Transportul de pasageri pe modul de transport public

Pasageri transportati,mii pasageri

Anii 2008 2009 2010 2011 2012
Transporturi-total 326059,5 289975,9 232 455,2 237 099,6 239 044,9
Transport feroviar 5762,9 5186,7 4 963,7 4 711,3 4 340,9
Autobuze 110286,2 103938,4 105 984,5 115 270,6 117 059,1
Taximetre 4259,1 3836,4 4 262,4 4 085,5 3 422,1
Troleibuze 205172,4 176436,1 116 476,6 112 209,2 113 434,1
luvian 105,0 118,7 118,8 122,6 115,7
Aerian 473,9
459,6
649,2 700,4 673,0
Teriarul pe plan naional
1 !olumul total al prestaiilor - 1324635.1 (mii persoane)
2 !aloarea prestaiilor pe anii 200"-2012
3 #itmul de cre$tere 200"-2012
Anii !itmul "e #re$tere
%&'
2008 (2,19
2009 )11,06
2010 )19,84
2011 (1,99
2012 (0,82
4. Volumul importului si exportului
Importul Republicii Moldova in anii 2005-2010
%nii 2005 2006 2007 200" 2009 2010
Vehicule,
aeronave, vase si
echipamente
auxiliare de
transport total
130335,
8
162403,
9
286087,
0
390591,
2
157331,
2
52040,2
*e+i#ule si e#+iamente
pt #aile ferate
798,1 2419,3 6451,5 6440,1 1607,7 411,6
*e+i#ule terestre 123878,
0
46356,8 274582,
2
377880,
0
151805,
0
50901,0
*e+i#ule aeriene 5650,3 87,4 4836,9 5933,4 2984,6 600,6
*apoare ,nave si
stru#turi plutitoare
9,4 18,3 216,4 337,7 933,9 127,0
Total 260671,
6
211285,
7
572174 781182,
4
314662,
4
104080,
4
Exportul Republicii Moldova in anii 2005-2010
Anii 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Vehicule,
aeronave, vase
si echipamente
auxiliare de
transport total
15297,
9
16289,
7
18722,
3
16064,
4
14999,
2
3593,
6
*e+i#ule si
e#+iamente pt #aile
ferate
983,0 615,8 681,6 1356,4 650,9 332,0
*e+i#ule terestre
11703,
6
14326,
1
17739,
2
13860,
9
12109,
0
3248,
8
*e+i#ule aeriene
2591,4 1131,8 295,3 840,7 2239,3 12,8
*apoare ,nave si
stru#turplutitoare
19,9 216,0 6,2 6,4 - -
Total
30595,
8
32579,
4
37444,
6
32128,
8
29998,
4
7187,
2
Primele 15 &ri-partenere 'n derularea importurilor,
#ang ar&-surs&
2013
()ln*+
2012
()ln*+
2011
()ln*+
2010
()ln*+
2009
()ln*+
2013
,a& de
2012 (-+
2013
,a& de
2009 (-+
Total 5492,7 5212,9 5191,3 3"55,3 327",2 .5,4- .67,5-
1- !usia 788,0 816,8 822,9 586,5 374,5 .3,5 /110,4
2- !om0nia 722,2 620,5 574,2 386,7 311,7 /16,4 /131,7
3- 1#raina 659,0 594,3 641,1 528,5 458,7 /10,9 /43,7
4- 2+ina 478,9 415,7 399,7 320,2 246,5 /15,2 /94,3
5-
3ermani
a
395,9 386,9 395,7 294,7 252,3 /2,3 /56,9
6- Tur#ia 381,0 388,2 366,8 205,8 172,3 .1,9 /121,1
7- 4talia 345,1 327,6 348,1 270,7 231,5 /5,3 /49,1
#ang ar&-surs&
2013
()ln*+
2012
()ln*+
2011
()ln*+
2010
()ln*+
2009
()ln*+
2013
,a& de
2012 (-+
2013
,a& de
2009 (-+
8- 5elarus 178,1 172,2 194,7 119,1 137,4 /3,4 /29,6
9- 6olonia 142,7 152,1 134,6 105,1 87,6 .6,6 /62,9
10- Austria 128,4 123,0 85,4 59,3 55,2 /4,4 /132,6
11- ran a 101,7 103,6 87,0 68,3 61,3 .1,9 /65,9
12- 1n7aria 100,3 88,9 100,1 63,8 52,2 /12,7 /92,1
13- 5ul7aria 83,0 78,1 66,7 48,9 40,7 /6,2 /103,9
14-
8tatele
1nite
73,6 79,1 79,7 61,8 44,5 .7,0 /65,4
15- 2e+ia 69,3 65,0 59,7 42,7 37,6 /6,5 /84,3
Primele 15 &ri-partenere 'n derularea e/porturilor,
#ang ar&-int&
2013
()ln*+
2012
()ln*+
2011
()ln*+
2010
()ln*+
2009
()ln*+
2013
,a& de
2012 (-+
2013
,a& de
2009 (-+
Total 2399,0 2161," 2221,6 15"2,1 1297,7 .11,0 ."4,9
1- !usia 632,0 655,0 625,5 404,2 286,5 .3,5 /120,6
2- !om0nia 413,1 356,7 376,4 257,3 239,6 /15,8 /72,4
3- 4talia 185,3 202,4 215,1 148,1 135,7 .8,4 /36,5
4- 1#raina 141,1 122,4 153,0 91,6 81,3 /15,3 /73,5
5- Tur#ia 127,1 56,1 73,4 82,5 33,1 /230,0 /284,0
6- 3ermania 113,1 70,2 111,2 75,4 75,5 /61,2 /49,8
