15) este alcatuit dintr-un pa-
chet de placi asamblate In paral el care
formeaza canale, inchise pr in sudura,
alternand cu canale inchi se cu ajutorul
unor garnituri obi$nuite. Fi ecare pe-

""
Fig. 16.2.14. Schema curgerii
fluidelor intr-un condensator
cu placi (ALPHA-LAVAL).
3
Fig. 16.2.15. Condensator cu placi
in caseta (ALPHA-LAVAL):
1 - canal sudat; 2 - canal cu gar-
nitura; 3 - sudura periferica.
I

I I I I I I I I I I I I
...
I I I I I . I I I I
'
I I
' I '
I I
'
I I I I I I i
'
I
, I
I I I I I I I I I I
' I
I I I ! I I
'
I I '
'
6- I
I I I I ' I I I I I I I
'
I I I I I I I I I I I

\ ,
I I I I I I I I I I I
1 e
I ' I I
'
I I I I I '
'
'
I I I I
'
I I I I I I I
' ' ' '
'
' ' ' ' ' I. .
LC
..
v
.
.
I 1 I 1 I
' '
I
'
' I
\
.
\
'
*"7
\ ...
4
' 3 '
5
Fig. 16.2.16. Condensator atmosferic
cu tevi orizontale in echicurent:
1 - tevi de
.
2 tava distri- rac1re;
-

buitoare; 3 - tava colectoare; 4 - ven-

ti I de regl are c u plutit or ; 5
-
- pompa;
6 - agent frigorific; 7 - robi net de
purjare; LC - regulator de ni vel.
reche de pl aci au prevazute doua gar-
nituri de etan$are, la nivelul racordurilor
de intrare - iesire ale agentului frigori -
fic. Aceste garnituri pot fi confectionate
dintr-un elastomer, rezistent la presiu-
ne ridicata.
Agentul frigorific condenseaza In ca-
nalele sudate, apa de racire parcurge
canalele prevazute cu garnituri. Astfel se
permite demontarea U$Oara a placilor,
pentru inspectie $i, eventuala, curatire
periodica, eficienta a circuitului de apa.
Condensatorul cu placi brazate
este alcatuit din mai multe placi meta-
lice (otel inoxidabil) ambutisate, dar fa-
ra garnituri, fara tiranti $i fara placa de
7
I I I I I I I
' -
I I I I I I I


I I I I I I I I I I

Fig. 16.2.17. Condensator
atmosferic cu fevi orizontale, cu
prize intermediare de condensat:
6
8
1 - tevi de racire; 2 - rezervor de
condensat; 3 - distribuitor; 4 - colector;
5 - robinet de purjare; 6 - ventil de re-
glare cu plutitor; 7 - pompa; 8 - apa
proaspata; 9 - agent frigorific; LC - re-
gulator de nivel.
I 2

6.. L
... ,......_
/ " ,
'------:::=::::,
- I
'-
'
'
'----------/
6 1-+- LC
'-<. ________ __/ .-"-- ,..,,
5
-- '
------- - --- --- -- -- --
-
i---- ---------
- - - - -:_- - - - - -- - - - - - - - - - - - - ,- -
'-
'
...... 7
- -- - - - - - - -
b
- -
- -
'
I
!
'
l
'
\
I
3
4
Fig. 16.2.18. Condensatorul BLOCK:
1 - tevi de racire; 2 - distribuitor;
3 - colector; 4 - venti l reglare cu plu-
titor; 5 - pompa; 6 - agent fri gorifi c;
7 - robinet de purjare; LC - regulator
de nivel.

II. frigorifice
baza (:;;asiul ). Se compL1ne doar din pla-
cile de transfer termi c $i din placil e ter-
minale, lipite impreuna intr-un cuptor,
sub vid, formand astfel un ansamblu
rigid, compact si rezistent la presiune.
Condensatoarele cu placi pot fi
utili zate pentru toti agentii frigorifi ci dar
si in cazul utilizarii amoniacului trebui e
verificata compatibilitatea cu materi ale-
le frigorifice folosite (se exclud cuprul
$i aliajele lui).
Printre avantajele principale intro-
duse la condensatoarele cu placi men-
tionam: ecart scazut de temperatura
intre agentul frigorific :;;i apa de racire
' (1 ... 2 K); coeficient global de transfer
termic foarte mare; ancrasare cu saruri
scazuta, datorita suprafe\ei fara ru-
gozitati a placilor :;; i a turbulentei ridica-
te a fluidelor care circula printre placi;
cantitate de fluid frigorific foarte scazu-
ta, comparativ cu cea din condensa-
toarele multitubulare; gabarit $i greuta-
te reduse, aceste aparate fiind foarte
compacte; asamblare $i testare in u-
zina ceea ce le face mull mai fiabile,
durata lor de via\a fiind de 25 ... 30 ani.
in tabelul 16.2. 1, sunt prezentate, in
detaliu, caracteristicile tehnice ale unor
modele cu placi brazate, al e firmei
ALPHA-LAVAL .
Condensatoarele racite cu aer sau
cu apa se livreaza, de regula, umplute
cu gaz inert, aceasta operatie fiind
reali zata, dupa vidare. In uzina. Prin
acest procedeu se protejeaza suprafa-
ta interioara a condensatorului contra
corosiunii datorita umidita\ii din aer in
perioada de depozitare $i transport.
Condesatoarele de putere joasa si
medie (10 .. . 100 kW) sunt adesea mon-
tate impreuna cu compresorul $i re-
zervorul de lichid pe un sa:;;iu alcatuind
un grup compresor - condensator.
16.2.4. Condensatoare
racite mixt (evaporative)
Condensatoarele racite numai cu
aer sau ntJmai cu apa, realizeaza pre-
luarea caldurii de condensare de la a-
gentul fri gorific doar prin caldura sen-
sibila a agentului de racire conducand
-
la debite importante de aer sau apa. In
acela$i timp, incalzirea acestui agent
de racire conduce la 0 temperatura de
condensare mai ridi cata.
Ameliorari ale acestor doua inconve-
niente se pot ob\ine prin utili zarea unor
conder1satoare racite mi xt, cu apa si
aer. Apa preia cal dura de condensare
de la agentul frigorifi c $i vaporizeaza
partial. Prin aceasta vaporizare, cat $i
printr-un schi mb de caldura intre apa :;;i
aer, apa care se scurge pe suprafata
condensatorului l si men\ine, practic,
temperatura constanta, putar1d fi re-
circtJl ata $i utili zata din nou in procesul
II . lnstalatii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente ale
de racire. in acest mod se mentine o
temperatura de condensare coborata,
cu doar 2 ... 3 DC mai mare decal tem-
peratura apei , $i sun! necesare debite
mai rnici de apa, respectiv, de aer.
Cum sistemul de raci re este bazat
pe evaporarea apei $i preluarea aces-
tor vapori de catre aer, starea higrome-
tri ca a aerului are o importan\a mare
asupra func\i onarii condensatorului .
Acesta va fi mai eficace cand aerul va
avea o umiditate relati va mai mi ca.
Temperatura de condensare a agentu-
lui frigorifi c depinde deci si de starea
aerului ambiant, astfel :
fc=I ,+ 10 .. . 12 [CJ (16.2.6)
unde t, este t emperatura punctului de
roua a aerului [C].
Pi erderil e de apa, prin vapori zare si
prin antr enare a picaturilor fine de ca-
tre aer, impun o completare continua a
circuitului de apa de raci re. in plus,
prin evaporare cat si prin contactul
apei cu praful din aer, apa devine tot
mai concentrata in saruri . Sun! necesa-
re purjari periodice care vor necesi ta
alte debit e de apa de adaos. Se apre-
ciaza ca, i n tot al, este necesar un debit
de apa de completare de cca 3 ... 5 %
din debitul recirculat.
in func\i e de modul de circulati e a
aerului , se disting doua vari ante de
condensatoare evaporative: cu circu-
lati e naturala (condensatoare atmosfe-
ri ce) sau cu circul ati e fortata (conden-
satoare cu evaporare for\at a).
16.2.4.1 Condensatoare atmosferice
Vaporii de agent frigorifi c conden-
seaza in interi orul unor \evi orizontale
sau verticale, peste care este di stribu-
ita, pelicul ar, apa de racire care vapo-
ri zeaza par\i al.
Aerul exterior parti cipa la racirea
apei si, pri n incalzire, are o miscare as-
cendent a, naturala, preluand $i vaporii
de apa forma\i.
in figura 16.2. 16 este prezentat un
condensator atmosferi c, cu circula\ie
descendent a a agentului frigorifi c (in
echicurent cu apa). Apa este recircula-
ta intre tava colectoare - 3 si cea
distribuitoare - 2, cu pompa - 5. Circu-
itul apei este compl etat printr-un venti l
de reglare cu plutitor - 4.
Agentul frigorifi c, pe masura ce
condenseaza, ocupa o parte tot mai
mare din volumul interior al \evi lor, in-
cat se reduce progresiv suprafata de
transfer termic intre vapori $i apa.
Acest neajuns este eliminat prin in-
troducerea unor pri ze intermediare de
condensat ($i ul ei, in cazul utili zarii !re-
onil or nemiscibi li cu ul eiul sau a
amoniacului), realizand astf el un
tr ansfer de cal dura mai intens
Tabelul 16.2.1 . Caracteristici tehnice dimensiuni principale ale condensatoarelor cu placi brazate (ALPHA-LAVAL)
Date standard
Tern eratura min. de lucru C
Tern eratura max. de lucru C
Presiune min. de lucru bar
Presiune max. de lucru [bar
Presiune de proba bar]
Volumul unui canal I)
Debit max: m3/h]
Nr. standard de placi buc.
Tip\ dimensiune [mm]
CB14
CB22
CB26 H
CB5 1
CB76 H
CBTGi- _ A+e-S -
CB 14-CB51
. e.L .f. I
I
., ,, ...
..... ,,

,, ,. ,,
1
l ' L'
a
172
279
250
466
519
C8 14 CB22
- 160 - 160
225 225
vacuum vacuum
30 30
45 45
0,02 0,04
3,6 3,6
14,20
b c
42 208
42 318
50 310
50 526
92 618
d
a c
I
@
@JI
CB26
- 160
225
vacuum
30
45
0,05
8, 1
10, 18,24,34,
50,70, 100, 120
d e
78 24
78 24
11 2 45
112 45
191 48
S3,S4 S1,S2
2'
- nu pentru
CB22 !?i C876
48
CB5 1
- 160
225
vacuum
30
45
0,094
8, 1
10,20,30,
40,50,60
A
8+n x 2,35
9+n x 2,35
9+n x 2,40
10+n x 2,40
10+n x 2,85
CB76
- 160
225
vacuum
30
45
0,25
39
20,30,40,50,60.70,
80,90, 100, 110, 120,
130, 140, 150
Masa [kg]
0.7+n x 0,06
1.0+n x 0, 11
1.2+n x 0,13
1.9+n x 0,23
7.0+n x 0,44
48

364 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor

II. lnstalatii frigorifice

(fi g. 16.2. 17). Totodata. se asigura $i o
circula\i e in contracurent a agentului
frigorifi c cu apa de racire. Agentul fri -
gorifi c condensat este colectat i ntr -un ,
rezervor de li chid, plasat in apa din
tava inferi oara, i ncat se reali zeaza o
usoara subracire a lui.
Condensatorul BLOCK (fi g. 16.2. 18)
mentine o cantitate redusa de agent
frigorifi c. condensat i r1 t evi, asigurand
o circul a\i e in contracurent a agentului
frigorifi c $i a apei. Prin constructi a spe-
ciala a coturil or se pastreaza o propor-
\i e constanta de vapori $i li chid, i n f ie-
care t eava ( detaliul a), fact or care con-
duce la un transfer de caldura mult mai
bun. Cand o teava se inunda cu con-
. .
desat formandu-se un dop de li chi d,
vaporii formati i n \eava inferi oara pre-
seaza lichidul din \eava inundata si
antreneaza cant itatea de li chid, in ex-
ces, in teava superioara ( det al iul b ).
Astfel, condensatul este antrenat din
teava in \eava $i, in final, est e evacuat
in rezervorul de li chid.
Un tip de condensator atmosferic,
cu peforman\ e bune, este eel cu con-
ducte verticale (fig. 16.2. 19) reali zat de
FRIGOTEHNI CA Bucuresti. In tabelul
'
16.2.2 sunt prezentate caracteri sti cil e
tehni ce al e panourilor de condensator .
Se asigura circula\ia mai buna a agen-
tului frigorifi c prin \evi, la transferul de
caldura parti ci pand intreaga suprafata
a tevii. Trebuie asigurata insa o distri -
butie exacta a apei. pe \ evil e de racire,
I
I
I "'-
1111 111111
Y- 2
i.
v- 1
L
'
I
- -
' -I
I
.
=
. 7>,
,
: ~
rt
'
. 8
I
~
I
6
I
3
tg
5
Fig 16.2.19. Condensator
atmosferic cu panouri verticale
(FRIGOTEHNICA):
1 - panou vert ical de tevi; 2 - dis-
tribuitor cu picurator ; 3 - colector;
4 - ventil de reglare cu plutitor; 5 - ro-
bi net de purjare; 6 - pompa; 7 - agent
fri gorifi c
.
8
-
proaspata: vapor1 ; - apa
9 - agent fri gorifi c lichid; LC - regul a-
t or de nivel.
Tabelul 16.2.2. Caracteristici tehnice
ale panoului condensator atmosferic
vertical (FRIGOTEHNICA)
Tip Supra- Vol um Lun- Masa
fata
.
neta g1me
'
[m2] [I] [mm] [kg]
CA 16 16 146 2900 340
CA 22 22 202 3940 470
CA 30 30 273 5305 623
CA 36 36 3 15 6345 712
-
pentru un contact cat mai uniform. In
acest sens, tava distribuitoare este
prevazuta cu un picurator care dirijea-
za apa deasupra fi ecarei \evi.
Condensatoarele atmosferi ce se
amplaseaza in exteriorul centralei frigo-
rifi ce, in locuri deschi se, ferite de praf
$i de radiati e solara, prin imprejmuire
cu o carcasa de lemn. prevazuta cu ja-
luzele pentru accesul aerului . Peri odi c,
tevil e de racire se curata de depuneril e
acumulate (pi atra, al ge).
16.2.4.2 Condensatoare
cu evaporare forjata
-
In scopul ameli orarii transferul ui
termi c, foarte scazut la aer cu circul ati e
natural a, se amplaseaza tevil e de raci-
re intr-o carcasa metalica si se asigura
4 C). Sub aceasta t emperatura exista
pericolul de formare a ghe\ii , atat pe
suprafa\a ext eri oara a \evil or de racire
(diminuand transf erul termi c) cat $i in
separatorul de pi caturi si ventilator,
-
obturand circul atia aerului. In aceasta
'
situati e, atat desupraincalzirea cat $i
condensarea agentului fri gorifi c se
reali zeaza numai cu aer (sistem free -
cooling).
in figura 16.2.20 este prezentata
schema de functionare a unui conden-
sator cu evaporare for\at a, prevazut cu
un ventilator centrifugal reful ant (a) sau
eli coidal aspirant (b ).
Consumul t otal de apa la conden-
satoarele cu evaporare for\ata este de
ordinul 2,5 ... 4,5 I/kW. Coeficientul glo-
bal de transfer de caldura are valori de
400 ... 600 W/ m2 K.
in conditii reale de functi onare,
condensatoarele cu evaporare for\ata
prezinta abateri importante fata de pu-
terea termi ca nominala de condensare.
Puterea termica reala poate fi apreci ata
cu ajutorul unui factor de corec\i e, apli-
cat puterii nominale, determinat de no-
mograme (fig. 16.2.21). Astfel, daca la
o t emperatura de condensare a agen-
tului frigorifi c fc=35 C $i o entalpi e a
aerului h=62,8 kJ/kg puterea termica
nominala a condensatorului este <l>cN
in alte condi\ii de lucru ca, de exemplu,
tc=32,5 C $i aceea$i entalpi e a aerului
o circulati e fortata a aerului. cu ventila-
toare de tip aspirant sau reful ant. Se
ob\ine astfel un utilaj mai performant ,
cu gabarit redus. Viteza mare a aerului
(2 .. . 3 m/s) intensifi ca atat vapori zarea
apei cat si antrenarea picaturilor de
apa de catre aer. Pentru diminuarea
pierderil or de apa, aerul evacuat din
condensator este introdus intr-un se-
parator de picaturi. Totodata. aerul
urned care paraseste . condensatorul
este folosit la desupraincal zirea vapori -
lor de agent frigorifi c. Tevile desuprain-
calzitorului sunt prevazute cu aripi oare.
iar cele al e condensatorului sunt nete-
de sau nervurate. Agentul frigorifi c im-
pune materi alul : cupru pentru freoni,
otel pentru amoniac.
: (h=62,8 kJ/kg}, rezulta un factor de
! corecti e F 0,8 pentru care puterea
Dispozitivul de stropire a apei pes-
te tevil e de racire este reali zat din du-
ze din o\el inoxidabil, bronz sau plas-
tic, U$Or de curatat. Numarui duzeior
trebuie determinat astfel incat sa se
asigure o stropire uniforma a suprafe\ei
de racire. Ventilatorul , carcasa $i sepa-
ratorul de pi caturi sunt reali zate din
mat eri ale rezistente la corosiune (tabla
zincata sau tratata pr in acoperire cu
r3$ini epoxi di ce).
-
In sezonul rece. racirea se face cu
apa doar cat timp aceasta are o tem-
peratur a pozi ti va (de regula, peste 1
termi ca reala a condensat orului devine:
<!JCR=cpcw'F [kW) ( 16. 2. 7)
-
In tabelul 16. 2.3 sunt prezenta\i
coefi cientii globali de transfer termi c ai
cor-1der1 satoarelor frigorifice_ Se poate
constata ameliorarea acestor valori , la
trecerea de la aer la apa, cat $i prin in-
tensificarea vitezei de circul ati e a a-
gentului de racire.
16.3. Vaporizatoare
16.3.1. Probleme generale
Vaporizatoarele sunt schimbat oare
fabelul 16.2.3. Coeficientii globali de transfer termic ai condensatoarelor frigorificel
Tip condensator k [W/ m2K]
Racit natural cu aer 10 . .. 15
Racit for\at cu aer 25 .. 30
Evaoorativ atmosferi c, in contracurent 230 ... 250
Evaoorati v atmosferic, cu ori ze de condensat 250 ... 300
Evaporativ atmosferi c, BLOCK 300 ... 350
Evaoorat iv atmosferi c, ver_tical (FRI GOTEHNI CA) 350 .. . 400
Cu evaoorare f or\ata, cu tevi netede 400 ... 600
Cu evaoorare for\ata, cu tevi cu ari oioare 200 ... 250
Racit cu apa, cu tevi coaxiale 700 ... 900
Racit cu aoa, multitubtJlator ori zontal 700 ... 1200
Racit cu aoa, multitubulator vertical 800 ... 1400
Racit cu apa, cu pl aci 5000 .. . 8000
II . lnstala!ii frigorifice
t----- 10
a
7
8
b
7
Fig. 16.2.20. Schema de functionare a
condensatorului cu evaporare fortata: '
a - cu ventilator refulant; b - cu
ventilator aspirant;
1 - ventilator; 2 - separator de pi-
caturi; 3 - agent frigorific vapori;
4 - \evi de condensare; 5 - agent fri -
gorific lichid; 6 - apa de adaus; 7 -
pompa; 8 - supraincalzit or; 9 - inlrare
aer; 10 - ie$ire aer.
2,0
1,9
1,8
1, 7 l-+-f-- 1--t-+--t-
LL 1,6
.g_ 1, 5 .-.-t--+-+--1
1,4
0 1,3
(.) 1,2 1---+-t--i-+--t- "
.ig 1, 1 +--1--+-+--t--"
0 1,Q 'f_L_ . ._,,LL.llh"l

0 ,7 1-f-+-V'+/ h'-t- 11--+-
0, 6
05
Temperatura de condensare (
0
C]
Fig. 16.2.21. Nomograma pentru
determinarea factorului de corectie
a puterii termice de condensare,
la functionarea in condifii reale a unui
condensator cu evaporare fortat a.
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
de caldura in care se real izeaza trans-
ferul termi c de la mediul supus racirii.
catre fluidul frigorific care vaporizeaza.
Fiind util ajul in care se realizeaza frigul,
cu un rol esen\ial in instala\ie, este im-
portant sa aiba un bun coeficient glo-
bal de transfer termic, incat trecerea
caldurii sa se faca, la 0 suprafa\a data,
cu o diferen\a minima de temperatura,
intre cei doi agen\i termici. in cazul fre-
onil or, fluidul introdus in vapori zalor
esl e un amestec el erogen de li chid $i
vapori, obtinut in urma vent ilului de la-
minare. Titlul vaporilor x cre$te, con-
tinuu pana la valoarea 1, cand tot li chi-
dul a vaporizat, temperatura men\inan-
du-se constant. t
5
=t
1
= t
0
(fig. 16.3. 1a).
in ultima parte a vapori zalorului are loc
o supraincalzire a vaporilor (procesul
1-1'). in acest caz, puterea frigorifi ca
masica este compusa atat dintr-o par-
l e a caldurii latente de vaporizare hv,
cat :;; i din caldura de supraincalzire a
vaporilor q
5
;.
qo=hv,+q
5
,=(h
1
-hs)+(h
1
-h
1
)=h
1
-hs [kJ/kg]
(16.3.1)
in cazul amoniacului, fluidul este in-
lrodus in vaporizator dupa parcurgerea
unui separator de lichid, crescand ast-
fel eficacitatea frigorifi ca, prin utili zarea
intregii calduri latente de vap"orizare,
qo=hv=h 1-h5 [kJ/kg] ( 16.3.2)
Vaporii evacua\i din vapori zator au
starea de satura\ie 1, in acest caz tem-
peratura agentului frigorific este cons-
tant. in tot vaporizatorul t
6
=t
1
=t
0
. (fig.
16.3.1b).
Agentul secundar, cedand caldura in
vaporizator, se race$te de la tAR
1
la tAR2"
in figura 16.3.1 sunt prezentate va-
ria\iile de temperatura a agen\ilor, in
vaporizator, la circula\ia in contracu-
rent, in cazul freonilor (a) sau al amoni -
acului (b).
Diferenta de temperatura, minima,
dintre fluide L1t
0
este dependenta de
natura agentului racit. Cand acesta este
un lichid L1t
0
=3 ... 5 C, iar cand este
racit cu aer L1to=4 ... 14 C, dupa gradul
de umiditate dorit pentru aerul racit.
Cantitatea de fri g absorbita in
vaporizator, deci puterea frigorifica a
instala\iei <Pc, depinde de debitul de
agent racit si de evolu\i a lui in
vaporiza tor.
Pentru aer, cand racirea lui are loc
cu umiditatea absoluta constanta:
<!Jo = OmACpA(tA
1
-tA:) [kW)
(16.3.3)
unde: OmA este debi tul masic de
aer [kg/s); cpA - caldura speci fi ca la
presiune constant. , medie, a aerului
[kJ/kgKJ; IA
1
tA2 sunt temperaturile ae-
' rului, la intrafea $i ie$irea din vaporiza-
tor [C]
Cand in timpul racirii aerului evolu-
eaza $i umiditatea sa absoluta,
<l>o = OmA(hA1-hA:) lkWJ(16.3.4)
cu: hA
1
, hA2 - entalpiile masice ale aeru-
lui la intrare, iesire din vaporizator [kJ/kg] .
Cand este raci t un li chid,
<Po=OmL cpdtL
1
-tL2) [kW] ( 16.3.5)
cu marimile similare celor din rela\ia
(16.3.3), dar caracteristice lichidul ui.
Cu transferul global de caldura,
puterea termica a vaporizatorului este:
(f;o=k A
0
!ltm [k\N] (16.3.6)
unde: k este coeficientul global de
transfer de caldura i n vaporizator
[W/m
2
K];
A
0
- suprafa\a de transfer termic,
intre cele doua flui de [m
2
];
1.1tm - diferenta medie, logari tmi ca, de
temperatura, dintre cele doua fluide [K] .
Cu datele din figura 16.3.1, L1 tm se
poate scrie:
L1t _ (f Am- to)- (t AR2- lo)
m - lnf ARl- fo
t Am- to
[K)
(16.3.7)
k depinde de construct ia vapori zato-
rului, de coeficien\i i de transfer con-
vectivi ai fluidelor $i de transferul con-
ductiv prin materi alul ce le separa. Si -
milar ca la condensatoare, putem utili -
za rela\ia si mplificata preluata de la
transferul de caldura prin pere\j plani,
paraleli :
k =---- --
_1_ + L. _Q. + ...!_
aAR A ao
(16.3.8)
unde; aAR a
0
sunt coefi cien\ii de
1[C)
li"C I
b
Fig. 16.3.1. Vari atia ternperaturii
agentilor in vaporizator, la circulatia
in contracurent:
a - la freoni; b - la amoniac;
1 - agent raci t; 2 - agent frigorifi c.
Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor n. lnstalatii frigorifice
transfer convectiv, pentru agentul racit,
respectiv pentru agenlul frigorific.
[W/ m2=K] ; ei depind de modul de cur-
gere pri n vaporizator, de particulari ta-
ti le geomelrice ale suprafetei de con-
tact si de temperatura, putandu-se de-
' ne o pelicula de ulei. Pentru calcul, se
poate considera o grosime
d
1
!::, termina, in fiecare caz parti cular, cu re-
latiile prezentate in literatura de specia-
litate:
8 este rezistenta opusa la
I;: trecerea caldurii prin straturil e
de praf, piatra, gheata, metal
, 8u=0,05 ... 0, 1 mm, cu conductivi tatea
ter mica A.u= 0, 12 ... 0, 15 W/ mK
Cum depuneril e sunt mult mai pu\in
conducatoare de caldura decat metalul
suprafe\ei de transfer termi c, inca din
; faza de concepti e, constructorul trebuie
sa urmareasca li mitarea lor, iar in timpul
functionarii vaporizatorul trebuie men-
(inut intr-o stare de curatenie apropiata
de cea ini\iala. Totodata, trebuie asigu-
rate viteze op time de curgere a fluidelor,
o distributi e favorabi la a suprafetei de
transfer de caldura si 0 alegere corecta
a materialelor, in concordan\a cu fluide-
le de lucru.
d
Aer
b
Fig. 16.3.2. tevilor
in bateria de racire cu aripioare:
a - in coridor; b - in $ah; h - pasul
pe verti cala; d - pasul pe ori zontala.
2
0,5
...
0 20 40 60 80 x(%]
Tit lul masic de vapori
a
; '=t.wi
b
Fig. 16.3.4. Ameliorarea coeficientului k:
a - va/orile Jui k pentru R22; b - sec-
fiune prin teava cu rizuri;
1 - teava cu rizuri interne; 2- teava li sa
/
' .
/ 'V '"( -
4
3
Fig. 16.3.5. Distribufia agentului frigo-
rific intr-un vaporizator racitor de aer:
1 - detentor termostat1c; 2 - distribuitor
de lichid; 3 - colector de vapori; 4 - aer.
si ulei, de la caz la caz, de g-osime 8 [m]
si conductivitate termi ca !.. [W/mK].
La racirea aerului , acesta poate de-
pune pe suprafata exteri oara un strat
de impuritati (praf) , iar cand este racit
sub 0 C, 0 parte din vaporii de apa
condenseaza si ingheata. pe suprafata
vaporizatorului formandu-se un strat
de gheata.
Cand este raci t un lichid (apa, solu-
\ie apoasa), pe partea acestui fluid se
poate forma un strat de piatra (din sa-
rurile dizolvate in apa) a carui grosime
variaza cu calitatea apei. Pentru calcul,
se admite o grosime maxima 8p=0,5
mm; cu o conductivitate termi ca
A.p= 1 .. . 3 W/ m-K.
Cand vapori zatorul este utilizat ca
acumulator de frig, pe partea li chidului
racit se poate forma un strat de ghea\a,
cu grosi me variabil a.
in cazul utilizarii agen\ilor haloge-
nati cu mi scibilitate redusa fata de ulei
sau a amoniacului, pe peretele separa-
tor, pe partea acestor fluide, se depu-


:.'I: -=-:
Dupa scop, vaporizatoarele pot fi :
racitoare de aer; racitoare de lichide;
congelatoare. in tabelul 16.3.1 sunt pre-
zentate diferi te tipuri de vaporizatoare.
16.3.2. Vaporizatoare
racitoare de aer
Sunt utili zate in cazul instala\iil or cu
racire (detenta) directa, aerul raci t ser-
vind la realizarea unui microclimat in
i spa\ii situate in industria alimentara,
, chimica, u:;;oara sau in domeniul social
- cultural.
16.3.2. 1 Considerafii practice
Pentru puteri fri gorifi ce reduse, sunt
-:---:I=::
Fig. 16.3.3.lntensificarea transferului termic sporind turbulenfa, pe partea
aerului, prin profilarea suprafetei.
Tabelul 16.3.1 . Clasifcarea vaporizatoarelor
Sco12___ Func\i onare Constructie
Racitoare de aer circula\ie naturala \evi netede
circula\i e fortata \evi cu aripi oare
- -
Racitoare lichide imersate serpentina
panou
placa
coaxiale elicoidale
drepte
multitubulare orizontale
verticale
placi sudate
speciale ploaie
Congelatoare pentru gheata tambur rotit or
manta dubla
acumulatoare de frig cu man:;;on de gheata
11. lnstala!ii frigorifice
reali zate din serpentine cu tevi netede
fixate pe plafon sau pe perete. in \evi
vaporizeaza agentul fri gor ifi c (freon sau
amoniac), aerul prin contactul cu \eava
se race:;;te, devine mai greu si coboara,
fiind inlocuit de aer mai cald. Circulatia
aerului este naturala, transferul termi c
fiind foarte scazut.
Pentru diminuarea caderii de pre-
siune pe circuitul agentului frigorific ra-
portul Lid, se limiteaza la 2000 pentru
freoni :;;i 3000 pentru amoniac.
in cazul unor _puteri frigorifi ce mai
mari, tinand seama ca aerul are un
coeficient scazut de transfer convectiv,
se mare:;;te suprafata exteri oara de
10 .. . 20 ori, prin prevederea unor ari-
pioare. Tevile sunt dispuse in mai mul -
te randuri suprapuse ns cat :;;i in calea
aerului N alcatuind o baterie de raci re.
Suprafa\a de transfer termic de la
aer la agentul frigorific A
0
este:
Ao=An-L-n
5
N lm
2
] (16.3.9)
unde: An este suprafa\a exterioara o- ,
ferita de 1 m teava cu aripioare [m
2
/ m];
L - lungimea unui rand de \evi [m];
115 - numarul de \evi suprapuse;
N - numarul de tevi in calea aerului.
Agentul fr igorific impune materialul
tevil or: cupru pentru freoni :;>i o\el pen-
tru amoniac. Aripioarele pot fi din cu-
pru, aluminiu sau otel.
Asezarea \evil or in baterie se face
in coridor sau :;;ah (fig. 16.3.2). Cea in
:;;ah, uti lizata in cazul in care \evil e au
o aripioara comuna, elimina aparitia u-
nor circuite favori zante ale aerului, a-
vand ca efect un transfer termi c mai
bun. in tabelul 16.3.2 sunt prezentate
caracteri sti ci le geometrice ale tevilor
unei baterii de racire cu aripioare. Pa-
sul aripioarelor este de 4 ... 16 mm, in
func \ie de umiditatea aerului si de tem-
peratura pana la care este racit. Un va-
porizator poate avea aripioare cu pas
variabil, descrescator in sensul circula-
tiei aerului .
Circul atia aerului poate fi naturala
sau fortata (cu ventilatoare), intensifi-
candu-se transferul termic. in ultimul
caz. bateria de racire este amplasata
intr-o carcasa metalica. Viteza aerului
a tinge 2 .. .4 mis, in sec\iunea frontala
(libera) . :;; i maximum 7 mis printre ari -
pioare. Viteze mai mari conduc la o
pi erdere de sarcina insemnata pe cir -
cuitul de aer si la un zgomot neplacut.
in vederea unei intensificari :;; i mai
mari a transferului termic, pe partea
aerului se creea1a turbul en\e sporite,
aripi oarele avand ambuti sate nervuri
de diverse forme si profile (fig. 16.3.3).
Aripioarel e pot fi individuale sau comu-
ne pentru mai multe tevi, in aces! caz
ansamblul devine mai ri gid, se diminu-
eadi pierderea de sarcina :;;i se facili-
teaza degivrarea. in cazul freonilor ,
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
care au un coeficient de transfer con-
vectiv inferior amoniacului, se prevad
\evi cu ri zuri elicoidale la interior , pen-
tru a mari turbulen\a. Astfel, suprafata
interna de transfer termi c creste cu
peste 50 %, iar coefi cient ul de transfer
termi c al freonului se tripl eaza (fig.
16.3.4).
Pentru realizarea unor temperaturi
uniforme ale aerului racit, se asigura
debite egale fiecarui circuit de agent
frigorific, deci pierderi de sarcina egale
(fig. 16.3.5). Evacuarea vaporilor se
face printr-un racor d plasat pe colec-
tor , sub nivelul randului inferior de \evi,
pentru a fi antrenat :;; i uleiul acumulat.
Cum in cazul freonilor , vaporii sunt su-
praincalzi\i in zona finala a vaporizato-
rului, aerul circula in contracurent.
in figura 16.3.6 este prezentata
variatia temperaturii freonului , a
suprafe\ei de racire :;;i a aerului, intr-un
vaporizator racitor de aer, cu aripioare.
Cand temperatura suprafe\ei de ra-
cire scade sub punctul de roua al ae-
rului, vaporii de apa din aer conden-
seaza partial pe suprafa\a rece, iar la
temperaturi negative, condensatul se
transforma in zapada, :;;i prin topiri :;; i
reinghe\ari repetate zapada devi ne
ghea\a (fig. 16.3.7). Umezirea suprafe-
\ei conduce ini\ial la cre:;;terea coefici-
entului de transfer termic, dar zapada
introduce o conductivitate termica
foarte scazuta. Pe masura ce zapada
inghea\a, fiind mai compacta, conduc-
tivitatea termica a stratului depus
cre:;;te, ramanand insa scazuta, depu-
nerea comportandu-se ca o izola\ie
termi ca, diminuand substan\ial transfe-
rul de caldura. Ca urmare: temperatura
de vaporizare a agentului frigorific tin-
de sa scada, diminuand puterea frigo-
rifica a instala\iei :;;i marind consumul
de energie de comprimare; diferen\a
de temperatura a aerului racit scade,
pe masura dezvoltarii str atului de
ghea\a.
in acela:;; i limp, ghea\a formata ob-
tureaza spa\iul pentru circula\ia aerului ,
conducand la cre:;;terea pierderii de
sarcina pe acest circuit :;;i deci la sea-
derea debitului de aer vehiculat; la ra-
ciri sub 0 C, se alege un pas mai ma-
re al aripioarelor, acest lucru dimi-
nuand insa suprafa\a de transfer ter -
mic. Este deci necesara o dezghe\are
periodica a suprafe\ei vaporizatorului.
IA2
lo
S[m
2
]
Fig. 16.3.6. Vari at ia temperaturi i
freonului , a suprafetei de racire
a aerului i ntr-un vapori zator
racitor de aer cu ari pioare:
R
1
... R
4
- randuri de \evi cu aripioare;
tA
1
,tA2 - temperatura aerului la intrare,
respectiv, ie:;;ire; ta - temperatura de
vaporizare; t
51
- temperatura de supra-
incalzire a vaporilor de freon; 1 - fre-
on; 2 - suprafata aripioare; 3 - aer.
a
\.

-
b
\.
,:77}L1,:,l:,;;,
1
- - - -- -
Fi g. 16.3.7. i nghetarea vaporizatorului:
a - formarea cristale/or de ziipada;
b - formarea stratului compact de gheat.a.
Tabelul 16.3. 2. Ampl asarea tevilor i ntr-o baterie de raci re cu aripioare
Materi al Dimensiune \eava Di stan\ a intre tevi [mm]
de - q [mm] oe verticala (h) pe orizontala (d)
10-0,75 25 25
cupru 12- 1 35 35
15- 1 50 50
15- 1,5 50 50
16-2 50 50
o\el
22-2 60 60
25-2,5 60 60
-
28-3 75 .75
- -
30-3 80 80
Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor II. lnstalatii frigorifice
30
_J
I
20
10
0 2 3 4 5
a

n;
.0
E
b 40 T---+---+----+---1- --f
'E

t
a.
<l
20 ----+---+----i-
0 2 3
b
4 5
Fig. 16.3.8. Performantele vaporiza-
toarelor racitoare de aer cu aripioare.
a - coeficientul global de transfer ter-
mic, k; b - pierderea de sarcina, t.p.
Coefici entul global de transfer ter-
mic depide de starea aerului, de viteza,
de geometria bateriei $i de agentul fri -
gorific (tab. 16.3.3). Valorile prezentate
corespund unui raport Udp 1000, o
viteza frontala a aerului de 3 m/s $i o
grosime medie de gheata. Pentru
freoni s-a considerat o supraincal zire
de 3 K. in figura 16.3.8 sunt prezentati
coeficientii de transfer termic k $i pierde-
rea de sarcina .1p in functie de viteza
frontala a aerului $i pasul aripioarelor.
in cazul givrarii vaporizatorului, k $i
t1p, in functie de diferite viteze frontale
ale aerului $i depuneri de gheata G,
sunt prezentate in figura 16.3.9.
16.3.2.2 Decongelarea vaporizatoarelor
Decongelarea (degivrarea) se poa-
te realiza prin procedee externe, mai
simple $i mai ieftine, dar mai lente, sau
prin procedee interne, mai complicate
deci mai scumpe, dar mai eficiente $i
mai rapide.
Procedee externe. Topirea ghe\ii
se realizeaza de la periferie deci pentru
eliberarea suprafe\ei de transfer termic
este necesara topirea completa a
stratului de ghea\a format. Operatiile
sunt: - perierea manuala a ghe\ii, in
special la vaporizatoarele cu conducte
netede; oprirea instalafiei ::;i circula/ia
fortata a aeru/ui peste suprafata de ra-
cire; pulverizarea de apa sau saramu-
ra, pe suprafata inghetata, (pentru ac-
celerarea procesului apa poate fi incal-
zita in condensator) suflarea de aer
cald peste suprafata vaporizatorului,
incalzit, eventual, cu rezisten\e electri-
ce plasate intre tevile acestuia (fig.
16.3.10). Puterea termica necesara es-
te de 80 ... 100 W/m
2
suprafa\a de va-
porizator, o parte insemnata a acesteia
pierzandu-se prin radia\i e. Cum degi-
! vrarea are loc intr-un spatiu izolat, nu
! se modifica temperatura si umiditatea
i din incaperea climatizati:i. Daca exista
1 mai multe vaporizatoare in incapere,
\ ele se degivreaza alternativ, cele rama-
, se in functiune mentinand temperatura
' din incapere.
Procedee interne. Stratul de
gheata este topit incepand de la con-
tactul cu suprafa\a de racire, desprin-
zandu-se in buca\i incat suprafa\a este
eliberati:i mai rapid. Aceste procedee
permit o dezghe\are ciclici:i $i completa
a vaporizatorului, printr-un di spozitiv
temporal de ac\ionare in fa\a consu-
mului de varf (degivrare nocturna, de
exemplu). Procedeele sunt:
- amorsarea unor rezistente electri-
ce plasate in tevile vaporizatorului (fig.
16.3.11). Cum intregul flux termic este
utilizat pentru degivrare, se recomanda
o putere electrici:i doar de cca 40
W/ m2 incat temperatura superficiali:i a
rezisten\elor electrice sa nu dep3$eas-
ci:i 60 C, pierderil e prin radia\ie fiind
diminuate;
- introducerea in vaporizator a va-
porilor supraincalziti, refulati de com-
presor (fig. 16.3. 12). Tinand seama ca
pentru 1 kW consumat de compresor,
se elibereaza 3 .. .5 kW in condensator,
acest mod de degi vrare este foarte
eficient, de$i potentialul termic al va-
porilor calzi este inferior rezistentei e-
lectrice. Prin conducta - 1 se trimit va-
porii calzi din compresor, direct in
Tabelul 16.3.3. Coeficienti globali de transfer termic la vaporizatoarele cu tevi cu aripioare

material tevi, aripioare Cu, Al Cu, Al Cu, Al Cu, Al otel,otel
'
deg Imm] lOx0,75 t2x1 15x1 10x0,75 15x1,5 25x2,5
.D
pas tevi, ab Imm]
"'
25x25 35x35 50x50 50x50 SOxSO 60x60 80x80
-=
E pas aripioare, DL [mm) 3,2 3,8 4,5
:'ii
10 10 10 10 10
C)
grosime aripioara, !mm] 0,4 0,4 0,4 0,4 0,5 0,6 0,6
Temp. vapaizare !' CJ 10 0 10 0 0 10 -10 -10 -10 -10
Temp aer tA !' CJ 20 10 20 10 10 0 0 0 0 0
Agent Densitaie
coeficient de transfer termic, k!Wlm
2
K)frigorific
fiux termic jW/m']
R12 100 18 16,7 15 14,3 11 ,9 11,4 18,3 16 13,8 11
200 29,4 26.1 23,8 21,7 16,8 16, 1 23,4 19,5 17,5 12,9
300 37 32.4 30 25,8 20,1 17.6 25.2 20,5 19,3 13.6
400 41,2 35. 1 31,7 26,6 20,6 17,9 26,2 21.3 19,8 14.9
R22 100 22,6 20,8 18,6 17,5 13,9 13,4
200 36 32,3 28,7 26.2 19,9 19,3
300 45, 1 39,2 36,4 31,4 23,9 23.5
400 51,6 44,2 40,7 34, 4 25.4 25
R502 100 18,4 17,2 15,9 15, 1 11,9 11 ,8
200 30.3 27,4 25,4 22,7 17.6 17,5
300 39 34, 1 30,8 27,2 20,4 18,9
400 44,9 37,4 34,7 28, 7 21.3 19,7
NHi 100 19,5 17,3 13,5
200 22,7 20,8 15,3
300 22.8 22,2 16,2
400 24,5 23 16,5
II. lnstala!ii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
vapori zator, la acti onarea vanelor mag-
neti ce - 3 (se deschide) ::; i - 4 (se i nchi -
de). Clapeta de sens - 2 i mpiedica pa-
trunderea i n vapori zator a li chidului din
condensator iar di spoziti vul de reeva-
porare - 5, a li chidului format in vapo-
ri zator in perioada degi vrarii , evita
::;ocuri le hidraulice in compresor.
- inversarea cic/ului termodinamic
este un procedeu mai efi cace decat
eel cu vapori calzi. Prin inversarea con-
densatorului cu vapori zatorul , in vapo-
ri zator este uti lizata intreaga caldura de
condensare pentru decongelare, iar li-
chidul format este vapori zat in conden-
sat or. Aceasta inversare se poate rea-
li za, fi e cu 4 vane magneti ce, fi e cu o
vana speciala de inversiune (fi g.
16.3. 13). Vana de inversiune VI ::; i cl a-
petele de sens 1, 2 ::; i 3 asigura func-
10
0
o 2 3 4 5 6 7 8
G[kgJ
a
3 0 0 ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
<U
Q.
0:
..,
?00
2 3 4 5
b
6 7 8
G[kg J
Fig. 16.3.9. Performantele vaporizatoare-
lor racitoare de aer, la depunerea gheti i :
a - coeficientul global de transfer
termic k; b - pierderea de sarcina, t1p.
ti onarea i n sensul dori t. Acest proce-
deu se uti li zeaLa si la instala\iil e cu mai
multe vapori zatoare, degivrarea lor 13-
candu-se al ternati v.
Degivrarea prin inversarea ciclului
est e foarte rapida, in 5 ... 15 min,
sistemul putand ti util izat la incaperi cu
temperatura scazuta (-25 C).
16.3.2.3 Dimensi onarea
vaporizatoarelor - racitoare de aer
Racirea aerului se poate face la u-
midi tatea absoluta x constanta, cand
temperatura punctului de roua t ,1 este
inferioara temperaturii suprafe\ei bate-
ri ei de racire lsan (fi g. 16.3. 14a). Cand
aerul are punctul de roua superior tem-
peraturii suprafetei reci t,
1
> 1san simul-
tan cu racirea aerului are loc ::; i con-
densarea vaporil or de apa din aer,
conducand la scaderea umiditatii ab-
solute x (fig. 16.3. 14b) . Cand
t
58
rr<O C, condensatul se transforma
in zapada $i gheata, producand gi -
vrarea vaporizatorului.
Pentru dimensionarea unui vapori - !
zator racitor de aer se cunosc:
- debitul masic O mA [kg/s] sau
2
c
J;,__ __
4
Fi g. 16.3.12. Schema de degivrare
cu vapori calzi:
K - compresor; C - condensator;
VR - venti l de reglare; V - vapori zator;
1 - conducta de alimentare a vapori za-
torului cu vapori calzi; 2 - clapeta de
sens; 3,4 - vane magnetice; 5 - di spo-
zitiv de reevaporare.
a b
Fi g. 16.3.10. Degivrarea vaporizatorului cu aer cald (YORK) :
a - funcfionare normala; b - degivrare;
- dispozitiv automat de i nchi dere a carcasei; 2 - rama pivotanta; 3 - venti -
lator; 4 - rezistenta electrica; 5 - vaporizator.
a
b
Fig. 16.3.13. Degivrarea prin
i nversarea ciclului :
a - funcfionare normala, b - degivrare;
K - compresor; C - condensator;
RL - rezervor de li chid; VR - ventil de
reglare; V - vapori zator; VI - vana de
inversiune; 1, 2, 3 - clapete de sens.
111111 1 )
'3
2
Fig. 16.3.11. Degivrarea cu rezistente
electrice pl asate in tevile
vaporizatorului :
- rezistenta electri ca; 2 - teaca
de protecti e; 3 - \eava vaporizator.
I
. .
'

370
Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor

11. frigorifice
volumic OvA [m
3
/s] de aer;
- parametrii de stare ai aerului la
intrare tA
1
[C], x
1
[g/kg], h
1
[kJ/kg];
- parametrii de stare ai aerului la
ie$ire, tA2 [C], x
2
[g/kg], h
2
[kJ/kg];
Se fixeaza: temperatura de vapori-
zare a agentului fri gorific (fig. 16.3.1) si
apoi se traseaza procesu! de tratare a
aerului (fig_ 16.3. 14 ).
Se aleg: materialul pentru tevi $i a-
ripioare, in concordanta cu agentul fri -
gorific $i pasul ari pioarelor, corespun-
zator procesului de tratare a aerului.
Se determina: suprafata vaporizato-
rului A
0
[m
2
] $i geometria acestui a (lun-
gime tevi, numar de randuri , pas de
3$ezare).
Puterea frigorifi ca a vaporizatorului,
<P
0
, se determina cu relati a ( 16.3.3) sau
(16.3.4). Din relatia (16.3.6) rezulta su-
prafata vaporizatorului:
Ao= <Po
K li m
(16.3. 10)
cu L1 tn, - diferenta medie logaritmi ca de
h[kJ/kg]
1

x[g/kg}
h[kJ/kg]
1
<{
-
<J
x[g/kg]
b
Fig. 16.3.14. Procesul aerului
in vaporizator:
a - racire la x=c t. b - racire si uscare;
tA
1
, tA
2
- temperatura aerului la 1ntrare
$i ie$ire di11 vapor izator; t
5 811
- tempe-
ratura suprafetei exterioare a bateriei
de racire; l
1
1 - temperat ura plJflCtului
de roua al aerul1Ji init ial; l1A
1
, hA
2
-
entalpia masica a aerului la intrare si
iesire din vapori zator; x
1
, x
0
- umidi -
. -
tat ea absoluta a aerului la intrare si
ie$1re di11 vaporiza tor.

temperatura intre aer $i agentul frigori -
1
fie [K] , data de relatia (16.3.7); k - coe-
ficientul global de transfer t ermi c
[W/m
2
K]. randamentul aripioarei cu:
1
k = ------
1 1 A,,

[W/m2 K] (16.3. 11)
t,nA - temperatura medie a aerului, [C];
1
tL - temperatura aripioarei, [C];
aAP ao A;
I tner - temperatura suprafetei netede, [C] .
I
unde: a.,,,., este coefi cientul aparent de
transfer termi c convectiv, pe partea
aerului [W/ m
2
K]; a
0
- coefi cientul de
transfer termi c convectiv, pe partea
agentului frigorifi c care vaporizeaza
[W/m
2
K]; se determina cu relatiil e reco-
mandate de Bo Pierre $i Chawla, pen-
I Cand condensatul devine zapada
I sau gheata, aAP se determina cu relatia:
tru vaporizarea in tevi ori zontale; I
Ar1- Ane
11
+AL
1
, suprafat a exterioara .
totala a tevi i cu lungimea de 1 m, for- I
mata din suprafa\a tevii netede Aneti
$i de cea a lamelelor AL
1
[m
2
/ m] (fig.
16.3.15); A;=nd(! - suprafata interioara
a tevii cu lungimea de 1m [m2/m] .
Cand pe suprafata vaporizatorului
se depune condensat, coefi cientul
aparent se determina cu relatia:
(16.3. 12)
-
1n care:
- hA1-hA2
- -
-, - ----
C pA( f A1 - f A2)
coefi cient de depunere de un1iditate;
aL - coeficient de transfer termic SlJ-
perficial al lamelei, [W/m
2
K], ce poate
fi determinat in fi ecare caz particular
de aripi oara, cu relatiil e oferite de lite-
ratura de special itate (E.S. Karasina
sau Th. E. Schmidt);
2
-
Ol
lo
A
I
"- A
I
'
AGENT FRIGORIFIC
Fig. 16.3. 15. Datele de calcul ale
unui vaporizator racitor de aer:
1 - teava; 2 - aripioara; d; - diametrul
interior al tevii; g - grosimea peretelui
tevii; hL - lnal\imea aripi oarei; oL - gro-
s1mea ar1p1oarei; sL - pasul ar ipioarei;
A, - suprafa\a interna a tevii ; Anet - su-
prafata exteri oara a tevi1 netede; AL -
suprafata aripioarelor; tnel - tempera-
tura suprafetei netede; tL - tempera-
tura aripioarei; tmA - temperatura me-
die a aerului; a
0
- coefici ent de
transfer termic convecti v al agentului
frigorific care vaporizeaza; aL - coe-
. fici ent de transfer termic superf icial al
ar1pi oarei; a.AP - coeficier1t aparent de
transfer termi c convecti v.

1
(XAP = 1 O (rpner+T)L rp L)
_ + G (16.3.13)
E, (XL AG
unde: oG este grosimea stratului de zapa-
da sau de ghea\a; se considera cca 15
% din pasul aripioarelor [mm]; AG - con-
ductivitatea termica a zapezii sau ghe\ii;
pentru zapada,
A=D,35 ... 0,3 W/ mK la temperaturi de
0 ... -20 C.
Din practica a rezultat ca marimea
vitezei aerului intre aripioare conduce
la cre$lerea Jui aL, dar scade TJL Cre$-
terea inaltimii aripioarelor miC$Oreaza
1)L dar mare$te SUprafa\a de transfer
termic. Pentru a obtine un randament
1
optim al aripioarei T/L=0,7 ... 0,9, se re-
comanda o inaltime a aripi oarei de:
hL =(0,2 ... 0,4) de, la circulatia natu-
rala a aerului;
hL =(0,4 ... 0,3) de, la o viteza a aeru-
lui intre aripioare de 5 ... 10 mis .
Pasul aripioarelor sL depinde de re-
gi mul de lucru al vapori zatorului $i de
vi teza aerului (la viteza mare se alege
un pas mic).
h,
s, =--
3 ... 7
[m] (16.3.14)
Pentru racire la X=Ct , SL = 4 ... 8 mm,
iar la racire cu depunere de gheata,
sL =8 ... 14 mm. Grosimea aripioarei oL
este 0,4 ... 1, 5 mm.
Coeficientul k la vaporizatoarele ra-
citoare de aer are valorile:
pentru circulat ia naturala a aeru-
1 u i:
k=12 ... 14 W/ m2K, la vaporizatoare
cu tevi netede;
k=7 ... 9,2 W/ m
2
K, la vaporizatoare
cu tevi cu aripi oare;
pentru circulatia fortata a aerului:
k=30 ... 50 W/ m
2
K, la vaporizatoare
cu tevi netede;
k=20 ... 40 W/ m
2
K, la vapori zatoare
cu ar1p1oare;
Fig. 16.3. 16. Vaporizator pentru racit
aer, amplasat pe plafon, cu circulatie
naturala a aerului (FRIGA-BOHN).

