1.1 (3) Definiti conceptul controlului judecatorului de instructie
Controlul judiciar al procedurii de urmarire penala consta in verificarea de catre o instanta independenta si impartiala, sesizata in modul prevazut de lege, a actiunilor organului de urmarire penala si a organului care efectueaza activitate operativa de investigatie in scopul depistarii si inlaturarii incalcarilor drepturilor omului inca la faza de urmarire penala si asigurarii respectarii drepturilor, libertatilor si a intereselor legitime ale participantilor la proces si a altor persoane. Controlul judiciar al procedurii prejudiciare se efectueaza de catre judecatorul de instructie, care activeaza in cadrul judecatoriilor, iar in cazurile prevazute de lege si de catre instanta de recurs care verifica legalitatea efectuarii acestui control
1.2 (5) Distingeti cererile, plingerile si demersurile examinate de judecatorul de instructie
Judecatorul de instructie examineaza demersurile procurorului privind autorizarea efectuarii actiunilor de urmarire penala, masurilor operative de investigatii si de aplicare a masurilor procesuale de constringere care limiteaza drepturile si libertatile constitutionale ale persoanei. Judecatorul de instructie examineaza plingerile impotriva actelor ilegale ale organelor de urmarire penala si ale organelor care exercita activitate operativa de investigatii daca persoana nu este de acord cu rezultatul examinarii plingerii sale de catre procuror sau nu a primit raspuns la plingerea sa de la procuror in termenul prevazut de lege. Judecatorul de instructie examineaza plingerile impotriva actiunilor ilegale ale procurorului care nemijlocit exercita actiuni de urmarire penala daca persoana nu este de acord cu rezultatul examinarii plingerii sale de catre procuror sau nu a primit raspuns la plingerea sa de la procuror in termenul prevazut de lege. Demersurile si plingerile se examineaza de catre judecatorul de instructie la locul efectuarii urmaririi penale sau a masurii operative de investigatii. In cazul in care persoana intruneste conditiile art.191 sau 192, banuitul, invinuitul, inculpatul, sotul, rudele apropiate pot depunere o cerere de eliberare provizorie in cursul urmaririi penale si in cursul judecarii cauzei, pina la terminarea cercetarii judiciare in prima instanta. Cererea va cuprinde numele, prenumele, domiciliul si calitatea procesuala a persoanei care o depune, precum si mentiunea despre cunoasterea dispozitiilor prezentului cod privind cazurile in care se admite revocarea eliberarii provizorii. In cazul eliberarii provizorii pe cautiune, cererea va cuprinde si obligatia depunerii cautiunii, precum si mentiunea cunoasterii dispozitiilor prezentului cod privind cazurile de nerestituire a cautiunii. Cererea depusa la administratia locului de detinere a persoanei se remite instantei de judecata competente in termen de 24 de ore.
1.3 (7) Proiectati o incheiere a judecatorului de instructie prin care se examineaza plingerea partii vatamate impotriva ordonantei de incetare a urmaririi penale
Nu am gasit
Actele controlului procurorului in cadrul urmaririi penale 2.1 Definiti esenta controlului procurorului Controlul procurorului se efectueaza in scopul prevenirii abuzurilor din partea OUP,in special se realizeaza controlul asupra actiunilor procesuale a caror realizare este legata de limitarea drepturilor constitutionale ale persoanei: inviolabilitatea domiciliului(ridicare ,perchezitie,cercetarea incaperii)si inviolabilitatea persoanei (cercetatrea, arestul)
2.2 Distingeti actiunile controlului procurorului in cadrul urmaririi penale Conform CCP plingeri impotriva actiunilor OUP si organelor ce exercita activitatea operativa de investigatie pot inainta: banuitul,invinuitul, aparatorul, reprezentantul lor legal, partea vatamata si reprezentantii acestora, precum si alte persoane a caror drepturi au fost lezate de catre aceste organe. Plingerile impotriva actiunilor si inactiunilor acestor organe sunt inaintate procurorului care conduce urmarirea penala. In cazul in care sunt contestate actiunile,inactiunil procurorului ce conduce urmarirea penala, plingerea este depusa la procurorul ierarhic superior. Il timpul examinarii plingerilor ,procurorul nu suspenda executarea actiunii contestate daca nu considera necesar. In cazul in care vre-o plingere ofera temei de a presupune ca persoana a fost supusa actiunilor de tortura, tratamentului inuman sau degradant,procurorul examineaza intr-o procedura speciala, incepind urmarirea penala in conditiile art 274 CCP. Termenul de examinare a plingerii este de 72 de ore, dupa care procurorul e obligat sa comunice decizia sa persoanei ce a depus plingerea, explicindu-i modalitatea contestarii hotaririi sale la judecatorul de instructie in caza ca plingerea a fost respinsa.
2.3 Proiectati o indicatie in scris a pocurorului in vederea cautarii persoanelor care au savirsit infractiuni
ORDONANTA privind dispunerea cautarii invinuitului
mun. Chisinau 06 iulie 2012
Procuror in Procuratura sectorului Centru, municipiul Chisinau, jurist de rangul III Victor Verejan, examinind materialele cauzei penale nr. 2006133078, CONSTAT: Urmarirea penala in cauza nr. 2006133078 a fost inceputa de organul de urmarire penala al Comisariatului de Politie al sectorului Centru, mun. Chisinau, la 05 mai 2012, in baza semnelor infractiunii prevazute in art. 287 alin. (3) din Codul penal, pe faptul huliganismului agravat comis la 04 mai 2012in incinta barului La Izvor din bd. 31August, nr. 165, mun. Chisinau, de catre Anatol Puiu in privinta lui Mircea V. La 8 iulie 2012 Anatol Puiu a fost pus sub invinuire pentru savirsirea infractiunii prevazute in art. 287 alin. (3) din Codul penal, tot atunci, a fost citat legal pentru data de 10 iulie 2012 in vederea prezentarii materialelor cauzei penale. La data indicata, invinuitul Anatol Puiu nu s-a prezentat la procuror, iar ca urmare investigatiilor intreprinse de organul de urmarire penala s-a stabilit ca invinuitul A.P. nu se afl a la domiciliul sau. Contrar obligatiilor impuse prin luarea masurii preventive obligarea de a nu parasi tara, A.P. nu a informat procurorul despre schimbarea domiciliului, in prezent locul afl arii lui fi ind necunoscut. In asemenea circumstante, in privinta invinuitului A.P. se impune inlocuirea masurii preventive obligarea de a nu parasi tara cu masura preventiva obligarea de a nu parasi localitatea. In contextul celor expuse, din ofi ciu, conducindu-ma de prevederile art. 52 alin. (1) lit. 15), art. 255 si 288 din Codul de procedura penala, DISPUN: 1. Demararea investigatiilor pentru gasirea invinuitului Anatolie Puiu, nascut la 2 august 1981, originar din satul Sociteni, r-nul Ialoveni si domiciliat in mun. Chisinau, str. Uzinelor, nr. 45, ap. 43, moldovean, anterior necondamnat, neangajat in cimpul muncii, cetatean al Republicii Moldova. 2. Remiterea ordonantei in cauza pentru executare Politiei Judiciare a Comisariatului de Politie al sect. Centru, mun. Chisinau. 3. Informarea saptaminala a procurorului despre rezultatele investigatiilor intreprinse.
Procuror in Procuratura sect. Centru, _____________ Victor Verejan jurist de rangul III
Actele controlului procurorului 1.1 (3) Definiti esenta si limitele controlului procurorului Plingerile impotriva actiunilor si inactiunilor organului de urmarire penala si ale organului care exercita activitate operativa de investigatii inaintate de banuit, invinuit,reprezentatntul legal, aparator,parte vatamata,parte civilmente responsabila,parte civila si reprezentatntii lor se adreseaza procurorului care conduce urmarirea penala. In cazul in care plingerea se refera la procurorul care conduce urmarirea penala sau exercita nemijlocit urmarirea penala in cauza respectiva, acesta este obligat sa inainteze plingerea depusa, insotita de explicatiile lui, in termen de pina la 24 de ore, procurorului ierarhic superior. Plingerea depusa in conditiile prezentului articol nu suspenda executarea actiunii atacate daca persoana care efectueaza urmarirea penala sau activitate operativa de investigatii nu considera aceasta necesar. Orice declaratie, plingere sau alte circumstante ce ofera temei de a presupune ca persoana a fost supusa actiunilor de tortura, tratament inuman sau degradant urmeaza a fi examinate de catre procuror, in modul prevazut la art.274, in procedura separata. Procurorul, in termen de pina la 72 de ore de la primirea plingerii, este obligat sa o examineze si sa comunice decizia sa persoanei care a depus plingerea. In cazul in care plingerea se respinge, procurorul, prin ordonanta, urmeaza sa expuna motivele pentru care o considera neintemeiata, explicind, totodata, modalitatea contestarii hotaririi sale la judecatorul de instructie.
1.2 (5) Distingeti atributiile procurorului in cadrul urmaririi penale si in instanta de judecata Atributiile procurorului in cadrul urmaririi penale:1) porneste urmarirea penala si ordona efectuarea urmaririi penale in conformitate cu prezentul cod, refuza pornirea urmaririi sau inceteaza urmarirea penala; 2) exercita nemijlocit urmarirea penala in conditiile legii; 3) conduce personal urmarirea penala si controleaza legalitatea actiunilor procesuale efectuate de organul de urmarire penala, decide excluderea din dosar a probelor obtinute conform prevederilor art.94 alin.(1); 4) controleaza permanent executarea procedurii de primire si inregistrare a sesizarilor privind infractiunile; 5) cere de la organul de urmarire penala, pentru control, dosare penale, documente, acte procedurale, materiale si alte date cu privire la infractiunile savirsite si persoanele identificate in cauzele penale in care exercita controlul si dispune conexarea sau, dupa caz, disjungerea cauzei daca se impune aceasta; 6) verifica calitatea probelor administrate, vegheaza ca orice infractiune sa fie descoperita, orice infractor sa fie tras la raspundere penala si ca nici o persoana sa nu fie urmarita penal fara sa existe indici temeinici ca a savirsit o infractiune; 7) fixeaza termenul rezonabil de urmarire penala pentru fiecare cauza; 8) anuleaza ordonantele ilegale si neintemeiate ale organului de urmarire penala; 10) ordona efectuarea urmaririi penale de un grup de ofiteri de urmarire penala sau de mai multe organe de urmarire penala, desemnind persoanele care vor efectua urmarirea penala; 11) solutioneaza abtinerile sau recuzarile ofiterilor de urmarire penala; 12) decide aplicarea masurii preventive, modificarea si revocarea ei, cu exceptia arestarii preventive, arestarii la domiciliu, liberarii provizorii si ridicarii provizorii a permisului de conducere a mijloacelor de transport; 13) efectueaza controlul asupra legalitatii retinerii persoanei; 14) da indicatii in scris cu privire la efectuarea actiunilor de urmarire penala si a masurilor operative de investigatii in vederea cautarii persoanelor care au savirsit infractiuni; 15) emite, conform prevederilor prezentului cod, ordonante privind retinerea persoanei, aducerea fortata a persoanei, ridicarea de obiecte si documente, privind alte actiuni de urmarire penala; 16) adreseaza in instanta de judecata demersuri pentru obtinerea autorizarii arestarii si prelungirii acesteia, liberarii provizorii a persoanei retinute sau arestate, sechestrului corespondentei si ridicarii ei, interceptarii comunicarilor, suspendarii provizorii a invinuitului din functie, urmaririi fizice si prin mijloace electronice a persoanei, exhumarii cadavrului, controlului video si audio al incaperii, instalarii in incapere a mijloacelor tehnice de inregistrare audio si video, controlarii comunicarilor cu caracter informativ adresate banuitului, internarii persoanei in institutie medicala pentru efectuarea expertizei si a altor actiuni pentru care se cere autorizarea judecatorului de instructie; 17) asista la efectuarea oricarei actiuni de urmarire penala sau o efectueaza personal; 18) solicita participarea judecatorului de instructie la efectuarea unor actiuni de urmarire penala daca legea dispune participarea obligatorie a acestuia; 22) inceteaza procesul penal, dispune scoaterea persoanei de sub urmarire penala sau claseaza cauza penala in cazurile prevazute de lege; 23) pune sub invinuire si asculta invinuitul in baza probelor prezentate de organul de urmarire penala sau in baza probelor acumulate de el personal; 24) aduce la cunostinta partilor materialele dosarului; 25) intocmeste rechizitoriul in cauza penala, copia caruia o inmineaza invinuitului, si trimite cauza in instanta de judecata competenta;26) sesizeaza organele de urmarire penala si cele care exercita activitate operativa de investigatii despre inlaturarea incalcarii legii. (2) Procurorul teritorial si cel al procuraturii specializate, precum si adjunctii lor, pe linga atributiile prevazute la alin.(1), in cadrul urmaririi penale exercita urmatoarele atributii cu titlu de control ierarhic: 1) pot cere de la procurorii ierarhic inferiori, pentru control, dosarele penale, documentele, actele procedurale, materiale si alte date cu privire la infractiunile savirsite si la persoanele identificate in cauzele penale pe care exercita controlul; 2) anuleaza actele ilegale si neintemeiate ale procurorilor ierarhic inferiori; 3) solutioneaza abtinerile si recuzarile procurorilor ierarhic inferiori; 4) confirma ordonantele de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale pe motive de nereabilitare; 5) confirma rechizitoriile intocmite de procurorii ierarhic inferiori; 6) restituie dosarele penale procurorilor ierarhic inferiori, cu indicatiile lor scrise; 7) aproba acordul de recunoastere a vinovatiei si confirma ordonanta de suspendare conditionata a urmaririi penale. (3) Procurorul municipiului Chisinau si cel al Gagauziei, precum si adjunctii lor, in cadrul urmaririi penale exercita atributiile prevazute la alin.(1) si (2), precum si alte atributii ce rezulta din activitatea de control ierarhic, prevazute de prezentul cod. (4) Procurorul General si adjunctii lui, in cadrul urmaririi penale, exercita atributiile prevazute la alin.(1), (2) si (3), precum si alte atributii ce rezulta din activitatea de control ierarhic, prevazute de prezentul cod.(5) In cadrul urmaririi penale, procurorul dispune si de alte drepturi si obligatii prevazute de prezentul cod.
Atributiile procurorului in instanta de judecata (1) La examinarea cauzei penale in instanta de judecata, procurorul are urmatoarele atributii: 1) reprezinta acuzarea in numele statului si prezinta in sedinta de judecata probele respective in cauza in care a condus sau a efectuat personal urmarirea penala; 2) participa la examinarea probelor prezentate de partea apararii, prezinta noi probe necesare pentru confirmarea acuzarii, face demersuri si isi expune parerea asupra chestiunilor ce apar in timpul dezbaterilor judiciare; 3) cere de la instanta de judecata cauza penala pentru a formula inculpatului o acuzare mai grava si a administra noi probe daca, in urma cercetarii judecatoresti, se constata ca inculpatul a savirsit si alte infractiuni, iar probele sint insuficiente; 4) modifica incadrarea juridica a infractiunii savirsite de inculpat daca cercetarile judiciare confirma ca inculpatul a savirsit aceasta infractiune; 5) face demers in instanta de judecata de a intrerupe examinarea cauzei penale pe un termen prevazut de prezentul cod pentru a inainta noi probe care confirma acuzarea adusa inculpatului in cazul efectuarii incomplete a urmaririi penale; 6) da indicatii in scris organului de urmarire penala privitor la efectuarea unor actiuni procesuale asupra probelor suplimentare sau a noilor infractiuni; 7) dispune, printr-o ordonanta, aducerea silita in instanta de judecata, in conditiile art.199, a persoanelor incluse in lista prezentata instantei, precum si a persoanelor solicitate pentru administrarea probelor noi sau suplimentare; 8) isi expune parerea in dezbaterile judiciare asupra faptei infractionale savirsite de inculpat, incadrarii ei in baza legii penale si pedepsei care urmeaza a fi aplicata; 9) declara apel sau, dupa caz, recurs privind latura penala si latura civila a cauzei, le retrage in modul prevazut de prezentul cod. (2) La examinarea cauzei penale, procurorul dispune si de alte drepturi si obligatii prevazute de prezentul cod.
1.3 (7) Proiectati o ordonanta a procurorului de a refuza inceperea urmaririi penale
ORDONANTA de a refuza inceperea urmaririi penale mun. Chiinu 16 iulie 2006
Procurorul sectorului Rcani, municipiul Chiinu, consilier juridic de rangul II Sergiu Novac, examinind materialele inregistrate cu nr. 421 cu privire la punerea incirculaie a unei bancnote de 200 (dou sute) lei moldoveneti, care se bnuia c ar fost fals, i raportul oerului de urmrire penal din cadrul Comisariatul de Poliie alsect. Rcani, mun. Chiinu, locotenent de poliie Viorel Corlteanu cu propunerea dea nu porni urmrirea penal, CONSTAT: La data de 10 iulie 2006, in jurul orei 14.00, la statia de alimentare cu benzinaLukoil, situata pe str. Florilor, nr. 14, mun. Chisinau, a sosit, ind la volanul automo-bilului de model Mercedes 208 D, cu numarul de inmatriculare C RN 601, LampaciDumitru, pentru a alimenta cu benzina autovehiculul. Achitind, Dumitru Lampaci a inminat operatorului statiei Lungu Tudor o bancnota de 200 (doua sute) lei moldo-venesti. Cercetind vizual bancnota, operatorul statiei Lukoil Tudor Lungu a ajuns laconcluzia ca este falsa si a sesizat imediat Comisariatul de Politie al sect. Riscani. In explicatiile sale, date la Comisariat referitor la acest caz, Lampaci Dumitru a indicatca el lucreaza in calitate de conducator auto pe ruta de microbuze cu nr. 148 din mun.Chisinau si ca aceasta bancnota de 200 (doua sute) lei i-a fost prezentata acum citevazile de o persoana necunoscuta, care a achitat taxa pentru calatoria in microbus.Bancnota de 200 (doua sute) lei a fost ridicata de la statia Lukoil si transmisa la Directia tehnico-criminalistica din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Specialistiidirectiei, utilizind mijloace tehnico-criminalistice, au constatat ca bancnota in cau-za este confectionata cu folosirea formelor de tipar plan-ofset la intreprinderi pentruconfectionarea banilor si hirtiilor de valoare, adica nu este falsa.Astfel, din analiza materialelor de control rezulta ca urmarirea penala nu poate inceputa deoarece nu exista faptul infractiunii. In conformitate cu prevederile art. 274alin. (5) si art. 275 pct. 1) din Codul de procedura penala, DISPUN: 1. A refuza nceperea urmririi penale n cazul sus-menionat din motiv c nu exis-t faptul infraciunii. 2. Restituirea benzinriei Lukoil a bancnotei cu nominalul de 200 (dou sute) lei.3. Anunarea operatorului Lungu Tudor (persoana care a inaintat sesizarea) despredecizia luat.
Procuror al sect. Rcani, semnatura Sergiu Novac consilier juridic de rangul II Ordonana mi-a fost adus la cunotin la 17 iulie 2006.
Semntura Lungu Tudor
Actele de sesizare a organului de urmarire penala 1.1 (3) Indicati cerintele ce urmeaza a fi respectate la perfectarea procesului-verbal de consemnare a denuntului oral
In caz de denunt oral se intocmeste un proces-verbal,si are loc inregistrarea audio sau video a declaratiei de autodenuntare. Persoanei care face declaratie de autodenuntare, inainte de a o face, i se explica dreptul de a nu spune nimic si de a nu se autoincrimina, precum si ca in caz de autocalomnie, care impiedica constatarea adevarului, ea nu va avea dreptul la repararea prejudiciului in conditiile legii, si despre aceasta se face mentiune in procesul-verbal privind autodenuntarea sau in continutul declaratiei de autodenuntare. Adresarea la aceasta persoana trebuie as fie politicoasa si aceasta actiune trebuie as fie realizata cu calm si fara dispret fta de persoana in cauza.
1.2 (5) Distingeti asemanarile si deosebirile dintre denunt si autodenuntare Denuntul este instiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica despre savirsirea unei infractiuni. Denunt poate fi si in situatia cind victima nu isi insuseste plingerea .Denuntul trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plingerii sau denuntului, indicarea faptuitorului, daca acesta este cunoscut, si a mijloacelor de proba. Denuntul facut oral se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de persoana care declara plingere sau denunt si de persoana oficiala a organului de urmarire penala. Persoanei care face denunt i se adduce la cunostinta despre raspunderea pe care o va purta in cazul in care denuntul este intentionat calomnios, fapt care se consemneaza in procesul-verbal sau, dupa caz, in continutul denuntului si se confirma prin semnatura persoanei care a facut denunt. Denunturile anonime nu pot servi temei pentru pornirea urmaririi penale, insa, in urma controlului efectuat in temeiul acestor denunturi, organul de urmarire penala se poate autosesiza in vederea urmaririi penale. Denuntul nu poate fi retras. Denuntul pot fi facute prin intermediul mijloacelor de comunicare (posta sau telefon). In acest caz persoanele in cauza dupa stabilirea identitatii vor participa la intocmirea procesului verbal. Daca persoana n-a fost identificata, asemenea denunt se considera anonime. Denuntul primit urmeaza a fi verificata suplimentar in privinta veridicitatii faptelor relatate prin efectuarea actiunilor procesuale penale admise de lege pina la inceperea urmarii penale, fie prin intermediul masurilor operative de investigatie sau prin alte actiuni (extraprocesuale) administrative.
Autodenuntarea este instiintarea benevola facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica despre savirsirea de catre ea a unei infractiuni in cazul in care organele de urmarire penala nu sint la curent cu aceasta fapta. Declaratia de autodenuntare se face in scris sau oral. In cazul in care autodenuntarea se face oral, despre aceasta se intocmeste un proces-verbal cu inregistrarea audio sau video a declaratiei de autodenuntare. Persoanei care face declaratie de autodenuntare, inainte de a o face, i se explica dreptul de a nu spune nimic si de a nu se autoincrimina, precum si ca in caz de autocalomnie, care impiedica constatarea adevarului, ea nu va avea dreptul la repararea prejudiciului in conditiile legii, si despre aceasta se face mentiune in procesul-verbal privind autodenuntarea sau in continutul declaratiei de autodenuntare. Autodenuntarea, in cazul in care organele de urmarire penala sint la curent cu aceasta fapta, are importanta pentru stabilirea si identificarea faptuitorului infractiunii si se ia in considerare, in conditiile legii, ca prezentare benevola a faptuitorului. Autodenuntarea poate fi facuta prin prezentarea benevola faptuitorului in fata organului de urmarire penala si instiintarea despre savirsirea unei infractiuni de catre dinsul, precum si prin instiintarea prin telefon sau posta fara prezentarea in fata organului. In cazul cind persoana s-a autodenuntat, dar nu s-a prezentat in fata organului, urmeaza a fi identificata si gasita pentru intocmirea procesului. Daca persoana care s-a autodenuntat refuza sa se prezinte benevol in fata organului, ori nu-si dezvaluie identitatea se considera un denunt anonim. Autodenuntarea poate fi facuta si in privinta infractiunilor in curs de pregatire precum si in privinta tentativei de infractiuni. Nu poate fi considerata autodenuntare daca persoana a fost retinuta avind la sine obiectele ilegale si declaratia scrisa de autodenuntare adresata organului de urmarire penala. Autodenuntarea facuta urmeaza a fi verificata suplimentar luindu-se in consideratie posibilitatea autoincriminarii false cu scopul de a ascunde alte infractiuni sau impiedica stabilirea identitatii adevaratilor faptuitori.
1.2 (7) Proiectati un proces-verbal de consemnare a autodenuntarii
PROCES-VERBAL de consemnare a autodenuntarii orale mun. Balti 11septembrie 2012 Oter de urmarire penala din cadrul CPS Botanica, mun.Chisinau, capitan de politie Oleg Gazmanov, in conformitate cu prevederile art. 263 alin. (5) si art.264 alin. (2) si (3) din Codul de procedura penala am intocmit prezentul proces-verbal despre faptul ca astazi, data de mai sus, ora 19 si 40 min. la Comisariatul de Politie almun. Balti s-a prezentat Valerii Leontev, nascut la 10 iulie 1980 in mun. Chisinau, Republica Moldova, posesor al buletinului de identitate seria A nr. 123327854,eliberat la 02mai 2000 de of. nr.10, domiciliat in mun. Chisinau, str. Trandafirilor 2 ap.13, anuntind ca doreste sa faca o declaratie de autodenuntare. Potrivit prevederilor art. 264 alin. (3) din Codul de procedura penala, lui Leontev Valerii, inainte de a face declaratia de autodenuntare, i s-a explicat dreptul de a nu spune nimic si de a nu se autoincrimina, precum si faptul ca, in caz de autocalomnie, care impiedica constatarea adevarului, el nu va avea dreptul la repararea prejudiciului in conditiile legii. semnatura Leontev Valerii
In continuare Leontev Valerii a instiintat urmatoarele:La 10 septembrie 2012, in jurul orei 13, in mun. Chisinau, pe str. Teilor, in apropierea magazinului FIDESCO, am intilnit o domnisoara, in virsta de vreo 20 de ani, si, folosindu-ma de faptul ca in apropriere nu era nimeni, am amenintat-o cu cutitul si i-am sustras, inelul de aur, lantisorul de aur si portmoneul, in care erau 800 (opt sute) lei. Astazi, in jurul orei 15, nu departe de locul unde am comis acest act de tilharie, a fost retinut fratele meu, Leontev Vasile, care se intorcea acasa, de la serviciu. Partea vatamata a recunoscut in persoana fratelui meu, dupa statura si coafura, persoana care a atacat-o aseara. Dupa retinerea si recunoasterea fratelui meu, a inceput sa ma mustre constiinta ca el va avea de suferit in urma actiunilor mele si ca persoanele nevinovate nu trebuie sa sufere din cauza adevaratilor faptuitori. In retinerea lui sunt vinovat eu, de-oarece nu l-am instiintat despre infractiunea care am comis-o si i-am permis sa imbrace geaca in care eram imbracat in momentul savirsirii actului de tilharie. Locul unde am ascuns lucrurile sustrase il voi indica si voi restitui aceste lucruri. Rog sa e eliberat fratele meu Leontev Vasile. Aceasta declaratie de autodenuntare a fost inregistrata pe banda magnetica, ind utilizat magnetofonul de tip LG, dupa care inregistrarea audio a fost reprodusa in intregime in fata lui Leontev Valerii, care a conrmat conformitatea celor inregistrate. Caseta cu inscrierea audio se anexeaza la prezentul proces- verbal. Procesul-verbal l-am citit, il semnez, conrm exactitatea continutului lui. Persoana care a facut declaratia de autodenuntare semnatura Leontev Valerii Oter de urmarire penala, semnatura Oleg Gazmanov maior de politie
Actele judecatorului de instructie 2.1 (3) Indicati actele procedurale penale intocmite de judecatorul de instructie Incheieri 2.2 (5) Evidentiati specificul autorizatiei judecatorului de instructie Evidentiati specificul autorizatiei judecatorului de instructie
Aceasta trebuie sa cuprinda data si locul intocmirii ei, numele si prenumele judecatorului de instructie, persoana cu functie de raspundere si organul care a inaintat demersul, organul care efectueaza actiuni de urmarire penala, masurile operative de investigatii sau aplica masurile procesuale de constringere, cu indicarea scopului efectuarii acestor actiuni sau masuri si a persoanei la care se refera ele, precum si mentiunea despre autorizarea actiunii sau respingerea ei, termenul pentru care este autorizata actiunea, persoana cu functie de raspundere sau organul abilitat de a executa incheierea, semnatura judecatorului de instructie certificata cu stampila instantei judecatoresti.
2.3 (7) Proiectati o ordonanta privind revocarea masurii preventive
ORDONANTA privind revocarea masurii preventive
mun. Chisinau 14 decembrie 2006
Procuror in Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chisinau, jurist de rangul II Ion Raileanu, examinind materialele cauzei penale nr. 2006440345, CONSTAT: Urmarirea penala in cauza nr. 2006440345 a fost inceputa de organul de urmarire penala al Comisariatului de Politiei al sect. Buiucani, mun. Chisinau, la 18 august 2006, in baza semnelor infractiunii prevazute in art. 202 din Codul penal, pe faptul eschivariide catre Colesnicov Veaceslav de la plata pensiei alimentare. In cadrul urmaririi penale s-a constatat ca Veaceslav Colesnicov, director al SRLOmega conform informatiei Ociului Fiscal Buiucani, in primul semestru al anului2006 a realizat venituri in suma de 23 000 (douazeci si trei mii) lei, eschivindu-se curea-vointa de la executarea hotaririi Judecatoriei Buiucani, mun. Chisinau, din 10 no-iembrie 2005, prin care a fost obligat la plata pensiei alimentare in favoarea sotiei sale, in suma de 25 % din veniturile realizate lunar.La 1 decembrie 2006, in privinta invinuitului Colesnicov Veaceslav a fost aplicatamasura preventiva obligarea de a nu parasi localitatea.Desi sanctiunea art. 202 din Codul penal prevede o pedeapsa sub forma de inchisoa-re pe un termen de pina la 2 ani, aplicarea masurii preventive a fost justicata de exis-tenta banuielilor rezonabile ca invinuitul Colesnicov Veaceslav ar putea sa se ascundade organul de urmarire penala si sa impiedice stabilirea adevarului in procesul penal. In cadrul urmaririi penale, invinuitul V. Colesnicov s-a prezentat la organul de ur-marire penala ori de cite ori a fost citat si nu a comis actiuni ce ar putea interpretateca impiedicare a stabilirii adevarului.Astfel, constatind ca au disparut temeiurile prevazute in art. 176 alin. (1) din Codulde procedura penala, temeiuri pe care se axa aplicarea masurii preventive, se impunerevocarea masurii preventive obligarea de a nu parasi localitatea aleasa in privinta invinuitului Veaceslav Colesnicov. In contextul celor expuse, conducindu-ma de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 12),art. 255 si 195 alin. (2) din Codul de procedura penala, DISPUN: 1. Revocarea masurii preventive obligarea de a nu parasi localitatea in privinta in-vinuitului Colesnicov Veaceslav, nascut la 12 octombrie 1970, originar si domiciliat inmun. Chisinau, str. Calea Iesilor, nr. 134, ap. 32, studii superioare, moldovean, divortat,cetatean al Republicii Moldova. 2. Expedierea copiei ordonantei privind revocarea masurii preventive la Comisari-atul de Politie al sect. Buiucani, mun. Chisinau, pentru evidenta. 3. Luarea de la Colesnicov Veaceslav a obligatiei scrisa de a se prezenta la citareaorganului de urmarire penala si de a informa despre schimbarea domiciliului.
