You are on page 1of 12

SPETA 1:

A vinde lui B un apartament, iar B se obliga prin contract sa nu instraineze apartamentul


altei persoane timp de 2 ani. Obligatiei lui B de a nu instraina apartamentul ii corespunde
vreun drept patrimonial ? Daca da, ce natura are acest drept patrimonial ?

SPETA 2:

Prin cererea de chemare in judecata, depusa la Tribunalul Bucuresti, A a chemat in
judecata pe parat B si primarul sectorului 2 solicitand instantei sa dispuna anularea
autorizatiei de constructie emisa de primarul sectorului 2 in favoarea lui B. In motivarea
cererii, reclamantul a aratat ca aceasta autorizatie ii incalca dreptul de proprietate asupra
terenului pentru ca ii permite paratului B sa ridice o constructie inclusiv pe o suprafata de
30 de metrii patrati ce apartine reclamantului. Paratul, a invocat exceptia lipsei procedurii
prealabile solicitand respingerea actiunii ca inadmisibila. Reclamantul a invocat exceptia
de neconstitutionalitate a articolului 7 din Legea 554/2004 privind contenciosul
admnistrativ, in raport cu art. 21 din C Romaniei.
Reclamantul a motivat aceasta exceptie aratand ca procedura prealabila constituie o
forma de jurisdictie admnistrativa care potrivit art. 21 este facultativa.
Paratul a solicitat respingerea cererii de sesizare a Curtii Constitutionala ca inadmisibila,
pe moriv ca printr-o decizie anterioara, Curtea Constitutionala a respins exceptia de
neconstitutionalitate a aceluias text de lege.
Art. 7 din Legea 554/2004: inainte de a solicita instantei anularea unui act admnistrativ
individual, persoana vatamata trebuie sa solicite autoritatii publice emitente revocarea
acelui act in tot sau in part, in termen de 30 de zile de la comunicare.
Ce va hotara instanta in privire cererii de sesizare a CC?

Solutie:
Art.7: inainte de a cere instantei anularea unui act administrativ,persoana vtmat trebuie
sa solicite autoritatii publice emitente revocarea acelui act

Tribunalul Bucuresti va admite cererea de sesizare a curtii constitutionalitate, cu
exceptia de neconstitutionalitate a articolului 7 din legea 544/2004, fata de dispozitiile art.
21 din Constitutia Romniei. Instanta va constata ca sunt ndeplinite conditiile de
Admisibilitate a cererii de sesizare :exceptia sa vizeze o dispozitie dintr-o lege/ord de
guvern, CCR sa nu fi declart neconstitutionalitatea aceleasi dispozitii printr-o decizie
anterioara,de solutia ce va fi data exceptiei de neconstitutionalitate sa depind solutia ce
va fi data de instanta cererii reclamantului

Sunt obligatorii doar deciziile curtii in care este admisa exceptia de neconstitutionalitate.(
acestea reprezinta izvoare de drept civil) .
1) nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate a fi neconstitutionale prin decizii
anterioare
2 )Textul de lege atacat sa contribuie la solutionarea cauzei.
3) exceptia de neconstitutionalitate sa vizeze o dispozitie dintre lege sau o ordonanta de
guvern.



SPETA 3:



Prin cererea de chemare in judecata (5 mai 2013) A a solicitat instantei sa-l oblige pe
paratul B sa-i predea un apartament. In motivarea cererii, reclamantul a arata ca a devenit
proprietarul acelui apartament un cursul anului 2011 si paratul il foloseste fara drept. Prin
probele admnistrate se retine ca la 10 octombrie 2011, A a cumparat apartamentul de la C
printr-un contract autentic cu pretul de 55 000. La 10 februarie 2011, acelasi apartament
fusese vandut de C lui B printr-un contract sub semnatura privata cu pretul de 55 000. B
si-a inscris dreptul de proprietate in cartea funciara.
In februarie 2011, vanzarea apartamentelor era valabila chiar daca nu era incheiata in
forma autentica. NCC impune forma autentica pentru validitatea actelor constitutive sau
translative de drepturi reale imobiliare ce urmeaza a fi inscrise in cartea funciara.

