Anatomia clinica a capului si gatului II

Fanta labiala
este o afectiune care se intalneste la nou-nascut cu o frecventa de 1 la 1000
de cazuri, 60-80% fiind la sexul masculin
este localizata la nivelul buzei superioare, pornind de la o incizura redusa,
putand merge pana la baza nasului, cuprinzand intreaga buza superioara
poate fi unica sau bilaterala si se mai numeste buza de iepure sau
cheiloschizis
tratamentul sau este chirurgical, interventia numindu-se cheilorafie
Fanta palatina
exista frecvent o asociere a buzei de iepure cu gura de lup, care se numeste
si fanta palatina sau palatoschizis
se intalneste mai frecvent la sexul feminin si frecventa sa este la 1 la 250 000
de cazuri
poate fi limitata doar la nivelul luetei care capata un aspect de coada de
peste
poate sa cuprinda in totalitate palatul dur si palatul moale, fiind o
deschizatura completa a regiunii palatine care favorizeaza stfel refluarea
alimentelor din cavitatea bucala prin cavitatea nazala
se datoreaza absentei de intalnire, sau a unei fuziuni defectuoase a
proceselor palatine intre ele si cu schita septului nazal, mugurele vomeronazal sau cu margine aposterioara a palatului primar
interventia chirurgicala palatorafie
afectiunea combinata buza de iepura-gura de lup se numeste
cheilopalatoschizis
tratament: cheilopalatorafie
Cianoza buzelor
Se datoreaza unui deficit de oxigenare a sangelui, buza aparand de culoare
bleu sau purpurie
Aceasta cianoza poate aparea si prin expunere la frig cand se datoreazaunei
vasoconstrictii si o reducere a aportului sangvin, insa aceasta cianoza dispare
la reincalzire
Fraul labial lung
Formeaza de regula un spatiu intre incisivii centrali (mai ales la copil) si
produce tulburari in vorbire si alimentatie
Necesita frenectomie
La adult, atunci cand exista, produce o regresie gingivala cu o expunere
anormala a radacinii dintilor, cementul fiind descoperit, poate fi alterata
Gingivite
O inflamatie la nivelul gingiilor datorata unei igieni incorecte

Poate sa afecteze tesutul de sustinere producand o periodontita cu alterarea,

inflamatie si distructia osului alveolar si a ligamentului alveolo-dentar
Periodontiul este testul conjuctiv care inconjoara radacina dintelui si o fixeaza
in alveola
Are ca urmare o mobilitate a dintelui si netratata la timp duce la caderea
dintilor
Cand distructiile osoase sunt severe este necesara extractia dentara
Extractiile dentare
In afara de distructie osoasa, care nu mai poate fi recuperata prin tratament,
se practica frecvent la al treilea molar (de minte) care are tulburari de
eruptie( se inclaveaza sub al doilea molar
Absces alveolar dentar
Colectie purulenta ce rezulta prin necrozarea testului inflamat
Abscesul dentar se poate deschide si spontan in cavitatea orala
Pulpita
Este o infectie a camerei dentare care daca nu este tratata la timp duce la
distrugerea tesutului osos al alveolei dentare si la formarea unei absces
dentar
O particularitate deosebita o prezint adintii d ela nivelul maxilei care au
raporturi cu sinusul maxilar si radacinile chiar pot patrunde la acest nivel,
putand transmite o infectie la nivelul sinusului
Invers, o sinuzita poate afecta radacina dintelui cu algia care se produce la un
absces dental
Abscesul se paote transmite la nivelul sinusului si ajunge in unghiul intern al
ochiului dat anastomozei dintre vena faciala si vena oftalmica => meningita
sau encefalita
Regresia gingivala
Are ca rezultat descoperirea cementului care este vulnerabil la factori externi
si se datoreaza lipsei efectuarii detartrajului ce favorizeaza invazia
microbiana si distrugerea periodontiului
Reflexul de voma
Daca se atinge baza limbii se produce acest reflex datorita contractiei
musculaturii faringiene inervate de IX si X
Calea aferenta: IX
Paralizia muschiului genioglos
Limba basculeaza posterior si obstrueaza calea respiratorie
In timpul anesteziei generale seproduce blocarea nervului si limba devine
mobila si pentru a nu obstrua caile respiratorii se foloseste intubatia
Leziunea nervului XII
Cel mai frecvent se produce intr-un traumatism, de obicei o fractura
mandibulara
Se produce paralizia musculaturii de partea respectiva cu atrofia unilaterala a
limbii care va fi deviata spre partea afectata in contrast cu paralizia
muschiului genioglos care este deviat spre partea neafectata
Resorbita sublinguala a medicamentului