U. lnstala!ii frigorifice
in cazul in care vapori zatorul se
givreaza, k se reduce cu 80 ... 90 %.
16.3.2.4 Tipuri constructive de
vaporizatoare pentru racirea aerului
Ampl asarea vapori zatorului i n spa-
tiul climatizat se poate face pe: plafon;
perete; pardoseala.
El constitui e, de regula, elementul
interi or al unui sistem cu unita\i sepa-
rate (split) $i are o esteti ca rafinata,
permi\and o integrare U$oara i n ori ce
incapere.
in fi gura 16.3. 16 este prezentat un
vapori zator de pl afon, cu circul a\i a na-
turala a aerului, destinat incaperilor cu
mi $Carea aerului limitata din conside-
rente de confort sau zgomot. Pentru
marir ea vi tezei aerului , la intrare sunt
prevazute gri le.
La vapori zatoarele de plafon cu cir-
cula\i a for\ata a aerului, ventilatoarele
axiale, aspirante sau refulant e pot fi
plasate fie sub bateri e, fi e lateral, oblic
sau vertical $i au un zgomot redus (fig. '
16.3. 17). Vari anta "cubi ca" (c) a firmei
PROFROID, destinata climati zarii in-
dustri ale, are o clapeta reglabi la $i ca-
nale de aspira\ie a aerului , in scopul li-
mitarii incalziri i camerei in perioada de
degivrare. Reali zeaza puteri frigorifi ce
<1>o=50 ... 100 kW, la o temperatura de
vapori zare sub -20 C, cu R22 sau
R502, la debite de aer de
50.000 ... 90.000 m
3
/ h. Degivrarea este
electri ca sau cu vapori calzi. Tevil e, din
cupru de 16 mm, sunt prevazute cu
aripi oare din aluminiu, cu pas de 7, 5,
10 sau 12 mm, pentru o degi vrare mai
rara. Ventilatoarele axiale au palete din ,
aluminiu fi xate sub presiune, putand
realiza viteze ridi cate. in jurul virolei
ventilatorului sunt prevazute rezisten\e
electri ce. pentru evitarea blocarii eli cei
la givrare. LUVE CONTARDO, fol osi nd
\evi din cupru cu nervuri eliciodale $i
aripi oare cu profil special, amelioreaza
transferul termi c cu cca 15 %.
Di stan\a D dintre vapori zator $i pe-
rete (fi g. 16.3.18), dependenta de debi-
t ul de aer, este de 400 ... 600 mm la va-
pori zat oarele comerciale ~ de
700 ... 1200 mm la cele industriale.
Vaporizatoarele menajere sunt
destinate racirii dulapuril or de pastrare
a produselor alimentare (frigidere cas-
ni ce), cu volume de pana la 2 m3. Sunt '
reali zate cu folii din aluminiu, laminate
la cald dupa imprimarea circuitului a-
gentul ui frigorifi c, cu o pasta adeziva.
Dupa curatarea circuitului, gonfl area cu
aer comprimat i ntre placi, degresarea
si acoperirea cu o vopsea anticorosiva,
vapori zatorul este pli at la forma finala
(fi g. 16.3.1 9). Agen tul fri gorific (R 12,
R134a, R22. propan) intra $i iese din
vaporizator pr in racorduri din alumini u
sau cupru, sudate.
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
Depunerea umiditatii din aer $i for -
marea ghe\i i pe suprafa!a de transfer
termi c impun degivrarea peri odica.
Modelele recente de frigidere casnice
reali zeaza degivrarea automat.
16.3.3. Vaporizatoare
racitoare de lichide
Sunt utilizate in instala\iil e cu racire
indirecta (agent fri gorifi c - lichid - aer)
1 1
ODO DODD
Fig. 16.3.17. Vaporizatoare racitoare de
aer, amplasate pe plafon, cu circul afie
forJatii a aerului (FRIGA-BOHN):
a - cu ventilatoare plasate dede-
subt; b - cu venlilatoare plasate late-
ral, inclinat; c - cu ventilatoare plasa-
te lateral, vertical.
~ ~ A A A A h A A A A h A A A A A
A ~ A A A A A ~ A A A A
\ I
- I
D
Fig. 16.3.18. Amplasarea
vaporizatorului pe pl afon.
'-----
I I
D 00 000000 0 00
0 DDOODODOOOO
0 000 0000 0 0 00
D 0 0 0 00000 000
0 0 000 0 0 00 000
.----- 7/1}
CJ CJ
CJ
1
11
1
D
a
I I
t t
Fig. 16.3.19. Vaporizator menajer:
a - realizarea circuitului de agent
frigorific; b - vaporizator finisat, pen-
tru un frigider cu doua temperaturi
de vaporizare.
'
,

'
372 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor

servind la racirea unui li chid ir1co11gela-
bil: apa (la temperaturi pozrtive) sau un
amestec de apa cu sare sau alcool (la
temperaturi negative).
Racirea lichidului se real izeaza fie prin I
scufundarea (imersia) suprafetei de :
transfer de caldura in lichid, fi e prin cir- :
culatia iichidului de racit si cor1tactu: a-
cestuia cu agentul frigorifi c prin interme-
diul unei suprafete de transfer de caldura.
16.3.3. 1 Tipuri constructive de
vaporizatoare racitoare de lichide
Vaporizatoare imersate
- Vaporizatorul serpentina este utili -
zat, pentru puteri frigorifi ce reduse (sub
20 kW). la freoni, unde se impune o vi -
teza minima de circulatie a amestecului
'
ulei- vapori de freon, pentru antrenarea
uleiului in compresor. Serpentina se
monteaza intr-un bazin, li chidul racit
1
... __,..( ____ )
1
a c
2
b
Fig. 16.3.20. Tipuri de serpentina
pentru vaporizatoare imersate:
a - In ac; b - in spirala, c - rec-
tangulara;
1 - agent frigori fi c lichid; 2 - agent
frigorific vapori .
.
- -
----
- -
-----
----
....-- .
-
----::-::-- --- -
-----

---- a - -
----
-
-
-----
----
....--
-
- -
----::--::-- --- - -
----- ----
-

b
-
c )


Fig. 16.3.21. Montarea
serpentinei in bazinul racitor:
a - serpentina rectangulara cu circu-
latie naturala a lichidului racit,
b - serpentina In ac cu circulatie
fortata a lichidUILJi racit.
-
'
'
circuland la exterior, nalL1ral sau for \at,
cu ajutorul unor agitatoare. Cum su-
prafata de transfer termi c se realizeaza
pe seama unor lungimi mari ale ser-
pentinei, pentru diminuarea pierderilor
de sarcina, raportul Ud se limiteaza la
2000 pentru R22 si R 12 si la 3000
pentru R40. Constructiv, acest e
vaporizatoare sunt cu serpentina in ac,
in spirala sau rectangulara (fig.
16.3.20). La puteri frigorifice reduse se
utili zeaza serpentina rectangulara, cu
circulatia naturala a li chidului raci t, iar
la puteri frigorifice mai mari se prefera
serpentina in ac, li chidul racit avand
circulati a fortata (fig. 16.3.21).
- Vaporizatorul panou vertical se
utilizeaza pentru puteri frigorifice medii ,
la amoniac si R22. Tevil e sunt sudate
' '
pe distribuitorul si col ectorul de agent
frigorific, alcatuind panouri (gratare). Se
pot cupla maximum 4 panouri la di stri -
buitorul si colectorul principal, formand
baterii de vaporizatoare cu o suprafa\a
convenabila.
Agentul frigorific lichid ajunge in
tevile vaporizatorului prin gravitate, din
separatorul de lichid, prin di stribuitor.
Primind caldura de la agentul raci t, are
loc vaporizarea in \evi, vaporii formati
fiind evacuati prin colector catre sepa-
ratorul de lichid.
Uleiul decantat (datorita nemiscibili -
tatii cu agentul frigorifi c) se elimina
printr-un racord plasat pe distribuitor,
sub efectul presiunii de vaporizare.
Rigiditatea ansamblului poate con-
duce la ruperea \evilor in zona suduri -
lor, fiind eliminata de constructiil e cu
'
1
t
a
i 2
-------- --- .
- -.
b
Fig. 16.3.22. Panou de vaporizator
imersat cu tevi curbate:
a - dispuse in plar1uri paralele;
b - dispuse In acelasi plan;
1 - ulei; 2 - agent frigorific li chid;
3 - agent frigorifi c vapori .
II. lnstalatii frigorifice

! \evi CLJrbate (fig. 16.3.22).
- Vaporizatorul placa are circuitul
frigorific imprimat in relief, prin ambuti -
sarea tablei care amplifica suprafata de
transfer ca o aripioara, cu pana la
10 m
2
.
Vaporizatoarele imersate pot fi utili -
-
zate si ca acumu!atoare de frig. !n pe-
ri oada consumului scazut, pe suprafata
imersata in bazinul de racire se for-
meaza un strat de gheata de 2 ... 3 cm
grosime care se tope5te cand consu-
mul de frig creste si agentul racit se re-
turneaza cu o temperatura mai ridicata.
-
In acest caz, la vaporizatoarele panou
se asigura un pas mai mare al \evilor
de racire.
Puterea fri gorifica consumata <Poe
este diferita de cea produsa <Pop
conducand la depunerea unei grosimi
mai mari de ghea\a sau la topirea ei .
Varia\ia grosimii ghe\ii modifica atat k,
precum si Ao- Tn figura 16.3.23 sunt
prezentate influentele grosimii ghe\ii
asupra lui k la vaporizatoare cu panouri
vertical e (a) sau cu placi (b).
<l>oc=AGae.1t
1
[W] (16.3.15)
<l>
0
p-A
0
kG-.1t
2
[W] (16.3.16)
cu: AG - suprafa\a exterioara a
man5onului de gheata [m
2
]; A
0
- supra-
fata vaporizatorului [m2]; a., - coeficient
de transfer termic de la apa la ghea\a
[W/ m
2
K]; pentru viteze ale apei de
I
I 0,3 .. . 0,4 m/s, <Xe=900 ... 1200 [W/ m
2
KJ;
i kc - coeficientul de transfer termic de
i la ghea\a la fluidul frigorific [W/ m
2
K];
'
i ,1 t, - diferen\a medie de tempera tura
intre apa si ghea\a [K]; .11
2
- diferenta
medie de temperatura intre gheata si
agentul fri gorifi c [K] .
La dimensionarea vaporizatorului,
in func\i e de puterea frigorifi ca solicita-
ta, trebui e avut in vedere ca la sfarsitul
topirii ghe\ii , suprafa\a de transfer se
reduce la A
0
deci:
A
_ <Puc
o-
<Xcf,
-
[m2] (16.3. 17)
In aces! caz, vapori zatorul acumu-
leaza o putere frigorifi ca dependenta
de grosimea ghe\ii si de di ametrul tcvi-
lor (fi g. 16.3.24).
Vaporizatoare coaxiale
- Vaporizatorul coaxial in spirala
este alcatuit din doua \evi din cupru,
-
concentrice. In cea centrala circ:ula
agentul fri gorifi c (R12, R22, R134a) , iar
li chidul racit in spa\iul dintre cele doua
tevi, in contracurent. Put erea frigorifi ca
atinge 75 kW. Avand difi culta\i de in-
tre\inere, este utili zat doar cu apa
curata, demineralizata.
Vaporizatorul coaxial orizontal
permite demontarea, inspecti a si cura-
tarea tevil or. Poate fi utili zat pentru
freoni sau amoniac, la puteri frigorifi ce
de n1axi mum 100 kW.
II. lnstala!ii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
373
Vaporizatoare multitubulare
Constructi a lor difera dupa agentul
frigorifi c utilizat $i prin acesta, de ma-
terialul $i constructia tevilor , in plus pu-
tand fi montate orizontal sau vertical.
- Vaporizatoarele multitubulare ori-
zontale pentru amoniac. Sunt simi lare
condensatoarelor (au un fascicul de
tevi, sudat sau mandrinat in placile tu-
bulare, plasat intr-o manta ci lindri ca) $i
prezinta, in plus, un dom colector de
vapori si un decantor de ulei (fig.
16.3.25). Vaporizarea amoniacului are
Joe in spatiul dintre tevi si manta, iar li-
chidul racit circula prin tevi, parcur-
gand vaporizatorul de mai multe ori, di -
rijat de $icanele prevazute pe capace,
cu o viteza de 0,8 ... 2 mis.
Alimentarea cu amoniac lichid se
face printr-un separator de lichid, \evile
de racire fiind inundate pe 0 inal\ime
de cca 80 % din diametru.
Coeficientul global de transfer
termic k=500 ... 910 Wl m
2
K, la viteze
ale lichidului racit de 0,8 ... 1,6 mis $i
la-- 15 ... +5 C.
- Vaporizatoare multitubulare ori-
zonta/e pentru freoni. Sunt inecate, cu
vaporizarea la exteriorul tevilor; ele pot
fi utili zate !?i pentru freoni (R 12, R22),
folosind tevi din cupru cu diametrul
mi c , nervurate la exterior, aiungand la
valori ale Jui k apropiate amoniacului:
450 ... 800 Wl m2K la R12 $i
480 ... 900 W/ m
2
K la R22, in acelea$i
condi\ii de functionare. Gradul de um-
pl ere cu freon lichid este de cca 60 o/o ,
vaporizatorul avand rol de separator de
pi caturi. Protec\ia deplina a compreso-
rului se face $i printr-un supraincalzitor
de vapori.
To!u$i, reducerea miscibilita\ii ulei -
freon la temperaturi scazute impune
circulatia vaporilor cu viteze sporite,
necesare antrenarii ul eiului din vapori-
zator in compresor, cat $i pentru a nu
-
Og
[mrn]
t
5 0
100 200 300 400
.1
/ i ::
'K----:2"7"
-
-'.]
cobori temperatura de vaporizare prin
stratifi carea freon lichid-ul ei. Cum, in
varianta vaporizarii in spatiul intertubu-
lar, viteza vaporilor oferita de suprafata
mare de aspiratie (A = L.I) este redusa,
vaporizarea freonului se realizeaza in
spatii mici, deci in \evi Lichidul raci t
circula prin spatiul intertubular unde,
pentru un bun transfer termic, se
prevad sicane care sa-i asigure o
viteza de 1 .. . 2 mis (fig. 16.3.26).
Tevile sunt li se sau profilate la ex-
terior $i cu rizuri elicoidale interne,
pentru ameliorarea suprafe\ei $i a
transferului de caldura (k atinge
800 .. . 1000 W/ m
2
K) Reprezentate la
aceeasi scara, doua vaporizatoare cu
puterea frigorifica identica, acelea$i
temperaturi ale agentului raci t $i ace-
la$i agent frigorific (fig. 16.3.27), este
evidenta reducerea gabaritului (cu con-
seci n\e economice), dar $i a lungimii
circuitelor (cu consecinte favorabile a-
supra pierderilor de sarci na), in
varianta \evilor profilate.
Vaporizatoarele de freoni func\io-
neaza in regim uscat, in ultima zona
parcursa de vapori real izandu-se si su-
prair1calzirea lor, cu 5 ... 7 asigurand
protec\ia compresorului contra pa- '
trunderii picaturilor de lict1id. Alimenta- '
rea cu freon lichid se face prin interme-
38
30 44,5 mm
ogi 251 $ext.

[mm) 40 t---+--+-
301- -t- --,;
20 1---t
10
0
0 200 4006008001000 1400
[Wh/m!eava]
Fig. 16.3.24. Puterea frigorifica acu-
' rnulata de 1 m de conducta cu gheata.
ClARfW / m
2
KJ
2500
t
2000
1500
/
-
/
1000
. /
500
0 10
b
I .

_,,., ""0 ,A
'2"'
./
20
1'
30 40 50
- og[ mm]
-
Fig. 16.3.23. Transferul de caldura la tevi
din otel netede, cu din gheata,
a in functie de grosimea acesteia, og:
.
a - coeficientul de transfer termic de la gheata la agentul frigorific, kG;
b - coeficie11tul de transfer tern1ic convect1v de la apa la gl1eala, aAR;
1 - temperatura apa; 2 - temperat ura suprafat a gheata; 3 - temperatura de
vaporizare; 4 - perete teava; 5 - ghea\a.
4

L
2
I
'
_ ,..-
o'
'

5
-
I -

i3
1
a -
2
I
b
Fig. 16.3.25. Vaporizator rnultitubular
orizontal pentru amoniac:
a - vedere laterala;
b - sectiune transversala;
' .
1 - amoniac lichid: 2 - amoniac
\ vapori; 3 - ulei; 4, 5 - agent raci t . I
i3
-
.

-
2
1
"--'--"" "--'--""
-
-
4
i a
!3
,
... c
2
'
,
__.
1 C
4
!
b
Fig. 16.3.26. Vaporizator
multitubular orizontal pentru freoni:
a - cu tevi drepte; b - cu tevi in U;
1 - freon lichid; 2 - freon vapori;
3, 4 - agent racit.

'
r
374 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor

diul unui ventil de reglare termostatic
care mentine constanta aceasta supra-
zirea vaporil or formati.
incalzire. Vaporizatoare cu placi
- Vaporizatoarele multitubulare verti- Consideratiile referitoare la avanta-
ca/e. Sunt caracterizate de coefi cienti ri - jele $i constructia !or sunt similare ce-
dicati de transfer termic, dar $i de o lor prezentate la condensatoarele cu
constructie mai complicata, capabila sa placi ( 16.2.3.3).
asigure o circulatie ra\i onala a lichidului Sur.t utilizate atat pentru freoni
racit fiind utili zate, in special, cand i (R 12, R22, R 134a}, cat $i pentru
spatiul de montare este redus. : amoniac, fiind realizate fie cu garnituri,
Vaporizatorul multitubular vertical l fi e sudate periferic sau complet.
pentru amoniac (si stem TREPAUD) (fig. Ansamblul pastreaza o elasticitate
16.3.28) are fasciculul tubular dispus in sufici enta la temperatura scazuta, fiind
jurul coloanei centrale $i plasat in man- mai rezistente la inghet decat cele
taua ci lindrica verticala, intre placile tu- multitubulare, putand livra lichidul racit,
bulare. Deasupra tevilor de racire este cu temperatura foarte apropiata de
realizat un separator de lichid, iar la par- limita de inghet, fara pericol.
tea inferioara este prevazut distribuitorul Puterile frigorifi ce realizate sunt de
de amoniac lichid. Deflectorul, plasat
1
20 ... 10.000 kW.
deasupra fasciculului tubular, re\ine
picaturile de lichid antrenate $i le di -
rijeaza catre coloana centrala.
Acest vaporizator functioneaza in 1
regim inecat. Amoniacul lichid este dis-
tribuit in coloana centrala unde nivelul
este men\inut constant, la cca. 80 %
din inal\ime, printr-un regulator de debit
$i ajunge, prin gravitate in distribuitor,
alimentand tevile de racire. Vapori zarea
are lac in interiorul acestor tevi de ;
diametru mic, vaporii formati . strabat I
I
ascendent separatorul de lichid $i sunt '
aspirati de compresor. Lichidul racit
circula prin spatiul dintre \evi, $icanele
elicoidale asigurandu-i o viteza sufi cien-
ta unui bun transfer termi c. Ul eiul se de- 1
canteaza in zona inferioara a vaporiza-
torului $i este retrimis in compresor.
Valoarea ridicata a lui k rezul ta atat
prin fi erberea tumu!toasa a amoniacul ui
1
datorata sectiunii mici a \evilor, cat $i
prin curgerea elicoi dala a li chidului racit.
Vaporizatorul multitubL1iar vertical .
pentru freon (fig. 16.3.29) are o cons- i
truc\ie speciala a fundurilor, prevazute
1
cu sicane care dirijeaza freonul , asigu-
rand atat vaporizarea cat $i supraincal-
r
)


.
.

r .

.
.
l
nn
'
,
.
.
...
_J
'
J

/
'
l

'
t
t
,

'
)
/
a t
'
Vaporizatoare speciale
Sunt utilizate pentru racirea lichide-
lor din industria alimentara, chimica,
farmaceutica (lapte, bere, vin, sucuri,
creme $i fluide tehnologice).
- Vaporizatorul p/oaie (fig. 16.3.30)
cuprinde o serpentina din \eava orizon-
tala, la interior circula agentul de racire,
iar pe suprafa\a exterioara este dis-
tribuit lichidul de racit. Are doua trepte
de racire, in prima se utilizeaza apa,
care raceste lichidul de la 75 .. . 100 C
pana la temperatura mediului ambiant,
iar in cea de-a doua agentul frigorific,
care vaporizeaza $i race$te lichidul
pana la temperatura de stocare.
Tevile sunt in contact intim cu doua
placi din otel inoxidabil, pe care se
prelinge lichidul de racit.
Exi sta tendinta inlocuirii acestor
vaporizatoare cu cele cu placi, dar
cura\irea mai comoda a suprafe\ei de
transfer termi c dupa fiecare folosire, le
face i nca utilizabile.
- Vaporizatorul cu manta dub/a (fig.
16.3.31) are o cuva in care este adus
li chidul racit. Un agitator-cura\itor asi -
b
'
l
/
'
'
/
j
Fig. 16.3.27. Vaporizator multitubular orizontal pentru freoni:
a - cu tevi netede; b - tevi profilate

I
I

II. lnstalatii frigorifice

gura omogenizarea temperaturii, cat si
desprinderea cristalelor depuse pe pe-
retele interior, lichidul racit putand fi li-
vrat la o temperatura apropiata de cea
de congelare.
- Vaporizatorul cu tambur rotitor
(fig. 16.3.32) este, de fapt, un congela-
tor care poate servi la producerea ghe-
tii sub forma de solzi . Realizat din otel

inoxidabil, are partea inferioara inecata
in lichidul de congelat si, printr-o
rotatie lenta, antreneaza pe suprafata
sa rece o peli cula de lichid care va
congela. Frigul necesar este produs
5
10
12
9
'
"----- -

-
..
15
I
14
I
__)------ 4
...------ I
@-- I 1
2
------- 13
. . - .
. . . . . . .
Fig. 16.3.28. Vaporizator
multitubular vertical
pentru amoniac (sistem TREPAUD):
1 - \evi; 2 - coloana centrala; 3 - man-
ta; 4 - placa tubul ara; 5 - separator
de lichid; 6 - distribuitor de amoniac
li chid; 7 - deflector; 8 - amoniac li -
chid; 9 - amoniac vapori; 10 - li chid
racit; 11 - sicana; 12 - ulei; 13 - go-
lire; 14 - venti l de reglare cu plutitor;
15 - racorduri indi cator de nivel.
..
II. lnstalatii frigorifice

prir1 vapori zarea agenttJlui frigorifi c in
interi orul tamburului . Spatiul interior
este folosit $i ca separat or de li chid
pentru vaporii formati si aspirati de
compresor.
Li chidul congelat este desprins de
pe tambur $i transportat de un di spo-
zit iv cu surub.
'
16.3.3.2 Dimensionarea
vaporizatoarelor racitoare de lichide
Se cunosc:
- puterea frigorifi ca neta a vaporiza-
torului <JJ
0
[kW];
- natura li chidului racit si tempera-
turil e lui la intrarea, iesirea din vapori -
zator tAR 1> tAR2 [CJ'
Se aleg: materialul \evilor , in con-
cordanta cu agentul frigorifi c $i diame-
trul !or .
Se fi xeaza: temperattJra de vapori -
zare a agentului frigorific (fig. 16.3. 1 ).
; ' 1
A
G
2 ----
I
'
I

3
I

I
...
5 -
-
9 ~
I
'
I
"'
'
I
'
---
' 1.
"'
" '
,

Fig. 16.3.29. Vaporizator
multitubular vertical pentru R12
(sistem TREPAUD):
1 - fr eon lichid; 2 - \evi vaporizare;
3 - \evi supraincalzire; 4 - defl ector;
5 - coloa11a centrala; 6 - di stribuitor
de freon li chid; 7 - aspira\ ie vapori de
freon; 8 - li chid racit ; 9 - $icane.
I
Capitolul 16: Elementele componente ale
instalatiilor
375
Se determina: suprafata vaporizato-
-
rului A
0
[m
2
] si geometria acestuia (nu-
marul de tevi. numar de tr eceri ,
lungime, diametru manta).
Suprafata vaporizatorului rezul ta
din relatia (16.3.6), cu L1tm $i k date de
relatiile 16.3.7 si 16.3.8.
. .
Coeficientul de transfer termic
convectiv pentru lichidul racit
- La circulatia in tevi orizontale, in
regim laminar (ReAR=10 .. .. 2200}, dupa
condi\iil e impuse peretelui se recoman-
da relatiil e:
'
a.AR d, (densi tate de flux
Nu AR== = 4.367 termic constanta)
),_AR (16.3.18)
Nu R==3.657 (temperatura constanta)
(16.3.19)
valabile pentru o lungime I a tubului
superioara lungimii de stabilitate hidra-
ulica (IH) $i termica (IT!
11-10,056 dReAR; Ir== cdReAR Pr AR
unde e=0,043 (densitatea fluxului ter-
mic impusa}, sau c=0,33 (temperatura
peretelui impusa);
Nu, Re, Pr sunt criteriile Nusselt, Rey-
nolds, Prandtl.
Jakob propune relatia:
0,33
- - - - - - -
+80C
""
I I I I I I I I I
I I I I I I I I I
- - - -
l] AR
T) p
- -
I I
I I
I
I
0.14
- - -
I I I
I I I

(16.3 20)
cu T)p = viscozitatea dinamica a lichidu-
lui la temperatura peretelui [Ns/m2], va-
labi la pentru (Re Pr d/1)>20
Se poate utiliza $i rela\ia lui Aladiev:
UAR di 0.2 0.1 0.2
NuAR = = 0,74 -ReAR Gr AR -Pr AR
),_ O
5
( 16.3.21)
I
'
'
""
1'
....
"-.._
2
',

;---.___
4,
-
.l
~
"'
I'--.
~
3
6
"'-..
.r- ..
Fig. 16.3.31. Vaporizator
cu manta dubla:
6
1 - manta exterioara; 2 - manta
' interioara; 3 - agitator; 4 - agent fri -
gorific li chid; 5 - agent frigorific va-
pori; 6 - agent racit .
- - - - - - -
-I l y I I I I I I I I I
I I I I I I I I
-
- - - - - - - - - - - - -
~ 1_ 1 .... 1
5
+15C
+10C
4/
+0 5
'
c
/
/

..
..
; I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
" L!
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
- - - - - - - - - - -
- - -
- -
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I j
1
l ..J.l.LL l .J...l L L i _ l ...l L L I_ I .J .l. L I_ I .J ..J. L 1-- I 2
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
f' 1-l ..J. .1-- I- l - 1 ... L- 1- 1 -J ...+- I- 1- I .......j ..J. .1-- I- 1 -I ~
J.. I
I I I I I ! ! I I !
' 1
+26t I
' ' ' I I ' i ' i '
' ' '
'
,
'
+ !-- !_,..I . +rt- 1- 1 -t
+ t- 1- 1 -1 + t- 1-1 -; -+ +-t- l - 1 -t
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
I I T r 1-1 I T r 1- 11 "Tr r1-11 r r1-1-i T r1-... 1
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
6
-
-
1/11 Tr,-,-,..,. r ,-,-, 'T T ,-,-, , T
r 1 ii I I I
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
t
--
- - - - - - - -- - -- - --- - -
1 I -1
I I I I I I I ' I I I I I I I I I I I I I I I I '
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I ! / I
- - - - - - - - - - - - - - - - - -
,
! I I I I I I I I l f I I IJ ~ 1, I I I I I I
'
-- I I
9
J I 1 I I rf5C I l ! I I I 1 I ! I I I I I I
I
'
-'
- - - - - - - - -
'
- - - - 3 ~ k ~ =-c:I
. ...._ ~
Fig. 16.3.30. Vaporizator cu ploaie:
8
1 - teava de racire; 2 - pl aca de racire; 3 - agent fri gorifi c li chid; 4 - agent
frigorifi c vapori; 5 - apa de racire; 6 - li chid racit ; 7 - di stribuitor; 8 - colector;
9 - pompa.
4 l
h (
~
-
+I-
J.
.....
. .
'
'
. .
'
. . .
. . . . . . .
( ( (
(
(
t
- ~
' . .
'
.
' '
. . . . . .
. . ' - . . . .
.
'
. . .
'
. . . .
~ ~ ~
/ , / , /
. .
'
.
'
. .
. . . . . . . . .
' . .
.
. .
. . .
. .
_,__.
~
T-t
.
.
3
......
..........
' /
. ...._ 2 /
- . . . .
Fig. 16.3.32. Vaporizator cu tambur rotitor:
1 - tan1bur; 2 - l ava colectoare lichid de racit ; 3 - agent frigorifi c li chid;
4 - agent frigorifi c vapori; 5 - li chid de racit; 6 - lichid congelat; 7 - raclor si
transportor cu surub.
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor JJ. lnstal atii frigorifice
unde Gr este criteriul Grasshoff .
Pentru lid :::: 50. obtinem
0.7
IXAR = C1 WAR -(.1t)"'
d ,0.5
[W/m2K]
(16.3.22)
CU WAR - Viteza li chiduJUi racit [m/s);
/\ t - diferenta de temperatura dintre li-
chid $i peretele tevii [K]; d; - diametrul
interior al tevii [m] ; I - lungimea \evii
[m]; C
1
- constanta caracteri stica lichi -
dului raci t; pentru apa cu temperatura
medie Im; C
1
are valoril e:
20 40 60
C1
83, 15 106,8 122,6 134,4
- Pentru fevi verticale, in regim lami-
nar, descendent, a.AR este diminuat cu
15 %, iar la circula\ia ascendenta a li -
chidului in tevi aAR este majorat cu 15 %
fa\a de valoarea de la tevi orizontale.
- Pentru regim turbulent, la curge-
rea in \evi ori zontale (ReAR> 10.000), se
poate utili za rela\ia lui Colburn:
Nu..,..= 0,023ReAR
0
.
8
Pr ARo.J:J (
16

23
)
valabila pentru 1>60 d $i
Dittus $i Boelter recomanda rela\ia:
NuAR = 0,023ReAR
0
". pr AR
03
(
16

24
)
iar McAdams propune rela\ia:
NuAR=0,023 ReARo.a.prAR o.
4
(1 6.3.25)
cu ultima rela\i e oblinem (pentru //d>50):
0,8
lXAR= C2 [W/m2 K] (16.3.26)
d, '
unde C
2
este constanta caracte-
ri stica lichidului raci t ; pentru apa cu
temperatura medie tm, C
2
are valor ile:
C
3
CaCl
2
600 pm
f---1--- t-----+-+-+- -+-c--pL-t 1. 10
500 1,15
400
300
250 -30
-20
'"1'.c.e::'--b,.-<'l 1, 20
= 1 25

- 10 tm[
0
CJO
Fig. 16.3.33. Valoarea constantei
C
3
pentru solutia de clorura de calciu:
1 - limit a de inghe\.
'V I
I
I I I
-

I I
t
0.8-
_L;: -
---1- t -
-
0.6
I/ I .
- - -
--
-
0,4
me-
-
-- --
0,2-
'
I
2 3 4 5 6 7 8 9
Re 10
3
Fig. 16.3.34. Coeficient ul de
corectie 111 pentru regim tranzitoriu.
- --- -- --
Im [C] 0 20 40 60
C
2
1430 1878 23 14 2686
- Pentru fevi vertica/e, la curgerea
in regim turbulent, se recomanda re-
latia:
( \ 0.5
[W/m2K] (16.3.27)
primele doua randuri de \evi rezulta va-
lori mai reduse. (tab. 16.3.4)
- Curgerea transversala pe un fas-
cicul de tevi cu $icane transversale.
Pentru Pr AR=0,5 ... 500 $i
ReAR=4 ... 50. 000,
(
1
0.14
0,6 0,33 r/ AR
Nu,_,, -o. 0.23Re AR Pr AR -
\. r/ P )
(16.3.34)
constanta C
3
avand valori caracteri s- ! cu 17P - viscozitatea dinamica a lichidului
lice li chidului racit. Pentru solu\ia de , raci t la temperatura peretelui [N-s/m2].
clorura de calciu, valorile sunt prezen-
tate in nomograma din figura 16.3.33 in
func\ie de temperatura medie trn $i
densitatea medie Pm
- Pentru regimu/ tranzitoriu de cur-
gere (ReAR = 2200 ... 10.000) Gnielinski
recomanda rel ati a:
L (ReAR- 1000) -Pr AR
NL1AA = OS
1+12,?{kJ {(PrAR)L 1)
(16.3.28)
unde f este coeficientul de pierdere de
sarcina, caract eri sti c regimului de
curgere. Pentru regimul tranzitoriu,
f = 0,3164
ReAflo.s
Se poate utiliza $i relati a:
0,8
lXAn =C
2
ljl WAR [W/m2- K] (1 6.3.29)
d ,0.2
Coeficientul de corecti e '!', depen-
dendent de Re, rezulta din nomograme
(fi g. 16.3.34).
- Pentru serpentine in spirala,
Skell and s.a. propun rela\ia:
(1 6.3.30)
valabil a pentru 1,3 10
4
<Re< 1, 1 106;
3<Pr<300; 0,014<dl0<0,042, unde 0
este diametrul spiralei [m] .
, Kirnikov recomanda rela\i a:
0,8 0,4 d
(

Nu. R=- 0,04 Re"" Pr "" R
(16.3.3 1)
, unde R este raza spiralei [m).
- La curgerea lichidului transversal pe
un fascicu/ de {evi, pentru
ReAFF2 1()? ... 2 11P, Miheev recomanda
relatiile:
pentru asezarea in coridor
NuAR=0, 23 ReAR0.6!>.pr AR0.33
(16.3.32)
pentru asezarea in e$ichi er
Nur<R=0,41 ReARo.G.pr AR0.33
(16.3.33)
cu de lungimea caracteri stica.
Re7Ulta valori pentru a.AR corespun-
zator tevilor din randului al treil ea $i ur -
matoarelei, in directia cur geri i. Pen1ru
Tabelul 16.3.4. Coeficientul
de convect ie pentru I al II-lea
de tevi, la curgerea transversala
pe un fasci cul de tevi
A$ezarea
coridor esicher
a , 0,6 a
111
0,6 0:111
a 11
0,9 a
111
0,7 0:111
Viteza de curgere se determina in
functi e de sec\iunea efectiva

(16.3.35)
cu s, - secliunea libera la curgerea Ii -
i chidului peste $icana, in lungul tevilor;
s1r - sectiunea libera la curgerea lichi -
dului intre $icane, transversal pe \evi.
Coeficientul de transfer termic
convectiv la vaporizarea agentului fri -
gorific difera dupa cum are loc aceas-
ta: in spatii mari (intre tevi $i manta)
sau in \evi.
- Vaporizarea in spatii mari este de-
pendenta de diferen\a de temperatura
intre peretele \ evii $i agentul frigorifi c,
I'll.
Pentru Lit<2K, vapori zarea se reaii -
zeaza prin convec\ie libera, fara for-
mare de bule, caracteri zata de rela\i a:
la vaporizatoare ori zontale:
Nu=O, 16(GrPr)0.33 (16.3. 36)
la vapori zatoare verticale:
Nu=0,61-(GrPr)
0

25
(16.3.37)
Datele cri teriale corespund agentu-
1 lui frigorifi c lichid, la temperatura de
vapori zare t
0
.
Pentru la=- 40 ... 0 C, se pot utili za
si rela\iil e:
pentru amoniac
ao=92cfJ.2
5
[W/m2 K] (16.3.38)
pentru R1 2
a
0
=35cf
25
[W/ m
2
K] (16.3.39)
unde q este densitatea fluxului termi c
[W/ m?].
Pentru .1t>2K, vapori zarea este glo-
bulara, cu bule, a
0
depinzand de Li t.
Pentru amoniac, la ta=- 40 ... 0 C, cu
rela\ia lui Krujilin obtinem:
a
0
=4,2-(1+0,007toJcf.7 [W/m
2
KJ
( 16.3.40)
Pentru R 12 $i R22 Backstrom reco-
rnanda rela\i a:
rto=37poo.75.(.11}1. 2 [W/ m2 K]
(16.3.4 1)
II. lnstalatii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
cu p
0
- presiunea de vapori zare [bar] . re $i geometri a tubului .
Pentru lo=- 40 ... . + 10 C, se pot uti-
li 1a $i relatii le:
la R12
rxac- 5cf6 I W/ m2KJ ( 16.3.42)
la R22
ao=6cf
6
I W/ m2KJ ( 16.3.43)
Daca dep3$e$1e valoarea critica
(dependenta de Jichid, fiind de cca
35 C), ao scade puternic, deoarece in-
tre perete $i Ji chid se formeaza un strat
de vapori.
- Vaporizarea in tevi
Agentul frigorifi c se deplaseaza i m-
preuna cu vaporii !orma\i , realizandu-
se un amestec in care continutul de
vapori (x) cre$te. Peretele tevii este i n
contact cu un curent bifazic, intensita-
tea transferul ui termi c depinzand de q,
proprieta\il e Ji chidului , presiunea de va-
porizare, dar si de structura hidrodina-
mi ca a curentului bifazic.
- Pentru tevi verticale se pot util iza
rela\iil e de la vaporizarea in spa\ii mari .
- Pentru tevi orizontale transferul de
caldura depinde esen\ial de configu-
ra\i a curgerii (fi g. 16.3. 35), adica de re-
parti\ia spa\i ala a fazelor de vapori $i
lie hid.
Dupa VDI Warme Atl as, principalele
regimuri de curgere in timpul vapori-
zarii i n interiorul \evilor orizontale sunt:
a - curgere cu bule (faza vapori
este reparti zata in mici bul e, in interi o-
rul Ji chidul ui);
b - curgere cu pungi (bulele de va-
pori se unesc in pungi la partea supe-
ri oara a lichidului );
c - curgere stratificata (la vi teze
mici, fazele se separa printr-o interfa\a
relati v neteda; c, - curgere stratificata
li sa - cand viteza vaporilor cre$te. in-
terfa\a se ondul eaza $i apar valuri care
se depl aseaza in direc\i a curgerii ;
c
2
- curgere stratifi cata cu valuri;
d - curgere cu dopuri (l a viteze mari
ale vapor il or, ampl itudinea valuril or
cre$1e gener and o udare peri odica a
par\i i superioare a tubului , dopurile de
li chid fiind separate de pungil e de va-
pori);
e - curgere inelara (la viteze sufici-
ent de mari ale vaporil or, se formeaza
un film de lichi d la peri feri a tubului , iar
vaporii se concentreaza in axul cur-
gerii ; interfa\a lichi d-vapori este agitata
si pi caturi de lichid sunt antrenate de
vapori);
Pentru stabil irea regimurilor de cur-
gere se utilizeaza har\ile curger ii, spe-
cifice fluidului . Mentionam pe cele pro-
puse de Kattan pentru R 134a $i R 123.
Tranzi ti a de la un regim de curgere la
altul este determinata de diversi para-
metri adimensionali intre care eel al Jui
Martinelli (X) este esen\ial:
r ( r
(16.3. 44)
unde x este titlul de vapori ;
Pv Pb - densi tatea . vapori lor $i a
amestecului bifazic [kg/m3];
'h nv - vi scozitatea dinamica a lichi-
dului $i a vaporil or [Ns/m2].
Transferul de caldura in timpul va-
porizari i li chidului in interiorul unei \evi
ori zontale este guvernat, i n principal,
de doua mecanisme fi zice:
- fierberea nucleica, caracteri zata
prin schimburi micro-convective, care
1
se traduc prin formarea de bule, cre$-
terea acestora pana la desprinderea tor
de perete antrenand di strugerea stratu-
lui limita termi c din vecinatatea pere-
telui $i, in final, antrenarea bulelor in
masa lichidului in curgere;
- fierberea convectiva bifazica, ca-
racterizata de schimbur i macroconvec-
tive; principala rezisten\a termica se si-
tueaza i n fil mul lichid care uda perete-
le tubului (in curgerea inelara).
Parametrii care influen\eaza asupra
preponderentei unuia sau altuia din a-
ceste mecanisme de transfer termi c
sunt: titl ul de vapori, densitatea fluxului
termi c, presiunea, viteza masica $i dia-
metrul t ubului .
Consideram curgerea fluidului de la
strarea de lichid subracit, la intrarea i n
tub, pana la starea de vapori suprain-
calzi\i , la ie$irea din tub (fig. 16.3.36).
intre aceste sectiuni se succed con-
fi gura\iil e de curgere $i mecani smele de
transfer termi c.
in prima zona, pentru lichidul sub-
racit, transferul de caldura este realizat
prin convecti e for\ata in faza lichi da.
Pe masura ce temperatura peretelui
este suficienta pentru a se forma pri-
mele bule de vapori, acestea conden-
seaza i n masa lichidului , care este inca
subracita. Transferul de caldura se rea-
lizeaza prin fierbere nucleica subracita.
Cand lichidul ajunge la saturatie,
bulele de vapori ocupa toata sec\iunea
tubul ui , iar transferul de caldura se rea-
li zeaza pri n fierbere nucleica saturata.
f - curgere dispersata (la viteze foar -
te mari ale vapor il or peretele tubul ui
este uscat, existand doar picaturi fine
de Jichid i n interiorul vapori lor) .
' in continuare (curgere cu pungi si stra-
tifi cata) coefi cientul de transfer termi c
la fi erberea nucleica (a,J scade conti -
nuu odata cu ti tlul de vapori, caci
in timpul vapori zari i lichidului, sue- '
cesi unea acestor regimuri de curgere
dcpi11de de: proprieta\il e fluidul ui , vi te-
za masica, densitatea fluxului termi c,
titlul de vapori , condi \iil e de functiona-
suprala\a udata a peretelui se
dimi nueaza, antrenand o reducere a
nucleelor de vapori zare. in acela$i
b
c 1
oO
0
o oo O
06.

d
e
a .. . . .. . .. . .. . .. .. .. .. . . g
: -------------------
.. --:.-::.:.-::-:.:-::-::-::-::-:.-::-::-::-::-::-:.-.
:-::-::-:.-::-:.-::-::-:;-::-::-::-:.-::-::-:.-:.-.
:-::.::-:.-:.-::-:.-::-::.:.::-::-..-::.::::.:.:.

Fig. 16.3.35. Configuratia curgerii
la tevil e orizontale
<J>=Ct
- 1 4 G --1 1 a g
7
x=
0
r_,.L_' ___ 6 _9_r
11 3 ;Qech= 1 X1=11
Fig. 16.3.36. Vari afia coefi ci enfilor
locali de transfer termic in concordan-
fa cu configurat ia curgerii fluidului i n
timpul fi erberii i ntr-o feava orizontala.
1 - convec\i e fortata in faza li chida;
2 - fi erbere nucleica subracita; 3 - fi er-
bere nucleica saturata; 4 - bule;
5 - strati ficata; 6 - intermitent; 7 - do-
puri; 8 - inelara: 9 - di spersata; 9 - se-
mi-inelara; 10 - convecti e fortata bifazica;
11 - convectie fortata in faza de vapori;
'

378 Gapitolul 16: Elementele componente ale II. frigorifice
limp, efectele convect ive (a. c) sporesc
prin cre0terea vitezei vaporilor.

In zona urmatoare (curgere inelara)
transferul de caldura se realizeaza pre-
ponderent prin convectie fortata bifa-
. -
z1ca .

In final, cand filmul de lichid dispa-
re (zona de vapori supraincalziti) trans- ,
ferul de caldura se realizeaza prin con- i
vectie fortata in faza de vapori, avand
loc vapori zarea ultimelor picaturi de li -
chid in contact cu peretel e $i cu vaporii
supraincalziti . Coeficientul de transfer
convectiv a scade rapid pana la va-
loarea celui pentru vapori uscati.
Determinarea coeficientului de trans-
fer termic convectiv la vaporizarea in tevi
orizontale se poate face in doua moduri:
- local, cu relatii specifice fiecarui
regim de curgere, obtinandu-se prin
intergrarea pe lungimea tubului;
- global, cu relatii propuse pentru
ansamblul tubului.
Cea mai exacta metoda este, evi-
dent, cea locala. In acest caz, coefi ci-
entul de transfer termic local a este
dat de suma celor doua mecanisme de
transfer termic, fi erberea nuclei ca $i
cea convectiva.
Pentru calculul lui a. literatura prezinta
trei modele: modelul suprapunerii, mo-
delul intensificarii $i modelul asimptotic.
Modelul suprapunerii
Chen propune relatia:
a =Ea,+ Sa.as
( 16.3. 45)
unde E este factor de ameliorare a fi er -
berii convective; S factor de suprapu-
nere a fi erberii nucleice; a
1
este coefi -
cientul de transfer termi c in faza li -
chida, determinat cu relatii le 16.3.23-
16.3.26 pentru regim turbul ent, sau
16.3.28, 16.3.29 pentru regim tranzito-
riu; avas este coefi cientul de transfer
termi c la fi erberea in vas determinat cu
rel atiil e lui Rohsenow, Forster $i Zuber,
Stephan $i Abdelsalam sau Cooper.
Factorii de multipli care E $i S sunt
determinati de diversi cercetatori (Gun-
gor $i Winterton sau Yoshi da) pentrLJ
cazuri specif ice.
Modelul intensificarii
I
Coefi cientul de transfer termi c se i
determina cu relatia:
I

I
a = Erx, (16.3.46) ,
unde E est e determinat de diferi ti cer-

cetatori (Shah, Klimenko sau Kandlikar) .

Modelu/ asimptotic
Coeficientul de transfer termi c se
det ermina cu rela\i a:
1
a. =[(Ea,)n +(Sav.1s )nj
( 16.3.47)
Liu $i Winterton propun n=2, iar Steir1 er
propune n=3. E si S fiind determinati
de ace0tia pentru cazuri specifice
..
curger11 .
Pentru modelul global sunt uti lizate
frecvent rela\iil e lui Bo-Pierre:
- pentru vapori zare ir1completa,
Nu=0,0009ReK
1
a.5 ( 16.3. 48)
cu K, = .1hllg fiind variatia entalpi ei in
procesul de vaporizare;
- pentru vaporizare completa,
Nu=0,0082(Re2K
1
f
4
(16.3.49)
Pentru R 12 si R22 aceste re!atii pot
fi scri se sub form a:
- pentru vaporizare incompl eta,
a = 0 001 g_ _
0 ' d ,
I
.1x
0.5
[W/m2K)
(16.3.48')
- pentru vaporizare completa,
(X = 0 0045 q OB
[W/m2.K]
0 ' d ,.,,. /0.5
( 16.3. 49')
Se pot folosi si relatiile lui Chawla:
pentru x>0,3 (vapori zare convectiva),
mi
ao=C, - o5
d, .
[W/m2-K) ( 16.3.50)
unde m este fluxul masic unitar
[kg/ m
2
s],
C
4
este o constanta dependenta de
fluid $i ta (tab. 16.3.5).
Pentru x - 0,3 (vapori zare globulara),
A
A,
0.7
d,
0.5
[W/m2-K]
(16.3.51)
unde Ae, A; - suprafa\a exterioara, inte-
rioara a tevii [m
2
]; C
5
- constanta func-
ti e de fluid $i ta: (tab. 16.3.6.)
Tabelu! 16.3. 7 prezinta coeficien\ii
de transfer termic pentru cateva tipuri
de vaporizatoare racitoare de lichide.
16.4. Aparatura _
de reglare comanda
16.4.1. Probleme generale
lnstalatiil e frigorifi ce pot fi complet
automatizate, adica opera\iile de co-
manda, re glare, control, protecti e $i
semnalizare se pot realiza cu di spozi-
tive de automatizare.
Comanda instalati ei consta in pu-
nerea in func tiune, mentinerea cons-

tanta a parametrilor sau variatia lor du-
pa o lege anumita $i oprirea.
Controlul automat se realizeaza cu
aparate inregistratoare a principalilor
Tabelul 16.3.5. Valorile constantei C
4
pentru R12 ?i R22 la vaporizarea convectiva
Fluid to [C] -50 -40 - 30 -20 - 10 0 +10
R12 0,525 0,399 0,310 0,256 0, 194 0, 156 0, 126
R22 0,635 0,470 0,351 0, 272 0,215 0, 169 0, 138
Tabelul 16.3.6. Valorile constantei C
5
pentru R12 ?i R22 la vaporizarea globulara
Fluid t
0
[C] - 50 -40 -30 - 20 - 10 0 +10
R12 0, 105 0, 112 0, 118 0, 123 0, 129 0, 134 0, 138
R22 0, 116 0, 122 0, 128 0, 134 0, 141 0, 149 0, 158
Tabelul 16.3.7. Coeficientii globali de transfer termic
la vaporizatoarele racitoare de lichide
Tip Aaent friaorifi c k [W/ m2 KJ
Seroentina imersata fara aai tator R22 70 ... 95
cu aaitator R22 230 ... 290
Panou imersat cu agi tator R22 400 ... 580
-
.
450 ... 470 amon1ac
cu tevi coaxiale R1 2 200 ... 710
-
.
350 .. . 840 amon1ac
-
Multitubular ori zontal inecat cu tevi li se R1 2 200 ... 510
(agentul frigorific la exteri orul t evil or)
.
460 ... 910 amon1ac
nervurate la exteri or R1 2 450 ... 800
R22 480 ... 900
Multitubul ar ori zontal uscat cu t evi li se R1 2, R22 280 ... 650
'
(agentul frigorifi c la interi orul tevil or)
cu ri zuri interne R22 520 ... 1000
cu turbulenta ridicata R22 930 ... 1200
Multitubular verti cal inecat s1stem TREPAUD
.
850 ... 1200 amon1ac
aaentul friaorifi c la exteriorul tevil or
Multi tubular verti cal uscat sistem TREPAUD R1 2, R22 810 .. 1140
(agentul frigorifi c la interiorul tevilor)
cu ploai e R22. amoni ac 920 ... 1400
cu placi R22, amoniac 2300 ... 4600
II. lnstala!ii frigorifice
parametri , eliberand personalul de ex-
ploatare de o urmarire continua a a-
cestora $i permitand aprecierea corec-
ta a modului de functionare a instal ati ei
in peri oada de exploatare in decursul
careia s-a efectuat inregistrarea auto-
mata. Poate reali za $i semnalizarea a-
custi ca sau optica, la atingerea unor
valori limita pentru parametrii urmariti.
Protectia automata previne apari\ia
unei functi onari peri cul oase a instala-
\i ei, prin intreruperea ei daca un para-
metru control at atinge o valoare de a-
varie. Este insotita, obligatoriu, de o
semnali zare acustica sau optica care
locali zeaza avari a.
Pentru o identificare U!;)oara, sche-
ma tehnol ogica $i de automatizare a
instala\i ei frigorifice utili zeaza simbo-
luri interna\ionale, princi palele fiind:
T temperatura, P presiune,
L - ni vel, F - debit , I - indicare,
A - alarma, C - men\inere constanta a
valorii prescri se, R - inregi strare,
Q - cont ori zare.
16.4.2. Dispozitive
de comanda automata
16.4.2. 1 Dispozitive de pornire
oprire automata.
Se ac\i oneaza prin conectare-de-
conectare asupra motorului electric de
actionare a compresorului.
La instalatiil e de putere scazuta
(casnice) cu electrocompresor, porni -
rea-oprirea acestuia este comandata
de temperatura din incinta frigorifi ca,
printr-un termostat.
16.4.2.2 Dispozitive de alimentare cu
agent frigorific
Alimentarea automata cu fluid
frigorific necesita di spozitive care au
rolul de a injecta in vapori zator numai
cantitatea de lichid strict necesara pre-
luarii caldurii de la medi ul de racit. A-
cestea pot avea principii de functiona-
re diferite, dar au in comun separarea
partii de presiune inalta de cea de
presiune joasa a instalatiei. Agentul fri-
gorific intra in aceste di spozitive in
stare li chida (eventual subracit) sub
efectul presiunii de condensare.
l[m]
20


f-
-
- -
15
-\

- -

. -_: fS;'1 8
!
-
O mm -
1--
J_ I
10
0 0, 5 10 1,5
<l>o[kW]
Fig. 16.4.1. Corelatia lungime
diametru la un tub capilar pentru R12.
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
Trecand prin orificiul calibrat, lichidul
sufera 0 cadere de presiune, vapori -
zeaza part ial, raci ndu-se, incat la iesi-
rea din detentor se obtine un amestec
lichid - vapori, cu un titlu de vapori mai
mare cand presiunea de vaporizare es-
te mai coborata.
Se disting doua tipuri de organe de
laminare dupa care functionarea vapo-
' ri zatorului se reali zeaza in regim uscat
sau urned (inecat).
Organe de destindere pentru
vaporizatorul uscat
- Tubul capilar este utilizat la insta-
la\jil e frigorifi ce casnice, la care destin-
derea se realizeaza cu t.t "" ct, cores-
punzator unui regim de func\ionare
cvasiconstant al instala\iei tot timpul a-
nului . Denumirea provine de la diame-
trul redus $i nu de la fenomenul de ca-
' pilaritate, care nu intervine in functio-
nare.
Detenta fluidului frigorific este obti-
nuta prin caderea de presiune la trece-
rea lui prin tubul cu o anumita lungime.
Caderea de presiune intr-un tub cu d;
cunoscut poate fi apreciata destul de
exact, daca sunt cunoscute viscozita-
tea fluidului $i viteza de curgere. Astfel
se stabile$te lungimea necesara, co-
respunzatoare diametrului interior $i
puterii frigorifice (fig. 16.4.1).
Deoarece nu se mai poate realiza o
reglare ulterioara a puterii frigorifice, se
actioneaza asupra motorului compre-
sorului , prin opriri - porniri succesive.
Cand motorul se opre$te, presiunea se
egali zeaza in tot circuitul, incat re-
pornirea compresorului se realizeaza
impotriva unei presiuni minrme. Exi sta
insa pericolul scurgerii lichidului in va-
porizator !;ii deci de alimentare cu lichid
a compresorului la pornire. Din aces!
motiv, incarcarea cu agent frigorifi c a
instal a\i ei trebuie facuta foarte exact.
/
6
to+ 5 ... 7 C
7
Fig. 16.4.2. Amplasarea ventilului
de reglare presostatica:
R
1
- li chi d de la condensator , R
2
- va-
pori supraincalziti la compresor.
1 - ventil; 2 - burduf elasti c; 3 - resort
reglabil ; 4 - surub de reglare; 5 - re-
sort fi x; 6 - termostat; 7 - vaporizator.
Avand un diametru redus, tubul ca-
pil ar trebuie protejat contra obturarii
prin inghetarea apei sau prin impurita-
\il e antrenate de agentul frigorifi c, cu a-
jutorul unor filtre.
- Ventilu/ de reg/are presostatic
controleaza presiunea din vaporizator,
fiind comandat de aceasta prin inter-
medi ul unui burduf elastic (membrana)
soli dar cu ventilul- 1 (fig. 16.4.2). Asu-
pra burdufului ac\ioneaza, de jos in
sus, presiunea vaporilor Po $i forta re-
sortului fi x-5, cu tendin\a de inchidere
a ventilului , iar de sus in jos, presiunea
atmosferi ca PA $i tensiunea resortului
reglabil -3. care tinde sa deschida
ventilul.
Cand compresorul este oprit , vapo-
rii de agent frigorific stagneaza in va-
pori zator !;i i in burduful de reglare, con-
ducand la cre!;)terea presiunii . Supra-
presiunea tip
0
destinde burduful, invin-
gand tensiunea resortului - 3 $i inchide
ventilul , oprind alimentarea cu
frigorific lichid. Cand compresorul por-
ne!;)te, aspira vaporii din vapori zator $i
din burduf, presiunea scade $i burduful
se comprima sub resortului -
3. iar ventilul se deschide permitand
accesul lichidului spre vaporizator. Nu
' va fi un debit constant de lichid, ci in-
jectari periodi ce. datorate succesiunii
deschiderilor $i inchiderilor ventilului .
Presiunea din vapori zator (mai exact
dupa ventilul de reglare) deci !;i i valoa-
rea temperaturii de vaporizare, oscilea-
za intre doua limite apropiate, putand-
0 considera constanta, corespunzatoa-
re tensiunii resortului - 3, reglabil a cu
1
ajutorul $Urubului - 4.
Este o regl are satisfacatoare in ca-
zul functionarii la sarcina frigorifica a
instala\i ei, practic, constanta sau redu-
sa, dar cand exista varia\ii apreciabile
ale acesteia, ventilul presostatic este
contraindi cat. Astfel, la o cre!;)tere a
necesarului de fri g, vaporizarea mai in-
tensa conduce la o presi une sporita i n
vaporizator ($i in burduf). antrenand in-
chiderea venti lului $i deci se reduce
debitul de agent frigorific lichid spre
vaporizator , situalie opusa celei nece-
sare. lnvers, un necesar de frig scazut
conduce la vaporizarea unui debit re-
dus de li chid, presiunea din vapori zator
($i burduf) se men\ine scazuta !?i ven-
tilul se deschide, alimentand vapori-
zatorul cu mai mull lichid decal este
necesar. Acesta nu vaporizeaza com-
pl et. incat in compresor pot patrunde
$i picaturi . Pentru eliminarea acestui e-
fect nedorit se asigura o zona de su-
praincalzire a vaporilor de agent frigo-
rifi c, de 5 ... 7 C, in ultima parte a va-
pori zatorului. Termostatul-6, plasat la ie-
$irea din vapori zator, reglat la
lo=+5 ... 7C, decupleaza compresorul
cand sesizeaza o temperatura inferioara.
,
'


380 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor

-
In figura 16.4.3 este prezentat un
ventil de reglare presostati c realizat de
FLI CA.
- Ventilul de reg/are termostatic (fig.
16. 4.4) asigura functi onarea la sarcina
vari abila a instalati ei frigorifi ce cu fre-
oni, de putere mi ca $i medie.
Este comandat atat de presi unea
(temperatura) de vapori zare, cat $i de
temperatura (pr esiunea) de supraincal- .
zire a vaporil or evacuati din vapori za- !
t or. Burduful -2 este actionat de presi u- !
I
nea Po a vaporil or de agent fri gorifi c
din vapori zator si f orta resortul ui-7, re-
glabil cu $Urubul-8. Burduful suplirnen-
10
8--
. . .


..
1-----r-.
5
9
- . -



'
4
2
3
Fig. 16.4.3. Ventil de reglare
presost at ic (FLICA):
1 - corp; 2 - racord intrare lichid;
3 - racord ie$ire li chid si vapori ;
4 - fi ltru; 5 - ventil ; 6 - burduf; 7 - ti ja;
8 - resort reglabi l; 9 - resort fi x;
10 - $Urub de reglare.
8
II
/ 7
:---
3
>
2

I
b "
a Po
II
I
lo
1
'

5
'
/
4
I
'
' '
c ts
1
tar-3 este acti onat de presiur1ea unui
fluid cor1tinut in bulbul termostati c- 4 si

in tubul capilar-5, corespunzat oare
temperaturii de supraincalzire a vapo-
ri lor de agent frigorifi c la ie$irea din va-
pori za tor, t
51
.
Cand instalati a este in repaus, t em-
peratura agentul ui fri gorifi c ramas in
vapori zator se echilibreaza cu cea a
mediului ambiant si t
8
=tc. ventilul - 1
fiind inchi s. La pornirea compresorului,
prin aspiratia vaporilor din vapori zator
scade presi unea de vaporizare, ventilul
se deschide si permite accesul agentu-
lui frigorifi c lichid in vapori zator. Apor-
tul insemnat de caldura de la mediul
6---
---
- --
--

:;;.;-


'. .
-----.k- 1
-----
H-- 2
--

..
Fig. 16.4. 5. Ventil de regl are
termostat i ca, cu egali zare eJCt erna
a presiunii (DANFOSS):
1 - membrana; 2 - bulb t ermosta-
ti c; 3 - fi ltru; 4 - ventil ; 5 - tija; 6 - re-
sort; 7 - $Urub de reglare; 8 - orifi ciu
de egali zare a presiunii .
'
.
,
'
,
I
Fi g. 16.4. 4. Ampl asarea venti l ului de regl are termost ati ca, cu egal izare
externa a presiuni i :
R
1
- freon li chid de la condensator; R
2
- vapori supraincalziti de fr eon spre
compresor; 1 - venti l; 2 - burduf acti onat de p
0
; 3 - burduf act ionat de p=f(t
5 1
},
4 - termostat; 5 - capilar ; 6 - conducta compensare cadere de presiune;
7 - resort; 8 - surub de reglar e; 9 - vaporizator.

JI. lnstala!ii frigorifice
racit conduce la o vapori zare intensa $i
la o supraincalzire t
51
mare a vaporil or
in ultima parte a vapori zatorului . Pal-
pat orul de temperatura al termosta-
tului -4 sesizeaza valoarea crescuta a
t
51
$i presiunea fluidului din conducta
capil ara-5 creste, conducand la acti o-
narea burdufului suplimentar-3 care va
deschide mai mult ventilul - 1. Cre$terea
debitului de agent fri gorifi c li chid, fata
de regimul normal (stati onar) de func-
ti onare a instalati ei frigorifice deci $i de
vapori formati . face ca presiunea din
vapori zator sa creasca $i sa inchida
ventilul. Totodata, mediul racit capa-
tand o temperatura mai scazuta, apor-
tul de caldura spre agentul frigorifi c
scade $i lungimea serpentinei suprain-
calzite se mic$oreaza, deci scade $i t
51
.
Presiunea din burduful suplimentar-3
scade $i ventilul 1 se mai inchide, dimi -
nuand accesul lichidului i n vapori zator.
Pentru o presiune de vapori zare
data, se poate determina temperatura
de supraincalzire dorita, prin reglarea
tensiunii resort ului-7. Est e insa dificil
de obtinut temperatura exacta de su-
praincalzire in conditi i diferit e de
functionare, deoarece corelatia tempe-
ratura-presiune pentru fluidul din capi -
lar nu este liniara. Se mentine constan-
t a insa diferenta de temperatura dintre
ie$irea $i intrarea agentului fri gorifi c i n
vapori zator:
t1 t=t
51
- ta--ct [K] (1 6. 4. 1)
chi ar la valori variabile ale temperaturii
de vapori zare, t
0
.
Aceasta reglare asigura umezirea
suprafetei interne pentru aproape in-
treaga serpentina de vaporizare. Pri -
mind caldura de la agentul racit, in \ea-
va se formeaza un amestec de vapori
$i picaturi de freon cu ul ei care se de-
pl aseaza in lungul serpentinei. Vapori -
zarea este completa aproape de par-
' curgerea intregii serpentine f iind utiliza-
t a numai o mica por\iune din ea pentru
reali zarea supraincalzirii.
La vapori zatoarele cu suprafata
mare (cu serpentina lunga), caderea de
presiune la circulati a vaporil or de freon
in vapori zator :1p
0
poate conduce la re-
ducerea supraincalzi rii , incat este an-
trenat $i freon li chid in compresor.
Pentru evi tarea acestui inconvenient se
prevede o legatura-6 i ntre evacuarea
vapori lor din vapori zator $i corpul ven-
t ilul ui de reglare care compenseaza ex-
terior presiunea din burduful -2 (fig.
16. 4 5).
Pentru a asigura o buna antrenare
a ulei ului din vapori zator, aspiratia va-
porilor spre compresor este pl asata la
partea ir1ferioara a vapori zatorul ui.
Ventil ul de reglare termostatic per-
mi te ci rculati a fl uidului numai i ntr-un
-
singur sens, rnarcat cu o sageata. In
vederea degivrarii vaporizat orului cu
II. lnstala!ii frigorifice
vapor1 calzi, se prevad doua ventile de
regl;:i re care functioneaza in sensuri o-
puse, dublate de vent ile de dirijare a
circulati ei agentului frigorific.
Venlilul de reglare termostati c poa-
te ali menta mai multe vaporizatoare
cupl ate in paralel si in care este di stri -
buit un debit identi c de li chid, prin in-
termediul distribuitorul ui (fig. 16.4.6).
Organe de destindere pentru
vaporizatorul inecat.
- Ventilul de reg/are cu plulitor ali -
menleaza continuu vaporizatorul (se-
paratorul de li chid, separatorul acumu-
lalor) mentinand constant nivelul li chi-
dului, corespunzator puterii frigorifi ce
soli cital e de consumator. Astfel, debi -
tul de agent frigorifi c, care vapori zeaza
conduce la:
DouZA=f(</Jo) [m] (16.4.2)
Nu exista insa un control al presiu-
nii $i deci ni ci al temperaturi i de vapo-
ri zare. Reglarea este facuta de nivelul
li chidului din rezervorul dispozitivului ,
acesta puland fi sub efectul presiunii
din condensator (sau rezervor de li -
chid), fi e a celei din vapori zator (sau
separator de li chid, separator acumula-
tor), fiind asttel ventil de reglare cu plu-
tit or de inal ta, respecti v, joasa pre-
siune.
Ventilul de reg/are cu plutitor de
presiune inalta (fig. 16.4.?a) obtureaza
ci rcuitul lichidului cu presiunea ridi cata,
afectand indirect condi\iil e din vapori-
zator. Deschiderea $i inchiderea venti -
lului este provocata de vari atia nivelului
li chidului din rezervor incat, pentru a
ob\ine o alimentare normal a a vapori-
zatorului (fara supra- sau subalimen-
tari) trebuie ca incarcarea cu agent fri -
gorifi c a instala\iei sa fi e foarte exacta.
Ventiiul de reg/are cu plutitor de
presiune joasa (fig. 16.4.7b) ac(ionea-
Fig. 16.4.6. Alimentarea
mai multor vaporizatoare
4
cu un ventil de reglare termostatic:
1 - ventil de reglare termostati c;
2 - di stribuit or de freon li chid; 3 - va-
pori zator ; 4 - colector de vapori de
freon
Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
za asupra alimentarii directe cu lichid a
vaporizatorului , nivelul din rezervorul
dispoziti vului fiind acelasi cu eel din
vaporizator (sau separator de lichid).
Cantit atea de lichid din rezervorul ins-
talati ei nu influenteaza functionarea a-
cestui di spozitiv putandu-se acumula o
rezerva pentru preluarea varfurilor de
consum. !n p!us, se pot aiimenta, prin
gravitate sau cu pompe, mai multe va-
porizatoare de sarcini diferite.
Montarea acestor vent ile de reglare
se face asocial rezervorului de lichid
sau separatorului de lichi d (separator
acumulator). ca in fi gura 16.4.8.
- Regu/atorul de nivel cu plutitcx
(fig. 16.4.9) sesiseaza varia\ia nivelului
li chi dului intr -un aparat (separator de li -
chid, separator acumulator) $i o trans-
mite unui organ de execu(ie care actio-
neaza asupra ventilului ce alimenteaza
vaporizatorul cu agent fri gorifi c li chi d.
Vapori zatorul este de ti p inecat, multi -
tubul ar sau imersat intr-un bazin raci -
tor. Regulatorul esl e de tip rezervor de
li chid, cu tija de ghidare-3 $i cu o
bobina de tensiune joasa -2 (20 V), in
care tija serve$te ca miez pl onjor.
Vari ati a curentului indus in bobina este
amplificata de un releu $i transmisa
vent ilului electromagnetic, ac(ionandu-1
in sensul modificarii dori te de debitul
de lichid.
Plasarea lui in instala\ie se face
conform schemei din fi gura 16.4. 10.
Poate ti utilizat $i ca dispozi tiv de alar-
ma sau securitate (ex., la umplerea ins-
tala(i ei cu agent frigorific) . Ventilul elec-
tr omagnetic-3 asigura inchiderea si
4
4
R1
a
t
R2
b
2
+ R2
3
5
2
-+R1
Fig. 16.4.7. Ventil de reglare cu plutitor:
a - de presiune inalta;
b - de presiune joasa.
R
1
- lichid de la condensator; R
2
- lichid
la vaporizator; 1 - rezervor; 2 -con-
3 - ventil; 4 - plutitor; 5 - e-
chilibrare presiune pe partea de vapori.
deschiderea automata a circulatiei a-
genlului frigorific prin conducl a de ali -
mentare a separatorului de lichid (va-
porizatorului). in caz de avari e. blo-
cheaza rapid circuitul agentului fri gori -
fi c, fiind esenti al la instalatiil e cu vapo-
ri zare directa, unde cantitatea de agent
fri gori fi c este mare.
Organul de inchidere este solidar cu
miezul magnetic al unei bobine elec-
tromagnelice care, la punerea sub ten-
siune, creeaza un camp ce atrage mie-
zul magneti c spre interiorul bobinei, des-
chizand ventilul ; la intreruperea alimen-
tarii bobinei, campul di spare si ventilul
se inchide sub ac\iunea greutatii proprii
$i a unui resort. Fiind de tip tot sau
nimic, el este urmat de o vana de
reducere a debitului de lichid la deschi-
derea vent ilului electromagneti c, permi -
\and alimentarea mai lenta a separatoru-
lui de lichid $i evi tand func\ionarea cu
$OCuri a regulatorului de nivel.
Poate fi $i cu servocomanda, pen-
tru inchiderea $i deschiderea lui utili -
zandu-se diferen(a de presiune dintre
fluidul din amonte $i aval de ventil.
Este prevazut $i cu tija de manevra
manuala.
16.4.2.3 Dispozitive de alimentare
cu agenti secundari
Pot fi utilizate pentru apa de racire,
agentul raci t , agentul incalzitor la insta-
la\ia cu absorbtie, sau aburul de lucru
la instala(ia cu ejecti e. Aceste dispozi -
ti ve permit realizarea de economii de
a
Fig. 16.4.8. Amplasarea ventilului
de reglare cu plutitor;
a - de presiune ina/ta;
b - de presiune joasa;
- vcntil de reglare cu plulitor; 2 - re-
zervor de li chid la presiune ridi cata;
3 - separator de lichid; 4 - vaporizator.
<
-,
382 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor

exploatare, prin consumuri le reduse de
utilitati .