7-
!e7atul
1nit
105,6 83,9 101,8 82,1 60,3 /25,9 /75,1
8- 5elarus 90,3 80,7 75,6 80,3 80,7 /11,9 /11,9
9- 6olonia 85,3 74,2 85,9 46,7 33,7 /15,1 /153,1
10-
9lve ia
47,8 5,1 7,9 17,4 21,6 /930,0 /121,3
11- :aza+stan 39,2 50,3 45,5 30,5 26,5 .22,0 /78,2
12- ran a 35,5 30,2 24,0 23,3 32,3 /17,6 /9,9
13- 5ul7aria 32,9 33,8 33,8 18,8 13,9 .2,8 /136,7
14-
;oua
<eelan"=
32,5 26,7 5,3 >0,1 >0,1 /21,4 /32,400
15- 3eor7ia 28,0 18,4 13,2 12,3 8,6 /52,4 /225,6
%n 0/port 1*2 30 456
celel
alte
&ri
6mport 1*2 30 456
celelalte
&ri
2007
/1-340-050-
400
50,66- 40,96&
8,38
&
/3-689-524-4
00
45,56- 36,15& 18,29&
2008
/1-591-113-
100
51,54- 39,15&
9,31
&
/4-898-762-0
00
42,97- 35,46& 21,57&
2009
.1-282-980-
700
52,01- 38,22&
9,77
&
.3-278-269-8
00
43,35- 34,82& 21,83&
2010
/1-541-486-
600
47,29- 40,48&
12,2
3&
/3-855-288-6
00
44,20- 32,60& 23,20&
2011
/2-216-815-
000
4","5- 41,47&
9,68
&
/5-191-270-6
00
43,46- 33,00& 23,54&
2012
.2-161-880-
000
46,"7- 42,93&
10,2
0&
/5-212-928-3
00
44,4"- 31,15& 24,37&
2013
/2-399-027-
900
47,56- 38,51&
13,9
2&
/5-492-690-8
00
45,02- 30,44& 24,54&
5 4oe,icientul de de7ansare 16809100-2
Anii 2007 2008 2009 2010
2oefi#ient "e
"evansare
15,28 24,31 10,48 14,50
6-
"Ponderea comerului cu ser7icii 'n totalul comerului cu bunuri $i ser7icii
5tructura ser7iciilor de piata prestate populatiei dupa Tipuri de ser7icii si %ni
200" 2009 2010 2011 2012 2013
Tipuri "e servi#ii ? total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Transportul "e pasa7eri 18,5 14,6 13,9 21,1 20,4 19,9
6osta si tele#omuni#atii 21,3 27,1 25,2 35,5 33,6 29,9
Tranza#tii imobiliare 2,7 2,6 2,4 2,4 2,1 2,1
8ervi#ii #omunale 29,2 31,5 33,6 ) ) )
8ervi#iile sistemului "e invatamint 5,5 5,0 4,0 2,6 2,6 5,1
8anatate si asistenta so#iala 3,9 3,5 3,6 5,1 6,3 6,0
Alte servi#ii 3,1 2,5 3,0 9,3 8,2 5,6
Anii 2005 2006 2007 2008 2009
1- 9xport bunuri%mil 18@' 1104-58 1060-81 1373-34 1645-97 1329-16
2- 4mport bunuri%mil 18@' )2296-08 )2644-42 )3676-41 )4866-34 )3272-71
3- 2omert exterior #u
bunuri%9A(4m'mil-18@
3400-66 3705-23 5049-75 6512-31 4601-87
4- 9xport servi#ii "e transport%mil-18@' 169-55 196-95 263-76 357-04 253-48
5- 4mport servi#ii "e transp%mil-18@' )147-08 )172-08 )245-28 )324-92 )256-77
6- 2omert exterior #u servi#ii "e
transport%9A(4B'
316-63 369-03 509-04 681-96 510-25
7- Ponderea de ser7icii de transport
mar,a in total
75-7& 72-6& 66-2&
8- 2oefi#ientul servi#iilor "e transport
marfa%6C3'
0-0931 0-0995 0-1008 0-1047 0-1108
9- Ponderea coe,icientului 9-31& 9-96& 10-08& 10-47& 11-08&
10- 9xport servi#ii%total' 398-94 465-66 625-08 837-20 675-19
11- 4mport servi#ii%total'mil-18@ )419-68 )487-64 )631-16 )824-72 )703-95
12- 2omertul exterior #u
servi#ii%total'mil-18@
818-62 953-30 1256-24 1661-92 1379-14
13- 6on"erea servi#iului transport in
totalul servi#iilor%6C12'
38-68& 38-71& 40-52& 41-03& 36-99&
9.Ponderea comerului cu servicii n PIB
6on"erea transporturilor si #omuni#atiilor in 645
Anii 2005 2006 2007 2008 2009 2010
6on"erea%&' 11-80 12-23 11-82 12-32 12-08 12-32
10 :iderii e/portatori i importatori de ser7icii
6rintre prin#ipalele #ompanii "e transport international "in Bol"ova este !ompania "#ecaton-
$rans% &rl care are posi'ilitati de incarcare din (epu'lica )oldova catre toate tarile !&* si
totodata din toate tarile !&* catre (epu'lica )oldova si (omania+, alta companie este
-idos-$rans,transporta mar.uri inter-international pe moduri de transport cu a/utorul
c0rora se reali1ea1a aceste schim'uri comerciale, putem men2iona 3n primul r4nd
