Elisabeta a Romaniei, Principes de Wied pe numele sau complet Elisabeth
Pauline Ottilie Luise zu Wied - a fost intaia regina a Romaniei, sotia lui Carol I Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege roman al dinastei Hohenzollern, a fost o amatoare a artelor, fondatoare a unor institutii caritabile, poeta, eseist si scriitoare. Este, de asemenea, cunoscuta sub numele de Principesa Elisabeth von Wied, ca patroana a artelor purta numele de "Carmen Sylva", iar ca fondatoare de institutii caritabile a fost supranumita de oamenii din popor "Mama rniilor" ( Din casatoria sa cu Carol a rezultat un singur copil , Principesa Maria de Romania) S-a nascut pe 29 decembrie 1843 n castelul Monrepos din Neuwied pe Rin si a murit pe data de 2 martie 1916 in Bucuresti. Mormantul sau se gaseste la Manastirea Curtea de Arges, unde sunt ngropati toti Regii Romniei. Elisabeta era fiica lui Hermann, print de Wied.Printesa Elisabeta von Wied a venit n Romania in 1869, la varsta de 26 de ani, pentru a se casatori cu Karl von Hohenzollern, care a guverant sub numele regal de Carol I de Romania. n acea vreme Principalitatea era sub tutela Imperiului Otoman. Dupa Razboiul de Independenta din 1877 si Tratatul de la Berlin (1878), Romania a fost recunoscuta ca regat ,atat de Poarta Otomana cat si de marile Puteri Europene ,n 1881. Astfel Elisabeta a devenit prima Regina a Romaniei. Domnia sa a inceput din 3 noiembrie 1869 pana pe 10 octombrie1914. Incoronarea sa a fost in ziua de 10 mai 1881. In timpul razboiului din 1877, Elisabeta a infiintat spitale, servicii de ambulanta si ingrijire i a procurat medicamente pentru raniti. Regina Elisabeta s-a implicat enorm in sprijinirea artelor i a societatii caritable, prin intermediul carora a incurajat doamnele din inalta societate sa aiba un rol activ n strangerea de fonduri si in gestionarea actelor caritabile. n absenta unui sistem de caritate, societatea Regina Elisabeta, fondanta n 1893, a tratat circa 17.000 de pacienti pe an, a distribuit medicamente gratuite si a monitorizat starea familiilor nevoiase. Regina a avut i vointa de a recunoaste potenialul meteugurilor romaneti. Ea insasi se imbraca ,din propria vointa ,in portul national romanesc, socotit pana atunci port al taranilor, i a ncurajat doamnele din suita ei sa faca la fel, dandu-i astfel o valoare social deosebita. Regina a organizat la castelul regal de la Sinaia un centru de mestesuguri nationale. A facut un obicei din a ncuraja tinerii talentai s studieze prin intermediul unui program de burse. Regina si-a instaurat un cerc de artisti in devenire cum ar fi George Enescu sau Elena Vcrescu i a sprijinit financiar pictorul Nicolae Grigorescu i poetul Vasile Alecsandri. Elisabeta a stiut i beneficiul major al turismului ntr-o tara care nu era inca in circuitul turistic international. A initiat n acest domeniu o campanie de
publicitate pentru a-si face cunoscuta in strainatate tara sa adoptiva.
Ca parte a aceleasi campanii, Romania a participat la Expoziia Universala de la Paris in anii 1867, 1889 si 1900 cu multe articole lucrate traditional de femei, cum ar fi broderii si tapiterii, iar in 1912, regina a organizat la Berlin expozitia Die Frau im Kunst und Beruf (Femeia n arta i mestesuguri). Carmen Sylva a reusit, ntr-o societate patriarhala , atunci cand sistemul de valori europene era doar o fatada, s initieze o miscare de dezrobire a femeilor din Romania. Iubitoare i creatoare de arta i literatura, era o buna cunoscatoare i interpreta de muzica - canto, pian; avand si calitati de pictor. Excelenta amfitrioana, femeie rafinata i culta, Elisabeta creeaz un salon pentru oamenii de cultura precum Vasile Alecsandri, Elena Vacarescu , Mite Kremnitz si Titu Maiorescu. l admira atat pe Mihai Eminescu ,considerandu-l un mare poet romantic, cat i pe George Enescu.Pe acesta l-a ajutat n drumul devenirii sale de mare compozitor, prin construirea langa Castelul Peles a unei sali de concerte special conceputa pentru el i prin daruirea unei viori ,construita de celebrul lutier de origine italieneasca Amati. Iar pe Mihai Eminescu ( pe care l-a cunoscut prin intermediul lui Mite) l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, insotit de o important suma de bani dar cuprins de o furie anti-dinastic poetul a refuzat sa ridice premiul. Talentul sau lingvistic desavarsit, a ajutat-o sa publice diverse opere n limbile: franceza, germana i engleza sub numele de Carmen Sylva, prin lucrarile sale facand cunoscuta n strainatate Romania. Prin acest mod a atras atentia lui Pierre Loti i Mark Twain, care evocand-o a spus despre ea: Acea prines i poet german ncnttoare, adorabil, i aduce aminte c florile codrului i cmpiile i-au vorbit". Pseudonimul sau literar era Carmen Sylva, ceea ce se traduce din limba latina prin Cntecul pdurii. Se fotografia n fata masinii de scris si este cunoscut faptul c n prima reclama publicitara din lume de tip testimonial pentru o companie productoare de mason de scris aprea chiar regina Romaniei. Casa regala a Romaniei, nefiind prea bogat i completa veniturile din publicitate. A fost supranumita Regina Scriitoare.A scris poeme, basme, povestiri, romane, lucrari cu caracter memorialistic. A tradus din opera lui Pierre Loti. Resedinta ei preferata era Castelul Peles, unde isi tinea i biblioteca. Regina Carmen Sylva si-a devotat ntreaga ei viata desavarsirii spirituale, i carierei de scriitoare. A scris n mai multe limbi.Cunostea la perfectie limba latina si limba greaca. A colaborat la scrierea mai multor carti cu doamna ei de curte, Mite Kremnitz. A tradus in limba germana multe opere ce apartineau scriitorilor romani precum : Vasile Alecsandri , Mihai Eminescu , Adrian Maniu si Mite Kremnitz