1.

PERIOADELE ONTOGENIEI
- Ontogenia = evolutia organismului de la: formarea celulelor germinale
primordiale gametogeneza fecundatie ou (zigot) embrion fat
nastere perioadele post natale
moarte
- Ontogeneza = intreaga evolutie a unui om. Ontogenia prezinta 3
perioade:
1. reproducere + 2. perioada prenatala + 3. perioada post natala

1. Perioada prezigotica (reproducere)
a. formarea gametilor = gametogeneza
b. fecundatia (contopirea celor 2 gameti)
2. Perioada prenatala (intrauterina)
a. Ou (zigot)..< saptamana 1
b. Embrionara (= embrion)..saptamanile 2 8
c. Fetala (= fat viabil + neviabil)...saptamana 9
nastere*
3. Perioada postnatala (extrauterina)
1. nou nascut< 1 luna
2. sugar..< 1 an
3. copilarie.< 14-16 ani (12..)
4. pubertate< 18 ani
5. adolescenta...< 20-22 ani
6. adult.< 60 ani
7. batranete (maturitate)60/70 ani - moarte
*durata unei sarcini normale = 40 saptamani (32-43)

2. REPRODUCEREA
= caracteristica de baza a organismelor vii prin care se asigura:
- perpetuarea speciei
- transmiterea caracterelor ereditare (prin crossing over se amesteca
genele)
= consta in 2 procese: formarea gametilor + fecundatia (contopirea lor)

Clasificare:
1. Pe scara filogenetica:
a. asexuata (agametica) la unele specii
b. sexuata (gametica) la om
2. In functie de locul dezvoltarii oului
a. oviparitate (la pesti, pasari)
b. ovoviviparitate (ou dezvoltat in afara corpului; ex: reptile)
c. viviparitate (om, mamifere)
OM = reproducere sexuata + viviparitate!
GAMETII = celulele sexuale
- Reproducerea sexuat se realizeaz prin unirea a dou celule, numite
GAMEI:
a. gametul feminin, numit ovocit de ordinul II sau ovul produs de glandele
sexuale feminine si depinde de fecundatie
b. gametul masculin, numit spermatozoid sau spermie produs de glandele
sexuale masculine
Deci - Gametii:
- sunt celule produse de glandele sexuale;
- prin fecundaie asigur perpetuarea speciei;
- realizeaz transmiterea caracterelor ereditare;
- sunt celule haploide (N = 23 de cromozomi), diferite de celulele somatice
care sunt diploide (46 de cromozomi) adica sunt asemntoare restului
celulelor din organism (celulele somatice), cu o singur excepie major numrul
HAPLOID de cromozomi (22 cromozomi somatici i un cromozom sexual, X
sau Y) = au materialul genetic injumatatit


DIVIZIUNILE CELULELOR (in mod normal toate celulele se divid, e o
proprietate a lor*):

- MITOZE - rezulta celule cu acelasi numar de cromozomi (dintr-o celula mama
rezulta o celula fiica asemanatoarea deci tot cu 46 de cromozomi)
- MEIOZE numarul de cromozomi se reduce la jumatate (din diploida in
haploida) la nivelul gametogenezei!!; deci pe noi ne intereseaza meioza!
*pana si neuronul se divide, mai nou

MEIOZA (pentru celulele sexuale) are 2 diviziuni succesive:
1. diviziunea reductionala = primara heterotipica se reduce la numarul
de cromozomi, urmata de:
2. diviziunea ecvationala = secundara homotipica se pastreaza numarul
de cromozomi (ca la mitoza)
FAZELE MEIOZEI
1. PROFAZA se reduce la numarul de cromozomi. Are si aceasta
urmatoarele faze:
a. FAZA LEPTOTENA cromozomi alungiti, cu 2 cromatide unite la
nivelul centromerului
b. FAZA ZIGOTENA perechile se unesc si se cupleaza 2 cate 2
c. FAZA PACHITENA se formeaza tetradele cromozomiale
d. FAZA DIPLOTENA incepe separarea cromozomilor omologi
crossing over (se schimba material genetic si apare o amestecare a
genelor variabilitatea speciei)
e. DIAKINESIS se separa cromozomii omologi si apare fusul de
diviziune
2. METAFAZA - centromerul cromozomilor separati se prinde de fibrele fusului
de diviziune in plan ecuatorial
3. ANAFAZA - migrarea spre poli
4. TELOFAZA - terminarea acestei diviziuni reductionale
caracteristicile diviziunii reducionale - diviziunea meiotic



CONCLUZIA de la LP 2:



gametii au numar haploid de cromozomi (22 + x/y)

3. CELULELE GERMINALE PRIMORDIALE (= CGP)

= celulele care stau la baza reproducerii (celule initiale), ele vor deveni
ovocite sau spermatocite

Atentie: exista 2 tipuri de celule:
- de sustinere care nu se mai divid
- CGP = celule care se divid, iar prin diviziuni mitotice formeaza
spermatogonii)

- CGP = celule diploide (2N)
- au origine endodermala, la nivelul tavanului sacului vitelin primitiv
- sunt singurele celule care exista si nu se dezvolta din embrion ci din anexele
acestuia (care in mod normal ar avea doar rol de a asigura hranirea viitoarei
fiinte)
- in saptamana 4, CGP migreaza prin miscari amoebice catre pediculul de
fixatie, langa alantoida, prin peretii metenteronului.
- Ajung pe peretele posterior al embrionului si populeaza o proeminenta: creasta
genitala mezonefroza si se aseaza la nivelul:
- ovarului se dispun in grupuri
- testicolului se dispun in cordoane celulare si se formeaza tubii
seminiferi aceste cordoane au patruns in interiorul viitoarei medulare
- tubii seminiferi:
- la nastere nu au lumen
- intre 8-10 ani se tunelizeaza
- la pubertate devi sinuosi si prezina peretele ingrosat
- CGP au sexul genetic determinat si devin celule cap de serie pentru
gametogeneza
- urmatoare etapa in formarea gametilor din CGP este: formare ovogoniei la
sexul feminin, respectiv a spermatogoniei la sexul masculin, prin MITOZA
- aceste ...gonii sufera mitoza succesive rezulta ovocite respectiv
spermatocite de ordinul 1


celulele germinative primordiale se formeaz n
peretele sacului vitelin primitiv



















4. SPERMATOGENEZA

= procesul de formare si maturare a spermiilor
= prima parte a gametogenezei masculine
- formata din spermatocitogeneza + spermiogeneza


