Particularitile de varst.

Anomaliile de dezvoltare a masivului

facial.
1. Notiuni de embriologie.
Sistemul osos se dezvolta din mezoderm in timpul celei de-a treia saptamani de gestatie. Fibroblastii,
condroblastii si osteoblastii se formeaza din mezenchim (tesutul conjunctiv embrionar) care este derivat
din mezoderm. Bolta craniana este formata din oase late care sufera o osificare membranoasa, trecand
direct de la tesut mezenchimal la tesut osos. Oasele mici ale bazei craniului si o parte din osul occipital
sufera o osificare encondrala (de la mezenchim se formeaza tesut cartilaginos si apoi osos). Bolta
craniana si baza craniului adapostesc creierul si poarta denumirea deneurocraniu. Restul oaselor craniului
si fetei poarta denumirea deviscerocraniu. Oasele membranoase ale calotei craniene sunt unite prin tesut
conjunctiv la nivelul suturilor sagitala, coronare, lambdoide, metopica, scuamoase. Intre suturile
metopica, coronala si sagitala exista un spatiu mai mare denumit fontanela anterioara; intre suturile
lambdoida si sagitala exista fontanela posterioara.
Dintele se formeaz pornind de la un mugure (burjon) dentar i are origine dubl, epitelial i conjunctiv
(mezenchimal), iar ntre aceste structuri exist fenomene de inducie, de stimulare reciproc.
Ctre luna a doua de via intrauterin, n grosimea viitorului maxilar se produce o invaginaie a
ectomezenchimului subiacent. De aici se vor detaa lama vestibular i lama dentar primitiv. n
continuare, de pe faa intern a lamei dentare primitive se va detaa lama dentar secundar, care se va
nfunda n esutul mezenchimal.
De pe faa extern (labial) a lamei dentare secundare vor lua natere 10 muguri epiteliali, din care se vor
dezvolta dinii de lapte, iar de pe faa ei lingual se vor dezvolta mugurii pentru dinii permaneni (n luna
a cincea intrauterin, mai trziu pentru molari).
Mugurele epitelial se mai numete i organ adamantin i acesta se va deprima la nivelul extremitii
profunde. n acest loc va ptrunde o mas de esut conjunctiv i vascular care va forma bulbul dentar, din
care vor lua natere coroana i, mai trziu, rdcina dintelui. Aceast formaiune dentar se va nconjura
de o capsul numit sac folicular, care, prin remanieri, va orienta fascicule fibroase care l vor fixa de osul
vecin (alveola) i de cementul rdcinii.
Astfel apare ligamentul alveolo-dentar.
Procesul de calcificare dentar se va produce iniial n coroana incisivilor temporari (n luna a cincea, a
asea a vieii intrauterine).
Dup natere, dinii de lapte erup ncepnd cu incisivii mediani, iar procesul de erupie se termin ctre
vrsta de cinci ani. Prima dentaie va avea 20 de dini.
Dentaia definitiv (permanent) va aprea ntre 6 i 7 ani, ncepnd cu molarul de 7 ani.
Radiografia arcadei dentare la vrsta de 6-7 ani evideniaz prezena mugurilor permaneni, intercalai cu
rdcinile dinilor temporari. n perioada nlocuirii dinilor, pe lng hipertrofia mugurilor dinilor
permaneni se constat i o uzur a rdcinilor dinilor temporari (rizaliza fiziologic).

