| | PAUL HALPER J. FRED WESTON: EUGENE F. BRIGHAM siguiorers | FINANTE MANAGERIALE eModelul canadiane Coordonare, traducere gi adaptare Lector drd., MBA, Livia Hie Univer in Sibiu ucian Blaga’ d ducer Andrea Dana Drigusin, MBA Mihai Oancea, MBA (=) EDITURA ECONOMICAPAUL HALPERN J. FRED WESTON EUGENE F. BRIGHAM Canadian managerial finance fourth edition 194 ISBN: 0.03.9225002 DRYDEN Harcourt Brace & Company, Canada Publicatd in romdneste cu acordul autorilor © Editura Economic’, 1998 pentru prezenta versiune romaneasca ISBN.: 973-590-043-2 PAUL HALPERN University of Toronto J. FRED WESTON University of California, Los Angeles EUGENE F. BRIGHAM University of Florida FINANTE MANAGERIALE Modelul canadianReactor: Mihai Milea Coperta: Adriana Popesct ‘Tehnoredactare: ELINF 8.RL, Coreoturi: Daniela Marineseu. EDITURA ECONOMICA 78101, BUCURESTI, sector 1, Calea Grivifei nr.21, etaj VIL, tel fax: 312.97.17; 312.2248; 650.73. ‘E-mail adress: edecon@edecon.r0; Inttp: www.edecon.ro Comenzi ta tela: 0.79.20 ab auipmne ‘Tipoorafia MULTIPRINT las Se Sf ard 43 ai 6600 tek 032230060 sees IDES, 21252 SUMAR Partea in INTRODUCERE IN FINANTELE MANAGERIALE. Capitotnl 1 Faetia financiar’ 2 Capitolul 2 Onganizarca afaccrilor si sistemut de impozitare 2 Capitotul 3 Piofle si institu financiare si ratele dobnzitor 3 Partew a dous__ ANALIZA, PLANIFICARE §1 CONTROL FINANCIARE. Capitolul 4 Analiza financiar’ 88 Capitolul 5 Previ Capitolul 6 Plenificare gi control fipanciar 180 jeu nani . 14a Parteaa trea MANAGEMENTUL FONDULUI DE RULMENT Capitolul 7 Politica fondului de rulment (capitalului de kuers) 216 Capitolal § Managementul stocurilor 245 Capitolul 9 Managementul si politica de eredite 268 Capitola! 10 Managementul numerarulu gal valorilor mobitiare lichide (tituritor de plasament) 298 Capitolul 11 Finanjare pe termen sourt 327 Parlor wpatra_ ALOCAIREA CAPITALULUT Capitolul 12. Veloarea in timp a banilor 364 ~ Capitolul 13 Tehnici de stable « bugetelor de investitii (de alocare a capitaluhii) 408 Capitolul 14 Fluxuri de numerar ale proiectelor de investiti 4a Capitolul 15 Analiza riscului in procesul de alocare a capitalului a9 Partea a (COSTUL CAPITALULUT $I EVALUAREA = Capitolul 16 Evaluares valorilor mobiliare SM Capitotol 17 Costal eapitalului 586 Capitolul 18 Structura capitalului si levierul financiar 630VE Sumar Capitolul 19 Politica de dividende Partea a jasea_FINANTARE PE TERMEN LUNG om Capitolul 20 Piefele de capital, finanfarea cu acfiuni comune si provestl de subseriere 720 Capitolut 21 Datorii gi actiuai preferengiale Capitolut 22 Optiuni gi titluri de valoarea de natura opfiunilor Capitolul 23 Finanfarea prin leasing Pariea a yaptea TEME INTEGRATE IN FINANTELE MANAGERIALE ‘Capitolul 24 Restructuriri ale corporatiel: fuziuni si diviziti Capitolul 25 Faliment si reorganizare ANEXAA Rispnsuri Ia problemele selecfionate de sfarsit de capitol ANEXAB Ecuatii selectate GLOSAR - DICTIONAR 760 812 836 854 881 906 910 ois 939 CUPRINS Prefafi la edifia canadian’ Prefa ta edifa in limba romand Partea intiia INTRODUCER IN FINANTELE MANAGERIALE Capitolul 1 Funefia finaneiari Capitolal 2 Capitolul 3 (© perspectivi managerial © privie genorld supra finanfelor manageriale Roll echimbtor al menagementolifinanciar Impertanjacreseina» fnanfelor managerale Responsabilitile masagerului finance Pinanfele in cadrul struct ceganizationale a fimel Odiectivete eoporaiet CChestuea agentulu (Teoria de ageat sau de mandet) ‘Acfiuni managerial fn vederea maximizirit buntstriacionarilor Medial econemic rganizacen oasis Reaumat Organizarea afucerilor yi sistemul de impozitare © porspectivs mamgerals Forme altsnstive 60 orgunizare a afaerlor Tidus finanelare Sistonal do imporitare a ventulul Sisteul de impocitae a corporilor: componsntele vit ‘Sume dodactibile din venitui ‘Saleularesimpozitelor Iimporitele individual (persons) Rezmat Pietele si instituile inanciare yi ratete doban O perpestvs managerials Piel inanciar, Tose ane Pia de val mabilise Cost fonds net (otal bs) Nisesieratlor dbiuaior Determinafisteoe din pe pat n 2 25 27 30 30 38 4 83 53 55 9 6 a “VME Cuprins Parten a dou Capitolul4 Capitolul S Capitolul 6 ‘Structuraeatelor dbz fp inele de seaden}t Ail actri care itiuenenza nivel ratelordabnzilor ‘Nivelul ratelor doz i preal actunior Ratele dobinzilr gi decizil tn afseer Reaunat ua ANALIZ.A, PLANIFICARE $I CONTROL FINANCIARE Analizi financiara (© perspetivi managerial Stati gi rapoarto inassare Avatiza ratelor finnnelare (indir finance) Suse de rte comparative Usizarea exter a ytolr finaneare ‘Uilzsrea rteorfinanclare fn analizare valrilor mobiliate liz s limite ale analizeivatelor fnenciare Rezomat Previziune financiari (© porspectiva managerial Provigiunea virile CCerinfe fo previiunes fnaneiars Previriuses necosiiilr de finanfre, stuei edn mtele dnt polite bilanjere cunt supuse sehimbarilor ‘Modificoreapreviunii necesarli de Furi suplimentare ‘Modele comptsizate de planifcare finaneiant Renimat Anexa SA Mlerocomputerele sl previzinnea fnanckar Planificare si control financiar © perspectivd managerial Procesele de planifeae i contol financlas Anaizapraguli de retbiliate Ffectul de levier operational (actor pirehis) Bugetul de rezorerie Control in companile multidivizionsle Rezumst ‘Anexa 6A Anallzn nonllneard a pragulul de rentab B 7 ~ ® as 10) m ha bs ns nt 44 ae as Mas 137 160 re os 176 180 180 180 1 186 192 198 200 a Partexa (rela _MANAGEMENTUL FONDULUI DE RULMENT uprins Capitolul 7 Politica fondului de rulment (cspitalului de lucru) Capitolul 8 Capitolul 9 (0 perspectiva managerial “Terminologia estat de has Fondo de nent) Importana managementuli capitalului de era ish flu de mnrerae ‘Managemenul cist uxt de mumerer Mnagementul aetivelor cures Politic altemative de finaniare a eaptallui de ers Avantajele i dezavantjee criti pe termen eourt Rezumat ‘Managementul stocurilor 0 perspectind managerial Stoourile Factor determinaay a maimilstoerior Costsilestecuilor CCanttatoa optima de comandat, ‘Sistme do contol al stocurilor [fctele inflats! asupra managementulul stocurilor ‘Ato probleme legate do stocui Reauat ‘Managementul si politica de credite (© perspectivé managerals ‘Acumularenefactelarcomercale de primi Politi de creat Monitorizareastuaie efectelorcomerciale de primi Roful manager do eredt Usiizacea computereor in management edit Analizarea modifi variabileloe politic de credit Rezimat Capitolul 10 Managementul numerarului yi al vaorilor mobillare liehide (titlurilor de plasument) ‘© perspecivl managerilé Funetia managementulsi numerarut CCueglere eficienfoi managementalu stmersrlhi Recorpansarea bineilor pantry sevcileoferite 216 216 207 218 29 2 26 at 22 236 15 as 46 T 2st 254 260 26 261 22, 268 268 269) 2 a8 2a 2a 2a, 29 298 298 208 02 308X —Cuprins Echilibrareacosturilor gi beneffaifor managementului mumerarut Valeri mobilise chide (tui de plasament) ‘Modele de management al nunererlui Punores Tn pct’ a politioir de lishidtate ale companiei Rezumat Capitolul 11 Finantare pe termen seurt O perpectiv’ manager Salail i iempozitele de ptt acer") Efectelecomersale de pli sau ereitul comercial Finanfare bancard pe termen seurt, Ffectele de comer ("Commercial Paper") ‘Acceptele baneare Uiilizare garae in Hinanarea pe txmen seat Finasjarea prin efectele comercile de primi Fiaanjare prin stozuri Alte garani Rezumat Parteaapatra _ ALOCAREA CAPITALULUL Capitolul 12. Valoares in timp a banilor O petspectiv managerialt tele temporale ‘atoara viteare ("Future Vai) Valoares prezentt ("Present value”) Rezolvareaecuafilor pentru aleve perioadei i eatslerdobinzilor Valoarenvitosre ane anit Valeatea prez a une’ amit Perpenuitisi luxuri de mumerssinegale Perioade de compunere semianuale sau de ate tipi Imprumuturi amortzate CCompacsie inte diverse tput de rte ale dest Rezumat ‘Anexa 128 Comps ire sh aetuallzare continue 306, 307 313 320 xa 327 37 37 228 333 339 al a4 345 3a 3st 3s 364 364 365 366 369 am 314 316 378 37k 382 386 388 sol 05 Capitolul 13 Tehnici de stabilire a bugetetor de investi Capitolul 14 Fluxurile de numerar ale proiectelor de investi Coprins (de alocare a eapitalului ‘© perspectivé managerial Senniicagia bugetelor de investi ‘Geaeratea ideilor pentsuproicte de investi Clasticarea proiectelor Alegerea intr diferit propane Procesul de evaluare (Ceiteri de elasare in precesal de tbilr ebugetelor de investi Procesul de “postu Stailizea bugetlor do investi fn fimele mich Renumat ‘© perspectiva managerals ‘Bstimaten Pxurilor de rumerse “dentfiazesfonuslor de asmerarrelevante Modifica capitaluli de luens net Evaluarea proicetelor de investi pent stabilren bugetetor de capital, Rationalizares capital Rezumat ‘Anexa [4 Derivarea valorllactualzate a economillor din Impazitare Capitolul 15 Anzliza riscului in procesul de alocare a expitalului © porspectivs managerial Riseul in ansliga inanciars seul de postofliu si modelul CAPM (Capital Asset Pricing Mode!) iia pie de capital ean dine ite gi sata estima a renabiliiih Bynluacea sca Riseul beta (de pat’) Reducerea cscull prin diversitieae CCaleutul escul proiectelor Incorporate rsculi proiectelr gi struct de capital Sn procesul de aloeare a capitalulu Reaumat Anexa 15A Caleulalcoetieteniior beta Anexa 15B Factori care influenfeaz lina plefel eaptalutat 408 408 408 410 alt 4 413 4 a6 438 a7 447 47 447 48 452 453 464 466 476 479 49 49 486 496 498 506 09 09 sto su 525, sayXL Cuprine Partea u eincea Capitolul 16 ‘Capitolul 17 Capitolul 18 COSTUL CAPITALULUI ST EVALUAREA Eyaluarey valorilor mobiliare (© peuspesivt managerial Defini ae vari Evaluates sblignisnilor Evaluarea aegunlerpreferentnie Evaluaea aetivilorobignite Bvaluarea actisilorobignite lund In consiersrediferte tipuri de ereqtee Echnfrul peje de seteni Prop actnilor si cfgigurileefetive Reaumal Costul eapitalulul © perspective managerat Logics coli mediu ponders al spits ~CMPC {Weighted Average Cost of Capital - WAC") Df de beza Cost exe, ky (1-1) Cost seiunilor preteen, ky Cectuileproitiler cults, osu reir ein osu cig, su apt popi este k eat medi pondrat al apts, CMPC, su costal eompent al capita (weighted average cst of pital WAC") Costs narginal at eaptalu ~ CMC Maeginal Cost of Cepital MCC") Ccmbinate dine eenele CMC 5 scheele de operant le ivetiilor Resumat Structura capitatului yi levierul fnanciar 0 perspetivi managerial Importana stuctar apitalul Risoulsfacevilorg rscul franca Deteraintesstruturiéeptine 3 eapitalul Grail de utliare a lever Aaliza unurlrderumerer analiza deichiitate Structra eapatlui gi fzunile Lista fuekrilor considera fn Iuarea deizilorcefertonre la stuctura capita Vari ale strucuri capital’ pent diferite firme Reaumat nexa 184. ‘Teoria strueturlleapitaulal 334 337 582 583 386 565 569 sm 586 a6 ss ss 590 392 $93 602 62 617 630 630 630 a os 608 652 654 656 659 «60 669 Cuprine Capitolul 19 Politica de dividende Capitolul 21 © porspectiv’ managerialt Procedese de plata ividendelor ‘eos polities de cividende “Teraree terior rferitare la dividends ‘Alte chestivn efron la politica de svidende Politica de dividend in practic’ Decixile politic de dividende Renutnat al factrier ear infiventears politica de dividend Divigende ptt in ayina’ gi dviznte aeinnilor scumpiraren sciunilor Reaumet Anexa 19A Castigur sl plerderl To escumpararea aetiunitor Partea a sasea_FINANTARE PE TERMEN LUNG ‘Capitolul 20 Piefele de capital, finanfarea eu wefiuni comune yi procesul de subserere O perspestiv’ managerial Surse de finanjare a firme Banei de investi (“investment deates") Activitaten de subseriere Distibuia: sindiate de subseriere Stabiliacea pio Coste de emisine Piata plasamentlor private (Gnantare dest) ‘Tending acteale Finanjarea cu sfiunl comune [Bvaluarea actunilor comune ca sus de fondu Pia acfiunilor comune Roglementarea piojelor de vale mebitare Reauinat Auexa 204 Uillizarea drepturilor tu fanfare Datorii si zetiuni preferenfiale (© peespecivk managerisls Instrunente waiionale de Tndatorare Ceracteristicile contencelor de indstrare NUL m4 6m 64 on 630 oat 633 639) on 093 or 706 ns no 20 0 ma m 26 10 10 m2 13 1 140 m2 146 a8 780 760 760 760 768xv Cuprine Noi evolu ee piel obtigajunitor pe termen Lung ale eorporsier Casares sblignivnilor [Evaluateadatoritlor pe termen fang ‘Actin peefereny CClauze principe in emisiunile de ajion prefeentiale Inovati ccente In domenial atiilorpreferentile Casiticaea ealitisetiunilorpreferentiale ‘Evalunreaaetumilr preferenyste Desi privind uilzarea atiunilorpreferengiale ustificaes diferielor clase de vaori mobiliare Factor care influenfen2 decizile de Finanre pe termen kang Remunst Anexa 214 Refinantarea une! emisiani de obliga ‘Anexa 21B Swapurl pe rata dobanzii sau actiual preferentiale Capitolul 22 Opfiuni si tituri de valoare de natura optiunilor © porspectivé managerals Opi Warante ‘Tidus eonverbite [porta profil en exist tits convertible sau warante fn create Rezumat Capitolul 23 Finanfarea prin leasing © perspectivs managerals ‘Tipuri de leasing Lewplceifecale le leasingului EBecte asus sitatitlorfnsnciare Evaluars ealizatS de loeatar Remunat Partea a yaptex TEME INTEGRATE IN FINANTELE MANAGERIAL Capitolul 24 Restructuriri ale corporatiel: fuziuni, aehiziti si diviziei © perspectivé managerial Fucus gi acizii ‘Tipuri de fuzioni m ns a 73 74 1 787 1K. 90 10 m 194 03 08 812 a2 2 a7 820 826 826 836, 836 837 838 839 40 a7 854 asd fs ass cuprine Proceduri de combinsre a finnetor ‘Tetnioi de realizar 9 une! fen Motiv pent aziuni Analizsfuzivsilor ‘Termeni fuiunis Remitateempirice: Fuxiuni Evalussea firme Oferta de curnpare Achizti ne dotore (leveraged buyout-LBO) # tnzsetiaseelate ‘Tranzacii prin cave 0 compenie devine privat Allan ale eomporatillor Divizasi (divesiares") Rezuonat Capitolul 25 Faliment si reorganizare © perspectivi managerials Byecul Statistica falimentcor Resinetiares in aftr lei flimentulat Reorganiair: situ msi complexe ‘Legoa fatimentutu i inolvabiiaii (Bankrupt and Insolvency Act) Procedati e lichidave Reauinat ANEXA A Rispunsuri la problemele selec ANEXAB Eeuatii selectate GLOSAR DICTIONAR inate de sfargit de capitol xv 856 357 ast 80 862, 863, 864 886 870 an sn, 873 516 881 sa 882 ase 896 906 10 o1s 939Prefata la editia canadiand ‘Obiectival principal al Finanelor modeme este maximizarea valor imei, Aceast# carte investighesss rolul myonagementlu in ralizaten acestei maximiziei a valor, Companile tebuie #8 igi desfigone sotivlaes in cele mai variate medii econemice, iar schimbrile conditilor ezonomice pot f rapide. De ‘exemplu, egonoria eran pln avint la srg anilr'80, dar orecesiune sever a incaput in 1990. Asti, rectal financiar este ps in fifa unor probleme diferite i, prin urmar, el trebuie sf wisenck o varitae e solu. In perioada de expansiune predorsinan fuzunile gi achizitile; ati, separiile gi restvetriile reprecinti un instrument esefial pentru management, Din fervire, roll general de maximizare a salu firmei si ctiterile decizionale asoviate vor conduce directv finansari Is dizi carecte, diferent de ‘medial economic Piata si domeniul de utilizare Finanfe manogerite, Modell cansaton webuie uslizt ca un text inroduetiv. Principalele pli pot f eoperie pe duraia unui rises. AdBugdnd camur gi lectur suplimentare,cartea poate fi folsit penta un curs de dou winestre. fn eazal unui curs de un trimestru, profesoral va dari probabil si aeapere daxr Uunele copitofe selectonate, IAsindu-le pe eolelalio co stv individual sau bibliografe pentn cursiile stferioae. Cutsurile noaste aeoperi in mod normal Capitoele 1-19, ir siden cate se specializexzh in finanje aeoper restulcapitollor in cursul urmator. De asemenea, am depus toate eforurile pentru a sete ‘capitolle intro forma modula, eare permite profesorlui sf acopete materstele eu ugurin nal odine est ova din manual. ‘Schimbari importante la edifia a patra Teoria i pscca fiance sunt oar dinamo, Pe mis aps or no element, eaten ebie wezetete fm manual. Inpreuns co o serie de refen chtim fm peraner(s mci model Snir din ne de vedere llr prezenti, Ca ae, in ea de fo at © serie de modiicia importants pit cre 1. Tost stile a for ade Ia pone reflstalegsainfsalt dwin o bingi gt she evn domeni naan 2, Pentru a thst importanja managemtentilui inanclar, Ia Tneeputul capitolelor au fest adauente exemple din lumea reali, intuate O peryrectb8 managerial 3. La Capitol 1 a fost adiugatso nous seotume privind etica tn afseer, De atemenes, in restut capitolelor se acord8 aenteproblenelor de etic, 4. La Capitol 3a fost adiugsts 0 dscuto asupra rate nominale © dobinzilpsite de rise, kp, Bapliea) deco tnslegeta. pantie gi porous : ae baci ae ab BENT Qh ke Responsabilititile managerului financiar Manageral depavtamentuli financiar trebuie si planfice achizitionaren si utiizres fondurilor biest, asta Tne eb maximizeze valorea firme, Cu alte cuvinte, manager departamentlufnsncia rebuie sk in dizi tn pivina suteloe gi tlizailr alternative de four. Tn tev sinte ativiiile speciice6 Partea\Toroducers in Ganfele managerisie 1. Previsute gf planificare, Manager fioancnetrbuie af asioneze, impreun’ cu ali executvi, atune ‘had se elabores24planurile ee vor defini vitoarea posite a fxel Decisitfnancire 31 de invest majore. Pe taza planuilor pe tezmen luna elaborate, manager epariamentulitfnaneiar tebui si colecteze capital neces pens finanarea crepes See. In general, o firm de succes are o rath mare de crete ¢vinzitilor, cea e, la ndul sf, face never © cretere inventor im litaiprosueive, wey ecipament gi, mai ales, active curete penta producer bunuilor servicio. Menagora inner sts a detrmiaren ri optime de cee 2 vinatrlr gi decide asupra investiilorspectice care uebuie fete, 68 si asipra tpurlor de fondu folesite peu Finaiarenacesor investi, Trebuie Toate deceit asap uid fondu tere sau exter, asupa uli fondurlorproveite in wteaprosesus do Indatoreve (eredit benat emisisne e obligatun’) sau a eslorprovenite fn uma proceslui do lrgie a capitals social (emisiune de sun), supra ues toil pe termen hung #88 eel pe termen seurt. 4. Coordonare si contol. Msnageru! fiaacine uebuie st acioueze in mod coordonat fll de ecilalj enccutvi din elelate depertaments,dacd se dorete ca fia sf opereze cf! mai ficient posbi. Toate Acca late fm cade une afaceri au implica fnaneate gt ostecadele de condscere~ inaniare sau de alia specilitate ~ vebuie 58 ink seama de aoest fp. De exempl, decile de marketing ectouah crotrea Vinziilor (a eiffel de aticei, care, IF réndol fu, modiies cerinfle pent investi, Dos, oe care inu decal de marketing tebuie 9 ia tn consierare Fell care actin lor intenjesz (sunt inflenfate de) factor, eum arf: dgponibilitstea fondue, politics de stocu, si uwlzareseapaittit reductive 4. Interactinea ou pete de capital, Managers finaneae tebuie sf setionere pe pictele manetae si de ‘apts, Aga cum vor vedea in capioll 3, fieate ima influejenes cee inuenat de pietele Financiare global, acolo unde se, achinkioneszd fondurle fnancare, ae comercializeazS valerie ‘mcbitare emise de ims, ac investor si sunt rapt sau penatza fnanoi2). In concluzie,responsablitiie principale ale manageriorfinaneiar implict deciih cum arf: e {el de investi ar webu 5 fact firma, cum ar tobuiFinajate aette proiecte. cum tebuie firma si Ys ‘ospodsveatedresutcle existente in cel mai efieaco mod. Dack acesterespensabiltiti sunt bine inepliniv, ‘manageri financaei vor contribu ls maximizarea valor irmel ca gi la obyinerea une bundsiart pe termen lng esti e2i co vin fn contact cu Rei opin pei > Seo a oh seperti se pti fadelante wnat Finanfele tn cadral structuril organizafionale a firme Stretutile organizationale difecd de Ue mk la tm, dar in Figura 1-1 e prez eu destléacuraaje rolul tipi pe cae finanjele 1 joacd mn eadru une vorporai. ter finametar superior ("Chief Financia] Oificer CPO") - care pout gi denamitea de vieepreyedinte:firamfe~ este subordona: direct presto Anunitefunctinlfinsneiare specifice sunt de obiei iageplinite de cre dai ofr Financart de rang tna ‘rezorieral Che treasurer”) $2 comreloral finoneiar ("the compitlles"), ambit subordonati offeruly financiar superior. Tvezrionl ace ea responsabiii irete rearevrarea corecti, aft a lchsitailr Fmei, cit 41 a valorilor mobiliare evasilichide, planficnren cructesi capitals, erisunen do action gi obligatiuni peat achzifonarea do api, $i supeaveghereafondulu de pens al cosporatici. Managerti de credite, manager de stocuri gi drectonul de bugete (care analzea2A decile legate de aves tn Capitola 1 Funetia Financ 7 innobiligii cowporale, smu active fixe) sunt subordonati trezorieruui (In unele firme, aeejia sunt fubordonajicontrolorlui financier). Controloral financiar este rispunzKor pentnu actvitaile Aepartementul de contabitiat, taxes impezit ‘Aga cum se remain Figure 1-1, funejo flaanearS se af, tn mod cbiyuit, fp pastes superar 4 onganigearse, care print! stucturn Grganizetional8 4 Fiemei; aceasta deoarece dizile fnanciare foptine sunt absol:t vite peniu supraviejuites i succes! fimei. Orice episod important din viata une face genereaza implica inanciare majore.Astel de epsoade importante st: adugarea une no ini e prodise stu eliminares. vecklor lini, extinderea sa sehinibares de amplasament.fnenjrea crete ‘Brme din cdtigrile propel sau din capital extevior fmel. Asfe! de deceit au un efect pe termen hang supra probit firme gi, de aeea, eatenevoieca ele sk primeasd fot afenia din partea esalonul superior al eonducai ntepeinderi, Figura Fl ‘Locul ocupat de finange intro strueturit organi Cons Director Prevents tunel faces peo} [Wicepresedinely | Wicepresedint: Visepreedinie via naa} products [care responsi 1 bie filer metitimeceslichice |_[—Trezarier cael Peis srt cone 7 ta tro ie Managcai fl [Mimeen ff [Dacca [ Contabilzare P{ Conabiliate J] Deparment de credive [de stow f | detugste contri | _nancians [ie import iii ie es . ‘> Vda cee deus pecans sordonste dec fterult ngncinerrncel dete Bem 9 eye ail eae ab Hepa Sea :8 artes 1 Introdusere tn finsngale manageriale Obieetivele corporatiet Decale nu sunt Toate de dragul de lua deez, ci mai degra tn urma consierisi nor abiostve. Pe pareursulacestei cifi vom pleca meron de la ideea of principal! ablectv al echipei manogeiale este ‘cela al maxim bunstrlactlonarllr. DupS cum vorn vedea, acest objeciv oe raduce in practed prin maxinizarea preturllor aclunilor comune emise de efre companie, et ezulat a desler hte Se prosupune deci ei echipele managerile dorese si Imbundtsjessed valoaren componiei pentru binele actinaniforexisteng. De exemplu, desi orice firm poate i fyi métesscA valoare capital social prin misiunen de noi actin comune, aceasta va influenta bunistares actionsilor (existent) insinte de ‘momentul noi emisiui), numai aed eehipa managerial va foes! adeeva est fondu Design, firmele au gi alte objective de sins, Manageri, cave its efeetiv decaile la nivel firmei, sunt interessi in saistacerea nevoiler gi ambitilor personle, in bunsstares aagajaioy, in binele ‘somunitii 5: soeietti pe mal departs, Tong, penta un sumar de motive, cate vor fi prezsntate in cele ce ‘urmeazi, maximizarse pretlii sfiuni este cel mai impovtant cbictv al majaritii’ eoxporatiion fi ‘consti un metiv operational rezonabil pe bazaciruia ai se consrase rel de deci Pentiu a infelege de ee maximizara prefuli seunilr a feet accepint, in general, ca find ‘obiestivel de baz a firme, si considetim o compan fnan(ati SOM prin capital) social al actonacir 50% din datore,adied fondurifinaneiate imprumurate cu rath a dobnaii fxd - #8 spunem, 10% Bask ‘ompania funeionesaa foarte bine, valoates cepitalulii social vn crete; valonren dafriei nu va f inflvenaté pentrae& delistori de obliga vor primi numai procentl de [OM stabil in resicb Pe de als pare, dich firma nn prosper atune! drepuriteeredtoily, care conform bligailarcontastucle ni Intfietate, vor reduce venituile afionsior. Aceasm va duce Ia sokdere a Valor eaptaulat soa. lat e ce cveterie gi seSderile valor aetunilr constiuie un bun indicator pentru msiraten performanteh companiei. Aceasta este una dinre ratiuile pentru onre obictivil managementuldl financiar este, fs ‘Beers, exprima i armen de maximizare a valor aefunilr emise de fim’ ‘Stimulente manageriale pentru maximizarea bundstirii actionarilor ‘Actionaril dein firma, gi tot of sunt aceia care aleg eshipa manageriald. De asemenes, se presypune ef ‘chipa managerial ia decizi fn interes acjonarler. Tots, so eunoaste faptul ed, la une firme mati, capital social este detnut de un oumdr forte mare de personne, iar echina managerild 28 Bucurt de ‘re autonomic, Acesta find eazul, nu comva seesti manager urmnisees obievtive diferte de acela al ‘maximizieii vali aejunilor? De exemplu, sw adie argumente corporaii mari gi bine eunoscute se implics ural att eit si ofere acfionarlor un eisig “normal”, “retonabi’, ine rest eforturitor lor gi resurselor de care dspam sunt directionnte itce activitatea de serviein public, ete acordarea de benetici angsty, de slant mai mari enevusvilor, eau. cSteteren de gol, Similar, 0 echp¥ managerial, bine peztionts, bine remunerath si atishents de pozitin sa, ar teas eviteimplicarea ftteprinderi to facet scant, chiar dact efytigurile posibile ale aeonarilor in soeasthafaeere s-ar dovedi dastul de mari ea si mete racul. Teoria, cae st Ia boze aceste) ie, este acesa ci, de vreme ce acfionarit sunt, in general, foorte diverifica, in sensu ef i dfin portotol: cuprinzind diverse valoci mobiliar, in momentul in eaye o companie joact o etre gi pissde Tn aftser, acfiooaci aceseinpierd mumai o parte fim’ a bunisari or.” Manager, pe de alt parte, nu sunt Aivestica, capital lor uman gi flue lor de mumerar depind de firma la cere huereaza, astol Inet pietdetile i afecteazi mai serice In acelag context, nil menyinideen ef manageri de moda veche tind “meargh a sigut", mai degrabi decit sf *Joses" tn rnod agresiv pentry a meximiza peel acfunlo; cvompaniel la care sunt angsjf favoares ideti of manageri a Exe aprospe imposibil de determina cu preczie dach o anume eckiph managerial tnceared si ‘maximizeze bunistaen aetionrilor sau, por gsimplu, se mulpumeste s Hi menting pe aceytia l an nivel de Capitol |-Fusefia Financing 9 satisntie ezonail, urmBind fm acelagi timp gi alte seapuri, De exempla, cum se poate evalue doc programelesabilite fp beseficiulangajfilor sau comuniii servese cel mal bine inleresle pe fernen fe ale ajionailr?Salavilerlativ ari ale executvilor sun} ele nt-adevSrnocosare pentru a atroge gcetine anigeti de except, car sunt capabili si menting firma pe 0 pocite supercar cele! x competition, 20 sin don un alt exemple ful fa eare manager “profita” de aefonari? nd ge renuna no afscere ‘scan, reprezinté aceasta 0 reflectare 2 conservatriamului eohipei manageriale, sau este © judeestt oreo iserilorafaceri in comparstio eu potenjaleleeBstigurs? Ete impostbil si ce dea rispunsri definitive Ip scene ier Tot, ae cuncate ipl cE intro ‘economis de pinta competitivs, echipa managerialt va fi sili sh actoneze In-o ditectie care este aproximativ aceeng eu cea 2 maxinizsrs bunistiritacjonailr, Due8 manageri se depsrteaz8 prea mult de I aceetbiectiv, ei rscA Ii piaréd poze privilegnt, prin compsrares firmel de tei hestile takeover’) say in uma unel lupte de putere inte actionai si manager ("proxy fight") © preluare ost (hostile tkeover”)reprezind cumplzarea capitlului sical al compsnie} de cre © alth companie, jn da opoziteiechipei managerial acelei dist ‘proxy fight” ete oincoreare de seaparare a cortzolUly prin convingeres acfionailor dea vota peu. alts echip’ managersli. Ambele actuni sunt facilitate prejl scizun a sefimilar,astfel inet, din motive de autoapérare, echipa masagerals va incerea 6s ‘mestind proj scfunilor eft mai ridieat posibil. Phorea generali ete c8 0 cumpirare mv poste fio ameninare ferionsi ented echipele managerialo bine cunoseviy ev peyfovmante recunoscate. In ‘maximizarea valorii frmei; Tnoeredsile de cumpirare se adreseazl compantior subevaluate, “ehlipinlec’, qi au aoelora puse complet tn valoare. Desi, desi at putea fi adevarat faptul 3 uni) ‘manager sunt mai interesafi de propre lor pozti dec de maximiarea bundstri actonarlar ea seop in sine, ameninjrea do a piordoaceste poz i va motiva, gl pe acesta, x4 incerce sf maximizeze preful acfunilor firme La eels capt al seta so af companiile ale elror atiun (su pi din capital soca), sau cel pj pachetal de contol, aparfin unui aumar mie de acionari (de abe, dar nu intotdeauna, scetia sunt membriifamiliei fondatoate). Aici mansgementul este bine ancora in after, gi ext forte dificil se objintdisciplinarea Ii prin cumpirase. Tn aceasth situs, cei care detin un pachet minoritar de actiun twebule sf se bazeze pe dorinta natal celor eave au consalul dea maximize pret aetiunlt, dec, 9 bbundsaree tutuor acionasilor. Din neferiive, exist stati tn care eshipa managerial a dacil. cre esi umirese inteessle actionarlot care detin contoul, au due In maximizarea bondstirit turer acfionarlor. Deg, pe tormen set, nu exist un mecenism de discipline a acastor ehipe managerial, pe termen lung, aceste desi, care no urerese maximizarea bustri tacroraefionarile, due la probleme ‘nanciar, si pot chiar determina vinzarea pachetuui de control. Aveasta va duce Ia 9 diswbuice pe sears nai larg 2 aciusilor fi, evental, agajares uneiechive manaysrale maj efciente gi dedicate obietivului principal -maximizavesprequuiaciunilo. Responsabilitatea social © alté problems care uebuie hut tn considtare este responsabilitatea Social. Oare companiletrbuie 8 opereze strict in inesesulsctonacler ls, sau sunt paral sispunzdtoare gi de buntstarea ang, lienilor si eomunitiior th care opereaza? Cu siguranf, frele poartsragpenderea etcd de & asigura ‘confi de muncd sigure pentra angajii lor, de 8 au prejudicis mosil, si de a fabrien produse co mu ‘reprezint un pericol pentru consumateri, ‘Aatol de atin, eu rosponstbiltate soial, a cost lor, ia Itebares cre se pune ext dae firmele sunt pregtite st supone, in mod voluntar,soeste cost, Este tts clar ed, depi ule firme acioncaza de o mani ce demonseaz’ responsabiliste socials, altele nu acioneaz% in acelagi mod, sstfalc& primele sunt dezavantajate In coos co pivegteatrgeres de capital. Pentru a veden de ce se Sntimapa acest, sb lum, de exerypu, aco fime care obin profs rate de veniubate a invesiilor normale; noes Inseatnn’, ou aie cuvire,o¥ pofierite gi atele de remabilitate sunt apropate de mes.10 Parten | Introducere In finanjale managerial pe industries, dev, sufcient eas stngX capt. Dac unt dinte seeste compan Inewaet sii enerite esponsiblititen social, prejurile predusclor sale vor tebui sh erenca pentru a acoperi chelvelle generate, Duck eelelalte compan din cadrul industriel nv fue gi ele acelagi hers, costile, gi ea stare preurile lor, Yor ramane constant. Aste, firms care se comport response din puede vedere sta su va fi capabilf sk concureze ou celelalte si va fi silitt sf reminfe Ia eforturile sale. Dev, ice act volunter de a rspunde eernfelor de respenssbilitate social, urmat de creqterea cost, va i diel, ba chiar imposiil de implementat fn dome economiee unde exist o conspetitie acer ‘Ce se poate saune despre mele de tip oligepo, eu profituri mai mari det cele normale? Nu ar putea ele fig fologeased resusele pent proiecte sociale? Desigur ca pute, i multe firme mari gi de ‘sucees 20 angajenzt realmente in asco! de proiecte pena ceminitet, programe de care af benoicieze angajai gf alee de acest tp, chiar In mai mare mSeura deoit ar puts fe jstiiet prin obiestivele ds lurarize' obtinriprofiulul pur gia maximiasi bunistisoionailr.'Totug, in implementarea nee ante de proiaote,fimele mari, publice, aut supuse uno: consténger din partes unorfaotvi sparing Piejelor de capital. Pentn a iustra aceasta, 68 presuponem of 9 petsoand cares economist nigte fondu Goreste af Je investeascK si analizenz8, In acest seop, coud firme, Una dinte finme faloeyte o parte substantialé a resurslor sale fn activity socal, pe eind cealltl re coneentreena pe profit 9i pe prtil sotiuniloremize. Multi dite investtori vor reaun la fran eae ae © orentae social, pundnd-o ntl in dezavontaj pe piefle de capita. Deve ar tbat afionarit une corporat 9 subventioneze socieatea in ‘mfsur mai mare deeéto fac ali acfionar ai altor corporat? Pentna acest moti, char gi fimmele forte Prafitbile (co exceptia Eaplin: deviled eee oe ere "Cee sent ar re ee Chestiunea agentului (Teoria de agent sau de mandat) {nt-un articot foarte important, Michael Jensen gi William Meckling 2u defnit en req de agent sau He anda ontracal pri eace una sat mai mult persoane (2emamite pincipale)anagajea7a o lk5 person (Genunnité agent sau mandatar) peut prestarea nor sevili, prin delegare de autoriate gi transfert uteri de deszie edie aco} agent msandatar.