You are on page 1of 8

BluePink

XHost

Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info
.biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink

V.Kernbach - "Universul Mitic al Romanilor"

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

V.Kernbach - "Universul Mitic al Romanilor"


Actul magic al Solomonarilor
In traditiile rurale, cele mai frecvente forme de magie aplicata privesc apa fie
in domeniul meteorologiei, norii fiind manevrati de solomonari (care aduc sau abat in
special grindina), iar ploile fiind invocate de paparude, fie in practica saparii fantanilor.
Fantanarii se bucura la tara de mare respect :este o meserie utila si straveche; dar
fantanarul descopera izvoarele de apa freatica slujindu-se de nuiaua sau cracana de
alun (uneori de o cumpana din lemn de corn) care, tinuta cu degetele sensibile in
dreptul inimii, trebuie sa vibreze in locul cuvenit, deasupra izvorului ascuns, iar aici
intervine radiestezia, adica acea insusire nativa, atribuita unor persoane de exceptie, de
a inregistra senzatia produsa de emisiunea de radiatii a unor corpuri vii sau amorfe.
Nuiaua de aluncu prorpietati radiestezice nu apartine insa numaizonei noastre magice.
Magia populara romaneasca procedeaza ca orice magie (fie religioasa, fie mai
ales neapartenenta religiei), recurgand la descantec si nu la rugaciune, la constrangerea
fortelor supranaturale si nu la imbunarea lor prin acte de umilinta sau prin sacrificii
propitiatoare; ea nu opereaza ca religia, in normele unei legislatii divine deduse, ci isi
impune propriile reguli care au adesea rostul de a intimida divinitatile sau spiritele. In
formele de magie inferioara, magicianul constrange fortele demonice fie prin pactizare
cu ele , fie prin santaj; iar daca in une;le descantece sau chiar in colindele cu substrat
magicvom intalni incercarea de a constrange pe Dumnezeu prin invocatie poruncitoare
de a participa la un act omenesc, nu trebuie sa ne insele terminologia, care face
partedintr-un strat tarziu, deoarece in textul originar a fost vorba, fara indoiala, de un
demon sau un duh, caruia vrajitorul sau samanul arhaic ii poruncea ca in tehnica
obisnuita a oricarui act magic.
Sunt diverse practici magice pe care le-a conservat traditia romaneasca
populara. Craniile (de cal sau de vaca), infipte in parul portii rurale, au efect
apotropaic, ele fiind intelese ca semne magice menite sa asigure apararea animalelor
domestice, iar in epoca moderna mai sunt utilizate (nu fara relict magic) doar ca simple
open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

domestice, iar in epoca moderna mai sunt utilizate (nu fara relict magic) doar ca simple
sperietori vizuale, in mod discret impotriva dracilor si fortelor malefice, in mod fatis
numai impotriva pasarilor rapitoare.
Practicarea magiei e distribuita dupa categoriile profesionale. Veche si activa,
bucurandu-se de respectul oamenilor simpli, era magia zidarilor, reducandu-se de fapt
la tehnicile de legare si dezlegare aploii (stapanite, potrivit credintei populare, si de
gradinarii zarzavagii), dar pe care asa cum vom vedea le-au practicat mult mai
intens solomonarii. Totusi reconditionarea atmosferica si dirijarea precipitatiilor (lucru
important in zidarie) nu constituie decat un act secundar. Mai important se pare ca era
socotit furtul umbrei: o cladire nu poate dura fara inzidirea in ea a unei fiinte omenesti
nevinovate; traditia aminteste insa rar cazurile folosirii directe a omului viu (ca in
Mesterul Manole); de obicei se masoara cu o trestie umbra unui om si numai trestia,
adica masura umbrei, e ingropata la temelia casei noi, fiindca se crede ca dupa 40 de
zile moare si omul caruia I s-a masurat umbra, el devenind stafie protectoare a cladirii.
Cu toate acestea, furtul umbrei se poate face si in scopuri de magie neagra; aceasta
superstitie este dintre cele mai persistente, citabila in Romania chiar si la inceputul sec.
XX, cand unii tarani alungau pe pictori, de teama de anu li se fura umbra (asa cum
povesteste doctorul G. Ulieru in insemnarile sale interbelice).
Ion-Aurel Candrea considera ca la baza actiunilor magice populare sta magia
imitativa (principiul homeopatic similia similibus curantur), ideea existand anterior la
J.G. Frazer (magia homeopatica). Pentru ca sa-I prieasca ceva scria Candreapentru ca sa izbuteasca in ceea ce intreprinde, omul trebuie sa imite , prin actiunile lui,
tot ce I se pare ca are oarecare legatura, oarecare asemanare cu ceea ce doreste sa
realizeze, trebuie, cu alte cuvinte, sa recurga la magia imitativa. Iata cateva din
numeroasele exemple citate de savant: cand seamana grau, semanatorul trebuie sa
inchida ochii la primul gest, ca sa nu vada pasarile graul cum nu-l vad eu acuma; in
scalda copilului se pune trup de licurici, ca sa fie luminat la minte; omul bolnav de
inima se vindeca mancand inima unui animal; de Armindeni se bea vin rosu, ca sa
innoiasca sangele; galbinarea se tamaduieste cu orice flori galbene (sofran, galbenele,
papadie, rostopasca). Dar similitudini se regasesc in folclorul medical al multor
open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