Sunt anumite medicamente cum ar fi nitroglicerina care se aplica sublingual

sub forma de comprimat sau spray, tratament folosit in insuficienta
coronariana, angina pectorala care se resoarbe in maximum un minut si
bolnavul isi revine
Medicamentul este resorbit prin mucoasa sublinguala si ajunge in vena
sublinguala profunda si de aici la inima
Carcinomul de limba
Este o afectiune foarte grava si foarte mutilanta
Metastazarea se face pe cale limfatica
In partea posterioara a limbii, limfaticele merg in nodulii cervicali profunzi
superiori de ambele parti
In partea anterioara a limbii merg in aceeasi noduli, dar inferiori
Metastazele se transmit de la acesti noduli limfatici de-a lungul VJI la nivelul
nodulilor limfatici vecini, adica submentonieri, submandibulari, recurentiali
etc.
Frenectomie
Poate fi lung, care nu impiedica prea tare
Poate fi scurt anhiloglosie afecteaza in special sugarul si copilul mic si de
aceea trebuie sectionat
Chiste ale canalului tireoglos
Canalul tireoglos se deschide la nivelul foramenului cecum
Pe traseul acestui canal, la terminarea acestuia sau in alte regiuni se pot
forma chiste care cel mai frecvent se dezvolta la nivelul sau sub nivelul osului
hioid
Se prezinta sub forma unei tumefactii nedureroase care frecvent se poate
deschide spontan la nivelul tegumentului dand nastere unei fistule de
tireoglos ce trebuie rezovlata chirurgical
Glande tiroide aberante
Se gasesc situate de-a lungul canalului tireoglos care paote persista sau
restul embrionar al acestui canal
Frecvent sunt la nivelul radacinii limbii putand fi situate chiar la nivelul
foramenului cecum si de asemenea frecvent la nivelul gatului
Se impune obligatoriu diagnosticul diferential cu glanda tiroida necoborata
Diagnosticul diferential se face cu ajutor scintigrafului
Excizia glandei submandibulare
La nivelul glandei submandibulare, pe canalul excretor se pot forma calculi ce
blocheaza canalul si necesita o sialografie pentru localizare si apoi extirparea
calculului
Uneori e nevoie de excizia glandei, dar cel mai frecvent ea se face in caz de
tumora
Se practica o incizie la 2.5 cm sub unghiul mandibular u evitarea ramului
mandibular al nervului VII care paote fi lezat
Fracturi nazale
Frecvente in accidente de sport dar si accidente domestice, casnice,
accidente de masina

 Fractura e insotita de deformari osoase, mai ales cand impactul este lateral,
insotita de hemoragie(epistaxis) si in traumatisme puternice se poate
produce si fractura lamei ciuruite a etmoidului insotita chiar de lezarea
meningelui si intarzierea in tratament duce la aparitia unei meningite
Deviatia septului nazal
Poate fi la nastere ca urmare a unui travaliu ingreunat
Poate fi castigat ulterior dupa nastere ca urmare a unui traumatism
Uneori deplasarea este foarte puternica incat septul nazal intra in contact cu
peretele lateral al piramidei nazale putand produce obstruarea cailor
respiratorii, necesind intervenitie chirurgicala

