{\rtf\ansi\deff0\ansicpg1252 {\fonttbl {\f0\froman times new roman;}} {\colortbl\red0\green0\blue0;} {\info{\author }} \jexpand\viewkind1\viewscale100 \paperw12240\paperh15840\margl666\margr133\margt666\margb293 \pard\li1040\ri0\sl-213\slmult0 \fs18\cf0\par\pard\li1040\ri0\sl-213\slmult0 \fs 18\cf0\par\pard\li1040\ri0\sl-360\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100

{Agresivita tea}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {Nicolae Mitr ofan}\par\pard\li1040\ri0\sl-213\slmult0 \fs18\cf0\par\pard\li1040\ri0\sl-426\sl mult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {Ce este agresivitatea?}\par\pard\li1040\ri0\sl -213\slmult0 \fs18\cf0\par\pard\li1040\ri0\sl-440\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscale x100 {Intr-un mod mai putin pretentios, agresivitatea poate fi c onsiderata a fi o }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charsc alex100 {caracteristica a acelor forme de comportament orientate n sens distructiv, n }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charsc alex100 {vederea producerii unor daune, fie ele materiale, moral-psihologice sau mixte. Deci }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {ac tul agresiv poate viza unele obiecte (casa, masina, mobila etc.), fiinta umana } \par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {(individual um an izolat, microgrupurile, colectivitatea) sau ambele. Opusul }\par\ pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {agresivitatii ar fi c omportamentul prosocial, care presupune cooperare, toleranta, }\par\pard\li1040\ ri0\sl-333\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {echilibru. Pentru a gasi exemple privind comportamentul agresiv nu este nevoie de }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\sl mult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {eforturi speciale.}\par\pard\li1040\ri0\sl-320 \slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {Datorita uriaselor disponibilitati pr ivind mediatizarea, suntem, din nefericire, }\par\pard\li1040\ri0\sl-320 \slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {aproape zilnic martorii diferitelor forme d e manifestare a agresivitatii (razboaie, }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \f s26\cf0\f0\charscalex100 {crime, jafuri, talharii, violuri, incendieri, distrugeri etc.). Delincventa si }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \f s26\cf0\f0\charscalex100 {infractionalitatea constituie formele de varf ale manifestarii agresivitatii, iar }\par\pard\li1040\ri0\sl-333\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {statisticile ntocmite n diferite tari arata o crester e ngrijoratoare a ratelor acestui }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\ f0\charscalex100 {flagel Numai n SUA, de exemplu, la fiecare 6 minute se comite u n viol; n fiecare }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {minut, o alta persoana devine victima unui atac talharesc; la fiecare 22 de se cunde }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {se comite un furt de masina; la fiecare 25 de minute se comite un omor etc. (cf. A. }\par \pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {Karmen, 1990).}\par\ pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {Referitor la ncercaril e de definire, analiza si interpretare a agresivitatii de catre }\par\pard\li104 0\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {specialisti, nu numai ca nu reg asim un consens mai general, dar se pare ca nivelul }\par\pard\li1040\ri0\sl-333 \slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {de \uc1\u8220Xmprastiere\uc1\u8221X a puncte lor de vedere este chiar mai mare decat n cazul altor }\par\pard\li1040\ri0\sl-32 0\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {fenomene psihologice. Rezistenta extrem de crescuta ntalnita la diversi cercetatori }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \f s26\cf0\f0\charscalex100 {din domeniul socio-uman n fata ncercarii de construire s i utilizare a unei \uc1\u8220Xgrille\uc1\u8221X }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slm ult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {de analiza si interpretare a agresivitatii se e xplica, nainte de orice, prin marea }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf 0\f0\charscalex100 {complexitate a acestei realitati. Iata, totusi, cateva din p unctele de vedere exprimate }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\ch arscalex100 {mai recent.}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charsc alex100 {Autorii lucrarii }\fs26\cf0\f0\charscalex100\i {Intelegerea psihologie i sociale}\i0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 { (cf. S. Worchel et al., 1991) pun }\

