ROMA ANTICA

Roma Factor de civilizaie

Dac Grecia a inventat numerose forme de cultur material i spiritual, Roma a fost cea
care Ie-a rspndit n toat lumea. Inovaiile tehnice, de la materiale de construcii la
instrumentele de tot felui. Organizarea social i promovarea respectului pentru lege au fcut din
Roma un popor-model pentru alte popoare. Limba latin, n Antichitate a devenit un fel de limb
universal. Organizarea armatei a permis nfptuirea unei politici de cuceriri, care a transformat
Roma n cel mai puternic i vast imperiu vechi.
Arta, roman : n arhitectur romanii au mprumutat stilurile arhitecturii elene.
Grandoarea edificiilor, decoraia bogat a acestora dovedesc prezena elementelor orientale n
arta roman. Romanii au dus pe culmi tiina construciei i a organizrii oraelor, astfel
dezvoltndu- urbanismul.
Statuia ngerului din Piaa Sfnt

Fntna Naiadi

Roma Cetatea Etern

Roma avea pe timpul lui Traian aproape un milion de locuitori, n timpul

Republicii, aceasta era nconjurat de zidul construit de Servius lullius. mpratul
Aurelianus a mai construit un zid puternic cu 14 pori. Pieele publice erau forumurile n care
romanii se ntlneau s-i rezolve problemele de zi cu zi. Cel mai vechi forum era Forum
Rmanum, ridicat n timpul Republicii. n vremea mpratului Augustus, la Roma s-a
ridicat Panteonul (templul tuturor zeilor).
Circurile i amfiteatrele erau locurile de distracie ale romanilor. Cel mai important
era circul Maximus, cu o capacitate de 450 000 locuri. n amfiteatre aveau loc luptele cu
gladiatori. Acetia erau scavi care luptau pe via i pe moarte pentru distracia
spectatorilor romani.
n perioada domniei lui Titus (79-81.e.n.) a fost construit amfiteatrul Colosseum.
Apeductele erau construcii care duceau la Roma i alte orae ap potabil.

Gladiatori

La nceputul sec. al-ll-lea dup Hr., Roma primea zilnic 800 000 mc de ap, folosit
la but, fntni arteziene, grdini i terme. Termele erau bi publice, dar i locuri de distracie
pentru romani.
Cldirea Fiscal a romanilor

Ruinele unei pri din Cldirea Fiscal

Cultura spiritual
Filosofia roman relua teme ale filosofiei greceti. Astfel, Lucretius (sec. I . Hr.) era
discipolul lui Epicur, mare iubitor de nelepciune.
Literatura romana
Cel mai mare poet latin, Vergilius a fost creatorul epopeei Eneida. Horatius a scris poezii
care ndemnau romanii s duc o via simpl i cumptat.
Ovidius, autorul unui poem mitologic' Metamorfozele, a fost exilat de Augustus la Tomis.