'
- Ventilul presostatic pentru apa de :
sat or, Pc cre$1e $i, dep3$ind for\a re-
sortului, deschide venti lul , permitand
apei de racire sa alimenteze condensa-
racire a condensat orului (fig. 16.4. 11)
mentine constanta presiunea (deci
temperatura) de condensare, lasand sa
treaca doar debitul minim necesar, pe
masura ce puterea termi ca variaza.
La oprirea instalatiei fri gorifice,
venti lul-1 se inchide, oprind accesul
apei de racire in condensator deoarece
presiunea din acesta Pc care actionea-
za asupra membranei elastice-2 devine
mai mica decat tensiunea resortului -3.
La pornirea inst alati ei, cand com-
presorul reful eaza vaporii in conden-
..
ii
" "
..
r!
"
"
Ii
II
'I
t ,
"
i :
I!
ll
==dJ
----3

= R t2
4
5
6
1
Fig. 16.4.9. Regulator de nivel
cu plutitor (DANFOSS) :
1 - rezervor de li chi d; 2 - bobina
de reglare; 3 - tija de ghidare; 4 - ni -
vel mediu pentru NH
3
; 5 - nivel mediu
pentru R 12 si R22; 6 - plutitor .
R4 /
5
R3
\ "Cl
\
(
,__}
-
'7
.,.-
....:::::= -==--=---=--__.::=--- - -== -
R2
< -- --- - - ---
- - - -
_J L
-
torul. In timpul func\i onarii la putere
termi ca variabila, Pc regleaza deschi -
derea sau inchiderea ventilului deci va
, permite trecerea doar a debitului de
apa de racire necesar. Acesta preia
caldura de condensare dezvoltata,
men\i nand temperatura (presiunea) de
condensare constanta.
l
- Ventilul termostatic pentru apa de
racire asigura admisia acesteia in con-
densator, regland debitul ei in func\ie
de puterea termi ca <Pc. in scopul limi -
tarii incalzirii apei peste o valoare pres-
6
7
1
2
3
5
I
I
' '
d
4
Fig. 16.4.12. Ventil termostatic
pentru apa de racire (DANFOSS):
1 - ventil ; 2 - burduf elastic;
3 - bulb t ermostati c; 4 - tub capi lar;
5 - presetupa tubului capi lar; 6 - re-
sor t ; 7 - ti ja ; 8 - surub de reglare.
"'
/ 4
, -- --- - ---- ,
' '
1
6
3
'
' R
/ _ '
,
'
v
'
v
'
'
'
r
- -
'

'
'
'
'
.,
'

1
'
-:." ::-
- I
.
'
' - - -.
2
Rs
Fig. 16.4.10. Amplasarea regulatorului de nivel in instalatie:
R
1
- li chid de la rezervor; R
2
- li chid la vaporizator; R
3
- vapori la separatorul
de lichid; R
4
- vapori la compresor; R
5
- evacuare ulei; 1 - regulator de nivel
cu plutitor; 2 - releu; 3 - ventil electromagnet ic; 4 - separator de li chid;
5 vaporizator inecat; 6 - vana de reducere a debitului.
-- ----- -
II . lnstala!ii frigorifice
tabi lita. Debitul este reglat in functie de
1
temperatura de ie$ire a apei din con-
! densat or lw
2
(fig. 16.4.12).
Cand instalatia este oprita, ventilul
- 1 este inchi s, deoarece temperatura
apei in condensator este - tw
1
. La por-
nirea compresorului , intrand vapori
calzi ir1 cor1densator, terr1peratura apei
cre$te, presiunea din bulbul termosta-
tic-3 compenseaza for\a resortului de
reglare-6 $i ventilul se deschide. Daca
i <Pc creste, tw
2
cre$te $i venti lul se
! deschide mai mull lasand sa treaca un
debit spori t de apa, care va conduce la
diminuarea lw
2
-
'
'
'
I
I
I
I
- Ventilul temostatic de agent racit
regleaza admisia acestui a in vapo-
ri zator in func\ie de temperatura de
ie$ire tAR
2
. Piasa! pe ie$irea din vapori -
3
1 -
a
5
2
a
5
2
b
6
Fig. 16.4.11. Ventil presostatic
pentru apa de racire:
a - priricipiul de functionare;
b - modelul DANFOSS;
1 - ventil ; 2 - burduf elasti c; 3 - re-
sort; 4 - $Urub de reglare; 5 - tija;
6 - pri za de presiune (Pc)-
I. lnstala!ii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente al e instala!iilor
zator, el se inchide la o temperatura
scazuta a li chidului racit si se deschide
la temperatura ridicata.
Este conceput similar :;; i robi netul
termostatic pentru alimentarea cu con-
densat a fi erbatorului din instal ati a cu
absorb tie.
- Regulatorul de debit motorizat a-
sigura, intrerupe sau modifica debitul
de agent raci t sau agent incalzitor, cu
un ventil (supapa, vana fluture) al carui
obturator est e actionat printr-un motor
electri c cu reductor de turatie (fig.
16.4.13).
Este compus din corpul robinelului
- 1 care se racordeaza pe conducta, o
clapeta, tija-2 de comanda a clapetei :;;i
o presetupa care asigura etan:;;eitatea
la trecerea tijei. Facand corp comun cu
robinetul , motorul -3 ac\ioneaza tija
clapetei. Poate functiona in regimul tot
' sau nimi c. motorul rotindu-se intr-un
singur sens :;;i cu intrerupatoare de
star:;;it de cursa se ac\ioneaza clapeta
deschizandu-o sau inchizand-o alter-
nativ. Functionarea progresiva, robine-
tul avand doua sau trei cai, implica un
motor cu rota\ia in doua sensuri, per-
mitand reglarea clapetei in func\i e de
valoarea dorita a parametrului urmarit.
in figura 16.4. 13 este prezentat un re-
gulator cu trei cai, utilizat la amesteca-
rea a doua debite de apa racita cu
temperaturi diferite cu care este ali -
mentat un consumator de frig. Doua
cai sun! folosite pentru sosirea apei ra-
b
2
3
4
Fi g. 16.4.1 4. Presost at:
1 - resort; 2 - tija; 3 - bloc
contacte electrice; 4 - burduf elastic;
c
Fig. 16.4.15. Supapa de siguranfa:
a - funcfionarea variantei cu arc; b - model FRIGOTEHNICA; c - model HANSA:
1 - tija; 2 - scaun; 3 - ventil; 4 - di sc cu ridi care totala; 5 - disc de ghidare;
6 - resort.
cite, iar a tr eia pentru pl ecarea apei a-
mestecate.
16.4.3. Dispozitive
de protec! ie automata
Protectia motorului compresorului
este reali zata cu intrerupatoare actio-
nate de presostate de presiune joasa
sau inalta. Majoritatea presostatelor
sunt regulatoare tot sau nimi c. E! e ir.-
trerup un circuit electri c cand 0 presi-
une sau o diferen\a de presiune scade
sau depa:;;e:;;te o valoare prestabilita.
Contine un burduf elastic (fig. 16.4.14),
un contact electri c :;; i un resort de re-
glare. Burduful sesizeaza variatiile de
presiune :;;i actioneaza contactul elec-
tri c inchizandu-1 sau deschi zandu-1 co-
respunzator valorii urmarite.
Presostatul de presiune joasa co-
manda conectarea :;; i deconectarea
motorului compresorului in func\ie de
--- ---- -----
--------------------
a
Pl
00@
I _ - - - - - - l - L _I_ - 0
1 _ _ _ ___ P,I- -@)@-0 AgR
b
Fig. 16.4.16. Schema de automatizare
a instal afiei cu compresie mecanica
a - cu freon; b - cu amoniac;
K - compresor; M - motor electri c;
C - condensator; D - deshidrator;
F - filtru; V - vaporizator; CR - camera
raci ta; PAI - pompa agent intermedi -
ar; SU - separator de ul ei; RL - rezer-
vor de lichid; SL - separator de li chid;
VEM - ventil electromagnetic;
VRT - ventil de reglare termostatic;
LC - regulator de nivel cu plutitor;
DRM - di spozitiv de reglare a moto-
rului ; VP - ventil presostali c;
VT - ventil termostati c; AR - apa de
racire; AgR - agent de racit.
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
presiunea de vaporizare p
0
incat porni-
rea-oprirea instala\iei sa se faca la pre-
siuni corespunzatoare la to=5 c.
Presostatu/ de presiune inalta co-
manda func\ionarea compresorului in
func\i e de presiunea de condensare
Pc; la cre!;>terea excesiva a Pc. com-
presorul este oprit. repornirea facandu-
se automat cand Pc scade la valoarea
normala.
Presostatul diferential are doua
burdufuri elastice si asigura oprirea
compresorului in cazul unei ungeri in-
suficiente, cand presiunea uleiului este
inferioara celei prestabilit e pentru o
func\ionare sigura. Este dublat de un
aparat de semnalizare.
Ventilul de apa cu intrerupator ac-
RAr RC
\ioneaza un contact electri c din circui -
tul de comanda a motorului compreso-
rului , nepermi\and acestui a sa por-
neasca, daca circula\ia apei de racire
este insufici enta. Are o clapeta deze-
chilibrata care, pivotand sub efectul
presiunii apei care circula prin con-
ducta, antreneaza un intrerupator cu
capsula de mercur. Cand apa nu circu-
la, bula de mercur basculeaza !;>i des-
chide contactul electri c oprind motorul
compresorului.
Supapa de siguranta este coman-
data de presiunea fluidului de lucru $i
este conceputa pentru a limita automat
cre!;>terea ei peste o valoare maxima
stabilita prin norme de securitate
(1 ,05 ... 1,1pN), men\inuta de un resort
Fig. 16.4.17. Schema de automatizare a instalatiei frigorifice cu ejectie:
V - vaporizator; E - ejector; C - condensator; VRT - venti i de reglare termosta-
ti c; VT - ventil termostatic pentru apa de racire; SP - separator picaturi ;
BV - baterie vacuumare; CF - consumator de frig; A - abur; RAr - rezervor de
apa racita; RC - rezervor de condensat; PP - preaplin; AR - apa de racire; G - golire.
Pl
Pl -
PIC . I-+ I-+ I-+ I-+ I-+ ...... I -+ I-+ I-+
'
TICAM
l
-t--1 f ll fff'
L
Cs
Pl
FIQ
Tl



VR
Fig. 16.4.18. Schema de automatizare a instalatiei frigorifice cu absorbtie:
G - generator de vapori; A - absorbitor; E - economi zor; RS - rezervor solu\i e
amoniacala; C - condensator; RA - rezervor amoniac lichid; SR - subracitor;
V - vapori zator; VR - ventil de reglare cu plutitor; VT - ventil termostati c;
VP - venti l presostatic; ARI - apa racire intoarcere; ARD - apa racire ducere;
_AgR - agent de Cs - condensat; A - abur.
II. lnstala!ii frigorifice
sau o contragreutate (fig. 16.4. 15). E-
vacueaza o cantitate de fl uid in exterior
sau in partea de presiune 1oasa a ins-
tal a\iei.
Se plaseaza pe toate utilajele sub
presiune, rezervorul de li chid fiind
prevazut cu doua supape, in paralel,
regl ate la valori apropiate, pentru o
protectie sporita, in cazul in care una
din ele nu func\ioneaza, dar si pentru a
se putea interveni in scopul verifi carii
sau depanarii uneia din supape, cu ins-
tala\ia in func\iune. Este obligatoriu ca,
j intre supapa de siguran\a !;>i aparatul
protejat, sa nu se plaseze nici un ventil
de inchidere.
1n figurile 16.4. 16- 16.4.18 sunt pre-
zentate scheme de automati zare pen-
tru instala\ii frigorifice cu comprimare
mecanica, in variantele cu freon sau cu
amoniac, cu ejec\ie !;>i cu absorb\ie in
solu\ie hidroamoniacala.
1n fi gura 16.4.19 este prezentata
schema de automati zare a unei insta-
la\ii cu compresie mecanica utilizata
pentru climati zare reversibi la: vara, ins-
talati e frigorifica, !;>i iarna pompa de
caldura.
16.5. Aparatura auxiliara
1n afara utilajelor de baza ale unei
instala\ii frigorifice (compresor, con-
densator, vapori zator !;>i ventil de lami-
nare), o buna functionare implica !;> i alte
V
ii) BAS
Fig. 16.4.19. Automatizarea unei insta-
latii de climatizare, reversibil a, (con-
densator - iarna/evaporator vara) cu
inversarea circuitului agentului de
lucru (AIRWELL):
K - compresor; BAS - butelie an-
ti !;>oc; VI - vana de inversare;
VRT - ventil de reglare termostatic;
V 1 ... V4 - ventil e de diri1are a sensului ;
Cl - condensator iarna; CV - conden-
sator vara; El - evaporator iarna; EV
- evaporator vara; SD - sistem de
degivrare; DH - deshidrator ; a - ma-
nual; b - functi e de tc; c - pentru
degivrare; d - incalzire electri ca.
fl. frigorifice
utilaje cu rol secundar, comune sau
specifice agentil or frigori fi ci .
16.5.1 . Separatorul de ulei
Este prevazut la instalatiil e cu agen\i
nemiscibili cu uleiul (amoniac, R22).
Are ca rol retinerea pi caturil or de
ul ei antrenate de vaporii de agent fri -
gori fi c din compresor $i returnarea lor
in carter, in scopul men\inerii unei un-
geri corespunzatoar e $i diminuarii de-
punerilor de ulei (izolante) in schimba-
toarel e de caldura.
Separarea ul eiului din amestecul cu
vapori se reali zeaza prin scaderea
brusca a vitezei (de la 10 ... 15 m/s la
0,3 ... 0,5 m/s) prin schimbari de direqie
$i parcurgerea unui strat de umplutura.
Amestecul vapori -ul ei este introdus
prin racordul R 1 (fig. 16.5. 1), strabate
un drum sinuos datorita $icanelor-2,
traverseaza umplutura-3, incat uleiul
este re\inut in mare parte $i returnat
catre compresor prin racordul R2 iar
vaporii cu urme de ulei (cca 100 ppm)
sunt evacua\i prin racordul R3.
Fiind plasat imediat dupa compre-
sor, deci unde vaporii au temperatura
ridi cata, pentru sporirea efi cien\ei se-
pararii este preferabi l sa se realizeze $i
o racire care conduce la cre$terea vi s-
cozi ta\ii ul eiului . Astfel, unii construc-
tori (TEHNOFRIG) prevad o manta
dubla, prin care circul a apa.
Pentru dimensionare sau alegere se
determina diametrul minim D cu
formula:
"' .c
--------
a
Capitolul 16: Elementele componente ale
D=
4-Q., ,
[m] ( 16.5. 1)
unde Ov
2
este debitul volumi c de
agent frigorific la starea 2 (r eful are din
compresor) [m3/s]; w - vi teza vaporil or
in separator , 0,3 ... 0,5 m/s; N KA - nu-
marul de compresoare active.
Unele separatoare includ la partea
inferioara un colector de ulei, de unde
ul eiul este evacuat automat catre com-
presor, printr-un ventil cu flotor. La ins-
tala\i il e de putere mare, cu amoni ac,
ul eiul separat este colectat in doua re-
cipiente, unul cuplat la util ajele de
presiune inalla , celalal t la cele de pre-
siune joasa , in care este decantat, de-
gazat de vaporii de amoniac, tiltrat $i
reintrodus in car terul compresorului.
16.5.2. Separatorul de lichid
Este utilizat la instala\iil e cu amo-
niac pentru prot ec\ia compresorului
contra patrunderii picaturilor de lichid
rezultate dintr-o vapori zare incompl eta
$i antrenate de vaporii aspira\i . Se pla-
seaza intre vaporizator $i compresor.
Este realizat in varianta verticala
sau orizontala (fi g. 16.5.2), fiind montat
la o col a superioara vaporizatorului .
Prin schimbari bru$1e de directie si o
mi csorare pu1ernica a vitezei (de la
8 ... 12 la 0, 25 ... 0,65 m/s la cele
2
4
5
b
Fig. 16.5.1. Separator de ulei :
a
a - model FRIGOTEHNICA; b - cu colector de ulei;
R
1
- vapori $i ulei; R
2
- ulei ; R
3
- vapori; R
4
- ma-
nometru; R
5
- supapa de siguran\a; R
6
- gura
de vizitare; 1 - manta; 2 - $icane; 3 - umplutura;
4 - colector de ulei; 5 - plutitor; 6 - suport.
R2
2
Fig. 16. 5.2. Separator de li chid (FRIGOTEHNICA):
a - vertical; b - orizontal;
R
1
- li chid de la venti lul de reglare; R
2
- lichid catre vaporizator; R
3
- vapori
de la vaporizator; R
4
- vapori catre compresor; R
5
- manometru; R
6
- supapa
de siguran\a; R
7
- gura de vizitare; R
8
- indicator de nivel; 1 - manta; 2 - suport.
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
verticale :;;i la 0, 15 ... 0,35 mis, la cele o-
rizontale) are loc o separare gravime-
trica a picaturilor.
Serve:;;te :;;i la alimentarea vaporiza-
torului (imersat sau multitubular) prin
gravitate. un regulator de debit menti-
nand nivelul lichidului constant in sepa-
rator :;; i in vaporizator, incat acesta
func\ioneaza in regim inecat
Dimensionarea implica determina-
rea diametrului :;; i a distan\elor intre ra-
cordurile de alimentare sau evacuare
(h
1
=1,5 D, h,,==D).

[m] (16.5.2) '

W W
unde Ov
1
este debitul volumic de
agent frigorific la starea 1 (aspira\i e in
compresor) [m3/s]_
16.5.3. Butelia de aspiratie
Are rol de protec\i e contra patrun-
5
ljl
1.1 (
Ill I
11'1 11
1.1 11
111 1
1
11 1 11
1. 1 11
111 1
1
vi ) I
I I
f I
1.1
iii
11
3
Fig. 16.5.3. Butelie
de aspiratie:
1 - manta; 2 - in-
trare vapori umezi;
3 - aspira\ie compre-
sor; 4 - evacuare
ulei_
-+--
- - - -
l
,JJ
Ri o
derii lichidului in compresor fiind speci-
fi ca freonilor _ Se utili zeaza :;; i in sche-
mele de degivrare cu vaporii refula\i de
compresor. ca un vapori zator supli -
mentar _
Este pl asata intre vaporizator :;;i
compresor, asigurand aspiratia vapori-
lor uscati. separa\i de pi caturil e antre-
nate din vaporizator, datorita diminuarii
vitezei :;;i a schimbarilor bru:;;te de di -
rec\i e (fig. 16.5.3).
16.5.4. Rezervorul de lichid
Este utili zat atat in instala\iil e, de
putere medie sau mare, cu freoni, cat
:;;i la cele cu amoniac :;;i este plasat sub
condensator, la o cota care sa asigure
scurgerea libera a li chidului . indepli -
ne:;;te doua roluri:
- in caz de avarie, acumuleaza volu-
mul de agent frigorifi c lichid Vu pentru
o posi bila interven\ie :;;i depanare;
- stocheaza surplusul de agent
frigorific lichid cand consumatorul soli-
ci ta o sarci na frigorifi ca diminuata :;;i
pentru acoperirea varfurilor de sarcina.
La instala\iil e de putere mica, aces-
' te roluri le preia condensatorul.
La freoni sun! necesare volume
reduse, rezervoarele realizate de CIAT
(verticale sau orizontale) avand 5 ... 140 I.
La amoniac, unde se impun restrictii
mai severe, volumul disponibil este de
600 .. . 5 000 I, rezervorul fiind prevazut
cu un colector de ulei, un indi cator de
nivel, guri de inspecti e :;;i de vizitare, a-
paratura de masura :;; i siguran\a cores-
punzatoare (fig. 16.5.4). Pentru facilita-
rea circul a\i ei lichidului din condensa-
tor, se prevede :;;i o conducta de ega-
1 1
111
,,
111
l1J
li zare a presiunii pe partea vaporil or.
Gradul de umpl ere este de 80 %,
la tA=20 C :;;i cum ambele roluri pot fi
simultane, volumul necesar este:
v = vll [m1]
0.4
(16.5.3)
16.5.5. Separatorul acumulator
Se monteaza la instala\ii!e la care
I '.
-r
1-1
L/
v
3
2
Fig. 16.5.4. Rezervor de arnoniac lichid (FRIGOTEHNICA):
R
1
- intrare lichid; R
2
- ie:;; ire li chid; R
3
- ie:;;ire ul ei; R
4
- egalizare vapori ;
R
5
- aerisire; R
6
- manometru; R
7
- supapa de siguran\a; R
8
- indicator de nivel;
R
9
- gura de vizitare; R
10
- egalizare li chid; 1 - manta; 2 - colector ul ei;
3 - suport ; 4 - indicator de nivel; 5 - nivel maxim.
II . frigorifice
circula\ia agentului fri gorifi c este asigu-
rata cu pompe, avand func\i a atat de
separator de li chid cat :;;i de rezervor
de presiune joasa, fiind dimensional
pentru o viteza a vaporilor de 0,5 m/s
:;;i asigurand un spatiu de separare a li -
chidului de minimum 50 % din volumul
disponibil. Se reali zeaza in vari anta
verticala sau orizontala (fig_ 16.5.5).
16.5.6. Butelia de racire
intermediara
Este utilizata la instalatiil e in doua
trepte. cu freon sau amoniac, indepli -
nind atat rolul de separator de lichid
pentru protec\ia compresorului de pre-
siune inalta. cat :;; i de racitor de vapori
si de subracitor de lichid.
Racirea vaporilor. refulati de com-
presorul de presi une joasa, se realizea-
za prin introducerea lor in lichidul injec-
tat in butelie, care vaporizeaza. Subra-
cirea lichidului provenit din condesator
are loc intr-o serpenti na imersata in li -
chidul destins la nivelul presiunii inter-
mediare :;;i injectat in butelie, astfel bi -
lan\ul BAI est e:
<Pa;=<Pm;+<PsRL [ W ) (16.5.4)
cu <Po; - puterea frigorifi ca realizata prin
vaporizarea interna a lichidului din bu-
telie [WJ; <PRv - puterea termica cedata
de vaporii care se racesc [W) ;
</JsRL - puterea termi ca cedata de
lichidul care se subrace:;;te in serpentina


150
Fig. 16.5.5. Separator acumulator:
a - vertical (FRIGOTEHNICA},
b - orizontal cu rezervor separat;
c - orizontal cu rezervor inclus;
1 - supapa de siguran\a; 2 - ega-
lizare gaze; 3 - manometru; 4 - aspi-
ratie vapori; 5 - de la vapor izator;
6 - li chid de la venti lul de reglare;
7 - aspiratie pompa; 8 - evacuare ulei;
9 - egali zare li chid; 10 - indicator de
nivel; 11 - nivel de lucru; 12 - separa-
tor; 13 - volum stocat; 14 - volum de
separare.
11. lnstala!ii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
buteli ei (W] (Fig_ 16. 5.6).
Cu datele din . 15.3.2. 1.2 obtinem
<I>a,=(Om2- 0 m1J(hr hs) IW] (16.5.5)
<l>Rv=Omdhr h2) IW] (1 6.5.6)
</JsRL=Omt"(h.rh
0
) [WJ (1 6.5.7)
ultima rela\i e stand la baza dimen-
sionarii serpentinei de subracire.
Se reali zeaza doar in vari anta verti-
cala. diametrul rezultand din rolul de
separator de lichid:
D= 40v:- [m]
rcw
(16.5.8)
Fig. 16.5.6. Butelie de racire
intermediara (FRIGOTEHNICA):
16.5.7. Subracitor de lichid
La instalatiile cu amoniac de pu-
tere medi e sau mare se recomanda
subracirea lichidului inainte de destin-
dere, cu efect asupra cre$terii put erii
frigorifi ce reali zate de instala\i e, la ace-
la$i consum de energi e, deci se evi-
den\iaza o ame!i orare a coeficientului
de performan\a cu 3 .. .4 %. Sporul de
investi\ie corespunzator nu justifi ca a-
cest utilaj la instala\iil e de putere redu-
sa, subracirea lichidului realizandu-se
in condensator.
Amoni acul li chid este subracit cu
3 ... 5 C, cu apa.
Constructiv, exista doua variante
de subracitoare:
- cu \evi coaxiale, la puteri medii ;
- cu un fascicul multitubular, plasat
intr-o manta cilindrica, la puteri mai
mari .
- Subracitorul coaxial (fig. 16.5.7)
poate fi realizat cu placi t ubulare (a)
sau cu di stribuitor-colector (b) . Supra-
fa\a de transfer de caldura este realiza-
ta prin asocierea mai multor elemente
(tronsoane) identice, inseriate.
Amoniacul lichid circula prin spa\iul
intertubular, iar apa de racire prin \eava
centrala in contracurent.
Fig. 16.5.8. Subracitor fascicul ar
pentru amoniac lichid
(FRIGOTEHNICA):
R
1
- intrare amoniac lichid; R
2
- ie$ire
amoni ac li chid; R
3
- intrare apa;
R
4
-ie$ire apa.
l\f'2 -
5- __ _
<138
- Subracitorul fascicular (fig. 16.5.8)
are un nurnar de 7. 19 sau 3 1 de \evi
plasate intr-o manta. Prin tevi circula
apa de racire, iar amoniacul lichid este
subracit in spa\iul intertubul ar.
La instalat ii le cu freoni transferul
de caldura se realizeaza de la freonul
li chid venit din condensator care se
subrace$le, catre vaporii de freon re-
zultati din vaporizator care se suprain-
cal zesc. Din acest motiv, acest subra-
citor de li chid este un supraincal zitor
de vapori fiind denumit $i schimbator
de caldura intern sau regenerativ. in
plus, fa\a de avantajul introdus de e-
fectul subracirii , supraincalzirea vapori-
lor asigura si o protectie sporita a
compresorului contra patrunderii pica-
turil or de li chid in cilindru.
Avand in vedere transferul termi c
redus, atat la freonul li chid care se
subrace$te, dar mai ales la vapori i care
se supraincalzesc, se prevad di spozi ti -
ve pe sporire a turbul en\ei (fig. 16.5.9).
Pe partea vaporilor se pot prevedea a-
ripioare_
Dimensionarea consta in determi -
narea suprafetei de transfer termic ne-
cesara:

I k (Lit )m
[m2] (16.5.9)
unde <I>sR este puterea termi ca de
subracire [W] ; k - coeficientul global de
transfer termic inlre cele doua fluide
[W/ m
2
-K]. ce poate fi determinat cu
formul a preluata de la pere\ii plani ,
k
1
1
"' 1 [W/m2K] (16.5. 10)

al A. aAR
unde aL, aAR sunt coeficien\ii de trans-
fer termic convectiv [W/ m
2
K], pentru
1
agentul frigorific lichid care se race$1e
$i agentul de racire (apa sau vaporii de
freon) care se incalze$1e; ei depind de
fluid, de temperatura, de modul de
curgere $i de geometria suprafe\ei de
transfer termi c, determinandu-se cu
R
1
- vapori de la compresorul de
presiune joasa; R
2
- vapori catre com-
presorul de presiune inalta; R
3
- lichid
de la ventilul de laminare; R
4
- lichid !
de la condensator; Rs - ie$ire lichid
subracit; R
6
- li chid la vapori zatorul
suplimentar; R
7
- vapori de la vapori -
zatorul supl imentar; R
8
- lichid spre
vapori zatorul de joasa temperatura;
R9 - indicator de ni vel, R 10 - ul ei,
R11 - supapa de siguran\a, R1 2 - ma-
nometru, R 13 - gura de vizitare;
a
R3 R5
b 5
1 - manta; 2 - suport ; 3 - serpentina.
Fig. 16.5.7. Subracitor coaxi al pentru amoniac lichid (FRIGOTEHNICA): ..
a - cu placi tubulare; b - cu distribuitor colectiv;
R
1
- intrare amoniac li chid; R
2
- ie$ire amoniac li chid; R
3
- intrare apa;
- ie$ire apa; Rs - evacuare ulei ; 1 - placa tubul ara; 2 - tevi ; 3 - di stribuitor;
4 - colector; 5 - supor1.
Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
rela(ii le din literatura de specialitate;
I:__ este rezistenta opusa la tre-
J.. cerea caldurii prin straturil e de
ul ei, metal $i, eventual , piatra, de gro-
sime o (m] $i conductivitatea termica
A. [W/mK], ca $i in cazul condensato-
rului racit cu apa ( 16.2. 1).
(ti t),,, - diferenta de temperatura
medie logaritmica determinata pe baza
variatiei de temperatura a fluidelor in
subracitor, la circulatia in contracurent
(fig. 15.3.6 $i 15.3.8), [K].
16.5.8. Dezaeratorul
Serve'.';>te la eliminarea aerului si a
altor gaze necondensabil e din partea
de presiune inalta a instala\ iei, fiind ,
specific instalatiilor de puteri mari , cu !
amoniac. Patruns in instala\ie, fie la :
R4

_R2
Fig. 16.5.9. Subracitor/supraincalzitor
pentru freon (DANFOSS):
R
1
- intrare lie hid; R
2
- ie'.';>ire li chid;
R
3
- intrare vapori ; R
4
- ie'.';> ire vapori.
Fig. 16.5.10. Schema de
f unctionare a dezaeratorul ui:
R
1
- intrare vapori $i aer; R
2
- ie-
$ire aer; R
3
- intrare agent frigorifi c li-
chid; R
4
- vapori spre compresor;
R
5
- agent frigorifi c condensat ;
1 - ventil de laminare; 2 - vas cu apa.
JI
umpl erea cu agent frigorifi c, fi e prin
neetan'.';>eita\i, in zona de depresiune
(cand exista), aerul se acumuleaza in
condensator, contribuind la cre'.';>terea
presiunii de condensare. In plus, pre-
zenta aerului inrauta\e'.';>te transferul t er-
mic in condensator $i favori zeaza reac-
\ii!e chimice (corosiunea) .. A.erisirea este
deci necesara $i se va realiza periodic,
de cate ori se constata acumularea ae-
rului .
Func\ionarea aparatului (fig 16.5. 10)
se bazeaza pe transferul de caldura
intre doua circuite: amestecul de va-
pori de agent frigorifi c cu aer , preluat
din condensator, $i un debit de agent
frigorific lichid, destins, deci mai rece.
Are loc condensarea vaporilor pe sea-
ma vaporizarii lichidului , incat aerul ra-
mas poate fi evacuat in atmosfera
printr- un vas cu apa, pentru un control
vizual al operapunii. Vaporii produ$i
sunt aspira\i de compresor, incat nu e-
xista pierderi de agent frigorific.
FRIGOTEHNICA reali zeaza un se-
parator de aer din 4 conducte concen-
trice (fig. 16.5. 11), care formeaza cele
doua circuite. Ac\ionarea lui este ma-
nual a, periodica.
Un dezaerator cu functionare conti-
nua (automat) este eel din figura
16.5. 12 (ARMSTRONG). Aparatul um-
pie, ini\ial, zona clopotului -5 cu agent
frigorific lichid laminat prin racordul -3.
Cand sose'.';>te amestecul gazos din
condensator, vaporii de agent frigorific
condenseaza par\ial in clopot, acesta
se ridi ca $i inchide evacuarea li chidu-
lui. Printr-o deschidere de la baza clo-
potului , aerul $i vaporii necondensa\i
ajung in zona serpentinei cu li chid rece
.1
0
0
" x
"'
E
I
!----------- 1405
1------- ------- 1565-------- - - --1
Fig. 16.5.11. Dezaerator manual {FRIGOTEHNICA):
R
1
- intrare vapori $i aer; R
2
- ie$ire aer; R
3
- intrare agent frigorific li chid;
R
4
- vapori spre compresor.
IL lnstala!ii frigorifice
unde are loc condensarea totala a va-
porilor . Aerul este evacuat prin
racordul -7, iar condensatul se scurge
in clopot care coborand, elibereaza ie-
$irea li chidului -3. Lichidul din serpenti -
na vaporizeaza $i este aspirat de com-
presor prin racordul - 1.
16.5.9. Deshidratorul
Serve'.';> te la re\inerea apei din
fr eoni, avand in vedere rolul sau
negativ ( 15.2. 1.2.). Consla dintr-un
rezervor cilindri c umplut cu o subs-
tan\a adsorbanta sau absorbanta fa\a
de apa (clorura de calciu, silicagel,
oxid de aluminiu etc. ). Mai recente,
sitele moleculare sunt realizate din
cri stale de alumino-silica\i care, printr-
un tratament corespunzator , au o
porozitate mol eculara uniforma $i o
selectivitate inalta. Cele mai curente
modele sunt calibrate pentru o porozi-
tate de 4 A, avand o afinitate excep\io-
nala fa\a de moleculele fine de apa, in
timp ce moleculele de freon sau ulei
sunt lasate sa treaca, de$i au
dimensiuni mult mai mari. Contrar
substan\elor chimice clasice, puterea
adsorbanta a sitelor moleculare nu
este afectata de cre'.';>terea temperaturii.
Deshidratorul este specific fi ecarui
tip de freon, dimensi unile moleculelor
fiind diferite $i impunand, in consecin\a,
alte dimensi uni ale umpluturii desicante.
Efi cien\a absorbti ei apei creste cu
scaderea temperaturii, incat se
1 amplaseaza dupa subracitor, inaintea
ventilului de reglare, in pozi\ie verticala
(pentru a evita ca prin tasare sa se for-
meze un spatiu liber deasupra umplu-
turii), circula\ia freonului fiind descen-
denta (fig. 16.5. 13). Sensul de circu-
lati e este indi cat cu 0 sageata.
Capacitatea deshidratanta este
Fig. 16.5.12. Dezaerator automat
{ARMSTRONG):
1 - vapori $i aer din condensator;
2 - ie'.';>ire aer; 3 - agent frigorifi c li chi d;
4 - vapori spre compresor, 5 - clopot;
6 - $icana care lasa sa treaca aerul,
dar impi edica trecerea li chidului ;
7 - serpentina de racire.
T
II. lnstala!ii frigorifice
limitata in timp, i ncat peri odic, se i nlo-
cuie$te car lu$ul desicator (care se
poate regenera). Continutul de apa in
freoni este diferit , normele lnstitutului
de Condi\i onare $i Racire a Aerului
(ARI 710) indicand valoril e din tabelul
16.5. 1.
Oeshidratorul se poate alege cores-
punzator cantita\ii de apa ce trebui e
re\inuta, unii constructori indicand ca-
pacitatea de absorb\ie a aparatului .
Pentru a se cunoa$te gradul de u-
miditate din instalati e, este indicat sa
se prevada $i un vizor de umidi tate. A-
cesta are o pastil a dintr-o substan\a
higroscopi ca a carei culoare se modifi -
ca in functi e de cantitatea de apa pre-
zenta in flui dul frigorifi c $i de tempera-
tura (de ex.: trece de la albastru la roz
cand fluidul nu are sau are apa). Are a-
sociata $i o scala care face corespon-
den\a intre culoare $i con\inutul de
umiditate. Se pl aseaza pe un by-pass
al conductei de lichid vi zate, dupa des-
hidrator (fig. 16.5. 14).
16.5.10. Filtrul
Are rolul de a re\ine impurita\ile din
circuitul fr igorifi c, evitand deteri orarea
cilindril or sau a supapelor compresoru-
lui $i obturarea orifi ciului ventilului de
laminare, cu consecinte asupra reglarii
debitului de agent frigorifi c.
Re\inerea impurita\ilor se reali zeaza
Fig. 16.5.13. Deshidrator:
1 - capac; 2 - manta; 3 - sita
metal ica; 4 - pasla; 5 - silicagel;
6 - resort .
- - - ----- ~
Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
prin trecerea fluidului fri gorific printr-
una sau mai multe si te fine si prin
mic$orarea vi tezei. La amoniac, si tele
sunt confec\ionate cu panza din o\el
inoxidabil cu ochiuri de 0,4 mm,
suprapusa i n 2-3 straturi . La freon se
utili zeaza site din alama cu ochiuri de
0,2 mm pentru vapori $i 0, 1 mm pentru
li chid. Pot fi utili zate si \esaturi fine din
lana (fetru), bumbac, azbest sau mate-
riale metalo-ceramice poroase.
Se monteaza atat pe ramura de
vapori , in aspira\i a compresorului, cat
si pe cea de li chid, inaintea ventilului
de reglare sau a pompelor (cand e-
xista), dupa deshidrator (l a freoni). 0
sageata marcata pe corpul filtrului indi -
ca sensul de circulati e a fluidului . Tre-
buie sa fi e asigurata demontarea co-
moda, pentru 0 cura\ire peri odi ca.
in figura 16.5. 15 este prezentat un
filtru plasat pe aspiratia compresorului .
FRIGOTEHNICA realizeaza fi ltre pentru
amoniac lichid (fig. 16.5.16) ce pot fi
pl asate pe conducte cu diametre de
15 ... 125 mm.
$i circuitul de ulei impune plasarea
unui filtru similar (fig. 16.5. 17), plasat la
intoarcerea in carterul compresorului .
16.5.11. Pompa
de agent frigorific
Cand vaporizatorul este plasat la
di stan\a de centrala frigorifi ca, circul a-
\i a agentului frigorific lichid este asigu-
rata cu pompe. Acestea contribui e $i la
cre$terea transferului de caldura in va-
pori zator prin sporirea vitezei, cat $i la
o reglare mai comoda a temperaturii
spa\iului raci t.
La aceste instala\ii este neaparat
Tabelul 16.5.1. Conti nutul
de apa in treoni
inainte de Du pa
Freonul
deshidratarE deshidratare
(ppm] (ppm]
R1 2 565 15
R22 1050 60
R502 1020 30
45
J
necesar un separator acumul ator (fi g.
16.5.18).
Cele mai folosite sunt pompele
centri fugale $i cele autoaspirante cu
canale laterale. Pot ti de construc\ie
deschi sa sau semiermeti ca.
Alegerea lor se face corespunzator
unui debit dublu fata de eel care vapo-
ri zeaza. la freon $i de 3 .. . 5 ori mai ma-
re la amoniac. Presiunea pompei tre-
bui e sa compenseze caderea de
presiune din circuitul care leaga sepa-
ratorul acumulator cu vapori zatorul $i i -
nal\imea geodezica intre nivel ul li chidu-
lui din separator $i vapori zator.
Li chi dul nevapori zat se intoarce in
separatorul acumul atorului , impreuna
cu vaporii forma\i in vaporizator , incat
la dimensionarea acestei conducte
trebui e sa se \ina seama $i de volumul
ocupat de li chid.
Montarea $i exploatarea pompei
impun o aten\i e deosebita pentru evi -
tarea cavita\i ei. Aceasta consta intr- o
i vapori zare locala a lichidului aspirat,
I care conduce la func\ionarea zgomo-
toasa cu scaderea presiunii $i a randa-
mentului $i, in final, la dezamorsarea $i
chi ar distrugerea pompei. Se poate
evita prin subracirea lichidului sau prin
prevederea unei coloane de li chid
( 1,5 ... 2 m) in aspira\i e, care sa \ina
seama de caderea de presiune (in
Fig. 16.5.15. Filtru pe aspiratia
compresorului (CARLY).
Fig. 16.5.14. Ampl asarea vizorului de umiditate:
- conducta de freon li chid; 2 - by - pass; 3 - vizor.


390 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor

II. frigorifice
,
/
,
a
5
4
1--- 1
3 ------

- -
b
Fig. 16.5.16. Filtre pentru
amoniac lichid
(FRIGOTEHNICA):
a - oblic; b - vertical;
1 - corp; 2 - capac; 3 - sita; 4 - um-
1 piutura desicanta; 5 - resort. j
.
' ; - l
--; .
Fig. 16.5. 17. Filtru de ulei
monobloc (CARLY).
acest sens se limi teaza lungimea aspi-
rati ei si viteza la 0, 5 mis) $i de o rezer-
va de cca 0, 5 m a coloanei de lichid.
Constructorul prescri e aceasta inaltime
minima (NSPH) in functi e de fluid si
conditiile de lucru.

Debitul necesar este real izat de una

sau mai multe pompe identice piasate
in paralel , echipate cu clapete de reti-
nere in refulare. Tinand seama ca func-
tionarea lor este aproape continua, se
prevede $i 0 pompa de rezerva.
Pompa pentru amoniac cu canale
lat erale de sectiune variabila (fig.
16.5. 18) permite aspirati a lichidului cu
bule de vapori, fara a se dezamorsa.
Pompel e semi ermeti ce pot fi
reali zate in varianta verti cala sau
orizontala. Etan$eitatea, sporita fa\a de
1
12
8 10 11
HJ
+ 1
_ 3
'
,
I
I
'
' -......._ _ - - -
- ..... _,,
,_ - -
9
4
13
2
5
: pompele de apa sau saramura, este
asigurata printr- un di spozitiv cu un inel
dublu, gli sant, combinat cu rulmen\i .
in cazul freonilor, o problema este
asigurarea intoarcerii uleiului din circu-
itul pompei in compresor. Un debit mi c
din eel refulat de pompa este deviat
printr-un schi mbator de cal dura intern
i in care acesta vapori zeaza pe seama
j 1i chidului care vine de la condensator.
; Vaporii forma\i sunt aspirati in compre-
1 sor, antrenand si o parte din ulei.
16.5.12. Bazinul racitor
Este utilizat la instalatiil e cu vapori-
zare indirecta care fol osesc vaporiza-
toare imersate. Are doua comparti -
mente: unul pentru plasarea vaporiza-
toarelor $i celalalt pentru plasarea agi-
tatoarelor. Compartimentul vapori za-
toarelor poate fi $i el impartit in 2 sau
4 spa\ii, cand este necesara o acumu-
lare de frig sau cand se plaseaza mai
multe vaporizatoare. Se pot realiza cu
lungimi dupa dorinta. FRIGOTEHNICA
executa bazine racitoare cu 2 sau 4
compartimente de vaporizatoare $i pot
fi echipate cu unul sau doua racitoare .
i
; 4

'
I 5
I
I

I
I

- - - - . - - - - - - - - - - -
---- - ---- ------
- - - - - -- - - - - -- - - - -
1
3
r
Fig. 16.5.19. Turn de racire cu tiraj I
fortat, cu circuit deschis: I Fig. 16.5.20. Racordare a turnului
de racire cu circuit deschis, 1 - carcasa metalica; 2 - ventila-
tor ; 3 - pulverizator; 4 - umplutura;
5 - bazin colector; 6 - separator de
picaturi; 7 - intrare apa de racit;
8 - ie$ire apa racita; 9 - apa de corn-
pletare; 10 - preaplin; 11 - purja;
12 - ura de vizi tare; 13 - aer . . ___ _,
'
- -

IH
-
la instalafia frigorifica:
1 - turn de racire; 2 - bazin
colector ; 3 - apa de completare;
4 - intrare apa de la instala\i a fri gori -
1
I fi ca; 5,6 - purja; 7 - aspira\ie pompa;
8 - ventil cu lutitor.
7
(!..
I I
I I
I
- -
'J,
.

)
I
I/
"I. .... :-.._ .... .. _ ..... _
'
............................. -: ..' ..' .............
.._ ..._, .... - .. _........... _ .. _.
3 4
'
,
1
I
I
"
6

'

I
2 ,.. - ,..
y },
5
Fig. 16.5. 18. Schema unei instalatii frigorifice cu circulatie prin pompe:
1 - compresor; 2 - condensator; 3 - detent or cu flotor; 4 - rezervor de lichid;
5 - pompa; 6 - vaporizator; 7 - vana magneti ca.
II. frigorifice
16.5.1 3. Agitatorul
Este necesar pentru intensificarea
vi tezei de circul a\ie a li chidului raci t in
bazinul racitor, in vederea ameli orarii
transferului de caldura_ Se pot reali za
cre$1eri ale vitezei de la 0,05 ... 0, 1 m/s
(corespunzator unei circul a\ ii a lichidu-
lui racit cu pompe) la 0,5 ___ 0,7 mis, ca-
re sa conduca la un regim turbul ent de
curgere.
Pot fi r ealizate cu ax orizontal sau
vertical.
16.5.14. Turnul de racire
Este utilizat la instalatiil e care folo-
sesc apa recircul ata de racire_ Aceas-
ta, incalzi ta in condensator , absorbitor,
subracitor etc., este adusa in turnul de
racire unde, in contact cu aerul , cedea-
za caldura acumulata, putandu-se rein-
toarce racita in instal a\ia frigorifica. Ou-
pa circula\ia aerului turnuril e de racire
pot fi cu tiraj: - natural , asigurat prin
construc\i a corespunzatoare (inal\ime
minima, forma hiperbolica), pu\in utili -
zate in instalatiile frigorifice; - for\al, a-
sigurat de unul sau mai multe ventil a-
toare axiale sau centrifugale_
Ultimele au avantajul unui gabarit
redus, permit o regl are a temperaturii
apei racite (prin vari a\ia vitezei ventila-
torului) $i asigura o efi cacitate ridi cata
a racirii , dar au un consum suplimentar
de energi e. Circuitul apei de racire
poate ti deschis sau inchi s_
Turnurile de racire cu apa in
circuit deschis reali zeaza un contact
direct intre apa $i aer, prin intermediul
unei umpluturi din azbociment, lemn
sau piastic_ Dupa modul de reaii zare a
acestui contact, turnurile de racire pot
ti: cu pulveri zare, apa fiind di stribuita in
pi caturi fine cu ajutorul unor duze; cu
picurare, impra$tierea apei tacandu-se
in picaturi neregulate, printr-un sistem
de gratare; peliculare, la care suprafa\a
de contact este reali zata din panouri
1
plane, verti cale; mi xte, peliculare $i cu
picurare_
Densital ea de sl ropire a umpluturii
se recornanda la valorile: 3 ... 7 m
3
/h la
turnuril e cu tiraj natural; 5 ___ 5 m
3
/ h la
turnuril e cu tiraj for\ at, cu pulveri zare;
6 ... 8 m
3
/ h la lurnurile cu tiraj for\at, cu
picurare; 8 .. . 10 m3/h la turnuril e cu tiraj '
fort at, peli culare_
Apa este racita pe un ecart de 1
5 ___ 10 K, ca urmare a transferului de
caldura $i masa, dintre apa $i aer _
Fiind mai calda, apa cedeaza caldura
sensibil a $i vaporizeaza par\ial. Vara,
vapori zarea este dominanta in trans-
ferul termi c (80 ... 90 %}, in schi mb, in
perioadele reci $i umede, tr ansferul
termi c prin caldura sensibil a ajunge la '
50 .. -70 o/o_ Oeci racirea prin vapori zare
Capitolul 16: Elementele componente ale
este in functi e de capacitatea de ab-
sorb\i e a vaporil or de apa de catre
aerul nesaturat.
Eficacitatea racirii tine seama de
temperatura reala a apei lw
2
l a\a de
cea teoreti ca, temperatura termome-
trului urned a aerului lru:
E=fw1 - fw2= 04 09
L_., - f IU ' --- '
(16.5. 11}
diferen\a de temperatura lw
2
- tru f ii nd
de 3 __ _s K, la turnuril e cu tiraj for\at, $i
de 8 ... 10 K la cele cu tiraj natural.
La turnul cu tiraj fortat (fig_ 16-5. 19),
intr-o carcasa metalica se plaseaza
umplutura (polietilena sau polipropile-
na) peste care se distribuie apa prin
duze din plastic (polipropilena). Aceas-
ta reali zeaza un contact intim $i mai in-
delungat intre apa $i aer, oferind o su-
prafa\a mare de transfer termic_ Tre-
buie sa aiba bune aptitudini de umezi-
re, sa fie rezistenta la corosiune $i sa
conduca la o cadere redusa de presiu-
ne la trecerea aerului . Apa se scurge
pelicular peste umplutura $i se race$te
prin vapori zare part.iala in contact cu
aerul vehiculat de ventilator, in contra-
curent. Apa racita este colectata in la-
va inferioara, preluata de pompa $i re-
turnata in instala\ia frigorifica_
Aerul urned parcurge $i un separa-
tor de picaturi, unde se re\ine o parte
din apa antrenata. Ventilatorul poate ti
elicoidal, aspirant sau centrifugal, refu-
lant (pentru diferente mai mari de pre-
siune). Motorul are un numar variabi l de
poli , func\ionand cu doua tura\ii_ An-
samblul este completat cu racorduri de
apa de adaos, preaplin, golire $i purja.
Zgomotul {datorat circula\i ei apei,
OF
r-roG
75
70 40
65 36
60
55 32
50 28
45 24
40
35 20
30 16
25
--
r- -
- 1-
- >--
->--
- 11

-'> -" --X
0 __, cftr
oo s- <:> f---

f--- f---
,_ :s <')' / <:>.!. .L
OJ J .,. v
I/ //
'.}'
I /
y
- l
I/ J I/
-
/
I/
/ I/. /
I I / /
I/.'//
7 / r/ /
--
/
10
5 4

U /

O 002468101418222630""-
0
G
//
0 5 101 520 2530 40455Dss -F
Fig. 16-5.21. Determinarea debitului de
apa de adaos OvA i n functie de debitul
de apa vaporizat Ovv (F,
0
G - grade
franceze sau germane de duritate):
Ex.: pentru a ob\ine o duritatc
maxim adrnisibi la a apei din circui t de
16 G, di spunand de apa de adaos cu
8 G, este necesar debitul 0vA=20w:
dar $i ventilatorului) este lirnitat prin u-
tili zarea palelor inclinate inai nte, printr-
o echilibrare corecta $i prin reducerea
tura\iei (noaptea)_
Pierderea de apa (2 __ _s %) prin an-
trenarea vaporilor $i picaturilor fine de
catre aer , cat $i prin purjari este com-
pensata cu un debit de apa proaspata.
cu un ventil cu flotor (fig_ 16-5.20).
Ouritatea apei de adaos depinde de
condi\iile locale, apa putand fi dulce
(cu < 5 G). medi e (5 .. -20 G) sau dura
(> 20 G).
Men\inerea durita\ii apei recircul ate
in limite adrnisibile (in contact cu aerul
apa se impurifi ca) se face prin echili -
brarea debitelor de apa care vapori-
zeaza Ow. care se purjeaza Ovp $i care
se completeaza OvA Debitul de apa de
completare se poate determina cu-
noscand duritatea acestei ape $i pe
cea admisibila (fig_ 16.5.21)_ Debitul de
purja va fi deci:
Ow=Ow - OvA [m
3
/s] (16.5. 12)
Tratarea apei consta in dedurizare,
dar $i intr-o ac\iune anticorosiva $i an-
tibacteriologica (la aceasta temperatu-
ra de 25 .. .40 C se dezvolta alge sau
viru$i ca legionela)_
larna, deasupra turnurilor de racire se
acumuleaza aer saturat cu apa (nori), de-
oarece amestecarea aerului cald saturat
evacuat cu aerul rece exterior conduce la
o stare plasata in zona de cea\.ii. .
Amplasarea turnuril or de racire se
face in spa\ii libere, umbrite, \inand
seama de direc\ia vantului dominant
vara, incat acesta sa sufle perpendi cu-
lar pe latura de aspira\ie a turnului , iar
vaporii $i picaturile de apa antrenate sa
fi e conduse in afara zonelor ocupate
de cl adiri, drumuri sau cai ferate_ Se
impun di stan\e minime fata de cons-
truc\iil e $i drumuril e din vecinatate.
FRIGOTEHNICA reali zeaza turnuri
de racire cu tiraj for\at, penlru debile
de apa de 3 .. . 120 m
3
/ h, cu .1rw=5 K,
0
lD 0

ro
_ _ j
3
1 0
0
lD
--'-
Fig. 16-5.22. Turn de racire cu tiraj fortat,
in circuit deschis (FRIGOTEHNI CA):
1 - carcasa metalica:
2 - intrare apa;
3 - jaluzele acces aer; 4 - ventilator_
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
di n cel ule identi ce cuplate i n vederea
ob\iner ii puterii termice dorite. Gel
prezentat i n figura 16.5.22 are put erea
de 175 kW.
Tumurile de racire Cl.I apa in circuit
inchis. Apa de raci t circula printr -un
fascicul de \evi (similar condensatorului
cu evaporare fortata), un al doilea circui t
de apa fiind distri buit peste \evi
vaporizeaza part ial, racind apa din \evi.
Vaporii de apa forma\i sunt antrenati de
aer, restul apei se acumuleaza in l ava
colectoare, de unde este recirculata cu
o pompa (fi g. 16.5.23).
Apa din circuitul primar, fara con-
tact direct cu aerul, nu necesita trata-
mente speciale. Pentru a nu inghe\a, i
se adauga etil engli col i n func\ie de
conditiil e atmosferice locale. Solu\ia
formata are un coefi cient de transfer
termic inferi or apei si prezi nta varia\i i
importante de volum in func\i e de tem-
peratura, incat se impune un vas de
expansiune.
Circuitul secundar de apa, deschis,
va fi tratat, purjat si completat.
Prin suprafa\a impusa intre cele
doua circuite de apa, performan\ele a-
cestui turn sunt mai scazute, tw
2
- tru
fi ind de 7 .. . 15 K.
larna, racirea apei se face numai
cu aer.
Aeroracitorul realizeaza racirea, in
circuit i nchis, a apei de racire a insta-
la\iei fri gorifice, cu aer, tot timpul anului
(fig. 16.5.24). Este realizat din \evi cu
9
10
5 6 7
2
ari pioare plasate i ntr-o carcasa metali -
ca. Apa circula prin \evi iar aerul, la ex-
terior, printre aripioare, cu ventilatoare
de mi ca viteza, incat nivelul de zgomot
este redus.
16.6. Conducte_, armaturi,
izolat1i
16.6.1. Conducte
- Dimensionarea conductelor de a-
genti frigorifici trebuie tacuta \inand
seama de pierderea de sarcina admisi-
bila si de necesitatea returnarii uleiului,
la freoni.
Pi erderea de sarcina i n conducte
diminueaza puterea fri gorifica a instala-
\iei si majoreaza puterea consumata de
compresor. Ea este dependenta de pa-
tratul vitezei fluidului , incat sunt de do-
rit viteze minime. Antrenarea uleiului si
considerentele economice impun insa
viteze cat mai mari . Aceste doua ten-
din\e conduc la viteze optime, cores-
punzatoare atat fluidului, cat si starii a-
cestuia. Astfel, cea mai importanta ca-
dere de presiune are loc pe circuitul
vaporilor, caderea temperaturii amplifi -
cand-o. Vitezele optime, rezultate din
considerente tehni co-economice, sunt
prezentate in tabelul 16.6. 1.
Pierderea locala de sarcina in co-
turi , ramifica\ ii sau armaturi , poate fi e-
chivalenta cu cea dintr-o conducta de
acelasi diametru, de o anumita lungi-
me, conform fi gurii 16.6. 1.
Agentul fri gorifi c impune materi alul
tevi lor: amoniacul necesi ta \evi din o\el
4
2
3
Fig. 16.5.24. Schema de racire a apei ,
in circuit inchis, cu un aeroracitor:
R
1
- vapori de la compresor;
R lichid spre vaporizator; 1 - con-
sator; 2 - aeroracitor; 3 - pompa
4 - vane.
TI . lnstalatii frigorifice
fara sudura, conform STAS 403/2 (tab.
6.6. 1, volumul lnstala\ii de i ncalzire), la
freoni putandu-se utili za si \evi din
cupru, conform STAS 523 (tab. 16.6.3).
in fi gura 16.6.2a sunt prezentate
diametr ele mini me ale conductelor de
R 12, in functi e de puterea fri gorifi ca a
instalati ei <P
0
[kW]. ti pul conductei si
temperatura fluidului . Nomograma a
fost construita prin admiterea unei
pierderi de sarci na echivalente cu o va-
ri a\ie de temperatura de 2 K fa\a de
stari le de saturatie din vapori zator sau
condensator. Corec\ii le impuse de lun-
gimea conductei (inclusiv, cea echiva-
lenta pierderilor locale de sarcina) si de
temperatura de condensare sunt apre-
; ciate de factorii K
1
, K
2
(fi g. 16. 6.2c).
I Existen\a amestecului lichid- vapori
I in avalul ventilului de laminare impune
ca diametrul acestei conducte sa se
aleaga la o valoare imediat superi oara
din sirul diametrelor nominale, fa\a de
valoarea din amonte (tab. 16.6.4).
La circula\ia prin pompe, prezen\a
vaporilor alaturi de lichid conduce la o
pierdere de sarcina mai mare, decat in
si tua\ia circul a\i ei doar a lichidului , la
aceeasi vi teza. Pentru antrenarea ule-
iului de catre vaporii de R 12 nu trebuie
depasi te diametrele maxime in nomo-
gramele din fi gura 16.6.2. Datele simi-
lare pentru R22 sunt prezentate in
fi gura 16.6.3. Exemplu de utilizare a
nomogramelor:
:[
.".J
60
50
40
-..... 30
E
"2o.
.s
'-
i
'-
0:
10
8
"\SO
g
125'
./
4 / 100
3
/
80
, 2
70
./
60
/
1
50
0,8
0,6 40
0,4
30
0,3
25
0,2
20
Fig. 16.6.1. Lungimea de conducta
echivalenta cu pierderea de sarcina
in robinete, ramificafii ~ coturi, LE;
Fig. 16.5.23. Turn de racire cu tiraj
fortat ~ circuit i nchis (CARRIER) :
Tabelul 16.6.1.Vitezele optime pentru agenfii frigorifici [m/s]
1 - intrare apa de racit; 2 - iesire
apa raci ta; 3 - apa de completare;
4 - preaplin; 5 - pompa pentru circu-
itul secundar de apa; 6 - termostat;
7 - golire; 8 - purja; 9 - dispozi ti v de
stropire; 10 - venti lator.
Functiunea
conductei
Aspira\ ie vapori
Reful are vapori
Aspiratie lichid
Reful are li chid
R12
5 ... 10
2 ... 8
0,4 ... 0,8
0,5 ... 1,5
Agentul frigorifi c
R22 NH3
6 ... 12 10 ... 15
2 ... 6 5 ... 10
0,3 ... 0,7 0,5 ... 1
0,5 ... 1,5 0,8 ... 2
II. lnstala!ii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente ale
Se considera o instala\ie cu R22,
ava11 d <1>
0
200 kW, !
0
=-30 C $i
lc=30 "C. Conducta de aspira\ie are
lungirnea de 20 rn $i con\ine 2 robinete
de inchidere, de col\ si 5 coturi. Con-
ducta de refulare are lungirnea de 30 rn
$i con\ine 2 robinete de inchidere, de
col\ si 6 coturi.
Dimensionarea:
- Conducta de aspiratie TA
Din nornograrna din figura 16.6.3a
rezulta d,= 110 mm, deci se alege dia-
metrul standardizat imediat superi or,
Dn 125 ( (P 1334 ). Din figura 16.6. 1 re-
zulta ca, pentru un robinet de colt $i
un cot cu Dn 125, pierderea de sarcina
este echivalenta cu o lungirne de con-
ducta de 16 m, respect iv, 2,4 m.
Astfel , lungimea totala, echivalenta, a
conductei de aspirati e va ti :
Tabelul 16.6.5. Vitezele optime
pentru agentii secundari [mis]
Func\iunea
Apa Saramura
conductei
Aspira\ie 0,5 ... 1 0, .3 ... 0,75
Refulare 1 ... 2 0,75 ... 1,5
LrA=20+216+52,4=64 m (16.6. 1)
Din figura 16.6.3c rezulta factorii c.J e
corec\i e K
1
=1, 16 $i K_,=0,96 incat dia-
metrul necesar va Ii :
d;mm.TA=d,K ,-K;z= 110 1, 160,96=
= 122,5 mm (16.6.2)
Din nomograma din figura 16.6.3b
rezulta ca di ametrul maxim pentru an-
trenarea uleiului este d,,.,,;]X= 130 mm.
deci diametrul maxim admi sibi l va Ii :
d11na.>"TA=d
1
ma.>cK:z= 1300,96= 125mm
(16.6.3)
intoarcerea ul eiului fiind asigurata.
- Conducta de refulare TR.
Din nomograma rezulta d,=58 mm
$i alegem Dn 65 ( <P 703,5). Lungimea
echivalenta pentru un robi net de col\ $i
un cot cu Dn 65 este de 9,5 m, res-
pecti v, 1,3 m, astfel incat
Tabelul 16.6.7. Conductivitatea termica
a aerului uscat $i a apei in diverse faze
Materiai A. [W/m-K]
R 11 0,0081
Aer uscat 0,0232
Vapori de apa satura\i 0,0174
Apa 0,5800
Ghea\a 2,3200
1,3=56,8m
( 16.6.4)
Cu factorii de corec\ ie K
1
= 1, 13 $i
K;>= 1,08 obtinem
d
1111
m.m=d,-Ki"K:z=58 1, 13 1,08=70,8 mm
(16.6.5)
Pentru antrenarea uleiului ,
d,max=85 mm, iar eel maxim admisi-
bi l va fi :
d;max.m=d,max-K:z=85 1,08=91,8 mm
(16.6.6)
Rezulta ca pentru conducta de re-
ful are se alege Dn=80 ( <P 833,5).
- Conducta de lichid de la conden-
sa tor la rezervor $i detentor TLRo rezul-
ta din figura 16.6.3a, d,=34 mm, incat
se alege Dn 40 (cP44,53).
Conducta din aval de detentor va
: avea diametrul imediat superior, Dn 50
( (/J 57 3).
Vitezele minime pentru vaporii de
R 12 sau R22, circuland ascendent in
conducte verticale, sunt indicate in no-
mogramele din figura 16.6.4.
Pentru amoniac, di mensionarea
este similara (excep\ie facand verifica-
rea returnarii uleiului) $i se bazeaza pe
nomogramele din figura 16.6.5.
Dimensionarea conductelor de a-
Tabelul 16.6.4. Diametre nominale standardizate [mm] genti secundari \i ne seama de vi tezele
1
recomandate in tabelul 16.6.5.
Dn 10; 15; 20; 25; 32; 40; 50; 65; 80; 100; 125; 150; 200; 250; 300; 350;400
Se uti lizeaza \evi din o\el tara
Tabelul 16.6.3. Tevi rotunde, trase din cupru STAS 523/2 (extras)
Diametrul
Masa
Diametrul
Masa
Diametrul
Masa
Diametrul Masa
[mm! liniara
[mm]
liniara fmrn] liniara
[mm) li niara
e-
exteri or interior lkg/ m] exterior interi or [kg/m] exterior interior fkg/ mj exterior interi or [kg/m]