° Ty managementul Financia, relat de agent exis: (1) inte sions i mangrig (2) Inte ational gi ereditor, Acete rela sunt disoutae in cole ee urmenes Aetionari si manageri In zal fn care managers unei firme mu este si proprictmacsetan, tau dank dotine mai pain de 100 % 4in eapitalul social al rospectvei firme, ese posibiltaparitia une! probleme de agent. Dack firma ete conduss de cite propriul stu proprietar, este de presypus 4 managerul- propricar va face tot posbl * onan gyn so ek nel aft lr a ii of ila penance preps ‘Somat Conon Drea semane compte yeaa yt sm OI a eet pe cae ceil de ‘este compo ye eee esate Dac © fhe pe nl degen esses pr ipl ot SSepe ps pats Char gf inno Gener oe, le a vr poner gro near {hve etnias on sa Chea sae ite rain cml pve opera osu’ Be pret, haem a ‘noma Desig, le dvr a cige mal hiner met ices coer ete pace teat gg poi a lS rsa Sct ods Soe gon el els Fen ee psi oN oneal ee er i le plone te tee Maa Jenn Willa 8 Macling “ens fe coyote moma ot de got wen de ir elf ane eam ate 73-8 De ah se Capitful |= Funeia Financiacd 33 entcu expres bund sate, acest lind msurbil, npr rnd, sub forme bun prsnale, Erie tome np atin pu a ear pimenare Cea" Tn, det wopcaulsnanager emis pate in propre, 2 urate a-visatsi une pri dn ompani lor Formonne fsce sa jridie, imedit apse peste gener unui confit de interes. De exe Fropricarlsmanaget pote decide, ac, sf ma hertz cu acelaielan pent maxiniaa bunsarea rari, deostce siti sta iva even! msl Pain do 10% ain aves bunds; su poste ‘Tete cd dovele, petra acenyi unt us slari mi are a ii eupimentre,deonrsve 0 parte sree ono en fh apotae scum de eve cella au celal aejonen, Cu elt nual do acini inure de manager ese ma mi, cu af cent potenti problem devine mai serious, decarece orice seeea pitch umare a fellor eopitmetre fete manager, sem sports, in mai mare ‘est bo te aula scionarl (propria). Marlecompani, eu ecipe maagenaotprofeioni, sata ele nea poportn desta dfite de manager fn tll numdruhi de ajon existent ete ea tsi mic. Act confet pontine cele dood iri, adie Ine picial (aeons in fia ldentigay cateva stati in eate exist probleme potenile de een! 2 Peg css de ee Bia ce sah too costa React, pe sur, clleva mecanisioe care fhe ea manager : - ‘Actiuni manageriale in yederea maximizairii bundisticii acfionarilor (Co fe! de micuri tobuie aia echipa managerial, penny eo, pe teen lung, valoarea capital socal al une! firme of atingS maximiam posbil? In primal vind, s8 considertm ehestitnea prelul atinilorversis chestimes profit. Oare maximizarea profitulal - adil maximizarea venitlui net al ure fe - duce In 0 maximieace a prejului actinilor? Pentru a rspunde In acon Inireare, tebuie si analiza, compactly, profiturle eerporgonal tote cu profiel pe aeflune (EPS). De exemplu, si presupunem cS Noriel are 100 de milioane de actuni emise si edgtigh 400 de riloane 8, sau, altel ypu, 4 § per actune, ir Dvs, ea aetionar, deine LON de actiuni din capital social al acestei firme - aceasta Inseam eX patea Dvs. de profit este de 400 8. Acum st presupenem of Nortel inde 100 de miliane de setini nol gi investete fondurile, ste! objnut, tn active ear ade un vent de 100 de milioane S. Veniel total 30 rdicdastel Ik $00 milion 8, dar proitl pe aiane (EPS) Sead a 500 $/ 200 » 2,50. in acenstl situate, profital Dv, eate de uma 250 8, in Ioe de 400 S, vs. (fi ali sooner) ai sufertoeituare a eltigrilor, ehiar dacs profturile corporatonsle ae ereseut. De aeeea, dack toate celelalte sunt constant, gi dae echipa managoraltaoioneaz§ pentru bundstarea setenarer actual, aceasta ar trebui si se focalizeze pe proftal pe acjiune (EPS) rai degrabs decst pe protiturile corportioaale Capitol I= Fascia Finapeians IT Maximizara proftarilor pe aefiune mania owe Snodeauna bunistares astinailor, stu trebuie ose iain consderre sal toi? SS ne gdm dr peridizaren castigo. SK prosupuncn 3 Nevtel vee si se impli fnteun proiest care va dotemins o etter a profil pe sfune ou 0.20 $ run rome do 3 an 215th In tp ce lt potet mua avea nit un eect pe pvoada pit $ Sn. da va duce la cregereaprorilor pr astane cu 1.28 § nal cincle an Cae oie ete msi bn? Gate coins, esto mai bine et primey 20 S anual wreme de § ani, sua sf prime 1.253 in anal al tinzlea? Raspunsal rebuie sa Th eonsdsive cae dnt proiecte generenzh mei mut valour adbugat pital soil ar aceasta, Io rindul sha, dopindo de valoaree in tinp a fontolor investor. De een, prisiare et o ali tine imprint penta eae este mai bine ex fori ae conserene ‘supra profouner pe actune (EPS) dest ass Venti © alt chestune exe ca lege do rise. SH presupunen: ef fms pout Saleh ite douk rice Pimul au este foarte rican; dAc8 cas alesse si, aproape el sigual, oh EPS va fi de fpvenimatv |, Colla proec exe desl de scant dais ered ek EPS va crete eu 1,20, tn caz cb prowl va rept s pesipunem 8 anit alle exe, nu 9 ofan ni, su cia 8 va pore. in finsie de atitudines fait dee a invetioile, pil proc pute fe prea ctu eal faites Gada de rise ineret in profiturile pe actin proietate (EPS) depinde, de asemenea, de fel cate firma este finanatS, Aga cum vom vedea, multe firme dau faliment in fisate an, gi, ev eit 9¢ Utlizeazi mai mult Finanfares pein credit (datorie), cu atit mai mare este pericolul falimentali, bn consecinj, ct toate cf finanates prin credit poate si ducd la repterea EPS proicetat, gradul dete at eestor viqigulvltoare, de ssemenes, eye In sfirgit, 0 att prodlem este acoea a efectarii do pltti de dividende elite actiona, ca © posibiltat, fala do cea de éous vatiants, ear ete reprezenttl de retineren acest eftiguri tm endral Firmei, si senvesttes lor in poiecteleseestia; atelfuxul de venti tinde sf erased in timp. Actionarit preferi dividendele, dar tor le plac, do asemenea, eresteile EPS, cele care cents din seinvesties ‘kgtiguilor in aficere, Manager fnanciar este cel care tzbuie s8 deci exact eft anume. din wal cigtigurlorcurente, si fle pit sub forma de dividende, si, oft sh fle retinte i reinvest ~ si aceasta poarlé mumele de poltita de dividende, Cea mai bunk polities de dividende este cea care maximizeazs rel actiuniorfrmei ‘Patem eanchide, deci, ci prulactiunilor frei depinde de urmitorifetori ‘rstitl pe actiune (EPS) previeionat Perioizaren thxuritr de weit Gradul deste al egtigurilr previzionase, Usiisaea veto (atori), Politica de dividend. COrse desizie semniicativ Ia nivel de corporate tebuie sf fe analiza in lumina efectelor pe care aceastt 0 are asupea factorilor mentions 4420, asupraproqululsetunior firme’ gi a capital hu social, De eXempll, sf pretupunem e8 fim Pegasus ia considerareidees deschiden unei noi mine de flr, Dack aoest ucra are loc, ne putem agtepta Iso cresere& EPS pont fia respectivs? Exist game de funfonare. [a celeulaea vents impomabi, chelila ansoagh deprecierit 20 numee amoraae {capital cost allowance - CCA, Spe deozsbire de cheluieile cu deprsire, sua dedueilt confor {CCA mu oe bazeuel pe ectmeree dusts: de vata unl activ. Se clelearh prin fleiea ul rat (procent) fixe a cost’ exptaluli is sade anual din vloaren net cpitatizas a stv, pe Baza ne formule care va desert pin rat dopans. Cora vloneseaptaiat nets activ cago afl tn flecare on exact cu sume corespuratoare iti cos, cate se deduce din acest, ar acess at et un prcent din valores aetvulu, activ respectv mu va mieidst complet amortizt, dec fp say care ata CCA este de 100% Baza de la cae se poet in aplicarea rte (erent) eae, care ta, exe cost de copia nedeprecat undepreinted capital cos” = UCC) Activle, In cae se poate apicaamertzares, oe clasfot pe mai mule clase, Rate maxind CCA splicobli unei sume clase de active este specifica in Reglementile prvind impasita pe vnit {Clacome Tax Regulation’. Contiusbil post ulizeo ral mai mis dot xa spcifints =o fp ‘vst nei un fl de cbligaie de a incegita pata CCA Tan amu a. ‘Cr un contbusbil posed mai mule sete, ete nt in aces cla, cst acestor active sont grapate into sng ef, mimité "sat poe”, pone ura caleulazea CCA, Char ad atvele se casszi (dar mise vind), sau devin ate din pine de vedare meal, costal lor ete inchs ine in cif scoperiteare numité "sot poo”. Dar, dad etvele dino anu cls sunt vndure au alte active din asa respect sot ebizfonste, tine! cot de capt nedepeeiat (UCC) se sch In gener costuieatveorahizifonate sunt adugae la costal de capital nedapresiat al gens reipetive, UCC to eal une gripe ae reduce pen slider sumelor CCA ecrsspunzioae sprit {efveresventuilr provente din vnzare unoe dite scaxte active. Chetila CCA, th vie 2h ‘zest pe valores UCC a gre! sei aul precedent In Tablul 2-4 svat prezenat exemple do active care apatineverselor are, ot rata maxi sorespunaitonr do OCA ee 20 aplich Tabeua Rate (procente) CCA pentra diverse clase de active B or BoE Chasa de active etival Rata maxi COA ‘Veal umpazabi inifal TowNowDS “Toop ows Eva 000s T ‘Cig cumpirate dupe 1987 a (Credit aplicstutrior 2000000 2000000 = 2000 000 10 [Echipamentcomputerizat sstome soft; echipament auto 30% Profit ajusat rr re 2 Programe de operare a computereor; costume de Inciriat, 100% Imponite patie inital (40%) #00 000 800 000 520000 casee video Diferents = ramburs deta impozite BOO DDOS woo GOT Bao GOS 16 Echipament indstials automobile de inchiiat 40% ‘Total ranibus pentru 1994: 800 000 $+ 860 0008 + FOO UOT =D AOTLOOS 3 eee eae eee an ‘Suma disponibile af folsis pentru scideresimpozitelor Pierders pe 1993, 8 000 000 Uiilziie piorderitor 6 000 000 s lerderi care mai pot f utlzate ici pentru seidereaimpositelor 2.000 000 s ‘Asa cum sa romareat deja, esloulares CCA, pentru cole mai multe clase de active, trbuie si fologeases metoda procentual, dar ovat eta except, cum a i, 60 xem, un copyright vali mai pentru © perioudi limitati de simp. fn acote cazur, pentru caleululimpocitelor se folosese sume egale pentru fiecare an de vag a activate (metoda lira); prin adusaren actor sumse anual ee Vi resi ‘ostlinfial sl activulu. Pena echipamenele da contol al polusit ape gael, se permite un CCA,| 34 Partea | Introducere tn fnanfee manageriale sccolrat. In acest ea, un maximum de 25% din prefal infil al actvuls e uiliza2a pentry CCA in an de achiziie, 50% se uilizeazd in anu al dolla, si 25% in cel de al tele an, ‘Regula JamAtstit de a. Una dine prevederieprivitore la caleuates CCA este regula jumatit de an. fn nul do achiziie, aumai jumitate din suma neth se adioneazi Ia clas respectiv? de active, din cate s¢ ‘cad, in pralabil, sume rezultate din vanzaves do stive din ace elas, dacd aceste vinzii au svt loe Rata CCA se aplicd difernfeirezultate.Cealle jumtate din suma net, eea cere nu se ie in eleuinl CCA ‘in primul an, se aditioneazt clase respective de ative, pentru a se fos fn anil urmtor. De sees, CCA sp caleuleaz ca gi cum actvul arf fost in propretaten companies pent o petioadé de jumatte de sn, in ‘nul de achizii,indiferent dae acest acti a fost achiztionat la ineeputal sit In sffcitl anu, Pentns actveleachiifonate dupa decembrie 1989, CCA se apicl mimai atunei sind aceste active av incepat sh fie wilizate ‘Tabelul 2 prezintd un activ achiztionat cu suma de 1000 S, cate se tneadreaz in elsa de active uo mid CCA de 30%, si ilusreazi cum se apli regula jumitfii de an, In acest exemplu, penta ‘compan respectivs, casi conte numai scest activ "In primsul an, repereaneth in clase respctva este de 1000 8, dar numa jumitate din veloarea acest’ sume poate fi folesit in calcul! CCA. De noeea, baz de calcul af CCA pentru primul an este de 500 8 (2 se vedea coloana 3 din tabel), Cheltuiala penta CCA, ented acest an, se determin inmulfnd rata costului de eaptal de 30% ou costul capital nedepreiat (UCC), care so in tn considerare penteu CCA, Coleana $ ropreznts diferenta de UCC, dupt seerea primei cheltucl cu CCA, la care se aéaugl rectal di preful initia al activulu, caren a fost inelus in baz UCC pentns caleual CCA, Suman de 850 § (UCC pentru anu al doles) este obtinuth deci seSeind din peu inija! sa UCC ial (1000 8) eheizls eu CCA (150 $), stu seizind din vechea baa de eae (5005) cheltinia eu CCA (150 8) gi adfugind parte din rept infil eare mu a fost lost fn ealeulul ‘CCA (adicd 500 8), Pentru tofi ani care urmeaed, UCC Ie inceputal atl (eoloana 2 din abe) 93 UCC ‘are formeazd baza de caleul(colcana 3) sunt idenic, Ente do remareat, ef toate caleulele efectate ve opress In anul 5. Tous dae actvul ma este vandal, diferena nu ajunge nieiodatt la zero. De aceea, va exist intotdesuna un CCA éeduetbil, chiar acd valoarea s ete foarte mick —_ Tapered 25 Caleularea CCA 51 UCC pentra un aetv cu um pet Infialde 1000 Sg ora a castulal de capital de 30% Aa UCCininceput dean UCC aba de Cheltuiala CCA= UCC Ia sfgit de am calenl pentru CCA = 3 xUCE @ @ eo @ ® 1 1000 00 150 850 2 850 850 255 595 3 595 595 9 ae 4 46 416 nas co 5 201 201 87 208 Caleularea CCA. Din fercire, de cele mai multe ori pentnsealeulul CCA, tostl seria de ‘peratii matematice plicticosse, prezentate in Tabelol 2-5, au este necesari, Tehnica folesiti unel {en example dengan de ve in cag es, seven prema 25 "tute UCC Isic aah {ae setae lente oe CCapitolul2- Organigaren afsootilr 4 sitemul de importa 38 rate constante CCA se preteazH unei modelisi matematice, Fan a prezenta luerurile fn detain, formulele pentra costul de eapital nedepreciat (UCC) §i pentru CCA, th oriee an, poate fi ealeuiat dup cum wmeazi VEC, = Cy, pent 1 VCC, = Cy (1-d!2) x (1-4), pentru t= 2 en CCA, = 2 x UCC, , pentru CCA," dx UCC, pentre > 2 02) unde: vce, este costul de capital edepreiat care se folosete in esleulul CCA pentru alt cca, este cheltuila cu deprecieres pentru anu! t, & este cost inital al setivall, 4 este rata costulu de capital al elasei respective, gi ‘ este anul pentru care se ealeuleazi CCA cua (2) este uiliznt pen caloul bazei dela care ae poreye tn stables CCA iar cui (2-2 eat ces prin care se afl valeatea efectivé a CCA Penta sinelege viliarenaceste formule, of comsderbm exemphl preaantat fp Tabet 25 ‘Bente prim sb, UCC, este 100 8. In loc de a ajta bazs de caloul pri scSderea Une jmat cin costa inal, se poate foloio thief echivatens, si anume, uizaea uel jam dn rata CCA Astfe, CCA, = 82 x UCC, = 30/2 x 1000 = 150 8. Pent toate perondelevitoue, se lilizceat Sntreaga rtd CCA fnanut2 UCC, = Cy (1-829{L = 6)“ = Cy (1-2), de vreme co (1-4) = 1 UCC, # 1000 $ (1 -0,30/2) = 850 $ a COA, = dx UCC, = 0,30 850 $ = 255,005 acd aim fi davit sf cunoaster cheltuiala CCA in anual cineisprezeeele, uilizares formulei sear fi dus la valosrea de 2,47 8, COA = dx UCC ys = d x Cy (1-d2)(1 4) 30 x 1000 $ (1 -0,15) (1-0,30) "= 2,478 [Este important s& subliniem e8 mu este obligatoriu pentru comporafie sh folosease deducerea 2 CCA inte-un anumit an, Comporafia este liber s8 renunge la plijile CCA, Totr-un anume an, 8 le Ullizeze in anii urmitor, efnd ele se dovedese mai de folos pentin companie. Ineractunes dintre aceastd Mexibilitate tn folosivea CCA si posbiltatea trenferdti pierderilor pe o perioadl de 7 an. ‘liming, de fopt, Timitarea prevents de aceasté ultimd provedere. De exempli, 8 premupunom ck firma ate ine 2 milioane $ plerdere, gi se afld in al gaptelea an de tronsfer al acetal perder iar acest an este ultimul fn eare aceastépierdere poate fi folositl pentru seopul reducer impozitelor de platit, De asemenea, 28 presupunem ef venitul impozabil, dups sefderea a 2 milioaneS, ce corespund CCA, arf zero eetfel ef firms, utligénd acoastSformols, nu mai gispune den vent impoeabil, din care Si poaté deduce cele 2 milioane $ pierdere, Dar daci firma nu este nevoitd 2 foloseaset CCA, ‘pent anul fm eurs, ea poste sig pSsteze venitulimpozabil Ia valoarea do 2 milioane $ si s& eeadt36 Patten 1 Inroducere fn fnanjele managerisle din acesta pierdevile, astfel inet rezulttul va fi vent impozabil zero, Suma de CCA, neutlizaté in decureulacestui an, nu este pierdutd;e8 poate fi Folosit int-un an vitor. ‘Vanzarea activelor. Dac se vind unsl sau mai multe ative din einen respectiva, se determina inti impactul pe care aceasta opera} fl are axupra costului capitalulus nedepreciee (UCC), iat apoi se calouleaza CCA, prin folosires rete} costslaj de capital, dat pleeénd de Ia un UCC ajustat pentru softecis eohimnbtile survenite Ciné un contribuabil are mai multe active in aeeeagi categorie (clas), costrileecestora sunt Ingumate tnt-o singuré grapa, iar pentru efeseuarea esletlelor CCA, aveasté grup este considerait 8 0 singurd unitate (deci, se luereaz8 eu grupa de active gi au eu activele luate separat), Cand anomie active din grupa respectivi sunt vandute, fstigurile resultate din vanzare (dad na sunt mai mari deeét costrile originale) se scad din suma totala a grupei in anul vanzici, pentru a objine valoarea UCC. Atita timp eit valonrea rezultat pentru UCC este pocitivs, nu apare nic o problem’ din punct de vedere al impozitelor. Pot exista ines situatii in cafe, fn urma eediderii edgtigurilar din vanzare de active, si se obtink un UCC negativ, Aceasti valonre negative « UCC ee numeste ‘amortzare recistigaid, si este considera ca un venit din punet de vedere al. gistemult de impoditar si ca tare este impozitath conform ratei de mpozit aferente, De exempli,s4 presuponens 24 veloares pe grupa a UCC este de 1000 8, iar un sets, din cadre grapes, se vinds eu 1500 8. De fapt, scessta Tnseamné ef grin sisteml de amontzare, guvernul a permis et acen activ <3 fle amortzat [a 0 ratd mai mare decét cea resld; attfel ef valoaren neti contabilé'# activului este “nregistati I 1000 S, in imp ce, tn realitate, acestavaloreazé 1500 $, In acest ct, este de agteptat 4. guveral i supundimpocii ieronma de 500 S, care a font sista impoxt, tate de Amortizarea resigtigaté are loc numai atunei eind edtigwrile din vinzore sunt excedeitare valorit UCC pentru inareaga grupi, mu doat pent activ lat In considerate Exist inst gio important exceptic, dela ceen ce am declaat mai inainte, si anume, ek mu sxistdproblome speciale de impozitere atunci cénd rezuftatul, dup seSderen clgtigirilor din vinzare din valoarea UCC a grupei, este pozitiv. Accasta se fntimpll atunet cing, dupa ce activul este vndot, fm grupa respectivi' nu 8 mai rimas nici un actiy - deci, eu alte cuvinte, atunei ind aetivul Vindut era ultimul de felul ai, singurul care apertines grupei respective. aed i grupa cexpectiv’ su mai sunt achizifionate alte active pad i sfisitul anului, atunci existi 0 pierdere fnold terminations"), egatt cu valoatea rimasi, UCC pentru grupa respectivi. Aceasti valoate trebuie 3h fe scad& din venital impozabil. De fapt, aceasta Inseam} gi activul a fost amortzat eu 0 ra wai mica dectt cea reals iar guversul permite, prin intermediul sistemului de impozitare, ea amortizarea smash sf se deduct din venito irmpozabil pent anal respeciv, fn Tabelul 2-6 sunt prezentate cinci exemple care ilstrenzk caleularea UCC pentew 6 arp, dup vinzarea unui activ. fn primu! exemplo, elgtigurile rezultete in urma vAnziri sunt mai tie) deci valosrea UCC a grupei, Tnsinte ca vinzarea 88 albé loe, De aceea, diferenfa UCC este de $000 S. In al doilea exemplu, cAgtiguile rezultaw fn urma vinedris sunt mei miei decit costal itil al sctivului, dar mai mari deest veloaren UCC a grupei inninte ea vinzarea si abl loc. Scldetea cfgtiguifor, astfel objinuts, din valoarea UCC dinsinte de vanzare, duce le un rezltat tot de 5000, Aceastt valoare de $000 $ este insi o ansortizare reedstigaté si este inclusd In venitur, Astfel, UCC pentru grupa reepestivi, dupa vénza Analiza so compliog stunei c&nd cdstigurilerezuliate In wrma vénzisi sunt mai mari decét costul initia! al activulut. Acest gen de surplus este considera, pentru ealculul impoziteler, un oagtig de capital. Exemplul 3 prezintd impactal pe care il are un eigtig de capital. CAptigurile rezulate in uma vinzitii (35 000 $) depagese costu initial al aetivului gi valoatea UCC pe grupa rempectiva (CAstigul de capital este egal cu S000 $ (adic diferenja dintre prepul de vinzare de 3$ 000 $ gi preful initial de cumpirare de 30 000 $). Deci, estigl de capital eprezns 5000 $ din etigurle de 35-000 $ bfinute din vénzarea activului; mai ramdne si veder care este situajia eu restul acestor eAgligu Capitolul2- Organizares afacerilors sistem de impoaitare 37 dick 30 000 S rémagi (rindul 5). Acesten se sead din valoares UCC dinsinte de vinzare pentn 2 determina gama amortizariirecistgate, In exemple) preeentst ici, este egalé cu 10 000 S fi 50 gloulea2s Hekad aizerenya ttre cAgtigurilerezultate in rma vinzAri, dupa ce in preslabil sa se8zut din acestea edgtigal de eapital, gi valoarea UCC dinsinte de vénzave, care este de 20 000 8, Suma amortziri recigtigate este prezentaté in rindul 6 UCC dupk vinzare este zero, ¢i existh 10 000 8 sul Forma de emortizare recdstigats, care rebuie inclui fn vonitur AL patrutes exemplu ilustreaes, de asemenea, impsctul unui cigtig de capital, Acest, caleulat ea diferent inire prejl de vinzare (25 000 $) gi pretul initial de cumpirare (10 000 8) a activi, are o valcare de 15 000 $ (rindul 4) Pentru 2 ealesla amortizarea yectigatl(dacl acasta exist), so compara cistigurile rezultate in urmia vanzii, dup ce fn preal2bil s-a sobzut din acesten ‘Gstgnl do eapitl, eu valosree UCC dinate de vanzate. Cistigurile remultate in urma vAnz4ri sunt 10 000 $ (adie 25 000 $ - 15 000 8), iar valonsea UCC dinate de vanzare este $0 000 8, In acest, ‘az, ny exist lei un fel do amortzare resigtigat, ene #8 fle consideraté la venturi, Valoares UCC ‘upt vinanre este do 40 000 ; accept valoare se objine ficind diferenta intre valoares UCC Ainainte do vinzare gi cfgtigurle rezullate fr uma vanviii, dupk ce In prealabil sa sckzut din acesies cistigal de capital. In a cincilea exemplu, exist doar un singur activ In grupa considerat ‘Acesta go vinde pentru 8000 S. De vreme ce costul sku original a fost de 20-900 8, nu 30 pune problema unui eégtig de eapitel. DupS setderes elqtigurilor rezutate in wma vinzisit (8000 8) din valoarea UCC inainte de vinzare (10 240 8), imine o pierdere finals in valoare de 2240 $. Acessta smi se seade din venitul impozabil, Pentru a coneluziona aceests discutie, o jumstate din costl capitalului activelor echititio- nate, minus cfsigurle reaulate In urma disponibitizril acestora (pnd a acoperiten intregul cost do capital al activului) se adaugs la costul de capital nedepreciat (UCC) al clase respective, La si, dup. ce se invegisteazs toate achijonirile si vinzirile, dact UCC pentea grips re pouty gi exits Sno active apartindnd gripes, atme! se poate Flos ata costa de capital | UCC, in vederen determindsii CCA. Daca UCC pentru grupo respectiva este pozitiy gi mu mai exist active aparlinnd grupei, ve consider cl, tn acest can, conribuabilul a sft 2 piondere finals, Daok UCC pentru grupa respect este nega, contbuabifl tebe si in fn considera acces sums ea amrtizare recdgtgatl. Dack efstigurile cezltate tn urma vinaizii aunt mei meth deeft pre! iifal al aetivul, iferenj se considers un fgg de capital; tei pStrimi din acest e8gtigtebuleincluse in vital impozail Fabel no Calewlarea UCC dupi vanzarea diferiteor active Cateutat UCC Exemple 8) i z si z = Cotoane WECwalnie de vinzare (i) 775000 — 300000000 $0600 —ToBa0 Active vandute Cligtiguri din vinsare (2) 15000 25000 35000 250008000 CCostolinigial al activulai —@) 3000 30000 30000 1000020000 Cigig de capital 6 5000 15000 (Castigurl mete Ciek egtly (5) 15000 35000 30000 109008009 de eapltal Amortizare reedstignct (6) =(5)-(2) 5000 10000 ‘sau plerdere final (CAstigarl nete ()=6)-(6 15000 20000 2000010000 : 9000__- UCC dupi vanzare (9=()-()__500038 area 1 Tnttodueere in finantete managerale Caleularea impozitelor ‘Pind acum am descrs componentele majore care intervin in celeulul venitul impozabil. Asum vom prezentaprinipalete rate de ixpozit aplicabile ventuluiimpozabil gi ajutile imporitslor de pitt pein editele de inpozitare ("tax credits" posiil af cordate, Marja de impozitare federal de baz8 pentra corporate canadiene a fost do 28 %, fa anul 1992, Exist, do asemenes, 0 suprataxs cave se api la rata de import petra earporsi si eareeste de 3% din scoot ra; rezuth astflo rat eect combinatl de 28,8%,ealesaté dps cum vrmenzé 28% £103 =28.8% Exist o prevedero special de stimulare a produciei manuftctuiere gi de burl ale compari, care dotermind reducerea rats federste de baci sia suprataxa Ia un total de 23,8 % Aceist tts special, arse aplct numa ventuli impozabil rezultat di producti de bun,» fot radish la 22,8%, fn 1993, 8218 %, In 1994, Provinciledispun, de asemenea, de un sistem loa de impositare« veniturlorcorporaionae; de aceee, marja foals de imporitare, cate se impune eorporailor, eet sun dine marjaratel fedesne i a clei locale, Combinaya de rate federal gi locale, eave se apic8 eectonuit manufvetuier .venitlu ‘eaultat fn urna ativitjtoracetu sector, inclusivsupratexa de 3%, sunt prezentate in Tabefsl 2-7 —— Tabelal 7 ‘Ratele pentru impociele pe venttalcorporatiilor, 1992 (inetusl supeataca pe venit) Profit dn acta Profi daca ‘manufacturire nonmannfactariere Bia federal eae Combinatia fitre ria federet 53 ca Jovals Alberta 388 443 British Colombia 398 468 Manitoba 498. 458 [New Brunswick 208 45, Newfoundland 408 4558 Nova Seotis 308 448 onario 383 443 Prince Edward 388 Bs Quebee 327 3 Saskatchewan 408 458 ‘Swit republisati din The Practidoner Income Tax deh, cetombaie 1992, pagica xa, ev parmisfanea Tr Carswell, eivizie Thomson Canada Limitod, Searborcugh, Ontario CCapitolul 2 - Organizareaafaceriorgsistemul de impoditare 39 Prevederi pentru afucerile mici Pentru a facurgja aftcerile, at administagia centslt a guvemmului federal, eit gi administtile _gwverncor locale au adoptat preveder, care a edu imposil eotporutianalefectv pentru aftcerle mii Lanivel Feder}, exits o redicere a rate de imporite pent aficerile mii” Rata federal de bari eate de 1238 4% inclusiv auprateza, Le aivel let! enist® @ gam larga de pesbiit da deducere, din venitl impozabil al comprar, pent afaceile mii, Uneleprovineiapled o ratédiferenia de importare a ‘corporailor pent sectoral manutietrie gi Veiturie emulate din acest. fn Tabelal 2-8 sunt prezentote ‘combina erate de impoztfederale gi provincial (loale), aft pent profiturile provenite din sectoral smanufacturier, ct si pont clelalte Siri de profit Tare Ratele pentru impozttele pe vent ale companiilo mel, private, aflate sub control canailan, 1992 Anetust suprataxa pe vent) TO Profitart dn activity? Brofitar din act = _manufecteriee ___—_—_—snonmannfacturire_ Tia edeale 128% 2% Combinaia inte tata federal gi ce lealt Alberta 88 88. Brvsh Columbia ae ze Manitoba 28 2s ‘New Brunswick a8 ans ‘Newfoundland 2 2s ‘Nova Seotin 18 8 ‘atario 23 223 Prince Baward Island ne 2 Qobee 1835 18s Saskatchewan 28 218 ‘Suess republican The Prvetitoner Tnoome Tax act octombrie 1990, pagina xv, eu permisiinen hh (Carswell, dvizie« Thomson Canada Limited, Searbiraugh, Ontario {n soul 1992, guvemal provinciei Ontario a introdus o supratand de 3,7 % pontra venituile Jmpoasbile sla companiei care depigese sur de 200 000 §. Efectnl acaiein este de a obtine un impozit saupra beneficiler, po care comparia le are detoritéentel fedeale mei eeduse pentry afacorle misi veniturle lor care mu depagees 200 000 S. Aste, iecae province poste neutaliza afectale politic do ‘posite la nivel federal prin introducerea propre; politi se impoetae gi propillor rate de impozit Credite fiscale (“tax credits”) ‘Components finals, determinareaimpoaitelor de pli, ete credit obtinut prin sitemul de impositare, Prin aplicaea satel de impozt la venitl impozabil se determina imporitele de ptt. Tatusi, exist unele prevederi care permit objnerea unui fel de credit, educénd astel suroa efeetvd do impozite federale de pltit Aceste prevederi se refec la credite fiscale pentru domi eXiye organizati politics si pentru "acuta ps aa opoilorpaehcont cana ae cee ce aia asm Ta tse ingle oil ma pr em 2600 in sent po40 Pariea 1 Introducere tn fnanjele managesile investi tn ee ce urmetz, vom anstiza mums creitele fale pn investi, ue pot usa, at de cli conti inva Side cite copra Grad fiscal penta investi Cinvesmen ax cre) este pemis aumai pen ches spcitce lege de investi ism fm enum regi sl ii. Ace sunt poviwie de Ast, Gaps Cape Breton. Inve, ete po nt In sstegois is mento penta cfnctea de rete fscle oe refed a elit i-echipmente not pens seer spovil,cum a finde fret, sic de minsreur 91 secoare manuel; sam mele cholily pest eset snes 8 eels experimental Credit fal pentn ovestit repent on prec! di cx de expial st Me ino regiune la la, De exerpi, pets shes cu cercence sinh ee ratee ‘i Canade Ac, I 20% ae eghntInropines Cape Bete, ata cure ete 45%, Cede ote os ina rei fcal pent inves, setl epitls odepocio al aca {UCC iret eras, prin deers acest crest in Heer a, np, pout eva lis pone sua de ret foal pn investi obese poste eve in declan (tae expe sa ts procet din impoztete federal de litt). se uilizeacd de cite guverul federal, in scope stil enale. Cet rat acest cet pn ive ete mst are, cat exist un stmt ‘mat prem peir corporat preoane fie de fice chet cae sf soenpnst conor de scordae a unm asfel de credit De acess, acest ered se acordh pent tet vsti In aston ‘manic, fo amuite regia alee eareteriat priv ath tlt gmat pin vent sotveor, gi dif Plata impozitelor “Modul in cae se plsteseimpozitele corpoationale are un impact asupra fuxusilor de mumerat rezultate fn uma decailor dea invest. Afacerile incorporatoebuie sf fet psi, sub form do rate, deva longa net perioade de 14 sau 15 luni. Aceasth plat se efectueazé tn ulims 2i ieee kn, pe tot pavcars al fiscal, iar, duc Ja sfiryital emul fiscal exisd veo ciferon(, aceasta tebuie pli in decurs de dou! lu 4e In incheierea anal fiscal. Dae in aul fiseal precedent, companit 8 flost de posibilates denceih Uunor sume din venitelimpozabil, conform regulsmentlor fiseale in Vigoire pent afscerile mic, plata ‘lim rate oe face fa fart cele de a tein luni ups fncheiere anului fiscal. © afscere neincorpvath tnebuie si pliteasc8 ratele Ia jumftates luni, fn fiecare times. Orice diferent care apne se plteste pe data de 30 april, fn anal unmstor." Impozitul pe capital pentru marile corporayi Impocied pe eapital pentru mavtle corporat este un import independent de venitul nei corpora. Aces inmpost,porcopu ait fs nivebul administiifederals, ct gi In nivel celet locale, se refer Se capital e care firma fl foleseste fn Canada. La nivel federal, acest impozit este, de obice, de 0,2 % po an din ‘sma de capital folsitl care depsfeste 10 milioaneS. Se pltese lunar. Ineituilorfinanclare lise porcepe lun import sitert po capital; acest rte sunt de 1% pentru un capital Inte 200 gi 300 miligane 8 1,28 % entra capital care depageste 300 milioone 8 De asemenes, toate provneile preep un impot local pe capitel penta insite fanciers, eu toate of ratele folosite gi limitele siabilite sunt difeite de In cegiune la regiane, De exemplu, Brith Columbia foloseste o rath de 2 % splicbilt instituilor financiare care si 0 valoare a actvelor ce ‘zp8veate $00 miliosne S si un sediu permanent tn province respetivt. Manitoba, Ontario, Quebec Saskatchewan peteep impozite coporationale mari penin intertediari nontinanear, Unele provin "ate nate ps peoae fie conor nt sme mode ond de Empovil ite in sie pele dele sitio plates inca CCapitolul2- Orguniaareaafacerilorssistemul de impoaitare 41 foloseseo mitt de maime,aliele mu. Quebec, de exemplu, prcope un impaziteuo rath de 0.56% pena tate ‘cmporfilenonfinacire. DDfinigiaeapitaluui poate depinde de jurist care percep impozital. La nivel federal, ativele ‘are formeszi capitalul sunt acelea definite conform regulilr contabile, dar, In Ontario, actvele care ormeazd capital se bazeazS pe regulilefoloste in caleulres mapoztelor pe vent. Difereta pineal dite cole doud ssteme o eprezint ulizarea amoctiziri conabile pent primal an sia CCA peri el vat ei Impozitele pe bunuri 9i servicii (“Goods and Services Tax” - GST) 4 anu 1991, gover federal a ineodus un impoat de 7 % penta rsoriaten buns gi servile Companile pot slim un tbat, fm Fezare wines. Aste, eft ret al acest iposit asia companilo ese ze (ve netalizse4. Exist ti, un eft al Linpu,deoatece impozil este pit pe tot parcugul times, ar abou se vr la ile trimestuui, De asemenes, exit costs penta Sompanie lgste de supluul de dovimente gi fargist care ticbuie flows, ca sopal de 46 fine vidona ace impos ercnewnen shee “opp eRe eee ic coh a- canta oe > of le pli op bsp Bey, ces ceel-sb ~ abelinperselercopoatinaiedepGia ; > Care emt, din pars de vedo sistemas do pests, saul dv idenlor pie de coma depen 1 a : mes 3 Dee foe pes viene 9 eat et tere atone pt file ‘ied pote, ta pltdarle terete ate pt Fitton ily, nse o0p. des 1 $8 uiiligead abesia pevtes Csleulal impoditelen, grips de Seo a = ‘vingii vou aetiv? 