1. SPERMATOGONIA prin mitoza se transforma in SPERMATOGONIA
de tip A sau B
2. SPERMATOGONIA de tip A sau B = celula shusa a liniei semiale, care
va sta in repaus sau va forma spermatogonii de tip B
3. SPERMATOGONIA de tip B = prin crestere formeaza SPERMATOCITUL
PRIMAR
4. SPERMATOCITUL PRIMAR = prin meioza formeaza SPERMATOCITUL
SECUNDAR (celula haploida) care, dupa o interfaza scurta, in diviziunea
a doua a meiozei, va forma DOUA SPERMATIDE EGALE CA MARIME.

celulele germinative
primordiale migreaz
ctre mezonefros

Comparaie ntre:
- formarea testicolului
celulele germinative se
dispun n cordoane
celulare i
- formarea ovarului
celulele germinative se
dispun n grupuri.

Precizare: in S7, gonada primitiva iese din stadiul indiferent si se diferentiaza
pentru a forma testicolul
Spermatogeneza

seciuni histologice prin testicol





In gonada primitiva (testicul) se disting 3 tipuri de celule:
- nediferentiate Sertoli (mezodermale)
- diferentiate (endodermale) spermatogonii primare (A si B)
- interstitiale Leydig (mezodermale)

Atentie, fetelor: cand tratam subiectul 4 (spermatogeneza) adaugam si
subiectul 5 (spermiogeneza) ca fiind ultima etapa a spermatogenezei.

5. SPERMIOGENEZA

= transformarea spermatidei in spermie
= a doua etapa a spermatogenezei (prima a fost spermatocitogeneza)
1. membrana bazal;
2. fibroblast;
3. fibrocit;
4. celul de susinere
Sertoli;
5. spermatogonie;
6. spermatocite de
ordinul I i II;
7. spermii;
8. lumenul tubului
seminifer contort.

= nu presupune diviziuni, ci numai transformari ale spermatidei.
- nucleul se micsoreaza si nucleolul dispare
- in complexul Golgi apar granule proacrozomale care conflueaza, formand
vezicula acrozomala, care:
- contine granula acrozomala
- se dispune la polul anterior al nucleului si intr-o depresiune se
dispune acrozomul
- prin pierderea lichidului, va forma CALEA CAPULUI SPERMIEI
Centriolul se imparte in 2:
- centriolul proximal se deplaseaza la polul opus acrozomului
- centriolul distal formeaza INELUL DISTAL si FLAGELUL

FLAGELUL = coada spermiei
CORPUL SPERMIEI = partea dintre inelul distal si coada




6. STRUCTURA SPERMIEI

= descriem caracteristici functionale si morfologice
- durata medie de viata 36 ore pana la 72 influentata de temperatura ??
(zice nashul)

A. are o lungime de 50-70 microni

B. are cap, col si coada

1. capul spermiei are la polul anterior acrozomul (perforatorul) ce contine
hialuronidaza, care favorizeaza patrunderea in ovul in timpul fecundatiei. Spre
coada se afla inelul nuclear.
(deci spermatozoidul e deosebit pentru ca nucleul se afla la nivel capului,
alaturi de acrozomi (sau scufia cefalica), unde exista enzime proteolitice, care
se activeaza cand spermatozoizii iau contact cu epiteliul genital feminin = reactie
de capacitatie; numai apoi poate sa fecundeze)

2. colul spermiei zona cea mai mica dar cea mai importanta - realizeaza
legatura intre cap si coada si prezinta centriolul proximal, care formeaza o
articulatie sferoidala ce favorizeaza miscarile spermiei (miscari de spirala /
insurubare, nu da din coada ca cutzu-cutzu)

3. coada spermiei = flagel, prezinta:
- pars media = partea intermediara = corpul spermiei si se intinde intre
cele 2 inele (nuclear si distal); prezinta mitocondrii ce produc energia necesara
pentru miscarile spermiei
1. filamente
2. aparat Golgi
3. vezicul acrozomal
4. centozomii proximal
i distal
5. mitocondrie
6. nucleu
7. viitorul flagel
8. microtubuli
9. coad
10. acrozom

- pars principalis = contine microfibile de miozina, cu rol contractil
- pars terminalis = formata de filamentul axial = flagel (lipseste
mebrana din jurul cililor care formeaza coada, singura diferenta fata de pars
principalis)

C. viteza de deplasare a spermiilor = 2-3 / minut intr-o ora strabate uterul si
tuba uterina

D. durata de viata depinde de loc:
- in vagin1 ora
- in colul uterin.48 ore
- in cavitatea uterina10-23 ore
- in tuba uterina.putin mai mult

E. puterea de fecundatie = maxim 30 de ore

= spermatozoidul determina sexul genetic al produsului de conceptie
(logic, pt. ca ovulul e intotdeauna 22 x)

SPERMA EJACULATUL
- volum = 3 ml
- numar normal de spermii = 60 120 mil./ml
- lichidul spermatic este format din:
a. lichidul prostatic
b. secretiile din testicul
c. epididim
d. canal deferent
e. lichidul secretat de vezicule seminale

- lichidul spermatic contine:
a. fosfataza acida
b. acid citric
c. fibrinolize
d. prostaglandine
e. fructoza
- motilitatea spermatozoidului data de miscarile rotatorii ale cozii.