Procuror in Procuratura sect. Buiucani, semnatura Ion Raileanu
Actele judecatorului 1.1 (3) Indicati actele procedurale penale intocmite de judecator Judecatorul la infaptuirea justitiei in cauzele penala adopta sentinte,decizii,hotariri si incheieri. 1.2 (5) Evidentiati specificul structurii sentintei Partea introductiva a sentintei - In partea introductiva a sentintei se arata: ca sentinta a fost pronuntata in numele legii; 2) data si locul adoptarii sentintei; 3) denumirea instantei de judecata care a adoptat sentinta, numele judecatorului sau, dupa caz, al judecatorilor completului de judecata, grefierului, interpretului, traducatorului, procurorului, aparatorului; 4) daca sedinta a fost publica sau inchisa; 5) datele privind identitatea inculpatului; 6) legea penala care prevede infractiunea de savirsirea careia este invinuit inculpatul. Adica toate acele date din care rezulta complet, ceea ce s-a petrecut in sedinta de judecata. Lipsa din partea introductiva a sentintei a unor mentiuni esentiale cum sint cele privind numele si prenumele judecatorilor si al procurorului, participarea aparatorului atunci cind asistenta juridica este obligatorie potrivit legii sau daca sedinta de judecata a fost sau nu publica este de natura sa atraga casarea sentintei, daca aceste mentiuni nu pot fi constatate in celelalte parti ale sentintei.
Partea descriptiva a sentintei-Partea descriptiva a sentintei trebuie sa cuprinda constatarile la care a ajuns instanta de judecata in urma analizei tuturor circumstantelor cauzei cu argumentarea temeiniciei lor. In cazul sentintei de condamnare in expunere trebuie sa se descrie fiecare fapta retinuta de instanta in sarcina inculpatului; forma si gradul de vinovatie; probele care confirma vinovatia, argumentind motivele admiterii sau respingerii atit a probelor de invinuire, cit si de aparare; circumstantele atenuante si agravante; incadrarea juridica; starea de recidiva; motivarea pedepsei etc. Este necesar de tinut cont de faptul, ca sentinta de condamnare nu poate fi intemeiata pe presupuneri sau, in mod exclusiv, numai pe declaratiile martorilor date in procesul urmaririi penale si citite in instanta de judecata in absenta lor. De asemenea, necesita de avut in vedere, ca sentinta de condamnare trebuie sa se bazeze pe probe exacte, cind toate versiunile au fost verificate, iar divergentele aparute au fost lichidate si apreciate corespunzator.Toate indoielile care nu pot fi inlaturate vor fi interpretate in favoarea inculpatului. In cazul sentintei de achitare partea descriptiva va cuprinde datele despre circumstante care atenueaza sau agraveaza raspunderea, care integral trebuie sa fie elucidate in descrierea si motivarea achitarii. Lipsa macar a uneia din aceste descrieri in sentinta serveste drept temei pentru casarea ei. Dar aceasta nu exclude posibilitatea includerii in aceasta parte a sentintei si alte date care au incidenta asupra cazului dat(daca trebuie de pedepsit sau nu ;daca fapta intruneste elementele infractiunii etc).Este absolut interzisa includerea in partea descriptiva a sentintei de achitare formularilor, care pun la indoiala nevinovatia celui achitat. Aceasta se va considera drept incalcare esentiala a legii procesual-penale. In cazul sentintei de incetare a procesului penal in mod obligatoriu expunerea va cuprinde prezentarea cazului de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale sau a exercitiului acesteia, care atrage solutia procesuala respectiva sau de nepedepsire, insotit de o analiza a probelor din care se deduce existenta lui.In partea descriptiva a sentintelor de condamnare, de achitare ori de incetare a procesului penal vor fi reflectate motivele pe care este intemeiata hotarirea instantei judecatoresti referitor la actiunea civila sau la recuperarea pagubei materiale cauzate prin infractiune.
Dispozitivul sentintei de condamnare-Dispozitivul trebuie sa cuprinda in componentele sale solutia pe care instanta a dat-o fondului cauzei. Dispozitia art. 395 CPP este consacrata continutului dispozitivului sentintei de condamnare, el trebuie sa cuprinda toate datele, enumerate in alin. (1) art. 395 CPP.- numele, prenumele si patronimicul inculpatului; constatarea ca inculpatul este vinovat de savirsirea infractiunii prevazute de legea penala; categoria si marimea pedepsei aplicate inculpatului; pedeapsa definitiva pe care urmeaza sa o execute; categoria penitenciarului in care trebuie sa execute pedeapsa cel condamnat la inchisoare; data de la care incepe executarea pedepsei. Aplicind prevederile alin. (2) art. 395 CPP, necesita de avut in vedere ca in dispozitivul sentintei de condamnare la inceput trebuie se va indica in baza caror articole inculpatul a fost achitat, apoi in baza caror articole din lege este condamnat. In cazul prezentei circumstantelor prevazute in alin. alin. (4) si (5) art. 395 CPP instanta de judecata trebuie sa indeplineasca dispozitiile invocate(ridicarea gradului militar etc). In dispozitivul sentintei trebuie sa se cuprinda intotdeauna mentiunea asupra dreptului de a o ataca cu apel sau, dupa caz, cu recurs cu aratarea termenului in care poate fi exercitat. Dispozitivul sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal-Dispozitivul sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal trebuie sa cuprinda: 1) numele, prenumele si patronimicul inculpatului; 2) dispozitia de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal si motivul pe care se intemeiaza achitarea sau incetarea procesului; 3) dispozitia de revocare a masurii preventive, daca o astfel de masura a fost aplicata; 4) dispozitia de revocare a masurilor de asigurare a actiunii civile si a eventualei confiscari speciale, daca astfel de masuri au fost luate.Lipsa datelor, enumerate in art.396 CPP, poate servi drept temei pentru casarea sentintei. Alte chestiuni care trebuie solutionate in dispozitivul sentintei-hotarirea asupra laturii civile; hotarirea cu privire la corpurile delicate; hotarirea cu privire la confiscarea speciala ; hotarirea cu privire la masurile de ocrotire; hotarirea cu privire la repartizarea cheltuielilor judiciare
1.3 (7) Proiectati partea introductiva a sentintei
Sentinta In numele legii 13 decembrie 2012 mun. Chisinau
Judecatoria Botanica, in componenta presedintelui de judecata, judecator numele, prenumele grefierul numele, prenumele
cu participarea procurorului numele,prenumele avocatului numele,prenumele
a judecat in sedinta publica cauza penala privind invinuirea lui Bascov Nivolae Vasile, invinuit,nascut la 12.12.1980 in mun.Chisinau, studii liceale, cetatean RM,celibatar, somer, supus militar, fara antecendente penale, domiciliat in mun. Chisinau str.Livezilor 2 ap13, cunoaste limba de stat. Invinuit de savrisirea infractiunii prevazute la articolul 186 alin.5 cod penal..
Actele procedurale cu caracter de constringere
2.1 (3) Definiti conceptul de constringere in activitatea de urmarire penala improvizati 2.2 (5) Analizati actele procedurale necesare pentru efectuarea perchezitiei Temei pentru inceperea procedurii de autorizare a acestei actiuni este demersul procurorului care conduce UP sau efectueaza nemijlocit in baza ordonantei motivate a organului de UP In primul rind este necesara ordonanta de efectuare a perchezitiei-aceasta indica constatarile ofiterului de UP bazate pe probele acumulate,care ar face posibila o presupunere rezonabila ca bunurile sar putea gasi la domiciliul faptuitorului.Se indica bunurile furate si locul de unde au fost furate.Prin aceasta se dispune perchezitia pentru gasirea si ridicarea bunurilor care au fost furate. Ordonanta organului care exercita urmarirea penala sau, dupa caz, activitatea operativa de investigatii trebuie sa corespunda cerintelor prevazute de art. 255, adica trebuie sa fie motivata si sa cuprinda: data si locul intocmirii, numele, prenumele si calitatea persoanei care o intocmeste, cauza la care se refera, obiectul actiunii sau masurii procesuale acordul sau aplicarea careia se solicita, se descrie fapta incriminata, indicindu-se locul, timpul, modul savirsirii acesteia, forma vinovatiei, consecintele infractiunii, pe baza carora se stabilesc actiunile de urmarire penala sau masurile operative de investigatii necesare pentru a fi efectuate, rezultatele care trebuie sa fie obtinute in urma efectuarii acestor masuri, termenul de efectuare a actiunilor respective, locul efectuarii, responsabilii de executare, metodele de fixare a rezultatelor si alte date ce au importanta pentru adoptarea de catre judecatorul de instructie a unei hotariri legale si intemeiate, temeiul legal al acesteia si semnatura celui care a intocmit-o.
Apoi ofiterul de UP inainteaza un raport procurorului cu propunerea de a inainta in instanta de judecata un demers pentru obtinerea autorizatiei de efectuare a perchezitiei.Aici ofiterul de up relateaza despre fapta savirsita, despre persoana ce a savirsit si din probele acumulate face concluzia ca bunurile se pot afla la aceasta persoana ,si propune inaintarea unui demers in instanta de otinere a autorizatiei de efectuare a perchezitiei la domiciliul acestei persoane. Procurorul constatind ca infractiunea a fost savirsita,stabilind prejudiciul cauzat partii vatamate si luind in consideratie probele acumulate si analizate, daca se creaza o banuiala rezonabila ca aceste bunuri sar putea afla la persoana invinuita inainteaza demers in instanta de judecata si solicita autorizarea efectuarii perchezitiei. In demers procurorul trebuie sa se mentioneze cauza penala in cadrul careia se solicita autorizarea actiunii respective sau aplicarea masurii procesuale de constringere, persoana care inainteaza demers si cui este adresat demersul, dosarul penal in baza caruia se solicita autorizarea respectiva, pentru care actiune concreta se solicita autorizare sau care masura procesuala de constringere se solicita sa fie autorizata, date care confirma necesitatea efectuarii actiunii procesuale respective sau a aplicarii masurii procesuale de constringere. La demers se anexeaza copia ordonantei motivate a organului care exercita urmarirea penala sau, dupa caz, activitatea operativa de investigatii si materialele ce confirma necesitatea efectuarii acestei actiuni.
La rindul sau judecatorul de instructie analizind demersul in cauza prin incheiere autorizeaza sau nu efectuarea acestei actiuni.Un ultim act este procesul verbal de perchezitie in care se includ informatiile referitoare la faptul daca la domiciliul perchezitionatului se aflau lucrurile cautate.
2.3 (7) Proiectati o ordonanta de efectuare a perchezitiei la domiciliul persoanei ORDONANTA de efectuare a perchezitiei mun. Chisinau 20 noiembrie 2006 Oter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Buiu-cani, municipiul Chisinau, capitan de politie Valentin Busuioc, studiind materialele dindosarul penal nr. 2006313005 privind pe Ostisor Zaharia, invinuit de savirsirea infrac-tiunii de furt, prevazuta in art. 195 alin. (1) din Codul penal, CONSTAT: La data de 14 septembrie 2006, in jurul orei 12.00, Ostisor Zaharia, prin fortarea usii de acces, a patruns in apartamentul nr. 16 din blocul nr. 20/3 de pe strada Livezilor din mun. Chisinau, al carei proprietar este Misulei Vasile, de unde a sustras o camera de luat vederi de model Sony; un aparat de fotograat digital de marca Kodak; un notebook de model Hewlett Packard; un telefon mobil Nokia; un radiocasetofon de model Panasonic; un costum barbatesc de culoare neagra, marime 52; un costum sportiv barbatesc de aceeasi marime, de culoare albastra-inchisa; o pereche de pan-to barbatesti, marimea 43-44, de piele neagra. Astfel, partii vatamate Misulei Vasilei-a fost cauzat un prejudiciu material in suma de 29 000 (douazeci si noua mii) lei. Din declaratiile martorilor audiati in cadrul acestui dosar rezulta ca Ostisor Zaharia a fost observat la 14 septembrie 2006 iesind din scara blocului nr. 20/3 de pe str. Livezilor, cu o geanta voluminoasa de culoare cafenie, iar in aceeasi zi seara intrind in ograda fratelui sau Ostisor Valentin in com. Salcia, raionul Nisporeni. Probele acumulate permit o presupunere rezonabila ca obiectele furate se pot aala domiciliul lui Ostisor Valentin.Avind in vedere cele expuse si in conformitate cu prevederile art. 125 si 255 dinCodul de procedura penala, DISPUN: Efectuarea perchezitiei la domiciliul lui Ostisor Valentin in comuna Salcia, raionul Nisporeni, in scopul descoperirii si ridicarii obiectelor furate din apartamentul lui Misulei Vasile: camera de luat vederi de model Sony; aparatul de fotograat Kodak;notebookul Hewlett Packard; telefonul mobil Nokia; radiocasetofonul de modelPanasonic; un costum barbatesc; un costum sportiv barbatesc; panto barbatesti. Oter de urmarire penala,capitan de politie semnatura Valentin Busuioc
Actele procedurale cu caracter de constringere
1.1 (3) Explicati notiunea de retinere a persoanei in procesul penal Constituie retinere privarea persoanei de libertate, pe o perioada scurta de timp, dar nu mai mult de 72 de ore, in locurile si in conditiile stabilite prin lege. Pot fi supuse retinerii: 1) persoanele banuite de savirsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoare pe un termen mai mare de un an; 2) invinuitul, inculpatul care incalca conditiile masurilor preventive neprivative de libertate, luate in privinta lui, daca infractiunea se pedepseste cu inchisoare; 3) condamnatii in privinta carora au fost adoptate hotariri de anulare a condamnarii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei sau de anulare a liberarii conditionate de pedeapsa inainte de termen. Organul de urmarire penala are dreptul sa retina persoana, daca exista o banuiala rezonabila privind savirsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoare pe un termen mai mare de un an, numai in cazurile: 1) daca aceasta a fost prinsa in flagrant delict; 2) daca martorul ocular, inclusiv victima, indica direct ca anume aceasta persoana a savirsit infractiunea; 3) daca pe corpul sau pe hainele persoanei, la domiciliul ei ori in unitatea ei de transport sint descoperite urme evidente ale infractiunii. Retinerea minorului nu poate depasi 24 de ore.
1.2 (5) Analizati procedura de retinere a persoanei Despre fiecare caz de retinere a unei persoane banuite de savirsirea unei infractiuni organul de urmarire penala, in termen de pina la 3 ore de la momentul privarii ei de libertate, intocmeste un proces- verbal de retinere, in care se indica temeiurile, motivele, locul, anul, luna, ziua si ora retinerii, fapta savirsita de persoana respectiva, rezultatele perchezitiei corporale a persoanei retinute, precum si data si ora intocmirii procesului-verbal. Procesul-verbal se aduce la cunostinta persoanei retinute, totodata ei i se inmineaza in scris informatia despre drepturile prevazute la art.64, inclusiv dreptul de a tacea, de a nu marturisi impotriva sa, de a da explicatii care se includ in procesul-verbal, de a beneficia de asistenta unui aparator si de a face declaratii in prezenta acestuia, fapt care se mentioneaza in procesul-verbal. Procesul- verbal de retinere se semneaza de persoana care l-a intocmit si de persoana retinuta. In termen de pina la 3 ore de la retinere, persoana care a intocmit procesul-verbal prezinta procurorului o comunicare in scris referitoare la retinere. (1 1 ) Organul de urmarire penala, in timp de o ora dupa retinerea persoanei, solicita oficiului teritorial al Consiliului National pentru Asistenta Juridica Garantata de Stat sau unor alte persoane imputernicite de acesta desemnarea unui avocat de serviciu pentru acordarea asistentei juridice de urgenta. Solicitarea de a desemna un avocat de serviciu este prezentata in scris, inclusiv prin fax, sau la telefon.(2) Motivele retinerii imediat se aduc la cunostinta persoanei retinute numai in prezenta unui aparator ales sau a unui avocat de serviciu care acorda asistenta juridica de urgenta. (2 1 ) Organul de urmarire penala este obligat sa asigure conditii pentru intrevederea confidentiala intre persoana retinuta si aparatorul sau pina la prima audiere.(3) In cazul retinerii minorului, persoana care efectueaza urmarirea penala este obligata sa comunice imediat aceasta procurorului si parintilor minorului sau persoanelor care ii inlocuiesc. (4) Persoana retinuta va fi audiata in conformitate cu prevederile art.103 si 104, daca accepta sa fie audiata. (5) Persoana care efectueaza retinerea este in drept sa supuna persoana retinuta perchezitiei corporale in conditiile art.130.
1.3 (7) Proiectati un proces-verbal de retinere a persoanei
Proiectati un proces-verbal de retinere a persoanei
PROCES-VERBAL de retinere mun. Chisinau 12 iunie 2006 Oter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Botani-ca, municipiul Chisinau, capitan de politie Mihail Scortescu, in localul Comisariatuluide Politie, la ora 19 si 20 min, in conformitate cu prevederile art. 166, 167, 260 si 261din Codul de procedura penala, am intocmit prezentul proces-verbal despre retinereade facto, astazi la ora 17 si 20 min., a numitului:Numele, prenumele Molesanu LiviuData, luna, anul nasterii 19 martie 1986Locul nasterii mun. C hisinau, Republica MoldovaCetatenia cetatean al Republicii MoldovaStudiile mediiSituatia militara supus militarStarea civila necasatoritOcupatia paznic la cooperativa de garaje nr. 49(st r. Grenoble, nr. 186)Domiciliul mun. Chisinau, str. Decebal, nr. 110/3,ap. 78Antecedente penale nu areActul de identitate buletinul de identitate seria Cnr. 663147052,eliberat la 16 aprilie 2004 de of. 52. Temeiurile si motivele retinerii: In momentul tentativei de viol a minorei LeahuClaudia in parcul Valea Trandarilor din mun. Chisinau, Molesanu Liviu a fost prins in agrant delict de catre sergentul de politie Dumbrava Corneliu si membrii GarziiPopulare Cotov Veniamin si Lungu Boris. Acestea l-au adus pe Molesanu Liviu la Comi-sariatul de Politie. Tustrei, precum si victima Leahu Claudia au indicat direct ca anumeMolesanu Liviu a savirsit infractiunea. In prezenta aparatorului Cumatrescu Ion, care a prezentat mandatul nr. 3415 din12 iunie 2006, persoana retinuta a fost informata despre faptul ca este banuita desavirsirea tentativei de viol a minorei Leahu Claudia, adica a infractiunii prevazute inart. 27 si 171 alin. (2) lit. b) din Codul penal. Persoana retinuta semnatura Molesanu Liviu Aparator semnatura Cumatrescu Ion Rezultatele perchezitiei corporale a persoanei retinute, efectuate in conformitatecu prevederile art. 130 din Codul de procedura penala: In timpul perchezitiei corporale, asupra lui Molesanu Liviu au fost descoperite siridicate:1) un briceag cu lama de 8 cm;2) o bancnota de 100 (una suta) lei;3) trei bancnote de 20 (douazeci) lei;4) o bancnota de 50 (cincizeci) dolari americani;5) un ceas mecanic de mina Orient cu bratara din metal alb;6) o batista de culoare portocalie;7) buletinul de identitate seria C nr. 663147052, eliberat la 16 aprilie 2004 de of. 52pe numele Molesanu Liviu. Persoana retinuta semnatura Molesanu Liviu Aparator semnatura Cumatrescu Ion Persoana retinuta Molesanu Liviu este repartizata in Izolatorul de Detentie Preventiva din cadrul Comisariatului General de Politie al mun. Chisinau.Despre retinerea si locul unde este retinut Molesanu Liviu a fost anuntata prin te-lefon mama lui.Procesul-verbal a fost citit de persoana retinuta si de aparator. Totodata, li s-a expli-cat dreptul de a face obiectii, care urmeaza a consemnate in procesul-verbal. Acestianu au facut obiectii cu privire la modul in care a decurs procedura de retinere si a fostefectuata perchezitia corporala si nici cu privire la cele consemnate in procesul-verbal. Persoana retinuta semnatura Molesanu Liviu Aparator semnatura Cumatrescu Ion Oter de urmarire penala,capitan de politie semnatura Mihail Scortescu
O copie de pe prezentul proces-verbal mi-a fost inminata la 12 iunie 2006, la ora20 si 05 min.
Persoana retinuta semnatura Molesanu Liviu
Oter de urmarire penala,capitan de politie semnatura Mihail Scortescu
Actele procedurale de stringere a probelor
2.1 (3) Definiti conceptul audierii banuitului Audierea banuitului este un mijloc de proba prin intermediul caruia persoana fizica fata de care exista anumite probe ca a savirsit o infractiune pina la punerea ei sub invinuire, face declaratii care contin informatii referitor la circumstantele care au servit temei pentru a-l recunoaste in aceasta calitate, precum si la alte imprejurari ale cauzei pe care le cunoaste. Persoana poate fi recunoscuta in calitate de banuit prin unul din urmatoarele acte procedurale, dupa caz: 1) procesul-verbal de retinere; 2) ordonanta sau incheierea de aplicare a unei masuri preventive neprivative de libertate; 3) ordonanta de recunoastere a persoanei in calitate de banuit.
2.2 (5) Analizati specificul partii introductive a procesului-verbal de audiere a banuitului
In aceasta parte a procesului-verbal se indica locul,data luna si anul intocmirii, persoana care intocmeste acest proces-verbal,locul unde activeaza si gradul. Intocmirea acestui act se face in prezenta obligatorie a avocatului ce are mandat. Aceste persoane se intrunesc in comisariatul de politie unde activeaza persoana care intomeste acest act indicinduse ora inceperii audierii si ora finisarii.Apoi se indica prevederile articolelor respectate in cadrul purcederii la udiere.Se indica numele,prenumele,data luna anul nasterii,locul nasterii,cetatenia,studiile,situatia militara, starea civila,ocupatia,antecedente penale,domiciliu,telefon,buletinul de identitate.Apoi se indica la ce data si prin ce act a fost recunoscut ca banuit. Infractiunea de savirsirea careia este banuit. I se explica drepturilee si obligatiile banuitului
2.3 (7) Proiectati un proces-verbal de audiere a banuitului
PROCES-VERBAL de audiere a banuitului mun. Chisinau 25 octombrie 2006
Oter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Botani-ca, municipiul Chisinau, locotenent-major de politie Vladimir Cretu, in prezenta avo-catului Condurache Evlampie, care a prezentat mandatul nr. 1113 din 25 octombriecurent, in localul Comisariatului, de la ora 8 si 20 min. pina la ora 9 si 25 min., respectind dispozitiile art. 104, 260 si 261 din Codul de procedura penala, am audiat incalitate de banuit: umele, prenumele Tuguetu Marcel, Data, luna, anul nasterii 17 mai 1966Locul nasterii or. Cahul Cetatenia cetateanal Republicii MoldovaStudiile medii Situatia militara supus military Starea civila si persoanele intretinute casatorit, doi copii,Ocupatiasomer,Antecedente penale nu are, Domiciliul mun. Chisinau, str. Cuza-Voda, nr. 16/3,ap. 189, Tel. la domiciliu 57.00.88Actul de identitate buletin de identitateseria C nr. 42163813,eliberat la 19 iulie 2001de of. nr. 84Tuguetu Marcel a fost recunoscut in calitate de banuit prin procesul-verbal de re-tinere din 25 octombrie 2006. Dupa retinere, in prezenta aparatorului el a fost infor-mat ca este banuit, impreuna cu Kuklev Veniamin, de savirsirea tentativei de furt alautomobilului care ii apartine lui Fostescu Adrian, adica a infractiunii prevazute in art.27 si 195 alin. (2) din Codul penal. Tot atunci i-au fost explicate drepturile si obligatiilebanuitului, prevazute in art. 64 din Codul de procedura penala, si i s-a inminat infor-matia in scris despre aceste drepturi si obligatii. Banuit semnatura Tuguetu Marcel
Banuitul Tuguetu Marcel a fost intrebat daca accepta sa faca declaratii asupra ba-nuielii care i se incrimineaza, el raspunzind armativ. La intrebarea daca recunoastebanuiala, Tuguetu Marcel a raspuns ca recunoaste banuiala integral. La propunerea de a face in scris explicatii asupra banuielii ce i se imputa, banuitul adeclarat ca el refuza sa scrie personal declaratia si este de acord ca declaratiile lui oralesa e consemnate in procesul-verbal de catre oterul de urmarire penala. Banuit semnatura Tuguetu Marcel Banuitului i s-a explicat ca, potrivit art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala,el nu poarta raspundere pentru declaratiile sale, cu exceptia cazurilor in care el face undenunt intentionat fals ca infractiunea a fost savirsita de o persoana care, de fapt, nua avut atributie la savirsirea ei. Concomitent, el a fost avertizat despre raspunderea pecare o va purta in asemenea caz conform art. 313 din Codul penal. Banuit semnatura Tuguetu Marcel In legatura cu banuiala adusa declar urmatoarele:Timp de 12 ani am lucrat in calitate de lacatus-asamblor la S.A Uzina de tractoareTracom din Chisinau. Acum cinci luni am fost concediat in legatura cu reducerea nu-marului de personal. Tot atunci, din aceleasi motive, a fost concediat si un bun prietende al meu Kuklev Veniamin.Dupa concediere am incercat sa ma angajez la alt loc de munca, insa acest lucru numi-a reusit. Am avut citeva oferte de angajare, insa salariul care se propunea era mizersi insucient pentru intretinerea familiei. Sotia este bolnava si nu lucreaza nicaieri.Copiii (ul si ica) in virsta de 12 si, respectiv, 10 ani invata la liceu.Aceleasi probleme le are si Kuklev Veniamin. De citeva ori ne-am intilnit, am dis-cutat situatia creata si posibilitatile de a iesi din ea. Am ajuns la concluzia ca ar binesa plecam impreuna la cistiguri peste hotare. La inceput intentionam sa plecam inItalia sau Spania, insa mai apoi ne-am convins ca a face legal acest lucru, este practicimposibil, iar propunerile de a ne folosi de serviciile unor persoane care practica mo-dalitati de migrare ilegala le-am respins. Ne temeam sa nu m inselati (cunosteam ci-teva cazuri similare), plus la aceasta serviciile retelelor de migratie ilegala sunt scum-pe, circa 3 mii euro pentru o persoana.Am aat apoi ca este o cale mai usoara plecarea in Federatia Rusa, unde suntposibilitati de angajare la lucru, in special la santierele de constructii unde se platestebine, cistigul constituind circa o mie de dolari pe luna.Unul dintre cunoscutii lui Kuklev Veniamin ale carui rude lucreaza in Rusia, i-a spusca multe oferte de lucru sunt in or. Novosibirsk si alte localitati din regiunea cu ace-easi denumire. Am hotarit sa plecam in aceste locuri, insa calculind cheltuielile dedeplasare si aranjare pe loc, am ajuns la concluzia ca ecare din noi trebuie sa dispunade minimum 600 de dolari. Trebuia sa mai lasam vreo 300-400 dolari sotiilor, pentrua intretine familiile pina vom incepe cistiga bani in Siberia. Astfel aveam nevoie decirca 1000 de dolari ecare, de care nici eu nici Kuklev Veneamin nu dispuneam si nicinu aveam de la cine sa imprumutam. Intr-o zi mi-a venit o idee nastrusnica, pe care i-am comunicat-o lui Kuklev Venia-min. I-am spus ca venind seara acasa, deseori trec pe linga blocul nr. 20/2 de pe stradaBotanica Veche si permanent vad acolo parcat un automobil de model Audi. Am propus sa furam pe timp de noapte acest automobil, sa-l ducem la el in garaj (aregaraj de metal, insa automobil nu are), acolo sa-l dezasamblam, detaliile sa le vindemla piata de automobile, iar banii obtinuti sa-i folosim pentru deplasare in Siberia sipentru intretinerea familiilor in lipsa noastra. Aceasta idee a fost acceptata de KuklevVeniamin. In noaptea de 24 spre 25 octombrie curent, aproximativ la ora 3 si 30 min. (in acesttimp toti dorm), impreuna cu Kuklev Veniamin, conform intelegerii prealabile, am in-trat in ograda casei nr. 20/2 de pe str. Botanica Veche, ne-am apropiat de automobilulAudi care stationa in apropierea blocului. Era intuneric, putina lumina batea de lafelinarul de linga blocul vecin. In ograda nu era nimeni. Ne- am furisat spre automobilsi Kuklev Veniamin cu dalta si surubelnita, pe care le-a luat cu sine, a deschis portieradin spate, apoi pe cea din fata. El a ramas pe bancheta din spate, iar eu m-am asezat pelocul soferului si am inceput a scoate carcasa de la coloana volanului pentru a extragerele de la lacatul de aprindere, pentru a le contacta, a porni motorul si a pleca. In acest timp automobilul a fost iluminat din spate de lumina unui automobil careintrase in ograda. Noi insa nu am reactionat, ind siguri ca nu suntem observati.Eu am reusit sa scot citeva re ale retelei electrice si in acest timp am observat cade noi s-a apropiat un automobil al politiei. Din automobil au coborit doi politisti,unul avind asupra sa o arma automata. Ei s-au apropiat de noi si au intrebat al cui eautomobilul. Am raspuns ca eu sunt proprietarul. Atunci politistul a solicitat sa pre- zint actele de proprietate ale masinei. Atunci a aparut un barbat, care a declarat caautomobilul este al vecinului lui, plecat peste hotare. Eu am declarat politistilor ca intr-adevar nu sunt proprietarul automobilului si am recunoscut ca am avut intentiasa comitem furtul.Politistii ne-au condus la automobilul lor si ne-au transportat la Comisariatul dePolitie, unde am anuntat datele despre identitatea noastra. Ulterior am fost retinuti.Eu eram imbracat in scurta de culoare neagra, iar Veniamin Kuklev in scurta deculoare cafenie.Acesta este unicul caz de tentativa de furt. Pina acum n-am comis nici un caz defurt sau rapire a mijloacelor de transport.Permis de conducere a automobilului nu posed, insa deprinderi de conducere am,stiu ca automobilul poate pornit in lipsa cheii, prin unirea relor sistemului de elec-tricitate.Aceasta imi este declaratia pe care o sustin, semnez si corespunde cu cele declara-te de mine verbal, indu-mi citita rind cu rind. Banuit semnatura Tuguetu Marcel Aparator semnatura Condurache Evlampie Oter de urmarire penala, semnatura Vladimir Cretu locotenent-major de politie
Actele procedurale de stringere a probelor
2.1 (3) Definiti conceptul cercetarii la fata locului Dati definitia 2.2 (5) Analizati specificul partii introductive a procesului-verbal de cercetare la fata locului
Mai intii se indica locul, data luna si anul efectuarii.Se indica persoanele,functia si gradul functiei,care au participat la intocmirea procesului-verbal. Se indica motivul(sesirarea de catre victima etc) si locul petrecerii acestei actiuni de UP.Conditiile respectate in cadrul efectuarii cercetarii la fata locului.
