UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI

MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE MBUNTTIRI FUNCIARE
I INGINERIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA: INGINERIA MEDIULUI
DISCIPLINA: AMELIORAREA ZONELOR UMEDE

PROIECT DE AN
CURSURI CU FRECVENTA REDUSA
NDRUMTOR:
Prof. Univ. Dr. Maracineanu Florin
Conf. Dr. Elena Constantin

STUDENT:
VLAD LORIANA LILIANA
ANUL III , CREDITE
GRUPA 7302

Bucureti,2013- 2014
CAIET DE SARCINI
INFORMATII GENERALE
Caietul de sarcini se refera la serviciile de proiectare si de lucrari de executie a
obiectivului de investitie si face parte integranata din proiectul tehnic.
Documentatia de proiectare se va intocmi in conformitate cu standardele:
Proiectul pentru autorizatia de construire,
Proiectul tehnic si detaliile
Documentatia economica
Continultul cadru al domentatiei va fi eleborat in conformitate cu prevederile HG nr.
28/2008 si ale Ordinului 863/2008 al MDLPL.
CONTINUTUL PROIECTULUI TEHNIC
I.
Piese scrise
1. Descrierea generala a lucrarilor
1.1. Elemente generale
Proiectul tehnic avizat si aprobat potrivit prevederilor legale preprezinta
documentatia pe baza caruia se executa lucrarea.
Proiectul tehnic trebuie sa fie elaborat in mod clar si sa asigure imformatii complete
pentru autoritatea contractanta sa obtina date tehnice si economice coplete despre lucrarea
de amenajare a teritoriului si sa rezulte daca proiectul corespunde cerintelor sale.
1.2. Denumirea obiectivului de investitie
Amenajarea zonei Statiunii CARANSEBES, Jud.CARAS-SEVERIN pentru
valorificarea durabila a terenurilor cu exces de apa.
1.3. Ampalsammentul
Localitatea CARANSEBES
Judetul CARAS-SVERIN
1.4. Titularul investitiei
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rulare
1.5. Beneficiarul investitiei
Asociatia Agricola SC SURVEY UNIVERSAL PROJECT TOP-CAD SRL
1.6. Elaboratorul proiectului
Student: VLAD LOIANA LILIANA

2. Studii privind cadrul natural

2.1. Studiu climatic
Pentru eleborarea proiectului se utilizeaza datele climatice de la statiunea
meteorological CARANSEBES prezentate in table 1:
IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

Suma
Media

4,7

10,8

15,9

18,9

21,00

20,3

16,5

11,3

5,9

1,5

10,6

44,1

48,4

64,5

86

91,6

74,3

71,5

55,7

56,1

49,7

48,8

737,2

17

54

96

121

137

120

81

46

18

8,2

7,4

8,2

9,5

11,3

10,4

7,7

7,3

7,7

8,5

8,3

Luna

II

T oC

-0,8

0,5

P mm

46,5

ETP mm
Nr zile
P>1mm

III

8,3

694,0
102,8

Ploaia de calcul pentru dimnesionarea amenajarilor de drenaj cu asigurarea de 5%

este de H= 84mm.
Da = 1,42%/m3
CC= 23,2%
CT = 34,6%

2.2. Studiu pedologic

Solul dominant in zona de studiu este BRUN LUVIC avand o textura GREA.
Principalele caracteristici fizice si hidrofizice ale solului sunt:
densitatea aparenta Da = 1,42 t/m3
capacitatea de camp pentru apa CC = 23,2%
capacitatea totala de apa CT = 34,6%

2.3. Studiul hidrogeologic

Studiul de specialitate arata ca in zona studiata, pe o anumita parte a suprafetei
nivelului apei freatice se afla la o adancime mai mica decat adancimea critica si produce
exces de apa in sol. Aceasta se identifica pe planul de situatie prin intermediul izofreatei
critice corespunzatoare apei freatice de 1m (izofreata- linia care uneste punctele dela
suprafata terenului cu aceeasi adancime a apei freatice).
Suprafata cuprinsa intre aceasta izofreata si limita de nord a planului, exceptand
zonele cu cote inalte are o suprafata de 242 ha si se propune sa fie amenajata cu lucrari de
drenaj subteran orizontal pentru coborarea nivelului freaic la adancimea normei de drenaj.
2.4.

