NEUROLOGIE

-:': -I
l.Neuronul motor cenhal este situat:
(a.) in scoar,ta cerebrald
b. in nucleii cenugii ai nervilor cranieni
c. in coamele anterioare ale mdduvei spind.rii
d. la b aza emisferelor cerebrale
e. tn sistemul nervos central
2.inparaliziile de nerv III, fV, VI:
a. se pierde vederea complet
(b.) pacientul nu mai prezi*doculomotricitate normald
c. pacientul prezintl, reflex cutanat - plantar in extensie
d. sensibilitatea de la nivelul conjunctivei bulbare, palpebrale gi a corneei este
abolitd
e. ocumolotricitatea este p6strat6
3. Hemianospia reprezinti pierderea vederii:
a. completdpentru un ochi
(b.) pentru o jumdtate de cdmp vintal
c. pentru 2/3 din cdmpul vintal
d. pentru Y+ de cdmpvintal
o.penku ambii ochi, pacientul nu mai vede nimic
,
4. Nerecunoagterea sau negarea bolii de c[tre pacient se numegte ?n neurologie:
a. anosmie
b. asistolie
(c.) anosognozie
d. apraxie
e. afazie
5. Deficitul rnotor complet al unei jumdtdii de corp se denumeqte:
a. semiplegie
b. hemiparezd,
c. paraplegie
d. tetraparezd.
,
(e.) hemiplegie
6. Sunt adev[rate despre semnul lui Babinski urmdtoarele afirmafii:
(a.) extensia halucelui cu rdsfirarea celorlalte degete ale piciorului
b. flexia plantar5. a halucelui cu r5.sfirarea celorlalte degete ale piciorului
c. este normal la copii cu vArsta sub 2 ani
d. aratd o afectare a cdilor cortico-spinale
(e.) aratd. o suferintd a c6ilor piramidale
^
7. In sindromul de iritafie meningiani:
(a.) pacientul prezintd redoare de ceafr
(b.) semnele Kernig I gi II, Brudzinski I gi ll sunt prezente
c. semnul lui Babinski este patognomonic
d ) pacientuI acuzd. cefalee
(e.) pacientul prezintd radiculalgii
8. HIC se caracterizeazd.pin:
a. cefalee rnoderatE
b. vdrsdturi alimentare post - prandial precoce
(c.) virsituri injet, neritmate de alimentafie,frrdsenzafie de greald
d. edem al papilei nerrmlui oftalmic
I

(e.) edem aI papilei nervului optic

9. Pozi[ii 9i atitudini particulare intdlnite in sindromul de iritalie meningeald pot
a. cocog de

pistol

':-:

fi:

'-

(b.) trepiedului
(c.) opistotonus
(d.) cocog de pugc6
e. Trendelenburg
10. Un deficit motor parfial al ambelor membre inferioare este:
a. o paralizie

(b.) o paraparezd
c. o manoperd a piciorului
d. o paraplegie
e. o paralizie bilaterald
1 1. Neuronul motor periferic este situat in:
a. mdduva spindrii
(b.) coamele anterioare ale mdduvei spindrii
c. coarnele posterioare ale mdduvei spindrii
d. trunchiul miduvei spindrii
e. sistemul nervos periferic
12. Pareza faciald de tip periferic se deosebegte de cea de tip central prin:
a. lagoftalmie

(b.) gtergerea ganfului nazo- genian

c. pacientul nu poate increli fruntea
d. pacientul nu poate deschide gura

'

e. pacientul nu poate migca din urechi

13. In pareza facial[ de orice cauzd ar fr ease pot intAlni:

(a.) lagoftalmie
b. cdderea pleoapei superioare
(c.) epiford

(d.) cdderea comisuri bucale de partea leziunii

e. gtergerea pliurilor gi ganfurilor cutanate ale felei
14. Sunt adevdrate urmitoarele:
a. cu ajutorul nervului oftalmic vedem
b. cu nervul trigemen simlim durerea de la nivelul limbii

limbii

(c.) cu nervul facial percepem senzafiile gustative din cele 2/3 anterioare ale

(d). cu nervul optic percepem senzalia de vedere

(e.)cu nervul facial controldm voluntar musculatura mimici
15. Pierderea gustului se numegte:
a. anosmie
b. afazie
c. alexie
(d.)aguezie
e. atonie
16. Pierderea mirosului se numegte:
(a.) anosmie
b. atrezie
c. ataxie
d. alexie
e. afazie

?.'