2.3 (7) Proiectati un proces-verbal de cercetare la fata locului a infractiunii de furt din apartamentul persoanei
mun. Chiinu 27 martie 2006 Oer de urmrire penal din cadrul Comisariatului de Poliie al sectorului Buiu-cani, municipiul Chiinu, maior de poliie Alexei Burac, mpreun cu procurorul nProcuratura sect. Buiucani, jurist de rangul I Veniamin Ciolacu, specialistul expert-criminalist la acelai Comisariat, locotenent de poliie Mircea Jocat, specialistul medic-legist Corneliu Bostan, n baza sesizrii victimei Ion Creanga cu privire la faptul ca in apartamentulnr. 36 din str. Ferarilor, mun. Chiinu, care apartine lui Ion Creanga a fost savirsita o sustragere,potrivit art. 118 din Codul de procedur penal, ne-am deplasat la faa locului i am efectuat cercetarea, despre care fapt, n conformitate cu prevederile art. 260 i 261 din acelai Cod, am ntocmit prezentulproces-verbal. Specialistului expert-criminalist, Mircea Jocat i specialistului medic-legist Cor-neliu Bostan li s-au explicat drepturile i obligaiile prevzute n art. 87 din Codul deprocedur penal i au fost prevenii de rspunderea pentru refuzul sau eschivarea dea-si ndeplini obligaiile. Semntura Mircea Jocat Semntura Corneliu Bostan La scara blocului, la adresa indicat, grupul operativ a fost intimpinat de Ion Creanga, domiciliat n mun. Chiinu, str. Columna, nr. 115/2, ap. 50 telefon 24.16.12,care a depistat cind as intors acasa de la serviciu lacatul de la usa rupt, dezordine in casa is lipsa anumitor bunuri.El a relatat ca in apartament nu a mai avut acces nimeni is ca nu a miscat sau atins ceva. Ion Creanga a fost present la efectuarea cercetarii la fata locului. n cadrul cercetrilor s-a constatat c locuina n care a fost savirsita sustragerea este un apartament proprietate private a lui Ion Creanga situate pe str.Ferarilor ap.36, mun . Chisinau. Apartamentul se compune din hol,bucatarie,baie,camera is balcon. Incepting de per scari se observa urme de incaltaminte impregnate in o substatnta neagra cenusie ce pare a fi noroi.Aceste urme au orientare de la parter pina in fata usii apartamentului 36.Doua dintre aceste urme au fost ridicate prin fotografiere metrica,constatind ca apartin unor adidasi de marime 40 is respective 43. Procedind la examinarea usii de cces am constat ca ea este confectionata din lemn de culoare cafenie,sistemul de asigurare este de tip broasca-yala.Usa a fost fortata spre exterior,iar partea fixate a acestuia a fost smuls din tocul usii is se gaseste in hol la distanta de 60 cm de tocul usii.La distanta de 100cm de la usa se gaseste o ranga cu care se presupune ca a fost sparsa usa.Sa constat ca usa a fost sparta de persoanele ce au savirsit sustragerea. Dupa ce patrundem per usa de acces ajungem in hol care are dimensiunile de 2x3m.La distanta de 1 m de la usa in partea dreapta se afla un dulap pantry haine cu usile deschise,iar hainele aruncate per jos.In partea stinga la 1.2m se afla un dulap pantry incaltaminte,care la fel e cu usile deschise iar incaltamintea se afla jos.Linga dulap se afla o masuta per care este situate un telefon de culaore verde is o vaza cu flori rosie.La distanta de 2m de usa de acces se afla usa de acces in camera care are dimensiuni de 13x14m.La 1m in partea dreapta se afla o masa per care este un televizor de marca LG.Sertarele acestei mese sunt deschise iar jos se afla un pasaport is bulletin de identitate per numele Ion Creanga.In partea stinga de usa se afla un pat de per care este scoasa lengeria is aruncata kos linga el.Linga pat se afla un dulap cu multe sertare care sunt deschise.In primul setar din partea stinga se afla o ladita in care este un lantisor de argin cu seria.925.Pe capacul acestei ladite se observa o urma papilara datorita prafului intens de per ea.Linga acest dulap se afla o canapea per care se afla aruncate actele de proprietate ale apartamentului lui Ion Creanga, o diploma de merit a acestuia, o cutie de chibrite, un fier de calcat is un tablou.Pe podea se afla o bancnota cu valoare nominala de 500 lei la distanta de 1 m de pat. Patrunzind din hol in bucatarie se observa o masa is doua scaune.Bucataria are dimensiunile de 4x3m.Pe masa se afla o cana per jumatate cu cafea is o farfurie cu biscuito nefis,dintre care un biscuit este inceput.Linga usa se afla un dulap,linga care se afla aragazul cu trei ochiuri. Intrind din bucatarie la balcon obervam un frigider de marca NORD is o sacosa cu cartofi. Intrind din bucatarie in baie per lavoar se observa o urma de saliva cu dimensiunile de 1x2cm. In urma cercetarii criminalistice au fost ridicate urmatoarele urme papilare: sit victima este unapartament nchiriat de victim, situat la etajul 5 al imobilului cu nr. 98 din 1-din bucatarie de per ceasca cu cafea-o urma 2-din camera de pe cutia din sertar-o urma 3-din hol de per ranga o urma. Aceste urme au fost ridicate per pelicula adeziva tip folie ambulate in trei pelicule is sigilate cu sigiliul MAI 1234. De asemenea a fost ridicata urma de saliva din baie is introdusa in o pelicula sigilata cu sigiliul MAI 1234. Din bucatarie a fost ridicat biscuitul inceput is introdus in o pelicula care a fost sigilata cu sigiliul MAI 1234. De asemena din hol a fost ridicata ranga, partea fixate a sistemului de asigurarea a usii de acces, iar din camera a fost ridicata bancnota cu valoare nominala de 500 lei.
Cercetarea la fata locului a inceput la ora 13.00 is as finisat la 15.30 minute,in conditii de luminozitatea artificiala is naturala.La fata locului au fost effectuate fotografii judiciare cu aparatul de fotografiat CANON.Fotografiile se anezeaza la procesul verbal. Procesul-verbal a fost ntocmit ntr-un singur exemplar i citit n faa celor prezenila faa locului, care n-au formulat obiecii i observaii cu privire la modul n care s-a efectuat cercetarea la faa locului i cu privire la cele consemnate n procesul-verbal. Specialist expert-criminalist, semnatura Mircea Jacota locotenent de poliie Medic-legist semnatura Corneliu Bostan Persoana asistent semnatura Ion Creanga
Procuror in Procuratura sect. Buiucani, semnatura Valentin Ciolanu jurist de rangul I Oer de urmrire penal, semnatura Alexei Burac maior de poliie
Actele procesuale de stringere a probelor 2.1 (3) Definiti conceptul perchezitiei corporale 2.2 (5) Analizati actele procesuale intocmite la efectuarea perchezitiei corporale 2.3 (7) Proiectati un demers privind autorizarea efectuarii perchezitiei corporale
2.1 Perchezitia corporala sau ridicarea consta in cercetarea imbracamintei, corpului omenesc si a lucrurilor care se afla la persoana cu scopul de a descoperi si a ridica anumite obiecte, documente sau lucruri de pret care pot avea importanta in cauza penala. In unele cazuri scopul perchezitiei corporale poate fi si descoperirea anumitor obiecte cu care se poate de cauzat anumite leziuni, sie insusi sau altor persoane. La efectuarea perchezitiei corporale pot fi supuse verificarii hainele, corpul, incaltamintea persoanei. In unele cazuri pentru efectuarea perchezitiei corporale poate fi atras un specialist care poate fi inclusiv si un medic.
2.2 La efectuarea perchezitiei corporale si ridicarii este necesara ordonanta organului de urmarire penala cu autorizatia judecatorului de instructie. In cazul de delict flagrant, autorizatia judecatorului de instructie nu este obligatorie, dar el trebuie anuntat in termen de pina la 24 ore. In asemenea situatii judecatorului de instructie i se transmit copia ordonantei de efectuare a perchezitiei si ridicarii corporale, cit si procesul verbal al acestei actiuni procesuale. Judecatorul de instructie se pronunta asupra legalitatii sau ilegalitatii acestei actiuni. Alineatul 2 al articolului 130 stabileste anumite situatii cind perchezitia corporala trebuie efectuata de urgenta si in asemenea situatii legea admite ca organul de urmarire penala sa nu intocmeasca atit ordonanta de efectuare a perchezitiei cit si sa solicite autorizatia judecatorului de instructie. Perchezitia corporala in asemenea situatii este ca o parte a actiunii procesuale de baza, dar care face obligatorie si efectuarea perchezitiei corporale. Alineatul 2 al articolului 130 stabileste trei cazuri cind se poate de efectuat perchezitia fara anumite autorizari: a) la retinerea banuitului / invinuitului / inculpatului; b) la aplicarea fata de banuit / invinuit / inculpat a masurii preventive de arestare; c) in cazul in care exista suficiente temeiuri de a presupune ca persoane prezentata in incapere unde se efectueaza perchezitia sau ridicarea poate purta asupra sa documente sau alte obiecte care pot avea importanta probatorie in cauza penala.
2.3
Dlui Pistrui lurieJudecator de instructieJudecatoria sect. Buiucani, mun. Chisinau
DEMERS privind autorizareaefectuarii perchezitiei
mun. Chisinau20 noiembrie 2006 Procuror in Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chisinau, jurist de rangul IIIon Mustea, studiind materialele din dosarul penal nr. 2006313006 privind invinuirea luiOstisor Zaharia de savirsirea infractiunii prevazuta in art. 195 alin. (1) din Codul penal,constat urmatoarele:La data de 14 septembrie curent, in jurul orei 14.00 Ostisor Zaharia a patruns prinfortarea usii de acces in apartamentul nr. 16 din blocul nr. 20/3 de pe strada Livezilor, in mun. Chisinau, al carui proprietar este Misulei Vasile, care in acel moment nu eraacasa, de unde a sustras: - una camera de luat vederi de model Sony"; - un aparat de fotografiat digital de marca Kodak"; - un notebook de model Hewlett Packard"; - un telefon mobil Nokia"; - un radiocasetofon de model Panasonic"; - un costum barbatesc de culoare neagra, marime 52; - un costum sportiv barbatesc de aceeasi marime, de culoare albastra-inchisa; - o pereche de pantofi barbatesti, marime 43-44, de piele neagra.Prin aceasta infractiune partii vatamate Misulei Vasile i s-a cauzat un prejudiciumaterial in suma de 29 000 (douazeci si noua mii) lei. in cadrul urmarii penale au fost audiati in calitate de martori locatarii blocului nr. 20/3de pe str. Livezilor - Lungu Grigore si Punga Eufrosinia, care au declarat ca la 14septembrie 2006, in orele de dupa-amiaza, ei l-au vazut pe Ostisor Zaharia iesind dinscara blocului unde locuieste Misulei Vasile, avind in mina o geanta voluminoasa deculoare cafenie.Din declaratiile martorului Duca Mircea rezulta ca la 14 septembrie curent, intreorele 17.00 si 18.00, aflindu-se in autobuzul cu ruta Chisinau - comuna Salcia, raionulNisporeni, l-a vazut in salonul vehiculului pe Ostisor Zaharia, care avea asupra sa ogeanta mare de culoare cafenie.Martorul Mereniuc Lucian (locuitor al corn. Salcia) a declarat ca la 14 septembrie2006, in jurul orei 19.00, l-a intilnit in comuna Salcia pe Ostisor Zaharia, care ducea inmina o geanta voluminoasa de culoare cafenie. A vazut ca el a intrat in ograda casei in care locuieste fratele acestuia Ostisor Valentin.Astfel, din probele acumulate rezulta o presupunere rezonabila ca obiectele furatedin apartamentul lui Vasile Misulei se pot afla la domiciliul lui Ostisor Valentin in co-muna Salcia, raionul Nisporeni. 51
in temeiul celor expuse, ofiterul de urmarire penala, capitanul de politie ValentinBusuioc a emis ordonanta de efectuare a perchezitiei si a facut propunerea de a fi inaintat in instanta de judecata demersul in vederea obtinerii autorizatiei pentru aefectua aceasta actiune de urmarire penala. in conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1), pct. 16) din Codul de procedurapenala, SOLICIT: Autorizarea efectuarii perchezitiei la domiciliul lui Ostisor Valentin in comunaSalcia, raionul Nisporeni, in scopul descoperirii si ridicarii obiectelor furate dinapartamentului lui Misulei Vasile.La demers se anexeaza ordonanta de efectuare a perchezitiei si materialele ceconfirma necesitatea efectuarii acestei actiuni de urmarire penala (in total 16 foi). Procuror in Procuratura sect. Buiucani, jurist de rangul II semnatura Ion Mustea
Actele procesuale de verificare a probelor 1.1 (3) Definiti modalitatile si importanta actelor de verificare a probelor in faza urmaririi penale
1.2 (5) Delimitati particularitatile verificarii declaratiilor la fata locului de reconstituirea faptei
1.3 (7) Intocmiti un proces-verbal de verificare a declaratiilor invinuitului la fata locului
1.1
1.2 Esenta verificarii declaratiilor la fata locului consta in verificarea unor declaratii anterioare a martorilor, partii vatamate, banuitului, invinuitului, in scopul stabilirii veridicitatii acestor informatii. Reprezentantul organului de urmarire penala, apreciind informatia obtinuta anterior, decide de a efectua aceasta actiune procesuala, cu scopul de a concretiza, de a verifica , dar si de a obtine noi informatii. Verificarea declaratiilor include in sine si cercetarea la fata locului, dar aceasta cercetare nu este identica cu cercetarea propriu zisa si se efectueaza numai cu scopul de a compara declaratiile cu imprejurarile reale. Actiunea procesuala presupune si depunerea declaratiilor la locul comiterii infractiunii, reiesind din imprejurarile concrete fixate in locul respectiv. Daca in urma rezultatului verificarii declaratiilor apare necesitatea de reconstituire a faptei aceasta va fi o actiune procesuala independenta. In contrast reconstituirea faptei, fie partiala, fie totala si indiferent daca se face la fata locului ori nu, presupune in toate cazurile refacerea unor momente ale faptei respective. Ea se face numai in strinsa legatura cu imprejurarile in care a fost savirsita fapta. Reconstituirea faptei se face cu participarea faptuitorului prin reproducerea actiunilor, situatiilor sau altor circumstante in care s-a produs fapta. Reconstituirea faptei da posibilitatea de a verifica datele de fapt obtinute in urma audierii faptuitorului, cit si a altor subiecti, cercetarii la fata locului, sau a altor actiuni procesuale. In acelasi moment in urma reconstituirii faptei pot fi obtinute si alte date care pot confirma sau nega informatia detinuta prealabil.
1.3 PROCES-VERBAL de veri care a declaratiilor banuituluila locul infractiunii
mun. Chisinau 9 iunie 2006 Oter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Bota-nica, municipiul Chisinau, capitan de politie Mihail Scortescu, efectuind urmarireapenala in cadrul dosarului penal nr. 2006113562, cu respectarea prevederilor art. 260si 261 din Codul de procedura penala, am intocmit prezentul proces-verbal desprefaptul ca astazi, de la ora 14 si 10 min. si pina la ora 15 si 40 min., in temeiul art. 114 dinacelasi Cod, in scopul vericarii si precizarii declaratiilor banuitului Bourceanu Nicolaedespre evenimentele infractiunii de furt, savirsite de el in caminul S.A. Apa-Canal, s-aprocedat la efectuarea vericarii declaratiilor lui la locul infractiunii. Aceasta actiune de urmarire penala s-a desfasurat cu participarea aparatorului Portnoi Achim, care a prezentat mandatul nr. 3117 din 7 iunie 2006, a specialistuluiexpert-criminalist din cadrul Comisariatului de Politie al sect. Botanica, capitan depolitie Moraru Dumitru si a colaboratorului aceluiasi Comisariat, sergentul de politieBoturas Vitalie.Specialistului Moraru Dumitru i s-au explicat drepturile si obligatiile si, in confor-mitate cu prevederile art. 87 alin. (4) din Codul de procedura penala, el a fost prevenitde raspunderea pentru refuzul sau eschivarea de a-si indeplini obligatiile. Specialist semnatura Moraru Dumitru Persoanelor participante la vericarea declaratiilor la locul infractiunii li s-a adus lacunostinta ca aceasta actiune de urmarire penala va inregistrata pe pelicula videode catre specialistul Moraru Dumitru, utilizindu-se camera de luat vederi de modelSony DCR 100.Vericarea declaratiilor la locul infractiunii s-a efectuat in conditii de luminozitatenaturala (la lumina zilei) si partial (in cladire) la lumina electrica. Inainte de inceperea actiunii de urmarire penala, banuitului Bourceanu Nicolae is-a propus sa indice locul unde vor vericate declaratiile facute de el in cadrul au-dierii din 8 iunie curent. Banuitul a explicat ca declaratiile lui urmeaza a vericate inincinta caminului intreprinderii Apa-Canal, amplasat la intersectia strazilor Bujor siAlbisoara, in vecinatatea magazinului universal Victoria.La locul indicat de banuit, grupul de participanti la aceasta actiune de urmarirepenala (in continuare grupul de participanti) s-a deplasat cu microbuzul, model Mer-cedes Sprinter, nr. de inmatriculare C NT 278, condus de soferul Melnic Eugen.Cind grupul de participanti a ajuns la intersectia strazilor Bujor si Albisoara, banui-tul Bourceanu Nicolae a aratat in directia cladirii cu patru etaje, pe peretele careia estexata o tabla de metal cu inscriptia str. Bujor, 160, explicind ca acesta este caminul in care el si consateanul sau Moroz Gheorghe au intrat in jurul orei 22, pe data de 5iunie 2006. Semnaturile oterului de urmarire penala si a persoanelor care participala efectuarea actiunii procesuale Modelul 37
75 Apropiindu-se de usa de acces in aceasta cladire, in partea dreapta a careia eraxata o placa cu inscriptia Caminul S.A. Apa-Canal, banuitul a explicat ca anume prinaceasta usa el si Moroz Gheorghe au patruns in camin.Urmindu-l pe banuitul Bourceanu Nicolae, participantii grupului au intrat in hol,apoi urcind treptele scarii aratate de el, l-au urmat pina la etajul trei.Banuitul a explicat ca anume pe aceasta cale el si Moroz Gheorghe au ajuns laetajul sus-numit.De la scara Bourceanu Nicolae a cotit spre stinga si a mers pe coridor, oprindu-se in dreptul usii camerei nr. 43. Aratind la aceasta odaie, el a explicat ca anume aici, lacunoscutul lui Moroz Gheorghe pe care il cheama Surduc Vasile si care este proprietarulcamerei, el cu Moroz Gheorghe au ramas sa doarma in noaptea de 5 spre 6 iunie 2006.Dupa aceasta banuitul impreuna cu membrii grupului de participanti au intrat incamera nr. 43, usa indu-le deschisa de Surduc Vasile.Apropiindu-se de patul de linga perete in partea stinga a odaii, banuitul Bourcea-nu Nicolae a spus ca atunci noaptea pe acest pat a dormit Surduc Vasile. Aratind lapodea in partea dreapta a odaii, el a adaugat ca aici au fost puse doua saltele, pe careau dormit el si Moroz Gheorghe. In continuare banuitul a aratat la dulapul din lemn cu doua usi situat in parteadreapta, in apropierea usii de acces si a explicat ca la 6 iunie dimineata, la ora 8, cinds-au trezit, Surduc Vasile si Moroz Gheorghe s-au dus la magazin sa cumpere produsealimentare. Raminind singur in odaie el s-a apropiat de acest dulap, l-a deschis si avazut ca este compus din doua sectiuni. In sectiunea din dreapta erau atirnate haine,iar in sectiunea din stinga, pe polite, se aau lenjerie de pat, camesi vechi, carti. Ara-tind la polita a doua de jos, el a spus ca aici, in partea stinga, el a observat o ladita delemn. Ridicind capacul, a vazut ca inauntru se aau bani bancnote de 100 (una suta)dolari americani. Numarindu-le, a constatat ca erau in total 2000 (doua mii) dolariamericani. A luat acesti bani si i-a pus in buzunarul hainei in care era imbracat.Banuitul a continuat povestirea, spunind ca la ora 9.00, cind Surduc Vasile si Mo-roz Gheorghe s-au intors de la cumparaturi, el a iesit din odaie si s-a dus in toaletacomuna de la etajul 3..
Dupa terminarea vericarii declaratiilor la locul infractiunii, care a fost inregistratape banda video, membrii grupului de participanti, impreuna cu banuitul BourceanuNicolae, s-au intors cu acelasi microbuz Mercedes, la Comisariatul de Politie al sect.Botanica, unde in biroul 47 in fata lor a fost reprodusa in intregime inregistrarea videoa vericarii declaratiilor la locul infractiunii. Banuitul si ceilalti participanti la actiuneaprocesuala n-au facut completari la inregistrarea video si declaratii. Toti au conrmat justetea declaratiilor, fapt care de asemenea a fost inregistrat pe aceasta banda video.Caseta video se anexeaza la prezentul proces-verbal.Procesul-verbal a fost citit de banuit si de participantii la actiunea de urmarire pe- nala. Totodata, li s-a explicat dreptul de a face obiectii, care urmeaza a consemnate in procesul-verbal. Ei n-au facut obiectii cu privire la modul de efectuare a vericariideclaratiilor la locul infractiunii si la cele consemnate in procesul-verbal. Banuit semnatura Bourceanu NicolaeAparator semnatura Portnoi AchimSpecialist,capitan de politie semnatura Moraru DumitruColaborator al Comisariatului de Politie,sergent de politie semnatura Boturas VitalieOter de urmarire penala,capitan de politie semnatura Mihail Scortescu
Actele procedurale de verificare a probelor
2.1 Definiti importanta prezentarii spre recunoastere si conditiile efectuarii acestui act . 1. Dupa natura sa, prezentarea spre recunoastere este o actiune procesuala pe parcursul careia, unei persoane i se prezinta alte persoane sau obiecte cu scopul constatarii asemanarilor sau deosebirilor cu persoanele sau obiectele examinate anterior, in imprejurari care au legatura cu fapta examinata. In calitate de persoana chemata spre a face recunoasterea pot participa persoane care au urmarit infractiunea sau circumstantele ce au atributie la infractiune, au memorizat anumite calitati individuale a persoanelor sau obiectelor care au o relevanta la infractiune (martorul, partea vatamata, invinuitul, banuitul). 5.Pot fi prezentate spre recunoastere banuitul, invinuitul, partea vatamata, martorul. Persoana trebuie prezentata spre recunoastere daca o alta persoana la audiere declara ca a vazut pentru prima data aceasta persoana in circumstante ce tin de fapta urmarita, aceasta persoana nu a cunoscut-o mai inainte, sau o cunoaste, insa cel prezentat spre recunoastere neaga acest fapt, sau in cazul cind persoana chemata spre recunoastere nu cunoaste datele personale a celui prezentat (numele, prenumele). Nu poate fi prezentata spre recunoastere o persoana altei persoane, daca ambii nu neaga faptul ca se cunosc. 6Cel mai des utilizat in practica este prezentarea spre recunoastere frontala, dar poate fi si prezentarea din profil, din spate, prezentarea mersului persoanei , a vocii, etc. 7.Prezentarea spre recunoastere este precedata de audierea persoanei care este chemata spre a face recunoasterea. Pe parcursul audierii se constata circumstante care au precedat momentul perceperii persoanei. Este necesar de a obtine raspuns la anumite chestiuni, si anume: in ce imprejurari a fost observata persoana prezentata spre recunoastere, cit timp a fost efectuata observarea, in ce conditii a fost efectuata observarea, cine a mai urmarit sau putea sa observe. In procesul audierii celui chemat spre a recunoaste este necesar de a constata anumiti factori obiectivi de urmarire: in ce imprejurari a fost observata sau auzita persoana, in legatura cu ce imprejurari cel care recunoaste se afla in locul respectiv, in ce timp al zilei sau noptii a fost efectuata observarea; care au fost conditiile de iluminare, cit timp a durat observarea, cit si factorii subiectivi, care influenteaza asupra obiectivitatii perceperii: starea vazului si a auzului; calitatile memoriei, daca destul de bine a memorizat persoana, daca a atras atentia la anumite calitati individuale, daca le poate descrie, daca dispune de anumite particularitati individuale care-i deosebeste de alti indivizi, daca e in stare sa identifice persoana in rindul altor persoane asemanatoare.8. Nu este admis de a prezenta o persoana spre recunoastere mai multor persoane consecutiv, deoarece obiectivitatea recunoasterii va fi pusa la indoiala, reiesind din faptul ca declaratiile lor vor depinde una de alta. Legea interzice efectuarea prezentarii spre recunoastere repetat la care participa aceleasi persoane (atit cel prezentat cit si cel chemat).10.Este deosebit de important respectarea prevederilor legale privind procedura de prezentare spre recunoastere. Ignorarea cerintelor legii privind prezentarea spre recunoastere a persoanei cu cel putin patru asistenti procesuali de acelasi sex, asemanatori la exterior, este o incalcare grava care duce la pierderea valorii probante a datelor obtinute.11.Se considera ca persoanele sunt asemanatoare daca acestea nu se deosebesc dupa: virsta, forma corpului, inaltime, forma si culoarea fetii, parului, ochilor, coafurii, culoarea si modelul imbracamintei, daca nu au anumite semne particulare. 14.Datele obtinute in timpul recunoasterii nu pot fi recunoscute ca probe care prevaleaza asupra altor probe, dar trebuie apreciate in cumul cu celelalte probe.15.Doar in situatia cind prezentarea spre recunoastere este imposibila se poate efectua recunoasterea dupa fotografia acestuia.
2.2 Analizati felurile prezentarii spre recunoastere Prin prezentare spre recunoastere se intelege actul de urmarire penala, care consta din demons t r ar ea unei per s oane, mar t or ul ui , par t i i vat amat e, banui t ul ui s i i nvi nui t ul ui cu s copul stabilirii identitatii sau deosebirii in raport cu persoana, obiectul perceput mai inainte de subiectul prezentarii spre recunoastere in circumstante care se refera la cauza instrumentata fie, imprimarile video sau sonore. In dependenta de obiectul prezentat spre recunoastere se deosebesc: 1. r ecunoas t er ea per s oanei ; 2. r ecunoa s t er ea cadavr ul ui ; 3. r ecunoa s t er ea obi ect el or ; 4. r ecunoas t er ea ani mal el or ; 5.recunoasterea incaperilor, terenurilor etc. Pentru ca prezentarea spre recunoastere sa fie incadrata in limitele legii si sa fie realizat scopul scontat, trebuie sa existe urmatoarele conditii:Existenta unui dosar penal;Existenta subiectului prezentarii spre recunoastere, adica a persoanei ce urmeaza in cadrulacestui act sa efectueze identificarea
2.3 Proiectati un proces-verbal de prezentare spre recunoastere a persoanei dupa fotografie Proces- verbal de prezentare spre recunoastere dupa fotografie
or. Criuleni 23 februarie 2006
Oter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al raionului Criuleni,locotenent-major de politie Gheorghe Domineanu, exercitind urmarirea penala in cadruldosarului penal nr. 2006131504 privind omorul lui Mostarciuc Vladimir si avind invedere declaratiile martorului Semicicov Ilarion din care rezulta ca a retinut semnal- mentele persoanei care l-a lovit cu cutitul in piept pe vecinul lui, Mostarciuc Vladimir, in temeiul art. 116 alin. (6) din Codul de procedura penala, am procedat la prezenta-rea spre recunoastere dupa fotograe a persoanei banuite de comiterea infractiunii,despre care fapt, in conformitate cu prevederile art. 260, 261 din Codul de procedura penala, am intocmit prezentul proces-verbal. Prezentarea spre recunoastere s-a efectuat in biroul nr. 12, aat in incinta Comisa-riatului raional de Politie, in conditii de luminozitate naturala, incepind la ora 10 si 15min. si ind terminata la ora 10 si 40 min.La efectuarea acestei actiuni procesuale a asistat Procurorul din Procuratura raio-nului Criuleni, jurist de rangul II, Ghenadie Topciu, care conduce urmarirea penala incauza data.Martorului Semicicov Ilarion i-au fost prezentate fotograa banuitului si alte patrufotograi reprezentind persoane cu zionomii si virste apropiate cu persoana banui-ta. Aceste cinci fotograi au fost anterior lipite pe o plansa, numerotate cu numere dela 1 la 5 si autenticate cu stampila rotunda a Comisariatului.Datele de identitate (numele si prenumele, virsta, domiciliul) ale persoanelor dinimagini sunt indicate pe reversul plansei fotograce. Aceste date nu au fost aratatepersoanei care recunoaste si nici anuntate ei. Inainte de recunoastere, martorului Semicicov Ilarion i s-a atras atentia asupraobligatiei de a spune adevarul si el a fost prevenit de raspunderea penala, prevazuta in art. 313 din Codul penal, pentru refuzul de a face declaratii si in art. 312 din Codulpenal, pentru declaratii mincinoase si despre dreptul de a nu face declaratii impotrivasa si impotriva rudelor sale apropiate.