Lichidul spermatic


Caracteristicile
morfologice ale
spermatozoidului


Dimensiunile
poriunilor
spermatozoidului:
capul 6 mm;
colul 1,5 mm;
piesa intermediar 5
mm;
piesa principal 40-45
mm;
piesa terminal 2 mm;




7. OVOGENEZA, CICLUL OVOGENETIC

Ovogeneza
- are loc prin maturarea foliculilor ovarieni (formatiuni sferice)
- pleaca de la o zestre genetica de 44 de autozomi + 2 gonosomi x

Preambul
Ciclul ovarian:
- reprezint modificrile morfologice din corticala ovarului matur, legate de
evoluia foliculilor ovarieni, ovulaie + formarea corpului galben;
- la om are durata de 28 de zile;
- ncepe la pubertate i se desfoar alternativ, de la un ovar la cellalt, pn
la menopauz;
- este format din dou componente, ce se desfoar concomitent i n strns
corelaie
a. ciclul folicular (= evoluia foliculului);
b. ciclul ovogenetic (= evoluia gametului feminin)

Reprezentare schematica a ciclului ovarian
1. tubi seminiferi
2. epididim
3. duct deferent
4. ampula ductului deferent
5. vezicul seminal
6. duct ejaculator
7. prostat
8. canalele excretoare ale prostatei
9. gland bulbo-uretral
10. glande uretrale
11. uretr



De la curs:
OVOGENEZA
= procesul de formare si maturare a gametului feminin ( adica sora
spermatogenezei la barbati)
- are loc la nivelul ovarului
- ovarul incepe sa se diferentieze in S 8, prin formarea cordoanelor genitale,
care incorporeaza CGP
- cordoanele genitale se fragmenteaza si formeaza foliculii primordiali, de 2
tipuri:
1. medulari (int.) - care degenereaza si dispar, fiind inlocuiti de tesut
mezenchimal
2. corticali (ext. importanti!) in zona corticala apar cordoanele corticale,
care vor inconjura foliculii primordiali corticali, formand foliculii corticali primari
- concomitent!!!, GCP, prin diferentiere, devin ovogonii (44+XX)
- ovogoniile se divid in viata intra-uterina (VIU), formand 4-500.000 de ovogonii,
din care doar 400 ajung la maturatie
- ovogoniile se diferentiaza, iar prin mitoze formeaza ovocite primare (44+ XX)
- ovocitele primare incep sa creasca, iar in luna a 3a incep profaza diviziunii
primare a meiozei
- la nastere, ovocitele primare se afla in faza diplotena a meiozei, care ramane
blocata pana la pubertate (faza de repaus lunga)

CICLUL OVOGENETIC

= parte a ciclului ovarian
- ovocitul primar iese din stadiul de asteptare si incepe faza de crestere si
maturare
- se termina prima diviziune reductionala a meiozei si rezulta :

1. ovocitul secundar (22 + X) si primul globul polar (22 + X)
2. urmeaza intrarea in a doua diviziune a meiozei a ovocitului secundar si are
loc OVULATIA:

- daca are loc fecundatia, se temina si a doua diviziune a meiozei si se
formeaza ovulul matur (22 + X) si al doilea globul polar (22 + X); al doilea
globul polar se divide si se vor forma alti 2 globuli polari

- daca nu are loc fecundatia in 24 ore ovocitul secundar degenereaza
aparatul genital feminin


formarea ovocitelor de ordinul I

formarea ovocitelor de ordinul I


Ovogeneza ponta ovular - maturarea ovocitului I i formarea globulilor
polari
n momentul pontei ovulare

ponta ovular i formarea corpului galben

eliberarea ovocitului II n cavitatea peritoneal


Ovogeneza ponta ovular - ovocitul II nconjurat de corona radiata


Ovogeneza ponta ovular - fimbriile trompei uterine aspect
laparoscopic

Ovogeneza ponta ovular - preluarea ovocitului II de ctre fimbriile
trompei uterine


CUNOSTINTE OPTIONALE nu pentru examen, ci pentru noi: ciclurile
ovarian i uterin

reglarea hormonal a ciclurilor ovarian i uterin



evoluia ciclului ovarian i uterin dup fecundaie

Ciclul uterin
Reprezint totalitatea modificrilor pe care le sufer mucoasa uterin sub
influena hormonilor ovarieni. Are loc n dou etape:
1. etapa preovulatorie;
sub-etapa de descuamare (ischemic), dureaz 2-4 zile;
sub-etapa de regenerare, dureaz ntre ziua a 4-a i a 8-a;
sub-etapa de proliferare, pn n momentul ovulaiei ziua a 14-a;
2. etapa postovulatorie
sub-etapa de transformare a glandelor uterine, din ziua a 15-a pn n
ziua a 19-a;
sub-etapa de edem al corionului, n zilele 20-21;
sub-etapa de secreie propriu-zis, din ziua a 22-a i pn n cea de-a 28,
cnd se reia ciclul uterin

mucoasa uterin n faza ischemic

mucoasa uterin n faza de regenerare

mucoasa uterin n faza de proliferare

mucoasa uterin n faza de transformare a glandelor uterine

mucoasa uterin n faza de secreie propriu-zis

8. CICLUL FOLICULAR
Ciclul ovarian - durata = 28 de zile este format din ciclul folicular si ciclul
ovogenetic
Ciclul folicular reprezinta cele 3 stadii de evolutie a foliculilor ovarieni:

A. FOLICUL PRIMAR
- contine ovocitul primar aflat in faza diplotena a profazei (primei diviziuni a
meoizei)
- ovocitul primar =
inconjurat de celule foliculare turtite care devin cubice, columnare,
apoi se multiplica
- este delimitat de membrana bazala, care va fi inconjurata de zona
pellucida

B. FOLICULUL SECUNDAR (vezicular)
- intre celulele foliculare apar spatii pline cu lichid folicular, care prin
confluenta formeaza cavitatea foliculului
- celule foliculare
- unele sunt impine spre periferie si formeaza stratul granulos
- iar altele inconjoara ovocitul formand cumulus oophorus; prin
cresterea celulelor din cumulus oophorus se formeaza corona radiata
- in afara membranei bazale a foliculului incepe diferentierea tecii foliculului

C. FOLICULUL MATUR (tertiar, de Graaf)
- teaca foliculului prezinta:
a. teaca interna = celule tecale care secreta hormoni estrogeni, estradiol,
estrona (sub actiunea FSH)
b. teaca externa = care se continua cu stroma corticalei ovariene

Atentie: intr-un ciclu ovarian isi pot incepe evolutia mai multi foliculi primari,
dar in general unul singur devine matur
- restul regreseaza, devening foliculi ATRETICI



tipuri de foliculi ovarieni

tipuri de
foliculi ovarieni



9. OVULATIA, CORPUL GALBEN

OVULATIA
= procesul de expulzare a ovocitului secundar din folicul matur (diametru
15-15 mm)
- la om nu e conditionata de actul sexual

Caracteristici:
- este uniovulara, alternativa
- are loc in zilele 13 16 (bioritm cu evolutie spontana)
- este spontana
- nu exista semn exterior al ovulatiei (doar o modificare f mica a
temperaturii intrarectale)