2. Particulariti de vrst la copii.

Craniul la copil i adolescent in mod normal difer semnificativ de cranianul adult prin
disproporionalitate, care cu cat este mai mare cu atit este mai mic cel testat

13 ani

La natere, neurocraniul e de 7 ori e mai mare ca viscerocraniul dar din cauza ratei ridicate de
dezvoltare la 3 ani atinge pn la 85% din volumul total. Craniu facial n acest moment are 50%
din volumul adultului. Bieii i fetele au diferite perioade de cretere intensiv a craniului, ceea
ce creeaz o mulime de opiuni in norma ale ocluziei.
Exteriorul si interiorul diploei, canalele vasculare, sinusurile venoase pot fi diferentiate incepand
de la 2 ani, pe radiografii. Sincondrozele bazei craniului, cu exceptia la sfenooccipitala ce se
vede pana la varsta pubertara, dispar complet spre 4 ani. La 3 ani, sinusurile frontale si sfenoid
inca nu sunt prezente, dar labirintul etmoidal incepe sa se diferentieze. Sinusul frontal se
formeaza la 5-6 ani, spre 12 ani capata forma individuala si se dezvolta complet spre 20 ani.
Sinusul sfenoidal se formeaza spre 4-5 ani.
La sugari si copii mici complexul osos al etajului mijlociu visceral ocupa o pozitie posterointerioara fata de punctul N (nasion) si pe masura cresterii se pozitioneaza in jos si anterior.
Palatul dur in primii ani se pozitioneaza mai sus, orbitele sunt apropiate si se indeparteaza pe
masura dezvoltarii labiritului etmoidal. Sinusurile maxilare sunt prezente la nou-nascut dar pe
imagini nu se determina. Pneumatizarea clara se observa dupa 2.5 ani. Pana in perioada
pubertara fundul sinusurilor maxilare si planseul cav nazale se afla la acelasi nivel. Apoi planseul
sinusurilor coboara. Spre deosebire de maturi, la copii si adolescenti exista contact direct intre
radacinele molarilor.
Sunt 2 perioade de crestere a etajului mijlociu a viscerocraniului: in prima (pana la 7 ani)
cresterea duce la marirea volumului orbitelor si deplasarea in jos a maxilarului; iar in a doua
(dupa 7 ani) deplaseaza anterior intregul etaj mojlociu . Spre 12 ani dimensiunile oaselor se
maresc de 2 ori. Astfel se mareste inaltimea cav nazale.
Mandibula cu timpul se modifica in forma, dar unghiurile geniene se modifica datorita deplasarii
ramului anterior. Forma caracteristica elementele ATM o capata la momentul eruptiei molarilor
permanenti.
Craniul visceral creste intens la baieti 7-8 ani, la fete 14-15. Se maresc dimensiunile Sp.n.post, T-Gn, T-Go, N-Pr, Ba-Go. Gn-Go.

3. Abrazia, atriia, eroziunea, resorbia dentar.

Abrazia dentara se produce fiziologic datorita fortelor de frictiune ce apar consecutiv contactarii
dintre dintii superiori si cei inferiori.
Atritia este actiunea de uzura a substantei dentare din cauza contactelor dento-dentare directe,
fara interpunerea bolului alimentare sau a altor factori externi.
Atritia este un proces normal, biologic, necesar chiar in dentitia temporara. La dintii permanenti
reduce bratul de parghie extraalveolar, protejand astfel parodontiul.
Abraziunea este o atritie exagerata, aparuta prin tocirea dintilor intre ei. Abraziunile extreme sunt
greu de tratat, deoarece intreaga ocluzie a pacientului este modificata. De cele mai mult ori
tratamentul este protetic prin imbracarea dintilor cu coroane.

Abraziunea patologic poate fi cauzata de obiceiuri proaste (obiecte strine n gura). Astfel se va
forma dentina de substitutie, provocnd o micsorare a cavitatii dintelui. In partea apicala a
dintilor se produce cement secundar (tablou de hipercementoza).
Eroziunea - declinul progresiv al esuturilor dure coroane - apare pe suprafeele vestibulare
simetrice ale dinilor centrali preponderent la persoanele de vrst naintat i mijlocie. Etiologia
sa nu este pe deplin clar.

