Ian Stewart Vann Joines

s

z· I

~ A

o NOVA INTRODVCERE IN ~

ANALIZA TRANZACTIONALA

,

Editura MIRTON

~'- -------

AT ASTAZI

o NOVA INTRODVCERE IN ANALIZA TRANZACTIONALA

IAN STEWART VANN JOINES

Traducere - Constantin CIlEVERESAN, Luminita CHEVERESAN Coordonatori volum - Linda KOLONITS, Lurninita CHEVERESAN Tehnoredactare computerizata, coperta - Silviu ANDONIE

© 2004 Asociatia Romana de Analiza Tranzactionala www.arat.ro

Dcscricrea CIP a Bibiiotccii Nationale a Romfiniei STEWART, IAN

AT astiizi: 0 nouii introducere in analiza tranzactionala / Ian Stewart, Vann Joines; trad.:

Constantin Chcveresan, Luminita Cheveresan, Timisoara: Mirton, 2004

240 p.; 24 em. I3ibliogr.

ISI3N 973-661-400-X

I. Joines, Vann

II. Chevercsan, Constantin (trad.)

III. Chcvcresan, Luminita Violcta (trad.)

159.923.2

Multumiri

Consiliul Director ~i membri ARAT multumesc lui Ian Stewart ~i lui Vann Joines care au avut generozitatea de a acorda perrnisiunea pentru traducerea acestci lucrari In limba romana, De asernenea, multumim ~i editurii Lifespace Publishing pentru acordarea drepturilor de publicare, sprijinind astfcl activitatca de training In Analiza Tranzactionala In Romania. In acest proces un rol deosebit l-a avut John Parr, primul trainer oficial EAT A in Analiza Tranzactionala In Romania care a facilitat obtinerca permisiunii de traduccre si publicare a acestei carli de la Ian Stewart ~i Varin Joines.

Recunoastern ~i contributia dnci Lurninita Cheveresan, a lui Constantin Cheveresan si a h:

Silviu Andonic pentru traducerca si tehnoredactarea acestei carti. De asernenea, multurnim Adrian, Cavasan, Lindei Kolonits si Coralici Sulea pcntru ajutorul dat translatorilor in asigurarca acuratctc traducerii si folosirii tcrmenilor de Analiza Tranzactionala,

Aceasta carte este tradusa sub auspiciile Asociatiei Rornane de Analiza Tranzactionala, iar tcrmcnii de Analiza Tranzactionala din aceasta carte sunt recunoscuti ca fiind lirnbajul oficial al Analizei Tranza-tionalc in Romania.

Consiliul Director ARAT Mai2004

5

7

CUPRINS

Prefa(a

PARTEA I - INTRODUCERE iN AT

1. Ce este AT

Idei cheie In AT Filosofia AT

PARTEA a II-a - REPREZENTAREA PERSONALITATII: Modelul starilor eului

2. Modelul starilor eului

Exemple de modificari ale starilor eului Definirea starilor eului

Sunt reale distinctiile intre starile eului? Starile eului ~i Superego, Ego, Id

Starile eului sunt denumiri, nu lucruri Modelul supra-simplificat

3. Analiza functionala a starilor eului Copil Adaptat si Copil Liber

Parintc Normativ ~i Parinte Grijuliu Adult

Egograme

4. Modelul structural de ordinul doi Structura de ordinul doi - Parinte Structura de ordinul doi - Adult Structura de ordinul doi - Copil Distinctia lntre structura si functie

5. Reeunoasterea stiirilor eului Diagnoza cornportamentala Diagnoza sociala

Diagnoza istorica

Diagnoza fenomenologica Diagnoza starilor eului in practica Eul executi v si eel real

6. Patologie structurala Contaminare Excludere

PARTEA a III-a - COMUNICARE: Tranzactii, stroke-uri ~i structurarea timpului

7. Tranzactll

Tranzactii complementare Tranzactii incrucisate Tranzactii ulterioare

Tranzactii si indiciile non-verbale Optiuni

8. Stroke-uri

Foamca de .r.uli

Tipuri de ",' ,",'-un

Stroke-uri, ','" rcintarirca comportamcntului A oferi si ,', mi stroke-uri

Econornia q;clKe .. urilor

Profilul stm:,~'lIrilor

Auto-ofcrir. ~ de stroke-uri

Exista stroke-uri "bunc" ~i "rdc" ?