Semnatura Semicicov Ilarion
In continuare martorului Semicicov Ilarion i s-a cerut sa priveasca atent plansa cufotograi asezata pe masa din birou si sa indice daca recunoaste pe cineva dintre per-soanele de pe imagini.Dupa ce a privit cu atentie fotograile de pe plansa, fara nici o ezitare, martorul Semi-cicov Ilarion a indicat fotograa nr. 4, precizind ca aceasta reprezinta persoana pe carea vazut-o la 20 februarie curent in ograda casei nr. 5 de pe strada Morilor, or. Criuleni, inmomentul cind aceasta i-a aplicat o lovitura cu cutitul in piept lui Mostarciuc Vladimir. Semnaturile oterului de urmarire penala si a persoanelor care participala efectuarea actiunii procesuale Fiind intrebat dupa ce anume a recunoscut in persoana reprezentata in fotograa indicata pe autorul infractiunei de omor, martorul Semicicov Ilarion a declarat urmatoarele: Am recunoscut aceasta persoana dupa trasaturile fetei: sprincene stufoase,nasul mare, borcanat si buze diferite ca marime (buza de sus mai mare ca cea de jos).Fotograa nr. 4 la care a indicat martorul Semicicov Ilarion este fotograa persoa- nei banuite Lavoseanu Arcadie.Plansa cu fotograile prezentate spre recunoastere si cu nota de pe partea reversa in care sunt indicate datele de identicare ale persoanelor de pe imagini se anexeazasi fac parte integranta din prezentul proces-verbal.Procesul-verbal a fost citit martorului indu-i explicat totodata dreptul de a faceobiectii, care urmeaza a introduse in procesul-verbal. Nu au fost facute obiectii cuprivire la modul cum a decurs prezentarea spre recunoastere si asupra celor consem-nate in procesul verbal. Persoana care a facut recunoasterea semnatura Semicicov IlarionProcuror in Procuratura raionului Criuleni, jurist de rangul II semnatura Ghenadie TopciuOter de urmarire penalalocotenent-major de politie semnatura Gheorghe Domineanu
Actele procedurale de verificare a probelor
2.1 (3) Definiti conceptul confruntarii 2.2 (5) Analizati situatiile ce impun efectuarea confruntarii 2.3 (7) Proiectati un proces-verbal de confruntare
2.1 Confruntarea este un procedeu probatoriu complementar, putind fi folosit de catre organul de urmarire penala in cazul cind se constata ca exista divergente intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza. Confruntarea este ascultarea concomitenta a doua persoane cu scopul inlaturarii divergentelor intre declaratiile anterioare.
2.2 CPP prevede ca in cazul in care exista divergente intre declaratiile persoanelor audiate in aceeasi cauza, se procedeaza la confruntarea acestor persoane, inclusiv cu cele ale caror declaratii sint defavorabile banuitului, invinuitului, daca este necesar, pentru aflarea adevarului si inlaturarea divergentelor. Confruntarea se efectueaza de catre organul de urmarire penala din oficiu sau la cererea participantilor la proces. Nici un minor nu va fi obligat sa participe la confruntarea cu persoana invinuita de infractiuni contra integritatii lui fizice si/sau morale.
PROCES VERBAL de confruntare mun. Chisinau 17 iulie 2006
Oter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Riscani,municipiul Chisinau, locotenent-major de politie Petru Bugai, exercitind urmarireapenala in cadrul dosarului penal nr. 2006123863 si constatind ca exista divergente intre declaratiile martorilor Serevan Gheorghe (datele de identitate sunt indicate pepaginile 17, 18) si Jaricov Ruslan (datele de identitate sunt indicate pe paginile 26, 27),pentru aarea adevarului si inlaturarea divergentilor, in temeiul art. 113 din Codul deprocedura penala, am procedat la confruntarea lor, despre care fapt, potrivit art. 260si 261 din acelas Cod, am intocmit prezentul proces-verbal.Confruntarea a avut loc in incinta Comisariatului de Politie (biroul nr. 16), incepindla ora 10 si 20 minute, ind incheiata la ora 11 si 10 minute.Martorii au fost preveniti despre raspunderea penala, prevazuta in art. 313 dinCodul penal, pentru refuzul de a face declaratii, in art. 312 din Codul penal, pentrudeclaratii mincinoase, facute cu buna stiinta, precum si despre dreptul de a nu facedeclaratii impotriva sa si impotriva rudelor sale apropiate.
semnatura Serevan Gheorghe semnatura Jaricov Ruslan Intrebare pentru martorul Serevan Gheorghe: - Cunoasteti persoana ce vi se prezinta, cum se numeste si in ce relatii sunteti cuea? Raspuns : Persoana care mi se prezinta nu o cunosc, pina azi nu am vazut-o.
semnatura Serevan Gheorghe
Intrebare pentru martorul Jaricov Ruslan: - Cunoasteti persoana care vi se prezinta, cum se numeste si in ce relatii sunteticu ea? Raspuns : Nu cunosc persoana care mi se prezinta, o vad pentru prima oara.
semnatura Jaricov Ruslan Intrebare pentru martorul Serevan Gheorghe: - Precizati circumstantele accidentului care a avut loc la 14 iulie curent seara lin-ga restaurantul Varna. Raspuns : La 14 iulie 2006, in jurul orei 19.00 ne primblam cu sotia pe strada Haidu-cilor. Cind ne-am apropiat de restaurantul Varna am vazut un grup de tineri care secertau intre ei, injurau si tipau, gesticulind violent. Semnaturile oterului de urmarire penala si a persoanelor care participala efectuarea actiunii procesuale Modelul 23
46 Noi ne-am oprit la o distanta de aproximativ 20 de metri de ei si eu am vazut clarcum unul dintre acesti tineri, de statura inalta, imbracat in pantaloni de culoare grideschis si camasa de culoare alba, l-a lovit in spate pe un tinar cu un obiect pe care ilavea in mina, apoi acest obiect l-a aruncat in tufari. Barbatul care a primit lovitura acazut jos, iar ceilalti au rupt-o la fuga. In curind la fata locului au sosit lucratorii de politie si ambulanta. Ne-am apropiatde colaboratorii politiei si eu le-am spus ca noi am fost martori la incaierarea care aavut loc si ca cel care a lovit victima a aruncat un obiect in tufari.Politistii, cautind prin tufari, au gasit un cutit cu urme de singe pe el.
semnatura Serevan Gheorghe Intrebare pentru martorul Jaricov Ruslan: - Dumneavoastra de asemenea ati fost martor al acestui incident, despre ce atideclarat anterior la interogatoriu. Conrmati declaratiile martorului SerevanGheorghe, pe care le-ati auzit adineari? Raspuns : Declaratiile martorului Serevan Gheorghe le-am ascultat si le conrm in intregime. Toate s-au intimplat asa cum a declarat el. Totodata, vreau sa va declar caeu nu m-am apropiat de tufari si nu cunosc ce fel de obiect au gasit angajatii politiei. In sera de 14 iulie 2006 eu mergeam in vizita la un prieten de al meu. Trecind pelinga restaurantul Varna am vazut un grup de barbati tineri, care se certau aprins.Apoi unul dintre ei l-a lovit pe altul cu ceva in spate, dupa care toti au fugit, iar victimaa ramas culcata la pamint. De ea s-au apropiat mai multe persoane care treceau pealaturi. A fost chemata ambulanta. Eu am vazut cum medicii i- au bandajat victimeirana, i-au administrat o injectie si au transportat-o la spital. semnatura Jaricov Ruslan Intrebare pentru martorul Jaricov Ruslan: - Cu cel fel de haine era imbracat tinarul care l-a lovit pe alt tinar in spate? Raspuns : La prima audiere eu am declarat ca barbatul care l-a lovit pe altul in spateera imbracat in haine de culoare intunecata, iar victima in haine de culoare deschise.Acum ascultind declaratiile martorului Serevan Gheorghe am inteles ca am gresit.Amintindu-mi cele intimplate in acea zi, pot arma cu siguranta ca cel care a aplicatlovitura era imbracat in pantaloni de culoare gri deschisa si camasa alba, victima era imbracata in pantaloni de culoare neagra si camasa de culoare albastra.La primul interogatoriu, care a avut loc indata dupa accident, eram foarte tulburat subimpresia celor vazute si de aceea am putut sa gresesc la descrierea hainelor. Fata persoa-nei care a lovit-o pe cealalta am memorizat-o bine si consider ca as putea-o recunoaste.
semnatura Jaricov Ruslan Procesul-verbal ne a fost citit de catre oterul de urmarire penala, explicindu-ni-se,totodata dreptul de a face obiectii, care urmeaza a consemnate in procesul-verbal.Am constatat ca declaratiile inscrise corespund celor relatate de noi, nu avem obiectii in legatura cu cele consemnate in prezentul proces-verbal. Martor semnatura Serevan GheorgheMartor semnatura Jaricov RuslanOter de urmarire penala,locotenent-major de politie semnatura Petru Bugai
Actele procedurale privind inlaturarea unor omisiuni vadite
1.1 (3) Definiti conceptul omisiunii vadite 1.2 (5) Analizati situatiile omisiunilor vadite si actele intocmite la inlaturarea acestora 1.3 (7) Proiectati un proces-verbal de inlaturare a omisiunii vadite
1.1 Omisiunea vadita consta in absenta unor mentiuni pe care trebuie sa le cuprinda actul procedural in mod obligatoriu, mentiuni care trebuie solutionate odata cu fondul cauzei.
1.2 procurorul in ordonanta de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale se va referi si la chestiunile aratate de articolul 285 aliniatul 6, iar instanta de judecata in dispozitivul chestiunii aratate la articolele 395 alin.1 pct.4) si 5), 396 pct.3) si 4), 397. Instantele de apel si recurs se pronunta si asupra chestiunilor complementare aratate la articolul 416. 1. Inlaturarea omisiunilor vadite se face la cerere cu ocazia inminarii actului procedural redactat ori din oficiu de catre instanta de judecata cu ocazia punerii in executare a hotaririlor judecatoresti. Astfel instanta de judecata inlatura omisiunile vadite privind chestiunile aratate in prezentul articol precum si la alte chestiuni: a. anularii masurii preventive cind condamnatul a fost achitat sau eliberat de pedeapsa; b. inchiderii detentiei preventive in termenul de ispasire a pedepsei; c. solutionarea chestiunilor cu privire la soarta corpurilor delicte; d. determinarii marimii si repartizarii cheltuielilor judiciare;
2. Inlaturarea omisiunilor vadite de catre procuror se face cu intocmirea procesului verbal iar instanta de judecata prin incheiere, care se anexeaza la hotaririle respective, fiind inminate totodata in copie partilor interesate. 3. La inlaturarea omisiunilor vadite partile pot fi chemate spre a da explicatii.
Pentru inlaturarea omisiunilor privind anumite chestiuni complementare partile si alte persoane interesate pot folosi calea apelului sau dupa caz a recursului in conditiile prezentului Cod, fapt care nu impiedica in termenul prevazut de articolul 402 instanta de fond sa inlature omisiunile vadite potrivit procedurii stabilite de articolul comentat.
1.3 PROCES-VERBAL de inlaturare a omisiunilor vadite or. Orhei 23 mai 2006 Procuror in Procuratura raionului Orhei, jurist de rangul I Vasile Cornea, studiindmaterialele existente in dosarul penal nr. 2006486913, inceput la 28 aprilie 2006 inbaza plingerii lui Covata Dionis privind sustragerea din garajul lui a unor materiale deconstructie, in cadrul caruia a fost pus sub invinuire Bobocel Adrian pentru savirsireainfractiunii prevazute in art. 186 alin. (1) din Codul penal, iar ulterior, din motivul capartea vatamata si invinuitul s-au impacat, urmarirea penala ind incetata, am con-statat ca in ordonanta de incetare a urmaririi penale din 19 mai curent s-a omis luareaurmatoarelor masuri:1. restituirea lucrurilor ridicate in cadrul perchezitiei la domiciliul invinuitului Bo-bocel Adrian (a hainelor in care el era imbracat in timpul furtului si a incaltamintei, pecare se presupunea ca ar fost urme de vopsea, care a fost varsata din cutia pe care invinuitul in momentul savirsirii infractiunii a scapat-o jos);2. ridicarea masurilor asiguratorii (deoarece invinuitul i-a restituit integral partiicivile contravaloarea bunurilor sustrase).Avind in vedere cele constatate si in temeiul art. 250 din Codul de procedura pe-nala, am procedat la inlaturarea omisiunilor vadite prin dispunerea:a) restituirii lucrurilor ridicate in cadrul perchezitiei;b) revocarea masurilor asiguratorii pentru repararea prejudiciului (scoaterea bu-nurilor mobile de sub sechestru).Referitor la masurile luate pentru inlaturarea omisiunilor vadite s-au intocmit acte-le procedurale corespunzatoare, respectiv:a) ordonanta privind restituirea lucrurilor ridicate in cadrul perchezitiei;b) ordonanta privind scoaterea bunurilor de sub sechestru.Prezentul proces-verbal a fost intocmit in conformitate cu prevederile art. 249 alin.(3) din Codul de procedura penala. Procuror in Procuratura raionului Orhei, jurist de rangul I semnatura Vasile Cornea
Actele procedurale privind sesizarea despre savirsirea infractiunii
1.1 (3) Definiti conceptul sesizarii despre savirsirea infractiunii 1.2 (5) Evidentiati felurile sesizarii despre savirsirea infractiunii 1.3 (7) Proiectati un proces-verbal al autodenuntarii despre savirsirea infractiunii
1.1 Faza urmaririi penale, adica activitatea procesuala ce se desfasoara in aceasta faza, ca orice activitate judiciara, implica interventia unui act care sa determine declansarea sa. Acest act procesual dinamizator este sesizarea, care constituie primul moment in desfasurarea activitatii de urmarire penala. Sesizarea constituie deci punctul de plecare l urmarii penale; fara o sesizare urmarirea penala nu poate incepe. 1.2 Organul de urmarire penala poate fi sesizat despre savirsirea sau pregatirea pentru savirsirea unei infractiuni prevazute de Codul penal prin: 1) plingere; 2) denunt; 3) autodenunt; 4) depistarea infractiunii nemijlocit de catre colaboratorii organului de urmarire penala. Plingerea este instiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica careia i s-a cauzat un prejudiciu prin infractiune. (2) Denuntul este instiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica despre savirsirea unei infractiuni. Autodenuntarea este instiintarea benevola facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica despre savirsirea de catre ea a unei infractiuni in cazul in care organele de urmarire penala nu sint la curent cu aceasta fapta.
1.3 PROCES-VERBAL de consemnare a autodenuntarii orale mun. Balti 21 februarie 2006 Oter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al municipiul Balti,maior de politie Oleg Mosneaga, in conformitate cu prevederile art. 263 alin. (5) si art.264 alin. (2) si (3) din Codul de procedura penala am intocmit prezentul proces-verbaldespre faptul ca astazi, data de mai sus, ora 19 si 40 min. la Comisariatul de Politie almun. Balti s-a prezentat Taracuta Leonid, nascut la 10 mai 1970 in com. Recea, raionulRiscani, Republica Moldova, posesor al buletinului de identitate seria B nr. 32785499,eliberat la 16 iunie 1999 de of. nr. 91, domiciliat in mun. Balti, str. Cojocarilor, nr. 93, ap.16, anuntind ca doreste sa faca o declaratie de autodenuntare.Potrivit prevederilor art. 264 alin. (3) din Codul de procedura penala, lui Taracuta Leo-nid, inainte de a face declaratia de autodenuntare, i s-a explicat dreptul de a nu spune ni-mic si de a nu se autoincrimina, precum si faptul ca, in caz de autocalomnie, care impiedicaconstatarea adevarului, el nu va avea dreptul la repararea prejudiciului in conditiile legii. semnatura Taracuta Leonid In continuare Taracuta Leonid a instiintat urmatoarele:La 20 februarie 2006, in jurul orei 22, in mun. Balti, pe str. Nufarului, in apropiereabaii, am intilnit o femeie necunoscuta, in virsta de vreo 40 de ani, si, folosindu-ma defaptul ca in apropriere nu era nimeni, am amenintat-o cu cutitul si i-am sustras blana in care era imbracata, caciula de ondatra, un inel de aur, ceasul de mina si portmone-ul, in care erau 1500 (una mie cinci sute) lei.Astazi, in jurul orei 15, nu departe de locul unde am comis acest act de tilharie, afost retinut prietenul meu, Gradinaru Mihail, care se intorcea acasa, dupa ospatul or-ganizat de mine. Partea vatamata a recunoscut in persoana lui Gradinaru Mihail, dupahaine si statura, persoana care a atacat-o aseara.Dupa retinerea si recunoasterea prietenului meu, a inceput sa ma mustre constiin-ta ca el va avea de suferit in urma actiunilor mele. In retinerea lui sunt vinovat eu, de-oarece nu l-am instiintat despre infractiunea care am comis-o si i-am permis sa imbra-ce paltonul si chipiul in care eram imbracat in momentul savirsirii actului de tilharie.Locul unde am ascuns lucrurile sustrase il voi indica si voi restitui aceste lucruri.Rog sa e eliberat prietenul meu Gradinaru Mihail.Aceasta declaratie de autodenuntare a fost inregistrata pe banda magnetica, indutilizat magnetofonul de tip Sony, dupa care inregistrarea audio a fost reprodusa in intregime in fata lui Taracuta Leonid, care a conrmat justetea celor inregistrate. Case-ta cu inscrierea audio se anexeaza la prezentul proces-verbal.Procesul-verbal l-am citit, il semnez, conrm exactitatea continutului lui. Persoana care a facutdeclaratia de autodenuntare semnatura
Taracuta LeonidOter de urmarire penala,maior de politie semnatura
Oleg Mosneaga
Actele procesuale cu participarea expertului
2.1 (3) Definiti notiunea de expert (participant in activitatea de urmarire penala)
2.2 (5) Evidentiati atributiile expertului ca participant in activitatea de urmarire penala
2.3 (7) Proiectati un raport de expertiza medico-legala
2.1 Expertul este persoana numita pentru a efectua investigatii in cazurile prevazute de prezentul cod, care nu este interesata in rezultatele cauzei penale si care, aplicind cunostintele speciale din domeniul stiintei, tehnicii, artei si din alte domenii, prezinta rapoarte in baza acestora. (2) Expertul nu poate fi numit sau in alt mod implicat in procesul penal ca expert in probleme juridice.
2.2 Expertul judiciar are dreptul: a) sa ia cunostinta, in conditiile legii, de materialele din dosar, sa solicite materiale suplimentare necesare pentru intocmirea raportului de expertiza; b) sa indice in raportul de expertiza existenta unor circumstante importante pentru cauza, in privinta carora nu au fost inaintate Din continutul alin. 2 este evidenta inadmisibilitatea dispunerii expertizei pentru stabilirea aspectului cauzei penale ce pot fi constatate printr-o analiza directa a mijloacelor de proba in baza cunostintelor profesionale ale ofiterului de urmarire penala, procurorului ori judecatorului. Bunaoara nu se poate cere expertului sa determine daca baioneta ridicata prin perchezitie constituie arma alba ori stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei banuitului, invinuitului, inculpatului s.a. , asupra carora trebuie sa se pronunte organul de urmarire penala si judecatorul in baza cunostintelor juridice.
1.3 Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova DOCUMENTATIE MEDICALA Centrul de Medicina Legala Formular Nr. 170/e
RAPORT DE EXPERTIZA MEDICO-LEGALA Nr. 68
In baza ordonantei (deciziei) de efectuare a constatarii medico-legaleba leziunilor corporale
din 25 ianuarie 2011 in incinta Centrului de Medicina Legala mun. Chisinau
expertul (tii) medico-legal (i) Romascu Ion, medic-legist, gradul superior numele, prenumele, functia, stagiul Categoria I, doctor in medicina legala ategoria, gradul stiintific si titlul a (au) efectuat expertiza medico-legala a Cetateanului Crudu Vasile
Drepturile si obligatiile expertului, prevazute de art. 88 a CPP al Republicii Moldova, au fost explicate.
Despre raspunderea pentru refuzul sau eschivarea de la darea concluziei, sau darea premeditata a unor concluzii false,
expertul (tii) a (au) fost preintimpinat (ti) in conformitate cu art. 312 a CP al Republicii Moldova
Expertul (tii) Romascu Ion Semnatur(a)(ile)
La expertiza au asistat Ofiterul de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politia al sect. Botanica
Cojocaru Anatolie
Expertiza a fost inceputa la 26 ianuarie 20 11 Raportul de expertiza a fost terminat 26 ianuarie 20 11 RAPORTUL DE EXPERTIZA se expune pe 2 foi
INTREBARI CATRE SOLUTIONARE:
a) sunt prezente pe corpul lui Crudu Vasile semne de vatamare corporala? b) care este tipul, localizarea, caracterul, mecanismul vatamarii corporale? c) reecta leziunile corporale anumite particularitati specice ale obiectului traumatic? d) care este vechimea leziunilor corporale?
CIRCUMSTANTELE:
Conform ordonantei, pe data de 25 ianuarie 2011, la Comisariatul de Politie mun. Chisinau, sect. Botanica s-a adresat cu o plingere Crudu Vasile, declarind ca la data de 24 ianuarie 2011 aproximativ la orele 17:30 se intorcea de la serviciu si a urcat in rutiera 184 de pe str. Bogdan Voievod 34. Aproximativ pe la orele 17:50 in aceasi rutiera pe str. Trandafirilor a observat cum o persoana de gen masculin in virsta de aproximativ 20-22 ani a introdus mina in buzunarul unei domnisoare care se afla in aceasi rutiera de unde a sustras un telefon mobil, dupa care a rugat imediat soferul rutierei sa opreasca autovehicolul. Observind aceasta, Crudu Vasile a coborit repede din urma faptuitorului si incercind sa-l retina, primul i-a aplicat 2 lovituri in regiunea fetei dupa care a parasit in fuga locul comiterii faptei.
DIN SPUSELE PATIMASULUI: pe data de 24 ianuarie in jurul orelor 17:50 pe str. Trandafirilor incercind sa retin persoana care a sustras un telefon mobil in timp ce se deplasa cu rutiera nr. 184 strada, m-a lovit cu pumnii de 2 ori in regiunea fetei. Dupa ajutor medical nu m-am adresat.
PLINGERI: dureri in regiunea loviturilor.
OBIECTIV: in jurul ochiului sting se determina echimoza visiniu-albaistrie cu dimensiunile 7x5cm., hremoragie subconjunctivala la unghiul extern de culoare rosu-intunecat, edem al tesuturilor moi. Echimoza analogica se determina in regiunea zigomatica pe stinga 5x4cm.,edem al tesuturilor moi si in regiunea zigomatica pe dreapta 5x5cm., edem moderat al tesuturilor moi. Alte leziuni nu sint.
C O N C L U Z I I :
La examinarea medico-legala a cet. Crudu Vasile au fost depistate echimoze si edem al tesuturilor moi in jurul ochiului sting si in regiunea zigomatica bilateral, hemoragie subconjunctivala la ochiul sting, care puteau sa apara in rezultatul lovirii cu un corp dur-contodent, inclusiv si cu pumnul, posibil in timpul si circumstantele indicate si, deoarece au dus la dereglare de scurta durata a sanatatii pina la 21 zile, corespund categoriei vatamari corporale USOARE.
EXPERT-JUDICIAR semnatura Romascu Ion MEDIC LEGIST
Actele procesuale cu participarea specialistului (3) Definiti notiunea de specialist (participant in activitatea de urmarire penala) In conformitate cu CCP specialistul este persoana chemata de catre OUP sau instanta de judecata sa participe la efectuarea anumitor actiuni prevazute de CCP, cum ar fi: constatarea tehnico-stiintifica si medico-legala. Specialistul este persoana ce poseda suficiente cunostinte si deprinderi speciale pentru a acorda ajutorul necesar OUP si inst.de judecata in cadrul probatoriului.
1.2 (5) Evidentiati atributiile specialistului ca participant in activitatea de urmarire penala Inaintea inceperii oricaror actiuni procesuale, OUP stabileste intii de toate identitatea si competenta specialistului, domiciliul lui si in ce relatii se afla cu participantii la proces. Lui ii sunt explicate drepturile si obligatiile si este prevenit despre refuzul sau eschivarea de a-si indeplini atributiile, fapt care este consemnat intr-un proces-verbal. Astfel conform CCP ,specialistul, este obligat sa se prezinte la chemarea OUPsau a instantei, sa prezinte documente ce confirma calificarea lui de specialist, sa comunice OUP despre experienta sa in domeniu si despre relatiile sale cu persoanele participane in cauza penal. Deasemenea acesta este obligat sa se afle la locul efectuarii actiunii procesuale atita timp cit este necesar pentru asigurarea ajutorului ca specialist si sa nu paraseasca acel loc fara permisiunea OUP. Specialistul trebuie sa-si aplice toate cunostintele si deprinderile speciale pentru acordarea ajutorului la descoperirea,fixarea sau excluderea probelur, la aplicarea mijloacelor tehnice, la formularea intrebarilor pentru expert, sa faca concluzii de constatare tehnico-stiintifice si medico-legale si sa nu comunice circumstantele ce i-ai devenit cunoscute in legatura cu efectuarea anumitor actiuni procesuale (informatii ce se refera la inviolabilitatea vietii private, informatii ce reprezinta secret de stat, comercial..). Specialistul efectueaza constatari tehnico-stiintifice doar asupra materialelor si informatiilor puse la dispozitie de catre OUP, el nu are dreptul de a-si insusi atributii de OUP sau de organ de control.
1.3(7) Proiectati un raport de constatare tehnico-stiintifica Comisariatul de politie buiucani Nr. 12345 din 06.06.2012
Raport de constatare tehnico-stiintific
Subsemnatul Andrei Topa, specialist desemnat de comisariatul de politie raionul Buiucani, pentru intocmirea unui raport de constatare tehnico-stiintific,conform solicitarii Comisariatului de politie Centru, necesar in interesul solutionarii cauzei penale nr 40040,am primit urmatoarele bunuri: Telefon mobil marca Nokia n-900, seria IMEI 25648965478, cu cartela SIM Moldcell,seria41258 de capacitatea 2 GB
Obiectivele constatarii: Efectuarea perchezitiei informatice,avindu-se in vedere urmatoarele aspecte: Examinarea datelor si fisierelor de orice tip existente in telefon si cardul de memorie,descoperirea datelor privind mesajele de tip sms si a fisierelor de orice tip modificate sau sterse,continutul cardului de memorie. Desfasurarea constatarii tehnico-stiintifice: Pentru realizarea analizei s-au folosit urmatoarele: -Sistemul de calcul Mahuat 3.2 GHz -aplicatii software -cititor de cartele SIM, tip 4582 Pe parcursul efectuarii constatarii nu au fost primite alte indicatii suplimentare de la comisariatul de politie centru. Probele au fost inspectate vizual,au fost verificate elementele de identificare,au fost fotografiate si apoi au fost analizate din punct de vedere al continutului lor. Telefonul mobil si cartela SIM au fost analizate si s-a determinat faptul ca acestea nu prezinta modificari la nivel hardware. In urma analizei efectuate asupra telefonului de marca Nokia n-900 s-a depistat ca el e protejat de codul de siguranta 4122 Informatiile aflate pe cartela SIM, Moldcell au fost extrase cu ajutorul cititorului de cartele SIM conectat la sistemul de calcul MAguay 302GHz.
Concluzii: In contextul celor prezentate anterior,se poate formula urmatorul raspuns la solicitare formulata: Datele care au putut fi recuperate din telefonul mobil marca Nokia n-900, cartela SIM Moldcell au fost salvate pe un suport de memorie DVD inscriptionat 06.06.2012, anexat la prezentul raport.
Andrei Topa _____________
Actele procesuale de stringere a probelor 1.1 Definiti actul procedural de stringere a probelor. Actele prin care se concretizeaza activitatea de stringere a probelor. 1. Actele procedurale de dispozitie de regula intra in atributiile procurorului, prin exceptie in atributiile organelor de cercetare penala 2. Actele procedurale care constituie de fapt materialitatea actului procesual se realizeaza de regula de organele de cercetare penala Toate aceste acte se materializeaza in scris intr-un dosar numit dosar de UP care cuprinde anumite forme si un anumit continut si care trebuie sa garanteze dreptul la un proces echitabil si dr. la aparare. In esenta, UP ii sunt aplicabile regulile desfasurarii procesului penal. In faza de UP se aplica toate regulile de baza ale procesului penal cu anumite particularitati. Regula este rolul activ al organelor de UP ( art. 202 Cpr.pen. ), dar in faza de UP se aplica si reguli specifice.