Rinoree cu LCR
Se scurge LCR prin fosele nazale ca urmare a unei fracturi a lamei ciuruite a
etmoidului care paote afecta spatiul aubarahnoidian cu scurgere de lichid
Daca persiste mai mult de 48 de ore se poate complica cu meningita
Rinita
Congestie si inflamatie a mucoasei nazale
Este urmata unei infectii sau a unei reactii alergice
Congestia apare imediat datorita vascularizatiei bogate de la acest nivel
Atunci cand este o infectie la nivelul mucoasei nazale datorita legaturilor
anatomice ea se paote propaga in fosa craniana anterioara prin lama ciuruita
a etmoidului, la nivelul urechii medii prin trompa lui Eustachius, se paote
propaga la nivelul nazofaringiene si tesuturilor moi retrofaringiene, sinusurilor
palatonazale si la nivelul aparatului lacrimal si conjuctivei oculare
Traumatismele nazale sunt insotite de hemoragii care se numesc EPISTAXIS
In jumatatea superioara a foselor nazale exista si pata vasculara a lui
Kisselbach care poate fi lezata rezultand in hemoragii
Sinuzita
Inflamatia si congestia mucoasei sinusale care poate cuprinde un singur sinus
sau poate sa curpinda mai multa sinusuri si atunci se numeste pansinuzita
Poate aparea si ca o complicatie a inflamatiei mucoasei nazale avand in
vedere ca sinusurile se deschid la nivelul foselor nazale in meaturi
Sinusul frontal poate prezenta o serie de vairante, ele avand foarte rar
aceeas imarime si septul care le separa poate si vertical si median situat.
Sunt situatii in care sinul e foarte mic 0.5 cm sau cand este foarte mare si
se intinde atat in portiunea solzoasa a frontalului cat si in cea orbitala a
acestuia, putandu-se extinde si in aripa mare a sfenoidului. Sunt situatii in
care el e multiplu si fiecare comartiment se poate deschide separat in meatul
mijlociu
Infectiile celulelor etmoidale
Atunci cand se produc au drept consecinta o infundare a peretelui medial al
orbitei

 Cand sunt afectate celulele etmoidale posterioare se paote ivi o complicatie

majora cecitate(orbire) ca urmare pe care aceste celule le au cu nervul II si
artera oftalmica
Afectarea nervului optic se paote insoti doar de o infectie a acestuia, o
nevrita a nervului optic
Infectia sinusului maxilar
Sinusul maxilar este cel mai frecvent infectat
Orificiul sinusului maxilar este sus situat si el nu poate drena atata timp cat
bolnavul este situat in ortostatism
Evacuarea lui se face cand bolnavul e asezat in alterostatism
Se intervine pe la nivelul ostiumului evacuandu-se, deci golind sinusul,
curatindu-l si introducand si solutii dezinfectante
Se paote interveni si cu o canula prin peretele medial al sinusului, deci
endonazal, care favorizeaza astfel scurgerea rapida
Raporturile sinusului maxilar cu dintii sunt importante trebuind sa se tina cont
de aceasta, mai ales cu molarii
Explorare sinusului se face prin trasniluminare, se face intr-o camera obscura
prin introducerea unui fascicul de lumina in cavitatea bucala spre unghiul
intern al ochiului si imi apare o roseata deasupra orbitei ( pentru sinusul
frontal)
Cand aceasta roseata este atenuata te diagnosticheaza cu prezenta de lichid
Pentru sinusul maxilar fasciculul de lumina se indreapta pe marginile laterale
ale palatului si apare o roseata semilunara infraorbitara. Cand e atenuata sau
abia se vede inseamna ca este prezenta o sinuzita
Nu pot fi explorate astfel sinusul sfenoidal si etmoidale
Leziunile urechii externe
Orice traumatism mai puternic la acest nivel este urmat de aparitia unui
hematom auricular
Necesita evacuare obligatoriu, pentru ca daca se intarzie se produce
formarea de tesut fibros care se dezvolta in tesutul cutanat dand nastere la o
cicatrice vicioasa: ureche in forma de floare de varza
Examenul otoscopic permite studierea meatului acustic extern si a
membranei timpanului
La adult, pentru a a accesa mai usor otoscopul se trage de pavilionul urechii
supero-lateral
La copil se trage de pavilionul urechii infero-lateral
Pe fata interna, spre urechea medie, a membranei timpanului se gaseste
lantul de oscioare ale urechii medii, precum si nervul coarda timpanului. De
aceea atunci cand se face incizia pentru evacuarea unei colectii din urechea
medie aceasta se face in cadranul postero-inferior.
Atunci cand nu este nimic in acest triungise vede un fond luminos
Otita medie
Infectiile urechii medii sunt mai severe pentru ca se pot complica cu o
mastoidita
Urechea media comunica cu antrumul mastoidian prin aditus ad antrum