popoare europene si microasiatice.


J.G. Frazer exemplifica tipurile de magie homeopatica (vrajitoria egipteana,
babiloniana, chiar greaca si romana) prin ranirea sau inteparea imaginii simbolice
(desenate) a dusmanului; aceasta tipologie e raspandita, dupa savantul englez, la toate
populatiile primitive asiateice, africane, amerindiene si australiene. Dar de fapt, la o
privire atenta, regasim in acelasi context si grupurile arierate din cadrul civilizatiilor
europene; un singur exemplu este edificator: vrajitoarele din Romania sec. XIX si XX
(de obicei tiganci) obisnuiesc sa intepe cu acul descantat ochii, fruntea, etc., de pe
fotografiile victimelor, insotindu-si operatia cu un descantec specific.
Cat priveste magia mitica pe care o relateaza din belsug basmele, pe langa
padurile si zidurile crescute instantaneu din periile si gresiile arundcate peste umar, sa
amintim nu numai felul cum ostile fratilor lui Fat-Frumos sunt prefacute, prin vraji, in
movile (probabil memoria cetoasa a inmormantarilor de razboinici calari in gorgane),
dar si cum, dupa aceea, citirea hrisoavelor magice deasupra lor dezleaga farmecele si
toate aceste osti se intorc la viata (Fat-Frumos cu carata de sticla,col.P.Ispirescu).
Principalii magicieni din credintele noastre folclorice sunt solomonarii. Solomonaria
este un soi de masonerie populara, o asociatie secreta de initiati in magia
meteorologica, dar pretinzandu-se atotstiutoarea tainelor lumii, numele lor insusi
descinzand de la regele biblic Solomon, considerat in folclorul popoarelor a caror
cultura a fost fertilizata de Biblie, drept cel mai intelept om de pe pamant. (De altfel,
regele Solomon e socotit de legenda si fondatorul francmasoneriei, desi variante ale
legendei ii atribuie paternitatea regelui Hiram). Solomonarii sau solomonarii, numiti de
moti zgrimintesi, sunt in primul rand niste vrajitori meteorologici populari (nu samani
desi tipul lor de magie si scoala lor initiatica amintesc de samanism).
Sursele folclorice, de altfel foarte diverse, arata ca selectia viitorilor
solomonari pare a se face din medii diferite, dar cu anume predilectie pentru mediile cu
oarecare vocatie: de pilda, cel mai mic dintre sapte frati calugari (T.Pamfile).
Scoala solomonareasca (Solomonaria) e situata sub pamant sau intr-o groapa adanca,
invatamantul durand sapte ani (Chestionarele lui B. P. Hasdeu, dupa informatii din
Neamt). Lazar Saineanu, pe baza mai multor izvoare (Schmidt, S.Fl. Marian,
open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Neamt). Lazar Saineanu, pe baza mai multor izvoare (Schmidt, S.Fl. Marian,
M.Gaster, I.Budai-Deleanu, Fr.Muller), sintetizeaza astfel: Necuratul locuieste sub
pamant, unde se afla scoala diabolica, numita Solomanta sau Solomonarie, dupa
prototipul atotstiutorului Solomon, si unde se invata toate Limbile fiintelor vii, toate
tainele naturei si toate formulele magice, farmece si vraji (solomonii). Acolo nu se
primesc decat zece ucenici si dascal e diavolul insusi, care, dupa sapte ani de
invatatura, isi opreste cate un ucenic si acela devine apoi solomonar: calare pe un
balaur el se suie in nori, de unde poarta ploi, furtuni si grindini. Datele sunt cxonfirmate
in folclorul epic (de ex. Basmul banatean Dracul si ucenicul sau, col.Schott). In
Cartea (sau cartile) Solomonarului este cuprinsa invataura globala a magiei
populare.
Solomonarul e capabil de a organiza dupa placul sau fenomenele
atmosferice, aducand ploaia si dirijand furtunile si grindina; ca atare vehiculul sau
aerian, ca si paratul sau tehnic, este balaurul. Dupa credintele motilor, cum se relateaza
in Chestionarele lui N.Densusianu, solomonarul apare ca un domn cu o iapa alba,
cautand un anumit iezer de unde invoca balaurul.
Un portret complex al solomonarului a facut Traian Gherman:n solomonarii
nu-si marturisesc profesiunea in fata oamneilor, dar orice satean il recunoaste, caci au
infatisare ingrozitoare, ochi rosi bulbucati, fruntea lata si incretita, piept lat, gat puternic,
statura mijlocie ori mica si au doua cozi, una de pene subsuoara, si alta e prelungirea
sirei spinarii. []Toata infatisarea li-e de oameni salbatici cu par sburlit si aspru, ca
parul de porc. Hainele lor sunt numai petece si murdare. []De multe ori umbla
imbracati cu sapte pieptare chiar si in mijlocul verii, intr-o mana cu o carte, iar in
cealalta cu un toiag. Totdeauna sunt scurti la vorba, arare ori ii auzi vorbind, daca
capata ceva mila nu multumesc, pita capatata de pomana nu o mananca, ci o arunca pe
ape. Nu dorm nicicand in casa, [] locuiesc in munti prin pesteri, prin paduri in colibe
sau prin tarine. Ei [] is oamnei blastamati de Dumnezeu, cari se pun in legatura cu
necuratul si isi vand sufletul, ca sa capete putere asupra vazduhului si a balaurilor.
Absolvirea scolii este indispensabila: Dupa sapte ani de invatatura iasa din scoala
invaluiti in neguri si tinandu-se cu mainile de un fuior lung de nor, care ii scoate in lumea
open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