1.2 Evidentiati rolul actelor procedurale de stringere a probelor. Scopurile stringerii probelor : 1) existenta infractiunilor-exisstenta in materialittaea sa a faptei care imbraca trasaturile infractiunii,indiferent daca e vorba de o infractiune consumata/de o tentativa. 2) Identificarea faptuitorului/lor-aflarea datelor necesare cunoasterii faptuitorilor sub aspectul participatiei penale. In vederea aflarii adevarului, anchetatorul trebuie sa clarifice toate aspectele cazului pe baza probelor.
1.3 Proiectati un proces-verbal de cercetare la fata locului. PROCES-VERBAL de cercetare la fata locului mun. Chisinau 22 martie 2012
Ofiter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Buiucani, municipiul Chisinau, maior de politie Alexei Burac, impreuna cu procurorul in Procuratura sect. Buiucani, jurist de rangul I Veniamin Ciolacu, specialistul expert-criminalist la acelasi Comisariat, locotenent de politie Mircea Jacota, specialistul medic-legist Corneliu Bostan, in baza sesizarii ofiterului superior de serviciu din Sectia de garda a Comisariatului de Politie al sect. Buiucani cu privire la faptul ca in apartamentul nr. 36 al imobilului cu nr. 98 din str. Ferarilor, mun. Chisinau, se afla o persoana de sex masculin injunghiata, in conformitate cu prevederile art. 118 din Codul de procedura penala, ne-am deplasat la fata locului si am efectuat cercetarea, despre care fapt, in conformitate cu prevederile art. 260 si 261 din acelasi Cod, am intocmit prezentul proces-verbal. Specialistului expert-criminalist, Mircea Jocata si specialistului medic-legist Corneliu Bostan li s-au explicat drepturile si obligatiile prevazute in art. 87 din Codul de procedura penala si au fost preveniti de raspunderea pentru refuzul sau eschivarea de a-si indeplini obligatiile. semnatura Mircea Jocata semnatura Corneliu Bostan
La scara blocului, la adresa indicata, grupul operativ a fost intimpinat de Taras Olealin, domiciliat in mun. Chisinau, str. Columna, nr. 115/2, ap. 50 telefon 24.16.12, care a anuntat ca el este unchiul victimei Olealin Nicolai, in varsta de 21 ani, student la departamentul de limbi straine al Universitatii Libere Internationale din Moldova, si ca a depistat in apartament cadavrul nepotului astazi la ora 13.50, anuntind urgent politia. Olealin Taras a precizat ca nu a miscat cadavrul, nu a miscat pozitia obiectelor din jur si nu a permis accesul nici a unei persoane in locul respectiv. Ulterior cercetarea la fata locului s-a efectuat in prezenta lui Olealin Taras. In cadrul cercetarilor s-a constatat ca locuinta in care a fost gasita victima este un apartament inchiriat de victima, situat la etajul 5 al imobilului cu nr. 98 din str. Ferarilor, la ultimul etaj. Garsoniera se compune din hol, bucatarie, baie, camera propriu-zisa si balcon. Pe scarile imobilului se observa urme de incaltaminte impregnate in o substanta lipicioasa de culoare bruna-roscata, care pare a fi sange, mai slab impregnate si vizibile la nivelul etajelor 3 si 4 si mai vizibile de la etajul 5. Aceste urme erau orientate de la etajul 5 spre parter, pe palierul din fata usii deacces in garsoniera acestea erau bine impregnate cu un lichid asemanator cu sangele. Trei dintre aceste urme au fost ridicate prin fotografierea metrica, constatind ca apartin unui pantof de marimea 38.
Semnaturile ofiterului de urmarire penala si a persoanelor care participa la efectuarea actiunii procesuale De asemenea, in fata acestei usi se mai observa pete de culoare brun-roscat ce par a fi de sange, dispuse sub forma de pete pe cimentul palierului si in fata pragului usii. Procedand la examinarea usii de acces am constat ca ea este confectionata din lemn de culoare alba, sistemul de asigurare al usii este de tip broasca-yala. S-a stabilit ca usa a fost fortata spre exterior (usa se deschide spre camera), partea fixa a sistemului de asigurare din tocul usii a fost smuls si se gaseste in interiorul holului la o distanta de aproximativ 30-40 cm de tocul usii, iar limba de la yala este indoita spre exterior. Din cercetari s-a constatat ca usa a fost fortata de unchiul victimei Olealin Taras, care a venit la Olealin Nicolai si, observand singele din fata usii, a fortat usa pentru a vedea ce s-a intamplat cu nepotul sau. S-a stabilit ca usa garsonierei, care se deschide spre interior, permite o deschidere de circa 35-40 cm. Dupa ce patrundem pe usa de acces si ajungem in holul locuintei avand dimensiunile de 1.5x 2.5 metri, constatam ca usa nu se putea deschide deoarece pe hol, in pozitie culcata pe spate, se afla cadavrul unui tanar de 20-25 ani, avind capul orientat spre usa de acces iar picioarele spre camera. Capul victimei se afla la o distanta de circa 15-20 cm de tablia usii, spre tocul usii unde sunt dispuse balamalele. Mana dreapta se afla sub corp, iar mana stanga flexata din cot se sprijina pe abdomen. Picioarele sunt intinse, in prelungirea corpului, corpul intors cu fata inspre partea dreapta. Cadavrul este aproape gol, avand pe el doar o pereche de chiloti de baie. La examinarea exterioara a cadavrului se constata ca la nivelul fruntii prezinta mai multe lovituri, cea mai impregnata avand forma de V, deschiderea dintre laturi fiind de 1.5 cm, la nivelul gatului, in partea dreapta prezinta doua plagi injunghiate, in zona pectorala stanga prezinta in regiunea inimii un numar de 28 plagi intepate. De asemenea, numeroase plagi injunghiate se observa la nivelul membrelor superioare si inferioare. Pe hol, pe partea stanga in sensul de acces, se afla un cuier in care sunt urmatoarele obiecte de imbracaminte: o scurta de piele barbateasca, culoare neagra, un fular din lana, culoare gri, tip militar (politist), o caciula din blana de astrahan, culoare brumarie. Langa cuier se afla o masuta de lemn pe care sunt asezate doua aparate de telefon, unul de culoare gri, iar celalalt de culoare crem, o carte cuprinzind lista abonatilor la serviciul telefonic din orasul Chisinau, un pix de plastic de culoare albastra. Holul este mochetat cu mocheta de culoare verde. Mocheta este imbibata cu un lichid ce pare a fi sange. Urme si stropi de culoare brun-roscata se observa pe peretii holului. In partea dreapta a holului se afl a usa de acces in bucatarie. In partea dreapta se afla usa de acces, iar holul continua in fata cu camera de locuit propriu-zisa. Atat tablia usii de la bucatarie, cat si tablia usii de la baie sunt stropite cu un lichid ce pare a fi singe. Linga capul victimei pe hol se afl a o pereche de papuci de casa de plus pentru dama, culoare alba, stropiti cu lichid ce pare a fi sange. Pe hol, langa
Semnaturile ofiterului de urmarire penala si a persoanelor care participa la efectuarea actiunii procesuale
peretele din dreapta intre usa de la bucatarie si usa de la baie se afl a patru sacose din fis de culoare verde, asezate una peste alta. In partea stanga a cadavrului se gaseste un lantisor de metal de culoare galbena, rupt.Pe tablia usii de la baie, dinspre hol, se observa doua urme papilare impregnate cu lichid ce pare a fi sange, ale caror creste papilare sunt bine evidentiate. Patrunzand in baie, se observa langa cada un prosop de baie, imbibat cu lichid de culoare bruna-roscata, iar in cada sunt doua cutite de bucatarie. In cada se afla apa, aproximativ 10% din capacitatea cadei. Robinetul este inchis. Patrunzand in camera constatam ca aceasta are dimensiunile de 4 x 3 metri, avind urmatoarele piese de mobilier: in partea stinga linga perete se afla un pat recamier. La capatul acestuia se afla o noptiera, pe peretele opus usii de acces in camera dinspre hol se gaseste o biblioteca, iar in partea dreapta, imediat dupa usa, se afla o masuta cu doua fotolii. Linga masuta, in colt, se afla un televizor color de marca Panasonic si un aparat video-recorder. Intre biblioteca si televizor este usa de acces spre balcon. Langa aceasta usa pe podea au fost descoperite trei mucuri de tigara. Procedand la examinarea camerei, se constata ca langa tablia patului spre hol se afla un scaun fara tablie de sezut, pe acesta se observa urme de culoare bruna-roscata. Langa pat, pe podea, se afla un geamantan cu obiecte din imbracaminte de dama (trei camasi de culoare alba de noapte, doua perechi de chiloti de culoare albastra) unele dintre acestea sunt imbibate cu un lichid de culoare bruna-roscata, probabil sange. Tot aici gasim, intr-o punga de nylon, o bluza de trening Adidas de culoare albastra, un tricou barbatesc de culoare albastra, in dungi, care prezinta mai multe taieturi in partea stanga superioara, costumul de sport si tricoul sunt imbibate cu un lichid de aceeasi culoare, ce pare a fi sange. Pe podea langa pat, se gaseste un prezervativ folosit, un lantisor din metal de culoare galbena cu medalion. Patul este ravasit, doua perne si fata de plapuma sunt imbibate cu lichid de culoare bruna-roscata. Pete de aceeasi culoare in forma de manjituri si stropi de diferite dimensiuni se observa si pe peretele de langa pat. Pe masuta se afla o scrumiera plina cu un lichid inchegat, de culoare bruna-roscata, probabil sange, si coji de seminte de fl oarea-soarelui. Aici se gaseste si o reteta medicala, eliberata, pe numele Rosior Maria de 19 ani. Pe biblioteca se gaseste o poseta de dama in care se afla produse cosmetice si o bancnota de 50 (cincizeci) dolari americani. Pe masuta se mai gasesc fotografii color infatisand trei fete, fotografiate in grup si separat. Patrunzand din camera pe balcon, s-a constatat ca aici este o cutie din carton goala, cu dimensiunile 40x40x60 cm, si patru placi de teracota de culoare alba. Bucataria are dimensiunile 3,7x2,1 metri. In bucatarie linga peretele din partea dreapta se afl a un dulap tip bufet din melamina de culoare alba, un aragaz cu patru ochiuri. Langa peretele din partea stanga se gaseste o masa acoperita cu musama de culoare galbena. In jurul mesei se afla cinci scaune curbate, tapitate cu plus de culoare grena. Semnaturile ofiterului de urmarire penala si a persoanelor care participa la efectuarea actiunii procesuale Pe masa sunt patru pahare cu picior, din sticla, goale, patru cesti de cafea goale si tot atatea farfurii cu resturi de mancare, doua sticle de 0,5 litri cu etichete cu inscriptia Divin Barza Alba, goale, doua dopuri din plastic, o solnita. Pe podea se afla o mocheta de culoare verde pe care, la distanta de 20 cm de la prag, au fost gasite doua pete de culoare brun-roscata, avand dimensiunile de, respectiv, 0.5x1 cm si 1x1 cm. In urma cercetarii criminalistice au fost ridicate urmatoarele urme papilare: 1. Din hol: a) pe usa de acces in baie, partea exterioara 1 urma; b) pe usa de acces in bucatarie, partea exterioara 3 urme. 2. Din baie: a) pe usa de acces, partea inferioara 2 urme; b) pe peretele din dreapta din baie 1 urma. 3. Din bucatarie: a) de pe usa dulapului de tip bufet 2 urme; b) de pe un pahar cu picior din sticla 3 urme; c) de pe doua cesti de cafea respectiv 2 si 3 urme. 4. Din camera: a) de pe usa de la balcon, partea interioara 2 urme; b) de pe usa de acces dinspre hol in camera 2 urme. Toate aceste urme papilare au fost ridicate pe pelicula adeziva tip folio, ambulate in 4 plicuri (nr. 1, 2, 3, 4), sigilate cu sigiliul M.A.I. nr. 06913. De asemenea, au fost ridicate pentru a fi examinate de expertii Centrului de Medicina Legala urmatoarele obiecte si imbracaminte, pe care se observa urme de culoare brun-roscata, cu aspect de sange: - mocheta din hol; - o pereche de papuci pentru dama; - un prosop de baie; - doua fete de perna de culoare deschisa; - o fata de plapuma de culoare alb-albastra; - o bluza de trening de culoare albastra Adidas - un tricou barbatesc de culoare albastra in dungi; - o camasa de noapte de culoare alba cu dantela; - o pereche de chiloti de culoare albastra; - mocheta din bucatarie. Toate aceste lucruri au fost ambalate in patru cutii mari de carton (nr. 5, 6, 7, 8), sigilate cu sigiliul M.A.I. nr. 06913. Au mai fost ridicate: - trei mucuri de tigara descoperite pe podeaua camerei; - cojile de fl oarea-soarelui afl ate in scrumiera de pe masuta;
Semnaturile ofiterului de urmarire penala si a persoanelor care participa la efectuarea actiunii procesuale
- prezervativul folosit, gasit langa pat (au fost ambalate in 3 plicuri (nr. 9, 10, 11) si sigilate cu sigiliul M.A.I. nr. 06913); - urme cu aspect de sange razuite de pe tablia usilor de la bucatarie si de la baie, de pe scrumiera (ambalate in 3 plicuri (nr. 12, 13, 14), sigilate cu sigiliul M.A.I. nr. 06913); Au fost ridicate si cele doua lantisoare, fotografi ile gasite, poseta de dama, reteta medicala, care au fost ambalate intr-o cutie de carton (nr. 15) si sigilate cu sigiliul MA.I. nr. 06913. Cercetarea la fata locului a inceput la ora 15 si 20 minute, s-a efectuat la lumina zilei si la lumina artifi ciala si s-a terminat la ora 20 si 10 minute. La fata locului s-au efectuat fotografi i judiciare cu aparatul de fotografi at marca Nikon cu film tip Azocolor, cu lampa multi-blitz. S-a efectuat schita locului faptei. Plansele cu fotografi i judiciare si schita locului faptei se anexeaza la prezentul proces-verbal. Dupa terminarea cercetarii locului faptei s-a dispus ridicarea cadavrului si transportarea la morga Centrului de Medicina Legala in vederea efectuarii necropsiei. Procesul-verbal a fost intocmit intr-un singur exemplar si citit in fata celor prezenti la fata locului, care n-au formulat obiectii si observatii cu privire la modul in care s-a efectuat cercetarea la fata locului si cu privire la cele consemnate in procesul-verbal.
Specialist expert-criminalist, locotenent de politie semnatura Mircea Jacota
Medic-legist semnatura Corneliu Bostan
Persoana asistenta semnatura Taras Olealin
Procuror in Procuratura sect. Buiucani, jurist de rangul I semnatura Valentin Ciolacu
Oftier de urmarire penala, maior de politie semnatura Alexei Burac
Actele procesuale de verificare a probelor 2.1 Identificati importanta actelor de verificare a probelor in faza urmaririi penale Verificarea declaratiilor la locul infractiuni este un procedeu special de obtinere a declaratiilor ale martorilor,partii vatamate, banuitului ,invinuitului in faza de urmarire .Importanta actelor de verificare a probelor are seosebita valoare in vederea stabilirii veridicitatii sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le constitue proba cu realitatea obiectiva.Reprezentantul OUP ,apreciind informatia obtinuta anterior ,decide efectuarea acestei actiuni procesuale in scopul de a concretiza ,verifica ,dar si de aobtine noi informatii. Verificarea declaratiilor la fata are tangente si cu alte actiuni procesuale,de ex cu audierea , deoarece persoana depune declaratii la locul comiterii faptei,tinind cont de anumite imprejurari.,precum si tangential cu cercetarea la fata locului .Scopul verificarii consta in analiza si precizarea declaratiilor persoanelor audiate anterior In desfasurarea procesului penal,invocarea si propunerea de probe ,admiterea si administrarea constitue un fascicul de actiuni procesuale vitale ,indreptate spre stabilirea circumstantelor cauzei . Verificarea probelor poate avea loc prin aplicarea procedeurilor probatorii prevazute de cod , consta in analiza probelor strinse ,coroborare cu alte probe ,stringerea de noi probe si verificarea sursei de provinienta.Astfel procesul de verificare a probelor este o activitate a OUP , procurorului si instantei menite sa constate veridicitatea probei sub aspectul corespunderii acestora cu aspectul datelor de fapt .
2.2 Evidentiati deosebirile verificarii declaratiilor la fata locului de reconstituirea faptei Reconstituirea faptei este un procedeu probatoriu,care consta in reconstiruirea integrala sau partiala a faptei la fata locului cu participarea faptuitorului prin reproducerea anumitor actiuni sau altor circumstante in care s-a produs fapta .Prin reconstituirea faptei se incearca a constata posibilitatea reproducerii anumitor fapte sau circumstante in conditii determinate de timpul si spatiul stabilit ,precizarea anumitor date stabilita in prealabil ,putind fi administrate si unele noi. Verificarea declaratiilor de la locul infractiunii consta in verificarea si precizarea unor declaratii anterioare ale martorilor partii vatamate, banuitului ,invinuitului in faza de urmarire . Totusi aceasta actiune desi are tangente cu si cu alte actiuni procesuale,de ex cu audierea , deoarece persoana depune declaratii la locul comiterii faptei,tinind cont de anumite imprejurari.,precum si tangential cu cercetarea la fata locului,cea din prima se efectueaza doar cu scopul de a verifica declaratiile si nu de a cerceta ca atare locul .Constatarea unor noi probe , permite ridicarea si colectarea lor .Deci deosebirea cea mai importanta consta ca verificarea- are ca scop analiza si precizarea declaratiilor persoanlor anterioare audiate,in cadrul reconstituirii fapte se reproduce faptele in vederea stabilirii ulterioare a carova circumstante.O alta deosebire ete ca in cadrul verificarii- atragerea a mai mulor persoane este interzisa ,pe cind in cadrul reconstituirii aceasta se permite .
2.3 Proiectati un proces-verbal de verificare a declaratiilor martorului la fata locului
PROCES-VERBAL de verificare a declaratiilor martorului la locul infractiunii
mun. Chisinau 9 iunie 2006 Ofiter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Botanica, municipiul Chisinau, capitan de politie Mihail Scortescu, efectuind urmarirea penala in cadrul dosarului penal nr. 2006113562, cu respectarea prevederilor din Codul de procedura penala, am intocmit prezentul proces-verbal despre faptul ca astazi, de la ora 14 si 10 min. si pina la ora 15 si 40 min., in temeiul art. 114 din acelasi Cod, in scopul verificarii si precizarii declaratiilor martorului Bourceanu Nicolae despre evenimentele infractiunii de jaf, savirsite de un necunoscut , s-a procedat la efectuarea verificarii declaratiilor lui la locul infractiunii. Aceasta actiune de urmarire penala s-a desfasurat cu participarea, a specialistului expert-criminalist din cadrul Comisariatului de Politie al sect. Botanica, capitan de politie Moraru Dumitru si a colaboratorului aceluiasi Comisariat, sergentul de politie Boturas Vitalie. Specialistului Moraru Dumitru i s-au explicat drepturile si obligatiile si, in conformitate cu prevederile art. 87 alin. (4) din Codul de procedura penala, el a fost prevenit de raspunderea pentru refuzul sau eschivarea de a-si indeplini obligatiile.
Specialist semnatura Moraru Dumitru
Persoanelor participante la verifi carea declaratiilor la locul infractiunii li s-a adus la cunostint c aceast actiune de urmrire penal va fi inregistrat pe pelicul video de ctre specialistul Moraru Dumitru, utilizindu-se camera de luat vederi de model Sony DCR 100. Verifi carea declaraiilor la locul infractiunii s-a efectuat in conditii de luminozitate natural (la lumina zilei) i parial (in cldire) la lumin electric. Inainte de inceperea actiunii de urmrire penal, martorului Bourceanu Nicolae i s-a propus s indice locul unde vor fi verifi cate declaraiile fcute de el in cadrul audierii din 8 iunie curent. Martorul a explicat c declaraiile lui urmeaz a fi verificate in intersectia strzilor Bujor si Albioara, in vecintatea magazinului universal Victoria. La locul indicat de martor , o perosoana necunoscuta ,imbracat in negru de sex masculin ,a insfacat genata unei doamne ,imbrincind-o ,cea din urma cazind jos .In vederea opririi faradelegii ,martorul a fugit din urma faptuitorului pentru al opri .In continuare martorul a aratat locul in care l-a ajuns din urma pe banuit ,la imobilizat si a chemat dupa ajutor .Conform spuselor banuitului acesta seafla la momentul dat pe strada Bujor in intersectie cu Albisoara si ca un necunoscut s-a apropiat de el ,trintindu-l la pamint .Martorul a explicat ca a procedat astfel pentru ca ,fapturiotrul se prezenta a fi periculor ,si violent .Ulterior cei doi s-au deplasat catre Comisariatul de Politie din apropiere . Procesul-verbal a fost citit de bnuit i de participanii la aciunea de urmrire penal. Totodat, li s-a explicat dreptul de a face obiecii, care urmeaz a fi consemnate in procesul-verbal. Ei n-au fcut obiecii cu privire la modul de efectuare a verifi crii declaraiilor la locul infraciunii i la cele consemnate in procesul-verbal.
Martor semntura Bourceanu Nicolae Specialist, cpitan de poliie semntura Moraru Dumitru
Colaborator al Comisariatului de Poliie, sergent de poliie semntura Botura Vitalie Ofi er de urmrire penal, cpitan de poliie semntura Mihail Scorescu
Actele procesuale penale intocmite cu participarea specialistului
1.1 (3) Definiti conceptul specialistului in procedura penala 1.2 (5) Evidentiati subiectii ce au dreptul de a dispune efectuarea constatarii tehnico-stiintifice
1.3 (7) Proiectati un raport al constatarii tehnico-stiintifice
1.1 Prin specialist in procesul penal se are in vedere persoana fizica: a) care are cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu de activitate umana (tehnica, stiinta, meserie, arta etc.); b) care a fost chemata la efectuarea actiunii procesuale in modul prevazut de art. 236; c) care nu exista in situatiile de incompatibilitate aratate in art. 86. Specialistul este chemat pentru acordarea de ajutor la urmarirea panala cit si in faza judecatii. Prin ajutor se are in vedere:contribuirea prin sfaturi, sugestii la descoperirea, fixarea, ridicarea sau excluderea obiectelor si a documentelor;contribuirea la aplicarea mijloacelor tehnice si a programelor computerizate in cursul actiunii procesuale;punerea concluziilor de constatare tehnico-stiintifica sau medico-legala;ajutorul la formularea intrebarilor pentru expert;explicarea partilor si instantei a chestiunilor ce tin de sfera cunostintelor lui profesionale.
1.2 Conform art 136 CPP in cazul in care exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt si este necesara explicarea urgenta a unor fapte sau circumstante ale cauzei, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate folosi cunostintele unui specialist dispunind, la cererea partilor, iar organul de urmarire penala si din oficiu, efectuarea constatarii tehnico-stiintifice sau medico-legale. De aici rezulta ca numai instanta de judecata si organul de urmarire penala au dreptul de a dispune efectuarea constatarii tehnico stiintifice. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata care dispune efectuarea constatarii tehnico-stiintifice stabileste obiectul acesteia, formuleaza intrebarile la care trebuie sa se raspunda si stabileste termenul in care va fi efectuata lucrarea.
1.3
Actiuni de constringere in desfasurarea urmaririi penale
1.1 (3) Definiti caracterului de constringere in activitatea de urmarire penala
1.2 (5) Analizati actele procedurale cu caracter de constingere
1.3 (7) Proiectati un demers privind aplicarea fata de invinuit a arestarii preventive
1.1
1.2 . Ordonanta de retinere este emisa de organul de urmarire penala sau de procuror. Procesul-verbal de retinere se intocmeste potrivit articolului 167 in cazul cind persoana banuita de savirsirea unei infractiuni este prinsa si adusa la organul de urmarire penala, sau este prezenta la organul respectiv in legatura cu efectuarea unor actiuni procesuale. Este posibil ca cu ocazia judecarii unei cauze penale, civile sau de alta natura sa se savirseasca o infractiune de catre participantii la proces in timpul sedintei. Asemenea infractiuni se numesc infractiuni de audienta si de regula au legatura cu procesul care se judeca (de exemplu: declaratia mincinoasa, concluzia falsa sau traducerea incorecta; calomnierea judecatorului sau atentarea la viata judecatorului) precum si alte infractiuni care nu au legatura directa cu cauza data si se pedepsesc cu inchisoare mai mare de un an. Faptuitorul acestor infractiuni nu poate fi judecat in cadrul acestui proces fiindca nu s-a efectuat urmarirea penala in conditiile legii. Din aceste considerente presedintele sedintei de judecata prin incheiere constanta fapta penala si dispune retinerea persoanei in cauza sesizind procurorul in vederea inceperii urmaririi penale conform legii. In faza de urmarire penala procurorul prin ordonanta aplica orice masura preventiva neprivativa de libertate (cu exceptia masurilor: ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport, liberarea provizorie sub control judiciar sau cautiune) la demersul ofiterului de urmarire penala sau din oficiu. Judecatorul de instructie aplica orice masura preventiva privativa de libertate sau alternativa acesteia prin incheiere la demersul reprezentantului organului de urmarire penala sau dupa caz a procurorului precum si a oricarei masuri preventive neprivative de libertate in cazul cind aplicarea unei masuri preventive de libertate este inoportuna in faza de urmarire penala. Instanta de judecata aplica orice masura preventiva privativa prin incheiere la cererea partilor ori din oficiu in faza de judecata precum si prin sentinta la deliberarea pina la raminerea definitiva a acesteia. Instantele de apel si de recurs solutioneaza chestiunea masurilor preventive prin decizie.
1.3 Dlui Bobu Andrei Judecator de instructie Judecatoria sect. Centru, mun. Chisinau
DEMERS privind aplicarea m asurii preventive sub forma de arest preventiv in privinta invinuitului
mun. Chisinau 15 noiembrie 2006
Procuror in Procuratura sectorului Centru, municipiul Chisinau, jurist de rangul IINicolae Costin, examinind materialele cauzei penale nr. 2006010869, CONSTAT: Urmarirea penala in cauza
nr. 2006010869 a fost inceputa de Procuratura sect.Centru, mun. Chisinau, la 13 noiembrie 2006, in baza semnelor infractiunii prevazute in art. 145 alin. (3) lit. b) si h) din Codul penal, pe faptul omorului intentionat savirsitcu o deosebita cruzime, comis la 10 noiembrie 2006 de catre Busuioc Vasile asuprasotiei sale Busuioc Eugenia.Temei pentru inceperea urmaririi penale l-a constituit denuntul facut organelor dedrept de catre Igor Volcov. In cadrul urmaririi penale s-a stabilit ca la 10 noiembrie 2006, aproximativ la ora23.30, in apartamentul nr. 11 din str. Izmail, nr. 298, mun. Chisinau, intre Busuioc Vasilesi sotia acestuia Busuioc Eugenia s-a iscat o cearta provocata de presupuse motivede gelozie din partea lui Busuioc Vasile, care a degenerat intr-o bataie. Busuioc Vasilei-a aplicat sotiei sale multiple lovituri cu pumnii, picioarele si o ranga din metal pestediferite parti ale corpului, ca urmare a socului traumatic survenind decesul BusuiocEugeniei.La 14 noiembrie 2006, ca urmare a investigatiilor intreprinse de organul de urmari-re penala, in conformitate cu prevederile art. 166, 167 din Codul de procedura penala,Busuioc Vasile a fost retinut pe un termen de 72 ore. In baza materialelor acumulate, se constata necesitatea de a alege in privinta ba-nuitului Busuioc Vasile masura arestarii preventive. Aplicarea arestului preventiv seimpune in virtutea urmatoarelor motive si temeiuri:- infractiunea comiterea careia i se incrimineaza banuitului Busuioc Vasile esteuna exceptional de grava, sanctiunea careia prevede pedeapsa sub forma de inchisoare pe un termen mai mare de 2 ani;- imediat dupa comiterea infractiunii, banuitul Busuioc Vasile s-a ascuns de orga-nul de urmarire penala, parasind localitatea de domiciliu, ind retinut, conformdatelor procesului-verbal de retinere, in or. Cahul, in sudul republicii. Acest faptdenota ca banuitul intentiona sa dispara;- nu a fost gasita inca arma (ranga) cu care a fost savirsit omorul, iar banuitulaindu-se in libertate, ar putea ascunde sau nimici probe utile in stabilirea ade-varului in cadrul procesului penal in cauza. Modelul 51
93 In contextul celor expuse, conducindu-ma de prevederile art. 52 alin. (1), pct. 16),art. 175, alin (3), pct. 11), 176, 177 alin. (2), art. 185, 186 si 307 din Codul de procedurapenala, DISPUN: 1. Inaintarea catre judecatorul de instructie a demersului privind aplicarea masuriipreventive sub forma de arest preventiv pe un termen de 10 zile in privinta banuitu-lui Busuioc Vasile, nascut la 12 decembrie 1951, originar din or. Cahul si domiciliat inmun. Chisinau, str. Izmail, nr. 298, ap. 11, moldovean, neincadrat in cimpul muncii,cetatean al Republicii Moldova.2. Eliberarea mandatului de arestare preventiva in privinta banuitului Busuioc Va-sile.Anexa:1. copia ordonantei de pornire a urmaririi penale pe 1 la;2. xerocopia buletinului de identitate al lui Busuioc Vasile Ion pe 1 la;3. copia procesului-verbal de retinere pe 1 la;4. copia procesului-verbal de cercetare la fata locului pe 3 la; Procuror in Procuratura sect. Centru, jurist de rangul II semnatura Nicolae Costin
Consideratii generale privind actele procedurale
Definiti notiunea de act procedural Act procedural- este acel document prin care se cosemneaza orice actiune procesuala prevazuta de CPP si anume:ordonanta,proces-verbal,rechizitoriu,incheere,sentinta,decizie, hotarire.Actele procedurale sunt actele prin care se aduce la indeplinire un act sau o masura procesuala ori se constata efectuarea si se consemneaza continutul unui act procesual ori a unei masuri procesuale. Apreciati rolul actelor procedurale in faza urmaririi penale Acte procedurale penale sint acte de documentare a actiunilor procesuale efectuate de catre subiectii procesului penal. Ele constitue materialul documentar al procesului, in sens larg, fiind adunate in conformitate cu legea, formeaza dosarul cauzei.Actul procedural al urmaririi penale reprezinta dispunerea de catre organul competent a inceperii,desfasurarii si incetarii urmaririi penale, acest act reprezentind un act de dispozitie, o manifestare de vointa care se consemneaza intr-un act procesual (proces verbal, ordonanta).Rolul acestora in faza urmaririi penale deci este decisiv deoarece orice act procesual sau orice masura luata de participantii pe intreaga desfasurare a intregului proces p. si a u. P. iclusiv trebue sa fie consemnate in actele procedurale respective actelor si masurilor intreprinse, deoarece in caz contrar nu vor fi valabile si vor fi considerate ca ilegale. 1.3 Proiectati un act de sesizare a organului de urmarire penala
Comisariatului CPR Cimislia It.-col. De politie Igor Secara, de la cet. Porumbescu Ion Victor a.n. 12.07.1968 domiciliat in s.Putna, rn.Cimislia,temporar nu lucreaza, tel.dom 69 567.