Solutie:
Instanta va respinge cererea ca neintemeiata.
In temeiul art. 6 alin (2) si (3) din NCC, actele juridice civile sunt guvernate de legea in
vigoare la data incheierii lor; de aceea primului contract i se va aplica Codul Civil anterior,
astfel incat acesta este valabil, respectand forma ceruta de lege, ba mai mult, prin
inscrierea dreptului de proprietate in cartea funciara de catre parat, acest drept a devenit
opozabil tertilor (inclusiv reclamantului);
Pe de alta parte contractul incheiat de reclamant este reglementat de NCC, ca urmare a
incheierii acestuia dupa intrarea in vigoare NCC
Dupa momentul incheierii contractului, vanzatorul nu mai era proprietarul apartamenului
vanzarea bunului altuia reglementat de art.1683
Reclamantul nu a devenit proprietar deoarece vanzatorul nu si-a indeplinit obligatia
Primul contract ramane valabil dupa intrarea in vigoare a NCC
Raporturile de proprietate sunt cele stabilite intre persoana care a dobandit in mod valabil
dreptul de proprietate si toate celelalte subiecte de drept;
Aspectul referitor la valabilitatea actului de dobandire a proprietatii este un aspect diferit de
cel referitor la dreptul de proprietate.

SPETA 4:

La 15.09.2011, A i-a facut lui B o oferta de vanzare sub semnatura privata cu privire la un
apartament propriu cu un pret de 55 000 de euro. Aceasta oferta scrisa a ajuns in posesia
lui B la 20.09.2011. La 7.10.2011, B a dat o declaratie autentica prin care a acceptat fara
rezerve oferta lui A. Aceasta declaratie a ajuns in posesia lui A la 10.10.2011. La
20.10.2011 B a consemnat suma de 55 000 de euro la banca pe numele lui A, iar dupa o
saptamana i-a trimis o notificare lui A cerandu-i sa ii predea acel apartament. Prin actiunea
intentata la 05.11.2011, B l-a chemat in judecata pe A solicitand instantei sa il oblige pe
parat sa ii predea apartamentul. In motivare reclamantul arata ca prin acceptarea ofertei
de vanzare ce i-a fost facuta, se considera incheiat contractul de vanzare-cumparare astfel
incat, s-a nascut obligatia lui A de a-i preda apartamentul. Potrivit art. 1244 din NCC,
vanzarea apartamentelor trebuie incheiata in forma autentica. De asemenea, art. 1186 alin
(1) din NCC prevede ca momentul incheierii contractului este momentul la care acceptarea
ofertei ajunge in posesia ofertantului. Art. 1187 cere ca oferta si acceptarea ofertei sa
imbrace forma ceruta de lege pentru acel contract. Ce va hotari instanta de judecata?
-notiunea de oferta se refera doar la ofertele de a contracta facute dupa intrarea in vigoare
a legii noi
-oferta de vanzare este valabila, contractul este valabil

Solutie:
Instanta va admite cererea


In temeiul art. 6 alin (3) din NCC daca un act juridic este valabil, potrivit legii in vigoare la
data intocmirii lui, ramane valabil si dupa abrogarea acestei legi;
Daca s-ar considera ca oferta de vanzare este reglementata de legea noua, s-ar ajunge la
concluzia incalcarii principiului neretroactivitatii legii noi, pentru ca legea noua s-ar aplica
unui act anterior intrarii in vigoare.
Art. 1187 nu este incalcat fiindca din interpretarea sistematica a acestuia in corelatie cu
art. 6 reiese ca art. 1187 are in vedere doar situatia in care atat oferta de a contracta, cat
si actul de acceptare a ofertei sunt incheiate sub imperiul aceleasi legi;
Din aceste motive oferta de vanzare este guvernata de legea veche, iar actul de acceptare
al ofertei si contractul de vanzare sunt guvernate de legea noua.
In aceste conditii, contractul este valabil incheiat si da nastere obligatiei ce a devenit
scadenta din ziua incheierii contractului.


SPETA 5:

La 15 mai 2011, A a intocmit un testament olograf prin care a dispus ca intreaga sa avere
sa-i revina dupa moartea sa lui B.
La 19 octombrie 2011, A a murit lasand un singur mostenitor legal pe fiul sau C.
Prin actiunea intentata la 25 noiembrie 2011, B l-a chemat in judecata pe C solicitand
instantei sa-l oblige sa-i predea un apartament care a apartinut lui A.
Reclamantul a mai solicitat ca instanta sa constate nedemnitatea succesorala a paratului.
In motivare, reclamantul a aratat ca paratul a devenit nedemn succesoral ca urmare a
distrugerii testamentului intocmit de A, fapt care s-a produs la 7 noiembrie 2011.
Martorii audiati de instanta au confirmat cele sustinute de reclamant.
Potricit art. 959 din NCC distrugerea testamentului atrage nedemnitatea mostenitorului.
Acest caz de nedemnitate nu exista in codul civil anterior.
Nedemnitatea succesorala este o sanctiune civila ce consta in inlaturarea de la mostenire
a mostenitorului care a savarsit faptele limitativ prevazure de lege.
Testamentul olograf este testamentul scris, data si semnat de testator.
Ce va hotari instanta?