noastra din celalalt taram, imbracati tot cu vesmintele cu care au intrat, iar din scoala
capata o carte, un toiag sau un carlig si un frau de scoarta de mesteacan.
Asupra originii solomonarilor s-au facut cateva speculatii hazardate in unele raspunsuri
la Chestionarele lui B.P.Hasdeu, solomonarii sunt numiti ca legatori si dezlegatori ai
ploilor si valhasi (dupa mai vechiul valhovnic mag din slav volhv vrajitor
sau sacerdot slav pagan).Mult mai riscanta este o speculatie a lui Traian Herseni,
dupa care solomonarii ar fi trait in locuri solitare, in padurile sau aproape de lacurile
montane (desi potrivit multor sursefolclorice ei evita tocmai padurlie, iar amplasarea
lor in munti (rar amintita de surse, afara de citatul text a lui Traian Gherman) I-a fost
utila sociologului spre a le construi o genealogie neintemeiata documentar, din tagma
sacerdotala dacogetica a ctistilor (ktistai). La aceeasi locuinta montana si cu acelasi
scop genealogic se refera si Eugen Agrigoroaiei: Solomonarul (mostenire dacica) avea
si el putere asupra dragonului, precizand bineinteles ca avea o locuinta montana.
Lasand la o parte inconsistenta omologarii solomonarilor cu tagma nahoretilor ktistai,
nu se poate accepta nici identificarea lor cu samanii. Mircea Eliade citand cu prudenta
pe calatorul strain Bandinus care vorbea despre niste incantatoresdin Moldova de
nord, pune la indoiala informatia, intrucat ea nu e confirmata de un atat de bun
cunoscator al obiceiurilor moldovenesti ca Dimitrie Cantemir; de aici rezulta ca nu se
poate vorbi, in cazul solomonarilor, de un samanism romanesc.
O definitie lipsita de exagerari si intemeiata pe informatii stricte din sec. XIX
(deci mai apropiate de epoca in care aceasta tagma mai functiona) gasim in cartea lui
Fr. Muller, Siebenburgische Sagen : Solomonarii sunt mostenitorii intelepciunii lui
Solomon, considerat ca mare vrajitor, care poate inchide si deschide cerul cu farmece,
a ingheta apele si lacurile, a aduce roua si grindina in campii. Functia lor magica se
pare ca se limita la ceea ce comunica Tudor Pamfile: Solomonarii se duc la iezeresi de
acolo scor Balaurul. Acelasi folclorist defineste si balaurul, ca instrument al operatiilor
solomonaresti: sarpele pe care noua ani de zile nime nu l-a vazut, se face Balaur, adica
sarpe urias, care poate si sbura. Dupa ce poate sbura, se duce pana gaseste un hau
fara fund, numit iezer, se baga acolo si tot bea apa pana-l scoate vreun solomonar.
Din toate sursele folclorice autentice rezulta constant ca solomonarul este un
open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Din toate sursele folclorice autentice rezulta constant ca solomonarul este un