Studiul geotehnic

Caracterizarea geotehnica a pamantului, are la baza fisa tehnica obtinuta dinforajele

amplasate pe plan. In zona cu exces de apa freatica s-a executat forajul F1 avand structura
litologica de mai jos:
N = 23
Fisa foraj geotehnic nr. 1
0.00m

PN

H= 2,0 + N = 2.0+0.23=2,23m
cm
K = 0,6 m/zi
Forajul F1 prezinta un profil omogen fiind alcatuit din praf nisipos avand o grosime
de 2, 23m.
Pe terenul fara aport freatic structura geotehnica este prezentata in fisa nr.2
0.00m

H= 1,5 + N = 1,5+0.23=1,73m

AN

cm
H= 2,0 + N = 2,0+0,23=2,23m
cm
K = 0,2 m/zi

In acest foraj format din doua straturi: primul cu grosimea de 1,73m este format din
argila nisipoasa iar al doilea este format din argila si are o grosime de 2,23m.
Pentru amplasarea raioanelor geotehnice pe planul de situatie trebuie eleborat un
prfil geotehnic intre cele doua foraje. La limita zonei de influenta a forajelor se treseaza cu
o linie rosie limita raioanelor geotehnice.
Se amrcheaza pe plan in zona forajlui F1 inscriptia raion geotehnic RG I iar in
zona F2 insciptia RG II.
In dreptul fiecarui foraj se marcheaza o verticala pe care se noteaza, la scara,
structura fiecarui foraj se unesc punctele care marcheaza forajele si se treseaza liniile
paralele cu aceasta linie plecand de la limita fiecarui strat in parte.
In zona mediana se marcheaza zona de intrerupere a straturilor.
2.5. Studiul topografic
Suprafata luata in studiu este de 1045 ha din care 242 ha o reprezinta terenul
orizontal cu panta de 1,12%.
i =(i1+i2+i3) n
h
i=

100 (%)
L

2.6. Prelucrarea elementelor climatice

Pentru a pune in evidenta categoriile de lucrari hidroameliorative necesare
regularizarii regimului umiditatii din sol datele climatice medii se prelucreaza si se
interpreteaza conform indicilor climatici de mai jos:
a) Indicele de bilant
Ib = P- ETP (mm/an) = 737,2mm-694mm=43,20 mm/an
b) Indicele hidroclimatic
P
Ih =
100 = 106,22 %
ETP
c) Indicele de ariditate:
P
Ih =
100 = 20,85
T+10

P =precipitatii medii anuale

ETP = evapotranspiratia potentiala
T = temperatura anuala
Vlorile acestor indici se apreciaza in functie de datele prevazute in tabel:

Zona climatica

Clasa
climatica

Foarte
deficitara
Deficitara
Moderat
deficitara
Subexcedentara Slab
deficitara
Slab
excedentara
Moderat
excedentara
Excedentara Puternic
excedentara

Subclasa
Indice de bilant Indice hidroclimatic
Ib
-350
-349... -250

Indice de ariditate

Ih

Ia

65

22

- 249... -150

66...77

22...77

-149...-50

78...90

26...31

-49...50

91...105

28...38

51...150

105...125

32...46

150...300
301...600
601...1000
1001

126...150
151...230
231...330
331

39...50
48...83
75...150
151

Concluzii
Prelucrarea datelor climatice arata ca perimetrul de proiectare se incadreaza in clasa
climatica mderat excedentara, zona climatica exceentara.
Pe aceasta baza se considera caregularizarea umiditatii solului poate fi asigurata prin
amenajari de irigare + drenaj.