Solutie:
Instanta va admite cererea, va constata nedemnitatea succesorala a paratului si va obliga
pe acesta sa predea apartamentul in litigiu.
Potrivit art. 6 (5) - NCC si art. 91+93 din L 71/2011, avand in vederea ca moartea s-a
produs dupa intrarea in vig a NCC, iar fapta de nedemnitate a fost savarsita in aceleasi
conditii acestea vor fi reg de NCC. Ori, il temeiul art.962 falta savarsita de parat atrage
nedemnitatea lui succesorala.

Dar daca A ar fi decedat la 19 sept 2011, ce ar fi hotarat instanta?

Instanta va admite in oarte actiunea in sensul ca va respinge primul capat de cerere ca
nefondat si va obliga pe parat sa predea reclamantului apartamenul in litigiu.
Nedemnitatea succesorala produce efecte retroactive pana la data deschiderii mostenirii,
in sensul ca mostenitorul nedemn este inlaturat de la mostenire nu numai din momentul in
care a savarsit fapta, ci si retroactiv, astfel incat, el va pierde retroactiv orice drept
succesoral. In acest caz se considera ca el nu a dobandit niciodata vreun dr succesoral.
In speta, ca urmare a mortii lui A sub imperiul L vechi, mostenirea va fi reglementata de
codul civil anterior potrivit art.6 (5)-NCC si art. 91 din L 71/2011. Daca s-ar fi aplicat art. 6
(5)-NCC, ar insemna ca nedemnitatea succesorala sa fie reg de L noua. Dar, in acest fel
s-ar incalca pp netroactivitatii L noi fiindca NCC care sanctioneaza cu nedemnitate


succesorala fapta lui C de distrugere a testamentului, ar produce efecte retroactive pana la
11 sept 2011, cand a murit A. De aceea, dand expresie art. 6 (6)-NCC, interpretat per a
contrario, vom ajunge la concluzia ca efectele viitoare ale unor situatii juridice anterioare,
sunt reg de L veche, daca aceste situatii juridice ny fac parte din cele limitativ enumerate
in alin. (6). Cum nedemnitatea succesorala nu face parte din aceste situatii jur, va fi reg de
L veche.
In plus, nedemnitatea succesorala si transmiterea mostenirii sunt strans legate (pt ca
nedemnul nu dob niciun bun din masa succesorala), a i, cele 2 sunt componente ale
aceleasi situatioi juridice, urmand a fi reg de aceasi L.
Din aceasta perspectiva, din interpretarea sistematica a art. 93+91 din L 71-2011, precum
si a art. 6 (2), (3), (5), (6) - NCC, rezulta ca L noua nu se aplica tuturor faptelor de
nedemnitate succesorala savarsite dupa intrarea ei in vigoare, ci doar acelor fapte care
priv mostenirile deschise dupa intrarea ei in vigoare.

SPETA 6:

La 05.04.2012, A i-a imprumutat lui B printr-un contract incheiat sub semnatura privata
suma de 10 000 de lei pe durata de 3 luni. Partile au stabilit o dobanda lunara de 5% de la
data acordarii bunului pana la data restituirii efective a sumei imprumutate. Prin actiunea
intentata la 12.02.2014, A a solicitat obligarea lui B la restituirea sumei imprumutate si la
plata dobanzii lunare aferente. Daca la 09.10.2012 ar fi intrat in vigoare o lege care ar fi
interzis stipularea dobanzilor in contractele de imprumut, ce ar fi hotarat instanta ?

SPETA 7:

La 14 martie 2012, A s-a casatorit cu B. La data incheirii casatoriei A avea varsta de 16
ani si jumatate. Ulterior, la 19 septembrie 2012, A vinde lui C un autoturism propriu cu
pretul de 5 000. Contractul s-a incheiat sub semnatura privata.
Prin actiunea intentata la 20 ianuarie 2013, A cu incuviintarea prealabila alui D (mama sa),
l-a chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de
vanzare cumparare, pe motiv ca nu se obtinuse in prealabil incuviintarea ocrotitorului legal
a lui A (adica D).
Potrivit NCC prin incheierea casatoriei, minorul dobandeste capacitate deplina de exercitiu
(art. 39). Deasemenea, persoanele care au capacitate restransa de exercitiu (minori intre
14-18 ani), trebuie sa obtina incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal pentru incheierea
unui act de dispozitii (exceptie facnd actele de dispozitie de valoare mica care se executa
imediat dupa momentul incheierii lor si au caracter curent -art. 41 + 42 NCC).
Solutie:
A. Daca la 10 septembrie 2012 ar fi intrat in vigoare o lege prin care s-ar fi abrogat art. 39-
NCC ce ar fi hotarat instanta?

