Index

A
Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.......................................................................................................41
Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere..............................................................................................................24
Amenintari la adresa independentei.................................................................................................................................................14
Aspecte conceptuale privind etica..................................................................................................................................................9

B
Bunurile sau serviciile primate i independena.........................................................................................................................22

C
Calitatea lucrrilor i autocontrolul............................................................................................................................................22
Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizrii rezultatelor, metoda costurilor,
metoda comparaiei directe) se poate aplica i fr s se dispun integral de informaii de pia?...................................40
Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?..............................................................................................................37
Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific bilantului functional?...........38
Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor?.....................................................................41
Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al TVA..........................................29
Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict
de ordin profesional?................................................................................................................................................................ 23
Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de
conducere sau administrare?................................................................................................................................................... 10
Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?.......................................................................................32
Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii?........................................................................................................46
Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?....................................................................................40
Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii?...........................................................35
Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii?........................................38
Care sunt cele 4 etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?...................59
Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de o societate comercial pentru a fi ncadrat n categoria
microntreprinderilor?............................................................................................................................................................. 28
Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijioc fix pentru a fi deductible amortizarea fiscal......................................8
Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible cheltuielile cu serviciile de management, consultanta,
asistenta sau alte prestari de servicii.........................................................................................................................................7
Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar?...................................................................................51
Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce
privete integritatea i obiectivitatea?.....................................................................................................................................23
Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)?.................................39
Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?......................................................20
Care sunt ipotezele de baz n evaluarea ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii substaniale brute?.....................27
Care sunt masurile premergatoare lichidarii?............................................................................................................................47
Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cnd se determin valoarea patrimonial Activ
net contabil corectat?................................................................................................................................................................ 38
Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?.......................................................................................60
Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?..............................................................................................44
Care sunt organele care aplica procedura insolventei?...................................................................................................................47
Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit?.......................................................................43
Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?...........................................................................27
Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei ntreprinderi?.......................................52
Care sunt veniturile ce nu se iau n calcul la determinarea impozitului pe veniturile microntreprinderilor?......................29
Ci cenzori va avea o societate pe aciuni?................................................................................................................................55
Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile si provizioanele pentru deprecierea
imobilizarilor?............................................................................................................................................................................ 51
Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere?.........14
Ce documente, registre, declaraii se completeaz n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri?....................................30
Ce este i ce semnificaie are importana relativ?.....................................................................................................................46
Ce este valoarea rezidual, cum se determin i cnd se folosete n evaluarea ntreprinderii?.............................................60

Ce exemple de coeficieni multiplicatori utilizai n prectica evalurii putei da?....................................................................36

Ce nelegei prin audit n general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar?............................................................55
Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia prin rentabilitate....................................53
Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi?.................................................................................................33
Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate?....................................................................44
Ce relaie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar i valoarea ntreprinderii....................................................55
Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?........................................................................13
Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijioc fix. n cazul n care se vinde la un pret mai mic dect valoarea rdmas
neamortizat fiscal, aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe profit?............................................................9
Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?...................................................................................................................21
Ce semnificatie are interesul general (interesul public)............................................................................................................................18
Ce sunt ratele de evaluare utilizate n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da?..............................................37
Ce sunt serviciile profesionale?..............................................................................................................................................18, 20
Ce sunt testele de conformitate?..................................................................................................................................................39
Ce sunt testele de permanenta?....................................................................................................................................................39
Cine pot fi lichidatorii?................................................................................................................................................................. 50
Codul etic IFAC; rol, structur....................................................................................................................................................... 10
Competena profesional i responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert......................................................18
Conceptul de independen n audit............................................................................................................................................28
Confidenialitatea; care sunt obligaiile profesionistului contabil?...........................................................................................22
Continutul unui raport asupra controlului intern......................................................................................................................38
Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit...................................................................................................................30
Conturile din afara bilantuiui influenteaza" valoarea unei intreprinderi?..............................................................................35
Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?......................................................................................................6
Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?......................................................................................................................27
Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?.............................................................................33
Cum influeneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei ntreprinderi?.....................................................32
Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi?...................................................................................................34
Cum poate fi definit superprofitul aferent ntreprinderii?........................................................................................................35
Cum poate fi definit evaluarea economic.................................................................................................................................40
Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat?..............59
Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?.......................................................................................................................56
Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow?......................................................................................................42
Cum se clasific profesionitii contabili?.................................................................................................................................5, 45
Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi?..........................................................27
Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?...........................28
Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?.........................................27
Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili?....................................................................................................................15

D
Dac se lucreaz n uniti monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?...........................................................41
Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata................................................................................................................6
Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia........................................................................................46
De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere?..............................................................................................53
De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi?.................................................................................50
Definirea independenei potrivit reglementrilor Corpului.......................................................................................................23
Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a acesteia......................................55
Definii lichidarea societilor comerciale...................................................................................................................................47
Definiti valoarea actuala a unui bun..............................................................................................................................................47
Definiti valoarea de origine.......................................................................................................................................................... 47
Definii valoarea de pia.............................................................................................................................................................. 47
Definiti valoarea de utilizare........................................................................................................................................................... 48
Definii valoarea just................................................................................................................................................................... 47
Definiti valoarea substantiala....................................................................................................................................................... 48
Despre integritate.......................................................................................................................................................................... 13
Despre obiectivitate........................................................................................................................................................................ 13
Despre profesionalism................................................................................................................................................................... 14
Despre Standardele Internationale de Audit.................................................................................................................................8
Dizolvarea societatilor comerciale...................................................................................................................................................48

E
Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere............................................................................................................38
Evaluarea controlului intern: coninut, etape.............................................................................................................................39
Evaluarea ntreprinderii n cazul fuziunii i divizrii.................................................................................................................31
Explicai comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal..........................................................24
Explicai diferenele dintre pre i valoare..................................................................................................................................46
Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii...............................................................................32
Explicai principiul competenei n audit....................................................................................................................................27
Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil..............................................................................................15, 20

F
Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare....................................................................................................37
Faptele descoperite pn la data raportului de audit.................................................................................................................37
Faze Si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza..............................................................................................................41

I
Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare..........................................................................................32
In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?...................................................................................................56
In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale?................................................................49
In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?...................................................................................................................5
Interesul propriu ameninare la adresa independenei............................................................................................................29

M
Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei...............................................................................................51
Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei.....................................................................................15
Menionai 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei activiti economice cu
deductibilitate limitat la determinarea venitului net n sistem real.....................................................................................26

N
Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile...............................................................................................................................10

O
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic......................................................................................................50
Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni...................................................................................................52
Onorariile i independena........................................................................................................................................................... 21
Opinia defavorabil:motive, mod de prezentare.........................................................................................................................31
Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare........................................................32
Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare................................................................................................................32

P
Paragraful introductiv al raportului de audit statutar...............................................................................................................35
Paragraful opiniei: tipuri de opinie.............................................................................................................................................33
Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit......................................................................................................34
Planul de misiune: coninut, rol...................................................................................................................................................40
Plata lucrrilor, modul de stabilire a onorariilor........................................................................................................................23
Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de
impozitare aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit.......................................................................................25
Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obiigatorie evaluarea....................................................................49
Prezentati care este regimul pierderilor fiscale n cazul impozitului pe profit..........................................................................13
Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale..................................................................................................................48
Prezentati modul de determinare a impozitului asupra mijioacelor de.......................................................................................19
Prezentai modul de determinare a impozitului pe teren n cazul terenurilor situate n intravilan ce au ca destinaie teren
pentru construcii..................................................................................................................................................................... 16
Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei...................................................................................5

Prezentati regimul deductibilitatii n cazul provizioanelor................................................................................................................11

Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile.......................................................................................................................8
Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.................................................................................................7
Prin ce se deosebete goodwill-ul de activele intangibile identificabile?....................................................................................39
Prin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea
evaluarii?................................................................................................................................................................................... 43
Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul..................................................................................................29

R
Raportarea unei misiuni de compilare.........................................................................................................................................26
Relaiile cu ceilali membri Acceptarea de noi misiuni............................................................................................................25
Relaiile profesionitilor contabili cu clienii...............................................................................................................................25
Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea..............................................................................................................45
Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitii serviciilor profesionale................................................................15
Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesional continu.............................................................................45
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei......................................................................................................................7
Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public..................................................................................................7
Rolul raportului de audit.............................................................................................................................................................. 35
Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune.............................................................................................................36

S
Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve..................................................................................35
Structura dosarului permanent................................................................................................................................................... 30

U
Utilizarea lucrrilor unui expert..................................................................................................................................................36

Biletulnr.1
Cum se clasific profesionitii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei
contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si
desfasoare activitatea:
individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii
- in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a
intreprinderilor.
2.Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei
categorii sfera de cuprindere a impozitului.
ART. 13 Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmtoarele persoane,
denumite n continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romne; Norme metodologice
b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n
Romnia;Norme metodologice
c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia
ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic; (n vigoare de la 1 ian. 2012)
d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare
situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic
romn;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate att
n Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de
persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic romn.
f) persoanele juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene.
ART. 14 Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz:
a) n cazul persoanelor juridice romne i al persoanelor juridice cu sediul social n Romnia,
nfiinate potrivit legislaiei europene, asupra profitului impozabil obinut din orice surs, att din
Romnia, ct i din strintate;
b) n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu
permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) n cazul persoanelor juridice strine i persoanelor fizice nerezidente care desfoar activitate
n Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al
asocierii care se atribuie fiecrei persoane; (n vigoare de la 1 ian. 2012)
d) n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti
imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan
juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz
venituri att n Romnia, ct i n strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra prii din
profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Biletul nr.2
1.

Ce ntelegeti prin audit n general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii

unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din
contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de
audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare
dect cea de audit statutar.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra
imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor)
obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i
certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii
specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor
comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
intreprinderii (acionari, asociai).

2.

Precizati n ce conditii datoreaz organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se determine

acesta.
Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata
impozitului pe profit pentru veniturile din activiti economice realizate pn la nivelul echivalentului n
lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata
impozitului pe profit.
Deci, limita veniturilor scutite ,din activiti economice, este minimul dintre : 15.000 euro i 10% din
celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit
Biletui nr.3

1.

Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar?

Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n

msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la
aceste nevoi i ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin
oferirea unei resigurri referitoare la:
acurateea declaraiilor financiare;
continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
existena unor fraude;
respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;

comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme

sociale.

2.

Prezentati cum se determine impozitui pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe langa
venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin s/i venituri
din activitatea unui bar de noapte.

Determinarea impozitului pe profit aferent activitii de bar de noapte (art.18CF)

Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maxim dintre:
-

16% x Profitul impozabil din aceasta activitate sau

5% x Total venituri din aceasta activitate .

Astfel, vom calcula impozitul pe profit n ambele moduri, urmnd s decidem ulterior care este

suma de plat.
Biletul nr.4

1.

Ce este auditul intern?

Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea
profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei
opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea
intreprinderii (entitii).
Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri
pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii
sistemelor contabile i de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz,
auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se
poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra
situaiilor financiare ale acestei entiti.
2.

Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare

cheltuielilor n vederea determinrii impozitului pe profit. Dai unele exemple n urma crora pot

rezulta elemente similare veniturilor i cheltuielilor.

pct. 12 din Normele la Codul Fiscal (HG 44/2004) :
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta,
inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (5.1) din Codul
fiscal;
- castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta,
inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de
natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este
7

deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita
conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in
cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu
ocazia retratarii situatiilor financiare anuale;
- diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de
dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective.
Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare derivate,
inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil."
Biletul nr.5
1. Care sunt deosebirile fundamentale ntre auditul intern si auditul statutar?
Deosebirile intre auditul intern si auditul statutar:
Statutul auditorului
Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din
structura intreprinderii.
Beneficiarul auditului.
Auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern lucreaza in
beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii.
Obiectivele auditului.
Auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a
sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii
cu privire la imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern este
pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc.
Domeniul de aplicare.
Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la elaborarea
situatiilor financiare. Auditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate functiile
intreprinderii dar in integralitatea acestora,
Pozitia fata de frauda.
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare
in afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand auditorul intern desi
nu are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie Ia prevenirea si
descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespectari a procedurilor de
control intern.
Independenta
Independenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere, auditorul
intern are independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata
nu si fata de conducere.
Periodicitatea auditurilor
Auditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori, auditorul intern
este permanent in intreprindere i temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de
audit intern.
Metodologie
Auditul statutar se exercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de IAASB - Consiliul pentru
Standarde Internationale de Audit si Auditare; pe cand auditul intern desi se exercita pe baza unei
metodologii stabilite de IAI - Institutul International al Auditonilor Interni. In aplicare ea este adaptata la
specificul si cultura intreprinderii.

2. Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul n care se efectueaza.

Cheltuieli nedeductibile sunt:
- cheltuielile cu impozitul pe profit;
- cheltuieli cu amenzile datorate autoritilor romne;
- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.

Biletul nr.6
1.In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?
Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor ,
calcularea impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un centru natural de
expertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea
legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile.
Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de servicii:
-conformarea la regulile fiscale,
-planificarea si consultanta fiscala,
-reprezentarea in fata instantelor juridice
- servicii legate de impozitarea corporatiilor.
Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele
de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare corespunzatoare
2.Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata.
Cheltuieli cu deductibilitate limitata:
a)cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul
veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de
protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri n Romnia i n
strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice;
c) cheltuielile sociale, n limita unei cote de pn la 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare. Intr sub
incidena acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru nmormntare, ajutoarele
pentru boli grave sau incurabile i protezele, precum i cheltuielile pentru funcionarea corespunztoare a
unor activiti ori uniti aflate n administrarea contribuabililor: grdinie, cree, servicii de sntate
acordate n cazul bolilor profesionale i al accidentelor de munc pn la internarea ntr-o unitate sanitar,
muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, pentru colile pe care le au sub
patronaj, precum i alte cheltuieli efectuate n baza contractului colectiv de munc. n cadrul acestei
limite, pot fi deduse i cheltuielile reprezentnd: tichete de cre acordate de angajator n conformitate cu
legislaia n vigoare, cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori i salariailor, cadouri n bani sau
n natur acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i odihn, inclusiv transportul pentru
salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi
n gospodrie i contribuia la fondurile de intervenie ale asociaiei profesionale a minerilor, ajutorarea
copiilor din coli i centre de plasament;
Biletul nr.7
1.Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?
In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public,
organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3
obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:

Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;

Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
- Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze
practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor.
Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:
a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii;
b) conditiile de piata in care activeaza profesia;
c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica
faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica:
- adoptarea de standard profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii,
creditorii etc.
2. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible cheltuielile cu serviciile de
management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii.
Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de
servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:
- serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie executate n baza unui contract ncheiat ntre pri sau n
baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective a serviciilor se efectueaz
prin: situaii de lucrri, procese-verbale de recepie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de pia sau
orice alte materiale corespunztoare;
- contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul activitilor
desfurate.
Nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea contractelor de prestri de servicii, prevzut la
art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice
autorizate i de persoane juridice, cum sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor, serviciile potale,
serviciile de comunicaii i de multiplicare, parcare, transport i altele asemenea.
Pentru servicii de management, consultan i asisten tehnic prestate de nerezidenii afiliai
contribuabilului, la analiza tranzaciilor pentru determinarea deductibilitii cheltuielilor trebuie s se aib
n vedere i principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea ntreprinderilor asociate din
Convenia-model cu privire la impozitele pe venit i impozitele pe capital. Analiza trebuie s aib n
vedere:
(i) prile implicate;
(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoatere a cheltuielilor i veniturilor pe baza documentelor justificative care s
ateste prestarea acestor servicii
Biletul nr.8
1.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit
de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare asituatiilor
financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul .
2.Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.
Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit
legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr.
32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002,

10

republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private, potrivit
legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
n limitele respective se ncadreaz i cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, n
scopul construciei de localuri, al dotrilor, achiziiilor de tehnologie a informaiei i de documente
specifice, finanrii programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor de specialiti, a
burselor de specializare, a participrii la congrese internaionale;
Biletul nr.9
1. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a
unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si mijlocii
reprezinta peste 80% din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar
costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii
profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicate in toate domeniile vietii economice si
sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi
comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in
educatie etc. Fiind implicate in atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice
si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc.
2. Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile.
Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a
capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre
capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor
existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital
imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit
clauzelor contractuale.
In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute in paragraful
anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni
din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei;
b) nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile in
valuta. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a guvernului.
Limita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. Aceasta limita nu se
aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi
desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de
credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. In cazul unei persoane
juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile
prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.
Biletul nr. 10
1.Despre Standardele Internationale de Audit.
Standardele Internationale de Audit (ISA) sunt utilizate la auditarea situatiilor financiare. ISA se
utilizeaza, de asemenea, adaptate conform necesitatilor, pentru auditarea altor informatii si pentru servicii
conexe.
ISA contin principiile de baza si procedurile esentiale (identificate dupa fontul literei cu care sunt
tiparite, si anume, caractere aldine), precum si recomandarile aferente sub forma materialelor explicative
si a altor materiale. Principiile de baza si procedurile esentiale trebuie sa fie interpretate n contextul
materialelor explicative, si al altor materiale care ofera ndrumari privind modul de aplicare.

