AGREGATE PENTRU BETOANE I MORTARE

Agregatele sunt o categorie larg de amestecuri de nisip, pietri, piatr concasat, zgur
i beton reciclat, folosite n construcii. [1]

GENERALITI
Agregatele sunt materiale granulare provenite din sfarmarea natural sau artificial a
rocilor sau obinute prin alte procedee. Ele se utilizeaz la prepararea mortarelor si betoanelor
precum i la alte lucrari de constructii.
Principalul act normativ referitor la agregate este SR EN 13242-2003 anulat in iunie
2008 si inlocuit cu SR EN 13242+A1:2008 i care se refera la Agregate din materiale
nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare n ingineria civil i n construcii de
drumuri. [2]
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adic nealterabile la aer, ap, radiatie solar
sau nghet. Nu se admit ca agregate n mortare si betoane materialele provenite din roci
feldspatice sau istoase.
Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduc la efecte daunatoare asupra liantului
folosit la prepararea mortarelor si betoanelor.

CLASIFICAREA AGREGATELOR
Exista mai multe criterii de clasificare:
a) n funcie de marimea granulelor:
-provenite din sfrmarea naturala a rocilor (agregate de balastier):
Nisip 0-8 mm
Pietris 8-63 mm
Piatra mare 63-125 mm
Ballast (amestec natural) 0-31,5 sau 0-63 mm
- provenite din sfrmarea artificial a rocilor:
1

 Filer 0-0,125 mm i nisip de concasare 0-8 mm

Piatr spart 8-63 mm
Piatr spart mare 63-125 mm
b) n funcie de natura lor avem:
- agregate minerale
- agregate organice
c) n funcie de provenien exist:
- agregate naturale (cele de mai sus)
- agregate artificiale (obinute prin tehnologii industriale)
d) n funcie de densitatea n gramad n stare afnat i uscat exist:
- agregate usoare - g1200 kg/m3
- agregate grele - g1200 kg/m3
e) n functie de forma granulelor:
- agregate poliedrice (de balastier, de concasare - mai ales cele dublu concasate)
- agregate lamelare (de balastier i uneori de concasare)
- agregate aciculare (de concasare; nu sunt utilizabile n mortare si betoane de ciment)
f)

n funcie de compoziia granulometric se pot utiliza dou tipuri de agregate:

- cu granulozitate continu (conin toate clasele de granulozitate sau sorturile - dupa
denumirea mai veche)
- cu granulozitate discontinu (nu conin toate clasele de granulozitate pn la granula
maxim a agregatului folosit)

CARACTERISTICI GEOMETRICE
Se numete sortare, trecerea agregatelor printr-un set de site (ciururi) standardizate (vezi
si EN 933-2/98- Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor ).

Se numete clas de granulozitate (sau granular) agregatul care ramne ntre doua site
consecutive din seria standardizata. Se poate nota cu d/D (d - cea mai mic
dimensiune a ochiurilor sitei - inferioare; D - cea mai mare dimensiune a ochiurilor sitei superioare).
Se numete subdimensiune materialul care trece prin sita minim i
supradimensiune materialul care ramne pe sita maxim intre cele utilizate pentru descrierea
granulozitatii agregatului.
Exiata trei posibile combinatii de site (cu ochiuri patrate):
seria de baza: 0; 1; 2; 4; 8; 16; 31,5 (32); 63 mm
seria de baza + seria 1: 0; 1; 2; 4; 5,6 (5); 8; 11,2 (11); 16; 22,4; 31,5; 45; 56; 63; 90 mm
seria de baza + seria 2: 0; 1; 2; 4; 6,3 (6); 8; 10; 12,5 (12); 14; 16; 20; 31,5; 40; 63; 80
mm.
Determinarea granulozitii (claselor de granulozitate d/D) se face conform EN 933-1/97.
Granulometria trebuie sa respecte condiiile din tabelul 2 din SR EN 13242/2003. Conform
acestui tabel se definesc categoriile de agregate (notate G): GG (agregat grosier), GF (agregat fin)
i GA (agregat amestec).
n tabelele 3 i 4 din acest normativ sunt definite categoriile de tolerane pentru sortarea
agregatelor grosiere (cu D/d 2) - GTG, a celor fine - GTF i a agregatelor amestec - GTA.

