CRONOLOGIA RAIONAT

ISTORIE]

UNIVERSALE
PRELUORAT

CU PRIVIRE LA ESAMENUL DE BACALAUREAT

DE

r' p, JENOPOL
DOG'l'OR IN ["ILOSOl"IE, PROIESOR j)EJ ISTORIE
LA

INS1'ITDTUL ACAUEJJl11C j)IN

IASSr.

EDITIA .A DOUA

REVEJ;)'\]T

I ADAUS

IASSI.
TIPO-LITOGRAPL\. H. GOLDNER.
1 8 7 8.

FlLOSOFIE

1. N Pli,i3C

AUTOR.a:
t-ieiwale.

V 0 L Noz-AP-4-.

N 2 197,9 ..A6UL
..
. 71J7ff
_

......

PREFATA
Lipsa unei espuneri pe scurt a insirArei laptelor istoriee ne an pArut in destul de sinatith,
in timpul practicei de aproape septe ani ce am
flicut-o ea profesor la Institutul academic. Pentru a indeplini aceastii 1ips6, am intreprins scrierea de fatA. In ea stint expuse pe scurt faptele
istorice fArA nici tin soiu de apretuire criticA a

lor, care rarniine cu totul in voia profesorului.

Am Mutat cu deaciinsul a da o desvoltare mai
mare faptelor de culturl, care insA s'au tipArit
cu litere mai miei si pot astfel fi omise intr'un
curs mai elementar. De asemene s'au tipArit en
caractere mici inceputul sau sfirsitul unei pe-

rioade intru ct aceasta era de nevoe pentru a

nu se intrerumpe continuitatea istoricI. Pretuiinclene am urmat scrierilor celor mai noue si

IV

mai insemnate : astfel pentru istoria rIsAritului

in timpurile vechi am intrebuintat iqtre altele
artea D-lui Franois Leuormant, Manuel d'histoire ancienne de l'Orient Paris 1869 ; pentru
istoria Grecilor pe Curtius G-riechische Geschichte;
entru istoria Romanilor Memmsen Rmische
leschichte i aa pentru toate celelalte perioade.

Auforat

CRONOLOGIA lSTORIEI UNIVERSALE.

PARTEA I.
Timpurile vechi.
De la timpurile ante-istorice prtnii la ravglirea barbarilor.

Notiuni preistorice. Istoria omenirei nu este decat

urmarea istoriei pamilntului, parte din geologie. Omul
este fiinta cea mai inalta, aparuta la urma tuturor. El
au esit din sinul naturei cu totul necult, s'au agonisit
treptat toate acele insusiri care-1 deosebesc de animal.
Inainte de a incepe timpurile acele de la care ne au remas dovezi documentale, omenirea a trait multe veacuri

despre care nu putem sti ceva dead din remasitele ce

oamenii ne au lasat. Aceste alcatuesc timpuribi pni.-torice, care se deosebese in trei epoce.
I. Epoca pietrei. S'a gasit in pesteri remasiti ale omului primitiv constand din schelete, unelte de peatra
i de os, (topoare, sule, ferestrae, raniti, virfuri de sageti, unditi), ornamente (dinti borteliti, culbeci etc.) oase

de animale stricate pentru a scoate maduva, vetre cu

urme de foc, resturi de teseturi, urme de grau i bucati
de olarie, impreuna cu remasiti de animale, ce nu mai
traesc astazi sau care s'au stremutat astazi in alte regiuni : elephas primigenius, rhinoceros, ursus priscus,

bos primigenius, tarandus, hipopotam, leu, hiena. S'a

gasit desemnuri de animale ante-diluviane, unul de mama pe o tabla de fildeo, o caprioara i un peste pe un
corn de tarand, o grupa de taranzi (in peotera la Madeleine in Belgia). Omul din aceasta perioada traea in
peoteri, din vanat $i pascuit, cunootea focul, unelte foarte
grosolane de peatra oi de os, arta tesutului, intrebuinta
graul selbatec pentru a face din el o pane grosolana,
facea din lut oale foarte simple, imblanzise dintre animale boul i canele.
II. Epoca bronzului. Se gasese unelte de bronz : topoare, sabii, pumnale, cutite, varfuri de sageti. cele mai
multe ornate, saceri ; mai rar dalti i ciocane. Se mai
gasese i o mul(ime de ornamente : spelci, bratelete pentru mani i picioare, cercei, amulete. Dintr animalele
imblanzite se obserra porcul, calul, capra oi (Aft. In
Iliada se pomenese unelte mai ales de bronz ; de asemine oi la Egipteni oi Assirieni.
III. Epoca ferului. Aceleaoi unelte insa de fer, material mult mai greu de lucrat. Multe popoare au inceput a cunoaote ferul abea in perioada istorica
In epoca bronzului oi acea a ferului existau locuintelR
lacustre, niote locuinti zidite pe pari in lacuri pentru a
se apara de animalele selbatice ce umpleau padurile.
Migratiunea popoarelor. Rasa caucasicd emigreaza
prin cele 3 ramuri ale ei : 1) Harnitii in Egipt $i Assiria ; 2) Semitii in Arabia oi Palestina ; 3) Arii in India,
Iran $i Europa. Grupa arilor imigrati in Europa se
subimpart in GO, Greci, Italici, Germani, Slavi i Traci ;
cei din Asia in lndi, Medi 0 I 'er4d
Rasa turanica (fino tartara) se intinde de langa lacul
Aral in Asia oi anume Ciiinp8ii in China, Dracidienii I)
in Industan oi Su mirii in Mesopotamia.
'). Chineoii. Dravidienii pi mdli sand isola0 nu au nici o inriurire asupra civiIisaioi lumei. De arum vor remanea la
o parte.

Fundarea celor d'Antill sate. Din cause geografice (revarsari de riuri) civilisatia se nate mai antai in
Egipt, Mesopotamia i India pentru ca in aceste teri
agricultura aducea un venit sigur.
PERIOADA I. RASARITUL.
(Din timpurile cele mai vechi On& la resboaele persice 500 i. Chr.)

I. EGIPTUL.
5000 (?)
3064 (?) Imperlul vechin 5000 ? Mews fundeaza Memphisul, organizasa Egiptul ; limba formath, scrisoarea icroglifica.

4235-3703. Dinastiile TV ft V. Cheops, Chefren i

Cele 3 piramide, sfinaul. Poporul impartit in clase : preotii, militarii
clasa 3-a compusA din

Mieherinos.

agricultori, pastori i meseriai. Regele, preotii qi militarii, stapanese fie-care cate o treime din teritoriu;
class 3-a muncitoare pe pamanturile lor. Domnia absoluta ; domnul privit ca Dumnezeu (fiul lui Rha); lipsa
monetei.

3703-3064. Din. VIXI. Multe revolutii in Egipt.

3064-1703 Imperiul mijloclu. Theba devine ca-

pitala Egiptului. In timpul din XII sub Atnenenthe III,

se face lacul Moeris qi labirintul.
2398. Ntiveilirea IIixofilor, de rasa semitica ; Ocupa
Memphisul; dinastiile egiptene persista in Theba. Egiptenii civilisaza in curfind pe Ilia*. Sub Apepi, vine
losef in Egipt, urmat de venirea Evreilor. Regela Tiaaelten incepe lupta contra Hixoqilor, care aunt alungati
in 1703.

1703-525 Imperiul nott. 1703-1462. Din. XVIII

Egiptenii cuceritori. Ahmes, Amenophis, Tutmosis

fac cuceriri pants la Enphrat i Tutmosis II ocupa Ethiopia. Tutmosis III cucereste Mesopotamia. Templul de la Karnak pe care aunt sapate isbanzile lui Tutmosis. Obeliscul de la Karnak nalt de 30 metri, greu
de 374,000 kilogr. Ainenoplos II supune Niniva. Amenophis III. Templul de la Luxor, Colosul lui Memnon
Amenophis IV voeste se restoarne religia egipteana.

1462-1288. Din. XIX. Sethos I. Sala hipostila de

la Karnak. Posesiile asiatice ineep a se clatina. Ramses II (Sesostris) face cele mai multe zidiri : Ranieseum din Theba, templele de la Karnak, Luxor ; in
el legenda personifioa, pe toti cuceritorii Egiptului. Zidirile colosale Acute mai ales de Evrei fac pe acustia
se parasasca Egiptul ; ei esa sub Menrphta urmasul lui
Ramses.

1288-1110. Din. XX. _Ramses III cauta se apere

posesiile asiatice ale Egiptului.
net-Abu.

Palatul de la _Medi-

980-810. Din. XXII. Sesac primeste pe Ieroboain

la dansul, bate pe Roboam.

715-665. Din. XXV. ethiopica. Sabaca regale ethiopiei eucereste Egiptul, rezistenta nationala se concentra
in Egiptul de jos.
665-525. Dodecarchia. 12 efi in Egiptul inf. se
proclama regi. Unul dintre dansii Psameticus cu ajutorul Grecilor, carora le deschide Egiptul, restoarna pe
cellaltisi rernane singur rege. Clasa militara se retrage
in Ethiopia; puterea militara a Egiptului ruinata. Necho
batut la Carchemis de Nabuehodonosor, intreprinde fara
al gati un canal care se uneasca Nilul en marea rosa ;
pune se incunjure Africa, Pwmetic II, Apries. Amasis un aventurier sub care Grecii sunt tot mai favorati,
Psamenit batut de Persi la 525. Egiptul cade sub ac4tia.

IL ASYRO-BABILONIA

Sumirii impreuna cu Achazii (Hamiti) formean civilisatia asiro-babilonica in care Achazii aduc religia, industria si astronomia ear Sumirii scrierea cuneiforma.
Aceasta civilisatie este infatosata prin done imperii : cel
din Babilonia (mai cult) ; cel din Niniva (mai barbar).

5000 CO 1314. Imperiul I (babilonian). Evehus

Dupa el urmeaza vr'o

86 de regi in timp de peste 2000 de ani. Orasele Ur,
capltala politica si Babilon capitala religioasa. Turnil
sau Nemrod intemeeaza statul.

lui Babel. Intre acesti regi se insamna Urcham, zide.te

piramida din Ur si Sagaractias zideste templul din Sipara.
Dinastia Ii medicci domneste 224 de ani ; cand, nu

se stie. Din. III. turanicd fundata de Codornaconta la

2295 prima data sigura in istoria Asiriei. Codormahog
cuceritor. Purnapurias i Curigalzu zidesc mai mate
cetati.

2017-1559. Din. IV. chaldeand (tot turanica).

1559 Cncerirea egipteand. Mesopotamia cucerita de
Tatmosis III prefacuta in tan, vasala. 1314 se reseonla
ai-oi redobandeste neatarnarea.

1314-60G. Imperial 2-le (assirian). Assiria sxista

ea stat de pe timpul dominatiei egiptene. Pe la 1314

Teglat-Samdam regele Assiriei face Babilonia vasala ai
subtrage Assiro-Babilonia de sub Egypteni. Sub Bekodorosor se revolta Babilonia. Assurdaian scutura i tributul egiptean. Teglat-Ealasar I patrunde pana la marea Caspica si in Liban ; regele Egiptului Ii trimete an
erocodil present. Asurabancar 1080, perde posesiile de
peste Eufrat si este resturnat de Belcatirasu intendentul gradinilor. care infiinteaza o non& dinastie.
1070-789. Dinastia lui Belcatirasu. Dupa dansul
meaza Salnzanazar I, incepe zidirea palatulul de la Colah. Sub urmasii lui Media este cucerita. Asurnazi, -

pal 930-905 sfirseste zidirea palatului de la Calah

10

inalta o piramida pentru observari astronomice ; foarte

resboinic. Supune Syria, Libanul, ie tribut de la Tir si
Sidon. Salmanazar IV 905-870, mare euceritor ; primeste tribut de la Iehu regele Israelului. Bilinchus III
din a caruia femee Samuramit, legenda a facut pe ves-

tits Semiramis. Sardanapal 800-789. Imperiul Assirian lasand a& existe ea state pe toate popoarele supuse,
ele se revolt& sub acest principe cu totul moale. Medii
sub Arbaces si Babilonienii sub Ful distrug Niniva.
789-606. Imperial non assirian. Babilonia redevine
sub Ful capitala regatului. Manahem regele Israilului
tributar. Dup& Ful Assiria se rescoala din non, bate pe
Babilonieni si-si redobandeste neatarnarea. Teglat-Ealasar II 744-727. Achaz regele Iudeii i Tirul tributare. Salmanazar III 727--722. Oseu regele lanailului se uneste cu Sabaca regele Egiptului in c. acestuia,
dar sunt batuti.
Sariuchin 721-704. Supune regatul Israelului si
transport& loeuitorii in Assiria. Senacherib 704-681.
rezideste Niniva, cucereste Tirul. A_suredilili 647 625,
sub acesta Fraortes din Media alunga pe Assirieni dirt
tara sa. Ciaxares urmasul lul Fraortes asediaza chiar
Niniva la moartea regelui ei. Sub Saruch 625-606
Niniva eade sub Ciaxares si Napopolasar regele Babilonului. Niniva lul Senacherib este ruinata.

606-538. Impertul 3-le (babilonlan). NabuchodonoSor eueereste Tirul 574, Iudea 586, transportand mai
multi Evrei si Fenicieni in launtrul Babiloniei. Infrumuseteaza foarte mult Babilonia : Gradinile suspendate,
zidurile Babiloniei groase de 50, nalte de 100 picioare,
cu 100 porti de arama ; restaureaza turnul lui Babel,

aleatuit din 7 turnuri suprapuse cate de 25 picioare;

face eheurile Euphratului un lac laugh Sipara in fetal
lacului Moeris si un port pe golful persic. La sarsitul
vietei sale inebune;tte.

Sub Nabonachid se sfarseste irn-

periul babilonian prin Cirus la 538.

11

III. FENICIENII.
Fenicienii (Hamiti) se asaza langa Mediterana intre
2400-2300 ; ocupand o coast& ingust i neproductiva
intre munti si marik, ei se dadura la pascuit si de aeolo
la navigatie ; astfel devenira comercianti, transportand
mai ales costorul necesar fabricarei bronzului in Assiria
si Egipet.
Cel intad oras al Feniciei este Sidonul, care infloreste
inca de pe timpul dinastiei a XVIII egiptene, fiind redus in vasalitatea Egiptului. Sidonul ajunge in curand
1ft culmea inflorirei sale intemeind colonii in Cipru, Creta

si in deobste in basenul resaritean a marei Mediterane

si marea Neagra. Sidonul slabit prin concurenta Grecilor in negotul maritim, este distrus de Filisteni in 1209.

1209. Predomnirea Tirulii. Sidonienii fugind din

Sidon se retrasera intr'un alt oras fenician Tirul. Prin
aceasta sporire a populatiei Tirul devine oras insemnat
$i urmasul Sidonului in dominarea marilor. Unirea cetatilor feniciene intr'o con federatie sub suprematia Tiruliii. Grecii domnind insa in basenul resaritean al marii
mediterane, Tirienii se indreapta spre basenul apusan,

unde fac mai multe colonii : Utica in Africa 1158 ; Gades (Cadix) in Spania; Malta in insula Malta ; Calaris
(Cagliari) in Sardinia ; Cartaginea in Africa 872. Hiram regele Tirulni, amicul lui Solomon, da acestuia pe
fiica sa in casatorie ; intreprind in comun navigatia catra Ofir (India). Tirul este supus la tribut apoi de Assirieni sub Asurnasirpal. EI scapa de acesta la 789, la
ruina Ninivei vechi. Teglat-Falasar il face din nou tributar 742. Senaeherib cucereste Tirul si supune cu totul Fenicia la 700. Necho venind in c. Assirienilor,
Tirul se uneste eu eL El este supus definitiv de Nabuchodonosor la 514. Concurenta Greciei si a Cartaginei ei runeaza negotul. Fenicienii iscodesc alfabetul
respandese intrebuintarea steclei si a purpurei.

12

IV. EVREII
1400 (?). Rein trarea in Palestina. Moisi da legi Evrei-

Cele On poronci. Religia este basa fundamentala

a intregei vieti a poporului Evreu. Ideea poporului lui
lor.

Dumnezeu.

Iosua cucereste Palegina, o imparte intre cele 12 triburi, afara, de tribul lui Levi care formeaza preotimea.
1400-1100. Lupte necurmate pentru mantinerea cucerirei Palestinei sub sefi religiosi i militari numiti duSamuel eel de pe urma judecator.
deccitori
1097-1055. Saul, cel d'ant6iu rege al Evreilor uns
de Samuel.

Intaia inatosare a ideei unei domnii din

mila lui Dumnezeu." Domnia lui Saul este trecerea intre guvernarea nationala prin judecatori i absolutismul
asiatic a lui David si Solomon.
1058-1019. David in unire cu preotii carora domnia
lui Saul era impedicatoare, slabeste puterea lui Saul si
la moartea acestuia se face rege. Gloria militara a Ev rei lor.

1019-978. Solomon. Inflorirea Palestinei, dcr si mare

coruptie. Absolutismul asiatic adoptat ca forma de guvern. Intinderea comertului, legaturi cu Egipetul i cu

Hiram regele Tirului Comert cu Indiile prin caravane.

Zidirea templvlui in Ierusalim ; concentrarea vietei religioase ; organisarea preotimei i cresterea puterei sale.
Inceputuri de redactare in scris a traditiunelor, credintelor si ormiduelilor poporului Evreu. Desvoltarea poesiei religioase.
978. Despiirtirea celor 10 triburi. Israilul i Iudeea
sub Ieroboam i Roboam. (Samaria si Ierusalimul)
Egipetul.sub Sesac se amesteca in luptele interioare ale
Palestmei. Aceste adue impreuna cu introducerea idoIolatriei repedea decadere a Evreilor. Reactiune religioasa-natiouala representata prin profefi.

758. Regii Assirieni intinzindu-se spre apus yin iu

contact cu Evrtni De care-i fac tributari (Israelul tributar lui Ful, Judea "Ili Teg/at Falasarj.

13

721. Sarivkin cucerefte Israilul, anruia rege Oseu unindu-se cu Egiptenii vroie s5. scape de suprematia As-

Mare parte din Evrei colonizati in Assiria.

In Indea domnesce Hiskias care scapa de cotropire nerefusandu tributul Assirienilor. Slabirea imperiului Assirian indata dupa moartea lui Salmanasar, prin incercarile nenorocite a lin Sancherib in contra Egipetului
si a Iudeei, intareste in Iudeea dorinta de neatarnare.
Reorganisarea din launtru indeplinita prin ajutorul preotilor. Mamie preot IIil1ici compune dupri traditinnile
vechi o condicd de religic, de drept qi tie morald, Deusirienilor.

teronomulprin care tinde la reinvierea credintei si

moravurilor antice in poporul Evreu. Aceasta reactiune

spre bine da Iudeei o putere de viata care o faoe sa se

mantina 'Inca mult thnp dupa caderea Israilului (Profetnl lsaia).
5%. Nabuchodonosor regele Babilonului punecapdt ne
atdrniirei Iucleei. Luarea Ierusalimului ; colonisari in
Assiria (Ieremia profetul).
538. Iudeii cad inipreuna cu Babilonienii sub Persi care
dau vole multora s'a' se reintoarcii, in Palestina.
521-516. Residese templul.
331. Cad suo Macedonieni, Alex. eel Mare.
301. Cad sub Egipteni, Ptel. Lagi si in sfirsit tree sub
Sirieni.

174. Antioebus Epifanes, regele Siriei i asupresAe. Ei

se rescoala' sub Judas Macabeul 165. Fratii sei Ionatan
si Simon restatornicese neatarnarea care- tine pang la 63.
63. Pompeius chemat de doi fratd. Hircanus II si Aristobulos care'si disputa tronul anexaza Indea catrii prov.
rom. Siria. Lupta intre partida rom. sub Herod i yartida nitionala sprijinith de Parti. Herod cucereste Ierusalimul 37. Fiul acestuia Archelaus este destituit do
August si ludea ineorpo-atii in Siria.
70. d. Hr. Revoltandu-se Indeii contra Romanilor, impgratul Titus destruge Ierusalimul i imprtie pe ludei
in toatg lumea.

V. MEDII SI PERSIL
3000. Med ii si Persii se despartesc cei de pe unna
din familia Arilor. Cu ei incep Arii a juca un rol in

14

istoria ornenirei. Medii si Persil cad xnai intai sub sta.panirea irnperiului lui Nemrod. 2700. Zoroastru in Bactriana ; legea lui, numita Zend-Avesta. Religia dualista

a lui Ormuzd si Ahriman (principiul binelui si al reului). Din causa acestei religiuni, dusmaniea Medo-Persilor cu Indii, care erau panteisti. Acestia esa din Bactriana si se coboara in vadea Gangelui ; Medo-Persii esa
si ei si se coboara in Media in Persia.
2400 (?) Medii interneeaza o dinastie media, in Babilonia.

a). Medii

1070. Media cueerita de urmasii lui Salmanazar T.

788-764. ,lrbaees reseoala Media si impreuna cu Ful
al Babiloniei destrug Niniva. Dupa Arbaces Medii tra-

esc desbinati in multe triburi vr'o 50 de ani.

710-657. Deioces un judecator at Medilor ajunge
rege ; capitala Erlatana.
657-635. Fraortes supune Persia, Partia, Bactriana,
1lircania, Sogdiana si spre opus Armenia ; vra sa cueereasca Niniva, dar e batut si ucis.
635-595. Ciaxares inchee tractat en Nabopolasar si
marita pe fiica-sa diva fiul acestuia, Nabuehodonosor.
Pe cand el asediaza Niniva o numeroasa horda de Seiti
$1,avale5te in Media si-1 sileste a ridica asediul.

Seitii

domina 18 ani i sunt ucisi prin tradare.

595-558. Astiages sub care Persii cuceresc Media.
b).

Pcri

559--529. Cyrus fiul lui Cambise guvernatorul Persiei si

a Mandanei fiicei lui Astiages, se rescoala c. Medilor cu
a,iutorul liii Tigran regele Armeniei si restoarna puterea
Medilor inaltandu-se pe ruinele lor, la 558 ; cueereste
Lidia si Asia ininoara 554, supune orasele greee din Asia minoara 544-539, apoi popoarele din resaritul Asiei

15

Ong, la Hindustan, in fine distruge monarhia Babiloniei

la 638.
529-521. Cambiscs cucereete Egiptul 525. Cambises inebunind, magul Gomatas sub numele fratelui seu

Smerdis ono tronul persic.

521-485. Darius fiul lui Hystaspes supune mai multe rescoale; organ inn, imperiul; construe* mai mul-

te palate, zideete oraeul Persepolis, face o espeditie in c.

Scitilor in Europa 515 ; supune Thracia i Macedonia,
vine in atingere cu Grecia, pe care o qi atacd in curand
co ocasia resculdrei cetatilor ioniene din Asia minoa-

rd 500.
485 465. Xerxes I urrnarea luptelor en Grecii.
465 424. Artaxerxes 1. Resboaiele ca grecii so slit.-

eesc la 449 Lira: tractat priu definitiva perdere a Pereilor.

424. Xerxes II donineete 45 zile, ucis de Sogdianus,

care dupg 6 lain este ucis ei el de (Meas. Acesta domneete piiiiii la 404 subnurnele de Darius If, Notus. Egiptul se rescoal i 'ei siege regi neatknati.

404-401. Artaxerxes II Mnemon se lupa cu Irate-

sea Cirus eel tanar: retragerea color 10 mu (Xenophon).

401--338. Artaxerxes III rinl sea, supune din nou Egiptul, este otriivit de Bagoas, care pune pe tron pa

Arses, apoi ii ucide ei pane pe

338-331.:Durius III Codomanus; imperial persie cade

sub Alexandra eel Mare.

PERIOADA II. OREM.

(De la resboaele persice OA la impgilirea imperiului Alexandra
eel Mare 500-301).

Desvoltarea Greeilor *WA la 500. Pelasgii yin

din Asia pesto Mares Mediteranii in Grecia ei Italia.
Peste ei yin Helenii in doue grape : Dorienii care yin
paste Helespont in muntii nordului Greciei ; lonienii care
Via pe drumul Pelasgilor. Cultura se trezeste sint'di la

16

Greeii dln Asia min. prin oomert de atig Fenicieni.

De la acestia se intinde in Gracia continentaI6, (Cadmus).

Formarea eelor linai state. Greta sub Minos-Troia

sub neamul Dardanilor (Priamus si Paris) in Asia min.
Bcotia cu cap. Teba in Gr. cont.
Migratiunile Grecilor. Grecii so cobor dln nord, Tesalia si Epir (Dodona) in Grecia maritimg. Amfictionia
de la De lfi sau pitia De aice Dorienii so cobor in Pelopones; (1100?) Ionienii fug la acei din Atica. Dorieuii,
Ionienii i Acheenii se due eargsi inapoi in Asia min., unde fac mai multe colonii (Resboiul Troei ; Omer).
Colonifie grecesti Inmultirea populatiei si gustul de
ciiliitorii imping pe Groci la colonisare. In Italia; Cu-

ma. pe timpul resb. Troei, Sillaris 721, Croton, Tarent.

In Sicilia: Rhegion, Zankle, _Naxos, Siracusa; originea
Greciei maxi. In Gallia: Massilia. Po coastele Propontidei : Kisicos. Pe ale Miirei egro : inope 755, istros
680, Apol Ionia WO, Tiras, Ordessos 600, Olbia. Pe ale
M. (Ie A zow: Teodosia, Panticopion, Tanais.

a). Peloponesul.
Dorii parund in Peloponez

intemeazg acolo trei state.

Argos, cap. Argos sub Temenos, Laconia cap. Sparta

sub Aristodemos J Mesenia cap. Itome sub Cresfontes.

Afarsa de aceste roman vechilor locuitori Alicia, Arcadia

5i Achaia.

In Sparta doi regi; familiile Aghiasilor si Euripontizilor, care existau incii dinaintea venirei Dorienilor. Licurg 800 (?) dii legi Spartei : Sfatul biitrinilor, cei doi
regi, impiirtirea pgmuitului; a locuitorilor in Spartiapi,
Perieki 5i ililofi. Spartiatii alcNtuese un laggr in mijlocul dusmanului.

776. Aniiu Olinipiadd. Organisarea joeurilor grece.

743. Aniiniul restmin mPsenir. Mosenienii Ututi. Eforii apitratorii constitutiei spartiate,
700. Infiintarea. tiraniei in orasele asiatice si in Poloponez in Argos, Gorint, Megara i Szcion. Tiranii favoresc comertul i re1aiile cu strnirriio pericol pentru
desnationalisarea Grecilor.
640-628. AI doile resboiu mesenic. Aristodemos. Mesenia cu totul supusb: Eforii supraveghetori regilor. Neputiind supune Arcadia, Sparta inehee en dinsa o legA-

turii; combate pe tirani in tot Poloponesul i intemeasa

o hegemonie in Olimpia prin care ie in ming conducerea intregei peninsula.

17

b). Atica.
Atica primeste migratiuni din spre mare ; 12 orase
unite bub Atena prin Teseus. iu1i Ionieni yin din Peloponez pe timpul niv1irei Dorilor acolo. Poporul mipartit in 3 classe : Eupatrizii, Geonwrii i Demiurgii.
linpatrizii impiirtiti in familii; 30 fain. compun o fratrie;
Areopagul. Codrus ultimul rege. Ardwnti, presidenti
pe via unei republici aristocratice.
753. Archonti pe 10 ani.
683. 9 Archonti anuali.
621. Arch. Dracon pune in scris legile criminale. Eupatrizii ameaintii clasele inferioare.
604-594. Solon, in Atena: eucereste Salawina; deschide poporului de jos cultul lui Apolon ; reduce prin o
prefacere a monedei ru 27% datoriile pop. de jos ; oprcste

agonisirea de pitimnt peste o mesufl datA; imrteste

pop. in 4 clase; areopagul sfat privighetor ; sfatul celor

400; adunarea poporului.
560 527. Pisistrat de trei orl tiran in Atena; civilibatia Atenei; apducte i drumuri ; temple ; introduce
cantarile rapsozilor la serbatoarea Panateneelor; aduniti
poesiile lui Omer f;i Hesiod. Anacreon, Simonides
Laws poeti lirici la curtea lui P. luceputul dramei greco0i.
527-510. llippias fluti lui P. tiran. Armodius si Aristogiton fac o rescoalit in care fratele lui II. Hipparchus piere. Spartiatii restoarnii pe H. care fuge Ia Persi
Ramitin parti wle aristocratilor sub Isagoras i a democratilor sub Clistenes.
510- 507 Clistenes tirau favorizaz1 democratia, introduce sortii pentru alegerea magistratilor, admite multi
cetiiteni noi. Ostracibmul.