11

Pentru ntelegerea si aplicarea principiilor de baza si a procedurilor esentiale, precum si a

recomandarilor aferente trebuie sa se ia n considerare ntregul text al ISA, incluzndu-se si materialele
explicative si celelalte materiale continute n ISA, si nu doar textul tiparit cu caracter aldin.
n situatii exceptionale, un auditor financiar poate considera necesara abaterea de la ISA, cu
scopul de a realiza mai eficient obiectivul unui audit financiar. Cnd apar astfel de situatii, auditorul
financiar trebuie sa fie pregatit sa justifice aceasta abatere.
ISA trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificative
2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijioc fix pentru a fi deductible amortizarea
fiscal.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care ndeplinete cumulativ urmtoarele
condiii:
a) este deinut i utilizat n producia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriat
terilor sau n scopuri administrative;
b) are o valoare fiscal mai mare dect limita stabilit prin hotrre a Guvernului, la data intrrii n
patrimoniul contribuabilului;
c) are o durat normal de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot sau
set, la determinarea amortizrii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pentru componentele
care intr n structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea a activului
rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare component n parte. Sunt, de asemenea, considerate
mijloace fixe amortizabile:
a) investiiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de nchiriere, concesiune, locaie
de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse n funciune parial, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrare ca
imobilizare corporal; acestea se cuprind n grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea rezultat
prin nsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investiiile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substane minerale utile, precum i
pentru lucrrile de deschidere i pregtire a extraciei n subteran i la suprafa;
d) investiiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate n scopul
mbuntirii parametrilor tehnici iniiali i care conduc la obinerea de beneficii economice viitoare, prin
majorarea valorii mijlocului fix;
e) investiiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor aparinnd domeniului
public, precum i n dezvoltri i modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public;
f) amenajrile de terenuri.
Biletul nr. 11
1. Aspecte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui
individ, cat si cultura unei comunitati.
Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale
si a rolului acestora in viata sociala.
Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans
reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale.
2. Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijioc fix. n cazul n care se vinde la un pret mai mic
dect valoarea rdmas neamortizat fiscal, aceasta este deductibil la determinarea
impozitului pe profit?
Valoarea fiscal a unui mijloc fix reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacului fix,
diminuat cu amortizarea fiscal a acestuia.
Potrivit art. 24 alin. (15) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si completrile
ulterioare ctigurile sau pierderile rezultate din vnzarea ori scoaterea din funciune a mijloacelor
fixe se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezint valoarea fiscal de intrare a

12

mijloacelor fixe, diminuat cu amortizarea fiscal.

Valoarea fiscal ramas neamortizat reprezint, in conformitate cu prevederile pct. 71 5 din H.G. nr.
44/2004 privind Normele de aplicare a Codului fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare,
diferena dintre valoarea de intrare fiscala i valoarea amortizarii fiscale.
Punctul 3 alin. (4) din Decizia nr. 2/2004 privind aplicarea unitar a unor prevederi referitoare la
impozitul pe profit, conveniile de evitare a dublei impuneri, accize i taxa pe valoarea adugat,
precizeaz :
n aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003, cheltuielile nregistrate ca urmare
a casrii sau cedrii unui mijloc fix amortizabil sau terenurilor, calculate ca diferen ntre valoarea
fiscal de intrare a acestora i amortizarea fiscal, dup caz, sunt cheltuieli efectuate n scopul
realizrii de venituri impozabile.
Alin. (1) al art. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile
ulterioare, prevede :
(1) Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i
cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n
calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Prin urmare avnd in vedere prevederile legale invocate mai sus, valoarea rmas neamortizat
(calculat ca diferen ntre valoarea fiscal de intrare i amortizarea fiscal) a unui mijloc fix care face
obiectul unei vnzri este cheltuial in scopul realizrii de venituri, iar impozitul pe profit se calculeaz
dupa regula general stipulat la art. 19 alin. (1) din Codul fiscal.
Definitia data de dl. Sacarin
Valoarea fiscala a unui mijloc fix = valoarea ce va fi dedusa in scopuri fiscale din beneficiile economice
pe care genereaza intreprinderea atunci cand realizeaza activul; daca aceste beneficii nu sunt impozabile,
valoarea contabila este egala cu valoarea fiscala.
BiletuI nr.12
1Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includ, in functie de
specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile
reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli
doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de
interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in
interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional
menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor
informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti
profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta,
organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de
investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.
2 Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite
de persoanele cu functii de conducere sau administrare?
Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile
ulterioare, in vederea stabilirii bazei impozabile, Titlului II, art. 21, cheltuielile efectuate de o societate se
impart in trei grupe:
I. Cheltuieli deductibile
II. Cheltuieli cu deductibilitate limitata
III. Cheltuieli nedeductibile
In grupa cheltuielilor cu deductubilitatea limitata se incadreaza si:

13

m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii

de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism
aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de
autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

Biletul nr.13
1. Codul etic IFAC; rol, structur.
Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de
profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta
anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din
economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau
angajati- contine 6 sectiuni
Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare
Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte potentiale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
`
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - Interese financiare
Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte
2 Prezentati regimul deductibilitatii n cazul provizioanelor.
Codul fiscal:
ART. 22 Provizioane i rezerve
(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor i provizioanelor, numai n conformitate cu
prezentul articol, astfel:
b) provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor; Norme metodologice
c) provizioanele constituite n limita unui procent de 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004,
25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea
creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i
i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:

14

1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004;

2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei;
3. nu sunt garantate de alt persoan;
4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologice
d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare i funcionare, de ctre
instituiile de credit, instituiile financiare nebancare nscrise n Registrul general inut de Banca Naional
a Romniei, precum i provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;
i) provizioanele de risc pentru operaiunile pe pieele financiare, constituite potrivit
reglementrilor Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea creanelor asupra
clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care
ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007;
2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de deschidere
a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie;
3. nu sunt garantate de alt persoan;
4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.
k) provizioanele pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitelor de deeuri, constituite
de contribuabilii care desfoar activiti de depozitare a deeurilor, potrivit legii, n limita sumei stabilite
prin proiectul pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitului, corespunztoare cotei-pri din
tarifele de depozitare percepute;
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romnia pentru acoperirea cheltuielilor de
ntreinere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor aferente, potrivit programelor de
ntreinere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre Autoritatea Aeronautic Civil Romn.
i) provizioanele de risc pentru operaiunile pe pieele financiare, constituite potrivit
reglementrilor Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea creanelor asupra
clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care
ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007;
2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de deschidere
a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie;
3. nu sunt garantate de alt persoan;
4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.
k) provizioanele pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitelor de deeuri, constituite
de contribuabilii care desfoar activiti de depozitare a deeurilor, potrivit legii, n limita sumei stabilite
prin proiectul pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitului, corespunztoare cotei-pri din
tarifele de depozitare percepute;
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romnia pentru acoperirea cheltuielilor de
ntreinere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor aferente, potrivit programelor de
ntreinere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre Autoritatea Aeronautic Civil Romn.
(7) n nelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se nelege i
majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
(8) Provizioanele constituite pentru creanele asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili
nainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile n limitele prevzute la alin. (1) lit. c), n situaia n care
creanele respective ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
a) nu sunt garantate de alt persoan;
b) sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;

15

c) au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului;

d) creana este deinut asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschis procedura
falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie;
e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creana respectiv.
BiletuI nr. 14
1. Despre integritate.
Concept: Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie s fie drept si onest n toate
relatiile profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare
consumatorii.
Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele,
comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea:
- contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare
- contin declaratii sau informatii eronate;
- omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare
2. Prezentati care este regimul pierderilor fiscale n cazul impozitului pe
profit.Pierderea anual, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile
impozabile obinute n urmtorii 5 ani consecutivi (7 ani incepand cu 01 01 2009). Recuperarea pierderilor
se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora.
Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care i nceteaz existena prin divizare sau fuziune
nu se recupereaz de ctre contribuabilii nou-nfiinai sau de ctre cei care preiau patrimoniul societii
absorbite, dup caz.
n cazul persoanelor juridice strine, pierderea se recuperaz lundu-se n considerare numai
veniturile i cheltuielile atribuibile sediului permanent n Romnia.
Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care anterior au realizat pierdere fiscal
intr sub incidena regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de impozitare
a profitului.
Aceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i
limita celor 5 ani.
Biletul nr. 15
1. Despre obiectivitate.
Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei
preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici o alta
situatie care ar putea detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si
corectitudinea.
Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza
influentei nedorite a altor persoane.
Factori - sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua
obiectivitatea
- imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar exista eceste posibile presiuni si trebuie sa
domine un caracter rezonabil
evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce
obiectivitatea
- Trebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul obiectivitatii
Nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta importanta si daunatoare
asupra rationamentului lor professional
2. Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?
Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelai venit i n decursul aceleiai perioade

16

impozabile, sunt supui impozitului pe venit att pe teritoriul Romniei, ct i n strintate, au dreptul la
deducerea din impozitul pe venit datorat n Romnia a impozitului pltit n strintate, denumit n
continuare credit fiscal extern, n limitele prevzute n prezentul articol.
(2) Creditul fiscal extern se acord dac sunt ndeplinite, cumulativ, urmtoarele condiii:
a) se aplic prevederile conveniei de evitare a dublei impuneri ncheiate ntre Romnia i statul
strin n care s-a pltit impozitul;
b) impozitul pltit n strintate, pentru venitul obinut n strintate, a fost efectiv pltit n mod
direct de persoana fizic sau de reprezentantul su legal ori prin reinere la surs de ctre pltitorul
venitului. Plata impozitului n strintate se dovedete printr-un document justificativ, eliberat de
autoritatea competent a statului strin respectiv;
c) venitul pentru care se acord credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri
prevzute la art. 41.
(3) Creditul fiscal extern se acord la nivelul impozitului pltit n strintate, aferent venitului din
sursa din strintate, dar nu poate fi mai mare dect partea de impozit pe venit datorat n Romnia,
aferent venitului impozabil din strintate. n situaia n care contribuabilul n cauz obine venituri din
strintate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat n Romnia se
va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ar i pe fiecare natur de venit.

Biletul nr.17
1. Despre profesionalism.
Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si
reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau
un membru.
In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care efectueaza, profesionistii
contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor.
Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie:
- sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si
experienta pe care o detin
- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata
de altii
2 Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt
termenele de depunere?
Contribuabilii, societi comerciale bancare, persoane juridice romne, i sucursalele din Romnia ale
bncilor, persoane juridice strine, au obligaia de a plti impozit pe profit anual, cu pli anticipate
efectuate trimestrial (scadena este data de 25, inclusiv, a primei luni a trimestrului urmtor). Termenul
pn la care se efectueaz plata impozitului anual (impozitul anual plile anticipate) este termenul de
depunere a declaraiei privind impozitul pe profit (25 aprilie).
Celelalte societi comerciale au obligaia de a declara (declaraia 100) i plti impozitul pe profit
trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a primei luni urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz
impozitul. Contribuabilii au obligaia s depun o declaraie anual de impozit pe profit (declaratia 101)
pn la data de 25 aprilie inclusiv a anului urmtor.
Organizaiile nonprofit au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pn la data de
25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul.
Contribuabilii care obin venituri majoritare din cultura cerealelor i plantelor tehnice, pomicultur i
viticultur au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pn la data de 25 februarie inclusiv
a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul.

17

Biletul nr.20
1. Amenintari la adresa independentei.
Exemple care pot crea ameninri la adresa independenei, pot fi:
un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat
patrimoniul clientului;
un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din
care poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de certitudine - asigurare - a
contractului fa de client;
prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta
direct nivelul certitudinii asigurrii profesionistului contabil fa de client;
pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care
fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client.
2. Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor
criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate
de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de
acest statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta,
satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia
publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera
concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
Biletul nr.21
1.Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei.
Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in
doua mari categorii :
- masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari
- masuri de protectie in mediul de lucru.
2.Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili?
Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in
legatura cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari.
In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor memebrilor societatii
sunt indispensabile societatii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea
afacerilor, precum si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestora de a
pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune finaanciara
eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau
de ordin fiscal.
Biletul nr.22

18

1. Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.

IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care
pot fi acceptate in mod general la nivel international.
Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea
acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si
profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative
suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.
Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri
operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de
standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul grup
trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea
sustinerii standardelor.
Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail
dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie. Recomandarile comitetului
de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat dupaq o
perioada de expunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si
practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului.
2.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezint orice serviciu care cere aptitudini contabile nrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca de exemplu:
-servicii de contabilitate
- audit
- fiscalitate
- consultant managerial
- management financiar
Serviciu: - o munc prestat n folosul sau n interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului;- ndeplinirea unei ndatoriri fat de cineva.
Biletul nr.23
1.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitii serviciilor profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in
interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate,
obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului.
IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a
oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele
jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii
implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii in
care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul
profesionist isi desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii
tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de
control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea
firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta
o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele
profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul
legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului
profesional.

19

Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:

- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara
societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma
si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
2.Prezentai modul de determinare a impozitului pe teren n cazul terenurilor situate n intravilan ce
au ca destinaie teren pentru construcii.
Codul Fiscal art. 258: Calculul impozitului
(1)Impozitul pe teren se stabileste lund n calcul numarul de metri patrati de teren, rangul
localitatii n care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform
ncadrarii facute de consiliul local.
2) n cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul agricol la categoria de
folosinta terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin nmultirea suprafetei
terenului, exprimata n hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta n urmatorul tabel:
(la data 01-ian-2007 Art. 258, alin. (2) din titlul IX, capitolul III modificat de Art. I, punctul
232. din Legea 343/2006 )
CAPITOLUL III: Impozitul si taxa pe teren
Impozitul/taxa pe terenurile amplasate n intravilan - terenuri cu constructii
Zona n cadrul
localitatii

Nivelurile impozitului / taxei, pe ranguri de localitati

- lei/ha 0

II

III

IV

8.921

7.408

6.508

5.640

766

613

7.408

5.600

4.540

3.832

613

460

5.600

3.832

2.874

1.821

460

306

3.832

1.821

1.519

1.060

300

153

(la data 01-ian-2010 Art. 258, alin. (2) din titlul IX, capitolul III referinte de aplicare anexa 1 din
Hotarirea 956/2009)
PARTEA 2581: Norme metodologice Cod Fiscal
(1)Impozitul pe teren se stabileste anual n suma fixa, n lei pe metru patrat de teren, n mod
diferentiat, n intravilanul si extravilanul localitatilor, dupa cum urmeaza:
a)n intravilan:
1.pe ranguri de localitati, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV si V;
2.pe zone, identificate prin literele: A, B, C si D;
3.pe categorii de folosinta, astfel cum sunt evidentiate n tabloul prevazut la pct. 80;
4.prin aplicarea nivelurilor si a coeficientilor de corectie prevazuti la art. 258 alin. (2), (4) si (5)
din Codul fiscal;
alta varianta
Sursa: Cod Fiscal
Calculul impozitului
(1) Impozitul pe teren se stabilete lund n calcul numrul de metri ptrai de teren, rangul localitii
n care este amplasat terenul i zona i/sau categoria de folosin a terenului, conform ncadrrii fcute de
consiliul local.
20

(2) n cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul agricol la categoria de folosin
terenuri cu construcii, impozitul pe teren se stabilete prin nmulirea suprafeei terenului, exprimat n
hectare, cu suma corespunztoare prevzut n urmtorul tabel:
|______________________________________________________________________________|
|Zona n |
|
|cadrul |
- lei/ha*) - |
|locali- |_____________________________________________________________________|
|tii |
Nivelurile impozitului, pe ranguri de localiti
|
|
|_____________________________________________________________________|
|
|
0 | I | II | III | IV | V |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| A | 7.404 | 6.148 | 5.401 | 4.681 | 636 | 509 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| B | 6.148 | 4.648 | 3.768 | 3.180 | 509 | 382 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| C | 4.648 | 3.180 | 2.385 | 1.511 | 382 | 254 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| D | 3.180 | 1.511 | 1.261 | 880 | 249 | 127 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
Norme metodologice:
78. (1) Impozitul pe teren se stabilete anual n sum fix, n lei pe metru ptrat de teren, n mod
difereniat, n intravilanul i extravilanul localitilor, dup cum urmeaz:
a) n intravilan:
1. pe ranguri de localiti, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV i V;
2. pe zone, identificate prin literele: A, B, C i D;
3. pe categorii de folosin, astfel cum sunt evideniate n tabloul prevzut la pct. 80;
4. prin aplicarea nivelurilor i a coeficienilor de corecie prevzui la art. 258 alin. (2), (4) i (5) din
Codul fiscal;
80. La ncadrarea terenurilor pe categorii de folosin, n funcie de subcategoria de folosin, se are n
vedere
tabloul
urmtor:
_____________________________________________________________________
| Categoria
|
Subcategoria
| Simbol |
| de folosin |
de folosin
| (cod) |
|___________________|______________________________________|__________|
| 1. Terenuri
| - construcii
| C |
| cu construcii | - curi i construcii
| CC |
|
| - diguri
| CD |
|
| - cariere
| CA |
|
| - parcuri
| CP |
|
| - cimitire
| CI |
|
| - terenuri de sport
| CS |
|
| - piee i trguri
| CT |
|
| - pajiti i tranduri
| CPJ |
|
| - taluzuri pietruite
| CTZ |
|
| - fie de frontier
| CFF |
|
| - exploatri miniere i petroliere | CMP |
|
| - alte terenuri cu construcii
| CAT |
|___________________|______________________________________|__________|
81. (1) Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate n intravilanul localitilor, att n cazul
persoanelor fizice, ct i n cel al persoanelor juridice, sunt necesare urmtoarele date:

21

a) rangul localitii unde se afl situat terenul;

b) zona n cadrul localitii prevzute la lit. a);
c) categoria de folosin;
d) suprafaa terenului;
e) n cazul terenului ncadrat la categoria de folosin "terenuri cu construcii", suprafaa construit la
sol a cldirilor;
f) majorarea stabilit n condiiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren. (Nivelul
impozitelor i taxelor locale prevzute n prezentul titlu poate fi majorat anual cu pn la 20% de consiliile
locale, judeene i Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, cu excepia taxelor prevzute la
art. 263 alin. (4) i (5) i la art. 295 alin. (11) lit. b) - d).
82. (1) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2007, n cazul unui teren amplasat
n intravilan, avnd categoria de folosin "terenuri cu construcii":
A. Datele despre teren, potrivit structurii prevzute la pct. 81 alin. (1):
a) rangul localitii unde este situat terenul: 0;
b) zona n cadrul localitii: A;
c) categoria de folosin: terenuri cu construcii;
d) suprafaa terenului: 598 mp;
e) suprafaa construit la sol a cldirilor: 56 mp;
f) Consiliul General al Municipiului Bucureti a hotrt, n anul 2006 pentru anul 2007, majorarea
impozitului pe teren cu 19% .
B. Explicaii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezult din economia textului
art. 258 alin. (2) din Codul fiscal:
1. Se determin suprafaa pentru care se datoreaz impozit pe teren: din suprafaa terenului deinut n
proprietate se scade suprafaa construit la sol, respectiv: 598 mp - 56 mp = 542 mp;
2. Se determin impozitul pe teren:
2.1. n tabloul prevzut la pct. 11 alin. (3), la cap. III - impozitul pe terenurile amplasate n intravilan terenuri cu construcii, n coloana "Nivelurile stabilite n anul 2006 pentru anul 2007 - art. 296 alin. (1)" se
identific suma corespunztoare unui teren amplasat n zona A din localitatea care are rangul 0, respectiv:
7404 lei/ha, respectiv 0,7404 lei/mp;
2.2. suprafaa de teren pentru care se datoreaz impozit pe teren, prevzut la pct. 1, se nmulete cu
suma prevzut la subpct. 2.1, respectiv: 542 mp x 0,7404 lei/ha = 401,296 lei;
2.3. avnd n vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, n anul fiscal 2006 pentru
anul fiscal 2007, Consiliul General al Municipiului Bucureti a hotrt majorarea impozitului pe teren cu
19%, impozitul determinat la subpct. 2.2 se majoreaz cu acest procent sau, pentru uurarea calculului,
impozitul pe teren se nmulete cu 1,19, respectiv: lei 401,296 x 1,19 = 477.54 lei; potrivit prevederilor
pct. 15 alin. (1), fraciunea depind 50 de bani se majoreaz la 1 leu, impozitul pe teren astfel determinat
se rotunjete la 478 lei.
Biletul nr.24
1. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continu.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca un
profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar pentru a se
asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente
din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in
conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale.
Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care profesionistii contabili isi pot indeplini obligatiile
de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definit ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si
mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul
lor profesional.

