Tarile nordice si tipurile de tarm

NORVEGIA
1)date generale
Localizare: Vestul Pen. Scandinave
Denumirea oficiala: Regatul Norvegiei
Organizarea statala: Monarie !onstitutionala "Princi#at)
Lim$a oficiala: norvegiana
!a#itala: Oslo "%%&.&&& loc.)
Po#ulatie: '.(&&.&&& loc.
))scurt istoric
Micile tri$uri de vi*ingi + unificate in cea de+a )+a ,umatate a sec. al -.+lea/
e0#editii de cucerire a Danemarcei1 -slandei si 2roenlandei/
134( 5 unirea cu Danemarca si Suedia "6niunea de la 7almar)
181% 5 o$tinerea inde#endentei.
Neutra in Primul R.M.
Ocu#ata de germani in al )+lea R.M.
9derarea la N9:O du#a 14'%.
Nu a#artine de 6.;.
3)clima
-ulie 5 tm 1<o! "S)/ 13o! "n)
-anuarie 5 tm 1o!/ +3o!
Preci#itatii: + muntii sunt o $ariera naturala1 rezultand o diferenta mare intre
valorile din V si ; "=ergen+))%& mm>an/ Rondane+?%&& mm>an)
')sezonul turistic
1% iunie+1% august: #erioada #rinci#ala.
9tractiile1 restaurantele si centrele de informare 5 #rogram #relungit/ oferte de
cazare avanta,oase/ trans#ort in comun intensificat.
;0trasezonul1 in scim$1 este mai #utin aglomerat.
La N de !ercul Polar1 in sezonul cald1 soarele e vizi$il )' de ore.
%) tarmurile
@,ord A golf maritim ingust1 sinuos si intrat adanc in uscat1 cu maluri a$ru#te si
inalte.
Sognef,orden
Lungime: )&< *m
9dancime ma0: 13&8 m
% $rate 5 fiecare e cunoscut #entru frumusetea sa: @,aerlandsf,orden1
Sognef,orden1 Lustraf,orden1 9rdalsf,orden si Laerdalsf,orden.
SUEDIA
1)date generale
Localizare: centrul Pen. Scandinave
Denumire oficiala: Regatul Suediei
Organizare statala: Monarie !onstitutionala "Regat)
Lim$a oficiala: Suedeza
!a#itala: Stoc*olm "(83.&&&1 B su$ur$ii+1.84&.&&&)
Po#ulatie: 4.1&&.&&& loc
))scurt istoric
Sf. sec. .: unirea tri$urilor germanice de #e teritoriul Suediei
Sec .--: e0tinderea statului #rin ocu#area @inlandei
Sf. sec. .-V: unirea cu Danemarca
Sec. .V---: #ierderea zonelor $altice in favoarea coalitiei: Rusia1 Danemarca1
Polonia si Prusia
Neutra in cele ) R.M.
Mem$ru al ON6 "14'<) si 6; "144%)
3)clima
-n N: clima rece su$#olara "1(o!+iulie1 +'o!+ianuarie/ ( luni za#ada)
-n !entru: tem#erat continentala
-n S: tem#erat oceanica ")&o! iulie1 )o! ianuarie)
Raurile nu sunt naviga$ile din cauza cascadelor si re#ezisurilor/ au #otential
idroenergetic ridicat
Su#rafete mari im#adurite
')sezonul turistic
Durata: sf. Mai 5 se#tem$rie
Particularitate: #erioada iunie+iulie e nefavora$ila1 in zona lacurilor1 din cauza
sezonului tantarilor.
-unie+august: osteluri aglomerate1 oteluri cu tarife reduse #ana la %&C
Sezonul rece ofera o#ortunitati #entru #racticarea s#orturilor de iarna1 in
statiuni ca Dre si Eu**as,Frvi "Gotelul de 2eata)
%)tarmurile
;s*ersurile "forme de relief re#rezentHnd o IngrJmJdire de #ietre su$ formJ de dig
er#uit1 #rovenit din e0isten a unui curs de a#J inglaciar) eviden iazJ #roeminen e.
FINLANDA
1)date generale
Localizare: estul Pen. Scandinave
Denumire oficiala: Re#u$lica @inlanda
Organizare statala: re#u$lica
Lim$a: finlandeza si suedeza
!a#itala: Gelsin*i "%<%.&&& loc>1.&41.&&& cu su$ur$ii)
Po#ulatie: %.)((.&&& loc
))scurt istoric
Din sec. .-- 5 de#endenta de Suedia.
