You are on page 1of 8

Cauzele comportamentului criminal.

Intre psihopatie si sociopatie.


De-a lungul timpului, specialistii au incercat sa determine cauzele comportamentului social
anormal, inclusiv comportamentul criminal.
Intunecarea gandirii, probleme neuronale si durere psihica severa: acestia sunt, conform
specialistilor, principalii factori ce stau la baza acestui comportament.

Adultii si comportamentul criminal


Majoritatea crimelor comise de oamenii de rand au la baza un puternic instinct impulsiv - un
moment de furie declansat de o insulta, datorie financiara, dragoste sau sex. Mare parte sunt
comise, sustin specialistii, de oameni care tind sa aiba un comportament nonconformist si
nealiniat normelor sociale, in majoritatea timpului, ceea ce ar putea explica violenta extrema in
momentele in care isi pierd cumpatul.
In cele mai multe situatii, o persoana care ucide nu are intentia de a comite aceasta actiune.
In cel putin 20% din cazuri, actioneaza pentru a se auto-apara.
In alte situatii, persoanele cu ganduri ucigase actioneaza indirect, convingand sau aducandu-si
victima in starea de a comite suicid.
Impulsul de a ucide, este, se pare, universal, insa motivele care ii conduc pe femei si barbati la
comiterea acestui act sunt variate si misterioase.
In unele cazuri, crima este dictata de probleme psihice ale individului; in altele, motivul pare a fi
nimic mai mult decat o dorinta materiala.
In crimele savarsite in familie, motivele difera, de la neintelegerile dintre parteneri, pana la
gelozie, suspiciune de adulter sau chiar prinderea in fapt a partenerului. Pentru unele
cupluri, obsesia sidependenta de partener sunt doi dintre principalii factori care duc, in cele din
urma, la savarsirea de crima; partenerii nu accepta despartirea de persoana iubita si astfel, fie in
urma unor confruntari, fie voit, ajung sa comita crima.
Frustrarea frecventa poate fi o sursa a comportamentului agresiv si poate lua multe forme,
declansata fiind deseori de sentimenttul de inferioritate fizica, sociala sau intelectuala.
Multi specialisti in comportament agresiv considera ca acesta este invatat, deseori prin observare,
iar unii dintre ei sunt convinsi ca violenta prezentata la TV dezvolta tendinte violente atat in

cazul copiilor cat si al adultilor.


Violenta a fost utilizata ca tema in nenumarate opere de arta; spre deosebire de TV, specialistii
considera ca expunerea violentei prin opere artistice nu are efecte negative la nivel de individ, ci
mai mult, poate crea repulsie fata de aceste gesturi, poate invata populatia despre consecintele
sale.

Copiii/adolescentii si comportamentul criminal


In toate teoriile si speculatiile referitoare la intrebarea "De ce comit copiii crime", raspunsurile
nu difera cu mult fata de motivele care ii indeamna pe adulti catre acest gest. Cu putine exceptii,
adolescentii sunt suficient de capabili sa inteleaga ca gestul lor este unul gresit.
- La fel ca si in cazul adultilor, unii adolescent ucid deoarece sufera de agresivitate cronica si nu
isi pot controla impulsivitatea in anumite momente.
- Altii ucid ca raspuns la un istoric de ostilitate supracontrolata.
- Altii comit acest gest dupa perioada in care sunt coplesiti de sentimetul de victimizare si
resentimente.
- Pentru altii, crima este un raspuns la un factor traumatizant pe care nu il mai pot tolera.
- In cazul adolescentilor imaturi si narcisisti, apare obsesia. Deprivati de dragoste sau
recunostinta, se simt justificati sa foloseasca violenta.
- Mai putin comune, dar foarte dramatice, sunt cazurile in care crimele sunt comise
de psihotici si indivizi care sufera de grave afectiuni psihiatrice care-i "rup" de realitate.
Este cunoscut faptul ca, adolescentii au tendinta de a adopta comportamente riscante.
Studiile demonstreaza ca adolescentii nu au tendinta de a se considera mai invulnerabili sau mai
invincibili, comparabil cu adultii; in schimb, sunt predispusi spre a se comporta ca si cum ar fi
invincibili din cauza imaturitatii, impulsivitatii sau judecatii gresite.
Lipsa experientei si a responsabilitatii, nepasarea fata de eventualele consecinte, ii determina sa
se comporte indiferent si sa se implice in activitati riscante.