506 Atenienii bat pe Tebani i cuceresc Calchidia.

Restabilirea constitutiei lui Solon. Toti cetititenii egali
in. legei, toti pot stiipiini pitiment; judecatg prin popor.
Mare deosebire intre Atena si Sparta.

500-449. Resbelele Grecilor cu Persil.

494. Dartimarea Miletului Grecii din Asia min. cu ajutorul atenienilor ard orasul persic Sardes 493. Espeditia I persica a lui .Mardonius 490 Esped. II a lui
Datis si Artaferne. Miltiades la Maroon. Temistocles
Aristides rivali; eel de pe urina exilat prin ostracism.
f.$ i

480. Esped. III a lui Xerxes I. Luntidas la Terneopile. Te-

18

mistocles la Sa lamina 479. Mardonius batut la Platen

de catra Pausanias (regele Spartei) si Aristides. Leotichidas si Xantipus bat pe Persi la Micale Liberarea

coloniilor Grece de sub jugul Per8ic. De la 477-429

Purtarea lui .Pauresboiul ofensiv in contra Persilor.

sanias face pe aliati sa treacii Atenei comanda supremci
in contra Persilor; de aice se intaresee rivalitatea naturala intra .A tena si Sparta. Cimon, bate pe Persi la
Eurimedon (469). Pericles si Cimon apar ea sefi a
partidelor democratice $i aristoeratice in A tena; Cimon
exilat. Atenienii ajuta adoua rescoala a Egiptenilor sub

Inarus si Amirteu. 460-455. Pupa reintoarcerea lui

din exil, Cimon bate pe Persi la Salamis in Cipru prin
care se sfarsesc resbele numite persice. (Pacea lui Cimon ? 449).
Sparta.

Resbelul al HI-le Messenic cu ocasiunea

cutremurului celui mare. Cimon sfatuesce pe A tenieni

as ajute pe Sparta. Ofensa Atenei si exilarea lui Cimon.

In acest timp Aristides da tuturor claselor poporului

drepturi egale la functii 478. Noua asociatiune din Arhipelag cu centrul religios in Delos sub hegemonia Atenei. Aristides fixaza contributiunea fie-carui Stat ; prin

aceasta statele aliate deyin cu timpul tributare A tenei,

mai ales dupa stramutarea easei publice din Delos in
Atena 460.

468-429. Pericles in Atena. Hegemonia Atenei

in Grecia. Infrumusetarea i inflorirea ei. Pireul unit
cu Atenaprin ziduri. Progresele democratiei ; Teoricon :
despagubire pcntru Atenienii sermani ce merg Ia adunarea poporului, la teatru, la armata sau la judecatorie
ca jurati. Efialtes ie judecatile de la Arhonti si le da
poporului ; margineste Areopagul in yeehile sale atributiuni, crimele eapitale. Aspasia din Milet sotia nelegithrift a lui Pericles aduna in jurul ei toate spiritele mai
niseninate din A tena. Rivalitatea Atenienilor cu SparlisP pi Beotienii 457. Victoria A tenienilor la Ocnofita.

19

Dupa none ani aristocratii resping partida democratica

pe Atenieni. Batalia de la Coronea.
Cu !tura in secolul 10 Pericles.

Inceputurile cul-

turei grece in Asia min. 585 Males din 111ilet prezice

cea Antei edipsil de scare; principiul tuturor lucrurilor
este apa. Anaximander i Anaximenes filosofisese asupra naturei.
Resboaele persice alungl multi filosofi in

Italia: Xenofanes in Elea si Pitagoras in Croton : nutriCTul este pi incipinl lucrurilor. Heractit din Efes pe
timpul lui Darius admite schimbarea ea principiu. Imapedocles in Agrigent 450 ; Anaxagoras din Clazomene
.admite existenta unui spirit ce oigndueste lumea. Din
aceastii miscare filosofic 6. se naste un spirit de indoiail
indreptat mai 'Antoi contra religiunei care este resOndit
ill popor prin Sofisti. Anaxagoras si Protagoras din Abdera alungati din Atena ca ateisti 440.
Herodot din Halicarnas 484-408. Takidides 471-403
istorici. Hellanikos cronologie. Ion istoric. Protagoras

grproatech% ilipocrates 460-377 din Cos, medecina. Jillron, astronomia. Anti fon, orator. Pindarus, poet liric

teban, 522-442. Simonid,s din Chios. Lasos din Herinione poeti lirici. Eschilue 528-456, Sofocles, 495-406,
EuripidPs, 480 406; poeti dramatici. Aristofanes 427
388, comedii.

Polignotus, Polikletos, Apeles si Farasins pictori ; letidias 500- 432, Praxiteler si Scopas sculptori. Arhitectura : .Partenon, Propileele.

431-404. Resboiul Peloponezulut. Causa este

ura cea mare intre parlidele aristocratice si democratice,
representate una prin Sparta, cealalta prin Atena. Ocaziunea este amestecul Sp. si a At. in un resboiu dintre
Corint i Corcira. Spartiatii cer ridicarea excluderei
Megarei de la comertul grecesc prin At. si incetarea asediului Potideei colonie Corintiana tributara At. Pericles moare de ciuma la inceputul resboiului 429. Glenn
seful partidei democratice.
Brasidas ataca At. in colonii si-o bate la Amgpolis
422. Pacea lui Nicias seful optimatilor 421. Lupta
intre partidele arist. si dem. se urmeaza in toate cetatile grece si unde una triumfa cealalta este isgonita.
415 413 Expeditia lui Alcibiades in Sicilia. Alcibia-

20

des rechemat si dat judecatii fuge la Spartiati. Nimicirca flotei ateniane la Siracusa. Spartanii ocupa Dec61 ia in Atica. Aliatii Atenei o parasesc. In Atena o
'mania oligarchica incearca a resturna constitutia denrocratica. Alcibiades se intoarce inapoi sprijina democratia si bate pe Sp. la Cyzicos 410. Perzand ins bataea la EP 821 8 el este din nou alungat. Callicratidas bate

pe Sp. la insulele ArginuRe 406. Spartiatii cu ajutor

persic bat pe Atenieni la Acgos-Potamos 404. Reinfiintarea oligarchiei in At. Cei treizeci de tirani resturnati de Trasibulvs care reinfiintaza vechea constitutie.
Spartanii sprijin pretutindene constitutiile aristocratice ;
infiintaza decharhi i harmo,ti in diversele orase grece,
sprijinindu-i cu trupe de mercenari.
Cullum in timpuI resboinlui Peloponesului.
In mijlocul luptelor interioare de state si de particle

i corunipel ea spiritului cugetrttor in Grecia.

Inflorirea sofisticei; corumperea tuturor principiilor morale
si sgmluirem credintelor populate. (Sofistul Gorgias din

incepe

Leontium vine in Atena 427). Dar incepe in contra

acestei direetiuni o reactiune morahl prin Socrates (469
3991 care pune basa filosofiei morale Grece. Poporul
Snt,1 II confundsi cu Sofistii, ii acus'a de ateism la care
acusare contribue mult poetul Aristofanes. Socrat be
venin

I laton 429-348 scolarul lui S. intemeazg scoala filosofic'a numitit Academia. Aristoteles 384-322 scoala
peripatecic6; logica si stiintele naturale. Istoricii Xeno fon 446-386 scrie retragerea color 10,000 si Ciropedia.
Ctesias aerie istoria Persiei.

400-3S7. DecAderea politieit a Greciei prin lup-

tele interioare i amestecul Persilor in afacerile Grecilor.

Mercenari Greci in serviciul lui Cirus contra lui Artaxerxes. (Xenofon si retragerea celor oece inii).
Espeditia lui Agesilaus in Asia (369). Persii atita
resbel intre Grecii nemultamiti cu hegernonia Spartei.
Resbelul Corintic (394-387). Conon in legatura cu I'erii bate flota Spartana la Cnidus (394); Agesilaus ans6

21

bate pe aliati la Coronea Conon rezidesee eu bani Persiei zidurile Atenei.

Parea lvi .Antalcidas 387, propusil de Spartaui Persilor pentru a-i detrage de la legatura cu A tena.

PilnA pe la 350 luptele interioare slabesc din ce

in ce puterea Grecilor :
378-362. Lupta intre Teba si Sparta. Pelopidas restoarna partida aristocrat-ca in Teba ; Sparta se opune.
Victoria Tebanilor Ia Leuctra (371).
Liberarea Messeniei prin Epaminondas ; fundarea federatiunei Argolice
slabirea Spartei
Reinaltarea puterei maritime a Atenei. Victoria lui Epaminondas la Mantinea (362)
Din o espeditie in Macedonia. Pelopidas aduce pe Filip
II ostatec la curtea Tebei unde acesta incearca influenta
marelui Epaminondas, si cunoasce de aproape starea
Greciei.

350.

lor.

Amestecul Macedoniei in bfacerile Greci-

Tebant chiama pe Filip II regele Macedoniei in

Amtictionii i condemna, le ieu votucontra Focenilor.

rile ce le aveau in consiliul amfictionu i le trecu asupra
lvi Filip. Acesta avend sprijin tare in Grecia incepe eo

realisa planul de a o supune.

348. Filip ocupa Olintul, colonie Ateniana. Oratorul
Demostenes atita pe Atenieni in contra lui Filip. Eschines, adversarul lui Demostenes 339. Resbelul sacru in
contra Amfissei.

Eschines determina consiliul amtictio-

nic de a chema pe Filip pentru a pedepsi A mfissa. 0punerea lui Demostenes. Unirea Atenei si a Tebei in contra Macedonenilcr.

333. llatalla de la Cheronea. (Alexandru fiul lui Filip nimicesce legiunea sacra Tebana). Grecia cade sub
Macedoneni.

Hegemonia Macedoniei se intaresce in Gre-

cia lasand in aparenta neatarnarea statelor celor mai insemnate. Filip II generalissim a tuturor Grecilor in
contra Persilor.

22

Istoria Macedonenilor piturt la 338. Pe timpul es

peditiei lui Darius in Europa, domnesce in Macedonia
Amintas I.
Alexandru fiul seu ie parte la espeditia Perailor in conAtena se amesteca in certele dintre fii
tra Grecilor.
lui Alexandru ; Perdicas II se aliazg cu Spartiatii in resbelul Peloponesului.
413-399. Domnesce Archelaus civilisatorul Macedoniei. Zeuxis pictorul la curtea lui ; ai Euripides, Socrates stint chemati, dar refusa.
Amintas II. In certele dintre fii lui se amestecg Te-

banii, lugnd pe Filip II drept ostatee la curtea

Filip II organisaz& falanga, bate pe Ilirieni (358),
supune Grecia 338, dar moare inainte de a implini espeditiunea proiectatg iu contra Perailor. Lui i urmeazg
Alexandru cel Mare.

336-323. Alexandra eel Mare.

La moartea lui

Filip, Demostenes rescoala Grecia ; .Alexandru nAdusa

rescoala, bate pe Getii de la Dunre, apoi destruge Teba

si la 334 incepe espeditiunea contra Persilor, i bate la
Granicus (334), Issus (333), cuceresce Siria, Ciprul, Fenicia (332),. apoi Palestina si Egipetul utide Jundeath
Alexandria, bate in fine pe Persi la Gaugamela (331).
Darius Codomanus moare.
Fundarea monarehiei Macedono -persica'.

Espeditiunea lui Alexandru in India (327) ; reintoarcerea Ia l3abilon (325) si moartea lui (323).
In a ceastg periodi decgderea moralg a Greciei covAraeate decgderea ei politicg. De aice se naseu scoli filo-

sotice care invatg saw caute omul fericirea 'myna!: in

viata individuala, i anume iu doue directii ; Cinismul
fundat de Antistcnu, din care apoi esa Stoicismul ci
scoala Cirenaicd, fundatg de Aristip, din care esg mai
tgrziu Epicureismul.
Nimicirea Tirului de Alexandru nu profitii Atenei. ci
Douai cet:iti Alexandria. De aice rainarea material& a
Atenci i a coloniilor Grece.
Alexandru sprijine prin tot felul de naijloace pe filosoful i inv4aiul Aristoteles.
Istoria naturala Logica
Descop.riri geografice a lui Nearchus care se intoarce pe api din espeditiunea Indillor.

23
Spiritul i cultura Elinti, se respi'indesc in Orient i
se concentrii in Alexandria, care devine central sv
Eimgiunei luniei de atunci.

La moartea lui Alexandru, dupa multe lupte intre

generali, se imparte imperiul sett, in urma btliei de
ta Ipaue (301) in patru parti.
a) Macedonia i Grecia sub Cassandru.

b) Egipetul sub Ptolomeu.

c) Siria sub Seleucus; (pe fano. aceasta, Pontul si

Bitinia cu Capadocia, care devin neatarnate).
d) Tracia sub Lisimacu.
1). Macedonia i Grecia pAnil la ciiderca lor sub
Romani.

323-322. Revolta Grecilor la moartea lui A. atitati

de Dem..stenes. Antipater regentul i supune.

nes moare.

Demoste-

Antipater in leo de a lasa regenta fiului sea Casandru

o Iasi lui Polisperchon. Casandru se scoali cu resboill
iu contriti. Un alt general al lui A. Antigonos vra insi
sa usurpe toati puterea. Se unesc atunci in contra lui
Ptolomeu, Lisimac, Seleucus i Casandru. Antigon cu
fiul seu _Demetrius Pohorcetes perde bitalia de 11, Ipsus
301 dupg, care imperiul lai A. se imparte in 4 Valli. Demetrios urmeazi resboini inainte si pane maim pe Macedonia si Grecia intemeind aice un guvern din cele mai

Atena cearci in zadar a se rescula sub (Raucon si Cremonides. Ea este supusi.

corupte.

250. Antigonos Gonatas fiul lui Demetrius. Confederatiunea achaici. sub Aratus tinde a infiinta o noui liegemonie in Peloponez, Corintul, Megara, Epidamus cucerite.

243-233 .Demetrius II. 233-225 Antigonos Boson.

Pe timpul acestuia Cleomenes 111 regele Spartei combate

imoralitatea j setea de avutii ce se ineutbase in popo-

rul seu si tinde a reinfiinta hegemonia Sp. in Peloponez, mad: Corintul. Aratus chiami pe Macedonieni in
ajutor. Fitilia de la Sellasia perduti de Sp. 222.
221-179 Filip IlL Sub dansal se intimpla lupta
intre Coaled. achaic i acea etolicg (221-213). Sparta
unitg. cu Etolii. Sp. Vaal de Pilopoemen la Mantinea
208 supusi de cont. achaici 188.

24

Anibal in lupta sa contra Romanifor atrage pe Filip

III in partea sa, prin care Romanii devin dusmanii Maeedimieniler PI lip III afaiind pe Atenieni, acestia 0100inil pe Romani in ajutor. care'l bat la Cinoscefale 197.
Posen flub acestuia inarm'Andu-se contra Romanilor e

brain lit Pidna 168 si Macedonia vine sub protectiunea Romani lor.

Dupg 17 ani rescullindu-se din non este

redusli in provincie romana 148.

Romanii se amestea apoi in certele dintre Greei, ajirE pe Confederatia achaica in o luptii contra Coriuutuliii Mummius destruge Corintul si preface Grecia in
provincie romand sub unmet(' de Achaia 146.
2). Siria sub Seleneizi.
Seleucus unul din generalii Ini A. dolAndeste de la
Antipater satrapia Babiloniei. Antigen 11 alung ; el se
intoarce cu ajutorul lui Ptolemeu si bate pe Demetrius

Poliorcetes la Gaza 312 si redobandete Satrapia B. incepa"nd era Selcucizilor.

312-280. Seleueus I. cueereste mare parte din Asia,

bate pe Antigen Ia Ipsus, rcide pe Lisimac i vrind oa
cucereasd si Macedonia este ueis do Ptolemeu Kerannos.
Seleucus vroest sa iniiinteze unitatea in regatta sett ce
cunrindea nationalitgti at1t do deosebite, imOrtindu'l
in multe satrapii mici i intemeind o multime orase grecesti. kergamul se desface de imp. Seleucizilor 283.

.280-262 Antiochus I Soter. 262-247 Antiochns Ii

Csatril. '250 Bactria fri Partia se desfac de imp. S.

247 227 Seleukus /I Kalinikos. 297-224 &leucus
Keraunos 221-187 Antiochus 111 cei Mare. Dnp 'S. ce
se sileste in vidar s cucereasd posesiunile Egiptene din
Asia, vroind el sI anima orasele greeesti din Asia min.
Rrananii ii opresc. Supiirat p. aceasta si indemnat de
Anibal declarii, resboiu Romanilor ; e biltut la Magnesia
Teos.

190. Satrapii se fac neatiirnati incurajati si de politica rom.

187 176 Selencus Filopator 176 164 Antiochus E-

pifanes. Acesta in lee de a se uni cu Perseu c. Rom.

se apuc la lupg cc Egiptul si ataca chiar capitala acestnia ; dar Rom. i ordon'a" a 16,1a, in pace pe Egipteni.
Armenia i Pa,estina (sub Macabei) se rescoalii. Sub
urmasii acestuia, Romanii dupii co doll'andesc Pergamul
prin mostenire se ieu la luptg cu Mitridates pe care
dupg ce'l mving definitiv in 64, supun cu totul i Siria
preNceindu-o in o prov. rom.

3). Egiptul sub Ptolemoi.

Ptolemeu un alt general a lui A. dolAndeste la moattea acestuia Egiptul si se mantine in el mai fara resboiu

25
Egiptul era cea mai mica parte din imp. lui A. si cea
mai grecia
323

281. Ploloneus Soter, cucerete ins. Cipru pentru

lemne do eoriibii si Palestina.

fus.
264-246 Pio lemeu
Necho.

Terming canalul lui

246-221. Ptolemeu Erergetes cueereste mare parte

din Asia.
221 201. PtolemPus Filopator, ineepe decgderea imp.

Un resboiu en Ant. III al Siriei educe amestecul Rom.

care ien epitropisirea minornlui.
204-181 PtolemPu Epifanes. Regii Egiptului devin
niste vasali ai Rom. Antonius elipgfand Asia in triumvirattil al 2-le se duce la curtea Cleopatrei, care ia parte
pentru Unsul in rt sboiul cu Octavian. Antonius fiind
invins la Actium Egiptul este preflicut in prov. Tom. 30.

Cultura Alexandring.

Literatura devine nenatu-

ralii; poesia bucolica: Teocrit c. 280. Bion i Moschus

C. 175; pocsia erudieg : Calimachos ki Apolonius sub cei
3 d'iintet l't.; poesia diducticit, Aratoe scrie o poema despre , Stele si semnele vremii.`
Oiinta este dig contra f. desvoltatg. Astronomia : Hiparchus. 160-125,.Ari9tarch n. 264 mgsoat distanta pgmntultii de la soave, .Ptolemeu n. 138 coordoneazii stiinta
astronorniei de piing atunci in un sistem numit al lui

Pt. Matemateca si Mecanica: Euclid n. 300 geometria,

Apolonius c. 274 matematic, Arhimedes din Siracusa n.
2b7 mecanic. Geografia: Eratostenes n. 270, Ptolemeu
Filosofia Epicur 342-270 scolarul lui Aristip. Zenon
c. 330 seful scoalei stoice. Piron c. 330 seful scoalei
sceptice.

Museul infiintat de Pt. Soter p. adunarea invgtatilor

si a comoarelor stiintei. Biblioteca adunatg prin ostene ile lui Demetrius din Falera. Grgdina botanial si
xoologidi. Scoala de anatomie, disectiunea cadavrelor

practieata pentru gntgia (qua Observator astronomic.

Traducerea biblici (de cei 70 Vilmgeitori).
4) Tracia sub Lisimac Ong la 281 cfind este cuceritg

de Seleucus.

Toate aceste popoare decazute cad pe rand sub dominatia Rom., care dupg ce supun intreaga Italie, pgsesc
la anul 264 i. Br. peste marginile ei la cucerirea lumei.

26

PERIODA III RONANII.

(De la anul 264 i. Hr. pang la inceputul Evului Mediu
an 375 d. Hr.

Istoria Romanilor piin la an. 264, i. Hr.

In timpurile ante-istorice yin popoarele Arice cunoscute sub numele de grupa popoarelor Dm lice in Italia ;
(Etrusci, Samniti, Latini).
800 (pe la). Infloresc coloniile Grece in Italia infoTot pe atunci inflorete civilisafiunea Etruscd.
rioarg
Comert cu ambrg culesg pe marginile Balticei
Alba
Longa metropola confederatiunei Latine.
753 (pe la) Roma intrii in istorie ; (Romulus, Numa ?).
672-640 (?) Tullus Hostillius (?) Alba-Longa dg-

ritmatg de Romani. Roma metropola LaOului.

578-534. (?). Servius Tullius Constitutiunea novd,
miscall; sub inriurirea civiIisaiunei eline respgndite in
coloniile Greciei mari; coniiiile centuriate pe lgngg cele
curiate, care perdu insemriatatea lor.
509. Resturnarea regilor i fundarea repnblicei.
2 Consuli respunOtori anali. Lex Valeria de provo-

Revolutia este numai in folosul aristocratilor, cci comitile centuriate capgtg preponderanta
in trebile statului si in ele aristocratia are o majoritate
sigurg. Etruscii fac comert intins cu Cartaginesii.
499.
Retragerea plebei pe muntele sacru. Instituirea tribunatulni, magistraturg plebeg pentru apararea
plebeilor de asuprire. Sistemul de stringere indirect&
a ddrilor prin dare in antreprisg se introduce in Roma,
poate din coloniile grece. lnceputul comitiilor tribute,
adecg a plebei ce s'adung dup g. locurile undo trgosce;
plebiscitele, la inceputu filrg nici o vatoare legal. Plecatione. Questorii

bea tinde a formg unu stat in statul Romanu Legi

pentru uorarea datoriilor causate prin skrieirea plebei
admit de multele resboae*) purtare Rag soldg. Legea

*)

lnaintea retragerei: 1) cu Tarquinti i Etruscii allatlilor (Porsena):

2) eu Latinii (Postumiu dietatorul i bate la lama Regillus; 3) cu Volscii'
Escii 41 Sabinii; 4) ea Hernicii.
Dupa retragere: 1) eu Volscil (Cloriolan); 2) au Etruseil. Luarea
Veilor (482-474). Armistitia pe 40 de ani, la fine& caruia Veii stint
luat.i ci daramati (Camillus).

27
agrarit a lui Spurius Cassius (486 ?). Pgmenturile butte
de de la dukniani se hiss), in mare parte la eel ee apuca
sit le cultive. Cei bogati puneau totdeauna ingna pe ele
ak,a cii plebea saracg remilnea filrg nici un profitu; de
aiee necesitatea legilor agrare. Lex Publilia hotgrajp
ca tribunii sg, fie alesi de comitirle tribute.

451-450 Decemviratul si legea celor XII table. Legea celor XII table basa jurisprudentei Romane, redactate dupg propunerea tribunului Terentilius Arsa. Decemviratul II-le resturnat. (Appius Claudius i Virginia).
A dona retragere. Legile lui Valerius si Horatius
(498) Kin care plebiscitele capiit valoare de legi. Lex
Canuleia (444) care deschide conubiul intre patricieni

Intituirea Tribunatului militar inventat

de patricieni pentru a nn 1sa po plebei sit ajungg Ia
consulat. Censorii, magistrati patricieni.
Questorii
suiti la 4 din care 2 pot fi plebei (421).
si plebeeni.

404. Cdderea Etruscilor sub Romani.

389 Migratiunea Celtilor in Italia. Bgtglia de la Al-

lia i prAdarea Romei (Manlius Capitolinus i dictatorul

Camillus).

Prin respingerea invasiunei Celtilor creste

insemnititatea Romei in ochii popoarelor Italiei.

366. Legile bet Licintius i Sextius asupra ogorului
public etc. primite dupg, noue ani de lupte politico ; un
consul poate fi plebeu. Patricienii atunei creazg pretura
magistratursi patriciang, pentru darea dreptgtii. Aceastg
magistraturg are foarte mare inrinrire asupra desvitlirei
dreptului Roman. Triumful democratiei in Roma este
mai isprgvit.

Roma tinde la eueerirea ltaliei.

342-268 Resboaele Romei en popoarele Italia. (In
timp ce Roma cucereste Itahia $n ha fluviile Arno si
Aesis, Alexandru cel mare face espeditiunele sale; imperiul seu se desmembreazii, apoi Egipetul infloresce sub

Ptolemei si in fine incepe deaderea lumei din jurul

Romanilor).

342-340 Resboiul I ea Samnifii. Dup5; aderea E-

truseilor i shibirea coloniilor grece, Samnitii se intind in Italia, coborindu-se parte. din munti in cgmpii.

Capua represintg pe Samnitii cultivati prin inPrkile Samnitilor barbari fac pe

riurirea Elenilor.

Capuani sg" cearg ajutorul Romei, recunoscgndu-i snprematia Valerius Corves bate pe Samniti la Suesula.

2*

28
339-237. Revolta confederatiunei Latine. Cere dropturi politico si parte la consultat Manlius Torquatus
moarte po
bate pe Latini hingg. Vesuvin (combunini
tiul scit pcntru neascultare), apoi la TriMnum Coo fed.
Lat. dissolvata,: oprirea conuldului intro diversele oim,e
ce. 0 compunea. Se formeadii ma multe triburi Romany

din cetAile care capittg dreptul de cetAenie romala,

325- 304. Al II-le resboiu cu Sumnitii. Titus Veturius
si Spurius Posthumius inehisi in Fureile Caudine. Se-

natul Roman resping.e capitulatiunea incbeiata' Etruscii,

VicMarsii, Umbrii i Hernicii se unesc cu Saniiiiii.
toria Romani lor la Bovianum.

Appins Claudius censorul face Via Appia prin mlastinile Pontice pentru a asigura legritura en Campania.
Sistemul roman de intiirire a cuceririlor prin colonii
drumuri bune de la Roma la locurile encerite. Silintele
Romanilor de a desparti Nordul de Sudul Italiei.
298-290. Al III-le Resboiu cu Samnitii. Incercare
de coali(iune intro Nordul si Sudul Italiei : Satnniti,
Etrusci, Umbri i Gali. Fabius Maximus sfarm11 coalitiunea la Sentinum (295) Colonia Romanii de la Venusia in limier de 20,000, pentru tlerea comunicerei
Samniului en Tarentul.

290. Supunerea Samnitilor.

'282-272. Resboint Tarentin. Romanii incep resboiul cu
colonille Grece din Italia inferioar6,. Pretextul este o
lupti intro Lucani si Turi, in care Romanii stint chemati

de Turi, in ajutor.

Revolta Italiei supus'd ii coalitinnea tuturor popoarerelor in contra Romei.

Resboiul in Nord terminat Kin alungarea Senouilor
care merg ile miireec tolpa migratiunei celtice in Grecia.
Resboiul in Sud se complicii prin venirea lui Pirus
regele Epirului in ajutorul Tarentinilor. Pirus bate pe
Romani la Heraclea si Apulum (280-279.
Cineas Ia
Roma)
V64bnd ans uefolosul victoriilor sale, prolia
de resboinl intro Cartaginesi si coloniile grece din Sicilia, pentru a pgrgsi Italia. (278) Mai pe urnia fins6
earasi se intoarng. Curius Dentatus '1 bate la Benevent.
Pirus pAilsesce Italia ; (moare in Argos).
271. Samnitii, Lucanii, Brutii recunose suprematia
Romei
Piceutinii si Salentinii se supun in curend.
268. Italia supusa de Romani.
In acest timp se formeazg deosebirea a trei clase de
cetateni Romani: Romani, Latini
Peregrini. Egali-

29
tate intro patricieni i plebeeni este mai perfecte: Dictatura, Censura, Pretura, o parte din Pontifici i Auguri
pot fi ocupati do plebei.

Iegi1e lui Publilius Filo (338)

0 a le lui Hortensins (286) inearesc egalitatea intre kgi

0 plebiscite Appius Claudius cauta ea' dee dreptul do
de a vota in comitiile tribute 0 cetrItenilor ne-proprietari de pe:ment (libertini f}i altii), dar putin timp dupa.
aceasta, inmultirea manumisiunilor (libergri de sclavi)
face se," se restr.anga acest drept, dcsemnandu-se numai

cele patru triburi urbane ca acele in care pot vota 0

cet'ateni neproprietari de pemant.

265-146. Resboaele afara din Italia cu Cartagi-

nea Iliria, Galia Cisalpina, Macedonia, Grecia, Siria si

Spania. Supunerea acestor tei;i, a pftrtei celei mai insemnate din lumea cunoscuta de atunci. De la resboaele
extra-italice, Roma concentra in sine mersul istoriei universale.