Forma agregatelor
Se studiaz prin indicele de aplatizare (conform EN 933-3/97). Agregatele se trec prin
gratare standardizate si rezult procent de treceri. Se utilizeaz mai ales pentru agregate grosiere.
Indicele de aplatizare (ntre 20% si 50%) este exprimat conform tabelului 5 din
normative si este notat FL 20; FL 35; FL 50; FLDECLARAT sau FLNR (cnd nu se solicita).Se poate
solicita si indicele de forma (conform EN 933-4/99). Se exprim conform tabelului 6 din
normative si se noteaza SL (SL20, SL40, SL55, SLDECLARAT, SLNR).
Procentul de particule sfrmate sau sparte din totalul particulelor rotunjite din agregatele
grosiere se determin conform EN 933-5/98. Se noteaz - conform tabelului 7 din normative - cu
litera C si exist urmatoarele categorii: C90/3, C50/10, C50/30

Tabelul 7 - SR EN 13242/2003
Fractiunea de masa de Fractiunea de masa de
particule sfarmate
particule total
sau zdrobite (%)
rotunjite (%)

Categoria (C)

90-100

0-3

C90/3

50-100

0-10

C50/10

50-100

0-30

C50/30

0-50

CNR/50

0-70

CNR/70

Valoarea declarata

Valoarea declarata

CDECLARAT

Nu se solicita

Nu se solicita

CNR

Coninutul de pari fine pentru agregatul grosier, fin sau mixt (categoria este notat cu f,
conform tabelului 8 din normative; de exemplu: f2, f4, fDECLARAT, fNR cnd nu se solicit.
La cerere se pot studia eventualele efecte negative ale parilor fine (mai ales dac ele
reprezint peste 3% din mas).

CARACTERISTICI FIZICE

Rezistena la fragmentare a agregatului grosier se determin prin coeficientul LOS

ANGELES (conform EN 1097-2/98). n funcie de coeficientii L.A.agregatele se impart n
categorii conform cu tabelul 9 din normative. De exemplu: LA20, LA25, LA30, LA35, LA40, LA50,
LA60, LADECLARAT, LANR (nu se solicit). Proba LA se realizeaz prin uzura agregatelor ntr-un
tambur rotitor, n prezenta a 11 bile din oel. Urmeaz cernerea.
Rezistena la fragmentare se poate determina si cu metod prin impact (un ciocan cade de
la o naltime de 370 mm de 10 ori asupra probei).Urmeaz cernerea. Categoriile n care se mpart
agregatele conform ncercarii prin impact se noteaza SZ. De exemplu: SZ18, SZ22, SZ26, SZ32,
SZ35, SZ38, SZDECLARAT, SZNR (cnd nu se solicit ncercarea).
Rezistena la uzur a agregatului grosier se determin cu aparatul micro-DEVAL,
conform EN 1097-1/96. Aparatul const n 1-4 cilindrii orizontali care se pot roti. n cilindrii se
introduc agregatele si o cantitate de bile de oel cu diametrul de 10 mm. (Numarul de rotaii i
viteza de rotire sunt standardizate). Urmeaz cernerea probei. Conform tabelului 11 din
normative, agregatele se impart - dup coeficientul micro-DEVAL (MDE), n mai multe categorii:
MDE 20, MDE 25, MDE 50, MDE DECLARAT si MDE NR (cnd nu se solicit).
Alte caracteristici fizice care se mai determin sunt: densitatea granulelor si absorbia
de ap (conform EN 1097-6/200).

CARACTERISTICI CHIMICE
Caracteristicile chimice care se studiaz pentru agregate sunt (conform EN 1744-1/98):
cantitatea de sulfat solubil n acid (categorii notate cu AS),
cantitatea total de sulf (categoriile fiind notate cu S),
determinarea altor constituieni, care altereaz stabilitatea si ntrirea betonului,
stabilitatea volumului si compoziiei zgurilor de furnal sau de oelrie,
componenii solubili n ap,
impuritaile.

DETERMINRI PRIVIND DURABILITATEA

Se execut urmatoarele tipuri de determinri:
actiunea radiatiei solare asupra rocilor bazaltice (rezisten SONNENBRAND, notat
SB); EN 1367-3/01 si EN 1097-2/98,
5

 rezistena la nghe-dezghe (standarde EN 1367-1/99 si EN 1367-2/98); categoriile sunt

notate cu F,
absorbia de ap (EN 1097-6/2000) ca prob legat i de rezistena la nghe-dezghe;
categoriile sunt notate cu WA.
Standardul SR EN 13242/2003 prevede i metodologia de evaluare a conformitatii
calitaii agregatelor, controlul produciei de agregate, notarea si descrierea acestora, marcarea i
etichetarea loturilor livrate catre consumator.