5 4 0,06 10 8 0,25 15 13 0,39 20 18 0,53
5 3 0, 11 10 6 0,45 15 11 0,73 20 16 1,01
6 5 0,08 11 9 0,28 16 14 0,42 22 20 0,59
6 4 0, 14 11 7 0,51 16 12 0,79 22 18 1, 12
7 6 0,09 12 10 0,31 17 15 0,45 24 22 0,64
7 5 0, 17 12 8 0,56 17 13 0,84 24 20 1,23
8 6 0,20 13 11 0,34 18 16 0,48 26 24 0,70
8 4 0,34 13 9 0,62 18 14 0,90 26 22 1,34
9 7 0, 23 14 12 0,36 19 17 0,50 30 28 0,82
-
9 5 0,40 14 10 0,65 19 15 0,96 30 26 1,57
Tabelul 16.6.6. Lungimea de conducta echivalenta caderii de presiune i n robinete sau coturi , pentru apa [m]
Obstacolul DN 25 32 40 50 65 80 100 125 150 200
Cot ri d= 1 0,35 0,45 0,6 0,8 1, 1 1,35 1,7 2,2 2,7 3,7
r/ d=2 0,25 0,3 0,4 0,5 0,65 0,9 1, 15 1,5 1,8 2,5
r/ d=3
f----
0,2 0,25 0,35 0,45 0,6 0,8 1,0 1,3 1,55 . 2, 1
r/ d=4 0,15 0,2 0,3 0,4 0,45 0,65 0,8 1,05 1,25 1,7

Robinet cu circ. libera 1,4 1,6 1,75 1,9 2,3 2,6 2,8 3,2 3,9 5,5
Robinet drept 3,35 4,65 6,35 8,5 12,05 15,6 20,0 24, 05 26,65 32,0
Robinet de_ col\ 2,35 3,3 4,8 6,6 9,5 12,7 15,4 17,65 17,55 17,8
Robinet de sens cu ci rc. libera - - -
3,8 5, 1 6,5 6,7 13,0 13,0 22,25
Robinet de sens 3,75 5,3 7,7 11,35 16,9 24,0 31,7 39,0 39,0 40,0
-
_
-
1,6 1,8 2,2
.?&L
3,6 4,2

6,5 6,5 7, 1
f------ ------
Van a 0,3 0,4 0,5 0,7 0,9 1, 15 1,4 2, 1 2, 1 2,7
f------- - ---
Sorb cu robinet 2, 1 2,8 3,6 4,55 6, 15 7,8 9, 1 14,95 14,95 19,6
Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor JI. lnstalatii frigorifice
sudura, STAS 404/2.
in figura 16.6.6 este prezentata o
nomograma care indica pi erderea de
sarci na a apei !Jp, pentru o \eava cu
lungimea de 100 m, in func\i e de debi -
tul volumic Ov $i de diametrul nominal
ON. Sunt prezentate $i vitezele cores-
punzatoare. Pierderea locala de sarci-
na, in robinete sau coturi, este echiva-
lenta cu lungimea de conducta prezen-
tata in tabelul 16.6.6.
Pozarea conductelor de agenti fri -
gorifici este deosebit de importanta,
mai ales la cei miscibili cu ul eiul sau la ,
instala\iile de putere variabila.
lnstruc\iunile de montare ale acestor
conducte sunt detaliate in 18. 1.
Conductele de agent frigorifi c se
marcheaza pentru identifi carea fluidu-
lui , a starii lui $i a sensului de circula-
!ie, conform figurii 16.6.7.
imbinarea conductelor poate fi ne-
demontabila sau demontabila.
- imbinarea prin sudura este nede-
montabila, si gura $i poate fi reali zata
autogen (oxiacetilenic), cu arc electric,
in mediu de argon cu electrod fuzibil
sau nefuzibil, fiind folosita la amoniac
$i agenti intermediari. La freoni , \evi le
din cupru se imbina prin lipire.
- imbinarea c u flan$e, demontabila,
este utili zata la diametre mari , in spe-
1
cial la amoniac. Pentru o protectie
sporita a personalului de expl oatare
contra unui eventual jet de amoni ac se
utili zeaza flan$e cu canal $i pana (fig.
16.6.8 a). Pentru agenti intermediari se
di[mmj

3001--1--l+H+'l---t-.
200 t-t-+Htt-!-- -J....-l"-.J.--f3..l-;';"(\CS





30 50 100 200
di[mmj
500 1000 3000
$o [kW]
500
300 +-+-++H-H--+-
200

50 t,
40 1-++H-+++- +--+-l--+-+-+-'++--+-l
30+-t-H-Htt- -+-+-l--++HH--f--j
........ .................. _ _,__,
K1
1,4
1,3
1,2
1, 1
1,0
0,9
0,8
0,7
0,6
0,5
30 50 100 200 500 1000 3000
$0 [kW]
.....
'-'"
......
/
v
I/
I
0,40
20 40 60 80 100 120 140
Le[m]
a
b
c
di [mm]

50 ++i+i-t- -t--K

30 -+<+++-......


0,5
di[mm]
2 3 5 10 20 30 50
$o [kW]
100
50 +-+++H-- +-t--t-
40

20
5 H++++--+-t-t-;+t+H-- +-1-H
0,5
K2
1, 14
1,12
1,10
1,08
1.06
1,04
1,02
1,00
0,98
0,96
0,94
0,92
0,90
- -
-
I
I
' ;
''"'
I
I
2 3 5 10 20 3050
$o [kW]


v
",...
,,
v
\'I::
'
'
'
20 30 40 50
le [':CJ
Fig. 16.6.2. Diametrul minim maxim al conductelor de R12, care asigura o pierdere
de sarcina maximum admisibila (a) intoarcerea ulei ului (b), cu factorii de corectie
i n functie de lungimea echivalenta K
1
de temperatura de condensare K
2
(c).
Tabelul 16.6.8. Caracteristicile unor materiale utilizate la izolatii frigorifice
MATERIAL
tmin [C] p [kg/ m
3
] A. [W/ mK]
Pas la -60 100 ... 200 0,06 ... 0,08
Lana naturala 0 125 ... 150 0,038 ... 0,049
Fulqi 0 80 .. . 100 0,037
Carton 0 700 0,07
Bit um - 2000 0,16
--
Caramida
-
1850 0,79
Seton celular - 200 .. .400 0,05
Carton ondul at bituminat __ -50 50 ... 55 0,041 ... 0,043
Turba, placi impreqnate -60 160 ... 250 0,04 ... 0,06
Cauciuc sponqios -40 225 .. . 300 0,055 ... 0,065
Pluta expandata - 150 150 ... 160 0,04 1 ... 0,046
Pluta ex12andata bituminata (ASKO) - 150 160 .. . 180 0,058 ... 0,067
Placi fibrol emnoase -60 150 ... 250 0,047 ... 0,056
Sal tele din fi bra de sticla - 180 120 ... 150 0,033 ... 8,048
Panouri din fi bra de sticla -180 140 .. . 160 0,031.0,037
Vata di n sticla -60 60 ... 100 0,036
Sticla spumoasa- 60 140 ... 160 0,05 ... 0,055
Placi (semicochil ii ) din vata minerala - 100 120 ... 220 0,052 ... 0,055
Semicochil ii din polistiren expandat - 180 15 ... 30 0,033 ... 0, .36
Stiuma de 12oliclorura de vini l - 180 40 ... 60 0,04
S12uma de 12oliuretan - 180 35 ... 50 0,028
Al fol -50 - 0,028 ... 0,037
- -
Arnpora -50 10 ... 30 0,035 ... 0,05
II. lnstala!ii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
utili zeaza fl anse netede.
- imbinarea cu file! (cu racord
olandez) (fi g. 16.6.8 b), demontabila,
este specifica freonil or, care conduc la
di[mm]
400
300
200 <-l--+--">++l+---+

50 -
t5!-<f-1-tl-l--F--t--:l--1'-
30

20
10 L......L..+--....U..+---+--+--'-'-'-'-'-'+-- ...____,
30 50 100 200 500 1000 2000
di [mm] l!>o [kW]
400 r-r,..,-n-rr--r--.,.--.-rTTirr------:;""""
300
200 +--jri-H+t+---.-
100
10
30 50 100 200 500 1000 2000
Ki
$o [kW]
1,4
1,3 H -+-t -+-l-+-+-+--bl-++-+-+-1-4
1,2 _ .....
1,1 v .....
1,0 ./
0,9 /
0' 8 1---1''-+-+-+-+-+-4-+-+--+-+-+-+-+-i
0,7 I
0 '6 fl / +-IH-+-11-+-+-ll-+-+-ll-+-+-f--+--;
0' 5 - - - +-+--+--._,>--+--+->-t--+-"f- + ...._,
04
' 0 20 40 60 80 100 120 140
Le [m]
diametre mai mici.
Garnituril e de etansare, folosi te la
racordurile demontabile, se executa
din clingherit sau alumini u (la amoniac)
di[mm]
50
30
20
10
5
3
0,5
a
2 3 5 10 20 30 50
<l>o [kW]
b
c
di [mm]
50
30
20
10
5
3
0,5
K2
1,18
1,16
1,14
1,12
1,10
1,08
1,06
1,04
1,02
1,00
0,98
0,96
"
r'-.

>--
0,9420
2 3 5
I\.



'"
p,c;:f.
Cl,\ ,,....
10 20 30 50
<l>o [kW]
v
.........
'
'
30 40 lc(oC) 50
Fig. 16.6.3. Diametrul minim si maxim al conductelor de R22, care asigura o
pierdere de sarcina maximum admisibila (a) intoarcerea uleiului (b), cu
factorii de corecfie in funcfie de lungimea echivalenta K
1
de temperatura de
condensare K
2
(c).
di [mm]

300

50
30
20
15L.l..L.LJ<::=-----+----1-1-l-'--L-'.+---+--+-..J....J
Ki
1,4
1,3
1,2
50 100 200 500 10002000 5000
4'Q [kW]
c.-""--- --


_ .....
v"'
=- 7 _

--

1, 1
1,0
0,9
0,8
0,7
0,6
0,5
0,4 0
20 40 60 80 100 120 140
Le [m]
I
I
I
a
b
1 mm

100
K2
1, 18
1,16
'\
I\

'\
0l

, ! I
1, 14
1,12
1,10
1,08
1,06
1,04
1,02
1,00
0,98
0,9620
,4.SPIRATIE
I I I I
30
!,>,

I'
40 50
le [Cj
Fig. 16.6.5. Diametrul minim al conductelor de NH
3
, care asigura o pierdere
de sarcina maximum admisibila (a) factorii de corectie in functie de lungimea
echivalenta K
1
de temperatura de condensare K
2
(b).
si cupru (la treoni). La agen\i interme-
diari se folosesc garnituri din cauciuc.
16.6.2. Armaturi
in functie de rolul pe care-I indepli -
nesc, armaturil e utilizate in instala\iil e
frigorifi ce pot fi : robinete de inchidere;
robinete de reglare manuala; clapete
de re\inere (de sens).
Robinetele de lnchidere servesc
la separarea diferitelor utilaje sau la in-
chiderea circuitelor. Pot fi drepte, obli-
ce sau de col\ (fig. 16.6.9). Sunt preva-
zute cu racorduri demontabile (filet pa-
na la On 32 sau fl anse). Pot fi confec-
\ionate din o\el si din fonta speciala (la
amoniac) sau din bronz si alama, la
freoni .
Pozi\i il e de lucru ale robinetului cu
ventil sunt numai complet deschi s sau
complet inchis; la pozi\ii intermediare
presetupa nu poate asigura etan5area
de durata a tijei.
in figura 16.6. 10a,b sunt prezentate
variantele de robinete cu venti l plat ,
drept (TEHNOFRIG} si cu ventil conic,
de col\ (YORK). in figura 16.6.10c este
prezentat robinetul drept, cu cl apeta
sferica turnata (QUIRI} care prezinta
w [m/s]
40
30
20 i --+-+-+--+-11-+-___ 7-Fo. ..._ ......... _
5 ..........



10 20 30 4050 100 200 300
di[mm]
a
w [m/s]
40
30
20 +---+---+--t---<>-+-t- ...... \

4



10 20 30 40 50 100 200 300
b di[mm]
Fig. 16.6.4. Viteza minima pentru
vaporii de R12 (a) sau R22 (b},
la circula!ia ascendenta
in conducte verticale.
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
avantajul ca tr ecerea flui dului se face la
sectiunea conductei, deci introduce o
cadere de presiune redusa.
a
I
2
A I

B
I
/
/
I
b
/ 3 I 1
I R I
/
I
c
3 4
/ / /
d
c
I 11 I I e
I R22 11 ' I
I II' I I
9
8
h
D
" 3 ' 1
I l=i 22
>7
I
Fig. 16.6.7. Marcarea fluidului
frigoritic ?i a sensului de ci rcul atie:
1 - galben; 2 - verde deschi s;
3 - verde inc his; 4 - ro$u deschi s;
5 - ro$u inchis; 6 - galben; 7 - bleu; 8
- negru; A - fond; B - identifi care;
C - stare; D - sens; a - agent fri gorifi c;
b amoniac; c- freon (R22);
d - R1 2 lichid; e - amoniac lichid de pre-
siune pasa; f - R22 vapori de presiune
inalta; g - amoniac vapori de presiune
pasa ; h - continuu; i - disconti nuu.
10000
6000

4000
;?
2000
0.
1000
<I
GOO
400
200
100
60
40
20
10
6
4
2
2 4 5 8 10
i n figura 16.6. 11 este prezentat un
robinet cu membrana (DANFOSS), uti -
lizat pentru conducte de diametre re-
duse, la fr eoni . Legatura intre tija $i
cl apeta este asigurata aici de o mem-
brana care parti cipa $i ea la etansarea
catre atmosfera.
Robinetele de reglare manuala
servesc la laminarea agentului frigorifi c
lichid, de la presi unea de condensare
la cea de vapori zare. Sunt realizate a-
semanator cu robinetele de inchidere
drepte, fiind prevazute cu un fil e! mai
fin al tijei , cu un ventil adaptat unei re-
glari precise a debi tului $i cu o etan$3re
mai buna a tijei, pentru a permite func-
tionarea in orice pozi\ie. Se monteaza
i ncadrat de doua robinete de inchidere,
pe o conducta by-pass a celei pe care
"
20
a
b
Fig. 16.6.8. irnbinari dernontabile:
a - cu b - cu filet.

- / , ,
/
v- _/ -
,
v
40 60 80 100 200 300 400
Ov [m3/h]
Fig. 16.6.6. Pierderea de sarcina in conductele de apa t.l p, pentru o lungime
de 100 m, in f unctie de debitul vol umi c Ov ?i de di arnetrul nomi nal ON.
II. lnstala!ii frigorifice
\ este amplasat vent il ul de reglarc
. automata, incat sa se poata asigura
demontarea pentru cura\ire $i depanare,
$i este precedat de un filtru (eventual $i
un deshidrator), ca i n figura 16.6. 12.
in figura 16.6. 13 sun! prezentate
vari ante reali zate de FRIGOTEHNICA (a)
$i LRFF (b).
Clapetele de repnere {de sens) per-
mit circulatia fluidului doar intr-un singur
sens. Clapeta este ridicata de pe scaun
de presi unea fluidului care circula in
sensul normal, iar la circula\ia i n sensul
invers este apasata pe scaun (fig.
16.6. 14 a). Poate fi prevazuta $i cu un
resort care amplifica presiunea cl apetei
pe scaun. Tensiunea resortului este de
cca 0,07 bar, la clapetele montate pe
conductele de aspira\i e, side 0, 3 bar, la
cele montate pe conductele de refulare.
Fi gura 16.6.14 prezinta $i variante de
clapete cu arc: b) dreapta (DANFOSS),
c) obl ica (FAS) $i d) de col\ (LRFF).
Clapeta de re\inere trebui e sa asi-
gure o inchidere rapida, o buna etan-
5eitate, rezisten\a la $OCul de presiune
si sa conduca la o pierdere de sarcina
redusa (0,03 ... 0,07 bar). Ea se
c
Fig. 16.6.9. Robinete de i nchidere
(FRIGOTEHNICA):
a - drept; b - oblic; c - de colt.
j
n. lnstala!ii frigorifice
amplaseaza pe refularea cornpresoare-
lor, la instala\iile cu rnai multe compre-
soare, din care unele de rezerva, pen-
tru a impiedica intoarcerea vaporil or cu
lichid din condensator, in caz de avarie
sau la oprire. $i instalatiile de degivrare
cu gaze calde necesi ta clapete de re\i-
nere. La instala\iile la care compresorul
deserve$1e mai multe vaporizatoare 1
care func\ioneaza la temperaturi diferi -
te, se pl aseaza clapete de retinere pe
aspira\i ile din vaporizatoare.
De asemenea, pompele (care sunt,
de regula, dublate cu unele de rezerva)
necesita clapete de retinere pe con-
ductele de reful are.
Montarea pe conducta se va face
in conformi tate cu indi catiil e construc-
torului (ori zontala, verticala sau indife-
renta), respectand $i sensul de circu-
la\ie a fluidului, marcat cu o sageata pe
corp. Clapeta trebuie plasata cat mai
departe de compresor (de regula, dupa
separatorul de ulei) pentru a amorti za
$OCul dat de circula\ia pulsatorie a ga-
zului la inchiderea- deschi derea ei.
16.6.3. lzolaJii frigorifice
Materiale utilizate pentru izolafii
frigorifice
in scopul reducerii costului frigului
produs, trebuie !imitate aporturil e de
a
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
caldura din exterior , atat la consumator
(catre incinta raci ta), cat $i la instala\ia
frigorifica (catre 1ona cu temperatura
scazuta). Pentru aceasta, atat spa\iul
racit cat $i util ajele $i conductele aflate
la temperatur a scazuta se izoleaza tri -
gori fic. Material ele izolante sunt con-
stituite, de regula, din mai multe celul e
4 1
Fig. 16.6.11 . Robinet cu
membrana (DANFOSS):
- clapeta; 2 - membrana; 3 - sabot
de reparti zare a presiunii ; 4 - resort.
Fig. 16.6.12. Amplasarea, in instalafie,
a robinetului de reglare manuala:
1 - robinet de reglare automata; 2 - ro-
binet de reglare manuala; 3 - filtru.
4
2
3
Fig. 16.6.10. Robinete
de inchidere:
a - drept, cu venti/ plat
(TEHNOFR!G);
b - de colt, cu ventil conic
(YORK);
c drept, cu clapeta
sferica turnanta (OU/RI);
1 corp; 2 capac;
3 - ventil (clapeta); 4 - tija;
5 - piuli\a de etan$are;
6 - roata (levier) de manevra.
inchise, con\inand un gaz uscat (aer,
C0
2
, azot sau R 11), cu o conductivi -
tate termica scazuta. in plus, ele tre-
buie sa fie: nehigroscopice; neinflama-
bile si ignifuge; inodore; neatacate de
ciuperci, mucegaiuri, rozatoare si sa nu
putrezeasca.
Un material poate fi bun izolant ter-
mic, !a temperaturi peste cea a med!u-
lui ambiant, dar, daca este hi groscopic.
nu poate fi utilizat ca izolant frigorific
deoarece va permite difuzia vaporilor
de apa din aer, condensarea $i uneori
chiar congelarea lor in peretele izolat.
~
2
7
Fig. 16.6.13. Robinet de regl are manuala
a - FRIGOTEHNICA; b - LRFF:
1 - corp; 2 - ti ja; 3 - ventil; 4 - ca-
pac; 5 - garnitura; 6 - piulita de etan-
$are; 7 - roata de manevra; 8 - inel de
etan$are piulita; 9 - inel de etan$arc
corp.
398 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor

Consideram un perete izolat ter1nic , ce$lia condenseaza. Daca te1nperatura
care desparte aerul exterior cu starea data peretelui este negati va are loc conge-
de temperatura fe-25 C $i umiditate larea condensatului .
-
relativa <f'e=60 % de aerul interior cu In figura 16.6. 15 sunt prezentate si-
starea data de tr-- 10 C si <f'r-80 %. La tua\iil e difuziei vaporil or de apa din aer
aceste stari corespund presiunil e par\iale prin perete, fara ri se de condensare (a),
ale vaporilor de apa: Pve- 2 mbar si i cu condensare i n stratul izolant (b) $i
p..,
1
=0. 153 mbar. Datorita diferen\ei de cu condensare si congelare !n stratu! i-
presiune, 15.P- Pvc-Pv, va exista o difuzie a J zolant (c). .
vaporilor de apa prin perete, cu at.at mai i Analizand conducti vitatil e termice
I
intensa, cu cat D.p va fi mai mare. cu cat ale aerului uscat $i ale vaporil or de
permeabilitatea la vapori a materialului va apa, ale apei $i ale ghe\ii (label 16.6.7),
fi mai ridicata $i cu cat densitatea lui va fi se const ata cum se poate degrada
mai mica. efi cacitatea izolanta a materi alului cand
Cand presiunea par\i ala a vaporil or 1 aerul uscat este inlocuit de aer urned,
de apa in peret e Pv dep3$e$te presiu- apa $i, in final, de ghea\a.
nea de satura\i e p
5
, a vaporilor, cores- Ghea\a diminueaza efectul izolant
punzatoare temperaturii peretelui , a- ' de 100 de ori $i, in plus, provoaca de-
3 4 2 1
I I I
t- -
_/
a
/1
' \ .:
'
I
..

' .
c:;>

. - . ., ...
....
4
b
Fig. 16.6.14. Clapete de retinere:
a - simpla; b - cu arc, dreapta (DANFOSS);
c - cu arc, ob/ica (FAS); d - cu arc, de colt
(LRFF);
2--..._
1 c
7


d
U. lnstala!ii frigorifice
gradarea mecanica a rnaterialului prin
I mari rea volumul ui la inghe\area apei.
: (Prezenta $i a R 11 eviden\iaza posibili -
1 tatil e i mbunatatirii efectului izolant al
1
expandarea cu alte

I
I
I
I
!
gaze, in loc de aer). Pentru evitarea
condensari i, trebui e ca Pv< p
5
, deci ca
vapori i sa nu atinga punctul de roua.
Coborarea presiunii par\i ale a vaporil or
de apa Pv se poate face prin intercala-
rea intre zidari e $i izola\i e a unui strat
impermeabil , denumit bariera de vapori
(fig. 16.6. 16).
Materi alele utili zate ca izola\ii frigo-
rifi ce (tab. 16.6.8) pot fi de natura orga-
nica sau anorganica. Jzolantii organici
pot fi naturali (pluta. lemn, turba, pasla,
lana. cauciuc, ful gi) sau sinteti ci (spu-
mele de poli stiren, policlorura de vinil
sau poliuretan, ampora, velit). lzolantii
anorganici, mai durabili $i neinflamabili,
pot fi minerali (vata din sti cla sau zgura,

..........
\. t
\

\
'
'
' \

\
'
\
\

t,
1 - corp; 2 - capac; 3 - articula\ie;
amorti zare; 7 - inel de etansare.
4 - clapeta; 5 - resort ; 6 - placa de I
1
- -- -
\
\
' Ps
' \
\
\
pv
\
\
t,
\

2 3
a
le
P s 1 .....
'
1
' \ ps
'
pv
2
b
3 1
' Ps
'
\
\
pv
!
'

o '
!! I
'
I
'
2 I 3
c
Fig. 16.6.15. Difuzia vaporilor de apa intr-un perete izolat:
a - fara rise de condensare; b - cu condensare in stratul izola11t;
c - cu condensare :;;i congelare in stratul izolant;
1 - caramida; 2 - izolatie; 3 - tencuiala interi oara.
t,

I
I
I
I
I
1 4 2 3
Fig. 16.6.16. Evitarea condensarii
in perete:
1 - carami da; 2 - izolati e; 3 - ten-
cuiala interi oara; 4 - bariera de vapori.
1'\
<pl
le <re
2-
/ t 1
/
d,
12
3
Fig. 16.6.17. Schema de calcul a izola-
tiei frigoritice la o conducta cilindrica:
1 - inveli s exteri or (i zola\ ie $i bari-
era de vapori ) cu diametrul exteri or d2
si interi or d
1
; 2 - izola\i e; 3 - conduc-
1 ta cu diametrul exteri or de si interior
d,.
l I. lnstala!ii frigorifice
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
vata rninerala. sti cla spurnoasa, beton
spurnos) sau rnetalici (alfolul, realizat
din foite subtiri din alurniniu).
Ca bariere de vapori se utili zeaza
ernul sii de bi turn sau de asfalturi si
cornpl exe alurniniu-polieti lena sau alu-
rni niu-bitum. Rezistenta la difuzia va-
porilor de apa p, comparati v cu cea a
unui strat de aer de aceeasi grosime,
este de 20.000 ... 50.000 la ernul siil e as-
faltice sau bi tuminoase si de 400.000 ...
12.000.000 la compl exele cu al uminiu.
Determinarea grosi mi i izol ati ei fri -
gorifice se face pe baza unor calcul e
tehnico-economice i n care primeaza
conditia de evitare a condensarii vapo-
rilor de ap3 pe suprafa\a izola\iei. Pen-
tru aceasta, suprafata exteri oara a i-
zola\iei trebui e sa aiba temperatura su-
peri oara punctului de roua al aerului in
care este montata izola\i a.
La peretele plan, trebui e i ndeplinit a
condi\i a:
q = k( f 0 - f,) < 0: .,( f e - f,)
(16.6.7)
deci :
I I I/
v v ,
['\
40
()30
0
..2
::J
(jj
ro
ro 20
:s
cu
(jj
a.
E
10
0
II v
) II' ,,
-"
J J
II
v II " 11,
"'
/ /V
I
'.'\
/ v ll
Iv 17

/
/
v ']; n.<::s / / v
/ / / /'cf-pQ }' i /V
f7' , , ') , V' R>
I/ / ' ) Vi ,J'
/ / / //
v v ,"' / // ',/ '/,
/ I/ V/ r/ / 17
/ / / '/, //
// V/ //, II
// V/
'/
II
I // [.lj
'//.
11
I
II
II

f- ?_
0
- - o-o
<O l!) "
0
C')
- - - - -
+ f
--
, __
- -
r-- -
0
_o
.__
r--s. - -- -
--- r-- r-
II I
I I
-
J
11 I/
I I
I/ I
V-
=/
,, ,,.
-
t,
I
J I/ I/
2 3 4 5 10 20 25
t2-t;z [K]
( 16.6.8)
unde
- q este densi tatea fluxului termi c
[W/ m
2
];
- k - coefi cientul global de transfer ter-
mic [W/ m2K] ;
- ae - coefi cientul superfi cial de
transfer termi c [W/ m2K] ;
- t,, le - temperaturil e exteri oara si inte-
ri oara ale aerului [
0
C] ;
- t - temperatura punctului de roua,
cor1 spunzator starii aerului exterior
[OC].
La peretele cilindric, trebuie res-
pectata condi\i a:
,.,., _ n(t.-t,)
Y ' L - 1 1 1 .
--+--+-
O: ede O:, d, 2
.(__!_1nd
2

A, d , A2 de AJ d ,
< Jrde(le- 1 ,)O: e [W /m)
N
"\.'\,.'\
''""'l"

1'.'

0:":



r-..1'\
.'\0 0
,,
'"'"" '7o
I'\
I'\. ['\, 0
I l"-1\.o o&.
'"
l'.' 09'. l'\I'\.
'
"'"
:l/'2 { o 1'.. I"
'
-"c-.
'tz._ -o I'\.
"'
I'\. l '-

---
I 'Q I i"-
"'
"''
I'\. '1'
1-
"\. '- I'\
'''"
""' ""'
I'\ ''-I'\
I
1"'-
['\,
I'\
I
I
f j ft;
...;:
I I J 11 II
I
c::
ft
j ih
-!!I-
fV-+-
Q
.!E J
J 7
I
11/
I!1 I I
Q I/ I I
f--
o I "1 I
'I I

'
I'
'IV ._t:.
I/ '// I r
I /V '/ /
'/V//
I
V/{/,
'/
, ,,
l0-V
/'. %'.
,, 10-
,,,-

- f- >-- -

200
150

><U
E
c
100
E
ro
Q)
E
u;
0
(5
50
0
Fig. 16.6. 18. Nomograma pentru determinarea grosimii minime a izol atiei ,
pentru evitarea condensarii pe izol afi e (Cammerer) :
D - diametrul conductei ; P - pcrete plan; <p - umidi tatea relati va a aerului;
.\t diferen\a intre temperatura conductei si a aerului ; A. - conducti vitatea ter-
mica a rnaterialului iLolator .
2--
.. 6
3 9 8 2

, .. , ... .. :;;;,,,.. .:.:::,:. :,-; ..

a
6 2
\ \
6
Fig. 16.6.19. lzolarea unui perete verti cal
a pardoselii pl asate pe sol (a)', idem a
pl afonului unui spatiu racit {bf.
1 - zidarie; 2 - bari era de vapori ;
3 - agrafa metalica; 4 - panouri izo-
tante (pluta sau poli stiren); 5 - cuie de
lemn; 6 - tencui ala; 7 - izola\ie hidro-
fuga cu inaltare pe peretele vertical;
8 - beton de egali zare; 9 - strat de u-
zura; 10 - beton de egali zare;
11 - sol; 12 - armatura din o\el beton.

' ; 3 5 436 7
b
Fig. 16.6.20. lzol area conductelor,
cu un st rat (a) sau doua straturi
(b) de cochili i:
1 - conducta; 2 - vopsea antirugi-
na; 3 - cochi lii izola11te; 4 - mastic as-
faltic; 5 - sarma zincata; 6 - bandaj din
panza; 7 - tencuiala bituminoasa.
Capitolul 16: El ementele componente ale instala!iilor TT. lnstala!ii frigorifice
Semnifi catia marimilor rei ese din
figura 16.6.17, cu <PL - fluxul termic ce
patrunde in conducta pe 1 m lungime.
Grosimea minima a izolatiei se ,
poate determina cu nomograma elabo-
rata de Cammerer (fig. 16.6. 18), ale-
gand materialul izolant (conductivitatea
lui termi ca, A.). Pentru pluta, grosimea
minima necesara evitarii condensarii
pe iz9latie, rezulta din tabelul 16.6.9.
Fluxul termic care strabate izolatia
unei conducte pentru 1 m $i o diferen-
ta de temperatura de 1 K se poate
determina din tabelul 16.6. 10.
Montarea izolatiei frigorifice tre-
buie reali zata in straturi continui , evi-
tand "pun tile termice", asigurand un
contact perfect cu suportul $i prote-
jand-o contra $OCurilor $i a umiditatii .
- /zolarea perefilor p/ani
Suportul izolatiei frigorifice este zi-
daria (caramida, beton}, in cazul spatii -
lor racite, sau peretele metalic, la bazi -
nele de racire. Pentru a avea o supra-
fata cat mai neteda, suportul se tencu-
ie$te cu mortar de ciment. Fi xarea izo-
lati ei pe perete sau plafon se face cu
agrafe din sarma zincata. Pest e ten-
cuiala se pozeaza bariera de vapori (e-
mulsie de bitum sau asfalt). Pentru a e-
vita patrunderea apei in izolati e (de la
spalari, degivrare}, la pardoseli, se pre-
vede $i o izolare hidrofuga (din doua
straturi de carton asfal tat $i trei de bi-
tum), inaltata la jonc\iunea cu peretii cu
cca 0,5 m. Placile de izolatie se aplica
cu bitum cald, peste bariera de vapori,
astfel incat sa nu existe o continuitate
a rosturilor. Un eventual al doil ea strat
izolant se a$eaza cu rosturile decalate
fata de cele ale primului strat. Rosturil e
se astupa cu chit din bitum $i praf de
pluta sau poli stiren.
lzola\ia frigorifi ca se acopera cu
plasa de rabi! $i cu tencuiala din mor-
tar de ciment. La pardoseli , pest e izo-
la\i e se prevede $i un strat din beton
de egalizare, slab armat , si un strat de
uzura (asfalt, beton sau gresie), cu o
pan ta de 1 .. . 2 cm/m.
La spa\ii cu t emperatura sub -5 C, '
Fig. 16.6.21. lzolarea conductelor
?i robinetel or de apa gl aciala,
intr-o centrala frigorifica.
sub stratul suport al izola\i ei fr igorifi ce,
se prevede un sist em de venti lare cu
aer, sau un sistem de incalzire, care sa
protejeze solul de inghet.
In figura 16.6. 19 este prezentat
modul de izolare a unui perete verti cal
$i a pardoselii plasate la sol (a) $i a
tavanului (b) unui spa\iu raci t.
lzola\i a se poate reali za $i in situ,
prin injectarea unei spume izolante
(poliuretan sau policlurura de vinil), in-
tre panouri de cofraj ; in timpul reali za-
rii, temperatura mediului trebui e sa fi e
mai mare de 10 C, iar umiditatea rela-
tiva mai mica de 80 % .
- lzo/area conductelor $i a aparatelor
cilindrice
Pe conducta perfect uscata $i de-
gresata, se aplica o vopsea bituminoa-
sa, protectoare contra ruginii $i apoi
cochiliile de materi al izolant sunt lipite
cu o emul sie asfaltica. Rosturil e lon-
gitudinale $i transversale alterneaza.
Cochi liile sunt presate pe conducta
prin strangere cu sarma zincata. Co-
turile sunt acoperite cu cochilii decu-
pate la o forma cat mai apropiata.
Cand este necesar un al doilea strat i-
zolant, se asigura decalarea rosturilor .
spirala, acoperita cu glet de ipsos sau
ciment (fig. 16.6.20) $i fini sata cu o
vopsea de ul ei.
lzola\ia se intrerupe inaintea fl anse-
' lor armaturilor, pentru a se putea de-
monta. Armaturil e de pe conductele cu
temperatura scazuta sunt izolate cu
cochiliil e decupate :a forma acestora.
Figura 16.6.2 1 prezinta modul de izo-
lare a conductelor $i robinetelor de
, manevra intr-o centrala fri gorifi ca.
In prezent se folosesc $i acoperiri
metalice, din jumata\i sau sferturi de
cilindri de tabl a din aluminiu, fasonate
la dimensiunea exterioara a izola\iei .
Unele cochilii de izolati e (l ana din
sti cla) sunt inglobate intr-o folie din
aluminiu, lipita pe izolant. $i aici se
poate utili za izolarea pe foe, cu spume
injectate in spa\i ul inelar dintre
conducta $i acoperirea metalica.
Aparatele cilindrice mari , aflate la
temperatura scazuta (separator de
lichid, separator acumulator, butelie de
racire intermediara) sunt izolate simil ar
conductelor, cu placi izolante aplicate
pe rabi!. Acoperirea exteri oara se face
cu panza gudronata sau cu folii din
aluminiu.
Suprafata exteri oara a izolatiei se
protejeaza contra $Ocurilor cu banda
din panza sau bumbac, infa$urata in ,
Tabelul 16.6.9. Grosimea mi nima a izolatiei din pl uta,
pentru evit area condensarii vaporilor de apa pe izolatie
Grosimea izolati ei [mm] pentru
Diametrul exterior Diferenta de
starea aerului de 20 C
[mm] temperatura [K)
$i umiditatea relati va de [%]
70 80 85 90
20 15 25 45 55
38
40 25 35 55 90
60 40 50 75 125
80 60 75 100 160
20 15 25 45 60
57 40 30 40 65 90
60 45 60 85 130
80 65 80 110 170
20 20 30 50 70
---
108
40 35 45 65 110
-
60 55 70 95 150
80 75 90 120 185
20 20 35 60 80
159
40 35 55 80 115
60 55 80 115 150
80 75 105 140 200
20 20 35 60 80
-
267
40 40 60 85 120
60 60 85 115 170
80 80 120 170 230
20 20 40 65 90
perete plan
40 40 70 100 160

60 60 100 140 240
--- -
80 80 130 200 280
IL lnstalatii frigorifice
Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
Tabelul 16.6.10. Fluxul t ermic (f\ [W/ m) ce traverseaza 1 m de conducta izolata,
la o diferen)a de temperatura de 1 K
de A.
[mm] [W/mK]
pentru o izolatie cu Ii [cm]:
2 3 4 5 6 7 8 9 10
0,04 0,290 0,241 0,211 0, 191 0, 176 0, 166 0, 157 0, 148 0, 143
32
0,05 0,348 0,293 0,258 0,234 0,217 0,203 0, 194 0, 184 0, 177
0,06 0,405 0,345 0,304 0,277 0,256 0,239 0,230 0,219 0,211
0,04 0,326 0,269 0,235 0,211 0, 191 0, 179 0, 169 0, 161 0, 153
38 0,05 0,390 0,324 0,248 0,256 0,235 0,219 0,209 0,200 0, 190
0,06 0,452 0,378 0,332 0,300 0,278 0,260 0,247 0,237 0,226
0,04 0,383 0,311 0,269 0,239 0,216 0,201 0, 189 0, 180 0, 168
48 0,05 0,456 0,372 0,324 0,288 0,264 0,246 0,233 0,222 0,210
0,06 0,529 0,433 0,378 0,336 0,312 0,291 0,276 0,263 0,252
0,04 0,437 0,354 0,299 0,264 0,240 0,220 0,208 0, 197 0, 187
57 0,05 0,521 0,422 0,363 0,321 0,293 0,270 0,256 0,244 0,231
0,06 0,603 0,491 0,426 0,377 0,347 0.322 0,304 0,290 0,274
0,04 0,476 0,379 0,320 0,284 0,256 0,235 0,220 0,209 0, 197
63,5 0,05 0,566 0,455 0,390 0,342 0,313 0,290 0,271 0,259 0,244
0,06 0,655 0,529 0,457 0,400 0,369 0,343 0,322 0,307 0,290
0,04 0,545 0,432 0,362 0,317 0,287 0,262 0,246 0,232 0,218
76 0,05 0,650 0,517 0,440 0,384 0,350 0,322 0,303 0,285 0,269
0,06 0,745 0,603 0,516 0,450 0,414 0,383 0,360 0,339 0,320
0,04 0,621 0,484 0,404 0,353 0,317 0,289 0,270 0,254 0,240
89 0,05 0,737 0,580 0,491 0,428 0,387 0,355 0,333 0,313 0,295
0,06 0,847 0,679 0,577 0,502 0,458 0,420 0,394 0,371 0,349
0,04 0,650 0,508 0,423 0,368 0,332 0,302 0,282 0,263 0,249
95 0,05 0,771 0,609 0,514 0,448 0,405 0,370 0,347 0,325 0,306
0,06 0,893 0,708 0,603 0,527 0,477 0,437 0,412 0,386 0,362
0,04 0,719 0,557 0,465 0,401 0,360 0,327 0,303 0,285 0,268
108 0,05 0,853 0,673 0,564 0,490 0,441 0,401 0,374 0,352 0,330
0,06 0,986 0,783 0,66 1 0,578 0,521 0,475 0,444 0,416 0,390
0,04 0,824 0,632 0,529 0,455 0,403 0,366 0,338 0,318 0,298
127 0,05 0,975 0,766 0,638 0,552 0,494 0,450 0,416 0,391 0,365
0,06 1, 125 0,893 0,748 0,650 0,586 0,534 0,495 0,463 0,432
0,04 0,864 0,661 0,551 0,472 0,418 0,378 0,348 0,327 0,307
133 0,05 1,021 0,795 0,661 0,573 0,510 0,464 0,429 0,401 0,377
0,06 1, 172 0,922 0,771 0,673 0,603 0,550 0,510 0,476 0,446
0,04 0,690 0,573 0,490 0,433 0,391 0,360 0,337 0,319
140 0,05 0,829 0,690 0,597 0,530 0,481 0,446 0,427 0,385
0.06 0 963 0 806 0 702 0 627 0,572 0 530 0 493 0 461
II. lnstalatii lrigorilice
'
Capitolul 17
Sisteme de instalatii frigorilice
'
pentru climatizare
Jpitolul 17: Sisteme de instala!ii frigorifice II . lnstala!ii frigorifice
tat din vaporii de apa con\inu\i in aer
care, in limp, se poate transforma in
zapada sau ghea\a).
a\ia de climati zare are ca scop
:ea starii aerului (temperatura
1tatea) in_ limitele de confort sau
1
)l icitate de un proces tehnologic,
endent de condl\iile exterioare.
in bateria de reincalzire BAI, aerul
este incalzit (proces la x=ct) pana la
.I, vara, aerul introdus in incaperea
1
temperatura ec $i apoi este introdus in
3tizata trebuie racit $i uscat, cu camera cl imati zata cu ventilatorul VT.
compresie mecanica cu freon, amonia-
cul fiind exclus din cauza ri scului de in-
festare a aerului in cazul spargerii va-
porizatorului v (bateria de racire a ae-
rului). Bateria de racire este reali zata
din mai multe circuite, cu \evi din
cupru $i aripioare din aluminiu. Pentru
ob\inerea unor temperaturi uniforme
ale aerului raci t, circui tele de freon
trebuie sa fi e realizate cu debite egale
(deci cu pi erderi de presi une identice
>rul unui mediu de racire natural
. de pu\) sau produs artificial.
:iacirea aerului se poate reali za fie
ct, prin vaporizarea unui agent
orific in racitorul de aer, fie indirect,
1 intermediul unui agent purtator de
1 (apa rece), natural sau preparat in
Jori zatorul unei instala\ii frigorifi ce.
17.1 . lnst9latii de _
;limatizare cu racire directa
Aerul cedeaza excesul de caldura
.i de umiditate in contact cu o bateri e
le racire care este chiar vaporizatorul
lstala\i ei frigorifice .
. Pentru a evita impurificarea aerului ,
'.n ,'caz de avari e a vaporizatorului, se
utili zeaza numai agen\i frigorifici neto-
xici (R22, R134a).
' Aceste instala\ii asigura puteri fri-
. gorifice mici ( 1.. .20 kW) sau medii
(25 ... 150 kW). Din punct de vedere
' constructiv, pot fi realizate in sistem:
- monobloc;
- cu doua unitati separate (split) .
17 .1 .1. Sisteme monobloc
Pentru puteri frigorifice medii, trata-
r ea aerului este realizata centrali zat, iar
distribu\ia Jui in spa\iil e climatizate $i
- aspira\ia din ele sunt asigurate cu o re-
\ea de canale. Frigul necesar est e pro-
dus pentru alimentarea unei centrale
de tratare a aerului (CT A).
Pentru puteri frigorifi ce reduse, pro-
ducerea frigului $i tratarea aerului se
reali zeaza local, chiar in incaperea cli -
mati zata.
17. 1.1. 1 Centrala de tratare
a aerului
Vara, tratarea aerului are Joe in ba-
teria de racire BR a centralei de tratare
a aerului (fig. 17. 1. 1 a), care este chi ar
vapori zatorul V al instala\iei fri gorifi ce.
Aerul viciat de stare I, recirculat din
incapere, se amesteca cu aerul exterior
de stare E, proaspat, in camera de
amestec CA, rezultand starea M (fig.
17. 1. 1 b). in continuare, aerul este racit
in contact cu suprafa\a rece a bateriei
de racire, CU temperatura 8saR pana la
starea R.
Daca temperatura aerulu1 racit 8R
este inferioara celei a punctului de roua
a aerului introdus in bateri a de racire,
O;M, atunci aerul sufera $i o uscare
i\XMR (pe suprafa\a bateri ei de racire se
depune o parte din condensatul rezul-
1 Aici, preluand excesul de caldura $i de
umiditate, are loc procesul de climati -
zare a incaperii, C-1.
lama este utilizata bateria de prein-
calzire a aerului BPI ; in acest sezon
fii nd necesar $i un di spozitiv de umidi-
fi care, cu abur/apa.
Camera de pulverizare CP este
utilizata la sistemele cu racire indirecta,
cand aerul este racit prin pulverizarea
apei reci.
lnstala\ia frigorifi ca aferenta este cu
i intre di stribuitorul de lichid $i colectorul
! de vapori). Deoarece freonul sufera $i o
supraincalzire (1 - 1' ) in ultima parte a
vaporizatorului, alimentarea acestuia
cu freon se realizeaza longi tudinal, in
contracurent cu circuitul de aer.
Condensatorul poate fi racit cu apa
(cuplat cu un turn de racire) sau cu aer,
- -- - - 1
AV ~ r ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ - : ICL . ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ -
AR
h [kJ/kg]
1------J
c
a
CP SP BRI
VT
~ p
Po
c
h [kJ/kg]
Fi g. 17.1 .1. Trat area complexa
a aerului prin raci re directa:
a - centrala de tratare a aerului cu
schema instalatiei frigorifice aferente;
b - procesul de tratare a aerului; c -
XM X [g/kg] ciclul termodinamic teoretic al insta-
b latiei frigorifice cu freon;
CA camera de amestec; F - filtru; BPI - baterie de preincalzire; BR - bateri e de
racire; V - vaporizator; CP - camera de pulverizare, SP - separator de pi caturi ;
SRI - baterie de reincalzire; VT - venti lator ; P - pompa de apa; K - compresor ;
CD - condensator; SRL - subraci tor de lichid; SIV - supraincalzi tor de vapori;
VR - ventil de reglare; !CL - incapere climati zata; E - aer exterior (proaspat);
I - aer interior (evacuat); M - aer amestecat; R - aer racit; C - aer tratat;
AV - aer viciat; AR - apa de racire;
II. frigorifice
putand fi integrat i n centrala fri gorifi ca,
sau separat (plasat in exteri or) . lns-
talati a di spune de mai multe compre-
soare semi ermeti ce sau deschise, pl a-
sate in paral el, care-i asigura o supl e-
\e i n func\ionare.
Asamblarea instala\iei frigorifice se
face in uzina, pe un sasiu metali c, per-
mi\and o montare rapi da si u5oara, o
etan5are sporita si ocuparea unui spa-
\iu redus (fig. 17. 1.2).
Amplasarea sta\i ei de frig se face in
localul tehni c in care este plasata si
central a de tratare a aerului sau in ex-
terior (fiind protejata la intemperii).
Dimensionarea instalati ei fri gorifice
se face cunoscand:
temperatura de vaporizare ea,
data de relati a
[K) (17. 1.1)
cu 8saR - temperatura suprafe\ei
bateri ei de racire; 8R - temperatura ae-
rului de stare R; L1 8 - diferen\a de tem-
peratura intre aer si suprafa\a bateriei,
avand valoarea de 5 .. .7 K.
puterea frigorifica <Po
<Po--<PsR=LmAER(hM-hR)=LmFreon-(h 1-h4)[kW]
(17.1 .2)
cu <PaR - puterea termica a bateriei de
racire [kW); LmAER. LmFreon - debitele
masice de aer si de freon [kg/s]; 1
hM, hR - entalpiile masice ale aerului de
stare M, respectiv, R [kJ/ kg] ;
h 1, h4 - entalpiile masice ale freonului
in punctele 1 ', 4 [kJ/kg] (fig. 17. 1. 1.c).
in continuare se pot determina pu- j
terea termica de condensare <I>c si
puterea electrica de comprimare Pk: J
<l>c=LmFroon-(h2-h3)=LmwCPW-{8w:r8w1) (kW] :
(17.1 .3) '
Pk=LmFreon-{h2-h1") [kW] (1 7. 1.4}
Deoarece <I>c><Po=<PaR><PaR1 (fiindca
.1hMR>L1 hRc) si cum temperatura aerului
tratat ec este inferioara temperaturii de
condensare 8co si chi ar celei a apei de
racire a condensatorului 8w2, exista
posibilitatea alimentarii bateri ei de
reincalzire BRI cu vapori cal zi de freon
(fig. 17. 1.3.a) sau cu apa iesita din
condensator (fig. 17. 1.3.b), asigurand
incalzirea aerului (procesul R-C, fig.
17 . 1. 1) prin recuperarea unei par\ i din
caldura de condensare. Se face astfel
o economi e de investi \ie (conden-
satorul C2 este mai mi c decat C, se
utilizeaza mai pu\ine turnuri de racire)
si de exploatare (nu se sol icita agent
incalzitor pentru BRI si se pompeaza
mai pu\ina apa la turnul de racire)_
Reglarea starii aerului trat at R se
reali zeaza prin sistemul t ot sau ni mic,
prin opriri -porniri succesive ale moto-
rului compresorului (l a instala\i ile de
putere fri gorifi ca scazuta) sau prin sis-
temul in trepte, prin oprirea unor com-
presoare (la instala\ iil e de putere me-
di e). Exista insa un timp apreciabil pa-
na cand se resimte efectul reglarii asu-
Capitolul 17: Sisteme de frigorifice
pra starii aerului .
Reglarea puterii fri gorifi cc a instala-
\i ei se face prin regl area debitului de
freon care vapori zeaza. prin interme-
diul ventilului termostati c VR ce menti -
ne constanta suprai ncalzirea 1- 1 ' .
(fig. 17. 1. 1)
Centrala de tratare a aerului este
fol osita la puteri frigorifi ce
<Po=S0 .. . 150 kW,
pentru alimentarea mai multor i ncaperi
care solicita acelasi microclimat (biro-
uri, camere de hotel} sau pentru clima-
ti zarea unor spa\ii mari (sali de confe-
rin\e, sali de spectacol, supermagazi -
ne}, cand nu se dore5te men\inerea
unei temperaturi riguros constante,
fiind asociate sistemelor de climatizare
cu debit vari abil de aer sau celor cu
ejectoconvectoare (cu induc\ie).
Fig. 17.1.2. Centrala trigorifica cu compresie mecanica (HERMEKIT):
a - cu condesator separat; b - cu condesator integrat;
Capitolul 17: Sisteme de instala!ii frigorifice
tinand si o propor\ie suficienta de aer 17. 1. 1.2 Sisteme de tratare
locala a aerului proaspat.
Dulapul de climatizare (fi g. 17. 1.4)
este un aparat monobloc, util izat pentru
puteri fri gorifi ce medii (20 ... 50 kW), in-
talnite la climati zarea unor spa\i i nu
foarte mari (magazine, restaurante, sali '
de ordi nat oare, centrale telefonice).
Asigura climati zarea tot anul , men-

8w1
e
82
C1=BRI
8c
83
e ~
2
I fl "
Este simplu, compact, incluzand
i ntr -o carcasa atat elementele de trata-
re a aerului (camera de amestec, filtru,
baterii de i ncalzire $i racire, umidifi ca-
tor, ventilator), cat $i instala\ia fri gorifi -
ca cu comprimare mecani ca cu freon,
adiacenta.
Se instaleaza i n incaperea climati -
e
BRI
8w
2
8 ~
2
8w
1
8.i!!
a Sc, s b SBR1 s
Fig. 17.1.3. Recuperarea caldurii de condensare pentru incalzirea aerului:
a - utilizarea vaporilor ca/zi de freon; b - utilizarea apei ca/de din condesator;
1- freon; 2 - aer; 3 - apa de racire; i n rest legenda din fi gura 17. 1. 1.
Fig. 17.1.5. Dulap de climatizare pentru centrale telefonice (AEROTECH) :
1 - compresor ermetic; 2 - vapori zator; 3 - ventil ator: 4 - fi ltru de praf: 5 - panou
de automatizare.
IL lnstala!ii frigorifice
I zata, avand condensatorul integral
i (cand este racit cu apa) sau separat,
1
plasat i n exteri or (cand este raci t cu
aer). Aerul proaspat este adus prin ca-
nale, reful area aer ului trat at facandu-se
li ber in incapere.
Reglarea starii aerului tratat R se
face prin oprirea-pornirea compresoru-
lui , deci nu foarte exact. Prin compar-
timentarea vaporizatorului, puterea fri -
gorifi ca poate fi reglata i n trepte
(0, 0,5, 1), cat $i continuu, prin ventilul
de reglare termostatica.
Ca inconveni ente se mai re\in:
zgomotul (50 ... 60 dB) $i spa\iul ocupat
in incaperea climati zata.
in fi g. 17. 1.5 se prezinta dulapul de
climati zare realizat de firma AERO-
TECH, util izat la climati zarea centrale-
lor telefoni ce automate ROMTELE-
COM.
Condensatorul racit cu aer este
plasat in exteri or, conducta cu vapori
de R22 fiind prevazuta cu sifoane de
intoarcere a uleiului la diferen\e de ni-
vel 6H=5m. Ventilatorul este reglat de
un presostat plasat pe reful area com-
presorului .
Vapori zatorul este reali zat din doua
elemente, alimentate cu acela$i ventil
de reglare. Are prevazuta $i o tava de
colectare a condensatului .
AT
Fig. 17.1 .4. Dulap de climatizare:
1 - compresor (semicapsulat sau cap-
sulat); 2 - condensator racit cu apa;
3-vaporizator (baterie de racire); 4 -
ventil de reglare (termostatic); 5 - filtru
de aer; 6 - baterie de i ncalzire (elec-
trica cu agent i ncalzi tor sau cu recu-
perarea caldurii de condensare); 7 -
umi dificator; 8 - ventilator; E - aer ex-
teri or (proaspat); Ar - aer recirculat;
AR - apa de racire; AT - aer tratat.
II. lnstala!ii frigorifice
Bateria de reincalzi re este alimenta-
ta cu vapori calzi de R22 sau este pre-
vazuta cu rezistente electrice_ Bateri a
de preincalzire este alimentata electri c
sau cu abur .
Umidifi catorul este alimentat cu
abur , produs eventual electri c.
Pentru eliberarea spatiului ocupat
i n incaperea cii mati zata, se poate am-
plasa $i i ntr-un spatiu tehni c alaturat
(fi g_ 17. 1.6) sau chiar i n exteri or, pea-
coperi$ (roof top) sau adiacent cladiri i
(fig. 17. 1.7), circulatia aerului tratat ca-
tre incapere facandu-se cu o retea de
canale care asigura o repartitie unifor-
ma in toate zonele.
Aceste aparat e pot lucra $i in regim
economic: cand temperatura aerului
exteri or est e suficient de scazuta, i n in-
capere este introdus aer proaspat,
functi onand numai venti latorul vapori -
zatorului .
0 varianta industri ala, utilizata la tu-
/ 2
I
E3

@)
G>

CD

E . I
Fig. 17.1.6. Amplasarea dulapului de climati-
zare intr-un spapu tehnic asaturat (CIAT):
1 - dulap de climati zare; 2 - canal d
istributie a aerului tratat; 3 - incaper
limalizata; 4 - spatiu tehni c; E - ae
xter ior (proaspat).
-j.. __


-:- :..:.- . . ,,.,,.,. ..