26;5-241. Reshoiul I punie. Cartaginesii se intinsesa

pana in Sicilia ; Romanii erau in puntul de a trece peste
marginile Italiei. De nice se nase resboaele punice.
Marnertinii cer ajutorul Roman in contra lui hiero II
din Siracusa aliatul Cartaginesilor care posedau o parte

din Sicilia prin colonii de a le kr.

Duiliu bate Bali Cartaginesa la Mike.
marinei Romane. Columna rostrata.

Inceputurile

Regulus in Afri-

Metellus invinge la Panormus (250). Flota RoMana find apoi de mai multe ori batuta i nimicita,
cetiitenii Romani zidesc o flotti de doue ode de nai din
ca ;

nqjloace private i Lutatius Catullus bate pe Cartaginesi

la insulele Aegate (241).

241. Sicilia (supusa in mare parte), cea dintiiiu pro-

Sistemul de dari in natura (zeciueli)

care exist Mee, '1 adopta i Rornanii si'l introduc
in toate provinciile cueerite in unn de ei afara de Italia. Stringerea darilor e data in antreprisa. Italia insusi ramane scutita de acest fel de dari. Acest sistem
vincie Roman&

pune basa ruinarei provinciilor romane i da ocasie intinderei coruptiei magistratilor din provincii, care se u-

30

nese eu antreprenorii de dari (publieani) i asupiesc popoarele supuse.

230. Supunerea Sardiniei si a Corsieei.

229 228. Resboiul cu llirienii. Romanii stirpese piratii din marea adriatiea, si oeupa cate-va locuri pe
eoasta iliriea. tirecii drept multandre ieu pe Romani in
legatura Ion mitionala, deseoperindu-le misteriile dinEleu-

sis, si lasandu-i sa iee parte la joeurile istmiee.

222. Supuncrea Galiei Cislpine, de undo Celtii incurgeau in Italia.

218-201. Resboia al 11-10 Punic. Hamilear atacase

Spania (236). Romanii sa unise en Saguntul si ceruse
de la Cartaginesi se nu se intinda peste Dern.
ie Saguntul '219, si trece peste muntele St. Bernard
; bate pe Romani la Ticinus (218), la Tre(I) in
bia (id.) apoi nimiceste armata lui Flaminius Ia Trasimenu ; ineearea in zadar a stirni rescoala contra Romei.
La 216 marea &italic la Cannae. 0 parte din aliatii
Romei trecu atunci la Anibal ; dar aeesta lasat fara ajutor de guvernul seu nu poate prelita de vietorie.

Clau-

dius Mareellus capata pentru anteia oara comanda pe

mai multi ani ; lupta in Sicilia si ie Siracusa (214 Moartea lui Archimedes) Lupta in Spania merge Romanilor cilnd in bine, child in reu ; dar el scapa pe Asdrubal care trece Alpii in ajutorul fratelui seu. Claudius Nero '1 bate fi '1 ucide la Metaurus 207. Cartaginesii parasesc ofensiva. Scipione in Africa. Anibal rechiemat perde bdtalia de la Zama castigata de Romani
mai ales prin ajutorul lui Masinisa regele Numidiei (202).
201. Pace intre Cartaginesi ci Romani.

in acest timp Filip III al Siriei vra sa cueereasca

Egipetul si sa'si iniinda posesiunile in Asia. Romanii cauta sa impedece aceste intinderi de putere. Star-

31

nese o coalitie a Egipetului, Rodosului, Pergamului si

partidei anti-Macedonice din Grecia in contra lui Filip
III. Atenienii atacati chiama pe Romani in ajutor. Flaininius bate pe Fi lip III la Cinocefale (197) si declara
hi 196 Gracia de libera Ia jocurile istmice.

191-190. Planurile lui Fi lip III le reincepe Antiochus III al Siriei. Lucius Cornelius Scipio '1 bate la
Mynesia. Rodosul si Pergamul aliMi Romanilor

Pro-

cesul intentat de P. Cato Censorius Scipionilor pentru

dilapidare.

171-168. Resboiut 111 Macedonic.

Perseu. Batalia

de la Pidna i supunerea Maccdoniei. Pupa batalia de

la Pidna veniturile din provincii sunt ma de mari in
cat vechia dare a cetaterilor Romani, tributum militare,

care se cerea in vremi de nevoie, nu se mai cere de

atunci inainte. Italia scutita de ori ce dari.
149-146 Resboiul Ill cu Cartayinesii. Africa pro-.
Cel anteiu tribunal permanent p. judecarea crimelor de mituire i dilapidare.
vincie Romana.

148-146. Prefacerea Greelel in provincie Ro-

=n.

Confederatiuuea Achaica in rivalitate cu Sparbinii care chiama pe Romani in ajutor. Mummius darama Corintul si aduce statuele Grece la Roma.
133. Supunerea Nordului Italiei si a centrului Spaniei (Viriatus).
In acest timp de glorie mitre* a Romanilor stralu-

cesc virtuti mari eetatenesci, dar tot acuma incep i eausale coruptiunei. Aceste sunt :
1) Degradarea comitiilor din causa multilor oameni
lava eapataIu (libertini etc.) adunati in Roma pe cand
cetatenii de departe nu au timp ea vie la Roma pentru

a vota. Cat timp senatul are putere mare, acest reu nu

este foarte simtit.

2) Coruptiunea produsa pnin adunarea bogaliilor. Puterea coa colosala a publicanilor i jilfuirea provinciilor
de &Ara magistratii romani.
3) Alarea prapastie cc se nasce intro bogati i siraci
prin peirea proprietariler mici ; de aice se vor nasce luptele civile pentru impartala pamnturilor.

32
4) Pericolul adunitrei unei nerumierate multimi (1e
selavi, tratati in rnodul cel mai barbar de speculantii

romani.

5) Greutatea serviciului militar care remane tot mai

mult asupra aliatilor, care cer egalisarea drepturilor
politice.

6). Slabirea elementului roman in Rotna priu colouisarea cea Winsii i necesarii pentrit miintinerea cuceririlor.
7) Slabirea vechelor moravuri i credintelor populare.
Intinderea luxnlui 0 a desfranarei i slabirea puteruicei
vieti de familie a Romani lor.
Pe langii aceste semne de deadere progredul se manifesteazii, in urmaloarele;
I) Iutinderea relatiunilor en exteriorul i modificarea sis-

temului de drept strict a Romanilor prin influen(a

puterea pretorului mai ales a celni peregrin (instituit in

anul 242).
2) Respindirea culturei Eline in Roma prin sclavi
prinsi (intre acestia Polibius care vine clin Grecia impreuna cu cei 1000 Acheeni acusati de prosupus err tin
cu Perseu).
3) Incepnturile i desvoltarea unel literaturi nationale
originale influentatit de modelurile clasice Grece. In
aceasta periods triesc : Livius Andronicus prisonier din

Tarent, care preluereaza in latinesce dramele Greco si

traduce Odisea (240); Cn. Naevins. (Poet '264-104) ; Q.
Ennins (epopee, i drama 259-169), introduce exametrill in literatura ROITIang; Plautus (poet comic, 254
184); Terentius, compune Atelane, comedii populare
(196-159) M, Porcins Cato serie originele (234-149);
Inaintea lui scrisese anale Q. Fabius Pictor i Cincius
Alimentus.

135. Cel Anteia resboia at selavilor.

133-121. Reformele Grachilor 1 ineepatul resboaelor chile Romane.
Tiberius Sempronius Grachus cer.; innoirea legilor lui
Licinius i Sextius (veai an. 366) asupra ogorului
public. Pentru a reusi face done fapte reoolutionare : adu-

ce destituirea colegului seu Marcus Octavius care opusese veto ; face s4 i se prelungiasca tribunatul Senatorii ii ucid (Scipio Nasica). Scipio A fricanul ucis de
partida populara.

33

Daus Sempronius Grachus (123). Pe langa legea ag-

rail a lui Tiberius pe care o pune in aplicare, cearca

a face mari reforme poltice, prin care lovesce in senat

aristocratie ; ie senatului hotarirea asupra impartirei
de grau i pament i o da comitiilor tribute ie judecatoriile senatorilor si le da cavalerilor (aristocratie baneasca), carom le procura si antreprisa darilor AsieiMinore. Prin aceasta puterea publicanilor nu mai are
margini ; nelegiuirile lor ralnan ne pedepsite fiind ju-

decati tot de oameni de ai lor. Propune a se da

sotilor Italiei dreptul de cetatenie Roman. Senatul

i opune pe Livius Drusus

Grachus ucis (121). Livius
Drusus da earasi libertatea de a vinde pamenturile linpartite ; ruina proprietarilor mici se intoarna in curend,
nimicind tot castigul lui Grachus.
Literatura 'Alma energies. Opositiune contra retorilor
alungati din Roma 161. Cercill cult a Scipionilor. Lucilius (148-103), satiric. Polibius (208-127) istoric.
Discursurile lui C. Orachus. Serisorfle mumei sale Car-

elia. Scaevola iuristul (+82). L. Adios Stilo (+100)

tilologul. Inflorirea teatrului. Actorul Q. Roscius (+82)
Z1diri folositoare mrete ; apaductul Marcie custii 180

de milioane HS (vr'o 47 mil. lei noi). Cele d'finteiu

zidiri de marmurii. ; colonada lui Metellus (143) Luxul
luptelor de flare incepe : lei i elefanti in eke.

111-105. Resboiul cz Iugurta. Coruptiunea Romand

esci la lumina.

Marius capata comanda in contra lui Iugurta atunci

cand pe deoparte Metellus mantuise resboinl, pe de alta
Sulla reusesce a induplica pe Bocchus ca sa-i tradee pe
Ingurta, pe care apoi Marius il duce in triumf la Roma.
Inceputul rivalitatii intre Marius si Sulla.

103-101. Migratiunea Cimbrilor i a Teutonilor.

Marius i bate la Aquae Sextiae si la Vercellae. In
Roma neoranduelile lui Saturninus, atitat pe ascuns de
Marius la resturnarea aristocratiei.

34

91-98. Itesboinl Sotilor, pentru capatarea drep-

turilor de cetateni Romani.

Romanii dau anteiu drepturi egale cu acele date libertinilor (inscrierea numai in 8 din cele 35 de triburi)
numai sotilor neresculati. (Cn. Pompeius Strabo si
Su lla).

Sulpicius tribunul cere egalisarea sotilor cu. Romanii

liberi, deci inscrierea in toate triburile, ceea ce se implinesce in 87 dupa lupte sangeroase pe stradele
Romei.

88-82. Resboial civil hare Marius i Su lla $i

resboiul in contra lui Mitridat.

Sulpicius care vede in Su Ila un anemic a legei sale
vra sa dea lui Marius comanda data lui Su lla contra lui
Mitridat. Salta incaled Roma ea armelc; ridica legile
lui Sulpicius si reintroduce organisarea veche a comitiilor
(de sub Servius Tullius) Tribunii sa nu mai poata propune legi decat cu invoirea senatului.Cinna consul din partidul lui Marius, fugarit din Roma, rescoala sotii pe

cud Su Ila se reintorsese in Asia, si rechiama pe Marius. Terorismul lui Marius. (+86) Cinna se numesce
singur consul de patru ori ; ridica reformele lui Sulla.
Sulla se intoarce invingtor din resboiul c. lui Mitridat, cu armata castigata prin liberalitati, bate pe Mariani i pe sotii Italici la poarta Colind, i ie dictatura
in Roma (82). Gnaeus Pornpeius tenerul trece in partida lui.
88-84. Resholul I c. lui Mitridat, dornnul Pontului
care fundeaza regatul I3osforului, ocupit Paflagonia, Capadocia, se aliaza cu Tigranu regele Armeniei i aweninta statele cliente Romanilor din Asia.
Rornanii i declara resboiu. Macelul Romanilor din Asia (88). Sulla dupa ce alunga pe Marius din Roma,
pornesce in contra lui M.; asediaza A tena resculata contra Roinanilor, bate pe M. la Cheronea i Orchomenos,

35

in timpul terorismului lui Marius. Pace cu M. la Dardanus (84).

83-81. Resbelul II c lui M., batut de proconsulul
Murena.

82-79. Dictatura lui Su Ila. Proscriptiuni.

Co-

lonii tilitare din veteranii lui Su Ila. Garnizoand in

Roma din libertinii lui. Intarirea puterii senatului
carui-a i da : denumirea proconsulilor, deci puterea militara, (consulii reman numai magistrati civili) ; judecatoriile ; dreptul de a opri tribunilor propunerea de legi
adunarei poporului.
Skibirea aristocratiei bdnesci prin
luarea judecatoriilor i prefaeerea darilor Asiei in con-

tributii fixe ce nu mai sunt date in antreprisa. Sldbirea tribunatului prin m'esura citata mai sus si oprirea
tribunilor de a mai imbracit alta magistratura Tribunale permanente p. crime.

Sulla abdica 79 ; moare 78.

80-60. Resturnarea reformelor lui Saila. bullTIP au tot mai mare inriurire asupra mersalui
lucrurilor : Pompeius, Crassus, Caessar.

Opositiune e. reformelor lui Sulla, (plebe, cavaleri,

libertini, urmasii proscrisilor); in frunte : Cicero (n. 106
la Arpinum), G. Julius Caesar (n. 102). Pompeius sovaesce intre oligarhie i democratie. Crassus eel bogat.
Insurectiunea lui Lepidus (78). Pompeius o nadusa ;
cere i capata comanda c. lui Sertorius in care se ilustreaza de si mai mult prin isbandile lui Metellus. De
asemine in resboiul sclavilor, nimiciti de Crassus. Armata devotata lui i da mare putere ; senatul incepe a i
se opune ; Pomp. trece la democratic. (70); inapoesce puterea tribunilor, judecatoriile (in parte, .1/8) i darile Asiei cavalerilor.
Capata comanda c piratilor pe trei ani cu puteri nemarginite (Lex Gabinia, 67) si comanda c. lui Mitridat
rechemand pe Lucullus (Lex Manilia 66), ambele nu de
la senat dupa cum era legal ci direct de la popor.
Cicero pentru AntAia oara pe tribuna politica sustine

36

legea Mani lie. (Oratio pro lege Manilia seu pro impeperio Pompeii).

Resboaele acestel perloade

1) 80-72. liesboiul

c. lui Sertorius in Spania ; lupth cu succes c. liii Metalus $i Pompeius. 74 se unesce- cu piratii i Mitridat
pe cand sbucnesce $i resboiul sclavilor ; dar atunci e
ucis do Perpenna. Pompeius pune capat insurectiunei (72).

2) 73-71.

Resb. sclavilor (Spartacus) nimicit de

Crassus, apoi remaOtele de Pompeius

3) 78-67 Resb. cu piratii. Neingrijirea Romanilor
de marina lor inlesnesce inmultirea piratilor, (cuiburc
Creta, Cilicia) ; comert mare cu sclavi. Pompeius (Lex
Gabinia) i nimicesce in trei Juni.
4) 74-64. Resb. 111 c. bit Mitridat. Emigrati Romani in armata lui. Lucullus '1 bate la Cabira i pe
Tigran la Tigranocerta, merge spre Artaxata. Reyolta
trupelor $i rechemarea lui i nimicese toate isbandile.
Pompeius (Lex Manilia), 66, ie comanda ei termina
:

resb. Organisarea Asiei (64-61) in timp ce in Roma

se intAmpla :

66-62. Conjuratinnea lul Cal ilina. Democratia

se teme de dietatura militara a lui Pompeius ; cauta se

procure unuia din $eiii sei cei sinceri un comandament
pentru a aveti, o armata ea cumpfina contra armatei lui
Pompeius. Caesar si Crassus $efi ascun$i ai rescoalei.
In fruntea ei oameni perduti, Catilina $. a. Cicero con sul, descopere si sfarama complotul. Resculatii esecutati in temnita fdrd judecatd. Caesar $i Crassus trecuti
cu viderea din causa intluentei bor. (Anteia oratiune Ca-

tilinara tinuta in senat, 63).

60. Aspirantii la puterea supremit compun Anteiul
trlumvirat. Caesar eapatase reputatie militara in proconsulatul din Spania, (Crassus i platise datoriile); el
cere consulatul i comanda in o provincie. Pompeius
dupa ce i$i congediaza armata asiatica cere ratificarea
organisarei Asiei, consulatul al II si pamtInt pentru ye-

37

teranii sei.

Sebatul refusa. Pompeius se unesce cu Cae-

sar si cu Crassus pentru a'qi sustine eu partidele lor

mutual interesele in contra aristoeratiei asa numitui
triumvirat.

Locul ant6iu ocupat de Caesar.

59. Caesar, consul, implineste cererile lui Pompeius

(afara de consulatul II-le). In diva votarii, veteranii lui
Caesar proconPornpeius yin cu arme pe sub haine.
sul in Galia pe cinci ani. Slabesce opositiunea aristocratica indepartand pe Cato si pe Cicero din Roma, cu
ajutorul lui Clodius tribunul (58). Toate oranduelile se
fat de triumviri prin legi aduse naintea poporului, trecilnd pe senat cu viderea.

58-51. Cueerirea Galiei de Caesar. 58. Caesar

bate pe Helveti la Bibracte, pe Ariovist la Vesontio,
57, supune pe Belgi 56. pe Veneti din Armorica (Bretagne) si pe Aquitani 55, arunca popocrele germane,
Usipe(ii i Teneterii inapoi peste Rin, trece in Britania
54, trece in Britania a 2-a oara c. lui Cascivelaunus
53, supune pe Eburoni, revoltati sub Ambiorix. 52,
Resculare generala a Celtilor sub Vercingetorix. Batalia de la Alesia. 51, Gana supusa.
Resultatele
ei sunt : 1) Oprirea navalirei barbarilor, care incepuse
cu treeerea Helvetilor in Galia, pentru mai multi seculi.
2) Stingerea natiunei Celtice i punerea basei romanisarei ei. 3) Capatarea unui mijloc (armata) pentru stabilirea monarhiei in Roma.
Rechemarea lui Cicero (57), a lui Cato (56). Bandele
armate a lui Clodius si Milo.
Intalnirea triumvirilor la Lucca (56). Pompeius oi
Crassus consuli (55) cu proconsulatele Spania i Siria.
Preluagirea proconsulatului lui Caesar in Galia anea
pe 5 ani. Crassus merge in Siria uncle moare in espeditia nenorocita c. Partilor (54-53). Pompeius remane
in Roma, pastrand ans6 comandamentul.
Iulia fiica lui
Caesar i femeea lui Pompeius moare (54).
Neoran-

38

duelile lui Clodius si Milo proeura lui Pompeius dictatura (52). El vra atunci sa nips alianta cu Caesar.

49-48. Itesboiul civil intro Caesar si Pompeins.-Pompeius se unesce cu senatul si partida aristocraticarepublicana contra lui Caesar. Rechemarea acestuia (1

Mart. 50)Curio tribunul eere sa se iee

si cornanda-

nientul lui Pompeius inapoi. Acesta refusa

Propunerea de a se declara resboiu lui Caesar, care venise in Galia Cisalpina, nu este prima& in senat. Pompeius insa
sustinut de consuli si de minoritate ineepe a arms.
lltipa o ultima ineercare do impacare (scrisoarea lui Caesar cetita in senat 1 Ianuar 49), Caesar declara resboiu
partidei aristocratice trecend Rubiconul (49).
49. Pompeius si senatul la Brundisium Caesar ie
Roina; trece in Spania unde bate pe Afranius si Petreius
la Ilcrda; face pe Varro sa capituleze, apoi ie Marsilia.

48. Caesar i Servilius consuN.

Caesar batut de

Pompeius la Dirachium, '1 bate dRcisiv la Farasalus

(9 August) Pompeius ucis in Egipet. Caesar in Egipet ; reseoala in contra-i in Alexandria (Biblioteca arde). Cleopatra pe tronul Egipetului sub suprematia
romans.
47.

Caesar bate pe Farnace, fiul lui Mitridat (veni,

vidi, vici).

46. Batalia de la Tapsus c. Pompeianilor in A erica

(Sextus Pompeius, Cato, regele Juba). Cato se sinucide
in Utica.
45. Batalia de la Munda, in Spania, c. fiilor lui Pompeius : Gnaeus si Sextus P.
Sextus scapa.

48-44. Doutuirea monarhie4 a lui Caesar sub

lopmele republicanc. Aninistie foarte intinsa. Caesar concetra in sine vechea putere regeasca, intrunind
in persoana sa toate magistraturele, intre rare republics
impartise acea putere dictatura, censura, consulatul,
questura (finante), comandamentul militar sub titlul de
imperator. Mai devine princeps senatus, preot mare, si
ie i puterea tribunicie, din causa neviolabilitatii per-

39

soanei tribunului, $i o putere judecatoreascL extraordinara, (apelul).

Senatul cade ear4i la rangul de sfat

ca sub regi, dar un sfat a imperiului, nu a urbei Roma;

perde caracterul aristocratic admitendu-se in el $i streini.
Comitiile raman, Cad nu oveau nici o insemnatate Domnia lui Caesar este representarea poporului
prin cel mai inalt $i nemarginit om de incredere a) seu"

(ideea Caesarismului.)
1) In finante: introducerea
Reformele lui Caesar.
sistemului de contributiune in haul, ridicati direct prin
dreggtori impiiatesei (sclavi i libertini de ai lui.)
2) In administrarea provinciilor: impitratul numesce pi
revoaci pe proconsuli.
Roma devine nil oras ca i celelalte ; nu mai sunt magistratii ei i magistratii imperinlui Roman ea p5;n5", acuma.

Orasele provinciilor ea-

Oa in mare parte, ilind romanisate, libertatea comu-

nalN a oraselor italice. Peste tot imperiul se iutinde o

retea do municipii.
3) In armatI: pentru 5ntitia omit mereenari (cavalerie
Germanii) in armata Romana; impedea pe crit se poate
formarea de colonii militare imprii4tiind pe veteran in
diverse colonii de eetAteni ; nu are gardii, in jurul sen.
4) In starea proletariatului. Fixaza la 150,000 nutucml skaeiler de natrit pe conta statului, (pang atunei
320,000). Pe multi i colonisaz5, le da de munca Ia zidirile
cele mari intreprinse sub el: forum Inlium, biblioteca
templul lui Marto, teatrul etc. Caesar suprima perderea libertatii pentru datorii; cauta so redice proprietatea
mijlocie in Italia impartind panidntul statului, din Italia,
veteranilor Romani.
5) In Caledar. Anul incepo de la 1 Ianuarie ; (365

dile si la al 4-le an 366, calendar egiptean). Aeest calendar non incept) cu 1 Ian. 45 i. Hr. (709 do la zidirea Romei). Ideea fundamentaN a liii Caesar e fundarea unni imperiu pe basa nationalitatilor combinate

i latina.
Pentru aceasta, mijloacele cola mai insemnate sunt : introducerea monarbiei ca formN, de ga.
'rem ; coborirea ltaliei si a Romei la r5:ndul de provincio si de eras. Apoi resprindirea romanisarei in provincii
egalisarea dreptului si introducerea unei ordine in administratie. A fan): de aceasta el tinde a repara si relele
soeiale causate prin sclavie si lipsa unei stari mijlocie,
apoi prin coruptiunea i amestecul tuturor venetieilor,

elina

40
tuturor cultelor i sverstiliunilor in Roma.
el reuseste putin.

Aice insrt

44. Moartea lui Caesar 'leis de parthla republi- Senatul distribue provincii sefilor conju)atiunei:
Marcus Brutus, Decimus Brutus si Cassius. Antonius
implinesce testamentul lui Caesar si devine puternic in
Roma ; vra sa capete provincia Galia data lui Decimus
Brutus, pentru a avea o armata langa Roma.
Resboiu
Senatul cauta in contra-i sprijin in G.
civil Mutinens
Iulius Caesar Oetavianus. Acesta Anse se unesce cu An,tonius i cu Lepidus formand

43. Al doile triumvirat, reipublicae constituendae

causa." Proscriptiuni ; Cicero +. Resbel c. partidei
republicane. Batalia de la Filipi ; (42) M. Brutus si
Antonius merge in Orient unde e
Cassius se sinucid.
Octavianus ramane in Italia.
41-40. Resboinl civil Perusin, atitat din gelosie de

retinut de Cleopatra.

femeea lui Antonius.

38--36 Resboiu cu Sextus Pompeius (vedi an. 45, in
Sicilia. Resbelul neglorios a lui Antonius cu Partii.

35-33. Espeditiile lui Octavianus contra popoarelor

de la Dunare.

31. Resboiul civil lithe Antonius i Octaviauus.

Batalia de la Actium (Septemvrie).

30. Odavianus singur stapitnitor, sub aceeasi for-

ma ca si Caesar, singura en putinta, dupa modul desvoltarei poporului Roman pana in acel moment.
Egipetul provincie Roman.
Cultura in perioada revolutionelor (133-30.) Literatura Romang cade sub inriurirea literaturei Grece
Alexandrine ; modele ci nu mai suet clasicii Greci (vedi
pagina 32. Eloquenta si poesia se invatil in Mc de

productul tatural a talentului cultivat: seoalit

de retorieg lating a lui I. Plotius Gallus (90). Scoala
de poesie a lui Partenios (54). Toatg lumea face poesii
si invatg a vorbi frumos.Literatura perde ori ce Caracter original national si devine Eleng, cosinvolitg.
a li

41
Literatura dramatici a desprtrut. Exeptie Melt numai
Lucretius de rerum natura" (99-55), ('atullus 87-54),
Varro (116-27) si Laberius, care scriu en originalitate
si in mod mai national. Apoi se mai insamnii, intro producerile Mine, istoria lui Cornelius Nepos, si a hti SalInstus, (86 34) descrierilo mi Caesar si stilul cored a
lui Ciecro.
Caracterul lingusitor i injosit Weep() a se
intinde in literaturA, semnul despotismulut. Aristodemos
din Nisa scrie arta oratoricA lingusitoare" (54).
Religiunea Itomanii mAntinutii numai ea asezemnit
politic. In clasele superioare filosofia stoiei si epicurea;
in cele inferioare culte orientale (a lui Mitra, Isis etc.)
Neoplatonismul representat pun Nigidius Figulus ; conversAri cu spirite din ceea lume, magie, astrologie, nocromanticii, superstitiuni de tot felul "Ahmeca pn i
pe oamenii cuhi.

Moravnri. Coruptia cea mai grozava in toato clasele

Lipsa de asItorii. Lux desfanat mai ales in

Perderea demnitAtei individuale ; nentunarmi

lingusitori si speculanti dupA mosteniri pe la caselo color bogati. Decilderea spiritului militar, lasitate generara".
&area socia14.
Priipastie intro bogati i sAraci. Despretuirea muncei la culmea ei. Nenumeratil multime de
aolaoi Putere mare a speculantilor i bancherilor (Romani si Evroi) ; apa'sarea datornicilor. Lipsa propriet5.tii mid ; toat . ItalIc impartita in latifundii. Disolvarea
nationalitAtii Romane.
Unitatea imperiului este mgntinutA prin organisarea maestritt ce i o &Aliso Caesar
pe care o intAresc impAratii urmAtori, nu 'Aug, prin
unitatea spiritului poporului.
mtinertri.

31 in. 1Ir.-68 d. lir. Caesarii din familia Julia.

1) 31-14. Caesar Oetavianus Augustus. Pute-

rea proconsulara extraordinara e centrul autoritatii lui

Augustus. De aice nrmeaza garda de 9 cohorte pretoriane ; comandamentul militar a mai multor provincii ;

dreptul de legislatiune prin edicte

Sfintenia ei decurge
din puterea tribunicie earel face pe purtatorul ei sacrosantus." Pe langa aceste intrunesce imparatul in persona
lui : praefectura legum et morum (censura), pontificatid;

el este princeps senatus, si tot odata princeps in intolesul : cel antoiu dintre cetateni, si are puterea inalta

judevatorensea in concurenta en semaul.

lmperator 1111
(Cu

este un titlu oficial ci o aelanntjune onorifica.

42

timpul toate aceste nume i titluri : augustus, caesar,

princeps, imperator devin termine pentru insemnarea
autoritatii supreme. Sub Augustus nici unul nu are aceasta insemnare).
DregakIrii imparatului : Legati Caesaris, praefectus
anonnae, praef. urbi, praef. praetorio ; sclavi si libertini
care ineasaza banii in provineiile imparatului. Tesau-

rul i1i1pratului, fiscus deosebit de acel a senatului, aerarium.