par\pard\li1040\ri0\sl-333\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {problema daca, n d efinirea agresivitatii, trebuie sa punem accent pe actul agresiv }\par\pard\li10 40\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {n sine sau pe intentie? De exem plu, un parinte poate manifesta agresivitate fata de }\par\pard\li1040\ri0\sl-32 0\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {copil, dar cu intentia clara de a \uc1\u82 20Xface om din el\uc1\u8221X. Optiunea autorilor este mai mult }\par\pard\li1040 \ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {pentru accentuarea asupra intent iei. Astfel, agresivitatea poate fi definita ca orice }\par\pard\li1040\ri0\sl-3 20\slmult0 \fs24\cf0\f0\charscalex100 {act ce are ca intentie producer ea unui prejudiciu tintei vizate (cf. R.A. Baron, }\par\pard\li104 0\ri0\sl-320\slmult0 \fs24\cf0\f0\charscalex100 {1977). Acceptand faptul c a intentia este cel mai important factor n definirea }\par\pard\l i1040\ri0\sl-333\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {agresivitatii, autorii ment ionati ajung n fata unei alte dificultati, si anume, cea }\par\pard\li1040\ri0\sl -320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {legata de modalitatile de determinare a intentiei.}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {Priv ite din perspectiva scopului urmarit, unele conduite agresive sunt orientate n}\p ar\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {directia produceri i \uc1\u8220Xunui rau\uc1\u8221X altei persoane, n timp ce altele sunt orientate n }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {directia dem onstrarii \uc1\u8220Xputerii\uc1\u8221X agresorului (cf. K.E. Boulding , 1989) sau a }\par\pard\sect\sectd\sbkpage\pgwsxn12240\pghsxn15840\margls xn666\margrsxn133\margtsxn666\margbsxn293\pard\li1040\ri0\sl-213\slmult0 \fs18\c f0\par\pard\li1040\ri0\sl-213\slmult0 \fs18\cf0\par\pard\li1040\ri0\sl-360\slmul t0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {masculinitatii (cf. M.H. Segall, 1988). Dupa alti autori, nsa, nu este necesara }\par\pard\li1040\ri0\sl-320 \slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {aceasta diferentiere, deoarece \uc1\u8220Xa ceste variate scopuri nu sunt mutual exclusive si }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\s lmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {multe alte acte de agresiune pot fi orientate spre atingerea unora sau a tuturor }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\c f0\f0\charscalex100 {acestor scopuri\uc1\u8221X. David G. Myers face o distincti e clara ntre comportamentul de }\par\pard\li1040\ri0\sl-333\slmult0 \fs24\cf0\f0\ charscalex100 {tip cooperant-suportiv si cel agresiv. Acesta din u rma poate fi definit ca fiind }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs 26\cf0\f0\charscalex100 {comportamentul fizic sau verbal orientat cu intentie sp re a rani pe cineva. Cu toate }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\ charscalex100 {acestea, pentru Myers, agresivitatea este un termen nebulos. El e ste folosit n multe }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex1 00 {feluri si pentru multe ratiuni.}\par\pard\li1760\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf 0\f0\charscalex100 {In ceea ce ne priveste, consideram ca este necesar sa se fa ca, mai ntai, }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {an umite delimitari conceptuale. Agresivitatea nu se confunda cu un comportament }\ par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {antisocial, cu de lincventa si infractionalitatea. Conduita boxerului nu este orientata }\par\pard \li1040\ri0\sl-333\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {antisocial si cu cat este mai agresiva, cu atat este mai performanta. Si invers, nu }\par\pard\li1040\ri0 \sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {orice comportament antisocial, inclusiv infractional, poate fi caracterizat prin }\par\pard\li1040\r i0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {agresivitate. Sunt comise in fractiuni prin inactiune, deci agresivitatea nu este }\par\pard\li10 40\ri0\sl-320\slmult0 \fs24\cf0\f0\charscalex100 {prezenta. Destul de frec vent, agresivitatea este asociata si chiar confundata cu }\par\par d\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {violenta. Desigur, de ce le mai multe ori, comportamentul agresiv este si violent, dar }\par\pard\li1040\ ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {sunt si cazuri de conduita agresi va (este clara intentia de a vatama, de a face rau), }\par\pard\li1040\ri0\sl-33 3\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {dar n forme nonviolente. Otravirea lent\\ a unei persoane este o conduit\\ agresiv\\, }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {dar nonviolent\\. Privitor la}\par\pard\li1040\ri0\s l-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {comportamntul agresiv cu r\\sunet anti