2 oe eee am ne op ee 2 emis inpsil essapel pearicontanile minum aessideiaiele LLL th ie Impozitele individuale (personale) ‘Aga cum s- préezenat In Tabolul 2-2, att calelareaimpositelor corporationale, eft gi calcularea celor indvidaale 20 bazeazA po aceleai princpis logice, Deoarece, acest volun 1 intentioneazs ef se ccupe de sictemul de impoztare a persoanoorfizic, ne limitim lao prezetare smack a acesuia, Intvesa sos se va Indrepta asupra acelor provederi do impozitae 3 veniturlr, care au un imptet indirect esupra sctvitii une! corporat. Aeestes ined impoztares citiguilor de capital ji dividendeloc Calcularea venitului impozabit Pe Iingh venta provenit dint-o aftoere neincorporat su dint-un parteneris,venitul personal impozabil Individual include, de asemenes, salu, cfgtiguile de capital gi venitrile pe are le educe propristatea42 Paros | Itroducere in finanete manazriale ‘inclusiy chitite pereputesidividendale prime). Ai vom lun in considerareinpazitaren eftiguior de ‘capitals din dbinai impozitarea dvidondelor se va peezentaint-nparegra® vitor ‘Toald suma venituior din dobiinzl se ince in calulul venules immpezabil, dar nw acelag Laie sins gi cu suma provenits din cgtigurile de capital. La fol es si fnealeul edgtigurilor de capital, fate se ins In considerate in venitul impozabil al corportiler,eSsigurile de capital individuals pot f adunte algebric cu pierderile do capital individunle. Cind rezultalscestei sume algebrice exe pozitiv adie, atunei cind suma net est un edgtg de xpital - 0 parte din acesta este inelus fn Yenitul impoeabil entra indvizi, exist o scutire de imporit pent efgtigurle de capital sub 100 0008, Pentru eStiguile se capital, care depigese acess imitd sau in sustain care acest satin sunt aplcabile,o pate din cstigu de capital trebuie a fie inclusd in venit importa corespanziter. Petry anul 1992, te pti din eltiguril de capital au fos inclu i vent. Impact ncesti mod de a impozta cfigurile de capital poate fi demonstra, Iusnd ea exempl 1 investitor din Ontario eare are o mat de impozit de 44,8 % aplicabilé Venitlui normal. in anal 1992, sata efectivl de impozit a etiguilor de capital «fost de 33,6 % (0,75 x 0, 48 x 100), Venitut impozabil al unui individ reflect, de ssomenea, deducsile permise, cum at fi cele fprovenind din contribu Ta tondul de pensie al ndivigouigicheltuilile cute pent Inge ecpilor. ‘Sistemal canadian al impozitelor pe venit permits mai multe tpust de deduce. Malte dintreacsste tipi - ‘um ar fi cele referitoare la dedvceri pent probele personae, cle pent alzeafi: penta educapie de un grad mai inalt deed invitimantal medi, cele pentru donatiteartabile, eo i nu amintm deciteSteve- at {st transformate din seus do impoaite in eed fseale Exist o important deosebite inte scatiea de imposit gi ere fiscal, O sere de mpust este fe reducere 2 venituhii imporabi, de accea este mai util pentra un individ care se Incadreazh Ia rath mare de impozit, deci pentru uno! care'se iueakesak In rath mit de impozt, De exempt, folosnd un sistem de seuti de impocite,fecare sums de 1000 $ scutitd de impozit aduce © economia nivel individual de 170 § platibili pentraimpocitele federal, pentru contribusbiulinclus la nivel inferior de impoeitace (evo rata importul de 17%), dar o economie a nivel individual de 290 § plaid pent: imporitole Federale pentru contibuabiul inchs ‘a nivelulsuperia do impezcare (en rata impozitulat ‘de 29 6). Un erdit fiscal, pe de alt parte, veduce impoaitel de pli, indiferent do nivel I eae este ‘ncacrat pltitor. Rayiunea pentru care oe foloseecroitele fiseale, in le de sett de impozi, ete ceca ch este mai corect si se ofere aceeagieccnamis pontea parsoare alate in accel site, indiferent de nivel la care sunt incadrate, Ratele de impocit pentru persoane ficice La fel a gn cazulimpozitisi corporis, impoaitle pe venitl individual sunt percept, att la nivel federal, cits a nivel local, Sistemul federal de mpoditare este pragred - adie cu cit veil este tmai mare, cat procentulfolosi in caleulareaimpeeitlui de plait este mai mare, Fiecsre provincie impure, ‘de asemenes, un impozit local pe venitl cist in provincia respecte, Ie nivel pe cate it considers inecesr, Penta toate provincitle, cu exceptia Quebes, acest imporit se expr ca procent din venitl impozabil de bazi. Quebec este singura provinee care are o ralé progresiva de immpoztare Tots, de ‘went oe sistemulfedotal do impoztars este progresi, atele efectve ale impositelor, i tate province, sunt, de ssemenea, progresive, Procentul acestor rate difer’ de Ta provincie la province, Procentele Desctes ress ne the i paal gl sted cel Care ore oe es = 8 jp 9 cala maieampozilal sur, cn | ant provedutile de tanger a! enki ti i eee csaleyi a Rezumat ‘Acest capitol prezint efteva informayii de bnzd privind formele de organizare 2 sfaetior, pune de ‘ilar financare gi impoztsle pe venit.Conceptee chee, puse in disci, sunt prezentate mai jos: © iemele pot fi organizate cub forms de aluceri proprietate personal, partenertate sa corporat Dein de alogere a forme de organizare depindo do cosurle de Infinsre, de nevestates redveeil real, de acceaul la capital gi deeatale de impozit 9 Fimele an nevoie de capital pons a achiztiona active. le bin acest capital pin Imp prin emislane de wo! tur fheanciae; ce ssemenes, ele pot folosi gi profiturlle acumuate pers © chiifiona ative Creditor sunt primi care pot ridica proteni supra actvelr gi cstigurilor uel compan, in imp c& detinitort de capita socal (proprietari de aetuni ordinare $1 dee proprietaFirei) st ulin fn aceon ivi. Cistguileactonarilor po f mai, dar po 7 mi (9 Valoares oredr estiv depinde de fhawile ce muncrar, considerate dupa impos, pe care sows le poate genera. Retelo d impozit gi alte aspecte ale sister de impoaitare pot fi shimbate de eve administra federal ide etre coalocald (provincial) (9 Ratele pont impotitl pe vent individual sunt progeesive - cu cit este mai mare veil, eu ait proceniul din aceastl sums, rezorvat pentru impozt, ete gel mai mate, © Valorle mobitars, cum as & actinileordinre sau obligaiunile ge imebilizarile, cum ar f teenie, ‘oat definite ca active capitallzate, Dsct un ati eaptali2t te vinde lan pret mai mare dees preva 4e cumpataze, proftul ase objinat 2 mumeyte un cist de eapital, Dect un activ eapitaiza se ‘inde a ua pre mai mic dees preul de cunptare, picrderea este mitt o plerdere de capltal. > Venita! din dobsnai, obit de cite © comport, exteinpozitat ca si veniturile obigmite; e toate cesta, majoritteadividendelo interorporationale my Sun, de fop,aeluse Io ven! inpazal Capitout 2 - Organiaarea atest gi istemal de impositare 47 1b Desarsce dobinds plitti de corporat este 0 cheltuialh deduetibifi, in scopul de 2 micgore Jmporitel, day dividendele mvt in acest catgore, sistemol canadian de impositae este n mod car in favearea wld, rai degebf,s finan prin ete, cit a Eentri prin eaitl propria © Pierderile operationale obisauite pot fi deduse in scopuri fiseale,chier dact aceste pierderi au fost realizate cu un anume timp In um (Ycarryback”) ~ mai precis pe o perioadk do 3 ani in armas erderile opeefionale po i, de semenca, axsferlepricadelor fiscal vitae (posbil pent 7 an), tot in sopur fsa. 0 CCA cst ocheltils dedvetbits din punct de vodere fiscal, reflect deseresterenvalorif unui act Gu ebt ese mai mate CCA, eu ait ipenitele pitte de cite fins at cami miei, CCA se determin prin aplicatea une! rate proesntuale CCA. a Snceput pentn cestul orginal a activ, iar apoi pects ttereng care rime. > Vingares de ative ponte avea consecinfe ssupra ventului impozabil al companiei, prin amortizarea ecdtigatl, plerderea final, su edyagul de capital. 0 Atst autortiile federole, ct gi esle Yesle pot percepe un impozit pentns marile corporat sau Snsttuifnancire, ea impozit pe capitall folesi, Antrebitri ea afuotrilor? Care sunt avansiele gi dezavantajele 21 Cares sla el forme principale de orga feces? 22 Cam poate guverl federi hinflaetez nivel de investi tn afacer prin aestaren ECC? 23. Ce este mai telvant penta cineva care ntenfioneazh sl towapt 0 afhcee, rata marginalé 2 itoporituli sa rata medio a impos? 244 Care exe satu fiscal al chetielior cu dobinda prin compari cu acl al dvidendelor pie teflon, pen: a) O finnd care pate dobizdl sau dividend; b) Un iacvid care priete dividende; oO cesporati cae primete divine 2S De co informatie rferitcare In sistemul de impowitre a indvilor sunt impertante gent sMidees pi fnaniare a une afer? ‘6 Ince content devine mal svantajs cao frm mek ss tansfonme ino coporatio? 21 Incesens ete corporis 0 person juried” 28 S-ardovedi a8 protic pentss Geetal Moors fe organizat eum partons? 29° Explicai cum afectezi siuctrs impnitelor alogerta modus ge Soantre (ade8wtliaren Sinan prin edits prin capa prepri) pent fimele canadien de afer Probleme de atstotestare (solutiile sunt prezentate la pagina 51) ST-L_Terment hele, Defniflecare dine umitori termeni: 1, Afacece propiette personals partenerit; cosporalie ' Cistigu (prin) acute Capital propria 4. Sistem progrosiv do impositare Rata marginal npn rata mee a impozitlat Castig capital Transfer d piorderi tn souput fiscaleSra st a 2 23 Ainanjele manageriale cea, 1. Regula jum de an J. Credit fisal pent investi 1 i Chedit izes! peat dividends | Caleularea CCA. O firm’ din sectoral manofacturierachizitionsazt wn activ pentru sma de | milion $, pe data de 1 iaouare 1992. Aces tiv ge adaugh unei gripe de active eare ere un UCC, In aceeagi dat, in valoae de 3 milioane 8, Firma are ue venit impozabil de 30 milicane $ pe dats de 31 decombrie, dup sciderea CCA, Rata coral ceptaiulapicabiléacestei gupe de active esto de 10%, Duc firma opereazt in Ontario, calcula impocitul total de pitt pentre corporate, Impactul vanzitll activelor. UCC is momentul seus, pentru © grips specific de ative, este de 400-000 $.Fimua decide si vandé un activ din grupa de active lust in considerave; costal nial al Aacestuia a fost_de 500 000 S. Caleulati sums de amortizare rectqtgati sou de cists de capital. daci este cazl, si valoarea UCC a grapei dips vinzatea sctivuli, presupundnd ea urmtioavele sume se objin in urma vine: 2.200 0008 », 400 000 5 $00 0005 4.700 0008 300 000, iar activul ete singin din grup espectiv Probleme ‘Transferurle sf folosirileplerderitor i seopurlfiseale, Venitul impozabil prevzionst pentns compsnia Carver Copporation Lré, Infinit fn 1992, este prezentat in tabelol care urmeazi (ierdorile sunt inte paranteze). Care este sums previzonat, patiblé es impocit, pete fieare an? Usilizai satele de impozi aga eum sunt ele prezenate intext. Presupane ea Fina Carver ese , rival, i provincia Manitobe, An ‘Venit impozabit ) 1992 (95 000) 1993 70.000 1994 55.000 1995 80.000 | 1936 (150.000) Calenlarea CoA, Pact cost il al um ai morta fst de 10000, evalone 3 UCC web sia ln ealewarea CCA, in cal de al optules an, pent rate ale costului eapitaluui de 5%, ‘aaa on pent pitallui de 5%, 20 % gf (Care ese valoaren anim a CCA, pent al optules an de utilizar, al acest activ, penn ieee ‘inte ratele cost euptaului de In punetal a? Caleularea CCA. Un activ este acztonat pe data de 30 june 1990 Ia petal de 10 000 gi exte Sarogistat Ino grup de active suo valoaze a UCC de 100 000, valoare cave e flows penta calcul CCA. Rate CCA este de 20%. Caleulaji UCC foosi-penira celeulul CCA si valomea soestui CCA pentru grupa de active considera, jn anit 1990, 199, $i 1992. 28 26 2 28 1 Capitolul = Organizaea aioailor gi sistemul do impozitre 49) Impactul vanzillaetivelor. Maple Creek Mining Compsoy Limited are active apartinnd une singure grape, Acese active au avut un cot inigial de 6 milloane 8. CCA acurmult, pentru toatl rapa, exten valoare de 2,8 milioaneS. Compania vind active, cze iil cost $milicaneS, Lv tun pe} de vnzare de 7,5 milioane S. Descrieefeveleasupn impozitlor pe cae eomparia le are de litt Care este atamental fiscal cares va aplica amortzanircigugaegi/ sau cstiguli de capital? Se presupune c8 aceastd companie are o rati marginal de 42%, Plata impozitalal corporaffonal, Oak Leaf Snowplow Co. Limited a ralizat venitu de I milion S, pe anil fiseal 1993, considerate inaintes soSderitcheltuclilor deductible in seep figel. Toate cheltuiclile, exclusiv CCA, sau rdiet Ia valoarea de $00 O00 $ in decuesl peril fsele Toate activele compan’ se tneadreezi tno singurd gra de ative capitalizate, are are UCC In valoare de $00 000 $ penne pericada consideatf. Pentru toate aceste active, in anul 1993 consttue al einilea an de uilizace, ar ata costlu capitalull pera aceasta grup de active oxto 46 30 % In ultima ri a anului 1993, compania a vindu efteva dint actvele sale exe Big A Snow Plow Co. Limited pentu sums de 280 000 $, cost nal a sestor active ind de 250 000. Compania s utilizatfondurie,astfal bginute, pent a cumplra echipamente noi, de tlie mt ‘ot, In prejul de 280 000 . Rata impozitilsi pe vent pentre eorporaii este de 42 %, iar cebgigurile de capital au satutul unusl in ees ce privet fiscalitates. Calculai vonital rims companiei dupt plata impozituli, pentru anul 1993, dack aceasta nu ar dispune de pierden {ncegistrate in aniianteriori pentr af folesite in coparifiseale. Care ar ft impactl asupra sve ‘mpouituui de plist pentru compan, daci, in loc ea aceasta si achizitioneze echipamente no, ar 4 plittacfionarior nteaga sum de 280 000 $, objinut in urna vénziit veehllor active, st orm de dividende? {mpozital pe venitul individual din dividende, Si presupanem ef un invettr, care locieyt in ‘Vancouver, primegte 1000'S ca vent din dividend gs icadrenai Io o rts marginal federal de 26 % Cale sma pe care acest investor trebuie so pltenses, ex impoait pe venitl din dividende, Impazitul de plitit pe diferite surse de vent. Dack un inivi eo neadronzi tn o mth marginal federal do 29 %, cae est sums total de plist ea ipozit pant 1000 S venit provenit din: 2) dividends b) plat dobinzi Ia obligativni i c) cbgtiguri de capital? Presopuneti scutes de iamponit pont cfgtiguile de capital fost liza at invettorllocuogze in Manitoba Plata impozitatul corporational. Teletton Electonics Co, Limited ase un venit operational de 365 000 $ pe anul fieal 1992, caleulat dupa seidereatuturorcestrlor operational, dar inainte de ajustril penta a) plats cheltielilor eu dobacile, de $0 000 $;b) plata dividendelor de 25 000; ©) dividendeleprimita de lao eorporaie flats sub juradietiecasadians, tn valoare de 15 000 $, sau d) impoaitele pe venit. Teletron este firm dn setorl maputietrier, cu sedial tn Alberta, conform sistemuli canadian de claitieare a afacerilor, aceasta ou poate fi inclish in Intveprnderle de tale miei, Ce impocit trebuie plteasc aceasth comport gi ear este veal Aisponibil dups plata acest impozit Imporite Individuale. Carol Stanton sre urmftearea situatic pentns anal fis! 1992: salarial primit esto de 47 500 §; veniturile din dividendele dels actiini BCE sunt in valonte de 12 000 $: Gebénda primité pentru cligaiunile Ontario Hydro este de 10 000 $; alte 15 000 $ veritut realizate in urma vénziti a 100 de aotini Canadian Barick, cunspirate tn 1982 peatrs suma de 000 §; gi alte 15 000 § venturi realizate In urma vinzini a 100 de activi Canadian Barrick, Ccumparate in oetomtbrie 1990 pentru suma de 12 500 S. Stanton poate dispune de seutize de plata {mpozitlor pentru motive personales educayonale de pad ln 7000S, iar aceasth scutre este, ce fap, un credit fiscal neramburabil. Ea ru a utlizat pind acum posite fisale oferite de acest set. Ea locuest in Nova Sootia, (Care este suri pe care Sinton trebuie i pliteascd ca impozit? (Car orto rata marginal girata medio impozitui pentru venial lui Carol Stanton?50 Parten | Introducoye in fnanfole manageriale act ea are 100 000, pe care doreste sii investeasd i exists posibilttes ca a a aleags ine a feumpira actiuni prferenisle BCE cu un eisig de 7 9%, sad abligatnn Ontario Hyd co dobind de 9%, cae ar trebui 6 He alegerea 2, §1 do €2? Se presypne cate douk invent 90 soolagi gad de rise Problema integrativit 210 Analizefluxulul de numterar. Dupt objnerea diplome de informatilan si dups cea luset eave ‘ni ino companie mare, care se ocupa de computere, Jan Berger a deis 38 ig Infinferepropta, sa fimmS. La inceput, ce va fl unica angajalé la Berger's Computer Repair Servce, 41 #8 iteationeazi sii inegistrezecontabit un salar de 30 000 $ anus. Ponta 2 fra sb ii posts Incepe opecaea, ea trebui, de asemenea, sf achritoneze echipament in valore de 10.000 $; es toate ef acest echipament va aveno ducati de vinyl de cel putin 7 ani acesta se va sini ou 30% pe an, deoarece apafine elgsi CCA 10, Berger estmeaz4 cl venitsilee, in decueulprimului ar de stivitate, vor fi de 60 0005, i numiul ei de client, ei daokrespectiv veniturile, vor crete 28 10% pe an, pentru peviondeleurmtoae, Berger estimeaas, do asenenes, oi cheltuclile se de operare (penn piese de schimb gi ago mai depart) vor fide 30 % in venitul aml, Dock sftceren se extinde, aga cum 5» aytapss ea, ino 3 personne vor fl angajate dup 3 ani Berger ctede 8 afioeren ar putea si devink © corporate, dup trei ani de unefionare ca afoere prepretate individual, atuci find ea va angaja personal supimenta, dar nae sigur eae nu ar {imma bine eu tnireprinderen 8 Fie incomporat chiar de [a tneeput. In consecins, ea a apelat i ys. pentna 2 afl conturile de profit gi pierderi previzionate gi pentn 8 | ve ofer const rivinja forme de organizare a intepsinderi sale care ar doce la cele mai mii impoete siecle ‘mai mari fuxuri de aumerar peatru primil tei ani de functionae, Ea estimenzl cf ereitele fisale,pe care le poate los, pentru fiecare din wrmstori tei ani, sunt de 1200 S, Fa lcuieste in Ontario. De vreme ee aceasta este prima experinta a lui Berger In conducsres ns efteer personale, ex vou cerut, de asemenea, si oxplicai caro sunt reiunile pe care se bazeazd ‘ecomandirle Dus. In consssin, Dus. aft realizt urmitonte lint de Inte, prin ale ciror hspunsur, Berger va obfin informaja pe ear o necesi, pentru a decide. Ce ese amotizarea? Cum se calculeazt smontizates? De ce amortzare trebuieinclsi in contul Ae profits pierderi (decaraia de voniui)? Ce efeet are atnontizareaasupc loxurilr de numerar le une firme? CCaleuaji chelate eu atortizarea pent prim ei ani de functionare a fiemei, Solderea impozitelr, ea rezutat al folosiii amortize, va fi egal sau diferttdact firma exte 0 erporatic su dae firma este 0 afkoere In propietate individual? Duct Berger incorporeaz firma, care vor fl imposiele de pitt, venitl disponiil dup plata lor si Muxorile de mumerar pentrw primi tei ani de funetionare? Se presupune ef toate Yeiturile ompanisi vor proven! din service pent computor, gi e8 singurele cfeltieli vor ft eslea de ‘operite, solarial penta Berger, i amortizarea, Cilia at a imporitlui de 22% Se presupune el Berger Sncorporeazhtnreprindereo gi plitete un slaiu de 30 000 $ anal, iar scssta est singurl 6 venit ease poste folosi de credit fiscale de 1200 $ anual, Luind toate soesta I consieraic, ce sum va tebui es si pliteased sub form’ de impozite In fieee din cei tea ani care urmenz8? Care va fi toialul de plat, cx imponit individual gi de corporatie,daci Berge Tncorporenzi Insvprinderen fn momental prezent? Presupunind of Berger nu Incorporeazs freprindrea, aceasta riménind sub forms do atscere proptietate individual, care vor fl impozitele de plait in feoare dntre ces tei ani care urea? Capitol 2- Orpanizarea afaceilr gi sistemul de impozitne 51 Jhudecind namai din punetal de vedere al miegorisiiimporitelor, ar tebui sui mu ea Berger 8 Incorporeze intreprinderex? Solutii ale problemelor de autotestare sv sta Pentru a corecta rispunsurle Dvs, studi setunile relevane ale aves eapitol (CCA pentru noile setve achiztonate se alculeezi prin respectarea regulijumataii de an; dec ete 05 xx Cy" 0,5 x 0,10. I milion 8» $0 000 8 CCCA pentrs vecile active nu ate nei o legit cu regula jum dean; deci este 8x UCC =0,10x 3 milioane $ = 300 0008 (CCA total este de 350 0008: srs v > CCA =0,10x3 milioane $ + 05 x 0,10 1 milion $= 380 0008 ‘Venitul impozabit 30 000 000 $ cca, 350.0005 Venitimpozabil dupi deducerea CCA 29.650 0008 Impovitepltibile a 38,8 % 1 $08 2005 Primul pas este de determina dac exist un citi do capital. fp eazul d, undo venturil eli din vinzare depigese costurile inal, so tnegisreazl, intradevir, un edgtig do capital. In celelate eszur, nu se pane sossetl problem. ‘Al dollea pas este do determina dae exists o amortizarenreotigat; acensia va f foeegisuah ‘numa daeg veniturilerealizate din vinzare depiyese UCC existent, dupi ce smu scieut cistiguile de capital. Aceasa est situatia pent cezuilee gid In earl e venturl realizate din vanzare mi epigese UCC existent, iar dup vinzare nu maj exist nici un activ fo grupa respectivi. De aceea, cazule cousituieo picrdere find Al tela par ete deterinases UCC, pentru grupa respestivl, upd vinzave. Numata cazul a ‘ai rimine o valonre UCC dup efestusres viz in toate collate cazur, venturi veaizate din vinare runt aft de mari ineit mu mai exits valeare UCC in gripa respecivé; in cx e, eoarece nu mai exist alte active dup vinzare, valoarea UCC rammash este trout la pieréere inal, {In cazul d, deci, venture realizte din vinzave, 1p valoae de 700 000 $, duc 'a urmtoarce implicaifiseate: "Nu mai exsté UCC peatra grap Exist 100 000 $ en amertizarerecttigat, suri ear se impoziteszX confoum reguilor obignute, [Exists 200 000 S citig de capita, umd impozitabils ln rata speifict pent efgtigurle de capital52 —_-Partea 1 Tntroducere fn finanjcle manageriale {in caral ¢ venituile realizate dintre vinzare, t valoare de 300 000 $, duc Ia urmitoarele implica scale > Numai exist UCC pent grup > Exist 100 000 $ de pierdere Final ere, in scopurifseale, ete deductibilt din venturi De remarcat, cH acest Iuers poate aves Joe mumai dacd mu mal rine niei un activ fn grup respectivi, Dac, dup vineave, ma rimfn aetive in grupt, stuns ce 100 000 $ vor ff UCC rimas entra grup (Torin mié$) a » © a 4040400400400 ‘Venituri din vinzae (2) 200 400 = S00 700300 Cont initial 3) 500) = sO]. 00] #12 son) at oo) Casts de capita (@)=(2)4) 200 Venitur din vinzare minus cistigde capital «20S 400 $0050) 300 -OH48) Amortizae reoigtigat (pierdere finals) 100 100 (100) nsH(1) ‘Venitui nete din vinzase (1(S)(6) 200 400400400400 UCC dupa vanzare (=) 200 E ‘i : - 3 Pietele si institutiile financiare gsi ratele dobanzilor O perspectivié managerial ‘Nu ou multi ani tn urm, mafovitaten eetitenlor canadien’ eran fermieri, mestejugar, saw proprstari de ‘ici after, 4 toate economiile realizateorau reinvestite Tn proprile for afueeri sau ferme. Existay piote smonetare gi de capital, dat la acestes apelau Fonte putine persoane, tndeosei specuanti gi camenii foarte ‘ogni Inst tote acest sau sehitmbat i prezet. Ca rezlat al procesululacealerat de industializae, oxi rai mull sunt angajag gi hures2a pentru compat, iar cole mai multe dint economiile realizae sunt reinvest prin intermedia unor init cum ar :Fondurile de pensi,fondurile motuale gi sociouile do ‘asigurne, Aceste institut darn mai mult de 90% din toate obligniunile emise do citre corporat si aproape 60% din afiunile care nu sunt detnute de companile mam sau fn pachetsle de conto; aeste procente sunt Into continu erestere. Mal mult, de vreme ee investitort individuali eu tendings de & ‘cumpicn acese valor mebiliace gi dea le pists, in vreme ce instiuiledispon de un management msi aciiv al acest valor, acesten din uem& (Invetitri insiujonal) sunt cel care detin aprospe 90% din ‘Yolumul de anzaetionsi pe pagaobligattnilor si aproape 60% din pga setvnlor De vreme cf, institute maneveeazi cea mai mare parte a eapitalului de investi, este foarte ‘important ca managerii deputamentelorfinancaze si tneleagh cadrul i pieele in care ei tebuie ‘opeceze. De aveea, in eadul acest capitl, vom exaiina pelele unde ee achiitoneazi capital, unde teanzactioneazi valocile mobilise, unde se stabilese proturie actiunilr, ea i insiuile prin intermediul cro se efactueaniacestetranzacti. Pe parcuts, vom vedea cum se stabilste “eostl cpitlulu” gi vom soalizaprinipalit hotoi cate determina ratele debiozilorint-o econsimie Piefele financiare Inteprinderile, casi persoanele fice sau organizafile guvemamentale a deseorinevoie de eapital. De exemplo, si pretupucem of Ontario Hydro pievizioneagé o erestere 0 cere de eletrioitare i rogiunile evervte de companie, q2 deci hotirigte eonstuiren unei ot cenisle eleewice, Mai mult co sign, Desi steven peel tna picjelede aot 2 Sessions brite pian ene Tnstitutille financiare “Tranferile do capital, inte ei care eoonoricee gi cel care neceiticapitlul, pot avea for in rei modu oe a i a emi a 6 Suh ele tl aiponant ela de aetna fnanBt in abner] Cole ant ee ee Piafa de valori mobiliare ‘Aga eu sm amin, plajole secundare sunt aos pile unde se tranzacioneazi valorimcbiare care 3 Tost emise anterior Cea mat activa dine aceele piste - i cet mai important pentni monageril opartamoncuslfinancar- este plata de Yslort mmobiliare. Aici se sabilegte peal une aeian i ate, valoarea unel firme, De vreine e& obietivl prnsipal al managementului financar este i contribvie le smaximizasenpretululaetunile unel ioe, euvoastrea piel, unde acest pret va fi subi, este esenialé pentn orcin este implica in management ute) eonypani Bursele ist dood tipuri de baal de pice de valori mobiire: picele organizate, cum ar i Bursa din Toronto {Terontg Stock Exchange” ~ TSE), gi celo mai putin fommalizatc, adi pitele OTC (over-the-counter savkets}” Vom discuta mai Int despre pitele erzmizate, deoarace acestes ay un amplnsaren faie ropriv-zs gi sumt mai ujor de descrs. Pletele orgnaizate de valori inabiliare sunt entati tongiile, fizice, io adsl civora se ‘uanaaejioneagd valrile mabiliare listate (permise). Fiecare dint cele mai mari piste acups o clidive propre, ace propri $11 membri, special desomnati, gi un ofgin de conducere ales ~ comiteul de _guverntor. ExpresiaSolosié este aceea membrii bursei au “Jocuri” (seats) in atena de tranzactionae, Asi se stn picoare, Aceste “lous”, cate se pot cumpita gi vinde, reprezing, de fapt, drepiul de a trarzactona fn burs. Valoarea unui lot Ia TSE (Toronto Stoek Exchange), de exemplu, a variat foarte mult in oeut, De exemplu, tn noiembrie 1977, un loca fst tanzactonat Ie summa de 17 000 S. La ineopatul lat aprile 1987, unul dine morsbii TSE & windut un fo contra sumei de 300 090 S, un pre} record la tmpal respectv. Cererea de Locuri era att de mare (ators Iberalizinitposbiiit de intrace To afaceri ex valost robilare ga dejineri une! astel de afver) ok TSE 2 evezut ok nu va putes pune lo dispazte un mums * Uno vac medina ble epi se aon pepe OTC. Obie nt 1 tig una pe GV de ie dave repr Heaton occ big. Ete xan,» pals ts “planter” near emi de dtc ele de capi scent le pa pis mini nto Aost ever eet if desea uel pbie de ar mobi, pent cae cl de ana ann ‘olin, tee wt nic ae de vein, Poser ce nine pic eared60 ——_arten 1 Intrsducere in fiasajole manageiale sufeiont de ocr de a membi existe. Pena ot TSE fst iad ie cares neglezeo pont de ci, n pile 1987 aoeasa a decis sk fer, pre vnzte, cic! no ocala pet de 360 000 tout, Aosista 8 consi, dept, ningaren uni laf de petri pete jowule ela urd Oteanzacionace aun loo Ts marie 1992 fot de 58000 Cet mai mai dene nani opeennsdepertanente de broker) are des lsu in buses ‘numese pe ete unl din angst firme, ca membra ia burs. Buses sunt deschise pentru waneatonace fn toute zleleincrtoareobignit, ir membri bel se sring into Inedpere mare, ve dpe de teleonse i de ate eehipamente electronics, care permit fiecru brokerimembra comics et tte Stour firme’ de cre apr, pe ot tert i Ce 5 ate pit, pia de valor) mobo ficliteasS comunicaros Inte cumpiyator si vinedor De exempla, SsotaMeLeod poate primi o comands de cumparare a 100 de acini Reyat Bake de) client also, dintrun biru din Vancouver. In cela tnp, a cash de brokera in Montes poste print ¢ Gate ee prea” capital >> i Catbipint esi pati factors) ae ct ee Nivelele ratelor dobanzifor Capital se alocd firmelor prin intermediulsatelor dobinziler. Firmele, care au cele tat profitable posiblititi de investi, sunt doritoare gi eapabite 58 plstensca ce] mai mult pentru a obfine capital gi, 4e aeeeo, le tind sf atragi capitalul existent pe pin intr-o mai mare masutd, decit firmele "terenut depres” carci int © enslave see imprint pee re pone fg ‘scomoni spt de i min are is pn yl ts on elie hc pr cops tome ann meget ecan.De sein le erent gl spd! debunk coma ovbes ‘memes dea como seis ref decnsim cmtevst de conayvine | (Capitlul 3 -Pieae gi instil financive gi atele dobinzilor 65, inaficiente sau eae ale clror produse mu se cer pe pial. Designs, economia nossté nu este complet liber, tn sonsul dea fl influent numa de forfele pice, Aste, adminstaia federal eanadians yi ten locals, Ia vel de provincie, au agent care eprjind indiviai sau grupucile sh obtind capital in consi de ttmprumus preferentile. Cu toate acestes, nsf, cet mai mare parte « capitalului existent jn economia eanadiand se aloel pin sstemat de proj. Figura 2-2 araté cum interachioneazi ofern gi cerere, pentru a determina ratele dobanzitor, pe dout picte de capital, Piofele A eB reprezintd douk dine mltele pie de capital existens. Rata ‘lobsnzié practiotd,k, este initial do 10%, peste valoile mabiliare cu un grad mie de rs, din pia ‘A. Cei care dspun de un credit destul de puternio, ca x8 poath ina pe aceastd pate, pot ob) fonduri ls ta cost de 10%, iar investizori care dorese ea fondle eponomisite do ej s4 “lusreze” ig rise minim pot obtine o rath de rentabilitate a investhiei de 10%, Cei ene dorese Imprumuturi, dar prezintériseuri mai mar, ttebuie 8 obtin’fondur pe piaja B, iar aeesten sunt fonduri cu un cost mai ‘are. Investitori, eave dorase sX riste mai mult, iavestese pe piata B, avd promisiunea unei rate de reolabiitats a iavesttiei de 12%, dac& afaceren "merge", dar gi cb peticoll de a primi mult mai ulin, dacd afaceres nu reugeste : acd cererea de fonduri pe una din piete seade, aga cum se Intimplé in mod obigout in timpul unet rocesiuni economice, curka cevei se v9 deplasa spre stinga, spa cum este curba D; pe plaja A. In acest exempln, rota dobinai, Ja punetal de echilibyo, este de 8%. O deplasace similack are loo dacé oferta de fonduri desereste- sf spuinem of Banca Nafionalé a Canadei mareste doblazite de refinanjare. Ar trebui si fii eapabil ef vizwalizay situagis:curbn ofeteiS, se va deplasa spre stings determinind eregteren dabnzlor gi miogorarea can de Fondurimprumtate fn inteaga economie. Figura 32 Ratele dobSuzllor jn fanetle de sLoferta de fondurl Plate 8 - Valor! mobitiare Plaga A Valor! mobitiare cugrad mare de rise eugrad mle de re rata dobinzi, K(%) sata bina, 6) sl si ny 10 8 BL Di Da O ota o ola66 Parte | Introdusere in fitanyele manageriate Picole de capital sunt intodependente. De exemplu, acd piafele A i B ar fi fst fn echilbea Inainte de deplasates ceri etre D; pe pafa A, atunei investor af fost ai depugi 8 accept sel tai mare de pe piats Bin schimiul unel prime de riso de 12% - 10% = 2% Dupl deplasaree seri Dozita D;, prima de rise va crepe intial Ia 12% - 886 = 4. Dug toate probabilitile, aceasté primi de rise, mult mai mare, va fice ea uni investtor, de pe pinta A, i teach pe piata By aceosta, la rind =u, va fice si se deplasze spie sting (sou mai tn cus) cuba ofertei pe pats A iat aceea de pe pists B sh 20 Seplaseze spre drespta. Acestansfar de eapial ine pote va determina ciestren rates dobinei pe pa A si sciderea ratel dobinzi pe pings B; ast, prima do rise va fi ads din nou aproape de nvelul sin al 02% Enisti_ multe ploge de capital in Canada. De asomenea, finele canadiene investsc si achiztionenzS capital ta toatS umes, strinil pot #8 dea ou imprumiit sav sf ia eu Impromt coptal a Canada, Exist plefe penta ipetcis pentru oediteagsicole; pentry erediteindustale, pena credit la nivel feral, provincial gi local; pentru credite pent coasumatori. Pent fccare diate acete exeyori, sexist plete regional oi diferite tipuri de subpiefe. De exemplu, pentty immbilie exist piefe separate Penirs ipotesi primare si secundare, pentru credite oferite pentni casele gcupate. de propretan, atemente, eligi do btoun, centre comersal,teren neconsrult aga mal departe, In eadtul sectonulst de afaceri, exist © maltime de tpuci de eredite si edteva peje fosite diferntione penis tranzacsemrea sefunitor. Friccare tip de capital are un pre gi aceste prejurisufeh vari in timp, tn inci de eonaliile gi schimbitite im caportolcerere-ofet. Figura 33 arté cum an vasa! ratele dobar, la eredite pe tartien sat pe termen fung, pentru cei care aii tmprumuniri pent afacer,incopind ‘in L968. Trebue ok Femareim 6% indeoseb) rtele dobincilor ty credite pe termen suit aunt foarte sensbil, srescénd fubstanfial in timpal boom-urilor seanomiee si apai scazind, Ia fel de damiati, jn tiny rosesioilor (suprafefele umbrite din grafic indies peroadele de recesine). Cand economin ve afl in expansions, firmele au voroie de capital, iar cerejea de capital sdicd stele dobnzler, De asemence, prestuile infsjonise cunt mai pulemice fm timpul periadelor de prospertate economick, ir acne, presinn! influenjeszi, si ole, ratele dobinzlor, in aoveasi directo, resiriageres aficerlor, ip periadee. de ‘ecesiune,reduco cerorea de credit, rata inflayje sede, iar rezultatul este © seldere a eatelaydebSnzlor Fb Caltcagen i indigo aco "eel Come tp toe ofnd a 2, plies pl dc, ge 2 pul oesttnd esiteasoaiidl alas rs "aie dora rl pe ees eu ut ses a soni sonoma i ce tle en csi pe ‘sryer hg fet, ma degn pei asit pe tgs og t marerl ssemlp rmen s ‘Hanmi ma hake ix me onto ele po nen hg efi dine dobre as tome eu le Jbinor lacs pe nen hg post num oust ro abo ated sna ey set finer se" Aen ate ac ltr, peal ace | | Capitola 3-Pefete gi institute inancaregiratele obinzilor Figura Rate ale dobanalor pentru eredite pe termen lung sl credit pe termen seurt, In perlonda 1968-1991 9 8 1 16 1s 4 8 2 u 0 ° 1968 97 1916 1980 a os 1970 191 1978 1992 [Not: Rates dbinzilon peat ects pe trae Seu, pczette si, sunt cle per efkete de eames ou ea de scan do 90 de ale, Rael dbinzlor peta erie pe terme (ug su index campus a obliga de ‘rd superior, emise pe temen ing dec corer, ee eau de elite Mec, Young, Weir sh compsnia siccesor aestor, Setia MeLeot, plea In Ban of Canale Review, ‘Suis: Bank of Casa Review, divers mere Determinanfii ratelor dobinzilor pe piati tn general, rata nominal ay cat) «dba penn un instrument finmniar de cei, est compas into ra real a obi, nel un grad de is, ps mai mult rime cre refs nia gra de sige al inseumentul flaneiar respect, gral 8 ihiitae al acesuia. Relaia aces poate f xprimat, dup cum armen Rats dob pe pill = k= kt + IP YDRP+LP+ MRP en ies, cd considerim k* + IP 0 sunk pe cate