ALTE STANDARDE PENTRU AGREGATE

Avnd n vedere diversitatea domeniilor de utilizare a agregatelor s-a considerat necesar i

realizarea unor standarde specifice domeniilor respective. Structura general a acestor
normative este asemanatoare cu SR EN 13242-2003. Apar mici diferene, de cele mai multe ori
referitoare la valori numerice sau la anumite particularizri.
Trebuie mentionate urmatoarele normative:
EN 12620/2003 - Agregate pentru betoane (este particularizat nisipul la domeniul 0-4
mm, max 63 mm, filerul este definit de limitele 0-0,125 mm si ntre determinari apare
si coninul de elemente cochiliere),
EN 13139/2003 - Agregate pentru mortare,
EN 13043/2003 - Agregate pentru amestecuri bituminoase (mortare i betoane asfaltice),
EN 13383-1/2003 - Anrocamente,
EN 13055/2003 - Agregate uoare.
n aceste normative mai sunt cerute, de la caz al caz, i ncercari ca:
determinarea cantitaii de cloruri (la agregate de origine marin) sau de CaCO3,
determinarea stabilitaii volumice ca diminuarea prin uscare (apropiat de determinarea
anterioar a nfoierii nisipului),
determinarea rezistenelor la fragmentare, uzur, lefuire sau abraziune datorita pneurilor
cu crampoane.

AGREGATE MINERALE UOARE

Se caracterizeaza prin:
densitate n gramad n stare afnat 1200 kg/m3,
structura poroas si permeabilitate mare la ap,
rezistene mecanice, la nghe-dezghe i conductivitate termica mic.
Sunt utilizate la obinerea de mortare si betoane usoare, cu proprietai termo i
fonoizolatoare.
Dupa densitatea n gramad n stare afnat se clasifica n:
-

agregate foarte uoare - g < 600 kg/mc

g < 600 kg/mc mijlocii - 600<g < 900 kg/mc

g < 600 kg/mc - g > 1200 kg/mc

a) Agregate uoare naturale : provin din roci magmatice obinute prin solidificarea magmei n
prezena vaporilor de ap :
-

piatra ponce - obinut prin solidificarea magmei n prezenta vaporilor de ap sau

gaze;

scoria bazaltic - obinut prin racirea brusc a magmei sau lavei vulcanice n
prezena vaporilor de ap;

tuful vulcanic - format din depozite de cenu vulcanic, cimentate natural cu

calcar i argila;

diatomitul - provenit din acumularea scheletelor diatomee (coninut bogat n

silice)

b) Agregate uoare artificiale - reprezint produse secundare industriale (zgur de furnal,

sprturi ceramice, steril ars, cenu de termocentral), fie sunt fabricate special (perlit,
expandate):
-

zgura de furnal - topit este racit brusc fie cu vapori de ap sub presiune sau cu
aer umed prin introducere n bazine cu ap; se obine astfel fie o expandare, fie o
granulare.
7

Agloporitul - se obine prin sintetizarea (nclzire prin presare) a unor sterile de

la minele de carbune sau de la prepararea crbunilor, a unor cenui de
termocentral, bogate n materiale combustibile;

Sprturile ceramice - sunt sfrmaturi de produse ceramice (cramizi, tigle,

tuburi de drenaj) ce pot fi utilizate n betoane ca nlocuitor de pietri;

Granulit - obinut prin expandarea argilei expandabile (bogate n Fe 2O3) prin

ncalzire la 11000 C; produsul se obine sub form de granule sferice cu suprafa
vitrificat i structur poroasa; se livreaz pe sorturi si se utilizeaz la prepararea
betoanelor uoare de umplutur, pentru betoane uoare portante i pentru betoane
armate i precomprimate;

Perlitul expandat - se obine prin expandarea rocii perlit natural (roca vulcanic
sticloas cu un coninut ridicat de alcalii si ap si cu structur stratificat lamelar
sau fibroas); se prezint sub form de nisip cu granule sub 5 mm. i se utilizeaz
ca agregat pentru mortarele i betoanele termoizolante.

AGREGATE ORGANICE
a) naturale - vegetale - deeuri ca : tala, rumegu, coji de orez. Acestea, nainte de a fi folosite
se mineralizeaza cu : clorur de calciu, sulfat de fier, hidroxid de calciu etc, cu scopul evitarii
degradarii prin putrezire si a maririi aderenei la pasta de ciment.
b) Artificiale - obinute prin expandarea compuilor macromoleculari tip stiropor, ampor,
deeuri de cauciuc, etc. [3]

[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Agregat
[2] http://asro.ro/romana/standard/standarde%202008/anulate%20iunie
%202008.htm
[3] http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/AGREGATEPENTRU-BETOANE-SI-MOR91156.php