transportul auto, care din anul 2000 3ncoace este deta5at net ca lider 3n transport0ri cu o
pondere de peste 706 771,86 3n 2008 5i 70,56 3n 20078 aceasta explic4ndu-se prin
avanta/ele o.erite de acest tip de transport+ #in 3ntrea9a cantitate de m0r.uri transportate
3n anii 2007-2008 doar 5,86 le-au revenit transporturilor interna2ionale 73n 2006 : 5,968,
restul .0c4ndu-se la nivel na2ional, 3n anul 2008, transporturilor interna2ionale le-au
revenit 69,66 73n 2007 : 68,96, 3n 2006 : 68,468+ ;entru transportul rutier de m0r.uri
sunt
3nmatriculate 73n 20088 115 967 autovehicule, cea mai mare parte a<4ndu-se 3n
proprietate privat0+
11 ;um&rul de anga<ai 'n sectorul teriar
2onform "atelor i"entifi#ate, num=rul an7aDaEilor #onstituie ##a- 22000 pers-
12 4ele mai dinamice domenii de ser7icii
2el mai "inami# "omeniu "e servi#iu este transportul "e #=l=tori pe rute interne- Transporturile auto
asi7ur= #ea mai mare parte a transporturilor "e m=rfuri Fn #a"rul E=rii- Gn prezent lun7imea total= a
"rumurilor #u a#operem0nt ri7i" este "e peste 10 500 Hm- 6e a#este "rumuri se transport= peste 70&
"in volumul "e m=rfuri reprezint= un element esenEial al potenEialului e#onomiei naEionale a E=rii,se
transport= #ea mai mare parte a materiei prime, materialelor, m=rfurilor, pro"uselor a7ri#ole, forEei "e
mun#=, at0t lo#ale #0t $i la nivel naEional $i internaEional, Fn spe#ial #u a$a state #a !om0nia, 1#raina,
!usia, 5ul7aria et# 6e #=ile ferate ale !epubli#ii Bol"ova Fn ultimii ani sunt transportate peste 11
milioane tone "e m=rfuri anual %f=r= a Eine #ont "e m=rfurile transportate "e re7iunea separatist='- 2u
miDloa#ele "e transport feroviar Fn anul 2009 au fost transportate "oar 4,4 milioane tone "e m=rfuri, sau
40,1& "in volumul Fnre7istrat Fn anul 2008-
13 6dei de perspecti7&
4onclu=ii generale si recomandari8
6entru impulsionarea "ezvolt=rii #omerEului exterior prin interme"iul transportului este
ne#esar "e avut o infrastru#tur= #e ar #orespun"e #erinEelor "e exploatare te+ni#= $i e#onomi#=
a##eptate la nivel internaEional, "e asemenea, utilaDe $i miDloa#e "e transport #orespunz=toare $i o
forE= "e mun#= pre7=tit= Fn #onformitate #u exi7enEele internaEionaleI
J6entru !epubli#a Bol"ova #ea mai slab= veri7= "in Fntre7 sistemul "e transporturi o
#onstituie infrastru#tura, #are se afl= Fntr)o stare "eplorabil=- !e"resarea a#estei st=ri la moment este
imposibil= #u propriile eforturi, "e a#eea autorit=Eile statului, Fn ultima perioa"=, au apelat la aDutorul
mai multor stru#turi finan#iare internaEionale #um sunt, 5an#a 9uropean= pentru 4nvestiEii, 5an#a
Bon"ial=, 5an#a 9uropean= pentru re#onstru#Eie $i @ezvoltare $- a-
Principalele probleme cu care se con,runt& actualmente transporturile din #epublica
)oldo7a $i care trebuiesc soluionate c>t mai cur>nd posibil, sunt8
1-2alitatea infrastru#turii #=ilor ferate existente sunt Fntr)o ne#on#or"anE= #u ritmurile "e
"ezvoltare a se#torului transporturi feroviareI
2-2alitatea proast= a infrastru#turii "u#e la ri"i#area #osturilor "e transport $i spores# ris#urile
pentru transportul Fn tranzitI
3-6ar# "e transport Fnve#+it $i investiEii sub nivelul ne#esar pentru a renova par#ul "e va7oane
marfareI
4-5arierele te+ni#e $i lo7isti#e la tre#erea frontiereiI
Propuneri menite de a e,icienti=a acti7itatea transporturilor 'n de=7oltarea comerului e/terior al
#epublicii )oldo7a8
9laborarea pro7ramului "e reabilitare $i mo"ernizare a "rumurilor naEionale %4 etap= ?