Plingere
Am fost avertizat asupra raspunderii ce o port conform art. 311 Cod Penal pentru denuntare falsa.
Rog organele de politie sa intreprinda masurile conform legii, in privinta persoanelor necunoscute, care pe data de 22 mai 2011, aproximativ la ora 02.00,au patruns in curtea casei mele situata in s.Putnei, rn.Cimislia, de unde au sustra materiale de constructie in valoare de 15.000 mii lei.
In comiterea acestei infractiuni nu banuesc pe nimeni.
Plingerea este scrisa de mine personal, corect si confirm exactitatea prin semnatura.
Victima Porumbescu Ion Victor
22 mai 2011
Plingerea a primit-o:
Ofiter de urmarire penala
Locotenent de politie Vasile Palii
Corectarea erorilor materiale
2.1 (3) Definiti conceptul de corectare a erorilor materiale 2.2 (5) Analizati actele si situatiile ce impun corectarea erorilor materiale in actele procedurale
2.3 (7) Proiectati un proces-verbal de corectare a unei erori materiale
2.1 Corectarea erorilor materiale se face atunci cind erorile materiale apar cu ocazia redactarii unor acte procedurale.
2.2 Erori materiale sint simple greseli scriptice asupra numelui sau prenumelui, unor date calendaristice la care se refera actul, asupra unor indicatii numerice si altele, cu exceptia erorilor de continut. Erorile materiale trebuie sa fie evidente, adica corectarea lor nu provoaca dubii. Astfel instanta de judecata este in drept sa corecteze greselile comise la scrierea numelui si prenumelui si a altor date biografice ale condamnatului, precum si a greselilor in scris si aritmetice, precum si sa corecteze tipul coloniei de corectare prin munca a persoanelor care au fost condamnate la privatiune de libertate, daca in sentinta a fost indicat incomplet sau a fost numit cu un sinonim neprevazut de lege
2.3
I nceperea urmaririi penale Indicati conditiile si actele procedurale ale inceperii urmaririi penale Organul de urmarire penala este obligat sa ea toate masurile prevazute de lg. pentru cercetatrea sub toate aspectele , completa si obectiva , a circumstantelor cauzei pentru stabilira adevarului .OUP este obligat sa adune probele atit in defavoarea cit si favoarea ,banuitului invinuitAstfel OUP trebuie sa aiba un rol active in procesu probatoriu stabilind toate circumstantele la examinarea plingerelor si denunturilor referitoare la infractiune, la explicarea dr. si oblg. Organelle de UP intocmesc ordonante care trebuie sa fie motivate a diferitor actiuni.In cazul unor cauze complicate sau de mari proportii, conducarorul organuluiUP, cu incuviintarea procurorului,dispune efectuare UP de mai multi ofteri de UP care contribuie la descoperirea rapida si deplina si eficienta a tuturor circumstantelor a unei cauze. Deasemenea procurorul poate dispune efectuarea UP de mai multi ofiteri de UP din diferite organe de UP .Dispozitia cu privire la efectuare UP de mai multi ofiteri de UP se face prin ordonanta in care se indica ofiterul care va conduce actiunele celorlanti ofiteri. Aceasta ordonanta se adunce la cunostinta banuitului , invinuitului si altor participanti in process explicindulise dr de a face recuzare orcaruia din ofiteri. Ofiterul de UP numit conducator al grupului de ofiteri dirijeaza activitatea lor, le da indicatii orale referitor la efectuarea anumitor procedee probatorii ,stabileste versinele ce urmaza a fi verificate, facind propuneri de punere sau scoatere de sub invinuire.Demersurile privind autorizarea unor masuri procesule de constringere sau a unor procedee probatorii pot fi facute atiti de conducatorul grupului de UP cit de si orce ofiter UP din acest grup. In unele cazuri cu multiple infr. Unde unele episoade sunt de competenta exclusive a procurorului , conform cpp procurorul ierarhic superior poate dispune efectuarea UP de un grup mixt de procurori si ofiteri de UP, in acest caz un procurer va fi numit in calitate de conducator. Conform articolului 274 inceperea urmaririi penale se efectueaza in urmatoarele conditii: Organul de urmarire penala sesizat in modul prevazut in art.262 si 273 dispune, prin ordonanta, inceperea urmaririi penale in cazul in care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezulta o banuiala rezonabila ca a fost savirsita o infractiune si nu exista vreuna din circumstantele care exclud urmarirea penala, informind despre aceasta persoana care a inaintat sesizarea sau organul respectiv. In cazul in care organul de urmarire penala se autosesizeaza in privinta inceperii urmaririi penale, el intocmeste un proces-verbal in care consemneaza cele constatate privitor la infractiunea depistata, apoi, prin ordonanta, dispune inceperea urmaririi penale.Daca din cuprinsul actului de sesizarerezulta vreunul din cazurile care impiedica pornirea urmaririi penale, organul de urmarire penala inainteaza procurorului actele intocmite cu propunerea de a nu porni urmarirea penala. Daca procurorul considera ca nu sint circumstante care impiedica urmarirea penala, el restituie actele, cu ordonanta sa, organului mentionat pentru inceperea urmaririi penale.In cazul in care procurorul refuza pornirea urmaririi penale, el confirma faptul prin ordonanta motivata si anunta despre aceasta, intr-un termen cit mai scurt posibil, dar nu mai mare de 15 zile, persoana care a inaintat sesizarea. In cazul in care procurorul considera ca lipsesc temeiurile pentru a incepe urmarirea penala, el nu va confirma ordonanta de incepere a urmaririi penale si, prin ordonanta, o va abroga, daca nu au fost efectuate actiuni procesuale, sau va dispune incetarea urmaririi penale in cazul in care astfel de actiuni au fost efectuate. Pentru inceperea UP sunt necesare urmatoarele conditii: 1 din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare trebuie sa rezulte o banuiala rezonabila ca a fost savirsit o infractiune.; 2 sa nu existe vreuna din circumstantele care exclude UP ;3 confirmarea actelor de incepere a UP de procurer;
Analizati particularitatile actelor procedurale prin care se dispune inceperea urm.penale In desfasurarea urmaririi penale ,organul de urmarirea penala prin ordonanta dispune asupra actiunilor sau masurilor procesuale .Ordonanta trebuie sa fie motivata si sa cuprinda :data si locul intocmirii ,numele,prenumele si calitatea persoanei care o intocmeste,cauza la care se refera ,obiectul actiunii sau masurii pocesuale ,temeiul legal si semnatura celuia ce o intocmeste.Ordon nesemnata nu are putere juridica si este nula ,pot fi facute propuneri motivate in cadrul ordonantei ,precum si alte actiuni procesuale (recunoasterea ca parte vatamata , cercetarea la fata locului la domiciliu ,anexarea documentelor la dosar ,nimicirea corpurilor delicte )precum si aplicarea unor masuri procesuale (aducerea silita ,scaoterea de sub sechestru). OUP in efectuarea atributiilor sale poate adopta ordonante si in alte cazuri care legea nu prevede expres dispunerea constatarilor stiintifice sau medico-legale;la efectuarea unor actiuni procesuale prin delegatiile judectaoresti .
Proiectati o ordonanta de incepere a urmaririi penale
ORDONANTA de incepere a urmaririi penale or. Briceni 11 iunie 2012 Ofi ter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al raionului Briceni, capitan de politie Ruslan Banaru, examinand plangerea depusa de Moraras Galina, in care anunta ca la 10 iunie curent, in jurul orei 13, la marginea padurii din apropierea satului Trestieni, raionul Briceni, a fost violata de Poparcea Trofi m, si avand in vedere ca din cuprinsul plangerii si materialele de control acumulate rezulta o banuiala rezonabila ca a fost savarsita infractiunea de viol, prevazuta in art. 171 alin. (1) din Codul penal, in temeiul art. 55 alin. (4) si art. 274 alin. (1) din Codul de procedura penala, DISPUN: 1. Inceperea urmaririi penale cu privire la infractiunea de viol, prevazuta in art. 171 alin. (1) din Codul penal, savarsita de Poparcea Trofi m, nascut la 31 martie 1960 in satul Marcauti, raionul Briceni, Republica Moldova, posesor al buletinului de identitate seria B nr. 38106327, eliberat de of. nr. 63, domiciliat in or. Briceni, str. Cosmonautilor, nr. 18. 2. Informarea persoanei care a depus plangere despre decizia luata.
Ofi ter de urmarire penala, capitan de politie semnatura Ruslan Banaru
CONFIRM inceperea urmaririi penale Procuror in Procuratura raionului Briceni jurist de rangul I semnatura Mihail Bobu 11 iunie 2012
Incetarea urmaririi penale 2.1 (3) Definiti conceptul incetarii urmaririi penale 2.2 (5) Analizati cazurile in care poate avea loc incetarea urmaririi penale 2.3 (7) Proiectati o ordonanta de incetare a urmaririi penale
2.1 Incetarea urmaririi penale reprezinta situatia in care urmarirea penala deja pornita inceteaza in baza anumitor temeiuri prevazute expres de CPP. Incetarea urmaririi penale ca si scoaterea de sub urmarire penala se realizeaza totdeauna numai in raport cu o anumita persoana certa, determinata cu precizie.
2.2 Reiesind din natura juridica temeiurile indicate in aliniatul 1 al articolului comentat acestea pot fi clasificate in temeiuri reabilitatoare, care incumba obligatia de a emite solutia scoaterii de sub urmarire penala cu incetarea urmaririi penale si temeiuri care absolvesc persoana invinuita (banuita) de la raspundere penala, dar care nu sint reabilitatoare si respectiv impun adoptarea solutiei incetarii urmaririi penale fara scoaterea persoanei de sub urmarire penala. Cazurile prevazute de articolul 275 punctele 1-3 si cazurile care inlatura caracterul penal al faptei aratate la articolul 35 din Codul penal sint temeiuri de incetare a urmaririi penale cu scoaterea celui acuzat de sub urmarire penala. Toate celelalte cazuri aratate la articolul 275 Nu exista faptul infractiunii , Fapta nu este prevazuta de legea penala , Fapta nu intruneste elementele infractiunii , A intervenit termenul de prescriptie sau amnistie , A intervenit decesul faptuitorului , Lipseste plingerea victimei in cazurile in care urmarirea penala incepe, conform art.276 numai in baza plingerii acesteia etc. sint temeiuri de absolvire de raspundere si unica solutie care poate fi adoptata in faza de urmarire penala in cazul constatarii a unei din aceste circumstante este incetarea urmaririi penale. A se vedea comentariul articolului 275.
2.3 ORDONANTA de incetare a urmaririi penale mun. Chisinau 14 octombrie 2006 Procuror in Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chisinau, jurist de rangul IIRadu Bordeian, examinind materialele cauzei penale nr. 2006030823, CONSTAT: Urmarirea penala in cauza nr. 2006030823 a fost inceputa de organul de urmarirepenala al Comisariatului de Politie al sectorului Buiucani, mun. Chisinau, la 20 august2006,in baza semnelor infractiunii prevazute in art. 171 alin. (2) lit. b) din Codul penal,pe faptul violului savirsit de catre Tataru Vasile asupra minorei Stratulat Irina, nascutala 30 septembrie 1991. In cadrul urmaririi penale s-au constatat urmatoarele:La 19 august 2006, dupa ce in prealabil au facut cunostinta la cinematograful Pa-tria din sect. Buiucani al mun. Chisinau, Tataru Vasile i-a propus lui Stratulat Irina safaca o primblare prin parcul din apropiere. In timpul primblarii, Stratulat Irina i-a co-municat lui Tataru Vasile ca parintii ei nu sunt acasa, ind plecati la o nunta, de unde sevor intoarce spre dimineata, invitindu-l la ea acasa. Ambii s-au deplasat la domiciliulStratulat Irina, unde au intretinut raporturi sexuale benevole. Dimineata, Stratulat Iri-na si Tataru Vasile au fost gasiti in pat de catre parintii minorei Stratulat Irina, care au sisesizat despre acest fapt organele de politie.Starea de fapt invocata a fost constatata urmare a acumularii si examinarii urma-toarelor probe:Urmarirea penala a fost inceputa in temeiul denuntului lui Stratulat Nicolae si Stra-tulat Stela parintii minorei Stratulat Irina.Fiind audiat in calitate de banuit, Tataru Vasile a declarat ca la 19 august 2006, lacinematograful Patria a cunoscut-o pe Stratulat Irina si s-au deplasat la initiativa ei ladomiciliu acesteia. In drum spre casa, Stratulat Irina i-a spus ca are 17 ani. La domiciliulStratulat Irina au servit sampanie, dupa care, au intretinut raporturi sexuale benevol.Dimineata au fost gasiti in pat de catre parintii Stratulat Irinei.Partea vatamata minora Stratulat Irina a conrmat declaratiile lui Tataru Vasile. Amentionat ca l-a indus in eroare pe Tataru Vasile ca are virsta de 17 ani si ca raportulsexual intretinut cu ultimul a fost benevol. Parintilor sai, de frica sa nu e batuta, le-aspus ca a fost violata de catre Tataru Vasile. A mentionat ca anterior a mai consumatbauturi alcoolice si a intretinut raporturi sexuale si cu alte persoane.Faptul ca Stratulat Irina a mai intretinut anterior raporturi sexuale este probat siprin concluzia raportului de expertiza medico-legala. Vatamari corporale caracteris-tice violului pe corpul minorei Stratulat Irina nu au fost depistate. Conform aceleiasiconcluzii, dezvoltarea ziologica a minorei Stratulat Irina corespunde persoanelor cuvirsta cuprinsa intre 17-18 ani.Actiunile banuitului Tataru Vasile nu realizeaza latura obiectiva a infractiunii pre-vazute in art. 171 Cod penal sub aspectul inexistentei constringerii zice sau psihi-ce a minorei Stratulat Irina la intretinerea raportului sexual, precum si a infractiunii Modelul 58
102 prevazute de art. 174 Cod penal, deoarece banuitul nu a cunoscut cu certitudine caStratulat Irina nu a atins virsta de 16 ani. In cazul in care nu se intrunesc elementele infractiunii, in conformitate cu preve-derile art. 275 pct. 3) Cod de procedura penala, urmarirea penala nu poate pornita,iar daca a fost pornita, nu poate efectuata, si trebuie incetata. In contextul celor expuse, conducindu-ma de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 1),art. 255, 275 pct. 3) si 285 din Codul de procedura penala, DISPUN: 1. Incetarea urmaririi penale in privinta banuitului Tataru Vasile, nascut la 22 oc-tombrie 1986, originar si domiciliat in mun. Chisinau, str. Alba Iulia, nr. 23, ap. 98, mol-dovean, anterior necondamnat, cetatean al Republicii Moldova, pe motiv ca fapta sanu intruneste elementele infractiunilor prevazute in art. 171 si 174 din Codul penal.2. Aducerea la cunostinta persoanelor interesate a hotaririi adoptate, a moduluisi termenului de atac. Procuror in Procuratura sect. Buiucani, jurist de rangul II semnatura Radu Bordeian Copia ordonantei am primit, modul si termenul ei de atac mi-au fost explicate la 15octombrie 2006. semnatura Tataru Vasile semnatura Stratulat IrinaReprezentant legalal partii vatamate semnatura Nicolae Stratulat
Subiectul I. Procesul-verbal de cercetare la fata locului 1.1 Indicati cerintele de forma si continut ce urmeaza a fi respectate la perfectarea procesului-verbal de cercetare la fata locului 1.2 Analizati structura procesului-verbal de cercetare la fata locului 1.3 Proiectati un fragment din partea descriptiva a procesului-verbal de cercetare la fata locului 1.1 Potrivit dispozitiilor din C.pr. pen., procesul verbal de cercetare la fata locului va avea urmatoarele mentiuni: data si locul unde a fost incheiat; numele si prenumele celui care il incheie, precum si calitatea sa; numele si prenumele, adresa martorilor asistenti; descrierea amanuntita a aspectelor constatate la locul faptei; numele si prenumele, ocupatia si adresa persoanelor la care se refera; mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale. In procesul verbal de cercetare la fata locului nu trebuiesc mentionate interpretarile personale pentru a nu altera caracterul obiectiv al acestui mijloc de proba. Procesul verbal de cercetare la fata locului se intocmeste de regula la fata locului, numai in cazuri deosebite acesta putin-du-se incheia la sediul organului de urmarire penala.Pentru a se preveni eventualele scapari de informatii si pentru a nu da prilejul autorului faptei de a-si pregati alibiul procesul verbal de cercetare la fata locului trebuie sa aiba si un caracter secret pina la finalizarea cazului. Procesul verbal de cercetare la fata locului are un dublu caracter: in primul rind se numara printre mijloacele de probacu semnificatie majora in solutionarea cauzei iar in al doilea rind se constituie intr-o dovada procedurala de natura a demonstra indeplinirea dispozitiilor legale cu ocazia cercetarii la fata locului. Sub aspectul formei, procesul verbal de cercetare la fata locului faptei trebuie sa raspunda unor exigente de stil, cit si unor cerinte:Procesul verbal trebuie sa fie obiectiv, prezentind imaginea fidela a locului faptei asa cum a fost perceputa de colectivul de cercetare; trebuie sa fie complet, evidentiind toate constatarile facute; sa se caracterizeze prin precizie si claritate in descrierea urmelor si mijloacelor de proba fiind facuta in mod detaliat redactarea facindu-se intr-un limbaj accesibil, evitindu-se folosirea unor termeni de stricta specialitate; procesul verbal de cercetare la fata locului mai trebuie sa fie concis, toate constatarile facute de catre echipa de cercetare sa se regaseasca intr-o forma concentrata. 1.2 Pentru ca elementele de fapt sa poata dobindi valoare de proba, constatarile facute cu prilejul certcetarii la fata locului trebuie sa fie consemnate in mijloacele de proba prevazute de legea procesuala penala.Mijlocul principal de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului il constituie procesul verbal caruia i se pot anexa fotografii, schite, filme, ori inregistrari pe banda magnetica sau video. Procesul- verbal de cercetare la fata locului are urmatoarea structura : 1)Partea introductiva:Denumirea actului ,toate datele privind persoana care a efectuat actiunea procesuala, persoanele care au participat la actiunea procesuala, data, locul, timpul si altele, inclusiv in partea introductiva este necesar de inclus datele privind anuntarea drepturilor si obligatiilor subiectilor, inclusiv a specialistilor, conditiile in care s-a efectuat cercetarea la fata locului (a fost o iluminare diurna sau intuneric, conditiile meteorologice care ar putea influenta la cercetare, s. a.). Este necesar de indicat faptul daca au fost utilizate anumite mijloace tehnice la efectuarea cercetarii. 2)Partea descriptiva:se descriu toate actiunile persoanelor care efectueaza cercetarea, se descriu imprejurarile care au aparut in timpul efectuarii cercetarii (spre exemplu schimbarea starii climaterice), de asemenea se descrie care tehnici au fost utilizate. 3)Partea deductiva -se indica timpul terminarii cercetarii, obiectele care au fost descoperite si fixate, sau ridicate la efectuarea cercetarii se descrie daca au fost impachetate si cui au fost transmise, diferite declaratii a specialistului legate de descoperirea obiectelor (vezi comentariul la articolul 87), unele obiectii ale participantilor, faptul ca la procesul verbal sunt anexate diferite schite, fotografii, mulaje, tipare, casete audio sau video.
1.3 Proiectati un fragment din partea descriptiva a procesului-verbal de cercetare la fata locului Pe scarile casei se observa urme de incaltaminte impregnate in o substanta lipicioasa de culoare bruna- roscata, care pare a fi sange, mai slab impregnate si vizibile la nivelul ultimelor 2 scari din cele 7. Doua dintre aceste urme au fost ridicate prin fotografierea metrica, constatind ca apartin unui pantof de marimea 39. Procedand la examinarea usii de la intrare am constat ca ea este confectionata din lemn de culoare neagra, sistemul de asigurare al usii este de tip broasca-yala. S-a stabilit ca usa a fost fortata spre exterior (usa se deschide spre intrarea in casa), partea fixa a sistemului de asigurare din tocul usii a fost smuls si se gaseste in interiorul holului ,iar limba de la yala este indoita spre exterior. La intrarea in hol , in pozitie culcata pe spate, se afla cadavrul unui barbat de 30-35 ani, avind capul orientat spre usa de la intrare iar picioarele spre camera. Capul victimei se afla la o distanta de circa 15-20 cm de tablia usii, spre tocul usii unde sunt dispuse balamalele. Mana stnga se afla sub corp, iar mana dreapta flexata din cot se sprijina pe abdomen. Picioarele sunt intinse, in prelungirea corpului, corpul intors cu fata inspre partea stnga. Cadavrul este imbracat intro bluza de culoare alba si o preche de blugi. La examinarea exterioara a cadavrului se constata ca la nivelul abdomenului se prezinta mai multe lovituri, deschiderea dintre laturi fiind de 1.5 cm. La fata locului s-au efectuat fotografi i judiciare cu aparatul de fotografi at marca Nikon cu film tip Azocolor, cu lampa multi-blitz. S-a efectuat schita locului faptei. Plansele cu fotografi i judiciare si schita locului faptei se anexeaza la prezentul proces-verbal.
Subiectul I. Procesul-verbal privind actiunea de urmarire penala 1.1 Indicati cerintele ce urmeaza a fi respectate la perfectarea procesului-verbal 1.2 Analizati structura procesului-verbal 1.3 Proiectati un proces-verbal de audiere a partii vatamate
1.1. Procesul-verbal privind actiunea de urmarire penala se intocmeste in timpul efectuarii acestei actiuni sau imediat dupa terminarea ei de catre persoana care efectueaza urmarirea penala. Fiecare pagina a procesului- verbal se semneaza de persoana care il intocmeste, precum si de persoanele care au participat la efectuarea actiunii de urmarire penala, cu exceptiile prevazute de cod. Daca vreuna din aceste persoane nu poate semna sau refuza sa semneze procesul-verbal, despre aceasta se face mentiune. La procesul-verbal se anexeaza schitele, fotografiile, peliculele, casetele audio si video, mulajele si tiparele de urme executate in cursul efectuarii actiunilor de urmarire penala. Procesul-verbal se citeste tuturor persoanelor care au participat la efectuarea actiunii de urmarire penala, explicindu-li-se, totodata, ca au dreptul de a face obiectii, iar acestea urmeaza sa fie consemnate in procesul- verbal.
1.2 Procesul-verbal trebuie sa cuprinda: 1) locul si data efectuarii actiunii de urmarire penala; 2) functia, numele si prenumele persoanei care intocmeste procesul-verbal; 3) numele, prenumele si calitatea persoanelor care au participat la efectuarea actiunii de urmarire penala, iar daca este necesar, si adresele lor, obiectiile si explicatiile acestora; 4) data si ora inceperii si terminarii actiunii de urmarire penala; 5) descrierea amanuntita a faptelor constatate, precum si a masurilor luate in cadrul efectuarii actiunii de urmarire penala; 6) mentiunea privind efectuarea, in cadrul realizarii actiunii de urmarire penala, a fotografierii, filmarii, inregistrarii audio, interceptarii convorbirilor telefonice si a altor convorbiri sau executarea mulajelor si tiparelor de urme, privind mijloacele tehnice utilizate la efectuarea actiunii respective de urmarire penala, conditiile si modul de aplicare a lor, obiectele fata de care au fost aplicate aceste mijloace, rezultatele obtinute, precum si mentiunea ca, inainte de a se utiliza mijloacele tehnice, despre aceasta s-a comunicat persoanelor care participa la efectuarea actiunii de urmarire penala. La procesul-verbal se anexeaza schitele, fotografiile, peliculele, casetele audio si video, mulajele si tiparele de urme executate in cursul efectuarii actiunilor de urmarire penala.
1.3 Proiectati un proces-verbal de audiere a partii vatamate
Punerea sub invinuire. 2.1 (3) Definiti importanta actului punerii sub invinuire. Se considera probe acumulate suficient chiar daca nu sint constatate toate circumstanteleagravante si atenuante care nu sint semne calificative ale elementelor infractiunii precum si marimea daunei cauzate prin infractiune, daca acestea nu influenteaza asupra calificarii infractiunii. Aceste date potfi constatate si dupa punerea sub invinuire.Procurorul care conduce cu urmarirea penala pentru a pune sub invinuire o persoanaapreciaza probele prezentate de catre ofiterul de urmarire penala conform propriei convingerii, tinin dcont ca concluzia despre vinovatia persoanei de savirsirea infractiunii nu poate fi intemeiata pe presupuneri, iar toate dubiile se interpreteaza in favoarea celui acuzat. Reiesind din faptulca la momentul punerii sub invinuirea penala nu este terminata, concluzia despre suficienta probelor acumulate nu trebuie apreciata ca varianta unica si finala. In rezultatul urmaririi penale si ascultarii invinuitului pot surveni modificari in privinta unor semne calificative ale invinuirii.2. In cazul cind sint acumulate suficiente probe atit pentru punerea sub invinuire cit si pentruterminarea urmaririi penale procurorul odata cu punerea sub invinuire dispune si aceastasolutie potrivit articolului 291 punctul 1) subpunctul a), fara a mai fi sesizat prin raport specialde catre ofiterul de urmarire penala in acest scop.Procurorul poate recalifica fapta in sensul atenuarii sau agravarii sau pune persoana subinvinuire pentru alte componente de infractiuni daca aceste concluzii rezulta din materialelecauzei, chiar daca raportul de punere sub invinuire contine alta propunere. Procurorul poate pune sub invinuire o persoana si din oficiu in lipsa raportului de punere subinvinuire a ofiterului de urmarire penala, examinind materialele cauzei cu ocazia expirariitermenelor prevazute de aliniatul 2 al articolului 63 sau cu ocazia prelungirii termenuluiurmaririi penale.Ordonanta de punere sub invinuire este actul prin care persoana se considera invinuit si dinmomentul adoptarii (semnarii de catre procuror) acesta este tras la raspundere penala. Ordonanta de punere sub invinuire este actul de acuzare initial si strict personal. In cazul cind exista mai multe persoane care au savirsit o infractiune prin coparticipare se va intocmi cite oordonanta de punere sub invinuire pentru fiecare invinuit in parte. Ordonanta de punere sub invinuire nu este susceptibila de a fi atacata judecatorului deinstructie in mod special pentru motivul netemeiniciei sau ilegalitatii, dar in anumite situatii(de exemplu) emiterea ordonantei dupa expirarea termenului limita 3 luni prevazut dearticolul 63 aliniatul 2) aceasta hotarire poate fi atacata conform articolului 298 judecatoruluide instructie.Ordonanta de punere sub invinuire poate fi anulata sau modificata de procurorul ierarhicsuperior, reiesind din dispozitiile articolului 52 aliniatul 1) punctul 8.
2.2 Distingeti modalitatile modificarii invinuirii in faza urmaririi penale Schimbarea acuzarii poate avea loc cind din probele acumulate rezulta o alta calificare juridica afaptei atit in sensul agravarii cit si in sensul atenuarii, in raport cu acuzarea precedenta.Schimbarea acuzarii in legatura cu recalificarea faptei sau faptelor imputate este determinatade concretizarea sau aprecierea noua a dispozitiilor Partii speciale a Codului penal si aregulilor prevazute la articolele 114-118 din Codul penal.Schimbarea acuzarii in legatura cu recalificarea faptei sau faptelor imputate se face in bazaunei ordonante noi de punere sub invinuire emise de procuror din oficiu sau la propunereaofiterului de urmarire penala care este inaintata conform regulilor prevazute de articolul 282.Ordonanta veche de punere sub invinuire isi pierde forta juridica din momentul emiterii uneinoi ordonante, dar se pastreaza la dosar pentru faptul ca stabileste din ce moment persoana afost atrasa in calitate de invinuit.Completaea acuzarii se dispune printr -o ordonanta noua emisa de procuror la propunereaofiterului de urmarire penala cind in rezultatul urmaririi penale se stabileste ca invinuitul amai savirsit o noua infractiune sau alte infractiuni identice, care nu I s-a inaintat acuzareaanterior.Se dispune completarea acuzarii si in cazu stabilirii unui concurs ideal de infractiuni cindinvinuitul prin aceeasi fapta a savirsit doua sau mai multe infractiuni prevazute la diferitarticole sau la diferite aliniate ale unui articol din Codul penal, daca nu -a inaintat initialacuzarea pentru toate infractiunile.O modalitate de schimbare a acuzarii este prevazuta de aliniatul 2 al acestui articol prinscoaterea persoanei de sub urmarire penala partial in privinta unei infractiuni sau unui epizod(unei infractiuni identice) conform articolului 284 ori prin incetarea partiala a urmaririi penale conform articolului 285.In cazul cind invinuirea inaintata nu s-a confirmat in intregime, dar s-a stabilit ca invinuitul asavirsit o alta infractiune pentru care anterior nu I s-a inaintat acuzarea se va emite douaordonante de scoatere de sub urmarire penala pentru acuzarea neconfirmata si de punere sub invinuire pentru noua acuzare.Schimbarea acuzarii in sensul agravarii sau completarea acuzarii se efectueaza prin inaintareanoii acuzari potrivit regulilor stabilite de articolul 282, iar in cazul schimbarii acuzarii prinrecalificarea faptei in sensul atenuarii sau a excluderii unor capete de acuzare pr in scoatere de sub urmarire penala sau incetare partiala a urmaririi penale care se aduce la cunostinta invinuitului.