Provinciile imparatului (cele marginase, nesigure) ; a le senatului (cele pacinice).
Comitiile (centuriate, cele tribute desfiintate) pastreaza
puterea legislativa i electorala, dare slaba. Sub Augustus destul de mare activitate legislativa (Legile Pappia
et Poppaea p. easatorii etc., legi p. legate, mosteniri etc.)
Senatul inaltat. Provinciali ieu parte. Censul 1,200
mii IIS. Intrarea in senat i rarnanerea in el ataraa de
imparat. Senatoria este un rang. Persoanele de rang
senatorial judecate criminal de senat. Senatul e consultat asupra legilor de introdus (oratio principis), ie parte
la administratie si jurisdictiune. Afacerile exterioare gi
mare parte din tinante i sunt luate.
Municipiile din provincii destul de libere. Decurionii,
un fel de senat municipal.
Coborirea Italiei si mai mult la rangul de provineie
prin introducerea darei de 500 din mosteniri numai p.
Italia ca complement a darilor platite de provincii.
Cadastrul general al imperiului i urmarea prefacerei
darilor in natura in dari banesti fixe.
Monarhia lui Augustus nu este ereditara, dar urinasul este prin influenta imparatului impus de mai nainte.

In timpul domniel. Int Augustus se nnte Isus

Ilris'os, cu 4 ani inaintea ineeputului erei noastre.
Resbwiele. 25 19 i. Hr. Resboiu c. Asturilor
Cantabrilor in Spania t supunerea totala a acestia.
Resbel c Partilor.
1. Ineeputul resboaelor eu popoarele Germane de la

43

Dandre. Raetia i Noricul prov. Rornane. Co Ionia Augusta Viudelicorum (Augsburg).

12-9. Expeditiile lui Drusus (tiu vitrig a lui Augustus de pe sotia sa Livia) in Germania proprie.
8-7. Tiberius urmeaza esped. lui Drusus, supune catura popoare Germane.

6-8 d. Hr. Revolta Ilirilor si a Panonilor. Tiberius

preface Panonia ill prov. Rom.
9. Nimicirea legiunilor lui Varus de catra Arminius.

2) 14-37. Tiberias (fratele liii Drusus, fiu vitrig a

lui Augustus de pe sotia sa Livia) vine la imp. duo
ce maica-sa otraveste pe nepotii lui Augustus de pe tlica
sa In lia.
Alegerile luate de la comitii, date senatului
Lex Iulia de maiestate ; delatorii. Buns administratie
a provinciilor.
Perioada cruzimilor lui Tiberius incepe cu moartea
liii Germanicus (nepotul lui Tiberius de pe fratele seu
Drusus).
Seianus prefect pretoriului, face p. pretorieni
un !agar intarit langa Roma.
ltesboaele. Revolta legiunilor la Rin si Dunare.
14-16. Exped. lui Germanicus in Germania proprie.
Victoria de la Idistavisus asupra lui Arminius.

3) 37-41. Caligula. (Gains Caesar), fiul lui Germapious.

Cruzimi nebunesci.

4) 41-54. Claudius (Tiberius), nepotul de frate a lui

Germanicus. Favoritii Narcissus si Pallas (libertini). Femeile mi Messalina i Agripina. Cumplita coruptiune
a curtei.
Inceputul supunerei Britrniei (T. Flavius
Vespasianus legat). Mauretania, Licia, Tracia, ludea,
prov. Bomane.

5) 54-68. Nero. (Lucius Domitius), fiul Agripinei.

Burrus i Seneca.
Poppaea Sabina.

Crimele lui Nero ; ucide pe Britanicus, fratele seu vitrig (fiul Messalinei), pe maica-sa
Agripina, pe ferneea sa Octavia. Devine actor si gladiator.

44

64. Anteia persecutinne a eretinilor. Persecu-

thin& sunt acte politice. Organisatia Statului se per-clita prin dogmele crestine a bisericei primitive.
Istoria Crestiuismului pilnd la perseeutiuneafiatiAe.

Coruptia cm mare a lumei, start% sociaM

cea miserabilg a poporului do jos, lipsa unei credinti in

cova, a unei iubiri de patrie sau de familie, intinderea
filosoflulor triste a Stoicismului i Epicureismului in clasole de sus, a cultelor misterioase orientale in clasele
de jos toate aceste pregatesc spiritele pentrn prhnirea
unei religiuni noue. De aice intinderea con grabnica a
Crestinismului, inlesnitg si prin spiritul de proselitism a
vechilor Crestini (silinta de a intoarce pe multi la eredin), apoi prin unitatea introdusli intro popoare en organisatiunea Romana.' si limbo/ latini i elen a. resOndite
pretutindene.
Organisarea primiticti. Un fel de comunism. Din
easa comunii se intretinu saracii, (diaconii impitrtese po-

mana), una din causele repedei respandiri intre srtraci.

06 care Crestin poate propovedui ; nu este osebire

intre clerici si laici. Setli comunitiltilor sunt eei mai

mai batriini 7refapirseoe."

Urmasii apostolilor, care
fusese en deosebire insarcinati de Hristos cu resp5ndirea
invatrtturei sale, capiita' curend o insemnbaate mai mare,
deosebindu-se de multimea Crestinilor ea avend un dar
deosebit.

Originea episcopilor.
Crestinismul se atinge eurend en filosofia Alexandrilui

prin care incepe a se da mai mare importanCa' ideilor

teoretice cleat invetaturilor morale. Originea corupOei
religiei erestine.

Literalura in perioada lui August. Epoca clasia

Mecenas t 8 i. Hr. proteguitorut
;
Virgilius
Maro t 19 i. Hr., eneida ; Horatius t 8 i. Hr., satii e,
epistole, ars poctica, ode ; Ovidius t 17 d. Hr., metamorfosele ; Tibuilus t 28 in. Hr. Propeqius 1- 22 i. Hr.
elegii; Phaedrus sub Tiberius, fabule ; Titus-Livius
t 17 d. Hr. istorie; Diodorus din Sicilia i Dyonisius
din Halicarnass sub Augustus, istorici greci.

69-96. Dinastia Flaviilor.

1) 69-79. Yespasianus. (Titus Flavius) restabileste
ordinea. Zidiri mari (Coloseul etc.) Supune pe Evreii revoltati, darama lerusalimul
imprastie in .1unie. Su-

45

punerea Britaniei prin Agricola, socrul liii Tacitus ; nadusirea revoltei Batavilor sub Civilis de Nara Cerealis.

2) 79-81. Titus (Flavius Vespasianus). Herculanum

si Pompeii ingropati sub lava Vesuvului.
3) 81-96 Domiliamis, reinnoeste timpurile lui hero.
Inceperea tragerei valului Roman intre Rin i Dunare
pentru aparare de incursinni le barbarilor
cilor (Decebal) tribut.

Plate$te Da-

96-192. Dinastia Autoninilor. 1) Nerva dupa

doi ani de domnie lasa Ia tron pe adoptivul seu fiu.

2) 98-117. Traianus (Marcus Ulpius), din Spania,

cel ant6iu extra-Italic pe tronul Roman. Guvernare inteleapta. Zidiri maxi (forul. Ulpiu etc., usearea mmliiinilor pontice). Resboiu en Dacii (Columna lui Traian) si
en Partii (114-116): Dacia, Armenia, Mesopotamia,
Asiria prov. Romane.

106. Dacia eneerita de Romani i prefgentil in

provineie Romanil, eolonisatit en namero0 colo-

niti din diversele WO a le imperinini.

Istoria Dacilor pfinii la 106.

Din timpuri veehi yin Scii popoare de rasa cauca-

zica, din vita Iraniel, in Europa. Done semintii mai

deosebite a le kr stint Ohtii si Dacii Tre se assza unii
pe malul drep., coi din urma pe inatul stang a Dunarei

inferioare.

Viat,ii nomada.

690 i. Hr. Zatnolxis, legiuitor-profet la Geti (e discipuha lui Pitagoras ?). De atunci liana tarziu pe 16,nga"
fie-care rege Get sau Dac este cate un profet de acestia.
Guvernare teocratica.

510. Darius in Europa c. Scitilor spre ai resbuna do

ncursiunea de pe thnpul lui Ciaxares.
Solia GeVilor catia Dariu.
340. Mare parte din Geti treeu Dunarea, a1ungati de
Filip II i se atiazil in Moldova de Sud.

46
335. Alexandin cel Marc in contra popnarelor de la
Dnurtre.
295. Pe timpul lui Lisimaeb regele Traciei, domrwste

Dromicliete in Dacia.
280. 0 parte din tolpa migratiunei Galilor '6,11.6110 la

Dinetre, Ia GO.
113. Anteia eioenire a Daco-Getilor en Romanii (Proconsulul Macedoniei Marcus Didius apoi Livius Drusus
si Minucius Rufus).

84. Boerebiste rege al Daco Getilor.

Confede, a-

tiunea popoarelor de la Dungre. Intinderea ler in tim-

purile resboaelor civile Romane. Profetul Decenett introduce scrierea, arte i ceva st;inti. Legi diverse (Bela-

Dnp luarea Olbiei de Eines; Dnieper, se pregkeste Caesar a merge In contra lor (46).
Antonius
blitut de Geti la orasul Istrianilor.
Boerebiste se agini).

mestecg in lupta civilii, dintre Octavianus i Antonius.

30. Resboae civile intre Daci. Licinius Crassus i bate
la Dun6ze.
Regele Cotisone. Btiilii cu Romanii.
Poetul Roman Ovidius exilat la Tomi, eerie in Bertha
Getied, (17).

82 d. Hr. Decebal regele Daellor, dupg abdicarea

lui Dura. Cornelius Fucus sufere perderi mari. Imperiul Roman, sub Domitian, tributar Dacilor.

100. Anteia espeditiune a lui Tralan. Pace 101.

104-100. A doua espeditiune a hi Traian. Podul

peste DuMtre (Apolodor). Cucerirea Daciei.

Mare parte

din popor se retrage in partilo nordice a terilor locuite

de Geti. Cealalfa; e supusii, influentei romanisai ei prin
coloniile Romane. Colonistii Romani adusi din diversele

diversele punte a le imperiului inlluentati prin schimbarea de lee si prin contactul Cu Dacii pun basa na-

tionalitatei rome.

3) 117-138. Iladrianus (Publicus Aelius). Indrepteaza administratia interioara ; calatoreste in toate partite imperiului.
Adund edictele
Monumente marete.

pretorilor in nn codice, prin Salvius, Iulianns iuristul.

(Tabula Peutingeriana pare a fi harta itinerariului lui
Hadrian). Paraseste cuceririle lui Traian de peste Eufrat.

4) 138-161. Antonius Pius (Titus Aurelius). Pace

generala.

47

5) 161-180. Marcus Aurelius (Antonius), ereseut

in seoala filosoflei Stoice.
Resboin en Marcommii pe
care Marcu-Aurel nu ajunge a-i supune.
Perseeutiuni
in contra crestinilor.

6) 180-192. Cummins. Tribut Germanilor. Prefectul

pretoriului este adeveratul regent. Coruptie
cruzimi

marl. De la el incepe repedea decddere a imperinlui

Roman.
Cultura aeestei perioade. -- (30-180 d. Hr.) Starea destul de pacinia a imperiului aduce i inmuerea
virtutei militare. Armatele compuse din clasa cea mai
de jos a societgtii ; iubirea de patrie si de institutiuni
inlocuitg prin acea a steagului si cultivarea onoarei simtimentului de soldat. Multi auxiliari barbari.
Marea
majoritate a populatiunei imperinlui triteste in moliciune
ca bogati sau in miserie ca sclavi. Fericirea imperiului atiirna de la persoana impgratilor care dup5 caractend lor Bunt guvernatori intelepti Batt tirani monstruosi.
Multimea lingusitorilor, si a oamenilor corupti face *ans-d
mult mai grea domnirea unui om bun.
Corup(ia moralg a lumii pgg'dne merge inainte. Cu
atiaa mai puternic influentazb: asupra oamenilor idealul
moral crestinesc care atrage la sine tot mai numerosi
part*. Persecutiunile inaresc respvindirea nouei religiuni. Esemplele martirilor trezesc simtimentul moral
nadusit de coruptiunea timpului.
Literatura este puternicit numai intru crit lupt5 contra
coruptiunei timpului. Quinctilian 1. 118 retorica ; Eneus
Seneca t 55 scrie drame, Strabo .1- 25, Pomponius Mela
c. 50 geografi. Cuirtius Rufus sub August ,,de rebus
gestis Alexandri magni" Vellejus Paterculus sub Tibe-

rius, Suetonius Tranquillus t 138. Eutropius t 370.

Ammianus Marcellinas t 410 istorici latini ; Plutarch
sub Traian, .Dio Cassius c. 229 istorici greci, Tacitus
cel mai mare istoric Roman trfieste pe timpul lui Traian;
contimpuranul sett Plutarch. Filosofi Epictetu, Marcu

Aurelia. Satirici : Persius (34-62), Juvenalis (exilat de

Hadrian). Petronius (Bub Nero), Martialis epigramatistul (sub Domitiau). Lucian (dialogurile mortilor), Ii ride
de superstitiunile religiei, (nu crutii nici pe acele crestinesti care se introdusese in mare muhime dintre pgOni in religia nou). Dealtmintrele spiritul productiv a
dispgrut din literaturti. Multime nenumeratrt de retori,
gramatici, comentatori care predau eloquenta, arta de a

48

face poesii, esplica antorii vecbi, fac disem suri de laudii

(pallegirice) s. a.
Stiintele naturale i stiinta jurisprudentei infloresc DeThud legate en via,ta nationala si nefiind deei atrase in
deeaderea ei ; Plinius cel v chin, naturalistul, moare in
V esuviu ; Galenus medicul (131 .206); Jurisprudence fusese cultivata in mod eminent dela eiiderea republicei Oamenu cei mai insemnati impedeeati do la functiuuile politi,ce ii aplicau spiritul in studiul dreptulni, singura ocupatiune care eonvenea unui spirit adevbrat roman ca inlocuire a

vietei publice nadusite prin absolutism. Tot ce an produs Romanii mai bun este de aceea dreptul lor, i acesta
s'a desvoltat la culmea init1imei toemai in epoca decderei lor Cei mai insemnati juristi sunt : Salvius Julian.. Sexcus Pomponius, Gaiva, Papinianus i Ulpianus (sub Alex Seven's).

192-270. Perioada doinuirei pretorianilor, care

pun si alunga pe imparati. Revolutiunile de palat si
luptele din armata Romana slabese diseiplina.

Tronul

este vcndut celui care da mai mutt. Puterea militara

slabeste din ce pe cand barbarii la Rin, la Dunare pi
la Eufrat devin din ce in ce mai intreprindetori.
Culmea neorhnduelii este sub tialienus cand domnese
de odata 19 pretendenti (cei 30 de tirani). Aurelian restabileste unitatea imperiului la 270.

In acest timp toti locuitorii liberi ai imperiului sunt

declarati de cetateni Romani (sub Caracalla 211-217).
hgalisarea Italiei en provinciile devine tot mai mare.
Multimea dregatorilor creste foarte tare si eentralisaza
tot mai mult puterea in mana imparatului. lie semtt
si de cornitii nici se mai pomeneste in mod serios.
Numai doi imparati*) de acelas nurne se deosebesc
prin insusirile lor ;
*). Imparatii acestei perioade sunt Pertinax (192-193), Didius
hilieuus (193), Septimius Severus ( 211), Caracalla (-217),
Macrinus (-217), Heliogabalus (-222), Aleander Severna
(-235), Maximinus (-238). Gordianns (-244), Filip Arabul
(-249), Decius (-251), Galus (-253), Emilianus (253), Valerianus (-260), Galienus (-268), Claudius II (-270).

49

193-211. Septimius Severus sub care traese cei

mai mari iuristi intre altii Papinian care este apoi ueis
de Caracalla pentru ca refuzasa a justifiea pe acesta de
uciderea fratelui seu propriu.

222-235. Alexander Seven's. Pe timpul acestuia

se fundeaza imperiul nou persie sub Sassanidi.
270-275. Aurelianus. Pace cu Gotii, parasind prov.
Dacia. Legiunile romane si parte din colonisti se retrag peste Dunare in Moesia (Dacia Aurelia*. Marcomanii si Alemanii ajung pana in Italia ; batuti de Aurelian. Zenobia regina Palmirei asemene batuta. Palmira daramata. Imperial Boman incepe a se retrage
inaintea barbarilm.
Dupa Tacitus si Florianus urmeaza.
276-282. Probus. Alunga pe Gotii ce tree Dunarea,
face o espeditie in Germania, dar este nevoit se aseze
Germani la marginile imperiului ca aparatori, si sa iee
multi Germani in legiunile romane.
Dupa Carus, Carinus si Numerianus urmeaza

284-305. Dioeletianus. Despotismul se organisaza

parasind formele republicane sub care fusese mascat pana
atunci. Biurocratia si centralisarea cea mai intinsa se
organisaza. Curtea lui Diocletian dupa modelul curtei
persice.
El uneste finantele senatului cu acele a le
imparatului, ie senatului ori ce putere politica, introduce

in tot imperiul roman un sistem regulat de dari in bani

(capitationes). Imparte guvernarea imperiului anca cu
un Augustus si cu doi Caesari, nimicind anteietatea Romei.
Lupte in toate partile la marginile imperiului.
Mare persecutiune contra Crestinilor.
Dupa mai multe lupte intre pretendenti urmeaza.

324-337. Constantin eel Mare." Crestinismul declarat de religiunea statului roman ; Const. insusi ramane pagan pana aproape de moarte.-325 Conciliul anteiu ecumenic de la Nikea ; condemnarea invataturilor
3

50

lui Arius care sustine ca Fiul nu este de aceeasi fiinta

cu Tatul. Simbolul credintei.
330. Constantinopole noua capitaI a imperiului. Imperiul Roman beset pe nationalitatea elina. Imperiul
inipartit in 4 prefeeturi; (Oriens, Illyricum, Italia, Galllae care se sub impart in 14 diocese si aceste in 116
provincii).

Organisarea ierarchiei dregatoresti.

Septe

dregatorii man de curte. Legiunea romana scOuta

de la 6,000 la 1,500 de soldati.
Biserica. Episcopii din Antiochia, Alexandria, Ierusalim, Roma si Constantinopole capati preponderenta
asupra celorialti episcopi, diu causa insemngtatii eraselor kr de resedint& Originea patriarrhatelor. Favorarea CrWinismului. Clericii scutia de dre,gtorii municipale ce erau pe atunei o povoaig. Evreii i 'Agana respinsi de la mai mite drepturi. Inceputurile dotatiunibir
bise; icesti Bisericile pot primi legate si mosteniri, (originea mgnei nioarte).
Oronisarea ierarchiei bisericesti. Patriarchi, episcopi,
Inceputurile vietei crouggresti, Sf. Antonius
preoti.

(252-37) adung pe sghastrii din Egipet la o viatri impreung. Pachomius institue regulele vietei cMugaresti.
Mrtnastiri de cMugarite incepu a se naste. Exagergrile

stilpari (care traese toata viata pe un stilp).

Teologia incepe a covarsi elementul moral in religia
cresting,. Credinta pusii mai preens de fapte. Pgrintii bisericei: dintre cei grecesti se insamng Origenes (t 217),
Eusebius care scrie cea luta istorie bisericeascg (t 430)
si Sf. loan gura de aur (t 407); dintre Latini, Tertulian
din Africa (t 240), Ambrosius din Milan (t 397) fundatorul musicei bisericesti si Augustin (t 430).
Atingerea inv4turilor crestine cu filosofia Alexan&Magi:Alcor

dring drt nastere controverselor asupra credintei, de unde

se nasc sectele i ereticii. Cele mai insemnate sunt Arianii, Gnosticii Manichaeii, Montanistii. In occident nu
se nasc 'alma secte lipsind cultura filosoficg.
Prin stremutarea scaumilui imperiului la Constantino-

pole patriarchul de Roma devine mai neatgrnat de guvern. Originea puterei papale.

337-361 Constantius favoreste arianismul.

51

361-363 Iulian apostatul cauta sa restabileasca paganismul.

363-364 Iovian 364-378 Valente falai]; da gayernul apusului fratelui seu Valentiniwz. Valente moare la
378 in lupta c. Gotilor.
378-395 Teodosius I, persecuta pe Arieni, introduce
principiile crestine in ocarmuirea statului.

395. Impiirtirea delinitiva a imp. Roman in Apus i

Imperiul de Apus. 395-425 Honorius sub tutela
vandal Stilicho.

425-455 Valentinian III. Gotul Actius.

455-456 Petronius Maximus, 457-457 Avitus, 457
461 Maiorian. 461-465 Severus, 467-472 Antimius,
472-475 Olibrius, Glicerius i lulius Nepos, 475-476
Romulus Augusticlus sub care herulul Odoacru se revolta i pune cupdt imp. de Apus, intenzeind un regat he-

rulic in Italia 476.

Imperiul de rasarit mM duce o viata Inca, de 1000
ani pana la 1453 cand cade sub Turci.

3*

PARTEA IL
TEACUL DE MIJLOC
(De la nlivkirea barbarilor, Odd la descoperirea Americei.
375-1492.)

PERIOADA I. N.A.VALIREA.
(De la intrarea Hunilor in Europa Ong la aezarea Loagobarzilor in Italia. 375-568).

Atingorea Romanilor barbarii inink la 375.

103 i. H. Migratiunea Cimbrilor i a Tentonilor.

55. Luptele lui Caesar cu Germanii in Galia

15. Dunkea .1 Rinul devin mkginile imperiului roman.
12-9. Espectifiile lui Drusus qi Tiberius in Germania. 6. Lupta cu Marbod regele Suevilor. Germanii
pentru gntbia (mil se unese in mai mare numer contra
Romanilor.

9. d. II. Yarns biitut in vddarile Teutoburgului de

Germanii revoltati, din caus

Romanii vroean sb". in-

trodud, la ei dreptul i organizarea roman.

14-16. Germanicus bate pe Germani la Idistavisus,
dar e rechemat de imp. Tiberiu.
17. Germanii, neatknati de Romani, se luptiL intre ei
atitati de Tiberiu. (Arminiu toi Marbod).-69-70. Revolta Batavilor din Delta Rinului sub Civilis. Supus de
generalul Cerealis. Valul roman dintre Rin i Dunke.
166-180. Resboiul lui Mare-Aurel eu Marcomanii.
Comod incheie pace i ie multi Germani in provinciile
romane.

180-270. In timpul domnirei pretorienilor, multi Ger-

mani se aciaz ii. in provincii.

270. Aurelian pardsefte Dada care e ocupatit de Goti.

276-282. Probus bate pe Goti ; atiazit mai multe se-

53
mintii germane pe malurile Rinului. pentru apArare de
ngvglirile celorlalti. Multi Germani in leyiunele ronane.

284 337. Luptele dintre Constantin si pretendentii

ceilalti, pe tirmg reducerea legiunei de la 6000 la 1500

de oameni, slabesc puterea imp. rom pe ciind barbarii
incurg tot mai des qi mai numerqi.
337. Aleinanii i Francii se avail in Galia, pe thinpul lui Constantine, ca supuci romani. Aeeste incursiuni in imp. rom. care devin din ce in ce mai violente,
se prefac in o adev'erat . n'dvdlire prin intrarea Hunilor
pe portile caspice in Europa, care provoacg o stremutare prapgstuit g. a tuturor popoarelor barbare.

a) Apusul
375. Intrarea Ilimilor in Europa. Hunii (rasa
mongola) alunga Ostrogotii de langa Nistru, care dais
peste Visigotii din Dacia i Moesia. Acesti din urma
bat pe Valente imp. de Rasarit la Adriampole (378).
Ostrogotii merg in .Panonia ; ear Visigotii se asaza ca foederati" in imp. rom. Sub Teodosius traesc
in pace; se revolta c. lui Arcadius condusi de Alaric`
care capata guvernarea lliriei sub suprematia ambelor
Hunii se intinel prin Dacia 4i Panoimperii romane.
nia spre apusul Europei. Atila biciul lui Dumnezeu."
406. Retragerea leginnilor de la Rin qi din Britania.
Intinderea Hunilor impinge popoare barbare peste Alpi,
sub conducerea lui 1?adagais. Stilicho, generalul Apusului, rechiama, spre apararea Italiei, legiunile din Britania si de la Rin. Barbarii si anume Vandalii, Alanii,
Suevii

i Burgunzii (r. germ.) incurg cu gramada in

imp. TOM.

409. Burgunzii se asaza langa Ron.

419. Visigotii impinsi de Huni tree din Iliria in Italia, prada de trei ori Roma, dar neputand lua Ravena
orasul de resedinta, tree in Spania i Galia inferioara,
fundand aice imperild Tolozan.
429. Vandalii sub Geiserich se asaza antsi in Spania.
dar alungati de Visigoti si chemati find in Africa de

54

gnvernatorul Bonifacius, rivalul lui Aetius regentul Apusului, ei tree in Africa, fundAnd 2-TWO Jramlalilor.
Suevii si Alanii raman in Spania.
449. Naval irea in Anglia. Dupa retragerea legiunilor,
locuitorii Britaniei pentru a scapa de pradaciunile Pic-

tilor si Scotilor, chiaina pe Anglo-Sa.coni, care anse i

supun, funand cu incetul septe regate mici.
451. Ilunii batuti la Chalons de Teodoric regele Visigotilor, de Franci si de Aetius, generalul lui Valentinean III. Ei navalesc in Italia, destrug Aquilea ; locuitorii ei fundeazd Venetia in lagunele marei Adriatice
(452).
Papa Leo I scapa Roma de devastare. Atila
moare 453. Hunii dispar cu incetul.
476. Begatul Italia funclat de Herulul Odoacru, seful
gardei imp. run. care restoarna pe Romulus Augustul,
ultimul imp. de Apus.

486. Francii bat pe ultimul guvernator roman din

Galia, Siagrius, la Soisons. Clodvig fundeaza regatul

Francilor.
493. 1?egatul Ostrogotilor in Italia. Ostrogotii invitati de imp. Zeno al Rasaritului, cuceresc Italia sub regele lor Teodorie eel Mare. Acesta domneste cu intelepciune, vril.nd sa civilizeze mai repede pe barbari. Dupa
moartea lui, Iustinian recucereste Italia (Belisariu si

Narses inving pe regele ostrogot Totilas la Taginae in

Etruria) considerdnd-o ca o provincie a imp. de Rdsdrit.
(535-568) Guvernatorul resede in Ravena.

568. Longobarzil encerese Italia.

Respinsi de la

Dunare de Avari (rasa mongola), ei intra in Italia, o

cucerese sub regii lor Alboin si Clef. Wnetia, Exar-

hatul Ravenei, Roma, Neapole, Calabria si insulele Sardinia, Sicilia raman supuse imperiului de rasarit.Roma
si pamenturile ei sunt in fapt guvernate de episcopul
seu (papa) care esercita si autoritatea lumeasca Cu aea.ipza Longobarzilor in Italia se sfeirfWe perioada cea
violentei de ndvdliri in apusul Europei.

65
Fenornene generale a ndvuulirei barbarilor. 1) Causele ndclirei. Pena la 375, cgutarea de pgmenturi productive care Epsom in loeurile cutrierate de barbarii ce
incepusere acum a fi agrieultori. Apoi atractia strelucirei imp. roman. Barbarii incurg in grupe mici.
De la 375 inainte, intrarea Hunilor selbatici i vioIna impinge ne barbari cu grainada in imp. roman. Ei
isi ieu pamenturi de la Romani ; in genere a treia parte.
Traesc fie care semintie dupg dreptul i obiceiurile sale,
Iitsnd pe Romani sg trieaseg dupg dreptul i obiceiu-

rile kr. (Principiul dreptului personal.)