Instanta va admite cererea si va anula contractul de vanzare cumparare incheiat intre A si
C. Potrivit art. 39 din NCC, aplicabil la data incheierii casatoriei dintre A si B minorul A a
dobandit capacitate deplina de exercitiu. Incheierea acestei casatorii produce insa efecte
nu numai sub imperiul legii vechi, ci si dupa iesirea acesteia din vigoare. Aceste efecte
viitoare vor fi supuse art. 6 (6) - NCC, fiind efecte ale unei situatii juridice derivate din
casatorie. Nu este incalcat art. 29 - NCC, fiindca restrangerea capacitatii de exercitiu a
minorului dupa intrarea in vigoare a legii noi se face in temeiul legii noi si nu prin
incalcarea acestuia.

B. Dar daca legea noua ar fi intrat in vigoare la 10 decembrie 2012?


Instanta va respinge cererea ca neintemeiatad. Din interpretarea per a contrario a art. 6
(3) - NCC, rezulta ca daaca un act juridic este valabil potrivit legii in vigoare la data
incheierii lui, el va ramane valabil si dupa iesirea acesteia din vigoare. Este cazul
contractului de vanzare cumparare incheiat intre A si C, cipontract valabil potrivit legii
vechi ca urmare a faptului ca A dobandise capacitate deplina de exercitiu si nu avea
nevoie de incuviintarea prealabila a ocrotitorului sau legal pentru incheierea contractului.


SPETA 8:

Prin contractul de imprumut, incheiat sub semnatura privata la 20.03.2012, A si B le-au
imprumutat lui C si D suma de 100 000 lei pe durata de 3 luni.
In contractn u se prevede cat a dat cu imprumut fiecare din cei doi imprumutatori si nici cat
a luat cu imprumut fiecare din cei doi imprumutati.
Prin actiunea intentata la 19.09.2012, A l-a chemat in judecata pe C, solicitand instantei
sa-l oblige la restituirea sumei de 100 000 lei.
Solutie:
A. Ce va hotara instanta?

Instanta va admite in parte cererea si va obliga pe paratul C sa plateasca reclamantului
decat 25 000 lei.
In contract nu exista nicio clauza care sa prevada solidaritatea sau indivizibilitatea creantei
sau obligatiei. Pe de alta parte, creanta respectiv obligatia avand ca pbiect suma de 100
000 lei, este o creanta, respectiv obligatie divizibila prin natura ei.
In aceste conditii devine aplicabil art. 1424 - NCC, in temeiul caruia se prezuma
divizibilitatea unei creante sau obligatii. Cu privire la partea fiecarui creditor sau a fiecarui
debitor din creanta, respectiv obligatie, va fi aplicabil art. 1423 care prezuma egalitatea.
Din aceste motive, A va putea obtine de la C si D foar partea lui de creanta de 50 000 lei.
Aceasta obligatie, este divizibila astfel incat C va trebui sa-i plateasca lui A suma de 25
000 lei.

B. Dar daca in contract s-ar fi stipulat solidaritatea creditorilor, ce ar fi hotarat instanta?

Instanta va admite cererea si va obliga pe parat la plata sumei de 50 000 lei.
Ca urmare a solidaritatii intre creditori, in temeiul art. 1434-NCC A poate solicita playa
intregii sumei de 100 000 lei de la cei doi debitori. Insa, in continuare obligatia lui C si D
este divizibila pentru ca partile nu au stipulat solidaritatea debitorilor, din acest motiv C va
trebui sa-i plateasca lui A doar partea lui din intreaga datorie de 50 000 lei.

C. Dar daca partile ar fi stipulat solidaritatea debitorilor si cu 2 luni inainte introducerea
actiunii, C ar fi murit, mostenirea sa fiind acceptata de cei doi fii ai sai E si F, iar actiunea
introdusa de A l-ar fi avut ca parat pe E, ce ar fi hotarat instanta?

Instanta va admite cererea pt suma de 37 500 lei. Partea din datoria totala a defunctului
este de 50 000 lei din care 25 000 trebuie sa-i plateasca lui A, iar 25 000 lei lui B. Datoria
fata de A de 25 000 lei se transmite prin mostenire lui E si F, divizata de drept in parti
egale, potrivit art. 1460-NCC, in continuare insa se va mentine solidaritatea dintre fiecare
mostenitor si celalalt debitor. Potrivit art. 1469 se va stinge solidaritatea dintre mostenitori.
In aceste conditii E va trebui sa-i plateasca lui A partea lui de 12 500 lei la care se adauga
partea lui D din datoria fata de A de 25 000 lei.