 Durerea cervicala
Apare in foarte multe afectiuni, mai frecvente fiind la nivelul nodulilor limfatici
care se pot inflama
Poate da durere si constractii musculare in protruzia unui disc intervertebral
Nodulii pot fi proeminenti si in afectiuni obisnuite dar isi in cancer la nivelul
etxtremitatii cefalice
Avand in vedere legaturile care le au nodulii in restul organismului, durerea
nodulara
cervicala
poate
aparea
in
cancer
de
torace
sau
abodminal( bronhopulmonar) care da nastere metastazelor craniene, avand
loc de pasaj in regiunea cervicala
Se pot produce oertrubari ale scheletului: osteoartrita in traumatisme care
pot durere cervicala
Durerea cervicala devine mai intensa prin miscari ale gatului, in tuse in
stranut
Propagarea infectiilor la nvielul gatului
Fascia cervicala superficiala contribuie la limitarea propagarii infectiilor
cervicale
Cand procesul infectios este situat intre lama superficiala si mijlocie nu se
poate propaga mai jos de manubriu sternal
Cand infectia se dezvolta intre stratul muscular si lama prevertebrala infectia
poate difuza in cavitatea toracelui, anterior pericardului, retrosternal
Puroiul care e siutat inapoia fasciei cervicale profunde poate difuza prin
partea laterala a gatului producna do tumefactia pe fata profunda a SCM
Uneori puroiul poate perfora lama prevertebrala ajungand in spatiul
retrofaringian, bomband in faringe si formand un absces retrofaringian insotit
de o juna marcata in deglutitia, dizartrie( tulburare in vorbire
O colectie purulenta se paote transmite prin spatiul retrofaringian in jos,
retroesofagian si de aici in mediastinul posterior
Cand colectia este localizata anterior traheei se transmite inferior in
mediastinul anterior
Sunt situatii cand in umra traumatismelor se pot produce rupturi ale traheei,
ale bornhiilor, mai rar a esofagului cu exteriorizarea aerului si formarea unui
pneumomediastin care poate ascensiona spre regiunea cervicala
La nivel cervical se poate produce o paralizie a muschiului platisma care duce
la slabirea pielii gatului cu aparitia pliurilor ce se mobilizeaza cu usurinta,
necesitand interventie chirurgicala in care o atentie deosebita trebuie
acrodata ramului cervical al nervului facial
Suturile la nivelul tegumnetului cervical
Trebuie sa se faca cu mare atentie atat la nivelul tegumentului cat si la
marginile lezate ale muschiului platisma pentru ca altfel marginile plagii sunt
trase in toate sensurile finzalizandu-se cu o cicatrice larga dizgratioasa
Torticolis
Congenital

Are drept cauza cel mai frecvent o tumora a tesutului fibros (fibromatoza
cervicala) care se dezvolta in SCM fiind urmata de o rotatie a capuluide
partea opusa
In timpul nasterii greoaie se trage nou nascutul de cap se rup vase si fibre
musculare si se formeaza un hematom care se transforma intr-o masa
fibrotica ce poate cuprinde nervul XI afectand astfel SCM
Se paote trata imediat pentru ca netratat in timp util duce la aparitia
torticolisului cu gatul deformat in flexie
Instalarea fibromatozei necesita d emulte ori dezinsertia inferioara a SCM
sau sectionarea acestuia sub nivelul nervului XII
Spasmodic
Se datoreaza unei distonii cervicale, adica existenta unei tonicitati
anormale ea putand aparea intre 20-60 de ani
Afecteaza muschii laterali ai gatului, mai ales trapezul si SCM
Se caracterizeaza printr-o deformare prelungita a gatului in rotatie,
inclinare laterala si flexie de partea respectiva sau uneori chiar in
extensie, cand e vorba de trapez
Se pot produce miscari involuntare ale capului, miscari care se fac lateral
sau anterior
Umarul este ridicat si usor deplasat anterior, de partea spre care se
indreapta si mentonul
Cateterismul venei sublcaviculare
Se foloseste o cale infraclaviculara pe la mijlocul claviculei, indreptand
cateterul spre incizura jugulara
Ca accidente se poate leza mai puternic vena subclaviculara cu formarea
unui hemothorax prin posibilitatea dea intepa si pleura care depaeste
clavicula si prima coasta (domul pleural)
Daca se patrunde prea posterior se poate leza artera sublcaviculara
Cateterismul venei subclaviculare se foloseste pentru administrarea de
lichide nutritive, asa numita alimentatie parenterala, pentru administrare de
medicamente sau pentru masurarea presiunii venoase sau chiar cea arteriala
Catetersimul VJI
Pentru explorarea cordului drept, si se foloseste de regula VJ dreapta care
este mai voluminoasa si mai verticala
Se palpeaza partea laterala a carotidei comune si se indreapta cateterul sub
un unghi de cca 30 de grade, intre 10-30 de grade spre triunghiul format de
captele clavicular si sternal ale SCM ( triunghiul mic/spatiul supraclavicular
mic) si de la acest nivel se indreapta infero-lateral spre manubriul sternal
Pulsul la nivelul VJI
Da informatii asupra contractiilor VD si se palpeaza deasupra extremitatii
mediale a claviculei capul fiind aplecat lateral de partea respectiva la 10-25
de grade
Acesta este afectat mai ales in patologie valvei triscupide care este insotita
frecvent de diminuare presiunii in circulatia pulmonara si deci in drepata a
inimii