Fig. 17.1.8. Racitor de aer
cu vaporizare di rectii circul atia
fortata a aerului (FRI GOTEHNICA):
1 - vapori zator; 2 - ventilator; 3 - car-
casa metalica; 4 - ie$ire aer ; 5 - intra-
re aer; 6 - ie$irea vapori lor de amo-
ni ac: 7 - intrare amoniac lichid.
Capitolul 17: Sisteme de instal a!ii frigorifice
nelurile de congelare pentru produse a-
limentare, o constituie racitorul de aer
cu circulatie fortata (fi g. 17 .1.8) reali zat
de FRI GOTEHNI CA, func\i onand cu a-
moniac. Ampl asarea in i ncaperea de-
servita se poate face conform fi gurii
17. 1.9, aerul tratat fiind reful at liber,
printr-un perete perforat sau prin plafon.
Aparatul de fereastra (fi g. 17. 1. 1 O)
este utili zat pentru cli mati zarea unei
incaperi cu dimensiuni medii (birouri ,
mici sali de conferinte, buti curi}, avand
o putere fri gorifi ca redusa ( 1 ... 10 kW).
Toate componentele instalati ei fri -
gorifi ce (vapori zatorul raci tor de aer cu
ventilatorul sau, compresorul ermeti c $i
condensatorul racit cu aer cu venti lato-
rul corespunzator) sunt asamblate intr-
o carcasa plasata intr-o deschidere a-
menajata intr-un perete exteri or (fig.
17. 1.11).
Condensatorul este di spus catre
exteri or iar vapori zatorul este plasat in
spatiul cl imati zat. Aparatul functi onea-
za, in mod normal, cu aer recirculat din
incapere, dar exista posibilitatea sa as-
<> AC
1
a
pire $i un mic debit de aer proaspat.
Reglarea starii aerul ui tratat, co-
mandata de un termostat plasat in zo-
na aerului introdus i n incapere, se
= Agent frigcrific vapai
-- - - Aer:
Fig. 17.1.10. Aparat de fereastra:
1 - compresor capsulat; 2 - vapori za-
tor (bateri e de racire a aerului);
3 - venti l de reglare termostati c;
4 - condensator racit cu aer; 5 - ven-
til ator; 6 - motor electric; Ar - aer
racit; Arc - aer recirculat; E - aer
proaspat; Al - aer i ncalzit.
o+ AT

@)
3
./

b c
Fig. 17.1.7. Tipuri de unitafi locale de climatizare amplasate i n exterior:
a - detalii, unitate de climatizare realizata de CIAT;
b - montare pe acoperi$; c - montare la sol;
1 - unitate de climatizare; 2 - canal de distribu\i e a aerul ui tratat ; 3 - canal de
aspiratie a aerului viciat; 4 - i ncapere climatizata; AC - aer pentru condensator;
AT - aer tratat.
2 2 6
3-
a
b c
Fig. 17.1.9. Amplasarea racitorului de aer i n i ncaperea climatizata:
a - cu perete lateral fals perforat; b - cu refulare libera; c - cu plafon fals perforat;
1 - raci tor de aer; 2 - ventilator; 3 - tava de colectare a condensat ul ui; 4 - pro-
duse racite; 5 - perete fals; 6 - tavan fals.
Capitolul 17: Sisteme de instala!ii frigorifice
reali zeaza prin opri rea-pornirea com-
presorului .
lnstalatia este simpl a, rapida $i
compacta, fiind montata integral in uzi-
na $i necesitand doar un racord elec-
tric, dar nu permite mentinerea cu o
precizie ridicata a unor temperaturi $i
umiditati ale aerului tratat. ln plus, exi-
gen\ele legate de economi a de ener-
gie, afectarea fat adei, cat $i de scurge-
rea condensatului i n zona pietonala,
fac ca acest aparat sa fi e din ce in ce
mai rar folosit.
17.1.2. Sisteme cu unitati
separate (Split)
lnstala\ia frigorifica este reali zata
din unitati separate:
- unitatea exterioara care grupeaza
compresorul, condensatorul racit cu
aer $i ventilatorul acestui a;
- una sau mai multe unitati interioa-
re, incl uzand vapori zatorul, ventil atorul
$i venti lul de reglare; pentru tratarea
completa a aerului , intregul an, in uni-
tatea interioara se pot prevedea un in-
calzitor suplimentar (electri c) $i un umi-
dificator.
Unitatea ext eri oara este plasata in
imediata veci natate a cladirii, in aer
liber (pe terasa, pe balcon, intr-o curie
sau suspendata pe peretele exteri or).
Se prefera un amplasament intr-o zona
umbrita $i ferita de praf. Racordarea cu
unitatea interioara se face prin conduc-
te de agent fri gorific $i circui te electrice.
Compresorul este de tip rotativ sau
Scroll , asigurand un randament ener-
getic ridicat $i o func\ionare sil entioa-
sa. Condensatorul este, de regul a, ra-
cit cu aer, fiind reali zat din tevi cu ari-
pioare. lntensifi carea transferului de
caldura se face prin circula\ia aerului
cu un ventilator . Cand condi \ii le parti -
culare ale cladirii sau constrangeri le
arhitecturale (monument istoric, lipsa
de spa\iu, amplasament in centrul ora-
SI
sului , intr-o zona pietonala) nu permit
utili zarea unui condensator cu aer, uni -
tatea ext erioara se doteaza cu un con-
densator racit cu apa de la retea $i se
amplaseaza intr-un spa\iu tehnic alatu-
rat incaperii clirnati zate.
Scoaterea in exterior a compreso-
rului asigura un confort superior prin
reducerea nivelului de zgomot $i a
spatiului ocupat in incapere.
Unitatea interioara, mull mai putin
volumi noasa $i reali zata cu un design
ingrijit, se poate amplasa rapid $i U$or
pe pardoseala (consola), pe perete
sau pe plafon . incadrandu-se estetic in
spatiul climatizat . Modulul consola
poate fi realizat chiar portabil , cu o
mobilitate de cca 6 m.
Vaporizatorul este realizat din tevi
cu renuri interne $i cu aripioare exter-
ne, marind astfel transferul de caldura
$i suprafa\a de transfer termic. Con-
densatul este colectat $i evacuat auto-
mat. Ventil atorul are 2-3 viteze, permi-
tandu-i o atingere rapida a regimului
de lucru $i o func\ionare silen\ioasa.
Pentru asigurarea confortului ter-
mic, tot anul, func\i onarea instal ati ei
este reversibil a (instala\ie frigorifi ca,
vara, $i pompa de caldura, iarna, com-
pl etata cu 0 incalzire electrica de varf).
lntretinerea este facila (se curata
periodic filtrul de aer). Aportul de aer
proaspat poate fi reali zat cu o tubula-
tura corespunzatoare sau prin men\i -
nerea unei ferestre intredeschise.
Reglarea starii aerului tratat se face
cu o finete mai mare, unele modele
avand posibi litatea programarii regimu-
lui de lucru (zi-noapte, racire-incalzire,
func\ionare economica), direc\ionarii
jetului de aer introdus in incapere $i
ac\ionarii cu telecomanda.
17. 1.2.1 Sistemul monosplit
Se utilizeaza pentru puteri frigorifi ce
reduse {</10=0,5 .. . 12 kW), pentru clima-
ti zarea unei singure incaperi (birou, ca-
AT
a b
Fig. 17.1.11. Amplasarea aparatului local de climatizare:
a - in fereastra; b - in perete exterior ;
AT - aer tratat; AC - aer cald; Arc - aer recirculat; E - aer exterior;
SI - spatiu interior.
II . lnstala!ii frigorifice
mera de zi, dormitor, camera de hotel,
butic, bi strou, cabinet medical, sala de
conferinte).
Figura 17. 1. 12 prezinta schema
' unei instala\ii monosplit, cu detali erea
' celor doua unita\i . Firmele producatoa-
re indica atat modul de amplasare a u-
nita\ii exterioare (pe balcon, terasa, su-
porturi metali ce incastrate in peretele
exterior) $i a unei unita\i interioare
(consola, pe perete, pe plafon, libera
sau mascata), cat $i di stan\ele maxime
intre unita\i pe verticala (5 ... 6 m) $i lun-
gimea maxima a conductelor de agent
frigorific {15 ... 20 m). Nivelul de zgomot
este de 35 .. .45 dB pentru unitatea in-
teri oara $i de 55 ... 60 dB pentru cea ex-
terioara. Agentul trigorifi c este R22 sau
R 134a. incarcarea cu agent frigorific
este de 0,6 ... 0,65 kg/kW $i se reali -
zeaza in uzina. lnstala\ia poate func\io-
na numai in regim de racire sau $i ca
pompa de caldura (sistem reversibil),
pana la temperaturi exterioare de - 15 C
(la anumite construc\ii).
lncalzirea de varf este asigurata
electri c.
AT
7,
6 . ,..,...,..,.,,.,....,3
5 ' r-- -i----""H
4
E"-.....1-..---='"'
II
. 1; .. .
:' .
a

0
I
I
b
7
Fig. 17.1.12. lnstalatie de climatizare
monosplit:
a - schema functionala;
b - echipamente;
I - uni tatea exterioara (grupul compre-
sor-condensator); II - unitatea interioa-
ra (vaporizator); 1 compresor;
2 - condensator racit cu aer; 3 - ventil
de reglare; 4 - vapori zator (baterie de
racire a -aerului); 5 - sistem de incalzire
a aerului; 6-umidificator; 7 - ventil ator;
E - aer proaspat ; AT - aer tratat;
AR - aer recirculat; AC-aer cald in at-
mosfera.
11. frigorifice Capitolul 17: Sisteme de frigorifice
Prin reglarea orientarii gril ei de refu-
lare se elimina curentii de aer, aerul re-
ce nefiind dirijat spre ocupan\i iar
aerul cald nu este dirijat inutil spre
plafon. Voletul poate fi ajustat intr-o
pozitie dorita sau care sa baleieze
automat, ondulatori u, pentru a asigura
omogenitatea climatului in intreaga
i ncapere, evitand stratificarea termi ca
sau senza\i a de aer rece.
17. 1.2.2 Sistemul multisplit
Este compus dintr-o unitate exteri -
oara $i mai multe unitati interi oare, cu
puteri fri gorifi ce <Pa= L .30 kW, care pot
asigura cl imati zarea unor spa\ii al caror
volum este de 50 .. .750 m3, necesar
pentru mai multe i ncaperi sau una cu
dimensiuni mai mari. Reprezinta o bu- ,
na solu\ie pentru cl imati zarea birourilor,
a
b
camerelor de hotel, locuin\elor indi vi-
duale, real izand o reducere a spatiul ui
ocupat in exteri or si a investi\iei tot ale.
Unitatea exteri oara poate fi reali za-
ta prin asocierea mai multor elemente
(fig. 17. 1. 13). Unei unita\i exteri oare i
se pot conecta 2 ... 16 unitati interi oare,
identice sau diferite (fig. 17. 1.14 $i fi g.
17. 1. 15). Fiecare unitate interi oara este
total independenta, permitand utili zato-
rilor sa-$i aleaga parametrii de confort ,
dupa dorin\a. Diferitele posibilitati de
ampl asare a unita\ilor interi oare permit
o di stribu\ie omogena a aerului in toate
zonele incaperilor climatizate, ori care
ar fi constrangeril e arhitecturale.
in ultima perioada au fost realizate
sisteme inteligente de climati zare:
- Func\ionarea in regim de racire
sau incalzire este controlata prin siste-
_.........- 2
- - - - (
\..
..... ....
.. _......_. .........
Fig. 17.1.14. Sistemul dublusplit (DAIKIN):
a - cu unitati interioare idenlice; b - cu unita.ti interioare diferite;
- unitate exterioara; 2 - unitate interi oara.
mu/ inverter. Se poate realiza $i o re-
cuperare a ca/durii, prin preluarea a-
cesteia de la unita\ile interi oare care
functi oneaza in regimul de racir e si di -
rij area ei spre unita\il e care func\i onea-
za in regimul de pompa de caldura. Un
mi croprocesor echi libreaza sarcina de
racire $i i ncalzire a sistemului , permi -
tand compresorului sa consume o pu-
tere redusa cu 40 .. .45 % fa\a de cea
normala;
- Sistemul VRV (cu volum de agent
frigorific variabil) men\ine temperaturil e
interi oare la un nivel constant $i con-
fortabi l, tara fluctua\iil e tipi ce ale siste-
melor de reglare tot sau nimic. Cu
ajutorul unui venti l de expansiune elec-
tronic, se regleaza permanent debitul
de agent frigorifi c incat acesta sa co-
respunda cerin\elor de sarcina ale uni -
ta\ii interioare. in incaperi le interioare,
neocupate, sistemul poate fi complet
inchis. Capacitatea de a controla fieca-
re zona de climati zare men\ine cheltu-
ielile de expl oatare ale sistemului VRV
la valori minime. Domeniul de func\io-
nare este larg: pana la temperat uri ex-
terioare te=-5 C, in regim de racire, $i
pana la te=-1 5 C, in regirn de pompa
de caldura. asigurand cli mat izarea
spa\iului intregul an.
Sistemul VRV permi te modifi carea
amplasamentul ui incaperi lor sau chiar
extinderea lor (fig. 17. 1. 16.).
Conductele de agent fr igorific pot
avea lungimi de pana la 100 m, cu o
diferen\a de nivel de maximum 50 m
intre unita\il e interioare $i exterioare
(fig. 17.1.7).
Montarea se poate realiza pe fi eca-
re nivel. permi\and testarea $i func\i o-
narea treptata a sistemului . Asocierea
conductelor de agent frigorific li chid $i
vapori intr-un cablu, prefabri cat, sim-
plifica instal area.
- Comanda centralizata a sistemului
unei cladiri ofera un control sofi sti cat
printr-un computer, putand fi monitori-
zate pana la 1000 unita\i interi oare.
Sistemul permite atat verifi carea tem-
peraturii si umidita\ii interi oare, a con-
sumului de energie, cat $i limitarea a-
cestui a, semnalarea necesita\ii de i nlo-
cuire a filtrului de aer $i aprecierea pe-
rioadelor optime de pornire a unita\il or
interioare.
17.2. lnstglatii de
cu racire indirecta
in aceste sisteme se intercaleaza
un agent intermediar, intre vaporizato-
rul instal11ti ei fri gorifi ce $i consumatorul
de fri g, putand utili za atat freoni i (R22,
R1 34a) cat $i amoniacul , ca agent fri -
gori fic.
Sunt folosite pentru puteri fri gorifi ce
medii , mari sau foart e mari
Capitolul 17: Sisteme de instala!ii frigorifice
. .
. ,_:

1-;---

2
2
. ... ;, -
, ,_ _ , ""'
. ... '
b
Fig. 17.1.15. Sistemul multisplit (DAIKIN):
a - cu 5 unitati interioare. b - cu 16 unitati interioare;
- unitate exteri oara; 2 - unitate interioara.
(<Pa= 200 .. . 20000 kW).
Dupa modul de tratare a aerului se
deosebesc doua variante :
- cu baterie de racire (apa racita in
vaporizatorul instala\i ei fri gorifi ce ali -
menteaza una sau mai multe bateri i de
racire a aerului);
- cu camera de pulverizare (apa ra-
cita in vaporizatorul instala\i ei frigori fi -
ce este pulveri zata i n aerul ce trebui e
tratat).
lnstala\iil e fri gorifi ce care deservesc
aceste sisteme pot fi cu:
- comprimare mecanica, cu com-
presoare cu pi ston altcrnati v sau ro- !
tati v si cu compresoare eli coidale, fo-
losind agen\i frigorifi ci clasici (R22, a-
moni ac) sau noi (R 134a);
lnstalatia cu freon {fig. 17 .2. 1.a)
reali zeaza racirea apei intr-un vapori za-
tor de tip uscat (apa circula prin spa\iul
intertubular, sicanat, iar freonul vapori-
zeaza in \evi). Compensarea diferen-
\elor de volum din circuitul apei se asi-
gura cu un vas de expansiune VE (in-
chi s sau deschi s).
lnstalatia cu amoniac (fig.
17.2. 1.b) utilizeaza, de regula, un bazin
de apa rece B care are si rol de com-
pensare a diferen\elor de volum ale
circui tului de apa, in care sunt plasate
vaporizat oarele imersate V. Bazinul B
poate servi si la acumularea frigului in ,
instala\i e, prin racirea mai avansata a
1
masei de apa continuta, in cazul
solicitarilor diminuate ale consuma-
torului . Se poate utili za si un vapori-
II . lnstala!ii frigorifice
zator multi tubular, in acest caz, in cir-
cuitul apei reci, se prevede si un vas
de expansiune.
Ventiloconvectorul consti tui e un
caz particular de bateri e de racire a
aerului (fig. 17 .2.2.). El include bateria
de racire 2, ventil atorul 4, colectorul de
condensat 3, filtrul de aer 5 si siste-
mele de reglare a debitelor de apa si
de aer (proaspat, recirculat si tratat).
Ampl asarea ventiloconvectorului se
realizeaza sub o fereastra sau alaturat
unui perete exteri or, pentru a permite
aportul de aer proaspat, liber sau
mascat. Poate fi prevazut si cu o
bateri e de incalzire (sau bateria de
racire poate fi racordata si la re\eaua
de apa calda), asigurand climatizarea
incaperi i intregul an (fig. 17.2.3). in
acest caz, alegerea ventiloconvectoru-
lui se va face conform sarcinii de raci-
re, 5tiind ca sarcina de incalzire <PJNc
$i Cea de raci re <f>R si diferen\ele de
temperatura intre aer si apa iarna si
vara sunt in rapoartel e urmatoare:
<P1NC ::; 3 dar ;", e,ned IAANA 4 5
<PR ;),8med,VAl/A - . . . (
17

2

1
)
in tabelul 17 .2. 1. sunt prezentate
cateva caracteri stici tehni ce ale
ventiloconvectoarelor.
Reglarea starii aerului tratat la sis-
temele cu apa rece se face prin inter-
mediul ventilelor cu trei cai, cu raspuns
imediat, comandate de termostate pla-
sate in curentul de aer tratat, putandu-
se reali za regli'l.ri de fine\e. Pentru aer, se
mai poate regla si debitul de aer refulat
(prin reglarea in trepte a tura\iei ventila-
torului). dirijarea acestuia in incapere
(prin griie cu inclina\ie variabila), cat si
debitul de aer proaspat (cu o clapeta de
suprapresiune).
Reglarea puterii fri gorifi ce a instala-
tiei se face cu un ventil termostati c (la
cea cu freon) sau cu un regulator de
nivel {l a cea cu amoniac) ac\ionand a-
supra debi tului de agent frigorific care
vaporizeaza.
Puterea fri gorifica a instala\i ei </>a se
determina cu relatia:
<l>o I <l>sH. = I LmAERY ( t.hMR). =
.lc ;.; 1 k -"' 1
= L mR. GP.AR. ( e ARI - (JAR2) = Lm. qo [kW]
- turbocompresoare, func\ionand
cu R22 sau R 134a;
- absorbtie, in sol u\ ie Brli-apa,
Tabelul 17.2.1. Caracteristici tehnice ale unor ventiloconvectoare.
- ejectie.
17.2.1. Sisteme cu baterie
de racire cu apa rece
in figura 17 .2. 1. sunt prezent ate do-
ua instala\ii frigorifi ce care prepara apa
rece ce alimenteaza bateriile de racire
a aerului BR 1, BR2 etc. Aerul este deci
racit si uscat prin intermediul unei su-
prafete de transfer termic.
1. Debit de aer
2. Putere incalzire cu
apa calda 90/70 C
3. Putere racire cu apa 7/ 12 C
4. Putere
absorbita motor electri c
5. Dimensiuni
6. Greutate
UM
[m
3
/ h]
[W]
[W]
[WJ
---

(kg]
Model minim Model maxim
190 2200
3700 16000
1200 8000
28 418
825/ 587 /235 1280/ 1266/7 40
26 86
IL lnstala!ii frigorifice Capitolul 17: Sisteme de frigorifice

Fig. 17.1 .16. Asigurarea continuitatii de functionare a sistemului de climatizare
multisplit VRV la modificarea amplasamentului a destinatiei incaperilor
sau la extinderea lor (DAIKIN):
- sala de $edinte; 2 - sala computerelor; 3 - sala de primire; 4 - depozit.
(17.2.1.2)
\Jnde: <J)aR. k este puterea termica a
llateri ei d e rac ire BRk [kW] ;
l mAER.k - debitele masice de aer care
parcurg cele k baterii de racire [kg/s];
(.1hMn)k - diferenta de entalpie intre sta-
rea M $i R din bateri a de racire BRk
[kJ/kg] ; LmAR, Lm - debitele masice de
apa rece, respect iv, de agent frigorifi c
[Kg/s]; GP.AR - caldura speci fica a apei '
reci [kJ/kgK]; BAR 1, 8AR2 - temperatura
apei la intrarea, ie$irea din vaporizator
!CJ; qo - puterea frigorifi ca masica a
vapori zatorului [kJ/kg].
Avantajele sistemului de racire indi-
recta, cu baterii de racire, sunt deci le-
11ate de confortul sporit realizat (reglare
lina, silentiozitate), dar $i de posibilita-
tea utilizarii amoniacului ca agent frigo-
rifi c $i a acumularii de frig. Pot fi cli -
1nati zate mai multe incaperi (cu un cli -
Ti at identic sau U$Or diferit) sau una cu
dimensiuni mai mari . larna, bateri a
poate fi alimentata cu apa calda, ser-
vind la incalzirea spatiului; in acest caz,
investitia $i exploatarea sunt mai redu-
se decat in cazul asigurarii separate a
racirii $i incalzirii.
Dezavantajele sistemului cu vapori -
zare indirecta, cu baterii de racire, sunt
date de investitia superioara (necesita
un vaporizator suplimentar $i o pompa
de circulatie a apei reci) $i de consu-
mul energetic superior, datorat pompei
de apa $i de faptul ca instalatia frigori-
fica lucreaza la o temperatura cfe vapo-
ri zare ea mai coborata cu 3 ... 5 K. prin
prezenta agentului intermediar (fig.
17.2.4.).
80<8AR2<8AR1<8SBR "' BR [K] (17.2.3)
17.2.2. Sisteme cu camera
de pulverizare a apei reci
Climatizarea aerului se reali zeaza
centralizat, intr-o centrala de tratare si-
100 m
A
50 m
B
' '
' - --------- -
Fig. 17.1.17. Amplasarea sistemului
multisplit VRV (DAIKIN):
A - lungime teava; B - diferenta de
nivel intre unitatile interioare $i
exterioare; C - diferenta de nivel intre
unitatile exterioare; 1 - unitate exteri-
oara; 2 - unitate interioara .
.. mi Iara cu cea din figura 17. 1. 1, dar
.><care utilizeaza camera de pulverizare a
apei CP. Deci bateria de racire BR nu
mai este folosita, iar bateria de prein-
calzire BPI este utilizata numai iarna.
in figura 17 .2.5 este prezentata
schema instalatiei care utilizeaza pul -
verizarea apei reci in aerul ce trebuie
tratat (racit $i uscat). Racirea aerului se
datoreaza preluarii caldurii de catre 0
parte din apa pulverizata, care vapori -
zeaza. Uscarea aerului are loc atunci
cand temperatura apei reci BAR este
mai mica decal cea a punctului de ro-
ua a aerului Br. in acest caz, o parte
din vaporii de apa continuti in aer con-
denseaza pe picaturile reci de apa $i se
antreneaza in afara circuitului de aer.
Astfel, procesul de tratare a aerului in
camera de pulverizare se desfa$oara cu
, scaderea continutului de umiditate x.
Agentul frigorific este un freon,
deoarece, in cazul amoniacului , lipsa
suprafetei de transfer termic intre aer si
apa ar prezenta ri scul contaminarii cu
amoni ac, in cazul spargerii unor tevi
din vaporizator; din acest motiv amo-
niacul este exclus.
Aces! sistem se plaseaza, ca avan-
taje $i dezavantaje, intre sistemele cu
racire directa $i eel cu racire indirecta,
cu bateri e de racire. Astfel, consumul
de energie este moderat (temperatura
de vaporizare fiind plasata intre cea de
la sistemul indirect, cu baterie de
racire. $i eel direct). Se pastreaza a-
vantajul legal de reglarea mai fina a
starii aerului tratat, cu inertie redusa.
lnstalatia frigorifica care prepara
apa rece pentru sistemel e cu racire in-
directa este reali zata compact , gru-
pand toate componentele pe un $3Siu
metalic, alcatuind un grup de racire
" ;
'
,
412 Capitolul 17: Sisteme de instala!ii frigorifice
tt
1
----- 2
..' .

'(] (?
()
(? ()
(?<? 3
0 <:>
<? D<?
() <:::,
0D
0
4

'\::/ /)
5
. . . . .
-:-.,. '" ,, .; .. :::_
(/"
I
..... 6
Fig. 17.2.2. Ventiloconvector:
1 - grila reglabila de refulare; 2 - ba-
teri e de racire; 3 - colector de con-
densat; 4 - ventil at or; 5 - filtru de aer;
6 - priza de aer proaspat.
BR1
\
AER
\
0
BR2

'

\
AER \
VT \
(chil ler). Acesta se ampl aseaza rapid si
l U$Or, fi e in exterior (cand condensato-
rul este racit cu aer), fie intr-un spatiu
tehni c (cand condensatorul este raci t
cu apa) de unde se di stribui e apa rece
la bateriile de racire (ventil ocvectoare)
I
0

'
.... a
/// rm

I
2
-
4
1
7
3





5
6
'--
'--'--
Fig. 17.2.3. Reglarea automata
a ventiloconvectorului:
1 - conducte de apa calda; 2 -conduc-
te de apa rece; 3 - bateri e de incalzire;
4 - bateri e de racire; 5 - ventilator;
6 - filtru de aer; 7 - dispoziliv de co-
manda; 8 - terminal utili zator.
I
- VE

:-
....
VT
p
(
OAR2
v OAR 1
1
, K
. '
2
I

,JL '
'
3' i""
1"
>
VR;i
SIV/SRL c
4
3
AR
a
BR1
-
2/ ' K 1
AER
BR2
.. I
'
c '
A
/ '
/
'
.
R
<
TC AER
SL

'
'
, LC
1
VT
...
AG 6AR1

3
4
I
f s
--...

H
{} TC
VR " >--
/
VT
.... ....__
- 5 I
,---.,P
-'
b
Fig. 17.2.1. lnstalatie frigorifica cu racire indirecta, cu baterii de racire a aerului:
a - cu freon; 1' - vapori de freon; 1 '' - vapori de freon incalziti; 2 - vapori de
freon comprima\i mecanic; 3 - freon li chid, 3' - freon li chi d racit; 4 - freon la
parametr ii de vaporizare; b - cu amoniac; 1 - vapori amoniac; 2-vapori
comprimati; 3 - li chid laminat; 4 - 5 - lichid separat . K 1 - compresor;
C - condensator racit cu apa; SRL - subracitor de lichid; SIV - supraincalzitor
de vapori; VR - venti l de reglare; V - vaporizator; SL - separator de lichid;
B - bazin de apa rece; AG - agi tator; P - pompa de apa rece;
BR 1, BR2 - bateri e de racire a aerului ; VE - vas de expansiune; VT - venlil de
reglare cu trei cai; TC - termostat; AR - apa de racire; 8AR1 - temperatur a apei
la intrarea in condensator; 8AR2 - idem. la iesire.
TI. lnstala!ii frigorifice
din incaperi sau la camera de pulveri -
zare a centralei de tratare a aerului .
-
In regimul nominal de functi onare
i grupul de racire prepara apa la 12/6 C
! in vaporizator, putand a tinge $i tempera-
; turi mai scazute (2 ... 4 C), in loc de 6 C.
17.2.3. Grupuri de racire a apei
Constructi a si funct ionarea elemen-

telor componente ale diferitelor grupuri
de racire sunt detaliate in 16; se
prezinta unele date suplimentare pen-
tru intregul ansamblu.
17.2.3.1 Grupuri de racire a apei,

cu comprrmare mecan1ca
Pentru puteri fri gorifi ce medii
( <Po=200 ... 500 kW) se utilizeaza grupuri
echipate cu doua sau mai multe com-
presoare cu piston cu mi:;;care rectilinie
alternativa, de tip semiermetic sau
deschis, montate impreuna cu vapori -
zatorul -racitor de apa, condensatorul
racit cu apa sau cu aer si panoul de
automatizare, pe un $asi u metali c (fig.
17.2.6.). Vapori zatorul si condensatorul
(racit cu apa) pot ti de constructie mul -
titubulara sau cu placi. Agentul frigori -
fic utili zat: R22, R 134a $i amoniac .
Pentru puteri frigorifice mai mari
( <Po=SOO ... 1000 kW) se utilizeaza gru-
puri echipate cu compresor cu piston
rotativ sau cu compresor cu :;;urub, de
tip semiermetic sau deschis. Aceste
grupuri sunt mai compacte (la aceea$i
putere frigorifi ca) datorita turatiei mai
mari $i a racirii mai bune a vaporilor
comprimati, sunt mai bine echilibrate
necesitand fundatii usoare si au o
. . '
func\i onare mai si lenti oasa. Posibilita-
tea de reglare continua a debitului de
8
8R
tABR
8AR 1--I.-:'._
s
a
SBR
8
8AR 1 "lp"l
8AR2 08AR
eo 1----- -----j
' 08
k 0
;
AGENT FRIG
s
b so
Fig. 17.2.4. Variatia de temperatura
a fluidelor in bateria de racire (a)
In vaporizator {b).
II. frigorifice
vapori de agent frigorifi c permite ob\ine-
rea unor puteri frigorifi ce de 10 ... 100 %
din cea nominala, in functie de solicita-
rea consumatorului .
-
In figuril e 17.2.7. si 17.2.8. este
prezentat modelul firmei YORK, echi -
pat cu compresor cu :;;urub, cu con-
densator si vaporizator multitubular, iar
in figura 17.2.9 este redat modelul fir -
mei MYCOM, echipat cu compresor cu
:;;urub, cu condensator racit cu apa si
cu vaporizator-racitor de apa cu placi,
functionand cu amoniac.
17.2.3.2 Grupuri de racire a apei,
cu turbocompresor
Utilizarea turbocompresoarelor per-
mite realizarea unei game de puteri fri -
gorifice foarte largi, <J>o=700 ... 20 000 kW,
folosi nd R22 si R 134 a ca agen\i fri -
gorifici . Grupurile de racire a apei folo-
sesc un turbocompresor in una sau
doua trepte, bine echi librat , fara vibratii
si deosebit de compact. Uleiul, separat i
din vaporii de agent frigorific, parcurge I
un circuit de racire si este reinjectat in i
compresor. Condensatorul este racit
cu apa, de tip multitubular, completat,
eventual, si cu un subraci tor de lichid.
Un indi cator de nivel permite urmarirea I
incarcarii cu fluid fri gorifi c. Viteza mare
Capitolul 17: Sisteme de frigorifice
413
triale care solicita climatizarea.
Condensatorul si absorbitorul sunt
racite cu apa recirculata cu o tempera-
-
tura de maximum 35 C. In vaporizator
apa este racita de la 12 la 7 C.
Lipsa pieselor in mi :;;care (exceptie
pompele) conduce la o func\ionare si -
len\ioasa, fara uzura, pe 0 lunga dura-
ta de timp. lnstal a\i a este bine adapta-
ta la func\ionarea in sarcina par\iala,
puterea frigori fica putand fi reglata
continuu intre 10 :;; i 100 %, dupa soli-
citarea consumatorului .
. Grupul poate functiona si ca pompa
I de cadura (sistem reversibil), utilizand
apa calda din condensator si absorbi tor
pentru incal zirea unor spa\ii, putand asi-
gura climati zarea acestora intregui an.
---------- -
1 I
AV
AT
<1 C)
I
ICL
I
'
I
I
'---- ------- J
c
CA
F (BPI) (BR) CP SP BRI
0-,/I
'V
"'
VT
v
,
/

/

VJ
-
/
-
(
':/
v
/
-"
(
-

u
. /
'
,
' J
p
AR
v
1'
K
'1
'
2

' 3' c
\
--
1"
,
@> ""'
/
SIV/sRL
/
4 VR
3
a apei de racire (pana la 3,
5
m/s) asi- Fig. 17.2.5. Centrala de tratare a aerului prin pulverizarea apei reci:
gura un bun transfer de caldura. Vapo-
1
CA - camera de amestec; F - filtru; BPI - baterie de preincalzire; BR - baterie
ri zatorul -racitor de apa este de tip de racire; CP - camera de pulverizare; SP- separator de picaturi; BRl -baterie de
uscat, multitubular. Apa rece are
0
vi - reincalzire; VT - ventilator; P - pompa de apa; K - compresor; C - condensator;
teza de
1

3
mis. SRL - subraci tor de li chid; SIV - supraincalzitor de vapori; VR - venti l de reglare;
Puterea fri gorifica poate fi reglata v - vaporizator, TC - termostat; E - aer exterior (proaspat); I - aer interi or
continuu intre 5 si
1
oo %, prin modi - (evacuat); M - aer amestecat; R - aer racit; AT - aer tratat; AV - aer viciat;
ficarea unghiului de intrare a vaporilor ICL - incapere climati zata; AR apa de racire; 1 ', 1 ", 2, 3, 4 - vezi fig 17 .2. 1a.
de agent frigorific in rotor, cu ajutorul
unor profile de prerotatie. Dotarea cu
un microprocesor permite controlul
continuu al func\i onarii grupului, in
concordanta cu sol icitarea consumato-
rului, reali zand economii energetice.
-
In figura 17.2. 10 este prezentat un
grup de racire a apei, cu turbocompre-
sor, reali zat de firma CARRIER.
17.2.3.3 Grupuri de racire a apei,
cu absorbJie
Nivelul pozitiv al temperaturil or de
vapori zare ale grupului permit utili zarea
1
instalatiil or cu absorbtie in soluti e Brli
. ' .
- apa, care aduc avantajele :;; i dezavan-
tajele apei ca agent frigorifi c.
Sunt instala\ii compacte, realizate
dintr-un si ngur corp (modelul TRANE)
sau din doua corpuri (modelul YORK
sau CARRIER) (fig. 17 .2. 11 ).
Puleril e frigor ifi ce reali zate sunt
medii sau mari, <J>o=350 ... 6000 kW.
Acti onarea fi erbatorului se face cu
energi e termica, mai usor de produs :;; i
mai ieftina (abur, apa fi erbinte, com-
bustibil lichid sau gazos), uneori chi ar
o resursa refolosibil a de la unele pro-
cese tehnologice ale platformei indus-



. -
J '
. . .

, '

Fig. 17.2.6. Grup de racire a apei, cu compresie mecanica,
cu compresoare cu piston alternativ (CARRIER):
;
;
I
'
'
4
I
I
'
-
-. t . ' - ..
ii

1 - compresor; 2 - condensator; 3 - vaporizator; 4 - panou de automati zare.
<


'
414 Capitolul 17: Sisteme de instatarii frigorifice
17.2.3.4 Grupuri de racire a apei,
cu ejecfie
lnstalati a cu ejecti e utilizeaza apa ca
age11t de antrenare (abur de 4 ... 8 bar),
cat si ca agent fri gorifi c si chi ar ca fluid
racit. Deci benefi ciaza de avant ajele
'
---8

6



' .
fl. - .
.. - J
-
Fig. 17.2.7. Grup de racire a apei, cu compresie mecanica,
cu compresoare cu ;;urub (YORK):
.4
, 5
1 compresor; 2 - motor ; 3 - cuplaj; 4 separator ul ei; 5 - condensator;
6 - robinet ul ei ; 7 - vaporizator-racitor de apa; 8 - panou de automati zare.

-- --
\
,
\ . h.
p t>
' <
'
I
'

-....__ ...'

'
' '
'
;

Fig. 17.2.8. Circuitul agentului frigorific la un grup de racire a apei

cu compresor cu ;;urub:
.1
..
J .
I
3
I
'
1 - compresor; 2 - separator ulei; 3 - condensator; 4 - ventil de laminare; 5 vaporizator.
II. lnstatarii frigorifice
termodinamice si fi zice ale acestL1i
fltJid. In plus, folosirea ejectoarelor (pie-
se statice) pentru antrenarea vaporil or
de apa prezinta avantajele unei cons-
tructii simple, ieftine si robuste, ale
unei functior1ari siientioase, cu o lipsa
aproape totala de uzura :;;i ale unei in-
tretineri usoare, ce poate fi realizata de
un personal obisnuit.
Dezavantajele acestor instalatii , da-
torate atat apei ca agent fr igorific (pre-
siunea de vapori zare scazuta, volumul
mare al valori lor), cat :;; i ejec toarelor
(consum mare de energie de acti ona-
re), le li miteaza utilizarea.
Domeniul de utili zare eel mai indi -
cat este eel al climatizarii tehnologice
sau de contort , la temperaturi de vapo-
ri zare de 7 ... 10 C. Cu cat este posibila
func\i onarea cu o temperatura de va-
pori zare mai ridi cata cu atat cre:;;te :;; i
puterea frigorifi ca a instalati ei (cu cca
5 .. . 8 o/o pentru fi ecare grad suplimen-
tar) precum :;; i randamentul ejectorului.
Utilizarea racirii apei prin autoevapo-
rare, in vapori zatoare fara suprafata de
trari sfer termi c, permite mi c:;;orarea di -
ferentei de temperatura intre cea a a-
pei :;; i cea de vapori zare (l a 0,5 ... 1 K),
instala\ia putand func1iona la tempe-
raturi de vapori zare mai ridi cate. Pu-
teril e frigorifi ce reali zate sunt medii sau
mari, <Pa=30 ... 6 000 kW.
Reglarea temperaturii apei racite $i
a puterii frigorifi ce se reali zeaza prin
oprirea-pornirea unor ejectoare. la ins-
talatiile cu mai multe trepte. Astfel la o
instala\i e cu trei ejectoare <!>o poate fi
33, 3; 66,6 sau 100 % din cea nominala.
Pentru puteri frigorifi ce medii
(300 ... 500 kVV) instal a\i a frigorifi ca se
poate realiza compact, vapori zatorul $i
condensatorul fiind montate nebaro-
metri c, orizontal (fig. 17.2.1 2), ampla-
sarea acestui grup de racire a apei pu-
tandu-se face intr- un spa\iu tehni c sau
i n exterior, alaturi de turnul de racire
din circuitul condensatorului . La puteri
fri gorifi ce n1ari ( 1000 ... 6000 kW) insta-
lati a este de tip barometri c, cu vapori-
zatorul :;;i condensat orul verticale, in
mai multe trepte (fig. 17.2.1 3.) si se
amplaseaza in aer liber, in apropi erea
spa\iului climati zat .
17.3. Acumularea frigului
Deoarece puterea fri gorif ica soli ci-
tata pentru climati zare (a unui imobil ,
de exemplu) este vari abil a in cursul
unei zile, in func1ie de programul de
lucru si de temperatura exteri oara Be,
instalat ia care produce apa rece
r1 ecesara tratarii poate fi conceputa ca
un sistem de stocare a frigului. Se
poate uti liza astfel tariful de noapte
(mai scazut) al energiei electrice. cand
se produce total sau partial frigul care
IT. frigorifice Capitolul 17: Sisteme de frigorifice
415
apoi este acumul at sub for ma de
gheata si utilizat i11 per1 oada calduroa-
sa a zil ei.
Desi instalatia frigorifica lucreaza la
o temperatura de vapor izare mai sca-
zuta, in peri oada acumularii gheti1 , cum
si temperatura de condensare este mai
redusa (noaptea), ef icienta instalati ei
este comparabila cu cea din regimul
conventional.
'
4
,
I
I
, '
i
Spor ul de investitie, datorat insta-
latiei de stocare a gheti i , este com-
pensat de utilizarea unei ins talati i fri -
gorifice cu o capaci tate mai mica si
de economia de exploatare realizata.
Reparti tia consumului. tariful e-
nergiei electr ice si invest1tia nece-
sara instalatiei frigorifice Si siste-
mului de acumulare a fr igului concu -
reaza la stabi lirea variantei optime
' i
'
"''
Fig. 17.2.9. Grup de racire a apei, cu compresor cu
cu vaporizator cu placi (MYCOM):
1 - compresor; 2 - motor; 3 - condensator; 4 - vaporizator cu placi; 5 - panou
\de automatizare.
2
Fig. 17.2.10. Grup de racire a apei cu turbocompresor (CARRIER):
1 - turbocompresor in doua trepte; 2 - condensator racit cu apa; 3 - vaporizator
racitor de apa.
de adop tat .
Pentru cli mati zarea unui imobi l

consumul de frig este repartizat intr-o
zi, ca in tabelul 17.3. 1, cu un maxim
( 1.800 kW) in perioada 1330_ 1430_
Acumularea frigului poate fi reali -
zata pentru acoperi rea integral a a
\_

-
4 ..
10
.-
'

- 3
Fig. 17.2.12. Grup de racire cu ejec!ie,
in doua trepte, cu vaporizator ?i
condensator nebarometrice, orizontale:
1 - vaporizator; 2 - condensator;
3 - ejector; 4 - conducta apa rece;
5 - distribuitor abur.
10
1
5
2
9
Fig. 17 .2.13. lnstalatie frigorifica cu
ejectie, cu montare barometrica.
1 - conducta apa rece ducere; 2 - con-
ducta apa rece intoarcere; 3 - vapo-
ri zator in trei trepte; 4 - rezervor apa
racita; 5 - pompa apa racita; 6 - e-
jector principal; 7 - condensator de a-
mestec; 8 - conducta apa de racire
ducere; 9 - conducta apa de racire in-
toarcere; 10 - conducta abur de antre-
nare; 11 - baterie de vacuumare.
Capitolul 17: Sisteme de frigorifice
consumului diurn sau doar pentru o
parte a acestuia.
17.3. 1. Sistemul
de stocare completa
intreaga produc\ie de frig
<J)or-14.850 kWh este realizata in afara
perioadei de consum, timp de 14 ore,
intre 1730_0730, cu un tarif redus al
energiei electr ice. Frigul produs este
stocat sub forma de gheata :;;i consu-
mat in urmatoarele 10 ore, de la 07
3
0
la 17
30
. Put er ea frigorifica medie a ins-
talatiei frigorifice <l>o este deci de 1.060
kW (14.850 kWh in 14 ore), cu 41 % mai
mica decat in sistemul conventional
(1.060 kW fata de 1.800 kW).
Totu:;;i, acest sistem nu este utilizat
pentru producerea frigului necesar cli-
mati zarii aerului, ci cand se soli cita pe-
rioade mai scurte de alimentare cu frig
:;;i deci perioade mai indelungate de
producere :;; i stocare a ghe\ii.
17.3.2. Sistemul
de stocare partiala
Este mai adecvat solicitarilor mai
indelungate de frig (10 ... 12 ore), ca in
climatizare. lnstalatia frigorifica este u-
tilizata intreaga zi, atat pentru acumu-
larea de gheata (de la 1730 la 07
3
0), cat
:;; i pentru completarea acumularii :;;i ali -
mentarea directa cu frig a consumato-
rului (lntre 0730- 1730). Puterea frigorifica
a instala\iei <Po se reduce la 619 kW
(14850 kWh in 24 ore), cu 66 % mai re-
Fig. 17.2.11 . Grup de racire a apei, cu absorbfie in solutie Brli - apa (CARRIER):
1 - corpul cu fierbator si condensator; 2 - corpul cu absorbitor :;;i vaporizator.
<l,[kW]
3
,.. ________ .... __ --
4
- ....-I _ 6 _ ....
20001-------- --
2
1500 1--- -
2 3 4 5 6 7 8 9 101112131415161718192021222324 t[hj
Fig. 17.3.1 . Acoperirea necesarului de frig de catre sistemul cu stocare a gheti i:
1 - de catre grupul de racire GR; 2 - de catre rezervorul de stocare a ghe\ii RSG;
3 - stocare ghea\a; 4 - racire + topire ghea\a; 5 - topire ghea\a; 6 - stocare ghea\a.
II. lnstalatii frigorifice
! dusa decat in sistemul clasic.
I Suprapunerea efectelor frigorifi ce
1
reali zate la cosumator, de instalatia fri -
' .
, gorifica :;;i de sistemul de acumulare cu
! ghea\a, se face in corelare cu tarifarea
! mai avantajoasa a energiei electrice $i
cu regimul de func\ionare cat mai e-
fici ent al instala\iei frigorifice (in func\i e
de temperatura exteri oara 8e, cu impl i-
ca\ ii asupra temperaturii de condensa-
re ec). in figura 17 .3.1 se reprezinta o
modalitate considerata ca optima, in
, care grupul de racire, func\ionand cu o
putere frigorifica mai mare decal cea
medie, acopera necesarul de produce-
re a ghetii intre 17
30
$i 07
30
$i, par\ial,
pe eel de climatizare, intre 0730 $i 1230,
iar gheata acumulata sati sface di -
ferenta de sarcina frigorifica intre 07
3
0
$i 12
3
0 $i, integral, solicitarea de frig
intre 1230 $i 17 30_
Schema de functionare a acestui
sistem (fig. 17.3.2) include grupul de
racire GR, rezervorul de stocare a
ghe\ii RSG, racitorul de apa R, pom-
pele de circula\ie P1, P2, P3 $i ventil ele
termostati ce cu trei cai VT 1 $i VT 2.
Grupul de racire GR este echipat
cu compresoarele K, al ternative, rota-
tive, elicoidale sau turbocompresoare.
Agentul racil , o solu\ie de sare sau e-
tilenglicol in apa, are temperatura de -
4 .. . -6 C. Condensatorul C este racit
cu apa (recirculata la un turn de racire)
sau cu aer. Vaporizatorul V este de tip
multitubular sau cu placi .
Coeficientul de performanta al gru-
pului de racire, in regimul de acumula-
re a ghetii (temperatura solutiei racite
8sz=-4 C $i temperatura de condensa-
re 9c=25 C) este COP=3, fa\a de
COP =3, 1 .. . 3,2 in conditi ile de functio-
nare clasica (Os2-=6 C, 8c=35 .. .40 C),
dar puterea frigorifica necesara este re-
dusa de la 1800 kW la numai 620 kW.
Rezervorul de stocare a ghe\ii RSG
este echipat cu o serpentina prin care
circula Solutia racita in GR, imersata in
apa, incat la exteriorul serpentinei se
Tabelul 17.3.1. Consumul de frig necesar
climatizarii unui imobil, repartizat
in perioada unei zile de vara
Perioada de racire Consum de frig
[kW] [%1
0730 - 0830
1000 56
08
30
- 09
30
1330 74
0930 - 1030 1490 83
10
30
-
1130
1690 94
1130 - 1230 1720 96
1230 - 1330
1760 98
1330 - 1430
1800 100
1430 - 1530 1690 94
1530 - 1630 1400 78
1530 - 1730 970 54
TOT AL pentru 10 ore <l,or- 14850 kWh
II. lnstalatii frigorifice

Capitolul 17: Sisteme de instala!ii frigorifice
417
formeaza ghea\a. este alimentat racitorul de apa, in con-
cordanta cu sarcina frigorifica soli ci-
tata.
Sistemul func\ioneaza in urmatoa-
rele regimuri :
Racitorul de apa R este de tip c u
placi, solutia racita in GR sau RSG (in
perioada de topire a ghetii) servind la
racirea circuitului de apa necesar cli-
matizarii aerului .
Ventilele termostatice VT 1 si VT 2 re-
gl eaza temperatura solu\iei reci cu care
- acumulare frig, grupul de racire
GR alimenteaza numa1 rezervorul de
stocare a ghe\ii RSG, unde are loc
RSG .
/ GR
'
es
2
8S1
r
,...._
/
v
r
I
K
,I
x
c
a
VT1
P1
J - - - '
c
/ t .
I
b
' .
I
d
I
I
a
I VT2
I_ - - - I
I
\.,
I b
I
I
I
, i '
P2
I
' .
I
/
'
6S3 / R
I
TC 8S1
-

, t P3
8W2
' .
8W1
Ar
Fig. 17.3.2. Schema de functionare a sistemului de preparare apa rece pentru
climatizare, bazat pe un grup de racire un rezervor de stocare a ghetii:
GR - grup de racire a solu\iei de apa si eti lglicol; RSG - rezervor de stocare a
ghe\ii; R racitor de
-
VT,, VT2 - ventile termostatice trei
-.
-
apa; cu car

TC - termostat d - ventil normal inchis; P1, P
2
- pompe de solu\ie; P
3
- pompa
-
s solutie
-
la temperaturile es 1 . es3; AI
-
racita la de apa; - racita - apa
temperaturile ew 1 ... eW2;
Tabelul 17 .3.2. Caracteristicile fizice ale unei bile de gheata cele termice
ale rezervorului de stocare, cu un volum de 1 mJ (CRYOGEL)
Caracteristici fizi ce
.
Caracteristici termi ce
(pentru o bila) (pentru un rezervor de 1 m
3
)
Diametru mm 103 Nr. de bi le: 1100 .. . 1250
Volum de aoa [I 0,53 Greutate qhea\a [kq 550 ... 625
Volum de ghea\a I 0,58 Caldura latenta stocata [kWh] 52 ... 59
Greutate [kg) : 0,53 Total frig stocat (kWh] 62 .. . 68
Tabelul 17.3.3. Performantele sistemului conventional de racit apa, comparativ
cu cele ale sistemelor de stocare partiala sau completa de frig, corespunzatoare
climatizarii unei cladiri cu suprafata totala de 1000 m2
Conventional Stocare Stocare

par\iala completa
Putere fr igorifi ca a
100 40 80
grupului de racire <l)o [kW)
Putere electrica
consumata PK [kW)
30 12 22
- -
Energi e stocata [kWh)
-
400 800
Volum necesar de stocare [m
3
] - 7 1
formarea ghetii (VT 1 este deschis pe
calea a-c, pompa P1 este in functiune
iar pompele P2 si P3 sunt oprite );
- acumulare de frig si cedare catre
consumator doar de catre grupul de
racire GR. lnstala\ia frigorifica alimen-
teaza atat rezervorul de stocare a
ghe\ii RSG, formand gheata, cat si
racitorul de apa R (VT 1 este deschis pe
calea a-b iar VT2 pe toate caile, asigu-
rand temperatura 8s3 necesara acope-
ririi sarcinii frigorifice a racitorului R,
toate pompele functioneaza);
- cedare de frig catre consumator
de grupul de racire GR si de rezervorul
de stocare a ghe\ii RSG, prin topirea
par\iala a ghe\ii formate anterior (VT 1
func\ioneaza pe calea a-b, VT2 pe toa-
' te caile, racitorul de apa R este alimen-
tat cu debitul corespunzator acoperirii
necesarului de frig, toate pompele
func\ioneaza);
- cedare de frig la consumator nu-
mai de catre RSG, prin topirea totala a
ghe\ii acumulate (VT1 func\ioneaza pe
1
calea a-b, VT2 pe toate caile asigurand
. debitul necesar racitorului de apa R,
'
1
func\ioneaza pompele P2 si P3 iar P 1
: este oprita, solu\i a cu temperatura es 1

fiind returnata in RSG pe calea d, prin

ventilul acum deschi s).
0 varianta de stocare a ghe\ii o
VE
- . .
I

P1r
,
' -. GR
'
'
'
I - - -
-- ---- --------- ...
es 1=-2CI
y
,.
'Yd""

'
"'
' ....
'
8s2=- 5C
'



'
- -- - -
a
' .
'

RSG


'

'

BG


'
'
'
'
>

'

'
' .
' P2
2 '

VT
R

2
: 1 y
-- ----- ---
8s2=0 ... 60C VT 3 ;
'--- - -
b
R
Fig. 17.3.3. Schema de functionare a
sistemului de preparat apa rece bazat
pe un grup de racire un rezervor de
stocare a ghetii (Cryogel):
a - acumulare de frig (formarea ghetii);
b - alimentare cu frig (topirea ghetil);
GR - grup de raci re; RSG - rezervor
de stocare a ghetii; BG - bila de
plastic cu gheata; VE - vas de
expansiune; R - racitor de apa sau de
aer; P1, P2 - pompe de solutie:
VT - ventil termostatic cu trei cai.
Capitolul 17: Sisteme de instala!ii frigorifice IL lnstala!ii frigorifice
constitui e sistemul CRYOGEL (fi g. 15.3.3)
care utili zeaza bile de plastic, pline cu
apa, plasate i ntr -un rezervor al imentat
cu o solu\i e cu punctul de congelare
negati v. Astfel se poate forma gheata
(in bile), acumulandu-se fri g in peri oa-
da de stocare (fi g. 17.3.3a.), care per-
mite, ulteri or, acoperir ea sarcinii fri gori -
fi ce a unui consumator, prin topirea
ghetii din bi le (fig. 17.3.3b.).
Caracteri sti cile fi zice ale unei bil e si
caracteristi cil e termi ce ale rezervorul ui
de stocare sunt men\ionate i n tabelul
17.3.2.
Performan\ele termi ce ale sistemu-
GHEATA
' 100
! /i/ /;
Y1

// / /i I
: I I I / :/
80
1"1
'
C>
/<2)
/ CD ,_
/ / ;
70
<{
I-
60 <{
0
0
50
I-
en
l/ v
v
IV I I /
, /fl/ I/ /
1
j.0s1[C]
II
v I
/ (j) 2 I
1 / j
I / 0 3
II
I C) 4 I
w
40
(3
a:
w
30
z
w
I I I (4)
5___j
I I 6
I/ /I
I
-
I
20
fh
!
10
LI CHID
!
lui CRYOGEL sunt prezentate i n dia-
gramele din figura 17.3.4: limpul si ca-
pacitatea de stocare a ghe\ii (a), timpul
si capaci tatea de cedare a frigului prin
topirea ghe\ii (b), puterea frigor ifi ca in-
magazinata in peri oada de inghe\are
(c) si cea produsa in timpul dezghetarii
(d). in tabelul 17.3. 3 se prezinta, com-
parativ, puterea fri gorifi ca dezvol tata
de grupul de racire <Po si puterea elec-
trica consumata, PK, pentru sistemul
conven\ional si cu stocare par\i ala sau
compl eta a fri gului, corespunzator cli -
mati zarii unei cladiri cu suprafa\a totala
de 1000 m2_
!,....----
VI
'
'
! I
LI CHID
19.Q

90
I
'
I
(]
Exista si sisteme de producere a fri -
gului si stocare a acestui a prin racire di -
recta, agentul fri gorific vapori zand intr-
un vapori zator imersat in bazinul de
preparare a apei reci, in acesta reali -
zandu-se si acumularea de ghea\a. Eli -
minarea circuitului intermedi ar si a
schimbatoarelor de caldura aferente a-
cestuia diminueaza investi\i a suplimen-
tara. Posibilita\il e mai reduse de reglare
a temperaturii apei racite si de secu-
ritatea mai scazuta a sistemului (exista
ri scul infestarii circuitului de apa rece cu
agent fri gorifi c si ulei) face ca aceste
sisteme sa fi e mai pu\in utilizate.
i i / / a:' ,..-
-
[._...-----'
v
!
/

/ / _,/'

/; t7-t' / /
fill ,Gr
/0 /
CD
i
80
/ '/IV I/ :/
I
I
I
i
I !
I I
70
<{
60
0
50
w
(.'.) 40
a:
w
i'E 30
20
/-A
1 I
-
7 I I I
-!t.V-h
,/
-
I
-flit
v;
V/ /
('11111

/ '
i
' I
i
-++
/ / I !/ :
r-7
/ /
/ I
/ i'10dstl "C]
/ u
13
/
4_ c--LLJ
i 5
I--
I
I

8
-
- 9 I
.
0
-
2 3 4 5 7 8 9 10 11 12 l[h]
a
10
GHEA TA
0
2 3 4 6 7 8 9 10 11 12 l[h]
b
(k-W/ m
3
] (k-W/ m
3
]
35
25
20
20
15
10
10

5 5
0 10 20 30 40 70 80 100 <l>o(%]
LI CHID --------- GHEATA
0 10 20 30 40 50 60 70 90 100 % [%]
GHEA TA LICHID
c d
Fig. 17.3.4. Performanfele t ermice ale s i st ernului CRYOGEL:
a - timpul $i capacitatea de stocare a ghetii; b - timpul si capacitatea de cedare a frigului prin topirea ghetii;
c - puterea frigorifica inmagazinata in perioada de inghetare; d - puterea frigorifica produsa in timpul dezghetarii:
ti8s1 - diferen\a medie logaritmi ca intre temperatura apei din bi le si cea a solu\iei reci in timpul stocarii ghe\i i;
t-.8dst - diferen\a medie logari tmica i ntre temperatura solu\i ei si cea a ghe\ii din bile in timpul dezghe\ari i.
Exemple de utilizare a di agramelor; a - cu t-.8s1 = 3 C (curba2) bilele cu apa formeaza dupa 6 ore 90 % ghea\a;
b - cu t-.8dst = 8 C (curba 6) bi lele cu ghea\a cedeaza dupa 5 ore 95 % di n fri gul stocat; c - cu t.18s1 = 3 C (curba 2) bilele
cu 90 % gheata pot stoca 5 kW/ m
3
; d - cu !l 0dst = 6 C (curba 4) prin 80 % din dezghe\area bi lelor se produc 8 kW/ m
3
.

'

Capitolul
Montarea si exploatarea
'
instalatiilor lrigorilice
'


.. . -
. .
' ,_
. .
-
-

.

-.
18

.... . _ . ~ ~ - _ .
~ - ..
~ - - ~ . ...
....... .,._

--
.
. '

-
..