social, unii autori (cf. T.V. Dragomirescu, }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {1990)}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0 \f0\charscalex100 {diferen]iaz\\ mai multe tipuri, cum ar fi:}\par\pard\li1040\r i0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {1. agresivitatea nediferen]iat \\, ocazional\\, care nu are un r\\sunet antisocial }\par\pard\li1 040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {obligatoriu;}\par\pard\li1040 \ri0\sl-333\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {2. comportamentul agresiv propri u-zis, polimorf [i cronic, n care se include [i }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmu lt0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {comportamentul}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmul t0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {criminal;}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs 28\cf0\f0\charscalex100 {3. comportamentul agresiv ca expresie integrant\\, nemi jlocit\\ a unei st\\ri patologice,}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0 \f0\charscalex100 {fie consecutiv\\ unei afec]iuni neuropsihice preexistente, fi e dob`ndit\\.}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {Co mportamentul agresiv este orientat nu numai n afara subiectului, ci [i asupra}\pa r\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {sinelui. \{i aici t rebuie s\\ diferen]iem ntre actele comportamentale autoagresive, }\par\pard\li104 0\ri0\sl-333\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {forma}\par\pard\li1040\ri0\sl-3 20\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {cea mai grav\\ fiind sinuciderea [i actel e comportamentale care pot periclita}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\c f0\f0\charscalex100 {s\\n\\tatea [i echilibrul organismului (fumat, alcool, drog uri). Elementul esen]ial de}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\cha rscalex100 {diferen]iere l constituie, desigur, prezen]a inten]iei autodistructiv e.}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {A[adar, n sint ez\\, consider\\m agresivitatea ca fiind orice form\\ de conduit\\}\par\pard\li1 040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {orientat\\ cu inten]ie c\\tre obiecte, persoane sau c\\tre sine, n vederea producerii}\par\pard\li1040\ri0\sl333\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {unor prejudicii, a unor r\\niri, distrug eri [i daune.}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {Fo rme ale agresivit\\]ii}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscal ex100 {Dat\\ fiind marea complexitate a acestui fenomen psihosociologic, orice nc ercare de}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {tipolo gizare se love[te de dificult\\]i mai mari sau mai mici. Criteriile de clasifica re}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {ies n eviden]\ \ n mod direct sau indirect din analiza coordonatelor de definire a}\par\pard\sec t\sectd\sbkpage\pgwsxn12240\pghsxn15840\marglsxn666\margrsxn133\margtsxn666\marg bsxn293\pard\li1040\ri0\sl-213\slmult0 \fs18\cf0\par\pard\li1040\ri0\sl-213\slmu lt0 \fs18\cf0\par\pard\li1040\ri0\sl-360\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {agr esivit\\]ii. F\\r\\ a ne pierde n prea multe detalii, consider\\m c\\ pot fi iden tificate}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {urm\\to arele criterii:}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 { 435}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {1. ~n func]i e de agresor sau de persoana care adopt\\ o conduit\\ agresiv\\.}\par\pard\li104 0\ri0\sl-333\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {2. ~n func]ie de mijloacele uti lizate n vederea finaliz\\rii inten]iilor agresive.}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\s lmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {3. ~n func]ie de obiectivele urm\\rite.}\par\ pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {4. ~n func]ie de form a de manifestare a agresivit\\]ii.}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0 \f0\charscalex100 {~n raport cu primul criteriu, diferen]iem:}\par\pard\li1040\r i0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {. agresivitatea t`n\\rului [i agre sivitatea adultului;}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex 100 {. agresivitatea masculin\\ [i agresivitatea feminin\\;}\par\pard\li1040\ri0 \sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {. agresivitatea individual\\ [i agre sivitatea colectiv\\;}\par\pard\li1040\ri0\sl-333\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscale x100 {. agresivitatea spontan\\ [i agresivitatea premeditat\\.}\par\pard\li1040\ ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {~n raport cu al doilea criteriu, diferen]iem:}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {. a gresivitatea fizic\\ [i agresivitatea verbal\\;}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmu lt0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {. agresivitatea direct\\, cu efecte directe asup ra victimei, [i agresivitatea indirect\\,}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \f