 Sectionarea VJE
Se gaseste pe marginea posterioara a SCM si atunci cand este sectionata ea
ramane deschisa, ceea ce face ca sa aspire aerul producandu-se o embolie
gazoasa,aerul patrunzand in sistemul venos si apoi in cordul drept si in
circulatia pulmonara, care fara interventie rapida este mortala
VJE proeminenta
in insuficenta cardiaca datorita stazei venoase este proeminenta pe toat
alungimea sa, insa ea este proeminenta fiziologic pe o scurta portiune
deasupra claviculei servind ca barometru intern pentru circulatia jugulara
Intreruperea nervului frenic
Se poate produce lezional si este urmata de paralizia corespunzatoare a
muschiului diafragm
Atunci cand este anesteziat frenicul involuntar, aceasta paralizie este
temporara si isi reia functia atunci cand inceteaza actiunea anestezicului
Anestezia este o contractie particulara a diafragmului in sensul ca in
inspiratia diafragmul paralizat ascenzioneaza fiind ridicat de presiunea
intraabdominal
Ligatura ACE
Este urmata de diminuarea fluxului sanguin dar nu de oprirea totala a
acestuia datorita anastomozelor existente intre cele 2 ACE la nivel facial dar
si la nivelul extremitatii cefalice prin arterele occipitale ce permite restabilirea
circulatiei retrgrade
Endartectomia carotidiana
ACE pot prezenta pe peretii lor depunderi de placi ateromatoase ce pot
obstru lumenul arterial producand o scadere a fluxului sanguin depunere
ateromatoasa care poate fi pusa in evidenta prin ecografie Doppler
Diminuarea fluxului saguin duce la instalarea unui accident ischemic adica
pierderea laterala focalizata a functiei neurologice care paote fi tranzitoriu
sau de mai lunga durata, cel tranzitoriu durand pana la 24 de ore, fiind
caracterizat printr-o salbire accentuata a fortei musculare, abolirea
sensibilitatii de o parte a corpului si paote fi vindecat total in circa 3
saptamani
De multe ori este necesara deschiderea arteriala cu eliminarea placii de
aterom cu administrarea medicamentelor anticoagulante
In deschiderea arterei trebuie sa se evite lezarea nervilor IX X XI XII precum si
a nervului laringeu
Se pot introduce si diverse sonde dilatatoare
Pulsul carotidian
Se ia in santul dintre trahee si muschii infrahiodieni pe marginea anterioara a
SCM la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid
In reanimarea cardiaca cand se constata absenta sa traduce cu certitudine
oprirea cordului
Palparea arterei carotide
In palparea carotidei trebuie sa se tina cont de faptul ca la nivelul sinusului
carotidian exista o hipersensibilitate si frecvent presiunea exercitata pe artera

