Professional Documents
Culture Documents
Modelul Kanzlerdemokratie
Forma in care se prezinta astazi organizarea politics a Germaniei este, inainte de
toate, efectul raporturilor geopolitice de la mijlocul secolukii al XX-lea. Nu este mai
pirfin adevarat ca regimul republican german are o anume traditie, asa cum o arata
istoria interbelka.
De la militarism la democrafie
Formarea Germaniei ca stat modern a reprezentat un proces atipic, desfSsurat in
conditiile conflictului dintre Prusia si Austria. Desi si in spaplul german, la mijlocul
secolului al XDC-lea, s-a facut sinrfitS miscarea revolujionara, de emancipare
nafionala si politica, unificarea statelor germane a fost realizata de sus", prin
actiunea militara a cancelarului Bismark al Prusiei. Recunoasterea deplina a noului
stat avea sa vina odata cu infrangerea Austriei, in 1866, si ulterior a Frantei, in 1871
fund proclamat Imperiul federal german condus de regele Wilhelm I.
In perioada care a urmat pana la declansarea primului razboi mondial, Germania a
cunoscut o puternica dezvoltare economics si militara, devenind prima putere europeana si a doua mondiala, dupa SUA. Lupta pentru dominate mondialS dintre Germania, initiatoare a Triplei Alianje, si Jarile din blocul Antantei a condus, in 1914, la
izbucnirea primului razboi mondial din istoria omenirii. In urma infrangerii sale
(1918), starul german a cunoscut prefaceri politice esentiale. Militarismul si absolutismul politic au fost dezavuate de cStre revolujia din 1918, reflex tarziu al miscarilor
revohrfionare din secolul trecut. Principala schimbare politica a vizat abolirea monarhiei, consfinjita prin Constitujia de la Weimar, adoptata in 1919, prima constitute
republicans a Germaniei. In contextul revolufionar intern, efectele instaurSrii regimului comunistin Rusia s-au facut simfite prin proclamarea, in 1919, a republicilor
sovietice la Bremen si Bavaria.
Din perspectiva statului sau international, Germania a resimtit din plin infrangerea militara. Prin tratatul de la Versailles (1919), Germania pierde coloniile, retrocedeaza Frantei provinciile Alsacia si Lorena, este obligatS la plata unor importante
despagubiri de razboi, iar dezvoltarea economica si militara ii este plafonata. Marea
crizS economica din 1929-1933 adanceste reculul economic al Germaniei si, totodata,
oferS fortelor nafionalist-militariste ocazia cuceririi puterii.
Speculand i canalizand nemultumirile germanilor cStre Jarile Antantei, considerate vinovate, prin conditiile pacii de la Versailles, de dezastrul Germaniei, Adolf
Hitler si partidul sau, national-socialist, au castigat alegerile parlamentare din 1933.
In scurta vreme, Germania a devenit un stat militarist-corporatist, un stat totalitar. Al
Treilea Reich a insemnat dictatura partidului unic, eliminarea pluralismului si parla98
german
100
' Unificarea statului, cu toate eforrurile financiare uriase facute de germanii din landurile
vestice, nu a putut sterge aceasta mostenire. Tranzifia economica a celor !5 landuri estice s-a
dovedit a fi mai dramatica decat s-a anticipat, necesitand in continuare investitii financiare
ridicate, dar si costuri sociale mari. Aceasta situatie are urmari directe si in planiil vietii politice^ Spre exemplu, in landurile estice fostul partid comunist are o pozitie politica majora.
Putem, totusi, aprecia ca decizia incalca spiritul prevederilor constitutionale si, implicit,
statutul de tara infranta in eel de al doilea razboi mondial.
101
102
104
105
treilea partid joaca rolul ,jumatatii de partid". Ceea ce trebuie remarcat in acest
context, este modul in care se constituie guvernul, dupa formula de tip coalitie mica
(un partid si jumatate). Evitandu-se negocierile cronofage si lupta pentru putere din
cadrul coalitiilor guvernamentale, in Germania se aplica reguli clare, precum urmatoarea: partidului mare ii revine postul de cancelar, iar partidului minor, postul de
ministru al afacerilor externe (cancelar adjunct), indiferent care sunt partidele componente ale coalitiei guvernamentale. Prin acest sistem s-a putut asigura o stabilitate
politica deosebita in Germania, ca si o eficiente sporite a actului de guvernare. Mai
adaugam ca specificul german al alternantei la guvernare este legat de rolul jucat de
Jumatatea de partid", care isi poate mentine pozitia guvemamentala chiar daca se
schimba aliatul mare.