17. Sunt adevdrate:

(a.) nervul facial asigurd inervalia motorie a musculaturii

mimicii

(b.) nervul trigemen preia sensibilitatea tactild, termicd gi dureroasla fetbi

(c.) anosmiapoate apue in leziunile nervului cranian
-d. leziunea nucleilor nervului facial produce o parezilfaciald"de tip central
e. leziunea firului nervului facialrealizeazl o parez6, faciald de tip periferic
18. Nervul cranian I este:

a.

nervul oftalmic

b. nervul optic
(c.) nervul olfactiv
d. nervul oculomotor comun
e. nervul vag

19. La un pacient cu hemiplegie st6ngd cel mai probabil leziunea cerebrald este situatd la

nivelul emisferului:
(a.) drept

b. stdng
c. cerebral
(d.) controlateral deficitului motor
e. homolateral deficitului motor
20. Accidentele vasculare cerebrale pot fi clasificate in:
(a.) ischemice
(b.) hemoragice
c. ischemice tranzitorii
d. traumatice
e. hemoragice tranzitorii
21. Debutul unui accident vascular cerebral este:
(a.) brusc
b. insidios
c. in decursul lunilor sau al anilor
d. lent
e. pe perioada a unui deceniu
22. Defrcihtl neurologic in cazul unui accident ischemic tranzitor dureazd:
(a.) maxim I ora
b. peste 24 de ore
c. peste 48 de ore
d.24 de ore exact
e. I sdpt[mdnd
23. complicaliile frecvente ale pozitiei de decubit dorsal prelungit pot fi:
(a.) pneumonie de decubit
b. astm brongic
(c.) tromboz[ venoasd

d. cataructb.'
(e.) escare
24. Pareza unui membru este descrisd de pacient ca fiind:
a. lips[ de putere la nivelul acelui membru
(b.) amor"teli ale acelui membru
(c.) fumiceturi ale acelui membru
d. lipsd totald de putere la nivelul acelui membru
(e.) scdderea parfial[ a fo4ei musculare la nivelul acelui membru

25. Accidentele vasculare c-erebrale localiz;ate la nivelul arterei cerebrale medii sau
sylviene pot avea ca simptomatologie:
(a.) hemiplegie
,
1,..:.
ft.) afazie
c. hemiplegie de aceeagi partea cu localizarea ischemiei cerebrale
d. grave tulburdri de coordonare gi echilibru
(e.) hemianospie omonim[
^ tratamentul
26.1n
accidentelor vasculare cerebrale ischemice se pot folosi:
(a.) aspirina
(b.) clopidogrel
(c.) rt-PA
d. fitomenadiond
(e.) heparind
27. Examindrile paraclinice gi imagistice neurologice includ:
(a.) Cr
b. RMN
(c.) puncfie lombari
(d.) examenul fundului de ochi
e. examenul fundului de sac Douglas
28. Sistemul nervos central este format din:
a. creier
(b.) creier gi mdduva spindrii
c. creier, mdduva spin[rii gi nervii periferici
(d.) cerebel
e. nerwrl sciatic.
29. Printre factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral ischemic se num[rd gi:
(a.) fumatul
b. obezitatea
c. hipertensiunea ar:teriald
d. efortul fizic
(e.) hipercolesterolemia
30' Accidentele vasculare cerebrale hemoragice pot avea drept cauz[:
a. hipotensiunea arteriald
(b. ) malformalii artero-venoase craniene
(c.) anevrisrne din teritoriul vascular cerebral
(d.) traumatisme cranio-cerebrale
__

e.

fibrilalia atrialFt