You are on page 1of 2

Decizia CCR 600/2005

AUTORUL SEIZARII:In temeiul art. 146 lit a) din Constitutie,precum si a art.


47 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale,Curtea Constitutionala poate fi sesizata si de cel putin 25 de
senatori pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inaintea de
promulgarea lor.Astfel,in cazul deciziei 600/2005,autorii sesizarii sunt 28 de
senatori,mai exact: : Vadim Tudor Corneliu, Aurel Ardelean, Liviu Doru Bindea,
Carol Dina, Valentin Dinescu, Viorel Senior Duca, Gheorghe Viorel Dumitrescu,
Gheorghe Funar, Constantin Gaucan, Ilie Ilascu, Nicolae Iorga, Irina Loghin,
Eugen Mihaescu, Viorica-Georgeta-Pompilia Moisuc, Ilie Petrescu, Petru Stan,
Claudiu Tanasescu, Mihai Ungheanu, Verginia Vedinas, Antonie Iorgovan, Doru
Ioan Taracila, Lupoi Mihail, Aurel Gabriel Simionescu, Otilian Neagoe, Ion
Florescu, Ion Toma, Traian Novolan, Ion Radoi.
OBIECTUL SESIZARII:Legea pentru reglementarea situatiei juridice a unor
bunuri care au apartinut fostului suveran al Romaniei,Mihai I
MOTIVAREA SESIZARII:
1.Prin promulgarea legii in cauza,fostului suveran i s-ar conferi un regim special
fata de alti cetateni expropriati sau cu bunuri confiscate,care ar avea de
asemenea dreptul la reparatii.( art. 1 alin 2 si 3, art. 44 alin 1 si 2,art 16 alin 1 si 2,
art 4 alin.2)
2.Legiuitorul face o selectie arbitrara si nelegitima,favorizandu-i pe unii dintre
mostenitorii fostului suveran,mai precis pe fiica acestuia,principesa Margareta si
principele Radu,incalcandu-se dispozitiile constitutionale referitoate la
dreptate ( art. 1 alin.2)
3.Legea ar incalca dispozitia constitutionala conform careia proprietatea publica
statului este inalienabila. (art 136 alin.4)
4.Articolul din legea supusa controlului de constitutionalitate referitor la
instituirea unui drept de folosinta gratuita petru fostul suveran si o parte a
familiei sale asupra Palatului Elisabeta,Castelului Peles,Pelisor si Foisor este
contrat dispozitiilor constitutionale deoarece acest drept de folosinta gratuita
poate fi acordat doar institutiilor de utilitate publica. (art. 136 alin.4)
5.Faptul ca plata despagubirilor este ceruta in euro contravine prevederilor din
Constitutie care stabilesc ca moneda nationala este leul. (art. 137. alin 2)
DECIZIA CCR:Constata neconstitutionalitatea legii pentru reglementarea
situatiei juridice a unor bunuri care au apartinut fostului suveran al
Romaniei,Mihai I.

MOTIVAREA DECIZIEI CCR:


Curtea Constitutionala constata incalcarea atat unor conditii esentiale de
forma,cat si de fond in edictarea legii in cauza,pe care o gasesc in totalitate
neconstitutionala
1.Prin identificarea expresa atat a bunurilor care fac obiectul legii,cat si a
destinatarului concret al acesteia,fostul suveran al Romaniei inca din numele
legii,este evident ca actul normativ se doreste a avea caracter individual.Inca din
expunerea de motive,legea tinteste adoptarea unei reglementari speciale,prin
derogarea de la dreptul comun.Insa,actele normative de reglementare speciala
pot avea doar caracter normativ,asadar nu se pot adopta intuitu personae,ceea ce
din start anuleaza legitimitatea legii supuse controlului de constitutionalitate.
2.Legea in cauza este rezultatul unei intelegeri prealabile intre fostul suveran al
Romaniei si Guvern insa nu sunt respectate conditiile de forma ale unui
asemenea inscris,care trebuie intocmit sub strictetea unor dispozitii legale
imperative.
3.Este incalcat principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat,intrucat
Guvernul trebuia sa actioneze in calitate de detinator al puterii executive,prin
adoptarea unei hotarari in acest sens,si nu de initiator al unui proiect de lege
inaintat Parlamentului.In acest fel,puterea legislativa intra peste sfera de
acoperire a executivului.(art 1 alin.4)
4.Faptul ca actul normativ in speta imbraca forma unei legi,face ca acesta sa nu
poata fi supus controlului judiciar,ceea ce contravine principiului liberului acces
la justitie.(art.21 alin. 1 si 2)
5.Se incalca art 136 alin (4) din Constitutie,potrivit caruia dreptul de folosinta a
proprietatii publice a statului este gratuit doar in cazul institutiilor publice,nu si
persoanelor fizice.