o denamim ky stunc eatin devine k= yy + DRP+LP + MRP. ey Jn acest formule notailerepezint68 ——Partea I Inrodueere i Sinanfele manageriale Rete nominal, sou eitath, a dobinzii pentnt un snumit insument financiar’” Existh 0 ‘multitudine de instramente finaneiare diet, side acves 0 mutitdine de dob. kr= Rata reall a dob, a grad de rise er, (penuntat “stl”, reprezint rata Ska care ‘arapliea uma nsamentfnarear al eri grad de ie exe 20, in end de inti ero. Este rata nominald a dobinali a grad de rise zero, Aceasta este sata dobinzli citatt ta instromentele fnanciae, cum ar fi bonurle de tezaur emise de Gavernul Canadei, seesten neavind nici un fel de rise de neplalS. ky include $i prima acopertoare peniat ratt revisions a inflate, afl net gy =k" +P Exe prima de inl. IP ropreviots media rate inflail previzionats pens perionds penta cence ese emir instrument inaneas respect Ete prima riscului do nalat (“deoul isk premium”). Aceast prim reflect posites fn emitentl sf mu plitessck dobinds sn sh a ramburveze mma imprumutaé prin Jnermediul unui instrument finaneiar, la termenele de seadent sable Este prima de lichiitate (“liquidity premium"). Aceasta est o prim percepnti de cltre cet ‘are dau imprumuml, pentns a compensa faprl ed unele insirumentefinanciare sn pot ft converte In bani lich, int timp seu, la unpre rezonbil Ente prim perioadei de maruiat (°maturiy risk premium”). Aga cum vom expla, eligatuile pe termen mai ung sunt expuse url rie senifiestv de eter a pref iar acess prima ete etceputs de etre ee care dau eu mprurt, pent = compensa acest ss, ye DRP= Ls fn cadrut urmatoarelor subcapitole, vom prezenta toate aceste componente, a clror sui este rata nominal, sau cist dobinzii pent un anumit instrument Financia: Rata realé a dobanzii, la grad de rise cera, k* [Rata realt a dobinzil, ta grad de rise zero, k*, se defineyte ca rats dobnzii cate sar aplica unui instrument finapciar care no are nici un grad de rise, dac8 ou se previzioneaza nici o crete a sate) inflaie; ex mac poate fi gdndit ca rata dabanli existent penteu bonurile de tezaur ev perioads de ‘aturiate detrei Tani (termen seu), emise de Guvesnnl Cariaei,far-o hime bipité de inflate. Rate elk pentru grad de sie zero au este static ~ en suferd schimbsti in timp, i functie 42 eonkitile feconomice, mai ales In fietie de: (1) rata de rentabiltste previzionaté. ca urmafe a Tolar setivelor pe care corporaile gi alte persoane fizice i juridice, care imprumutl fonduri, le schizijonesed cu aceste fonduri Imprumutate; gi (2) pretetatele de consum ale populatiel (consum prezent versus cossum viitor) Ratale do rentabilitate previzionate, ea urmare 2 faostii actvelor pe care corporatile le achizjioneaza eu fondurile fmpramutate, sabilese limita superioar (plafonul) pentru eft de mult sunt dispuse aceste corporal 88 plateasct pentru fondurie impramutate, fn timp ce prefeinfele de consum ale populatielwabilese care este mésuca in eare populaia este disgusk 88 renunje fa consumul prezent, gi asifl, care sunt fondurile care pot fi date cu ieypramut penteu dette nivele ale rtei dabénzii. Misurarea cu acuratefe a lui k* este extrem de difici, dar sei mai mull ‘experi svat de pirere ol, pentru Canada, aoesta a vavat, in ltt an, inte litle de 3% gi 5% ® nemenl evi como vl ick ptt te cil ot dati de rawr eo on nsame sinters ei. Du De. i opt bra 182 eligyine cv i le 1 a, oma de ce Gove anita nom suet, eis, d poi 3% dade iii, nn, Se mrs 10a in sie esa del af paint 43% 55333% Ta etl 12, vom silos ms Mowat ma Pot federations clad knw pit dea leon gan (bin ome). esi natinile Suancaregiratele dcbiszilor 68 Rata nominalis a dobancii la grad de rise zero, kee Rata nomiuali a dobiuzit la grad de rise zero, kyo este rata reald a dobanzt ta grad de rise 2010, plus o prim eate compenseszd cresterca agteptati 8 rate inflate: kye » k* + IP. Pent a fi foarte corees, rata Jo grad de rise zero ar trebuj In-adeviy sf fie rata dobdnzii pentra un insteument financiar care a zongine nici un fel de vse - nic rise de naplat, nisi rise de maturitate, nit rise de Tichiitae, si ei rise. de plesdere in azul ereptorii rate} inflatel, Dar, un astfel de instrument Financiar nu exist, gi de aeeea nu exists in practich 0 adeviratf rath 9 dobinzii pent grad de rise zero. Exist torug, un anomit instrument financiar care este aproape (ri nici um rise: un bon de tezaur emis de Guvernul Canadei (“T-bill”); acasta este un instraent financiar pe termen seu Cdtigaiunile guvernamentale emise pentru o perioadd mai lungi (“long Censdaa") ru sunt expuse risculul de neplaté sau ciscului de liciditate, dar sunt expuse riecului unor schimbae in aivelul ‘general a ratelor dobinzilo. Dack termenul de “ath In grad de rise zero"(risk fice rate”) este folotit Firs a introduce ‘cuvintele “reals” sou “nominala”,acosta ve refers, de obieci la rata nominal; aveasts convene de Timbaj va fi folositt si pe parcursul acestai volum, Astfl, cind vom utiliza termenul de “rata dobinid ta grad de rise 2oro, yp", aceasta Inseamnk fata nominal a debinaii ln grad de ise zero, ect cute include © prim’ de inflate egall cu media rtei previzionate pentru inflate, pe periods de ‘existonj a jnstrumeetului financiar respectiv. In gonersl, vom utiliza rata bonuriler de tezau peateu 4 aproxima rata nominald a debi la grad de tas zero pe termen seu, i rata obligalunilor pe termon Tung erst de Guvermul canadian pentru aproximarea ratei nominale « dobinzii Ta grad de rise zero pe termen lung. Deci, acolo unde veti intial termenul de “rath a dobinaii Ia grad de rise 2010" , webuie 8H presupuneti cd ne cefertn fie Ia rata dobénzii pentra banurile de taza, fie Ia cea pentru obligaiunite pe termen lung emise de Guvernb! canadian, Prima de inflatie, IP Inflais are un inapact major asupea ratelor dobinailor, deoureve micsoreazs puterea de cumplrare 2 dlolarutui g asifel duce la sederea rated reale de rentablitate a invesiie. Pentru a ilustn aceasta, sf preeupunoyt et Dvs. afi ecouomisit 1000 $ si afi investt aceastd sumi, cumpirind o obligatiune ‘mist de Guvesaul canadian, cu perioads de matuitate de } an gi cu rata dobinzii de 5%. La sffgitul unui an vei primi inapoi 1880 $ - suma inigil# de 1000 $ plus dobinds Ia eceasté stm, adiek SOS, ‘Acum s4 presupunem c5 cata inflaich pe parcursul anului este de 10%, gio acensta influenteazs toate produsele de pe pint, in mod egal. De exempl, duck o tics de bere costa 1,00 $ la inceputul anufui, Ja sfigital anului acelei tip de tie de Bere va costs 1,10 8. Astfe, eu cei 1000 § ai Drs puteayi cumpira 1000 $ / 1S = 1000 sticle de bere, la incepta anu, dar mea 1050 / 1,108 = 955 ile de bere, Ia sflegtul anului, Asie, bv reultot, ath eirbcit ~ doqi primiti SO S cs debinds aceasth sums nu este suficient® pentru a neutraliza eTectul inflaiel, V8 efi gis, deci, Inw-e pozitic tai avantajoast duct eumpirali cele 1000 de sticie de bere (sau alte produse seperisabile, cum ar imobile, cheresea,clidiri,grfu, sau aur) deedt deed eumplrayl obligates. Investitori sunt congieayi de existentaacestei probleme; de acova, e694 fi nvestese Bani, 21 Tnovarok sisi protejeze puterea de eumpirare prin adaugarea ip dabinda a unel prime de inflatie Tr, eaalé cu rata previzionath pont inflate, in perioada de existentS a Fmprumutului. Ago cum am subliniat anterics, pentru un bon de tezar pe termen souit gi fink rise de neplalS, rata dobinzit efactiv de perceput , aay, eet format din rata ceald pentru grad de tse zero, K*, si prima de inflayi, IP esa = ge kt * IP70 Parts | Tntodcer Sinanjcle mavagesiale Asiel, dacd rata reald a dobinzi pentru grad de iso zero este KY 3%, iar ota inflajie se asteapid 3 fie de 4% (i desi IP = 4%) peotra anul ce urmeszS, etunci rata dobiinzii pent vn bon d= tezaur, ev perioadd de maturitae de | an, va fi de 1%, In ianuarie 1992, rota infltiet provisional pentru un an era de aproximativ 3%, iar dobinds pentru un bon de tezaur eu perioadd de maturiste de 1 an ern de 7,5%, Din aceasta, rezulth eX rata reall a debinzi pentns grad de siso zero era de aproximativ 4.5%.” Rata realf pentru grad de tie zero mu exists ea stare, daz, poring do la dobinzile pracicate Ia insitimentele financiare emise de Guvernal Canadian gi de Ia previzionirile ‘aportate referitor la vitoazele rate ae inflaie, se gtie cl rata reall pentru gradul de ise zero varazl In timp 41 e8 poate Ti cuprinst ine limitle de 3% g8$¥% Bole important de remaceat i rata inflate, care ae include tn eaieularea enter dobinzilor, ute rasa inflagiel asteptate pentru vitor, si nu obs existentl In tecut. Astfel, vsimele cite raporate pot s arate o rat anual8 a inflatiel de $%, dar aceasta este deja tn trecut. Dac, in adie, populatis $e asteptat pe viltor Io 0 rauh a inflaiel de 2%, atunel acest 2% se va include In eateulul rate, obinzilor eurente. Este de remarcat, de asemenea, cé rata inflatiei care se reflects tn rstele obsnzlor este media retelor inflaied previzionate' pe toati perioada evitenfei insbrumentulut financtar respectv. Astfel, rata inflajei pentru o obligatione en perioada de maturitate de | an este "ata inflayiei pentru emul ce urmeazi, dar cea pentru 0 cbligatiune cu perioada de raturitate de 30 de snl este media ratelorinflagilar pentru urmatoris 30 de an." Previziunile pentru ratele vitoare ale intlafei sunt stvns legate de tatele inflaie! din trocutul cel mai recent; totus, nu existé o perfect corelatie, Astfel, died rata inlofiel, raportaté pe ultima luna incheiat, este in cresere fatd de trecut, populatia tinde aX agteple 0 erestere a rateh inflaiei gi in vitor, iat aceasta duce, la indul su, la cregterea ratelor dobauatlo Prima pentru rise de neplatié, DRP Riscul de neplaté de cltre col care s-a imprumutat (Fie ed ete riseul de eplatd a éobanzi, fe a unet teange) este, de asemenea, un factor oe influenfeazA ratele dobinailoe instrumenteor firanciare pe piafS; cu eft este mai mare riscul de noplat, cu atit rata dobdaaii percepute este mat mare. Valorile ‘mobilize emise de Gavernul Canadei nu au rige do neplat, qi, de aceea, el as cele mai mielrate ale obinzilor, dintre toate valorile mobiliare supuse impoziiri. Pentru obligatiunile emise de ‘corporai, ou eit clasamentul cblignivait erte mai bun, ou att aste mai mie riscul do noplet, gi, In ‘consecinf, eu afit este mai mie8™ rata debinzi, Pezeatim, in osle ce urineszt, indie ratelor medi cao tlt cre apne de eis bl ltl la promi. Oa bl oe soe a ‘it of ex en mr uri de investi, fate ap pi at pe 8 ins Ee even, en mus 36 lenin ean cae ras inti pao revosne ee ° pn loi lam peta aoe mia enn de Gwe ean ga 2a do ago i de a xine tele Tes 19, et eae is prevent oar mic aposiay 2 pit a 1S), me rae le Sbncoe asf foe i a ris dS). Unn dn expla © precast pneaele etre rie provincia Quo a ure ce rl Cnn’ st ne, les tain ko ‘in de sci pt aril sie emis de gem Rc ou ee penn de pl Cave Cana te spss Sigal seen Gn deni, vad 7 Hp bh ap nevi nl es 8 ovis Ques does Conds iste sieve gw d ee eteriment a en proven ini le pli. Invenio de nen egal de in vl ce a pe ext de blenel elt, " lament oblige gi gradu derse al acestra or facut, ta gear a capitol 21. scum est suliieatl informuia ck obiaiaile clone AA (ot A+) sin perce ca avdnd a so mal miedo nop ible sone AA a A geile AA, dl itm pa cui pn ved li sk clipe Asap maiden Capitol 3 - Peele instil feameare 413 obinciloe 74 sle ebligatiumitor po termon mediu (periondi de maturitate de aproximativ & ani), din dats de 30 iunie 992 Obligative’ "Long Conadas” 813% ‘Obligatiuniemise de municipality 5.85% Obligayiuni AAA 80% Obligayiani AA. 9.02% Obligatiuni 10.07% Obligajiuni BBB 10.30% Diferenga inte rata dobinzi pentru o sbligatiune onist de Guvernvl canediaa ji una emis 4e 0 corporate, ambele avind aceeasi periond de maturitae, acelagi grad de lichiditale, gi alte ‘uasiturh carecteristice similar, reprorints prime de rise de aepiati, DRE. Astfel, daca ‘bligatnnil, listate mai sus, sunt asemBnstoare In toate eelelalteprivinte, prima de rice de neplatt este DRP = 8,638 -8,13% = 0,5 puncte proceruale (numite in limbajul de specialiae $O de puncte de baz 50 basis pols”) pent ebligaunile AAA emise de compara 9.02% - 813% = 099 puncte procentule penira oblgaiiinile AA emite de corpora, gi 10.30% - 8,13% = 2,17 pane pocentusle penta ‘obligajunile BBB smise de corporani. Primele de rise de neplats vasiazd 4i ele, intrveatve in ecursul timpulul, fe fusetic de atitudinea fats de rise a investitorilor gi In fonctie de climatul economic, Primele de rise de aeplats, pracicate Ia data de 30 innie 1992, au fost mari, mai ales pentrs cbligatiunile de tip BBB, ma riscante, datorta recesiuni economice $i nudrulti mare de ‘ompanil eae nu fp onoraserd datorii. Prima de lichiditate, LP Se spune od un activ este foarte Hed atunei efnd acesta poate fi vAndul In un pret previzibi, gi deci poate fi transformat in bani lichii, into perioud’ scurts de timp. Pentes cbligeiunile emise de sgwvern, c@ 41 pentra actiunile sau cbligafiunile emise de edtre cele mai masi gi bine cunoseute sorporafi, existé piefe foarte active, care asigurA lichiditates acestor instrumerse fnaneiare Imobilee, ca gi valorle mobiliare emise de citre companiile miei, exfe nu sunt cunoseute de etre vf iavestiteri, mu sunt lchide - ele pot fi vindute in vedores obtinerii de fonduri bineyii dar wu foarte repede gi mu pentra un pret prevzibil. Dacd o valeare mebiliaré nu este ichigS, investitorii vor adiugs 0 primi de liehiditate, LP, stunei cind stabilese, po pio, rata debSnaii acestui instrament financiar. Mésuraren eu procizio a primolor de lichiditate este foarte difiei8, dar se considerd cf exists 0 diferenta do 2% pind la 4% Inte ool mai putin ied gi cel maj ied activ financiar, la avelag grad de Prima de rise de maturitate, MRP Valotle mobiliare emis de Guvernul Canadel sunt eu grad zero de vise de naplat, In sensul c& cricine poate fi absolut sigue c& guvermul federal va pliti debénda pe obligayiunilo emise gi va pli, de asomenea, suina initial In ecaden}é. De acces, prima de rie do nepltd pent aceste viloi ete practic zero, Mai mult, exist piste foarte active pentru majritatea vaforilar mobiliareemise de ote Guvernul canadian, astfel of primele lor de lichiditate se spropie si ele de zero. Deci, Ia 0 prin’ aproximare, rata dobinaii perceputé lao obligafune emist de Guvermul canadian ar tre sh fe rata Dont grad de rise zero, ker, cafe este egalé Rulon n fat ci janie pe emhen sur st expe ‘s ay Arba de cs Cad Debi a ae Bk Seale Mati MRP in 1926 pan 191 ee 11%. seen Cain ean Tal, Te Fan, 5 oan pe te ing fer smi ae desi de eee Pent itt din ct ‘ote pete gil Hel eae din ati fe ve a as eet Too 4a cae Sine Scud se or eves st wai, de aes, ease va Fa ek Set ail De ene, ‘ouch i tit pos eye mtd avec ee a mio sine Po Wem ag cet a na pen sean cose la oboe eters ng, an pie eben (a abn po a nl stomps acl Je | Structura ratelor dobanzilor in fune! (Capitlul3-Pifee gi nstuile finance gi atele dabinzilor 73 fie de seadentai ‘Analizdnd Figura 3-3 reiee cf, m ule perioade, cum ar fi anul 1983, ratele dobinzitor, practicate ‘pe taroen sour a fost mai acBante decdt cole practicate pe terme lng. in im ce, in alte perioede, ‘Sun a7 fi ani 980 qi 1989, ratele dobinzlorpractieate pe fermen sorta fost mai ridicnte decit Gee practicate pe termen lung, Relatia existent inte ratele dobinzilorpractcate po termen seut 95 ole pe formen lung, cunossuti sub nomele de sireetuea ratelor dobsinztlor in fanetie de seadentl, fento foarte importanth penta tezovieriicomporaiio, ei find wei care decid asupr realizdti uri ‘mprumut prin emisiunea de instrumente fnancinre de credit pe termen lung ss pa temen seu; © exe, de asemenea, importantd pentns invettitor, ei lind cei care decid asupra compli de Ctlgatiani pe teraven lung sa pe termen seit. De aces, ext important af ineleag (1) cum aunt relstionate inte ele ratele doblazilor pe tarmen gout i cele pe termen ings (2) care este causa smodifiedrlor ce intervin i poztile eupate una fa de cealalts Pentns incepat, af consult o sisi de ifoemati, cum arf Bank of Canade Review s40 Financial Past, de unde patem s8 obtinem ratele dobinzlor pent obligatuni cu pericade diferite de maturitate, ia'un anurpit moment fa timp, De exemple, tabelol din Figura 3-4 prezint ratele dobinsitor pentru emis’ ev matuiticiferte, in dav8 moments, Setul de informati, pent un anuiit moment de tin, prezentat sub forma de grafic, aga cum este cet din Figura 3-4, poactl ruumele de curba randamentulut pentru data respectivd. Curbs randameatului fi schimbé, atit porta, ct gi Inelinatia in deeursul impala. In decembrie 1999, rtele tutor dobinzlor ery Telaiv mar, iar eole Pe termen scuttcrau msi mari decit cele pe termen tung, astfel inedt eutba randemen-tului avea 0 inclnaie negative, Totug, in decembrie 199), toate ratele setauses, it cele pe teen scut er mai mit decdt cele pe teen ing, astfel int eutbarandamentlu avea © ielnaio posit Figura 34 prezintScurbele andamentulut pentru intrunentele financitse de credit emise de Guveraul canadian, dar am fi putt concepe un asfel de grafic pentrs obligtiunile emise de eke corporal. Am fpotut sk prezentim eurbe ale randamentuli pe clase de rise, cum ar fi AAA sav BBD. Sau am fi putt 38 prezentém curbe ale randamentului pent o anumité companie care dispne ‘de emisiuni de efedit penta toate perioadele de maturitate practicae (exemple de astfel de compan, ‘0 un mare numar de obligation’ emise pe diferite eategori de maturiti, sunt BCE gi alte compan ae servic unltare regularizate, care ae bazeaz% pe finanjares din eredite pe terme lung). Dack am Fi consrt atfel de curbe ale rundamentalui in Figura 3-4, cele pentru corporat sar fi aflat oaeupra color penttu instrumentele fnanciare emise de Guvernul cenadian, Ia o acceayi dats eoarece oele dint includ gi primele devise de aeplats, dar ele afi avut, in general, aceeayi alsa 8 i curbele randamentuli pentru valorle mobiliare emise de guveml federal, Cu edt corperatia. ‘migsoare este porceputh ca find mat riscants, cu até ae euvbatandamentulds mai sus. O corporate coum ar Olympia and York, cae sa declarst flimentr8 i care ai a fost capabilé 53 blind, cin partea erediterilr, aprebavea planuli siu de afscetipestrd an 1998 gi, ca atare, ag fost prelunts ae acestia, ar fi avut 0 curb a randomentlul situatt cu mult mai sue decdt BCE, care este © sompanie extem de paterics Pentru majritatea perioadelor, ratele dobanzilor pe termen tong sunt mai mari decit rate obinailor pe ternen scut, deci, in general, curba randamentului are © panei pozitivi. Bin acoste ‘otive, © astfel de curbs se numeste de multe ori a “curb normalé a rendamentulu™, iar una ear® fre o panté negativd poartk numele de “ew inversatd, sau anormal, a randamentulul”. Aste dupa cum ce observ in Figura 3-4, eurba randamentului pentru decerabrie 1989 2 fost 0 curbé inversati, dar ces pentru decembrie 1991 a fost o curl normals. Vom explica, fn cele ce urmenza. de ce.¢ ewbi cu o inclinafi pozitivéreprezint situatia normall; pe sourt, motivl este cf instrumeatele Financiare emise po termen sovrt au un grad de ree mai mic decit cele emize pe termen lung, ostfel ck ratele dabinailor po termen scutt son, in mod normal, mai mici desét cele po termien lung,74 Parga | Introducer in fnanfle manage Figura Curbe ale randamentulul, decembrie 1989 si decembrie 1991 Rata dobinais | “ao ns 120 ns no 05 mo 98 20 85 80 as 19 65 1969 1991 ae [Nundede ai n a mritate 02s os 020 407120 ee, ee “Tem srt Temen iret Terms ag Rate dobanail(%) 7 Perloadi de maturttate decenbrle 1989 decembrie OT Fan 1322 78 Suni 1208 28 1,02ni 1174 139 20a 1084 14s 4 0ani 1019 198 18305 38 a7 12,08 20 497 Sure: Bank of Casada Review, diferite numere Teorii privind structura ratelor dobanzilor in functie de scadentit {in vedeveaexplicicicurbelor randamentull -au foot difrite tear, Cele ini importante tori sunt: (1) ‘eosiasegranti pies (2 tora preferinel pentraHihicitate; gi (3) tata aetptior. Teoria segmentirik plefel. Pe sourt, teorla segmentirit piefel porneste de ta icon cf fleoare categorie de investor gi Fiecare categorie de iizatoy de fonduti ate o ntumith perioad de CCopitlul3-Piqse gi instil Financiategiratele dobinzilor 78. saturate pe cate 0 preferd fald de altole. De exemplu, © persosné, care imprumuti fonduri ta vederea achiztiontrii unui imobil (activ pe termen Ikmg) sau o companie hidroslectrics, eare Imprumulé peatza constrizea une uzine eleetioe, vor face un impramut pe termes long. Tesh, un etailist, care imprumuté in septembrie pony agi pregiti slocuri de mari peateu pecioada CCricsunului, preferi un eredit pe tormen scurt. Aceleagi diferente pet fi intinite gi Ia investitari 0 pertoani cate ezonamiseste pentms 0 vacanfl In vara anului vitor doreste 54 igi investeae Fondurile pe termen scur, dar eineva care economiseste pentra pensie, aed pentei 0 perioada care va tncepe peste 20 de ani, probabil eX va cumpica valori mebiiate cu perioada de maturitate mare, dees polarizateae & teoriei segmentitii piefei este aceea 8 panta curbe! randamentului pind de raportul cerere-oferta pe pieele pe termen scurt gi respectiv pe termen lung. Astfel, ‘canform aoestl tori, este posibil ca panta curbesrantamentulu sé fie, ori pozitivs, oxi negaiv’, a ‘orice moment fn tmp. O panel poritivs a eurbei randamentulsi exists atunsi end oferta de fonduti ‘este mai mare decét ceresea de fonduri pe pats pe texmien eeut, ir pe Pia pe terman lung exisl8 o Grief relative de fondori (cererea mai mare decit oferta). La fel, 0 pant negativi a cube’ randamentuui indica o carere puteynied de fonduri pe piafa pe termen scut, In eomparatie eu ereren pe pia pe termen lung. ‘Teoria proferintel pentru lichiditate, Teoria preferinfel pentru llehiditate pleaed de la deca ci obligatinile pe termen tung au o curbs a randamontului sitet mai sus decdt cea a ‘bligaiunilos pe termen seu, din dou’ motive, i anume: (1) investitort prefer ta general, valor rmobiliare cu perioadi de matuitae mie’, pentru cf astfel de valori mobiliare sunt mai Tichide, in fensul od pot fi convertite In bani lishizi fir nici un fel de rsc do piedero « sume intise, De cece, investitorit vor accepta curbe ale randamentlai mai seBzute pest instumentele financiare {4 scedit pe tenmen seurt; (2) in acelagi timp, wtilizatorti de Fonduti reactionea2A extet invers: ef prefer, in goners\, edit pe termen lung, deoarece eel acardat pe termten seut ft expune la pericolal de a tebui s4 onoreze datoria in conditi:dezavantajoase. [n coasecintS, utiizatorit ée fonduri sunt Aispugi 8 pseased 0 ratk mai mare a dobinsss pentrs fondu acordate po termen lung deeét pentru cele acordate pe fermen seurt (tate celelalte condi find acleasi). imoreund, aceste dow tipuri de preferinge - care formosa nucle teorle: preferinfei pent lichidtate - due In conelusin cf, ‘ondifti normale, prima de rise de maturitate, MRP, este pozitiva gi creste © dath es cxegterea perioadei de maturitate, gi, de aceea, curba randamentului trebuie si abso pants poziiv Teoria asteptitllor. Teoria asteptitilor porneste de la ideea dependenjel curbei randamentulvi de ateptile coferitoare la ratele vitoase ale inflate, Mai exacl, ky, zat nomin dobénzii pontra o obligatiune emisé de edtre Gavernul canadian, gia ciel perioadi de matuitate este ‘de tan, se calevleazt dypé cum urmeard: Kak Aisi KY este rata realé a dobinzii pontra rise de neplatS zero, iar IP, este prima de rise de inflaie egsl8 cv media catelor de inlayio provizionate pent perioade de tani, pind le seadenta cbligajunii, Teoria purd a apteptivier considera ef prima de vise de maturitate, MIP, este egal eu Pentru a exemplifia, i considerim ok I sféritul luni decenioic 1991 ta reall pent rise de neplats zero era k* = $%, ir ratole inflatei previzionate pentru urmtorl tei an eran dup eum urmeazi:" emo coven tel aba aii de oie pores dese rte act eh, i ett nytt Pty 6 se ana sek ve adn Ret © Rade, nerman Cenere nas and Sse, dou ilar So Roem, 987} pala 676 Patent Inedcere in fanele mansgeise | Copia 3 Pile insite nance ratte dcbnsilor 77 4 pant negativa, gi ori de edge ori se prevede ed rata anualll a infiatisi va creste, curba randamentului An ‘Rate anualit ai “Media ratelor de inflatie previzionate pana im ‘are 0 pantii pozitivi.'® ‘reviionate aul consderat | 5 | Finesse ed * eee “| Unexemplaipoteti de strucut a ratelordebzilor tn funee de termenul de seade 1933 ™ onrma=25% | | Corba randametall end rata Curba rasdamntelu chad rate 1994 1% G+ 24+ 19913=2,0% 4 inflate se yteapt st seat Init ¢aseapit i rensch ‘Avlnd in vedere scestea,ratele dcbanailor d practical vor avea umtoaren slur ‘Rata reali/a dobanzil Prima de itll, egal Rata doblarii pr pentru rise de neplati cu media ratelor de ‘obligariaa ale zero laflagle previzute —— Gavermulul eanadlan «9, ar) Oo ‘Obligaiune Ym mF cs 8.0% ‘Obtigaiune 2 an Mee 28% = 18% ‘obtigyiuae 3 a ee 20% = 7.0% acd ratele iflailor previziongte a fi fost inversate, astfel mcitagteptiile ar fi fost de sede arate inflajil de Ia 8% fa 6%, gi apoi In 4%, situain ar Fi Fost urmatonte: ‘Rata reali a dobanzit Prima de intate, Rata dobanzl pt pentru rise de neplatd egal cu media va obligatiun ale ‘ero de itlaie prevazute — Gavermulal canadian ) ary, “, ‘Obligatiune tan 3% + Low : 6.0% (Obligayiane 2 ani 3% + 13% : 65% (Obtigyinne 3 ani 3% + 20% 70% ‘Aceste date ipotetice sunt prezentate sub form grafick in Figura 3-5. Conform teori ayteptrilor, ori de efte ori ze praveds el rats anual a inflaiei va sede, eurba randamenta are 0 at dott fam dtc oo cat nme © Gi rndeentt ‘ppd | Sipmpee ; | ‘ ‘ : oT 4 or 3 Perioada de maturitais [ai] Pevioada de maturitate feu) “Teovile prezentate au fost supe unor teste variate. Testele demonsteazi cl toate eee tet tei su 0 mag valictae. De acces, putem spune of alura curbel ranéamentuluf Ia orice moment este Fnfloenaté de: (1) raportloorerecotets pe pejele pens credit pe tormen sout gi pe eele pentr crete pe tormen lintg; (2) prefernfle penta lihicitate;g (3) axteptrteseferitoare Io inflata fn vitor. fn unele pevioae, unl dinte factor: poate fi daminan, in alte percede altl se poate doved ai important dr toi fei infuenjeaz8stractura ratlor dabfnzilor in furetie de termenul de seadenf ° Repo exp om ple de ee tel db pon gd de is zw econ apt tase Spins md ie fae nal vitor le: ate pont atm prod wees ‘ale st a, hi oa provi con pv ie, cua ands posi we Pa eesm Alfi factori care influenteaz nivelul ratelor dobanzilor {n afart do provizunile inflationiss,preernjele pentr lchiditte sau stuatia ceteris oferte pe plat, ‘exist gi ali factori care infuenfenz% nivelul geneeal al cater dobSnailor yi deci alure cubel sandamentuli, Cej mai importngi sunt wmitri patra: 1) politica Bnti Nationale a Canadet; (2) sivel deficit bugetli federal; 3) considecapireferitoare fa rate de ecm valtr; (4) nvelulectivitat n hmea afacrior Politica Biincii Nationale a Canadei ‘Ags cum probabil afi viet In eursife de eeonomie, repereaofertei de mast monetrt are un efect tt asupranivelulu actitiit economice, cit gi asupra tte inflate. In Canada, oferta de mast sxtocontrolati de Bance National a Canade. Daci bana doreyte si stimuleze economia, creqte ‘aca monetar8 ofeif pe pif. fect inital a uni astol de efi’ este scdderenratcloréabfnzlor, day soensthactane poate de asemienea, 98 due la crsteea rte: previzionate a infil, cae, In rile farjeed crqterearatelor éobénzilog, Dach Banca soade mass monetardoferits pe pla, ae fatimptt exact In timpul peroadetor, in care banca intorvine activ pe pnga monetad, curba randamentului va fi istorsionatS de aceastdactivtate, Temporar, ratole dobinziler pent crediele pe ermen seu: vor fi "pret ‘man dsot banes retrage o pare din mara monetar de pe pif “prea scfzute” daci banca datibuie tn ‘ups de masi monetaré pe pif. Cura randamentului va avea o pinta mai med dact tatele dobinailor penirs croditele pe fermen scurt vor fi “prea mat”, gi 0 panti foarts accentatd daed ratele dobinzilor Pentru crete pe tenmen seurt vor fi “prea miei". Ratole dobinzior pent cteditele pe lermen hung nt Sunt afeetate, att de mult de inervenjia BEnei, mamai dack aceasth intervene influenjeac’ previtunile supra rata vite 9 fl Consideratii referitoare la rata de schimb valutar Guvernul Canadei poate influenja rata de schimb valuar prin politica at refertoare la nivel atelor sebinilerpracticate in Canada, in eomparajie cu cele pratiente in alte fii. De exempla, dial Guverul doreste ca fata de schimb valutar fnie dolarul SUA gi dolar canadian a fie ridkath adi, cu alte cwvint, dareste 0 valoareridien pentru dolar canadian in comparate eu derul SUA ~ ature! ratele cbinzlor in Canada trebuie si fie sabiite la un nivel mal rideat dest cle din Sttele Unite. Aceasta va ‘ncurajainvestitori nord american i pe ali investor sus sf véadhvaloile mobilise pe care acest le *Canpalie erotoct inated io i ice. 2 ated oer donb Rezumat fo aces captl au fost prezetate natura peor Fanci, tiple de insti eare operons pe scone piel, ie ip oare ee sabilese stele dabinsior gi eitva dite medic fn care acete rte ale celniorinflnfezd devia in acer Conepelechoe sunt prezenat a jos © Exist tipur difeste de plete finanlare,Fiecre dite acest pice fe servic pent un segment difrit de lintel, sau vanaactoneaz iter de valor mobile © Tromso de capital ite investor i wilzti de four so seaizass, ups cum unacat: (1) co transfereri dirsete de bani valor sbi; (2) ca transeraei prin itermedial daleilor financir, cae sejonea es iizonetar i (3) sa temaserur pin intermedia finasear, ere creze2t no} ipa de valor mobilise © Bursa este o poy font impovans pent cf ic se sabiese pepsi scivioremize de compsni Gav acesc, lingo! or, sm nsturentl rin cere se fice “lasamentl™ perfomans anagerle) ist dou ip de boa de peed capi: plete orguseat yi pleele OTC: © Capital este alocat dverseey compen pn sistel de peur - Gece tip de capital we un “ort” Pen fondle imprumuat se pecepe dobar ee care au iavett in capital soca a) ure ‘sompani primes dvidende fej’ de coptalponzy fal e8 a pei conpanie af illcze Fandurileeconamisite doo © Enisté etm fictori fundamental care infuenjezd costuleapitallu: (1) posite de produces {@) prefrinte pentru consur (3) riscul gi) inflata 0 Rata dobinzt! pentru grad de rise 22r0, gy» 2 definegte ca find ‘grad de rise zero, kt, plus o primi deine, IP. Dec kyy = k° + IP 2 reald a dobanall pentew CCopitolal 3 - Poles ineitille inancince gi catele abnor 83 6 Rata nominali a dobaazit pent un instrument fnanciar do credit, k, este compush din rata real a , Daterie Byes mes, ail Capitol AnaliztFinanoiard 102 Fabel s Surrey Company Lined ‘Tablou! fhuxurllor de namerae Gatiowe 9) 193 “Numerar provenit din (atilizat pentru) Actus de proucte eine de vest ces exerts x Amores (acer con impli aun) ° Moi comin cept deal dest mumene) (G8) ae Atv ance Numer tema dn eines de cpt 0 Dividends platite actionarilor ) ae + sete nest chine lin, ekpamente oe Derr cot cnt (as) 9 ont ue es rept emi 30 ont ents fii am ace (1) Moses in come capita de (le dest ums ‘Name provid (liz pet) Facturi de onorat (Fuizori) 7 At psive peter set 7 Fret de ent (Client) 2 Ste 6) cs ‘Analiza ratelor finaneiare (indicilor financiari) Documents finaneiare reflects st posifn fine a un moment dt, et si activité e pe pares nurnite perotde de timp teeute. Toto, adevirata valeare a documentos fivaneiar® const in Fpl eB102 Partean2-a Analiz, planificare gi contro finaniare soesten pot fi utilizate penta a provizions eégtigurle vitae ale firmel yi dividendele, Din ponctul de vedere al unui investor, previrionarea vitoruluireprezint eal mai important sepect al snalize inancaee, in timp ce, din punct de vedere al echipei managorisle, nsliza documentelorfnaneiare este util att ca ‘mod de a anticipa conditile vitoare, cd gi, mai important, ea punt de plecre in pleniticates. efinilor care sh influeneze evenimentele viitoare, CO anata aratelorfinauciare ale unei firme este, in genera, prim pas in-o antic financier Ratele sunt astel soneepute tacit si scoati in evident legituie existente Inte divesele conrurt financiae. De exemplu, firma A poate aven o datoie de $248 760 gi cheltil eu dabsinzile de 419 900, in tmp ce fima B ate o datorie de 52 687 980 § gi cheltiel cu dabénzile de 3948 600 $, Care companie ‘ste mai putemici? Adeviraia pondere a acesor dati, e si capacities fimelor de a enone dateile pot 4 analizate prin: (1) compararee datoreifieesei firme eu activele pe eare le posed si (2) sompararen obiincit pe care fecare finn’ tebuie so plitesseS cu venitul disponibil, din care este dcbanz! pot pltite, Astel de compara se foe prin anallan ratelorfinanciare Tipurile principale de rate financiare [iecate tip de ansliz8financiar8 are un seop, sat 9 wiliste, care determind urmirzes dfertlor reli financiare tntre contri. De exemply,analstl posts i fle un bancher, care trebuie 8 cocids dick at corde sau my, une! firme, un etedit pe termen set. Barcheréanlizes2, in primi ris, ehiiteten wae: firme - capaciiatea acesteia de 2-gi onorn datrile pe teen scumt~ gi, de aceea, ci folosese ttcle financiare care misoarl aceasth earacerstic. Prin contas,ereditri pe temmen ing se preseupi rai rule de puteren de cftig side efcionta operational. Ei tu €X opeafile neprfitabile vor cuce In sadesca valoi aetiveler gi ef pocitieputeriet In prezent mo reprennts, neapt, o garantie o& vor ensta Font pentru réscumpatares unei obligaiani cu perioada de matuitate de 29 de ani Investri in capital social sunt, de asemenes, interessti de profitabiitatea pe termen lung gi de efcinfl. Echipa manageis este interesotl, desiguy, de toate aceste aspecte ale aualizei finasciare ~ deoarece firma pe care 0 conduce trebuie a fie eapabilés8 onoteze gi datorile pe termen sur, i cele pe temen lung: gi tn egal mAsutd, trebuie sh eistigeprotituri pent sctiona Ete utils claim rtee fnanciare in gase tipi fundamental A. Rete de Kicidate, care misoarA capactses frmei de 24! enar® obligate 6 plat pe termen seu, ‘eu perioadd de matuitate mie 2 Rete prvind managementul dato, care explich in ce misuri ems se inanlead pin credit 3. Rate privind mangement aetivelor, eave misoats gradu de eficactate a fimei tn wilzareaaetivelor ‘de care dsp. 4. Rate de proftabiitce, care misourefiacitaten generals echipel manngeriale, aga eum reat ex in veriturile obinute din vinci gi dinrearbilittea investi, Rate de crete, care masoarh sbilitstes finnei de 3-1 mtentine pezitia economisi, atunci end ‘economia g industria repectiva se afl ft-o perioad de expanse, 6 Rote ale valet de plug, care isons eapacitatea echipei managerial de a cis o valoure J pists Si fie mai mare decdt castle gi invesile implicate in afsere, Acest cate de evaluate sunt ‘misura cea mai completa performans, in sens cS reflect riscul azociatcompanie!