s28\cf0\f0\charscalex100 {ntre agresor [i victim\\ exist`nd intermediari.}\par\pa rd\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {Privitor la al treilea criteriu, diferen]iem:}\par\pard\li1040\ri0\sl-333\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscal ex100 {. agresivitatea ce urm\\re[te ob]inerea unor beneficii, a unui c`[tig mat erial;}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {. agresiv itatea ce urm\\re[te predominant r\\nirea [i chiar distrugerea victimei.}\par\pa rd\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {~n aceast\\ privin]\\, unii autori (cf. S. Worchel et al., 1991) fac distinc]ie ntre}\par\pard\li1040\ri 0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {agresivitatea datorat\\ sup\\r\ \rii sau m`niei (angry aggression) [i agresivitatea }\par\pard\li104 0\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {instrumental\\.}\par\pard\li104 0\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {Diferen]a principal\\ const\\ n faptul c\\ prima form\\ apare, mai ales, ca}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {urmare a sup\\r\\rii sau ostilit\\]ii, n timp ce a do ua (instrumental\\) este orientat\\, n}\par\pard\li1040\ri0\sl-333\slmult0 \fs28\ cf0\f0\charscalex100 {primul r`nd, n direc]ia ob]inerii unui c`[tig material (ban i, obiecte etc.), iar actul}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs24\cf0\f0\cha rscalex100 {agresiv n calitate de mijloc de ob]inere a unor ase menea achizi]ii. O form\\ }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f 0\charscalex100 {particular\\}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\c harscalex100 {de agresivitate instrumental\\ o constituie conflictul realistic d e grup, formulare}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {ce apar]ine autorilor americani Levine [i Campbell (cf. P. Ilu], 1994). Specif ic }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {pentru}\par\ pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {acest tip de conflict este faptul c\\ anumite grupuri de dimensiuni diferite intr\\ n}\par\pard\li1040 \ri0\sl-333\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {raporturi competitive (de cele m ai multe ori acutizate) pentru o resurs\\ de existen]\\}\par\pard\li1040\ri0\sl320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {limitat\\ (teritoriu, locuri de munc\\ etc.). Men]inerea st\\rilor conflictuale, cu }\par\pard\li1040\ ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {manifestare}\par\pard\li1040\ri0\ sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {efectiv\\, reciproc\\, a agresivit\\] ii, inclusiv fizice, conduce, din nefericire, n loc}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\s lmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {de c`[tiguri, mai ales la pierderi, de cele m ai multe ori irecuperabile, cum este cazul}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \ fs28\cf0\f0\charscalex100 {vie]ilor omene[ti.}\par\pard\li1040\ri0\sl-333\slmult 0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {Privitor la al patrulea criteriu, putem diferen]ia :}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {. agresivitate a violent\\ [i agresivitatea nonviolent\\;}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \ fs28\cf0\f0\charscalex100 {. agresivitatea latent\\ [i agresivitatea manifest\\. }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {Desigur, nici p e departe nu se poate considera c\\ aceste tipologii epuizeaz\\ toate}\par\pard\ li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {criteriile de clasificare [i toate formele de existen]\\ [i manifestare a agresivit\\]ii. \{i}\par\pard\se ct\sectd\sbkpage\pgwsxn12240\pghsxn15840\marglsxn666\margrsxn133\margtsxn666\mar gbsxn293\pard\li1040\ri0\sl-213\slmult0 \fs18\cf0\par\pard\li1040\ri0\sl-213\slm ult0 \fs18\cf0\par\pard\li1040\ri0\sl-360\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {ai ci, ca [i n alte cazuri, utilizarea unor scheme de clasificare for]eaz\\ realitat ea s\\ se}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {simpli fice [i s\\ se subordoneze tendin]elor de realizare a unei .ordini. [tiin]ifice. O}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {dovad\\ clar\ \ o constituie faptul c\\ agresivitatea manifestat\\ la nivel interpersonal }\pa r\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {este,}\par\pard\li1 040\ri0\sl-333\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {prin excelen]\\, un fen omen psihosocial [i, ca atare, el ridic\\ problema .co-}\par\par d\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {particip\\rii.}\par\pard \li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {celor doi membri ai rela]iei conflictului (agresor-agresat). Nu ntotdeauna [i }\par\pard \li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {oriunde}\par\pard\li1040\ ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {.rol-status-urile. celor doi memb