9. Structurarea timpului Rctragerc

Ritualuri

Discutii pcnuu trccerea tirnpului Activitati

Jocuri

Intimitate

PARTEA a IV-a - CUM NE SCRIEM PROPRIA POVESTE DE VIATA: Scenariile de viafa

10. Natura si originiie scenariuiui de viala Natura ~i dcfinirea scenariului de via\a Originile sccnariului

11. Cum este trait scenariul

Scenarii castigatoare, pcrdantc si non-cfistigatoare Sccnariul in viata adulta

Dc cc e importanta intelcgcrea scenariului Sccnariul si cursul vietii

12. Pozhille de viala

Pozitiile de viata la adulti - Coralul OK Schimbarea personal a si Coralul OK

13. Mesaje din scenariu si matricea scenariului Mcsajele din scenariu si perccptia copilului Tipuri de mcsaje din sccnariu

Matricea scenariului

14. Injunctii ~i decizii Douasprezece injunctii Episccnari u

Lcgatura dintre decizii si injunctii Antisccnariu

15. Procese de scenariu

Sase procese de sccnariu Combinatii de teme de proces Originile proccsului de sccnariu

Elibcrarea de tiparele procesului de sccnariu

16. Drivere ~i miniscenariu

Cum detectezi un comportament de tip driver Drivere prirnare

Drivere ~i tipuri de procese de scenariu Driverc si pozitia de via\a

Ccle cinci rnesaje permisive

Originile driverclor

Mi niscenari u 1

Cele patru mituri

PARTEA a V-a - CUM FACEM CA LUMEA SA SE POTRIVEASCA CU SCENARIUL NOSTRU: Pasivitatea

17. Desconsiderarea

Natura ~i definirea desconsiderarii Exagerarea

Cele patru comportamente pasive Desconsiderarea si starile eului Detectarea desconsiderari lor

18. Matricea desconsiderarilor Domenii de dcsconsiderare Tipuri de desconsidcrare

Niveluri (moduri) de desconsiderare Diagrama matricei desconsiderarilor Folosirea matricei desconsiderarilor

19. Cadrul de referinta ~i redefmirea Cadrul de referinta

Cadrul de referinta ~i scenariul Natura ~i functiilc redefinirii Tranzactii de redcfinire

20. Simbioza

Simbioza "sanatoasa'' ~i simbioza "nesanatoasa" Simbioza si sccnariul

Invitatii simbiotice

Simbioza de ordinul doi

PARTEA a VI-a - JUSTIFICAREA CREDINTELOR DIN SCENARIILE NOASTRE: Racketuri si jocuri

21. Racket-uri ~i timbre Racket-uri si scenariul

Senti mente racket si senti mente autentice

Senti mente racket, senti mente autentice si rezolvarea problernelor Racketarea

Timbre

22. Sistemul Racket

Crcdinte si senti mente scenariale Manifestari racket

Amintiri confirmatoare

Iesirea din sistemul racket

23. Jocuri ~i analiza jocurilor Exernple de jocuri

Tricouri

Diferite grade de jocuri Formula J

Triunghiul Dramatic

Analiza tranzactionala a jocurilor Planul de joe

Dcfinitii ale jocului

24. De ce joaca oamenii jocuri

Jocuri, timbre ~i rezultatul negativ al scenariului lntarirea convingerilor din scenariu

Jocuri, simbioza si cadrul de referinta

Jocuri si stroke-uri

Ccle "sase avantaje" ale lui Berne Joeuri eu rezultate pozitive

9

25. Cum ne ocupam de jocuri

E nevoie sa dam jocului un nume? Cateva jocuri familiare

Folosirea optiuni lor

Dejucarea beneficiului negativ inlocuirea stroke-uri lor din jocuri

PARTEA a VII-a - SCHIMBAREA: ATin practicii

26. Contracte de schimbare

Cele "patru cerinte" ale lui Steiner De ce se folosesc contracte? Incheierea unui contract eficient

27. Obiectivele schimbarii in AT Autonomia

Independenta fatii de scenariu Rezolvarea de probleme Opinii despre "vindecare"

28. Terapie prin AT Auto-terapia

De ce terapie? Caracteristicile terapiei AT Trei scoli de AT

29. AT in organizatli ~i educatie

Diferente intre aplicatiile educational-organizationale ~i cele clinice Aplicatii organizationale

A Tin educatie

30. Cum s-a dezvoltat AT

Eric Berne ~i inceputurile AT Anii de inceput

Anii de raspandire Consolidarea internationala

ANEXE

A. Carli de Eric Berne

B. Aite cdrti cheie despre AT

C. Ciistigiuon ai Premiului Stiintific Comemorativ Eric Berne

D. Organizatii de AT

E. Formare si acreditare In AT

F. Tematica oficiaia a cursului AT 10]

NOTE ~I REFERINTE BmLIOGRAFIE

GLOSAR

10

Pre/alii

In aceasta carte va pre zen tam teoria si practica curenta a analizei tranzactionale (AT).