SPETA 9
Prin actiunea intentata la 20.02.2014 A a solicitat instantei sa-l oblige pe B la plata sumei
de 100.000 lei. Se retine ca la 20.07.2013 A, B si C au cumparat de la D un apartament cu
pretul de 300.000 lei din care 150.000 lei s-au platit in ziua incheierii contractului, urmand
ca diferenta sa se plateasca in termen de 5 luni. In contract partile au prevazut
solidaritatea cumparatorilor in privinta obligatiei de plata a pretului.
La 20.01.2014 A a platit lui D intreaga diferenta de 150.000 lei in temeiul unei hotarari
judecatoresti definitive.

Solutie:
Instanta va admite in parte cererea, obligandu-l pe parat la plata sumei de 50.000 lei.
Conform art 1456 alin (1), daca un codebitor solidar a platit intreaga datorie, el are dreptul
de a se regresa impotriva celorlalti pentru parte acestora din datorie, insa nu beneficiaza
de solidaritatea lor, desi se subroga in drepturile creditorului (art. 1593- 1598 subrogatia)

SPETA 10:

Prin cererea depusa la 25.01.2014, reclamantul A ia chemat in judecata pe paratii B si C,
solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de vanzare-cumparare ca urmare a
lipsei consimtamantului sau, la incheierea acestuia. Contractul s-a incheiat sub semnatura
privata.
Se retine ca la 25.11.2013, B ia vandut lui C materialele de constructie ce vor rezulta din
demolarea unei case cu pretul de 10 000 se de lei.
Casa respectiva apartine lui A si B fiind dobandita de acestia in timpul casatoriei lor.
Din declaratiile martorilor audiati, rezulta ca A si B aveau de gand sa demoleze aceea
casa si in locul ei sa ridice alta casa cu folosirea unor materiale din vechea casa si altor
materiale noi.
Dreptul de proprietate asupra casei si terenul aferent acestuia a fost inscris in cartea
funciara pe numele lui A si B.

Solutie:
Instanta va admite in parte cererea dispunand anularea partiala a contractului de v-c, in
privinta materialelor de constructii care nu urmau sa fie folosite potrivit vointei sotilor pt
ridicarea casei noi.
In privinta materialelor care vor rezulta din demolarea casei si care nu mai sunt folosite pr
ridicarea casei noi, se retine ca sunt bunuri mobile prin anticipatie, deoarece prin vointa
partilor actului, au fost considerate astfel. De aceea, legea nu cere in privinta lor forma
autentica si nici consimtamantul express a lui A functionand prezumtia de mandat tacit
reciproc. In privinta acestora contractul de v-c este valabil.
Insa, materialele de constructie care urmau potrivit vointei sotilor sa fie folosite pt ridicarea
noi constructii, sunt bunuri imobile prin destinatie, astfel ca in privinta acestora trebuia
obtinut consimtamantul expres a lui A si contractul trebuia incheiat in forma autentica. T
aceste doua motive, contractul de v-c este lovit de nulitate absoluta partiala in privinta
acestor materiale. (art.b540)


4. Prin actiunea intenta la 19.11.2013, A a solicitat obligarea lui B la plata sumei de
4500 lei. In motivare, reclamantul a aratat ca suma solicitata a fost cheltuita de el pt a
transporta porumbul pe care i l-a vandut paratului la domiciliul reclamantului, unde


porumbul a fost predat paratului. Se retine ca, la 20.10.2013, printr-un contract incheiat
sub semnatura privata, A i-a vandut lui B cantitatea de 13 tone de porumb. In contract se
mentioneaza ca porumbul se afla intr-un depozit ale carui date de identificare sunt
precizate.
La dosar s-a depus o factura cu privire la suma de 4500 lei platita pentru a asigura
transportul porumbului de la depozit la domiciliul reclamantului.

Solutie: Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Potrvit art. 1494-NCC, daca in
contract nu este stabilit locul predarii unui bun, atunci predarea trebuie facuta:
b) la locul situarii bunului individual determinaf
c) la domiciliul debitorului daca bunul ce trb predat este un bun de gen.
Criteriul ppl dupa care un bun este individual determinat sau de gen este criteriul vointei
partilor. In speta desi porumbul vandut este prin natura lui un bun de gen, totusi prin vointa
partilor este considerat un bun individual determinat fiindca prin implicarea criteriului
locului situarii bunului, bunul poate fi identificat. Din aceste motive, porumbul trb predat
cumparatorului la locul depozitarii lui, astfel incat transportul lui de la acel loc la domiciliul
reclamantului s-a facut pe cheltuiala acestuia fara a putea fi recuperata.