tronsoanele #ori"oarelor europene, 44 etap= ? "rumurile naEionale "e tip B, 444 etap= ? "rumuri
naEionale "e tip !, 4* etap= ? "rumuri lo#ale'-
6entru re"u#erea #+eltuielilor $i a timpului "e staEionare %p0n= la 40 min-' a trenurilor se
propune at0t #ompletarea infrastru#turii rutiere $i feroviare %ele#trifi#ate' spre $i "inspre 6ortul
4nternaEional Kiber 3iur7iule$ti %prin #rearea unui no" feroviar', #0t $i mo"ernizarea pun#telor feroviare
"e frontier= la staEiile 1n7+eni $i 3iur7iule$ti %linia 2u#iur7an)Ti7+ina)2+i$in=u)1n7+eni %226 Hm'-
J2onstru#Eia "rumurilor naEionale noi #e vor #ompleta reEeaua rutier= a republi#ii trebuie s=
fie efe#tuat= Fn patru benzi, pentru a putea fa#e faE= fluxului "e miDloa#e "e transport mereu
#res#0n", impli#it, sporirea volumului "e bunuri transportate-
LGn s#opul prevenirii "eterior=rii infrastru#turii rutiere a republi#ii propunem sporirea
vi7ilenEei respe#t=rii orarului "e #ir#ulaEie a ve+i#ulelor 7rele %at0t #ele "in interiorul E=rii, #0t $i #ele
#are vin "in afar=' pe timp "e var= pe toate "rumurile naEionale-
L-Gn s#opul sporirii rolului $i a efi#ienEii a#tivit=Eii transporturilor Fn relaEiile e#onomi#e
internaEionale ale E=rii, #onsi"er=m ne#esar= apli#area unor pro7rame "e instruire, at0t la nivel
mana7erial, #0t $i la nivel "e exe#uEie, Fn ve"erea "ob0n"irii #apa#it=Eii "e apli#are a aMuis)ului
#omunitar Fn "omeniul transporturilor-
Teriarul pe plan mondial
1 !olumul total al prestaiilor - 10784!0 "mil. Persoane#
2 !aloarea prestaiilor pe anii 2007-2012
Anii 6asa7eri transportaEi %mil pers-'
2007 1557072,2
2008 1606890,4
2009 1783422,0
2010 1815765,5
2011 1998954,0
2012 2022455,9
3 #itmul de cre$tere 2007-2012
Anii !itmul "e #re$tere
%&'
2007 1,21
2008 1,23
2009 1,27
2010 1,29
2011 1,33
2012 1,35
4 !olumul e/portului
@enumirea se#Eiunii mil- "olari 81A 8tru#tura, & Gn & faE= "e anul
2011
BiDloa#e $i materiale 975,3 4,4 5,9
"e transport
. Volumul importului
@enumirea se#Eiunii Bil- "olari 81A 8tru#tura, & Gn & faE= "e anul
2006
BiDloa#e $i materiale
"e transport
91550,4 11,8 7,8
6 4oe,icientul de de7ansare 16809100-2
91550,4, 975,3L100& N 9386,90&
7Ponderea comerului cu ser7icii 'n totalul comerului cu bunuri $i ser7icii
Gn totalul servi#iilor mon"iale pon"erea servi#iilor "e
transport #onstituie 8,2&-

"Principalele state e/portatoare de ser7icii
6rin#ipalele state exportatoare "e servi#ii sint, !usia, 81A, 5razilia, 2+ina, ranEa, et#- ;umai
transportul maritim Fn Oaponia, Barea 5ritanie, 3ermania $i ;orve7ia
#onstituie peste 50& "in exporturile "e servi#ii- 2onform "atelor 5=n#ii Bon"iale piaEa mon"ial= a
servi#iilor "e transport Fn 2007 se estima la 2,2 trilioane "e "olari sau 6,8& "in 645)ul mon"ial-
@up= "e#lan$area #rizei e#onomi#e mon"iale #=tre anul 2008 #omerEul mon"ial #u servi#ii "e
transport s)a re"us la 1,94 trilioane "e "olari- Gn totalul servi#iilor mon"iale pon"erea servi#iilor "e
transport #onstituie 8,2&
9Principalele state importatoare de ser7icii
6rin#ipalele state importatoare "e servi#ii sint, 3ermania, 4n"ia, 4talia, 8pania, et#-
10Po=iiile deinute de state e/portatoare $i importatoare
!epartiEia 7eo7rafi#= a #omerEului #u servi#ii prezentat= pe E=ri aparte se #ara#terizeaz= printr)o
mare neuniformitate #u o pon"ere "ominant= a statelor Fnalt "ezvoltate- 6rin#ipalul furnizor "e servi#ii
"e transport pe piaEa internaEional=, pe par#ursul mai multor ani, r=m0ne a fi 81A- Gn 2007
exportul sumar al servi#iilor "e transport al 81A a #onstituit #ir#a 68,5 ml"- "olari- 1ni#ul li"er la
importul servi#iilor "e transport la fel sunt 81A, #are Fn 2007 a importat servi#ii "e transport Fn
sum= "e 92,8 ml"- "olari 2ele mai mari #antit=Ei "e m=rfuri Fn#=r#ate)"es#=r#ate Fn
porturi sunt Fnre7istrate Fn Oaponia %800 mil- t', 81A %650 mil- t', Barea 5ritanie %350 mil- t',
3ermania %300 mil- t' $- a
11 ;um&rul de anga<ai 'n sectorul teriar
2onform "atelor i"entifi#ate, num=rul an7aDaEilor #onstituie ##a- 5500000 pers-
12 4ele mai dinamice domenii cu ser7icii
6e ap= $i pe #=ile ferate, Fn #ea mai mare parte, se transport= pro"usele Fn vra#, f=r= ambalaD #um