Am prezentat materialul intr-un mod care sa fie util, fie ca studiati AT individual, fie ca participati la un curs. Daca sunteti cititori ocazionali, care fac pentru prima data cunostinta cu AT, sperarn ca veti aprecia stilul simplu si conversational al acestei carti. Am folosit exemple pentru a ilustra diferite aspecte teoretice.

Daca cititi cartea ca pe un instrument de lucru de baza pentru un curs AT ]0] Oficial, veti gasi in ea programa cornpleta a acestui curs lO l.

Astazi AT are 0 arie de raspandire internationala, Speram ca si aceasta carte sa fie citita pe scara internationala.

Avand in vedere acest lucru, am ales un limbaj si exernple familiare oamenilor din lumea tntreaga.

Exercitiile

In timpul predarii cursurilor de AT facem frecvent exercitii folosind materialul predat. Fiecare unitate de predare este urrnata imediat de exercitii relevante. Consideram ca acesta este modul cel mai eficient de a permite celor care studiaza sa exerseze si sa-si consolideze ideile teoretice.

In aceasta carte am procedat la fel. Exercitiile sunt Incorporate In text. Fiecare exercitiu urmeaza imediat dupa teoria corespunzatoare, Pentru a profita La maximum de pe urma cartii, faceti fiecare exercitiu de indatd ce ajungeti La el.

Sernnalarn exercitiile printr-un semn caracteristic si text tiparit cu caractere diferite .

• Cand vedeti acest gen de caractere, aveti de a face cu un excrcitiu. Faceti-l de indata ce apare. Apoi treceti mai departe la urmatoarea unitate de predare. Sfarsitul exercitiului este marc at de acelasi semn ca si inceputul. •

Va sugeram sa folositi un caiet de notite cu foi detasabile in care sa puteti atasa toate raspunsurile la exercitiile scrise, si alte idei sau ganduri care va pot veni in minte In timp ce parcurgeti cartea. Aceasta metoda va va ajuta sa invatati AT in modul eel mai eficient posibil - folosind-o pentru voi insiva.

Ce este si ce nu este aceasta carte

Dupa ce veti citi toata cartea si veti fi facut toate exercitiile, veti sti cu siguranta mult mai multe lucruri despre voi insiva decat stiati cand ati inceput-o, S-ar putea de asemenea sa descoperiti ca ati putea folosi aceste cunostinte pentru a face In viata voastra anumite schimbari pe care ati dorit mereu sa Ie faceti. Daca e asa, felicitari.

Insa aceasta carte nu este menita sa inlocuiasca terapia. Daca aveti serioase probleme personale, e recomandabil sa va cautati un terapeut cunoscut care va poate oferi atentia personal a de expert de care aveti nevoie.

Terapeutii AT isi incurajeaza pacientii sa-si insuseasca idei din AT. Daca va decideti sa incepeti o terapie AT, puteti folosi aceasta carte ca pe 0 sursa serioasa documentare.

Daca doriti sa oferiti terapie sau servicii AT altor persoane, aceasta carte va va fi de asemenea utila ca introducere In ideile de baza ale AT. Insa aceste cunostinte esentiale nu va califica pentru a oferi ajutor profesionist. Pentru a fi acreditat ca terapeut AT practicant trebuie sa fi urmat un anumit numar de ore de curs avansat, sa fi facut practica terapeutica si supervizare. Trebuie sa dati niste examene organizate de institutii de acreditare AT. Gasili detalii suplimentare in anexa E.

Abordarea noastra teoretica

Materialul pe care il prezentam aici reprezinta filonul principal, general acceptat, al teoriei AT. Fiind un text de baza, nu ar fi recomandabil sa analizam zone lirnita ale teoriei AT. in care exista inca elemente controversate. Totusi, AT de azi difera mult de AT de acum 10 ani. Astazi exista cateva

11

conceptc importantc aflate chiar In ccntrul teoriei csentiale AT despre care Eric Berne nici nu auzise cand a murit in 1970. Unul din principalele motive pentru care scricm aceasta carte este sa va prezentam aceste idei noi. Berne a fost in primul rand un inovator. Presupunem ca ar fi aplaudat cu

entuziasm modul in care tcrapcutii AT au continuat sa inoveze. .