Deseori aparitia eroziunii e asociata cu actiunea mecanica, ingestia in cantitati mari de citrice,
disbalanta endocrina in organism. Pe radiografii eroziunea e depistata doar atunci cand sunt
pierdute cantitati mari de smalt si dentina si cand ea capata o forma cu concavitate in centrul
defectului pe contul erodarii mai rapide a dentinei. In aceste cazuri ea da o iluminare ovala sau
rotunda, mai intesnsa in centru.Dimensiunea acesteea e mai mica decat defectul clinic intrucat
modificarile in tesuturile dure nu se reflecta in totalitate. La adincirea eroziunii in cavitatea
dintelui are loc depunerea dentinei de reactiune. Spre deosebire de defectul cuneiform eroziunea
e in portiunea mijlocie a coroanei.
Resorbtia tesuturilor dure poate fi explicata nu doar prin carie. Rezorbtia ce vizeaza portiunea
radiculara poate fi cauzata de procese periapicale, forte mecanice, ocluzive excesive, cresterea
apropiata a unui dinte. Aceste tipuri de rezorbtie se vad clar.
Rezorbtia radiculara multipla

4. Anomalii de numr.
Pentru depistarea acestora, se va realiza filmul panoramic pentru fiecare arcad, de la linia
median spre extremiti.
Ageneziile
Fr a respecta frecvena tipului de anomalie de numr, se consemneaz:
anodontia total sau absena tuturor dinilor, care se ntlnete n mod excepional;
anodontia parial (oligodontia sau hipodontia) este mai frecvent i poate interesa:
un dinte, de exemplu, incisiv lateral superior, molar 3 inferior, premolar 2 inferior, sau
un grup de dini ca n cazul polidisplaziei ectodermice ereditare
Ageneziile dentare mai pot interesa: premolarii 2 superiori, molar 1 i molar 2 superiori, precum
i ali dini.
Trebuie fcut diferenierea ntre agenezie (care a interesat mugurele dentar respectiv) ntrziere
n dezvoltare i erupie sau incluzie.
Mai trebuie menionat c:
agenezia incisivului lateral superior este deseori nsoit de hipogenezia omologului su din
partea opus;
agenezia incisivilor laterali superiori i a premolarilor 2 superiori poate fi nsoit de fante
cranio-faciale de cealalt parte;
trebuie avute n vedere eventuale extracii dentare;

exist anodontii i ntr-o serie de sindroame ca: Christ-Siemens-Touraine, Bloch-Sulzberger,

Eliis-Van Creveld etc., dar care se ntlnesc foarte rar.
Dinii supranumerari (polidonie sau hiperdonie)

Sunt reprezentai de dinte n plus i se ntlnesc relativ frecvent, n special la nivelul arcadei
dentare superioare (grupul frontal), putnd reprezenta un obstacol n dezvoltarea normal a
dentiiei permanente.
Ei apar ca urmare a mineralizrii mai multor muguri ai lamei dentare sau prin subdivizarea
germenului dentar primitiv.
Se pot dezvolta normal, de obicei sunt mai mici sau rmn n incluzie.
Cnd volumul unui astfel de dinte supranumerar este mai mic (situaie frecvent), el apare sub
forma unui element dentar dismorfic (odontom sau odontoid), de exemplu un molar 4.
Dup R. Cavezian i colab., 1995, se disting urmtoarele aspecte, diagnosticate pe filme
panoramice, pe filme ocluzale sau prin imaginea pe seciuni:
elemente dentare cu morfologie aproape normal:
- molar 4 superior hipoplazic, frecvent bilateral i n incluzie;
- incisiv lateral superior supranumerar, cu un volum redus;
- odontoid meziodens (odonton meziodens) caniniform, unic sau bilateral, cu volum redus,
situat paramedian, frecvent inclus, cu coroana dirijat n diverse direcii;
- premolarii inferiori supranumerari, adesea simetrici, inclui (se ntlnesc rar).
odontoamele
Acestea sunt formaiuni malformative constituite din esut dentar cu structur relativ normal. Se
ntlnesc la maxilar i la mandibul i sunt reprezentate de formaiuni adesea voluminoase, cu
caractere de benignitate.