Valorile, anturajul si violenta


Valorile, atitudinile si educatia, contribuie deasemeni in formarea unui caracter violent.
Multi copii au invatat sau au ajuns sa considere ca violenta este o metoda legitima de a rezolva
probleme personale si conflicte intalnite in viata de zi cu zi.
Cand sunt, sau au impresia ca sunt provocati, au tendinta de a intoarce atacul, fara a incerca sa
gaseasca si alte metode de rezolvare pe cale pasnica a situatiei, si mai ales, fara a se gandi ca
actiunile lor pot avea consecinte grave sau, chiar fatale.
De-a lungul timpului, conceptul de "respect" s-a modificat simtitor in randul noilor generatii.
In multe grupuri de adolescenti, sunt folosite replici gen: "Il respect daca si el ma respecta pe
mine", sau justificari ale unor actiuni violente: "Nu mi-a aratat respectul cuvenit". Respectul a
devenit astfel o "posesie", un titlu, o conditie. Deseori, orbiti de obsesia de a fi "respectati",
tinerii ajung sa ucida din dorinta de a-si salva onoarea pe care nu au castigat-o sau nu au meritat-

o niciodata.
Apararea onoarei interactioneaza frecvent cu dinamica grupului; dintr-o varietate de motive,
adolescentii tind sa formeze grupuri cu o cultura proprie, si sa manifeste atitudini ostile sau
agresive la adresa celor ce nu se supun regulilor impuse de ei.

Relatia parentala - sociopatia


Ideea de sociopat a fost adoptata in anii '80 pentru a descrie un "ciclu de violente domestice" sau
model regasit in istoricul familial.
Ciclul de violente descrie situatia in care un individ care s-a dezvoltat intr-un mediu caracterizat
prin abuz sau comportament antisocial are tendinta de a aplica acelasi tratament copilului sau;
acesta, la randul sau, se va conforma ciclului, odata ce va deveni parinte.
Copiii neglijati sau abuzati sunt mai predispusi comiterii de crime pe parcursul vietii. In mod
similar, abuzul sexual in copilarie duce, de multe ori, la transformarea victimei in agresor odata
cu atingerea pragului de adult.
Neglijarea si abuzarea cipiilor persista de multe ori de-a lungul multor generatii; astfel, ciclul de
abuzuri, sociopatie si crime se repeta.
Pe de alta parte, copiii sustinuti si iubiti de parinti dezvolta inceredere persoanala, stima de
sine si interes fata de mediul social; de regula, copiii din aceasta categorie au o alta viziune
asupra relatiilor interpersonale si sunt mai putini predispusi catre violente, omucidere.
Cu toate acestea, in ultimele decenii, opinia publica nu a acceptat supozitia conform careia
comportamentul criminal este determinat de afectiuni psihiatrice ci, mai degrama, a considerat
omorul ca fiind dictat de actiuni premeditate.
Dr. Hervey Cleckley (psihiatru), in lucrarea sa intitulata The Mask of Sanity (Masca
Sanatatii), deoarece in mod uzual sociopatul apare ca fiind normal, prezinta urmatoarele
caracteristici ale sociopatului:
1. Farmec superficial si o buna inteligenta. Sociopatul tipic, cand il intalnesti prima data, pare
prietenos si bine adapta si de asemenea dovedeste ca poseda o inteligenta superioara;
2. Absenta iluziilor si a altor semne ale gandirii irationale. Sociopatul poate recunoaste realitatea
fizica a mediului inconjurator, nu aude voci si rationeaza logic.
3. Absenta nevrozitatii sau a manifestarilor psihoneurotice. El este in mod tipic imun la
anxietate si la nelinistea care pot fi considerate normale in situatii perturbante.
4. Instabilitatea; sociopatul, dupa ce ajunge la o serie de castiguri si realizari, inclusiv financiare,
se va descotorosi de aceste bunuri si venituri intr-o maniera iresponsabila, fara nici un motiv
predictibil.
5. Neadevarul, minciuna, nesinceritatea. Evitarea adevarului de catre sociopat este remarcabila, o
asemenea persoana parand a fi de incredere cand face o promisiune solemna, dar pe care nu o va
respecta niciodata. Ei vor minti cu o deplina convingere pentru a evita orice acuzatie la adresa
lor.