(primele dou!) si ratele de rentabiltate (urmitoarele wei). Ratele de valeare de pinyé sunt de © impoctanfa major pentru e¥ ele se rlatoneazi, in mod direct, eu obiectivele urmirite,adieé maximizaes vali fimei fi bunistri actonarilr. fn eele ce urmenzt vom da exemple specifice pentm flecate raport financing, Folesind cazul companisi Surrey, penta ilstra gi caleula acest ate uillzate Capitol = Analizi Financia 108 Ratele de lichiditate De obicei, pina gi a urs analistfinaneir este liciditatea: va putea firma si onoreze obligate eae ‘ay termenul Ge seadenj8 in viitorul apropist? Surrey sre in (ial datori im vsloare de 91 milioane 8, ‘eto ebuie plein decurculanului utmiter Pot fi soeste abligait onoxate? Deg o analiza de lihitate ‘complet neces tilizaren bugetelor de mumerar (care Vor fi destise tn capitol 6), analiza tatelor ‘emltate prt compararea sumel de ban in cai gia aor active curente cu oblige Financiave curente ‘fer misurd rapid gi ugar de uit pent lichiitat, Pretertim aici douk dive eele mai uslizate rte de lehiditate Rata curenti. Rata enrent (Jichiitaten cureni) se calulesz§ prin implrtiea valor aetvelor utente Ia valoarea pasivelor curente, In activele curene sunt ineluse de obieei, bani lchii,valorite robilste font lichde, efectle comereiale de primis stocuile;pacivele enrente aunt Formate din efeste comerciale de litt, tmprommuri bancare pe termen seu, partea din erediol pe termen tung 2 elie aden! este in limita intervatuini de timp considers (prezent), impodite pe venit de plait $i ake cheltuilt (in prinipa, cele cu salarile). Dac8 o companie trece pin dificult fianciare, aceasta Ineepe 8 onovezo platile(efetele comerieale de plétit) mai trai, xt rcumuleze credite baneare gi aga ma? Aeparte, Dsed acest pasive eurente reac sii rapid decftsctivele curene, rata curenth seade, cee 22 pote fi semnalul aparitet unor probleme Rats curem erte cel mii utiieat mod de aprviewe = Flvabilitii pe termien sour, pent ch indicl maura tn car dreptrie creditarilor pe fermen seus son perfect acopeite de valoates activelor, care pot fi tanaformate in ba lichie! in decurs nei perioade, ‘ite corespunde perionde! de matwitate a datoviot CCaloulaceasteicurente pent Surrey, la stig anulut 1993, este Adivecurente _ 418 000: Pasive corete at caren Mea pe industria So Rata curent pentru Surrey este cu mult deasupea media po industrie, care este 18 or, iar acest. fuera poate si genereze fntebiti pent echipa manageriss. Penta e& sctivele curente sunt aproape de seadenf, ar fi posibil ca eles fe lichidate In 22 % sin vsloarea lor contabil, pest a satsice reditri, aed apareaccasti necesiate Cu toate cé citele miller pe instr vor Fi diceutate ulterior, pe parcursul acest capitol teobuie sf atragem atenia, in acest moment, ch media pe industrie nu feprezined un numar magic pe care toate firmple din sector tebuie sf incerce si atingS. De fp, mele firme foarte bine conduse se pt pasa deasupra valoit respective, iar ae firme, de asemenea, fsite une ee pot pasa sub valearea medi pe Industrie. Totusi, doc satelefianciare pentru 6 ammité fiend sunt foarte departe de valearea medie pe industre, analistul rebuie 2 cerceteze motivele pentru care exit seeast vavaie; del, o distangare mare {ah de media pe induirie webuie sl determine pe analistlfinsgeiar# eefeteze mai tn amount Diferent substantial dintre Sure gi media pe industrc ponte ie reulltl cominati’ dinee fet tipi de compan in eter respoctv In eadalindustre, exist varia)t man in ratele mente de le companie Ia companie. Alternativ, rata fisancart curent de la Surrey poate augers ef sin ii poate reduce afectele comercialo de primit prin reducerea perioadei de credit afer elientlor sau ovezerea vali efectelorcometeate de pit, prin foloiren la maximum a erediuuiofeit de elle furizod [Rata rapid sau testul acid. Rata rapida sav testul aeld ("auck ratio") se ealeulear prin selderenvalotil stocurlor din valoares ativelor eurente gi imparirea diferenel, se obinut, la velonrea pasivelor euente, Stocuile sunt, de obice, cel mai pujin lichide dine tone componente activelor > /46)~022501 20% Devaar 602241 090 §} = 0400 Si xa le sie ae10s Partea 22-2 Analizi, planticae gi contol finonciare create ale une firme; pierderile posbile pot st apart, mai ale, in momentul in ere se pune problema lich acestorstocui, De acees, aostraport se consider un “test acid” pentru mAsusarea capacitii firmel de asi onoraobligaile pe termen seat ‘Active cuente- Pasive curente tesuri__ 248 090 00085 ata rapid sou tata aid = ee 31 000 0005 Tei Media pe industre = 0,8 ath Magia existenté pe industri este de 0,89, la fl en in cnzul esti oport Financia, adie cata arent, Surey se aS eu mult deasupra medic pe indusrie, Este ela, din analzateeacestordout rte, e& Surey se bucur8 deo pozjie extrem de lchidt pe txmen seut, Toate pasivele pe termen scutt pot f ‘onorate exter de simplu, died efeciele comerciale de primit pot fi lehiate la mai nmlt de 33 % din valoares lor eontabil. Accasts se ealeuleszh conform vimdtonei formule Pasive cureote- Banilichiai_ 76 000 0008 [Bete comercale de primit 230-000 000 § 33 sa 33% Ratele privind managementul datoriei (creditului) “Masur fn care fim utilizeszl credit pentru inane (a lever ffaaacar - “financial leverage”) oat importante. Mai tnt, creditor analizex2X valoarea eaptltui propriy, seu eantitoten 6e fondurt implica in afacere de eitre proprietary avestin, pants a-i face o idee despre siguranla sredituli. Dacf proprietaitafaceril adve paniru finanjaree acencis doar o mic propofie din totalul ecesar pent nanfare, riscurile, la care este supush intreprindere, sit supotate, tn prinipa, de ctte editor In al doilex rind, prin aehiztionaren fonduilor pein credit, peoprietait mengin contol asupa firmei, esi au invest o canitte limita de fondu in aceasta, Ins) teen rind, dac firma, in uma folosinifondurilor din credit, efjtigS mai mult deat suma care tebue patito dobéndé, acest surplus ‘duce In eresteres bunistirit propeller, De exempl,dac& activelefoleite au o rath de remtabilate de 10 ¥6 iar datoria are o atl a dobénzii de numa 8 %, exist o dierent inte eale dou, de 2 %, cae se vans actonaifor si levierul financing af alte efecte, Dast ita de rentbilitate a activelor sade la 3% liferenta inte aceasta gi cata dobinai de pltituebuie si se acopere din captaul propria In prime situapie,neare rate de rentabilitte @ active este mai mare deedt rts dobinzii de ptt, realist levieruuifinanciar este favorbil penta firm tn coa de a doun stati, rezlltu este nefsvorabil Fimele care au wn levier fnanciae seizut (deci, eu proportia erediwbi mai mich fn total Pasivelor) au un grad de rise mei mie atunei eid economia se aft Ints-0 peioada de eeccsne, dat tn ceeasi misu, ele au profituri mai sel Toto perioadt de boom. Dimpotiva,tirmele care au un levier fnancia ridieat (det, ce propertie mae 2 creditulu in total pasivelor) sumtin peticol de a sufi piendert sbstangiale, dar aispun gl de sansa dea reaiiza prfitur la fel de man. Perspetivele unor profit mart sunt siigilonre, dar investtrilor nu fe place reel. De acoes, decile referitoare tn vilizarealevieshi finanela trebuie atfel lute Inet i estaileogef un sshilibr inte grade de rise i profiturle agape * Cotes sisi pon pis 3% nee comes de pin ee omit) ear abu pele petemen set Bis tic ipo 0.352 ccm se pins = 1 008 033 x30 00 G00) +91 000000 $= ue ve Capitola 4Analizk Financians 105 Determinare sume optime de date, pentru o anumitt firma, este un proces complex gi ve fi iscutat in capitol [8. Pens momest. vom analiza dous dite rtele cele mai uiizate penta analiza flganclard im managementel tote, dsoareve: ) ele folosese rate bilaiere peniu a determina mésura fn cae finaninea actvelor sa leut prin fonds Imprumuiate; 5 (2) ele folosese rate bazate pe contul de profit perder pew a determin do cite ori valotea cheauelilor fixe (eum a F ele eu plata dob) fn in valearea profiurilor opertionale. Acesto doug ate sunt complement, si sunt uilizate de majritaten oust. ‘Rata Indatordril. Raporcul dintre valores totals a datovoi gt valoaes total active, demumit fn general rata Indatordril, misoar ct Io sth din total de fondusi provine din credit, Datoria Hnchide pasivele curente qi toate obligafunil. Creditor preferé te mii ale Indatorini, deoarec, cu cit acest Faport este mi mic, ou ati exist o protect mai mare immpotrivaeventualelor perder suferite de erediton, in cazul unui filiment. Spre deosebire de preferinfa creditrilr pentru o rth a Indatoriii sedzue, proprietari une sfaceriar putea sé wméreascd un lvier finaaciarridieat, fie din motive de crestre a ctigullor, Fe din doriata de a ou pietde controll asira compan, fn cazul in care sunt obliga at femith noi scfuni. Dack rat indatorii este pres mare, eteth percall de a incuryja 0 comportare Stesponsabil din partea propictarilorafaceri, Deosrece pares lor ée fondu devine extrem de mcd in raport cu cantitstea de fonda impromutat, exist rscul une aetivitij speculative care, dacs ge dovedete de suces, ar putea aduce cistguii subsinfaleactonsrlor. DtcS actviten speculativa se dovedeste un ‘eee, proprietari vor suferi doar o pierdere moderatl, pent cf au invest in afkcere fonduri putin gi limite ‘Total detorie 418000000 $ ata inaatoinit= Tetaldstorle 4180000008 9.69 69 94 Rave ndatorri~ “Tepraetine 606000 000 Media pe industrie = 68 % Rata tndatortii pent Suey, in valoae de 69%, isearnnd 8 actvele companie! sunt fnanate 4 proporto do 69% de ete ereitori Cum valoarea acest raport este uyor mai ridieaté pent Suey ecat media po industie, manageral depactamentul Financisr ar putes, evential, <8 in ih considerace problemele vltoze de finanfare, da diferena inte cele dous vali este atit de micd init nu ar webul si sgenereze nici un fel de problemté gravi penta echipa manayetild. Daci se recurge la eredite noi pent finanfares echizitiondil de noi active, ata va cress, gi scensia poote sé duci, la vate ale dobinilor substanfial mai movi de fp, at si mare ar putes eavza probleme aeionailor” Rata de acoperire @ dobiuzllor - "Times Inorest Eames” (fata THE), Rata TIE se deterning prin imparjrea valoit profiturile fiemei tainte do plate dobinzilor gi impositelor (‘earings before Jnerest and taxes" - EBIT) la valoarea cheltuielilor cu dobinda. Do vreme ce, in exzal nosry, mu ms exis! un vent suplimentar sau alte cheltuieli Te afua dabnzi, EBIT si venitul opeajional net (net ‘operating income - NON) sunt idence. Aces raport definate mara in care veniturile pot sk soad Tek ex soenethcoldere a8 determine probleme financiere penta frm ca vireee a incspasiatii de ag cnore "to amin fsa tier apo ne de ail pope Ripa noie Deb Ass orem vo DIA) Delo ay ar gr ical opi (Da Ps spl vv ale hig atti si ee “Tepe ambos is pe a Hm, gh ome (a emu Yn elon wa rd reprise, dr DA crt In se eRe 6 Hl 100, ag NE expel tick ‘sei106 Parten 2-2 Analizi,plniicare gi control finalane obénzile anunle, Inexpacitatea de a onora obligate snusle de plats a dobinzlor poate si ducd le ‘stionaren fire’ in juste de efte creditor, gi la un posbil aliment. De remareat ef, Ia ruricitor se folosee vatoares profitului tainte de plata impeztelor. Decatee, importul pe venit ee ealelen23 dup \deducerea cheltuiellorcu debinzile,capactates dea plat dobinda nu est influent de impozte __ Profit ¢ de plata dobinzilor i impozitelor, EBIT _ Cheltililecs éobinzile = TE _ Profit inainte de impouit + Chelle eu dobinaile Galil on debate Media pe indstrie = 2,4 ori ‘Chelwieile eu dobinzile pent Surrey consau din tel pla fn valoare totals de 43 milisne S (@ 0 veden Tabelul 41), Profil net operajonal al frmei (NOM), dsponibil petra onoratea acestor sf este 4 103 milioane $ asl inet dobinda este acoperti de 24 or. Comparatia dint aceast ifr ecko pe industrio rat e& Suney, engi ate companii din industria respectiva, ae o marjé mick de sgurant in scoperiea cheliellor cu dabanzil Acestrpartintiegte coneluzin of aceastl companie poate rece prin uncle dificult dtedineesred i mprumote mai mul. Surey nu rebui 33 Incetce i Finanjeze un prosent sai maze din ative prin uilizarescredulul; mu rebue a depgeasc8procentulflost in prezent Acoperiren cheltlellor fixe ("Fixed-Charge Coverage"). Rata de acoperire a eheltuelilor fe ste asemnitoare ou rata TIE; dferena este aceea c8 aceasté rt ia fn consideraresituaia in cate frele 24 active gi tnciee contacte de leasing cre presupin obliga pe termen lung.” Age cum vor ‘apitolil 23, contractele de leasing sunt extrem de wilizae in prezznt, determinnd ea rate de acoperite a cheltuilior fine a fie preferat atl TIE, fn mai toate analizlefinaiare. "Chetiile tie” 5 definese ea fiind cheltuieli eu dobinzile plus obliga anuale provenite din contact de leasing pe ‘ermen hung, iar rata de acoperite a cheltuisilr fine se deineste, dupa cum urmeazt Rata de acopeire a cheltuililor fixe = = Pofitnet inte de impoat + cle cu dobinsle + obliga din etsing _ ‘heluel cu dobinaile + obliga din Teasing {60.000 0008 + 43 000 000s ~ 20 000 000s “43 0000008 > 20000 000 230000008 5 sovws Media pe industrie= 2.0 4 Rata de acoperise a cheltuielilorfxe pent Surrey este egal eu medi pe industi, Exact ea gin ‘azul eelrlalte don cate puse in dscue, compania pare s4 se menial sezonsbil, corespunzitortendinto, generale din sector in ear epereana "tn gee en eat eesng pe temas x ol ce pu 3 ani ease, nt hii pn uncon eg dats ean ve tls nt de acopert eter, a or se pleat t-mcnac stg waa are 3 a Pane wl pr eave de eign“! ee loa ein st ‘eS kro mb aie nomi “ene” Fnesone cos» ic ol een ee gl eile ‘oni cx nay dean tie ln ia line lav de “wag capi” Al ee eo ale pa (ir at whi PY). i crepe cls! nit eve ett enor cette ete conte conc eng, | a 4 Capitol 4 Analiag Financia 107 ‘Considevind of rat indatortsi este usor tn exces fal de media pe industie, dat contacted leasing sunt considerate ea 0 forms de credit, atunci Surey 2e poate afla foarte aproape de limita capaci sale de impramut -Acoperiren prin fluxul de mumerar (Cosh flow coverage ratio"), $8 prempunem cb Suey & ‘mis actuni preferential, care necest pai in valoaze de $mioane $ area, su forma de dividende; de ssemenca, companiatebuie a8 fact pli anise pentu a pate riscumpra obligatunile (obligatiun! ex fond de riscumpicare); aceste pli erie Jo 15 milioane §anuel, Ca mumsiatru!raporlui precedent ‘webuie si adfugion amortizarea, care mu este o chelualé fn nomerr, iar Is sumitor, vom adfuga dou somponente in pus, calculate la valoarea lor tainted impocit." Aceste ajusisi gnerea2S rata de {coperire prin luxul de numerar, sve defineste misura in care fuxurite de mumeroe din operareacaperé ‘eoeate nanciare: Rata de acopetire prin axl de rumera Invite de mamerar obs gpl de easing + 1230000008 + 9en00I08 ____ ison c00$ 5 - “= SHOES 15 0007000 ~ “103 000 005° * somomns = “T9507 1-050 Cutoate oil medile po industie penta acest rth finanelacS nu sunt, in general, publest, login ae spne ci, in mod normal, a rebu a exist cel putin orale seoperie prin xu de pumerse de 2 or, pentru a permite 0 seidere substajill a intbrilor de cumerar, Inante de aparitia unor probleme se solvabiitate Suey nu se edie la acest standard Rate privind managementul activelor Ratelefolsite in managemennlactivelor misoard gradul de efieacitate cu care firma utilizes setivele pe care le ave la dispozte, Taste acest rate presupun compari fice cfta de vinats si difertele poatt contabile de active. Ele pleach de la ideea eB existh un “echliona” rajionl inte cifta de vinziti gi diverse poziti contabile, care desemneazAactvele firme’ - adic stocurile, efetele comercale de prim, actvele Fixes altele. Aga cum vom vedea pe parcusuleaptolelor urmétoar, acest presupunere este, i ‘ener, vali Rotafia stocurilor ("Inventory tumover"), Rata rotaflel stoeurlor, detinitt ea find cif \inzinfor impart in valoarea storey, eenleuleazk ups cum urmeazh " encc eile eit ety ei ttre iil ae pn nd compe inking feb ‘= cin vena dap ph pn importer, pie le (-T apeoaiench see 9a sel pene pone de ipo, ot dp en, da Bi a eth4108 Partea 2-8 Analizt, placa gi contol financiare Citta vino (ita de ace’) Valosre soar 920.000 000 s 170-000 000.8 Media pe industtie= 8,0 ot Rotatia stocutilor la Suey este decide 5,4 oi, 0 valoare semnificativ mai meh deestrvedia pe Industrie, care est de 8 ot. Aceasta poate 83 tseme of Surrey opereazi eu mai multe stocuti deedt ete nesesar; urplasl de stocuri ese, desigu, neprodvctv i sepreznto investiie a civei rth de renabilitate ‘este zero, Suey trebuie, de asemenc, si analizeze dash stocurile pe cate le detine, congin materi prime, ‘materiale sau produse finite defectuoase sau urate moral, are, de fap, si nu aiba in realitate valoarea contabilt Je care sont inregstate. Combinfnd rata curen et valoare riicat, text acid cu valoare Seizuti, $i rottin stocurilr mai miei deeSt media, putem aprecia oF exist, intr-adevir, posibiltatee ea lnelestocuris fe wate fzie ens moral, Rata rtailstocuilor = 4 on Existi tre probleme to calelaren gi intgprtarearotaiei socutlot. Prima este aceea cd cits ‘iuatrilor se exprima in proj plein sehimt, stocurile sunt intoduse in caleul la valoarea lor eats, are reprezint, de cele mai multe of, cast trie ~ de sceee, poate c a Fa potviten in fe ce een ‘inciriler, Ia nunfstirul raporui a se foloascd costal kunuilor vindute (cet oF goods sold - COGS), ‘Tot, cole mai multe ealeule ale rotayieistocusilor se fac folosnd cifte vEnzirilor, De acece, pentru a permite © comparafie adeevat intre compen indusre, este necesar si se folosense citta de VinzSr, In snumicitoralrapotul ‘A dove problems esto aceea ef evaluarea stocurilor pote f dfs de I fra laf in cade scoleing indus. in general, se utlizeazs hntoda de evalnare FUPO (Fist in, frst out ~ prin ines, primol ist). Ins, dao8 se foloseste metoda de evaluare LIFO (Iss in, first out ~ ulin itt. primal ‘eq, aceasta poate st duet Ia includrea in ealeu a unorstovuri mai veehi, eu valosi mai miei iar aceasta, Jn indul su, poate duce lao toate a sooutlo mal mare, ‘Ultima problems consté in faptule¥, pene a calcula aceatS rat, ae iau tn caleu! vinziile ‘nuale, in timp ce stocurile se consderd Ia o anumitS valoae, coespunaitoare unui anumit monten in timp, De aceea, este mai covet si se utlizeze > medic anualéw stovtilor, medic care se ealeieazh prin fnsumateavalerilor stocuritrlafgearesfirgit de lus, penta tonte cele 12 huni, rezultetal find impait It 12, sau prin insumarenstocurilor de inceput g sit de lund impiirearezllatul ln 2. Dack 3 ie o& sfcerile firme! au un earacter sezonier, sau oka exisiat © tendinfé clark de cregtere enw descrestere 2 énaésilor pe parcursul anuli, aoesteajustiri aunt neepirat necesre. Aste, deoatece activitaten firme: Surrey so caracterizeazA prin sezonattate, ecipa manageralé va avea nevoie de mai multe informat ‘deci cele oferite aici, pentru a putea spe dae roan stocurilor este sau nu problems eal. Perioada medie de colectare sau Durata mode de tneasare a ellewtior - Rata Days Sales Outstanding (DSO). DSO" se foloseste pent inalizarea efbetelor comeriesle de primi; este, de fp, un ‘mod de a misur rtafa efecielor comervale de primi, ge calelesea in dout eape: (1) eit anuald a inedrior se imparte Ia 365 penir a se afla media vinzrilorainice"; (2) valearea efectelor comerciale de primitse impart facia ileal a vanclrler pest a se afl numdul rptezentind vinzinie zlnice bloste in efectele comereale de primit.Aceasti valoare se numeste DSO, decerece reprezinta minal de aile inte momento vinzit i moment primirit banilo lichisiaferenttacesteia, Schimibarea aces "aport va avea un impact gi asupraratelor de ichditate, Caleulele efectuate pentns Surrey ara o periondl "nce she se est vlum, DSO fot een a al “pri nc de cole aemge cleo pi ACE). Tein oa fot mode pai af concomitant at men cer De se, ‘mde los astotemen ACF atm eva os mel DSO. © Dassen agra red of vin ant, sbi pose, tele se incr i vino Fm icles obi amin cif rei vin (oust i) exes psec perinda mei ecalecne ‘Sein ones ona ei CCapitolul 4= Avalin Finance 109 medio de colctar de 91,28 sil, AseastarepsezintS rl mai mult deat media pe indusve, care este de 30¢ezile gpa L. Vane zieice 200000008 sosags 36 LEfecte comersiale de primit _ 2300000008 ‘Vani zilnice 91,28 ale tsp? DSO~ ‘Mea pe industrie =30 ile Ck ct pent Surya operon mated cesar de 91 ie care dp cam a bai slit, ete co mul pete eda Indl adh 90 ale. Aver compra demons teach a inp» actrlor de chive elle, Toh acest spat a conser uele cama, com a fiscles ale wins de cbse Ine peace fap eh acevo nto Seti ou pata isu toe itil pe outdo mal mute, Toe pet silent, ‘en lines! i eval Se profit. piedr nla binds cates eve mp pents Indies pli, De aromenes, In sora erp exstanele is fx epee fae a in San oh ie low. char su aoe contain ineetarn prude mea Se clr, spa firee ca aida de di da Sey eta Pens compile cre mi vind main, DSO poste feat pi compre ex tran de stp or firma i ofer I vinzre. De exe, de wee ce Suey vine arc teen de tsa tn 30 e le de I relic, er prone dle de oles ete da 9 al, ae ca In eral lain i ei etre inp. Dest tin an poster nda de eee Bort ce termi doce fa vdnare ns a mcion, sesh smn ma cack Si et i deeds» od prod cles Let de analiza efector comers de pin, ml eboiea wentnsn altnarnen fsa aoe soem wie (eons) aut eve comerinte (aging shel), eae gape tte comet pi ph mia de aes a cose. Pests Sey, sche 3 ‘fee comial de primi ee ito ‘Varsta ereantel comercial (in 2 Procent din total ereante comeretale (%) 30 icy 21-40 u 41-60 8 61-80 10 St 100 9 peste 100, as Tout on ‘Tatu, ete dificil i se determine ow precizi it lin mii sehih fetal, chiar gi ispunda e informatia de mai mus, Designs, puter observa ek grupa cu peste 100 da zilereprezin® un procent ‘nportat din total efectelor comecisle 6eprimit, Bchips managerials webuie s determine, ou foarte110 Parteaa 2-2, Analiz,plaifieare gi contol fnaneiare sare aeurte, daet yta DSO de 91 de ze ve dstoreaz’ sou nu vinztilor fa rate, Problema core se poste jvc aici ese gi mal grav, éac8 lum in consierare media pe insti, care ert de 30 decile Rotatia aetivelor fixe "Fixed-asotetumovei”). Rata rotalel ativeloe fxg, nuts i uth de ullisare a aetvelor fice, mascark ct de efcienth ext fina fn ublizarea maine 4 echipanenler. Eee, de fop,raportul dine citta vanztrlor active Fixe la valores nets Cita vinasritor 920 000 000 5 Rata rota setivetor fixe = —__Cittavinebrilr__ 9200000008. ‘ive fixes valoareanett 191 0000008 ** Media po industtie=7.5 on Rota rouailactvelo Fixe peatru Surey, In vloare de 48 oi, 3 éovedeste mic Tn comparaie cu seta pe indstre, care se rdich In 7,5 ori Acosta este un semnal cf firma nu utlinetzé actvele de eare induc a fest mare (82 %), ar pentru Srey, fe si mai mare (13,6 %- Totus, pref media penta Surrey a 8 cunoscuto erestere stabil. Preul media cunescu occetere rapid In perionda 1988 ~ 199, iar in decusu soul 1993 practic a soit Valoareacontabit apt soeiat pe fun ni ce resus pentru investi, fname prin capil soci, are compan respect Ta fecareaefune emis vali AcasstsVsloze etal 9 eresut ea 167 % ent Sure, esea oe reprezin 0 valoare mai mare decit 10,3 % roa decree pe indus. Aceasta pote Insemne of ata ubstanil de rere a compel Suey a es finan nprinepal, dn profile seule, ‘In general, esgteren companiel Suey a fost foarte pares, fa acest fap rebuie sf afb implica asupa ratlor de evaare pe ere le vor pecan in exe e unre, Tavera oe Date istoric selectate pentru Surrey Company Li Se Fini Gail de dolar) Vasa 345000 368000 60000575000 713000920000 Venit net (profit ne) 4000. 1850022000 30000 Profitpeactiune §—(S) 18,55 1,85 2.52 Dividends pescjiune ($) 019023027 ‘rej do piafi- aetiual ordinare Mare 11,00 1500 160014252080 19,50 Mie 800 12,00 13,00 17801650 Media 950 13501480 1.00 18,00 " Valoare contabil pe acfiane (Ca startet anata, 730 9.80 10,90 15,80 Tabetol 7 Rate de crestere, 1988 1993, Surrey i medi pe Intustrie Sureey Vana 217% Profit net 165% Profit pe acfiune 16% Dividende pe actane 2% Pret de pia medi 136% Valour contabild pe atione 16.1%114 Partexa 2a Anslizd, planificare gi contol Nnanciae Rate ale vatorii de piatit Ratele valor de pia sant cele mai cuprinzsioare mes ale perfrmintei une! fame, fn sensu ale reflect influenja coroboratS a mater financare de ise gi de rentbiitate. Vom prezenta, in cele oe tumeazd, dau rate de evalua, iar earotensticile le principle sunt rezumate tn Tabell 48 Cocfieentul de capiatizaye bursierA ("Price-to-Barnings Ratio” - PER). Coeflelental de capitatzare bursierd (Price-to-Eamings sau PE) ara edt de mult sunt dispuslinvestrit 5 plitenses penta un dolar de profit rspovat. Ratole PTE cant mati pent fimele care a perspective mai bune de ‘exvoliace (in condi economice gi de rise constant); ele unt mici pent frmele ale edror afacert sunt riseante. Rata PE se ealculea2simptind eusn bursier al seiunt ls profital pe atiune, Pent a9ul 1993, ‘utlizdné prequl mediu pe actune do 18,00 $ gi profil pe aeyiane (EPS) de 2.528, vom datormina ata PIE entry Sure ea ind 3,1 i peactinne _ 18008 flint do capitaliare busi (PIE) = erate CD rofit pe actiune — 2,52 Tost Inacestexemplu am utiliatpreful media, dar se poate utiliza, la fel de bine, i real de inchidere ela 34 devemtrie 1993 ‘Si ananeim o privite asap tenes coer rate PIE, prezentate in Tabell 48. Peni toi ai, excepia hi 1991, acete rate au Ut vali maim pena Suey dest medi industriel, Aceasainsearnn’ ci ‘Surrey aavat operons moi bund io st de erelere mai mare. 3 remarcim, de aemene, of desereserea vate PE, care a avut Ie le Suey in deta anu 1993, fest un fenomen general i indus. Raportul valoare de pia /valoaze contabllé C*Markt - 19 - Book Rati). Raportal valoare de plath /valoave contabii ecto o slth rath de evalnare important, docaroce indicd valoare pe care piefele Financire o confer achipsi manageiae4i strut organizationale a companiei ix fapctume ("aa 8 going concer”). Valoarea contabill veprezivS coetuile istrice ale “eSrhmizilor si morteraui, adiek costrile itrice ale activelor fixe (imobilizdt cexporale) ale wei compani, care a fost fnsafate de etre actions, dendtori de actuni ordinare. O compraie bine couduss, eu o eel managerial8 putenie, eu © structucd organizations efieients gi cu sufeiene posibilti de erestere ar tebui si aibs 0 valoare de pint sai mre si cel putin ogald eu valoaren contabil a capital sy social, Dack economia 30 afl into petioads de recesiune gi posible de dytig pent firm sunt paide,raportulvaloare de pia /valoare ContabilA poate #8 fie subunit, ehiardued echipa managerial este bua. Astfel, valve acest rate vor depinde, sit de factor! economist gonerali (es valabii penta seotorl economic respectiv), ct gi de factor ere apartn aumai do Firma respectiv, ex entiate distinct, Valoarea contabil a une aciuni Surry la data de 31 decembrie 1993 era de 15,80 8, Caleulénd raportulvaleare de pia /valoare contabilé sjixem I. lous de pati Prejul de pinipeacfune 18008 | sloaecontabili Veloarea conabili pe actune 15, 808 ‘Aga cum puter observa din Tabelul 4-8, aportl valeare de piatd J valoare contabilé peatu ‘Suey a fost inotdeauna supraunitr. fn anil precedent s-asituat fa limita de 1,3 - 1 or. Industea, de fascmenss, a avut un port valoare ée pin{a 1 valoare comiabilé ssprounitac, ou except anal 1993, ‘Seideresacestor raposcte in decursu ali 1998 fost nel smal promunja pent conipaniaSurtey, dest pentru indusee in general ns, cu toate acester, Sumey se afl ict la valoare supraunitars, de Copitolul 4 Analizé Financia 118 Tabet Rate ale valor de pia, tn perionda 1988 - 1993 Sareey medi pe indusirie 1889199098889. ~Coecfontal de caplatizare bursers a Suntey gt 80 18 38: ow Indie mo S10 3 ur Mu wooo ul Los Analiza trendului ‘Day analiza ratelorfinancare prozenate pind acum ae ofero imagine rezansbilsaaupen posits firmed Surtey, acest imagine ost Intruedtva incomplete seam de timp. Ratele Finaneiae anaizate sim doar moments ditinete tn “viaga” companie pot exsa ins tendinge, cae si duct Ia slabirenunei poi are fn prezent este bund, jar acestetendin nu pot £ “demascate" doar prin analiza cater fnanciae de moment. Anallza trendufu, diet analiza aestor at financice peo perioada de mai mili ani, paste scott Ia iveali fpr ef, dimpotv8, 0 ponte relativ lab este proces do imbunsttite Metoda pe are se bazeazi analiza trendului este exemplifical tn Figura 4-2. prin grabeee citi viazivilor, ate curene, tei indatorni, roti actvelor fixe, si renabiiil eapitlulu:propriu, toate pentru compania Surrey, pentns perioada dinte 1997 - 1993, Cifvele sunt compatate eu medile pe Industrie, pe aceeasiperioadi. Cita vinziilr do la Suey costo mai rapid decit media po indus, ceo cv este india a faptalui cd Suey 2 a8 into periondh de erotee, Dasi vom proceds lao sbeervare Stents, vom vedes ef ratele financiave in Suey nu urmnat intotdesuna tendinja generall a industri ‘Aceasta ne duce la conchzia cl tendinjele companiel sont generat, fnt- oarecareraicut, de conditille ssle interne, gi mu de influenfe ce se manifee® la nvet national. in general, dterejele dine Fink si Industrie pr fi devenit mai semnficative fx docursl utile ai Pezita firmei Suey, in ceca ce prveste Hohidttes, a devenit ou total difei® de ces eae predomi Sn endl inducriet Fim tebuie sf ia msuricft so ponte de repede, pent ai inbunitt ‘uradul de uilizare a actveler, att pe termes: ng, cit gi pe temmea scurt. Aceasts nu fnceamad, tots, cf rata medi pe industre este con mai bund gi pent Surey ~ pentru un rispans core, s-ar dovedi neces’ ‘oanaliza mai cuprinzitoare a medio! pe indus Rata indatosii (cata dtorei) ponte Suey a urmat aceagi tending cu ces existent in indus Inst, no siti detox sh mentions, din nou, Fapil el av aver infoxmaje asupeacoutactelor de leasing practicate de Suney gi, respectv, de ceil participant din tamura respectivs, si aovasts informatie sr ‘otea si schimbe complet datele de [a care se ponte ih comparate. Aceastéprobabilitate de exeare se poate extinde sf asupra rate rotajei ativelor fixe, acolo unde pozitia deinuté de Surrey pare eh ve eterioceazA. Aceass ar putea jostifia prin achiziinasea deaetivnoi, fn vt rapid, acestea Find tsk ulizate sub eapacteten for nominal, Tot, ese imporiant ea Sustey aX ny mai achizifoneze gi ale sotve Ina dea Smurf effeiena operaional a lor existent116 artes 22-2 Analiza,planificar si control finasciace Figura 2 Exempliffearen ayullzei de trond, 1987-1993 ‘Vaazirilee2 % a din vinsiie 1987 eo 7 Sarey “7 Media 1987 189 7991 1085 _ srs a pee 7 a tL — oe _ von - Rotatia ativelor fixe Mexia Th = ~~ sorey 987 1949) 1991 1393 = = = = Surrey or ‘dures ee 1987 ioe 1981 983 | , | CCapitolul 4= Avaliza Financ 117 Rata de retailtate a capital propriu la Suey a avutHntotdesuna o valoate msi mare decdt sin pe industie, desi ratale dati au fost practic egale Rata de renablitate fost stabil, fueruind Inte 14% gi 16% Numai In ant 1990, aceasta a dept 16 ‘Analiza barat pe inde "index analyst) 1 analiza bazath pe pauderi (“common-stze”) Analize donde dau, deseor,oeaprimare in procene a indvstotlor naa: prezan in docu Fania, ‘Acasteprocetesnt legate fle de un ttal (com arf ttl ei de vinzii sau ttl active, In et8 2 ete exbo do un document fnamciarhazot pe pondet "commons", fe dew an hate baz (In sate ex rela oar umele de dasenen finance Bazar pe det de errr). {a documentle Financia’ “commensis", fecare porte dn ilenl contbi exe exprimat ca procent din lao, i ieare poze dn cnt de profi pide’ ce expr en procent dn fe ttall a vinziier,[n daoumentele inaciare baz pe inci, paiile ‘ki lanl comtabi din coma ce pot peser sunt exprimate sub Forma de modified proces fal de ‘oars aclen poz ntrun an de baz, care se consider ca find 100% Ambele pur de document pt ntiizt, fe penta compat inte de apartinind aceligi Sime, dar pe pevinde diet fi pnts compari {ne companile din enrul unui sector eccnomic, Recumatul analizei ratelor financiare: sistemul Du Pont ‘Tabelul 49 preainsk in rezumat ratelefinanciare pont Suey, in timp ce Figure 4-3 prez relatia existent Inte renabilitatea investi inactive, roatetiaactivelor gi mara de profits aceasé relate ‘ste demumitl sfstemal modifieat Du Pom, dacarece compania Du Pont a fost prima care a aplicat acest sistem gonoral. Partea din stinga a diagramel