om cu puteri supranaturale, care se prezinta de obicei icognito, ca un cersetor
zdentaros sau ca un domn elegant avand in mana cartea, in cealalta un toiagsau mai
ales un capastru(adesea din coaja de tei) cu care loveste balaurul in cap, capastrul fiind
astfel un soi de starter. Capacitatea supranaturala a solomonarului e descrisa de folclor
contradictoriu: desi e socotit de cele mai multe ori un discipol al Diavolului, uneori se
considera ca e un sfant, subaltern al lui Dumnezeu; dar aceasta diferenta portretistica a
depins probabil de influenta Bisericii crestine, in raport cu capacitatea ed rezonanta a
constiintei populare dintr-un mediu sau altul. Intrucat pretutindeni se crede ca
solomonarul este o fiinta pozitiva care face bine oamenilor, fiind vindicativ numaicu
oamenii rai (carora le strica semanaturile, batandu-le cu grindina), se poate presupune
ca tocmai aceasta trasatura este specific folclorica deoarece, in stratul mai adanc al
conceptiei mitologice rurale, Diavolul e agreat discret si chiar admirat pentru inteligenta
ce i se atribuie una, cum am zice azi, luciferica. Toata tehnica invatata in scoala
diabolica de solomonar se rezuma prin urmare la capastrul amintit si la cartea din care
citeste, catre balaur, formulele magice, care nu sunt insa descantece. Obligat astfel de
solomonar, balaurul inghite apa iezerului, pe care apoi o varsa asupra locului indicat,
cand solomonarul traverseaza cerul calare pe acest balaur zburator.
Stim ca folclorul contine pentru fiecare act malefic, pentru fiecare noxa, un
antidot care, ca si in cazul buruienilr deleac, tine de magia alba. Fata de actiunea
solomonariei, antidotul il poseda niste contrasolomonari, proveniti dintre mesterii
zidari, caramidari, pietrari, despre care se crede ca au fost solomonari ce si-au incheiat
durata slujbei; acestia implanta patru furculite spre cele patru puncte cardinale, rostind
o formula magica; iar, daca vor, pot chiar sa ucida balaurul pluvial, aruncand in inima
vartejului un cutit.
Ne vom mai referi o data la anumite detalii ale scolii solomonaresti
subterane (localizare sugearnd un comportament special din Infern); fara sa mai
insistam asupra testarii curajului si rezistentei la durere fizica si la situatii extreme,
trebuie sa amintim ca ucenicii asculta prelegerilepredate de diversi demoni (printre
care arhidemonul Uniila), citesc manulalele numai la lumina unui opait in timp ce sunt
open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

asezati pe o piatra de moara rotindu-se cu mare viteza si suspendata cu un fir magic de


tavanul pesterii in care e adapostita scoala. Daca privim cu atentie acest cadru
misterios, conceput in atmosfera de basm, vom remarca totusi ca scoala subterana a
initierii e un ecou saracit al vechilor mistere de initiere hermeneutica prin cartile
sapientiale ale lui Hermes Trismegistul sau de initiere agrara, ca in Misterele Eleusine.
Dar nu e de prisos sa citam, macar pentru anecdoticalor locala, unele referiri folclorice
asupra trimiterii viitorilor solomonari, pentru specializare suplimentara (ca un soi de
doctorat), fie in Orient, fie chiar la Paris.
Limbajul imagistic de prezentare curenta a scolii si elevilor ei este, evident,
din sursa limbajului bisericesc, de la durata de sapte ani ascolii (cat tinea invatamantul
seminarelor teologice in veacul trecut) pana la arhidemonul profesor si la obarsia
numelui profesional derivat din numele inteleptului biblic Solomon. Mult mai importanta,
ca un relict antic, este prezenta manualului infailibil Cartea solomonariei, care nu are
nimic in comun cu Sfanta Scriptura si s-ar putea sa fi fost implantat prin ricoseu, in
memoria populara, din traditia apocrifelor gnostice. Iar poliglotismul uman si animal,
obligatoriu pentru solomonari, este tot stravechi, avand functia unei ecologii intuitivempirice de stapanire a naturii prin confundare totala cu ea.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

You might also like