carotida e urmata de bradicaride, hipotensiune si ischemie caridaca care

paote merge pana la sincopa care este urmata de scaderea perfuziei
cerebrale
Aceasta manevra este contraindicata la cardiaci
Lezarea trunchiului simpatic cervical
Prin lezarea lui se instaleaza sindromul CLAUDE BERNARD HORNER
caracterizat prin
mioza ca urmare a lezarii simpaticului,
ptoza palpebrala (ca urmare a paraliziei ridicatorului pleoapei superioare),
enoftalmie infundarea globului ocular (ca urmare a paraliziei muschilor
planseului orbitar)
O vascularizatie crescuta si o scadere a transpiratiei ca urmare a lezarii
simpaticului
Artera tiroidiana mijlocie (ima)
Exista in circa 10% din cazuri si isi poate avea originea in trunchiul arterial
brahiocefalic, in arcul arotic, in sbclaviculara si mai rar in toracica interna
Glande tiroide ectopice
Poate exista o glanda tiroida linguala la baza limbii, la nivelul hioidului sau
sub acesta
Atunci cand exista este situata in planu lregiunii mediane a gatului si trebuie
facut diagnosticul cu un chist tireoglos
Tesut tiroidian glandular accesor
Poate sa mai existe la nivelul timusului, pe partile laterala ale cartilajului
tiroid si pe suprafata msuchiului tirohiodian
Cresterea de volum a tiroidei
Poate fi o crestere neneoplazica si neinflamatorie
Poate creste si in stari fiziologie ca in periaoda menstruala sau in sarcina
Aceasta crestere da nastere gusei care are ca urmare comprimarea traheei,
esofagului, a nervilor laringei
Glanda se mareste mai rar superior datorita existentei muschilor
sternotiroidian si SCM si se poate insoti de hipertiroidie sau hipotiroidie
Necesita extirparea sa chirurgicala care se numesre tiroidectomie care atunci
cand este cancer de tiroida este o extirpare totala si se recomanda o
extirpare partiala, subtotala pentru a pastra o portiune din partea sa
posterioara conservand astfel glandele paratiroide ce pot fi extirpate o data
cu glanda tiroida
In tiroidectomie, se are in vedere sa nu se lezeze nervii laringei si recurenti
pentru ca lezarea nervului laringei duce la paralizia muschilor striati ai
laringelui (o parte dintre ei) iar a nervului recurent este cea mai frecventa si
care este lezat cand se intervine pe polul inferior al glandei troide, dar si in
alte interventii chirurgicale la nivelul gatului, laringeul drept avand raporturi
stranse cu artera tiroidiana inferioara trecand fie intre cele doua artere
tiroidiene fie printre reamurile tiroidiene inferioare si avand in vedere aceste
raporturi de regula ligatura arterei se face la distanta de glanda

Afectarea nervului laringeu este urmata de o raguseala, o afonie tranzitorie si

un spasm laringian
In interventiile pe tiroida pot fi extirpate din greseala glandele paratiroide
situate pe fata posterioara a lobilor tiroidieni, cea superioara mai sus de
cartilajul tiroid iar cea inferioara imediat sub acesta,cel mai frecvent
Adenomul paratiroidian
Este o tumora benigna a tesutului epitelial insotita de hiperparatiroidie
Extirparea paratiroidelor e urmata de o scadere a calciului seric cu spasme
musculare tetanie, care atunci cand intereseaza si musculatura laringelui si
cea respiratorie duce la deces
Sunt glande tiroide care prezinta absenta istmului tiroidian, deci lobii
tiroidieni nemaifiind uniti median, si pot sa nu prezinte nici piramida lui
Lalouette care poate sa lipseasca si cand exista istm tiroidian
Fracturi ale scheletului laringian
Traumatismele in regiunea anterioara a gatului sunt grave si atunci cand
produc fracturi ale scheletului laringian urmate de hemoragii submucoase,
edeme, cu obstructia cailor respiratorii, cu o voce ragusita cu tulburari de
vorbire
Endolaringele se studiaza prin laringoscopie
Indirecta cu oglinda
Directa prin laringoscop
Inhalare de corpi straini
De regula se opresc in vestibulul laringian si blocheaza caile respiratorii
In medie se considera ca apar tulburari care pot merge pana la moarte daca
blcoarea dureaza mai mult de 5 minute, producandu-se o blocare prin
contractia spasmodica a plicilor, ceea ce impiedica patrunderea aerului in
trahee
De reugla, bolnavul reactioneaza printr-o tuse violenta care de multe ori
poate exterioriza corpul strain
Atunci cand este deja in repaus respirator, se aplica manevra HEIMLICH care
cu pumnul drept dispus in palma stanga se apasa pe abdomenul pacientului
intre ombilic si manubriul sternal
Daca nici asa nu se rezolva se intervine prin cricotirotomie cu acul ( se
introduce un ac la nivelul ligamentului cricotiroidian si bolnavul poate sa
aspire o cantitate minima de aer care il mentine in viata pana ce ajunge sa i
se faca traheotomie, are se face suprasternal de regula pot fi sectionate inele
traheale 1 si 2 sau 2 4 se dau partile moi la o parte si se dau la o parte si
muschii infrahioidieni si se introduce un tub
Cancerul laringian
Primul semn este raguseala, pentru ca aceasta raguseala (voce bitonata) mai
este insotita si de o otalgie si de disfagie
Ca semn principal se palpeaza nodulii pre si latero-traheali care sunt
hipertrofiati
In cancer de laringe e enecesara intervenita chirurgicala adica laringectomia