este cen in cate apat mayjele de profit raporate le ciffa vinzirilor (rate profitului), Difeitele cheltuieli sunt listate gi spot iosumate, pentru a se ajunge Jn valoares costurior ‘otal pentn) Surrey. Prin sedderesvalori totale a costurlor din cfs vinadrilor 2 cbtine ventul net al companiei. Daca se impart veaitul net Ia eiffa vinzirilr, rezultatl objinut pe aratd cf 3,3 % din fecare dolar obtinut din vanaSei este cdgigul care reving actionarilor. Dack rarja de peoit este micd sau are o tendints de desccestere, se pot exarains cheltualile, pe eategori, ‘una efte un, pentra a se identfieaLocul unde apar problemele gia se corecta aceste probleme, Partes din dreapta a diagramei 4-3 listenzi toate categorie de active, face total valorior scesiora gi apod inmparte efta vinztrilor Ia valosre activelor totale pentru afla este este nominal de rota ale sctivelor, pe an, Ja compania Surrey, Rata de rotatieanualé sactivelor este de 1,5 or Marja de profit tnmuljits ca rata rotaielactivelor totale este nvtnits eeuatie Du Pont, iar reultatul acest ecunti repzezines rata de rentbilizate a activeloy (rte of rete on aatets- ROA} HOA = Maia de profit « Rata do rotate a stivelor totale Nenitnet _, CMiavintiilor «5 546 41,5 = 5,0% ay ‘Cia vinutilor “ ~ Toul active Surtey a avut proftur in valoare de 3,3 %, sau alee] spo, profiturt de 3,3 cent la tiecare dolar objinut din vAnzir, jar activele au fost “rote” de 1,$ ott in decursul anulu, astish tnt ‘compania aro o rath do rentabilitate a ctivelor de 5%, Daci compania ar fi utiliat numai capital proprit, mi gi credit, penira finanjarea activelor sale, stunei rata de rentabilitate a aciivelor ar fi fost egalé eu rata de routabilitate a capitalulul proprit. Totus, in eazul de fal, 69 % din capital de earedispune firma fost furmizat prin oferire Go credit side vieme ce, rate de reniailiate a aotivelor de 5 % so varsh fy totlitate aetionarior, ‘cre au furnizat doar 31 % din total eapitelului folost la finantaces activelor,insearana cf rata de ‘an(bilitate a captaluluipropriu este mai mare de 5%,118 Partea a 2-2 Analisi, planiicare gi contotfinaneare CCapitolul4~ Analiza Finaneiar 19 Tabeiat oo Rezumat al analizelrateor financiare Rata Ratede Wohi Rata creat ata rapid sau testl seid Formula de calcul “Aative curente/ Pave (Active curen Pasive urente| Stoouri)/ Rate prvind managemental crediubl daioriel) Raa indoors Rata TIE Rata de acoperise a sheluiellor fixe Rata de acoperire prin ‘luxul de mumerar ‘Total datore / Total active (Profit nt Inaine de impos + cheluit eu dobinzile + cbligai din leasing)! (Chaltieli cu dobanzite + tigi din iexsing) (Goudie de mumeraey {Dodi gpg de leasing ~flividende de ptt pentru sium prefarentialeemise 1 (1-1) [Rambursarea tori 0-7 Rate privind managementul ccrvelor Rolajia sosurlar so Rotafi ativelor fie Rotati activ tos Rate de profiel Rola peofitulut Pateren de fstig (BEP) Rata de renabiitate a activelor OA) Ral de contabilitate a capital propria (ROE) ‘Cifia valle /Valoare [Bfecte comercale de primit? Vine zl Cifta vinzrior/ Active fixe Ia valoares nets Citta vanzriloe/ Tosa activ Veal net dup impeaiare7 Citta vitor LEBITY Total active Venit net dupa import / Valoace active totale Venit net dupk imporit/ Valoare total eapial prop Valoare pentru Surrey 46e 270 ou 2400) 2.0081 Lori Soa 91 ile 480 33% 170% 50% 16.0% ‘Medie pe Industeie Ten ofan Boa 302ile S08 2500 12% 130% 30% 9.2% Evaluare Valonre bal, dr trebuie analiza Valoare buss, dar tecbuie analiza ‘Salatientor Satiffetor Satiftcstor Stab Sa sia Sle Sab Bin Bun Bun Rate de oresere ‘Citta vinaarlor Valoae eg podoadsi21,7% —17,0% ——_Salisicator 1 Vatene la neepul peticade Venitl net Valosre In fry parondet 16.5% 10.3% Bus, 1 Valese la incepta peronde Prt pe astome Valcare I frp penoadei 16.6% 135% Bun 2 Valeare la incepta peicede Dividend pe aefiune Valoere la sgl peroadei 17.2% 13.1% = Bun 1 Valea lo expe pevoads ate de evalare (1993) ‘Coeficiente Proj pe actiune / Cag pe Ze 200i __—_—Satisicdtor sapitalizare bursieré ——acfune PE Roporul vale de pal Prep de pia posetime/ —I,Lari_ 9 ori Sorisfioitor ‘loan combilé Vatoareacentabis po setiune ‘Mai explicit, rata de rentabilitate a activelor (ROA) trebuis tomulité ov factorul de rmubipicare a capialulul propriu, care este reprezentat de report dintre activ totals capital propriu: esfel se shine rata de rentabilitate a exptalulul propria (return on equity - ROE)" Venitnet_ Activ total ROE~ ROA x Factor de mulipleare a spit produ = ET x a 5,0 % x (606 mitioane $ / 188 milioane 8) = $,0% x 3,22 © 16.0 % a) [Eouafiile 4-1 si 4-2 se pot combina pent a forma ecuatia extinss Du Pont ROE = Marja do profit x Rotatia ativelor toate x Factor de-multiplcave a capitalului propriu= Venit net * Gila vinsiilor Co Pentru Surrey, aver ROE = 3,3 %x 1,5 322 = 16,0% "Ran delta eps popsic pose, eases, explo LC-DVA) ane DIA a ol Pst single vm le expe fo de wir sep poe oe capes es 2120 Parteaa 2.2 Anolizi,plaifcare i contre! financaze Figura 63 Diagrama moditicath Du Pont eu referie la companta Surrey (milloane S) ‘multe cu Rota de renabilitatea apie prope 160% ‘Active Capital propria 1606 /188= 322 ‘Mage pot poiuea rose din | inmaecu Rata de ota waster vinn 3.3%6 thle vweitest | topartia | viat Vara | smart [ Toe eve 308 oe 9208 9208 me 600 _——1 co vinziti | ings | COs Active ne |, | Astivecurene 9208 totale 191 ps 4158 8908 e Les] Lt == 5 — Vir mobile cen Dana aig woh suptimentare ete.) - soos ‘macnn ‘epee ti core = 3 8 ein 108 os | Capitol 4 Anslizk Financiars 12 Rata devetailitat de 16 % a put falelatl In mod drt, pee pire vita set dup impaitare a valoren capital prop 30 milloate $188 mlioane $= 16,0 % Tot feuaje Du Pot arale modu! ince naga depot, rata dof a activelor ttle 9 wizaces Sted interacioneack pent determina ata de enabiateaeaptllu propria" Srey ponte ab uilizere sistem Di Pont pest) & analiza psibiliile de inbuntatie © peformantlor Frm In prten sting, numiti pare mage de pei de pe diegrama sistemas Rroifeat Da Pont, persnalul deparamentuu: ge tarketng de la Some poate stadia efestl Trott procs la Winzae (anu, simpotriv, efor se8ériprejes pnt sTeterea Volum Se vinai, fecal iatroduser de protuse nl sr pont pe noi pile, care permit © mart de profit ai idisat ete. Ce crest cept de coutbiaren costo pot anslize feiie step Be eel, gi, ta colborore cu ingior agent de aprovcionare gi ake gent de person: Spersionl ot si eaute modal de redcore 4 eostutlor th piven feat, act cop ati de ‘oui, anal fnancin! de In Suey, in colsborate cu petonsol de produ ide marketing, pot ‘i eaute modi de a minimzninvesia in fete eategot de ative fn aca timp, personal dela depatamentl de trezoreri ponte aml efectldierielor statepi de fara, wknd tvenfinrescheltuietr eu debit gn scl neces finan prin eet fa un nivel scat, doy cect st uizze credit, po ch poi, pentey 9 mic sate rentbiltate a capital propre Suey su ate sci un fel de prcblemd th eves ce privet lice: de fp, nivel de lichidtate 2 putea dovedi ma! rceat Sei este neue, Astivle hide sels in calel ater Ae Tchdtate fe tna geneten oe Ge rontabiltate explicit (de exempla, ourle 9 ee Somerciale de primi) fi gonereazs © 8 do retabilioe foarte mid, ups impoxit (e exempha, Store mobilore forte ihigo), Role do shitate le companies Surrey demonstesch 8, pe Termen svurt, slvbifitata ete buns, Gar aoeata ee poste dovedio grees cin ates echo Imunageite Rata nga rl de opr a dobar a eelulilixe vn osteo sot sey firlenzh pin seat iran mod adeva, fri expune acon I eur ce most Secetee, Never infortoti cu Piel fnmfte pi esing er bi sf revancatem ck ae ip Sc time ar wba a dear, privit ca on neo a fina prin ered, pot 8 generenzé. on hep doa primi ond fit dn tir ime, Dacha n copiers oblige dn contactele delesing, probabil ef Srey sine deo suet pint exp Rael fost ty reangemenshativelor sensu pet cle ssi sabe ale fc Soy. Dp cum dea an Tesaset, compare eu indi, in general, pot 8 nclevant, ino onesie Dn, dntoi puis eine sive fe nate pn cont do ening tate cst Suey ar uetui oak in vedere anaieres ivesiilor tle nae Fx, sop mbna fino, decarece so pre i tims a iq uilizezt la east neh ion, nes echipemenl ‘Aso pote sr puns precisa neal md, inceprl ne pide ce exinae eter ar iis pact sib pono pte dear temporah De vere om vein se fee Snaitn ‘Sion eau, po termen lng stan ve pote inbunii doc este aera sonra "un aaos flo od feventee rmto ta desis apa inentoron = (Veit x psn dein) (Ci grat» Cai ye mir pei veralin dol Sot vein, mun pei else for invent, eo sere nt fs gl popes: Rpt nie eerie ana pens ae uni ap vee. Ast ‘apo ete nwt, alo trl nso de as pie, ane vena erect AES 8 ‘pov cues emp, itn pe ce menop lm izes apt vir pent tin oi seve, De fit et car out defen azo tc no pl mela of, dean tale nk a de rein apie ogc ut ep neice dt sera apo 7.122 Parieaa2-a. Anaizt, planticare gi control fnanciare Retele de profitabilitate confinmd, tn fotaitate, eX firme este viabil, efnitoasi, Daci ratele refetitoae Ia activitate fie dovada unei ullizisi sub oapacitn 9 actvelor,raele de profitabilitate demonsteazs of firma » fost eapabili sf uilizeze cu fos dimensunile sale penta ditibui adeovat contre fe gi a achiztiona bunusi Tn ean suelente ponte 8 menfne © maria de profit bt mai mare deedt media pe industrie. Dat find 8 iteprinderes are un nivel de ree Financia aremitor es ooh al ‘ndustee in general, Surrey cig mua mul Cresterea cftel vinziifor la Suey este saisieStoare fm comparie ca tandardele din industri, Mai mult, toate misuririle toute asupra eregterit de proitabiitate demonsienzs o pozite puters, iar fatele de evalvare sit favorable. Analiza de wend ne poate pune In diaporitie alte aspecte ale performanjlor, referitone le dezvotare, ist aceste aspecte vin in completren calor pe care mi le ofeet ‘aleulal procentelr de crstre. ‘Statistici specifice pentru anumite sectoare economice Rate gi statsticile prezentate anterior sunt folosite in cele mai multe ramuri economic, dar exist gi Vipusi speciale de statistic, utlizate mumai pent anumite domeni, Ds exempls,linile aetiene folosese rae speciale referitore In operagile lor, um. ar Ti faetonul de incireare cu pasageri gi ransamentul pe pasoger-mild,Pentra misursre activi lor, detalii ulizea2Svéazatile pe meta pitat Companiil Je eXtacfe i preluerare& petrol utlizeaz4 cossl pe bail (met eub) gi gosta de extacie pe burl, ct 0 misuth a costuilor de prospectine gi extacte. Compamiile de exteacjic gi prelucare peltlul {gaa natural soar stocurile in milioan bari, pe Yingh misuatea Valorie, tp dolar sr Se in a ene ne meee eg cpeonanesnein oe Hal | -managementilix, activelor i ereatut (ter spt pine orn } po li seston > ren ie ut ine anne orn nts ve Spotl profile’ sees, sae athe pretil fespragt at sehen Fie Yoon bik Santer Baie ae 2 2 Exp od gene simamal oc Du Pon sib ifsc haces lin 1 ineviceis srneilh dering si ROE! > mi Tal aula Surse de rate comparative ‘Analiza financial realizetd penttu Suey a scos fn evideni utiliates analise? comparative @ rutlor fnanctare - adie8 compararea ctelor fnanciare penta o frm cu ratele financiare similae. peutns ale firm, din sectoral economic respectiv, Exist diverse aurse de rate comparative i nat seep vit ep. apiucap repre cee omit copra prea lr os Rate Tana 0 Be Be oy 3 Me 168 26 Ta alg woe on — 3506 = Prods de on 16 oe) 70 1a oR oF sa a 1a “anraoct Be Be om 1a dain aM was dais mc ESIC OS EIT Bae omnis is om a 13 le if Hall a a TS eB oss wean Tobie spay Tae 3 ry ae or i i we 7a os En aaa ena 1 : i £ 1 10s a “mse aA cee atisxor aiulioneraanaaSa 0 250 3/3 i i = i 3 4 3 i124 Parca 2a Analizs, plniicare gi controt finance ‘Medile pe industri uilizate fn Tabet 410 au fost obtinut de la Financial Post, mai pris de i ‘bana de date de investi din Toronto. Aceasta compan of clinlor ai ponbilitates de uilizare a unei ‘bate de date cuprinettoae, adic aecesul la computer la pachetele de programe, care utlizeazh datele de |i apreximativ $00 ds eompanitcanadiene pubice, Baza de date a corporfii ete rezulate)prelucréit ‘unr date Heute publics, Exist gi alte suse pentis datele si ralele inanciare de baz8. De exerply, Dun & Braderet, (Canada, Limited pone Ia pus rate financare penta un mums insemnat do sectoare economies. Publictia se numese Key Business Ratas gi se bazeazi pe daele din Revenue Canada, Din nefervie,aeeasth sursh de date bozate pe sistemul de impozitare nu este actualiza® destul de capi, iar caelefinanlare derivate pot fi anil In rindul lor lipsite de relevanih pent present. De exempla,ratele prezentte de Dun & ‘Bradsrect, pent ano! 1990, pornese de In datele sate refesitoar a item de imporitare din 1987, Statistics Canada culege date iimettriale si anusle pent toate corportille din Canada. Sunt prozentae infoxmafi din bilanjusile contblle gi comurile de profit gi plerderi, in forma agregatd, pet toate corporal, ea gi pe sectoare de ativitate sau elgate dps msrtneaInteprnderi Niei acede date ‘mu sunt ins foarte recente. TSE (Toronto Stock Exchange) public caleule ale valorlercontabile peat sofunile care compun indiceleburser TSE, gi tote cele subordonte, 5 cleuleazdraportl pel de psf = valonre contabils pentu tote acfiuile este eompun acest index. Rapocul compus pret de plats ~valoate contabilf a avut valoarea do 1,37 postr 1990, fi de 1 peat 1989. In los a so utitizeze catele calculate gi publicte de insttuile meagionate anterior, manager financiar poste calcula singur aceste rate poroind de la datale valsbile pentrseammpanie. Acest proces se Poate dovedi ina Inborios gi Indelungat; de aceea, existh companit care ofert astel de servic, prin Imermediul unui simpla acces fa res computeriza, Utilizarea externa a ratelor financiare ‘Pind acum am prezentat o lists lungi de rte nancare si amy indicat ce aratifeearedinte aceses. Der ‘uneari se poate dovedt nesesar ai se teact dincolo de aceteciteva calcle, pene a ae determina dict stareaunei firme este foarte bund sau foarte proasti. De mule ofl, oastel de anal este ono anchetS dioteaun roman polis -eeea ce mi poste f indict de cite © anumitl rah fnanard este posi asd Ie iveall dat se foloseste o alt rat fnanciars. De asemenea, se potte corobora o rola suger mal vag de oanumits rats financiar cu ceea ce rezuls din alta, pene stabil ere este veaitaten, In unele situa, cénd analistlfinanciar se concentreart dour pe un segment limits, edteva tate pot si dezvihie inreagaistorie. De exemplu, un manager de eredit, care are de fut fh ailie Unei rmultindini de facturi de rezolvat, fi pate limita stivitaten de ali a tei rate pe core le poate fost ca instrament de determinare a promptitadni cu care un potential eumpritor de bunuri va echits, Mango e eredite poate utiliza: (1} rata curentS sau test acid penta a detrmins misura in cate potemishl ‘compititor este impovirat de detoii eurente, 2) tata indatorri zentra a cetomming proportia fa care potential cumpdrtor a investitfonduri propri in sfacerea st, gi (3) maria de profit liens pent a determina éacé firma are saw nu 0 rath costprel bund. Dsck matin de profit este dest do mare, nceasia pate justi iscul de a intra in afaceri cu un client care scité eu inlirziere -companileproiabile sunt Sn mauris se denvole gi deci a devin cleni mai bun simi important pe vitor. Ins. dae maria de fit este relativ micd in compari cx eae ale altor firme din ead stort economic vespeciy, doc ‘ata curentt este ied, daci rata Satori este mare, de bunk seam chun manager de credit nu va aproba © vinzare, care sf se efectucze pin extensie de credit Un manager de credit este mai mult dectt 0 persoun care caleulead gi interprtenz& strict sens tatelefinancixe, Factor calitatvi pot sf devin mai mportani, fun moment dat, decit cet cantativ De exexplu, companiile peter, eae vind produsul lor cite ‘ransporatrt rir de multe aro ‘miele financiare ale acesora mu sunt extaordinate, dar daci giar hua deizille mimai pe baza extelor Capitol = Analizk Financia 128 financiare, stunei nu ar mai vinde. Sau, ea si lu un alt exemplu, profiturle de Ta un anumit client ar putea si fe miei pent © anumith prioedl de timp, dar daci clients rexpectv Fnflege eauzadifieulsi gi {neared s8 oremodieze, atin manageral de ereditar pte fi dispse sé sprobe vinzares pe credit. Desizia. soeasta este, de ascmene, ifluenjat® de marja de profit » vinzitorlli nsupi. Dacd firms care vinde ‘ealizeazd profitri mari din vinziri,atuael se afl into sitvtie msi bunk si va accept iseuri mai mart legate de ofrirea de credit Ia vinzae,devit dios are 0 mari de profit mie. In final, manager! de eredit leebuie si judece clientl in Byactie de catacterul gi de capastiile managerial ale acestuia; deizile infeligente de creditare trobui xf se bazeze pe o amnlitdstenth 9 pertinent tuturor conitilor pentr. firma vinzitoare, ca si pentni fim curpiritoare. Aces aspecte sum dicutete pe larg in capitol 9, unde se prezint politica de credit Ulilizarea ratelor financiare in analiza valorilor mobiliare ‘Am vorhit despre ulizaren aan’ fnaniae de ete manages deputamentlor fincas ide cite wali de credits. Is analiza rately Fnanciare ete tl, de aerenes, fp evalate voor mobile ~ snolizn metelor po ear le-ar aveno investi i ante aefuni sa eign. Cin se proceesezh ls falin valolor mebiler, pineal cl mal important apa cf 40 concord analiza, ete ‘sprecieren potenflui fae de aobjine profit ps tees lng. Profiabiisis dpind, fn mare masu 4eeficienga cv cate firma este condust; deoarece analiza Fincaes ofr umole aspete supra acest ‘Beor, cn ete flositoue penta alist de valor mobile.” In evahusren gradu de rise al une obiigatias,analielent intereat safle stl de napa ‘cet i inelude mo mai pil faliment, dar i porbltstea Stexierplsiloe dab. In Canada ‘sth dou agentt cate aalizeszt gradu de ries a esignunior Canadien Bond Rating Service $i Dominion Bond Rating Service Folosind-se teniile watstce, a4 analiza clasmentcle reaizte de scete agen, spevaizte in laareaebligaiuniloremise de cet corpora Sve doterminal ef seeste lasamente se BazezA pe ratelefnaneace care reflects grad de acl abligluni qi profiabiitten compan, Panve ratle financire utlzate se nurses lviendfnancinn, aadil’ de acoperce Chelsie ou dobinds, si enables invettet O sereetareasupe lesen cligatvniin Zrrioadh mare de matufitate long Candis", emise &e Guvecnul eamsdan, « demenstat cb rtle finaneave presi un factor important n explicrea clasaientuli, Desig, in eau anafigtiler Se cri, exist ac alte consderente, pe lang valle rateor finale atest I fel de importante Ia elasarea une ebligaiun. Spre exempl, una dine viable mai imperana, im inllenices poet hig in elaesmentul genoa, a dove af mlcimes emisuni ca aare, Aveo & ceo tt dit stile clasamenteloreanadno, tin stile oasamtntlar din SUA Utilizari si limite ale analizei ratelor financiare Gu toste et analiza ratelor financisre poate oferi informatii utile asupra condifillor financisre si ‘operaionsle dintr-o companie, existS probleme incrente gi limite le acestei analiza, care tebuie luste i considerate cu toatl ateatia. Unele dinte posibilele prableme sunt prezentate ts js. sty sot pte a ds ait de vale bine mora deena ck ROE PE ln le lt sumisive mle tala vans mo, nae de HS may J oi mA evan Chiles Gan How Chane Panne Vio Rei hs" al Am Journ 987126 1 Perteaa 2-2 Anal, planificae gi contro! financiare Malte dintre firmele mari apereazi eu un nuns de divizil, care apartin fiecare de alt sector economic, 9j in astfel de cazuri, este fills compararea eu: medille pe industrie. Din aceesti cauzi, analiza ratelortinanciare este mai utld pent firmele miei, cafe se concentreazi asupra lunoi anumit sestor economic, deedt pentns firmele mari ente operes2d ew diviit in mai mote Cele mai multe firme au ca objectiv obfineres unor performange mai bune deci media pe Industrie (desi automat, jumétate din acestea se vor afta tub nivelul medi, jay juritate, peste), sstelineit atingerea performanfel medii su este negpirat ceva bun. Pentra firmele, eave au c2 sbiectiv 0 performanji mai bund decat media, este mai relevant © comparaie ca eatele ‘inaneiare ale Iiderilor din sestorul respoctiv Iflatin deformeazd bilonturle contabile ale Fimelor - valorite contabile sunt, de multe eri, substanjial diferite de valrilereale. Mai mul, deonteceinflgiaiafuengevnd, att cheltuieile cu amortizatea, eft si cele eu stocurite,rezulth eX i profiturile vor fi afectate Ge inflapi. De aceea, © analiza ratelor financiare pentru 0 firms, de-a lungul timpuisi, sou 0 anslizd comparativi Inte firme ou “wirste” dierite trebuie interpreta ex multi gril, Factoritsezoniert pot, gi ei, si deformeze analiza financiar’, De exempli, eotatia stocurior pentru © fabrics de produse alimentare conservate va fi foarte éiferith dacs valoatea siocurilor i bilan, utlizate In eeleulul si, este inregistrat& chiar Inainté de periosda de conservare sau up terminarea ecestei perioade, Problema aceasta poate fi rezolvats dad se utlizeazd media anual, att pentru stocui, eft qi pentru efectele comeiale de primit Firmole pot folosi “tehnict de infrumusesare” (“window dressing techniques") penira a fice ea ecuinentelefinanciare taménate analigtilor sf denote rezultate mai bune deottrealitatea, Pent 4 exemplifica,o companie de construc din Toronto a contcastat un Imprumtul, pe 0 perioads de 2 ani, pe data de 29 decembrie 1992; compania a tinut banit din fmprumut sub forint de cash citevazile, i ap0i a rambursat imprumutul Tnsinte de sendent, adic pe data de $ ianuarie 1993 Aceast4 migeare a imbunititit valoarea ratet curente gi a testulvi acid gi a fleut ca bilanful contabil pentru sfirsitul anului 1992 sx “arate bine”. Totusi, imbundttires nu a fost decit superficial 0 siptimang mai trziu bilangul contabil arita ee si nsinte Folotirea unor metode diferte de operate gi contabilizare pot s4 distorsioneze comparaiile. De exemplu, evalusren stocurilor si metodele de amomizare pot si infhuenfeze documentele fnanciare prezentate gi, astfel, 58 duet la reaultate eranate in realizarea comparatilor Intce firme. De asemenea, dae o firm luereazi eu. echipament inchiriat, ebtinut pe beze vncr contracte de leasing, etunei activele apar in contehilitate Ia 0 valoate mai scdzuta in raport cu ‘nettle, deoarece echipamentul sau imobilal Inchiriat aw ponte apérea in bilanful contbil al firme. In avelas timp, obligajia pe care o incurnb’ cuntractul de leasing poste si au apard ca Aatorie, Astiel, contractul de leasing poate sf imbusitsease’, in mod artificial, atét rata sctivelor, ct strate Indutorri. Contabilii au reugit st rezoive seeasta problem; soluia va fi eserist in capitol 23. Est dificllsfsefued generaliziviatunel cind apreciem dick valoaea unor rate financiave este “punt” sau “rea”, De exemplo, o eat financiarécurenté ou valoare mare poate inden © povilie foarte lich, even ee ete pozit, dar poate indica, de asemenes, exictonfa unot fondu lishide sn exces,c2ea ce este negatty(deonrece Fondaile bSneqt in cont henear eutont sunt un ali care nr aduce nei un edgtig) In med asomaor, 0 até sisionth de rotatic sotivelor fixe peas a8 devote fie ed firma uilizeart actvele fn tod eficient, fie ch fms nu este suficent de ‘apitolizatt si, pur 5 simply, au poate 88 fi permits a8 achizioneneastivele nese Unele rate financire ale une firme pot “aria bise", Ih timp op altele pot “arta ru ete, ovine dif si se spund dae, pe total, fmn se afl peo pocitie de forts £04 pe tna slab So et ns, usliza proceduri statistics, care sf snalizeae ofectefenete ale unt anni grup de ate Financia, Mute bine! gi alte instups de credit floes procedeesttistce pentu analizares CCapitolul 4 Anal Finance 127 ratelor finansiare ale firmelog i, pe baza acesor anslize, acest institu clasiies sompanile 4upi probabilitates acesora din rma de ase gis instil de difcultatefinaelac.” ele tel ee leon bone > Poedep ii cieva iatre postille probleme oo Rezumat (1) éeserierea documentelor ‘inanciare de bazS: (2) discutaea tehnicilorfoloste de estreinvesttori gi manageri pentru analizarea Principalele scopusi urmivite in acest capitol ou fost uimitoetele lor. Conceptelecheie sunt prezentate in cele ce urmeazs: 9 Cale pairs documente financiare de bazi, conjinut in raportul anual de ectivitate, sunt bilanjul contabil, contul de profit si plerderi, contal profttariler ncumulate, 5; tabloul Muxurilor de inumerar. InvesiteriutlizeazA informatia, pe eare 0 aferé aceste docuinente, peat 3g forma anumite pireri privind cfstigurile 4i dividendele viitosre, gi gradal de ise al acestor valor asteptate tn vier. © Analiza financierd incepe, in general, cu analiza ratelor finanelare: calculrea gi examinarea ‘anor grupuri de rate financiare, care sunt concepute in scopul de s dozvalui care sunt relatvele puncte forte gi puncte slabe ole companiei analizate, in comparajie eu altle din eadrul acleiag Industri, tn scopul de @ aritaevolutia pozitelfrmel In imp (detetiorare sau imbundtatre). © Ratele de tchiaitatestabitese o relat ine activele curente si pasivele curente ale une fe g Indie’, antl, cspactates firmei de agi onorsobligailefinanciare pe termen sour. © Raele folosite fm mauagemental activelor mésoart eficactatea eu care firma iyi foloseste sectivele, © Ratele privind managementut ereditulul (datorll) ara: () masura in care firma foloseste finanjarea prin oredit gi (2) capactates firmei de a-si onora obligajiile pe termen lung (Golvabititate), 0 Ratele de protitabititate ars ofsctele coraborate ale lichiditatii, management) activetor g sansgemestuui eredjului asupra rezultatelor operational © Ratele valorit de plata stabileselegitura Sate proqul geiunilorunei firme pe pint 4 eftigurile ‘sau valoarea coatabildalagate acestor aca © Aualiza trendutul este importantd dooarece pane in evidenti evolu i timp a ratelor financiane ale firmei(astfet putem observa dack ele se imbunstltese sau se "Tena wl se mine ain dace iP nr, 4 vole Es |. Aman “Fino Ra, Disiin Anmyi d Prttn ef oppose ante" Joua of Pitas, piambrie 16, Suge Deg» ais Gipana. nema Peace Mazomanie (Chie, Dryden Pet, 990, p20.128 Partena2 Acalia, planfiare i conto financia’® CCapitolul 4 Anal’ Fiuateiaei 129 © Ststemul Du Pont oste conceput pentr’ a sccate in evident modul in care marja de proft raportath le vinafil, rotajiaaetivelor, gi gradul de utiizare a ereditul interastionesah pent & determine rata do rentabilitee a eapitaiuu; propri © Anatiza rtelorflnanciare ae proprile sole Limite, dar poste fi folositoare dacd este utilizatS eu toni gi cu discernimdnt Total active Rata eurentd— Bfeet asupr curente venitulul ‘Se achtitoneszk bani lichiai prin emisiones noi aon orinare, by. Se vinde marti eu plata pe oe. Se pteseimpozital eorporayonal pe vent Antrebitri ent anul ce a treut 4. Sevindo nasty fix contr woe sume mai 441 Cure sunt cole patra document Financia conjinute de majritatea raportlorsnusle de aotivitets? mio Jeet valanea 2a coal, 42 Bute adevdrt cf dnc o fms “ipes” irogisteaed In bilanul conabil@ sum’ de 20 eilioane $ ca a nr profitri acumlate, dizscori pot deslaradividende de pitt in valoae do 20 milioae S firs nici ere an problema? tari deoitvalorea sa contbi ee 43 Aniliza ratelorfnanciae ete folosith de pats gropuri de amalit: manageri potential detintor de f, Se vinde marfi cu plata pe ered. ‘il, eens case aft erelite po termen ln si ert: care oft crite pe txmen sur. ‘Care este seopa prineipal al ect grup, ura ealuaren tele fnanciare? 4» “Bete extrem de rezonail ceria de impunere a waui sistem wifors de contr, inelusiv a unor a ornate identoe penis tilanurileeotvbile gi conturile de profits perder, vlabile pen toate bh, Se dela ise pliase avidende ompaniile public". Comentai aceasta declare q 1. Se obin ban his prin-unereit banca pe 445 Marele de prot si tale de rotate varaaS de a un stetor economic aaa. Ce dlferente ar tre ‘omen seu 8 ens five un lay de magazine stimeniar, ct Saevay, so intprndere sera? Ging Ia rmagjele de profit gi tee de roti, apa it ecuatia Du Pont 46 Ince fel deformeazs fenomem nflatonst analizale comparative ale rtelorfinanciare,stunciefnd este vorbs deo anal de hngultimpulu, penta © singorécompanie(aalizk de wend) sau iad 1. Sepliteyte crediterilor comercial penta haifontrileefectnte anterior. saa |} Bfectle comercial de primit cu scaden pe tenmen sear (shor term receivables) se vad ln un pro} mai mie dec valores lor somizala ‘este vorba despre comparajit inte companitdiferite? Numi poze dia bilanpul contbil sunt afeetate de inflate, sau i eb din conta de profit gi perder? kk Valorimobitiace chide mut vse Js un 47 Ca manager al depastamentuluifinanciay, ce fel de rate financiare ai ori sf analiza dac8 (9) ta re} mal redus deed eostl lr. e rentabiitate a sotvelor firmei este pres scizut, sau (Q) rata de rentbiltate a captlulai prop Se plitege avancul engaatilor. este prea setts? 