SPETA 11
La 15.02.2014 A a solicitat instantei la restituirea sumei de 10.000 lei imprumutata lui B. In
motivare reclamantul a aratat ca paratul nu a restituit suma imprumutata, desi termenul
stabilit s-a implinit. Se retine ca la 09.05.2013 A i-a imprumutat lui B suma de 10.000 lei pe
durata de 6 luni. Reclamantul a depus la dosar exemplarul aflat in posesia lui care
constata contractul de imprumut. Acest contract s-a incheiat sub semnatura privata intr-un
singur exemplar. Continutul acestui inscris a fost completat de reclamant si a fost semnat
de ambele parti. Paratul a solicitat respingerea cererii aratand ca inscrisul depus de
reclamant la dosar nu este suficient pentru a proba contractul de imprumut, ci trebuie
completat cu alte mijloace de proba, deoarece nu respecta conditia impusa de lege de a fi
intocmit in mai multe exemplare (formalitatea multiplului exemplar). Conform codului de
procedura civila actual, contractele sinalagmatice pot fi constatate prin inscrisuri sub
semnatura privata ce trebuie incheiate intr-un numar de exemplare egal cu numarul
partilor cu interese contrarii. Sanctiunea nerespectarii acestei formalitati este nulitatea
absoluta a inscrisului, care va fi doar un inceput de dovada scrisa ce trebuie completat cu
alte mijloace de proba. In schimb legea nu cere pentru contractele unilaterale aceasta
formalitate. Reclamantul nu a solicitat alte mijloace de proba.
Instanta va admite cererea reclamantului si il va obliga pe B sa-i restituie suma de 10.000
lei imprumutata. Contractul de imprumut este un contract real deoarece NCC
cpmdituioneaza validitatea acestuia nu numai de acordul partilor, ci si de remiterea
materiala a bunului imprumutat. Din aceste motive contractul de imprumut nu da nastere la
obligatii in sarcina imprumutatorului, ci numai in sarcina imprumutatului. De aceea
contractul de imprumut este un contract unilateral, fiind sufiecienta incheierea lui intr-un
singur exemplar pentru a face proba contractului in caz de litigiu. Legea impune pentru
inscrisurile care constata contracte unilaterale pentru ca acestea sa pot fie valabile ca
inscrisuri sub semnatura privata, conditia ca debitorul, fie sa completeze continutul
inscrisului, fie inainte de a semna sa mentioneze cantitatea de bunuri de gen care a fost
predata.

SPETA 12:

Prin actiunea intentata la 20 noiembrie 2013, A a solicitat instantei in contradictoriu cu
paratul B sa dispuna anularea contractului de vanzare incheiat intre parti pentru eroare.


In motivatie, reclamantul a aratat ca a cumparat de la parat un teren cu intentia de a ridica
o casa pe acesta.
Ulterior, cu ocazia depunerii cererii de obtinere a autorizatiei de construire, a aflat ca pe
terenul in cauza nu se poate ridica nicio contructie potrivit planului urbanistic zonal.
Prin probele admnistrate, instanta a retinut ca la 15 martie 2013, B i-a vandut lui A un
teren de 1 500 m2 situat in intravilanul sectorului 1, cu pretul de 45 000. Contractul s-a
incheiat sub forma autentica. In contract, nu se mentioneaza nimic cu privire la intentia
cumparatorului de a ridica o casa pe terenul cumparat. Din depozitele martorilor audiati
reise intr-adevar ca reclamantul s-a hotarat sa cumpere acel teren pt a ridica o casa
compusa din parter si etaj pe el. Pretul s-a platit in ziua incheirii contractului, tenul s-a
predat in aceasi zi.
Ce va hotara instanta?

Solutie:
Instanta va respinge cerea ca neintemeiata. Pentru existenta erorii esentiale, potrivit art.
1207-NCC, se cere ca cealalalta parte sa cunoasca faptul ca imprejurarea gresit
reprezentata a fost considerata esentiala de catre cumparator. In speta, martorii nu au
dovedit ca in momentul incheierii contractului, cumparatorul i-a comunicat vanzatorului ca
ridicarea unei case pe teren consituie pentru el o imprejurare esentiala ce l-a determinat
sa cumpere acel teren.
In al doilea rand, eroarea in care s-a aflat reclamantuk este nescuzabila fiindca, ar fi putut
afla adevarul daca ar fi depus diligente rezonabile, respectiv ar fi formulat o cerere adrata
consiliului local al sectorului 1 avand ca obiect comunicarea informatiei publice constand in
posibilitatea ridicarii unei case in terenul in discutie.