2.3 Proiectai o ordonanta de punere sub invinuire. ORDONANTA de punere sub invinuire mun. Chisinau 20 noiembrie 2006 Procuror in Procuratura sectorului Riscani, municipiul Chisinau, jurist de rangul I Oleg Vasilache, examinand materialele cauzei penale nr. 2006040597, CONSTAT: Movila Victor in participatie simpla cu Ivasciuc Pavel, la 11 noiembrie 2006, aproximativ la ora 23.00, afl andu-se in ap. 77 din blocul de pe bd. Renasterii nr. 73/2, mun. Chisinau, fi ind in stare de ebrietate alcoolica, de comun acord, in urma unei intelegeri prealabile, dupa un plan bine chibzuit cu repartizarea rolurilor, avand scopul sustragerii bunurilor altei persoanei, l-au atacat pe Mindru Ghenadie, cauzandu-i vatamari corporale grave, manifestate prin legarea mainilor cu fi rul de la telefon si aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii si picioarele peste diferite parti ale corpului. Dupa imobilizarea lui Ivasciuc Pavel, au sustras deschis din apartamentul acestuia un televizor de model Sony in valoare de 4 240 (patru mii doua sute patruzeci) lei, insusindu-l, cauzand partii vatamate daune in proportii considerabile, pe care ulterior l-au vandut contra sumei de 1 500 (una mie cinci sute) lei unei persoane neidentifi cate de organul de urmarire penala. Prin actiunile sale intentionate, Movila Victor a savarsit infractiunea talharie, prevazuta in art. 44, 188 alin. (3) lit. c) din Codul penal, dupa semnele califi cative: Talharia, adica atacul savarsit asupra unei persoane in scopul sustragerii bunurilor, insotit de violenta periculoasa pentru viata persoanei agresate, savarsita de doua persoane, cu vatamarea grava a integritatii corporale. Acelasi Movila Victor, in participatie simpla cu Ivasciuc Pavel, in continuarea actiunilor sale criminale, la 11 noiembrie 2006, aproximativ la ora 23.15, afl andu-se in ap. 77 din blocul de pe bd. Renasterii nr. 73/2, mun. Chisinau, fi ind in stare de ebrietate alcoolica, premeditat, de comun acord, dupa un plan bine chibzuit cu repartizarea rolurilor, cu scopul omorului premeditat si actionand din interes material, i-au legat manile cu fi rul de la telefon lui Mandru Ghenadie, proprietarul apartamentului nominalizat, dupa care i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii si picioarele peste diferite parti ale corpului, cauzandu-i leziuni corporale grave, periculoase pentru viata, sub forma de trauma cranio-cerebrala inchisa, hemotom subdural, fractura oaselor nazale, plaga contuza in regiunea sprancenii stangi. Ca urmare a acestor vatamari corporale a survenit decesul lui Mandru Ghenadie. Prin actiunile sale intentionate, Movila Victor a savarsit infractiunea de omor intentionat, prevazuta in art. 44, 145 alin. (3) lit. f ) din Codul penal, dupa semnele califi - cative: Omorul unei persoane, savarsit cu premeditare, din interes material, de doua persoane. Pentru motivele invocate si pornind de la premisa ca materialele cauzei penale contin probe concludente si sufi ciente ca Movila Victor a comis infractiunile prevazute de art. 145 alin. (3) lit. f ) si art. 188 alin. (3) lit. c) din Codul penal, actionand in conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) pct. 23), 255, 281, 282 din Codul de procedura penala, DISPUN: 1. Punerea sub invinuire a lui Movila Victor, nascut la 12 octombrie 1977 in satul Mereseni, raionul Hincesti, moldovean, cetatean al Republicii Moldova, casatorit, studii medii, anterior necondamnat, supus militar, domiciliat in mun. Chisinau, str. Kiev nr. 118, ap. 34, incriminandu-i savarsirea infractiunilor prevazute de art. 188 alin. (3) lit. c) si art.145 alin. (3) lit. f ) din Codul penal. 2. Aducerea la cunostinta lui Movila Victor a ordonantei in cauza, explicandu-i continutul ei. Procuror in Procuratura sect. Riscani, jurist de rangul I semnatura Oleg Vasilache Prezenta ordonanta mi-a fost adusa la cunostinta, continutul ei mi-a fost explicat in limba moldoveneasca, pe care o cunosc, la 20 noiembrie 2006, ora 09.45 . Invinuit semnatura Movila Victor Aparator semnatura Procuror semnatura Oleg Vasilache Dupa inaintarea acuzarii mi-au fost explicate drepturile si obligatiile prevazute de art. 66 Cod de procedurapenala, primind totodata informatia in scris privind aceste drepturi si obligatii, precum si copia prezentei ordonante. Invinuit semnatura Movila Victor Aparator semnatura Procuror semnatura Oleg Vasilache
Subiectul II. Punerea sub invinuire 2.1 Definiti importanta actului punerii sub invinuire 2.2 Distingeti modalitatile modificarii invinuirii in faza urmaririi penale 2.3Proiectai o ordonanta de punere sub invinuire 2.1 Actul de punere sub invinuire reprezinta un moment foarte responsabil,important, efectuat de procuror fata de persoana banuit,deoarece acesta este deja acuzat oficial prin intocmirea ord de punere sub invinuire.De unde rezulta ca procurorul are acumulate probe suficiente p/ru a-l invinui de savirsirea infractiunii si de a-l trage la raspundere penala. Ordonanta de punere sub invinuire este actul prin care persoana se considera invinuit si din momentul adoptarii (semnarii de catre procuror) acesta este tras la raspundere penala. Ordonanta de punere sub invinuire este actul de acuzare initial si strict personal.
2.2 Procurorul poate recalifica fapta in sensul atenuarii sau agravarii sau pune persoana sub invinuire pentru alte componente de infractiuni daca aceste concluzii rezulta din materialele cauzei, chiar daca raportul de punere sub invinuire contine alta propunere. Schimbarea acuzarii poate avea loc cind din probele acumulate rezulta o alta calificare juridica a faptei atit in sensul agravarii cit si in sensul atenuarii, in raport cu acuzarea precedenta. - Schimbarea acuzarii in legatura cu recalificarea faptei sau faptelor imputate este determinata de concretizarea sau aprecierea noua a dispozitiilor Partii speciale a Codului penal si a regulilor prevazute la articolele 114-118 din Codul penal. -Schimbarea acuzarii in legatura cu recalificarea faptei sau faptelor imputate se face in baza unei ordonante noi de punere sub invinuire emise de procuror din oficiu sau la propunerea ofiterului de urmarire penala care este inaintata conform regulilor prevazute de articolul 282. Ordonanta veche de punere sub invinuire isi pierde forta juridica din momentul emiterii unei noi ordonante, dar se pastreaza la dosar pentru faptul ca stabileste din ce moment persoana a fost atrasa in calitate de invinuit. -Completaea acuzarii se dispune printr-o ordonanta noua emisa de procuror la propunerea ofiterului de urmarire penala cind in rezultatul urmaririi penale se stabileste ca invinuitul a mai savirsit o noua infractiune sau alte infractiuni identice, care nu I s-a inaintat acuzarea anterior. -Se dispune completarea acuzarii si in cazu stabilirii unui concurs ideal de infractiuni cind invinuitul prin aceeasi fapta a savirsit doua sau mai multe infractiuni prevazute la diferite articole sau la diferite aliniate ale unui articol din Codul penal, daca nu s-a inaintat initial acuzarea pentru toate infractiunile. -O modalitate de schimbare a acuzarii scoaterea persoanei de sub urmarire penala partial in privinta unei infractiuni sau unui epizod (unei infractiuni identice) conform articolului 284 ori prin incetarea partiala a urmaririi penale conform articolului 285. -In cazul cind invinuirea inaintata nu s-a confirmat in intregime, dar s-a stabilit ca invinuitul a savirsit o alta infractiune pentru care anterior nu I s-a inaintat acuzarea se va emite doua ordonante de scoatere de sub urmarire penala pentru acuzarea neconfirmata si de punere sub invinuire pentru noua acuzare. -Schimbarea acuzarii in sensul agravarii sau completarea acuzarii se efectueaza prin inaintarea noii acuzari potrivit regulilor stabilite de articolul 282, iar in cazul schimbarii acuzarii prin recalificarea faptei in sensul atenuarii sau a excluderii unor capete de acuzare prin scoatere de sub urmarire penala sau incetare partiala a urmaririi penale care se aduce la cunostinta invinuitului.
2.3 Proiectai o ordonanta de punere sub invinuire ORDONANTA de punere sub invinuire mun. Chisinau 26 ianuarie 2011 Procuror in Procuratura sectorului Botanica, municipiul Chisinau, jurist de rangul I Damian Ludmila, examinind materialele cauzei penale nr. 2011557683,
CONSTAT: Ranga Nicolae aproximativ la ora 17.40, aindu-se pe str. Trandafirilor a oprit rutiera nr. 184 care se deplasa spre sectorul Botanica. Intrind in rutiera, analizind situatia invinuitul peste aproximativ 5 minute a purces la omiterea faptei. Astfel acesta vazind telefonul mobil ,,Nokia X6 in buzunarul Victoriei Plamadeala a hotarit sa-l sustraga pe ascuns. In momentul in care acesta a introdus mina in buzunarul victimei, martorul Crudu Vasile a observat acest fapt. Cind invinuitul a scos telefonul mobil din buzunarul victimei a cerut imediat soferului rutierei sa opreasca autovehicolul. Crudu Vasile vazind ca invinuitul doreste sa paraseasca locul comiterii infractiunii a coborit din rutiera din urma invinuitului cu scopul de a-l retine. In momentul in care Crudu Vasile a incercat sa-l retie pe faptuitor acesta din urma i-a aplicat 2 lovituri in regiunea fetei cauzindu-i leziuni corporale care nu aduc un prejudiciu sanatatii. Prin actiunile sale intentionate, Ranga Nicolae a savirsit infractiunea tilharie, prevazuta in art. 188 alin. 1 Codul penal, dupa semnele calicative: Tilharia, adica atacul savirsit asupra unei persoane in scopul sustragerii bunurilor, insotit de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea persoanei agresate ori de amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente. DISPUN: 1. Punerea sub invinuire a lui Ranga Nicolae, nascut la 14 februarie 1988 in mun. Chisinau, moldovean, cetatean al Republicii Moldova, celibatar, student la USM DREPT, anterior condamnat de judecatoria sectorului Centru la 2 ani privatiune de libertate pentru comiterea infractiunii prevazute la art. 186 alin. 1, supus militar, domiciliat in mun. Chisinau, str.Trandafirilor 4, bloc 3, ap.2. incriminindu-i savirsirea infractiunilor prevazute de art. 188 alin. (1) din Codul penal. 2. Aducerea la cunostinta lui Ranga Nicolae a ordonantei in cauza, explicindu-i continutul ei. Procuror in Procuratura sect. Botanica, jurist de rangul I Semnatura,Damian Ludmila Prezenta ordonanta mi-a fost adusa la cunostinta, continutul ei mi-a fost explicat in limba moldoveneasca, pe care o cunosc, la 26 ianuarie 2011 la ora 15:30 . Invinuit,semnatura,Ranga Nicolae Aparator,semnatura,Gudumac Dan Procuror,semnatura,Damian Ludmila Dupa inaintarea acuzarii mi-au fost explicate drepturile si obligatiile prevazute deart. 66 Cod de procedura penala, primind totodata informatia in scris privind acestedrepturi si obligatii, precum si copia prezentei ordonante. Invinuit,semnatura,Ranga Nicolae Aparator ,semnatura Gudumac Dan Procuror,semnatura,Damian Ludmila
Subiectul II. Sentinta de achitare 2.1 Definiti conceptul sentintei de achitare 2.2 Explicati conditiile si temeiurile adoptarii sentintei de achitare 2.3 Proiectati un fragment al dispozitivului sentintei de achitare
2.1Sentinta de achitare este este un act al autoritatii judecatoresti,o hotarire prin care se incheie judecarea in prima instanta,prin care sa decis ca inculpatul este nevinovat,ce duce nemijlocit la reabilitarea deplina a inculpatului.
2.2 . Sentinta de achitare se adopta daca: 1) nu s-a constatat existenta faptei infractiunii; 2) fapta nu a fost savirsita de inculpat; 3) fapta inculpatului nu intruneste elementele infractiunii; 4) fapta nu este prevazuta de legea penala; 5) exista una din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei. In cazul achitarii persoanei in temeiul ca fapta nu a fost savirsita de inculpat ,organul de urmarire penala este obligat sa continue urmarirea penala pentru identificarea faptuitorului. Sentinta de achitare duce nemijlocit la reabilitarea deplina a inculpatului. Achitarea in baza oricarui temei, enumerat mai sus, duce la ideia, ca: -instanta stabileste fie inexistenta infractiunii, ca temei al raspunderii penale, fie existenta unei cauze, in care este exclusa raspunderea penala, ceea ce echivaleaza, in ambele situatii, cu nevinovatia penala a inculpatului. -persoana trebuie sa fie reabilitata. In acest caz persoana are dreptul la despagubiri materiale, morale, sa fie restabilit in drepturile de munca, de pensionare, locative si alte drepturi in conditiile legii.
2.3 Proiectati un fragment al dispozitivului sentintei de achitare Dispozitivul sentintei de achitare trebuie sa cuprinda: 1) numele, prenumele si patronimicul inculpatului; 2) dispozitia de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal si motivul pe care se intemeiaza achitarea sau incetarea procesului; 3) dispozitia de revocare a masurii preventive, daca o astfel de masura a fost aplicata; 4) dispozitia de revocare a masurilor de asigurare a actiunii civile si a eventualei confiscari speciale, daca astfel de masuri au fost luate.
Astfel,avem urmatorul dispozitiv: In conformitate cu art. art. 384, 390, 396 CPP, instanta de judecata
H O T A R A S T E: A-l achita pe (numele, prenumele, patronimicul) de invinuirea de savirsire a infractiunii prevazuta de art. (numarul, alineatul, lit. articolului) CP pe motiv ca fapta nu a fost savirsita de inculpat. Masura preventiva aplicata fata de (numele, prenumele, patronimicul) - obligarea de a nu parasi localitatea, se anuleaza. Sentinta cu drept de apel la Curtea de Apel (includeti denumirea) in termen de 15 zile.
Subiectul II. Sentinta de condamnare 2.1Definiti conceptul sentintei de condamnare 2.2 Explicati conditiile si temeiurile adoptarii sentintei de condamnare 2.3 Proiectati un fragment al dispozitivului sentintei de condamnare
2.1 Definitie : Sentinta penala este hotarirea prin care se incheie judecarea in prima instanta, prin care aceasta hotaraste asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntind dupa caz, condamnarea, achitarea sau incetarea procesului penal.Sentinta penala trebuie sa fie recunoscuta ca un act al autoritatii judecatoresti. Astfel,sentinta de condamnare este un act al autoritatii judecatoresti,o hotarire prin care se incheie judecarea in prima instanta,prin care sa decis ca inculpatul este vinovat,stabilinduse o pedeapsa penala prin pronuntarea condamnarii. 2.2. Sentinta de condamnare se va pronunta daca instanta, din evaluarea probelor, stabileste cu certitudine vinovatia inculpatului in savirsirea infractiunii. Sentinta de condamnare se adopta numai cu conditia, ca vinovatia inculpatului: -este stabilita in cadrul judecarii cauzei. Daca despre vinovatia inculpatului se vorbeste doar in actul de invinuire (rechizitoriu), dar in cadrul cercetarii judiciare ea nu este dovedita, nu poate fi adoptata sentinta de condamnare; -este stabilita prin cumulul de probe, prezentate de parti si cercetate fiecare in parte in cadrul judecarii cauzei. Daca chiar inculpatul recunoaste vina, dar toate probele cercetate aceasta nu o confirma, nu este posibila adoptarea sentintei de condamnare. Sentinta de condamnare nu poate fi bazata pe presupuneri. Conform principiului prezumtiei nevinovatiei, toate dubiile in probarea invinuirii, care nu pot fi inlaturate, se interpreteaza in favoarea inculpatului Sentinta de condamnare se adopta: 1) cu stabilirea pedepsei care urmeaza sa fie executata; Necesita de invocat in sentinta categoria si marimea pedepsei ( art. 62-63 CP), tipul penitenciarului in care condamnatul urmeaza sa execute pedeapsa cu inchisoarea, momentul de la care incepe calcularea termenului de executare a pedepsei. 2) cu stabilirea pedepsei si cu liberarea de executarea ei in cazul amnistiei : - condamnarii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei; - liberarii conditionate de pedeapsa inainte de termen; - inlocuirii partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda; - liberarii de pedeapsa datorita schimbarii situatiei; - liberarii de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave; - aminarii executarii pedepsei pentru femei gravide si femei care au copii in virsta de pina la 8 ani. Inculpatul se libereaza de executarea pedepsei, daca la momentul adoptarii sentintei a fost adoptat actul de amnistie, care elibereaza condamnatul de pedeapsa stabilita. Despre aplicarea actului de amnistie se invoca direct in sentinta; 3) fara stabilirea pedepsei, cu liberarea de raspundere penala in cazurile de cainta activa, in legatura cu schimbarea situatiei, cu liberarea de pedeapsa in cazul a minorilor sau al expirarii termenului de prescriptie.
2.3Proiectati un fragment al dispozitivului sentintei de condamnare -A declara pe Rusu Victor Ion vinovat de savirsirea infractiunii prevazuta de articolul 186 alin(2) Cod penal, si a stabili lui: Rusu Victor pedeapsa sub forma privatiunii de libertate pe un termen de 3 ani in penitenciar de tip deschis,ce se incepe de la data pronuntarii hotaririi . Bunurile ridicate in urma perchezitiei ce apartin victimei Plugaru Oleg de a le inapoia acestuia. Sentinta poate fi atacata prin apel in Curtea de Apel Cahul in termen de 15 zile de la pronuntare, iar pentru Rusu Victor de la data inminarii copiei sentintei. Presedinte de sedinta, Florea Radu
Subiectul II. Sentinta de incetare a procesului penal 2.1 Definiti conceptul sentintei de incetare a procesului penal 2.2 Explicati conditiile si temeiurile adoptarii sentintei de incetare a procesului penal 2.3 Proiectati un fragment al dispozitivului sentintei de incetare a procesului penal
2.1 Sentinta penala este hotarirea prin care se incheie judecarea in prima instanta, prin care aceasta hotaraste asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntind dupa caz, condamnarea, achitarea sau incetarea procesului penal.Sentinta penala trebuie sa fie recunoscuta ca un act al autoritatii judecatoresti. Astfel,sentinta de incetare a procesului este un act al autoritatii judecatoresti,o hotarire prin care se incheie judecarea in prima instanta,prin care sa decis incetarea pr penal in legatura cu unul din temeiurile prev de CPP. 2.2 Sentinta de incetare a procesului penal se adopta daca: 1) lipseste plingerea partii vatamate, plingerea a fost retrasa sau partile sau impacat; 2) a intervenit decesul inculpatului; 3) persoana nu a atins virsta pentru tragere la raspundere penala; 4) exista o hotarire judecatoreasca definitiva asupra aceleiasi persoane pentru aceeasi fapta; 5) exista o hotarire a organului de urmarire penala asupra aceleiasi persoane pentru aceeasi fapta de incetare a urmaririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmarire penala sau de clasare a procesului penal; 6) exista alte circumstante care exclud sau conditioneaza pornirea urmaririi penale si tragerea la raspundere penala; precum si 7) In cazurile prevazute in art.54-56 din Codul penal. (2) In cazul prevazut in art.332 alin.(2), instanta inceteaza procesul penal, cu aplicarea sanctiunii administrative prevazute in Codul contraventional
2.3 Proiectati un fragment al dispozitivului sentintei de incetare a procesului penal In conformitate cu art. 364, 391-392, 396 CPP instanta de judecata H O T A R A S T E: A inceta procesul penal privind invinuirea lui (numele, prenumele, patronimicul) de savirsirea infractiunii prevazute de articolul (numarul, alineatul, lit. articolului) CP in legatura cu neatingerea de catre inculpat a virstei la care poate fi tras la raspundere penala. Sentinta cu drept de recurs in termen de 15 zile la Curtea de Apel (includeti denumirea). Presedintele sedintei, judecator semnatura Numele, prenumele
Subiectul II. Sentinta 2.1 Definiti conceptul si felurile sentintei 2.2 Evidentiati specificul structurii sentintei 2.3 Proiectati partea introductiva a sentintei de condamnare
2.1 Sentinta este hotarire prin care cauza penala se solutioneaza in fond de instanta de judecata;Astfel,sentinta este hotarirea prin care se incheie judecarea in prima instanta, prin care aceasta hotaraste asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntind dupa caz, condamnarea, achitarea sau incetarea procesului penal.Sentinta penala trebuie sa fie recunoscuta ca un act al autoritatii judecatoresti.Sentinta poate fi:de achitare,de condamnare,de incetare a pr penal.
2.2. Sentinta consta din partea introductiva, partea descriptiva si dispozitiv. Sentinta se intocmeste in limba in care s-a desfasurat judecarea cauzei, de unul din judecatorii care au participat la adoptarea ei. Sentinta se semneaza de toti judecatorii care au participat la adoptarea ei. Judecatorul care are opinie separata semneaza si el sentinta. Articolul 393. Partea introductiva a sentintei In partea introductiva a sentintei se arata: 1) ca sentinta a fost pronuntata in numele legii; 2) data si locul adoptarii sentintei; 3) denumirea instantei de judecata care a adoptat sentinta, numele judecatorului sau, dupa caz, al judecatorilor completului de judecata, grefierului, interpretului, traducatorului, procurorului, aparatorului; 4) daca sedinta a fost publica sau inchisa; 5) datele privind identitatea inculpatului prevazute in art.358 alin.(1); 6) legea penala care prevede infractiunea de savirsirea careia este invinuit inculpatul. Articolul 394. Partea descriptiva a sentintei (1) Partea descriptiva a sentintei de condamnare trebuie sa cuprinda: 1) descrierea faptei criminale, considerata ca fiind dovedita, indicindu-se locul, timpul, modul savirsirii ei, forma si gradul de vinovatie, motivele si consecintele infractiunii; 2) probele pe care se intemeiaza concluziile instantei de judecata si motivele pentru care instanta a respins alte probe; 3) indicatii asupra circumstantelor care atenueaza sau agraveaza raspunderea; 4) in cazul cind o parte a acuzatiei este considerata neintemeiata temeiurile pentru aceasta; 5) incadrarea juridica a actiunilor inculpatului, motivele pentru modificarea invinuirii daca la judecata s-a efectuat asa ceva; 6) mentiunea referitor la recidiva. (2) Instanta de judecata este obligata, de asemenea, sa motiveze: 1) stabilirea pedepsei cu inchisoare, daca sanctiunea legii penale prevede si alte categorii de pedepse; 2) aplicarea unei pedepse mai usoare decit cea prevazuta de lege; 3) aplicarea unei condamnari cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei; 4) rezolvarea chestiunilor legate de condamnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei sau de aplicarea altor categorii de liberare de pedeapsa penala, prevazute in art.89 din Codul penal. (3) Partea descriptiva a sentintei de achitare trebuie sa cuprinda: 1) indicarea invinuirii pe baza careia cauza in privinta invinuitului a fost trimisa in judecata; 2) descrierea circumstantelor cauzei constatate de instanta de judecata si enuntarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanta respinge probele aduse in sprijinul acuzarii. Nu se admite introducerea in sentinta de achitare a unor formulari ce ar pune la indoiala nevinovatia celui achitat. (4) Partea descriptiva a sentintei de incetare a procesului penal trebuie sa contina descrierea si motivarea temeiurilor pentru incetarea procesului penal. (5) Partea descriptiva a sentintelor de condamnare sau achitare ori de incetare a procesului penal trebuie sa contina motivele pe care este intemeiata hotarirea instantei cu privire la actiunea civila sau la repararea pagubei materiale cauzate de infractiune. Articolul 395. Dispozitivul sentintei de condamnare (1) In dispozitivul sentintei de condamnare trebuie sa fie aratate: 1) numele, prenumele si patronimicul inculpatului; 2) constatarea ca inculpatul este vinovat de savirsirea infractiunii prevazute de legea penala; 3) categoria si marimea pedepsei aplicate inculpatului pentru fiecare infractiune constatata ca dovedita, pedeapsa definitiva pe care urmeaza sa o execute; categoria penitenciarului in care trebuie sa execute pedeapsa cel condamnat la inchisoare; data de la care incepe executarea pedepsei; durata termenului de proba in cazul condamnarii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei si cui ii revine obligatia de a supraveghea pe cel condamnat cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. In caz daca instanta il gaseste pe inculpat vinovat, dar il libereaza de pedeapsa pe baza prevederilor respective ale Codului penal, ea este datoare sa mentioneze aceasta in dispozitivul sentintei; 4) dispozitia despre computarea retinerii, arestarii preventive sau arestarii la domiciliu, daca inculpatul pina la darea sentintei se afla in stare de arest; 5) dispozitia privitoare la masura preventiva ce se va aplica inculpatului pina cind sentinta va deveni definitiva; 6) obligatiile puse in seama condamnatului cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. (2) Daca inculpatul este invinuit in baza mai multor articole ale legii penale, in dispozitivul sentintei trebuie sa se indice precis in baza caror anume articole el a fost achitat si in baza carora a fost condamnat. (3) In toate cazurile, pedeapsa trebuie sa fie precizata astfel incit la executarea sentintei sa nu apara nici un fel de indoieli cu privire la categoria si marimea pedepsei stabilite de instanta de judecata. (4) In cazurile prevazute in art.66 din Codul penal, dispozitivul sentintei va cuprinde, de asemenea, si dispozitia in vederea ridicarii gradului militar sau special, titlului special, gradului de calificare (clasificare) sau a distinctiilor de stat ale inculpatului. (5) In cazul condamnarii unui cetatean strain sau apatrid cu resedinta permanenta in alt stat, dispozitivul sentintei va cuprinde explicatii privind dreptul de a cere transferarea condamnatului in tara de resedinta. Articolul 396. Dispozitivul sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal Dispozitivul sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal trebuie sa cuprinda: 1) numele, prenumele si patronimicul inculpatului; 2) dispozitia de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal si motivul pe care se intemeiaza achitarea sau incetarea procesului; 3) dispozitia de revocare a masurii preventive, daca o astfel de masura a fost aplicata; 4) dispozitia de revocare a masurilor de asigurare a actiunii civile si a eventualei confiscari speciale, daca astfel de masuri au fost luate.
2.3 Proiectati partea introductiva a sentintei de condamnare SENTINTA In numele Legii 20 iulie 2009 Orasul Cahul Judecatoria or.Cahul, in componenta: presedintelui sedintei de judecata, judecator Florea Radu grefierului Stepco Oleg cu participarea procurorului Moraru Constantin avocatului Marcu Alexandru Judecind in sedinta publica cauza penala a lui,Rusu Victor ,nascut la 5 aprilie 1980 ,or. Cahul ,moldovean, necasatorit ,somer ,fara antecedente penale ,domiciliat in or. Cahul ,str.Bulgara 3/7 , Este invinuit de savirsirea infractiunii prevazute de articolul 186 alin(2), Cod Penal;
Sesizarea organului de urmarire penala
1.1 Definiti notiunea de urmarire penala Urmarirea penala este activitatea e descoperire a infractiunilor, de identificare si prindere a infractorilor, de stabilire prin probe a vinovatiei acestora, ca activitate prealabila judecatii, este necesara pentru combaterea si prevenirea infractiunilor, scopul imediat si de perspectiva a procesului penal. Art.252 CPP urmarirea penala are ca obiect colectarea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii, la identificarea faptuitorului, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se transmita cauza penala in judecata in conditiile legii si pentru a se stabili raspunderea acestuia. 1.2Explicati succint formele de sesizare a organului de urmarire penala OUP poate fi sesizat despre savirsirea sau pregatirea pentru savirsirea unei infractiuni prin urmatoarele modalitati: Plingere Denunt Autodenunt Depistarea infractiunii nemijlocit de catre OUP; (autosesizarea) Plingerea este instiintarea facuta de o persoana fizica sau juridica careia i s-a cauzat un prejudiciu prin infractiune, prin urmare este sesizarea faccuta de catre victima personal sau prin reprezentant imputernicit prin lege. Plingerea de regula se face in scris si trebuie sa cuprinda : numele, prenumele, calitatea si domiciliul , descrierea facptei care formeaza obiectul plingerii, indicarea faptuitorului (daca e cunoscut), mijloace de proba. Daca e facuta oral, aceasta se consemneaza intr-un proces verbal semnat de victima si persoana oficiala a OUP. Persoanei care face plingere i se aduce la cunostinta despre raspundera pentru denunt fals. Intre plingerea prevazuta la art.263 CPP si plingerea prealabila prev . in art.276 CPP nu exista deosebire dupa continut si subiect , deosebirea consta in caracterul faptelor relatate , prin plingere se poate sesiza OUP privind savirsirea orikarei infr, fiind posibila si admisa oricare alta modalitate de sesizare, pe cind plingerea prealabila este unica modalitate de sesizare in cazurile prev la art 276. Denuntul Instiintarea facuta de o pers. Fiz sau jur despre savirsirea unei infractiuni, spre deosebire de plingere denuntul poate fi facut de catre orice persoana care-si asuma rolul si raspunderea denuntatorului. Daca denuntul nu este semnat, fiind anonim, acesta nu mai are calitatea de denunt, ci de simpla instiintare care nu poate servi drept temei legal pentru pornirea urm. Penale. Denuntul trebuie sa cuprinda aceleasi date ca si plingerea. Autodenuntul - instiintarea benevola facuta de o persoana fiz/jur despre savirsirea de catre ea a unei infractiuni in cazul in care organele de urm penala nu sunt la curent cu aceasta fapta. Declaratia de autodenuntare se face in scris sau oral, in cazul autodenuntarii orale se intocmeste proces-verbal . cu inregistrarea audio sau video a declaratiei. Autodenuntarea poate fi facuta prin prezentarea benevola a faptuitorului in fata OUP si instiintarea despre savirsirea tentativei sau pregatirea unei infr de catre acesta. Persoanei care se autodenunta i se aduce la cunostinta dreptul de a nu spune nimic si de a nu se autoincrimina. Autosesizarea- constituie o modalitate de sesizare cind OUP afla de savisrirea unei infr. din alte surse decit cele expuse mai sus, OUP poate afla ca s-a comis o infr pe baza constatarii personale a unei infr flagrante sau prin primirea unui denunt anonim, in urma masurilor operative de investigatie sau prin intermediul organelor de constatare. In cazul depistarii infr de catre angajatul OUP, acesta intocmeste un raport in care expune circumstantele constatate si dispune inregistrarea infr conform alin 3 art 262 CPP.