22

Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale

ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea
sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor
valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de
dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea profesionala
continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale,stabileste
referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul
promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului
individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un
anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in
baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care
sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.
2. Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionitii
Situaiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste, decen i bun gust pentru o
aciune de promovare.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de
posibile rezolvari favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o
neintelegere sau o deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume
domeniu al contabilitatii
Biletul nr.25
1.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
2.Competena profesional i responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.
Liber profesionitii contabili trebuie s evite s presteze servicii profesionale fr o competen adecvat,
n afar de cazul c beneficieaz de sfaturi avizate i de o asisten care s le permit s presteze servicii
de calitate.
Dac un profesionist contabil nu posed competenele necesare ntr-un domeniu specific n cadrul misiunii
sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliati (ali profesioniti contabili, avocai, ingineri,
geologi sau ali experi). n acest caz, dei profesionistul contabil se sprijin pe competenelel tehnice ale
specialistului consultant, acesta din urm nu cunoate n mod necesar regulile de etic ale profesiunii.
ntruct profesionistului contabil i revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie s
se asigure c regulile de etic au fost respectate de ctre expertul consultant. El trebuie s se asigure ce

23

expertul consultant este la curent cu regulile de etic, mai ales principiile fundamentale ale profesiei;
aceste principii se aplic la orice misiune la care particip aceti experi.
Aceast asigurare se poate obine:
-fie cernd experilor respectivi s citeasc regulile de etic;
-fie cernd experilor o confirmare scris asupra bunei nelegeri a regulilor de etic;
-fie dnd sfaturi dac apar conflicte poteniale.
Cnd profesionistul contabil nu are asigurarea c regulile de etic sunt cunoscute i respectate, el trebuie
s refuze ncredinarea misiunii sau s o ntrerup (dac a ncepul).
Biletul nr.27
1. Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul
public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea
responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii;
Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta
persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna
functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o
responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a
persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla.
Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul
profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate
institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;
Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management
financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; Auditorii interni
furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in
informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si
eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; Consilierii de gestiune si
consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor
decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea SarbanesOxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul
fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008.
Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem
eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune
neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul
public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si
toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in
domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveghere
publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este condus de
nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul
statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre
disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in
conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare
independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala
a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit;
Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de
audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si
sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.
2.Prezentati modul de determinare a impozitului asupra mijioacelor de
transport in cazul autoturismelor.

24

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaz n funcie de tipul mijlocului de transport,

conform celor prevzute n prezentul capitol.
(2) n cazul oricruia dintre urmtoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se
calculeaz n funcie de capacitatea cilindric a acestuia, prin nmulirea fiecrei grupe de 200 cm^3 sau
fraciune din aceasta cu suma corespunztoare din tabelul urmtor:
_______________________________________________________________________________
Tipuri de autovehicule
lei/200 cm^3
sau fraciune
din aceasta
_______________________________________________________________________________
1. Motorete, scutere, motociclete i autoturisme cu
capacitatea cilindric de pn la 1600 cm^3 inclusiv
8
2. Autoturisme cu capacitatea cilindric ntre
1601 cm^3 i 2000 cm^3 inclusiv
18
3. Autoturisme cu capacitatea cilindric ntre
2001 cm^3 i 2600 cm^3 inclusiv
72
4. Autoturisme cu capacitatea cilindric ntre
2601 cm^3 i 3000 cm^3 inclusiv
144
5. Autoturisme cu capacitatea cilindric de peste
3.001 cm^3
290
6. Autobuze, autocare, microbuze
24
7. Alte autovehicule cu masa total maxim autorizat
de pn la 12 tone inclusiv
30
8. Tractoare nmatriculate
18

Biletul nr.28
1.Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?
Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului irapune mai
multe imperative, si anume:
- credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile;
- profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori
si terti ca profesionisti in domeniu;
- calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca
criteriile precise de apreciere, standardele de calitate;
- increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste
servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala.
2.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
Biletul nr.29
25

1.Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil.

Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor
criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate
de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de
acest statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta,
satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia
publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera
concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
2. Onorariile i independena.
Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte
importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu,
dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in
pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest
subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia
economica a fiecarei tari.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte
conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de
rezultatele acestor servicii.
In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele
organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie.
Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta
categorie.
Biletul nr.30
1. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?
Competena unei persoane este capacitatea de a se pronuna asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoateri
adnci a problemei n discuie (Dicionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975).
Competena profesional se obine prin studiu practic. S acionezi fr s studiezi este fatal. S
studiezi fr s actionezi este inutil (Mary Beard).
Principiul competenei profesionale i al prudenei impune urmtoarele obligaii profesionitilor contabili:
a). meninerea cunotinelor i aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel nct clienii sau
angajatorii sis fie siguri c primesc servicii profesionale competente; i
b). s acioneze cu pruden n conformitate cu standardele tehnice i profesioniale, atunci cnd ofer
servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesit un raionament solid n aplicarea cunotinelor i aptitudinilor
profesionale n furnizarea unor astfel de servicii.

26

Competena profesional poate fi mprit n dou faze separate:

(a) obinerea unui nivel de competen profesional;
(b) meninerea unui nivel de competen profesional.
Meninerea unui nivel de competen profesional necesit o permanent contientizare i
nelegere a evoluiilor relevante pe plan profesional tehnic i n mediul de afaceri. Dezvoltarea
profesional continu elaboreaz i menine capacitile care i permit unui profesionist contabil s
desfoare o activitate competent ntr-un mediu profesional.
Standardul Internaional de Educaie (IES) nr.7 emis de Federaia Internaional a Contabililor (IFAC)
prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de nalt calitate pentru a veni n
ntmpinarea nevoilor publicului;
Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesional continu a profesionitilor contabili;
Programul de dezvoltare profesional continu a profesionitilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea sub tutela unui
profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvat.
Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni, angajatori i ali
utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita nelegerea eronat a unei
opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.
2.Bunurile sau serviciile primate i independena.
Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot
constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii
contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere.
Biletul nr.31
1.Confidenialitatea; care sunt obligaiile profesionistului contabil?
Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:

abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii angajatoare, excepia cazului cnd
a fost autorizat sau cnd exist o obligaie legal sau profesional s publice acele informaii;

abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de

serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere persoane;

respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri, rude) , in relaiile cu un potenial

client sau angajator; in cadrul entitii angajatoare;

Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea (pentru
profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.).
Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i client
sau angajator.
Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile:

autorizare de ctre client sau angajator;

autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justiie, autoritatea fiscal,
prevenirea i sancionarea splarii banilor);

conformare auditului de calitate;

investigaii din partea unui organism normalizator (statistice);

Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea
informaiilor sunt destinatarii adecvai i au responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare:
solicitarea informaiilor pentru Registrul Naional al Experilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie
speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau
colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
2. Calitatea lucrrilor i autocontrolul.

27

Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii

lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul
stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform principiilor de baza care
guverneaza lucrarile respective.
Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc
ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind:
- calitatile personale ( cabinet sau societate);
- aptitudinile si competenta ;
- repartitia lucrarilor ;
- instructiunile si supervizarea.
Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat
care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit
Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala

Biletul nr.32
1.Definirea independenei potrivit reglementrilor Corpului.
Independena este o situaie a unei persoane care judec lucrurile i acioneaz neinfluenat de alii.
Independena presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale
conceptului:

independena de spirit (de drept) o stare de spirit, de judecat profesional care nu este afectat
de influene exterioare pe de o parte;

independena n aparen (de fapt) o stare care se manifest n aciune care permite beneficiarilor
de lucrri s nu pun la ndoial obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alt parte.
Din practic, rezult c, majoritatea circumstanelor care afecteaz independena se datoreaz relaiilor de
afaceri i financiare, cu angajaii clientului aflai n poziia de a exercita influen direct asupra
profesionistului contabil.
Regula de baz n cazul n care circumstanele la adresa independenei sunt semnificative nainte de
acceptarea misiunii, se procedeaz astfel:

se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor circumstane sau, dac nu este posibil,

se refuz acceptarea sau continuarea misiunii ( abinere ).

2. Plata lucrrilor, modul de stabilire a onorariilor.
Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre
organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisiaone.
Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta
pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei.
Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor ( pe parcurs, acte aditionale).
Nu se pot incheia contracte globale.
Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile.
Este interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor.
Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute
In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei ( procedura dreptului
comun).
Biletul nr.33
1. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale,
redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine
determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si
28

principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber
profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2. Ce obligatii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce
achizitioneaza un imobil?
Persoanele fizice care au achiziionat, n perioada 2005 2009, de la alte persoane fizice, imobile noi sau
terenuri construibile nu au obligaia plii TVA. Aceast plat a taxei pe valoare adaugat este n obligaia
vnztorilor persoane fizice.
Agenia Naional de Administrare Fiscal precizeaz c persoanele fizice care au vndut terenuri
construibile i construcii noi, cu caracter de continuitate, aveau obligaia nregistrrii n scopuri de TVA
(n condiiile prevzute la art. 152 din Codul fiscal sau nainte de nceperea activitii economice conform
prevederilor art. 153 din Codul fiscal) i plii TVA la bugetul de stat aferent livrrilor.
Persoanele fizice, care au achiziionat construcii noi i terenuri construibile n scop personal, nu au
obligaia plii taxei pe valoare adugat .
Incepnd cu 1 ianuarie 2010, persoanele fizice care au efectuat tranzacii cu construcii noi i terenuri
construibile n perioada 2005 - 2009, chiar dac nu au fost nregistrate ca pltitori de TVA la momentul
iniierii construciilor, i pot deduce taxa pe valoare adaugat aferent cheltuielilor efectuate, n primul
decont depus dup nregistrare sau ntr-un decont ulterior, indiferent dac au fcut sau nu obiectul
controlului organelor fiscale.
Biletul nr.34
1. Conflicte de interese. Care sunt circumstanele de care trebuie sa se in seama?
Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica conflict de ordin profesional; nu
se poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera conflicte de interese, insa profesionistii

29

trebuie sa descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte.

Exista si unele circumstante particulare in care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi
in conflict cu unele cerinte interne si externe:
un superior , director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice
relatie sau orice interes susceptibil de a pune in pericol, de a influenta negativ integritatea profesionistului
contabil.
-

Profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor profesionale si tehnice.

- Identificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de interese:

profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaie la un
competitor al clientului;

profesionistul contabil presteaz servicii pentru clieni ale cror interese sunt n conflict.

- Evaluarea semnificaiei circumstanei care genereaz conflictul de interese i luarea msurilor de

protecie:

notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea aprea i obinerea consimmntului

acestuia de aciona n asemenea mprejurri;

notificarea tuturor prilor interesate;

utilizarea unor echipe distincte de misiuni;

indrumarea echipei, confidenialitatea.

- Un conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor informatii eronate poate avantaja
angajatorul sau clientul si favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.
- n cazul cnd un conflict de interese reprezint o ameninare la adresa unuia sau mai multor
principii fundamentale, ameninare care nu poate fi eliminat profesionistul contabil concluzioneaz c nu
este corespunztor s accepte misiunea.
2. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii
fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:
actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client
determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a situatiilor financiare,
informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul
Biletul nr.35
1.Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?
Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
profesional, dac politicile
stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la urmtoarele:
examinarea conflictului cu superiorul direct. Dac intervenia superiorului direct nu este suficient
i profesionistul contabil decide s se adreseze nivelului superior urmtor, superiorul direct trebuie
notificat n acest sens;
dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s supun problema
nivelului ierarhic cel mai ridicat;
30

solicitarea avizului confidenial al unui consilier independent sau al organismului profesional;

dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave,
s demisioneze i s trimit o scrisoare n acest sens conducerii entitii care 1-a angajat.
Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se asigure c, n cadrul entitii
respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor profesionale.
2.Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se apreciaz respectarea regulilor
de etic n ceea ce privete integritatea i obiectivitatea?
Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune
tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de
interese.
Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana
obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume:
- profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.;
- alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari de
audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie.
Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza
respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori:
- profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni)
suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor.
- este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea,
verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de
a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil.
- trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care
pun in discutie obiectivitatea.
- profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor
profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate.
- profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi
considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor
profesionala sau a colaboratorilor lor.

Biletul nr.36
1.Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt
susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt
incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii,
fonduri ale clientilor, el trebuind:
sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
sa utilizeze conform destinatiilor stabilite;
sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.
2. Explicai comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal.
Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se
situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie
efectuata cu competenta.
Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie
conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva.
Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil?
- nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala.

31

- sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta
fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.
- in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in
primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum.
- nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca:
a) ar contine un fals sau o inducere in eroare;
b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului;
c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul.
- poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.

Biletul nr.37
1. Relaiile cu ceilali membri Acceptarea de noi misiuni.
Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi solicitate:
a)
de catre client:
dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie ( existent)
la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie ( existent)
fara consultarea profesionistului contabil in functie
b)
de catre profesionistul contabil in functie ( existent) , sub rezerva respectarii stricte a secretului
profesional.
Uneori clientul cere la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu fie informat profesionistul
contabil in functie ( existent); in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele
clientului sunt acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client, in
masura in care nu sunt contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale;
sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura
generala a serviciilor profesionale prestate.
Cand opinia unui profesionist contabil in functie (existent) este solicitata in ceea ce privesste aplicarea
principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil in functie trebuie
sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si obiectivitatea profesionistului
contabil contactat.
2.Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe
venit i care sunt cotele de impozitare aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmtoarele:
a)venituri din activiti independente
b)venituri din salarii
c)venituri din cedarea folosinei bunurilor,
d)venituri din investiii,
e)venituri din pensii,
f)venituri din activiti agricole,
g)venituri din premii (16%) i din jocuri de noroc (25%),
h)venituri din transferul proprietilor imobiliare,
i)venituri din alte surse.
16%
Codul Fiscal art. 77: Retinerea impozitului aferent veniturilor din premii si din jocuri de noroc
../../../Local Settings/Application Data/Opera/Opera/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00070193.HTML - #

32

../../../Local Settings/Application Data/Opera/Opera/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00070193.HTML #(1)Veniturile sub forma de premii se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 16% aplicata asupra
venitului net realizat din fiecare premiu.
(la data 01-ian-2008 Art. 77, alin. (1) din titlul III, capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 27. din Ordonanta urgenta
106/2007 )

../../../Local Settings/Application Data/Opera/Opera/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00070193.HTML #(2)Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 25% aplicata asupra
venitului net. Venitul net se calculeaza la nivelul cstigurilor realizate ntr-o zi de la acelasi organizator sau
platitor.
(la data 01-iul-2010 Art. 77, alin. (2) din titlul III, capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 29. din Ordonanta urgenta
58/2010 )

Biletul nr.38
1. Relaiile cu ceilali membri - nlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil.
Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta
apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa
poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune o
comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul
contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului
sau cu un profesionist contactat:
daca clientul a autorizat acest lucru;
-

daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.

Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:

de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte nominalizarea sa daca nu toate elementele
pertinente sunt cunoscute;
de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii
profesionistului contabil in functie;
de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se
datoreaza caracterului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.
Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci
au fost prestate de catre un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l
inlocui si l-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist
contabil;
sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta
autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine
asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Daca autirizarea este data, trebuie sa-i ceara profesionistului
in functie:
-

sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;

sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie.

Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie:

sa raspunda ( in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice
profesionistului sa accepte nominalizarea sa;
-

sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;

33

sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata
sa decida daca accepta sau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele
importante privind nominalizarea sa.
2. In ce const nregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate. Care
sunt categoriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie s se nregistreze la organele
fiscale.
Categoriile de venituri pentru care contribuabilii persoane fizice datoreaza impozit pe venit si au
obligatia sa se inregistreze fiscal prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala si obtinerea CIF-ului
(codul de identificare fiscala), respectiv NIF-ului (numarul de identificare fiscala atribuit persoanelor
fizice nerezidente),
sunt:
A. INREGISTRAREA FISCALA A PERSOANELOR FIZICE CARE OBTIN VENITURI
IMPOZABILE
I. Veniturile din activitati independente care cuprind:
- venituri comerciale
- venituri din profesii libere
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala
II. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor (in cazul persoanelor fizice nerezidente)
Persoanele fizice romane care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor (inchiriere, arendare)
nu se inregistreaza fiscal prin depunerea declaratie de inregistrare fiscala, dar au obligatia inregistrarii
contractului de inchiriere/arendare la organul fiscal de domiciliu in termen de 15 zile de la incheierea
contractului.
Identificarea fiscala se face pe baza CNP-ului detinut de persoana fizica romana
Veniturile din activitati independente pot fi obtinute de o persoana fizica in baza unei:
- autorizatii (potrivit OUG 44/2008), prin inregistrarea in Registrul Comertului;
- legi speciale (de ex: agentii de asigurare, profesii libere - arhitect, contabil autorizat, avocat, notar);
- conventii/contract civil incheiat potrivit Codului civil,
- contract de comision, de mandat, de reprezentare, si alte asemenea contracte ncheiate n conformitate cu
prevederile Codului comercial.
Pentru persoanele fizice autorizate in baza OUG 44/2008 sa desfasoare activitati economice
generatoare de venituri comerciale, inregistrarea fiscala se face direct la Oficiul Registrului Comertului,
unde se depune si declaratia de inregistrare fiscala (formularul 070), obtinandu-se astfel Certificatul de
inregistrare, care contine codul unic de inregistrare (utilizat in relatiile cu tertii, precum si pentru
declararea si plata impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat)
In vederea obtinerii in mod independent a celorlalte categorii de venituri, persoanele fizice au obligatia sa
se inregistreze fiscal, cu ocazia infiintarii, prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala, la organul
fiscal competent, mentionat mai jos, in termen de 30 zile de la data eliberarii actului legal de functionare,
data inceperii activitatii, data obtinerii primului venit sau dobandirii calitatii de angajator,
Biletul nr.39
1. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii.
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de
ambele parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la
capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si
de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de
consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al

34

clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii,
asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un
prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea
principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si
incheierii contractului dupa:
a)
evaluarea riscului;
b)
o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;
c)
o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau
cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise,
acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.
2.Menionai 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei activiti
economice cu deductibilitate limitat la determinarea venitului net n sistem real.
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum i pentru acordarea de burse private, efectuate conform
legii, n limita unei cote de 5% din baza de calcul determinat conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, n limita unei cote de 2% din baza de calcul determinat conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizaia pltit pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, n ar i n
strintate, n interesul serviciului, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice;
d) cheltuielile sociale, n limita sumei obinute prin aplicarea unei cote de pn la 2% la fondul de salarii
realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, n limitele prevzute de actele normative n materie;
Legea 571/2003(Cod fiscal)-art.48
Biletul nr.40
1. Competenta profesional si responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.
Liber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o componenta
adecvata, in afara de cazul cand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa presteze
servicii de calitate.
Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in
cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialisti ( alti profesionisti contabili, avocati,
ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe competentele tehnice
ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulile de etica ale profesiunii.
Intrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat,
el trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultat. El trebuie sa se
asigure ca expertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu principiile fundamentale ale
profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti experti.
Aceasta asigurare se poate obtine:
- fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;
- fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a regulilor de etica;
- fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.
Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el
trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa ( daca a inceput).
Schematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel:

35

Liber-profesionistul contabil daca

- Are competenta adecvata lucrarii - Da accepta lucrarea
- Nu are competenta - nu accepta lucrarea
sau
- accepta lucrarea dar angajeaza ( subcontracteaza) un expert ( specialist)
regulile de etica

care trebuie sa cunoasca

2. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale.

Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu
normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si
abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de
integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa
se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)
Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
Legislatia relevant
Biletul nr.41
1. Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de
urmatoarele elemente:
1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare
participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata
calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate.
Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict
interzisa.
Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:
a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat;
b. nivelul dc formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii.
2. Prezentati care sunt cheltuielile deductibile/forfetare n cazul veniturilor
din drepturi de proprietate intelectual, n cazul n care venitul net nu se
determin n sistem real.
ART. 50 Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectual
(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectual se stabilete prin scderea din venitul brut
a urmtoarelor cheltuieli:
a) o cheltuial deductibil egal cu 20% din venitul brut;
b) contribuiile sociale obligatorii pltite.

36

(2) n cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrri de art monumental, venitul net se
stabilete prin deducerea din venitul brut a urmtoarelor cheltuieli:
a) o cheltuial deductibil egal cu 25% din venitul brut;
b) contribuiile sociale obligatorii pltite.
(3) n cazul exploatrii de ctre motenitori a drepturilor de proprietate intelectual, precum i n
cazul remuneraiei reprezentnd dreptul de suit i al remuneraiei compensatorii pentru copia privat,
venitul net se determin prin scderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune
colectiv sau altor pltitori de asemenea venituri, potrivit legii, fr aplicarea cotei forfetare de cheltuieli
prevzute la alin. (1) i (2). .
Biletul nr.42
1. Onorariile si independena.
Billet 29 intrebarea 2
2. Prezentati modul de determinarea al avantajului luat n calculul salariului brut n cazul n care
un salariat folosete autoturismul angajatorului n interes personal.
75. Evaluarea avantajelor n natur sub forma folosirii numai n scop personal a bunurilor din patrimoniul
afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosinei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicndu-se un procent de 1,7% pentru fiecare
lun, la valoarea de intrare a acestuia. n cazul n care vehiculul este nchiriat de la o ter persoan,
avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
Biletul nr.43
1. Bunurile sau serviciile primite i independenta.
Bilet 30 intrebarea 2
2. Prezentati deducerile personale n cazul impozitului pe salarii.
Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse ntre 1.000,01 lei i
3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fa de cele de mai sus i se stabilesc prin ordin al
ministrului finanelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se
acord deducerea personal.
(3) Persoana n ntreinere poate fi soia/soul, copiii sau ali membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soului/soiei acestuia pn la gradul al doilea inclusiv, ale crei venituri,
impozabile i neimpozabile, nu depesc 250 lei lunar.
(4) n cazul n care o persoan este ntreinut de mai muli contribuabili, suma reprezentnd
deducerea personal se atribuie unui singur contribuabil, conform nelegerii ntre pri.
(5) Copiii minori, n vrst de pn la 18 ani mplinii, ai contribuabilului sunt considerai
ntreinui.
(6) Suma reprezentnd deducerea personal se acord pentru persoanele aflate n ntreinerea
contribuabilului, pentru acea perioad impozabil din anul fiscal n care acestea au fost ntreinute.
Perioada se rotunjete la luni ntregi n favoarea contribuabilului.
Biletul nr.44
1. Calitatea lucrrilor i autocontrolul.
Bilet 31 intrebarea 2
2. Care este diferenta ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt loc
de munc.
(1) Persoanele fizice prevzute la art. 40 alin. (1) lit. a) i alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul

37

net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal, acordat pentru fiecare lun a perioadei
impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz.
Biletul nr.45
1. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor.
Bilet 32 intrebarea 2
2.Confiicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie s se in
seama?
Bilet 34 intrebarea 1
Biletul nr.46
1. Pstrarea arhivelor clientului.
Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de
predare-primire a documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin contract si anexe la contract,
fiind obligatirie:
- normalizarea documentelor;
- stabilirea termenelor.
Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere,
documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului.
Daca un client a disparut, se va verifica la Registrul Comertului
daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de
conservare prevazute de lege.
2. Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea
actiunilor n anul 2009 si apoi n anul 2010.
In perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, ctigurile realizate de persoanele fizice
din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor
nchise, sunt venituri neimpozabile.
Ctigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile
mobiliare n cazul societilor nchise, realizate ncepnd cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor
prevzute la alin. (3) lit. a).
(3) Calculul, reinerea i virarea impozitului pe veniturile din investiii, altele dect cele prevzute la alin.
(1) i (2) se efectueaz astfel:
a) ctigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare
n cazul societilor nchise, se impune cu o cot de 1%, impozitul reinut constituind plat anticipat n
contul impozitului anual datorat. Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului reprezentnd plata
anticipat revine intermediarilor, societilor de administrare a investiiilor n cazul rscumprrii de titluri
de participare la fondurile deschise de investiii sau altor pltitori de venit, dup caz, la fiecare tranzacie.
Impozitul calculat i reinut la surs se vireaz la bugetul de stat, pn la data de 25 inclusiv a lunii
urmtoare celei n care a fost reinut. Pentru tranzaciile din anul fiscal contribuabilul are obligaia
depunerii declaraiei privind venitul realizat, pe baza creia organul fiscal stabilete impozitul anual
datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l are de recuperat, i emite o decizie de impunere
anual, lundu-se n calcul i impozitul reinut la surs, reprezentnd plat anticipat. Impozitul anual
datorat se stabilete de organul fiscal competent astfel:
1. prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de
participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai mic
de 365 de zile de la data dobndirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de
participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai mare

38

de 365 de zile de la data dobndirii;

Biletul nr.47
1. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cand se apreciaz respectarea regulilor
de etic n ceea ce privete integritatea si obiectivitatea?
Bilet 35 intrebarea 2
2, Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?
Bilet 35 intrebarea 1
Biletul nr.48
1. Explicati comportamentui profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal.
Bilet 36 intrebarea 2
2. Ce venituri se supun regularizrii n anul urmtor realizrii lor?
Veniturile realizate de persoanele fizice care desfasoara, venituri comerciale, profesii libere din
activitatea desfasurata in mod independent sunt tratate din punct de vedere fiscal drept venituri din
activitati independente si supuse regulilor prevazute la art. 48 din Codul fiscal.
I
mpozitul pe venit datorat de persoanele fizice care desfasoara activitati independente se plateste in
cursul anului de catre acestea prin efectuarea de plati anticipate cu titlu de impozit urmare a depunerii
declaratiei privind veniturile si cheltuielile estimate (formularul 220 Declaratie privind venitul estimat
conform OMEF 2371/2007) sau pe baza veniturilor din anul precedent. In cursul anului persoana fizica
este supusa astfel platilor anticipate trimestriale efectuate in contul impozitului anual pe venit, potrivit art.
82 alin. (3) din Codul fiscal.
Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este declarat de persoana fizica prin completarea
declaratiei de impunere (formularul 200 Declaratie privind veniturile realizate). Pentru declararea
veniturilor realizate in anul 2011 declaratia de impunere se va depune pana la data de 15 mai 2012.
Persoana fizica are obligatia determinarii si declararii venitului net anual si a impozitului datorat pe
venitul net anual impozabil si a stabilirii diferentelor de impozit anual rezultat din regularizarea
impozitului anual datorat cu platile anticipate.
Biletul nr.49
1. Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionistii contabili?
Bilet 24 intrebarea 2
2. Activitti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Bilet 36 intrebarea 1
Biletul nr.50
1. Enumerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si bungust pentru o actiune de promovare.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile
rezolvari favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau
o deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume domeniu al
contabilitatii
2. Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice?

39

Art. 80 CF: Pierderea fiscal anual nregistrat pe fiecare surs din activiti independente,
cedarea folosinei bunurilor i din activiti agricole se reporteaz i se completeaz cu
venituri obinute din aceeai surs de venit din urmtorii 5 ani fiscali.
Ctigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i
valorile mobiliare n cazul societilor nchise, se determin ca diferen ntre c
tigul net anual i pierderile reportate din anii fiscali anteriori; se recupereaz din ctigurile
nete anuale obinute n urmtorii 7 ani fiscali consecutivi. pierderea reportat, necompensat
dup expirarea perioadei de 7 ani, reprezint pierdere definitiv a contribuabilului.
Pierderea din transferul valorile mobiliare n cazul societilor nchise NU se reporteaza si nu
se recupereza.
Biletul nr.52
1. Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?
Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport de gravitatea
abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de
timp de la 3 luni la 1 an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare
si functionare al Corpului.
2.Enumerati impozitele si taxele locale.
Impozitele i taxele locale sunt dup cum urmeaz:
a) impozitul pe cldiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelier;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.
Biletul nr.53
Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.

1
2
3
4
5
6

Audit statutar
Numirea se face de ctre AGA
Misiunea este plurianual sau recurent
Se emite un raport de audit
Se supune anumitor prevederi din Codul
etic al profesiei
Misiunea este permanent
Misiunea se efectueaz prin sondaj din
cauza multitudinii de operaiuni ce

Audit contractual
Numire de ctre management
Misiune cel mult anual
Se pot emite diferite rapoarte
Reglementrile etice nu sunt la fel de restrictive
Misiune punctual
Misiunea poate presupune verificri totale

40

trebuie verificate
Nu poate avea imixtiuni n gestiunea
unitii

Poate avea natura unei consultane

2.Prezentati cum se determine impozitui pe mijioacele de transport achizitionate in cursul anului.

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaz n funcie de capacitatea cilindric a acestuia,
prin nmulirea fiecrei grupe de 200 cm^3 sau fraciune din aceasta cu o anumita suma stabilita in CF.
Impozitul se datoreaza incepand cu 1 ale lunii urmatoare datei dobandirii si pana la sfaritul lunii in
care autoturismul este instrainat.
Biletul nr.54
1.Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar?
Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El intocmeste in mod
simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii
din lucrarile auditorului.
Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si
cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari.
Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru.

1
2

Misiune de audit pe baz de

proceduri convenite
Nici o asigurare
Procedurile puse n lucru de auditor
sunt definite de ctre auditor de comun
acord cu clientul i cu toi beneficiarii
rezultatelor acestei lucrri
Destinatarii sunt exclusiv prile care au
convenit procedurile puse n lucru

Audit statutar
Asigurare ridicat, dar nu absolut
Procedurile sunt standardizate, clientul ne
avnd nici un rol n stabilirea lor
Destinatarii sunt AGA i ali teri

2.Relatiile cu ceilalti membrii Acceptarea de noi misiuni.

Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste.
Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber
profesionist contabil sa poata determina daca exista motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii.
Aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice,
profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului
sau cu un profesionist contactat:
-daca clientul a autorizat acest lucru;
-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective:
- de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate elementele pertinente
nu sunt cunoscute;
- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului
contabil in functie;

41

de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza
respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.
- inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au fost prestate
de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-1 inlocui si 1-a
autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
- - sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este
refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile
necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistului in functie:
-sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
-sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa:
- raspunda (in scris), aratand daca exista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa accepte
nominalizarea sa;
- sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;
- sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca
accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind
nominalizarea sa.
Biletul nr.55
2.Relatiile profesionistilor contabili cu clientii
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii,
semnat de ambele parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca :
participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta
obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de
avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut
exclusiv al clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu
clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un
prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu
respectarea principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii
si incheierii contractului dupa:
a)
evaluarea riscului;
b)
o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;
c)
o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele
societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.

42

Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau

cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor,
scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza
1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?
In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale contabile i nu
cele de auditor, n vederea strngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare
Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n
scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i
propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor
financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost
efectuate de un profesionist contabil posesor al competenelor necesare.
O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau
nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.

Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume:
integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcv
tul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este o cerin dar dac auditorul nu
este independent trebuie s fac o meniune n raport.
Standardul Internaional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabilete procedurile i
principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitatea
contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a situaiilor financiare
Biletul nr.56
1. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale,
precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.
Misiunile de audit se pot referi la:
- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de
raportare financiara si de normele nationale;
- Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare;
- Respectarea clauzelor contractual;
- Situatii financiare condensate (rezumate);
Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in
timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie
sa fie scrisa si clar exprimata.
2. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea?
Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n patrimoniu
(cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale) dar contribuie la meninerea potenialului actual i

43

influeneaz rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele
intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent de goodwill, adic profitul obinut de
ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investi-ional al ntreprinderii, efort
exprimat prin valoarea patrimonial a acesteia.
Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputaia ntreprinderii,
superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i solvabilitatea fa de teri, poziia fa de
organismele publice i administrative, competena tehnic (licene, brevete, mrci, studii, laboratoare etc.),
competena comercial (promovare, publicitate, clieni, vad comercial etc.), competena managerial (calitatea
personalului, performanele managerilor, cadrele-cheie etc.) etc.
Neputnd fi nregistrate n patrimoniu, sau chiar dac sunt nregistrate, sunt considerate nonvalori din
punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formeaz acea parte invizibil" a ntreprinderii a crei valoare
obinut prin capitalizare reprezint goodwill-ul ntreprinderii.
Biletul nr.66
1.Raportarea unei misiuni de compilare.
ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de
servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n
scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au
drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor
informatii sunt ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si
competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.
Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:
- titlul;
- destinatarul;
- o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil
misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;
- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de ntreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea
ntreprinderii;
- o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile financiare compilate
de catre auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, n consecinta,
nici o asigurare nu este furnizata;
- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate n
anexe fata de referentialul contabil utilizat;
- data raportului;
- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau
pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: neauditate sau compilate
fara audit, nici examen limitat.
2.Care sunt ipotezele de baz n evaluarea ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii
substaniale brute?
Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea
activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului.