2.7. Concluzii si propuneri

Din evaluarea conditiilor naturale din zona de studiurezulta urmatoarele:
zona climatica caracteristica arata ca pe o exploatare durabila a terenului agricol sunt
necesare amenajari de imbunatatiri funciare mixte (irigare + drenaj) sau numai
drenaj
excesul de apa se produce pe intreaga suprafata din precipitatii si doar pe 242 ha se
produce din cauza apei freatice
pentru colectarea si evacuarea excesului de apa trebuiesc proiectate urmatoarele
amenajari:
amenajari pentru drenaj de suprafata cu canale deschise,

 drenaj suteran orizontal cu tuburi pe terenul cu exces de apa

freatica,
masuri secundare de drenaj.
3. Proiectarea lucrarilor de drenaj de suprafata
Prin drenaj de suprafata (desecare) se intelege totalitatea lucrarilor prin care se
colecteaza si se evacueaza excesul de apa dela suprafata terenului. Se folosesc in acest scop
canale deschise de divese ordine care formeaza schema hidrotehnica a amenajarii.
O schema hidrotehnica completa este formata din urmatoarele tipuri de canale:
canale colectoare (CC) care reprezinta elementul cel mai mic din ordin (tertiari)
canalele de transport si evacuare care colecteaza debitele din CC si transporte spre
emisarul natural. Se diferentiaza:
- Canale de evacuare secundare (CES)
- canale de evacuare principale (CEP)
canale de intrceptie a apelor exterioare:
- canale colectoare de cultura (CCC) care intercepteaza debitele care se
scurg de pe terenurile cu cote mai mari spre terenuri care se proiecteaza
- canalele colectoare de infiltratie (CCI)care intercepteaza debitele de
infiltratie
In functie de forma si dimensiunile ternului nu este obligatorie prezenta tutror
acestor tipuri de canale.
-

Principii pentru trasarea canalelor colectoare:

se amplaseaza pe directia curbelor de nivel cu o usoara inclinare fata de ele
sa treaca pe cat posibil, prin zonele depresionare in care stagneaza apa
canalele trebuie sa fie paralele intre ele pentru ca suprafata de teren delimitata de ele
sa aiba o forma geometrica regulata favorabile exploatarii agricole
distantele dintre canalele colectoare se stabilesc in functie de textura terenului, asfel:
- textura argiloasa -200- 400m (A)
- textura medie - 300-500m (P)
- textura usoara 400-600m (N)
lungimea canalelor colectoare este cuprinsa in medie intre 800-1500m, dar se pot
utiliza si alte lungimi daca ternul impune aceasta.

Canalele de transport si evacuare

Se traseaza perpendicular pe curbele de nivel si ori de cate ori este posibil trebuie sa
aibe functie bilaterala
Racordarea canalelor CES si CEP se face sub forma de unghi cuprins intre 900- 450
pentru debitele mai mici de 0,5m3/s (Q<0,5 m3/s )
CC

450

900

Canalele de drenaj de suprafata se traseaza cu culoare rosie si sensul de scurgere a

apei se marcheaza cu o sageata asezata in punctul aval al canalului.
Evacuarea apei din CES in emisar se face gravitational deoarece nivelul mediu al
apei din aceasta este inferior cotei medii a apei din canalul de evacuare.
Constructia canalelor pentru drenaj de suprafata se face in DEBLEU.
Inclinarea taluzurilor se diferentiaza asfel:
in RG I 1:m 1:1,5
in RG II 1:m 1:1
In functie de textura solului se recomanda ca distanta dintre canalele colectoare sa
fie de 500m.
Debitele specifice de evacuare
Sursele de exces de apa pentru zona de studiu sunt precipitatiile si apa freatica.
Precipitatiile luate in considerare sunt reprezentate de ploaia de calcul care rezulta din
ploaia maxima in 24 h cu asigurarea de 5%.
Debitul specific din precipitatii se calculeaza cu formula:

qp =

H5%*Ks
(8,64)*T

H5% = ploaia de calcul (mm)

Ks = coeficient de scurgere -0,20 RG I
-0,25 RG II
Textura
Ks

RG I
0,20

RG II
0,25

T = durata de evacuare a excesului de apa (2-3 zile) in functie de perioada de vegetatie