SPETA 13:

Printr-un contract incheiat la 4 aprilie 2013, A i-a vandut lui B un automobil cu pretul de
7500 din care 5000 au platit in ziua incheierii contractului, urmand ca diferenta sa se
plateasca in termen de o luna. Contractul s-a incheiat in forma autentica, desi L nu
impunea o asemenea forma pentru validitatea sa.
Ulterior, la 10 aprilie 2013, A si B au mai incheiat o conventie sub semnatura privata prin
care au adaugat contractului intial o clauza potrivit careia in cazul neplati diferentei de pret
pana la implinirea termenului stabilit, contractul va fi rezolvit de drept.
Prin actiunea intenta la 19 mai 2013, A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa
constate rezolutionea de drept a contractului si sa-l oblige pe parat sa-i restituie
autoturismul. Reclamantul a aratat ca nu s-a platit diferenta de pret.
Paratul a formulat cerere reconventionala solicitand instantei sa constate nulitatea
absoluta a conventiei incheiate intre parti la 10 aprilie 2013, pe motiv ca aceasta nu a fost
incheiata in forma autentica.
Ce va hotara instanta?

Solutie:
Instanta va admite cererea principala si va respinge cererea reconventionala ca
neintemeiata.
Conform art. 1243 - NCC, modificarea unui act pentru care legea impune o anumita forma
ad validitatem trb facuta in aceasi forma. Din interpretarea per a contrario din textul
interpretat, reise ca daca legea nu impune o anumita forma pentru validitatea contractului
initial, nici contractul care il modifica nu trebuie sa imbrace o anumita forma.





SPETA 14:

La 22 septembrie 2012, A si B au incheiat un contract sub semnatura privata prin care A s-
a obligat sa-i dea lui B 10 000 lei, daca o va determina pe fica sa (a lui A) C, sa nu se
casatoreasca cu D.
Prin actiunea intentata la 12 februarie 2013, A l-a chemat in judecata pe B solicitand
instantei sa dispuna rezolutiunea contractului incheiat intre ei. In motivare reclamantul a
aratat ca paratul nu si-a indeplinit obligatia de vreme ce fica s-a casatorit cu D.
Paratul a solicitat respingerea cererii aratamd ca a facut ce ii statea in putina pentru a-si
indeplini obligatia asumata. In plus a mentionat ca este lovit de nulitate contractul pt ca a
promis fapta lui C si nu propria fapta.
Ce va hotara instanta?

Solutie:
Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Contractul incheiat intre A si B este lovit de
nulitate absoluta pentru cauza imorala fiindca scopul urmarit de parti, mai ales de A, este
acela de a impiedica pe C sa-si exercite libertatea de a alege sotul. Din acest motiv,
instanta nu se poate pronunta asupra rezolutiunii de vreme ce rezolutiunea contractului
presupune un contract valabil incheiat.


SPETA 15:

Prin actiunea intenta la 20.10.13, A asistat de ocrotitorul lui legal B l-a chemat in judecata
pe C, solicitand instantei sa dispuna anularea contractului incheiat intre parti pentru
leziune.
Im motivare, reclamantul a aratat ca suma de bani pe care a platit-o paratului este mult
mai mare decat valoare prestatiei paratului. Din probele admnistrate, se retine ca la
06.05.2013 A si C au incheiat un contract sub semnatura privata prin care A s-a obligat sa-
i plateasca lui C suma de 14.000, iar C s-a obligat sa repare acoperisul casei lui A. La
data incheierii contractului A avea varsta de 17 ani si nu a obtinut incuvintarea prealabila
pt incheierea contractului ocrotitorului legal.
Potrivit expertizei dispusa de instanta valoare prestatiei lui C, atat la momentul incheierii
contractului, cat si la momentul introducerii actiunii, era de 6 000.

Solutie:
D. Ce va hotara instanta?
Instanta va admite cerera si va dispune anularea contractului de antepriza incheiat intre
parti pentru leziune.
In motivare: contractul incheiat intre A si C este un act de admnistrate fiindca asigura o
folosire normala a casei. Daca reparatiile ar fi avur caracter urgent, atunci ele ar fi fost
impuse pentru a preveni distrugerea casei si contractul ar fi devenit un act de conservare.
In al doilea rand, obligatia minorului este exesiva in raport cu avantejele obtinute de minor
prin incheierea actului, datorita diferentei mari intre valoarea prestatiei minorului de
14.000 si valoarea prestatiei paratului de 6.000.
In al treilea rand contractul incheiat este un contract sinalagmatic cu titlu oneros,
comutativ, incheiat de minor fara incuviintarea prealabila a ocrotirorului sau legal.
Ca urmare a indeplinirii conditiilor comulative anterior mentionate, se impune admiterea
cererea.