Se face inclouirea laringelui si dupa calmeare este necesara reeducarea

vocala care se paote face prin mai multe metode: cu electrolaringe sau cu o
proteza traheoesofagiana
Poate trai foarte mult postoperator, chiar si peste 15 ani
De regula apare ceva mai tarziu, dupa 50 de ani, cam la 60 de ani
Cortpi straini laringo-faringieni
Sunt corpii straini care se opresc in recesul priform
In general sunt corpi straini subtiri si ascutite : os de peste, fir de par se
opresc la nivelul recesului piriform
Uneori poate exista un tractus sinusal al recesului care consta intr-o legatura
intre acesta si galnda tiroida si o infectie la acest nivel se paote complica cu o
tiroidita care neceista tiroidectomie partiala
Infectia amigdalei palatine
Se numeste amigdalita
Este bacteriana, streptococ beta-hemolitic grupa A
Trebuie trata cum trebuie deoarece tratamentul inadecvant antibiotic paote
avea urmari nefaste asupra organismului
Tratamentul chirurgical se numeste amigdalectomie(tonsilectomie)
Adenoidiata
Inflamatie tonsilei faringiene
Se caracterizeaza printr-o respiratie pe gura cu posibilitatea ca infectia de la
tonsila faringiana sa se extinda la tonsila tubara si de aici sa ajunga urechea
medie
Fistula traheo-esofiagiene
Sunt anomalii congenitale asociate cu atrezie esofgaiana
In 90% din cazuri partea proximala a esofagului se termina cu un buzunar si
aprtea inferiaora comunica cu traheea
In buzunarul format se depoziteaza mucus care e inghiti in deglutitie
Fistula tip B partea rpoximala a esofagului comunica cu traheea si partea
distala cu stoamcul
Fistula tip C ne ueste vorba de atrezie ci o fistula pura esofagul comunicand
cu stomacul si din partea sa proximala desprinzandu-se o prelungire spre
trahee
Aceste fistule apar pentru ca persista o separare anormala intre esofag si
trahee prin neconsolidarea spetulu itraheo-esofagian
Cancer de esofag
Se traduce prin disfagie si tulburari in deglutitie deoarece reduce lumenul
esofagian pana la 30-50%
Esofacul se examineaza cu esofagoscopul si cand durerea devine marcata
semnaleaza faptul ca tumora s-a extins la tesuturile preoesofigiene
Semnul principal este hipertrofierea nodulilor cervicali profunzi inferiori care
compreseaza si nervul laringeu recurent care da regulseala caracteristica
Lezarea esofagului
Se produce foarte rar doearece este un organ profund
Apare ca o complicatie pentru alte interventii chirurgicale, cele mai multe in
cauze de traumatism

 Este ascoiat frecvent de leziun iale cailor respiratorii

Lezarea fara tratament este mortala
Leziunile esofaglui chiar si cu tratament e mortala pana in 50% din cazuri
Anestezie plexului cervical
Se face printr-o cale laterala, prin doua puncte, o linie care trece prin varful
mastoidei, tuberculul lui Chaisaignac, la un lat de deget de mastioida si un
punct situat prin incrucisarea la orizontala prin marginea anterioara a
cartilajului tiroid si marginea posterioara a SCM