2). Elemente none aduse de barbari. Barbarii aveau

done feluri de asociatiuni; tribal adecg asoeiatiunea familiilor unei gini, i ceata, adeca asociMiunea resboinicilor, tineri care alipindu-se de un sef umblau dupl.): aventuri. In trib. puterea supremg era in adunarea capilor de familie. Ea hotOr asupra resboiului, pgeei, strernutgrei; judeea crime si alte procese, condusg find de
un comitet care execute hotgririle ei. In ceat g. nu exists
o antoritate. Intre sef si resboinici nu sunt cleat legaturi personale ; sefol jurneste apgrare si protectie tovaritsilor; acestia lui credintri. Numai buna lor vointri ei
simtimentul indatorirei Mate asuprii-le ei leap, nu gnse
autoritItea vre unei legi.
adailirea barbarilor se face prin cetele resboinice.
In urma lor yin familiele, tribul. De aiei provin urnagtoare elemente aduse de barbari in imp. roman: a) simtimXntul libertittei individuate, desvoltat in ceatg unde
barbarul nu cunoaste altg lege deeit vointa. b) Ideea
unor legaturi personale, earasi basate numai pe vrointele individuale, pe juruirea de credintit si protectie. (De
mice se va desvgli feodalismul). Afar g. de aeeste barbarii

introduc c) viata de elimp. nnA, atunci oamenii liberi

(la Romani) trgeau in erase, cultivgnd pgme"ntul cu sclavi,
apoi cu coloni.
3). Inriuririle la care sant supufi barbarii. a) Admi-

ratiunea pentru imperiul si civilisatinnea romang'. Bar-

barii se numese pe sine barbari" in deosebire de Romani ; se considerg de sup* romani, sefii lor de guver-

natori ai imperiulni. Admit de limbg oficialg pe cea latin& care so corupse foarte prin aceasta. b) Amestecui
en populatianele imperiului. Superioritatea eulturei romanilor face ca barbarii We: se romanizeze, pmibndu-se
ast-fel baza nationalitatilor de vitg lating. e) Crotinismul. Barbarii find crestinizati prin Goti, ear acestia prin
Ulfilas care era din seeta ariang, toti barbarli (Visigoti,

56
Ostrogoti, Vaudali, Burgunzi, Longobarzi etc.) aunt de o
camdatii ariani. Numai Francii i Anglo-Saxonii fac exeptie, fiind intorqi la CreOinism de biserica de Roma.

b) Rasaritul.
Istoria imperiulai de Ritsitrit (337-565).

Imparhtit de la Constantin la Iustinian. (337

527). 337, Constantius.-361, lulian apostatul, restabileste paganismu1.-363, Iovian.-364, Valente. Anteia
impartire a imp. rom. Valente imparat de Rasarit ; Valentinian, de apus.-378. Teodosius cel Mare unete ear
imperiul roman in un intreg.
395. Impartire definitiva a imp. rom. Arcadiu imp. de
Rasarit 408, Teodosius II, codicele teodosian.
450
Illarcian.-457 Leo I, coronat de patriarhul.-474 Zeno.

491 Anastasius I.-518, Iustin1. 527, Iustinian I.

337-527. Cultura acestui restimp. Positia geogra-

ficg. apgra Constantinopolea de niivgliri. Intinderea

ei

strelucirea imp. de Raskit impune respect barbarilor.

(Odoacru eere confirmare de la Zeno 474. Teodoric
capKtii. Italia cu dar de la Anastasius I 493. Clodvig
numit consul al imperiului etc.) Limbo greceascii predomneste tot mai mult. Absolutismul, urmele unei culturi filosofice-sofistice i bigotismul dau maro valoare sectelor i certelor religioase care slgbese imperiul.

1) Arienii. Arius zice ca ,Fiul" nu este egal Tatglui." Sinodul de la Nikea (325). Lupte in Const. intre
episc. Macedonius, arian, sustinut de imp. Constantius,
episc. Paul, ortodox ; 7000 de morti ; revolta Traeiei,
Asiei Minoare, Paflagoniei &.

2) Gnosticii (Veacul III) Admit dupa obiceiul religiiuna pentru popor, alta pentru preoti. Amestiel religiu tea cresting cu teorii priggne (llemiurgos).
lor pggiine doue feluri de invii4gturi religioase

3) Manicheii. (Veacul IV) Amestecarea religiei crestine

cu teoriile lui Zoroastru. Cbristos a fost numai cat un

spirit nu au avut corp. Materia este causa reului.
4) Montani0ii (Veaeul III) Viata adevgratului erestin
este indepgrtare de toate bucuriile. Se ggsaitcg plgeere
numai cat in Dumnezen si in moartea martirului, ori co
bucurie pgmdnteasea pang si in tithing este pacat.

57

5) Nestorianii admit dupl Nestorius done naturi in

Hristos, una D-zeeascrt, alta omeneasert Sinodul din Efes

(431) Lupta cu CirU ep. Alexaudriei. Nestorianii se re-

trag in Persia.
trei ori signt). Unii
(1) Lupte pentru Trisagion,"
vroiav sii adangii care ai fost rristignit pentru noi;" altii
nu. Revo lt5; contra impNr. Atsnasius care susline for-

mula adausg, (500-518).

527-365. Domnia lui iustinian. Resboae: a) Cu

Persil (Chosroes) pentru posesiunea Colchidei acareia lo-

cuitori se crestinizase. Tratat de pace (562). lust. pasb)

treaza Colchida, plateste tribut 3000 bani de aur.
Cu Bulgarii ce vin prin Dacia peste Dunare spre Constantinopole (559).

e) Cucerote regatul Vandalilor din

Africa prin Belisariu (533). d) Cueere.te Italia de la
Ostrogoti prin Belisarin si Nurses (535-555).
Corpus Juris, publicat (531-534). Consta din trei
parti: 1) Adunarea in extracte a scrierilor ..vtiin(ifice asupra dreptului roman : Pandeetae sau Digestae ; 2) Adunarea edictelor si legilor none a imparatilor : Codex ;
3) Legi none facute de Iustinia : Novellae. Prin a-

ceasta compilatie se pastreaza dreptd roman atilt in

practica eat *i in tiirita pentru posteritate, introduchndu-se mai tarziu in toata Europa. hi novele intrebuintazil si limba greaed.

Gurernul. intareste marginile imperiului ; 60 de cetati pe Dunare ; 600 de castele pentru apararea peninsulei Baleanului. Fortificari in Asia. Zidiri : Sf. Sofia, mai multe orase.
Miserie finantiara, vinde dregatorii, pune dari enorme. Coruptie mare a curtei si a

poporului; actrita Teodora imparateasa. Impedecarea

on carei culturi ; oprirea de a mai scrie comentarii asupra dreptului, inehiderea scoalei de fflosofie din Atena.
Rivalitatea partizilor din eirc Albastrii" si .,Verzii"
sbucneste in o mare revolta contra lui Justinian, care
favoriza pe Albastri.
(1st. Daciei si a Romilnilor in perioada urnigtoare).

58
Cu Itnra acestei perioade.
1) Biserica. In Occident singura putere ce mgntine
dreptul si morala in sinul barbarilor violenti si a lumei

entice corupte. In Orient multe secte i certe religioase.

In contra acestora se convoaca; sinoade ecumenice, de

Impiiratul de tas'arit.
325. Sin. I. Nikea. Condemnil, Arianismul.

381. Sin. I. Coast. Inv4itura d. sf. Duh.

431. Sin. I Efes. Contra Nestorianilor.

451. Sin. de Clialcedon. Contra Monofisitilor.

553 Sin. II Const. Contra scrierilor lui Origenes.
681. Sin. III Const. Contra Monoteletilor.
787. Sin. II Nikea. Contra Iconoclastilor.
Pe lling 4. aceste, sent sinoade promuciale atat in ra-

sarit cut i mai ales in Apus. Aceste sinoade care se

ocupa de interesele cele mai de aproape a biserieei au
melt mai mare inriurire. (In Galia : secolul al IV-le 11
sinoade; in al V-le, 12 ; in al VI-le 49. In Spania,
foarte dese ; legislatia civilii facuta de sinoade s. a. m.
d). Autoritatea bisericeasa pretinde ea decurge direct
de la D-zeu si c e superioara celei lumesti : 390 Teo(losius I pedepsit do epise. Ambrosius de Milan. 490
Papa Gelasius serie imp. Atanasius I despre superioritatea puterei bisericesti). Nava:Urea barbarilor sileste
pe religie a se ocupa mai ales de cultul exterior : Arta
intrebuintata in biserica pietura pentru icoane ; musica
introdusg de episc. Ambrosius. Originea musicei bisoncesti spusene i prin aceasta a musicei moderne in genere.

Lupta crestinismului contra culturei antice: Cres-

tin'smul venise pentru a resturna paganismul, deci i pe

toate produetele sale literare artistice si de mania::
382-392, Patru deputatinni la imprtratii Gratian, Valentinian II si Teodosius pentru restabilirea altarulni
Victoriei @le Einga sala senatului. Simachus senatorul
sprijing paganismul; combutut de episcop. Ambrosius.
390 Teodosius deereteaza: prin senatul Rotnei destituirea

lui lupiter, inchide templele din Orient si din Egipet.

Libanius eerie oratiunea sa pentru ternplele pgga'ne. 394
Ineetarea Jocurilor olimpice. 396 Destrugerea templitlui
de la Eleusis de la Alaric ; incetarea misteriilor eleusine.
404 Ineetarea luptelor de gladiatori 415. Episeopul Ciril
din Alexandria destruge templul lui Serapis i ucide prin
Fin o rescoala poporana pe ten6ra i frumoasa Hypatia,
ultima representanfl a spiritului tilosofic antic.
2) Literatura. Cea mai insemnatg este cea religioasd.
Certele pentru erezii in orient: Ariauismu, Nestoria,nis-

59
mu, Nonofisiti. Lupta intre Pelasgius t 420 si Augustin
t 430 in Apus, de la mantuirea in sinul bisericei erestine, predestinatiune i pacatul stremosesc ; disputa se
intinde in toata Europa, Africa si Palestina; 10 sinoade
adunate pentru aceasta. Cearta de la materialitatea sau
nematerialitatea sufletului intro Sf. Augustin, Nemesius,
Mama Claudian. Predice, homelii, vieti a le sflntelor.
sf. Cesarie t 550 sf. Columban t 619. Hieronint din
Dalmatia t 420 traduce biblia in latineste. Ulfilas epise.
Gotilor o traduce in limba gotia c. 370. Literetura
lunteased este : a) ramasitele literaturei pagane Amsnianus

Mareellinus f c. 410 istoric ; Ausonias -1- 390 si Claudianus

t c. 409 poeti; Oassiodoruy t 577 eerie istoria Gotiler
(imitat de fermi ndes). Symmachas t 430 ? Libanius 362
si Boetius t 525 ultimii aparatori ai paganism dui. Beetius eerie .,inangiierea in Moselle." b) Dintre barbari se
insartma Gregoriu de Tours -1- 594 cronicar, scrie in latine.rte. LitPratura poporand se urzeste in ascuns ; materia ci este, parte fapte r(Lmase in amintire din eivilisatia antica, precum resbelul Troei i faptele lui Alexand ru ; parte evenimentele navalirei, luptele lui Arthur contra Anglo-Saxonilor, din care se voz desvolta canteeele
liii Ossian in limba eeltica, faptele lui Teoderie eel Mare ;
parte in fine eredintele i superstitiunele religioase si mitologice nascute in elimatele neguroase ale Nordului Europei. Ele dau nastere la Edele scandinare , Niebelungen etc.
3) &area rnaterial. Invasiunile ruineaza agrieultum.
Orasele pradate de barbari. Moravurile grosolane i lipsa
de necesitati luxoase ucid industri,b i comertul.
4) Organisam Statele barbare apar si so sterg. Barbarii incearea a introduce organisarea hi/mini german
in statele lor; dar indepartarea asezarilor impeded, artanaren poporulni ; do aice si din interesul general a navalirei ei a luptei c. romunilor tzi a celorlalti barbari se
esplicil incarirea regilor. Reale stint done lucruei : orasele de i cad sub barbari se guvernii dupa vechen organizare romana ; legaturile personale intro sefi ei cote
se &Satin i dupa nv1iro intarindu-se prin daruiri de
pamiinturi.
Regii so ineearca a da legi supusilor lor,
codificand obiceiurile barbare : Lex Salica catra 150. Lex
Visigothorum 466. Lex Burgundionum 500. Edietum Theo-

dorici 502. Lex Langobardorum c. 600. Legile stint penale; eu cat stint mai noue eu atata contin i alte dispositii, de drept civil etc. imprumutate din dreptul roman. Afara de aceste, regii barbari redacteaza legi ro-

60
mane pentru supusii romani : Lex romana Visigothorum
506 luatii, din codiede Teodosian. Lex romana Burgundiommu 517. Dreptul roman riiagne pentru formele testamentelor, donatiunilor, vOnzarilor; de asemene in organizarea orrselor cu duumviri, defensori, Banat etc.

PERIOADA II FEODALISMUL.
(De la originea statdor barbare pgri5; la crueiate. Sec. V. 1100)

a). Apusul.
1) Istoria statelor barbare pana la Carol eel
Mare. (See.

V.-768).

1) Regatul Francilor.

486. Batalia de hi Saisons. Fundarea regatului

Francilor. Clodvig.
496. Clodvig bate pe Alamani la Tolbiacum. Francii
se crestinizaza prin biserica de roma, devin, catolici nu

ariani ; devin cei mai puternici dintre barbari, neflind

intre ei i populatia roman supusa. ce era catolica, cause
de discordie.
500. Burgunzii batuti si intoqi la Catolicism. 534
Supusi cu totul.
507.
Visigotii batuti la Trougle; regatul lor eueerit

onA la Garona (mai tarzift marginit numai in Spania).

Clodvig pune sa ucida pe ceilalti regi franci (de Colonia, Teruene).
511. Moartea lui Clodvig.
Sub urmasii sei (dinastia
Merovingilor) regatul Francilor sfasiet prin lupte de
mostenire, CACI domnia se socotea ca avere privatd, impartindu-se intre mostenitori.

561. Impartire mai statornica a regatului, in Austra-

61

sia (rasarit) Neustria (apus) i Burgund. In Austrasia,

Franci gerrnani ; in Neustria Franei romanizati.
573-613. Lupta intre Austrasia i Neustria. Rivali tatea Fredegundei si a Brunehildei. Incercarile regikr de a introduce autoritatea absoluta romana, sprijinindu-se pe populatiunea galo-romana.
615. Constitutia vecinied. Slabirea puterei regesti.
Clotar II concede a) clerului, neamestecarea in alegerea
episcopilor, intinderea juridictiei ; b) seniorilor, alegerea
maiordomului, admimstratorul averilor regesti ; cornitele
sa fie luat dintre proprietarii locului.
Maiordornii din

Austrasia ii intaresc propria putere impartind pamenturile regesti, fltc6ndu-si multi vasali. Proprietatile regesti dispar ; regii perd puterea.
687. &Italia de la Testri. Maiord. Austr. Pipin
de Heristal declara resbel celui de Neustria care servind
interesele regesti, despoese multi nobili de posesiunile
lor. Pipin devine, maiord. intregului regat franc Cu el
triumfa aristocratia si Francia germana.
732. Carol _Martel, fiul sett, bate pe Arabi la Poitiers.
Francii aparatorii Crestinatatei ; Strelucirea i renumele
Pipinilor.
752.

Pipin eel mic regele Francilor.

( Venirea

dinastiei Carolingilor) Maiordomul Pipin, depune pe regele Merovingian Dagobert, cu invoirea papei Zaharia;

uns pi coronat de papa ca rege din mila lui D-zeu"

(754). Pipin apara pe papa de Longobarzi si-i darueste

Exarhatul Ravenei. Originea legaturei intre biserica ai
puterea lumeasca in Apus.
768. Carol cel mare regele Francilor.
2). Regatul Longobarzilor.

568. (incerirea Itallei de Longobarzi sub Alboin

si Clef. Ducatul Romei, Exarhatul Ravenei, sudul Italiei,
Venetia si insulele raman Bizantinilor.
591-615. .Agilulf. Inceputul intoarcerei Longobani-

62

lor la Catolicism; ei se contopese cu incetul cu populatia Italiei.

756. Aistulf cucereste Exarhatul si cere tribut de la
locuitorii Romel. Papa Zaharia chiama pe Pipin in ajutor, care bate pe Aisulf, si darueste papa Exarhatul.
774. Caderea regatului Lougobard sub Franci. Carol cel Mare bate pe ultimul rege Desiderius.
3). Regatul Visigotilor.

Fundarea regatalui Vlsigotilor. Acestia find ariani traesc reu cu populatia romana. Francii sprijiniti
de dansa cuceresc partea din Galia a regatului visigot.
586. Begele Reccared. Visigotii dupa exemplul seu,
se intorc cu gramada la Catolicism. Ineetarea nelinistelor considerata ea o binefacere a religiei ; recunostinta
pentru ea ; puterea clerului. Lex Visigothorum, facuta
nu de adunarea poporului, sau de rege, ci de sinoadele
bisericesti locale. Contopirea Visigotilor eu pop. romana.
701. Reyele Vitiza vra sa invranga puterea bisericei,
protegueste pe Evreii persecutati E resturnat. Usurpatorul Rodrigo batut de Arabi, sub Taric, care cuceresc
Spania, sprijiniti de numerosii Evrei si de poporul de
jos cel apasat.
711. Batalia de la Xeres la Fruntera. Inceputul
dominatiei Maure in Spania. Opositia na(ionald religioasa concentrata in regatul Asturiilor fundata de Palayo
(718).

756. Inceputul inflorirei culturei Maure, in Spania cu

venirea Omaiazilor la califatul de Cordova.

II) Carol eel mare i desmembrarea imperlulul

seu (768-887).

768-814. Carol eel mare. a) Espedifii. Supune

pe Germanii barbari de peste Rin, grabind crestinizarea
lor (18 esp. 772-804). Cucereste regatul Longob. (114).

63

Lupth contra Maurilor in Pirenei (778). Supune pe Tassilo ducele Bavariei si bate pe Avari them* in ajutor,

nimicindu-le imperiul (791-796). Apra marginile *)

imperiului de navalirile Slavilor, Normanilor, Danezilor

Sarazinilor. Germanii barbari dintre Rin si Elba se
asaza, se erestinizaza ; originea statului German.
b) Organizare. Pentru mantinerea imperiului sub autoritatea sa, Carol ii aplied organizarea vechiului trib
german, modificand'o dna pentru intdrirea puterei centrale.
Organe centrale de guvernare : 1) Iinpdratul cu
toate puterile afard de darea dreptdtei. 2) .Adunarea generala, cler si Dobili ; impSratul o consulta asupra nth-

surilor de Nat, fara sa fie tinut a asculta de ea 3) Tri-

misii regesti (cate 2, un laic si un cleric) pentru eontrolarea comitilor.

Imperiul impartit in comitate, aceste
in centene.

Comitele i eentenariul sunt dregatori nu-

miti de imp6rat ; comitele administreaza comitatul, chiama la arme, stringe darile, presideaza judecatoriile,
Legislatia dupla; aces generala publieata in capitularii;
acea speciala, legile i obieeiurile diverselor popoare,
pastrate de Carol eel Mare. El aduna legile Saxonilor.
Justitia : Curtea centenei presed. de eentenar, p. procese
mid ; Curtea comitatului presed. de comite, p. procese
in care viata, libertatea, proprietatea erau in Joe. Centenarul i comitele presedeaza numai, nu pronunta botarirea. Aceasta este data de popor. Inainte de Carol eel
Mare fie care om liber avea dreptul sa iee parte la curti;

pana la el ans6 nundrul proprietarilor scdind, ineep a

lua parte ea judecatori numai unii oameni liberi design* de comae sau centenar i numiti scabini.
e) Cultura. Carol intinde Crestinismul intre barbari.
Inv6tati atrasi la curtea lui ; Alcuin din Anglia, Eginhardt etc. Consiliul invStatorlor; scoala palatului in
care invata Carol insu i toata familia sa. Cercare za4).

Marginile imperiului: Elba, Tisa, Mediterana, Pireneii,

Oceanul i Baffin.

64

darnica de a reinvia studiul antichitatei. Adunare de

poesii populare germane.

800. Bestabilirea imperiului roman de Apus. Carol

coronat de Papa, Leon III. Idea unei crestinitati unite
in un singur trup cu doi sefi, unul lumesc, imperatul,
celalt spiritual, papa. Mare indl(are a puterei paole.

814-887. Desmembrarea imperiulni hi Carol

eel Mare. Imperiul lui Carol se desface 1) in mai multe

state din causa deosebirei nationalitatilor ; 2) fie care
stat se imparte in o mare multime de mici domnii in
care se desface autoritatea centrala, din causa lipsei de
idei si interese generale. Aceasta este asa numita feodalitate (v. mai jos).

843. A.n'eia impartire

Lui Carol urmeaza Ludovic

Piul (le Dbonnaire) (814-840) rare pentru a inipedeca

desfacerea imperiului cauta sa introduca dreptul de mostenire a anteiului nacut. (Dieta de la Aix-la Chapelle,
817). De aice lupte intre el si fii sei ; dupa moartea lui,

intre densii pana la Tractatul de la Verdun prin care

imperiul se imparte in :
I) Francia de apus data lui Carol Plesuvul (840877).
II) Francia de rasarit data lui Ludovic Germ. (840-876).
III) Francia de mijloc data lui Lotar I (840-855) si cu
demnitatea de imperat.

887. A (lona si definitiva impartire. Murind Lotar I (855) regatul sell se imparte in Italia, Burgund
si Lorena. Burgundul devine neatarnat ; in Italia urmeaza lupte, ear Lorena este impartita prin tractatul

de la Mersen (870) intre Carol Plesuvul i Ludovic Germanul. Partea cea mai insemnata cu orasele Strasburg,
Bale, Metz, Treves, Utrecht, Colonia si Aix-la-Chapelle
yin la Francia de riistirit (Germania). Murind Ludovic, Carol si pretendentii italieni. imperial lui Carol eel
Mare se intruneste earasi intreg, afara de Burgund, sub
Ludovic eel Gros, (876-887) care neputandu'l apara de

65

ntivalirea Normanilor, este destituit in dicta de la Tnibar (887). Imperiul se imparte in :

I) Regatul Frantiei
Germaniei
II)
III) If
Italiei
IV) Burgundul, sub-imp. in Cis-Iuran i Trans-Iuran.
V) Regatul Navarei.
17

(Pang la 887 continentul apusan a Europei presentt

aceeasi desvoltare istorica. De aeolo inainte fie-care tart

incepe a se desvolta in un mod deosebit).

Fenomene generale istoriee pang la 887.

Feodalismul

Baibarii ocuparg de regula V, din

piimanturile Romanilor. Aceste proprietgti cglatate di-

rect prat cuccrire se numesc alodii. *Ai de ceata mai

ales regii ocuparg pgrti mai intinse de pamOnt, din care

diideau credinciofilor lor portiuni in stripanire, cu conditia de a pgai credinta. Aceste se numese beneficii, feode.
Daruitorul se numeste suzeran ; dgruitul, vasal.

1) Panii la Carol eel mare, feodalitatea se mgrgineste

in aceast g. legaturg personalg, intgria prin acea materiala a proprietgtei. Mari progrese de la Pipin maiorut.

Vasalii marl regesti impart si ei beneficii la

subvasali; acestia de asemine s. a. m. d. Bisericile, orasele an vasali, si devin vasale seniorilor. Toatt societatea este o leggturg de suzerani si de vasali.
2) De la Carol eel mare, feodalitatea uneste on dropturile proprietatei acele de suveran (a le ocgrmuirei).-S1gbind puteroa centralg, marchizii, comitii, centenarii
usurp drepturi de domnitor in teritoriele ler, ridica dari,
Toti oachiam g. la arme & in numele lor propriu.
menii liberi formeaza: intre ei o ierarhie de suzerani si
vasali legati prin juruire de credinct si protectie ; seful
tuturor este regele. Fie-care sonior mare sau mic esto
proprietar a teritorului i domn asupra oamenilor neliberi din teritorim
Carol Plesuvul consfinteste dreptul de mqtenire a fenAustrasiei.

delor (877).

Odata cu desmembrarea imper. lui Carol in cele C sta-

te so desface si in multe domnii feudale. In Franca 29

intre care ducatele de Frantia, Gasconia, Aquitania, Burgonia; comitatele de Tulusa, Poitiers, Aujou, Bretania.

66
In Germania 5 duca4e marl : Franconia, Lorena, Suabia, Sazonia, Bavaria. In Italia 8, ducatele de Spoleto,
Toscana. marchizatele de Ivrea, Suza i Friaul la Nord,
ear la Sud ducatul de Benovent, princip. de Capua 0
Salem; (pe lng aceste, satul papal).
Dialecte drept obiceinri. Popoarele barbare econtopindu-se en cele ale imp. rom. sistemul dreptului personal
ineeteaz5, i dreptul ineepe a se deosebi dupa teritorii.
Alai in fie-care localitate exista drepturi si obieeiuri deosebite. De si poporul din imper. Id Carol se desparte
in 3 marl grupe : Francezi, Germani, Italieni, aeeste nu
sunt Ana formate, ci fie-care din ele se sub-imparte in
multe grupe deosebite dupg dialecte, moravuri si doprinderi.

III) Istoria statelar eite din monarchla lui Carol pana la inceputul oruciadelor (887c. 1100).
1) Istoria Frantlei de la 887-1108.

887 987. Luptit intro dinastia Carolingilor i

ducli de Frantia. Dirpistia Carolingilor fiind germana si contrara feodalismului, ea slabeste cu cat propaseste formarea feodalismului si a nationalitatei franceze. Ducii de Frantia (basenul Seineij sefii opositiei.

887. Odo duce de Frantia, ales rege al Francilor de

apus. Lupta cu Carol Simplul din partida Carolingilor.
Odo ie pe Carol de mostenitor. La moartea lui, i urmeaza Carol Simplul in demnitatea de rege, ear frateseu Robert in acea de duce de Frantia (898).
898. Carol Simplul. Normanii (sub Rollo) se asaza in
provincia numita apoi Normandia, cu drept de suzeranitate asupra Bretaniei. Rollo vasal regelui Frantiei. (911).
Crestinizarea i grabnica desnationalisare a Hormanilor
din causa ca vin ca banda, fr familii, i se casfitoresc
Lupte pentru Lorena.
in mare parte cu femei franceze.
Carol o rapeste, dar Henric L o recucereste, rcimcinend
definitiv incorporatd Germaniei (290).
923. _Rudolf de Burgund neam cu Hugo cel mare du-

67

cele Frantiei, restoarna pe Carol Simplul. Hugo ce ajutase pe Rudolf, ii mareete ducatul prin recompense.
936. Ludovie d'Outre-mer din familia Caroling. devine
rege cu ajutorul aceluiaei Hugo, care capata spre resLotar fiul lui Ludovic, ales rege tot
plata Burgundia.
prin influedta lui Hugo, care capata Aquitania, dar moare inaninte de a o lua in stapanire. Dupa Lotar, vine
Ludovie V (986-987). Neramanilnd moetenitor decat
Crol ducele Lorenei, care e respins find vasal german
Sub Luse alege Hugo Capet ducele de Frantia, rege.
dovie V domeniile regefti reduse la teritorul oraplui
Laon.

9S7. Dinasi la Capetingilor Tine la trona', Fran-

Aceasta dinastie este nationals, i recunoate feodalitatea regele eonsidrrdndu-se numai ca suseranul tuturor. Ducatul Frantiei e central terei ; numele acestuia
se va intinde asupra intregei teri. Parisul va deveni capitala. Puterea regala foarte mica, basata fiind numai
pe legaturile feodale. Numerul feodelor a crescut la 53.
Capitularele nu mai sunt ordine generale de guvernare,
ci tratate intre rege i vasali.
Hugo Capet ie titlul de maiestate, lupta contra seniorilor, basandu-se pe clerul eel duman seniorilor din
causa ca aceetia incep a rapi numirea episeopilor ; introduce ereditatea fiului eelui mai mare.
995. Urmeaza fiul seu I?obert II.
1031. Henrie Y. Lupta cu vasalii, sprijinit de Robert
Dracul dueele Normandiei, care capata pentru aceast4
de teritoriu. Se insoara cu Anna de Rusia, nepoata imp)
de Rasarit Roman II.
1060. Fail) I. Wilhelm ducele Normandiei cucereete
Anglia (1066) ei refuza omagiul regelui Erantiei. Comert cu beneficiile eclesiastice ei rivalitate eu papa.
I iei.

Pentru a se sustinea regii aunt nevoiti a darui necoutenit din posesiunile lor pamenteeti vasalilor, care in
curand nu mai asculta de ei. La moartea lui Filip, 1108,

68

domeniile rege$ti eath$i a disparut (Le a 'limas Paris,

Orleans $i Bourges cu teritoriile ineunjuratoare). slogciunea puterei rege$ti se vede $i din acea a regii nu
ieu parte la marele espeditii facute de Francezi $i anume : 1) Cucerirea Angliei (1066). 2) Cucerirea Italiei de
Sad $i fundarea regatului Ambelor Sicilii (1043-1,092)
3) Fundarea regatului Portugaliei (1090). 4) Cruciata
ant6i (1096).

2) Istoria Germaniel de la 887 0114 la 1122.

887-911. Ultimii Carolingi. Arnulf de Carintia

ales de dieta de la Tribur rege Germaniei. Cearca in
zadar supunerea Italiei.
899. Ludovie copilul. Navalirea Ungurilor. Comiti de
Franconia, Suabia, Bavaria, Saxonia, Lorena ieu in mana
apararea terei, deci i toata puterea ocarmuirei ; se declara duel.