B. Dar daca, la momentul incheierii contractului, A ar fi fost major, ce ar hotara instanta?



Instanta va respinge cererea ca neintemeiata
rezukta ca in cazul majorilor leziunea are doua elemente: unul obiectiv, unul subiectiv. In
temeiul art. elementul obiectiv exista atunci cand leziunea depaseste jumatate din
valoarea prestatiei partii lezate. In speta, exista elementul obiectiv fiindca, leziunea este de
8000 (14000-6000) este mai mare decat jumatate din valoarea prestatiei partii lezate,
respectic 7000.In ceea ce priveste elementul subiectiv, acesta consta in intentia unei
parti de a profita de starea de nevoie, lipsa de pregatire sau de cunostinte a celeilalte parti.
Existenta elemenului subiectiv nu poate fi prezumata din existenta elementului obiectiv,
concluzie rezultata din interpretarea gramaticala si teleologica a art. 1221. In speta, nu s-a
dovedit ca in momentul incheierii contractului, A se afla intr-o stare de nevoie, era lipsit de
cunostiinte sau de experienta, motiv pentru care nu exista elementul subiectiv al leziunii.


SPETA 16:

Prin actiunea intentata la 20.01.2014, A a solicitat in contradictoriu cu B anularea
contractului incheiat intre parti pentru violenta. In motivare, reclamantul a aratat ca a fost
constrans prin amenintarile exercitate asupra lui de C saii vanda apartamentul lui B.
Din probele admnistrate, reiese ca la 25 noiembrie 2013 A i-a vandut lui B un apartament
printr-un contract autentic cu pretul de 70 000. La inceputul lunii noiembrie, C l-a
amenintat pe A ca daca nu-i va vinde acel apartament lui B, ii va darama casa in care
locuieste. Vazand ca actele de amenintare nu au avut efect la 20 noiembrie 2013, C a
daramat o magazie situata in aproprierea casei in care A locuia. C este fratele lui B, iar
relatiile dintre acestia sunt stranse. A locuia in casa in discutie de 2 ani impreuna cu D
proprietarul exclusiv al casei, fiind concubini.
Ce va hotara instanta?

Solutie:
Instanta va admite cererea si va anula contractul incheiat intre parti pt violenta.
Din interpretarea sistematica a art 1216 alin. (2) si (3) si din interpretarea teleologica al art.
1216, reise ca violenta are ca obiect aceleasi valori (persoana, onoarea si bunurile)
indiferent daca aceste valori apartin unei oarti contractantesau unei pers apropriate
acesteia.
In al doilea rand in notiunea de persoana apropriata, prevazuta de alin. (3) al articolului
mentionat, intra orice persoana aflta intr-o relatie afectiva cu una dintre partile contractante
(inclusiv concubini).
In al treilea rand, violenta exercitata este nelegitima fiind interzisa de lege.
In al patrulea rand, datorita legaturilor stranse dintre B si C (calitatea de fapt si
comunicarea destul de buna dintre ei), rezulta ca B ar fi trebuit sa stie de exercitarea
violentei de fratele sau asupra lui A.


SPETA 17:

Prin actiunea intenta la 9 august 2013, A i-a chemat in judecata pe B si C solicitand
instantei sa anuleze contractul de donatie incheiat intre parati.
In motivare, reclamantul a aratat ca paratul B ii datoareaza suma de 150 000 lei si ca prin
donatia incheiata cu C au fost fraudate interesele lui A, fiindca B a deveni insolvabil.
Din probele admnistrate, se retine ca la 15 aprilie 2013, A i-a imprumutat lui B pintr-un
contract incheiat sub semnatura privata suma de 150 000 lei pe durata de 2 luni. La 7 mai


2013, B i-a donat lui C printr-un contract autentif un apartament. In urma donatiei, valoarea
bunurilor aflate in patrimoniul lui B a ajuns la suma de 100 000 lei.
Ce va hotara instanta?

Solutie:
Instanta va admite cererea si va declara inopozabilitatea contractului de donatie incheiat
intre parati fata de reclamant. In prealabil, instanta va constata fata de motivarea adusa de
reclamant ca actiunea intentata este o actiune revocatorie a carei admitere duce la
inopozabilitatea contractului si nu la nulitatea lui relativa. Constatand ca reclamantul a
calificat gresit obiectul de chemare in judecata, instanta va pune in discutia partilor
calificarea corecta si se va pronunta asupra acesteia. In speta, reclamantul este titularul
unui drept de creanta avand ca obiect suba de 50 000 lei, drept afectat de un termen
suspensiv. La momentul intentarii actiunii, termenul suspensiv nu se implinise. Problema
de drept este daca actiunea revocatorie poate fi intentata inainte de implinirea termenului
suspensiv. Potrivit art. 1563, singura conditie ceruta pr creanta este ca aceasta sa fie
certa. Legea nu imoune exigibilitatea creantei, de aceea, actiunea revocatorie poate fi
intentata inainte de implinirea termenului suspensiv.