sunt petrolul,#=rbunele, minereuri, prun"i$ et#- Gn prezent prin interme"iul transporturilor maritime Fn
Fntrea7a lume sunt transportate 80& "in m=rfurile #omer#ializate- P #ontribuEie mai important= la a#est
#apitol o au flotele "in 6anama, Kiberia, 3re#ia, 5a+amas, 2ipru, Balta et#-, #are $i au #ele mai mari
#apa#it=Ei "e transportare- 2ele mai mari #antit=Ei "e m=rfuri Fn#=r#ate)"es#=r#ate Fn porturi sunt
Fnre7istrate Fn Oaponia %800 mil- t', 81A %650 mil- t', Barea 5ritanie %350 mil- t', 3ermania %300 mil- t'
$- a- 2ele mai "inami#e "omenii "e servi#ii, le #onstituie transportul "e #=l=tori pe rute internaEionale $i
"esi7ur interne- 2el mai "inami# se#tor al a#estor servi#ii Fl #onstituie reEeaua metrourilor, #e pe plan
mon"ial se estimeaz= la 135 metrouri %"intre #are prin#ipalele E=ri sint 81A) 18 metrouri, Oaponia) 16
metrouri, 2+ina)10, !usia)8, 5razilia) 8, et# '-
13 6dei de perspecti7&
Perspecti7ele de=7olt&rii transporturilor internaionale 7i=ea=& urm&toarele direcii8
1- 9x#lu"erea #omplet= a operaEiunilor "e transbor"are a m=rfurilor Fn pro#esul transport=rii
"atorit= utiliz=rii transporturilor mixte $i #ombinateI
2- 9x#lu"erea sau re"u#erea semnifi#ativ= a prelu#r=rii m=rfurilor la "epozite "in #ontul
utiliz=rii #elor mai noi meto"e "e asi7urare te+ni#o)materialeI
3- 9x#lu"erea #omplet= a fluxului "e "o#umente sub form= "e +0rtie "in #ontul
implement=rii sistemelor ele#troni#e "e informareI
4- 8implifi#area la maxim sau ex#lu"erea total= a formalit=Eilor "e tre#ere a frontierelor "e
stat "e #=tre fluxurile "e transport internaEionalI
5- 97alarea nivelului "e "ezvoltare te+ni#= a miDloa#elor "e transportI
6- 2rearea infrastru#turii uni#e a sistemei "e transportI
7- 1nifi#area "o#umentelor "e transport $i vamaleI
8- 8porirea #alit=Eii transporturilor internaEionale "in #ontul #re=ri stan"ar"elor internaEionale
privin" a#est aspe#t $i o sistem= "e #ontrol asupra exe#ut=rii a#estuiaI
9- 6erfe#Eionarea formelor or7anizaEionale $i a sistemelor te+nolo7i#e "e "eplasare-
4onclu=ii generale si recomandari8
LL- A#tivitatea "e transportare internaEional= a bunurilor este una "in #ele mai #omplexe
operaEiuni, #are ne#esit= impli#area multor or7anizaEii spe#ializate #u "iferite profiluri %expe"iEie,
asi7ur=ri et#-', av0n" Fn final obie#tivul "e a re"u#e #+eltuielile "e transport, timpul $i ris#urile
#ara#teristi#e a#estei a#tivit=Ei- A#este or7anizaEii pot fi at0t 7uvernamentale, #0t $i
ne7uvernamentaleI
LL Transporturile sunt unul "in #ele mai importante se#toare poluante a me"iului Fn#onDur=tor-
!eie$in" "in a#easta, toate preve"erile, la nivel internaEional, viz0n" #onstru#Eia $i exploatarea
tuturor tipurilor "e miDloa#e "e transport se fa#e Fn stri#t= #onformitate #u #erinEele e#olo7i#e
stabilite prin a#te normative internaEionale la #are se ra#or"eaz= $i a#tele le7islative naEionaleI
LL Transporturile internaEionale sunt unul "in prin#ipalii fa#tori ai "ezvolt=rii relaEiilor
e#onomi#e internaEionale, #are Fn e#onomia "iferitor state au o pon"ere #uprins= Fntre 4 $i 9&-
6entru !epubli#a Bol"ova, Fn ultimii ani, a#east= pon"ere #onstituie #ir#a 12&I
LL 9voluEia "inami#= a pro#esului "e transport a fost susEinut= "e #rearea "e #uloare "e transport
internaEionale, #are au #on#entrat miDloa#e finan#iare importante pentru perfe#Eionarea
infrastru#turiiI
LL 2uloarele "e transport #reate au simplifi#at pro#e"urile "e traversare a frontierelor $i,
impli#it, mo"ul "e "erulare a relaEiilor e#onomi#e internaEionaleI
66
?%precierea ni7elului de de=7oltare a sectorului de ser7icii de transport $i a
ni7elului de calitate@
P reEea "e transport #orespunz=toare,"in pun#tul "e ve"ere al #alit=Eii $i #apa#it=Eii,poate
#onstitui suportul ne#esar,at0t "esf=$ur=rii unei pro"u#Eii "e bunuri $i servi#ii efi#iente, #0t $i
satisfa#erii mobilit=Eii populaEiei- P reEea "e transport #are s= evite "isfun#Eionalit=Ei Fn
prestarea servi#iilor are influenEe, pe "e)o parte, "in perspe#tiva #ererii "in e#onomie $i, pe "e
alt= parte, "in #ea a ofertei- @in perspe#tiva ofertei este "e evi"enEiat faptul #=,prin asi7urarea