Sunt depistate, frecvent, la copii, producnd dezordini dentare de tip retenie sau deplasare, sau
pot rmne nediagnosticate dac volumul lor este mic.
Se disting:
odontoame compuse, mai numeroase, i care sunt constituite din numeroi dini rudimentari,
situai ntr-o pung al crei perete are structur conjunctiv, identic cu a unui folicul dentar
normal.
Au volum variabil, i pot reprezenta un obstacol n migrarea germenilor normali sau deplaseaz
dinii evoluai.
Radiografic, odontomul compus este reprezentat de o mas dens (opac) inclus n maxilar
(superior/inferior), format din numeroase microelemente dentare (dismorfice) dispuse
dezordonat, nconjurate de transparena sacului care le conine.
- odontomul complex este reprezentat de o formaiune dens neomogen, format din esut
dentar atipic, fr a se putea identifica un dinte format. Aceasta este relativ circumscris i se
ntlnete mai frecvent mandibular posterior.

Diagnosticul radiologie diferenial cu un odontom ameloblastic sau cu un fibrom cementifiat este

foarte dificil.
- Hiperdonia
Se ntlnete i ntr-o serie de sindroame ca : displazia cleido-cranian sau boala Pierre-Marie i
Sainton care se caracterizeaz printr-o ngrmdire dentar, dinii fiind inclui, dismorfici
(maxilare de rechin). Morfologia cranio-facial este modificat (hipomaxilie, fals prognatism,
brahicefalie) i se constat hipolazi a claviculelor.
Sindromul Gardner
Este o asociere ntre elemente dentare supranumerare, osteoame faciale, polipoz abdominal i
chisturi epidermoide cutanate.

5. Anomalii de dimensiuni: macrodonia. microdonia.

Macrodontia sau gigantismul dentar
Frecvent simetric, aceast malformaie intereseaz mai ales incisivii centrali superiori care au
morfologia pstrat, dar coroana i camera pulpar sunt mai mari.
Microdontia sau nanismul dentar n acest caz, dinii sunt nanici, atrofici, i sunt interesai cu
predilecie incisivii laterali superiori (aspect de grunte de orez) i molarii 3.

6. Anomalii de erupii: transpoziia.

transpoziia este situaia cnd se inverseaz locurile, pe arcad, a doi dini vecini, mai frecvent
caninul cu incisivul lateral. Aceti dini pot fi dezvoltai normal sau rmai n diverse stadii
evolutive;

7. Anomalii de structur: synodonia. concrescena, germinarea,

taurodontism, dilacerarea, dinte n dinte, dini invaginai,
amelogeneza imperfect, dentinogeneza imperfect, osteogeneza
imperfect, displazia dentar, odontodispazia regional, enamelom
(perle de smal).
Synodontia fuzionarea a doi sau mai multi dinti in dezvoltare.

Taurodontismul - dinte de rumegtor

Intereseaz molarii, a cror coroan voluminoas se continu, fr demarcaie vizibil, cu
regiunea radicular care este divizat la nivelul apexului. Camera pulpar este larg, iar
rdcinile sunt scurte, curbe, cu canale radiculare independente (aproape absente).
Existena tuberculului lui Carabelli, care este un tubercul supranumerar pe coroana molarului 1
superior, pe faa palatinal, i a tuberculului lui Bolk pe faa lingual a molarilor nu prezint
importan radiologic.
Duplicarea dentar
Intereseaz frecvent regiunea incisivilor superiori i poate fi parial sau complet.
In caz de duplicare parial, radiologie se constat o coroan mai voluminoas cu o incizur pe
marginea ocluzal continuat cu un an vertical, descendent. Rdcina poate fi bifid, iar camera
pulpar i canalul radicular sunt n curs de diviziune.
Fuziunea dentar

Poate fi, de asemenea, parial sau total.