Capitolul 18. Montare ~ exploatare
18.1. Montarea instalafiilor
frigorifice
restul instala\iei se prevad suporturi e-
lastice si amortizoare.
18.1.1 Amplasarea Montarea schimbatoarelor de cal-
dura depinde de tipul de aparat. Fiind
Se face atat in exterior (cele cu e- considerate recipiente sub presiune, la
jec\ie, cu absorb\ie sau o parte din ins- montare trebuie respectate si instructi-
tala\iile cu comprimare mecanica), cat unile ISCIR.
si in spa\ii inchise (centrale frigorifice). Condensatoarele $i vaporizatoarele
Condi\iile de amplasare a instalatiilor multitubu/are se pot monta pe o funda-
frigorifice sunt reglementate de STAS \i e din beton sau metal (la nivelul so-
6987 (lnstala\ii frigorifice - Prescrip\ii lului), pe console metalice fixate pe pe-
de siguran\a) in func\ie de: categoria re\i sau pe platforme metalice, asigu-
de ocupare a cladirii, modul de prelua- randu-se circula\ia normala a fluidelor.
re a caldurii, agentul frigorific utilizat si inaintea fixarii definitive se verifica ase-
cantitatea sa. zarea corecta (orizontalitatea sau verti -
Centrala frigorifica trebui e sa aiba calitatea). Se asigura spa\iul necesar
dimensiuni corespunzatoare celor doua cura\irii suprafe\ei de transfer termic si
cerinte: acces usor pentru exploatare accesului la aparatura de manevra si
$i ocuparea unui spa\iu minim. Preve- automatizare.
derile generale si prescrip\iil e de sigu- Pentru limitarea aporturilor de
ranta din STAS 6987 arata ca centrala caldura, intre suporturi le vaporizatoru-
frigorifica trebuie sa aiba eel pu\in un lui si sistemul de sus\inere se interca-
perete exterior, accesul putandu-se fa- leaza bucati de lemn si se prevede
ce printr-o singura u$3. catre exterior. spa\iul necesar pentru realizarea izola-
La instala\iile cu peste 500 kg agent \iei.
frigorific din grupele 2 sau 3 se prevad Bazinele de racire se monteaza pe
2 u5i. o funda\ie din beton cu h=10 cm. Va-
inal\imea minima a salii ma5inilor porizatoarele imersate se monteaza
este: 3,25 m la agen\i frigorifi ci din gru- liber in compartimentele de racire, asi-
pa 1 sau pentru o cantitate sub 500 kg gurandu-se verticalitatea si o panta de
la cei din grupa 2; 4,8 m pentru o can- , 3 ... 5 % spre colectorul de ulei.
titate peste 500 kg agent frigorific din Vaporizatoarele racitoare de aer se
grupa 2 sau pentru agen\i din grupa 3. monteaza pe console, amplasate pe
Pentru evitarea condensarii agentu- pere\i sau plafon, la minimum 15 cm,
lui frigorific sta\ionat in compresor si asigurand orizontalitatea \evilor. Stropi-
pentru a nu cre5te vascozitatea uleiu- torul de: apa pentru degivrare trebuie
lui, sala compresoarelor are o incalzire amplasat astfel incat sa asigure stropi-
de garda (minimum 5 C). rea uniforma. Tava colectoare a apei si
Pentru reducerea concentra\iei de ghe\ii va avea o panta catre canalizare.
noxe in limitele admise se prevede o Condensatoarele racite cu aer sau
ventilare permanenta (naturala sau me- mixt se monteaza in aer liber, de regu-
canica) si o ventilare de avarie, cores- la, deasupra salii compresoarelor. Se
punzatoare agentului frigorifi c utilizat. asigura verticalitatea panourilor (pentru
Oprirea alimentarii cu energie elec- , scurgerea peliculara a apei) si orizonta-
trica a salii ma5inilor se face din ex- i litatea stropitorului de apa.
terior.
Sala ma5inilor este prevazuta cu i-
luminat de siguran\a si cu instala\ii de
semnalizare acustica si optica la depa-
sirea concentra\i ilor de noxe.
18.1.2. lnstructiuni
de montare
Montarea compresoarelor se face
conform indi ca\iilor proiectantului, in
func\ie de caracteri sticile masinii si ale
terenului cat si de necesi ta\ile practice
de exploatare.
Compresoarele si grupurile frigorifi-
ce se monteaza pe funda\ii indepen-
dente, la distan\e de minimum 1,2 m
intre ele si minimum 1 m de la perete.
A5ezarea compresorului si a motorului
pe funda\ie se face respectand orizon-
talitatea. Pentru a nu se transmite zgo-
motul si vibra\i il e catre construc\ie si
Montarea recipientelor \ine sea-
ma si de prescrip\iil e ISCIR.
Separatorul de u/ei se a5eaza direct
pe pardoseala (pe picioare) sau pe
console prinse pe perete, in apropierea
compresorului , asigurand un spa\iu ne-
cesar controlului sudurilor.
Separatorul de lichid, separatorul a- !
cumulator $i butelia de racire interme-
diara sunt amplasate la cotele prevazu-
te de proiectant, pentru asigurarea cir-
cula\iei corecte a li chidului, pe cadre
metalice sau console fixate de perete.
Func\ionand la temperaturi scazute se
izoleaza (deci se prevede spatiul ne-
cesar) si se monteaza pe bucati de
lemn.
Rezervorul de lichid se plaseaza
sub nivelul condensatorului, in centrala
frigorifica sau in exterior, pe funda\ii din
beton sau metal, prevazandu-se un
11. lnstalatii frigorifice
spa\iu de control al sudurilor si acces la
aparatura de manevra, control si sigu-
ran\a. Se prevede o panta de 5 ... 10 %
catre colectorul de ulei. La montarea in
exterior, se prevede o copertina contra
radiatiei solare si un dispozitiv de
stropire cu apa.
Montarea conductelor se face \i -
nand seama de particularita\ile agentu-
lui frigorific. Sus\inerea se face cu con-
sole, urmarind ca vibra\iile sa nu fie
transmise punctelor fixe prevenind so-
licitarile datorate dilatarii. La trecerile
prin pere\i si plan5ee se prevad
3
4
5
a
b
c
Fig. 18.1.1. Montarea conductei de
refulare a vaporilor de freon:
a - compresorul $i condensatorul sunt
la acefa$i nivel; b - compresorul este
amplasat sub nivelul condensatorului;
c - puterea frigorifica a compresorului
variaza;
1 - \eava ascendenta principala;
2 - \eava ascendenta de by-pass;
3 - panta; 4 - refulare; 5 - condensa-
tor; 6 - compresor.
11. lnstala!ii frigorifice
mansoane care sa irnpi edice propaga-
rea focul ui .
La instalatiile cu freoni se impune
montarea astfel incat sa permita circu-
la\i a uleiului si intoarcerea lui in com-
presor. Circula\ia uleiului este diferita in
diversele zone ale instalatiei : unde cir-
cula agen\i frigorifi ci li chizi, complet
miscibili cu uleiui , nu sunt necesare
masuri deosebit e de montare, i n
schimb, unde exista vapori de agent
fri gorifi c, iar uleiul se poate afla sub
forma de cea\a, exista pericolul colec-
t ar ii acestui a in unele zone ale
instala\i ei, circulatia lui fiind ingreunata.
Conducta de reful are se monteaza
cu panta descendenta spre condensa-
tor, cu un eventual sifon la partea infe-
ri oara, care sa permita colectarea ule-
iului $i a lichidului $i sa impiedice intra-
rea in compresor (fig. 18. 1. 1.a, b).
Pentru conducte verti cale se dispun si-
f oane la fi ecare 2,5 m. Cand compre-
sorul are un sistem de reglare a puterii
frigorifi ce se prevad doua conducte de
reful are (fig. 18. 1. 1.c), asigurand o vite-
za de minimum 5 mis pentru antrena-
rea uleiului . Daca instalatia func\ionea-
za la o putere redusa, uleiul se colec-
8
2--
Fig. 18.1.2. Montarea conductelor
de refulare a vaporilor de freon la
instalatiile cu mai multe compresoare:
a - cup/ate la un condensator p/asat
superior; b - cup/ate la mai multe
condensatoare plasate superior;
1 - compresor; 2 - panta; 3 - reful are;
I\ - condensator; 5 - aspira\ie; 6 - li -
chid; 7 - robi net; 8 - condensator cu ;
evaporare for!ata.
Capitolul 18. Montare ~ exploatare
teaza in sifon, nepermi\and trecerea
vaporil or. Cand puterea cre$te, uleiul
este impins de vapori, fiind utilizata $i
conducta suplimentara.
Daca mai multe compresoare ali -
menteaza unul sau mai multe conden-
satoare, plasate la un ni vel superior, se
recomanda schemele din fi gura 18. 1. 2.
Conductele de aspi rati e orizontale
trebuie sa asigure 0 viteza de minimum
2,6 mis, iar cele verticale de minimum
5.1 mis. Montarea lor se va face con-
form figurii 18. 1.3. Cand vaporizatorul
este alimentat de mai multe compre-
soare se recomanda montarea din
figura 18. 1.4.
Pentru scurgerea comoda a li chidu-
lui din condensator in rezervor se pre-
vede o egali zare a presi unii $i pe par-
tea de vapori. Cand sunt prevazute
mai multe condensatoare, chiar diferi -
te, se utilizeaza montarea din figura
18.1.5.
La instalatia cu amoniac se reco-
Spre K
a
nnn
b
c
Fig, 18.1.3. Montarea conductelor de
aspiratie a vaporilor de freon:
a - compresorul este plasat sub
nivelul vaporizatoarelor; b - compre-
sorul este plasat la nivelul superior
vaporizatorului; c - puterea frigorifica
a compresorului variaza;
K - compresor; V - vaporizator;
S supraincalzitor de vapor i;
- teava ascendenta principala;
2 - \eava ascendenta de by-pass.
manda: asigurarea unei pante descen-
dente catre separatorul de ul ei; con-
ducta de alimentare cu lichid a vapori-
zatorului trebuie sa aiba o panta as-
cendenta de 5 %0 , plasandu-se o oala
de ul ei la cota ei minima; conducta de
aspira\ie trebuie sa aiba o panta as-
cendenta de la vaporizator catre sepa-
ratorui de lichid $i catre compresor;
conducta de scurgere a lichidului , din
condensator la rezervor sau de la acu-
mulator la pompa, trebuie sa fi e des-
cendenta, cat mai scurta, cu cat mai
pu\ine coturi ; cand sunt alimentate mai
multe elemente de racire, primul ali -
mentat va fi ultimul aspirat, egalizand
rezisten\a hidraulica a fiecarui circuit.
Conducte!e de agenti intermediari
se monteaza cu pante ascendente spre
' consumator , pentru el iminarea aerului .
i 18.2. Exploatarea instalafiilor
! frigorifice
18.2.1. Probarea
Presiunile maxime admisibile de
lucru $i cele de incercare pentru insta-
la\iile frigorifi ce, dependente de agentul
, frigorifi c $i conditiile de func\ionare
' normale, corespunzator temperaturii de
I
condensare de 40 C, $i grele, cores-
punzator temperaturii de condensare
I de 55 C, sunt prezentat e in STAS
6987 (tab. 18.2. 1).
Fiecare element al instala\i ei frigori-
fi ce (excep\ie conductele) va fi supus
incercarii hidrauli ce (de rezistenta), la
unitatea producatoare, la presiunea
3 E
~
"" 0
a
b
3
--2....
Fig. 18.1.4. Montarea conductelor de
aspiratie a vaporilor de freon la
instalatiile cu mai multe compresoare:
a - vaporizatorul este plasat mai jos;
b - vaporizatoru/ este plasat mai sus;
1 - aspirati e; 2 - panta; 3 - compre-
sor; 4 - lini e de egalizare.
422 Capitolul 18. Montare exploatare II. frigorifice
indicata in tabelul 18.2. 1. Reci pientele
sub presi une se incearca conform
prescr ipt iil or ISCIR.
Dupa montare, elementele instala-
t iei se supun lncercarii de etansei t ate
cu un gaz inert (aer , azot , amestec de
aer $i agent fr igorific), la p = 1, 1 Pmax- ad.
Verificarea etan$eitatii se poate face la
aer, cu spuma de sapun, la aer $i amo-
ni ac, cu harti e lmbi bata in fenolftaleina
(care din incolora devine ro$ie i n pre-
zenta amoni acului), iar la aer $i freon,
cu lampa haloida. Daca In decurs de
24 h presiunea nu scade cu mai mull
de 0,5 bar, etan$area este buna.
Schimbatoarele de caldura (con-
densa toru I, vapori zatorul , subraci torul )
se verifi ca la etan$eitate $i pent ru cir-
cuitele secundare (pentru apa, saramu-
ra p=6 bar), presiunea trebuind sa
ramana Constanta timp de 15 min.
Dupa remedierea eventualelor neetan-
$eitat i, intreaga instalati e este suflata
cu aer sub presiune de 6 .. . 10 bar (pen-
tru evacuarea impuritatil or), apoi se su-
pune incercar ii de etanseitat e la
p=pn1ax act. Oupa verifi carea etan$eitati i,
Cv
P1
Jru2 LB// CE
'
-
' P1
'
P2B

P1
!
({)
N
,A, -
Q_
- - -

I
CL
<(
I
P2A
N
CMO
Q_

E
'

E
fu ==
1
RL

CL
Fig. 18.1.5. Montarea conductelor de
scurgere a condensatului din mai
multe condensatoare, eventual
diferite, spre rezervor:
CE - condensator evaporati v; CMO -
condensat or multitubular orizontal;
RL - rezervor de li chid; Cv - conduc-
ta de vapori reful ati; CL
-
cond1Jcta
de lichid; Ce - conducta de egalizare
- --
A - condensator ; B - va- a pres1un11 ;
pori zator.
9
_.
_.
_.
_.
_. -

-
-
-
--
-
.- / _.
_. 2
--
5 6
1
/
7

3
.-
_. 4 _. ,
8 -

_.
.-
-
Fig. 18.2.1. Umplerea instalafi ei
cu agent frigorific:
1 - butelie de agent frigorific; 2 - can-
tar; 3 - robinetul butel iei; 4 - conduc-
ta de umplere; 5 - robinet de ali men-
tare; 6 - statie de distributi e; 7 - ro-
binet de inchidere; 8 - de la conden-
sator ; 9 - spre vaporizator.
se realizeaza izolarea fr igori fica sa1J
termi ca a aparat elor $i conductelor.
18.2.2. Punerea In functiune.
Oeoarece pentru probe $i i ncarcare
cu agent se folosesc compresoarele,
acest ea se verif ica, i n prealabi l. Astfel,
se den1onteaza, spala, reasambleaza $i
i ncarca cu ul ei dupa care se rodeaza in
gol (cu supapele de refulare $i capacele
cilindrilor scoase) timp de 100 .. . 200 h.
Dupa rodare se schimba uleiul si se
racordeaza compresorul la instalati e.
face prin intermedi ul sta\iei de di strib1J -
ti e, apreciind volumul necesar de urn-
plut, cu un cilindru de incarcare (la ins-
' talatiil e mi ci) sau masa necesara, cu o
balanta (la instala\iil e mari ). La fi ecare
tub cu agent fri gorifi c se verifica conti -
nutul si masa.
'
Uscarea inst alati ei se face prin
suflare cu aer (la NHJ $i S02), la freoni
fiind urmata $i de o vacuumare i naintata
(cu compresorul $i cu o pompa de vid). '
Oupa vacuumarea instalatiei (cu un
compresor) se racordeaza tubul la ven-
t ilul de alimentare al sta\i ei de di stri bu-
tie si dupa evacuarea aerului din ra-
cord se lncepe umpl erea (fi g. 18.2. 1).
Cantitatea de lichid ce trebuie introdu-
sa se determina i n functi e de volumul
util a jelor componente $i de gradul lor
de umpl ere (tab. 18.2.2).
Prepararea agentului intermediar se
face in bazine speciale, urmarind ca
temperatura de congelare sa fi e inferi -
oara cu cca 10 C celei de vapori zare.
, -
, _-

' ..

/ncarcarea cu agent frigorifie se

1 I -
" ,. - '
--
--
.. i
. '
' . - . -
----' - -
. , ',
,. __ .: "" -
- -
---.
a
' -
- '
' -
; ,t.

Fig. 18.2.2. Aparate de detectare
a scaparilor de agent frigorific
din instalaf ie:
a - lampa haloida; b - detector elec-
tronic; c - detector prin fll1orescenta
(procedeul spectroline).
' Pentru reducerea corosiunii , la sara-
muri, se adauga inhibitori de corosiune
sau substante care sa-i dea un ca-
-
racter bazic. Oupa decantare $i filtrare
agentul intermediar se introduce 1n cir-
cuit ul secundar cu pompa, realizand
aeri sirea acestui a.
Punerea in functiune a instalatiei
' '
comporta urmatoarele etape: pregati -
rea instala\iei; pornirea compresorului ;
alimentarea vapori zatorului cu agent
fri gorifi c.
Pregatirea instala\i ei consta in des-
chiderea robinetelor din circuitul frigo-
rifi c (cu excep\ia celor din aspirati a $i
reful area compresorului $i de alimenta-
re a ventilului de reglare) .
La compresor se verifi ca circuitul
de ulei si apa de racire, starea apara-
telor de masurare. Se deschide robine-
tul de refulare $i se porne$l e motorul.
La atingerea turati ei nominale se 1nchi -
de robinetL1I de scurtcircuit 1ntre reful a-
re $i aspiratie, deschi zandu-se, treptat,
robinetul de aspira\i e.
Se pornesc ventilatoarele {la vapo-
ri zatoarele racitoare de aer) sau agita-
toarele si pompele (la vaporizatoarele
racitoare de li chide) din circuitul agen-
t ului raci t. Se alimenteaza vapori zatorul
cu lichid fri gori fic, pr in desct1iderea
treptata a robi netului din amonte de
ventil ul de reglare.
18.2.3. Exploatarea
Pentru o f uncti onare corecta si e-
conomi ca se mentinerea pa-
rametrilor ceruti de consumator (tem-
peratura. umidi tate. vi teza) cu costuri
de exploatare cat mai reduse (consu-
mur i de energie, agent fri gorific, apa,
ulei), pentru 0 perioada cat mai lunga.
lnstala\ia functioneaza corect cand
conducta de aspiratie est e brumata, iar
cea de ref ulare fierbinte, nu se aLJd ba-
tai in compresor sau in pompe. Pentru
economisirea energi ei, temperatura de
II . lnstala!ii frigorifice
condensare trebui e sa fie cat mai co-
borata, urmarindu-se debitul si terr1pe-
ratura agentului de racire.

lntretinerea instalati ei impli ca: asi-

gurarea ungerii corecte (presiunea ule-
iului sa fi e cu 0,5 ... 1,5 bar superi oara
celei de aspirati e); cura\irea filtrelor si
deshidratoarelor ; curatirea suprafetelor
de transfer termi c si eventuala degivra-
re; dezaerarea; verifi carea etanseita\ii
circuitului frigorifi c (se pct folosi detec-
toare chimi ce, corespunzatoare agen-
tului, si detectoare Speciale, electroni -
ce sau prin fluorescenta - spectroline -
ca In fi gura 18.2.2); verifi carea concen-
tra\iei si pH-ului saramurii; verifi carea
durita\ii apei de racire; verifi carea
armaturil or de siguranta si control.
3 1
b
4 2
Fig. 18.2.3. Montarea antivibratii a
utilajelor din instalatii frigorifice:
a - asezarea compresoru/ui $i moto-
rului p e o placa antivibratii; b - suport
elastic (STAB/FLEX, PAULSTRA);
1 - armatura interioara; 2 - ori fi ciu
fi xare; 3, 4 - cauciuc; 5 - capac de
protecti e; 6 - garnitura din cauciuc;
7 - placa antivibra\ii din cauciuc;
8 - soclu intermedi ar din beton.
. - . . . - . . . . - . . . - . . - . . . . . . . . . - . . - . . . . - . . .
. . . . . . . . . . - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - . . . - .
. .
- .
: . :
. .
. .
. .
. .
2
Fig. 18.2.4. Amortizor de vibratii ,
plasat pe refularea cornpresorului:
1 - compresor; 2- punct fix.
Capitolul 18. Montare exploatare 423
Demontarea conductelor, utilajelor
si armaturil or si executarea sudurilor se
pot face numai dupa indepartarea a-
gentului frigorifi c si a ul eiului din aces-
tea, de personal califi cat, cu echipa-
ment de protecti e specifi c .

In sala de masini, se afi $eaza, la loc

vizibil, schema de montare a instala\i ei

si instructiunile de lntreti nere. lrr jurrra-
lul de exploatare a instala\i ei se inscriu
parametrii de functi onare si defectiunil e
semnalate.
18.2.4. Limitarea zgomotului
Func\i onarea instalatiei frigorifice
este insotita de zgomot si vibratii dato-
rate utilajelor in mi scare (compresor,
pompa, agitator , ventilator), cat si cur-
gerii fluidelor.
Limitarea zgomotului si a vibratiilor
cat :;;i a transmiterii for se face, initial ,
in faza de montare, amplasand utilajele
zgomotoase in spatii corespunzatoare
si prevazandu-le cu fundatii indepen-
dente de cele ale cl adirii si cu pl aci din
cauciuc sau suporturi elastice pe fun-
da\ie (fig. 18.2.3). Fiecare compresor
se amplaseaza, impreuna cu motorul
de antrenare, pe o fundati e proprie.
Pentru pompe se pot reali za funda\ii
comune la 2-3 elemente. Placa antivi -
bratii se pl aseaza sub un masiv inter-
mediar din beton care asigura repartitia
sarcinii pe toata suprafata de cauciuc .
Legaturil e la conductele de refulare
ale compresorului se fac cu amortizoa-
re de vibratii, din \esatura metalica fl e-
xibila, ondul ata (otel inoxidabil sau aliaj
din cupru) .
Se amplaseaza Irr dreap-
ta a conductei, in plan ' Ori zontal, per-
pendi cular pe sursa de vibra\ii , cu o
curba la 90, pentru preluarea vibra\ii -
lor generat e in mai multe directii (fig.
18.2.4).
-
In timpul exploatarii instal a\i ei se
urmareste o functi onare cat mai echili -
brata a compresoarelor, ventilatoarelor
si pompelor. Vitezele de circula\ie a
fluidelor se limiteaza la valorile maxime
admi sibil e (2 .. . 2,5 mis pentru lichide,
3 ... 4 mis pentru aer i n canale si 7 mis
intre aripi oare si 12 ... 15 mis pentru va-
porii de agent frigorifi c).
Canalele de aer pot fi prevazute cu
izolati e acustica. Pentru limitarea zgo-
motului la bateriil e de racire se rigidi -
zeaza lamelele, prevazand aripioare
comune la mai multe conduct e.
Tabelul 18.2.1. Presiuni maxime admisibile de incercare ale instalatiilor frigorifice
Grupa Fluidul frigorific Presiunea nominala Presiunea de
maxima admi sibila incercare hidrauli ca
[bar] [bar]
I Bioxid de carbon 105 158
R11
2 3 o o I 0
R1 2 13,5 20
R22 16 22 24 33
II Amoni ac 16 (22) 24 (33)
Clorura de metil 12 18
Bioxid de suit 8 12
II I Etilena 80 120
Propan 13 19,5
Tabelul 18.2.2. Gradul de urnplere cu lichid a utilajelor frigorifice.
Denumirea par(ii instala\i ei Umplerea maxima
admisibila % vol
Vapori zator functi onand uscat 80
Vapori zator func\i onand innecat 100
Vapori zator cu olaci 80
Condensator multitubul ar ori zontal 15
Rezervor de lichid 80
Subracitor teava in teava 100
' .
Buteli e de racire intermediara 30
Separator de lichid ori zontal 20
Separator de lichid verti cal 30
Separator acumulator ori zontal 30
Separat or acumulator verti cal 50
Capitolul 18. Montare ~ exploatare
18.3. Depanarea instalatiilor
frigorifice.
Cand nu sunt respectate instructiu-
nile de montare, exploatare $i intreti ne-
re corecte ale instalati ei, in timpul func-
ti onarii acesteia pot apare defec(iuni $i
chiar a var ii . in tabelul 18.3. 1. se prezi n-
ta cateva semne de functi onare defec-
tuoasa, cauzele care le-au produs $i
masurile de remedi ere necesare.
II. lnstalatii frigorifice
Tabelul 18.3.1. Semne de functionare defectuoasa a instalatiei frigorifice, cauzele care
le-au produs ~ masurile de rernediere necesare
Semne de func ti onare defectuoasa Cauze Masuri de remediere
1. Presiunea de reful are prea ri dicata Apa de racire - Se verifi ca debitul $i presiunea
$i temperatura de condensare pr ea insuficienta la condensator pompelor de apa;
mare fata de aceea a apei de racire - Se mare$l e debitul de apa;
(normal, tc = lWM + 5 ... 6 C) - Se verifica di stributia apei in
condensator .
Bl ocarea suprafe\ei de transfer termic a - Se indeparteaza piatra;
condensatorului - Se retine uleiului .
Blocarea lichidului in condensator - Se verifica scurgerea lichidului din
condensator;
- Se scoate o cantitate de lichid (l a
instalatiil e fara rezervor).
Reparti zarea neuniforma a vaporilor in - Se verifi ca daca incalzirea panouri -
panourile condensatorului lor este uniforma $i se asigura distri -
butia corecta a vaporilor.
Suprafata insuficienta a condensatorului - Se verifica daca numarul compre-
soarelor in func\iune este eel proiec-
tat $i se opresc, eventual , unele.
Robinetul de reglare inchi s sau pu\in - Se deschide mai mult robinetul de
deschis reglare.
Aer in instalati e - Se dezaereaza.
2. Presiune scazuta la condensator, Prea multa apa de racire - Se reduce debitul de apa.
iar temperatura de condensare este a- Prea pu\in agent frigorifi c - Se introduce agent
propiata de cea a apei de racire fri gorific in instalati e.
3. Presiunea de aspira\i e prea scazu- Strangularea aspiratiei - Se verifi ca deschiderea
ta, iar temperatura de vapori zare prea robinetelor din aspira\ie;
scazuta fata de cea a mediului racit - Se verifi ca $i se curaj a filtrele
(normal, lo=lSM-6 .. . 10 C) din aspirati e.
Ali mentare insuficienta cu li chid fri gori - - Se verifi ca robinetul de reglare daca
fi e a vapori zatorului nu este infundat;
- Se verifi ca daca robinetul de reglare
nu este prea mic;
- Se verifi ca filtrele de agent fri gorifi c;
- Se veri fica daca conducta de lichid
de la SL la V nu este plina de ul ei.
inrautatirea transferului - Se decongeleaza;
termi c la vapori zat or - Se scoate uleiul In exces.
Compresor prea mare faj a de vapori za- - Se reduce puterea compresorului ;
tor - Se inlocuie$l e vapori zatorul cu unul
mai mare.
Pu\in agent fri gorifi c - Se completeaza.
4. Scaderea rapida $i conti nua a pre- Oprirea ventil atoarelor, - Se verifi ca cauzele opriri i $i se re-
siunii de aspirati e agi tat oarelor sau a pompelor pornesc.
Concentrajia saramurii - Se verifi ca concentra\ia $i se nor-
necorespunzatoare mali zeaza.
II. lnstala1ii frigorifice Capitolul 18. Montare ~ exploatare 425
Continuare tabelul 18.3.1.
Semne de func\ ionare defectuoasa Cauze Masuri de remedi ere
5. Presiunea de aspira\i e mare, cil in- Robi netul de reglare prea mult deschis - Se reduce deschiderea
drii compresorului bruma\i , conducta robinetului de _r eglare.
de reful are rece. Flotorul blocat deschi s - Se deblocheaza fl ot orul.
Protec\i a compresorului impli ca: Flotorul montat prea sus - Se monteaza mai jos.
- inchiderea robinetului de asoirat ie:
. . .
Separator de !ichi d prea mi c - Se dubleaza sau se pune
.
alimentarii lichid
.
altul corespunzator.
-
opr1rea cu SI
racirea cilindrilor ; Nu se scurge lichidul din SL spre V - Se cura\a filtrul ;
- deschi derea aspira\iei treptat - Se inlocuieste conducta
- supravegherea presiunii la ulei .
.
cu una ma1 mare.
- Se plaseaza SL mai sus.
Robinetul de injec\ ie orea mult deschi s - Se reduce deschiderea.
6. Presiunil e de aspira\i e si reful are Prea mult agent fri gorifi c - Se scoate agentul in exces
cresc brusc, inso\ite de brumarea ci- Robinetul de reglare prea mare - Se inl ocui este VR

lindril or , la o deschidere redusa a VR. fata de vapori zator cu unul corespunzator

7. Presiunea de aspira\i e creste Robinetul cu fl otor sau VR prea mare; - Se schimba duza, fl otorul sau VR;

brusc, asociata cu inec de li chid. Cre$tere brusca a sarcinii frigorif ice. - Se anun\a frigotehnistul.
8. Presiunea de aspira\i e $i tempera- Compresoare insufi ciente in func\iune. - Se pornesc $i alte compresoare
tura din spatiil e racite scad greu, de$i $i se face reglarea;
reglarea este normala - Se verifi ca incarcarea
in spa\i ile racite;
. - Se verifi ca compresoarele daca nu
sunt defecte.
9. Temperatura de reful are ridi cata Presiunea de refulare ridicata; - Se remediaza conf. pct . 1.
Presiunea de aspira\i e scazuta; - Se remediaza conf. pct . 3.
Raport mare de compresie. - Se injecteaza lichid in aspira\i e ($pri\);
- Se reali zeaza compresia
in doua trepte.
10. Scade capacitatea compresorului Uzarea segmen\ilor; - Se inlocui esc .

Defectarea supapei - Se verifica $i, eventual,

de aspira\i e, refulare sau siguranta; se i nlocuieste .

Filtru de aspira\ie infundat; - Se verifi ca $i se curata.

Presiune de aspira\i e scazuta - Se reduce presiunea de reful are;
sau cea de refulare ridi cata. - Se regleaza alimentarea cu agent a
vapori zatorului.
11 . Oscil a\ii mari la manometrul Blocarea clapetelor supapelor - Verifi carea supapei
de aspira\i e (reful are) $i batai de aspira\i e (reful are). de aspira\ie (reful are ).
la supaoele de aspira\ie (reful are) din cauza murdari ei (ul ei ars)
-
12. lncalzirea excesiva Clapete sparte la supapele de reful are - Se inlocuiesc clapetele sparte.
a cilindril or comoresorului
-
13. lncalzirea lagarelor si a ci lindrilor Ungere defectuoasa - Se verifica presiunea uleiului;
- Se ver ifica viscozitatea ul eiului .
14. Consum mare de ulei ref ulat Presiune mare in pompa de ul ei ; - Se regleaza presiunea pompei de ul ei .
.
de compresor i n instalati e. Segmen\ii uza\i . - Se inl ocui esc segmen\ii.
15. Dezamorsarea pompei de ul ei. Se aspira aer - Se verifi ca imbinaril e
prin i mbinarile demontabile. din aspira\ia pompei.
16. Nu se realizeaza temperatura in Suprafata mica de racire - Se mareste suprafa\a de racire.
spat iul racit . Circulat ie defectuoasa a saramurii - Se verifi ca si se aeri seste
. .
circuitul saramuri i.
Transfer t ermi c scazut - Se verifi ca suprafa\a vapori zatorului
$i se cura\a sau se degivreaza.
-
lncarcarea
.
-
spa\iului raci t , - Se iau masuri de exces1va a
manipul ari indelungate respectare a proiectului .
lzolari degradate $i U$i neetanse - Se refac izolatii le $i etan$3ril e U$il or .
- ~ - - . . : ~
. _';"'.'
i : ~ ~
;, ;""' .. ~ . .. ~ ~ ~
III. Elemente privind translerul de caldura
Capitolul 19
Translerul de caldura Si 'de masa
'
.......
:; .... :-..... !..:"'::-
._
-
..
,

428 Capitolul 19: Transferul de caldura masa III. Transferul de caldura
Propagarea caldurii este un
fenomen complex $i se poate reali za in
3 feluri: prin conducti e, convectie, radi -
ati e.

Conductia termica reprezinta

transferul de caldura prin corpuri le
solide sau prin straturil e de fluid subtiri
aflate in repaus, de la o particula la
alta, acestea fiind in repaus.
Convectia caldurii reprezinta
transferul de caldura intre un fluid Si SU-

prafata unui corp solid aflat in contact,

la al ta tempera tura, sau intre diferitele
parti ale fluidului in mi $care. Convectia
este insotita $i de conductie (de obicei,
neglijabila in raport cu prima) ca urmare
a contactului direct intre particulele me-
diului fluid. Exista doua tipuri de con-
vectie: /ibera si fortata.
. . .
- Radiatia termica este un f enomen

de transfer de energie care folose$te

ca suport material undele electromag-
netice. La contactul cu corpuril e pe
0,0015 0, 15 1,5
0,015
Fig. 19.1.1. Ordinul de marime
al coeficientului de conductivitate
I
I
'
'
care cade, radia\ia este absorbita, re-
flectata sau transmisa prin ele, in
proportii diferite, in func\ie de natura
materialelor. In acela$i timp, corpuri le
emit energie radianta sub forma de
cuante si impul suri, radiatia avand un
caracter corpuscular -ondulatoriu .

In procesele termice din domeniul

tehnic intalnim, adesea simultan, cele
trei moduri de transfer de caldura.
19.1. Conductia termica
Legea fundamentala a conduc\iei
termi ce (legea lui Fourier) este definita
astfel: "fluxul t ermi c unitar este propor-
\i onal cu gradientul de temperatura':
q=-A. gradt [W/ m2] (19.1.1)
semnul minus arat and ca fluxul


.
E
---..
s
-o 15
.
""
0
E
3

<D
-
<D
-ro
:'::'. 0 10
> .
-0
::J
"O
c
0
0
0
12 1
-
termic se transmite in sensul descres-
cator al temperaturii. lntegrarea ecuati -
ei (19. 1.1) pentru cazuri le frecvent in-
talnite in practica conduce la rela\iile
indicate in tabelul 19. 1. 1 (anexa 19. 1 ).
Valorile coeficientului de conducti-
vitate termica (se folose$te $i termenul
de conductibilitate) A. determinate in la-
borator, depind, in principal, de t empe-
ratura materialului $i de con\inutul de

umiditate al acestuia. In general, odata
cu cre$terea temperaturii, A. cre$te la
materialele de constructii, la vapori si
gaze $i se mic$oreaza la fluide $i
metale.
Odata cu cresterea umiditatii si

densita\ii, cre$\e $i coefi cientul A.. Po-

rozitatea materialelor influen\eaza sen-
sibil coeficientul A. Materialele cu pori
7
100-300 kg!m3
/
termica A. pentru diverse substanfe: I, 8
1 - vapori $i gaze organice; 2 - mate- .
riale amorfe izol atoare; 3 - ul ei; 4 - va-
1
pori $i gaze anorganice; 5 - iichide or-
ganice; 6 - lichide anorganice; 7 - so-
lu\ii anorganice apoase;8 - solu\ii or-
ganice apoase; 9 - prafuri; 10 - mate-
riale refractare; 11 - cristale; 12 - me-
tale li chide; 13 - aliaje metalice indus-
triale; 14 - metale pure.
-

E 1.5
---.
s
-
.....:
"" 1 0 0
-
E

<D
-
:g 0,5
-Cll
- -
>
-0
::J
u
c
0
0
T
- -
5
0 500 1000 1500 2000
Densitatea materi alului p [kg/m
3
]
Fig. 19.1.2. Dependenta coeficientului
de conductivitate
termica A. de densitatea materialului p:
1 - gresie calcaroasa; 2 - beton cu
pietri$; 3 - zidari e de caramida;
4 - gazbeton si bet on U$or; 5 - placi
fibrolemnoase; 6 - corpuri de umplu-
tura (nisip, zgura).

200 300 400 500 600 70
Temperatura medie [C]
Fig. 19.1.3. Variafia coeficientului de conductivitate termica A. cu temperatura:
1 - lemn; 2 - Kiselgur caramizi; 3 - beton celular autoclavizat; 4 - Kiselgur - masa;
5 - silica; 6 - $amota; 7 - fibre mineral e; 8 - vata din sticla; 9 - vata din zgura +
vata din sticla; 10 - placi U$oare; 11 - placi aglomerate din lemn; 12 - pluta
expandata; 13 - al fol; 14 - iporca; 15 - polistirol; 16 - aer uscat lini$tit; 17 - vapori
saturati .
[CJ
600
500
400
300
200
+70
+100
100 +60
+60 +80
- 0 -t--i:{J---1 'l-- .
. -r-:
- 100 ,. -40 -40

-200
<
-300
-200 -200
-250
1 2 3 4 5 6 7
+550
+430
1

+300
+140
+40
-50
-150
-200 -200
8 9 10 11 12
Fig. 19.1.4. Materiale expandate (spumante), folii ?i materiale termoizolatoare
pentru ternperaturi scazute (dupa Zeltner):
1 - stiropor; 2 - pluta; 3 - iporca, piaterm; 4 - stir of lex; 5 - vinidur; 6 - velit ;
7 - isofl ex; 8 - moltopren; 9 - PVC celular; 10 - sili con - spuma de rasini;
11 - sticla expandata (spumanta); 12 - Alfol.

Ill. T ransferul de caldura
de dimensiuni mici SLJnt bune izolatoa-
re termi c. Presiunea influenteaza, de a-
semenea, coeficier1tul A. La cresterea
presiunii (pana la o valoare critica, In
functie de material} are loc o scadere a
coeficientului A, explicabila prin
mic:;;orarea porilor. La lichide, coe-
Capitolul 19: Transferul de caldura ~ i masa 429
fi cientul A- se apropi e ca marime de eel
al materialelor izolatoare, In func\i e de
natura li chidului, presiune si tempera-
tura. Gazele au cele mai mi ci valori ale
coeficientului A., depinzand, $i ele, de
presiune :;;i temperatura.
Ordinul de marime al coeficientului
A.. pentru diverse materi ale, este indicat
in figura 19. 1. 1 si tabelul 19. 1.2. De-
pendenta coeficientului de conductivi-
tate termica A. de densitate, pentru ma-
terialele de construc\ii este indicata in

figura 19.1.2. In figura 19. 1.3 este indi -
Tabelul 19.1.2. Domeniile de variatie ale coeficientului de conductivitate termica A. [W/mK]
cata, pentru material e termoizolatoare,
varia\ia coeficientului A. cu temperatura.
Coeficientii de conductivitate termi -
Materialul A. Materialul
Me tale 7 .. . 420 Materiale termoizolatoare,
de natura oraanica
Aliaje 11 ... 150 Idem, de natura anoraanica
Pietre natural e 1, 5 ... 4 Gaze
Material e de constructii 0,2 ... 3,5 Aer la 0 C
50 C
Materiale rezi stente la foe 0,7 ... 3,5 Fluide
A.
0,03 ... 0,07
0,05 .. . 0, 11
0,01 ... 0,23
0,024
0,028
0, 1 ... 0,6

ca A. au tost grupa\i pe stari de agre-

gare. Pentru substan\ele solide, coefi -
cientul de conductivitate termica A. a
fost indicat In Anexa I, volumul lnstala-
\ii de lncalzire :;;i In tabelul 19. 1.3 (ane-
xa 19.2). in tabelul din Anexa I se indi -
ca, In mod suplimentar, si alte caracte-
ristici termofizice ale material elor :;;i
Tabelul 19.1.4. Coeficientul de conductivitate termica A. pentru lichide, la 20 C [W/mK]
Lichidul A. Lichidul A.
Acetona 0, 180 Esen\a de petrol 30 c 0, 131
Acid acetic 0, 193 100 C 0, 124
Acid clorhidric 0,400 Eter etilic 0, 138
Acid formic 0,257 Etilen glicol 20 C 0,258
Acid sulfuric 0,314 100 0,269
Alcool ami lic 0, 164 Gudron 0, 140
Alcool butilic normal 0, 167 Glicerina 0,258
Alcool etilic 0, 182
Kerosen 30 C 0, 150
Alcool met ii ic 0,212
Sulfura de carbon 30 C 0, 160
Apa 0C 0,555
Sulfura de etil 12 C 0, 138
20 0,598
Mer cur 9,304
40 0,627
Nitrobenzen 0, 151
60 0,651
Nitrobenzol 0, 137
80 0,669
Parafina o ... 1 oo
0
c 0, 126
100 0,682
Petrol 20 C 0, 151
120 0,685
100 C 0, 134
Pen tan
. . . . ~ ~ .
140 0,684
U, I I f
150 0,683
R22 0 C 0,099
200 0,665
R12 0 C 0,081
250 0,624
R502 0 C 0,076
300 0,564
Sodiu 100 C 84,78
Amoniac 0,494
210 C 79,55
Anhidrida carbonica (C02) 0,087
Terebentina 15 C 0, 128
Toluen 0, 151
Anhidrida sulfurica (S02) 0, 199
Toluol 0, 141
Anilina 0, 172
Tricloretilen 50 C 0, 138
Benz en 0, 154
Ulei pentru motoare de avion 20 C 0, 145
Benzina de petrol 0, 131
100 C 0, 137
Benzel 0, 120
20 C 0, 154
Cloroform 0, 129
Ulei pt. cilindri 50 C 0, 151
Clorura de magneziu (20%; 0 C) 0,452
100 C 0, 149
Clorura de metil 0, 163
200 C 0, 142
Combustibil de calorifer (lichid tip M) ~ 0, 140
Ulei de ungere 20 C 0, 144
Difil (26,5% difenil; 73,5% difenil oxid}
100 C 0, 140
20 C 0, 138 120 C 0, 138
100 0, 127 Ulei de masline 0, 169
200 0, 112 parafina 0, 124
300 0,098
. .
0, 181 r1c1n
400 0,083 transformator 0, 124
'

'

430 Capitolul 19: Transferul de caldura masa
[QC]
1500
1400
1300
1200
11 00 .
1000
1500
1435
900
800 .
700 .
600
500
400
500
300 200
200 "
100
0.L...J""'-
600
900
;
750
700 700 :;
600 650 ; ; g
400 .,
:..;
"' _,
,._
.
. ,,
-..... ..;
. . ..
.,... ' .
j

.
c .,,



.
.
,,
..
..
...
-
a b c d
800
'

<
:;,
'
11 50 1200
1000 1000

'
.,
-


'
"
-
.
..
' '
.

. '



.
.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 8 19 20
Fig. 19.1.5. Domeniile de temperatu.ra pentru folosirea materialelor
termoizolatoare (dupa Zeltner):
a - Ki selgur; b - fibre di n sti cla; c - azbest; d - lana minerala;
1 - masa de presiune joasa; 2 - masa de presiune i nalta; 3 - fire trase; 4 - fire
alcalin sarace; 5 - clasa speciala; 6 - al b; 7 - albastru; 8 - leuna; 9 - isola;
10 - lana de zgura; 11 - sillan, anovolan; 12 - lana din bazalt; 13 - pietre $i
mase; 14- 15 - praf de furnal - vrac; 16 - Ki selgur vrac; 17 - st erhamol M20;
18 - vermi cul it vrac; 19 - fibre ceramice; 20 - diatomit (rezistent la foe).
Tabelul 19.1.5. Coeficientul de conductivitate termica A. [W/mK)
oentru aze $i vaoori la 1 bar,
Substanta 103A.
t
oc
- 200 - 100 0 50 100 200 300
Aer - 16,4 24,2 27,9 3 1 38,4 46,5
Al cool etili c - - 13,8 17,4 2 1,3 - -
Al cool metili c - - 14,3 18, 1 22, 1 - -
Amoniac . - - 22 32,6 46,5 58, 1
Azot - 16,5 24,3 27, 4 30,5 38, 4 44,2
Benzol - - 8,84 12,9 17,6 28,4
-
Bioxid de carbon - 8, 1 14,3 17, 8 2 1,3 28,3 35,2
Bioxid de sulf - -
8,4 - - - -
Clar - -
7,8 11 ,6 15, 1 17,4
Clorof orm - - 6,5 8,0 10, 0 14,0 17,4
Di flordi clormet an - - 9,3 11 ,6 14,0 - -
Eter - - 13,3 17,4 22,6 34,4 -
Gaze de ardere - 23 28 32 40 49
Heliu 59, 1 103,2 143,6 160,5 171,0 - -
Hidrooen 5 1,5 116,3 175,6 202,4 224,5 266,3 296,6
Me tan
- - 30 37 - - -
Oxi d de carbon
-
15, 1 23 29, 1 34,9 -
Oxigen
-
16, 2 24,5 28,3 3 1 7 40,7 47,7
'
Vapori de apa - - 19 2 1,5 24,8 33, 1 43,3
Tabelul 19.1.6. Continutul mediu de umiditate al materialelor
de constructii termoizolatoare [
0
/o]
Materi alul Uo
Materi alul Li o
Substante anoraanice Substante oraani ce
'
Pereti din caramida 1 ... 2' 5 Pl aci di n oluta 2 ... 13
Pereti din caramida cu aoluri 1,5 ... 4 Pl aci usoare de constructi i 15 ... 30
Pereti din pi etre si placi 3,5 ... 13 Len1n
Bet on 1 ... 3,5 -in incaperi inchise 6 ... 8
Tencui ala interioara 1 ... 10 -lemn de constructii, 15 ... 20
T encui ala exterioara 2 ... 5 ferestre si U$i in aer liber
.
Pan1ant, nisipos 8 .. . 14 Placi pentru captusire 15 ... 30
Pamant argilos, humus 23 ... 28 di n fibre organi ce
Ill. Transferul de caldura
el ementelor de construc\i i.
In tabelele 19. 1.4 $i 19. 1.5 se ga-
sesc valorile coeficientului A. pentru Ii -
chide $i, respecti v, pentru gaze $i va-
pori. Cont inutul de umiditate mediu al
materi alelor de constructii $i termoizo-
latoare se gase$te in tabelul 19. 1.6.
-
In fi gura 19. 1.4 sunt prezentate ma-
t eriale termoizolatoare $i limitele tem-
peraturil or intre care pot ti folosite, iar
I in figura 19.1. 5 temperatura maxima
pana la care pot fi utili zate .
19.2. Convectia
Legea fundamentala a transferului
termi c prin convecti e (schi mb de
caldura intre 0 suprafata si un fluid),
cunoscuta sub numele de "legea lui
Newton.. per mite calculul fluxului de
caldura Q care est e proportional cu su-
prafata de schimb termi c F $i cu dife-
renta dintre temperatura peretelui (su-
praf_atei) tp si temperatura fluidului trr.
O=Fa(tp- tn) [W] (1 9.2.1)
coefi cientul de proporti onalitate a se
. nume$te "coeficient de convecfie a
caldurii" [W/ m2KJ, este o func\i e de
mai multe vari abile ca temperatura, vi-
'
'
'
14

Y.
N 12
E
...__

'
8 8
::J
c 6 i--
Q)
4
Q) I--+
0
0 2 1--
0

'
'
0
0 40 80 120 160 200 240 280 320
Temperatura peretului j evii, [ QC]
a
S2' 1500 \u1 oooO 02Jl)ll' --
<oi 1000 auc\ot\l 0 03
E . co\\ ,
:;:
> v o.os
500 _..,.....
b 400j O,I
.ai 300 V
-u
g; 200
5 y.....-
u
100 V
! ............
-
50 V
40
c
(j)
Q)
0 30
0 I./
20

0,2
0 .3
oS
2
3
5
1
0 1 1 1111 11 1 1 1 1 111 11 1 111 1 11
0 200 400 600 800 1000 1200
Temperat ura conduc torului , ["Cl
Fig. 19.2.1. Coeficientul de convectie
a caldurii, ac ' la in jurul
unui cilindru orizontal:
a - mi$Carea aerului (1 7- 18 C) In
jurul unei tevi; b - mi$Carea aerului In
jurul unui conductor electric_. ____ _,
Ill . Transferul de caldura Capitolul 19: Transferul de caldura masa 431
teza, conductivi tatea termica, vascozi-
tatea, caldura specifica, densitatea etc.
si se calculeaza pentru mi $carea turbu-
lenta si laminara cu aiutorul rela\iilor
criteriale. Convectia caldurii poate fi
"for\ata" (eel mai important mod de
transfer termic convectiv, deoarece se
intalneste aproape in toate cazuri le
26
' '
C=4 5 W/ m2- K4
'
24
22
-
20 ro
-
'-'
v
_/
/
/
/
_,...,...-
-
7


-
;-

/
./
/
- 18
QJ
Q_
16 :::>
(/)
_Q ::.::
14
E"'
- E
12
_r_
'-' s:
(/) --
10
-
QJ <::i
TI+
8
u
:::> <::i
II
c
6 QJ u
--
'-'
-
4
QJ
0
2
0
0
0 20 40 60 80
practice) sau "libera (naturala)" la care
schimbul convectiv este cauzat de di -
ferenta de densitate.
'
Structura rela\iilor criterial e:
- pentru convec\ia naturala
a = Nu )._
1
11
= C( Gr -Pr )m -

O"' "\ 0
D'D'
is
- - -- --- - - ->

so
'



200
SnU'
<Xe
t--
----- - - - - ->

'


' -
a,
-

...
(19.2.2)
100 120 140 160 180 200
T emperatura peretelui \evi i [C]
- pentru convec\ia fortata
a = Nu A.
11
= CR en Pr n - A. ,,
I I
-
1n care:
Nu = al
)._fl
v
Pr =-
a
criteriul Nusselt
criteriul Prandtl
Gr = g/
3
{3.1 t criteriul Grashof
v 2
unde:
( 19.2.3)
(19.2.4)
( 19.2.5)
(19.2.6)
- All este coeficientul de conducti vitate
termica pentru fluide, [W/ m-K];
v= coefi cientul cinemati c de visco-
P zitate [m2/s];
- 11 - coefici entul dinamic de viscozita-
te [N s/m
2
];
p-densitatea fluidului [kg/m
3
] ;
a=AJpcp-coefi cientul de difuzie termica,
[m
2
/s];
- cp-caldura specifica masica [ J/l<g-K];
- 1-lungimea caracteri stica [m] ;
- g-accelera\ia gravita\iei [m/ s2];
' - f3 - coeficientul izobar de varia\ie a
volumului (pentru gaze considerate
ideale /3= 1/T) [ 1/K];
1 .1t=tp- t11= T1-T .?- diferen\a de temperatu-
1 ra [K]; Fig. 19.2.2. Coeficientul de convectie a caldurii ac la mi;;carea in jurul unei
conducte cu diverse temperaturi. - C,m.n, - constante experimentale, ca-
racteristice fi ecarui tip de mi$care.
1200 i---r-- .- , - ,,- -,-,--,---,--; ,---,---;-,,----/----,- /--,,----, / ,------,-,-----,
C=4,65 W/ m2. K4 <:) /
,::-,::- $ <v'V/ co'V/
1000 1-- -t----+-- -+----+---+- '>J ' / I "-'Y './ I/ -'l'
E t;cVf I / / I /
/, /V V /
I / / /
800 I I / / / H,
I / / / /" / , / ?>1
.g; 600 - - - - - - -/ / , / V / V _V .......- _vis
400 t------t----t----/t- 7! z./ 7/ v //V _, _ _.......
/ 7/r i./--v _,,
Q_ / v / / . v
200 / / _/ ./ v
1-----f- I -, //,,_/I -' _,.- / r-
1/ :;::::; -
:::f
'
20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280
Temperatura peretelui t evii (C]
Fig. 19.2.3. Pierderea de caldura a conductelor neizolate,
in aer lini;;tit de 17-18 C.
50 60 70 80 90 100
Temperatura peretelui \evii [C]
Fig. 19.2.4. Coeficientul de convectie a
cii ldurii in jurul unei tevi amplasata in
-
apa.
'
I
I
I
I

'L
.,; 11
..10

!J B
Q) 7
-
/
,
/
1 - -
1<1m
3-
/
-
-
2
1>1m
a; 6 -
5
8 4

:J 2
c 1
Q)
"' 0 '-= 0
Q)
0
u
,. ,
//
,
I
I I
10 20 30 40 50 60 70 80 90100
Diferenta de temparatura lit [K]
Fig. 19.2.5. Coeficientul de convectie a
caldurii , ac ' la pardoseala calda
Alaturi de relatiil e criteriale care des-

criu, cu rigurozitate, fenomenele de

1
transfer termic convectiv se folosesc, In
1
practica. $i relatii aproxi mative, simple,
dar cu domenii de aplicabilitate !imitate.
19.2.1. Convectia libera
in spafii nelimitate
Se poate considera. spa\iu nelimi -
tat, In situatii le in care suprafata de
transfer de caldura se afla plasata. fie
' izolat, fie In apropi erea altor suprafe\e.
-
fara a fi influentate de acestea. In acest
'
fel, curen\ii forma\i de suprafata de
transfer se dezvolta independent de
configuratia spatiului in care se
formeaza. Reprezinta marea majoritate
, a cazurilor intalnite in practica cum ar
fi: mi $carea in jurul unei \evi ori zontale
sau verticale. mi scarea in lungul unei
"'
E 5

- ::::
o 4
(j
QJ
0- 3
QJ
>
c
8 2
Q)
u
:J 1
-c
QJ
/
-
I
/
/
/
/
'
4
:r

1<1m
-
/
0 2-
1=1-2m
[1
-
--
- 1>2m
- - 0
01020 3040 50607080 901 00
8 Diferen\a de ternperatura lit [K]
Fig. 19.2.6. Coeficientul de convectie
a caldurii ac la panouri radiante
;;i plafoane calde.
:
;
Capitolul 19: Transferul de caldura masa
pl aci ori zontale mai calde la partea
super ioara sau inferioara, mi$Carea in
lungul unei placi plane verti cale (pere-
te), mi :;;carea in jurul unui corp de for -
Q)
.-.