Etape:
1. apare stigma foliculara = teaca foliculului devine subtire
2. Ponta ovulara = ruperea foliculului si eliminarea ovocitului
3. Ovocitul este eliminat insotit de corona radiata
4. Ovocitul este captat de infundibulul tubei uterine

CORPUL GALBEN

= glanda cu secretie interna, temporara si ciclica a ovarului
= se formeaza in locul foliculului matur sub influenta LH-ului
= secreta progesteron
- daca nu are loc fecundatia, corpul galben are activitate 10-12 zile, apoi se
transforma in corpus albicans
- daca are loc fecundatia, se transforma in corp galben de sarcina si
evolueaza pana in lunile 3-4, apoi regreseaza devenind corpus albicans de
sarcina al ovarului

aspect histologic al corpului galben

10. FECUNDATIA

= procesul de fuziune a celor gameti in urma caruia se formeaza oul =
zigotul = celula diploida (deci spermia si ovulul se unesc fizic si rezulta o noua
celula diploida)

- se desfasoara in 1/3 laterala a trompei uterine, in partea ampulara
- la om, fecundaia = monospermic: un singur spermatozoid se unete cu
un singur ovul = monospermie fiziologica (din aceast cauz, pot exista
anomalii ale fecundaiei: superfecundaia + superfetaia)
- spermiile strabat cavitatea uterina si tuba uterina datorita contractiilor
acestora
- fecundatia este un proces compensator MEIOZEI, deoarece asigur
restabilirea numrului normal, diploid, de cromozomi

Pentru a realiza fecundatia, spermiile trebuie sa parcurga 2 procese:

1. capacitatia = procesul de indepartare a invelisului glicoproteic de pe
suprafata polului anterior al capului spermiei
2. reactia acrozomala = indusa de substantele de la nivelul coronei radiata
- apar fuziuni intre membrana plasmatica a capului spermiei si lama externa a
acrozomului la nivelul polului anterior al capului spermiei
se elibereaza hialuronidaza si acrozina

Etapele fecundatiei:

1. Penetrarea coronei radiata
- are loc datorita enzimelor spermiei si enzimelor mucoasei tubare
- cu ajutorul hialuronidazei, aflata in lichidul seminal, care dizolva celulele
foliculare si permite penetrarea
2. Penetrarea zonei pellucida
are loc datorita eliberarii enzimelor acrozomale = acrozina
- in citoplasma ovocitului, la locul patrunderii spermiei, apare o reactie zonala
data de aceste enzime care inactiveaza enzimele acrozomale ale celorlalte
spermii si nu le mai lasa sa patrunda in ovul (adica in acest timp se inactiveaza
ceilalti receptori specifici astfel incat doar o singura spermie poate strabate
zona pellucida monospermia)
3. Fuziunea membranelor ovocitului si spermiei
- in aceasta etapa, in ovocit intra doar capul si coada spermiei
- are loc si o reactie corticala ce determina impermeabilitatea membranei
ovocitului pt. alte spermii. Prin acest mecanism e evitata polispermia.
- acum se termina o a doua diviziune a meiozei ovulul cu 22X si al doilea
glob polar
fuziunea celor 2 pronuclei, masculin si feminin, se restabileste nr. diploid
de cromozomi.

ou sau zigot

CONSECINELE FECUNDAIEI:

1. activarea ovocitului II, care i reia diviziunea, ieind din metafaza celei
de-a doua diviziuni de maturaie;
2. determinarea sexului produsului de concepie, n funcie de tipul
spermiei fecundante
- androspermie sau
- ginospermie
3. transmiterea caracterelor ereditare;
4. refacerea numrului diploid de cromozomi;
5. initiaza segmentatia = diviziune mitotica



capul spermatozoidului ptrunde prin zona pellucida


formarea pronucleilor masculin i feminin


Fecundaia in vitro





urmeaza
EMBRIOGENEZA = procesul dezvoltarii intrauterine in saptamanile 1-8
- incepe cresterea, diferentierea si organizarea celulara

Au loc urmatoarele procese:

- segmentatia
- formarea blastocistului
- gastrulatia rezultand cele 3 foite embrionare (ecto/mezo/endoderm)
- neurulatia dezvoltarea SNC

In urma acestor procese, evolutia este:

- ou (zigot)
- morula
- blastocist unilaminar
- blastocist bilaminar
- blastocist trilaminar
- disc embrionar



11. SEGMENTATIA

Evoluia oului n prima sptmn = segmentarea oului + formarea
MORULEI
Curs:
SEGMENTATIA:
reprezint primul stadiu al embriogenezei;
au loc diviziuni mitotice
in Z1 se formeaza 2 blastomere = celule rezultate din prima diviziune
mitotic a oului (se face n plan vertical)
in Z2 = 4 blastomere
in Z2 5 sunt 12-16 blastomere = MORULA
(nashul dup 3 zile, oul ajunge n cavitatea uterin, i are aproximativ 58 de
blastomere MORUL)???

MORULA:
a. unele celule cresc mai mult; blastomerele mai voluminoase MACROMERE
se dispun in centrul morulei i vor forma EMBRIOBLASTUL
- Embrioblastul va da natere viitorului corp embrionar;
b. Blastomerele mai mici se dispun la periferie MICROMERE i formeaz
TROFOBLASTUL (asigura nutritia celorlalti).
- Trofoblastul asigur:
1. nutriia oului asigura nutritia de tip histotrof
2. contribuie la fixarea oului in mucoasa uterina = implantatia =
NIDATIA
3. participa la formarea partii fetale a placentei trecerea la
nutritia hemotrofa
- La polul superior polul embrionar embrioblastul rmne iniial ataat de
trofoblast
c. la nivelul morulei exista spatii intercelulare care vor conflua formand o
cavitate unica = CAVITATEA BLASTOCISTULUI (nashul: La polul inferior al
oului polul abembrionar ntre trofoblast i embrioblast se formeaz o cavitate
plin cu lichid cavitatea blastocistului)

Deci la sfarsitul S1 avem:
- embrioblast la polul embrionar
- cavitatea blastocistului
- trofoblast situat periferic