.A.exist<lL~L\!I)CUn;nt mai putin dezirabil in gandirea si scrierile AT, care l~i are originile Inca la Inccputurilc acestei discipline. Ne referirn la trivializarea unora din ideile initiale ~i fundamentale' alq AT.

Berne a dorit ca AT sa fie accesibila tuturor. A optat pentru folosirea unor termeni simpli pentru a descrie modul sau de a gandi, Insa, desi cuvintcle erau simple, ideile erau complexc ~i subtile.

Pe masura ce AT a atins statutul indoielnic de psihologie populara, in anii '60, unii autori au profitat de simplitatca aparenta a AT pentru a 0 prezenta intr-o varianta super-sirnplificata. AT inca nu si-a revenit total dupa neajunsurile provocate in acei ani. In ciuda muncii de calitatc de peste doua decenii a autorilor si practicienilor AT, imaginea superficial a de psihologie de carte de bucate creata in jurul AT se dovedeste greu de sters,

In lucrarca AT Astazi, obiectivul nostru a fost corectarea acestei false imagini. Ne-arn propus sa descriem tcoria AT in subtilitatea si profunzimea sa originala, lara sa sacrificam nimic din claritatea sau simplitatca Iimbajului pe care Berne le-a apreciat at at de mult.

Aceste lucruri sunt adevarate mai ales In ceca ce priveste bazele teoriei AT, mode lul starilor eului. In lucrarea sa originala, Berne a subliniat mereu faptul ca starile eului au 0 dimcnsiune

. tll!.!lporqla. Stare.a..de Pii~il1te~i£oRil reprezinta amiif1g9J.!~LeCQuriale trecuiiijur.-~area'de·A.dult este un ra~uns la aici-si-acum, folosind resursclc unui om matur. Toate cele trei stari. ale eului irnplica gIndire:~se.·ll!~~~nlC VQlnpOl:t;-rne.riU:.]ilii£dif~rente--~emnificaIIVe intrc-acesiti"varlaiita-Fcea' ulterioara, trivializata, a model~lui, care susline ca "Adult inseampa g~ndire, CoPilJIJ,Ss;.amna

-sen'timemc',I'ar"P1i:riiitefC areTeg'~turrcUtrebui;~i lir trebllT;;-:'" -- .. - ...

, In acesfa cal·te, rcveniin fa formuTariTelriilTaIe aTe lud3erne privind modelul starilor eului. Le-arn

folosit ca pc 0 baza solida de explicare a altor parti ale acestei teorii.

Cazuri ~i nume

Ori de cate ori exemplificam cu cazuri concrete, numele Iolosite sunt fictive. Daca cumva cxista vreo asernanarc cu numele real al unei pcrsoane, aceasta este pur intarnplatoare.

Multumiri

Referentul nostru expert a fost Dr. Erika Stern de la departamentul de studii de Consiliere de la Universitatea din Utrecht, Olanda. EStegreu de' imaginat 0 persoana mai calificata pentru aceasta sarcina. Ea ne-a pus la dispozitie nu numai 0 intelegere profunda a AT, ci ~i a altor abordari psihologice. Ea insa~i este auto are a multor carti, Vorbind mai muIte lirnbi, ea ne-a atentionat eu privire la unele subtilitati de lirnba care ar fi putut crea probleme unor vorbitori non-nativi de engleza. Erika si-a adus 0 contributie majora la aceasta carte In to ate aceste moduri diferite.

Referentii nostri nespecialisti au fost Dr. Andrew Middleton si Christine Middleton. Ei au cornentat manuscrisul din punctul de vedere al unor invatacei in AT. Ne-au atras atentia asupra unor

~ajeincare am presupus ca, deoarece noi cunoastern harta, nici altii nu vor ave a nevoie de indICUto·are"iutlere.·- Ne-au'semnafaCpunctein careexplicatiile noastre erau prea arnanuntite sau repetitive ~rne:-:1(f sugerat clarificari minunate. Andrew si Christine au avut 0 mare influenta asupra formei finale a lucrarii,

Dr. Richard Erskine si Marilyn ZaIcman, MSW, ACSW, au citit prima versiune a capitolului desprc Sistemul Racket ~i au dat sugestii valoroase pentru unele reformulari.

Jenni Hinne, MAOT, a furnizat date actuale des pre organizatii AT.

Emily Hunter Ruppert, ACSW, a sugerat colaborarea celor doi autori, al carei rod este carte a de

fata.

Suntem rccunoscatori pentru permisiunea de a folosi materiale cu copyright publicate initial in Transactional Analysis Journal sau in Transactional Analysis Bulletin de catre urmatorii autori:

12