ri ai diadei s`nt acelea[i [i exclusive (unul numai}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\ slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {atac\\, numai face r\\u, iar cel\\lalt .are sarcina. numai de a suporta consecin]ele}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs 28\cf0\f0\charscalex100 {directe [i indirecte ale agresivit\\]ii). Un exemplu ti pic pentru ceea ce ncerc\\m s\\}\par\pard\li1040\ri0\sl-333\slmult0 \fs26\cf0\f0\ charscalex100 {demonstr\\m aici l constituie cuplul penologic infract or-victim\\. F\\r\\ a intra n }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\ cf0\f0\charscalex100 {detalii}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\c harscalex100 {de ordin juridic, infractorul este persoana care comite o fapt\\ d e agresiune (love[te,}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscale x100 {atac\\, ucide, violeaz\\ etc.) asupra altei persoane (victima) care suport \\ consecin]ele.}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {A[a privind lucrurile, vina celor doi membri ai diadei penologice este foarte c lar\\:}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {DISTORSIU NI \{I RECONSTRUC\}IE}\par\pard\li1040\ri0\sl-333\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscale x100 {436 PSIHOLOGIE SOCIAL|}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\ch arscalex100 {primul, vinovat [i al doilea, complet nevinovat. Realitatea, ns\\, d emonstreaz\\ c\\}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {lucrurile nu stau deloc a[a, deoarece, n multe cazuri, .vina. se mparte ntre cei d oi,}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {culmin`nd cu situa]ia n care victima poate s\\ fie mai .vinovat\\. chiar dec`t}\par\pard\li10 40\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {infractorul. S\\ ne referim la dou\\ exemple concrete:}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charsc alex100 {1. So]ul r\\m`ne infirm pe via]\\ n urma unui act de agresiune din parte a so]iei (n}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {fa]a instan]ei juridice, so]ul apare n calitate de victim\\, iar so]ia n calitate de}\p ar\pard\li1040\ri0\sl-333\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {infractor). Se afl \\, ns\\, c\\ actul de agresiune al so]iei a fost consecin]a b\\t\\ilor}\par\pard \li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {repetate din partea so]ul ui [i, mai ales, a ncerc\\rilor acestuia de a viola feti]a n}\par\pard\li1040\ri0\ sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {fa]a ei (deci, anterior actului de ag resiune al so]iei, .rolurile. celor doi erau}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {schimbate).}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs 28\cf0\f0\charscalex100 {2. O femeie t`n\\r\\, sub influen]a alcoolului, intr\\ n miez de noapte ntr-un bar n}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\char scalex100 {care erau numai b\\rba]i [i adopt\\ o conduit\\ provocatoare (danseaz \\ obscen, se}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {de zbrac\\ par]ial etc.); la un moment dat, b\\rba]ii o atac\\ [i o oblig\\ la un v iol}\par\pard\li1040\ri0\sl-333\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {colectiv. Deci, n urma acestui act de agresiune, b\\rba]ii apar n calita te de }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {infract ori,}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {iar femeia n calitate de victim\\. Care este, ns\\, gradul ei de participare [i de}\par\pard\ li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {r\\spundere privitor la ac tul de agresiune produs?}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charsc alex100 {Nu nt`mpl\\tor, n cadrul unei clasific\\ri a victimelor, cum este cea a l ui Stephan}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {Shaff er (1977) (T. Bogdan, 1988), apar categorii precum:}\par\pard\li1040\ri0\sl-333\ slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {a) victime provocatoare, care, anterior vict imiz\\rii lor, au comis ceva . con[tient sau}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {incon[tient . fa]\\ de infractor. Asemenea cazuri p ot fi nt`lnite atunci c`nd o}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\cha rscalex100 {persoan\\ (victima ulterioar\\) se comport\\ arogant fa]\\ de viitor ul infractor sau}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {dac\\ nu-[i ]ine o promisiune dat\\ solemn, ori dac\\ intr\\ n l\\teguri amoroas e cu}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {iubita infr actorului etc.;}\par\pard\sect\sectd\sbkpage\pgwsxn12240\pghsxn15840\marglsxn666 \margrsxn133\margtsxn666\margbsxn293\pard\li1040\ri0\sl-213\slmult0 \fs18\cf0\pa r\pard\li1040\ri0\sl-213\slmult0 \fs18\cf0\par\pard\li1040\ri0\sl-360\slmult0 \f s28\cf0\f0\charscalex100 {b) victime care precipit\\ declan[area ac]iunii r\\uf\