Segmentarea oului


Segmentarea oului formarea morulei


INFORMATII OPTIONALE DE LA LP


Blastocistul unilaminar

formarea blastocistului (urmatorul stadiu dupa morula!!!!)
evoluia oului n prima sptmn formarea blastocistului
1. zona pellucida
2. blastomer
3. globul polar



blastocistul prsete zona pellucida



12. IMPLANTATIA, REACTIA DECIDUALA
= patrunderea blastocistului in endometrul de sarcina (mucoasa uterina),
adica reprezint totalitatea fenomenelor care fac ca oul s ptrund n grosimea
endometrului;
- implantatia (nidatia) se realizeaza cu polul embrionar al blastocistului spre
endometru:
- embrioblastul va fi in profunzime, iar
- cavitatea blastocistului la suprafata
- implantatia are loc in Z 6 10, iar in acest timp blastocistul evolueaza: uni
bilaminar si ajunge in I parte a stadiului trilaminar.
- endometrul = se afla in faza secretorie, progesteronica sau luteala
- are loc reactia deciduala (endometru = decidua)
- decidua este de 3 tipuri:
- bazala la locul implantarii
- capsulara - inveleste blastocistul
- parietala restul endometrului ce tapeteaza cavitatea uterina

Curs: implantatia anormala duce la aparitia sarcinilor extrauterine:
- abdominala
- ovariana
- tubara

1. embrioblast
2. zona pellucida
3. trofoblast
4. blastocel


1. zona pellucida
2. trofoblast
3. endoblast
(endoderm primitiv)
4. blastocel
5. ectoblast (ectoderm
primitiv)

- cervicala (col uterin)
LP: Anomalii ale nidaiei sarcina ectopic:
- tubar;
- ovarian;
- intestinal.
Curs: in Z 7 la nivelul embrioblastului incepe diferentierea celulara:
- unele celule mai mici se dispun spre cavitatea blastocistului si formeaza
endoblastul (hipoblastul)
- alte celule mai mari se dispun sub trofoblast si formeaza ectoblastul
(epiblastul)
astfel apare blastocistul bilaminar = discul bilaminar
LP Formarea blastocistului bilaminar:
Embrioblastul se difereniaz n DISC EMBRIONAR cu dou straturi:
- spre partea care privete spre cavitatea blastocistului se formeaz un strat de
celule mici ENDOBLASTUL;
- spre partea trofoblastului din zona polului embrionar se formeaz un strat de
celule nalte ECTOBLASTUL.

Curs: in Z 8 trofoblastele se diferentiaza in 2 straturi:
- intern = celule mici = citotrofoblast
- extern = sincitiotrofoblast zona multinucleara, fara limite celulare
disticte
LP Suntem tot in stadiul de blastocistul unilaminar!!!!!!
Odat cu debutul nidaiei, n ziua a 6-a de la fecundaie, trofoblastul de la polul
embrionar se difereniaz n:
- Sinciiotrofoblast mas citoplasmatic superficial, cu numeroi nuclei, n
care apar lacunele trofoblastice;
- Citotrofoblast stratul profund, continuu, unicelular (celule Langhans), ce
genereaz sinciiotrofoblastul i secret HCG.

Curs - tot in Z 8 la nivelul ectoblastului apare o cavitate care prin crestere va
forma cavitatea amniotica
- celulele ectoblastului adiacente citotrofoblastului se vor numi aminioblaste
LP: ntre ectoblast i citotrofoblast are loc un proces de cavitaie ce va da
natere CAVITII AMNIOTICE.

Curs: in Z 9 la nivelul sincitiotrofoblastului apar cavitati care vor conflua =
cavitate exocelomica = sacul vitelin primitiv
LP:- n momentul formrii endoblastului, cavitatea blastocistului i schimb
numele n
SAC VITELIN PRIMITIV.

Curs: citotrofoblastul de la acest nivel vine in contact cu celule dezvoltate din
endoblast care vor forma membrana exocelomica (Heuser)
LP: Sub discul embrionar, pe suprafaa intern a peretelui sacului vitelin primitiv
se formeaz un strat de celule turtite numit MEMBRAN EXOCELOMIC
HEUSER

Curs: in Z 11-12 la nivelul citotrofoblastului, de la exteriorul cavitatii
exocelomice, apar celule care vor forma mezodermul extraembrionar
- mezodermul extraembrionar este situat intre trofoblast - la exterior si
cavitatea amniotica si cea exocelomica
- mezodermul extraembrionar care inveleste cavitatea amniotica se numeste
mezoderm somatopleural,
- iar cel care inveleste cavitatea exocelomica se numeste mezoderm
splahnopleural.
- in Z 13 endoblastul produce niste celule care vor tapeta membrana
exocelomica formand sacul vitelin secundar = sacul vitelin definitiv
- sacul vitelin primitiv = cavitatea exocelomica = va regresa si va forma un
chist exocelomic
- simultan la nivelul mezodermului extraembrioar va apare celomul
extraembrionar care prin expansiune va forma cavitatea corionica.
LP: Blastocistului trilaminar se formeaz prin diferenierea din citotrofoblast a
celulelor mezenchimale extraembrionare, care se interpun ntre trofoblast i
peretele sacului vitelin.
n mezoblastul extraembrionar iau natere lacune ce conflueaz, formnd
celomul extraembrionar sau cavitatea corial.
- Poriunea mezoblastului extraembrionar ce este mpins spre citotrofoblast
devine somatopleura extraembrionar, care mpreun cu trofoblastul ce-l
cptuete va forma corionul (placa corionic);
- Poriunea mezoblastului extraembrionar ce este mpins spre sacul vitelin
primitiv devine splanhnopleura extraembrionar. Aceasta micoreaz
cavitatea sacului vitelin, genernd
sacul vitelin definitiv.
- La extremitatea caudal a discului embrionar rmne o punte de esut
mezenchimal ce leag corionul de splanhnopleur i discul embrionar pedicul
de fixatie. Aici se va forma cordonul ombilical.

Recapitulare:
Prima sptmn a embriogenezei se caracterizeaz prin:
1. segmentarea oului
2. formarea morulei
3. formarea blastocistului unilaminar
4. iniierea nidaiei (implantarea blastocistului).

A doua sptmn a embriogenezei se caracterizeaz prin:
1. formarea blastocistului bilaminar;
2. desvrirea nidaiei.
3. blastocist trilaminar

DE LA LP
Implantarea blastocistului:

Formarea blastocistului bilaminar

Formarea blastocistului bilaminar


1. cavitate uterin
2. istmul trompei
uterine
3. trompa uterin
4. col uterin
- implantatia incepe n ziua a 6-a iar pn n ziua a 12-a se ncheie, mucoasa
uterin fiind refcut.
n nidaie au loc:
modificri ale mucoasei uterine, sub aciunea progesteronului;
modificri ale oului:
- formarea blastocistului;
- turtirea blastocistului;
- emiterea de ctre trofoblast a vilozitilor coriale ce secret enzime.