84 * 0,20
qp RG I

= 0,97 l/s ha
8,64 * 2
84 * 0,25

qp RG II

= 1,22 l/s ha
8,64*2
84 * 0,25

qp RG II

= 1,22 l/s ha
8,64 * 2

Pe trenul cu exces de apa freatica se produce un debit specific de evacuat:

qf =

(CT - CC) (H2 - H1)

0,86 *tp

qf =

(32,7- 4,5) * 0,25

0,86 *2

E
8,6

3,33
8,6

h0

8,6 *tp

68

8,6 *2

(l/s ha)

4,75

l/s ha

H2 - H1 = denivelare produsa de panza freatica

CT = capacitatea totala de apa
CC= capacaitatea de camp pentru apa
H2 - H1 = 0,20 TU
= 0,25 TM
= 0,30 TEXTURA GREA
tp = durata intervalului ploios in care nivelul freatic creste de la H2 la H1
(2 ZILE)
tp = 1-4 zile
e = evapotranspiratia potentiala pe durata tp
e =

ETP IV
30 zile

tp =

54
30

= 3,6

h0 =grosimea stratului de apa care ramane la suprafata terenului la sfarsitul ploii de calcul
h0 = ( 1 - K s) * H5% = (1 - 0,20 ) * 84 =67,2
Calculul debitelor de dimensionare

Debitul unui canal se calculeaza inmultind debitul specific cu suprafata deservita de canal
Q = q*S (ha)
QRGI = 0.15 * 242=36,3 ha
q = debitul specific
s= suprafata deserita de canal
Debitul de dimensionare al CES rezulta prin metoda compunerii din amonte in aval.
Se calculeaza debitele de dimensionare pentru cate un CC pentru fiecare regim
geotehnic cu conditia sa fie cat mai apropiate.
Debitul de dimensionare pentru canalul din RG I
QCC RG I = Qp + Qf =44,38+217,31 =261,69 l/s
Qp = debit evacuat din precipitatii
Qf = debit evacuat din panza freatica
Qp = qp * Sp
Qp = 0,97 * 45.75= 44,38 l/s
Qf = qf * Sp
Qf = 4,75*45,75=217,31 l/s
qp = debite specifice din precipitatii
qf = debite specifice din panza freatica
QCC RG I =261,69 l/s
Debitul de dimensionare penru CC din RG II rezulta numai din precipitatii
QCC RG II = Qp l/s
QCC RG II = qp * Sp l/s
QCC RG II = 17.28* 45,75 =790,56 l/s
Dimensionarea canalelor se face prin metoda grafica utilizand diagramele eleborate
prin metoda Chzy.
Pentru dimensionare sunt necesare urmatoarele elemente:
debitul de dimensioare
inclinarea taluzului
panta canalului - pe canale plane trebuie sa fie de 0,5 pentru CC si 0,2
pentru CES

 viteza de curgere a apei pe canale tebuie sa fie mai mare de 0,2 m/s
Dimensionarea consta in stabilirea tipului constructiv precum si al latimii la
fundul canalului b si a adancimei apei in canalul h
Q l/s
n > 0,2m/s
Prin aplicarea metodologiei dedimnesionare hidraulica a rezultat urmatoarele
elemente pentru canale:
CC = 44,1 (din RG I)
Q = 177,44
l/s
b = 50 cm =500 mm
h = 25 cm
i = 0,2
v = 0,5 m/s
m = 1,00
CC = 44,1 (din RG II)
Q = 177,44 l/s
b = 50 cm
h = 25 cm
i = 0,2
v = 0,5 m/s
m = 1,00
4. Amenajarea terenului cu lucrari de drenaj subteran orizontal
Drenajul subteran orizontal esteo thnica hidroameliorativa folosita pentru
coborarea nivelului apei freatice la o anumita adancime de sol. Se folosesc in acest scop
drenuri tubulare prevazute cu fante sauorificii prin care apa in exces din sol patrunde in
dren. Se pot utiliza tuburi din ceramica cu lungimea de 33cm din care se realizeaza drenuri
absorbante cu lungimea de 200-250m , insa s-a generalizat utilizarea tuburilor din mase
plastice sub forma de colaci cu lungimea de 50 pana la 200m.
4.1. Criterii de drenaj subteran
Pentru proiectarea unei amenajari de drenaj trebuiesc determinate elementele
tehnice principale care se prezinta sub foma criteriilor de drenaj:

debitul specific de evacuat:

q = qf 0,00864 = 410,4 - 0,00864 = 410,39
qf = 4,75 l/s ha = 410,4 m3 /m2 zi
qf = debitul specific de evacuat din panza freatica (l/s ha)

sarcina hidraulica a panzei freatice la jumatatea distantei dintre drenuri

h in functie de textura solului in zona de studiu

h = 0,30m
norma de drenaj Z este inaltimea la care trebuie coborat nivelul freatic pentru a
determina un strat de sol cu grosime suficienta pentru plante,in care raportul aer apasa fie
optim. Pentru zonele de studiu norma de drenaj este de 0,6m.
Z = 0,7 TG
adancimea de pozare a drenurilor este adancimea la care se construieste transeea in care
se aseaza drenurile. Se calculeaza dupa doua criterii:
criteriul agronomic impus de necesitatea asigurarii normei de drenaj
h+Z
0,30+0,7
Hp =
=
= 1,11 m
1-
1-0,1
unde:
Hp = adancimea de pozare (m) =1,11 m
h = sarcina hidraulica=0,30 m
Z= zona de drenaj (m) = 0,7 m
= coeficient de tasare =0,1
= 0,1 (TM, TG)

Hp=1,11 m

----------------------------------------------------q
Schema distantei dintre drenuri
-

criteriiul adancimii de inghet cere ca drenurile sa fie pozate sub adancimea de inghet
a solului din zona amenajata
Hp = (0,6...1,1) + ext
0,1m
Hp = 0,6 +0,1=0,7 m
Dintre cele doua valori se alege valoarea ca mai mare care va fi adancimea de pozare a
drenurilor absorbante in zona de studiu 1,11 m

4.2.

h =
h=

Calculul distantei dintre drenurile absorbante

Se foloseste relatia lui ERNST

q v
qL2
qL
+
+
K
8h
K

Ln

v
u

3,55*0,25
3,55*1
+
+
0,6
8(0,6+25,22)

3,55*1
0,25
ln
= 2,44 m
3,14*0,6
0,15

h = 0 +1/2h = 84,06+1,2*0,25= 25,22

u = perimetrul inmuiat al drenului
u = r = 3,14* 0,05m = 0,15
0 = H-Hp = 84-0,94 = 83,06mm
v = h =0,25.

Hp =1,11 m

h=DV

------------------------------------------------------ *h
----------------------------------------------------Dh
Da
*h= * 0.30=0,15m
Dh=25,22 m
Da=24 m
h=Dv=0,30

4.3. Trasarea schemei hidrotehnice pentru drenaj subteran

O schema complete de drenaj este formata din drenuri absorbnte (d,a) si drenuri
colectore (D,C)

Drenurile bsorbante se traseaza sub forma unor sruri paralele de tuburi ingropate
la distantele determinate n proiect.
Excesul de apa patrunde drenuk din PVC ondulat prin ele 500 de fante/m de dren.
Drenurile colectoare se folosesc in cazul schemelor compuse si au rolul sa preia
debitele din drenurile absorbante sis a transporte pentru evacuarea intr-un canal.
In functie de conditiile din teren se pot folosi scheme simple in cae dreurile
absorbante se descarca direct in canal , acestea fiind unilaterale sau bilaterale.
da

da

da

da

da

da

da

da

da

unilaterala
bilaterala
Schemele compuse unilaterale sau bilaterale sunt formate din drenuri colctoare si
absorbante, avand unghiul de incidenta de maxim 90 gr intre ele.
Schema compusa
da

da

da

da

da

da

da

da

unilaterala

da

bilaterala

Drenurile absorbnte se traseaza pe plan perpendicular pe directia de curger a apelor

freatice care corespund de obicei cu sensul pantei terenului.
In acest studio de fezabilitate urmeaza sa fie trasate drenyri absorbante doar pe suprafata
deservita de un canal colecor amplasat in zona e exces de apa freatica
4.4 Dimensiunea renurilor absorbante