6. Lipsa remuscarii sau rusinii. Sociopatul nu accepta nici o critica pentru necazul ce-l produce
altora, afisand virtual sentimentul rusinii desi viata lui e plina de acte imorale.
7. Comportamentul antisocial motivat inadecvat. Sociopatul urmeaza, in general, cursul
comportamentului care este antisocial, inseland, mintind, jignind, chiar daca un asemenea
comportament nu servesc nici unui scop personal.
8. Judecata saraca si esecul in a invata din experienta. Nu exista nici o evidenta ca o asemenea
persoana invata vreodata din experientele negative, ea repetand in mod compulsiv esecurile,
chiar si in cazul in care comportamentul lui conduce la multiple sanctiuni penale, inclusiv cu
inchisoarea.
9. Egocentrismul patologic si incapacitatea de a iubi. Desi el adesea ofera semne privind
afectiunea si dragostea, nu exista nici un indiciu ca este dominat intr-adevar de asemenea
sentimente sau stari. Este persoana care nu poate sa formeze si sa mentina relatii interpersonale
de durata.
10. Incarcatura emotionala foarte saraca a reactiilor afective. Sociopatul poate arata dusmanie,
suferinta, afectiune, etc., dar el este incapabil de a simti adanc si adevarat emotii precum:
mandria, supararea, bucuria, etc.
11. Pierderea specifica a intelegerii. Sociopatul are capacitati de intelegere limitate, aparent este
neintrospectiv si este mai ales incapabil de a intelege punctele de vedere ale altora.
12. Indiferenta in relatiile interpersonale generale. Este incapabil de sacrificiu sau de generozitate
reala si nu demonstreaza ca apreciaza actele altora de incredere si amabilitate.
13. Comportament bizar si neprevazut asociat sau nu cu consumul de bauturi alcoolice. Desi
foloseste uzual in exces consumul de alcool si droguri, spre deosebire de multi alti alcoolici,
sociopatul chiar sub influenta unei mici cantitati de alcool poate deveni extrem de agresiv si
disctructiv. Comportamentul bizar si irational poate aparea si atunci cand individul nu consuma
bauturi alcoolice.
14. Tendintele suicidare sunt foarte rare. Sociopatul ameninta cu suicidul, dar foarte rar aplica in
practica. Lipsa rusinii si vinovatiei reala in legatura cu comportamentul personal nu produce o
motivatie adevarata pentru suicid. Amenintarea este folosita egocentric pentru obtinerea unui
avantaj personal imediat.
15. Viata sexuala este defectuos integrata., caracterizandu-se prin promiscuitate si fiind lipsita, in
cea mai mare masura, de incarcatura emotionala. Partenerul sexual este vazut mai mult ca un
obiect decat ca o persoana cu sentimente.
16. Esec in a urma o anumita cale sau drum in viata. Sociopatul nu face eforturi constante in
directia obtinerii unei palete largi de scopuri personale. Una dintre trasaturile remarcabile ale
sociopatului este pattern-ul consistent al autoapararii.