911. Conrad Franeul, ales de rege. Lupte cu ducii

care vrau sa devina eu totul neatarnati.
919. Casa do Saxonia. Sub dansa (919-1024) $i
sub primii regi din casa Francona (1024-1056) epoca
de stralueire a Germaniei.
Henric I Pdsdrariul ; lupte
cu, Carol Simplul p. Lorena (920). Organisarea militara
si Inthrirea Saxoniei contra Ungurilor ; batuti la Morseburg (933).
Wenzii batuti i ereF,Ainizati ; infiintarea
mareei de Brandeburg (929).
Lupte cu Danezii ; marea de Slesvig (934).
936-973. Oton I eel Mare. Considera pe duci ea dregatori ; slabeste puterea lor, dand ducatele rudelor sale ;*)
comitii palatini administreaza domeniile regesti din ducate ; seniorii mici i clerul favorizati. (Episcopii primesc
comitate, orase cu toate drepturile de senior feodali).
Intinde Cre$tinismul : 1) intre Wenzi (episc. noue : Mer*).

Suabia unui fiu ; Lorena ginerelui seu; Arhiepiscopatul de

Maianta unui alt fiu ; eel de Colonia unui frate.

69

seburg, Meissen, Brandeburg, Havelberg.) 2) Darezi (trei

episc. in Slesvig). 3) Poloni (ep. Posen). 4) Boemi (ep.
Bate definitiv pe linPraga). 5) Svedezi (misionari).
go. in Ceimpia de la Lech (955). Marca ostica, langa
Bavaria. Boemia sub Boleslav, Polonia sub Miescislav
vasale imperiului german.
962. Oton cucerefte Italia si coronat irnprat. Originea

legaturei strinse intre papa si imperatal german, si a

incurcaturilor ce provin din amestecarea jmoratilor in
Italia, a papilor in Germania.
973-983. Oton II, insurat cu Teofano fiica imp. de
Rasarit. Incurcari in Italia : Revolta tribunului Orescentius in Roma. Ineercare zadarnica a cuceri Italia
sudica de la Sarazini i Greci ; Walla de la Bssantello
(982). Marca ostica data familiei Babenberg (originea
ducatului de Austria).

983-1002. Oton III, minor. Revolta vasalilor sub

Henric Zurbagiul.

Rescoala lui Than Crescentius (fiul)

in Roma ; papa Greg. V alungat. Oton pune pe perceptorul seu Gerbert papa, sub numele Silvestri' II.

1002 1024. Henric II cel sfnt. Lupte cu vasalii, eu

Italia, cu Boleslav din Boemia. Episcopii i vasalii mici
din Italia, favorizati.

1024. Casa Francon& Conrad Salicul. La alegerea sa se introduce sistemul alegerei prealabile: Vasalii
cei mai marl aleg, i supun alegerea ratificarei adunarei.
Originea principilor electori (m. tarziu 7). Supune Italia revoltata. Prin Constitutia de Pavia (1037) declara
feudele miei creditare, si nerevocabile dent pentru tradare. Mostenirea regatului de Arelat (1038).
Istoria Bargandiilor pitnii la 1038.
933. Ambele Burgundii unite in reg. de Arelat. 937
993. Conrad Pacilicul. Regatul tabeste prin dcsbingri
interioare, amesteeuri in Italia, navglirile Ungurilor.

Rudolf III (993-1024) numeste mostenitor pe Henric II

imp. Germ. Basat pe acest drept ii cucereste Conrad

70

1039-1056. Henric III cel Negru. Culmea inflorirei

imp. germ. Dania, Boemia, Polonia, Ungaria vasale.
Regatut de Arelat, ILaIia, supuse. Lorena intinsa prima
la mare. Indreptarea eoruptiei papilor ; numirea de
papi germani.
Cret4erea puterei papale Wei Ia Gregoriu VII.
Pretentiile episcopului de Roma se v'ad in conciliul

de la Nikea (325) la care nu vra sa iee parte in per-

soana temandu-se ca nu i se va da pretidentia 492. Vestita scrisoare a papei Gelasius.

568. Papa, autoritate 1umeasc5, prin eucerirea Italiei

de Longobarzi, care impedeca tot mai tare relatiile cu

imp. de lasirit.

590-604. Papa Gregorin eel Mare. Teoria cit papa

e urmatul lui St. Petru. Marea intindere a autoritatei

episeopului de Roma prin intoarcerea mai tuturor barbarilor de la Arianismu la Catolicism i prin crestinizarea
Angliei. Papii ineep a int5ri alegerile de episcopi pi
si a casa hotgririle sinoadelor locale a diverselor teri catolice.

715-755. Bonifacius, apostolul Germanilor, misionar

trimis de papa in Germania. Anaiul conciliu german

(723) jurii supunere papei, pfului suprem al bisericei
pe piiment. Mitropo1iii ieu pallium de la papa.
752. Donatiunea lui Pipin.

800. Leeitura intre pap5 si Carol eel mare.

Papa

devine principe lumen, eel mai bogat episcop al crestiMitfitei, depositarul corenei apusene i originea puterei

Implratesti, in genera a autoriatei lumetti de la care

i sr, supung. Carol eel mare il mtintine ans5 sub

autoritatea sa ea inferior.
cere S

840. Decretatele cele falfe. Documente atribuite papilor veohi ; sustin a papa e autoritatea supremi bisericeasca, c st k. deasupra celei lumetti, c5, are singur
dreptul de a inai episcopii. Falsificarea, f5cut5 de clerul franeez p. a scapa de influenta regilor si a mitropolitilor devine profitabi1 5 papal

858-867. Papa Nicolae I. Silette pe Lotar de Lo-

rena 85 reiee ferneea de care se despartise.

Casaz5 be-

71
tarirea sinodului galican chemat de arhiep. Hincmar care

destituise pe ep. de Soisons. Cere destituirea patriarhului de Constantinopole Fotius ea nefiind sfintit eanoniceste.

Autoritatea papala e aga de bine intarita in opinia

incat eu toata coruptia mai multor papi din aceasta perioda, ea nu este clatinata : 2 papi ucisi, 3 exilati, 2 siIii s abdice. Teodora i Marozia, doue curtizane dispun de scaunul papal de la 900-950. Coinitli
de Tusculum de la 1012-1033. Benedict IX papa in
vrasta de 18 mil ; find alungat i alegendu-se altul, el
vinde demnitatea sa de papa uuui al treile p. 1000 de
Imam;

livre (1043). Imparatul Henrie vrand sa moral seze scauma papal, pune iu el papi germani 1046-1073 : tlemente 11, Dames II, Leon IX, Victor II. Hildebrand este
secretar la acestia.
1034. Desbinarea bisericei crestine (v. ist. imp. hitin) profitabila Apusului. Papa geful unie i necontestat
a bisencel apusene.

Papa Gregoriu VII t;i reforma biserieei 1049 1085.

Gregoriu VII (1049-1073, Consilier la 5 papi; 1073

1083, papa). Regenerarea Crestinatei prin biserica ; indreptarea acesteia prin puterea papala. El vroeste : 1) SI
scoata alegerea papei de sub infi. impOratului si a poporului Romei colegiul eardinalilor. 2) sa scota clerul din
legdturele lumesti priu celibat i pr.n sfarmarea legaturilor feodale. Episcopii sa nu mai fie numiti regi (investitura eu carja i inel) ci alesi de cler i inldriti de
papa, ear regii s le incredinteze averile, jurisdietia si
si celelalte drepturi lumesti (investitura cu seeptTul). Epis-

copii &a ramand deci CU puterea lunteascd de mai na-

inte, dar se fie oameni de ai papei. 3) S sfibeasca.

puterea episcopilor reStringand alegerea br numai la clerul mitropoliei (capital) i scotind mandstirile de sub
jurisdictia Mr.

1073-1122. Lupta mum investitura, snb imper.

Henric IV (1056-1106) si Henri@ V (1106-1125).

Henrie IV minor ; inAarea puterei vasalilor (Arhiep.
de Colonia, ep. de Brema tutori). Asuprirea Saxonilor ;
revolta (1075) ; pedeapsa cumplita ; ei apeleazei la papa.
Gregoriu VII ordona lui Henric sa vina la Roma p. a
se indreptati de aceasta si de nepeizirea ordinelor papale

72
relative la investiturci. Imperatul aduna sinod care destithe pe papa. Papa excomunica pe imperatul ; efect cumplit a excomunicarei asupra poporului ; penitenta lui
lIenric (1077). Lupta lui H. cu anti-imper. Rudolf de
Suabia si cu papa Gregoriu ajutat de Normani sub Robert Guiscard. Duph, rnoartea lui Gregoriu (1085) papii

Urban II si Pascal H urmeaza lupta. Fiul lui Henrie se

rescoala. Henric IV moare.
Henrie V. (1106-1125). Lupte cu papa Calist II aliat
cu multi vasali. 0 bona causa de lupta este cearta de la
mostenirea Contesei Matilda de 'fascia care lash papei
statele sale *) Finitul luptei prin
1122. Concordatul do la Worms. Episcopii sa fie
alesi de cler si intariti de papa. Imperatul sa aiba numai un drept de privighere asupra alegerei, si sa, hivesteasca pe cei alesi cu beneficfile. eclesiastice.

In acest timp de lupte, feodalitatea progreseaza in

Germania. Feudele mad si miei devin ereditare; oame-

nii liberi intra pentru siguranta in legaturi de vasalitate.

Mare putere a clerului, aearuia sefi (6 arhiep. si 35 de
epise.) doninesc ca principi lumesti asupra unor intinse
teritorii, i acest cler puternic este supus papei de la
concordatul de la Worms.

3). Istoria Italiei de la 887 pana la 1122

a) Italia superioar.
887-964. Lupte intre pretende4ii la corona Italiei

Demnitatea de imperat ramanend prin tractatul de la,

Verdun asupra lui Lotar, care capata Francia de mijloc,
lupta pentru corona italiei este si o lupta pentru demnitatea de imperat. Competitorii care au luat parte la
lupta sunt :
*).

Parma, Modena, Regio, Mantua, Pi manta, Verona etc.

**

Lyon, Vienne, Arles, Marseille, Geneva, Besancon, vin In

Germania.

73
tieretigar I de l'riu1, rege de Italia 888 Imperat 915
Guido, duce de Spoleto
Lambert, fiul lui Guido
Arnulf, regele Germaniei
Rudolf, regele Burg. transj.
Hugo, conoitele Burg. cisj.

,,
II

Lotar, fiul lui Hugo

Berengar II, Marchiz de Ivrea ,,
Adalbert, tiul lui Ber. II

Oton eel Mare

71

889
892

921
926
931
950
950
951

II
11

1,

891
892
896

7-.

962

Acestp lupte nasc o complecta anarhie. Seniorii feodali si demnitarii bisericesti domnesc tot mai neatarnati.
Navalirile Ungurilor (898 ; 914 arderea Paviei) si ale

Sarazinilor (887-916) adue o complecta nesiguranta.

De nice 1) intdrirea oraplor nordului Italiei, care erau

mult mai insemnate deeat in alte teri, pentru a se ap6ra;

2) desvoltarea coruptiei si vietei luxoase, ramasiti a civilisatiei centrului imperiului roman ; de aice desvoltarea industriei si a eomertului. Ambele cause marese insemndtatea orarlor italiene.
964-1056. Italia in timpul puternicilor imperati germani. Starea mai linistita si eresterea coruptlei favorisaza desvoltarea oraselor guvernate de coiniti, vasali imparatului. Roma insasi sub suprematia imperatului.
Revolutille contra dominatiei germane fac pe imp. 0,
sldbeascii puterea vasalilor mari. Mai toate orasele date
la episcopi (Henric II 1002-1024). Feudele mici ereditare (1037 sub Conrad Salicul). Alegerea episcopilor
de popor si ramasiti de traditiuni romane deprind pe
orase cu alegerea magistratilor. Origina constitutiilor republicane. (Poporul din Milan refusa episcopi numiti, in
991, 1045, 1070. Idem eel din Pavia 1057) In toate
trebile insemnate vedem de timpuriu figurand poporul
din orase. (1002, lupta intre Pisani si Lueani. 1006,
Pizani si Genovezi cueeresc Sardinia. 1057, lupta intro
poporul din Milan si eel din Pavia).
1056-1122. Italia in timpul luptei pentru investiturd.
Puterea imper. nimicita ; feodalism slabit ; orasele puternice
Lupte intre orase si seniori, multi din acestia
4

74

supuli i ndatorati a petrece alte-va luni pe an in orase

Mu lte oraae bogate i$i rescumpara libertatea. *) Mai
toate subtrag de sub autoritatea episcopului.
1122. Orafele lombarde, intloritoare prin industrie ai
comert. Constitutii republicane ; magistrati ale$i de popor. Poporul itnpftrOt in bresle dupa meserii. Seniorii
feodali ca sa devina cetateni trebue sa'qi lepede nobilitatea, intrand in bresle. Gelosie $i lupte comerciale intre ora$e (1111. Milanul distruge Lodi. 1118 Milanul

lupta c. ora$ului Como).

b) Italia Inferioard.
887. In Italia Inferioara sunt trei state semi-independente : Neapole, Gaeta, Amalfi ; restul sub Bizantini, gu-

vernat de Catapanul" din Bari. Pe langa aceste principatele longobarde : Benevent, Capua, Salerno.
1012. Cati-va Normani pelegrini, luati de principele de
Salerno in ajutor contra Sarazinilor. Multi Normani frantuziti yin in Italia sudica. Nefiind resplatiti de Greci,
ei cuceresc Apulia.
1042. Robert Guiseard, ducele Apuliei, cucereste Calabria, pine capat domnirei Bizantine (1057). Supune
principatele Salerno $i Benevent, Fratele sett Roger
cucereste Sicilia de la Arabi.

1139. Boger II fundeazd regatul ambelor Sicilli, unind ambele cuceriri, supunnd apoi Capua, Neapole $i
Amalfi. Papa Leo IX recunoqte aceste cuceriri considerandu-le ea feude papale.
In Sicilia in Sudul Italiei inflore$te inainte cultura araba care sta in contact cu acea a Arabilor din Spania.
Aici incep cele antei lumini a civilisatiunei intelectuale,
pe cand in nordul Italiei incep acele ale civilisatiunei
maseriale.

*) 1491. Pisa isi rescumprirg libertatea do la Henric IV. Nu va

putea numi Marchizi in Toscana IVA invoirea poporului pisan.

Penomene generale istorice a occidentnIni crestin

0)

I. Urnittri le feodalisninlni. 1). Urnari generate. Des=

voltarea virtutilor aduse de barbari. Viata de familie ;
iifiltarea conditiei femeilor, bine privite de Germaui.
Lipsa totala de ordine, ducluri judiciare, lupte private ;
ruina agriculturei si a comertului. Despretuirea inv6tiiturei, lipsa schimbului de idei din causa locuiutelor isolate. Singurg, biserica este cults, de acea si doming toate
interesele. Toate actele insemnate se fac in biserica.
Mare superstitie i ignoranta.

2) Beertderea justi4ei. Comitii, centenarii devenincl

domni neatarna0, ei devin jwieatori pe teritoriele bor.
Do asemene bisericele, orasele. Justitia regeaseg numai
in domeniile lui.
Sadorea proprietarilor liberi micsureaza numerul celor ce clan dreptate sub presedinta comitelui, a seniorului. Seniorul de acea nu di dreptate
singur, ci deleaga, pe Un vasal al sea care asistat cel putin de doi alti vasali dau dreptatea ; aceasta pentru oamenu liberi vasali. Serbii aunt in bunul plac al seniorului. Dovedirea prin conjurdlori (oameni cari jug
pentru dreptatea celui ce-i aduce) devenind prea grea,
se introduce 5nfel probele lui Dumnezeu, apoi mai titrzin dueial judiciar. Apel in contra unei hotAriri se face
provocfind pe judecfitorii ce au dat'o, in duel.
3). Formarea elasei ferbilor. Din vechii coloni .romani,
scavii liberati i oamenii neliberi ai Germanilor, ce saWing en colonii, se formeaza clasa prbilor, sclavi ai piimntului nu ai persoanei. Se inmulteste foarte dupa
Carol cel mare prin proprietarii mici scuplitati sau mainati de seniori.
Ei stint muncitorii piimintului, nu se
pot strittnuta din bac, an drept ereditar asupr-i ; stint
datori dejme bisericei, seniorului, regelui, si multe beihenri.

II. Biserica, sustine moralitate, cultura, ordinea mai

ales prin mlinistiri, pacea lui Dumnezeu i jurisdictia

bisericeasa.
1) Md12stirile. Introduse in apus de clilug5,rul. Ata*).

Istoria Angliei in perioada a ITI-a cu privire retrospectivu.

Simla Rind insem natii, prin cultura maurii, va fi tratat1 mai jos
sub Arabi StItele nordice atunci clnd vor incepe a juca un

rol in is torie.

16

flatting.= MAnast, Monte-Casino in Italia fundata de

Benedict de Nuraia 529. Regulele vietei monastice in

Occident; se deosebeste prin ocupatiuni inteleetuale (prescriere de manuscrise etc.)

Calugtirii fusese nti laici,
apoi supusi autoritgtei episcopilor prin sinodul de Chalcedon 451; in secolul VI cad cu totul sub aceasfa' an-

toritate. Luptele eMugrilor pentru neatiruarea m'angstirilor.

Papii scot mangstirile de sub puterea episcopilor, faandu-le s atirne direct de ei; papa Zacharia
libereaA, Monte-Casino 750.

2) Pacea lui Duranezeu. Sinodul de Poitiers afuriseste

pe eine va prgda pe saraci, pe elerici, i pe negutitori
959. Clerul fiancez ordon g. suspendarea luptelor p. a
scIpa de foamete 1034. Episcopii din regatul Arelat opresc luptele private de Joi sara Ong Luni dimineata ;
Treuga Dei 1041. Epise. Sigivin de Colonia o introduce in Germania. Sinodul din-Clermont face din Treuga
Dei un asezilment general al bisericei apusene. 1095.

3) Jurisdictia bisericeascd. In biseria realne drep-

tul roman ; se adaog hotb:ririle sinoadelor si ale papilor.

Sistem de probare mai rational ; lipsa duelului judiciar.

Pe eind in biserica predomneste dreptul, in societatea

lumeaseg domneste forta. Jurisdictia bisericeasa se intinde; gar l. de eausele bisericesti, episcopul judeei.
acele in 1eg5:tura cu religia despiirtenii, sperjur, eamata etc.
4) Fasele prin care trece biserica. La inceputul perioadei puterea bisericitor nationale ; sinoade locale : Lotar
impar. alunaat de un sinod. Carol Plecnivul destronat de
episcopi. eoso regele Burg. ales de episcopi. Pe iirm5.
biserica devine feodald ; neaarnarea episcopilor ; slilbirca puterei mitropoliOlor ; falsele decretale 840.In fine
biserica devine monarchicd cazinid tot mai tare sub papi
Gregoriu VII 1075.
III. Cultura lutelectualii. 1) Mandstiri i scoli. Calugarii Benedictini fundeaza scoli, in St. Gallen, Fulda,
Reichenan, Corvey, Brema, Tours, Weisenburg etc. 750.
Carol cel mare, apoi Lotar impgr. fundeaz6; seoli in Os-

nabruck, 800; in Italia 9 din care una in Florenta 820.

Sub Oton I scoahl in Colonia 950. Aceste scoli sant dericale p. formarea de episcopi. Limba latint. Prescrierea

de manuscripte. De la cucerirea Egipetului de Musnlmani

(641) lipseste papirul; manuscriptele palimpseste.
2) Limbi. Cea latind e limba cultii in stat, biserica
si literaturg scrisa. Sub ea se desvoleg dialecte poporane :

cele done limbi de si, limba de ia, cea de oc i eea de

77
oil.Ludovie Germanul face jurgmant in limba romanicg
842. Otfried de Weisenburg traduce evangelia in dialectul francon 850. Poesia lating devine rimatii, perzgliduso vecbia pronuntare C. 1000. Cea poporang se desvoltg
din et) in ce. Cantecul lui Roland foarte respandit c. 1066.
3) Oameni insemnati. In sec. VI, VII miscarea literara concentratit in predici, vieti de a sfintilor (coleetia
jesuitilor Bolandisti numera 55 vol. in folio eu 25,000 de
vieti de sfinti). Aleuin t 804, corege eartile bisericesti ;
scrieri religioase, filosofice (de Virtutibus, de ratione ani,mae), literare (gramatica, retoricii) i poetice. Eginhard
t 839; viata lui Carol cel Mare. Agobard ep. de Lyon
t 840; eerie c. duelului, probelor lui D-zeu, credintei in
vritjitori. Hinemor Arhiep. de Reims f 882; disputa; contra cgluggrului Gottschalk care sustine predestinatiunea.

L Scotus Erigena f 877, disputa ea si Hinemar e. lui

far g. a se baza

Gottschalk, lins6 prin rationare simpla,

pe sfanta scripturg. Este representantul spiritutui filosofis ; alungat din Frantia din ordinul papei Nicolae I.
Silvestro II papg t 1003, invatat in scolilf maitre ; introduce cifrele arabe in Europa si ornicul eu pendel.
Guido di Arezzo t 1050 introduce noatele en linii in
musica. Anselm arhiep. de Canterbury 1109, milks filosofia la demonstrarea chestiunilor religioase; originea
scolasticei.

b). Rasaxitul.
1) Istoria Arabilor.
Arabli inainte de Maliomet. Arabia ferice cu orase
insemnate; Arabia desartit en locuitori nomazi ; cate-va
orase intre care Meca si Medina. Poligamie, moravuri
barbare dar cavaleresti, mare pretuire a onoarei. Din
causa climei, violenta in pasimie i fantasie vie ; mare
placere pentru poesie i limbg frumoasg; nici o alta
artg.
Religiune monoteista in fond ; din causa barbarici Ansg toate triburile se inching la idoli.
450 Kaaba, templu la Meca, loc de intrunire pentru
luptele poetice intro diversele triburi ; pelerinaje religioase. Kaaba contine idolele tuturor triburilor. Kaaba
vine sub paza familiei Coreifililor; inceputuri de organizare de stat.
500. Arabia se deschide la toate popoarele prin schimbarea directiunei comertului din causa luptelor nesfirsite

78

intre impgratii Bizantului i regii de Persia.Pgtrunderea Iudaismului si a Creftinismulai in triburile Arabe.

Trezirea unui dor de reforma spre o rebgiune euratg
monoteistii, i alungarea idololatriei.

570-6372 Mahomet.Din familia Coreisitilor, nascut

570, cunoaste Crestinismul in Siria 583 ; reveleaza religia noua, mita numai familiei sale 611. Mohamet proscris de Coreisiti.

622. Fuga lui Mahomet de la Meca la Medina. De

nice dateaza Turcii era lor, hegira. Mahomet bate pe
Coreisiti, ie Meca, restoarna idolii 630. Repede intoarcere la Mahometanism. 114,000 Musulmani fac pelerinajul la Meca 632.
Coranul, adunarea preceptelor lui Mahomet. Religia
lui Mahomet trebue sa se respandeasea cu sabia. Arabii
vniti in o natie, insVeriti de spiritul religios, plini de
patima rasei fi a elimei i impinfi de spiritul de proseliiism pornese la eucerirea iuinei. Profetul era $i sefal
statului si comendantul armatei. Astfel vor fi si urmasii
sei, Cahill.
632-660. Califat &die. Abu-Bekr, Omar, Otman,
Mi. Sectele Milor care nu recunose de legitimi pe cei
3 d'antei califi, si a Su nitilor care i recunose. Lupte
pentru califat ; Omar $i Otman mor asasinati.

Cuceriri:

De la imp. de Rasarit Siria 636 ; Palestina, luarea Ierusalimului 638 ; Mesopotamia 640 ; Egipetul, luarea Alexandriei 641 ; Persia, finitul dinastiei Sasanizilor 642 ;
Armenia 646 ; Ciprul 647 ; Tripolitania 647 ; Rodos 649 ;
Apoi Nubia 651.

660. Califatul ereditar Dinastia Omaiazilor. (660

750). Resboiul slant intrerupt prin resboiul civil. Coreisitii condusi de Moaviah se scoala contra lui Ali care
mare asasinat. Moavialt stremutei rqeilinta la Damas
de la Medina Cuceriri : Asediul antei a Constantinopolei 672 ; luarea Cartaginei 698 ; supunerea Africei. Cu-

79

cerirea Spaniei 711. Al doile asediu a Constantinoploei

718. Arabii batuti la Poitiers 732. *)

750. Dinastia ibasizilor. Abul Abas din familia

Abasizilor (de pe un mos a lui Mahomet) restoarna pe
Omaiadul Mervan II. Stremutii refedinfa irc noul oraf
Bagdad Abdelrahman un urmas a lui Mervan, fundeaza
Califatul de Cordova (756).

750. Perioada de glorie a ealifatulu( de Bagdad

sub Alnianzor 754-755, Harun-al-Raschid 786-809,

A lmamun, 813-833, Motasem, 833-842, si Wathek,
842-846.
814.

Inceputul desmembrdrei califatului de Bagdad.

Cause : Decaderea spiritului religios prin cultura ; a spi-

ritului militar prin molatatea terilor fertile si bunul traiu

al oraselor,.Prea marea intindere a imperiului si diversitatea popoarelor. Formarea de secte din causa spiritului filosofic i lipsa unui cler organizat care sa le cornbath. Slabirea puterei centrale si neatarnarea guvernatorilor.

842. Garda turceased introdusa de Motasern, p. intarirea puterei centrale.

950. Emir al aura eful gardei rapeste puterea mi-

Mara si civila. Cahill sefi numai religiosi.

814-1030. Septe imperii apar i dispar pe rand in
Asia, formate din teri ale califatului de Bagdad. In Africa be asemene cinci. Din aceste raman in Asia Imperiul Seldjucizilor care pune mana pe Bagdad 1030 in
Africa Imp. Fatimizilor 968.
1072-1092. Stralucirea Seldjucizilor sub Alalek Schalt.
1092. Desbinarea imp. Seldj in 5 sultanate : Iconium,
Persia, Kerman, Alepo i Darnase.
*). Imperiul Omaiazilor se mgrgingte de Pirenei, Marea Medi teraun, Taurus, Caucasul, Alarm Caspie, fluviul Sihun si
Djihun, la rgsgrit de munii Ceresti ; la Sud de Oceanul
Indic, Marea Rosie, Catar.actele Nilului, desertul Sahara ; la
Apus de Oceanul Atlantic

80

Istoria ulterioari a Califatnlni.

1258. Gengis Khan ueide pe ultimul calif Motusem.
Ern membru Ilin familia Abasizilor fuge in Egipet, proclamat aice calif.
1517. Sultanul turcesc Salim I cucereste Egipetul, desfiinlad. demnitatea de calif, luiind-o asupd-O. Sultanul
turcesc sef a bisericei musulmano.

756-1006. Perioada de glorie a Califatnlui de

Cordova. Abderamau I, 756-787, Hescham I, 787
795, Alhakem, 795-821, Abderaman II, 821-852, Abderaman III, 912-961, Alhakem, II, Hescham II, 961

1014.

1006. Ineeputul desmenthrdrei Califatului de Cordova.

Catri causele espuse se adaug luptele cu Crestinii din

Spania. Ultimul Omaiad in Spania este Hescham III
(1031) Pe la 1030 se desbina in 10 state.
Istoria Arabilor in Spania pima la 1492.
Desbinarea favoreste progresul Crestinilor. aderea Toledei ; Arabii chiand. pe Almoravizi din Maroc in ajutor (1086). Mares. Saragosei ; Almohazii chiemati in
ajutor (1147); bgtuti la Tolosa (1212). Almohazii resturnati in Africa de Merinizi (1269) care caud d ocupe Spania, dar aunt Vitt* la Rio-Saldo (1340). Cu incetul numal Grenada mai ranAne Arabilor, luatii la 1492
de Ferdinand si Isabela.

Cultura Arabi in Asia si Spania.

Religia mahometanX nu venise d restoarne o civilisatiune corupd ; de acea nu este dusmanii culturei.
Cultura arad se desvold numai dup5. asezarea Arabilor in teri fertile; streluceste cu osebire in Asia pi in
Spania.
Literatura. Inainte de Mohamet infloreste poesia in
Arabia. Coranud cea luta carte de prod arab-a. Dupil,
Mohamet se desvold naratiunile si povestele. 0 mie 0 una
de no290.
Literatura persid-arabil : Ferdusi (1030)

autorul marei poeme epice Schahname; Saadi t 1291,

Hafis t 1389. In Spania romanse Cantata de cliareti,
lupte poetice ea acele din Arabia.