Dimensiunea hidraulica a drenurilor absorbante trebuie sa delimiteza diametrul

tublui de drenaj si anta acestuia si debitul de evacut im m3/m2/zi
Se foloseste relatia:
Q=0,321km*d2,67*i0,5 (m3/s)
Q= debitul transportat in m3/s
i =panta drenului
i=o,2%
Q
1,104
D
=(
)2,67=(
0,5
22*i
22*0,44
S RG I =l*L*10-4=0,05 ha
S RG II =L*l*10-4=0,049ha
Q=qf * s=177,44*0,005 = 1,104
Q=0,321*302,67*0,20,5=1226,26 m3/s
Diametrul calculat rezultat in m si trebuieexprimat in mm pentru a putea
comanda furnizorului drenurile , dar diametrul calculate trebuie corelat cu diametrul
produs de furnizor :50 mm , 65 mm , 80 mm , 100 mm (pentru PVC ondulat).
Se stabileste pentru drenuri , valoare imediat superioara celei calculate.
Concluzie :
Pentru proiectarea drenului subteran in zona de studio nse folosesc drnuri din PVC
ondulat , cu diametrul de 30 mm , pozat la o adancime de 1,11m si la o distanta de 2,44
m , care determina o norma de drenaj e 0,7 m.
5. Volume de lucrari
Valoare investitiei este detreminata in principal de volumul de terasamente , necesare
pentru constructia canalelor si a drenurilor.
Pentru drenurile subterane se executa terasamente cu utilaje specific care asigura
pozarea tubului de dren.
Trasarea unui dren se caracterizeaza prin adancime in amonte si aval , darsi sectiunea
transversal medie pentru un dren absorbant tip cu l=250 m , volumul de terasamentepentru
constructia transeei calculandu-se astfel:
-adamcimea de pozare medie

Hpmed =

Hpam+Hpaval
2

= 1,11+1,36 = 1,24 m
2

Hpaval =Hpam+250*0,001 = 1,11+250*0,001=1,36 m

-calculul sectiunii medii
S m=Hpmd*b(m2)
S m=1,24*0,25 = 0,31 m2
b= latimea fundului transeei
b=0,25 m
-voumul de terasamente
VT=250(m) * Sm (m2) = 250 * 0,31 = 77,5 m3
-indicele specific de terasamente pentru drenuri
is = VT : 250 (m3/m)
is =77,5 :250 = 0,31 m3/m
5.1 Stabilirea volumului de terasamente pentru constructia canalelor
Documentatia de baza pentru executia canalelor si stabilirea elementelor tehnice o
reprezinta profilul longitudinal prin axul canalelor.
Pentru acest proiect se va elabora un profil longitudinal prin canalul colector al
dimensiunii din zona de exces de apa freatica.
Se marcheaza pe plan cotele extremitatilor canalului si intersectia lui cu fiecare curba
de nivel.
Pe traseul in plan al canalului se noteaza elementele de la dimensionarea hiraulica ,
precum si pozitia primului dren absorbant din amonte de pe canal.
Dc
CC3

CES

RG II

RG I
Q =441,3 l/s
b = 50 cm
h =25 cm
I = 0,2%o
v =0,5m/s
m =1

RG II
Q =222.80 l/s
b =50cm
h =25 cm
i = 0,2%o
v =0,5 m/s
m =1

CDc aval =CT aval Hp aval =34.6 -1.11=33.49

S =b*hs+mhs (m2) =50*25+1*252 = 1875 cm = 18,75 m2
B inaltimea la fund a canalului
Vp = Sm * Dp m3
Sm =3.1
Pe baza datelor din profilul longitudinal se calculeaza indicele specific mediu pentru
canale.
is
canal

VT
Dcumulat

77,5
33,67

= 2,30
(m3/m*l)