Diferena dintre psihopat i sociopat


Psihopatul se nate aa, nu devine. Dovezi clare au artat c acetia percep empatia i vina diferit
fa de ceilali oameni. Acesta nu are emoii i sentimente, dar le disimuleaz pentru a se putea
integra n societate.
Psihopatul are o inteligen nnscut care i permite s ocupe funcii importante, de conducere.
Acesta poate avea o relaie de lung durat fr a i lsa partenerul s l cunoasc cu adevrat.
El este un strateg meticulous i nu acioneaz spontan niciodat. De asemenea, prefer s
acioneze pe cont propriu.
Pe de alt parte, sociopatul este fermector, carismatic, spontan i arat lips total de respect
fa de orice regul impus de societate.
Spre deosebire de psihopat, sociopatul nu se nate aa, ci este modelat de mediul toxic n care
crete sau de abuzurile la care este supus.
Acesta nu simte empatie, vin sau remucri. Nu este capabil s iubeasc, iar despre generozitate
nu se poate pune problema. Sociopatul are probleme cu organizarea, este caracterizat de haos i
minte pentru a i crea o imagine fals.
Magnetismul lui face sociopatul s fie nconjurat n permanen de oameni care i caut
compania. Acesta este cunoscut i pentru apetitul su sexual crescut.
Sociopatul se vede ca fiind un zeu i i place s aib adepi. El nu prefer s lucreze pe cont
propriu ca psihopatul, ci i place s aib oameni n subordine.
Ambele tipuri sunt extrem de periculoase, ns psihopatul este mai de temut dect sociopatul,
pentru acesta neexistnd nicio ans de recuperare. Cu ore bune de psihoterapie, un sociopat
poate fi readus pe linia de plutire, dac asta i dorete.

Ereditatea si activitatea creierului


Studiile cu privire la originile tulburarilor antisociale de personalitate si influenta acestora in
comportamentul criminal, au dus la studierea gemenilor si a copiilor adoptati.
Gemenii identici prezinta aceleasi gene. Cercetatorii au descoperit ca gemenii identici sunt de 2
ori mai predispusi a avea acelasi comportament criminal fata de gemenii fraternali, care au gene
similare, dar nu si identice.
Alte studii sugereaza ca, copiii adoptati prezinta mai multe similaritudini - legate de predispozitia
catre crima - in raport cu parintii biologici decat cu parintii adoptivi. Toate aceste cercetari,
indica existenta unei baze genetice in comportamentul criminal.
Tehnologiile medicale din ultimele decenii au permis avansarea cercetarilor legate de cauzele

biologice ale comportamentului criminal.


Spre exemplu, in 1986, au fost identificate conexiuni intre creier si comportamentul antisocial;
conform acestora, criminalii experimenteaza mai putine reactii la nivel cerebral in prezenta
pericolului decat majoritatea indivizilor. O astfel de functie cerebrala, se considera, creste riscul
de omucidere, criminalii fiind mai putin speriati de consecintele sau pedeapsa faptei savarsite.
Cu ajutorul Computerului Tomograf, RMN-ului si a Tomografului cu emisie de pozitroni (PET),
cercetatorii au studiat activitatea creierului si inclinatia catre omucidere. Investigatiile au urmarit
rolul neurochimicalelor - substante eliberate de catre creier pentru a activa activitatea
organismului si a hormonilor - in influentarea comportamentului criminal.
Rezultatele au indicat ca un nivel crecut de serotonina - substanta produsa de sistemul nervos
central ce are efecte asupra starii emotionale a indivizilor - descreste agresivitatea. Pe de alta
parte, un nivel crescut de dopamina, creste agresivitatea. Dopamina este produsa de catre creier
si afecteaza rata batailor inimii si presiunea sangelui.
In prezenta dovezilor, cercetatorii s-au asteptat sa descopere, in cazul persoanelor care comit
crime, o reducere a nivelului de serotonina si cresterea nivelului de dopamina.
Criminalii in serie
Cercetatorii au studiat si creierul criminalilor in serie, iar RMN-urile au relvat nivele crescute ale
unorneurotransmitatori precum dipamina si scazute de serotonina. Au existat si nenumarate
cercetari alesistemului limbic, parte a creierului care controleaza emotiile si comportamentul.
Noi medicamente au revolutionat tratarea depresiei si chiar a comportamentului psihotic.
Nimic insa nu a putut justifica crimele in masa.