CN
8.. 6
Q) s
u -
:; i 4
c
Q) .
o

Laminar
8
0, 1 0 ,2 0,3 0,4 0,5 10
inaltimea ha pl acii [m]
Fig. 19.2.7. Coeficientul de convectie
a caldurii Q.c; la 0 placa vertical a de
inaltime mica.
150
J/
3 3
I
o r-1--r---r--+--+---+--+-11-+---t--j

0 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
0
Diferenta de temperatura [K]
Fig. 19.2.8. Coeficientul de convectie
a caldurii Q.c; pentru pl aci verticale
pereti
1 - placa I> 1 m; 2 - placa k 1m;
3 - perete I> 1 m (lacr=20 C).
I I J
140
130

c, 1

n[?/-
0
-1

_cf] j_
'7
/, ,_
-1
.
:: 120
110
'"'
2 100
"'

Q_
E
2
Q)
u
"' c
Q)

0
90
80
70
60
l
50
40
30
20
f-
I
10
0
0
I
s'
I I I I I
v
81
I I I
I I I I

I J
I
I
I/
I I I

I I I
I
I I
/
<IJ
I
I
v ,/ I
/
9-
I I

I
I
/ ,/ J
v
/ /
i
J
I I I
I
/__
lL
L_
/ J
I
v v I I / //
-
-
I/
I I / / rA / /
/
v vY
-
-
I / , / / / /
I
v/
/ ft/". /
v
v ,
I
- I
200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000
Coefi cientul de convec\ie Cle [W/ m2- K]
Fig. 19.2.9. Coeficientul de convectie a caldurii Ck la curgerea
in lungul unui perete sau unui cilindru vertical.
5
4
u
w
3
u
Q)
0
u
Q)
u
3 2 1--- 1-- +--+--A.19',/ /7L,,.,L-+.--7"'1----:::l-'"---l--:J.-""--l----i
c
Q)
::>

0
0
0 2 3 4 5 6
Di stanta intre plac1 I [cm]
Fig. 19.2.10. Coeficientul de corectie Ee
III. Transferul de caldura
ma sferi ca. in tabelul 19.2. 1
(anexa 19.3) $i in figuril e 19.2. 1- 19.2.9
sunt prezentate rela\ji de calcul sau
nomograme pentru determinarea coefi -
ci entului de convec\ie a caldurii
O:c [W/ m
2
K].
19.2.2. Convectia libera
In spaJii !imitate
Cand spatiul in care se dezvolta o
mi $Care este mic, curen\ii convectivi se
influenteaza unii pe al\ii modifi cand
aspectul curgerii. Procesul de transfer
termi c depinde, in mare masura, de
forma :;; i modul de di spunere a
suprafe\elor care marginesc spa\iul in
care are loc curgerea libera a fluidului.
Asemenea situa\ii se i ntalnesc in cazul
ferestr elor :;;i u:;;ilor duble, a pere\ilor
dubli, la schimbatoare de caldura etc.
T ransferul de caldura pr in convec-
\ie, in spa\ii !imitate, se face inlocuind
procesul real cu un proces echivalent
de conductie a caldurii, corectat cu un
coefi cient f.c :
q =t<1 (T, - Tz)= (T, - T2)
[W/ m
2
]
(19.2.7)
Coefi cientul de corecti e se exprima
printr-una din rela\iil e criteri ale (dupa
lsacenko):
f.c=Gr.Pr pentru Gr Pr<10
3
(19.2.8)
Ee= 1,05(Gr.Prf-
3
pentru 103<Gr.Pr< 1[JS
(19. 2.9)
Ec=0, 40(Gr.Prf-
2
pentru 1[JS<Gr.Pr< 10
1
0
( 19.2. 10)
II sau cu ajutorul rela\i ei aproximative re-
prezentata grafic in figura 19.2. 10.
19.2.3. Convectia tortata
Reprezinta eel mai important mod
de transfer de caldura prin convec\i e
(in regim laminar sau turbul ent) in gaze
: sau lichide. Convec\i a fortata este in-
talnita la curgerea in lungul unei placi
plane sau unei conducte, la curgerea
prin \evi, conducte sau conducte cu
sec\iune necirculara, la curgerea trans-
versala peste o teava sau un fascicul
de tevi.
Rela\iile de calcul pentru determi -
narea coefi cientului de convec!ie a cal-
durii , la convecti a fortata ac [W/ m
2
K].
sunt sinteti zate in tabelul 19.2.2 (anexa
: 19.4). Pentru anumite situa\ii sunt
: redate si nomograme pentru determi -
narea coeficientul ui a.c. Aceste nomo-
' grame se prezinta i n fi guril e 19.2. 11 $i
19.2. 12.
in convecti a fortata la curgerea prin
conducte cu sec\iune necirculara se u-
til izeaza rela\iil e de la conducte circu-
lare in care lungimea caracteri sti ca es-
te inl ocuita cu diametrul echi valent
d1x h=4AIP (1 9.2. 11)
A-sec\iunea curgeri i [ m
2
] :;; i P-perime-
...
UI. Transferul de caldura
trul udat al sectiunii de curgere [m] .
Pentr u sec\iuni inelare. ac se deter-
mina cu rela\ ia criteri ala:
a c= 0,0 17

Pr
0
.., -(.'._)
025
Q
dee PrP d
(19.2. 12)
0 - diametrul conductei exteri oare;
d - diametru! conductei interioare;
d ech=D - d.
La curgerea in conducte curbate se
utili zeaza rela\iil e anteri oare ampli ficate
cu factorul de corectie Ee= 1+ 1,Bd/ R ,
(R - raza de curbura a curbei); !
CXcorectat=Ec CXc ( 19.2. 13)
1
lnfl uen\a rugozita\ii este luata in consi-
derare prin intermediul unui coeficient
supraunitar Er:
)
O' S
CXc = 0,022 A.,, Re
0

8
-Pr
0

4
' (.'._ - c,
d, Prp
pentru s18r>B (1 9.2. 14)
Er=exp (118r/ s) pentru sl&> 13;
Er=exp {0,065sl&) pentru s/&513
(1 9.2.1 5)
cu s-di st an\a dintre 2 neregularitati ve-
cine; & - rugozitatea relativa.
Convecti a for\ata in regim turbul ent
prin tuburi cu sec\iune circul ara poate
fi calcul ata cu diverse ecua\ii criteri ale.
Se recomanda pentru coefi cientul me-
diu de convec\i e a, rela\i a lui Miheev
(pe baza generali zarii numeroaselor
date experimentale)
a =0,021-Reo.s.pro-"' ( Pr
Prp d
(1 9.2. 16a)
Tabelul 19.2.4. Valorile constantelor
relatiei pentruac la curgerea peste
un tub cilindric
CPrD.33
c m
Re
(qaze) (lichi de)
0,4 .. .4 0,891 0,989 0,330
4 .. .40 0,821 0, 9 11 0,385
-
40 .. .4 10
3
0,6 15 0,683 0,466
4 10
3
.. .4 104 0, 174 0,193 0,618
4 10
4
... 4 10
5
0,0239 0,0266 0,805
Capitolul 19: Transferul de caldura masa
Criteriul Prp se calcul eaza pentru
temperatura peretelui \evii cu propri e-
ta\il e fi zice ale fl uidului , iar coefi cientul
Et are valori le indicate i n tabelul 19.2.3.
Coeficientul mediu de convec\ie, in
regi m turbulent, la curgerea transver-
sala perpendiculara pe axul tubului
peste un tub cil indri c a lost determinat
experimental si are expresia:
a=CRe"' .Pf!.33.A!d (1 9.2.16b)
constantele fiind precizate dupa R. Hil -
pert in tabelul 19. 2.4.
f n cazul tuburilor cu al ta sec\iune
decat cea circul ara. rela\i a de calcul
este aceeasi ca in cazul tuburil or cilin-
dri ce, iar valorile constantelor sunt in-
di cate in tabelul 19.2.5.
Convec\i a for\ata in exteri orul fasci-
cul elor de \evi, in cazul in care misca-
rea este paralela cu axul \evil or se cal-
culeza cu rela\i a lui Mc Adams
ac=D,023R eflB.Pf!
4
Ald (1 9.2.16c)
in care lungimea caracteri sti ca se cal-
culeaza cu rela\i a 19.2.11. Daca fluidul
se misca perpendicul ar pe fasciculul
de tevi, se disting doua asezari : i n co-
ridor si i n esichier (tab. 19.2.6). Pentru
calculul coefi cientului de convectie ac
1
se recomanda rela\ia:
aq=CE'Re"' .Pf!
1
Ald (19.2. 16d)
care este valabil a i n domeni ul
1,2<s1/ d55
Daca tubul sau fasciculul de tuburi
este atacat de curentul de fluid sub un
unghi qi<90, transferul de caldura se
calcul eaza cu rela\ia:
CX<p=<1'agoo ( 19.2. 17a)
Valorile coefi cientului '1' pentru un
tub sau un fascicul de tuburi sunt
indicate i n tabelul 19.2.7.
Convec\i a fortata in exteri orul unei
sfere se poate calcula cu rela\i a lui
McAdams, valabila pentru aer si alte
gaze i n domeniul 20<Re< 1,5 10
5
la
diametre d=0,33 .. . 150 mm:
a = 0 37!:.!!.. Re
0

6
-Pr
0
.33
c d (19. 2. 17b)
Tabelul 19.2.3. Coeficientul Et la curgerea in regim turbulent
Re
l/ d . I - lunaimea \evii
1 2 5 10 20 30 50
10
4
1,65 1,5 1,34 1,23 1, 13 1,07 1
2 10
4
1,51 1,4 1,27 1, 18 1, 10 1,05 1
5 10
4
1,34 1,27 1, 18 1, 13 1,08 1,04 1
10s
1,28 1,22 1, 15 1, 10 1,06 1,03 1
105
1, 14 1, 11 1,08 1,05 1,03 1,02 1
Tabelul 19.2.7. Valorile coeficientului de corectie '1'
<D
goo
80 70 60 50 40 30 20 10
Tub sinaular 1 1,03 1,03 0,92 0,80 0,70 0,60 0,56 0,54
Fascicul de tuburi 1 1 0,98 0,94 0, 88 0.78 0,67 0,52 0,42
Tabelul 19.2.8. Valorile constantei A
Temperatura ts 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
A=("A. 3p2/ m)o.2s 1422 1646 1904 2128 23 18 2453 2576 2654 2688 2722 2722
Tabelul 19.2.9. Valorile coeficientului B
Temperatura ts 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
B 1 1,23 1,43 1,59 1,73 1,84 1,92 1,99 2, 05 2, 08 2, 11
Tabelul 19.2.5. Valorile constantelor relatiilor pentru ac la curgerea peste un tub prismatic






.
a
Re 5 103 ... 10
5
5 10
3
... 10
5
5 10
3
.. . 1os 5 10
3
... 1,95 104 1,95 10
4
. . 10
5
4 10
3
.. . 1,5 10
4
2, 5 10
3
... 1,5 10
4
310
3
... 1,5 10
4
CPrD. 33
0,222 0,092 0, 138 0, 144 0,0347 0, 205 0,224 0,085
m 0,588 0,675 0,638 0,638 0,782 0.731 0,612 0,804
Tabelul 19.2.6. Valorile constantelor relafii!or pentru aci la curgerea fortata peste fascic'ule de tuburi
Coridor Esicher
A[ezare
Randul c
CbriCbr E[i d-er"
m ( i:: ' m E'
SJ cDscD
1 0,60 0, 15 0, 171 0, 60 0, 15 0, 171


pl
-
2 0,65 0, 138 0, 157 0, 60 0,20 0,228
de
' - d e -

s2CD Qs
3 ... n 065 0, 138 0, 157 0,60 0,255 0,290
C=1, 3 pt
8 - 0 CDO
d.
Capitolul 19: Transferul de caldura masa
--- -- -
v L.-1-- ___ -c::::::'
/ -
10
I / v
----
.__10<0 / t><:l '/'1) cl7
----
---
,,t,/vvr/ A/17.
,__
L---
----
- i---
8
6
5
4
0' 1/
'l><:< :/l/
l/l/
\;l'l
I/


1/1/
vV
,-s /
;_1>/ l/l/
Re;
\;'
__ '.\ e<-<'/".10-v
[/
I/
v
-------
.__i--
--------------

---------
:--
L_------ '-'
-
L---
'--'
;b
L----
l---

3
2
v
1,5 tj
Q)


v
,_
I+-
- - - >- -
---
._:--
1----
1
/// 1/1/ /
----- V//,

--------------
V// V1
----
'//
._
-
/
I
--------
E
E
I

I
I
II
-0
I
I
---------
I
._i--
---
!.--'""

----
i-1--
1---
i---
ooo 0 0
co<D 7
(\J

----
L---
o,s E
0
0,6
0,5 u
0,4 :2
c
0,3 .'!!
0

0,2 8
0, 1 0,2 0,3 0,40,5 1 2 3 4 5
Viteza apei [m/s]
Fig. 19.2.11. Coeficientul de convecfie a caldurii, a.c, la curgerea apei in tevi drepte.
300
200 1-- t---t--lf-++--'
0
150
100 1--+---+--:A--'--J,.- '--1--<'---'
0 . 80 1--\--,..f"__,i.-"h.f'
60 .... r-)IL+,!L-+-+--<1--t---1
3 " 40
c

u

0
0
f
10
1 2 3 4 5 6 810 15 20 30
Viteza aerului wo [m/s]
a
1,3
1,2
1,1
0,9
1, 1 l -=::==t==::3:i.. __,r _ _ ___,

0,9
0 ,8 1-- -......0----+=--:::_--+-----I
0 '7 !-+:=!=--+""'--=- _- -i---'--- ---1
0,6
0,5
1,5 2 2,5 3
s2/d
b
Fig. 19.2.12. Transferul
de caldura la fascicule de tevi
pentru aer pana la 100 C:
a - coeficientul de transfer a/f
(dupa Schack),-
b - factorul de multiplicare f.
Pentru numere mici ale criteriului
Reynolds (Re=1} se recomanda folosi-
rea relatiei lui
ll'c = ( 2 + 0,388Re
05
Pr
0

5
)

(19.2.17c)
Ordinul de marime al coefici entului
w
Q) 1,0
g 0,9
8 0,8 1--'----"'-- - -+------l---l
-:g 0' 7 1---""--=*""--+-----1-----1
2 0' 6
c
0,5
0,4
8 1
5 10 15
Numarul de rinduri de \evi, n
20
4
3
2
1
0
'
'
Figura 19.2.13. Coeficientul
de corectie Ei-

,
'


-0:
%>:
Q ,'


l7
I'\ 0, 1
,-
-
t----
'L/
-,
75 50 25 0 25 50 75
in SUS - - 1n JOS
Viteza vapori lor w [m/s]
Fig. 19.2.14. lntensificarea schimbului
de caldura datorita vitezei vaporilor.
I
de convectie pentru apa din cazane
' rezervoare:
Apa, lini$tita, sub temperatura de
fierbere ac=60Q ___ 3500 W/m2K
Apa, in mi$care, sub temperatura de
fierbere ac=23QQ __ -4500 W/m2K
Apa, la fierbere ac=230Q __ JQOO W/m2K
19.2.4. Transferul de caldura
la condensarea vaporilor
Condensarea reprezinta trecerea
unui fluid din stare de vapori in stare Ii -
III. Transferul de caldura
chida extragandu-i caldura latenta de
vaporizare. Ea poate fi peliculara (la
li chidele care uda suprafata de transfer
de caldura) sau globulara (lichide care
nu uda suprafata).
Transferul de caldura este mai in-
tens la condensarea globulara decat la
cea peliculara.
Condensarea pe suprafata exteri-
oara a tuburilor (tevilor}, placilor
- Tub orizontal:
r [W/m
2
-K](19.2_ 18)
d-!Jts
cu:
- r este caldura latenta (masica) de
condensare (vaporizare) [kJ/kg];
- d - diametrul exterior al \evii [m);
- !J ts= ts-lp - diferenta de t emperatura
dintre fluid $i perete [K] ;
- A - constanta in functie de tempera-
tura fluidului , conform tabelului 19.2.8.
Coeficientul ac se poate calcula $i
cu relatia aproximativa:
( )
0.25
ac= 8900 -
1
-
d -M,
[W/ m
2
K]
(19_2_ 19a).
Condensarea vaporilor in exteriorul
fasciculelor de tevi orizontale depinde
de modul de a$ezare a acestora:
chier, coridor, Ginabat. in toate a$eza-
ril e, tevile din primul rand se comporta,
la condensare. ca \evile singulare, coe-
ficientul de convec\ie calculandu-se cu
relatia 19.2_ 18. La randuril e urmatoare
coeficientul de convectie se mic$orea-
za, pelicula actionand ca un izolant.
Coeficientul de corectie pentru randu-
rile 2, 3,. . .,n se calculeaza separat pen-
tru fiecare rand cu relatia:
aj=/ll'1 (}=2,3, ___ ,n) (19.2.19b)
Coeficientul de corectie i se deter-
mina cu ajutorul figurii 19.2. 13_
Valoare medie a coefi cientului de
convectie ac pentru intreg fasciculul se
determina cu rela\ia
ac=(a1+2-a1+c:3-a1 .... _n a1)/ n.
(19.2.19c)
- Tub verti cal, placa verticala:
r (W/m
2
-K] (19.2.20)
h -/j f
5
in care h-inal\imea tevii, peretelui (m];
A-conform tabelului 19.2.8.
Coeficientul de convectie se poate
calcula cu relatia:
ac= 11600-(1/h .1tsP,
2
5 (19.2.21)
La tevile inclinate cu unghiul <p fa\a
de verticala,
a c<p= O'c-(COS<pjJ-
25
( 19.2.22)
Viteza de deplasare a vaporil or in
sus sau in jos intensifica transferul de
cal dura conform figura 19.2.14. Conti -
nutul de aer :;;i gaze necondensabile
din abur mic$oreaza coefici entul de
convec\ie (fig_ 19.2.15) pana la o
valoare O'creaf.
Ill . Transferul de caldura
Condensarea in interiorul tevilor

- In interiorul tevilor orizontale se

calculeaza cu ajutorul coefi cientul ui
mediu:
ac = 0,555(Ga K Pro)
02
'
pentru Re<3,5 104
in care: Pro=vcp(p '-p '')IA.
sau cu relatia aproximati va:
1
ac = 69008
(19.2.23)
( 19.2.24)
d L1fs
(19.2.25)
unde coeficientul B are valorile in tabe-
lul 19.2.9.
Proprieta\ile fi zice ale substan\elor
lichide $i gazoase sunt indicate in ta-
belele 19.2. 10 (anexa 19.5) $i 19.2. 11
(anexa 19.6).
19.2.5. Transferul de caldura
la fierberea lichidelor
Fierberea reprezinta procesul de
schimbare a unui corp din faza lichida
in cea gazoasa atunci cand prime$te
caldura latenta de vaporizare prin inter-
mediul unei suprafete de transfer t er-
mic, suprafata care separa lichidul de
solid.
Fi erberea lichidelor poate fi globu-
lara sau peliculara. De la o anumita va-
loare a diferentei de temperatura
(valoare critica), L1 T >L1 Tscr toate li -
chidele fierb sub forma peliculara. E-
xista, de asemenea, o valoare limita a
fluxului termi c (qcr) la care fi erberea
globulara se transforma in fierbere pe-
liculara, valoare ce poate fi determina-
ta cu relatia:

. ( 6)[ (p )]025 1-
q c, = 0,12 ... 0,1 r -g ,- p. r -y p.
( 19.2.26)

1n care:
- r este tensi unea superficiala;
- g - acceleratia gravi tatiei;
- pt,pv - densitatea lichidului $i vapo-
rilor;
- r - caldura latenta de vaporizare.
Pentru intervalul 0, 12 ... 1, 16 se reco-
manda valoarea intermediara 0, 13. Ma-
rimil e L1 Tscr $i C,cr sunt date in tabelul
100
[%
80
I
CJ
-2 60
ro
"'

20
0
I
- \

-

'- I
"-
t
I I I
'
I
I
0 1 23 4567 8
Paer
Pvapori
Fig. 19.2. 15. Reducerea coeficientului
de convectie datorita prezentei
aerului.
'
I
I
'
'
'
.,.. ' .
Capitolul 19: Transferul de caldura masa 435
19.2.1 2. Trebuie evi tata fi erberea peli -
culara deoarece poate sa conduca la
supraincalziri locale datorita caracteru-
lui izolant al peliculei de vapori ce se

formeaza intre li chid $i solid. lnaintea

fi erberii globulare transferul de caldura
are loc prin convectie libera. De la o
anumita valoare a fluxului termic, de ex.,
ia apa kW/ m2, incepe fier-
berea globulara.
Coeficientul de convectie la tier -
berea apei
Pentru apa, la presiuni p= 1 .. . 40 bar,
in mi $care libera sau fortata pe langa
suprafata incalzitoare, se recomanda
relati ile:
ai= 1,94 q0.12.po.24
a2=3, 14.q0. 1.po. is
a3=3,86L1 p. 33.pa. s
[W/m2K]
[W/ m
2
K]
[W/ m
2
K]
(19.2.27)
( 19.2.28)
(19.2.29)
Coeficientul de convectie la fier-
berea agentilor de racire
- Tevi individuale
'
Transferul de caldura are loc, la
inceput, prin convectie libera $i este
independent de presiune, apoi prin
fi erbere globulara, valorile coeficientu-
lui de convectie devin dependente de
presiune (fig. 19.2.16). Daca valoarea
coefi cientului a este cunoscuta, pentru
o anumita presiune de fierbere (pe
baza de masuratori) atunci a poate fi
calculat $i pentru o alta presiune, cu
ajutorul grafi cul ui din figura 19.2. 17.
Exemplu: pentru freon 12 se cu-
noaste:
'
q=2 10
3
W/ m2 la p=1 bar (Pcr=40, 1 bar)
Se determina a pentru o presiune
de 4 barpl pcr=4140, 1 "" 0, 1
Din figura 19.2. 17 rezulta
urmatoarele valor!:
pentru plpcr=1140, 1=0,025,

iar pt.
p/ pcr=4140, 1 z 0, 1, a; "" 2

a 1
1
Tabelul 19.2.12. Valorile fluxului termic
critic ale diferentei de temperatura
critice la presiune atmosferica
Lichidul H20 N2 0 2 H2
Qcr [kW] 1200 100 150 30
(6 Ts)cr [K] 25 .. . 30 11 11 2
10
4

::.:::: 5
.
N
E

2
s


ti
5
'
//,
R 22
/
/ //
/
1
2//
/

, 3
Convectie
" libera
-
'
2
10
2
2 5 10
3
2 5 10
4
2 5 10
5
si deci cx =2x2 1x103=4000 W/ mZ K
19.2.6. Transferul de masa
Se reali zeaza prin difuzie molecula-
ra (proces de amestecare spontana a
unor componenti realizati prin meca-
nismul mi scarii moleculare lent e din in-

teri orui fluidului) $i prin transfer con-

vecti v (transportul unui component
dintr-o zona de concentratie mare intr-
una de concentra\ie mai mica).
Difuzia
Analoaga transferului termic con-
ductiv, se exprima cu ajutorul leg ii lui
Fick:
mA=-D ()CA
Jx ( 19.2.30)
-
1n care:
- mA este fluxul de masa unitar
(kg/m
2
s];
- CA - concentratia masei componen-
tului A in unitatea de volum [kg/m
3
] ;
- x - directia deplasarii componen-
tului ;
- 0 - coeficientul de difuzie [m
2
/ s].
Val oril e coeficientului de difuzie pentru
o seri e de substante sunt indi cate in
tabelul 19.2. 13. Coeficientul de difuzie
depinde de temperatura, presiune,
compozitia sistemului $i starea de a-
gregare a mediului in care difuzeaza
componentul.
Transferul de masa convectiv
Transferul intre o suprafata $i un
fluid in mi$care sau intre doua fluide
nemi scibile poate fi prin convectie for-
tata (mi$carea fluidului este cauzata de
mi jloace artificiale) sau prin convectie
libera (aparitia unui camp de concen-
10
5
1
0,5
0, 1
- - - - - - - - - , ,
/
I
'
I
I I
.I.
I
I t
I I
I I
0,001 0,01 0, 1 05
'
Raportul presiuni lor pf Per
Fig. 19.2.17. Coeficientul relativ
de convectie a caldurii a'.
R 12
Convec\i e
libera
10
2
2 5 10
3
2 5 10
4
2 5 10
5
Densitatea fluxului termi c q [W/n1Z]
Fig. 19.2.16. Coeficientul de convecJie a caldurii , a. in funcJie de densitatea
fluxului termic la o teava (determinari experimentale pentru freonii R22 R12):
Presiuni le: 1 - 2, 15 bar/-21,5 C; 2 - 0,84 bar; 3 - 0,39 bar/-59 C;
4 - 1,8 bar/- 16 C; 5 - 1 bar; 6 - 0,5 bar; 7 - 0,25bar/-6 1 C.
. ...


'
436 Capitolul 19: Transferul de caldura masa
tra\ii care declan$eaza difuzia) $i se ex-
prima cu relatia:
- F - suprafata apei [m2];
- x "-con\inutul de umiditate al aeru-
rTIA=/3(C1-C2) (kg/ m
2
s] (19.2.3 1) i lui saturat la temperatura apei [kg/kg] ;
- x- continutul de urniditate al aerului in care rTIA-fluxul de masa convectiv
(kg!m2s]; f3-coefi cientul de transfer de
masa (m/s]; C1, C2 -concentrati ile pe
suprafata limita $i in centrul curentului
[kg/ m
3
] .
Evaporarea de pe o suprafata lini $-
tita de apa, in aer, se poate exprima
prin relati a:
Gv= aF(x" - x ) [kg/ h)
( 19.2.32)
-
1n care:
- Gv est e debitul de apa evaporat
(kg/ h);
- a 25+ 19v - coefi cientul de evapo-
rare [kg/ m
2
h] ;
51-----
:.::
c-i 2
E 2
1 03 i--in1
-
<:J 5r--5f
a




5 103 2 5 104 2 5 105
Densitatea fluxului termi c q [W/m2]
Fig. 19.2.18. Valorile coeficientului a
pentru fascicul in comparatie cu a
pentru o teava (Freon R11, p = 1 bar):
a - teava individuala; b - fi erbere

globulara; c - convecti e libera.

I [kg/kgJ:.
- v-v1teza aerului la suprafata apei
'
i [m/s).
'
I
'
I
I
Coefi cientul de evaporare se poate
exprirna cu legea lui Lewi s:


28
26
24
22
cii20
""
--; 18
('.)
- 16
0
n. 14
"'
> 12
CD
u
:::> 10
x
:::> 8
LL
6
4
2
0
I
,
2
I
J/ Ii '\ I
-+ v
I
-t
I
1 /
/
/f/
/
/
/
/ v
v


/
J
35 40 50 60 70 80 90
Temperatura apei l a [C)
Fig. 19.2.19. Degajarea de vapori de
la o suprafata libera de apa:
1 - dupa Dalton conform relatiei
19.2.34; 2 - dupa M. Popescu
conform relati ei 19.2.36.

Tabelul 19.2.13. Coeficientul de difuzie D
Difuzatul Mediul t [C] D [m
2
/s] Nurnarul Schmidt
de difuzare SC=\/ D
Solid
Cu Al 462,2 8 45. 10-
10
-
'
Hg Pb 17 7,2 1 95. 10-
10
-
'
Pb 197,2 5 02 10 IO -
'
Lichid
HCI H20 0,0 2 23- 10
6
'
0,81
.
NH3 H20 4,0 1 21-10-
6
, 1,50
Gaz
NH3 Aer 0,0 2 165 10
5
'
0,634
C02 Aer 0,0 1 198 10
5
'
1, 140
H2 18,0 6 048 10
5
'
0, 158
Hg N2 18,4 3 25 10'
5
, 0,00424
0 2 Aer 0,0 1 533 10
5
'
0, 895
N2 11 ,8 2 025 10
5
'
0,681
H2 Aer 0,0 5472 10
5
'
0,250
0 2 14,0 7 748 10
5
, 0, 182
N2 12,5 7 376 10
5
'
0, 187
HzO Aer 8,0 2 062 10
5
, 0,6 15
Aer 16,0 2 815 10
5
'
0,488
C6H6 Aer 0,0 0 7497 10
5
'
1,83
Et er Aer 20,0 0 7692 10
5
, 1,93
Al cool Aer 40,4 1 180 10
5
, 1,45
etilic Aer 0,0 1 013 10
5
, 1,36
III. Transferul de caldura
Gp in care a-coefi cientul de
convec\i e terrnica [W/ m
2
K] ; cp-caldura
specifi ca a aerului urned [kJ/kg K].
' Temperatura suprafetei apei t1 est e
i inferioar a ternperaturii apei ta $i se
; exprima Hausler prin relati a ti=ta-
1 0, 125{ta- li } (19.2.33)
: in care t;'-temperatura aerului dupa ter-
mornetrul urned.
Fluxul de vapori de la suprafa\a li-
bera a unei panze de apa se poate ex-
prima $i cu rela\ia lui Dalton:
I
! Gv =Cv F p, (1- <p)
'
-
1n care:
[kg/ h]
(1 9.2.34)
- Cv este coefi cient de evaporare
(kg/ m2 h] ; [mbar] , exprimat dupa
. diversi cercetatori cu relatiil e:
I , '
I Cv=(1 7, 18+ 13,0Sv) 10-3
Cv=(45+ 15v) 10-
3
dupa M. Popescu
(1 9.2.35)
( 19.2.36)
- Ps - presiunea de saturati e a vapo-
\ rilor de apa;
- <p - umiditatea rel ativa a aerului ;
- B - presiunea barometrica [bar].
-
In figura 19.2.19 sunt reprezentate
comparativ fluxuril e de vapori cal culate
cu rela\ia 19.2.34, curba 1 cu Cv dat de
relatiil e 19.2.35 si 19.2.36.

19.3. Radiafia termica
19.3.1. Marimi
legi fundamentale
Transformarea energiei interne a
1
\ corpurilor, de o anumita t emperatura,
in energi e radianta, propagata in toat e
directiil e sub forrna de unde electro-

magneti ce in domeniul 0,04 ... 800 m se

nume$te radiati e terrni ca (fig. 19.3.1).
Lumina vi zibil a ocupa dorneniul
0,4 ... 0,8 m. lntensitatea radia\i ei de-
pinde de natura corpului, temperatura,
starea suprafetei $i nu este uniforma
35
II'
v1



r --.

m 30
0

'
.
"'


r

:A

... \\
E 25

:s:
-


.->
6>
0 0

'
0
-
20
Q)
-
-
"'
'
1'-
'
u
i--.

.
"'
15


\
\ 1000
-


""'
r'---..
-soc
1
'
.......
"- .......
"' CD
-
"'
10
-
rn
c
Q)
- 5 c
' 600

0
f' I
0 2 4 6 8 10 12 14
Lungimea de ur1da [m)
Fig. 19.3.1. lntensitatea de radiatie a
corpului negru:
1 - domeni ul vi zibil.
- -
III. T ransferul de caldura
pe i ntregul domeniu al lungimii de un-
da, ci cu atat mai mare cu cat tempe-
ratura este mai ridi cata. Cul oarea su-
prafetei nu este hotaratoare in privinta
radi ati ei, astfel ca si corpuril e de
cul oare deschi sa pot avea radi atii pu-
terni ce. Radi a\i e redusa i ntalnim la me-
talele bine lustruite precum si la bron-
zul de aluminiu. Sticl a, folosita pentru
ferestre, este transparenta pentru radi -
a\iil e de unda mica $i opaca la radia\iil e
cu lungime de unda mare. Radi a\iil e
care cad pe un corp pot fi absorbite,
refl ectate sau pot sa strabata corpul.
Corpuril e alb, negru, cenu$iU sunt defi -
nite, in tehnica, din punct de vedere
termi c $i nu coloristi c. Daca notam cu
1 cotele par\i din energia absorbita (A},
refl ectata (R) $i care strabate un corp
prin transparen\a (D), putem defini, din
punct de vedere termi c, corpurile: corp
alb, R=1; corp negru, A=1; corp diater-
man absolut, D= 1; corp diaterman
(transparent}, D* O; corp aterman, D=O;
corp cenu$iU, A* O. La gaze, intensita-
tea radi a\i ei depinde $i de grosimea
stratului $i de presiune. Capacitatea de
emi sie sau absorb\ie este mai redusa
decal a solidelor sau lichidelor. Gazele
sunt corpuri selective, absorbind $i
emi\and radi a\ii numai pe anumite
benzi de lungimi de unda. in tehni ca,
radia\i a gazelor mono $i bioatomice se
neglijeaza luandu-se in considera\i e
cea a gazelor tri -poliatomice. Vaporii
de apa, CO $i C0 2, la temperaturi mari,
radiaza importante cantita\i de caldura
in anumite benzi de lungimi de unda.
De asemenea, in flacara, funinginea, ca
produs intermediar al arderii , radi aza
ro$u, galben sau alb.
Legil e radia\i ei sunt indi cate in
2
b
c
Fig. 19.3.2. Schi mbul de caldura
intre doua suprafete
a - suprafete plane; b - suprafe/e
circulare; c - suprafete oarecare.
Capitolul 19: Transferul de caldura masa
tabel ul 19.3. 1 (anexa 19.7).
19.3.2. Transferul de caldura
prin radiatie intre corpurile solide
Schimbul de caldura intre 2 supra-
fe\e Fi $i F2 se calculeaza cu rela\ia:
' n
l ,U
0,8
0,6
"' 0,4
"" E 0,2
2
<U
u
:; 0 , 1
c
0,06

8 0, 04
0,02
I-

-
-
F , .......
I I I I I \() i

\X\"'
I I I '/.OI
\ul' - 5 -
F2 :
_ I ii\u\
v /...-e::W<:> _ti._ ..--

_, :Ji' '

. @ /

::r:=-
v v "./-:::: -_.,... ' - -



/ "" i..--..-- o.2
"// /
,,
U//

/, '.// // /
//// .. ,, /
/ /
v
/

/ '/// / V/
v/ '//
/ v ,Y
/
z
/
/
/ /
/

0,6
0,2
Raportul laturil or a/h
1,0
0,8
0,6
0,4
0,2
0 , 1
[W]
(19.3. 1)
0,06
0,04
0,02
I/ I I I I II I I
0,01 0, 01
0, 1 0, 2 0,4 0,6 1 2 4 8 10 20 40
qJ1->2=-
2
- [avf arctg!!.+bvf a2
ab1C v l:i +fi h va'+fi h
ti In (a2+b2 +fi) fi )
2 ( a2 + liX b2 +ti)
Fig. 19.3.3. Coeficientul de forma pentru suprafete paralele.
1,0
0,9
0,8 -
0,6
0,4
-
,,..
..c:

b/ . .1, r , b/ 11 =10
-

a /
"'
&
0, 2
<U
E

<U
0, 1 u
2 0,08
c
:Q 0,06
I


::::-
,<;:
;;...-

[:::--

/,



:::;: v

-
- ...... ....

c::../
w
v
l-_,v
/" v
-
'ID
8 0,04
/
/v
/ v
/
0,02
Raportul laturilor a/h
0,0 1
I I I I I I
0 1 02 04 06
' 0,8
1 2 4 6
- F2+F4 - -
cp 1+ 2=-i:;- (cp2.4-.. 1,3-cp2,4 -.. 3l
_ E1_ F (1Jl41 3- ql4. 3)
1 .
3
f5. _4F
I/ :sd7
ol ,5
1,2 n1
.6=
=
:,4 -
.3=
,2- """""""'
v, 1- >--
-
8 10 20 4 0
- 1 b a b Ja'+fi' b a2 li)a?
<p i
- 1( h h a h ..Ja2+ti 4bh (a"+b2Xa2+ tt)
_ _!!.._ 1nJ.a"+b2+fi)l:Y +l1... 1n (a2+1i'+fi)fi ]
4 h b?)(b2 +Ii') 4 b (a?+ fi')(b2 +Ii')
Fi g. 19.3.4. Coeficientul de forma pentru suprafete perpendiculare.

'
438 Capitolul 19: Transferul de caldura masa
20 --, ,-
.
- --

:
700
--
1'00
. 10
'
oc
.
t - SOO
2-

400
v
.
300
/
.
'
- /
---
,
-
200
/
,/
/
4
I
/
I _,
\00
/
- 300 3SO 400 [oCJ soo
/
1,8
"'n.o
/
-
3
2
/
,/ /
\?..0
,
- 1,6 ,
I
0
./
ooC
/
1,4
_ \0 '
'.\.i -
......--
l'.0
_..,
.. .
/
v
-fJO_
1,2
-
1
/
1,0
- . .
0,8

_o
0,8
O,S
'
0 so 100 1SO 200 2SO
l1[C] >
0 10 20 30 40 so
[oCJ
Fig. 19.3.5. Fact orul de t emperatura
Tabel ul 19. 3.2. Coef icient ul de radiatie C pentru diverse supraf ete
la 0-200 C W/m
2
K
4
Substanta. resoectiv suorafa\a c
Corpul absolut negru 5,67
Metale:
Metale nobile, foarte ingrijit lustruite 0, 10 ... 0,30
Metale nenobile, foarte ingrijit lustruite 0, 15 ... 0,40
Ala ma, lustruita 0,3
proaspat prelucrata 1,2
brumata 2,4
Aluminiu, natural 0,4 ... 0, 5
lustruit 0, 29
Cupru, $1efuit 0,5
oxidat , negru 4,5
Fi er; o\el f orjat sau turnat 4,3 .. . 4,7
proaspat prelucrat 1,4 ... 2,6
rugi nit, rO$U 4
zincat mat 0, 5
zincat 1,3 ... 1,6
Pelicule protectoare
Bronz de aluminiu 2,0 ... 2,5
Lac email at, alb ca zapada S,2
Lac cu spirt, negru stralucitor 4,8
Vopsea de radi at or de diferite cul ori 5,2
Voosele de ulei diferite culori, inclusiv alb 5, 1 .. . 5,6
Diferite materiale
Beton, funingine 5,4 .. . 5,7
Cahle de teracota, albe 5
Cart on asfaltat, lemn, hartie, por\elan 5,2 ... 5,4
Carbur1e (incandescent), pielea omului, flacari luminoase

Gheata, bruma, apa, sticla 5,4 ... 5,5
Ghips, marmora, mortar, tencuial a, caramida, \igl a 5,2 ... 5,4
$amota, sili ca ( 1000 C) 3,5 ... 4, 1
111. Transferul de caldura
, Suprafete plane, paralele (fig.
'
I 19.3.2a)

!
i

I
I
I
1
Corp si invefi$ (fig.
1
C12 00
. 1 F 1 1
- + 1 --
C, F2 C2 Co
(19.3.2)
19.3.2b)
(19.3.3)
Suprafete plane dispuse arbitrar
(fig. 19.3.2c)
( T
1
)
4
( T
2
)
4
0 12= 0 21=C12<Jl12F1
100
-
100
=
C
_ C,C2
12 -
Cn
[WJ ( 19.3.4)
(19.3.5)
</J12F1 = </J21 F2 (19.3.6)
Coeficientii de radia\ie ai corpurilor
cenu$ii C sunt indica\i in tabelul
19.3.2.
_ f dF f cos q>1 cos <Jl2 dS
<[>1 2- ' . , (19.3.7)
Fi F 2 II-
Coeficientul <p1 2 (<p21) este o marime
caracteri stica geometrica care depinde
de dimensiuni le, forma $i dispunerea
corpurilor in spatiu $i se nume$le coe-
ficient de iradiere reciproca sau coefi-
cient de forma. Pentru cazurile free-
. vente sunt indicate in figurile 19.3.3
1
(suprafete paralele) $i 19.3.4 (suprafete
perpendiculare) nomogramele de de-
terminare a coeficientului de iradiere.
I
'
1 19.3.3. Coeficientul de radiaJie a,.
I
. Schimbul de caldura prin radia\i e
se poate scrie similar schimbului con-
vectiv daca se introduce coeficientul
de radiatie ar:
i 012=arF{t 1- t2) ( 19.3.8)
. -
1n care
T, T,
-- -
a, =
1
00T T
1
00 _ C12= /3C12(19.3.9)
1- 2
unde: Tr, T2 sunt temperaturil e
absolute.
Valorile factorului de temperatura f3
se pot calcula cu ajutorul diagramei din
fi gura 19.3.5.
Daca temperaturil e aerului $i ele-
mentelor inconjuratoare sunt apropiate
se poate utiliza, pentru determinarea
schimbului de caldura, coeficientul su-
perfi cial de transfer termi c
a =a.c+ a, (19.3. 10)
fie la interior a,, fie la exterior ae.
III. Transferul de caldura Capitolul 19: Transferul de caldura masa
19.4. TraQsferlJI global
de caldura
Transferul de caldura reprezinta, a-
proape in toate cazurile, un proces
compl ex de schimb termi c, simultan,
prin convecti e, conduc\i e si radia\ie.
Ponderea acestora difera de la un
proces la altul astfel ca, in situa\iil e
practice, se poate negli ja uneori unul
sau altul din procesele elementare
(convec\i e/conducti e/radiati e). Daca de
o parte si de alta a unei suprafete
circula fluide cu temperaturi diferite, va
avea foe un transfer de caldura de la
eel cald catre eel rece conform relatiei :
O=kF(t 1-l2)=kF!Jt [W] (19.4. 1)
in care:
- k - coefi cientul global de transfer
termic (W/ m2K];
- F - suprafata de schimb [m2];
- /JI - diferen\a de temperatura dintre
19.4.1. Coeficientul global
de transfer termic k
Se determina cu rela!iil e:
perete plan:
k - 1 1
p- 1 8 1 R

a. ). ae
unde:
[W/ m2K]
(19.4.2)
- a, este coeficientul superfi cial de
schimb termic la interior (pe o parte a
peretelui) [W/m2 K] ;
- ae - coeficientul superfi cial de
schimb termi c la exterior (pe cealalta
parte a peretelui) [W/ m
2
K] ;
- o - grosimea peretelui (m];
- A. - conductivitatea termica a mate-
ri alului peretelui [W/mK];
R- rezistenta termica a peretelui [m
2
K/W).
perete cilindric (pentru 1 m)
sau
kci=1 1 d d

a ,d, a,_d
0
.?..(d,+de) (19.4.3')
(dupa M
Jacob}, unde d1, de- diametrul interior,
respectiv exterior [m] .
Oc
1
=k cr !1 1 (W/ m] (19.4.1 ' )
pereie sferic:
1
[W/K)
(19.4.4)
1
0 ,=;rk ,,1 1 (W] (19.4. 1")
' in cazul in care peretele este compus
: din mai multe straturi avand grosi mil e
I .
' 8
1
respectiv di ametrele bi (d1 , d2 ...... dJ)
i :>i termice Ai (A. 1, A. 2, .... A.1),
1n rela\11le 19.4.2, 19.4.3 51 19.4.4 se
i fac inlocuirile:
cele 2 fluide [K]. 1 1 a. 1
--+- ln- +- -
a ,d, 2A d, aede
[W/ m K] I n 8, - 8
(19 4 3)
I -. 1n loc de -
Echicurent Contracurent
-p ---------+
- ------- - --
4 -------- -t-
------- - - -

I
t' t" tlt2
2 2
i'.l lM
tl lm
(}
i
t '
t "
.
1 1 tit 1
6Lj
t", r 13
611
F
a
F

/
1,0
-
,/
v
-
1'>-
/,
l/;
/
//
0,8
:;;
/
/
v
I
/
/
/
/
/
/
::=j
--...
"O
E 0,6
::=j
t---
/-
I
I
0,4
-
0,2 -
0
[ J
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
6tn/61M
b
Fig. 19.4.1. Diagrama temperaturi lor:
a - schema schimbaloare/or de caldura; b - diferenta de lemperalura;
1 - diferen\a aritmeti ca; 2 - diferen\a logaritmica.
i= .?.., .?..
I f -
1
- lnd,.,,ln loc de d. -
1
- lnd
i= 2.?.., d , 2.?.. d,
I si
; 1 ( 1 1 ) I d 1 ( 1 1 )
I
.. - - - - 1n oc e - - - -
i=' 2.?i., d , d,. , 2.?.. d, d
Caderile de temperatura in diferitele
straturi ale pere\ilor compu5i se calcu-
leaza cu rel a!iile:
M
' .?.., ? .1i.
2
5.a. m.d.
19.4.2. Diferenta medie
1 logaritmica de temperatura .1tmod
i Temperaturile fluidelor In lungul pe-
: retelui despartitor sun! variabile iar, di-
i feren\a medie de temperatura este in
func\i e de sensul de mi scare al fluide-
lor (echicurent, contracurent, curenl in-
cruci5at). .
Fluxul termi c: O=kF1J lmed (19.4. 1 "')
Pentru echi curent si contracurent,
diferen\a medie de temperatura este
data de rela\i a:
I /J I _ /J / M- /J lm _ /1 1., - /J lm
med - In /J IM 2,3 1g /J IM
/Jim /J im
(19.4. 5)
in care:
- !JtM este diferenta mare de tempera-
tura ;
- /J im - diferen\a mica de temperatura.
Oeterminarea diferen\ei medii de
temperatura, /J lmed se face cu ajutorul
graficului din fi gura 19.4.1.
Capitolul 19: Transferul de caldura masa
Tabelul 19.4.1 . Exempl u de calcul
Diferenta initiala de temperatura \)
[K]
Randamentul termi c
d> -
incalzirea aerului, <)> u t.t 1 [KJ
Racirea apei, D.tiW1Mh U.t2 [K]
Temperatura finala a aerului, t' i+t.ti t" 1 [OC]
Temperatura finala a apei, t' 2-6t" 2 t" 2 [oC]
Fluxul termi c, O=W1t.t1 Q [kW]
1,0
I I
Echicurenl

....-

v 02

./
t 0,9
<1>0,8
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0, 1
v v
v--

-- 06
- - - -

/ V:
/
v
..... v
I
l//v
//
:!
0
0
I I I I
k

c:.......
-=.
i---
....-

I
I
I
I

I
I
I
I
2
a
In 0
,-
Echi-
curent
75
0,58
43,5
27,4
53,5
57,6
22 1.4
-
1 n.
I

3
1,0
t 0,9
<l>0,8
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0, 1
Curent incruCi$<11
. ......__.
./
.... - - - - -
"""'
V- v
/ v
;:...-
::.....--


v--
/
,//
?
//
/

0
v
- '---
0
I
t-- 02
v __..-V-
v k-",..... ....-
t;:....--[_;:.-"j..-c:-;- i.--1--
t::::: --
-
-
-

I
I
I
...
'
I
I
I
----
2
b
c

--
i..--
.....--
inf;
'-
08
i---
1,0
3
Curent Contra
incrucisat curent
75 75
0,67 0,72
50,25 54
31,7 34
60,25 64
53,3 51
255,8 274,9
W1
1:
W2
t"2
kFN.J1 4
. .
-
I
I

-
!'1 !"1
t "2
Apa
4
Fig. 19.4.2. Tabl ou si ntetic de calcul al schi mbatoarelor de caldura:
a - in echicurent; b - cu c urent incrucisat; c - in contracurent.
L - ----- --- - - --------------------- --'
Ill. Transferul de caldura
I 19.4.3.
! schimbatoarelor de caldura la alt i
parametri decat cei nominali
(dupa vot)
Se noteaza (fig. 19.4. 1), t '- tempera-
tura initiala [
0
C]; t"-temperatura finala
[
0
C]; v -diferen\a ini\iala de temperatu-
' ra [K]; M- debitul de agent termic [kg/s)
i (aer,apa, abur); c-caldura specifica
I [kJ/kgK]; cM= W- echivalentul in apa al
i agentului termic [kJ/sK];
indicele 1 - pentru agentul incalzit ;
indicele 2 - pentru agentul incalzi tor.
Marimile caracteristice
pentru schimbul de caldura:
- caracteristica func\ionala (randa-
. ment termic) </J=.1t1/v
I
! - raportul curen\i lor termici (rap.
echivalen\ilor in apa),
r=w'= 'H2
W2 .1 t ,
factorul
K=kF/Wi=.111/L1 tmecJ
de put ere
Dependen\a dintre cele 3 marimi de-
pinde de modul de curgere a agentilor
termici si a fost data de Bosnjakovic:
- echicurent <1>=1-e-K(
1

1
l/ 1+T (19.4.6)
- contracurent,
<l>= 1-eK{1-ri/1+reKl1-ci
(19.4.7)
- curent incrucisat
<!>= 1-e-K/1+0,5 r(1-eKj ( 19.4.8)
Cele 3 rela\ii 19.4.6 ... 8 sunt prezen-
tate grafic in figura 19.4.2.
Graficele sunt construi t e pentru
;I W 1/W2< 1; in caz contrar se inverseaza
indicii.
in general, pentru toate schimba-
toarele de caldura sunt valabile rela\iile:
L1 t 1= t1 - t1"=<!>(t2- t' 1}=4>v ( 19.4.9)
O= W1(t 1" -t1)=W2<!>(tz" - t1)= W1 t..t1</>v=
= W1 <!>v . (19.4.10)
Pentru o valoare Q, suprafata cea
mai mica a schimbatorului de caldura
se ob\ine la contracurent. La W 1/W2=0
1
(evaporatoare, condensatoare, baterii
! de incalzirea aerului cu abur) <P este a-
celasi pentru toate cele 3 tipuri de
schimbatoare.
Exempl ul de calcul 1
Se incalzesc 15. 000m
3
/ h (4, 17m3/s)
aer la + 10 C cu o baterie functionand
! cu apa la 85 C cu debitul 7000 kg/h
'. (1,94 kg/s) $i kF=10 kW/K. Ce valori au
temperaturil e aerului $i apei la iesire?
t'1=+ 10 C, t '2=85 C;
W1=c1Mi= 1x4, 17x1,22 = 5,09 kWIK;
W2=C2 M2= 4, 19x1,94=8, 13 kWIK;
W1IW2=5,09/8, 13=0,63;
kF/Wr= 1015,09= 1,96.
Pe baza valorilor ci tite in graficele
din figura 19.4.2 se calculeaza datele
din tabelul 19.4.1.
III. Transferul de caldura Capitolul 19: Transferul de caldura ~ i masa 441
19.4.4. Straturi de aer
-
cu gros1me mica
Trecerea caldurii prin asemenea
straturi se face prin conductie, convec-
tie si radiatie. Pentru a \ine seama de
transferul de caldura prin aceste forme
se introduce conductivitatea termica
echivalenta k ( 19.2.2). Vaiorile de
calcul sunt indicate in tabelul 19.4.2.
Un rol important i1 joaca radia\ia. La
pere\ii cu coeficien\i de variatie mici
(metale lustruite) transferul de caldura
este redus. Procedeul de izolare cu folii
din aluminiu (Alfol) este foarte eficient.
19.4.5. lntensificarea
schimbului termic
lntensificarea schimbului de caldura
este legata atat de modul de construc-
tie a schimbatoarelor cat si de felul


cum sunt exploatate acestea. In condi -
\iile unei diferente medii date a tempe-
raturilor, se ac\ioneaza asupra coefici-
entului global de transfer termic k $i
suprafe\ei F, in sensul maririi lor. Mari -
rea valorii k se poate realiza prin redu-
cerea rezisten\ei conductive, deci
marirea conductivi ta\ ii termice A. $i re-
14
sz12
"'
E 10
~
s 8

.>< 6
:J
c 4
Q)
-
0 2
-Q)
/
//
,
v
/::;;,
/
/
/
/
<9 -
s'0,
-'l /
&"'/
I
A
/,/
/ /
'\S
/ ~
\()
..--
5
3
I
0 0
0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Coeficientul a; fW/m2- Kl
. ,
Fig. 19.4.3. Corelatia dintre cei trei
coeficienti <Xi, ae, k.
ducerea grosimii peretilor (5 operatii ce
se pot face in anumite limite datorita
implicatiilor economice $i de rezistenta .

In exploatare, depunerea de piatra sau
funingine mare$te rezi sten\a termica $i
inrauta\e$te transferul termic. lnlatura-
rea mecanica sau chimica restabileste

situatia initiala. Micsorarea rezistentelor

. . . .
termice ia suprafata 1/a;, 110,e, prin ac-
\ionarea asupra celei mai mari (cand
sunt diferite) sau asupra ambelor (cand
sunt apropiate) are efecte favorabile
' asupra schimbului termic (fig. 19.4.3)
Marirea coeficientului superficial de
schimb termic a se poate obtine, la
convec\ia for\ata prin cre$1erea vitezei
$i miC$Orarea lungimii caracteristice
(diametre mai mici), la convec\ia li bera,
prin scaderea lungimii caracteristice $i
cre$terea diferen\ei de temperatura, iar
la condensare, prin folosirea de diame-
tre mici. a$ezarea orizontala a \evilor $i,
in sistem GINABAT, inlaturarea gazelor
necondensabile, folosirea de suprafe\e
cat mai lise, iar la conductele verticale
folosirea de talere sau aripioare. Aces-
te masuri sunt eficiente daca si pe par-
tea cealalta a suprafe\ei de schimb ter-
mic, valorile coeficientului a sunt com-

parabile. In cazul fierberii a cre$te oda-
ta cu presiunea, rugozitatea suprafetei
de schimb $i agitarea lichidului . Pre-
zen\a gazelor necondensabile, a parti -
culelor solide $i poroase maresc coefi-
cientul a. La radia\ia termica (a prezin-
ta valori mici fa\a de convec\ia fortatal
a cre$te daca se mare$te aradia\ie, lucru
realizabil prin imbunata\irea caracteri s-
ti ci lor absorbante ale suprafetelor. Emi-
sivita\i le gazelor componente cresc o-
data cu presiunea lor partiala in ames-
tec.
Sporirea suprafe\ei de transfer de
caldura este necesara in cazurile in ca-
Tabelul 19.4.2. Coeticientul echivalent de conductivitate termica al straturilor
de aer k [W/mK]
Temperatura Coeficientul Grosimea stratului de aer [cm]
me die de radia\ie
oc
c 0,5 1 2 5 10 15
--
Straturi de aer orizontale, trecerea caldurii de jos in sus
Straturi de aer verticale
0 5,0 0,043 0,06 0, 11 0,26 0,55 0,86
50 5,0 0,059 0,09 0, 16 0,39 0,80 1,24
100 5,0 0,079 0, 13 0,24 0,56 1, 15 1,76
200 5,0 0, 14 0,24 0,45 1,08 3,34 3,30
-
500 5,0 0,48 0,93 1,80 4,44 8,90 13,40
1000 5,0 2,02 3,98 7,90 19,6 39,2 58,70
0 0,35 0,024 0,028 0,037 0,073 0, 18 0,31
-
50 0,35 0,029 0,032 0,043 0,082 0, 19 0,33
100 0,35 0,033 0,037 0,050 0,093 0,21 0,35
200 0,35 0,035 0,049 0,066 0, 124 0,26 0,43
300 0 35

0,052 0,064 0,088 0, 171 0,35 0,55
--
Straturi de aer orizontale. trecerea calduri i de SUS in jos
20 5,0 0,043 0,058 0, 105 0,23 0,43 0,64
re suprafa\a de schimb, pe una din
fe\e, este marginita de un gaz $i. pe
cealalta, de un lichid. T ransferul global
scade ca urmare a rezi stentei termi ce

mari pe partea gazelor (a

9
aze=50 .. . 100
W/ m2 K) $i solu\ia de imbunatatire este
aceea de marire a suprafe\ei de
schimb pe partea gazelor prin
prevederea de nervuri, aripioare sau alte
tipuri de proeminente. orientate pe
direc\ia de curgere a gazelor. 0 condi\ie
esen\iala, care se irnpune, este aceea a
unui contact foarte bun intre perete $i
nervuri, aripioare etc.
Fluxul termic, in acest caz, se de-
termina cu relatia:

O=A. Srm (T1-T
9
)<P (19.4.11)

1n care:
- Sr este suprafata frontala la baza
proeminen\ei (nervura, aripioara) [m] ;
(tab. 19. 1.1);
m = ~ ~ [11m]
- Ti-ternperatura peretelui la baza
proeminen\ei [C];
- T
9
- temperatura gazului [C];
- <P-coeficient care tine seama de geo-
metria proeminen\ei (fig. 19.4.4);
1 - ,\,-conductivitatea termica a materia-
l lului proeminen\ei [W/ mK].
: Daca in locul unei aripioare ar fi o
I
baterie de incalzire constituita dintr-un
numar de tevi n1 si fiecare teava ar

avea un numar de aripioare na fluxul
termic al bateriei s-ar exprima prin
' relatia:

I Oa1=n1naA.S1 m(T1-T
9
)<P ( 19.4. 12)

Fluxul de caldura Oa1 este transmis
gazului prin suprafa\a laterala a tuturor
aripioarelor Se, conform rela\iei:
Oa1=aeSe(T1-T
9
) (19.4.13)
Din egalarea ultimelor doua rela\ii
se poate determina coeficientul de
schimb termic la exterior ere:
n, n. -S, ,\, -m -<P
ae=
S" (19.4.14)
Daca se noteaza cu S -suprafa\a
interioara a \evil or, cu p - pasul dintre
aripi oare si d-la\imea une1 ar1p1oare,
rezulta:
nrnaSr- S 8/p $i
S8A.m<P
ae=-----
s. p (19.4.15)
Noland Cn=Se/S-coeficientul de
nervurare se obtine:

[W/ m2K] (19.4.16)

Tinand seama de faptul ca
a. -P .
A. -S rezulta:
2
p (5 ,\, . <I>
ae=--1- - -
A.S p C,.
(19.4 . 17)
Capitolul 19: Transferul de caldura masa UI. Transferul de caldura
19.4.6. Franarea transferului
global de
(izolarea termica)
Grosimea termoizolatiei
l zolatiile termice se prevad pentru a
reduce pi erderile de caldura ale ele-
mentelor de constructii , ale recipiente-
lor sau conductelor. Spre deosebire de
intensificarea schimbului termi c, se ac-
tioneaza in sens invers asupra acelo-
E 260
.s 200 l--f-l-1---i-t--+-r
a; 160 t--iH - +---+--<,_...,.,
120 t--ic-t-+---+-
0
N
0 80 1-4- \-1- -V-l-r-J'.,(-,1'7
E
60
ro
<!)
E
u;
0
CJ
40 f-A'--Y-Ll-h7'Jo'+-t- -t---r--H
30

0,3 1 2 3 5 10 5070 150
0, 5 I 100
lndicele de cost,
Fig. 19.4.5. Determinarea grosimii
termoizol atiei.
<1>0.9
t
0.2 1------t------t-------t
rasi factori , respectiv mi csorarea !or.
Suplimentar se intervi ne prin apli carea
unor straturi izolante pe peretii incape-
rilor, recipientelor sau conductelor.
lzolatia termica intr-un perete este
necesar sa se monteze spre exterior
spre a inlatura aparitia zonelor de con-
densare. La reali zarea propriu-zisa
trebuie sa se \ina seama si de alte as-
pecte, in afara celor termice.
lzolarea termica a conductelor pu-
ne doua probleme specifice: ordinea a-
sezarii straturilor termoizolante si grosi-
mea critica a termoi zola\i ei. In cazul in
A.=0,05 [W/m K]
a.;=8

0 ,8 1---+----+'<- ___,l-, ... - -l-- -"-<-l--- ___,---l----l- - --t- - --l
'E

:; 0,6 t-- -+-- -- -t-"...---1f--O'--
':i
:2
<U
u 0,4
<1>
-0
ro
<!)
(j; 0,2 t-- '-t-- - -+---1---- 1=
-0
(j;
a:

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Grosimea termoi zola\iei, [mm]
Fig. 19.4.6. Nomograma pentru determinarea pierderilor de caldura
ale conductelor de incalzire izolate.
0.8 ,__ _ _,__,....,._
<ll
t 0,7
0,6
-
! _ _.bl
-
Xb [
0,5 1--- - -;

t=l'-------'--'-- i
4,0 5.0 0 1,0 2,0 3,0
0,4
a
,.___,.---...,-----,- - --r - -
-. -,"x:-1
\ - -1-'.--- -t-- , I
1---- -\--\-l'.---'..----t--- __ I -
i xu;

0, 3
0, 11------+---- --t-


0 1,0 2,0 3. 0 4,0 5,0
1..Jfu
c
0 1,0 2,0 3,0
b


<J> 0,7
t 0,6>----- -1-',__.,
0, 5
0,4
0. 11-- - --+-----l--- - - 1--
0
0 1,0 2.0 3,0
d
Fig. 19.4.4. Di agrame pentru determinarea coefi cientului !J>:
4,0 5, 0

tol
rb
I
B
/-'(0
/ c '
4,0 5.0

a - nervuri; b - aripioare circulare plate; c - aripioare circulare trapezoida/e; d - proeminenfe aciculare.
lII . Transferul de caldura
care izolarea conductelor se face cu 2
sau mai multe straturi , exista o ordine
de montare care asigura pierderi mini -
me si anume: straturil e de termoizola-
ti e sa fi e asezate, plecand de la con-
ducta, in ordinea crescatoare a coefi ci-
. entul ui /...., deci pe conducta sa se puna
materi alul termoizol ator eel mai bun.
Diametrul criti c al termoi zola\i ei es-
te dat de relati a:
'
dcritlc=2 Aizolat1elae ( 19.4.18)
Capitolul 19: Transferul de caldura masa 443
ra. Alegerea grosimii propriu-zise a ter-
moizol ati ei ramane insa 0 probl ema de
optimi zare pentru faptul ca, odata cu
cresterea grosimii, reducerea pier de-
ril or de caldura se face destul de lent .
Adaptarea grosimilor de termoizola\ie
pe baza experi en\ei, nu mai este justi -
fi cata, in condi\iile cre$l erii pre\ului e-
nergi ei. Cu sufi cienta aproxima\i e se
poate determina grosimea termoizola1i-
ei cu ajutorul grafi cului indi cat in figura
19.4. 5. Grosimea t ermoizol ati ei in
'
Pierderile de caldura ale conduc-
telor neizolate

a une1 con-
m, se poate
Pi erderea de caldura
ducte, cu lungi mea de 1
exprima cu rela\ia:
qc=k1L1 t=L1t!R1 [W/ m] (19. 4. 20)
-
1n care:
- k t este coefi cientul global de trans-
fer termi c al \evii [W/ mK] ;
- ti t - diferen\a de temperatura dintre
fluidul din \eava $i aer;
Daca diametrul conductei d<dcritic,
nu se ob\ine un efect de izolare (redu-
cerea pi erderil or).
, acest caz este in functi e de diametrul
conductei d si de indicele de cost I
- Rt= 1/ki - rezisten\a termi ca a \evi i
: [m K/W]
1 1 1 1 I d e 1
Aceasta situa\i e se intalne$te lnsa,
in practi ca, la condL1cte avand diametre
mai mici decal d=2x(0,05 .... 0,06)/8=
0,01 25 .. . 0,01 5 m= 12,5 .. .. 15 mm.
lzolarea acestor conducte cu un
strat de numai 5 mm conduce la un 1
diametru exteri or de =(1 2,5 ... 15) + 2x5=
=22,5 ... 25 mm, superi or celui criti c.
Deci si la conducte cu diametrul exte-
rior de- 12 ... 15 mm, termoizol ate, se
ob\ine reducerea pierderilor de caldu-
...
38 103
/////////////
2000
36 1800
34
1600

exprimat cu relajia:
1=2,3 1(}
6
CeNA,-L1t (1 9. 4.19)
-
1n care:
- Ce este costul energi ei [l ei/ MWh]
( 1 MWh=0,86Gcal);
- N - durata de functionare a instala-

\i ei [h/an] ;
- A, - conductivitatea termica a termo-
izola\iei [W/mK], Llt-diferen\a medie de
temperatura dintre fluidul din conducta
$i mediul ambiant [K].
//
laer=20
oc
38 10
3
36
-=R, =-
k, Tr
-
1n care:
--+ n- -1- ---
a, d , 2}c d , CXe d e
(1 9. 4.2 1)
- de este di ametrul exteri or al termo-
izola\i ei [m);
- d; - diametrul interior al termoizola-
ti ei [m] ;
- a 1 - coefi cientul superfici al de
schimb termi c la interior [W/ m2 K);
- ae - coeficientul superficial de
/
V=0,2 mis /
,;:
2000
E "" r-!.
laer=20C
E oif? - <o --Y=5 mis
34
I
"1800 C> C\J - '" ' ' :-C\J
"'
"' Q) <O
-
//
<".)
";'

32 t---1400 ----+-----+-f---+7----+---/--i 32
1600
t
30 103 t--- 1200 ----+---
20
I

0 100 200 300 400
Temperatura fl uidului din conducta [C)
a
500
30 10
3
1400
28 1200
26 1000
I
I
24
22
20 10
3
- 400

18 - 200
-
""

0 J 16
D
"" (.)
20
Q) 14
D
Q)
Q; 12

Q)
D

_ID 10 10
a.
3
8
6
4
2
0
0
-
{
' -
I
R
'
,J}J
(rj
//
I
b"
......... -
()<0 /
.'!!
()
/I/
I
"-'/
-6
R
/ <O}

"'
I ()

I / -
Q)
/
,,,
'
&
' ,
o;:,/
J I '\
<::
"
-
, I ,, ,,.
.'!! (
,
,
j
J J I
j/
/
'
I
f\. I
J /
::>
, Y/
/
/\ QJ
'
I 1
111 /
)\).
E:
I
I I
I
j .
o ;
/ J J J
'
'\,"ti
I I I
I
"/
I J I
40 60 80 100
I I I
I I I I I I
J I
I I
/ I /
'
I J I I J /
I
,
/
/
- -
I I / / /
,
-- -
/ j /
v
J , / /
I / , / /
v
/
-
I I
/ ,,
I
/ / / /
'
I / //
'
v
/ v /

/,
, ..,
v_,,,
v
/ v
/ :;/' /,.
v/ /
, , , v

zr0/ v /

/'. ,
;2;
'
100 200 300 400
Temperatura flLiidului din conducta [C)
b
I
J
/
I
<J}'/
1/
/

,
v
/
sJ/
20
500
Fig. 19.4.7. Nornograrne pentru deterrninarea pierderilor de caldura ale conductelor neizolate:
a - aer interior de 20 C; b - aer exterior de 20 C.

:
,


' .
I


444 Capitolul 19: Transferul de caldura masa
schimb termic la exteri or [W/ n1
2
-K];
- A. - conductivi tatea terrnica a ter -
moizolatiei [W/ mK].
Pierderile de caldura ale conducte-
lor izolate (Ai zolatie=0,05 W/ mK) monta-
te in incaperi, se pot determina cu aju-
torul nomogramei din figura 19.4.6. ,
Pentru montarea in aer exterior, pier- I
derile se majoreaza cu 10 .. . 20 %. Su- I
3,0
2,8

'
"' I ! -
""<s1

"
20
'
plimentar se produc pi erderi prin
flan:;;e, armaturi, puncte de sustinere
etc. Pentru montarea in incaperi, se re-
comanda urmatoarele valori (exprimate
in m teava izolata):
2,0
1,9
2.6
-........._

....
1,8
2.4
2,2
2,0
6 1,8
c
g: 1,6
::J

-c
Q) 1,4
0.
Q)
-
1,2

0
()
1,0
::J
-
0,8
()
-Q)
8 0,6
0,4
n?

15
12
I
10
- - - -
8
7
'
6
I
"
I
4
'
'
3
I
I
2
i
rr1/S
0
"
!"---
'
""- '
I .
-
-
'
r---.._
"
r--..
,....__
....
"
-
--..
'
-
-- -
.,.

