Comunicarea politică în România

Comunicarea politica din Romania este actualmente in deplina dezvoltare, incepandu-si

evolutia acum aproximativ 20 de ani. Revolutia din 1989, ea insasi avand o importanta vitala in
comunicare, a spart cele trei cutume totalitare din Romania: partidul unic, economia centralizata
de stat si comunicarea inchisa. Cele doua decenii scurse de atunci au consemnat efortul societatii
romanesti de a construi un sistem pluripartitist, o economie de piata si un dialog social.
Daca am defini comunicarea politica drept forma de comunicare realizata de catre
„politicienii de profesie” am pacatui atat prin circularitate, cat si prin inadecvare. Astfel, un
ministru se angajeaza intr-o comunicare politica in cadrul unei sedinte de guvern, dar nu si in
discutiile de seara purtate in cadrul familiei sau in convorbirile informale cu amicii. Ca urmare
orice cetatean major cu drepturi depline se poate angaja intr-o comunicare politica, fara a fi
adeptul unei formatiuni politice.
Comunicarea politica este astazi un instrument in gestionarea conflictelor politice
romanesti, contribuind la facilitatea schimbarilor. Conflictul (mai ales discursiv) a devenit
motorul principal al schimbarii politice si sociale in Romania. Schimbarea sociala si politica
reprezinta un fenomen normal. Mai mult, conceptul de schimbare a inceput sa domine cultura
politica romaneasca si a influentat decisiv majoritatea campaniilor electorale recente.
Fenomenul de comunicare politica romaneasca (si evolutia sa in ultimii 20 de ani) poate
fi inteleasa rapid si usor din perspectiva a trei zone:
 Mentinerea ideii de revolutie de dupa 1989, schimbarea fiind termenul cheie;
 Mass-media si influenta acesteia in domeniu;
 Evolutia campaniilor electorale.
Alegerile nu au fost intotdeauna castigate de un mesaj de schimbare. Nicio formatiune
politica nu a reusit sa se mentina la guvernare mai mult de un mandat. Niciun discurs politic nu a
fost acceptat mai mult de o legislatura.
Aparitia partidelor politice de dupa revolutie a fost strans legata de aparitia F.S.N.;
fiecare partid nou-aparut nu s-a constituit de baza unor discursuri doctrinare, ci raportandu-se la
acest partid revolutionar.
F.S.N. este un construct specific Romaniei. Ca reconfigurare politica a reprezentantilor
elitelor comuniste (financiare, tehnice, industriale, militare si chiar politice), aparitia F.S.N. a
influentat decisiv modul in care s-a format sistemul de partide post 1989. Liderul F.S.N. a fost
centrul politicii romanesti timp de 16 ani. Existenta F.S.N. a blocat discursul de stanga intr-o
zona controversata si a impiedicat afirmarea discursului de dreapta astfel decat ca alternativa la
post-comunismul F.S.N. Aceasta a facut ca discursul doctrinar sa nu se rezolve.
Astazi, discursul despre schimbare este in continuare prezent, prin diverse forme. In
situatia actuala, unul din titlurile acestei campanii electorale este „Revolutia bunului simt”.

1
Scopul participarii la viata politica a devenit castigarea puterii si nu neaparat exercitarea ei. Din
aceasta cauza resursele si eforturile se concentreaza pe castigarea campaniilor electorale si nu pe
pastrarea puterii de catre guvernanti, ducandu-se astfel la campanii oportuniste si de convingere.
Mass-media privata a schimbat radical modul in care s-a facut comunicarea politica in
Romania, eliminand monopolul statului. In prima instanta s-au dezvoltat ziarele si radiourile, iar
ulterior au inceput sa apara posturile tv.
Odata cu cresterea interesului populatiei pentru viata publica, aceasta deschidere a permis
aparitia unor noi categorii de populatie:
• formatorii de opinie (care devin repere in societate)
• populatia consumatoare de informatie
Mass-media a devenit un instrument esential in formarea opiniei publice, peste 80 dintre
romani utilizand cel putin o sursa dintre cele trei pentru propria informare.
Comunicarea politica e foarte personalizata. Succesul depinde mai mult de calitatile si
imaginea personala decat de corpul politic (de idei, valori, simboluri) pe care fiecare il
reprezinta. Comunicarea politica e axata pe conflict si pe schimbare. Mesajele constructive
lipsesc. Consolidarea imagologica lipseste. Fiecare succes e urmat de o erodare rapida.
Inconsistenta afecteaza continuitatea activitatii institutiilor, marcate de lipsa de stabilitate.
Fiindca se obtin mai facil rezultate prin imagine decat prin politici publice, politica a
devenit un spatiu in care se investeste mai cu seama in comunicare.
Efectul prevalentei imaginii este ignorarea realitatii. Romania este o tara mult schimbata
in prezent fata de aceleasi reguli si clivaje. Pericolul imediat este refuzul societatii de a mai
accepta un sistem politic invechit, ceea ce conduce la conservarea nevoii de schimbare,
indiferent de forma pe care o va prelua.

Bibliografie:
 Gheorghe-Ilie Fârte – Comunicarea politica: aspecte generale si ipostaze
actuale, Editura Academica, Iasi
 Septimiu Chelcea – Opinia publica, Editura Economica, Bucuresti 2006
 Comunicarea politica dupa 18 ani – Institutul PRO, Bucuresti, 2008
 Mirela Airsith – Universul politic ca spectacol, Revista Romana de Studii
Culturale ROCSIR, Bucuresti, 2003