81

6tiinfele. Arabii via in atingere cu resturile cultural

antice, si cu scolile de mediciul si filosofie a Nestoriauilor asezati in Asia, (Persia)-- Traducerea hd Euclid,
Ptolemeu, Gailien, Aristotel. Inflorirea astronomiei; calcularea anului lunar, a obliquitlitei eclipticei: mitisurarea

unui grad de longitadine. Algebra pe-niti la equatii du

gradul al III-le. Trigonometria, Optica, Chimia creatiti

de Arabi (850 descoperirea acidului sulfuric, a fosforului

&). Superstitlimi time' turburii aceastri. stiint5 &And nastare alchimiei (citiutarea aurului), prectun contactul en
religia Persilor corupe astronomia in magic i astrologie.
In medicind Arabii urmeaza" traditiunile lui Hipocrat
a scoalei Alexandrine, medici celebri : Avicena in Asia
t 1037 ; Averoes in Spania t 1198. In Geografle, Edrisi
nitiscut 1099 triiesto la curtea liii Roger I regale Siciliei

pentru care construeste un glob terestru, Abul-Feda t

1331. Mecanica, cultic cu apiti trimis do Harun-al-Rascltid

liii Carol-cel-Mare. Masini idraulice pent u ridicarea apei,

intrebuintate in agricultura spauiolb Filosofie, traduc si

comenteaa pe Arisotel. Praful de pusd, busola le sunt
cunoscute.

Fie-care moschee avea c4te-o scoald. Cele mai rennmite in Asia: la Bagdad, Bassora, Ispahan, Samarkand,
in Africa la Fez, Maroco, in Europa la Cordova, Sevila,
Grenada, Saragosa & i in Sicilia.
Starea materiald, din cele mai infloritoare. Comeq intins in Asia, Africa, Europa. Drumuri bune, statiuni si
reservoaruri de apii, pentru caravane. In Spania agiiculturl infloritoare ; ingra'sarea i udarea p5,miuttu1ui. Cultura bumbacului, sofranului, trestiei de zahar. Tesiituri
de litina., matas, aur. Fabrici de zahar, de arme, de piei
si de ingnusi. Lucrarea minelor : argint vi0, fer, aratnA
&.

()rap foarte multe (6 mari, 80 de a 2-a, 300 de

a 3-a lank', nenumPrate sate) sosele, fanare, gniidiui minunate, locuinti luxoase si elegante.
Ade 8. Intre opuri de arhitectua se insamnii Alcavaral la Sevila, Moscbea la Cordova si Alhambra la Grenada. Pictura si sculptura nu so pot desvolta fiind o-

prit reproducerea de figuri omenesti. Ornamentia bogatii (arabescuri). Viata eleganta,, luxoasii si usoarii.
Math* aceastei culturd maurd care existit i in &ci-

lia va tufluenpa asupra Europei, pe de o parte asupra

Italia, pc de alta asupra Provensei.

s2

2) Istoria Imperiului de Ithis AM. 565-1056).

567-717. Urmasii lui Iustinian intre care se insamna Heraelius 610-641.
717-867. Dinastia Isaurilor, Leo Isaurieul 717-741;
Ireana 792-802, Teodora 842-867.
867-1056. Dinastia Macedoniana.

866 Vasiliu II 976-1025.

Vasiliu I. 767

Succesiun.ea imparatilor bizantini este o langa retia

de crime s I revolutiuni de palat, care slabese puterea
centrala, pe cand.pericule exterioare, Perii, Arabii, Avarii, Ba Igaril, restring necontenit marginile imperiului.
Pe Volga aceste, certele religioase urmeaza inainte.
In acest restimp se urmeaza mai multe lupte : 1) cu
Per0i: Iustin cu Chosroes I 572, Iierachus cu Chosroes

II 610-622. 2) cu Avarii 570--626 care se intind in

Dacia si prada imperial de rasarit. 3) cu Arabii 636-687 la care imp. bizantin perde cea mai mare parte din
provinciile sale. 4) eu Bulyarii i Ruii. Bulgarii supusi
de Vasiliu II Bulgaroctonul 1018. Rusii crestinizati 988.
Culture. 630-680. 1) Cearta Monoteletilor. Done naturi in Hristos, dar vrointa lui cea D-zeascit ail suprimat
pe cea omeneasa. Sub Heraclius, Constant si l'ogonat.
Conciliul al III de Constant. coudamia eresia. Din ea
se trag Maronitii din Liban.
2) 726-842 Cearta iconoclastilor. Invingerile Arabi-

kr care rid de cultul icoauelor provoac'a in Crestiui o

reactiune. Imp. Leo Isaurieul ordong destrugerea icoanelor (726). Sinodul al II-le Nikean 787. Imp. Ireana.
restabileste cultul. Dupg moartea ei persecutii none. Teo-

dora pune carat iconoclasinttlui 842.

Italia se opune

edictelor iconoclaste, papii Gregoriu II si III protesteaza.

Exarbul din Roma ucis. Italia devine neatarnatii de
Bisanz.

3) 800-969. Secta Paulicianilor. So nue in Armenia.

Bunt contra episcopilor, a icoanelor, a testamentului

vechiu, a fecioarei Maria, Nngerilor, sfintilor.

Porfirogenet (911) si Zimisces (969) transfer g. multi in
Tracia. Eresia BO intinde intro Bulgari. (Origiuea Albigenzilor prin comert cu sudul Frantiei).

4) 1054. Despiirtirea bisericei crestine in Apusand ;

83
.Rlisariteanti. Cause: diferinti dogrnatice asupra pornirei
Sf. Duh, asupra celibatului, postului. Apoi deosebire in
limbs predicarei (latina i greaca). Rivalitatea papei pi
a patriarchului pentru suprematie. Ura populatiei Italiei

contra Grecilor de and ajunsese supusa acestora.

Cearta iconoclastilor 726-842.

Cearta intre papa Ni-

colae I si patriarhul Fotius 858-867 ; papa nu vroea

O reeunoasca pe Fotius find nu sfintit.
Cearta intre
Leon .1X i Mihail Cerularia. Excomunicari mutuale

1054.Imperiul de rasarit instrainandu-i popoarele apusena perde ori co sprijin, tocrnai cand slabeste mai tare.
5) Cultura foarte slaki. Colegiul de Constantinopole,
(directorul numit soarele invdtatarei, cei 12 profesori
cele 12 semne zodiacale!) i biblioteca de 38,000 de vol.
ard in timpul iconoclaOlor. Inflorirea culturei Arabe
trezeste pe Greci. Fotivs patr:arhul t 888, aerie biblioteca" extract din vr'o 220 de autori Corpus juris tradus
in greceste sub Vasiliu I Maced., Vasilicalele 870. In-

vfitapii, Stobeos, Anthologieon, culegere din 500 de pot*,

Suidas, lexicon. Comentarii asupra autorilor vechi. Lipaa

totala de gust si de spirit productiv. Limba greaca in-

locueste definitiv pe cea latinfi.

3) Istoria Daciet 1 a Romitailor 270

10Taliri1e.

270. Gotii (rasa germ.) ocupa Dacia. Aurelian retrage

legiunile si colonistii. ce vroira sa se stramute, in Moesia;
_Dacia aurelianti.
Crestinizarea Gotilor de episcopul
arian Ulfilas 340-348 ; traducerea bibliei in limba gotica.
Impinsi de Huni Gotii tree parte in Moesia (Visin't'otii) parte in Panonia (Ostrogotii) 375.
375. Ilitnii (r. finica) se intind in Dacia, apoi se asaza
in Panonia c. 400. Impreuna cu Ilunii incep a se intinde popoare slave in Dacia, apoi peste Duuare in Moesia si inainte in peninsula Balcanulni.
450. Gepizii (r. germ.) se coboara dupa ruinarea imp.
lui Attila, in Dacia lui Aurelian. Alungati de Longo-

barzi in unire cu Avarii (566), putine ramasiti.

555. .Avarii (r. finica) se intind de la Nord-Ost peste
Dacia, aducand popoare slave. Pe la 600 se concentra
mai mult in Panonia i Dacia apusana ; 626 asediaza

84

Constantinopolea. 640 Imperiul kr slabit prin revolta

Slavilor i Bulgarilor. 797 nimiciti de Carol cel Mare.
626. Stremutarea mai repede a popoarelor Slave. Serbii din Galitia inferioara, Crobatii din Muntii Carpati
peste Dunare, in Serbia, Croatia, Bosnia, Dalmatia, Iliria.

680. Bulgarii (r. finica) se asaza in Moesia, dupa ce

au pradat malt Limp imp. bizantin : (493 tree Dunarea
pentru ant6ia oara ; 502 asediaza Constantinopolea, 562
supusi Avarilor asediaza cu ei Const. (626), 640 scutura jugul Avarilor, ducele Cubrat. Domnia acestuia se im-

parte intre cinci fii, din care Asparuch trece Dunarea.

Bulgarii se slavizazd in curend, o dovada de puterea
elementului slay peste Dunare, ei insii sunt Anse puternic amestecati cu elcment slay in ultimele timpuri a navalirilor.)

830. Ungurii (r. finica) venind de pe la Volga se asaza in Ateluza intre Nipru i Siretiu. Ajuta pe Bogor
ducele Bulgarilor contra imperatului Manuel. 862 prada
imper. Franeilor. 893-895 Aliati en impar. de Rasarit
contra lui Simeon regele Bulgarilor. 896 Ajuta pe regele german Arnulf contra lui Sviatopluk, in acest timp
Bulgarii ea Peceneghii (din dosul Niprului) pustiaza Ateluzu. Ungurii trecand pe langa Kiev, pe care il ataca
fara succes, tree cu totii in apus in Panonia 898.
900. Peceneghii (r. finica) in urma Ungurilor se apza
in Dacia orientala, pradac!uni contra imperiului, de mai
multe ori in legatura cu Romanii.
1050. Cutanii (r. finica) imprastie pe Peceneghi, mai
mite grupe se adapostese in Transilvania. Cumanii prada adesa imperiul. Ei sunt nimiciti de Tatari la 1238,
mai multe grupe se asaza in Ungaria.
1238. Tdtarii (r. finica) care urmeaza si de acolo
nainte a prada terile romane pana pe la zfarqitul secol.
XVIII.
Resaltatal acestor nAyglIri.
Popoarele germane nu nu yin hi atingere cu locuitorii
Inriurire slabaPopoarele finice de yi numerosse

85
due o viati de pradg si nomadg care micsureaed inrinrirea lor, s1bit i priu marea deosebire de raed. Cele
mai multe apoi nu se asazs intre Romni. Popoarele
slave au cea mai mare inriurire asupra elementului dace-

roman. Ele se afri, in Dacia amestecate cc Goti (elemente

slave in traducerea Bibliei de UM las), se intind apoi incet gi se indesesc necontenit impinge de popoarele tinice.
Ele se spa, i se contopesc en populatiunea daco-romanN.

Din amestecul acestora se formeazd poporul Roman in

care elementul latin este cel predomnitor 0 fundamental.

Formarea de State.

1) Statn1 Bulgaro-Roman. 680. Bulgarii se asaza

in Moesia. Slavii si Romanii constituiti in stat sub di-

nastie bulgara.-725. Tratat cu Teodosiu III prin care

muntele Emus devine margine intre Bulgari i imperiu.
718-807 Lupte cu imperiu bizantin sub mai multi duci
din care unii de origine romana. (Terbeliu, Cormesiu,
Telesin, Sabin, Pagan, Telerie, Cardan).
807. Inceputul cuceririlor bulgare. Ducele Crum, bate
si ucide pe imperatul Nicefor ; transplanta 12,000 de fa-

milii din Andrianopole pe malul nordic a Dunarei de

Jos.

820 Critagon cucereste Panonia, deputatie la Ludovic Piul. Doinnia Bulgarilor intemeata pe malul stang
a Dunarei.
835. CreOinizarea Bulgarilor. Regele Bogor se boteuza
numindu-se Mihail. Calugarii bulgari Metodiu i Ciril
traduc evangelia in limba sloveana veche numita bulgara
de la cuceritori, i respandese crestinismul intre Slavi.
Limba slavona devine grin aceasta si limb& ofriala in
statele Slave. Doninia bulgara i eparhia arbiepiscopului
bulgar intinzendu-se si pestea Dunarea, liinba slavona

se introduce i in biserica apoi in statele Romanilor.

Aceasta introducere a limbei i scrierei slavone in biserica F,;i stat nu trebue confundata cu inriurirea direct&
ce au avut'o popoarele slave prin convietuirea ai contopirea lor cu Daco-Bomanii.
878. Simeon regele Bulgarilor lupta contra lui Leon
VI imp. ce este ajutat de Unguri. Devasteaza Ateluzu

86

impreuna cu Peceneghii.-917 Petru.-963 Fratii David,

Moisi, Aron $i Samuel.
1018. Vasilin II Bulgaroctomul imperatul Constantinopolei supune eara$i pe Bulgaro-Romani, incorporandu-i

pentru un timp in imperiul seu.

2) State romane i romano-slave din Dacia traiana.De la retragerea A varilor din Dacia, navalirile
devenind mai slabe $i ne intinzendu-se asupra intregului
teritoriu dacian, apoi pamentul Daciei servind mai mult
de loc de trecere decat de a$azare pentru barbari, populatia remand ineepe a se con8titni in state. In partea
orientala (Moldova) gasim mai multe state sub dinastii
slave $i sub suzeranitatea regilor de Galitia ; astfel principatul Bi!rladalui format dupa ce Ungurii parasesc Ateluzu (c. 900*) intinzendu-se asupra mai multor ora$e
precum Galatii, Tecuciul etc. Acest principat cuprinde
partea Moldovei numita tara de jos. Tara de sus era de

sigur sub suzeranitatea Galitiei, poate chiar direct guvernata de regii acestui stat slay. In Dacia Sudica
(Valahia) exist& de prin acelea$i timpuri Vrancea, la

punctul de contact a Moldovei, Valahiei i Transilvaniei,

$i banatul Craiovei
In Dacia de peste Carpati stint
mai- multe Knezate romane in Temifiana, Criqiana
Ilfarmuros $i Fagara. Cu venirea Ungurilor e. 90u, Tr.

pe cand laturea sudica $i cea rasariteana a ei, unde se aflau Fagara$ul $i Marmurosul ra-

este supusa,

man de o earn data libere.In toate aceste state cultura pe cat exist& este slavona, din causa Ca biserica cre$tuna atarnand de metropolia bulgara, limba bisericeasca
era cea slavona, de unde urmeaza ca si limba oficiala
sa fi fost tot cea slavona.
Biscrica cresthi de rit slay.

Biserica oriental6, in-

cercase de timpuriu creefinizarea popoarelor Slave dar

cu putin succed Ong la intemeerea ritului slay prin Me-

*) In documente pomenit pentru Nntela oail in 1134, dar constituit, cu 1egturi comerciale intinse, coca ce dovedeete o existenth,' mai indelungata.

87
todiu i Ciril, cand prin intrebuintarea limbei slavone
in serviciul bisericesc, se inlesni respgndirea Crestinismului.

Ritul slay introdus in Bulgaria 860 (care pe atunci

se intindea si de a stfinga Dunftrei asupra Valahiei si a

Transilvaniei) apoi in Dalmatia Riria i celelalte ducate
Slavone de a dreapta Dungrei, in Panonia sub Roscislav
pi Moravia sub Sviatopluck 862; in Boemia sub Borziwoy la 880; In Po Ionia inainte de domnia lui Miescizlaw
975. *) Ace las rit era de sigur adoptat si in regatul Galitiei de care atgrng principatul Derladului. De pretutindene deci Romgnii erau incunjurati de biseriea cresting
de nit slay si statele lor era yasalele unor state slave; de

uncle resulai cu necesitate introducerea ritului slav fi

intre Romani.
Cresterea puterei papale i strglucirea impgratilor Germani din sec. X si jumnatea gnt6i a sec. XI inlesneste
intinderea Crestinismului apusan i respingerea ritului
Consilini de Salonic opreste slujba slavg in Dalslay.
matia 925. Intinderea Crestinismului apusan in Boemia
prin episcopatul de Praga fondat 967, in Polonia prin
ep. de Posen 970. Ungurii ce ocupa Panonia i o parte
din Moravia se intorc la Crestinismul apusan sub Geisa
si Stefan I, 1000.Biserica cresting de nit slay este astfel restrinsg in statele din Dacia, in cgte-ya din cele de
peste Dungre, in curiInd se intinde spre rilsgrit intro
Rusi (988). Incercarea de a introduce ritul apusan si in
aceste teri va incepe eand statele catolicite (Polonia, Ungaria) isi vor intinde dominatia asuprg-le. Persistenta

ritului slat; in terile de la Dunare este ans'e o dovada

de existenta unor knezate i domnii neatarnate, in aceste teri in secolii IXXI, ctici alt-fel Ungurii le ar
A intors po toate la Catolicism.

*) Si Ungurii adoptg NAM Crestinismul oriental dar dupg ritul

grecosc nu acel slay, ea unul co este a popoarelor supuse de
ei. 956 Ducele Gula din Transilyania cea supusg Ungurilor
se boteazg la Constantinopole, Geisa regele Ungurilor ie in
digtorie pe Sarolta fiica lui Gula 972.

88

PERIOADA UI. CRUCIATELE

De la ineeputul eruciatelor Ona la sfigitul Secolului XIII.
(e. 1100-1300).

a). Apusul,
I). Istoria Aug liei de la 1066 pitnil, la 1272.
Istoria Anglioi pitnh la 1066.

Insulele britanice cuprind trei regiuni numite astazi

Anglia proprie, Scotia si Irlanda Popoare primitive
eettiee numite Gaeli sau Gali, in Scotia nurnite Seo(i ni
.Pieti. A doua imigratiune celtica, Bretonii in Anglia
proprie, impartiti in : Cambrieni la Nord-Vest si Logrieni la Sud-Ost.

80-406. Dominatia romand, nurnai in Anglia (54,

55. i. H. Cesar in Britania. 50-80 d. H. supunerea ei,
terminata sub Vespasian). Bespandirea Creqtinismului
in cate trei regiunile. Elementul roman fusese slab
din causa indepartarei ; cu retrarea legiunl;or la 406 nu

din rItanani dent femei i copii nevrasnici

care toti devenira Cambrieni." Crestinismul persista.
449. Anglo-Saxonii cheinati de Bretoni pentru a-i apara de incursiunile Pictilor si Scotilor. Desbinari si
lupte intre Cambrieni si Logrieni dupa indepartarea Ro-

remaser6

manilor.

Saxonii formeaza 4 regate supun6nd pe Logrieni :

1) 455. R. de Kent, cap. Canterbury,
2) 491. R. de Sussex, cap. Chichester,
3) 516. R. de Wessex, cap. Winchester,

4) 526. R de Essex, cap. Londin.

Anglii formeaza 3 regate din tara Cambrienilor,
5) 547. R. de Nortuntherland, cap. fork,
6) 571. R. Est-Anglia, cap. Warwirk,
7) 584. R de Mereia, cap. Lincoln,
584. Eptarkia anglo-saxond. Bretonii se trag In fara

89

Gaelilor care devine centrul opositiei nationale-religioase

contra navalirilor. Multi Bretoni tree in Armorica, ce ie
numele de ,,Bretagne."
598. Creftinizarea Anglo-Saxonilor de catra papa
Gregoriu cel Mare prin Sf. Augustin, numit arhiep. de
Canterbury.
Unire cu biserica crestina bretona ; opo-

sitia remane curat nationala, sustinuta de dintdreti (barzi);

poemele lui Ossian celebra luptele lui Artur, se.ful Cambrienilor, contra Anglo-Saxonilor.Reinceperea unei culturi in Anglia ; scoli episcopale ; redactarea legilor Anglo-Saxone ; cronicarul Beda ; poetul Anglo-Saxon Coedmon, c. 600.Mare progres a Crestinismului; manastiri;
dare generala catra papa numita denarul Sf. Petru, c. 800.
827. Egbert eel Mare. Inceputul navalirilor daneze.
Dupa mrtea lui, Danezii ocupa Anglia nord-vestica, 837.

871-901. Alfred eel Mare. Scapa Anglia sud-ostica

de dominatia daneza ce se intinsese si aice.Unirea re'gatelor libere in unul singur ; sfirsitul eptarhiei. Organisarea terei pentru resistenta i pentru administratieAlfred e invatat, traduce mangaerea in filosofie a lui Boetius, revizueste legile, fondeaza scoala de Oxford.

970-1013. Etelerd II rescumpara de la Danezi pacea en bani. Birul ,Danegeld". Cauta sprijin in contra
lor, casatorindu-se cu Bich, duce ui Richard H de Normandia. Originea inriurirei normane in Anglia.
1013-1041. Dominatia danezd in Auglia sub Swen
i Canut eel Mare, care se crestinizaza i trimite misionari in Scandinavia. Mare inriurire a curtei de Roma.
Reactiunea nationala sub Godwin alunga pe Danezi dupa
moartea lui Canut.

1041-1065. Edward regele Angliei, fiul lui Etelred,

refugit in Normandia uncle e crescut in deprinderile nor-

mane. Mare inriurire a Normanilor in Anglia.Revolta

lui Godwin ; alungarea favoritilor normani; denariul lui
Sf. Petru nu se mai plateste Wihelm Bastardul duce
de Normandia, sprijinit de papa formeaza planul de a
cuceri Anglia.

90
1066.

IIarald lhil lui Godwin rege. Se judeca cu Wil-

helm inaintea papei Alexandru II pentru Anglia. Papa

hotareste ca se cuvine lui Wilhelm. Expeditia lui Wilhelm in Anglia.
Constitutia Aug
Luptele C. Danezilor necesiteaA contopirea eptarhiei
in tot regat. Impiirtit in comitate si eentene adminisstrays de ealdormen si sherifi, dregetori asemene comitelui si centenarului din organizarea lui Carol cel Mare
(v. p. 63). Proprietarii cei marl au si ei dreptul de a
percepe unele taxe ; unii chiar de a judeca, asa dar drepturi de ociirmuire pe pAmMitul lor, drepturi fiodate.
Lupta c. Danezilor sub Egb rt si Alferd, apoi dominatia acelora, in fine lupta p. alungarea kr impedic 6. ins intarirea feodalismului. Tocmai and ar lb pitut cerca
a se intinde (dupg 1041), cucerese Normanii Anglia. PaMg, la 1J66 deci puterea regeasa in Anglia nu este slIbita prin usuprarea drepturilor ociirmuirei de categ oamenii privati.
Regale numeste ealdormenii, sherifii, grefii (in orase
si porturi), este seful armatei ; veniturile sale constau
din domnii, vorturi, mine, amenzi; regile presideaza tribunalul ce judecil pe nobili, Wittenhgemott, eompus din

eaidormeni, episcopi etc. Wittenagementul este tot odafg

.adunarea en care se oonsula regelo in casuri grave.

Caracterul violent al Anglo-Sasonilor, necesiteaza regule
severe de polqie. Centenele imprtite pentru aceasta in

zecimi; tot omul trebue se fie inscris in o zecime. Oamenii din zecime Bunt respunznori pentru acela dintre
ei ce ar comae o infractiune. De aice se esp1ie'6 prosperarea materia d mult mai grabnic6. in Anglia do at
pe continent.

1066. Bitllia de la Hastings. Wilhelm Cueeritorul

rege de Anglia (proprie). 1066-1072 Supunerea terei ;
castele, turnul de Londra. Multi Saxoni emigreaza; formare de bande pradatoare, Outlaws ; poetizarea kr de
popor (vestitul Bain Hood). Despoierea natiunei anglo-saxone. Toti Englezii desproprietariti ; pamentul Angliei impartit in 600 de baronii mari si 62,000 de feude
mici ; veduvele Saxone casatorite cu sila cu Normani

(calugarire cu gramada p. a scapa).Destititirea cleralui

91

Arhiep. Stigand inlocuit prin Italianul

Lancfranc. Bogatiile manastirilor trimise la Roma si la
bisericele din Normandia.Alungarea limbei anglo-saxone. Limba francesa in biserica, guvern, scoala, la curte si in clasa superioara. Bespunderea comunclor pentru omorul unui Francez. Presupunerea et ucisul este
Francez, pana la demonstrarea englezeriei lui.
Dominatiunea lui Wilhelm asupra Normanilor. Posesiunile vasalilor mafi (baroni) imprastiete ; vasalii mici
depun jurament direct regelui, nu numai baronului, suzeranului lor. Jurisdictia episcopala despartita de cea civila p. intarirea clerului. Judecata prin juriu (curtile
centenelor si a comitatelor) pastrata, ceea ce impedeca
desvalirea jurisdictiei baronilor. Impartirea in comitate
si centene pastrata ; comitii, scherifii sunt dregatori reanglo-saxon.

gesti. Feodalismul ramane si dupa navalire tot atat de slab

ca mai nainte ; de aice se esplica intre altele pdstrarea cqezdmintului juriului in Anglia, pe cand dispare pe continent.
Iledactarea marelui cadastru (doomsday-book). Se eel,ceteaza toate proprietatile din Anglia si anume : 1) a
ati a fost inainte de cucerire ; 2) cui /e-au dat Wil-

3) cine le are in acel moment ; 4) intinderea

fie-carei proprietati venitul ei, numerul de Saxoni ce are fie care Norman etc. Desproprietarirea natiunei engleze consfintita.
Dar si multi Normani deposedati ;
se retrag in Scot'a, ce primeste astfel elementul norman.
1087-1100. Wilhelm Roful lupta contra fratelui seu
Robert duce de Normandia, care tinde si la corona Angliei. Wilhelm se sprijine pe Anglo-Saxoni contra baronilor revoltati.
1100-1135. IIenric I, easatorit cu o Saxona, oprima
revolte a baronilor cu ajutorul Anglo-Saxonilor. Matilda
fiica lui Henric, cleclarata mostenitoare, casatorita cu
Geogroy duce de Anjou. Fiul acestora e Henric II.
1135-1145. Stefan de Blois. Lupte cu Matilda si cu
baronii. Ultima incercare a Anglo -Saxonilor de a scutura
helm ;

jugul (1137).

92
1154. Casa Plantagenet. Ineeputul laptelor en
Frantia.He'nric II (1154-1189)pesede in Fran(ia :1)
Normandia i Bretania ca rege de Anglia : 2) Anjou $i
Touraine de pe tatal seu ; 3) Aquitania $i Poitou prin
casatorie cu Eleonora foasta sotie a regelui de Frantia

Ludovic VII: causa rivalitatilor intre regii de Frantia $i

de Anglia.Constitutia de Clarendon. Henric reie clerului jurisdictia data de Wilhelm. Arhiep. Tonza Beket
se opune. Popularitatea acestuia si ura baronilor asupra-i , ucis de baioni cu stirea lui Henric. Papa pedepse$te pe uciga$i, causeaza constitutia de Clarendon, de-

clara pe Toma de sfant.St(punerea in parte a irlan-

dei. Reinvierea vecbei uri de rase, intre Irlanda $i Anglia.

1189-1199. Richard Inimd-de-Leu, ie parte la cruciata a III-a.

1199-1216. Ioan frird-(ard, perde toate posesiunile
din Frantia, care se inchina regelui Frantisi Filip August.Este excomunicat de papa Inocentiu III din causa
unei certe pentru denumirea Arhiep. de Canterbury ; revolta seniorilor. Ioan se umile$te, inchina papei regatul
seu ca feuda ; tribut anual de 1000 marce argin. Incercare zadarnica a recuceri posesiunile franceze. Aliatul
seu Ioan, comite de Flandra, batut de Filip August la
Bouvines (1214). Poporul englez profita de slabaciunea
regelui ea sa'l constringa a recunoa$te mdrginirea puterei regefti prin drepturi neperitoare.
1215. Magne Charta libertatum. S1al.aciunea leodalisinulni i ura populatiei anglo-sasone contra Norma-

uilor inlesnise intdrirea puterei rege.Fti intrebnintatrt apoi pentru a comite abusuri: Regele vindea epitropille
invoirile de ciisiltorie, impunea plitti abusive pentru
executarea hogririlor ; impunea feliurite ditri arbitrare
nobletei, oamenilor flberi, orase1or. Asuorirea ce lovea
atat pe Normani cgt si Anglo-Saxoni, interesul, lor comun i inceputul contopirei acestor doue rase in timpul
de 150 de ani de convietuire, explic ii. cum de poporut
intreg, nobil, oameni liberi i orase se uncste contra absolutismului regesc. Poporul este sprijinit si de cler.
Continutul magnei eharte. 1) Libertatea alegerilor

D3

st jurisdictia deosebia bisericeasa. 2) Indreptarea abu-

surilor banesti, eomise cu epitropiile etc.; regele nu poate

lua de la vasalii sei un auxiliu de at in trei casuri:

a) and face pe fiul seu cel mai mare eavaler ; b) and

mgried pe fiica sat "c) and e prins de dusmani. Pentru

auxilii extraordinare trebue s cheme pe episcopi, abati,
comiti i marii baroni prin scrisori regesti, pe ceilalti
vasali prin simpld instiintare f i s le cearti consimtimintul peutru imposituri extaordinare. 3) Indreptarea
abusurilor in justitie. Nici un oun liber sa nu fie inchis, despropriefdrit, sau ultragiat, eau surgunit, sau
suparat in vre un chip, nici a fie apucat de noi, emit
dectit prin o judecatd legald data de asemenii sei dupd
Zegile terei" (art. 39). Nici un om liber a nu fie dator
a da regelui sau dregritorilor sei gane, lemne, cai si
trdsuri, fIril a i se plgti. Magna Charte nu contine
asupra dreptului unei aduudri a poporului de a lua
parte la facerea legi(or, nici despre oprirea regelni de
a pune imposite arbitrare pe oraqe, afard de Londra.