Din 18&4 5 s+a unit cu Rusia
Din 141( 5 inde#endenta
-n al )+lea R.M. a fost de #artea 2ermaniei itleriste
Du#a raz$oi1 a desfasurat o #olitica de neutralitate1 fiind in relatii $une cu
6RSS.
Sec. .. 5 adera la 6;1 dar nu si la N9:O
3)clima
K !lima continentala 5 la S e influenta maselor de aer oceanice de S+V/ in
interior si N este rece1 cu multa za#ada "'+< luni)
K Raurile 5 im#ortante #t navigatie
K Paduri 5 ()C "conifere/ tundra la N)
K Veri secetoase si calde "frig in august)/ ierni foarte reci "za#ada: oct+sf martie)
K -n La#onia 5za#ada tine din se#t #ana in mai.
')sezonul turistic
K -unie+august
K :oate atractiile si otelurile sunt descise/ ferrL+$oaturile traverseaza lacurile/
festivaluri in desfasurare
K M:ara miilor de lacuriN 5 <&.&&&/
K -n La#onia 5 oct 5fe$>martie: e vizi$ila aurora $oreala/ se #ractica s#orturile de
iarna
K La#oniaA!asa oficiala a lui Mos !raciun 5 !raciunul e #erioada cea mai
atractiva
%)tarmurile
Jrmul cu s*,Frs numit i Jrm de ti# finlandez1 datorita frecven ei mari #e coastele
@inlandei1 este un Jrm cu forme glaciare. Regiunile ,oase + aco#erite
In #leistocen de masa de gea J a calotelor glaciare nordice i #e care s+a dezvoltat
un relief de acumulare morenic 5 #rin inundare de cJtre a#ele mJrii i1 ulterior1 #rin
e0ondarea tre#tatJ In urma mi cJrilor izostatice #ozitive1 dau o morfologie litoralJ
a#arte1 cu as#ecte diferite In func ie de ti#ul de forme glaciare
#redominant. ;s*ersurile "forme de relief re#rezentHnd o IngrJmJdire de #ietre su$
formJ de dig er#uit1 #rovenit din e0isten a unui curs de a#J inglaciar) eviden iazJ
#roeminen e. Situa ii asemJnJtoare sunt indicate In ,urul 2olfului =otnic "Suedia i
@inlanda). !aracteristicile #rinci#ale sunt date de numJrul mare de insule1 #eninsule
i golfuri foarte neregulate.
DANEMARCA
1)date generale
Localizare: Pen. -utlanda
Denumire oficiala: Regatul Danemarcei
Organizare statala: monarie constitutionala
Lim$a: daneza
!a#itala: !o#enaga "%&3.&&& loc>1.8)3.&&& loc)
Po#ulatie: %.'((.&&& loc
))scurt istoric
in ;vul Mediu 5 cea mai influenta tara din ;u. Nordica
9 guvernat teritoriile Norvegiei1 Suediei si -slandei1 dar si o #arte din Marea
=ritanie "sec. .-)
-n 134( 5 iese din 6niunea de la 7almar.
; stat suveran din 14181 inde#endenta de#lina a o$tinut+o in 14''
Neutra in Primul R.M.
Ocu#ata de 2ermania in al )+lea R.M.
3)clima
!limat oceanic+umed 5 ian>fe$r: &o!/ august: 1<o! "destul de calda #t dezv
agriculturii)
1)1 zile>an cu #reci#itatii 5 (1) mm>an
Rauri scurte1 multe lacuri glaciare
Lagune #e #artea V.
Paduri 5 1&C din su#rafata "fagi1 $razi)
')sezonul turistic
Sf. Lunii iunie1 iulie si august 5 sezon de varf "@estivalul in aer li$er Ros*ilde)
9vanta,e: reduceri la cazari1 #relungiri de orar la muzee si alte atractii
Dezavanta,: multi turisti+aglomeratie in centrul oraselor/ iarna1 turistii sunt mai
#utini1 din cauza vremii foarte reci si a no#tii lungi
%)tarmurile
Jrmul Oatt este re#rezentat #rin mla tini i $ancuri de aluviuni "de regulJ maluri i
nisi#uri)1 invadate de vegeta ie idrofilJ. Se formeazJ la mJrile cu #latforme e0tinse
i de micJ adHncime1 unde flu0ul i reflu0ul se manifestJ cu intensitate1 iar rHurile
aduc materiale In cantitJ i mari. Pn urma $arJrii canalelor i consolidJrii cordoanelor1
su#rafe ele ce erau #eriodic inundate devin emerse "e0ondate) #utHnd fi luate In
culturJ