unor #apa#it=Ei a"e#vate Fn infrastru#tura transporturilor $i a unei #alit=Ei #orespunz=toare
#erinEelor "e transport efi#ient, este posibil=QsubvenEionareaRa#tivit=Eii a7enEilor e#onomi#i prin
"iminuarea #osturilor a#estora-
Gn atin7erea a#estui obie#tiv,a#Eiunile trebuie "efal#ate pe urm=toarele "ire#Eii,a'mo"ernizarea
$i #ompletarea infrastru#turilor rutiere "e tip,"rumuri naEionale,"rumuri europene $i
autostr=ziIb'mo"ernizarea #uloarelor feroviare prin#ipaleI#'mo"ernizarea$i #re$terea #apa#it=Eii
infrastru#turii aeriene-
!e7uli 7enerale "e "ezvoltare a infrastru#turilor,
)aE= "e valoarea foarte ri"i#at= a investiEiilor Fn infrastru#tur=, este ne#esar #a oferta s= fie
"inami# a"aptat= #ererii-
)un#Eia, inevitabil Fn trepte, #orespunz=toare #apa#it=Eii oferite "e infrastru#tur=,trebuie s=
urm=reas#= #0t mai fi"el evoluEia #apa#it=Eii ne#esare-6rin a#easta, se re"u#e perioa"a Fn #are
sporurile "e #apa#itate,obEinute #a urmare a investiEiilor Fn infrastru#tur=,sunt treptat asimilate-
)2ererile "e transport fiin" netransferabile, Fnseamn= #= o ofert= 7lobal= a infrastru#turilor "e
transport nu se poate examina "ire#t, #i numai Fn raport #u topolo7ia $i 7eo7rafia reEelei #are
"eserve$te un teritoriu-
ie#=rei variante "e soli#itare a reEelei #are poate presupune sau nu investiEii pentru "ezvoltarea
infrastru#turii, i se aso#iaz= parametrii "e #alitate ai ofertei-
Bo"ernizarea $i #ompletarea infrastru#turilor rutiere "e tip "rumuri naEionale,"rumuri
expres $i autostr=zi -
A##entul Fn a#east= a#tivitate,trebuie pus pe finalizarea #onstru#Eiei autostr=zilor, a inelelor
o#olitoare pentru ora$ele existente pe a#este relaEii "e autostr=zi, mo"ernizarea $i #onstru#Eia "e
"rumuri expres %pe traseele "rumurilor europene, #u prioritate'$i mo"ernizarea "rumurilor
naEionale, mai ales a#elor #u impa#t maDor asupra mobilit=Eii populaEiei-
Gn 7eneral,#onstru#Eia "e noi artere rutiere $i Fn spe#ial autostr=zi, are #0teva avantaDe
notabile, printre #are amintim,
)asi7urarea unor #=i "e #omuni#aEie mo"erne,Fntrelo#alit=Eile prin#ipale "e pe ruta avut=Fn
ve"ere $i #re$terea #apa#it=Eii "e trafi#,Fn prin#ipal prin "evierea trafi#ului "e tranzit #=tre o
autostra"= "e la "rumul existent #are are, Fn 7eneral,#apa#itate portant= mai re"us=I
)re"u#erea num=rului "e a##i"ente,prin #rearea premiselor favorabile unui sistem "e transport
rutier mai si7ur,#omparativ #u situaEia infrastru#turii rutiere existenteI
)re"u#erea timpului "e "eplasare,Fntre lo#alit=Eile "e pe ruta avut= Fn ve"ere, prin #rearea unui
sistem #are permite o #re$tere a vitezei me"ii "e "eplasare "e la 78 HmCor=la 120HmCor=%limita
"e vitez=fiin" 130HmCor='I
)re"u#erea impa#tului asupra me"iului, Fn spe#ial prin re"u#erea polu=rii Fn lo#alit=Eile #are
sunt,Fn prezent,traversate "e infrastru#tura rutier= existent=-Gns=, noile infrastru#turi au marele
in#onvenient #= o#up= un spaEiu suplimentar,"estinat "e re7ul= altor tipuri "e a#tivit=Ei
%a7ri#ole,re#reative et#'$i nu "e puEine ori,a#estea fra7menteaz= ariile naturale proteDate, #u
influenEe ne7ative asupra florei $i faunei- @e a#eea, Fn afara soluEiilor te+ni#e, Fn iniEierea
planurilor "e #onstru#Eie,al unor noi #=i rutiere,trebuie analizate soluEiile "e
minimizareCeliminare a impa#tului ne7ativ asupra me"iului $i toto"at=, trebuie f=#ut= o
#onsultare publi#= a lo#uitorilor,"in zona afe#tat=, pentru a #unoa$te $i a"opta, Fn #a"rul
proie#tului, su7estiile $i opiniile a#estora-
!ealizarea variantelor "e o#olire va avea impa#t favorabil, Fntru#0t se vor realiza o serie "e
"ezi"erate pre#um,
)"es#on7estionarea trafi#ului "in lo#alit=EiI
)sporirea #onsi"erabil= a #apa#it=Eii "e #ir#ulaEieI
)re"u#erea "e7ra"arii $i a uzurii arterelor existente,
)re"u#erea semnifi#ativ=a polu=rii me"iului prin re"u#erea noxelor $i a z7omotuluI
)realizarea le7=turilor Fntre reEelele "e transport #are atra7 fluxuri importante "e m=rfuri-
Bo"ernizarea #uloarelor feroviare prin#ipale
Transportul feroviar este per#eput "e opinia publi#= $i "e #lienEi,#a un mo" "e transport