Biletul nr.67
1.Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?
Necesitatea unui Cod etic const n:
- necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor;
44

meninerea (conservarea) ncrederii publicului n profesie;

asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatorilor ai
serviciilor acestuia;
- confirmarea autoritii lucrrilor efectuate de profesionitii contabili;
- necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a organismului din
care face parte.
2. Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi?
Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:
- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a
societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;
Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor
procurate de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la
evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si
valoarea pachetului.
Biletul nr.68
1.Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?
Integritate, obiectivitate, competen profesional i pruden, confidenialitate, profesionalism, respect
fa de normele etice i profesionale.
2.Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la
media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in
realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si
eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Biletul nr.69
1.Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit.
Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci efectueaz servicii
profesionale. Integritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie asociat cu
rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin declaratii false
sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate
Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicati, s nu se afle
n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial rationamentele profesionale
ale acestuia.
2.Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta
se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva
Biletul nr.70
1. Explicai principiul competenei n audit.
Profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen i pruden, fiind
obligat s-i menin un nivel ridicat de cunotine i competen profesional, care s justifice ateptrile
unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din
practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru.
Profesionistul contabil nu trebuie s pretind c are competene sau o experien pe care nu le are.
Competena profesional are n vedere:

45

obinerea competenei profesionale, care se dovedete prin studii, vechime, examen de acces, examen
de aptitudini;
- meninerea competenei profesionale, care presupune inerea la curent cu evoluiile n profesie
(normele naionale i internaionale n domeniul contabilitii, auditului), cu legislaia i adoptarea
unui program de control de calitate a serviciilor n concordan cu normele naionale i internaionale
n materie.
2.Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Disponibilitile din bilan se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb
al monedei nationale din ziua respectiva.
Biletul nr.71
1.Explicati principiul confidentialitatii in audit.
Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:
abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii angajatoare, excepia cazului
cnd a fost autorizat sau cnd exist o obligaie legal sau profesional s publice acele informaii;
abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de
serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere persoane;
respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri, rude) , in relaiile cu un
potenial client sau angajator; in cadrul entitii angajatoare;
Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea (pentru
profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.).
Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i client sau
angajator.
Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile:
autorizare de ctre client sau angajator;
autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justiie, autoritatea fiscal,
prevenirea i sancionarea splarii banilor);
conformare auditului de calitate;
investigaii din partea unui organism normalizator (statistice);
Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea informaiilor
sunt destinatarii adecvai i au responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea
informaiilor pentru Registrul Naional al Experilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie
speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau
colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
2.Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care privesc
produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.
Biletul nr.72
1. Conceptul de independen n audit.
Componentele independenei sunt:
- Independena de spirit (a raionamentului profesional) caracterizat prin starea de spirit care
nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene care pot compromite raionamentul profesional,
permind profesionistului contabil s acioneze cu integritate, obiectivitate i pruden profesional;

46

Independena n aparen (comportamental) caracterizat prin evitarea faptelor i circumstanelor

care pot fi att de semnificative nct o ter persoan, logic i informat (deinnd toate informaiile
relevante i aplicnd toate msurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia c
integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale cabinetului/societii sau grupului sau ale unui
membru al acestora au fost compromise.
Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care exercit un raionament
profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c
importana acestor relaii trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat, care,
avnd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile.
2.Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de o societate comercial pentru a fi ncadrat n
categoria microntreprinderilor?
o microntreprindere este o persoan juridic romn care ndeplinete cumulativ urmtoarele
condiii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizeaz venituri, altele dect cele prevzute la art. 112^2 alin. (6);
b) are de la 1 pn la 9 salariai inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei al 100.000 euro;
d) capitalul social al acesteia este deinut de persoane, altele dect statul i autoritile locale.
(6) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice
romne care:
a) desfoar activiti n domeniul bancar;
b) desfoar activiti n domeniile asigurrilor i reasigurrilor, al pieei de capital, cu excepia
persoanelor juridice care desfoar activiti de intermediere n aceste domenii;
c) desfoar activiti n domeniile jocurilor de noroc, consultanei i managementului;
d) au capitalul social deinut de un acionar sau asociat persoan juridic cu peste 250 de angajai.
Biletul nr.73
1.Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
2.Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile
microintreprinderilor
Microntreprinderile pltitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitul pe veniturile
microintreprinderilor ncepnd cu anul fiscal urmtor, daca:
a) realizeaza venituri cu exceptia celor din activiti n domeniul bancar; asigurrilor i
reasigurrilor, al pieei de capital, jocurilor de noroc, consultanei i managementului;
b) au de la 1 pn la 9 salariai inclusiv;
c) au realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei al 100.000 euro;
d) capitalul social al acestora este deinut de persoane, altele dect statul i autoritile locale , sau
este deinut de un acionar sau asociat persoan juridic cu peste 250 de angajai.
i dac nu au mai fost pltitoare de impozit pe veniturile microntreprinderilor, potrivit prevederilor
prezentului titlu.
Pentru anul 2011, persoanele juridice romne pot opta pentru plata impozitului pe venitul
microintreprinderilor dac ndeplinesc condiiile de la a) la d)

47

O persoan juridic romn care este nou-nfiinat poate opta s plteasc impozit pe veniturile
microntreprinderilor, ncepnd cu primul an fiscal, dac condiia n termen de 60 de zile inclusiv de la
data nregistrrii sa aiba intre 1 si 9 angajati.
Microntreprinderile nu mai aplic acest sistem de impunere ncepnd cu anul fiscal urmtor
anului n care nu mai ndeplinesc una dintre condiii.
Biletul nr.74
1. Interesul propriu ameninare la adresa independenei.
Interesul propriu semnific faptul c un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea
beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor
cabinete intr n conflict cu clientul respectiv. Exemple:
- participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al clientului respectiv;
- un mprumut sau o garanie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaz patrimoniu
clientului;
- onorarii totale provenind de la un singur client;
- preocupare cauzat de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);
- relaii de afaceri cu clientul (altele);
- potenial angajare ca salariat al clientului;
- onorarii neprevzute n contractul de audit sau de prestri de servicii profesionale;
2.Care sunt veniturile ce nu se iau n calcul la determinarea impozitului pe veniturile
microntreprinderilor?
Baza impozabil a impozitului pe veniturile microntreprinderilor o constituie veniturile din orice
surs, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor n curs de execuie;
c) veniturile din producia de imobilizri corporale i necorporale;
d) veniturile din subvenii de exploatare;
e) veniturile din provizioane i ajustri pentru depreciere sau pierdere de valoare;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobnzi i/sau penaliti de ntrziere, care
au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;
g) veniturile realizate din despgubiri, de la societile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele
produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
(2) n cazul n care o microntreprindere achiziioneaz case de marcat, valoarea de achiziie a
acestora se deduce din baza impozabil, n conformitate cu documentul justificativ, n trimestrul n care au
fost puse n funciune, potrivit legii.
Biletul nr.75
1.Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.
Ameninarea la adresa independenei, legat de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul
dintre membrii cabinetului/societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului
clientului i astfel poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al
angajamentului fa de client
Exemple: un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a
getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care poate
exercita o influen semnificativ asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un client al
crui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurrii) profesionistului
fa de client; pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor
nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client).
2.Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?

48

Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii,
diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau
pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
Biletul nr.76
1.Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.
Renunarea la convingeri poate s apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia,
promoveaz opinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca fiind
compromis.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat
raionamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple: a se ocupa cu sau a fi promotor al aciunilor
sau al altor titluri de valoare ale clientului; a aciona ca un avocat sau consilier al clientului n litigiile lui
sau n rezolvarea nenelegerilor cu tere pri.
2.Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate?
Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii:
a) poate fi redresata;
b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;
c) urmeaza a fi lichidata.
Biletul nr.77
1.Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.
Manifestrile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relaii strnse cu un client, cu cei
care gestioneaz patrimoniul sau cu angajaii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora,
devine prea nelegtor fa de interesele clientului.
Exemple : un membru al cabinetului/societii are un membru de familie sau o ruda apropiata
cu
funcie de rspundere n ntreprinderea clientului sau care ar putea exercita o influen direct i
important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul ; un fost partener al
cabinetului/societii gestioneaz patrimoniul clientului i are influen important asupra realizrii
obiectului contractului ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afar de cazul cnd valoarea acestora
este nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului/societii, de la client sau de la persoanele care
gestioneaz patrimoniul clientului).
2.In ce consta metoda activului net de lichidare, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea
intreprinderii in dificultate?
Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia evaluatorului
este solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii
activului net de lichidare al firmei.
Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale tuturor
activelor corporale, necorporale i circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc cheltuielile cu
lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare.
Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de
concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc.
Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare
riscurilor aferente vanzarii forate a activelor ntreprinderii.
Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezint suma ce poate fi obinut n
mod rezonabil de vnzarea unei proprieti ntr-un interval de timp prea mic pentru a ndeplini condiiile
din definiia valorii de piaa.
Dac ns lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preuri corespunztoare unor
tranzacii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaie este ntalnita in cazul
lichidarii voite a ntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se
anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.
In conditiile in care lichidarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate,
49

evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la

metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea
fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activitii firmei. Restructurarea va genera
modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizrii lor.
Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiii de exploatare ale
ntreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea
lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare
Biletul nr.78
1.Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.
Aciunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/soc este implicat s
acioneze obiectiv i s exercite pruden profesional, prin ameninri reale sau percepute, de la
persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la angajaii clientului.
Exemple: cererea din partea clientului ctre cabinet de a nlocui un membru al acestuia, n cazul
unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce
necorespunztor cantitatea de munc executat de membrii cabinetului, n scopul reducerii onorariilor.
2.In ce consta metoda valorii la termen, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea
intreprinderii in dificultate
Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:
- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii
presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine
seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne
success al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen
Biletul nr.80
1.Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul.
Aceste msuri constau n:
- aprobarea de ctre AGA clientului a numirii cabinetului, atunci cnd contractul a fost semnat de
persoanele mputernicite s administreze patrimoniul i s-l reprezinte juridic pe client;
- nominalizarea angajailor competeni ai clientului mputernicii a lua decizii manageriale;
- stabilirea de ctre client politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar (situaiilor financiare)
corect;
- stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionri a bunurilor i valorilor;
- stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigur procesul de validare
a informaiilor i situaiilor financiare i legtura cu societatea/cabinetul de audit.
2.Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al TVA.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), n cazul unei vnzri la distan care se
efectueaz dintr-un stat membru spre Romnia, locul livrrii se consider n Romnia dac livrarea este
efectuat ctre un cumprtor persoan impozabil sau persoan juridic neimpozabil, care beneficiaz
de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau ctre orice alt persoan neimpozabil i dac sunt ndeplinite
urmtoarele condiii:
a) valoarea total a vnzrilor la distan al cror transport sau expediere n Romnia se realizeaz
de ctre un furnizor, n anul calendaristic n care are loc o anumit vnzare la distan, inclusiv valoarea
respectivei vnzri la distan, sau n anul calendaristic precedent, depete plafonul pentru vnzri la
distan de 35.000 euro, al crui echivalent n lei se stabilete prin norme; sau
b) furnizorul a optat n statul membru din care se transport bunurile pentru considerarea
vnzrilor sale la distan, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru n Romnia, ca avnd
loc n Romnia.

50

(3) Locul livrrii este ntotdeauna n Romnia, n cazul vnzrilor la distan de produse
accizabile, efectuate dintr-un stat membru ctre persoane neimpozabile din Romnia, altele dect
persoanele juridice neimpozabile, fr s se aplice plafonul prevzut la alin. (2) lit. a).
Biletul nr.81
1. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului
- importana pe care conducerea cabinetului/societii o acord independenei;
- politici i proceduri de implementare i monitorizare a controlului calitii lucrrilor efectuate
de cabinet;
- identificarea ameninrilor la adresa independenei, evaluarea importanei acestora, identificarea
msurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil;
- politici i proceduri interne de supraveghere a respectrii politicilor i procedurilor privind
independena;
- politici i proceduri care s permit identificarea eventualelor interese sau relaii dintre client
i auditor care amenin independena;
- politici i proceduri privind evitarea obinerii de venituri de la un singur client;
- comunicarea modificrilor intervenite n politicile i procedurile cabinetului tuturor angajailor
i colaboratorilor;
- existena unui responsabil cu monitorizarea funcionrii adecvate a sistemului de protejare a
independenei;
- existena unui mecanism disciplinar care s asigure conformarea cu politicile i procedurile
stabilite;
- politici i proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeaz
independena i obiectivitatea;
- consultarea organismului profesional cu privire la independen;
- rotirea personalului cu funcii de rspundere;
- eliminarea unor persoane din echipa de audit dac acesteia i este afectat independena;
2.Ce operaiuni sunt asimilate livrrilor de bunuri efectuate cu plat din punctual de vedere al
TVA.
Sunt asimilate livrrilor de bunuri efectuate cu plat urmtoarele operaiuni:
a) preluarea de ctre o persoan impozabil a bunurilor mobile achiziionate sau produse de ctre
aceasta pentru a fi utilizate n scopuri care nu au legtur cu activitatea economic
desfurat, dac taxa aferent bunurilor respective sau prilor lor componente a fost
dedus total sau parial;
b) preluarea de ctre o persoan impozabil a bunurilor mobile achiziionate sau produse de
ctre aceasta pentru a fi puse la dispoziie altor persoane n mod gratuit, dac taxa aferent
bunurilor respective sau prilor lor componente a fost dedus total sau parial;
c) preluarea de ctre o persoan impozabil de bunuri mobile corporale achiziionate sau produse
de ctre aceasta, altele dect bunurile de capital prevzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi
utilizate n scopul unor operaiuni care nu dau drept integral de deducere, dac taxa aferent
bunurilor respective a fost dedus total sau parial la data achiziiei;
d) bunurile constatate lips din gestiune, cu excepia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c).
Unde:
a) bunurile de capital reprezint toate activele corporale fixe(definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3), a
cror durat normal de funcionare este egal sau mai mare de 5 ani, precum i operaiunile
de construcie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparaiile sau lucrrile de
ntreinere a acestor active, chiar n condiiile n care astfel de operaiuni sunt realizate de
beneficiarul unui contract de nchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se
pun la dispoziia unei alte persoane;
Nu constituie livrare de bunuri, n sensul alin. (1):
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamiti naturale sau a unor cauze de for major,

51

precum i bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevzute prin norme;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum i activele
corporale fixe casate, n condiiile stabilite prin norme;
c) perisabilitile, n limitele prevzute prin lege;
Biletul nr.82
1. Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament
Profesionitii contabili trebuie deci s fie pregtii s justifice orice abatere, de la cerinele
etice. Nerespectarea cerinelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui
abateri profesionale care pot da natere unor aciuni disciplinare.
Puterea aciunii disciplinare este stabilit prin reglementrile C.E.C.C.A.R.
Msurile disciplinare pot aprea, de obicei, n urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de baz i specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionitilor
contabili;
- nerespectarea regulilor de etic;
- conduit discreditabil sau dezonorat.
Investigaiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale i
locale ale Corpului trebuie s ia n consideraie toate plngerile. Investigaiile pot, totui, s
fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de ctre o entitate administrativ, fr s fie
fcut o plngere. Investigaiile pot fi fcute verbal sau prin coresponden. Trebuie
ntotdeauna ntiinat membrul mpotriva cruia se face plngere, precum i cel care a
fcut plngerea. Acolo unde exist o disput, se poate ncerca o conciliere, fie prin comisiile de
disciplin ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.
Poate fi oportun s se fac publicitate procedurilor disciplinare i de apel. Astfel, sunt informai
att membrii, ct i publicul larg. Totui, aspectele de confidenialitate i tipul
nclcrilor trebuie s fie luate n consideraie atunci cnd se decide metoda de publicitate.
2.Cand intervine exigibilitatea TVA in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri
Faptul generator reprezint faptul prin care sunt realizate condiiile legale necesare pentru
exigibilitatea taxei.
Exigibilitatea taxei reprezint data la care autoritatea fiscal devine ndreptit s solicite
plata de ctre persoanele obligate la plata taxei, chiar dac plata acestei taxe poate fi amnat.
In cazul unei livrri intracomunitare de bunuri, scutite de tax conform, exigibilitatea taxei intervine
n cea de-a 15-a zi a lunii urmtoare celei n care a intervenit faptul generator.
Prin excepie de la prevederile alin. De mai sus, exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii, dac
factura este emis nainte de a 15-a zi a lunii urmtoare celei n care a intervenit faptul generator.
Biletul nr.90
1.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt
urmtoarele:
- exigene profesionale: personalul cabinetului sau societii trebuie s se conformeze principiilor de
independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism nscrise n Codul etic;
- aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare a personalului cabinetului sau societii trebuie
s-i permit acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul
unei misiuni de audit;
- repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea i
experiena necesare;
- delegarea: conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permit
obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite;

52

consultarea: de fiecare dat, cnd este necesar, vor fi consultate persoanele competente din interiorul
sau din exteriorul cabinetului;
- acceptarea i pstrarea clienilor: lista clienilor poteniali i existeni va fi revizuit periodic, sub
aspectele legate de independena cabinetului i capacitatea sa de a satisface cererea clienilor;
- control: eficacitatea i adaptarea politicilor i procedurilor de control de calitate trebuie controlate
periodic;
- coordonarea i supravegherea lucrrilor: colaboratorii crora li se ncredineaz diferite lucrri trebuie
informai de responsabilitile lor i de obiectivele i procedurile ce trebuie urmrite;
- revizuirea lucrrilor: lucrrile realizate de fiecare colaborator sunt revzute de ctre un profesionist cu
un nivel de competen cel puin echivalent.
Nivelul, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet
depind de factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografic, nivelul de organizare, costuri
etc.
2.Ce documente, registre, declaraii se completeaz n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri?
In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri expeditorul intocmeste :
- Factura externa (INVOICE) - si Factura Fiscala la cursul BNR din ziua expedierii
- Lista de coletaj (PACKING LIST)
- Documentul de transport (CMR)
Livrarile intracomunitare se declara in Declaratia 390 (VIES) pana la data de 25 a lunii pentru luna
precedenta si in Decontul de TVA Declaratia 300.
Incepand cu: 01.08.2010 toti operatorii care efectueaza achizitii si livrari intracomunitare au fost
obligati sa se inscrie in Registrul Operatorilor Intracomunitari
Biletul nr.94
1.Structura dosarului permanent.
Dosarul permanent se subdivide n 7 seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea
organismului profesional, dup cum urmeaz:
- PA (dosarul permanent, seciunea A) intitulat Generaliti;
- PB (dosarul permanent, seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern;
- PC (dosarul permanent, seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile
precedente;
- PD (dosarul permanent, seciunea D) intitulat Analize permanente;
- PE (dosarul permanent, seciunea E) intitulat Fiscal i social;
- PF (dosarul permanent, seciunea F) intitulat Juridice;
- PG (dosarul permanent, seciunea G) intitulat Intervenieni externi.
2. Evaluarea ntreprinderii n cazul fuziunii i divizrii.
Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele
metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate
(valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte i metoda bazat
pe fluxul financiar sau cash-flow.
Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezint valoarea
aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete raportul
de schimb.
Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda
patrimonial de evaluare global a societii. In cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la
societatea absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri sau
pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil,
diferena este recunoscut ca profit. In situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acoperi capitalul
societilor comerciale absorbite.