Implantarea ziua 6-7


Implantarea ziua 7-8

Implantarea ziua a 8-a


Implantarea ziua a 9-a
1. epiteliul de suprafa al
mucoasei uterine
2. endoderm primitiv
3. sinciiotrofoblastul
4. citotrofoblastul
5. ectoderm primitiv

2. endoderm primitiv
3. sinciiotrofoblastul
4. citotrofoblastul
5. ectoderm primitiv
6. blastocel

1. sinciiotrofoblastul
2. citotrofoblastul
3. ectoderm primitiv
4. endoderm primitiv
5. blastocel
6. capilar sangvin matern
7. cavitate amniotic



Implantarea ziua a 10-a


Implantarea ziua a 11-a

Nidaia se face de obicei pe petetele anterior sau posterior al cavitii uterine
situs parietalis.
Pot exista i:
situs fundalis;
situs cornualis;
situs cervicalis


8. amnioblaste
9. dop de fibrin
10.lacune n trofoblast

1. proliferarea endodermului
primitiv
2. erodarea capilarelor
sangvine materne

3. reticul extra-embrionar
4. membrana Heuser
5. cavitatea amniotic
6. citotrofoblastul
7. sinciiotrofoblastul
8. lacuri sangvine



Anomalii ale nidaiei sarcina ectopic


sarcina ectopic tubar;

Formarea blastocistului trilaminar
1. cavitate uterin
2. istmul trompei
uterine
3. trompa uterin
4. col uterin






Formarea blastocistului trilaminar



14. GASTRULATIA

= formarea mezodermului intraembrionar si a endodermului

= Perioada de gastrulaie se caracterizeaz prin apariia celei de-a treia foie
embrionare:
mezodermul.

Din S 3 discul embrionar devine tridermic:
- n Z 15, discul embrionar: se alungete, se polarizeaz, ia forma unui scut



Pe linia median a prii caudale a discului embrionar apare o ngroare a
ectoblastului: linia primitiva, ce proemin n cavitatea amniotic i are axial
santul primitiv.
Extremitatea craniala a liniei primitive = nodul primitiv (nodul Hensen)
Nodul primitiv prezinta o depresiune centrala = foseta primitiva (sau
foveea primitiva).
- Epiblastele:
migreaza (invagineaza) spre linia primitiva si formeaza mezodermul
intraembrionar .
formeaza si endodermul intraembrionar.
restul epiblastelor formeaza ectodermul.
toate cele 3 foite provin din epiblaste. Unele celule mezodermale migreaza
spre extremitatea cefalica si formeaza mezodermul cardiogen (insule de
celule angioformatoare?).
Prin formarea celor 3 foite raman zone unde nu se interpune mezoderm,
ramanand membrane didermice (ecto-endo).
La nivelul lamei precordale = membrana orofaringiana.
In regiunea caudala = membrana cloacala

- In Z16 in endodermul sacului vitelin se formeaza un diverticul, caudal de
membrana cloacala, care va patrunde in pediculul de fixatie = diverticul
alantoidian.
- Alantoida se va fibroza formand uraca = placa ombilicala mediana.
Formarea mezodemului intraembrionar de la nivelul liniei primitive


15. FORMAREA NOTOCORDULUI

Perioada embrionara = S3 (sfarsit) S8
= Formarea mezodermului intraembrionar de la nivelul liniei primitive i apariia
canalului notocordal

- Din nodul primitiv migreaza cranial celule care se dispun intre epiblast si
hipoblast formand placa notocordala (= procesul notocordal)
- Se formeaza astfel un proces notocordal care va prezenta canaliculul
notocordal.

- in Z 18-19 canaliculul notocordal asigur comunicarea ntre cavitatea
amniotic i sacul vitelin definitiv, fiind numit i canal neuro-enteric.

- Procesul notocordal = actiune inductorie

- n Z 20-21 notocordul are forma unui cordon celular plin, ce va involua pn
la sfritul sptmnii a 4-a.

- Odata cu formarea discului embrionar trilaminar la sfarsitul S3 incep
transformari ale foitelor embrionare, se dezvolta primordiile organelor si se
definitiveaza forma exterioara a corpului embrionar.
Formarea mezodermului intraembrionar de la nivelul liniei primitive i
apariia canalului notocordal.

Formarea notocordului


15. NEURULATIA = formarea tubului neural

LP:
= reprezint dezvoltarea sistemului nervos central;
- acoper perioada dintre sptmna a 3-a i a 8-a;
- n paralel, au loc:
- transformri importante ale foielor embrionare;
- dezvoltarea anexelor embrionare.


- ntre placa precordal (viitoarea membran oro-faringian) i nodul primitiv
(deci in partea craniala) ectodermul se ngroa, formnd PLACA NEURAL.
Celulele endodermale de la acest nivel formeaza NEUROECTODERMUL.
- Marginile laterala ale placii neurale se ingroasa si formeaza PLICILE
NEURALE care vor delimita SANTUL NEURAL.
- Treptat plicele neurale fuzioneaza si formeaza TUBUL NEURAL.
- Extremitile cranial i caudal ale tubului continu s comunice cu cavitatea
amniotic prin
NEUROPORII anterior i posterior, pn n zilele 25 27.
Neuroporul anterior se inchide in ziua 25 (18 25 somite)
Neuroporul posterior se inchide in ziua 27 (25 somite)

Astfel se inchide NEURULATIA.

Tubul neural prezinta:
- portiune mai ingustata caudal care va forma maduva spinarii.
- portiune mai dilatata = veziculele cerebrale.
- In partea laterala a neuroectodermului apar crestele neurale.