1.3 Proiectati un proces-verbal de consemnare a plingerii orale PROCES-VERBAL de consemnare a plingerii orale
mun.Chisinau 11 decembrie 2011
Ofierul de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Ciocana , municipiul Chiinau , locotenent de poliie Talmazan Ion, in conformitate cu prevederile art.263 alin.(5) din Codul de Procedura Penala , am intocmit prezentul proces-verbal despre faptul ca astazi , data de mai sus,ora 08:40, la Comisariatul de Poliie sectorului Ciocana mun.Chiinau s-a prezentat in calitate de denunator Vasile Crudu, nascut la 15 martie 1972 in mun.Chiinau , Republica Moldova, posesorul buletinului de identitate seria B nr. 44176539, eliberat la 5 ianuarie 2000 de of.nr 24, domiciliat in mun.Chiinau , bulevardul Moscovei, nr 17/8 ,ap 87, nr.telefonului la domiciliu 47-88-12,incunotinind urmatoarele: ,,La data de 11 decembrie ora 05-48, aflindu-ma impreuna cu un grup de vinatori in apropierea comunei Tohatin , patrulind in regiunea data in scopul prevenirii braconajului in regiune ,am depistat o persoana incontientade sex feminin , cu leziuni corporale intr-un ant si deoarece nimeni nu avea telefon mobil sa chemam Salvarea si sa anuntam Politia ,am decis sa o transportam cu masina La gasirea victemei ,am observat ca aceasta se afla intr-o stare rea ,fiind imbracata sumar ,pe timp de iarna ,singera i nu avea la ea nici un act de identitate ,bani sau telefon mobil. Victima se afla in stare grava,conform spuselor medicilor, fiindui cauzate multiple leziuni corporale ,iar din cauza ca aceasta pe timp de iarna a fost lasat imbracata sumar , i-a fost cauzat un oc hipotermic. Faa de cele sesizate, rog sa luai masurile corespunzatoare conform legii. Procesul-verbal l-am citit, il semnez,confirmind exactitatea coninutului lui.
Denunator _____________ Crudu Vasile Ofier de urmarire penala, locotenent de poliie _____________ Talmazan Ion
Subiectul I. Structura actelor procedurale penale 1.1Explicati specificul structurii actelor procedurale penale 1.2 Distingeti deosebirile si asemanarile dintre Rechizitoriu si Raport de expertiza 1.3 Proiectati un proces-verbal de prezentare spre recunoastere dupa voce si vorbire 1.2 Articolul 296.Rechizitoriul Rechizitoriul este actul procedural prin care se sesizeaza instanta de judecata care determina limitele judecarii cauzei in baza caruia instanta de fond se pronunta prin sentinta. Fiind o hotarire a procurorului privind terminarea urmaririi penale, rechizitoriul constituie o totalizare a tuturor materialelor urmaririi penale privind toate faptele si episoadele infractionale savirsite de catre toti invinuitii cercetati intr-o cauza penala, cu dispozitia de trimitere in judecata. 1.Expunerea rechizitoriului se incepe cu denumirea acestui act procedural, facindu-se mentionate la numarul dosarului penal si numele, prenumele invinuitului (invinuitilor). 2.Pe linga datele stabilite de aliniatul 2 al articolului comentat, expunerea rechizitoriului poate fi completata cu informatii privind motivul savirsirii infractiunii, comportamentul invinuitului pe parcursul urmaririi penale, precum si cu date privind partea vatamata (victima) si prejudiciul cauzat. 3 In cauze voluminoase cu multe episoade, expunerea tuturor faptelor se face in ordine cronologica sau sistematica. 4Date cu privire la persoana invinuitului, a s e vedea comentariul articolului 289 aliniatul 2 informatii cu privire la persoana invinuitului. 5Formularea invinuirii din dispozitiile rechizitoriului trebuie sa corespunda intocmai invinuirii prevazute in ordonanta (ordonantele) de punere sub invinuire emisa si inaintata in conformitate cu articolele 281-283, atit prin continutul ei faptic si incadrarii juridice. 6Daca la momentul intocmirii rechizitoriului procurorul considera ca invinuirea urmeaza a fi schimbata sau completata va proceda in conformitate cu dispozitiile articolului 283 prin emiterea ordonantelor respective dupa care va formula si invinuirea definitiva in rechizitoriu. 7Formularea invinuirii in dispozitivul rechizitoriul consta din descrierea succinta a faptei penale (laturii obiective) cu dispozitia de invinuire a faptuitorului in comiterea infractiunii (infractiunilor) prevazute de articolul, aliniatul si punctul articolului din partea speciala a Codului Penal. 8Dispozitia despre trimiterea dosarului in judecata contine mentiunea privind instanta judecatoreasca competenta teritoriala reiesind din dispozitiile articolelor 36-40 si articolului 42. 9Rechizitoriul se intocmeste si se semneaza de catre procurorul care a condus cu urmarirea penala, iar in cazurile prevazute de articolul 270, de catre procurorul care a exercitat nemijlocit urmarirea penala. In cazul imposibilitatii intocmirii acestuia act procedural de procurorii sus-mentionati, rechizitoriul se intocmeste de alt procuror desemnat prin dispozitia procurorului ierarhic superior. 10Anexa informativa a rechizitoriului pe linga datele prevazute de aliniatul 4 al prezentului articol poate include si alte date: 1) privind incetarea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala fata de anumite persoane si episoade; 2) privind restituirea daunei materiale unor victime; 3) scheme de participare a invinuitilor in fiecare episod a activitatii criminale, in cauze penale voluminoase; 4) lista persoanelor care urmeaza a fi citate in judecata, cu indicarea statutului procesual si adreselor acestora; 5) lista probelor care urmeaza a fi prezentata in sedinta preliminara potrivit articolului 347; 6) lista bunurilor care urmeaza a fi supuse confiscarii speciale potrivit articolului 106 din Codul penal. 11In informatia privind durata urmaririi penale se recomanda de indicat data: a)savirsirii infractiunii; b) pornirii urmaririi penale; c) conexarii anumitor materiale (dosare) la cauza data; d) inaintarii acuzarii fiecarui invinuit; e) trimiterii cauzei procurorului. 12Durata arestarii preventive include timpul aflarii faptuitorului in locurile prevazute de articolul 186 aliniatul 1. La aceasta informatie se indica si locul detinerii invinuitului, daca la acest moment este prelungita arestarea preventiva. 13.Informatia privind actiunea civila cuprinde date privind partile si cuantumul pretentiilor inaintate, precum si date privind asigurarea acestei actiuni in conformitate cu articolele 203-208. 14Privind masurile de ocrotire, a se vedea comentariul articolului 189. 15Informatia privind alte masuri procesuale include date privind masurile aplicate (suspendarea provizorie din functie, sechestrului in vederea garantarii executarii pedepsei amenzii), precum si mentiunea privind dispunerea masurilor de protectie si a masurii de inlaturare a conditiilor ce au contribuit la savirsirea infractiunilor si altor incalcari ale legislatiei. 16Informatia privind cheltuielile judiciare include sumele separat pentru fiecare temei prevazut de articolul 227 aliniatul 2 precum si suma totala calculata, cu indicarea documentelor ce confirma aceste cheltuieli. 17Pentru respectarea dispozitiilor aliniatului 5 al articolului comentat, procurorul pregateste pentru fiecare invinuit si dupa caz fiecarui reprezentant legal cite o copie de pe rechizitoriu. Daca invinuitul sau reprezentantul legal nu poseda limba de stat, procurorul asigura traducerea rechizitoriului in limba pe care o cunosc acestea. Copia rechizitoriului tradusa va fi semnata de procuror si de traducator. 18Pentru a inainta copia de pe rechizitoriu, procurorul informeaza invinuitul, care se afla in stare de libertate si reprezentantul legal despre prezentarea la data indicata printr-o instiintare. Invinuitului arestat preventiv i se inmineaza obligatoriu copia de pe rechizitoriu. In cazul cind acesta refuza sa o primeasca, copia de pe rechizitoriu va fi inminata aparatorului. In caz de neprezentare a invinuitului se va proceda in conformitate cu aliniatul 3 al articolului 297. 19Despre primirea copiei de pe rechizitoriu invinuitul, reprezentantul legal, sau n cazurile prevazute de aliniatul 3 al articolului 297, aparatorul atesta acest fapt inscris, indicind data si numarul de foi primite. 20Referinta la rechizitoriu poate fi depusa de catre invinuit sau aparatorul lui, in care este expus dezacordul in privinta temeiniciei invinuirii aduse si ilegalitatii probelor administrative.
Raportul de expertiza este un mijloc de proba care are o importanta deosebita in procesul penal. In raport se contin rezultatele investigatiei efectuate de catre o persoana care dispune de cunostinte speciale in domeniul dat. Metoda si volumul cercetarilor este determinata de catre expert, in cazul cind expertul obtine rezultate care depasesc volumul chestiunilor puse in fata lui, el este in drept de a mentiona despre aceste rezultate in raportul sau. 1.Expertul da raspuns la chestiuni din numele sau propriu si poarta raspundere personala. El trebuie sa fie preintimpinat pentru raspunderea penala in cazul prezentarii cu buna-stiinta a unor concluzii false. Faptul prevenirii despre raspunderea penala este mentionat in ordonanta sau in incheierea de efectuare a expertizei. Confirmarea prin semnatura si aplicarea sigiliului institutiei respective se efectueaza cu scopul atit de a confirma efectuarea investigatiilor, cit si de a confirma faptul ca el a fost preintimpinat despre raspunderea penala pentru prezentarea cu buna-stiinta a unor concluzii false. 2.Raportul de expertiza este format din 3 parti: partea introductiva, partea analitica si concluziile. In partea introductiva se includ si date privind locul si timpul efectuarii expertizei; temeiurile de efectuare a expertizei, organul si persoana care a coordonat efectuarea expertizei, sau persoana la cererea careia a fost efectuata expertiza in cazul cind expertiza a fost efectuata la cererea partilor si pe contul lor, date despre expert, inclusiv si cele profesionale (studiile, specialitatea, vechimea in munca), faptul ca expertul a fost preintimpinat pentru raspundere in caz de prezentare cu buna-stiinta a unor concluzii false. In partea introductiva se mentioneaza de asemenea integral toate chestiunile puse in fata expertului, materialele care au fost utilizate de catre expert, obiectul investigatiilor, inclusiv metoda aplicata. In partea introductiva de asemenea se includ si date despre persoanele care au participat la efectuarea expertizei. Chestiunile la care da raspuns expertul trebuie sa fie incluse in raportul de expertiza identice cu cele din ordonanta sau incheierea privind dispunerea expertizei. Nu se admite redactarea intrebarilor puse in fata expertului. Mentionind despre ordonanta sau incheierea care a servit drept temei pentru efectuarea expertizei, expertul trebuie sa indice data emiterii acestei hotariri, cit si data cind materialele dosarului au fost puse la dispozitia expertului. In caz de necesitate expertul poate sa se adreseze la persoana care a dispus efectuarea expertizei pentru lamurirea unor formulari in intrebarile puse in fata expertului, cit si prezentarea unor materiale suplimentare pentru investigatie. 3.In a doua parte a raportului de expertiza partea analitica se descrie procesul de efectuare a investigatiilor, care metodici au fost utilizate, care utilaje si preparate au fost utilizate, circumstantele care au fost descoperite in urma efectuarii investigatiilor. Expertul este liber de a indica in partea analitica orice imprejurare care o considera el ca este necesar de mentionat. In partea analitica de asemenea se fac trimiteri la materialele dosarului care au fost utilizate de catre expert cu trimiterea la filele din dosar. Expertul face trimiteri si la literatura stiintifica in baza careia a fost efectuata expertiza, indicind sursa, autorul, editia si alte date care sunt necesare pentru identificarea lucrarii care a fost utilizata. Partea anlitica trebuie sa fie elaborata intr-un limbaj clar pentru persoane care nu dispun de cunostinte speciale in acest domeniu. Termenii ce tin de specialitate trebuie sa fie lamuriti. In partea analitica se includ de asemenea orice act normativ care a fost utilizat de catre expert in cadrul investigatiilor efectuate. 4.In partea a treia a raportului sunt mentionate concluziile la care a ajuns expertul. Concluziile trebuie sa se bazeze pe rezultatele investigatiilor mentionate in partea analitica. Concluziile trebuie sa fie clare si determinate. In situatia cind este imposibil de a da raspuns la o chestiune, acest fapt este necesar de mentionat. De asemenea se mentioneaza si opinia expertului in caz cind nu este posibil de a da un raspuns clar la o chestiune. In situatia in care expertul isi expune opinia cu probabilitate la unele date, aceasta nu poate fi pusa in baza sentintei. Daca in timpul efectuarii investigatiilor expertul a constat si alte imprejurari decit cele care se cereau de constatat, aceste imprejurari sunt expuse dupa darea raspunsurilor la toate intrebarile puse in fata lui. In cazul cind expertul nu a fost in stare sa raspunda la toate intrebarile el trebuie sa mentioneze motivul care a conditionat o asemenea imposibilitate. Motivele sunt expuse in alineatul 4 al articolului 151 si sunt exhaustive. 5.Organul de urmarire, in toate cazurile, indiferent care a fost raspunsul expertului intocmeste un proces verbal. Procesul verbal se intocmeste in termen de 3 zile de la primirea raportului cu scopul de a asigura ca partile sa ia cunostinta fie cu raportul de expertiza, fie cu declaratia expertului privind imposibilitatea prezentarii concluziilor, precum si privind procesul verbal de audiere a expertului. Explicatiile, obiectiile, cererile partilor in urma luarii cunostintei cu materialele prezentate sunt inaintate organului de urmarire. Partile pot cere efectuarea unei expertize suplimentare, unei contra-expertize. Organul de urmarire admite sau respinge cererea partilor. In cazul respingerii cererii partilor, acestea au dreptul de a se adresa procurorului. 6.In situatia in care expertiza a fost efectuata in faza de judecare a cauzei raportul de expertiza, se aduce la cunostinta partilor care luind cunostinta pot inainta obiectiile sale instantei. Obiectiile sunt incluse in procesul verbal al sedintei de judecata.
Subiectul I. Structura actelor procedurale
1.1 Definiti notiunea de act procedural 1.2 Analizati partile constituente ale actelor procedurale 1.3 Proiectati un proces-verbal de audiere a martorului
1.1 Conform CPP , act procedural document prin care se consemneaza orice actiune procesuala prevazuta de CPP, si anume: ordonanta, proces-verbal, rechizitoriu, incheiere, sentinta, decizie, hotarire etc.; 1.2
1.3 Proiectati un proces-verbal de audiere a martorului PROCURATURA REPUBLICII MOLDOVA Proces-verbal de audiere martorului or. Cahul 5 iunie 2009 Procuror in Procuratura or. Cahul ,Moraru Constantin, In localul Procuraturii orasului Cahul ,de la ora 10 si 20 min. pina la ora 12 si 10 min.Respectind dispozitiile articolelor 105-109 CPP a interogat in calitate de martor pe numitul, care a declarat despre sine: NPP :Robu Nichifor ,12 mai 1960 or. Cahul;Moldovean;Domiciliul, or. Cahul ,str.Teilor 4/3 Locul de munca, functia :medic la CMF Cahul;casatorit;Buletin de identitate:A 2908754578 -I s-au explicat drepturile si obligatiile martorului, prevazute de art. 90 CPP (semnatura ) -De raspunderea penala, prevazuta de art. 312 CP pentru depozitii cu buna stiinta false si de art. 313 al CP RM pentru refuzul sau eschivarea de a depune marturii sunt avertizat ( semnatura ) -doresc sa dau depozitii in limba romana pe care o cunosc liber (semnatura) -de serviciile traducatorului nu am nevoie ( semnatura ) declaratiile martorului: la data de 3 iunie ,zi de miercuri, aproximativ pe la ora 18.00 m-am dus la fintina sa aduc apa.Fintina se afla peste 2 case de vila domnului Plugaru Oleg.Astfel ,scotind apa din fintina am observat cum a trecut pe linga mine cu viteza o motocicleta ce sa oprit la poarta domnului Plugaru.Eu cunosc faptul ca acesta cu familia sa vin rar si doar in zile de simbata si duminica la aceasta casa, de aceea ma mirat faptul dat, mai ales ca acesta a plecat luni dimineata de aici ceea ce am vazut personal.Din aceste motive eu miam fixat atentia spre motocicleta data.Astfel am observat ca cu motociclistul se mai afla o persoana.Acestea au coborit si sau apropiat de gard cercetind ograda si discutind ceva.Din pacate eu nu am putut vedea fetele acestor doi dar am observat ca unul din ei si mai concret pasagerul mergea schiopatind ceea ce mia amintit de un baiat ce locuieste nu departe de noi.El e un fost sportiv ce si-a fracturat piciorul drept in urma unui antrenament ,iar ca urmare schioapateaza. Parca dupa figura sa sportiva si piciorul drept ce schiopateaza pasagerul pare a fi el :Rusu Victor.Acestea doi au mai stat vreo 3 minute si au plecat.Astfel, in afara de acestea nu am mai observat pe nimeni in prejma casei d-lui Plugaru.In plus ,tot pe 3 iunie noaptea s-a auzit zgomot de motocicleta la fel ca aceea pe care am vazuto ziua ,ceea ce ma face sa gindesc ca e una si aceeasi.
Subiectul II. Suspendarea urmaririi penale
2.1 Definiti conceptul de suspendare a urmaririi penale 2.2 Indicati imprejurarile in care poate fi suspendata urmarirea penala 2.3 Proiectati o ordonanta de suspendare a urmaririi penale
2.1 Suspendarea UP Reprezinta intreruperea temporara a activitatii procesual penale , determinate de anumite circumstante , care impedica desfasurarea acestor activitatii. Odata cu suspendare UP actiunele de up nu se mai efectueaza si termenu UP nu se prelungeste. Inainte de suspendarea UP trebuie indeplinite toate masurile a caror efectuare este posibila , de cautare a invinuitului. Suspendarea poate fi totala sau partiala . desemenea OUP este obligat sa anunte partile despre suspendare sis a ea toate masurele in vederea identificarei ifractorului.
2.2 UP se suspenda in cazurile cind exista temeiurile; - invunuitul a disparut , sustraginduse de la UP , sau locul aflari nu este stability -nu este identificata persoana care poate fi pusa sub invinuire - in caz de refuz privind persoanei de imunitate in caz de extra dare a pers de un st strain - invinuitul sa imbolnavit de o boala psihica sau de o alta boala grava crae il impedica sa ia parte la process penal, atestata printro concluzie medico legala
2.3 Proiectati o ordonanta de suspendare a urmaririi penale Ordonanta de suspendare a u.p.
Mun.chisinau 08.06.2012 Procuror in procurtura sectorului Centru, mun. Chisinau ,Rusu Olga, examinind materialele cauzei penale nr. 2003011748 si propunerea OUP a CP sectorului Centru, mun. Chisinau Florea Andrei,- CONSTAT: Urmarirea penala in prezenta cauza a fost inceputa la 15.12.2009 de catre ofiterul de urmarire penala a CPS Centru, mun. Chisinau,Florea Andrei a fost pornita urmarirea penala nr2003011748 in baza art. 195 al.2 CP pe faptul ca in luna decembrie 2009 o doamna ,prezentindu-se ca L. Mocanu, aflinduse in of. 109, din bul. Stefan cel Mare 200,prezentinduse ca director SRL Intergristi" li-a promis cet. Drobina A. si Lupu E. deschiderea vizelor Senghen" si trimiterea acestora peste hotare la serviciu, a primit de la fiecare cite 2000 dolari SUA, folosind mijloacele banesti in interese personale, cauzind astfel cet. Drobot A., si Lupu I. prejudicii materiale considerabile. In cadrul u.p. ,s-au indeplinite toate actiunile de urmarire penala a caror efectuare a fost posibila in lipsa invinuitului,au fost luate toate masurile pentru descoperirea lui, precum si pentru identificarea persoanei care a savirsit infractiunea,insa locul aflarii persoanei L.Mocanu nu a fost stabilit. Astfel, in temeiul art. 287/1 pct. 1 CPP, Dispun: -Suspendarea u.p pe motivele expuse in partea descriptiva a ordonantei,in baza art 287/1 pct. 1 CPP. Procuror Rusu O.
Terminarea urmarii penale
1.1 Scoatere pers de sub urmarire penala constituie o hotarire prin care se reabiliteaza aceasta persoana daca solutia se refera la toate capetele de acuzare. Persoana reabilitata poate
1.2 Temeiurile de scoatere a pers de sub urmarire penal sunt expres prevazute de CPP art 284. Astfel, Scoaterea persoanei de sub urmarirea penala are loc in cazul in care se constata ca fapta nu a fost savirsita de banuit sau invinuit, in cazurile prevazute in art.275 pct.1)-3), (nu exista faptul infractiunii; fapta nu este prevazuta de legea penala ca infractiune; fapta nu intruneste elementele infractiunii, cu exceptia cazurilor cind infractiunea a fost savirsita de o persoana juridica;) precum si daca exista cel putin una din cauzele, prevazute in art.35 din Codul penal,( Se considera cauze care inlatura caracterul penal al faptei: a) legitima aparare; b) retinerea infractorului;c) starea de extrema necesitate; d) constringerea fizica sau psihica;e) riscul intemeiat; f) executarea ordinului sau dispozitiei superiorului. )care inlatura caracterul penal al faptei.).
1.3 Ordonanta De scoatere a persoanei de sub urmarirea penala
Or Chisinau 20 mai 2012
Procuror in Procuratura sect Botanica, locotenent de politi, DP. Examinind materialele cauzei penal nr 20120003,
CONSTAT: Urm penal a fost inceputa la 2 mai 2012 de organul de urm penal din cadrul Comisariatului de Politi e din sector Botanica, in baza art 145 alin (1) Cod Penal, omorul intentionat. In data de mai 2012 intre Marin popesci si Alexandru Ioncu sa iscat o cearta din cauza ca Marin Popescu nu ia rambursat datoria acestuia. Atunci, cei doi sau luat la bataia si Alexandru la injughiat pe Marin cu cutitul in zona abdominala, in urma careia acesta a decedat. In cadrul urmaririi penale sa constat ca Alexandru Ioncu se afla in stare de legitima aparare. In coformitate cu art 284 alin (1) CPP si art 35 CP,
Dispun: Scoaterea de sub urmarire penala a banuitului Alexandru Ioncu, an 12. 03.84,domiciliat in or Cahul, str Gr. Vieru 34, casatorit, somer, cetatean al RM. Aducerea la cunostinta apersoanelor interesate despre ordonanta in cauza. Procuror DP
Terminarea urmaririi penale
2.1 Explicati modalitatile terminarii urmaririi penale modalitatile terminarii urmaririi penale: a) cu trimiterea cauzei in judecata prin intocmirea rechizitoriului si b) fara trimiterea cauzei in judecata prin intocmirea ordonantei de incetare a urmaririi penale, de scoatere de sub urmarire a persoanei sau de clasare a cauzei penale. Raportul privind terminarea urmaririi penale se intocmeste de catre organul de urmarire penala atit in cazul cind faptuitorul a fost pus sub invinuire precum si in cazul cind acesta nu a fost pus sub invinuire. De asemenea odata cu terminarea urmaririi penale pentru anumite persoane sau fapte din aceiasi cauza organul de urmarire penala face propunere de incetare a urmaririi penale, de scoatere de sub urmarire penala sau de clasare a cauzei penale pentru un anumit episod pentru care invinuitul sau banuitul in cauza data a fost scos de sub urmarire penala, iar faptuitorul adevarat nu a fost identificat si a expirat termenul de prescriptie. Daca dupa punerea sub invinuire a faptuitorului din probele administrate rezulta schimbarea sau completarea acuzarii organul de urmarire penala face propunerile respective in raportul de terminare a urmaririi penale. raportul privind terminarea urmaririi penale se incepe cu descrierea faptei (faptelor) constatate in cursul urmaririi penale in legatura cu care a fost pornita urmarirea penala precum si a tuturor faptelor penale, savirsite de catre invinuit (invinuiti) conexate in cauza data. Rechizitoriul este actul procedural prin care se sesizeaza instanta de judecata care determina limitele judecarii cauzei in baza caruia instanta de fond se pronunta prin sentinta. Fiind o hotarire a procurorului privind terminarea urmaririi penale, rechizitoriul constituie o totalizare a tuturor materialelor urmaririi penale privind toate faptele si episoadele infractionale savirsite de catre toti invinuitii cercetati intr-o cauza penala, cu dispozitia de trimitere in judecata. Dupa inminarea copiei de pe rechizitoriu invinuitului si reprezentantului legal sau dupa caz aparatorului, procurorul trimite cauza in instanta de judecata competenta fara intirziere prin intermediul cancelariei procuraturii respective.
2.2 Analizati imprejurarile in care poate avea loc clasarea urmaririi penale Clasarea este o modalitate de incetare a urmaririi penale in exclusivitate in privinta faptei penale nefiind stabilita nici o persoana in calitate de banuit sau invinuit. Astfel expresia in cauza nu exista invinuit urmeaza a fi inteleasa in sensul ca in cursul urmaririi penale nu a fost descoperit faptuitorul sau in cazurile cind nu exista fapta infractiunii,sau nu este prevazuta de legea penala, nu a fost atrasa in calitate de banuit sau invinuit nici o persoana fizica, si nici o persoana juridica. In cazul cind fapta prejudiciabila exista dar faptuitorul ramine nedescoperit, clasarea cauzei se dispune la expirarea termenului de prescriptie. Ipotetic clasarea cauzei poate fi dispusa si in alte cazuri, de exemplu in cazul retragerii plingerii prealabile, neexistind banuit sau invinuit in cauza. Clasarea cauzei poate fi dispusa partial in privinta unei fapte sau total in privinta tuturor faptelor referitor la care se desfasoara urmarirea penala.
2.3 Proiectati o ordonanta de clasare a urmaririi penale
Ordonanta de clasare a urmaririi penale
mun. Chisinau 14 octombrie 2008
Procuror in Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chisinau, jurist de rangul IIRadu Bordeian, examinind materialele cauzei penale nr. 2006030823, CONSTAT: Urmarirea penala in cauza nr. 2006030823 a fost inceputa de organul de urmarirepenala al Comisariatului de Politie al sectorului Buiucani, mun. Chisinau, la 20 august2006,in baza semnelor infractiunii prevazute in art. 186 din Codul penal,pe faptul furtului din avutul proprietarului autoturismului ,,Opel Astra a numerilor de inmatriculare. In cadrul urmaririi penale s-au constatat urmatoarele: ca aflinduse de citeva zile in curtea casei, intre data de 10-20 agust, autoturismul Opel-Astra, fiind lasat de proprietarul acesteia, Gruma Vitatie, iau fost sustrase numerele de imatriculare, CHR 325, despre faptul cine a comis ifractiunea nimeni nu cunoaste,proprietarul nu banueste pe nimeni.In cadru urmaririi penale nu sa aflat nimic despre cine a comis fapta.
In contextul celor expuse, conducindu-ma de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 1),art. 255, 275 pct. 3) si 285 din Codul de procedura penala, DISPUN: Clasarea urmaririi penale in privinta furtului numerilor de inmatriculare CHR 325, pe motiv ca a expirat termenul de prescriptie conform art.275 p.4) si nu exista banuit in cauza data conform art. 286 Cod de Procedura Penala. Aducerea la cunostinta persoanelor interesate a hotaririi adoptate.
Procuror in Procuratura sect. Buiucani, jurist de rangul II semnatura Radu Bordeian
Tataru Vasile semnatura Stratulat IrinaReprezentant legalal partii vatamate semnatura Nicolae Stratulat
Regula Fructul Pomului Otrăvit A Apărut CA o Instituţie Procesuală În Procedura Naţională În Urma Modificărilor Din 28 Iulie 2006 A Articolului 94 Cod Procedură Penală