53

In cadrul acestei etape se efctueaz:

a) determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor comerciale care
fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale emise.
Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin raportarea activului net contabil
la numrul de aciuni-pri sociale.
b)
Stabilirea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale, prin raportarea valorii contabile a
unei aciuni ori pri sociale a societii absorbite la valoarea contabil a unei acinui sau pri sociale
a societii absorbate, raport verificat i aprobat de experi.
Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune:
a) determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societatea comercial care absoarbe
fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societilor comerciale absorbite la valoare
contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin nmulirea nr. de
acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite cu raportul de schimb;
b) majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea nr. de aciuni/pri
sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea nominal a unei aciuni
sau a unei pri sociale de la aceast societate comercial;
c) calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau a prilor sociale i
valoarea nominal a acestora.
Biletul nr.96
1.Opinia defavorabil:motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra principiilor contabile i se
poate formula astfel:
Cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast
practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active
corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar i a unei cote de......pentru cldiri i
......pentru utilaje, trebuiau s se ridice la suma de ......pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie......n
consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la ......, iar pierderea exerciiului i pierderile
cumulate la........
Dup prerea noastr, din cauza incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile
financiare nu dau o imagine fidel a situaiei financiare a societii la 31 decembrie ...., a contului de profit
i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i
statutare.
2.Cum influeneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei ntreprinderi?
Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel:
- influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naionale
- Influeneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data
efecturii evalurii

Biletul nr.98
Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi rezultatul limitrii ntinderii lucrrilor i e poate prezenta astfel:
Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a
conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune.
Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale.
Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?

54

Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
Biletul nr. 100
1. Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare.
Opinia fr rezerve semnific faptul c dup efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate
exprima o opinie curat, nedistorsionat de vreo rezerv sau reinere.
Ca mod de prezentare opinia fr rezerve poate aprea n urmtoarea formulare:
Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la
31 decembrie . precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis
la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale i naionale de contabilitate
2. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii.
Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a
cativelor si a intreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii
intreprinderii
- metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea
mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare
acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara
amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul
majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.
Biletul nr. 101
1.Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare.
n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui
obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat
n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de
preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv.
Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului;
paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:
Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din anex.
Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i
se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune i audierile
preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final
al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane
pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.
2.Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?.
Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta
pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda
lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe
cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata
stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat
determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in cheltuiala perioadei.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara
amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul

55

majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.

Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ)
mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei)
determina micsorarea patrimoniului intreprinderii.
Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea
excesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii.

Biletulnr.102
1. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.
Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului
daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord
cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale;
Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel sau prezint
n mod sincer n toate aspectele lor semnificative. Aceste 2 formulari semnifica, intre altele, ca auditorul
nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.
Acest paragraf poate avea urmatoarele forme:
- opinia fara rezerve (curata);
- opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;
- opinia cu reserve;
-imposibilitatea exprimarii unei opinii;
- opinia defavorabila.
2. Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi?
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si
datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUATE DATORII
Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a)Valoarea contabila este data de
Activul net contabil. Anc= Active totale datorii totale = Capitaluri proprii +Rezultatul net (dupa
distribuire)
b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii. Este o
valoare de continuitate.CPNE = active imobilizate + NFR
c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza continuarii activitatii +valoarea actuala
a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumuturi, leasing) valoarea
actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in unitate.
d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativa minus valoarea pasivului
exigibil majorat cu totalul cheltuielilor de lichidare
Biletulnr.103
1.Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.
Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de
Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor.
Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost
ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale.
ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate
ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut

56

conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele i
practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului.
Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure
n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd:
- examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute n
situaiile financiare;
- evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare;
- evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare;
- revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare.
Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:
Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire
la normele sau practicile naionale).
Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul
de a obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit
const n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informaiile
coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile
folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor
financiare, ct i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora.
Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre.
2.Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi?
Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este mai
mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica.
Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea
valorii intreprinderii.
Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii
intreprinderii.
Biletulnr.104
1. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.
Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum i o meniune a
responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului.
Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut obiectul
auditului, ct i data i perioada acoperite prin aceste documente.
Raportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea)
conducerii entitii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s exprime o
opinie asupra acestor situaii financiare.
Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune
c direciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete
principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor
financiare.
Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare, nct s poat
exprima asupra acestora o opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:
Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X, ncheiate la 31 decembrie
200, aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii financiare au fost stabilite
sub responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s
exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale.
2. Conturile din afara bilantuiui influenteaza" valoarea unei intreprinderi?
Conturile extrabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate

57

dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier, sunt luate in calcul la determinarea valorii
substantiale brute.

Biletulnr.105
1. Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve.
De fiecare data cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fara rezerva, el trebuie sa
includa n raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data cnd
poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa
fie date, de preferinta ntr-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau
imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai
aprofundata.
2. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii?
Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala,
adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
Biletul nr. 108
1.Rolul raportului de audit.
Raportul de audit are un triplu rol:
-instrument de comunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu
publicul, precum i cu acionarii, pentru decizii economice;
-instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiile financiare prezentate de o
entitate;
-instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii auditate.
2.Cum poate fi definit superprofitul aferent ntreprinderii?
Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in
activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
Biletulnr.110
1.Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune.
Chestionarul sfritului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c normele
au fost respectate i c dosarele sunt complete.
ntrebrile din chestionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie efectuate potrivit
standardelor normelor de audit i procedurilor interne ale cabinetului i se pot grupa dup cum urmeaz:
-ntinderea lucrrilor;
-delegarea lucrrilor ctre membrii echipei i supervizarea activitii lor;
-coninutul bilanului contabil
-raportrile;
-comunicrile cu conducerea ntreprinderii;
-latura administrativ.
Chestionarul sfritului lucrrilor, fiind un document intern al auditorului, poate conine mai multe
sau mai puine ntrebri n funcie de mrimea, structura i experiena cabinetului de audit, de natura
misiunii, i dac este primul audit sau clientul este mai vechi.
Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sintez a misiunii.
2.Ce exemple de coeficieni multiplicatori utilizai n prectica evalurii putei da?
Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si
este reprezentat de:

58

a) rata neutra de plasament;

b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in care Y
reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an=
(1+t)n
t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de
recuparare a investitiei
V= CBxPER
PER= Cursul bursier al unei actiuni
Dividend platit+profit nerepartizat
Biletulnr.114
1.Utilizarea lucrrilor unui expert
Utilizarea lucrrilor unui expert se face n urmtoarele situaii:
- evaluarea anumitor active;
- evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zcminte petroliere sau stabilirea duratei de
via rmas a unor active corporale;
- evaluri actuariale;
- evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrri de construcii;
- avize juridice n ce privete interpretarea unor acorduri, statute sau reglementri.
Cnd are n vedere s foloseasc lucrrile unui expert, auditorul trebuie s in cont de:
- caracterul semnificativ al elementului respectiv din situaiile financiare;
- riscul de eroare datorat naturii i complexitii elementului respectiv;
- volumul i calitatea altor elemente probante disponibile.
Pentru a putea utiliza lucrrile unui expert, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i
adecvate care s demonstreze c pot fi utilizate lucrrile unui anume expert n cadrul misiunii sale de
audit. Apoi, auditorul trebuie s verifice competena profesional a expertului i obiectivitatea lui. n plus,
auditorul trebuie s strng elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c ntinderea
lucrrilor expertului rspunde obiectivelor auditului.
Auditorul trebuie s stabileasc dac lucrrile expertului pot constitui un element probant cu privire la
aprecierea criteriilor ce trebuie ndeplinite de situaiile financiare.
Cnd auditorul nu modific raportul su, el nu trebuie s fac meniuni despre utilizarea lucrrilor
expertului.
2.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?
Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul
in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti.
Biletulnr.116
1.Faptele descoperite pn la data raportului de audit.
Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc strngerea e elemente probante
suficiente i adecvate care s justifice faptul c au fost identificate toate evenimentele care pot necesita
ajustri ale situaiilor financiare sau informaii suplimentare n anexe, pn la data raportului su.
Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situaiilor
financiare sau unei informaii n anexe, vor fi puse n lucru la o dat ct mai apropiat de data raportului
de audit. Dac prin aplicarea acestor proceduri auditorul descoper c evenimentele posterioare au o
inciden semnificativ asupra situaiilor financiare, el trebuie s determine dac acestea au fost corect
avute n vedere i au fcut obiectul unei informri corespunztoare n notele anexe la situaiile financiare.
Cnd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul

59

va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum i necesitatea de
a-l informa de data prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit.
2. Ce sunt ratele de evaluare utilizate n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da?
Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi:
- PER ul intrepr din acelasi sector, cotate;
- capitalizarea bursiera/ANC;
- durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de
randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni)
Biletulnr.118
1.Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare.
Dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este inut s procedeze la vreo investigaie.
Dac ns auditorul a luat cunotin, dup publicarea situaiilor financiare, de existena unui
eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii raportului su, l-ar fi condus la modificarea
opiniei, el trebuie s stabileasc dac este cazul corectrii situaiilor financiare i s discute aspectele
respective cu conducerea ntreprinderii.
n cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va controla
msurile luate de conducerea ntreprinderii pentru a se asigura c toate persoanele care sunt n posesia
situaiilor financiare nemodificate au luat cunotin de corectarea acestora i va ntocmi un nou raport
asupra situaiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie s cuprind un paragraf de observaii fcnd
trimitere la o not anex la situaiile financiare care cuprinde motivele coreciei situaiilor financiare
publicate anterior. Data noului raport va fi anterioar celei de aprobare a situaiilor financiare corectate.
n cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia msurile necesare pentru a se asigura c toate
persoanele care au n posesie situaiile financiare i raportul de audit publicate anterior au fost corect
informate de situaie i nu corecteaz situaiile financiare chiar dac auditorul a solicitat corectarea,
auditorul va face cunoscut conducerii ntreprinderii c va lua toate msurile pentru a evita ca terii s
utilizeze raportul su.
Nu este necesar corectarea situaiilor financiare i stabilirea unui nou raport de audit atunci cnd
situaiile financiare ale exerciiului urmtor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condiia ca o informaie
corespunztoare despre situaia existent s fie furnizat n notele anexate la aceste situaii financiare.
2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cnd se determin
valoarea patrimonial Activ net contabil corectat?
1.Met comparatiei directe ( a vanzarilor) prt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de
asemanari si deosebiri.
2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si
anumite localizari.
3.Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
4.Met capitalizarii rentei de baza
Biletulnr.128
1.Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.
Elementele probante reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care
i va fonda opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile care stau
la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse.
Rolul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o baz rezonabil pentru
fundamentarea opiniei sale.
Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou condiii (criterii) de calitate pentru a
putea sta la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate).
Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul
just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor

60

2.Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii?
Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:
Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune de un
patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lichidare specifice lichidarii
judiciare sau fortate.
Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape:
1. calculul activului net de lichidare;
2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare.
Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele
pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si
eventualele obligatii fiscale privind lichidarea.
Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel:
Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai mare) a
tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente favorabile) minus
diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor elementelor
corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile cu
operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota
cuprinsa intre 30-50% din activul net de lichidare.
Biletul nr. 130
1.Continutul unui raport asupra controlului intern:
0
nota de introducere si sinteza permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la care a
ajuns auditorul;
1
sumarul raportului recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in ultima parte
a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe;
2
detaliile raportului (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si incidente
asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor).
2.Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific
bilantului functional?
FR= CAPITALURI PERMANENTE ACTIVE IMOBILIZATE
Biletul nr. 131
1.Ce sunt testele de conformitate?
Testele de conformitate presupun selecionarea de ctre auditor a unui numr limitat de tranzacii
crora le urmrete circuitul pentru a reine dac toate controalele prevzute au fost efectuate. Scopul nu
este de descoperi erori n funcionarea sistemului, ci numai de a obine o asigurare c sistemul descris este
cel real i c a fost neles.
Modaliti de realizare a testelor de conformitate:
- observarea direct;
- confirmarea verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv;
- existena mijloacelor utilizate (tampile, vize, fiiere etc.);
- observarea ulterioar, constnd n reluarea n ntregime a circuitului, plecnd de la origine, pentru a-l
testa.
2.Prin ce se deosebete goodwill-ul de activele intangibile identificabile?
Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile
financiare individuale ci numai in cele consolidate.
Biletulnr.132
1.Ce sunt testele de permanenta?

61

Testele de permanenta urmaresc daca procedurile de control intern sunt aplicate intr-o maniera
permanenta fara defectiuni. Aceste teste trebuie sa fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra
modului de functionare a sistemului.
2.Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau
afacere)?
Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)sunt:nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100%
din capitalulaacesteia) , fie numai o parte a capitalurilor
Biletulnr.133
1.Evaluarea controlului intern: coninut, etape.
Evaluarea controlului intern vizeaz studiul i evaluarea de ctre auditor a sistemelor considerate
semnificative n scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s se sprijine, pe de o parte,
precum i a riscurilor de eroare n tratarea datelor i informaiilor, pe de alt parte.
Toate aciunile ntreprinse de auditor n aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri care
furnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern:
- care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient?
- aceste proceduri sunt aplicabile?
- n ce msur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i pot conduce la elaborarea
de documente financiar-contabile corecte?
Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia
pe care vrea s se sprijine.
Etapele evalurii controlului intern sunt:
- nelegerea i descrierea sistemelor semnificative;
- confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate;
- evaluarea riscurilor de eroare;
- verificarea funcionrii controlului intern;
- evaluarea preliminar; testele de permanen;
- evaluarea final i incidena asupra misiunii.
2.Cum poate fi definit evaluarea economic.
Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care e stabileste valoarea
de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor

Biletul nr. 134

1.Planul de misiune: coninut, rol.
Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sintetizate toate
informaiile obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. Este documentul
care servete ca instrument de baz pentru toi intervenienii de-a lungul ntregii misiuni de audit.
Planul de misiune permite auditorului:
- s-i stabileasc natura i ntinderea controalelor n raport cu pragul de semnificaie ales;
- s-i organizeze lucrrile de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a certifica situaiile financiare
n mod raional, cu maximum de eficacitate i n cadrul termenelor convenite cu clientul.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la:
lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit,
bugetul de timp i costurile angajate.
Din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: cunoaterea activitilor
ntreprinderii, nelegerea sistemului contabil i a de control intern, riscul i pragul de semnificaie, natura

62

calendarului, ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supravegherea i revizuirea

lucrrilor.
Coninutul tip al unui plan de misiune este urmtorul:
I. Prezentarea ntreprinderii;
II. Informaii contabile;
III. Definirea misiunii;
IV. Sisteme i domenii semnificative;
V. Orientarea programului de lucru;
VI. Echipa i bugetul;
VII. Planificarea
2.Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizrii rezultatelor,
metoda costurilor, metoda comparaiei directe) se poate aplica i fr s se dispun integral de
informaii de pia?
Metoda capitalizarii rezultatelor
Biletulnr.136
1. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale,
redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine
determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si
principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber
profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2.Dac se lucreaz n uniti monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?
In cazul in care fluxul fianciar este exprimat in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de
randament dobanda la obligatiunile de stat.

63

Biletulnr.137
Faze Si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza.
1. Faza initiala;
1
- Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
2
- Orientarea si planificarea auditului.
2. Faza executarii lucrarilor;
3
- Aprecierea controlului intern;
4
- Controlul conturilor;
5
- Examenul situatiilor financiare.
3. Faza finala.
6
- Evenimente posterioare inchiderii exercitiului;
7
-Utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
-Alte lucrari
-Raportul de audit
-Documentarea lucrarilor de audit.

Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor?

Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,= rezultat net/capitaluri proprii
Biletulnr.138
1. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.
nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s
aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i
de deontologie.
Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare fundamentrii
deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:
- cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz
mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate
msurile necesare, n consecin);
- examenul de independen i de absen a incompatibilitilor;
- examenul competenei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fia de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrrilor de audit
Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe baz
de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care presupun

64

desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i misiunile de audit
contractual.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin termenii
i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune de audit
(Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract adecvat.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerciiile
viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii
termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a naturii
sau importanei activitilor clientului su.
2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow?
Profit/pierdere
+ dobnda la datoria de la teri
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorat deductibilitii dobnzii pentru datoria la teri
+ impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea/amortizarea i alte cheltuieli care nu sunt n numerar
- venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital
+/- NFR inclusiv a lichiditilor/datoriilor
FLUX DE TREZORERIE
Sau
Profit din activ de exploatare (EBIT)
- Pli din impozite pe exploatare
= Profit net dup ajustri fiscal
+ Amortizare
= CASH FLOW BRUT
- NFR
+ ncasri din vnzarea activelor corporale
- C h e l t ui e l i d e c a pi t a l
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA CURENT
+ Cash flow din alte investiii n afara celor operaionale
= CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU INVESTITORI
+ Credite bancare i alte datorii asimilate contractate de ntreprindere
- Ratele achitate pentru rambursarea creditelor i sumelor pltite pentru rscumprarea obligaiunilor
- Dividende prefereniale achitate
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA FINANCIAR
Biletul nr.140
1. Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit?
Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt:
0
partile contractante;
1
obiectul contractului;
2
durata prestarii serviciilor;
3
descrierea auditului financiar si rapoarte;

65

4
utilizarea raportului de audit financiar;
5
tariful prestatorului si plata acestuia;
6
obligatiile partilor;
7
limitarea raspunderii prestatorului;
8
raspunderea beneficiarului;
9
limitari ale auditului financiar;
10
drepturi de proprietate intelectuala;
11
confidentialitatea;
12
prelungirea contractului;
13
modificarea contractului;
14
incetarea contractului;
15
forta majora;
16
comunicarea pe suport electronic;
17
legea contractului; arbitrajul;
18
dispozitii finale.
2. Prin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre
cei care au cerut efectuarea evaluarii?
Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatoruln u- s i p r o p u n e s a s a d e t e r mi n e
pr e t ul u i c i g a ma d e v a l o r i , r e s p e c t i v e z o n a i n c a r e a r p ut e a i n c e pe negocierea si care
ar putea probabil sa se situeze pretul.Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade s c h i mb ,
s e p o a t e c o ns i d e r a a s t f e l c a v a l o a r e a c o me r c i a l a c o n s t i ut i e p u n c t ul d e e c hi l i br u i n
c a r e vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele
criterii saufactori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi
subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de
evaluare care abordeaza atatseparate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului,
activului sau intreprinderii inansamblul sau.
Biletulnr.141 Ce este expertul contabil?
Expertul contabil este specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n domeniul contabilitii i
care are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv verificarea i certificarea
situaiilor financiare.
Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei 65/1994 cu
modificrile i completarile ulterioare, i are competena profesional de a organiza i conduce
contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale, de a ntocmi situaiile financiare i de a
efectua expertize contabile.
Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piaa,
- a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii.
Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri
semnificative cum sunt:
- modificri in mrimea si structura capitalului social,
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor,
- aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzaciilor comerciale,
- cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai
degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste

66

Biletulnr.142
1.Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?
n auditul situaiilor financiare sunt folosite dou categorii de norme: norme contabile i
norme de audit.
1. Normele contabile
Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul
contabilitii, care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i
utilizeaz situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele
prevzute la art. l din Legea contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia
fiecrei ri (auditori, cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele contabile.
Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi
de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de
informaii complementare care s le satisfac nevoile.
Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora dintre referinele
urmtoare:
-standarde internaionale de raportare financiar;
-standarde sau norme contabile naionale;
-alte referine contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea
situaiilor financiare.
Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru Standarde
Internaionale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare
Financiar (IFRS); acestea cuprind:
-Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);
-Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS);
-Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
-Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.
2. Normele de audit
Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
-Standardele Internaionale de Audit (ISA), Practicile Internaionale de Audit (IAPS), Standardele
Internaionale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE), Standardele Internaionale privind
Misiunile de Certificare (ISAE), Standardele Internaionale pentru Misiuni Conexe (ISRS)
emise de Consiliul pentru Standarde de Audit i Certificare (IAASB) din cadrul Federaiei
Internaionale a Contabililor (IFAC);
-norme naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu.
Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de
criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe care le are de
atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
2.Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate?
Incepand cu 01.04.2010 produsele pentru care se percep accize armonizate sunt:
1.
alcool i buturi alcoolice;
2. tutun prelucrat;

67

3.

produse energetice i electricitate

Biletul nr.143 Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?

Rspuns: Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesionala la carese refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internationale de Audit (ISA),
- Practicile Internationale de Audit (IAPS),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),
- Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru
Standarde deAudit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC)
- normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii
de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin
punerea inlucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament
2
Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ?
Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.
- respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional,
cu deosebire cele care se refera la obiectivitate.
- recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor
personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa
defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa
pastreze increderea publicului in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe
competenta.
Necesitatea reglementrii profesiei contabile
Reglementarea unei profesii este impus de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaie care s fie
ndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea i natura reglementarii depind de urmtorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a rspunde necesitilor economiei si societii,
2. Condiiile de pia n care activeaz profesia.
3. Existena unui dezechilibru n ce privete cunotinele ntre clientul care primete serviciile respective i
furnizorul acestor servicii, adic profesionistul contabil care deine experiena necesar pentru a fi stabilite
relaiile ntre cele dou domenii.
Criteriile de apreciere a modului n care reglementarea profesiei satisface interesul public sunt
urmtoarele:
Transparena
Proporionalitatea
s nu fie mpotriva competenei i concurenei
s nu fie discriminatorie
s fie precis
segmentat n funcie de obiectivele urmrite

68

 implementat consecvent i just

s fie supus unei examinri periodice
Aria de acoperire a reglementrii profesiei
Cerinele de acces i de certificare
Cerine la dezvoltarea profesional continu
Standardele profesionale i etice pe care profesionitii trebuie s le respecte i s le aplice
Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor
Sistemele i procedurile de investigare i sancionare n legtur cu membrii care nu ndeplinesc
cerinele de mai sus.
Modaliti de implementare
Autoreglementarea este specific economitilor liberali i const, n aceea c organismul profesional
este recunoscut de autoritatea public, cruia i deleag responsabilitatea de a reglementa profesia.
Reglementarea extern const n aceea c profesia este reglementat direct sau n fapt de ctre guvern.
Coreglementarea este o combinare ntre primele dou adic o reglementare partajat ntre o instituie
guvernamental i una profesional.
Oricare ar fi modul de implementare a reglementrii, organismul profesional trebuie s joace un rol
fundamental fiind cel mai bine poziionat pentru aprarea interesului public.
Reglementarea profesiei contabile la nivel European
Profesia contabil este reglementat prin Directiva general 89/48 CEE care se refer i la profesia
contabil. Potrivit reglementrilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a
obinut cel mal nalt nivel de pregtire prin studii universitare, un stagiu de minim 3 ani i un examen de
aptitudini i care are acces fr restricii la toate serviciile si activitile ce formeaz profesia contabil.
Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la condiiile de autorizaresi de retragere a
autorizrii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar.
Probleme i obiective ale profesiei contabile din Romania
Strategia aprobat prin Conferina Naional a CECCAR a stabilit marile probleme i obiective ale
profesiei contabile din Romania. Ele includ n primul rnd organizarea i gestiunea profesiei contabile n
ntregul ei, i nu ntr-o fragmentare arbitrar pe activiti. Cooperarea dintre factorul public i cel al
profesiei contabile liberale este esenial pentru realizarea unui parteneriat care s serveasc n mod
performant att profesia, ct i utilizatorul informaiei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversitile
i cldite pe interese de grup sau conjunctur, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie s i gseasc
loc n relaia dintre stat i profesia contabil.
Biletul nr. 144
1. Ce sunt si ce rol au normele contabile?
Ce sunt i ce rol au normele contabile?
Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitii
care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz
situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art. 1
din Legea Contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori, cenzori)
i au ca referin n activitatea lor normele contabile.
Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de
utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii
complementare care s le satisfac nevoile.
Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinele urmtoare:
standarde internaionale de raportare financiar;
standarde sau norme contabile naionale;
alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea situaiilor
financiare.
Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru Standarde

69

Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare

Financiar (IFRS) care cuprind:
Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);
Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS);
standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC..
2. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?
Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de
indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei.
Obligatii mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau
angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente
- sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand ofera
servicii profesionale
Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:
- obtinerea unui nivel de competenta profesionala
- mentinerea unui nivel de competenta profesionala
Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist
contabil
sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si
meticulozitate, tinand cont de un interval de timp.
Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale
la
nivelul necesar pentru a se asigura c un client primeste servicii profesionale competente, bazate pe
ultimele
evolutii din practic, legislatie si tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n
conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale
Biletul nr.145 Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?
Prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare,
o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, ct si
imaginea fidel a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.
La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina
domeniile i sistemele semnificative.
In cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:
-orientarea mai bun i planificarea misiunii;
-evitarea lucrrilor inutile;
-justificarea deciziilor referitoare la opinia emis.
La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie
s fie corijate sau s fac obiectul unei mentiuni in raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze.
Ca urmare,
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referin:
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la inceputul activitatii (misiunii)
sale s aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile s contina erori sau inexactitati
semnificative, iar la sfarsitul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie
corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fr rezerve.

70

Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil ?

Un profesionist contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor
dobndite ca urmare a unei relaii profesionale sau de afaceri i nu trebuie s
divulge astfel de informaii unei tere pri fr o autorizaie specific, cu excepia
cazului n care exist un drept sau o obligaie legal sau profesional de a dezvlui
aceste informaii.
Informaiile confideniale obinute n cadrul unei relaii profesionale sau de
afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al
unor tere pri.
Biletul nr. 147 1.Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?
Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte
si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului.
Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile.
- pragul de semnificaie repartizat oricrui sold de cont dat : se utilizeaz la planificarea auditului
Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori,
acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul
respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un
esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea
totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei
2.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in
interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate,
obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului.
IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a
oferi o asigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au
mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin
intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.
Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei
pentru care contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii
tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de
control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea
firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta
o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele
profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul
legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.

71

Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului
profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara
societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma
si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
Biletul nr.148
1.Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea.
Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori
semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control
(RC) i riscul de nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare:
RA = Ri x RC x RN
2.Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesional continu.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca un
profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru a se
asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente
din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in
conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale.
Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini obligatiile
de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si
mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul
lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale
ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea
sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor
valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de
dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea profesionala
continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale,stabileste
referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul
promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului
individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un
anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in
baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care
sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.
Biletulnr.150
1.Cum se clasific profesionitii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei

72

contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si
desfasoare activitatea:
individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii
- in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a
intreprinderilor.
2.Explicai diferenele dintre pre i valoare.
Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate
in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea preului
presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci gama de valori, respective zona
in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul.
Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala
constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea
depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi
subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care
abordeaz att separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau
ntreprinderii in ansamblul sau

Biletul nr. 152

1.Ce este i ce semnificaie are importana relativ?
Importana relativ este un factor care permite auditorilor s aprecieze amploarea diferitelor
categorii de riscuri. Ea se definete n raport cu valoarea sau cu natura unei iregulariti sau inexactiti
care figureaz n informaia financiar (inclusiv o omisiune) i care, singur sau adugat altora, innd
seama de circumstanele specifice situaiei respective, ar putea avea drept consecin influenarea
raionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijin pe aceast informaie.
2.Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii?
Diagnosticul are drept scop:
- nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii;
- cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea;
- determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care
utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la
nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii :
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de
evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in
raportul final.
Biletulnr.154
1.Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra
73

imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare, precum i a rezultatelor (performanelor)
obinute de aceasta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz
(verific) i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i
operaii specifice ntreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale, ca urmare a mandatului primit
din partea proprietarilor ntreprinderii.
Elementele de baz ale auditului statutar sunt:
- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau juridic;
- obiectul examinrii efectuate de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n
totalitate lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare, n
funcie de referenialul contabil aplicabil;
- scopul examinrii l constituie exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i
complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de
entitatea auditat;
- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele
(normele) de audit i standardele (normele) contabile.
2.Definii valoarea de pia.
Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evalurii,
intre un cumprtor si un vnztor, hotri si avizai, care acioneaz in cunotina de cauza, prudent si
fr constrngeri, intr-o tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat.
Biletulnr.156
1.Definii valoarea just.
Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pri
aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv.
2.Definii lichidarea societilor comerciale.
Lichidarea unei societi comerciale reprezint un numr de operaiuni care dup dizolvarea societii
urmrete trasformarea activului n bani i plata creditorilor i apoi partajul activului net (rmas) ntre
asociai.
Bilet nr.157
1.Definiti valoarea actuala a unui bun.
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmeaz a
fi generate de derularea normala a activitii ntreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate
2. Care sunt organele care aplica procedura insolventei?
In conformitate cu Legea nr.85/2006 , organele care aplica procedura sunt: instantele
judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.
Acestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege,
precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si
operatiuni.

Biletulnr.158
1. Definiti valoarea de origine.
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziie reprezint
totalitatea costurilor necesare pentru achiziionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare
sau de folosire.

74

2. Care sunt masurile premergatoare lichidarii?

Msurile premergtoare lichidrii sunt reglementate n art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenei i constau n:
- sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepiile prevzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum i
luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri;
- luarea n posesie de ctre lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul
judiciar;
- ntocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui s descrie toate bunurile identificate
ale debitorului i s indice valoarea lor aproximativ la data inventarului. n toate cazurile, actul de
inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dac acesta nu
particip la inventariere, actul va fi semnat numai de ctre lichidatorul judiciar.
De precizat c, n cazul n care debitorul are bunuri i n alte judee, judectorul-sindic va
trimite notificri tribunalelor din acele judee, n vederea sigilrii de urgen a bunurilor.
De remarcat c, n continuare, dispoziiile art. 113 alin. (4) i (5) din lege privind bunurile
debitorului n alte judee au rmas tot att de neclare ca i n vechea reglementare. n practic, acest lucru
a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri.

Bilet nr.159
1.Definiti valoarea de utilizare.
Valoarea de utilizare = valoare de inlocuire
Valoarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobndirea unui bun susceptibil a fi
folosit in acelai scop, in aceleai condiii de utilizare, avand aceeai durata prezumata de folosinta si
posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevalurii.2. Definiti 2.Dizolvarea societatilor
comerciale.
dizolvarea societatii = ca un moment care pune capt activitii comerciale normale, aa cum aceasta a
fost determinat de actul constitutiv i marcheaz trecerea n faza lichidrii. Deci, prin dizolvare,
societatea intr ntr-o nou faz a existenei sale, n care urmeaz s se procedeze la lichidarea bunurilor
sale, adic la transformarea lor n bani, plata creditorilor i repartizarea restului ntre asociai. Numai dup
parcurgerea acestui ciclu intervine stingerea personalitii juridice a societii i, o data cu aceasta, a
tuturor raporturilor juridice ce o leaga.

Biletul nr.160
1.Definiti valoarea substantiala.
Valoarea substantiala este o valoare funcional care pleac de la referinele de bilan, dar ine
seama de implicaiile determinate de funcia de exploatare a ntreprinderii, pe baza activelor de
exploatare.Poate fi estimat la valoare brut (VSB), la valoare redus (VSR) i la valoare net (VSN)
VALOAREA SUBSTANIAL BRUT (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC + Datorii)
+ Active obinute prin nchiriere sau leasing
- Active mprumutate/nchiriate/cedate terilor
- Costuri pentru reparaii i cheltuieli de punere n functiune
VALOAREA SUBSTANIAL REDUS (VSR) = Valoarea substanial brut
- Datorii nepurttoare de dobnzi
- Avantaje care depesc condiiile normale de
exploatare
VALOAREA SUBSTANIAL NET (VSN) = Valoarea substanial brut - Datorii totale

75

2.Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale.

n contractul de societate, trebuie prevzute clauzele de dizolvare a societii, aceast cerin
rezult din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p).
- Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legislaia societilor
comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menionarea expres a acestora.
- ntr-o opinie, cauzele de dizolvare prevzute de lege ar fi limitative. n doctrina recent, ns, sa considerat c asociaii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, i alte cauze de dizolvare
dect cele enumerate de lege, cu condiia respectrii art.5 Cod civil.
- Problema este, n prezent, tranant, ntruct din art. 222 alin. (1) litera g) rezult expresis verbis
c dizolvarea poate interveni i pentru cazuri prevzute prin convenia prilor, altele dect cele
reglementate la litera a)-f).
- Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societilor comerciale,
fr a fi limitate doar la acestea, sunt:

expirarea duratei pentru care a fost nfiinat societatea, n cazul n care o anumit durata a fost
stabilita

imposibilitatea ndeplinirii obiectului de activitate

falimentul

reducerea capitalului social sub minimul legal

reducerea (pentru o perioada de cel puin 9 luni) numrului minim de acionari prevzut de legea
aplicabila

dizolvarea prin hotrrea adunrii generale

Biletul nr.161
1. Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obiigatorie evaluarea.
- modificri in mrimea si structura capitalului social
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
2.In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale?
Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art. 227 alin.
(1) si cu exceptia modului de dizolvare prevazut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990 privind
societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lichidarea societatii
comerciale:
1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care
urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si reglementarilor
contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie;
2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze si
care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene
si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3055/2009, pe formatul prevazut in reglementarile respective;
3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care urmeaza
sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale;
4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a
investitiilor financiare pe termen scurt etc.);
5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de
stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti;
6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere);
7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in urma
actiunii de dizolvare/lichidare:
8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2;
9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din
lichidarea societatii comerciale, in functie de:

76

a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate;

b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii
generale;
c) cota de participare la capitalul social.
Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre
actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta
Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile
ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in conformitate cu prevederile art. 258 din Legea nr.
31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Biletulnr.162
1.De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi?
Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor
cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru
stabilirea valorii de piata a bunurilor
Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil;
nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot
fi extrapolate in perioada post privatizare
Cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le,
de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar,
stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii
pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.
2.Cine pot fi lichidatorii?
Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice.
Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si
administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii
societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului
societatii si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii,
registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta intr-un
registru care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi indeplinesc
mandatul lor sub controlul cenzorilor.
Biletul nr.163
1 Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. obiectivul il constituie aprecierea
situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.
Constatari - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil pozitiv
pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile.
Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ (invers
oportunitilor) ;
Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:

77

- o buna organizare si funcionare a ntreprinderii;

- contract si statut corespunztoare;
- relaii contractuale corecte;
- finanare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaii fiscale ndeplinite la timp;
puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai;
- conflicte de munca;
- obligaii fiscale nerespectate.
2 Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.Expertizele contabile pot fi efectuate
numai de ctre experii contabili nscrii n Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat n efectuarea unei expertize
contabile este obligat s fie independent fa de prile interesate n expertiz, evitnd orice situaie care ar
presupune o lips de independen sau o constrngere care ar putea s-i impieteze integritatea i obiectivitatea.
- Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu ntrunesc condiiile pentru a fi nscrii ca membri
ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind exercitarea unei profesii fr auto
rizaie. Dac un expert contabil implicat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru efectuarea unei expertize
contabile, el este obligat s aduc la cunotina solicitantului situaia n care se afl.
- Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numii din oficiu de
ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de pri sau
solicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
- Independena absolut a expertului contabil numit de ctre organele n drept deriv din obligaia acestuia
de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare prevzute de Codul de procedur
civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii.
- Independena expertului contabil este afectat grav n situaiile reglementate de Codul etic naional al
profesionitilor contabili, Seciunea 100.25 punctele 5 i 6.
-Experii contabili care se afl n situaiile prevzute la punctele 3 i 4 de mai sus trebuie s le aduc, n
scris, la cunotina organului care i-a numit, imediat dup numire.
- Expertul contabil, la primirea oricrei lucrri de expertiz, va face un examen de independen i va completa
o Declaraie de independen" care va nsoi lucrarea depus pentru auditul de
calitate la Corp.
Biletul nr.164
1. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial
Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor
Constatari :
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in
volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti
restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor
interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor
publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;
Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati

78

- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
2.De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni?
Art. 264. - (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea
generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.
(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.
(3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre
administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor
care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la
pronuntare.
Biletul nr.165
1.Obiectivul si mijioacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare.
Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau
viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si
evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii,
dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii
competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si
transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
2. In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului?
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv
cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata
remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3),
sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4);
2. creantele izvorate din raportul de munca;
3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa
deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa
deschiderea procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere,
alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei
sale, daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de
produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10%
din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre
un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
Biletul nr.166
1. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management i resurse

79

umane.
Obiectivul l reprezint analiza structurii umane si a capacitii personalului de a contribui la
realizarea activitii ntreprinderii.
Constatri se fac urmtoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregtirea, gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere; fluctuaiile,
absenteism.
b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: vrsta, pregatire, experienta, stil de conducere, sistem
de remunerare, legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala.
Concluzia: Analiznd datele de mai sus se poate stabili:
- Oportunitile
- Riscurile
- Punctele forte: personal tnr, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea
muncii.
- puncte slabe: proasta funcionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre conducere
si salariai.
2. Care este termenul lichidrii societii de la data dizolvrii?
Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive
temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.
Biletul nr.167
1. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au lichidatorii?
Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa
intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.
2. Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare.
Bilanul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezint activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmete, potrivit legii. Bilanul
contabil este sursa de date ce se prelucreaz pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
B170 Care sunt pasii (etapele) In determinarea activului net corectat al unei intreprinderi?
Paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi sunt:
1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatrii si elemente in afara exploatrii
(necesare ntreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatrii;
3. Calculul matematic al activului net corectat.
Amenintari la adresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
. \
B 172 . n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri necesare i bunuri

80

nenecesare?
Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare
exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin
gradul de participare la realizarea profiturilor.
Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza:
-fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin
bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de
utilitate a elementelor patrimoniale de activ;
-fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate
sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de
restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori
pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale.
Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la
cesiunea lor.
Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in
mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.
Despre profesionalism.
Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea exigentelor publicului, se impun
patru imperative fundamentale( conf prevederilor Codului Etic National):
-Credibilitatea. n ntreaga societate exista nevoia de credibilitate n informaie i n sistemele de
informaii.
-Profesionalism. Exista o necesitate pentru clieni, patroni i alte pri interesate de a putea fi clar
identificate persoanele profesioniste n domeniul contabil.
- Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obinute din partea profesionistului
contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta.
-ncredere. Utilizatorii serviciilor profesionitilor contabili trebuie sa se poat simi ncredinai ca exista
un cadru al eticii profesionale care guverneaz prestarea acestor servicii.
B 174 Care sunt metodele de calcul a ANCorectat al unei Intrepr. ?
Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor
datoriilor actualizate.
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din reevaluarea
elementelor patrimoniale.
Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea
raportului fiscal ?
Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului fiscal. Creditorii pot formula
obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. (Art 129 ,L85)
Art. 129. (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune
judecatorului-sindic un raport final nsotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi
communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorulsindic va convoca adunarea creditorilor n termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului
final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile nainte de data convocarii.
(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin ncheiere, toate obiectiunile la raportul final,
l va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.
(3) Creantele care la data nregistrarii raportului final vor fi nca sub conditie nu vor participa la
ultima distribuire.
Art. 130. Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca

81

distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate n termen de 90
de zile de catre cei ndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, n contul averii
debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite n conditiile art. 4 alin. (4).
Biletul nr.176
In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat?
Valoarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
Ce se intelege prin termenul insolventa
Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bnesti
pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvena este prezumat a fi vdit atunci cnd debitorul, dup 30 de
zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori; b) insolvena este iminent
atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile
bneti disponibile la data scadenei.
B.186 Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii.
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pieei si riscul
determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o ntreprindere cu multe
puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.
Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?
Potrivit Legii nr. 85/2006, categoriile de persoane i termenele n care pot propune planul.
(1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condiiile de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de la afiarea
tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de reorganizare, dac
procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care procedura a fost deschis
ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile d ela
data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie pn la votarea
raportului prevzut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art.
59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul definitiv
de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane.
B 188 Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu
influenta asupra ratei de actualizare.
Totalitatea riscurilor la care este supusa intrepr :
-riscuri externe: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a
managementului la exigentele economiei de piata:
-riscuri interne : dezechilibru financiar, tehnologii invechite, echipamente depaasite, produse demodate si
orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului.
Riscurile externe se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si transformarea
in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare.

Despre Standardele Internationale de Audit.

82

Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB), emite
urmatoarele categorii de standarde:
- Standardele Internationale de Audit (ISA);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);
- Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).
IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari
pentru profesionistii contabili.
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera la
depunerea de eforturi sustinute pentru:
- incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB in
standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor nationale
revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in standardele nationale standardele si
celelalte documente emise de IAASB;
- asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor nationale care
incorporeaza standardele internationale;
- implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si
completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB.
Biletul nr.190
Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare.
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obinut ca diferena intre activul
bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan.
Metode- vezi Bilet.
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. SI Rolul social al
profesionistilor contabili.
Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista progres fara
dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a
unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si
de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili.
Regulile contabile, ca si actorii principali profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru
bunul mers al economiei mondiale. In caz contrar,
- cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?
- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii
aceluiasi stat?
- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?
- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si
proprietarii acesteia, intre munca si capital?
De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin
faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale
profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si a
cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar
aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in
afaceri, in educatie sau in practica libera.

83

Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila

prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale
puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in
firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale,
financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse:
ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in
finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie
etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la performantele
pietelor financiare etc
Biletul nr.192
1. Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei Tntreprinderi?
- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitii beneficiare
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilan care
ndeplinete cumulativ 4 condiii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se pornete de la profitul din bilan cruia i se aduc corecii:
A. corecii pe orizontala intre exerciii care scot in evidenta modificrile din legislaie.
Deci trebuie sa facem comparabile bilanurile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
B. Corecii pe verticala adic pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt ajustate,
corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatrilor din diagnosticul de evaluare.:
- marja bruta;
- valoarea adugata
- excedent brut/net din exploatare;
- profit net
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente - se nltura orice exces de amortizare si se
aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele
profesionale emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie
adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si
protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga
perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate
sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale - se rein numai acele profituri care
provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea
ntreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Evaluatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca
ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidai ve.
84

III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in
evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.
b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se folosete in evaluri pt fuziuni,
divizri, majorri de capital.
c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare; se
utilizeaz in evaluarea pt vnzri intre proprietari privai.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de
ex: 3 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor.
Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?
1. Necesitatea reglementarii profesiei contabile.
Reglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaie care
sa fie ndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea i natura reglementarii depend de urmatorii
factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice i societatii.
2. Conditiile de piata in care activeaza profesia.
3. Existenta unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile
respective si furnizorul acestor servicii adica profesionistul contabil care detine experienta
necesara pantru a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii
Biletulnr.194
1. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile si
provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor?
- Influeneaz amortizrile tehnice reale i cea fiscal
- nltur amortizrile n exces
2. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar?
1. Statutul auditorului
auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata
- auditorul intern face parte din structura intreprinderii;
2. Beneficiarii auditului :
- auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare (consumatorii finali);
- auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii;
3. Obiectivele auditului
- Audit statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei, situatiei
si performantei financiare;
- auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor , deci a
sistemului de control al intreprinderii ;
Controlul intern constituie pentru auditul intern un SCOP iar pentru auditul statutar un MIJLOC.
4.Domeniul de aplicare
Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile contribuie la
elaborarea situatiilor financiare ;
Auditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii , dar
in integralitatea acestora ( se ocupa de toate procedurile chiar daca au sau nu legatura cu practicile
financiare ex. Probleme de recrutare de personal. Actual managerii gresesc deoarece incarca activitatea
audit intern cu peste 90% parte financiara).
5. Pozitia fata de frauda
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare,
in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare.
Auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa contribuie

85

la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespctari a

procedurilor de control intern.
6.Independenta
Este diferita in sensul ca:
-Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere .
-Auditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a intreprinderii
auditata , nu si fata de conducere .
7. Periodicitatea auditurilor
-Auditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ;
-Auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. Al interocutorilor , potrivit planului de
audit intern .
(Auditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara rezerva .
Neparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt. incertitudinea stocurilor de ex)
.
8. Metodologia :
-Auditul statutar se exercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de IAASB (Consiliul pt.
Standarde Internationale de Audit si Asigurare )
-Auditul intern , desi se exercita pe baza unei metodologii unice stabilite de IIAI (Institutul
International al Auditului Intern ) , in aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii , in
folosul conducerii .

Biletul nr. 198

1.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei ntreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din
perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare
2.Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni.
Art. 1442. - (1) Administratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor obligaiilor, potrivit prevederilor
art. 72 i 73.
(2) Administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele ndeplinite de
directori sau de personalul ncadrat, cnd dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat supravegherea
impus de ndatoririle funciei lor.
(3) Directorii vor ntiina consiliul de administraie de toate neregulile constatate cu ocazia ndeplinirii
atribuiilor lor.
(4) Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai dac, avnd cunotin de
neregulile svrite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i auditorului
financiar.
(5) n societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele svrite sau pentru omisiuni
nu se ntinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, n registrul deciziilor consiliului de
administraie, mpotrivirea lor i au ncunotinat despre aceasta, n scris, pe cenzori sau auditorii interni i
auditorul financiar.
Art. 72. - Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziiile referitoare la
mandat i de cele special prevzute n aceast lege.
Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rspunztori fa de societate pentru:
a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai;
86

b) existena real a dividendelor pltite;

c) existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere;
d) exacta ndeplinire a hotrrilor adunrilor generale;
e) stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
ART. 142
(1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala
a
actionarilor.
(2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii
financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr.
85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de
catre consiliul de administratie din partea
adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114

Biletul nr.200
1 Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia prin
rentabilitate.
Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul
careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea
schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi
societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru
reinnoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al
investitiei.
2.De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere?
Art. 153
(1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia
primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv.
(2) Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre membrii
existenti ai consiliului sau de catre actionari.
(3) Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate fi
mai mic de 3 si nici mai mare de 11.
(4) Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o
majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.
(5) Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului.
Art. 153^7
(1) In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la numirea
unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale.
(2) Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului membrilor consiliului de

87

supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala pentru
completarea locurilor vacante.
Art. 153^8
(1) Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei
nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii.
(2) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii specifice
de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveghere. In aprecierea
independentei unui membru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel putin criteriile
reglementate la art. 138^2 alin. (2).
(1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:
a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;
b) numeste si revoca membrii directoratului;
c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de
conducere a societatii;
d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfasurata.
(2) In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca
adunarea generala a actionarilor.
(3) Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate acestea,
in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul
consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune, directoratul poate cere
acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data
cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate stabili o
alta majoritate si nici stipula alte conditii.
Art. 153^10
(1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai
consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in
domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere si a
personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor inainta
consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor.
(2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul de
supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
(3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru independent al
consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta
relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
(4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de
auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie.
Art. 153^11
(1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de
supraveghere si prezideaza intrunirea.
(2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre
membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la
convocare.
(3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin. (2),
autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.
(4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de vot
in consiliu.
(5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea de
zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal
este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al consiliului.

88

Biletul nr.202
1.Ce relaie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar i valoarea ntreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai
mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.Ci cenzori va avea o societate pe aciuni?
Art. 159. - (1) Societatea pe aciuni va avea 3 cenzori i un supleant, dac prin actul constitutiv nu se
prevede un numr mai mare. n toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie impar.
Cenzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi
realesi.Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil
autorizat in conditiile legii sau expert contabil.

Biletul nr.206
1.Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a acesteia.
Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul
apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca
nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz
ntreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:
profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de
ntreprindere.
2. Ce nelegei prin audit n general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar?
Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea
exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora.
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei
opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei.
Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilor
financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.
Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de
exemplu:
-auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;
-auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n
situaiile financiare;
-auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale;
-auditul financiar asupra situaiei fiscale;
-auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a
fcut de o manier prudent etc.
Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri
din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit
de gestiune.
Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit
statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la
auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere,

89

considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de
audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent
asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii
fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute
de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific
n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice
intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale,
legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii
(acionari, asociai).
Biletul nr.208
1. In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?
Metoda DCF consta in nsumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in
anul ,,n, cnd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in
acest an ,,n se stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii
2.Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?
CAPI - Reducerea sau majorarea capitalului social
Art. 207
(1) Capitalul social poate fi redus prin:
a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si
calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
c) alte procedee prevazute de lege.
Art. 208
(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care
hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
(2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele
pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
(3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina
garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul
de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62.
(4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii
nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins
cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau
ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca
neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.
(5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate
obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea
capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii
creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).
Art. 209
Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri
facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor
rambursate.
Art. 210

90

(1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a
actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale,
precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile
asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul
social.
(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul
tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau
primelor de emisiune.
Art. 212(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute
pentru constituirea societatii.
(2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii
consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului
pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:
a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
b) denumirea si sediul societatii;
c) capitalul social subscris si varsat;
d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de
supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;
e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;
f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5
ani;
g) obligatiunile emise de societate;
h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si
valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate
acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele
3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate,
daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.
Art. 213Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin
acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este
supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.
Art. 214
In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii
directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in
publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu
prevederile legislatiei privind piata de capital.
Art. 215
(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat
aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor
aporturi, in conditiile art. 38 si 39.
(2) Aporturi in creante nu sunt admise.
(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in
vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce
le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
Art. 216
(1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand
actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
(2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de
adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin. (4),

91

daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea
drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale,
respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a
IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.
(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.
Art. 216^1
Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni.
Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.
Art. 217
(1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale
extraordinare a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare
a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta.
Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor.
(3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu
majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
(4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de
catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea a IV-a.
Art. 219
(1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in
care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
(2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul
subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.
Art. 220
(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de
cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
(2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura
(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
Art. 220^1
(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o
anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social
subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in
schimbul aporturilor.
(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a
actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii.
Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris,
existent in momentul autorizarii.
(4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii
poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al
actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de
catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia
consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de
preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele
prevazute de art. 210.

92

Biletul nr.209
1.Care sunt cele 4 etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti
actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de
prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a fluxurilor trecute: vnzri, preturi,
structura cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat;
orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand
momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala,
de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat
(Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe
K-g
termen lung a fluxului de numerar
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a
valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.
2.Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu
rspundere limitat?
Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui
asociat.
1 Poate fi exclus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat:
a) asociatul care, pus n ntrziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie
d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social sau
de capitalul social n folosul lui sau al altora.
Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu
exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre
asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati,
prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat
si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea
existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii
de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in
termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in
Monitorul Oficial.
Biletulnr.210
1.Ce este valoarea rezidual, cum se determin i cnd se folosete n evaluarea ntreprinderii?
Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui
bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza :
1. prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat
(Vr=ZxCF) sau

93

2. aplicand modelul Gordon

___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
fluxului de numerar
K-g

termen lung a

2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?

Societatea se dizolv prin.
-trecerea timpului stabilit pentru durata societii;
-imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia;
-declararea nulitii societii;
-hotrrea adunrii generale;
-hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nenelegerile
grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii;
-falimentul societii;
-alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii.
Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii
Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel
putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade
in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului.
Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate
In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie
pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale.
Declararea nulitatii societatii comerciale
Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se
constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea
societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui.
Hotararea adunarii generale
In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de
dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a
facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal
impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei
partea a IV-a.
Hotararea tribunalului
Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice,
precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave
dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele
administrate in cauza.
Falimentul societatii
Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de
radierea din Registrul Comertului.
Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii
Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al
Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare:
Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni.
Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau
alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului.
Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la
sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata
situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani.
Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii

94