\c\\torilor. Este cazul persoanelor}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf 0\f0\charscalex100 {care, prin conduita lor, influen]eaz\\ r\\uf\\c\\torii n a co mite infrac]iuni, de[i ntre}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\char scalex100 {ei nu a existat niciodat\\ vreo leg\\tur\\.}\par\pard\li1040\ri0\sl-3 20\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {Concluzia este c\\, de multe ori, comport amentul agresiv este stimulat, provocat,}\par\pard\li1040\ri0\sl-333\slmult0 \fs 28\cf0\f0\charscalex100 {declan[at, ntre]inut de conduita partenerului rela]iei interpersonale ce suport\\ }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \ fs28\cf0\f0\charscalex100 {consecin]}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\c f0\f0\charscalex100 {ele agresiunii. De aici, ideea clar\\ pentru psilohogia apl icat\\, cum este cazul}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscal ex100 {psihoterapiei, de a ac]iona nu unilateral (fie numai asup ra celui acuzat de }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\chars calex100 {comportament}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscal ex100 {agresiv, fie numai asupra celui agresat), ci asupra cuplului (marital, pa rental,}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {profesio nal etc.) care cap\\t\\ n timp proprietatea de a oferi .cadrul. manifest\\rii}\pa r\pard\li1040\ri0\sl-333\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {agresivit\\]ii (cel agresat poate, direct sau indirect, voluntar sau involuntar s\\ se }\par\pard\l i1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {constituie}\par\pard\li1040 \ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {ntr-un factor de poten]are a cond uitei agresive a partenerului respectiv).}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \f s28\cf0\f0\charscalex100 {Agresivitatea este o tr\\s\\tur\\ nn\\scut\\ sau dob`nd it\\?}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {Una dintre cele mai vechi [i, totodat\\, dificile ntreb\\ri adresate psihologilor a fost}\p ar\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {aceea dac\\ .echip amentul. psihocomportamental al individului uman este dependent}\par\pard\li1040 \ri0\sl-333\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {de factorul ereditar (zestrea er editar\\) sau de factorul de mediu. Dac\\ problema s-a}\par\pard\li1040\ri0\sl-3 20\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {pus n leg\\tur\\ cu .totul., desigur c\\, [i n ceea ce prive[te .partea., ea a fost [i}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {r\\m`ne valabil\\. Nu numai n leg\\tur\\ cu agresivit atea ne putem ntreba dac\\ este sau}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0 \f0\charscalex100 {nu nn\\scut\\, ci [i n leg\\tur\\ cu oricare alt\\ tr\\s\\tur\\ de personalitate.}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex10 0 {R\\spunsurile date de speciali[ti, privitoare la agresivitate s`nt urm\\toare le:}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {1. Agresivit atea este nn\\scut\\, pozi]ie sus]inut\\ de autori precum Sigmund Freud}\par\pard \li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {[i Konrad Lorenz. ~n vizi unea lui Freud, agresivitatea este un instinct. Oamenii se}\par\pard\li1040\ri0\ sl-333\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {nasc cu instinctul de a agresa [i de a fi violen]i. ~ntruc`t aceast\\ .presiune. ereditar\\}\par\pard\li1040\ri0\sl-3 20\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {437}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \ fs28\cf0\f0\charscalex100 {nu poate fi nl\\turat\\, este necesar ca, n procesul in fluen]\\rii educa]ional-culturale,}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0 \f0\charscalex100 {s\\ se g\\seasc\\ modalit\\]i nedistructive de canalizare a t endin]elor agresive. Pe de alt\\}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f 0\charscalex100 {parte, cunoscutul etolog Konrad Lorenz . c`[tig\\torul premiulu i Nobel n 1968 . mai}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex1 00 {ales, dup\\ publicarea lucr\\rii sale On aggression, 1966, accentueaz\\ asup ra naturii}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {biolo gic-instinctuale a comportamentului agresiv, pe care-l reg\\sim [i la nivel }\par\pard\li1040\ri0\sl-333\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {i nfrauman.}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {~ns\\, n timp ce la Freud agresivitatea ap\\rea ca fiind predominant distructiv\\,}\par \pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {la Konrad Lorenz, ag resivitatea interspecii are o valoare adaptiv\\ [i este esen]ial\\}\par\pard\li1 040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {pentru supravie]uire. Animalu l [i ap\\r\\ teritoriul, disponibilit\\]ile de hran\\ [i, ndep\\}\par\pard\li1040\ ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {rt`ndu-i pe al]ii, previne supraa

glomerarea. ~n plus, datorit\\ faptului c\\ cel puternic}\par\pard\li1040\ri0\sl -320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscalex100 {[i viguros l nvinge pe cel slab [i neputi ncios, se produce o selec]ie natural\\ a celor}\par\pard\li1040\ri0\sl-333\slmul t0 \fs26\cf0\f0\charscalex100 {cu un bun poten]ial genetic ce va permite, odat\\ cu transmiterea lui urma[ilor, }\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f 0\charscalex100 {reproducerea}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\c harscalex100 {agresivit\\]ii.}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\c harscalex100 {~n cadrul aceleia[i specii, este posibil, ns\\, ca agresivitatea (c onspecific\\) s\\ fie}\par\pard\li1040\ri0\sl-320\slmult0 \fs28\cf0\f0\charscale x100 {dublat\\ de un alt instinct ce inhib\\ distrugerea total\\ a adversarului, nl\\tur`ndu-se}\par}