nerentabil $i inefi#ient- ;evoit s=re"u#= viteza trenurilor "in #auza numeroaselor restri#Eii "e
vitez=,s= renunEe la rute Fn#+ise $i #u Fnt0rzieri foarte mari pe tronsoanele #are sunt Fn #urs "e
mo"ernizare, operatorul naEional transport="in #e Fn #e mai puEini #=l=tori-
Bo"ernizarea $i "ezvoltarea infrastru#turii feroviare au, faE= "e #elelelte tipuri "e #=i "e
transport, #0teva parti#ularit=Ei,
)8e remar#= s#="erea vitezei o"at= #u #re$terea num=rului "e trenuri Fn #ir#ulaEie,#apa#itatea
maxim= "e #ir#ulaEie, pe o anumit= se#Eie, #orespunz0n" limitei minime a vitezei "e "eplasare a
trenurilor-
)4nfrastru#turile "e transport au, Fn 7eneral, ran"ament mar7inal "es#res#=tor, "ar Fn #azul
infrastru#turii transportului feroviar, at0t ran"amentul me"iu #0t $i #el mar7inal sunt
#res#=toare-
)6entru infrastru#tura feroviar=,trebuie avut=Fn ve"ere 7estiunea "e e#+ilibru #u profit total
nul,a#est tip "e 7estiune "etermin0n" o risip= e#onomi#=, prin utilizarea "efi#itar= a resurselor,
#eea #e #on"u#e la ne#esitatea subvenEion=rii a#tivit=Eii%ofertant uni# $i a#tivitate "e utilitate
so#ial='-
Bo"ernizarea $i #re$terea #apa#it=Eii infrastru#turii aeriene
Aspe#tele "efinitorii ale trafi#ului aeroportuar sunt le7ate "e lo#aEia aeroporturilor,tipul
#urselor, rutele "e operare, operatorii%loS)#ost sau naEionali'-
6rin interme"iul altor mo"uri "e transport "e #=l=tori %"e exemplu, feroviar, rutier sau metrou',
prin#ipalele aeroporturi sunt #one#tate rapi" la #entrele a"ministrative $i "eafa#eri-
Aeroporturile,prin natura $i "estinaEia zborurilor pe #are le efe#tueaz= #ompaniile spe#ializate,
pot s= se #one#teze #u alte lo#aEii spe#ifi#e, la nivel internaEional- 8pre "eosebire "e transportul
aerian "e marf= $i po$t=, prin#ipalele aeroporturi folosite Fn trafi#ul aerian "e pasa7eri au
ten"inEa "ea se spe#ializa Fn "eservirea rutelor prin#ipale,$i, astfel,"e a)$i menEine aeroporturile
#entrale #a lo# "e operare-
A#Eiuni #are s= vizeze,
)reabilitarea $i mo"ernizarea infrastru#turii aeroportuare prin lu#r=ri "e FntreEinereCreparaEii ale
pistelor "e "e#olareCaterizare, #=ilor "e rulare,platformelor "e Fmbar#areC"ebar#are $i
aero7=rilorI
)mo"ernizarea $i "ezvoltarea sistemelor "e suprave7+ere a spaEiului aerian $i a sistemelor "e
"iriDare, informare aeronauti#= $i informarea meteorolo7ilor pentru #ompatibilitate #u
stan"ar"ele 9uro#ontrolI
)implementarea unui sistem "e li#enEiere $i re7lementare a #ertifi#aerieni pentru efi#ientizare $i
e#olo7izare-
!e"u#erea "is#repanEelor intrare7ionale Fn #eea #e prive$te #alitatea$i si7uranEaservi#iilor
"e transport,
)2re$terea nivelului "e #one#tivitate Fntre zonele intens populate $i #ele #are prezint=
atra#tivitate
)2re$terea #one#tivit=Eii Fntre zonele rurale $i #ele urbane
)A"potarea unor soluEii flexibile "e transport pentru susEinerea unor a#tivit=Ei sezoniere
%perioa"e ale lu#r=rilor a7ri#ole, "e #onstru#Eii, pe $antiere bine "efinite, ale anilor "e
Fnv=E=m0nt et#'-
2re$terea se#urit=Eii Fn trafi#,
)A"optarea "e m=suri pentru "iminuareaCprevenirea a##i"entelor rutiere %intro"u#erea "e
separatori "e)alun7ul axelor "e "rum, realizarea unor pasaDe la interse#Eia "rumurilor #u #=ile
ferate et#'
)Gmbun=t=Eirea$i mo"ernizarea sistemelor "e semnalizare $i in"i#atoare
)Bonitorizarea permanent=a trafi#ului
)Bo"ernizarea par#ului "eve+i#ule
)Bo"ernizarea par#ului "e va7oane feroviare pentrurutele intrare7ionale
6rin#ipalele probleme ale reEelei "e "rumuri publi#e,"e la nivel re7ional,sunt reprezentate "e
#apa#itatea insufi#ient= "e a prelua trafi#ul 7reu $i ve+i#ulele "e mare tonaD, "e lipsa
autostr=zilor, "e iluminatul $i mar#aDele realizate ne#orespunz=tor, #are #on"u# la mi#$orarea
vitezei "e rulare, #re$terea timpului #=l=toriilor $i #onsum foarte mare "e #ombustibil- 6e "e
alt= parte, aproape Dum=tate "in totalul "rumurilor mo"ernizate se afl=Fntr)o stare avansat= "e
uzur= "atorit= exploat=rii intensive a "rumurilor #e fa# le7=tura Fntre ora$ele mi#i $i miDlo#ii,
Fntre polii "e "ezvoltare "in re7iune, zonele "e 7raniE= $i #elelalte re7iuni-P reEea "e transport