'
"
-
-
'
'
0
s=:j'
.
,_ l _
-
- 10

-
-
ta.,.=20C -
- -
-
- I- .
. -
-
= =O = -
30 -
- - - .... . -
- -
,_ -
-
- -
,_ .
- -
-- . .
-
- " - .
/
/
/
,
/
,
.
,
--
'
I
100 200 300 400
Temperatura fluidului din conducta [C]
1, 7
1,6
"
"
1, 5
1,4
1.3
-
1,2
1,1
= =I
1
-
- --
0,9
0,8
0,7
0,6
0,5
500
f-
0

0

Q)
-x
Q)
--
::J
-
::J

<ll
Cll
Cll

::J
-
Cll

Q)
0.
E
Q)
-
::J

-c
Q)
0.
Q)
--
-()
Q)

0
()
Q)
D
::J
-c
Q)
()
--
-Q)

v
0
Fig. 19.4.8. Factorii de corecJie pentru vant ?i temperatura aerului.
ooo=ooo

LO '1" C0 ('\J".-- r- r- r- Q'} CO
"- '
I
0 0
I'- co
0
<{)

:>:'.'.
0,22 E

'0,24
0,26 ;z
0,28 u
" 0,3 E
-(/)
c
Cll

-
Q)
D
<tl
.D
0
en
f---iY,/
I i
0,4
- - 0,5
0,6
0,7
0,8
1,0
o.e-=' iO_ 1,5
::J
-
c
1,0 1,2
20 - 2.0
30
1,4 1,6 1, 8 2,2 2,4 2.5
Raportul di ametr el or dc/d,
Fig. 19.4.9. Nomograma pentru determinarea coeficientului k
1
la conductele izolate.
Q)
-
0
-Q)
0
0
ill. Transferul de caldura
Lungimea echivalenta
de teava izolata [m] la
temperatura de
100 C 400 C
1 pereche de 2 ... 3 5 ... 9
flanse neizolate

1 pereche de 1 1
: flanse protejate
I
1 robinet neizolat 6 ... 9 16 .. . 26
'
1 robinet izolat 2,5 .. . 3 5 ... 7 ,5
1 punct de 0, 15 0, 15
sustinere
Pentru montarea in aer liber valorile
se dubl eaza .
Pi erderile de caldura ale conducte-
lor neizolate se determina cu ajutorul
nomogramelor din figura 19.4.7, deter-
minate pentru o temperatura a aerului
de 20 C. Figura 19.4.7a indica pierde-
rile de caldura ale conductelor neizo-
late in aer lini :;;ti t, iar figura 19.4. 7b
pierderile de caldura la 0 viteza a
vantului de 5 m/s perpendicular pe
teava. Pentru alte conditii de vant si

temperatura, valorile se multiplica cu
factorii de corectie pentru vant Cv :;;i
temperatura Cr determinati cu ajutorul
figurii 19.4.8.
Coeficientul global de transfer
termic al conductelor izolate kt.
Valorile kt (cu neglijarea rezistentei
termi ce interioare) se determina cu
ajutorul nomogramei din figura 19.4.9.
Exemplul de calcul 2
Care sunt pierderile q1 pe metru
liniar daca sunt cunoscute (fig. 19.4.9):
di= 133 mm; 111=215 C; la= 15 C;
&zolatie = 80 mm; (A=0,07 W/mK).
. Solutia: de=293 mm; deld1=2,2;
! kt=D,48; qr=D,48 (215- 15)=96 Wl m.
1
Caderea de temperatura In con-
ducte
- Conducte montate liber
Caderea temperaturii la curgerea
fluidelor prin conducte, izolate sau nei-
zolate, se determina cu ajutorul relatiei:
80
-'"E
70
E:
0
0
-

60
'
- (/)
-
- Q)
-IE
0. 50 0
::J
. '::!

Q)
l1J
- 40
(/)
c

-
cu
"' -
0
Cll
30
,_

0
::J
0
20
I
1aer=20C
I
II
t apa= 10C
'
'/--l---it---l vae<=5 mis
I
0 '--- '-------'-- __ .L___.L.'-.. / -
0 50 100 150 200 250 300
Diametrul conductei [mm]
Fig. 19.4.11. Durata posibila de
intrerupere a functionarii instalatiilor.
III. Transferul de caldura
Capitolul 19: Transferul de caldura masa
( 19.4.22)
sau cu ajutorul nomogramei din figura
19.4.10,
in care:
- Llt este scaderea temperaturii
fluidului in conducta (de obicei .11 este
indicat pentru 10 m conducta);
- t;t;=lti-ta - diferen\a ini\iala dintre
temperatura fluidului tu $i temperatura
medie a aerului ta; kt se determina cu
ajutorul fi gurii 19.4.9;
- I - lungimea conductei [m] ;
- m - debitul de fluid [kg/s);
- c - caldura speci fi ca a fluidului, in
[J/kgK] . Nomograma a fost determina-
ta pentru apa; ea poate fi folosita pen-
1
tru oricare alt fluid prin multiplicarea
1
raportului 10 .1t!Llt, cu raportul caldu- i
rilor specifice ale apei (4180) $i fluidu -
1
lui considerat (cff), 4180/cn.
- Conducte ingropate
Pierderile de caldura ale conducte-
h
i ""

10-
2
2 455710-
1
2 3456781 2 34567810 1520304(
lor montate in sol Qc sunt mai mici
decat cele ale conductelor montate in
aer cu cca 10 ... 35 %. Trebuie avute in
vedere adancimea de montare $i tipul
solului (argilos, nisipos etc.)
t;t 2n(t"-ts)
q, ,,, -C, = C,1 d 1 4h
R,
[W/m]
,l.. d, As de
(19.4.24)
unde:
- h este adancimea de montare a
conductei [m];
- ).. - conductivi tatea termica a ter-
moizolatiei [W/mK];
- As - conductivitatea termica a sol u-
lui "' 1,5 ... 1,8 W/mK;
- d.!de - diametrul interior/exterior al
termoizolatiei [m];
- ta - temperatura aerului .
La conductele reci trebuie prevazu-
ta, pe partea calda, o bariera de vapori
deoarece se pot produce condensari
ale vaporilor de apa din aer $i, ca ur-
mare, umezirea termoizolatiei.
impiedicarea inghet.fu"ii apei Tn
conducte
lntreruperea functionarii unei insta-
latii, din anumite cauze (accidente, in-
terventii etc.) poate conduce, pe timp
friguros, la inghetarea apei in conduc-
te $i aparate $i deteriorarea acestora.
Protejarea instala\ii lor pe o durata limi -
tata de timp poate fi asigurata printr-o
izola\ie termica a carei grosime se poa-
Debitul de fluid [kg/s] te determina cu ajutorul nomogramei
_N_o_m_o_g_ra_m_a_p_e_n_t_ru_ d_e_te_r_m_in_a_r_ea_ c_a_d_e_ri_i _d_e_t_e_m_pe _ r_a_tu_r_a __ I din figura 19 .4. 11.
_ in conductele de apa calda.
Anexa 19. 1
Cazul studiat
0
1. Perete plan
simplu
Te
a.,
-
2. Perete plan
campus (supra-
feje perpendi-
CJe
culare pe direc-
tia fluxului )
Tn
Te
Q
3. Perete plan
(suprafete para-
T,
lele cu direct ia
fluxului )
.
Q

Te
T1
C<e
Tn
.
Tabelul 19.1 .1. Relatii de calcul pentru fluxul termic campul de temperatura in reglm stationar pentru diverse structuri
Notatii Fluxul termic Temperatura intr -o sectiune oarecare, x sau i;
Exemnle de calcul
1 2 3
- - - --
. . (5
To-T1 x
0 0
I
0
Q = q F = cx,(T;- To) F =-(To-T,) F = o:..( T,-T.)F = k(T,-T. )F
Tx= To- ) -
1
R, = -rezistenta [m2K / W]
R
(5 -
I
I T -T To-T, 8-x
8 I T,
R=J__+_Q_+
1
, rezistenja termica totala [m
2
K / W]
x- ,+ R . 8-
...
I
/
CJ. ,
I
To
CX; }, ex.
IT x
F- suprafata [m2]; c5-grosimea peretelui [m] ; ?c-conduct ivi tatea termica
I
[W/ mK]; Cii - coeficient superficial de schimb termic la inter ior
T, I [W/m2K]; cxe - idem la exterior; k-coeficientul global de transfer ter-
I
mic [W/m2.K); To -temperatura suprafejei calde [C); T1-temparatura
8-x I X
"'Ill ..
supralejei reci (C); T;, Te-temperatura aerului interior, respecti v exte- I
.
--- - - - -
rior [C] ; q, Q-flLixul termic transmis: unitar - [W/ m2]; total- [W)
-- - - - - - - T;
i-11- n 2 1 ,
' '
To
O=cx1(T,-To) F=
0
TB-Tn
0
F=
I I V
Ti
T;=To_ To-Tn( _Qi+ o'+L
O. i --'-+_+L n
' T2
.A., ?,2 An
R ?., A.2 A. ..
T;
I T n- 1 ,
' ' = cx. (T,-T. )F = k(T, - T. )
T-T To-Tn 0 ,., + _'.,l22 +L On
I I
, - n+
1 (5 1 1 R ?c 1.1 ),2.2 .A. n
' ' R=-+I-+ =-
I I
ex , ?c ex. k
' '
-
Q
' '
0
I I
8n ' '
81
I
-
).n ),,
' '
-'

- - - - - -
T,
Q = a ,(T, - T0)F = F (To- Ti-nm,,) = cx.(T,_nm,, - T. )F = k(T;- T. )F To
CJ;
'
,
'
), ,
I 1 x T, F,+T, F2+K TnFn
F,
T =To--- To-
' To
.A. ,F,+A2 F2+K An Fn
xmd R O
F,+F2+K Fn
!..2 echiv =
I '


F,+F2+K Fn
Q Q

I

--- ----
T - T, F,+T1F1+K TnFn I
I F1
1--nm1c' -
F,+F2+K Fn
I
I
1 1 8 1 . . . - - ..
I R=- =- + +
I To k ex, Aechiv ex,
'
I
-Fn
I
),n

I
x
' 8 !
i

("")
CJ
"Cl
-
-0
-
c
-

c.c

-4
....
CJ
::s
tll
- ell
...
c:
-
c.
ell
(")
CJ c
-
c.
c
...
CJ<
tll
-
3
CJ
tll
CJ c
c::
........

-4
...
CJ
::s
tll
- ell
...
c
-
c.
ell
(")
CJ<
-
c.
c:
...
CJ c

0
Perete cilindric
simplu
5. Perete
cilindric
campus
6. Perete
sferic simplu
7. Perete
sferic campus
Q
T,
2
..
1 = l.J..rgim:a c:il:irrl:ului [ m]
2rr-f (Ta-Tn)
1 I r1 1 I r2 , 1 I r n
- n-+- n-+K +- n-
O=qI =2rrral a,(T1-Ta)
A1 ro Ji.2 r , An r n-1
=2rr rJa. (Tn-Ts)=kl(T1-T.)
-=R=- -+I,-ln-+--
1 1 ( 1 n 1 r1 1 )
k 2rr a;ra , Ji. r1-1 a.r n
0
. 2 (T T ) 4rr X( T1-T2) 4 2 (T T ) 4 k(T T )
=41r raa1 ,- o =
1 1
= rrr,a.. ;- = Jr , -
ro r,

+( r: -f, ) +

0
. 4 2 (T T ) 4 Tr Ta- T n
= nra a, 1- o = ..l ..!__..!_ +K +J...( _ _J__ _..!_
Ji., ra r1 ?..n rn-1 rn
4rr r n
2
a.(Tn- T.) = 4nk(T,-T. )
1 1 n 1( 1 1) 1
-=R=-+L,- --- +-
k r / a , 1 A., r,_1 r, rn
2
C4
3
Vezi cazul cili ndrului campus din 2 stratur i
T T
Ta-Tn l 1
1
r ( 1
1
r1 1
1
r , )]
1= a--- - n-+ - n-+K +- n-
R _ }, , r, Ji., ro A, r,_1
T;= Tn+ Ta-Tn[( -1-rn.'.:!.:.: +K -I
R ?.. 1.1 r , l n r n-1 }, , r ,"
r ,_15J5J,
Vezi cazul sferei compusa din 2 straturi
T
1
=Ta- Ta-Tn[J_(_l_..!. )+K +J... (_J___..!_J]
R Ji. , ro r1 Ji. , r,_1 r,
T1=Tn+ Ta-Tn[_1 (..!. _ _l )+K +J__(_1 _J_JJ
R ?..1o1 r, r,.1 ?.n rn-1 rn

....
QJ
=


....
c:
Cl.

("')
QJ <
Cl.
c:
....
QJ <
C"')
QJ
-c
;:;:
0
c:
....


....
QJ
=
VI
-

....
c:
Cl.

(")
CJ <
Cl.
c:
....
CJ <
' !:2,
3
CJ
VI
CJ <
0
8. Perete plan
simplu cu
izvoare interi-
oare qv(W/ m3]
9.Cilindru plin
cu izvoare inte
rioare, conduc-
tor strabatut d
curent electric
10.Teava cu
aripioare
'n"' 1
Q,
I
l x '
- - , 0----i
T,.v
0
y
2.6
2,4
2,2
I I ( :V-
2.0
7
I
i.a I /
1,6
1,4
1,

1,0
O,B
0,6
0,6 O,B 1 1,2 1,4 1.6 1,8 2
P(ri-r)
2
T1= T.+9..:J!..= T.+!l_ R
a. F , a 2
To= T1+_&R
2
= T. +R qv(-
1
-+..B_,)
4?.. 2a 4?..
/-lungi mea cili ndrului (conductorului) [m]
v o.<66
a = 2-- (pentru conductoare electr ice)
Ro.s3
Oa1lplo,. = 2 Tr ( 1 8 /3 . },(T1- T.) 'P
/F= 2a.
H

:E;i
T, ). 5
- - - --- r
3
T = To+ T, +Eq ,+-2:.._(T -T )'
M 2 8).. ' 2qv0
2
1
O
Exemolu: Un perete din beton (o=0,3 m, !..= 1,2 W/mK) cu
temperatura To=30 C, Ti=20 C, are i nglobata o rezistenta
electrica la x=O, 10 m. Fluxul izvoarelor qv=10
4
W/ m3.
Rezolvare: . 1 2 o 3
q0 =-'- (30-20)--'- 10000=-1460 W/ m'
0,3 2
q, =Q(30-20)+ 0,
3
10000=1540 W l m'
0,3 2
ci=10000( 0.1-
0

3
) +Q(30-20)=-460 W l m'
2 0,3
TM=
3
o +
20
+ o.
3
' 10000-.- 1,2/ 2 10000 0,3' (20-30)"' 119 C
2 81,2
Pr in ambele fete se cedeaza caldura
Exemplu: Printr-un conductor din Al (l..=208 W/ mK,
pe=2, 8 1Q
8
!1m) cu raza R=5 10
4
m, montat liber (Te=25 C,
v=0,5 m/ s) , trece un curent de 1 A. Se cer:T 1, To.
Rezolvare:
. I 12
0 R /
2 p,- 12 2810-s 12
' 4,54 10' W/ m
3
V Sf sf ;rR
2
;r(5 10-' )
2
a= 2 0,5'
66
I (5 10-')
0

53
'"' 84 WI m
2
K
T1=25+4,5410'
1
/ 284=270 C
T0 =270+4,5410'(510-' )
2
/ 4208"' 270 C
Exemolu: Se cere fluxul termic printr-o teava de 1 m cu aripioare
din otel (d=0,0005 m), cunoscand: ri= 10,625 mm, r2=25 mm,
Te=35 C, Ti=80 C, !..=58 W/ mK, o:e=35 W/ mK,
n=285 aripioare/ m.
Rezolvare:
/3 = '12 35/ 58 0,0005 = 49;
/3r
1
=49 0,010625=0,52;
f3(r2-r,)= 49(0,025-0,010625)= 0,7;
'P=0,95
o ., =2n0,010625 0,000549 58(80-35) =4,055 w
. , =
4
.o
55
121482 W/ m
2
q, 2n0,0106250,0005
O=n0,,=2854,055=1155 W
n
DJ
"C
;:::;:
0
c
....

-t
...
DJ
:::::l
Cl)
-
CD
...
c
c.
CD
(')
DJ <
c.
c
...
DJ <
Cl)
3
DJ
Cl)
DJ <
.._,
:::i
-t
...
DJ
:::::l
C/)
-
CD
...
c
c.
CD
(')
DJ<
c.
c
...
DJ <

r
0
11. Bare cu
sec\ iune drep-
tunghiul ara:
A-scurta, cu
sectiune
redusa;
8 -scurta, cu
sec\ iune mare;
C- lunga, cu
sectiune
redusa.
T 1 : ~ .
Q-+ ...
B '
)( :-
'
-'-
Ii 8
T
: l.m A // C
Oc -+
2
Fluxul termic maxim
Exempl u:
Se dau: T1=55 C; Te=10 C; ae=8 W/m2K; A. =58 W/m-K
Rezulta:
cazul A B
lfml 0,2 0,2
L [m] 0,08 0,08
8fml 0,02 0,05
P [m] 0,2 0,26
S fm2J 0,0016 0,004
m 4, 15 2,99
't 0,033 0,046
ml 0,83 0,598
sh ml 0,93 0,634
ch ml 1,365 1, 184
th ml 0,68 0,535
Fluxul termic unitar In planul x=O:
cl A= 11,77/ 0,0016= 7536 W / rrf
cls=17,7/ 0,004=4425 W/ rri
cl c=13,7/ 0,00 1=13700 W/ rri
c
1
0,08
0,02
0,2
0,001
5,25
0,026
5,25
-
-
-
3
Campul de temperatura
TA= T .+(T,- T.) ch m(!-x)
chm/
Te= T,+(T,-T.) chm(l -x)+ rshm(l-x ).
chml +r shml
Tc= T.+(T,- T. )e-m'
TA =10+(55-10) ch4, 15(0,2-0,2)_ 43 oc
(x-11 ch0,83
Ts=
1
0+(
55
_ 10) ch2,99 (0,2-0,2)+0,046sh2,99 (0,2-0,2)
471
oc
(xI) 1,184 +0,046 0,634 '
Tc=10+(55-10)e-
525
' =10,23 C"' T
( x=I)
OA= 58 0,00164,15(55 - 10)0,68=11,77 w
( x--0)
6 a=58 0.004 2,99(55-10) o.
535
+o,o
45
-, 17,7 w
(x-0) 1+0,046 0,535
6 c=58 0,001-5,25 (55-10)= 13,7 W
(xO)
.....
--
-
-l
...
CJ
~
(/)
;-
...
c:
Q,,
Q
n
CJ <
Q,,
c
...
QJ C
("")
QJ
"C
;::;:
Q
c
....
!..!?
-l
...
CJ
~
~
Q
...
c
Q,,
Q
n
CJ <
Q,,
c
...
CJ <
~ .
3
CJ
(/)
CJ <
I
Capitolul 19: Transferul de caldura !?i masa ill. Transferul de caldura
Anexa 19.2 Tabelul 19.1.3. Coeficientul de conductivitate termica /... [W/m-K]
~ densitatea p [kg/dm
3
] ale metalelor ~ aliajelor, intre O 100 C
Metalul, al iajul p
'),
Alama, 70 % Cu, 30 % Sn 8,4 ... 8,7 112
Aliaj pentru pistoane - 135 ... 144
Alpaca 62 % Cu, 15 % Ni , 22 % Zn 8,4 ... 8,7 25
Aluminiu 2,70 210 ... 230
Antimoniu 6,69 17
Arqint 10,5 .. . 10,6 413 .. .418
Aur 19,29 311
Bi smut 9,8 7,8
Bronz 8,5 ... 8,9 60
Bronzaluminiu
-90 % Cu, 10 % Sn 7,75 ... 8,35 42
-75 % Cu, 25 % Sn 8,7 ... 8,9 26
Bronz fosforos - 36 .. .79
Cadmiu - 92,4
Constantan - 22,7
Cupru, curat 8,93 394
comercial 8,30 ... 9 372
Duraluminiu 2,75 ... 2,87 165
Electron
-
165
Fier, curat chimic 7,88 71
forjat 7,88 58
Fonta cu 3 % c 7,25 56 ... 64
cu 1 % Ni 7,25 50
lridiu - 58
Kaliu - 128
Litiu 0,53 71
Maqneziu, curat 1,74 123
Manqan 7,3 50
Manqanin - 21,9
Mercur 8, 1 -
Metal Wood - 13
Molibden 10,2 -
Monel, 29 % Cu, 67 % Ni, 2 % F - 22
Natriu (sodiu) 0,97 100
Niche! 99,94 % 8,8 87
97 ... 99 % 8,35 58
0\el carbon 7,85 37 ... 52
0\el aliat, 5 % Cr - 20 ... 37
5 % Ni - 35
15 % Ni - 22
30 % Ni 8, 13 12,2
50 % Ni - 14,5
0 \el cromni chel - 10 ... 15
-
0 \el V2A - 15
O\el wolfram, 1 % W, 0,6 % Cr , 0,3 % C 7,85 40
Pl atina 21,45 71
Plumb 11 ,34 35, 1
Sili ciu 2,33 -
Silumin - 162
Staniu 7,2 ... 7,5 63
Uraniu 18,7
-
Wolfram 19,3 158
Zinc, curat 6,86 112
Anexa 19.3
Convectia
libera la:
0
Cilindru
orizontal
(Tevi, con-
ductoare
electrice)
Placa
plana orizon-
tala (pardo-
seala calda;
plafon
1ncalzit;
panou
radiant )
Tabelul 19.2.1. Relafii de calcul pentru coeficientul de convecfie a calduri i la convectla libera In spa) ii nel imitate a, [W/m2.KJ
Rela\ ii criteriale I Domeniul de I Relatii aproximative; I Autorul I Domeniul de valabilitate
valabilitate nomoqrame Observatii
1 I 2 3 4 5
o: =0 4 A-11
c ' d
?c 0 25
o:, = 1, 18_11_ ( Gr Pr)
d
o:, = 0,53 ~
1
( Gr Pr)'2
5
GDU'r=l0
9
, limita inferioara a regimului
turbulent; constantele ecua\ii lor sunt date
de Mc Adams:
d - diametrul conductei
T
1
- temperatura peretelui, [
0
C] daca nu
se face alta precizare;
T,-temperatura fluidului [C]
t.t= T1-T2; tm=0,5 (Ti+ T2)
1) Placi incalzite la partea superioara
sau racite la partea inferioara;
D<: = 0,54 ?;
11
(Gr Pr )'2
5
D<: = 0, 14 };" (Gr Pr )'3
3
I este latura patratului sau latura mare a
dreptunghiului; constantele ecuatiilor
sunt date de Mc Adams
2) Placi incalzite la partea inferioara sau
racite la partea superioara
O: c = 0,27 ~
1 1
(Gr Pr )
0

25
Lungimea caracterist ica I este latura pa-
tratului sau latura mare a dreptunghiului
1Q
5
<Gr Pr<O
0<GrPr<10
9
10
9
<GrPr<10'
2
10
5
< Gr Pr < 210
7
2 10' <Gr Pr< 3.10
10
3 10
5
< Gr.Pr <3 10
3
o: , = 5 ~ T,- T ~
d T2
0: c = 1, 211 ,j ti d
0:',=20+0,013/ d
(figura 19.2.1)
a, = 9,5 + 0,0085 T2offi
a, =9,4+0,052 M
figura 19.2.2
figura 19.2.3
a,= 18,6+ 20, 7 {t:, {
D(; = 3,3VM
0:',=2,7VAf
O:c = 1,35VAf + if"it
a, =0,66VM +0,551it
D(; = 0,65VAf
O'-c =o,85VM
D(;= 1,3oVM
Jodlbauer I Miscare laminara; tevi orizontale
in aer.
Aer de 17-18 c (fig. 19.2. 1).
Schack I Tevi cu diarnetrul foarte mic, con-
ductoare.
Griffiths- I Conducte neizolate, d> 100 mm.
Jakeman
Heilmann, I Conducte izolate termic, cik150 C.
Koch-Cam merer
a=ac+(.(r (convec\ie+radiatie) pen-
tru aer linistit de 17-18 C
Pierderea cu caldura [W/ m] pen-
tru conducte neizolate
Mc Adams I Teava incalzita amplasata In apa;
Pentru \evi cu T2=40 C (fig. 19.2.4).
Nusselt-Hencky I Pardoseli calde, 1<1 m; (fig. 19.2. 5
curba 1 ).
Griffiths-Davies I Pardosel i cal de, I> 1 m; (fig. 19.2.5
curba 2).
Nusselt-Miheev I Panouri metalice radiante, ceda-
rea de caldura In sus, (fig. 19.2.5.,
curba 3).
Nusselt-Miheev I Panour i rnetalice radiante,
Dulong-Pet it
cedarea de caldura In jos (fig.
19.2.5, curba 4).
Plafon cald, 1>2 m; (fig. 19.2.6,
curba 1).
Plafon cald, 1=1-2 m, (fig. 19.2.6,
curba 2).
Griffiths-Davies I Plafon cald, I< 1 m, (fig. 19.2.6
curba 3).
......
......
.......
-4
...
Q)
::l
~
('t)
...
c:
c.
ct>
(")
Q) C
c.
c:
...
Ql c
n
Q)
~
::::.
Q
c:
....
~
-4
...
Q)
::l
~
ct>
...
c:
c.
ct>
(")
Q) C
c.
c:
...
Ql c
~
3
Q)
V)
Ql c
'
Anexa 19.3 Tabelul 19.2.1 (cont inuare)
0 1 2
Placa plana
Regim laminar
verticala

Pr)
0
'
125
10-
1
<Gr Pr<10'
(perete)
Ci li ndru ver-
Regim laminar
Cl.c = 0, 59 ?;'
1
(Gr Pr )
0

25
ti cal (\evi ,
10'<Gr Pr<10
9
conductoare
electrice) Regim turbulent
Cl. c = 0, 13 (Gr Pr)
033
10
9
< Gr Pr<10
12
l=h-1nal\ imea placii; l=d (\evi conductoare)
temperatura de referin\a: 0,5 (T1+ T2)
Sfera Cl. c =

Pr)
025
]
lungimea caracteristica: d - diametrul sferei
3 4 5
Schmidt- Aer, regim laminar
a:=S,6Vtit!T2 h
Beckmann;
Schack
a:= 1,35V Lit I h Aer cu 17- 18 C (fig. 19.2.7)
Fig. 19.2.8, curba 2 Nusselt
Placi cu h> 1 m
a:= 9,7V Lit I T2 M. Jakob
Regim t urbulent T2 [K]; cxc nu mai
CX,;=1,47\G
este dependent de h
Fig. 19.2.8
Griffiths-
Aer cu 17- 18 C, (f ig. 19.2.8. curba
Davies
3).
CX; = (110+3,1fm)\G t m<100 C, (fig. 19.2.9).
-- --
("')
Q,)
"C
- .....
0
-
c
-
...
CD

-I
@
::I
Cl)
-Ct>
...,
c
-
c.
Ct>
'""
Q,) (
-
c.
c
...,
Q,) (
Cl)
-
3
Q,)
Cl)
Q,) (
s
'
-I
...,
Q,)
::I
Cl)
-Ct>
....
c
-
c.
Ct>
'""
Q,) (
-
c.
c
....
Q,) (
Anexa 19.4
Convectia
for tat a la:
Curgerea In
lungul unei
placi pl ane,
tevi
'
Curgerea prin
tuburi sau
conducte
cili ndr 1ce
Curgerea
per -
pendiculara
peste un tub
cil indr ic
Tabelul 19.2.2. Relatll de calcul pentru determinarea coeficientul de convect ie a caldurii la convect ia fortata o., [W/m2K]
Relat ii cr iteriale
Relat ia
o:,=0 67 ),11 Reos. pro,33
, I
o: = 0

Pr
0
"
c , I
lungimea caracter istica: I - lungimea placii
-.0.25
oc = Pr)
033
(Gr Pr)
0
' Pr I
1
d
d,-diametrul inter ior, Prp se calculeaza pt.
f luidul aflat la temperatura peretelui
l/d I OI 5 10 I 20 30 I 40 I 50
1 12 11,5 1,3 11,13 1,07 f1,02 f , 1
1-lungimea jevii [m]
1 p '0, 25
Afl r
a,- =0,021- Re
0

8
Pr
0

43
I 1
d, Prp
1 - conform tabelului 19.2.2
'\0,1 4
a,= 0, 027 At1 Re
0

8
. Pr
0

33
l!....
d, f.lp
= coef icientul dinamic de viscozitate
p se adopta pentru temperatura peretelui
o: =0 02093.!'.Re
0

8
Pr
0
'
5
c ! d1
a. , = 0 0263 ). " Re
0

8
. Pr
035
' d'
Nu= ( 1- 6 10
5
Re -1.
8
)Nururbulnt
m
o: , = Cl w o. d . Pr o.33 . An
v d.
'
Pentru C si m tabelul 19.2.4
de- diametrul exterior; w 0- vi teza curentului
exter ior de fluid In dreptul tubului

Domeniul
Regim laminar
Re<5 10
5
Regim turbulent
Re>5 10
5
Regim laminar
Re<Recr1 =2300
Miheev
Re>10
4
Regim t urbulent
Jakob
(fluide vascoase)
Timofeev
(la lncalzirea f luidului )
Timofeev
(la racirea fluidu lui)
Regim tranzitoriu
2300<Re<10000
Holman- Hil pert
"
Rela\ ia
o:, =5,8+4w
o: , = 7, 15w
0

78
o:, =6,4wo8; 10.2
N =1413 + 0,23tm -0 0077 tm
...._ ' 100 ' 100

o.7s I o.2s
0:c"' 4,4Wo d,
,
0 3t 0.75
4,4 + ' m Wo
100 d ;
O:c =
0.87
O:c = 2040(1+0,0 15t.) Wo_ .
(fig. 19.2.11)
O:c = 3370(1+0, 014 ta )w
085
O:c =
t 0,61
4,65+0,35 m Wo
100 d.0.39
,,
-
Relatii aproximative
0,75
Wo
-
d ;0.25
Autor I Domeniul
Jurgens I W<5 m/ s regim laminar
w>5 m/ s regim laminar
Jurgens I Re>5 1 os; tm:=O ... 50 C
Schack
Stender -
Merkel
Schack
Schack
Regim turbulent
Aer, regim turbulent , Re>2320
t m< 1000 C; wo- vi teza me die
a volumului normal (0C, 1,013bar)
pentru canale drept unghiulare
d1=dech; la jevi foart e lungi Ct. c
scade cu 10 .. . 20%
Aer, gaze arse
Abur supralncalzit
Apa, ta< 100 C; ta-temperatura
medie a apei
Apa, d1=15 ... 100 mm
Aer
'"""' ........
........

.....
....
Ql
=

\'t)
....
c:
-
Cl.
\'t)
(")
Ql c
-
Cl.
c:
....
Ql (
n
Ql
"C
-
-0
-
c:
-

t..C

.....
...
Ql
=

\'t)
....
c:
-
Cl.
\'t)
(")
Ql c
-
Cl.
c:
...
Q) C
. (I)
-
3
Ql
(I)
Ql C
Anexa 19.4 Tabelul 19.2.2. - continuare
Cazul Relatii criteriale Relat ii aoroximative
studiat Formul a Autorul Formula Au tor Domeniul
o: = ( 0 35 + 0 56Re
0

52
)Pr
0

3

Fand
0,61
Aer cu temperatura 0 ... 100 C
O:c = 4,8
c ' ' d.
10-'< Re < 10
5
d.'
w
0
-viteza me die in dreptul tevii la
o: =0 )oJs
Zhukauskas
condi)i ile normale (0 C, 1,013 bar)
c . d. p 5<Re<10
3
Zhukauskas
o: , =
10
3
<Re <2 10
5
-
Curgerea per-

Jacob
pendiculara I
dech (gaze)
peste un tub
o:, = 111 CR em. Pr
0
.s ),,,
Jacob
prismat ic - ' d
(l ichide)
C $i m sunt date in tabelul
dech=f 4A/ ;r; A-sectiunea prismei
Curgerea per-
O:c = CRem A"
Aer; gaze de ardere
0,61
Schack
Aer
d. o:, = 1,60f ef(:.

pendiculara
o:,, = c:

Lichide
d .
peste fasci-
d
cule de tubur i
C, m,.E' sunt indicate in tabelul 19.2.6; 0,61
j= 1.. . n; Se calculeaza o:c pentru fiecare O:c "' 6,70f
Schack
Aer pana la 100 c (figura 19.2.12)
rand apoi se face media;
d .
f - factor de multipli care in
_ O:ci + O:c2+ (n-2)0:3
functie de a$ezarea tevilor.
5 10
3
<Re<710'
Det erminarea grafica:
acmtJC-
n

O:c = ( f }(t ) d .
n-numar de randuri de tevi

(ct.If ), conform fig. 19.2.12a
:-- -
(f), conform fig. 19.2.12b
Curgerea
O: c = 1,16.l:.!!.. Re0.6.pro33
2
Re > 10'
dcn =
410
-d.
para-
decn
;rd.
lela cu un fas-
cicul de tuburi
o:, = 0 023.l:.!!..Re
0

8
Pr
0

de - diametrul exterior al unei

1
d ech
Mc Adams
tevi;
lo - distanta dintre tevi.
I

lll. Transferul de caldura
Capitolul 19: Transferul de caldura ~ masa
Anexa 19.5
Tabelul 19.2.10. Proprietatile fizice ale substantelor lichide la 20 C
Nr. Li chidul Formti la Densita- Caldura Conducti- Viscozitate Vi scozitate Punct de Caldura de
chimica tea specifica vitate dinamica cinematica fi erbere vaporizare
p masica c termi ca A. 11 104 \J 104
t r
[kg/ m
3
] [kJ/kgK] [W/ mK] (Ns/ m2,Pa] [m2/s] [OC]
[kJ/kg]
1 Acetona C3H5Q 791 2, 160 0, 180 3,31 0,0042 56, 1 . 523,350
2 Acid azoti c HNQ3 1512 1,717 - 9, 13 0,006 86 481,482
3 Aci d sulfuric H2S04 1834 1,382 0,314 254 0, 138 325 -
4 Alcool butilic normal C4H100 810 2,366 0, 167 29,5 0,036 141 590,339
5 etili c C2H60 789,5 2,470 0,182 12 O,Q15 78,3 841 ,547
6 metilic CH40 792 2,470 0,212 5,84 0,0074 64,5 1101,128
7 Amoniac NH3 610 0,473 0,494 2,20 0,0036 -33,3 1368
8 Anhidrida sul furi ca
S02 1383 1,392 0,199 3, 10 0,0022 - 10 402
9 Anilina CGH7N 1022 2,064 0, 172 44,30 0,043 184 447,988
10 Apa la 20 C HzO 998,2 4, 183 0,598 10,046 0,010 100,0 2257, 104
11 Benzen C6H6 879 1,738 0, 154 6,50 0,0074 80,1 395,653
12 Benzi na de petrol - 720 2, 093 0, 131 5,3 (18 C) 0,0074 90 ... 100 -
13 Bioxid de carbon C02 771, 1 - 0,086 (60 bar) - - - 573
14 Brom
Br2 3120 0,461 - 10 0,0032 58,8 180,032
15 Clar
Cl 2 -
- - 4,89 (-34 C) - -34 260
16 Cloroform CH Cb 1490 0,967 0,129 5,80 0,0039 61 255
17 ,Clorura de magneziu MgCl 2 (20 %) 1184 3,081 0,452(0C) 28,54 0,024 - -
18 Clorura de metil en CH2Cl 2 1336 1,214 0,155 4,35 0,00325 40 330,757
19 Difil (26,5 % C12H10 + 73,5 % C12H100) 1062 1,549 0,138 42,95 0,0404 255 -
20 Eter etili c C4H100 714 2,328 0, 138 2,43 0,0034 34,4 360,065
21 Etilen glicol C2H602 1115 2,382 0,258 199 0, 178 197 81 2,239
22 Feno! C6H60 1071(25C) - - 116 0, 1083 - -
23 Freon 12 CF2Cl 2 1329 0,9655 0,081 2,3134 0,0017 -29,80 142, 13
24 Freon 22 CHF2CI 1213 1,089 0,099 - - -40,80 186,81
25 Freon 502 - 558 1,28 0,076 -
- -45,6 -
26 Glicerina
C3Ha03 1260 2,428 0,285 14800 11,746 290
-
27 Gudron de huila - 1100 2,093 0, 140 -
- - -
28 Mercur Hg 13545,7 0,139 9,304 15,54 0,00115 356,9 301,450
29 Naftali na C10Ha 1145 1,775 - 9,7(80 C) 0,0085 218 -
30 Ni trobenzen CGHs0 2N 1203 1,507 0, 151 20, 10 0,0167 211 397,746
31 Petrol (rafina t) - 760 .. . 860 2, 135 0, 151 - -
150 -
32 Toluen C1Ha 866 1,675 0, 151 5,86 0,00676 110,7 355,878
33 Tricloretil en C2HC'3 1464 0,950 0, 138(50 C) 5,80 0,00396 86,8 238,648
34 Ul ei pentru ci lindri - 890 1465 0, 152 - - 380 -
mineral - 890 ... 960 1,884 - - -
316
-
masline 914 1,633 0, 169 800 0,8753 - -
motoare avion 893 1,838 0, 145 7962,215 8,9162
- -
parafina 810 2, 135 0, 124 1018 1,2568 300 -
ri ci n 960 1,926 0, 181 9870 10,281 - -
transformator 866 1,892 0, 124 315,97 0,3649 - -
terebentina C10H16 855 1,811 0, 128 14,87 0,0174 160 293
ungere 87 1 1,851 0, 144 130,53 0, 150 - -
Capitolul 19: Transferul de caldura masa
lll. Transferul de caldura
Anexa 19.6
Tabelul 19.2.11. Proprietat ile fizice ale substantelor gazoase
Nr. Gazul
Densitatea Conductivitate termi ca Caldura Vi scozi tatea Constanta
la 0C $i 760 mm Hg=1013 mbar masicii dinamica gazului
760 mm Hg A. [W/ mK] (specifica) ii 10
6
[Ns/m
2
] R
(1013 mbar) 20 C 50 C 100 C la C
20 C 100 C [JlkgKJ
Cp (kJ/kgK]
1 Aer 1,2928 0,02512 0,02680 0,03070
1,0036 19,26(50 C} 21,24 287, 041
2 Acetil ena 1,1709 - - 0,02977
1,6097 10,20 12,54 319,599
3 Al cool butilic normal - - - 0,01977
- - - -
4 Al cool etili c - 0,01524 0,01745 0,02128 - 8,3(0 C) 10,9 -
5 Alcool metili c - 0,01 582 0,01 814 0,02177
- 8,7(0 C) 12,2 -
6 Amoniac 0,7714 0,02442 0,02675 0,03256
2,056 10 13 488, 175
7 Anhidri da sulfurica, S02 2,9263 0,00837 (O' C) - 0,01198
0,607 12,54 16, 12 129
8 Azot N 1,2505 0,02554 0,02763 0,03056
1,0392 16,6(0 C} 20,8 296,749
9 Benzen - 0,01047 0,01 291 0,01756
- 7,5 9,5 -
10 Bioxid de carbon 1,977 0,01591 0,0 1779 0,02093
0,8 148 14,71(22 C) 18,45 188,778
11 Bioxi d de suit - - - -
0,607 15, 10 12,3(0 C} 129,820
12 Butan (- n) C4H10 2,703 0,01547 - 0,02338 - 7,39 9,47 143, 177
13 Clor Cl 2 3,22 0,00795 - - - 13,27 16,79 117,288
14 Clorura de metilen - 0,00733 0,00849 0,01076
- 9,91(22 C} 12,67 -
15 Cloroform - 0,00704 0,00802 0,010
- 10,01 13,07 -
16 Etan C2HG 1, 356 0,02070 0,02489 0,03280
1,6471 9,29 11,67 276, 744
17 Etilen C2H4 1,2605 0,027 45 (O' C) - -
1,4595 10,08 12,57 296,651
18 Eter etilic - 0,0 1477 0,01745 0,02256 - 7,4 9,4 -
19 Freon 12 CF2Cl 2 5,083 0,00941 0,01106 0,01384
0,611 12,955 24, 585 68,771
20 Gaze de ardere - 23,027(0 ' C) 31 ,634{ 100 ' C) so.s23(300 c - - - -
13 % C02; 10 % H20
21 Heliu He 0, 1785 0,15119 0, 16049 0, 17038
- 18,6(0 C) 22,9 2079,010
22 Hidrogen H2 0,08987 0, 18631 0,20236 0,229 11
14, 1949 8,4(0 C) 10,3 4121,735
23 Hidrogen sulfurat H2S 1,5392 0,0 1256 - -
0,992 13 16, 10 244, 186
24 Mer cur Hg
- - -(200 C) 0,00754 - 47,09(218 C) 55,01(300 ' C) -
25 Me tan CH4 0,7168 0,03315 0,03722 -
2, 1654 10,87 13,31 518,722
26 Oxid azotic, NO 1,3402 0,0237(0 ' C) 0,02261 -
0,9990 18,76 22,72 277, 136
27 Oxid de carbon co 1,25 0,0222(0 'C) - -
1,0396 17,6 21 296,945
28 Oxigen 0 2 1,42895 0,02596 0,02847 0,03182
0,9148 19,2(0 C} 24, 4 259,778
29 Propan C3Hs 2, 019 0,01733 - 0,02617
1,5495 8,06 10,29 188,778
30 Vapori de apa - - - 0,02419
- - 12,55 -
r
Anexa 19.7 Tabelul 19.3. 1. Leglle radlat iei termice
Leg ea Enuntul leoii Formula Constantele
Planck, Max lntensitatea radia\ iei unui corp, depinzand numai de lungimea de
. !_
C1=3,7410-
16
Wrd
unda $i de temperatura, este distribuita neuniform in domeniul
I ;,,o= c ,.;,-s I e ).T -1
C2=1,4387 10-
2
mK
spectral, fiind cu atat mai mare cu cat temperatura este mai ridicata.
Wien Maximul curbelor spectrale se deplaseaza spre lungimile de unda -0,1.\T
mici odata cu cre$terea temperaturii (fig. 19.3.1)
/;,,o"' C1k
5
e

c 3=1,307 '1 o-sw m-
3
Rayleigh- 1n domeniul lungimilor de unda mari intensitatea radia\iei unui
Jeans corp este proportionala cu temperatura absoluta $i invers propor -
\ionala cu puterea a patra a lungimii de unda.
I C
1
n-
;,o = -
. C2
Stefan- Emisi vi tatea (densitatea fluxului radiant) unui corp este propor\io- 10=5,67 108 W/ m2.K4
Boltzmann nala cu puterea a patra a temperaturii absolute. (constanta de radiatie
Eo=To T'
Stefan-Boltzmann)
Ea= ca( _!_ J
Co=5,67 W/ m
2
K
4
100 (coeficientul de radiatie
al corpului absolut negru)
Kirchhoff Prima lege: ,, Un corp emite $i absoarbe radia\ii pe aceea$i
El_ E1 -L - E
lungime de unda."
- - - 0
Al A1
A doua lege: ,,Raportul dintre energia de radiatie $i energia
absorbita la temperatura de echilibru nu depinde de natura
corpului $i este egal cu energia de radia\ie a corpului absolut negru
la aceeasi temperat ura".
Lambert Prima lege (l egea cosinusului): ,, Emisivi tatea unui corp pe o
=En cos q;
direc\ie care face un unghi <p cu normala la suprafa\a este
proportion ala cu cos <p ".
d
2
E = Aco( _I_ r
A doua lege: ,, Emisivi tatea unei suprafete catre o alta suprafa\a
100
depinde de pozi\ia relati va a celor 2 suprafe\e, este proportionala
COS'f!. 1 COS'f!. 2 dS, dS2
cu marimea acestora $i invers propor\ionala cu patratul distantei
rr12
dintre ele (fig. 19.3.3).
Observatii
Pr ima constanta a lui Plack
A doua constanta a lui Plank
Caz part icular al legii lui Plank in domeniul
lungimilor de unda mici. Rezulta din
aproximarea:
e C>' ). T >> 1
Caz particular al legi i lui Planck in domeniul
lungimilor de unda mari. Rezulta din
aproximarea:
ec,nr
A. T
Se poate utiliza $i la corpuri cenu$ii sub
forma:
E = c{ 1 J = c( 1 )'
C-coeficientul de radiatie al corpului
cenu$iU [W/m2.K4]
E = = .f. - coeficient de negreala.
Eo Co
Pentru corpurile solide A=E
E= Eo=AEo
En- emisivi tatea pe directia normalei la su-
prafata.
r= distanta dintre cele 2 suprafete
in schimb radiant.
-
-
:--.ii
-I
..,
Q)
== (I)
-
ni
..,
c:
Q.
(t)
(")
Q) C
Q.
c:
..,
Q.l c
("')
Q)

;:;:
0
c:
_.

-I
..,
Q)
== (I)
-
(t)
...
c:
Q.
(t)
(")
Q) C
c..
c:
..,
Q.l c

3
Q)
(I)
Q) C
L
Bibliografie
BIBLIOGRAFIE
I. lnstalatii de ventilare $i climatizare
1. Baehr, H.D. : Thermodynamik, 4. Aull. Springer-Verlag 1978
2. Baturin, W.W.: Luftungsanlagen fUr lndustriebauten. 2. Aufl. Berlin, VEB-Verlag Technik, 1959.
3. Baumgart, Horner, Reeker: Handbuck der Klimatechnik. C.F. MUiier, Verlag 2000, 4 Aull.
4. Berliner, P.: Klimatechnik. WUrzburg, Vogel, Verlag, 1984.
5. Bouwman, H.B.: Optimum Air Duct System Design. TNO Research Institute, Delft, Olanda, 1982.
6. Brockmeyer, H.: Akustik fur den Luftungs - und Klimaingenieur. 2. Aufl. Karl sruhe, Verl ag, MUeller, 1978.
7. Christea, Al. : Ventilarea si condi/ionarea aerului, vol. I, Editura Tehnica, Bucure$ti, 1970.
8. Christea, Al.; Niculescu, N. : Ventilarea $i condi/ionarea aeru/ui, vol. II, Editura Tehnica, Bucure$ti, 1971.
9. Christea, Al.; Teretean, T.: Venti/area $i condifionarea aerului, vol. Ill , Editura Tehnica, Bucure$ti, 1976.
10. Colda, I.; Teodosiu, C.: lnstala/ii de desprafuire $i de transport pneumatic. indrumator de proiectare. Universitatea
Tehnica de Construqii Bucure$ti, 1997.
11 . Dani els, K.: Die Hochdruckklimaanlagen. DUsseldorf, VBl -Verlag, 1979.
12. Davidescu, Al.; Mucica, H. : Schimbul de caldura In instalafiile industriale. Editura Tehnica, Bucure$ti , 1964.
13. Dorf, R.C.: Modern Control Systems, 1974
14. Du\a, G.; Niculescu, N., Stoenescu, P.: lnstalafii de ventilare $i c!imatizare. Editura Didactica $i Pedagogica, Bucure$li , 1976.
15. Du\a, G. $.a.: /nstalafii de ventilare $i climatizare. indrumator de proiectare, 2 vol. lnstitutul de Construc\ii, Bucure$ti , 1984
16. Du\a, G.; Stoenescu, P. : Asupra venti!arii naturale ca sistem. Conferin\a a X:V-a de lnstala\ii, vol. 2, Sinaia, 1981.
17. Du\a, G.: Venti!area $i climatizarea In zone tropica/e. lnstitutul de Construc\ii -Bucure$ti, 1978.
18. Eichmann, R.A. : Grund/agen der Klimatechnik. Heidelberg, C.F. MUiier-Veriag, 1998.
19. Fanger, P.O.: Thermal Comfort. Kopenhagen, Danish Technical Press, 1970.
20. Flemming, G. : EinfUhrung in die Angewandte Meteorologie. Berlin, Akademie-Verlag 1991, 168 pagini .
21. Florea, J.; Robescu, D.: Hidrodinamica instalatiilor de transport hidropneumatic $i de depo/uare a apei $i a aeru/ui.
Editura Didactica $i Pedagogica, Bucure$li, 1982.
22. Fodor, G.F.: Schadliche Dampfe, DUsseldorf, VOi-Veriag, 1972.
23. GIUck, B.: Vergl eichsprozesse der Klimatechnik. C.F. MUiier-Veriag, 1998.
24. Grigull, U.; Sandner: Warmel eitung. Springer-Verlag, 1979.
25. Haines, R.W. : Control Systems for Heating Ventilating and Air Conditioning. Edi\ia a 2-a. New York, Editura Reinhold, 1976.
26. Hanel: Raumluftstri:imung. C.F. MUiier -Veriag. 1996.
27. Henne, E,: Luftbefeuchtung. Karlsruhe. C.F. MUiier-Veriag, 1984.
28. lamandi, C. $.a.: Hidraulica /nstalafiilor. Elemente de ca/cul $i aplicatii. Editura Tehnica, Bucure$li, 1985.
29. ldelchick, I.E.: Handbook of Hydraulic Resistance. Moscova, 1960. Edi\ie engleza, 1966.
30. Ihl e, C.: Luftung und Luftheizung. DUsseldorf, Werner-Verlag, 1982.
31. Ionescu, C.; Duta, G.; Patraul ea, R. , Bandrabur, C.: Scheme tehnologice pentru automatizarea instala/iilor. lnstitutul de
Construc\ii, Bucure$li, 1978.
32. lselt, Pu. Arndt, U.: Die andere K!imatechnik. C.F. MUiier-Veriag, 1999.
33. Junker, B.: Klimaregelung. Munchen, Oldenbourg-Verlag 2. Aufl., 1984.
34. Kirschner , K. : Klimatechnik in der Tierproduktion. Berlin, VEB-Verl ag, 1976.
35. Lalden $i Kane: Design of Industrial Ventilation Systems. New York, Ind. Press, 1982.
36. Linden, G.; Usemann, K.W.: Brandschutz in der Gebaudetechnik. DUsseldorf, VQl-Verlag, 1992.
37. Loewer, H. s.a.: Luftungstechnik. Karlsruhe, Verlag, MUii er, 1980
38. Maximov, G.A.: incalzirea $i ventilarea. Partea a 2-a Ventila\ie. Editura Tehnica, Bucuresti, 1958.
39. Mihaila, C.: Procese termodinamice In sisteme gaz-so/id $i aplicafiile for In industrie. Editura Tehnica, Bucure$li, 1982.
40. Nibeleanu, $ 1. , Artino, A.: lnsta!atii de separare a prafului cu electrofiltre. Editura Tehnica, Bucure$ti , 1984.
41. Niculescu. N.; Du\a, G.; Stoenescu, P .; Colda, I. : lnstala/ii de ventilare $i climatizare. Editura Didactica $i Pedagogica,
Bucure$ti, 1982.
Bibliografie
42. Psscu, D.U. s.a.: Protejarea acwlui at111osfcric. indrum<11or pract1c. Ed1turs Tehni ca, Bucuresti , 1978.
43. Priller. M.: Hygiene in luftechnischen Anlagen. C.F. Muller -Ver lag, 2000.
44. Quenzel, K .H.: Rauch-und Warmeahzugsanlagen im Rahrnen des vorbeugenden Brandschutzes. Verlag Oifl ce, 1996
45. Recknagel, Sprenger , Schramek: faschenbruch fur Heizung + Klimat echnik. 70 Auf lage. Oldenbourg lndustri everl ag
Muncnen, 2001/ 2002.
46. Regenscheit, B.: lsotherme Luftstrahlen. Karlsruhe, Verlag_ Mull er. 198 1.
47. Ri etschel, H.; Raiss. W.: Tehnica incalzirii si ventilarii. Editura Tehnica. Bucuresti , 1967.
48. Schli chting, H.: Grenzschicht - Theorie. Karl sruhe, Verlag G. Braun.
49. Sherrat, A.F.C.: Air Conditioning System Design for Buildings. London. Mc Graw-Hi ll , 1984.
50. Steimle, F.; Spengele, H.: Oas h, x - Oiagramm fur feuchte Luft. Stutt g;:ir t, Kopf u. Co .. 197 1.
5 1. Stei nacher, H.: Theorie und Praxis der WS-Anlagen. Karl sruhe, Verl ag. Muller, 1981.
52. Stoenescu, P.; Zgavarogea, M; Enache, D.: lnstalafii de ventilare industriala. Editura UTCB, Bucuresti, 2000.
53. $andru, E.; Mihaila, C.; Calui anu, V.; Antonescu. N. ; Bianchi . A.M.: Termotehnica ?i aparate termice. EDP-Bucuresti 1982.
54.Taliev, V.N.: Aerodinamica ventilatii. Stroi izdat, Moskva, 1979.
55. Voinescu, V.; Niculescu. N.: Lazarescu. L. : indrumatorul lnstalatorilor. Editura Tehnica, Bucuresti, 1964.
56. Weber, G.H.: Thermodynamik in der Klima - Heizungs - Kaltetechnik. C. F. Mull er , Verlag, 1997.
57. Wegener, W.: Combaterea zgomotelor produse in instalatiile din cladiri. Edit ura Tehni ca. Bucuresti, 1964.
58. Arbei tskrei s der Dozenten fur Klimatechnik: Lehrbuch der Klimatechnik. Bd. 1: Grundlagen. 4. Aufl. 1989, Bd. 2:
Berechnung und Regelung, 2. Aufl. 1988, Bd. 3: Bauelement e, 3. Aufl . Karlsruhe, Verlag, Mull er 1988.
59. Depoussierage epuration des gaz; guide des techniques francaises - UNICLIMA, PVC Edition.
60 . ,. VOl-'vVarmeatias, 5. Aufi. Dusseidori , VDi -\/eriag, 1988.
II . lnstalatii frigorifice
1. Berni er , J.: La pompe de chaleur, tome I. Pye Edition, 1979.
2. Chadderton, D.V.: Building Services Engineering, E. and F.N. Span, 1991.
3. Chiriac, F.; Hera, D.: lnstalatii Frigorifice. EDP, Bucuresti, 1975.
4. Chiriac. F.: Hera, D. s.a. : lnstalatii Frigorifice, indrumator de proiectare pentru calculul termic al instalatiilor cu
comprimare mecanica, Ed. ICB. 1976.
5. Chiriac. F.; Hera, D. s.a.: lnstalatii Frigorifi ce, indrumator de proiectare pentru calculul termi c al instalatiil or cu absorbti e
si eject ie, Editura !CB, 1980.
6. Chi ri ac, F.: l nstalatii Frigorifice, Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti , 198 1.
7. Clodic , D. : Sauer. F.: Vade-Mecum de la recuperati on des CFC. Pye Edition, 1993.
8. Cube, H. von: Lehrbuch der Kaltetechnik. C.F. Mull er-Verlag, 1997.
9. Eckert , M.: Le nouveau Pohlman. Manuel technique du froid, Pye Edition, 199 1.
10. Handbuck der Kaltetechni k. Hrsg. von R. Planck. 12 volume, Berlin. Springer-Verl ag
11 . Hera, D.: l nstalati i Frigorifi ce pentru Climat izare, Editura Centru Perfect ionare Romtelecom, 1996.
12. Hera, D.; Drugheanu. L.: Pirvan. A.: Scheme si cicluri frigorifice pentru instalati i cu comprimare mecanica. Editura Matrix
13. Loewer. H. s.a.: Kattetechnik in Klimaanlagen. Karl sruhe. Verl ag Mull er , 1980.
14. Noack. H.; Seidel, R. : Pratique des install at ions frigorifiques, Pye Editi on. 199 1.
15. Patr y, J. : Stockage par cha! eur latente. Pye Edition, 1981.
16. Ponlmann. W. : Taschenbuch der Kaltetechnik. 17. Aul l. Karlsruhe. C.F. Mull er. Verl ag, 1988.
17. Radcenco. V: Gr igoriu. M. lnstalat1i Frigorifice si Criogenice, Editura Tehnica. Bucuresti. 1987.
18. Rapin. P J. : Jaquard, P.: Install ati ons Frigorif1ques-Phys1que. Pye Editi on. 1992.
19. Rapin. P J.: Jaquard. P.: Install ati ons Frigorifiques-Technologie. Pye Ed1t1on. 1992.
20. Razn1evic. K.: Tabele si di agrame termodinamice, Edi tura Tel ini ca. Bucuresti. 1978.
21 . Reynol ds. W.C : Thermodynamic properties. Stanford Universit y. 1979.
22. Starnatescu. C. : Tehn1ca Frigulu1. vol. I. Editura Tehni ca, Bucur esti . 1972.
23. Stamatescu. C .. Tehnica Frigulu1 , vol. 11 , Editura Teh111ca. Bucuresti . 1979.
24. Stoeker, W.F. : Industr ial Refri gerati on. BNP Company, 199 1.
25. - Tables et d1agrommes pour l 'indusrt ie du froi d. Ed. l lF, 1992.
r
26 . ... - Buletin de /'lnstitut International de Froid, 1995 - 1997.
27 . ... - Handbook Fundamentals, Ed. ASHRAE, 1993.
28. - ISO 5149- 1998, lnstalafii Frigorifice, Prescriptii de Siguranfa
29 .... - L'ammoniac utilise comme frigorigene, Ed. llF, 1993.
30 . ... - La revue pratique du froid, Ed. Pye Edition, 1992- 1997.
31 . ... - Notes d 'information sur le CFC et le froid, Ed. llF, 1992- 1997.
32. - Proprietes thermodynamiques des fluides frigorigenes, Ed. Dehon Service, 1997.
\
;>
I I
\ \
_,

'
.
' .
---
-

...
'

. -
..
--

'
"
"
SAM KO
Er.g1eenng ancl Cont1Jct1ng SA

.
._,

tl
.... ...... __ , __
"1 W1U I lt...L>
" Pr oduction
Calea Rahovei 178,
sector 5, Bucuresti .
Tel. : (4021) 337 47 70
Fax: (4021) 335 76 56
E-mail: info@samko.ro
www.samko.com.tr & Ernergencv Services
BRO - Soci ete Generale
Caro Castel
Europe House
Vaillant GmbH u.Co
Bergli auser Str. 40, D - 42859 Remscheid
Tel : 0049 2191 182314
Fax : 0049 2191 183520
www.vaillant .de
Sisteme de aer conditionat
monosplit
multisplit
'
HTC
HORNOFF TRADE CONSULT
Rcprezentan\a Generala Vai ll ant in Romania
R0-76102 5. Strada Uranus 98
Tel: 021 410 56 46. Fax: 021 402 81 06
E-mai l:office@vai ll ant.ro.www.vail lant.ro
..

:;,
" ;,
'

_.-,_ _) -;<
%


!!!'
'
:- .,;:


::{ '!,.
- -

-
5 :--"' l
...... ...

i_._jt

;
-
"
-
:;..
.... -.\.
,_,, ,,.
..- -
--

. -- - . --- - -
,; --
. .. ,
. ---- ----:-: .: :...

_____ l
ffJ?Srn i!tM!
u. ... .... .. nt. 11m.. :;.:t. ....
--.. .... --.. - ... - .. .. ...._ ... ___ ,.,_ ,,,,,::r;. .__...,.o_, ... _
.. .__l ----..
iH AClS l
-c- ...... ....
.,_., ...
..__,,....--..,.-
. ._,,..._ .. . ., ____ ... _
_ ,,..,-..,.
-t...-'"" ... -2'1)
.,,_ ... ,_I.a
. ............ d
. ................... s:..
.. .... _...m.,,.
---- --- - - - -
,_ __ ,. ___ ...... _
:
I

Q)
c
(])
>
c
CD
o_
0
(f)
BELIMO

iNDUS TRiE T ECHNIK
ENT
ZRFIR

,i\t\ ANO CONSTRL'CT
Str Carne liei ;1:_ 5,
sec tor 1, Bucur es t:
Tel. 021-2 12 69 93; 212.69.94
021 212.69 95
E-mail: manoso11 st ruct'fi fx , J
www_ma nocons tru cuo
,
"
,;;
'
I