Exceptie de la regula bipartidismului german a facut scrutinul din 2005, primul
anticipat de dupa unificare. Soldate cu victoria indecisa a UCD/UCS, alegerile au
condus, pentru a doua oara in istoria Germaniei, la formula guvemului de mare
coalitie1, cabinetul compunandu-se din ministri ai UCD/UCS si PSDG, postul de
cancelar fiind detinut de liderul conservator, Angela Merkel. Alegerile urmatoare,
din 2009, au reintors Germania la regula guvernului de coalitie mica. Cistigand o
majoritate relativa confortabila, UCD/UCS a preluat guvemarea alaturi de mai micul
PLD.
Prin urmare, sistemul doua partide si jumatate" si guvernarea de tip un
partid si jumState" raman caracteristice evolutiei politice a Germaniei postbelice.
Specificul
Kanzlerdemokratie
106
107
voturi in sistem proportional pentru a putea beneficia si de voturile primite in sistemul majoritar. Totusi, in anumite conditii, mandatele obtinute majoritar se pot aditiona celor castigate prin sistem proportional. Din acest motiv, numarul deputatilor este
variabil, acesta osciland, dupa reunificarea Germaniei, in jurul valorii medii de 6401.
Acest sistem electoral a fost introdus imediat dupa razboi, si de atunci a fost pastrat
neschimbat pentru efectele sale pozitive asupra vietii politice in ansamblu2.
Asadar, se poate concluziona ca, in sistemul parlamentar al Germaniei, Cancelarul este principalul factor al deciziei politice, pastrandu-se insa raporturile specifice dintre puterea legislative si cea executive. Regula majoritatii absolute pentru
desemnarea Cancelarului si cea a revocarii lui prin numirea unui succesor,
alaturi de sistemul electoral al buletinului dublu, reprezinta conditiile necesare
asigurarii stabilitatii sistemului politic german {Kanzlerdemokratie).
*
Sistemul Kanzlerdemokratie
PRESEDINTELE
I
I
VOTULDE
NEJNCREDERE
CONSTRUCTIV
ADUNAREA FEDERALA
<z
ui
UCD/UCS
%
31,0
45,2
41,2
45,4
47,6
46,1
44,9
48,6
44,5
48,8
44,3
43,8
41,5
35,1
37,5
35,2
3,3,8
Nr.
141
249
277
251
251
250
234
254
237
255
234
319
294
245
248
226
239
PSDG
Nr.
29,2
28,8
31,8
36,2
39,3
42,7
45,8
42,6
42,9
38,2
37,0
33,5
36,4
40,9
38,5
34,2
23,0
PLD
%
136
162
181
203
217
237
242
224
228
202
193
239
252
298
251
222
146
11,9
9,5
7,7
12,8
9,5
5,8
8,4
7,9
10,6
7,0
9,1
11,0
6,7
6,2
7,4
9,8
14,6
Verzii
Nr.
55
53
44
67
50
31
42
40
54
35
48
79
47
43
47
61
93
Stanga
Nr.
Nr.
5,6
8,3
5,0
7,3
6,7
8,6
8,1
10,7
28
44
8
49
47
55
51
68
2,4
4,4
5,1
4,0
8,7
11,9
17
30
36
2
54
76
legislature inceputa in 2009, numarul de mandate din prima camera a ajuns la 622.
2 Totusi, in urma unei decizii a instantei constitutionale, va trebui modificat in 2011.
108
H
Zw
<
BUNDESTAG
622 locuri,
mandat 4 ani
BUNDESRAT
69 locuri,
mandat
neprecizat
<
GUVERNELE
LANDURILOR
ELECTORATUL
SCRUTINUL BULETINULUI DUBLU
De retinut
> La baza constitutiei au stat principiile demilitarizarii, denazificdrii si democratizdrii statului, urmarindu-se realizarea unui regim politic care sa evite concentrarea intregiiputeri in mdna unei singure persoane.
y Constitutia Germaniei unificate este Legea fundamentala pentru RFG adoptata pe 23 mai 1949.
109