#orespunz=toare "in pun#t "e ve"ere al #alit=Eii $i #apa#it=Eii poate #onstitui suportul ne#esar
at0t "esf=$ur=rii unei pro"u#Eii "e bunuri $i servi#ii efi#iente, #0t $i satisfa#erii mobilit=Eii
populaEiei- Analiza utiliz=rii unei reEele mo"erne "e #=i ferate, "rumuri, #=i navi7abile, porturi
$i aeroporturi s#oate Fn evi"enE=inter"epen"enEele faE= "e unii fa#tori "e influenE= ai pieEelor
spe#ifi#e- P reEea "e transport #are s= evite "isfun#Eionalit=Eile Fn prestarea servi#iilor are
influenEe, pe "e)o parte, "in perspe#tiva #ererii "in e#onomie $i, pe "e alt= parte, "in #ea a
ofertei- @in perspe#tiva ofertei este "e evi"entiat faptul #=, prin asi7urarea unor #apa#it=Ei
a"e#vate Fn infrastru#tura transporturilor $i a unei #alit=Ei #orespunz=toare #erinEelor "e
transport efi#ient, este posibil=QsubvenEionareaRa#tivit=Eii a7enEilor e#onomi#i prin "iminuarea
#osturilor a#estora-
4nvestiEiile Fn infrastru#tura "e transport pot fa#ilita mobilitatea populaEiei $i a
bunurilor,re"u#erea #osturilor "e transport, Fmbun=t=Eirea a##esului pe pieEele
re7ionale,#re$terea efi#ienEei a#tivit=Eilor e#onomi#e, e#onomisirea "e ener7ie $i timp,#re0n"
#on"iEii pentru extin"erea s#+imburilor #omer#iale $i impli#it a investiEiilor pro"u#tive-
666
1-8e#olul al AA4)lea este #onsi"erat Tse#olul servi#iilorT, mar#at "e pro#esul "e Tservi#izareT a
Fntre7ii e#onomii, a#estea sunt, Ta#tivitati, benefi#ii sau utilitati #are sunt oferite pe piata sau
prestate Fn aso#iere #u v0nzarea unui bun materialR- 8ervi#iile astazi au aDuns la o noua etapa, fiin"
printre primele ne#esitati ale populatiei "evenin" si o parte importanta in a#tivitatea e#onomi#a-
2-@iferenEe Fntre bunuri $i servi#ii,
) Aspe#t material CAspe#t imaterialI
) 6ro"usul poate fi analizat Fnainte "e #ump=rareC 8ervi#iul nu exist= Fnainte "e #ump=rare
) abri#antul pro"u#e Fn absenEa #onsumatoruluiC 2lientul parti#ip= efe#tiv la pro"u#Eie
) 8e preteaz= Fn totalitate stan"ar"iz=riiC ;umai unele "intre ele pot fi stan"ar"izate
) 6ro"usul are o existenE= unitar=C 8ervi#iile sunt #omplexe oferin"u)se sub form= "e Qpa#+eteR sau
Qbu#+eteR "e servi#ii
3-
1- 2ara#terul nematerial al servi#iilor %bunuri nemateriale'I2- 2omportamentul #onsumatoruluiI3-
8tru#tura mix)ului "e marHetin7ului ) 6ro"us, 6reE, 6lasament, 6romovare ? politi#i tra"iEionale )
2 elemente mo"ifi#ate
, 6ro"usul $i 6lasamentul-
6atru#omponente spe#ifi#e servi#iilor
) 6ersonalul, 6restaEia %pro#esul', 8uportul fizi#,AmbianEa %psi+i#a, anturaDului, #uloarea, lumina,
ar+ite#tura, "esi7n, #ombinaEie, stil---'4- Be"iul "e marHetin7ului ) are a#eea$i stru#tur= $i
#omponenE=, "ar #u impa#tulfa#torilor asupra "e#iziilor "e marHetin7 este "iferit-
4- ;ivelul Fnalt al piraterii afe#teaz= at0t ima7inea E=rii, re"u#0n" astfel atra#tivitatea "in pun#t "e
ve"ere al investiEiilor, #0t $i #ompaniile sau #onsumatorii finali- num=rul mi# "e in7ineri profesioni$ti,
lipsa mana7erilor #u experienE=, a experienEei Fn v0nz=ri $i marHetin7, a par#urilor te+nolo7i#e, nivelul
Fnalt "e #orupEie $i biro#ratism-
5- 8ervi#iile turisti#e si Fn 7eneral turismul s)au "ove"it a fi o bun= alternativ= "e "iversifi#are
e#onomi#= pentru multe state,Fn spe#ial pentru #ele slab "ezvolate- Turismul aparine se#torului teriar
#are a#tualmente reprezint= #ea maiimportant= =i ener7eti#= #omponent= a e#onomiei
mon"iale-4n"ustria servi#iilorturisti#e este Fntr)o permanent= "iversifi#are "atorit= apariiei noilor
forme "e turism #a turismul "e afa#eri, turismul balnear, turismul e#olo7i#- Turismul rural =i altele-
9ste re#unos#ut faptul #a servi#iile turisti#e reprezint= o important= surs= "e
venit pre#um =i "e faptul #= !epubli#a Bol"ova "ispune "e un bo7at =i variat #a"ru natural, "e
numeroase resurse turisti#e primare =i se#un"are amplasate Fn me"iul rural, servi#iilor turisti#e rurale Fi
revin un rol important Fn "ezvoltarea e#onomi#o)so#ial= a re7iunilor rurale, "ezavantaDate "in pun#t "e
ve"ere e#onomi#-
;orto.oliu
)ar>etin9ul &erviciilor
$ema ? " &itua2ia
ter2iarului pe plan
na2ional 5i
interna2ional%
@ ela'orat?
Aote1 !ristina
@ evaluat?
(emesovschi Batalia lector superior