Hormonii
Hormonii sunt substante care controleaza functiile organelor.
Cercetatorii au testat relatiile dintre hormoni, cum ar fi testosteronul si cortizolul, si
comportamentul criminal. Testosteronul este un hormon sexual produs de organele sexuale, care
influenteaza dezvoltarea caracteristicilor masculine.
Studiile pe animale au demonstrat ca exista legaturi stranse intre nivelul de testosteron si
comportamentul agresiv. Masurarea testosteronului in randul detinutilor din penitenciare a
demonstrat de asemeni prezenta unor cantitati ridicate comparativ cu restul populatiei.
Cortizolul este de asemeni asociat cu comportamentul criminal.
Nivelurile crescute de cortizol duc la cresterea cantitatii de glucoza din creier, pentru obtinerea
unui plus de energie - situatie intalnita in momentele de stres sau resimtire a unui pericol.
Persoanele ce prezinta un nivel ridicat de cortizol au atentia mult mai bine dezvoltata si sunt mai
active fizic; pe de alta parte, nivelul scazut de cortizol este asociat persoanelor cu probleme de
concentrare, activitati fizice reduse si deseori, comportament antisocial, inclusiv agresiv.
Studiile pe adultii violenti au relevat un nivel scazut de cortizol.

Educatia si grupul social

Conform teoriilor sociologilor, majoritatea detinutilor din penitenciare au un nivel redus si foarte
redus de educatie; multi dintre acestia nu stiu sa scrie si sa citeasca si nu au absolvit nici macar o
scoala elementara.
Astfel, cele mai comune crime au la baza jafuri, spargeri de locuinte, talharii, trafic de droguri,
furturi din magazine.
Lipsa unei educatii minime in randul acestei categorii, are ca rezulate lipsa unui loc de munca si
perioade lungi fara posibilitatea obtinerii unui venit lunar, ceea ce, inevitabil, conduce la
cresterea infractionalitatii, finalizata, in multe situatii, cu omucidere.
Chiar daca in multe situatii educatia ofera posibilitatea obtinerii unui serviciu si a unui venit
lunar, nu intotdeauna combate efectele abuzului, saraciei sau altor factori restrictivi.
Grupul de apartanenta al unei persoane are o puternica influenta asupra deciziei de a comite
crima. Spre exemplu, copiii ce apartin familiilor defavorizate, din dorinta de a compensa lipsurile
si de a nu resimti diferente fata de tinerii din familii bogate - care de regula, ii exclud din anturaj,
aderara la anumite gasti care sa le asigure un anumit respect, sentiment de putere si statut.
De regula, gastile sunt focusate pe obtinerea de bunuri materiale, prin frauda, talharii, trafic.

Drogurile si alcoolul
Anumiti factori sociali au puternica influenta in abilitatea unei persoane de a lua
decizii; Drogurile siabuzul de alcool sunt astfel de factori. Impulsul de a comite o crima pentru a
asigura nevoia de drog, ifluenteaza procesul de decizie. Atat drogurile cat si alcoolul se interpun
gandirii lucide si judecatii si reduc inhibitia (regulile social-comportamentale), oferind
individului un plus de curaj in comiterea unei crime. Sentinta de incarcerare are minima
importanta pentru o persoana aflata sub influenta drogurilor.
Abuzul de substante si alcool, cresc gradul de agresivitate al individului si riscul de comitere a
unei crime, in situatii care victima nu are nici o relatie cu atacatorul; astfel de evenimente se pot
petrece in baruri sau in spatii publice, in urma unor confruntari/conflicte, duse la extrem de cel
afectat de consum.
Criminalistii apreciaza ca in aproximativ 30-50% din cazurile de crima, abuz sexual sau
talharie, atacatorii se afla sub influenta drogurilor/alcoolului.
Totodata, multe dintre cazurile de violenta in familie sunt cauzate de un partener/parinte alcoolic.
Nenumarate cazuri au la baza certurile intre parteneri sau masurile corectoare aplicate copiilor, in
lipsa unei judecati lucide.

Bibliografie:

http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/psihologia-crimei-cauzelecomportamentului-criminal_7668
https://alinamd.wordpress.com/2008/10/24/minti-criminale/
http://www.feminis.ro/minti-criminale-diferenta-dintre-un-psihopat-si-un-sociopat_61087.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihopatie

Miclea Alexandra
Olteanu Maria-Alina
Grupa 202