- MEZENCHIMUL = tesut conjunctiv embrionar
- Celulele crestelor neurale migreaza la nivelul mezenchimului si formeaza
ECTOMEZENCHIMUL.
- In regiunea cefalica apar 2 ingrosari ale ectodermului numite PLACODE:
- optica
- otica (acustica)

MEZODERMUL INTRAEMBRIONAR

In zilele 14-15 (stadiu presomitic) mezodermul prolifereaza de o parte si de alta a
notocordului, formand MEZODERMUL PARAXIAL.
IN PLACA LATERALA se imparte in 2 straturi: mezoderm somatic (parietal) si
mezoderm splanhnic (visceral) care delimiteaza cavitatea celomica
intraembrionara.
Mezodermul situat intre mezodermul paraxial si cel lateral se numeste
MEZODERM INTERMEDIAR.
In zilele 20-30 mezodermul paraxial se segmenteaza in somite:
4 occipitale
8 cervicale
12 toracale
5 lombare
5 sacrale
8-10 coccigiene
In ziua 30 sunt 34-35 de somite, deci se segmenteaza cca 3,5 somite / zi
apare metameria.

DIFERENTIEREA SOMITELOR
a. MEZODERMUL PARAXIAL
Partea ventro mediala a somitei din vecinatatea notocordului formeaza
sclerotoamele, devenind celule mezenchimale.
Partea dorso-laterala formeaza DERMOMIOTOAMELE, care au 2 parti:
Externa dermatoamele
Interna miotoamele
b. MEZODERMUL INTERMEDIAR
In regiunea cervicala si toracica nefroamele
Caudal cordoanele nefrogene
c. MEZODERMUL LATERAL
- contribuie la formarea seroaselor (= pericar, pleura, peritoneu), peretilor
trunchiului si tubului digestiv.
ENDODERMUL formeaza tubul digestiv.
Se formeaza INTESTINUL PRIMITV cu cele 3 parti:
- proenteron = intestin anterior
- mezenteron = intestin mijlociu pastreaza temporar comunicarea cu sacul
vitelin prin ductul vitelin (ductul omfalomezenteric).
- metenteron = intestinul posterior

INFORMATII OPTIONALE de la LP

EVOLUIA MEZODERMULUI
n cursul dezvoltrii sale, mezodermul prolifereaz intens, formnd trei poriuni
mai dezvoltate:
- mezodermul paraxial;
- mezodermul intermediar;
- mezodermul lateral.

METAMERIA PRIMAR
= n ziua a 20-a, mezodermul paraxial ncepe s se segmenteze n 43 44 de
somite:
4 occipitale + 8 cervicale + 12 toracale + 5 lombare + 5 sacrale + 7-8
coccigiene.
Diferite stadii de evoluie a somitelor.

Diferenierea somitelor
1. mezoderm paraxial
2. mezoderm intermediar
3. mezoderm lateral
4. notocord
5. peretele cavitii
amniotice
6. celom intraembrionar
7. endoderm
8. ectoderm
9. somatopleur
10. splanhnopleur
11. an neural
12. vezicul encefalic
primitiv


Mezodermul intermediar se mai numete i nefrogen deoarece va da natere:
- pronefrosului;
- mezonefrosului;
- metanefrosului.
Mezodermul lateral, prin splanhnopleur i somatopleur va da natere
cavitilor seroase ale organismului (pleur, pericard, peritoneu).






















EVOLUTIA SI DERIVATELE FOITELOR EMBRIONARE

A. Derivatele ectodermului (SUBIECT 17):

Sunt reprezentate de:
1. tubul neural
2. crestele neurale
3. placodele (= mugurii viitoarelor organe de simt): otica (viitoarea ureche
interna), optica (viitorul glob ocular) si olfactiva
4. amniosul
5. epidermul
6. epiteliul extern al stomodeumului = gura primitiva
7. epiteliul extern al proctodeumului = deschiderea cloacei = spatiul
comun unde se termina aparatele: digestiv, urinar si genital

1. Tubul neural si derivatele lui

- tubul neural initial prezinta un calibru uniform
- ulterior extremitatea rostrala se dilata si va da nastere la 3 veziule:
- prozencefalica (cea mai anterioara si care si proemina in afara
corpului embrionar!!! f. important pt dezvoltarea craniului)
- mezencefalica (la mijloc)
- rombencefalica (numele din cauza formei)


- mai departe, vezicula mezencefalica ramane ca atare iar veziculele
prozencefalica si rombencefalica se impart la randul lor in 2
- paralel are loc si formarea curburilor de la nivelul tubului neural
vezicula prozencefalica va da nastere la:
- cele 2 vezicule simetrice telencefalice = viitoarele emisfere
cerebrale
- tot din vezicula prozencefalica se va forma vezicula diencefalica
din aceasta formandu-se vezicule optice = viitoarele retine,
nervul cranian 2 (optic) + neurohipofiza
vezicula rombencefalica se imparte in 2 dand nastere la:
- metencefal din care se va forma puntea lui Varoglio si cerebelul
- mielencefalul din care se va forma bulbul rahidian
- restul tubului neural, care are un calibru redus, va da nastere la maduva
spinarii.
- de asemenea din tubul neural se dezvolta ependimul ce captuseste canalul
central al maduvei spinarii si cavitatatile sistemului ventricular din
interiorul encefalului
- tot din tubul neural se formeaza neuronii motori ai nervilor periferici +
nevrogliile (= celule gliale ale SNC).
- in momentul in care se formeaza tubul neural marginile sale sunt proeminente
si se vor detasa formand crestele neurale.
2. Derivatele crestelor neurale:

- ganglionii spinali si senzitivi ai nervilor cranieni
- neuronii senzitivi din SN Periferic
- SN vegetativ
- celulele Schwann = celule gliale care secreta teaca de mielina a nervilor
periferici
- medulo- suprarenala = un adevarat ganglion de tip simpatic)
- lepromeningele (leptos = subtire; opus e pahi = gros) = pia mater si
arahnoida (pahimeningele = dura mater)
- ectomezenchimul capului + cartilajele trabeculare si branhiale (sau
faringiene)
- celulele paraganglionare = celule sistemului A.P.U.D. (Amine Precursors
Uptake & Decarboxilation)
- melanobastele = viitoarele celule pigmentare ale pielii

3. Derivate ale epidermului (epidermul - tot din ectoderm, invelisul viitorului
fat)

- fanerele = foliculii pilosi + unghiile
- glandele pielii
- glanda mamara aceasta se dezvolta pe o linie verticala ce uneste jumatatea
claviculei cu jumatatea ligamentului inghinal = creasta lactee
- urechea externa

4. Stomodeumul = gura primitiva are urmatoarele derivate:

- epiteliul cavitatilor nazala + bucala
- epiteliul glandei parotide
- adenohipofiza
- smaltul dintilor