4% St presupanem of o fim uilizenzd finanfrea prin eredit ca lever finnciar pentru a gener © rath 1m Seach cheluialitesuente de oporae rai bund de rentabilitate a eapitaiul propa, i tm decursulseestu proces, EPS (profit pe aliune) 1 Se emit bilet In ordi p fermen sur (short 8 erescu, de azertenen. Va duce aceasta, in mod semijoct, a o crete 9 preiluige pital term promissory notes) cite creditor Afro frei? Presupunto&procentul din profit dsiibut sub forms de dividende se mesfine ‘emeril, pein daton comercial 49 Cam pt (0 ec) te a ceo ens ett nel © Seemed amen de mea ‘analize comparative de rate financinre? Dafi efteva exemple. Cum ar putea fi rezolvate aceste | pee! pe Sedge econ FLrt—~—“—CS—OC™—COCOCOCOCititC*CO# sot Sams tne fase ete acl sel() pe i» eeer a UrUr—~——C. ‘constant, a Sunt colectate crantelecomerciale Tipe efec, fie exivtonsa tr fet ast nedcteminay Fi gta he prepa nll de gas un tele | 1 Sesion espero fete find see at cue ee spe comercial pe'sohen sie, [ 1 $. Se cmp maf pe ot a (No: pena a ssp scar Inlet sss ek point cunginy olde do cntblite: : re 0 loc tntre a nivel , a ‘t._Imporitele de piiitit se mirese fay de valoarea spond una aesor vob car sunt oak! Dv) Imes i130 Partea a 2a Ansifl, planifcae gi contol finaniare Probleme de autotestare (solutiile apar la pagina 141) sr b a 1 Torment chele. Definitflecare dine umatoriermeni: aport anual de activtate; cont de profit i pirder; bilan conti Capital propriu;profituri aeurulat, Cola anal de numero. ablou! profiturilor acumulate; tabloul luxurilor de numera; situia modeler tn pozitile financiar, ‘Amonizare; metode de evaluaree stccurilr. Rate de lchidtae; rata eument; rts rapid, sau eal aed. Rate privind management activelor; rate de riaie a stoc fixe; rata de rotaie a activeor totale, LLevier financiar, rata de tndatorae; rata TIE; rata de acoperire 9 cheituililor xe; mata de acoperire prin Sxl de nomerar or; DSO; ata de rotate a activelar 1. Rate de proftabiltate: cata profil, rata de rentablitat a actvelor (ROA); rata derentabiitate capitlul props (ROE). J. Rate ale valorit de pias; coefcienal de capitalizare busser8 (PIB); raportul valoawe de pia valoare conabil, proventul din proftl net distrbuit subform de dividende (dividend payeut ratiok, valoarescontabilt pe aciune. Kk Anaizatenduluis analiza coriparativ a rtelor financiare 1. Diagrams Du Poot; ecustia Do Pont. m, —Tehnei de tnfrumuselare “Window dressing efectele sezonalittiasupm ratelor finmeire. ST-2 Rate hdatoriell A.L. Kaiser & Co, Limited a realizstsuma de 4$ profit pe aime in deursul anuluitrecut, gi» platt 2 § sub forma de dividende. Valoarea contsbilé pe setiune, la sfiratul anului, a fost de 40 8, iar prfiturle acumulate eu ereseut ex suma de 12 miliome dolar. in decursul anului. Kaiser nu aze actiuni proferenfiale, i nua emis nici actiuni ordinaze tn decursulanutui tn cauz’. Dac datoriile companiel Kaiser la sfrgitul amulu (tota) se ridieau J 120 ailioane S, care este rata Indatorvit compuniel valeblé pecira acest stiri de an? ST-3.Analizaratelorflnanclare, Datelevalaile pentru A.L Kaiser & Co,, Limite sunt urmitoarele (Gn milioane 8) Numerar(Trezoreri) gi valor msbilar ichide 100,00 Active fixe 283,50 Citta vinrior 090,00 Venital net 50,00 Rata rapid (test asi) 2,00 Rata cureats 30H so 40 ROE Rw ‘| | CCapitotul 4- Analias Finaneiars 131 Kaiser nu are actiuni preferentinle - aumti afivni exdinae,pasive (dati) curente gi posive (dato) pe termen lang 4 Calouay utnbtoarol walori pest Ki bin pares | Bfectele comercial do prmit TL Pasivele euronte UL, Activele eurente 1V, Total actvutul V. ROA ‘VE. Cepitatul socal ‘VEL Datoti pe termen tung tiezetei clement acon, cae sunt agheaenel : aon psi hapa all a resins cloaca eft lor ep we tai probbii ae iraoite eva post ns tec Dats, ee eth nde ae ee a ia te de ia ese noc ttm veal entre de ral denen ovis lin Ve pros.148 —_Partea a 2.8 Analiz,planificare gi conto financiare Ceringe in previziunea financiard Evisthelteva metode pentu realzarn de document fanclare pro forma, sau previzionat, fn scest eaitol vor fi prezentate metada “procent din vinzin” si metode regresel. Vom preventa care sunt situs tn care ecare dite cole dou metode poate sau nu poste st fie Tolstl. De asemmenea, vom discus utlizarea, din co in ce mal intns, a modeletor eomputerizate in canceperen docimentelar firancareprevizione. Metoda “procent din vanzéri” ‘Cen mat simpli abordae, in satistacerencerinelor de previziurefinancass, este “metoda procent dla ‘innit, Motival pentr care aceast meted pate fi apical eficien ete acelacX se poms de In coud ipsteze, care sunt, in genera, coreste, gi anume: (1) majoritates poziilr din bikin conta variazd ‘dati cu vinzisl; i Q) valerie curente ale tuturoractvelor sant optine pentru varie curente ale ciel ‘de vinzii, Pues avea ins situalii in care, de exemply, exis capactate newiliaté tn inteprinderen respetiv in acest caz cifta vinzirilor poale si creac4 semmficativ fainted a aplrea necesitatea de ‘extindere a capaci g, desi, de erestre a valor setivelr ~ pri urmace, nu va exits rosie direoth inte valoarea activelor¢ cif vinzirlor. MotodaTnoepe prin eXprimatea poriilrbilantiee ot provente dln cilia anualé a vinziilor fii. Ce exempl of im ain nou Inlerfces Limited, ale efi bulant ‘ontabil gi cont de profit gi pierdri, th variant resrnsé, valabile pont data de 31 devembrie 1992, 22 ‘ise ia Tabelul 51. ln decursul anu 1992, Interfaces gia uriliat aetivele fixe In eapacitaten lor ‘nominalé pentru a realia oft de vinzii de S00 milioane 8; Tira nu a avut active pe ente smile folost, Rata profitului a fost de 4 %, ir $0 % din vonitl neta fest disibuit sub form de dividende ‘efionarilor, Dac cif de vinzi dela Interfaces atinge 750 mitioane § in 1993, cum va aria bilan ‘ontabil pro forma, pet data de 31 decembrie 1993? Care sut necesitsile de nanjare national pent ‘ompanie, pe parcursul anului 1998, pent ase puea yealiza volumdl de vanzii previziona? Prez Incele ce wrmeazi, metoda“procen! din vine” pont calcula acestor cif Primul pas al acestei metode evte identifica elestentalar de bilan} care vated” direct proportional eu vinztril, Deoarece Inertsees a Sejioat la inteaga cepacia fecare element de activ ftobule a tense dick se atings un nivel mai mareal valor: mai mult asmerar pnt targa, mal multe creanfe comercial, un nivel mai mare al stocuioe gi capecitate de produce supliment act valoacea acivelordetinute de cftre Interfaces tcbuie crest, de asemenes datorile gi cas ip 0 pot tr : 7 ante bon ulate yale aly * aca ide 30 ine 5c mepeit ecena atve Bs, pone tania pe a (ober i inc pe ceed S00 oan i 625 ene, a Genre dec avatar ie, ar ()emee si vinci den aoaeS a5 mine Fanos ups deat fede (y/S)95)=024 2 me $= roe164 Partou 2-0 Analiz,planitesce gi contel finansiare Modele computerizate de planificare financiara Cu toate it de previzisne fnaneiar deseris in acest capitol, se poate sealza cu ajutonl uni simp calculator, cele mai multe fime, care sunt bine conduse fi ano eid de vinziri es deppete céteva nilloane de daa, flosese uno! sau ltl dine modselecompueriate de panificare finarcar. Axel de modele se pot programa penin a aria efeeole dverssiorsiffa de virzih, divecelor report dite acest cite de vinaii i autveleoperstional, 5 diel potezeasupapreulorproduseor fie gt esturilor de preduei. Se fis apoi penis, ce urmrese modo! In eave necesiileHnaneiare cbue satsfcute, si anumer prin Imprumuiturbanear, dee prin creerea pasiveloreureta, prin emisunes si ‘nzare de ebligoiuni pe tren hung; stu prin emisiuna gi vinzarea de aciun ordizare, Se sbilese ‘po bleu cotabile 5 ont de pit peres pro fr, pens foare dnt ace aliemlive de fant, 9 8 previelneuzt profile po atune (EPS), de asemenee, = conuoeazSsitsin pos a sompanil prin rte Finaeiary, ere soe gradu de ae um a rata crenata nator so TIE. {is fnctio de felol eam rath acesteprovizini, echipa managsilé poate 8 mode planar inale, De exempla, fima poste ange Ie conclzi ck efa vinztrilor tute of fe sl mis8, pein cb evel de fate prin capital exer depese posite compare dea acintona fondu pe ‘coat cae. Sau echipa managaials pote decide ob edued sume disbuts sb fount de dvideade i, tse st genetze mal multe fondu pe plan itrn. Compania pets, 6 tomenes, of decid 0 crete mdnuntth a proceelr de produce care ma neces inves toe main ond Tne, st poste 88 in cnsiderare alternative cumpésiri user componente ale pods In le de 4 fred ea nag acewe componente in acext fl se ela stovwile deme prin’ prodetieneermin, ca ake investi legate de productia acer component. Modell de peviinecomputerizntsse disc p arg a ANEXS 5a, in cpitalcle unto vom prezenta, in detaliy, module de analiza a scinbilor pteyiale ce pot apa in proceul de produc. O atl de analiatponete dela un obietv de bad, cate exe afar efectlu une! sun oazeare aya vitoaelor elgg Dux de erat, aura gall de "av al fe, th conscing,asupr peu de pia al avis sale. Deoaroe modelled panifcre omputetiat ofr essen echipeimanagerile fn analizazeaacetor eect. atel de modee each sm ‘2, din ee in ce mai impertnt, in management eorpraile. fn Anexa SA este oe folstes «nil snodel de prevzimne det Lats 1-2; se vor ues alte modele de acest tip i ezalvacea probleme Tega do acat apt” "Dt inten tl tli, ei om nyse eine inc nce ms or ast companies propel mse dpi. Sse cel ee Lome 12, ei it compa is ste ce mele mal complexe fm eo, iy a 15S (hic Fn Pim Spi Se ra ‘plore nncin) Psoluc S ogile Lo-2- de ae sons isis de pier evn in ec tm ei ed de carpet it ose ede nak mor cran ead, odie ik yt psi cam stolen ies gach jh incest ee ant ieee emetic ptede Lite 12 nln eee ona este set mk me ‘Te rman, anni, not 90 pane Ha peo ng de pepe msl tse pemen ng mele clare phew acre semen rut De etapa Tabi $2 sebuan cb Inericos Copan prove cv ver ei de 120 milsane Sepia de Fane slo 1993.4 yn ak tition aso pi pi ete pe ere a, eds pe ere Hng. seion 3 rman de sit Tumi me ‘sas cod ane ot oe etl ani, vo ss ace od ba ame oie Enea se ‘let ite cx eat pe ce pln le schintoosre, Pent xan nf do as te atone an fsa pe nen st es pie peal ne age de sori cen cog pens nlc ii pe ‘ae se alah ii cpl ap ig prea (a pe psa gts pst), Aca pol wv Scan ep 6a ead vor poz pu de ite nt ue CCapitolul S-Previziune financinrs 168 > Bape deo woe cetiargerl emerailer Rezumat Acest capitol descria, in termeni larg, felul im etre firmele fi construiese proieafile do vitor ale docunentelo Fnaneinre gi determind necesaul capitalul de Gnanfare, Conoupeale cheie sunt prozentate, fn rezumat, in cole co vrmeazs 0 Echjpa managerial stabilste un bilan comtabil pnt (target balance sheet) pe bsza snalizetratelor financiare 0 Previzueo financia tneepe, tn gener, pein previziunen cifei de vinzir a firme, pe o prion viltore specifica, ata ip mumdr de produ (unit vindute, ct sin sume valoree (doar) © Documentele financiare pro forma sunt acele document eate se elaboreaz fn veterea determinirit pecesarulul de fnanfare a firme 9 Metoda procentulut din vanzdrl, penira previzimnea documentelor financiae, se bazeazi pe tummstoarle jpoteze: (1) cele mai multe dinte poziilebilanierevarazi direct eu vinztile; si @) valoates aetivelor,existente tn eadrul une firme, este exact cen optim pentra volunul de vinzid cexisont 0 firms poate determina summa de fondurl suplimentare necesare (additional funds needed - AFN), prin estimarea valoti noilor active necesare pes atingere ciftei de vinziri previzionate fi po! sclzind din aeeast}valoare fondule generate spontan in procesul de producti gi yinzare. Firma poate apo ck plenifie achiziionaresfondutilor suplimentare prin iprumuturi la baned, emisiunea de ‘valori mobilire, sau amindoul positiiite combina Int-o anumitd propor, 0 Cu-dt este mai mare ata crest cfs! vinziilorunel firme, eo att necesarul de fnanjare extern a mal mare In mod aseminitor, cu 2 9 frm ate rat mot mare de distbuire a profiaatlor sub Jorma de dividende, ev tit va aves mai mult nevoie de foniriexterne pent Tinssare © Metods procentu din vinzaei nu poate fi flasté dack apar econontfde sear in wilizace aetivalr, sek exist eypacitate de produetie nefolosng, a dock eresterea tor active Se poate realiza dct ‘salturL © Asolo unde metoda proventulut din vinzti nu este adecvats se pot foloi alte mete de previziune, ‘cum arf zegresia linens previzionea pe elomantespeciice. ‘Tpul de previgime financlarl, descris fn cadrl acstu capitol, este impostant din mat multe motive. fn Primul rng, dae rezutatele previiunior nu sunt saiséettoee, echipa managerial ia tom de Ta 200, reformules2i planifietile si stailete fnte no mai ugor do atne pent anul urmitor. In al doilearSnd, poate evista situati fn eave fenduile necesare pena Finanroa gi atingere ett de vinzir planifieste pr gi skenpl, «6 mu poath i schijonate; in acest ca, este evident mai bine af ce lie aceasta de fs bun Snceput gis e ajusteze corespunaitornivelul provizionat a vinzivler, dee s8 we sjunga deol la © ‘z8 de fondurl, cae poate 38 ducts opirea itreguui proces de producti. In al tees rive, chiar deck exc posiils achizitionareafonduilornecesare, f8u8 probleme speciale, este bine ea plsiicarea chiztioniri sf fie flcut in pralabil. Dups cur vor: vedea tn alte eapitole,achzitonarea de capi timp, jr planificarea prealal ponte 58 evite vsipa de timp g de ban,16 Intrebairi S41 Uncle port bilson eres, fn genta, spontano dat cu cexterea fet de vue, Pune un smn dep acelor poi ilatioe, eat, in mod obit, ree "sponta | ‘Cont curent (cash) a fete comercial de primit Sto | ‘Valori mobiliare lichide 4 Active fixe 4 Efectecomervsl pitt | 3 Partea 2 2-2 Analia,ploniticare gi contol fnanciare Datos pe termen sour la banc Salar de plait Impoaite de pst. ‘Obligaiun ipotecare Actiun ordinare Profi seumlate ‘Umcaren ec pat uit pont prevnnen nessa ce finan smite condi Fond ssplineriare necezare» (A /S)x(AS) (y/S)x (AS) -MxbxS, 4 1a ce conti acest eon poate odie la prov stiseome,g cere at scale mtb via? ‘Si pespunem clo ims ice unite schimbis de pits, reannteapurctalea bs & 6 fb na 4, Dac schimbuen respects vo dice fs ererea evo de rane din se exten, nespontane, india soca pia enn (); doc schinkenrespctvs va duce la desresierea nevoiee de facare, nea aceasta prin ermal); dad elect mu pose fi determint cu presi / sau ma exis eo indoap ‘aceasaprin seman (0), Gini la efetee imedi, pe temen sur, supa neces fend, $i presupne tate eel element sunt metinte costae, ‘& Seade procentul de profit distbuitacjonailor ’, Firma contracteza cumplrares unos componente ublizate pentru produsele sale finite. lima devide sh pleased toi furizori in momenta lve, sisi mu mai aglepe 30 de zle pentru efeeunres pla, penta 2 benelicia de reducerileofsie plata pe lo. 4. Firma mete petioada de credit pent clini si de a 30, | 60 de zile. Se mitesecheltuilile eu pubictatea. i. Marja de profit firme are de suet do pe uma competi. 1% Datorile pe tecmen seurt sunt plitite prin omisiunen givin ‘area de actiuni preferential 1a Firma incepe si pitessed angajofii nay, gine sSptiménal, ‘2 insite Copitolul$- Provigo financiars 167 Ese adevirat el madelel computerizate de planifcare au fost doar us capris apr i aii 70, 4 apoi au neta f fie foosite de marea majoitate a frmelor, datorité nevoli mai mari ‘lexibiltate fa plaifieres enporatonal’ Si prosupunem ef 0 fim medion sootrul de funizare de btetics are o may de prot raportats 1a vinzari (rota profit) de 6 % dup impozt, © rath a Indatoci de 40%, o rath de rotlie a sctvului total de 2,0 or, si 40 % din profi sunt distibuite sub forms de dvidende. Este adevizate& docs o asta de Bird reste 3 creel cifta virzisilo ew orice procent (g mai mare 8 Zero) este navi Fie s2se Inprumute, fe sh emitt gs vind actin’ ordinare (adic, va avea _nevoie do surse de Finanjare exter nespontan, chiar doi g ese Foose ey? Probleme de autotestare (solutiile apar la pagina 174) ST-A Torment chele, Defi fleeare dino uritori termeni: &Proviziunen citi de vizivi b. —Metoda procentului din vinzi € Fonduri generate tn mod spontan & —_Proconul din profit distribit sub forte ividende gi cel reinvest, Document Snaneia ro fxma Ponds suplimentare necesate (APN) % Rata do jntensitte a capitalulut Rata de exestore ustenabilé(erestereautonoms) 1. Gregterensetvelor fp aaa bk Excesde capacitate ST-2 Rata de erosiere. K.Billngworh and Company Limited are umteaee rate: A(S=1,6;LIS = 94; ‘arja de profit M = 0,10, iar procentl din profit astibuit sub forma de divide ene de 0.4 sat 45%. Ciffa vinzitilor pontru anal precedents tdict Ja 50 siloans 8. Presupunind 8 tente acesie rate rimin constants, si cl toate pacivele ciese spontan, 0 dati cu erogteen site de vinzti, cote este rata maxind do cresere a vinzKrilo, g, pe care Billingworh poate sh g-0 eemis, ate edt smu reeugi la finanface eu: fondu exteme nespontaue? ‘ST Fondust suplimentare necesare. Si presipunem ef consultant financiai de a Bilingwentt au escoperi i raporat (2) at de roti a socuiloe este de Cilia de vinzri Valea stoeasi = 30 i in timp ce media pe industrie &eceluing report exe de 4,0 ox; 5 (6) Billingworth ar putea s srense rata de soifie « stocuilor Ia 4,0 ori, rd ca prin aceasta, i afecteze citfa vinziilot, ‘marja de profit san alte ate de rota, pent alte tpn de active. Avind tn vedere aceasta $i folosind datele din problems precedent, care este valoarea fonduilor de finanyare externe nocesure penta Billingworh, ponte fecare din urmstori? a, duck clfta de vinoav ere ex 0 rath d920 % pe an? Probleme $1 Bulent contabit pro forma. Un srup de investitoridorepte 5 fnflinjene o eompanie nous, The Running Show Limited, penta fabrcarea gi distibuien unui nou tip de fretminte sporty Lo vederea feel determindrit necesarulu de finanysre pentra noun companie, Janice Underwoos, prevedintle, va corut Dva. un bilan eontabl pr forma pent data de 31 decembrie 1992, dati care reprint afxgitulprimulul an do funciona, estimavea necesarului de fnanjare din suse extere, pe anu] 1992, pentru Running Shoe. Cita de vinzari previzionatS pentru 1992 este168 Portes 22a Analies plauiicae gi contol finanelare de 5 milioane $; gi rele medii pe industrie, pentru sect de ativitete repectiv, sunt urmitoarse Citta de vinzir sapoctat la cpitalul propria 2,50 of Datoria curentéraporat a capital propria 40% Datoria total rapertatt la capital propria 10% Rata corent 2,75 ott ‘Vaz valoace neti mporate fa vaoavestoeui 5,00 [Bfece comarwale de primi aportate la cia de vinzii 20% Valoare active fixe rapestati la capital social 60% Maria de profit 6% Procent din profit cistibuit sub fom de dividends 40% 8 Completaibilanpulcontabil pro forma care unnes28, presypuning cf cfta vinrtlor pens 1992 cate de § milioane $ gi el firma mentine valle rtelr fnanciare fa ivelul medi pe indus. Rotunji cele pid Ia cea mai propia valoate de 0,1 miliane S. ‘The Ranning Shoe, Limited Bilan{ contabil pro forma, 31 decomibrle 1952 (tallioane 8) Cont eurent (cash) fecte comeriale de primit Datoriecurent (termen sou) Daterie pe termen tng Stocutt ‘Total teri ‘Total active curente ‘Capital propria Active fixe ‘Tota activ “Total pasiv | 'b. Daca grupul de investtorifurnizenzd toate fondle nacesare mlb forma de capital propriy cit de mult apital propria (exclusv profiurile acumulate) este necesar pera fisanjar, in decursil anului 1992? 52 Necesar de finanfare pe trmen lung Last! snl 1991, total aetvelor de fe Rotield Ino, totic 1.2 milioane 8. Cia vinztilor a fost de 2,5 mina $, in ail 1991, ge asteap 14 ¢9 sensed ce 28 % in 1992, Rapa dine valomenactvelor 4 cia de vinzin, vale pentru 1991, trebuie menfnat gi petra 1992. Efetele comeriae de ptt at teprezente n 1991 tun pocent de 15 % din ina iar aceasté valores» va menfine si pe pareursal nuk 1982 [Captaulpropri a fost 1991 do 425 00 , ae Rota devote 3 emits a vind action cottnate ta valoae de 75 000 S. So provizioneazi 8 vent net dup impart va f 6 % din cia | vinase; 40 din edjtigu vor pitite au form de dividend ational fn azul in cae Roshi nw are ae pasive pe fermen sour, ea’ de fests eomersiaie dept, es: (2) a ce sum a eioat daterin, pe tot, la Rothield jn anu 1991: (b) care eae nosl necesar de finanjare, prin rede pe femen lung, poniu 19927 (Sugestie: AFN - Valores oli emia! de actiuni = Noua valoae pent datria pe tame lung). CCapitolulS -Proviiune inane 169 53. Rate gl documenteflaanclare peo forma, Masnsith Computes eumpsek en gros computee, Ie epozteazi in depozite convenabile din pune: de vedere al aimplassmtentul gi le revinde unui Jany de desfacere en detail. Bilas comtail pentru data de 31 decembrie 199] de Ia Hamsrith ati dup cum urmeazs (in mlioane dS) Goat earent oy 3S Blears comercate dopa Ffecie comerciale de primit 260 __Datorie pe termen eurt Stecurt Obligatié de plat (accrnls) ‘Total active cureae S35 Total pasive curente 355 Active fixe (valoare ets) Imprutipotecar 60 Capital social (oc. ordinare) 130 Profturi acurnulate 66.0 ‘Tova activ ‘Total pasiv Citra vineitlor pentru snl 1991 a ost de 380 milioane Sin timp ce venial net dup impeckare, penta acelagi an, a fost de 10,5 milioane . Hamsmith a plitt ationarilrdividende fn valoare de 42 milione 8. Firma opereazi la inceagn capaciate ‘4 Daek se previeionenzl ea cifta de vinziti eb creased cu 70 milioane $, sau 20%, in decusul anului 1992, cae este necesarul previzionat de finanar, prin capital exter, pete Hamsmith? b. —Compuneti bilnjul contabil pro forma de In Hamsmith penttu data de 31 decembrie 1992 Presupunefi e& (ot necesarul de fnanjare prin capital extem se realizeaz} prin fppramutur baneare gi apare in bilan la pozta datori pe temen seu. Calcul acum umtoarele cate, pe baza cifeler din blanjl contbil pro forma de la Hamsmit, pentrs data de 31 decembris 1992, Ratele valabile pentru 1991, penteu Hamsmith gi peotew ndustre (mdi pe industrie) sunt prezentate ma jos, pencu compara: Wamenilib Computers Medic nds SHVRRTIORS__SariRNeRE__SHTKRFTOOT (ec 3500 Goren Valonre datorie / Valoare set total «20% 305%, Rata derenebiitateaeapitaluui propia = SSCS*~« Re (RoE 4. Acum si presuponent of Hamsiith exeteciia de vinzit tot eu valoatea de 70 milioane $ dar Aaceastheroyore este uniform distibuis fn decursul a Sani - adic, fa fecare an eifta de vénzirh ‘rete 2014 lion. |. Caleulai necesaru total de fondu npimentare pont fsa, po acest prion de $a (Gest: utiliati mateo fnsnciare pent 1991, A S = 70 milioane S, dar cfa tonal de nab pentra inzege petiondh de Sani).170 a4 Pastea 32-2 An 8, panifcare i coat) finaniare 4 Compuneti un bila, contabil pro forma penta dats de 31 decembrie 1996, wtilizind » 8 8 7 ® 5 Rata dplatta se a a ee ) reddit 9. Dike sores o 6 5 B» ws 10. Saplimemseede — sC¢9 o 6 nm wp ow 9 1, Valour ete wong, MS aT 12. aos scIcIC mse meats 15, Coit ecal end 4013 nto on) 14 Pousacmnine ACID nts aaa 18, Magid po sere oo ass 0s ao) oat 16 Rendon HemCBICN Gi HE tO a8, pink pin toe) 17, Rorbiaae sore on on Invent R00 09097 ie aa 13. anions SCID yak st ws ast st "Notts Fouts in clon mocap ate tnd mpi mil hs 1-2; i ns pets 8 Semon iia poe abies ne oie dia col Ua ile cna pm a PaG Planificare si control financiar perspectivit manageriala _Aficetile devin din o in ce mai comptitiv, ia pofitailatea comporilo depnde din ce Ince mat mult do eficiena cperationsla. Aceasts situaie este beneficd din punct de vedere social, de vreme oo 58 china bunuri de ealtate superiors, la pejuri mai sfzute, dar gradu falt < competitivitate face vita grea pent manageti corporat. Fim, chiae gi mari giznt, 1 msi pot ‘iii permits stea init gs creada ef strategie din recut, caro lo-au advs pe poziile actute, vor fi valabile i pent perioadeleviitoare. stfl, chiar si liderul unei industri, eum at f1 TBM, 2 tebuit 53 ‘vote, in ukimil an, printrun proces €¢ reorganizae, cave a implica concedierea unui mare numar de ‘amen schists de porit pentru multi dintre oe Himagi In general, reorganizarite Ye nivel de’ corporate rez in urma unor studi care demonstasz8 eS ‘vechile organiza nu mai sunt optime din punct de vedere sl contol, eau of divizile gi filislele na mt ispund cernjloracwale. In scest capital vom analiza tipurile de sisted contol pe care TBM su ale companiicanadione de succes fe ilizazi pentra a4 mbunit tient cpertionala. {Io usimul eapitol eam conoentrat asupraprovizuniifinancia, si am artat eum o erestere a ciftei de vinziri necesith fondu adijonale pentru investi fm active eaze, 1 rindul lr, se dovedesc a general, fonduri exteme pe care firma tebuie Xie achizitionezein-un fal sav aul. Aeum vors merge mai depate i vom analia sstemele de planifiaro gi eoteat pe eae le folesase comporatile Mai int, ‘vor analiza relia dinire volumul vinziilor gi profitsbilite, in difeitecondifit de operate Apol vom analiza oupa de contol a procesului de planifiste gi control, deeareee un sistem de contol bun ete ‘sonal alt pont auigurarea executiriladecvate a plato, csi pentru Fcilitarea modifi in tmp ‘tla planuilor, dae ipotezele pe care sau bezat pause iniiale se dovedese af incorect, Procesele de planificare si control financiar Procesul de planifcarefnanclard presupune previziuns cifelor de vinzar, vento, geile ees, conform difsitslorstategi de prodetie su de marketing adopate si apoi area une deez privind modal de scope »nesesaufui Ge fonduri penta finanjre. fy preeesol de planficarefnanciar, maager Webi, de asemenss, sf evalueze plane $18 identifce modiicile operational care a pea imbunst ezutatele Control financlar se refer faza de implementa iate deface cu procs de feedback salsa necesnr ent: (1) ssigrareaSndepinrplanlui sabi; (2) moificareaplanuilor existent, ca rSqpin a schimbile epee ale cadrulul operational, Proceso! icepe ca epecitearea obictvelr capo, upd care echipe managerial concepe o serie de previ ide Dugete pent ieere domeniu de activate semnifiativ peas Fn, aga cum so sat in Figura 61 Analiza previzimilerfinaniare ioepe cu provizinen venitilr din vinzisi gi a ccsturilor de produce. In tensinelagin standard uiizat fn afer, um buger este un plan care subilete chetuelle rogrozate peat o anumithsetivine ¥ speci! de unde var schizitonste Fondurile de acoperite # soaor hele Asie, dagen de produce paint, tn eta, © anlia a npeesarul de ves in mate prime, | ii CCapitlul 6 Planificre gi conto finaneins 481 nmr, fos de munct i echipamente de produ pent aweiza vei previinat l vlna (ee till implicit al rodupe. Fewe dinge clemestle major eae compun ing d produce pote f _xbimlnit pe sob bugee in bag pent mse, un buget pen personal adminis un buge penta facare ltt. Peromlal de In epararsel de menkting ve clara buge ch cele de Vinzare si ublictat.nmod cig, acne buget it hare ip sun sagen Snpul cele ves eect {vor compara c cele revizicnste, ia disenee tre expat Sa crete iar sunele preven pans ‘esl at vor juste, dacs Gove o revi inin aa fet reel. Figure CT Brivire generald supra procesulal de planifiare gi covtrolfinanelar Ovicetivele comport Plana corpora pe termen Fung Previsionea cide net pe tren tng, Shategia de marketing (Cul de produ") | revihanes eifer devine e termen seurt Politi de contra Financier ‘Cholit eaxcetare politi generate Politik de productie Buget de proguctie Politi marketing get de Buget de materiale | | publicate sranagerale Bugete pe prodas Buget de personal | | Buget de cheluieti J | Buget de cerestare | | Buget pe brangz Bugetdecheltuiels | | devanzare ugeaslpesoatutas | | Bugete regione e capital executiy ‘Documente Fnaneane pe ber de Buget Bugeal de vezorrie Contal de prof 9 peer Bilal contbil482—_Parten a 2-0 Analiz,planificre si contol finnneiare Pe porcusul proces de planificare, prevziuile pentru fecare buget operational se vor combing ‘in seat sty de date e vor isi foxurile de namear ear Vor constitu bugenl de ozzorere Frei. Dae 0 ielee portional cif vinziilor doce la un deficit de mumerar, echipa manageralé pete amas achiitipatea fondue necesare nto manic ficient ups ce teate elementele do costar gi do venturi au fost provisions, se pot elbora ifonprle contaite gi conte de profit s piordrt pro forma ale fame, gn cum se expvat Ia capttal § Accs SSecumentefnancire pro forma sunt ulterior compara es cle rene: asl de eomparaii pot uta Sma i escopere enuzele devierilorInregistts, si coresteze probleme de operae, #154 ajsteze prove penint percnda de buget mash stl Inst aces sees conde reale de pete. Pin procesele de planiticae contol inanciar,ecipa managerial ineare sk mfvescx profabliaen sf evite deficit de numerar, gi mbunisieasct performaniadivizlor sas a fei compan ai ogee : a. sc slats ex ine tl be Lie ae temic le 3k sont le peo sipiendera pro forma, 1 a ce ee 2 pie fen Analiza pragului de rentabilitate Rela dinwe vol vnzioe gi poBmbilist ete exsmian fa cada pani eos-volum-rf, sa analiza ago de rebate ("btakovensmaljsi") Analaa pragulak de ceutabiitate exe @ meted de eerminare puncte venir in vans scoped complet costs» afl sux puns del are Simon Ince a devndretaia» "art, de ssemeea, oe de mime pee perdeile 0 poftle finns ayant poste acest pumct ATalizn pagl de renibiate ee lvptni in prove de pans cares tela cossvohunepot pat influent Font ul e prepora investi a aoe te ia a sabia planer fnancias de cis, se opereazkschim le pati dite vlosensoiveloe ie 2 elo cus. Tiebiesfse sable un veto saint al vinaie peat acpi corr fe si ‘rib al fima v sea nove, Cult euvin, das fine ven evi pierce conte, tebe ca evita rite din vinci soopere toate caste - i asec car varia diet cu nite preci 3 {cele ale eo ator mn constant I cin ale nivel prod fn Tabs 61 pezenin css care ty ate xtegvi fn cos oe pve celle eu doin, e poate observa of le st istte fa Taba 6 Celie cu bind exon cost finance, mul operational De acea, analiza pag de rence prez in acest epi enleleal pag de cemsbiltte Dray pai data. Motil pein core buble acesta ete scala, n aes stacy, ne ress plan operational i,m ple nae fa Cosel capt 16 in ere se ic fo paral Hae pin eet ganas prin capital propria vom ‘Stings aalza penta inode celle nanos lente eens ale nce! prague renabilitate st prezete gain Figre 62, cre ete dingoma de baz a regula de ensbate Nomi de ui produ i wnt apa pe bec, come 3 vente se mascas pe adonat Preupunas ch nial de ui vate exe eg eu rund de wih produ, Cosurle fixe in valare de 400008, sont rereanate e 9 lie rian, decaree ele rin fixe Indteret de mundial ei rose, Cosy se consid fi de 1,208 pe usa de produ este Inet (1) toa costo vale se detent prin muller valor de 1.20 pe una de pods cu uml de uni prods, i) linia costars alee o pan ascend de 12 (8) ni (ge eed) loo tntate prods gi vind {po abort). De soem, coe tole, ak sama dine castle Hao i exe sabia ase remit gts case deat cv puns de ates a reste Ta vlna de 40000 vipunitde 2 ee Capittul 6 -Plaifieaze 5 come Sn 183 Thar Coot fixe de operars” “Amortares uGljelor gf eebipamenelar iri Salaile personallui din cercetare Selaile personaluluiexeeutiv CCheltuielt administrative generale ‘Costu variable (irate de orga de munes dest products Mater prime 5 materiale Comision a WinzSe +d nek co -decnpl e ltle anne rs-pl no i ao ale ‘lipse tc ara cel ins stil eis A eed ees mune nme 3 is nat eg ue cin Vee pe mr ce eld peas ea pes ei si Te {eas pag denis arses lg ne ves ke ob contr soa te #8 Figura 62 Diagrama pragulul de re evita 5 cose i de dolar) ‘enit operational (BIT) ‘Tosa venir (®Q) (profit in exploatare) ‘Profit “otal contr (+ QV) "Toe costs variate 1S Pagal de rentbitate 1 > Tat estar fee (F) re “Toul cost fine 20 40 Qu~S0 60 80 100 129. 140 Una produse gi vandal, Q (os hoes) ‘Sm cin de vlna In doit; yp“ ifea de vinzii In dolar, corespunatitorpragulu de rentabilitate (Q=ciffe de vinzie tn unit; One fa de vnzt tn uit, eorespun28tr prague de rentbilite cota fine = 40 0008 costri variable uitare~ 1,20 P= pret unitar= 2.008184 Payton a 2-8 Analin,planificare gi contol Finaneiare Fare unitate do produs so vide aun proj 2,00. Pont reprezontare acest lesa vom ullza oa ous linia dread, ou 0 pant de 2,00 (S). Pana lini: venituilor ene tai abrupt dest cea ini soeior, ooarce fia céstigh 2,00 S venturi pen fiecare 1,20 $ pe cae 1 plitete pat fora de mune’ pi matecile ‘rime flecite pent fecae unitate de prods, Pct de interecte din cele dou ln, cea lind» eotrlr totale gions abrupt 2 ventura, repreznt puncture corre totale aunt egle ou Yet fle, ‘olumul de vin pentru care firma deve reriabl. Alte vreme cit vohumul vinziilor este mai mi deci el sl pragull de rentabilint, fine lured in perder, dar ln volume sl vénzslor mai mari, fie ae un pafi dine co mai mae Volumul de vanzari corespunsitor pragului de rentabilitate Figura 6.2 aret f volumut vz espe pag deeb ee ce 50 00 eit la ee volun, atitcostl, et venituile sunt de 100000. Putem ealealas algerie pragul de eben cunal grafic. Din datele de care dapunem, venta totale ale imei, ete sink 0 Funope Ge vin, pot 1 exrimat ce: S=PQ=2008%Q «» ‘nde S seprerintt valores efi’ de viazir tn dolar, P este prefol unity, ir Q este volumul in unitit de odes, Costu totale pot exprmate sub forma uraStare! fet CT =F +-QV=40 0008 + 12083. unde Frepeesnt cast ite ttle, ine repent col vari unit. 1a pragal de reutailtate, Qu, veuitile ttle gt costuile totale sunt egale. Ast, pind sean egal fate ecutia ving ota cos, da: 2,00 85 Qyu = 40.00 + 1,20 x Qyg (Que ™ 50000 unit de produs Cac genecliace, pute wilra urmdtonres formsll penta fa volun vine, awit de produ, corenpunaitorpaguli do emails bs = FPN) Aste in exemplul ses (ys = 40000 §/ 2,005 - 1,205) = 40000 $0,808 = 50 000 wis Dack 2 smose atit volumul vinztilor tn vnitti de prodis eorespunzitor pragul de seobltate, ei preul uniter, se poste ealula volumul yalode (in dela) 81 vanzinorcorsparaitor rag de rentable, Su Sue" POs om 3) (63a) Aste "emi 3 eu dp am ome La pag de ei, vn ne, VT at pile tele, ik ‘YE eteegtca POn np eo CTs pl ese ph ose vase VO ns mosF+va ected cine 0 Oye e801) “ ce se sui CCapitolul 6 Planificar gi control financing 185 Desi, se poate calcula fe votumul vazritor to uniiti de prodos coresupunzttor pragului de reaubilitate, fie yolumul valor (in dolari) al vingivilor eovespunastor praguloi de renbiltte, prin splcarea uneia diate ecuatile (6-3) sau (6-3), Determinarea volumulu valerie (ly dolar) al wéneérllor covespmestor peagolul de renabitate ‘xo wil, mai ales, pentru o firma care vindo diferite produce la prapurlvaviate, Aceast analiz8 necests oar cuncajtereavolumuli total al vinaarlar (8), » cesta Fixe total (CF) sia eostrilor variable (CV) Ja nivelul respectiv de vaaziri, Volumul valor (in dolar) s] vinabilor eorespunzltor pragului de restablilate se determin api cu formula: Syp CF/ (CVS) Utilizarea analizei pragului de rentabilitate ‘Atoncicind se planificdrealzaren una proect, este relativ ugr $8 se estimeze costrile fixe gi variable ‘asecate acest proicct. Aceste costuri pot fi estimate prin identifiearea si insumaten componentelor snajore ale cheltuielilor fixe, cum ar fi chiria, amotizaten, chaltuielile administrative generle, $i 8poi utlizarea acesei sume ea total costuri fixe. Costule vayabile totale pot f calculate apoi ea ind eostri totale miauscosturi fixe totale. fas, de vreme ceo Fira a devenit opeationals, ete mut mai dill sh se separ costs fixe gi costrile variable ale frmei, pent a esleule prog de rentable Analiza pragulus de rentabilitoe poate clritien problemele legate de tre tipusi impottante de esizl tn afucer, gi amume: (1) efnd se iow deviit asupea unor nei preduse, analiza pragului de renlablilat poate 3h ajute fn determinares dimensiunilr cite de vinziri pentru noul progus,asfl Inet ‘ima 2 fe proftebil (2) analiza praguli de rentabiltate porte tilizaté pentru stederesefeetsler unei ‘extinderi generale niveului de operté al unel firme; o extindere va ce Ia tegterea, ait a eostior ‘xe, eit i a color vacabil, dar gi Ia cregteen cifted de vanzii previzicnate; (3) atunci cénd © fina oreje si se implioe in proigewe de moderizare gi automstizare, proiect care cero investi In acivele Fixe penn omiogorae ulterasr a costurlor variable, mi sles a cheltuillor eu feria de mune, analiza pragulu de renabiitate poace ata eehipa managerslt #8 intevads consecinele cessor proicete Limitele analizei pragului de rentabilitate Cand se Inceare aplicarea in prastied a analizsi pragului de rentabilitate apa o svie de probleme, Inti teva exemple: | Panetia prin care se exprim veniturle totale, ogs cum esto prozetatt in Figura 6-2, so bazoazh pe ipoteza ef pretul unitar de 2,00 Serie conetat, indferent de volumal vingdilor gi producti. Este fare aceasta 0 poezi realist? De exemplu, act cererea este seAzut3, compania nu poate si seadi preul de vinzare In efortul de a vinde mai mult? Sas, dimpowiv, daca cerezea este mare, ‘nua trebles Sita 5 eresscd prejuile pena a me maja de prot? 2 Osre este realist <8 presupunem ch tote cose varibile unitate vor canine constnteindierent de niveo! preduetie!? De exemple, la produeti foste mic, cost unitar pote fi ridient ponte ck fora de muncd a produs pron putin unitii de prosis pent a favtaeare este preceded cel mai fiient de producere a acestora, sau pestra eX firme ml poate si Deneficieze de avontajl reduceiloroferite Ia achizgiones de cunt roast de materit rt componente. Lx acalagi mod, la volume mas sleproductiei, firma va novo sk angajeee fons de munes pena 1 luera ore suplimentare (deci cv plats oraré dubats) su 28 utilizeze gi utlsjele eel mai putin ‘fiiente - amindout sitio ducind [a eresterea eostlul unit. Aspestlelunte in considerare icine sugerenzs cA linia care expr gafie coeuile ou este dreap, ci mai degrada curbs vind o eresere cu pantd deserescitonre pe porianes unde operes28 economiile de seat8, 3poi ‘rescind cu 0 pant constant i, in stig, 6 cregos cu pant creseatoae,indicdnd cf au apt186 Parteaa 2-2 Analis,plenifiare si contol fnanciare a 6 credo umaisee: odious suis ue defi ca 99 Coste i scene, ak ee depo ese 90 (Vel = pe sep al eV = ol aoa EIT inal xe Q0-Y)F, dain mens proce de ERT pet kc: so1e-v aww Moti pocnt pri ts ANG lel por ne mais psenlé Ae UDI yeas sea « roi poste eis: ae199 Parten a 2-2 Analia,planificare si control fnaneiore JYslocres GLO de 2.0 ara dac8mumtrul dows poce 3 indore, gure 220% 41100 000 unit la 120 00 unt, ata de cetee a pronto din exploatare va de dou ort mal rare (asicd 2.0 x 20 % = 40%). Actsta we conitns deck aruneim 0 