Cnd este total, de obicei, n regiunea incisivilor se constat absena unui dinte i, n acelai
timp, prezena unui dinte voluminos (care corespunde la doi dini vecini).
Exist o singur camer pulpar i canal radicular unic.
Fuziunea parial se face prin unirea coroanelor sau rdcinilor (concrescen dentar) a doi dini
vecini.
Invaginaia amelo-dentinar (sau dinte n dinte)
Se ntlnete rar i intereseaz, aproape n exclusivitate, incisivii laterali superiori, de obicei
unilateral.
Este o invaginaie n deget de mnu a smalului n dentin, la nivelul unui dinte, adesea
dismorfic.
Aspectul radiologie este de flacr de lumnare ocupnd partea central a unui incisiv lateral
superior.
Perla de email (amelomul)
Este o exvaginaie amelar, circumscris, dependent de coletul unui dinte posterior sau situat
ntre rdcinile unui molar, radiologie opac.
Rizaliza (resorbia rdcinii)
Dei nu este o anomalie dentar, o prezentm numai ca o modificare a formei rdcinii.
Rizaliza fiziologic, parial sau total, se ntlnete la dinii de lapte i este un proces fiziologic
dependent de dezvoltarea i erupia dinilor permaneni,
Radiologic, n rizaliza Fiziologic se constat coroana dinilor permaneni, n evoluie,
nconjurat de un halou transparent (sacul folicular) situat sub rdcinile dinilor deciduali.
Aceste rdcini sunt subiate, scurtate sau resorbite.
Rizaliza patologic se poate produce att la dinii temporari, ct i la cei definitivi, i poate fi:
idiopatic, difuz, familiar ; infecioas (ca urmare a unor infecii cronice apico-periapicale);
traumatic; rezultatul unui efect de mas (tumor, odontom, chist, dinte inclus etc.); iatrogen, o
consecin a unui tratament ortodontic incorect.
Radiologic, se constat: n stadiul iniial, conturul apexului i pierde netitatea, devine discret
neregular i se scurteaza.
Spaiul periodontal apare nemodificat, iar lamina dur este prezent.
Dintele i pstreaz vitalitatea.
n stadiul urmtor, n timp, spaiul periodontal se estompeaz, iar lamina dur dispare. esutul
osos alveolar va cpta caracter productiv i va umple spaiul rmas dup resorbia (patologic) a
rdcinii.
Un aspect radiologic, care trebuie deosebit de cel din rizaliz, este cel ntlnit dup rezectia
apical.
Rezecia apical este un gest terapeutic chirurgical, realizat prin abord vestibular, la nivelul
segmentului apical al unui dinte infectat.
n aceast situaie, se constat cicatricea mucoasei, imaginea rdcinii secionat (net, tranant) i
eventuala obturare (opac), retro.
Amelogeneza imperfect
Aceasta const ntr-o hipomineralizare a smalului, uneori asociat cu o hipoplazie a acestuia.
Dentinogeneza imperfect
Aceast afeciune a fost descris de Capdepont i este o displazie care mai poart denumirea de
dentin opalescent brun ereditar i, n realitate, este o anomalie a smalului i a dentinei, care
realizeaz un aspect opalescent al dinilor afectai. Acetia au form de bulbi, cu coroane
dismorfice, cu obliterare precoce a canalelor i camerelor pulpare. Sunt foarte fragili.
La nivelul apexurilor se pot constata imagini radiotransparente (fals granulom), care, n realitate,
sunt zone fibroase.

Afeciunea se poate asocia cu osteogeneza imperfect.

Odontodisplazia
Este o afeciune rar, dar se ntlnete mai frecvent la dinii maxilari. Se constat un aspect bizar
al dinilor afectai, asociat cu ntrzierea sau absena erupiei.