5. Proctodeum la celalat capat din care se dezvolta:

- epiteliul si glandele canalului anal

B. Derivatele mezodermului (SUBIECT 18):

- in cursul dezvoltarii sale, mezodermul prolifereaza intens 3 portiuni mai
bine dezvoltate:
mezodermul paraxial+ mezodermul intemediar + mezodermul lateral

a. Mezodermul paraxial

- incepand cu ziua 20 incepe sa se segmenteze somitele
- a specia umana, somitele extremitatii cefalice pre-otice si occiptale nu se
segmenteaza, deci corect este sa vorbim despre somitomere ale extremitatii
cefalice
(sau la specia umana mezodermul paraxial al extremitatii cefalice ramane
nesegmentat, de aceea in aceasta regiune vorbim despre SOMITOMERE)

NB: indiferent daca e vorba de somite segmentate sau somitomere, la nivelul lor
apare o cavitate = cavitatea somitica, dupa care somita se diferentiaza intr-o
structura de forma triunghiulara, cu 2 zone distincte:
- o zona situata superficial, catre ectoderm = dermatomiotom pt. ca zona sa
periferica e viitorul derma al pielii (derm = tesut conjunctiv).
- deci pielea are epidermul (strat superficial, de origine ectodermala) si
dermul (= strat profund, bine vascularizat, de origine mezodermala)
- o zona profunda de unde se vor dezvolta oase si cartilaje = sclerotomul

Deci din somite se dezvolta:
- dermatoamele = dermul pielii
- miotoamele = musculatura striata de la nivelul peretilor trunchiului si
membrelor
- din somitomerele cefalice muschii extrinseci ai globului ocular
(somitomerele pre-otice) + muschii limbii (din somitomerele occipitale)

Din sclerotoame se dezvolta:
- oasele
- articulatiile
- pahimeningele (dura mater)
- sclerotica globului ocular = invelisul extern

b. Mezodermul intermediar = mezoderm nefrogen:

- in sens cranio-caudal, din el se formeaza cele 3 schite ale aparatului urinar:
- pronefrosul la om dispare fara urme (nu poate fi indusa aparitie
mezonefrosul fara el)
- mezonefrosul din care in final se vor forma atat structuri genitale
(medulara gonadei si canalul deferent) + structurile urinare (trigonul vezical,
ureterul, tubii colectori din rinichi) (induce aparitia metanefrosului)
- metanefrosul = din care se dezvolta rinichiul definitiv la om, mai exact
nefroniii (fara tubii colectori!)

c. Mezodermul lateral - are 3 componente:

1. somatopleura intraembrionara; aceasta da nastere la:
- corticala gonadei
- corticosuprarenalei
- ductului paramezonefrotic Mueller din care la femei se formeaza
trompa uterina, uterul si partea superioara a vaginei
- epiteliul celomic = mai exact foita parietala a celor 3 seroase ale organismului
(pleura, pericard, peritoneu)

2. splahnopleura intraembrionara si ea participa la formarea epiteliului
celomic = dand nastere foitei viscerala a seroaselor (splahnos = viscer)
- de asemenea formeaza miocardul (muschiul inimii), muschii netezi +
musculatura branhiala (= a arcurilor faringiene), aceasta din urma sub efectul
inductor al crestelor neurale = ectomezenchim (combinatie intre ectoderm si
mezoderm)

3. blastemul angiogen (blastem = tesut tanar) este de 2 tipuri:
- endotelial din care se formeaza endocardul (= tunica interna a inimii) +
endoteliul vascular
- blastemul hematopoietic splina + organele limfoide + meduva
hematogena
(insulele de blastem hematopoiectic = Wolf & Pander)

C. Derivatele endodermului (SUBIECT 19):

1. placa precordala

2. alantoida + sacul vitelin (2 dintre anexele embrionare)

3. tubul digestiv are 3 segmente (numite in ordine dinspre stomo spre
proctodeum):
a. proenteron
b. mezenteron
c. metenteron

a. proenteron din acesta deriva:
- pungile faringiene interne (sau brahniale)
- epiteliul portiunii posterioare a cavitatii bucale (gatlejul)
- glandele submandibulara si sublinguala
- glanda tiroida
- epiteliul limbii
- epiteliul faringian
- epiteliul cailor aeriene inferioare laringe, trahee, bronsii
- epiteliul alveolar (pulmonii se dezvota din matz)
- esofagul
- stomacul
- portiunea initiala a duodenului (mai exact doodenul 1 + superioara a
duodenului 2)
- ficatul + caile biliare
- pancreasul

b. mezenteron - din acesta deriva:
- restul duodenului
- jejuno-ileonul (portuinea liberba a intestinului subtire)
- cec + apendice vermiform
- colonul ascendent si 2/3 din dreapta ale colonului transvers

c. metenteron din acesta deriva:
- treimea stanga a colonului trasnvers
- colonul sigmoid
- ampula rectala
- portiunea anterioara a cloacei = sinus urogenital; din acesta se vor
forma:
- mucoasa vezicii urinare cu exceptia trigonului vezical (e
in mezoderm)
- uretra, prostata, partea inferioara a vaginei

Dezvoltarea formei exterioare a embrionului:

- in stadiul somitic dicul embrionar se incovoaie in sens cranio-caudal luand
forma literei C.

- perioada santului si a tubului neural cand apare si incovoierea in sens
transversal in felul acesta tavanul sacului vitelin se ingusteaza dand
nastere viitorului tub digestiv

- in final sometopleurele din dreapta stanga se unesc si izoleaza tubul
digestiv de sacul vitelin ramane doar o scurta comunicare (canal) in zona
mezenteronului = canalul omfaloenteric (sacul vitelin = vezicula omfalica)

- perioada branhiala in care in extremitatea rostrala a embrionului apar 6
perechi de proeminente transversale

- perioada mugurilor membrelor

- perioada buzei segmentate

- perioada fetala timpurie







ANEXELE EMBRIOFETALE

Apar si evolueaza in saptamanile 2 - 40, de aceea se numesc anexe
embrio-fetale.
Mediaza schimburile metabolice, asigura protectia si nutritia
embrionului/fatului in uter.

Sunt reprezentate de :
sacul vitelin;
alantoida;
amniosul;
corionul, decidua, placenta si cordonul ombilical
Lobul placentar = cotiledon