piviteesupradetlo prezsntate it tabla din Figura 6-3, obser ef (1 +40) x 40 000 = 1,40 400008 = 86 000 Trebui, de ssemenes, sf remareim ef grad leviewhi operational, pentne © anit frm opinds de bara do in crete pomest in cle! Hy exemplul nosy am ealult GLO pent fia B, Pomind do un nivel al vdnzrilr de 100 O00 unity, Daed am f aaa o buck deporte pent cael 4560 000 unit, GLO, a fort 60 ££000(2,008 - 1,208) to, = 60000 G.008 - 1.2 6 Ge 008 = 1.208) - 40500 Astfel de lao baz de cael de 60 000 unit, o eretere provental a vinzilr de 33:3 %, ado de in 60000 nin 80 C00 uni, Fis a eres a peta opetationale de 6x 33.33 2% = 200 %, su alfel pu, 800° Ta EOD § » 208000 5) = 240008 Ulla ecuaa 6, grad Jeviemlui operational a 0 produ de 100 00 unit ee de 1.67 tu firma A s de 2S pet fina C, Desi, penn © modiere poset In veka vEniior de 10%, fia A, cae lien celal pin eal de vic opera, neo ereere de profi de at 87%. po sind fim, care tilizenz cel mai mult efecu de eves april, ae eee da prof de 28 %e Desig rei, im mo clr, ef profile a frma C, cae ae cost ine cele mei ma gradu cl tai dia de fever operational, sum mai sensbie I sib n vohnnul vénati, deat profile imei A, care ae cost fixe mai miei gi gel cel mai seat de lever operational. Dei, cnet grat levierutat operations este mai mare, eu até factual pote fnrepsate vor f mai mari fn able Swot (si at oer, ety denretere de profit), cs spin la shimbirle volumulu de ex ‘radu! even eperajona! li iit are implica important. In grin nd, gral ictal levienut operational Ia firma C sugereazh cf se pot celia proitri th uma crete, Yotimul nahn, chine dak fms va trebui st reduc preurileproducor pe pa. 8 pesupunem ef fina C at putea sf cease cantiaten de wrk vindate pe pint de Ik (00 000 uni 2 120 000 unit dack er eavee pel prods de ln 2,008 pe bucats I 1,90 Spe bat, EBT, in acetone, va BIT = FQ-VQ- %1,908x (120600 unit) - 1,008 » (120000 unit) - 60 0008 = 5 228 00 8-120 000 - 60.000 $= 48 0908 Aste, fia C pote sisi meas proiture de ts 40 O00 $, prof realzbi o wn voli al ‘tle de 100000 unt a 48 0008 praitrealizabil Is an volun al nettor de 120 000 ant 9 invests preui pe pai ea 2,00 Spe Bua la 1,905 pe bud, Aceasa vine emonsters ch © frm eu un grad sida a levierouieperajona si deci cu cot variate anitae todos, va inde st opie o polticdagresivd de pret, mai ales dak concuren ay costs tai mari $i 0 pa reduce prejrle ea spun a aceasts poe agresis ft n aceon grid levierl operations de firms C ini poiblatn unor Fuca mart ale pofitrioreaunnare a unor fluctati miei sa0 moderate le volumuli vin. Asta, doch fina C opereck intun domenit economic, cate este puernicafecta de schimbirile curvenite la nivel sgmeral activates economici (cum arf de exeiph indistin bumutlor de elon Indelongts ea fuomobiele, mail uncle sat proce sidergie), tel profitule vor supe Uno Mtl foarte mari, De aces, dei exist posiilaten sport aobnen: uaoe pfu substan, raul dese sl geesora ee, de aemenea, rice Gradullevistlui operation) este ¢ components important in detrminares gradu at af nei afteet, Ric we fer se defineste en rise de baad, sere in aperrea une firme, gi eae 30 "Ranifestt ca varabliste a veniull operational net. Evan, conte pote a inluenfeze goad de "ca faery, prin legeres gradu lever porns. Dac tote cleat in ete son const, ian CCapitotul 6 Planificare si eontiol finaneiar 191 ce texte mai mare gral levitwhi operations, ett mai mae va fi i grad ders. ns, exist io ots fernponent in analiza gradulul de vg, si aname probebiliatea de varahe 9 volumolui vinzilor. Cu eit ete ‘nai mare gradu! levies operjioma, eu ato schimbare a volumulUi de vinzii va aves un efectampiiiat ‘cups profnior. © companied tifa in sectoml de comunicafi af eum este Bell Canada, pest avea vo) ‘rd viet al levieruli epecaina, ds, deoeroce vlumul viuzirlor ese stabi, gad desea facet mu ese ‘are. Dimetrv, 0 companie cae clspone de cost fxe miei, da enpermeytesz un grad mare de vals vinakiley, poo fie inclsi fa fcr ev gad mare dois. te ee Analiga pragului de rentabilitate in numerar Unelo dive cottuile fixe ale molar mu sud, practi, jeri de mumerar; de accen, ete wil ea echipa ‘sanagesalf of eunonse8 pragat de rentabititate in wumerar (“cssh breakeven point”) Diageima analizel pragulu de renabilitate fn aumerar, pont firma B,extepregentatS fn Figura -8, Aceaaté diagrams exto construiti pemsind de la ipoteza ef 30 000 § din costurile Fixe, co apar in lusrafin precedent, sot reprezentite de cheltutelite ev amortizarea, deci ny reprezinl practic igire de numer. Costar fixe, ee rimén, reprezin fegire de meray, sunt in valoare de 10000, gi, de ac, rezulté un prog de cetabiiate fn numer, corespunaitor une producti de 12 $00 de unit}, $)nu de 50 000 unt, unde ee afl pagal de rentabiliate pentru EBIT. Folosind ewvatiapragului de rentabiltte pentru EBIT, putem #8 deducom o eeusie per pagel 4e renabilitate in numerar. Singutaechimbare ads eovatsiiniisle este seldare, ci étalul eeteilor fixe, a sumelor ce ay repreznt igi de numer F « cheltillnonessh = 9 Pv Peni fcma B, avews 400008 - 30 000 = 00008 = 30.0008 19 509 unit a ‘o808 " acd cheluille care nu sunt sub form de nunerar repevins un procent mare din tual costrilor fixe, pragul do rena Analiza progului de rentabiftate fo numerar mu reprezin fy totaiate Fusurile de names pentru aceasta este nevoie de un buget de tezoerie. Tosa, analiza pragului de rentable» numerar ‘esto ulla pentru Gf fer o informatio general despre Ainurile de fond din operare, O frm& poate ispune de costuri fixe ridieste, care provosc pierdri, saci end nivelul acvititit in domenit este scSzut, dar adue profitri mart fa peviondele de G00m eccnomie. Dae choluaile in aurerae svat mii, lune’, chiar gi fn perioadele vo secesine economies, ina at putea fie capabil.s8opereze Ia un aivel situat dearer pragului de entabiltte fa mumerar. Dac seul de inolvablitae (in sensu incapecitati de «8 onora obligate in numerar) este aie, atunci firma ar pues sf doreascd $0 a Unemenin Bugotal de trezareri. Don Sorenson a incirst reve n spaiu comercial in Southside Mall gi9| echis un nou magazin, unit Sorenson's Coin Shop. Afuerea s-a dovedit bund, dar Sorenson 2 sit desert in statin de s mu avea nuimerar, Aceasa 4 dus In Fntirzierea piles penta unele omendi, ceca oe a Sncepnt 28 genereze probleme eu fimzch. Sorenson intenfioneazs #3 feed un Fmprurmt la bane penta e dgpune de fondu lichide,atunci cod este neve; dar pentru aceas, ! treba rai ft fuck estimate a sizaet pe eareebuie 2 0 fmprimute. In consecins, el v2 cert labors am bugt rere perp a Cs hd mere Vanzirie se fae mumai eu plata pe loc. Achiitile Ii Sorenson trebuieplitite fp decurul luni care urmeazd dup luna in care 2 achizitiont. Sorenson primegte un slau 464 €09 § lunar, iar chia este de 2-000 $ pe lund. Numerarl disponbi} la data de 1 docembrie esto 400 $, dar Sorenson a stabift ef va mentne in numerar, in medie 6 000 $ - aceasta este suma stabi in ‘realabil (bani east nu se au in considera, dearece Socensom pistreazl In asd om foarte ‘jot de ban, pent a miegora gansele una events ir}, CCiffole de vinciri estimate gi achiziito de realizat pent decembie,ianuare gi Fobruaie sunt rezontso fn abel de mai jos. Achizitite in noieabrie au fst in valoare do 140 000 8. Vail (9) Achat (6) Devenibrie 760 000 400 Tanne 40.000 40.000 Ferrie 60000 40.000 ‘a. Elaboras bugetol de trezorerie pentru dacombvi,ianuste gi februari '. Acum si presupunem cl Sorenson incepe si. vindi pe credit de Ia { devemrie, ofeind Ccumpirdtritor 0 percadi de credit de 30 de zie. To clieni s3i accepts aceste condi, iar caelalte date ale problemeirimin neschimbate. Care va fi necesazul de imprumut al compan, in acest cz, la sfrpitl luni dacembrie? Sugestc:caleulele ecesare pez a rispunde aco Invert sunt mnie). 66 Capitol 6 Planificar gi control financiay 208 ‘Bugetul de trezorerie. Monique Couture, propietra companiei Monigue's Fashion Design, Ine. intenjioneaz si cea o lini de credit de la bancd. Es a fut umitoarele esimfri in pevinia cifelor de vinzisi ale fimei pens 0 parte a anului 1993 si anu 1994 real 193 180 000 8 inne 1993 490 000 5 full 1993 3960 000 august 1993 $40 0008 septembeie 1993 120.0008 cctombrie 1998 360 000.5 olerbrie 1993, 360.000 5 ecembrie 1993 90 0008 famuare 199% 180 000 8 Eatimisile pent colestirile ereanflor proveste ela degariamentul de credit gi colestare sunt ‘cole are urmeazi: 10% din ventorile din vinzri se coleceaz4 fp Yuna efestulni vinzint 75% ‘din ventuile din vinadei ae colecteaz’ in lune urdtoare lon efeetat vinzisi: 15 % din ‘veniuvile din viz se colecteazé in hane @ doua dup’ luna efeettci vinziri, Plat foe de Tuna gi a materilor prime se face, in genera, fm luna ce wmeazS cali in care au apt acest Costu Costurile totale ca forja de miuned fi cu materile prime au fost estimate pent fieeae Fn dup eum urmesz sai 1993 90.000 inie 1993 900005 Tule 1998 126 0008 august 1993 seis septembrie 1993 306 000 5 coetombrie 1993) 234 0005, noiembrie 1993 162 000 $ ecemibrie 1993 900005 CCheltielie generate gi anarileperonnlul administrative sid a una de aprexinativ 27000 S nar, plata chrilor, conform eontrecteler de Inchiviare pe termen lung, este de 9 000 S lunar cheltuilit ew amortizarea sunt de 36 000 § lunar; dterte alte cheltieli se rica, in medic, a2 700 5 hunar; tn septembrie i desembrietebuie 58 se pliteasa imporite pe vit in aioe de (630005; arin ostombrietrebuie #8 pitasse sure de 180 0008 pent achiziionares unui now studio de design. Numeral disponbil pe data do 1 lie 1993 este de 192.0008, ar sura minim ‘demummera e trebuie mentinutldisponbi, pe tout peroada bgetuhi, exe de 90.0008 "labora un buget de tezoreie lunar pentru ultimele gse luni ale nul 1993,206 61 Parten sali, planiteare gi contol finaninve ‘Eximati necesrul de finantare (sau fondurilor fn exces) ~ adic, stabil cate este uma pe care Monique ve trebui sf imprumute (Sau o va aves disponibilé pent inves) pent Hiecare lund din paoada amin Presuvmeti ef Tacnerile din vinzéri se vari, in mod uniform, pe tot parcursu loi (add, tn ficcre 2a luli se varst 130 din suma ttl de ineasat penn luna tespectiva), dar toate pli (sire de tumera) tebe 8 2 foe pe date de 15 huni. Va aves noes lac veun eect Saupe ‘bugetbi de trezorerie» cu alte cuvinto, bugetl de trezorerieelborat de Des. va maf vali aceate con? Daca mu, ce se poste face pense ave celica 0 catimare corel a aecesaralal ‘maxim de fitnlare? Nu este necesar i efecasti toate caleulele, ci num acclee este aunt telovante din punct de vedere al efectlo ‘Compania ate © productic sezonierS; se produce chiar imainten sezonulu de ving. Fld a thee ict un fel de calcu, explicati cum va vara rate curent gi rata ndatoriit pe parcursu! nut, pretupunind oi neg necesaral de finanfare se bine din Rmpramntisibaneate pe fermen set, Dae Monique a adopts 0 politic de vinzare cu pata de lo, iar fate cools date ale problemi arrimine noschimbets, cum ar afecta aceasta necesaral de finenjare? Nu este nevote ce alee Controlut pe baz de ROA. Tambe & Co. este 9 carperajie multnationelt, divrsifiats care Produce o gn forte vara de banat sev, inlay eaticie,sipmer, tun phse po baad de ttun, juciri, materiale plastice, echipsment de contol al peluani,alimente hr conserve, ‘ahi, desene animate ai software. Cele mai importante dvi ale corporate a fost achiitonne {tn primi ai decade "70, sub o forma de management descontalizat; perftinana fect! divers gr analiza dap prolate, ficient i rentable investor. Aeessts rganaare de tp escentralizat a fot flosit tp de 17 ani, imp inate Tambo a eunesct 9 peioadl su ate an de crestere medica vtortactivelor totale, elstigurilo, si pela pe pistol actin ion nai, fa sfrgital anu 1991, tends inversat Organizatin tnegisencAjtigun tn deca, Prefur instabile ale aciuiler sale pe pis, i in general, un vitor nesigur Aceas situate ontinuet i fn 1992, darn decursl acest an consul disector a memitun projedinte de sora de administrate, Kent Fairchild, Fairchild, care pent un timp a Bout pate in pecenatd ‘epariamentuluifinanciar de Iu .1, Du Pont, a fost sistem! Dy Pont in evalua diferteier ivi. Toate au demonstrat eu precideteslebiciun: Feitcild a reponat consililui director ef principal motiv pentru performants general slab a ompaniel este ipsa de contro al echiped manageriale de la cenit saupra activity fected iva 1 s-a att ingsijrat mai ales de rezliatele slab inregistrate cu procedure de sabre ‘bugetelor in cadnul compan. Conform acest procedur, feeare manager de diviie slabory un fuget previrionat penta urmstorul timestr, Inpreund eu cifiele de vinzin, veniurlle 91 profile previzionae; diviailor lise alocau fond, in prnsipal propottionsle ea necensrl Ge Sinantae stabil pin buget. Tons, bugeteleefectiva rteoi es pottivens ca ele provisions toe fnegistau, de obice, diserepange foarte mar; esigur, aceon dicea la utiliza inefcien® a capital, Ineo tncetcare de a corset situain, Fairchild 3 ceru ofiferuli fnaneiar principal al fisael si oneeap un plan de imbunitiire a proceselor de stablire a bugeteloe, de planifleare 51 con Cind plana «fost inmanat, prevederile sale de baat erausumstoatle Penicy tmbunittiea cabisii bugetelor pe divizi, managerii de divizie uebuie sf fie infomaayi cb o Cinta Ue sonnei Tit converse a convesiea Ince plaor a numeracai ee stocurter efecelor — - om £ —Cicluboperafions) primit oe Acest concept este prezentat ub formé de diagrams in Figura 7-1, pentry New Wave Dress Co, unde | a @ fecare component repreznt®numirul aa din elas de mai sus. | Pevonda de converse a Pecioada de conversa 1, Petioada modie de conversie 2 mateilor crime achiztionate in produse finite vandabile gi petioada de vanzae a aeestr bunt este de 20 rile, 2 Perioada medie de colectate a sumelordtorate frei, deci parionda medio de srausorinare a : (10 zile) (20+ 15-10) = 25 zile aie izle 2'ale 38 le “i Namera riit Mate pie Pata in momerar Vinzares ri achiztenate pt matori prime produselr finite din vine226 Partea 234 Managements fandului de ruhment ‘Managementul activelor eurente it fina peo previion ou peszi eile nile de numer, a pleas ink a dspiin a doar sumele de mumerar neccsare pentru cambursares datrilor seadente, deat cantatas te ae, she doth pte ca mie ain at poe ace aaa investi toe ea 0 pbslin ne cima. Aste er ds Sots er eee es valet mining cl put tree ste in are a need a ana oft Oro set eit spent, at de oad ee eee Se aca Ei ft ocr ne det pac rabnes Seen ®ve nn mie eco ape va nome acts de ene ea sade Hird I vin ss ei opal de prada aetna de enh oe me ere ‘Hews paid tech: ual pee igen nn inp 0) drtomimres aon! ine scone ee Ree ‘suplimentarea cu un stoe de siguranfa, in eazul c& previziunile au sunt perfect, ae Echilibrarea riscului cu rentabilitatea Bacto fmt oe o pled “ree” «an cad de her, ssi vel dnt Sma de mow vl ine ae ahs, nba 9 ot ass ne en Sloe orf ile pin leer wet pele de etn fear So Soa sce al crane pn om la Bec seonae neg) Bac, dpa Bese al cana le! exec de turn, siti v2 fiver, iar socrle vor ft mentale ue Sok aioe Oe ‘estictvt produce, n genes, ole mai mari cate devenablate x ivenilor, dat ne yal pal nee se ae a Tabelul 7-2 dim ca exemple tr pposibilit§yi, Dupa cum se poate observa din tabel, politica athe vlare cs mi eer apr sae ee ey Face een ‘inimizeoudvaloarea activelor deliute si ate valoares con iinet vk lor dente gate va ‘ai mieS a report astve curente / cif de fn partea 1 a tabelul Pr i 8 prenpune ef plies fg x init & cpl de ey Simul indie, to smi su, rn vr mal mn ect Ie as Ha sei pobbl ai mis en produ sa geet in Soe sl cied eae cence Politi de credit mai tibesle. Tot rata de contabiltate a active, tndeats in ta : mai mace penis polities restetiva a dbus lovee nose on sai man 4 investor in capitalul de uer, deoarece investita necesnra ee dn partea a Tia este ifusteat un set de ipoteze alternative. Se presupune iti a ‘nvsitior in epial deer deterning lp de staee as ate epece siaine aeecanie a fect negativ asupre vinzAtilor gi, in consecingS, la 0 valoare mai se&zuté » ‘veniturilor operationale (EBIT) Import I sit de vis. Drept mare, aces tp do pole ste ste wal ecu cece ee reniliate xssivlor. Se prenpn, de aerens el poten modes rede scclons eee ins, incertae obit in uma poli relate stn oneere Miead Intectas Tena Ident ets Bn, repent es mai meal de eibisie seen CCapitlul 7 - Potties fondu de rlment (capitaului de ueruy 227 Tabane fectoleaifertelorpotitiel ale aetvelor eapltalull de luerw asupra ratel de rentabilitate Politics relaxath Polite madera Polite restrietivt Parca Ctra de vinzii 110 600 000 8 105 000 000 8 200 900 000 $ RIT (15 % din vin2ssi) 16 500 0008 15-750 000 8 15.600 000 Active coreate 70.000 0008 55 000 0008 40.000 000 8 Active fixe 50,000 000 50.000 000 8 50.000 0008 ‘Total activ 130 000 0003 TOS 000 000 $ DOI OOS Rata de reniabiliate a activelor 135% 15,00% 6.70%, (EBIT Vinca Raportl active curente ili de ot 032 040 vénziri Parten aI Cifa de viz 115 000 000s 105 090 000 s 80.000 090 § EBIT (% din vinci) 15% 1% 2 EBIT- sums 17 250 000 8 15-750 000 8 9-600 000 § Total activ 120-000 000 $ 05 000 000 $ 90,000 000 s Rota de renubilitate « sctivelor 14.40% 13,00 9% 10.70% (EIT Vinz8s) Reportl getive cuent / eft de 061 0.582 050 vine ‘Acestexemplu ilusteaz deen general tipul de polite 2 aetivelor capital de er utili de ‘ino’ ~ adie polite reste, elaxat su modorad ~ poate leu sino penta wana gi profitable say poate avea un ofeet nega, ati supa ciel de vinzi, tg ssopra prota. Toa, fn pret, lure ‘sunt considers ma complexe, deett poate reg! din exemphl simplu pe cae Ham peezeatat. Unul dine motive este scala cx diverseletpur de active curentsafecteazi deri ati ris, edt gi rata de rentable CCreyirea imei de numerardefinute de cre find face mai mult deci sk retyedgradul de expunere J ie, reduceres grail desis, pen crete sume dotnae sub form de numeri, ese eal mare deci doe -at cope, cu acceag valoare, efeetele comorise de puimit st) foewiles das, in acelagi timp, numeral “penalzeaza cégigurile mai mult ee cee valoare dint sub fom de investi in vali mobile forte lshie. Eat diel de ficut generaliisi,atnei efnd eebuie sf luim tn considerare efoctle comecile de primit i stcurile,deoarece este dificil misurares efecelor asipra gradului de rge sau eventuaiele efecie negative asia cig, momenta mii Valor eestor poi bilan, peste nivelul minim tote Politici alternative de finan{are a capitalului de lucru Politicle capitalutui de Inru implick deciet cu privire att Ia investiile in sctive eurente, eft i la siretura de seadenje a fondurilor de finanfare a acestor investi. Implicayite deeaiilor privind228 Parten a 3-2 Msnagementalfondului de ulment investi i active curenteasupra gradului de rises ratei_rentabiltilasteptate ain artenfrmei au fost analizate anterior. Asum, vow tua i coasiderace impact pe este flare stucture sadenjulor entra pliile fonduritor investie tn active eurente ~.adied impactal polar! de: finanrurs o copitalul de Bru Analiza pe care am ofectust-o asupia cilulai de mumerar s demonstat eS, pe anisura reste ciftei de vinzir,investiile fa eontul curent, efectele comercisle de primit 4 steeart eave Proportional. Cum cifta de vanziti steste pe misura weceriianilor, tt asifel or crenata Pemanenfi, si actvele curente, Cu toate of eftstele comerciale de primit sunt plitie poste . Abordreagresiva Active creme Finanfre pe temporare ermea seurt ivet nermansn'ah etivefor cores ati pe termen hang pls capa Active Gixe ee simput ras 4 5 67 8 eee ‘Ceringe de inne pe termen seut s Nile aie Tice avril pe ermen Tang pls ea prope230 Paten a3. ‘Managementl fondu de rulment La limit, o firm pote Incera si stabilease 0 concordans exacd »steteri! mattis Activelor si pasivelor respective asociate. Un ula eae are © dural de ancionare de 3 an, poate ‘nant printr-an credit bancar pe duaté de $ ani; 0 lads, care trebuie xf son in picwoare 20 de aon Ponte fl finaatt prin emisiunea de cbligayzn ipotecare eu durata de maturtate de 20 de an stocurile de produse finite, eare vor ff probabil vandute im timp de 20 de vile, pot fi fnanete prints un eredit bancar do 20 de zile 4 agp mai depare. De fapt,fiesare din acete nmpromutur va tamburet din ftxurile de numerr generate prin uizarse aetivulul penta fnenlevee, chia se cfectuat imprumutl,astfel net fmprumutusile se mumese “elf-liquidating™ (auterchigatie, fa realitate Ins, exist un gra de nesigranf3asupra perioadei de funcfionae sau Je vial act vel are fice ca stabilren nei concordanje perfecto e8 fie imposiili. De exemplo, orm poste ot i fEaanjezestocurile de produse finite print-an tmprumut de 30 de zl, sseptindoe 8 vend sess ocui i i utlizeze mumorarl, generat In uema vénzdti,penv a tembura impromuti, Deck sitmul de vanzare diferk de cat prevazut, mimerarel mu se va incas, iar utlizanee sails oe fermen atit do sourt va crea probleme. Insi, alta vrome cit ftma incesred ef sabieesed os soncordani ite perioada de mturitate a activelor gi pasivelr esoiateaeestora, putsir sone ca Bs 0 poltied moderati a copitalubi de ora Catching, o¢ self ligusstng working sopiel policy"). Abordarea agresivl (non conservatoag), Punt 6 din Figura 7-2 ilusten2d sccastt situate, tn azul unei firme agresive, caro finaneted toate ativelo fixe cu capital pe termen lung el o pare di ‘stvele curonto permarcnt cu credit pe terman scurt® Asoasta duce to! [a0 Valoare gozitnt peat ital de ocr net, der mai micS desi cea oyinté prin srateginconcoréeteh Revenind la Figura 7-2b, linia punta ar fi put f deserts sub linia ce reprezint ativle fixe indind fptl eX toate actvel curent, plu o pate din activele fixe, sunt fnmaete prin soe es ormen seul, Aceasta ar fio ponte face rican, gi fim ar fl expust din plan Revosllar Piri satei dobinziir tn moment cid apare necestates de refinanfre su aller pericle lonee refinanjarea ereivtui, Tot, deoarece credit pe teen scuttle adosea ta ie dove crediol pe termen lung, unele fie sont gata af surifiesiguranfa tn favonrea vel ostbilaas Profit mai mar Deciile de finanare Iuate de Olympin & York s alunesates firmel ete falinensrprezinta un exerplu bun al benefcilor si costuilor potenite ale adoptita uel potit agente, Teeetad ain primi ani ai decade 80, Olympia & York sa rup de radia méustse de a nant clad oe birourt prin ipoteci cu dura de maturitate de 20 pnd Ia 30 de ani, a foosit efecte de convent oo tmatritht do 30 «90 aie jn endl pachetuli de finanjare, mpround co obliga eu ets da mmaturtate de 3 pind le £0 ani In 1990, Olympia & York taprumutase peste | milled § wat woe formé de efecte de comer, cit gi sub form’ de ebligaiun, In acest moment, Olympia & York vs ovis of teak dol o strategie moderatS In un agresed Politics companiei, de a tmprunsuta pe teimen scut, a inceput fe mijlocul decadei ‘80, cand fatele dobinzitor era, im general, maci, iar ratele dobsnzitor pentru eredite pe termen st etay met tari decét cele pe termen lung. In genersi, o astel de situate spare atunei ind investtor se astespti ca ratele dobénzilor af scadi, gi acesta a fos si Iuerul sperat de Olympia & York. Cand ratele dobinzilar arf sedzut, compania s-ar fi asigurat cu rate ale debinailor mal sckzite, pe termon ong. Din neferivir, descresterea ratelor dobanzilor a fuat mai mult timp desit aca. asteptat, Po ‘misurd ce ratele dobinzilor au sedzut, economia a intrat intro perioadt de vevesione, cares avit on * Fel ize creep een sur ab forma deo pain” fae comers de pl ale bia e ono ‘coe pot baie 2 permanent mami aloe, care epithe “er”, ied doa, sees, ponia eo Shee want epi o uk act cri pe ees sat, omental tiv. Canora pip cream, fendrie onan eons sn consent wap omen ng. race art mifee pi ts cos eae ‘opt din pi dtc sia CCapitout 7 Pobiticafondului de rulment(esptaua de tuo) 234 ect disuelly, mai ales asupra investor im imobile. Fuxurile de nuonerar generate de rpc inobiire av esr Celtel cu pass mua ei Jnl de rape la momentum cate rtcledobiazilor pe trate scurt au seSzut ideajus, ajungind la minimum, valores propecttilor tmobile 4i fuyurile de sumerar, generate de aceste, acizerd dea amt. Declinalexparimentt de valovle propieiior su avut un dublu impact: activelegajae co tsnaie pats mule dave crete wn oniins 0, ote sft a van Pita, pen se tie manera, ee eft at hum gern vit Fina ict rflectind valorile tedzae ala propretilor ce stare, Tavestiori clea, in general seston propitiilr imobiliae; ei ocoleay gi mai mult Olympia & York, dooarece apie sonar dope dfiulilefnzniare sle acest compani.fsB n clude acestr éifcut. Olym Yor nif tere stn cil op "coerce nr fl Ohmi sa gsi in imposibilitatea de a mai vindeemisivni de credit gia tnceput sf mi mai onoreze Select evr try se ee Ine 192, comps oust not pen protecto fags de errs creditorilr sn eonsecing, a fost deslaras flit [Abordares conservatoare, Dupt cum so arath Ia puncte al Figuii 7-2, linia puncats poste f desenat, de assmene, deaupra lini aetvelercurente permanent, indicéné eS pentru nanared Ina cee active curate permanente sizes sail pe temen ing, Seamer, vilizecd eapital po termen lung gi pentru nee dine corerilesezeniere. fn siunia prezentati fm acest afc, rma wilizeazs om mick dept ora pe terme set, pent 8 spunde necesrul maxim, alune} cud acesta se ivgt; de asemenea, firma rAsputdo necesiilar eu crestor sezoier pi “slocatea de lichiaiti” sub forma valorlor mobilise lichide cumpssae fn perioada eu Mhxdri de numer in exces, Linia ondulatd de deasupaliniespunetterprezitfinanarea pe termen eur, cate dedesbtu inet punctate reprezinssrunele detinuteterapoat sub foes de vali mbtare Jichido. Panel! © seprenité o stntogie foarte sigur, in eave modal de fnanfare t activelor presupune nivelefsrte mic o rie. Capital de oer nt ate o valeare mae i posta electing rin avesta, 2% Gnanjatea prin credit pe termen seurt este utizaté Ia minirnum Politici alternative de finangare si retatiite lor cu cictal de conversie a mumerarutui : i, dei tb sh Be Ctl de conver numeral site politi de Snare itecioneas ids Satin clr nr De ee ms pon spn span el li ap Ieper econo esi ps pte nal ell de ois ert eth 1 ral tn den oi eee pil lo or lm eit concordant - de ean, sis de conver omer et eli [og el el cle ected smd iv mare d capa de enya acts sun eget nivel sa Prinpoils dente, La sew vl, matage epreamest nck ebule planoe sian Sila de converses manent, sav modifearn pote e name capital G leu, a8 8 ‘na caret imple ame apt, ae exeiphi, ack o firmd aro pole sextitvd de finanare «septal de tery, a rr—“—™—NOS—SOOSOSOSst—s—sS™CSsO comerciale de primit, atunci trebuie si ne agteptim 1a un ciclu scurt de conversie a nvmerarului, pentra of Patel doce parses soe oil de pint iu Se nthe Poe Dr, dal o fim aro poi velatd.de Dane a capa de ary, conf eis dfn un ie Tle! de tec, cont eure, valor male hie ste comet de pitt tis Mebane ‘ete inn cis Tong de conver a mimeane, pets 68 hveleriist de saan i fate232 Parte 3ea Managementulfondului de rulment comerciale de primit lungese automat perioadole de converse ale acestora. Dac o firma adopt o pitied flak tte aesste dou extreme, stun cyebuie sh ne aseptim la un ciclu de coaversie a numerasuli de © lungime afiat ire cele rezulate In wma edeptiicelerlalte doud politi de finance a capitalului de wot ‘Avantajele si dezavantajele creditulul pe termen scurt Cele ue politic posible pent finanjorea capital do Tuer, deserse anterior, fer, On principal prin _gadul de foesite 2 ereditului pe termen sear. Politica do tip agresivfolosete In cen Tal maze misurd Avantajele cteditului pe termen scust sunt urmitenrele: (1) viteza cu cate se pot contracts treditele pe termen seurt; (2) gradul mare de flexibilitate; gi (3) faptul ed ratele dobinzilor la freditele pe fermen sourt aunt In general, mai scfzute decSt ratele dobinzior In ereitele pe fermen lung, Prineipalul €ezavantaj al folosiricredtului pe termen seurt este surplusul de rise pe ‘are cel eate face Imprumutul trebuie si il suporte, deoarece: (1) cel care ofers imprumutul poate #8 ceard rambursarea Tui in termen foarte scut; gi (2) cost Imprumutulu va eroyte doch rtele obliazilorcrese. Intrebiri 7-1 in ce mod structura cezoniert a vinzttilor unei firme influenfeazi deviziile refeitoare 'a gradul de folosires ereditului po tormen seurt fn structura finaneiat a firme respective? 7-2 Presupunind of volumul afacerlor unei firme rimine constant, eind eredeti ef mumerarul din contul curent va avea 0 valoare mai mate - In perionde de politica monetard austerd sau Inprioade mai relaxate? 7-9 Care oste avantajul stabilsii unei eoncordanfe intre perio pesivelor? Care sunt dezavantajele? ‘14 Din punctul de vedere al celui care face un mmprumut, care dine tipurle de eredite este mai riseant, cel pe termen lung stu eel pe termen scurt? Explicati. Exist situafi in care este Tezenabil si se faci un fmprumut pe trmen scurt, chiar dact raele dabinzlor pentra eredite ‘pe termen scurt sunt mai mari deedt cele sle dobinzilor pentra oredite pe termen lung? 7-8 ack folosirea credtului pe termes: ng implicl un grad mai mie de rise pentry eel care face Impramutul, de ce persoanele g firmele utlizeaz8 wneori crete pe tetmen sour? 7-6 Considerind e& o cregere a ratei de rotaie a stocuilor si ratei de rotaie a actvelor due la © ddeteresete & ciclulut de econversie # nomerscului, ince grup de rate financiare se poate ‘include eiell de conversie 8 numerarului? de maturitate « activelor gi Probleme de autotestare (solutiile apar la pagina 243) ST-1 Termeni ehete, Detnit flecare dintre urmatoritermeni ‘a, Capital de lucry;eapital de Iueru net ». Politien fondului de raiment (capiteului de Iver); managementul capitalului de luero Ciclul de conversie « numerarului; cilu! operational; perioads de converse a stocurilor; perioada de convertie a efectelorcomerciale de primit; pesioada de ntiziese a pljilor 4. Politica relaxaté & activelorcurente; politica restrictvd 2 activeor curente , Politiek conservatoare de finanfare a capitalulut de luer politica agresis capital de Tuer {Active curente permanente; active eurentetemporare {t Aborderes de tip “self - liquidating” sau abordarea pe baza stabil unel concordante a perioadelor de maturtate, in finanjaceaeapitaflul de luera th, Riseul rate dobinztor; rscul perioadei de matuitate ‘ST-2 Finanfaren eapitalulul de lueru. Nelson Press Limited si Craig Book Company su ‘urmitonrele bilanjri contabile: Ge finanpare238 Partea 23-2 Managementl fondului de rulment —e——————__e--—<$S DBilanfuri eomtabile la 31 decembrie 1993 eit ri Nelson Press Ltd. __Crtig Book Co, ‘Acie cette 100 000 700 of Active fixe (vaoate nets) 100 000 100 009 ‘Tota stiv 300000 200 000 — sive curente “2000 “30000 Datorie pe termen lng, 80000 20000 Capital soci 50000 50000 Profturi acumulate 50000 50.000, Total pasiv oo 000 200,000 srs Profitunie din exploatare (BIT) sunt de 30 miliooneS pein eeae dint cle dou Se. Rata medie 1 impor este de 40%, Care este rata de renabltat expt propria pent care dine cle dou ime, dak ata

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20014)
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (24727)
• Freakonomics Rev Ed

  

  From Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7848)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  From Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3321)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5794)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (19653)
• The Handmaid's Tale

  

  From Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13186)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  From Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9486)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  From Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5646)
• The Art of War: A New Translation

  

  From Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3044)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (353)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  From Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12945)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2475)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2566)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  From Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2556)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  From Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5718)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  From Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2507)
• How To Win Friends And Influence People

  

  From Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (6518)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  From Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2499)
• Life of Pi: A Novel

  

  From Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13455)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  From Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (10242)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (3274)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  From Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9756)
• Stardust

  

  From Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (8137)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoi

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7086)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  From Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7770)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  From Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9054)