1216-1227. Henric III. Magna Oharta intarita ; dar

abusuri financiare a) din causa resbelelor exterloare :
cercarea de a cuceri Neapole, dupa stingerea Hohenstaufilor, oferit regelui de papa ca feuda ; ajutoare date fra-

telui sen Richard de Cornvalis, imparat in timpul interegnului. b) Stoarcerea terei prin prelati, curtizani si
bancneri italieni. Henric mereu jura pe Magna Charta,
Revolta baear papa i trimite dispense de jurament.
ronilor. Simon de Monfort; regele prins. El chiama pe
langa vasalii mari (baronii) i rnici ai coronei, pe sub
vasali qj oamenii libcri de la cdmp qi din orase i atmme nu pe toti, ceea ce ar fi fost cu neputinta ci cede
doi cavaleri de fie-ce comitat qi doi burgkezi de fie-ce
tdrg alesi de acele cercuri. Adunarea chemata mai ales
p. a acorda auxilii ie numele de perliamentum. Inmultirea proprietarilor mici i imbogatirea oraselor esplica
aceasta. Originea casei de jos san a comunelor.
Teoria constitutieL
Juristni Bracton. Principiul
monarhiei ereditare: regole nu moare." Monarhia nu
este absolua : regele nu trebue sa' fie supus nimarui
pe pdmnt pe ct lui D-zeu qi legei, aci legea il face
rege. Regele trebue deci a dee legei ceea ce legea i

94
lui, domnire si putere ; caci unde vrointa domneste

nu legea, acolo nu exist/ rege"

Nationalitatea eng1es1 se constitue din contopirea
Normanilor cu Anglo-Saxonii. Numai dictionarul limbei
p/streaza urmele inriurirei franceze; spiritul ei, precum
caracterul poporului este Saxon. Cu perderea posesiunilor franceze, Anglia seal)/ de pericolul unei compleete
desuationalizari; regii se ocup/ de tar/ ca do a lor, nu ca
de o provincie normana sau franccza.
Aristoeratia englesii, in deosebire de acea de pe continent, nu se bucura de privilegiuri in ceea ce privesto
ddrde i supunerea Ia justitie. Ea are numai mai mare
putere politica.

2). Istoria Frantiei de la 1108-1270.

1108-1137 Ludovic VI. 1137-1180 Ludovic VII

care mergand in Palestina lasa pe abatele Suger locutiitor.Inceputul intarirei autoritatei regesti. Ludovic
VII si Suger apara bisericele i orasele de asupririle

seniorilor. Daramarea multor castele senioriale. Cel putin in ducatul Frantiei se introduce ceva ordine. Ludovic VII se cdsatoreste, apoi leapada pe Eleodora de Gu-

iena, pe care o ie regele de Aglia Henric II.*)

1180-1223 Filip II August, maritorul imperiului."
In teorie, regele era seful suprem a tuturor seniorilor
din Frantia, si autoritatea lui se intindea peste toatd aceasta tara ; in fapta nu era stapan nici in posesiunile
sale ereditare. Filip August vra Sd realiseze puterea ce
se cuvinea regelui dupa drept. Incepe recucerirea partei
ocupate de Englezi : Normandia, Anjou, Maine, Poitou
si Turena luate (1199-1205). Justified despoerea lui
Joan fara-tara de aceste feude prin condemnarea lui de
o curte de pairi pentru cd ucisese pe nepotul seu Artur.
Bate pe contele de Flandra, aliatul lui Ioan fard-tard, la
Bouvines 1215.Domenille regesti, ocarmuite de prevots,
*)

lntinderea posesiunilor regesti cuprindea numai cele cinei

departamente de astlizi: Seina, Seine-et-Oise, Seine-et-Marne, Oise si Loiret.

95

se imultese de la 35 la 67. Venitul tuturor 43,000 livre.Marea popularizare i strelucire a numalui lui
Carol cel Mare prin trubaduri ajuta pe Filip in incercarlle de organizare. Beinoirea curtei lui Carol cel Mare;
regele da ordonante in cointelegere ca &trona qi pralaii cei marl; incercarea restabilirei unitatei in regal.
Lupta cu autoritatea papala si cu clerul national care
vroia sal domineze : episcopii de Orleans si Auxerre
refusa contingentul (1209) ; Filip i constringe, cu toata
excomuthearea papei.Inalta prestigiul regal stabilind

principiul 01 regale chiar daca ar poseda feude de la

cine-va, nu se cuvine sa-i se inchine (faca ornagiu).
Tilitele Parisului pavate : apaduce, spitaluri, hale. Arhivele regesti.
Inceputul resboaelor religioase in _Era* sudica (1193)
sfarsite sub Ludovic IX (1229). Paulicianismul (v. p. 82)

se intinde prin comert, din Bulgaria in sudul Frantiei.

Petru de Vaud din Lyon seful sectei Albigensilor corabate autoritatea papei, coruptia si averile bisericei. Inocentiu III ordona lui Filip starpirea A lbigensilor proteguiti de comitele Raimond de Tulusa.
1223-1226 Lodovic VIII.
1226-1270 Ludovic IX ce Sidni, activ, foarte drept
bigot. Impacare cu Henric III de Anglia de la posesiile
din Franta ; i inapoeste Limousin, Perigord, Saintonge
pe langa Guiena ce ramasese Englesilor ; mare nemultamire a populatiunelor cedate.Mareste teritoriele regesti, prin cumparare, vacanta, ilnpacare, eu 10 comitate
multe domenii mai mici. Sfarsirea cruciatei contra
Albigensilor ; ducatul Tulusei devine posesiune r geasca

prin aceasta (1229).De i recunoaste feodalitatea ca ai

predecesorii sei, i sapa basele marginind luptele private
Si oprind duelurile judiciare, in domeniile sale, si tratand apoi cu vasalii sei pentru ca sa faca i ei de asemene in teritoriile lor. In domeniile regefti ca qi in biseric ineepe a predomni dreptnl.Adunarea obiceiurilor
juridice franceze in o condica Etablissements de Saint-

06

Curtea regelui (a paitilor) dare exista din techime pentru judecarea vasalilor mari este reformats. I
se atribue i apelurile de la sentintele date de prevots.
Imultindu-se afacerile i baranii n2venind la sedinti, regcle incepe a mom; membri, cu deosebire clerici ca mai
invdtati. Aceasta curte a regelui se numeste parlement."
Pe urma incep a. fi numiti pi iri.ti (doctori in drept,
roman pi canonic) ca membri, care introduc in parlament teoriile absolutismului a dreptului roman. Sedinte
regulate a parlamentului (1254) care devine in curend
cel mri puternic mij lee de guvernare ; el va fi instrumentul introducerei absolutismului in Frantia.
Bigotismul lui Ludovic il face sa intreprinda done cruciate, sa nimiceasca pe Albigenpi sa introducd inquisi(ia (1229). Papa regulatnenteaza studiile la Univernsitatea din Paris. Oprirea de a se invata dreptul roman,
pentru a nu face concurenta orapelor din Italia.
Louis.

3) Istoria Germanici de la 1122-1273.

1125-1138. Lotar III Saxonul, ales dupa stingerea

liniei directe. Declara feudele marl din Italia ereditare;

ie pamenturile Matildei Ca feuda de la papa. Albrecht
Ursul daruit cu o parte din ducatul Saxoniei, march;satul de Brandeburg (Originea. Prusiei, 1133).

1138. Familia llohenstaufilor.Conrad III de Suabia (1138-1152) ales de principii ce se tem de IIenric
cel Meindru flul fostului imparat ca fiind prea puternic
(duce de Bavaria, Saxonia p. a.). De nice lupte civile in-

tre casa Saxond (Weld) pi casa Suabd (Gibelini).Pa-

pa tine cu adve.rsarii impftratului ; de aice se intind partidele Welfilor pi Gibelinilor si in Italia : Weltii sunt
partizanii papei ; Gilbenii ai impiirattfuiSub Conrad
lupta se margine.pte in despoierea lui Henric cel Mandru de posesiunile sale ; apoi este ertat.--Conrad III ie

parte la cruciata a II-a.

1152-1190. Frideric I Barbarosa. Restabilepte autoritatea imper. in Germania.Cearea sa &Tuna i ora-

97

sale lombarde devenite mai neatarnate ; 4 expeditii 1154,

1158, 1164, 1176; in ultima imparatul batut la Legnano
din causa parasirei lui Henrie Leul fiul lui Henrie eel
Mandru. Pacea de la Costniz (1183) ; guvernarea auto-

noma a oraselor recunoseuta.Frideric pedepseste apoi

pe Henric Leul, despoindu'l de Saxonia si Bavaria.
Fiul lui Frideric, Henric II casatorit cu Constanta fiica
si mcOenitoarea lui Rojer II regele ambelor Sicilli

(1190).Cruciata a III-a.
1100-4197. lienrie VI. Lupte in Italia cu Tancred
pretendent sustinut de papa, pentru regatul ambelor Sicilii; in Germania rescoala partidei velfice (Henrie Leul
cu multi vasali ; Richard Inirna-de-Leu ragele de Anglia
ajuta rescoala ; prins cand se'ntoarce din cruciata III).
Henric VI reuseste a o nabusi.
1198-1'215. Filip de Suabia i Oton Saxonul. Lupte
intre acesti doi pretendenti. Papa Inocentin III profita
de aceasta pentru up intinde puterea in Italia : alunga
pe dregatorii imparatesti din Italia mijlocie si din Spoleto declarancl terile aceste de feude ale sale.
Anarhie
in Germania. eavalerii de casteluri darama si prada 16
manastiri i 350 de parohii. Dupa patru ani, se declara
papa pentru Oton Saxonul ; Filip excomunicat, apoi asasinat.
Vroind Oton sa se opuna abusurilor papei, este
si el exeomunicat si papa sustine earasi pe Hohenstaufi,
in persoana lui Frideric II.

1214-1250. Friderie IL Creseut in Neapole si Siciarbe. Doninia lui Frideric in Italia periclita autoritatea lumeasca ; spiritul seu eel liberal, autoritatea spirituala a papei. Frideric se ocupa putin de Germania ; vra sa fundeze un
regat italian. De nice resulta : 1) In Germania propasirea neatarnarei principilor; ei se rescoala condusi chiar
de fiul seu si sprijiniti de papa. Frideric e nevoit sa le
incuviinteze liberarea teritoriitor lor de juridiellia budratului, esereitata de palatinul de Rin, liberarea de intposite inviratefti (1220, 1232). Germania tinde a fi o
lia sub inriurirea

98

federatiune de state neatarnate. 2) Desbinare en papa,

care combate nereligiositatea lui Frideric. (In cruciata
a V-a, Frideric se preface ca eucereste lerusalimul pe
care i-1 eedeaza amicul seu Nurredin) ; cand Frideric era
sa supuna orasele lombarde, papa unit cu ele se opune
planurilor lui. Iuocentiu IV chiarna un conciliu la Lyon
care excomunica cu cea mai mare solemnitate pe Friderie 1245. Nona revohitie si anarhie in Germania ; Frederic perde tronul.
1250-1273. Interregnal in Germania. Mai multi imparati alesi de diferitele partide, nu au nici o autoritate;

Heurie Raspe 1246 1267 ; Wilhelm de Olanda 1247

1256 ; Richard de (Jornvalis fratele regelui de Anglia,
lupta cu Alfons X de Castilia ; pe urfna anarhie totala.

Lipsa ori carei autoritati da tot aventul pradaciuni-

bor. Tribunalele secrete din palatinatul de la Rin, Fehmgerichte." Asociatiunea oraselor maritime, Hansa 1241 ;

acea a orafelor de la Bin 1247, pentru a se apara.

3) Istoria ltaliei de la 1122-1294.

Puterea papalA. Inaltarea papilor la rangul de sefi

supreini necontestati ai bisericei apusene si triumful lor
asupra autoritatei lumesti, i face monarhi absoluti ai
intregului Apus. Italia devine prin bogatia oraselor lorabarde si cultura din regatut ambelor Sicilii, tara cea
mai importanta a Europei.Prin organisarea monarhica
a bisericei dpusene papii dispun singuri de toata puterea ei ; prin influenta acesteia si ignoranta popoarelor ei
domina terile ,;,i regii. Capacitatea personala a papilor

din acest reatiaip i lace ba protite de positia lor. Pu-

terea papilor se vadeste in cruciate, facute de popoare

si regi din indemuul papilor. Mare avutii la Roma prin

birul general impus asupra bisericei apusene pentru

cruciate.

1125. Lotar III Saxonul recunoaste concordatul si desleaga pe episcopi de necesitatea de a depune imparatului juramentul de eredinta.

99

1140. Redactarea codicelui de drept canonic, de calnoral Gratian. Decretalele eele false sunt admise in colectie. Repedea respandire in toata biserica si prin ea
in lumea apusana a teoriei despre suprematia bisericeasca
si lumeasea a papei. Intinderea jurisdictiei bisericesti

pentru o multilee de chestiuni ce fusese mai nainte judecate de autoritatile civile; in contra ori earei hotariri
se poate apela la papa. Dreptul papei de a dispensa de
regulele caponice (la casatorii etc.)

1198-1216. Inocentiu III eel mai insemnat dintre

papi. Refusa de a jura credinta prefectului de Roma,
semn de supunere la imparatul german, ce era protectorul Romei. Stirneste cruciata a patra pentru a encent imperiul de rasarit si
intinde suprematia si
asupra bisericei i lumei rasaritene (Imperiul latin din
Constantinopole 1204-1261.)
Pretinde la dreptul de
a 11 tribunalul suprem la care sa se judece regi si popoare: Filip II August silit s reie femea pe care o lepadase : Ioan fara tura plateste papei tribut si primeste
de la el Anglia ea feuda papala. Regele Aragonului devine vasalul papei. Frideric II imparatul german destituit din imparatie prin conciliul de la Lyon (sub papa
Inocentiu IV, 1245) etc.Macelul Albigensilor in Franta sudica $i introducerea inchisitiei.
Regulamentarea
studiilor Ia Universitatea din Paris.
2) Ora;iele Lombar(1e. Milauul, Venetia, Genua,
Pisa, Florenta s. c se imbogatesc prin comert si industrie mai ales de cand prin cruciate se deschide comertul orientului.*) Asezarea negutitorilor italieni in Constantinopolea ; colonii in Crimea si pe malurile Dunarei;
cornea si relatiuni cu terile noastre. Cresterea luxulul
in Italia si apoi si in alte ten, inmultirea nevoei de bani
*)

In 1288 orasul Milanul are 200,000 de locuitori; 13,000 do

case private ; domneste asupra unui iutins teritoriu; Ducatul poate pune 240,000 oameni pe picior de resbel. In ()rat;
aunt 600 notari, 200 de doctori, 80 de inv4Atori si 50 de
copisti de manuscripte.
5*

100

a regilor din causa luptelor ai expeditiilor, manse insemnatatea oraselor lombarde, casele de banca a intregului Apus.
Slabaciunea imparatilor gerinani face
de autoritatea lor ramane numai nominala. Oraaele se
guverna de sine ai liber sub forme republieane. Luptele
eu Friderie Barbarosa din care oraaele lombarde esa invingatoare prin pacea de la Costniz 1183.
Din aceasta, perioada se observa anse sporirea causelor de decadere. Rivalitati dintre oraae din gelosie de comert.
4ivalitai ai lupte intro partidele voile i gibeline. Aaezarea baronilor in oraae i adunarea de mari bogatii in
manila unor cetateni inlesnese formarea unei aristocratii,

care intra in lupta cu poporul. Greutatea de a fi admis

in bresle si impedecarea esercitarei vre unei meserii pentru cei neadmiai, nasc lupte intre breslaai i o clasa de
proletari. Rivalitatile interioare incep a nu mai permite o justitie nepartinitoare ; de aceea se intro(lue in
oraae magistrati streini, podeda care judeca, mantin
ordinea ai conduc armata ; acesta era numit pe un an,
ai respunzetor de faptele sale. Nu putea avea niei un
imam nici o legatura in oraaul unde guverna.
3) Italia inferioara. Constanta fiica lui Roger TI
casatorita en imparatul Germaniei Ifenrie VI ; unirea
Italiei inf. cut Germania. Friderie II imp. vroeate sa intemeeze imperial in Italia ; rivalitate cu papa. Dupa
destituirea lui 1245 ramane fiat seu Conrad rege numai
in Italia. (In Germania interregnal).
1254. Conrad
moare. Fratele seu _Manfred usurpa tronul indepartand
pe moatenitorul Conradin. Papa fitra incredere in Manfred chiama in tron pe Carol de Anjo t, fratele lui Ludovic cel Sfant.
12(36. Casa de Anjou. Francezii in Italia infer. Conradin cearca a recuceri tara tatalui seu, dar moare. Francezii se fac nesuferiti, sunt macelariti in Sicilia (Vesprele S'ciliene") 1282 care formeaza regat neatarnat sub

Petru de Aragonia.*)
*)

Istoria Spaniei vi a Orientului vezi in perioda a IV-a.

101
Cu !tura si fenomene generale istorice apnsene.
1). Biserica. Putere fearte mare, avutii colosale d.
e.: malastirea Fulda are 665 de moaii, Corvey 746. Lorh
3836 do danii diferite. Demnitarii bisericesti, papa, arhiepiscopii, episcopii etc., fiind i principi lumesti, domni
asupra unor teritorii cu vasali indatoriti la serviciul armelor, cu dreptul de a ridica dgri, s. c., urmeazg ca puterea bisericei este o putere si materialg nu numai spi
ritual:. Aceastg, biserica rade tot mai tare sub autoritatea 'papall. Fiind basatg puterea bisericei pe ascultarea
omenirei ai aceasta pe neatiintli, papa aeful ei comi ate
pretutindene ori ce micare atiintificg : 1122 arde cartea
lui Abailard despre Sf. Treime. 1139, condamng invetaturile lui Arnold de Brescia care combgtea coruptia bisericei

i autoritatea papalg; Arnold ars firg judecatg

de papa Hadrian IV ajutat de Frideric Barbarosa (1155).

1210 Condanum scrierile lui Aristotel prin sinodul de
Paris. 1229, I nterzice laicitor cetin a Bsbliei, dupg nimicirea sectei Albigensilor pentru a impedeca viitoare
eresii.

2). 3lisetrea in telectualii. Literatura. Epopee mari

poporane ; iu Spania cantecele despre Cid Campeador t

1099 ; in Franta poemide lui Roland ; in Germania Niebelungen. thintareti poporani, Troubadours, Trouveres,
Minnesinger, se nasc sub inriurirea civiiisaiei maitre in
care infloreau cintecele i povestele poporane. Multi barbati insemnati politici sunt i efultereti Frideric If, Richard Inimg-de-Len, Alfons 11, Pam III de Aragon,
Thibaut comite de Champagne ete. Romanul rosei de
Guillaume de Loris t 1260. Dante cel mai mare poet a
veacului de mijloe t 1321 ; poemul sot Divina Comedla
(scris c. 1300) este icoaa poetica a credintelor si dorintelor timpu'ui de atunci ; prin acest mare genii!. liming
it al iand de vine Haulm cea mai de timpurin cultivatd
din Europa.
itiinta. Arabii i Evreii respgndesc medichta, pe care insuai papii 111/ o prea combat, avend

nmoe de medici Cu ea 90 intind si atiintele naturale,

chimia, astronomia, amestecate g.nse en superstitiile ma-

giei ai a le astrologiei : Al-Edrisi eerie recreatinni geogeafice pentrn Roger 11 1152; scoala de medicine in
Montpellier 1166; Ala, bra diisclita in Visa de Leonardo
creseut in scoli maure 1202. Inceputul filosofiei scot (mace prin resplindirea scrierilor lui Aristotel : este proteguita do papa mai la urmg, cad ea canta sg. smiting
pe temeitiri ra0onale 5i nu numai pe Sf. scripturg, dogmele bisericei apuseue, fgrg a se ocupa de adeverul lor

102
intrinsec. LuptX mare intre scoalele nominalisti (aefi

Abailard t 1142 Thomas de Aquino see. XIII) i realist& (Anselm. de Canterbury, Dims Scotus). Thomas de
Aquino incemeeaz5, invetatura despre comoara de har a
bisericei, despre facultatea papei stapitnul acelei comori.
de a Prta paeatele treeute, presente i cbiar viitoare.
Beneaterea studiului dreptului roman, in Italia mai lintel. Irnerius din Bologna 1120. Allem unui manuscris
complect a pandectelor in Amalfi 1137 Cei patru Doctori : Bulgarus, Martinus, Jacobus si Hugo judee a. prieina

intro Barbarosa ai oraele Lombardo, in favoarea celui

d'antei 1156. Multi tineri yin in Italia din toata Europa
apusang p. a studia dreptul roman, pe care apoi il intioduc en incetul in practice terilor lor ; conjuratorii,
probele lui D-zen, duelurile judeciare dispar en incetul
inaintea sistemului de dovedire rational din dreptul roman.

Universithti: 1215 Statutele Univeisitei do

Paris. 1223 Univ. de Salamanca fundata de Friderie H.

1233 Univ. de Tulusa fundatii, de Ludovic eel Scent. -Inv4ati echbri: Albertus Magnus, encidopedist t 1280,
Vincent de Beauvais idem t 1265. (ironicaruI englez
Mattew Paris f 1259 ai contitnpuranii eel Francezul Guillaume de Tyr si Germanul Ctto von Freisingen. Cronicarul francez Joinville t 1315 scrie istoria lui Ludovic
cel Slant. Celebrul Roger Bacon t 1294 (engloh) oni cir
mult mai presus de secolul seu, descopere steclele optice,
telescopul etc.
3). Cavalerismul. Floarea feodalismului ; cavalerul este

tipul ideal a omenirei de atunci. El este religios si dedat numai Ia meatesugul armelor pentru apararea religiei, femeii i sermanulni. Cultivarea simtimentului onoarei ai a dellinitatei personale. Introdueerea moravurilor elegante i politicoase in relatiile dintre oameni
mai ales dintre barbati si femei. Aceste sunt foarte inaltate in opinia oamenilor prin idealislree lor de poeti

ai mai ales prin inane figurg a feeioarei I'Vlariei care resfrNnge asupra intregului sex razele (le splendoare de care
este incunjuratA in adorarea omenirei.
4). Cruciatele. In o aka stare de culturg erau posibile cruciatele, espeditii pentru liberaroa Sf. Morment
de sub dominatia musnlman'a. Puternica credintii, rligioas a tuturor claselor, gustul de aventuri, lipsa, uuei

organiski depline in state ai deci marea libertate in&

marea putere a papci care poate a plum in miycare toatit lumea crestina, stint causele ce esplica fenomenele crnciatelor.

103
Numai cruciata I are caracter pur religios ; mdrplinitl
numai de voluntari din toate terile. Cele urmittoare la
care icu parte regii, incep a amesteca scopuri politice.
in a IV-a papa cucereote Constantinopolea in interesul
sett oi a Venetianilor. Cele de pe unna stint datorite bigotismului personal al lui Ludovic cel Slant.
1096 1100. Cruciata I. ldeia ltd Grigoriu VII pusa,
in practica do Urban IL Calugrtrul Petru de Amiens
propovedueote cruciata Multime nenumeraM de popor
nearmat, neingrijit porneote spre Palestina; pracra i jefuese terile ; stint nimiciti. Artnata sub Godefroi de
de Bouillon, duce de 1,orena, comitele Raimund de Tulusa oi Bohemund principe de Tarent cucerete lerusaMaul 1099. Fundarea regatului Ierusalimului care tine
de la 1099-1187.
1147 1149. Cruciata IL Ludovic VII, Conrad III,
fitr resultat.
1189-1193. Cruciata Ill. Saladin sultand Egipetului
pune capitt regatului Ierusalimului 1187. Frideric Barlbarosa, Filip August, Richard lnim-de-leu. Intrigi intre Richard oi un vasal a lui Barbarosa, Leopold de Austria; fad, resultat.
1202 1204. Cruciata IV, provocata de papa Enocenliu III. Impgratul Henric VI cu multi seniori. Venetienii cucerese Zara, apoi cruceferii Constantinopolea.
Fundarea imperiului latin de orient sub Balduin de
Flandra. Tine de la 1204-1261.
1212. Cruciata copidlor. Sbucnire monstruoasg a fanatismului clasei do jos. 20,000 do copii pornesc p. a.
recuceri lerusalirnul. Toti per sau cad in sclitvie.
1228-1229. Cruciata V. Papa Honorius sileote pe Frideric IL necredinciosul la aceasta.
1248-1270. Cruciatele VI oi VII a lui Ludovic cel
Mint, flicute din orchn regesc si nu din libera imboldire a sentimentului religios. Ludovic moare in espeditie.

Ulitima posesiune creotina Aeon cado in ndina musul-

manilor 1291.
Cruciatele lit inceput inturese puterea bisericei oi a papoi. Nerenoita lor loveote putermc pe ame-ndoue. Desilusionarea lumei, inceputul indoelei, liticirea sentimenth:

lui relios. Atingerea cu viata oi cultura mourit oi cu coruptia italiaiiu provoaa gustul unzti traiu mai bun oi a
unei vieli mai luxoase in toata Europa apusanit; eunootinta de aproape a vietei i inconjurimei papilor slitheote

104
respectul pentru ei, si in (erile indepitrtate. Cruciatele
favorese desvoltarea proprietatei mici, rosemnparandu-se
colouii de la st'apftnii lor ce plecau in expeditii si avean
nevoe de bani. Ele ftvoresc desvoltarea oraselor in toate
oriIe prin ridicarea comertului si a industrici.
Biserica 6:nse isi caprtta un nou sprijiu in ordinele
religioase. Ospitalitii 1048 (De 1. 1310 in Ciprn sub
numele de cat dleri 1todieni). Templarii 1218 nimici(i tie

Filip IV eel frum s. Ord nul Teutonic 1128 Chemati Ia

1233 in Europa pentru a crestiniza pe Prusieni.

PERIOADA IV, SIABIREA PEODALISMULIII

qI A BISERICEI.
(De la sfarsitul cruciatelor Ong la descoperirea Americei
1272-1492).

a) Apusul.
I. Istoria Angliei de la moartea lui Henric III.

pitua la Yenirea easel Tudor 17272-1485.

1272-1377. Cei fret Eduard.

Eduard I 1272

1307 eucereste tara rialilor. Eduard H 1307-1321.

Ambii regi ca suzerani ai Seotiei ieu parte la luptele ei
civile, sustin pe John Balliol care li se inehina, C. lui
Robert Bruce. Mare lupta a Seotiei pentru neathruare ;
originea aliantei Seotiei en Frantia.
Eduard_ III 1327

1377. 1) Lupta co papa p. indepartarea prelatilor italieni, sustinut de parlament si de reformatord Wyc/iffe
care scrie contra papPi, a bogatiei clerului, monahismului, ertarei pacatelor ; traduce bialia in englizeste, scrie
un catehism, respinge spovedania, celibatul s. a. 2) Rcsboiul de 100 (Ie ani cu Frantia, eucerind mare parte din
Frantia (v. m. jos 1st. Frantiei). 3) Industria engle,va

creata de el prin chemarea industriasilor din Flandra.

Lana engleza lucrata pana scum in Flandra ineepe a ali-

105

menta fabricile engleze.

4) Orpanisarea parlanientului.
Inmultirea representantilor orasilor carora Eduarzii le
venduse dreptul de a trimete representanti, din nevoie
de bani. Diferitele clase din parlament votau separat ;
clerul si marii baroni tormeaza unu corpu deosebit
casa de sus; representantii mici si ai oraselor casa
de jos.. Obiceiul de a cere inlaturarea abusurilor si
de a face se atarne acordarea de subsidii de la indreptarea lor.

1377-1399. Ricard II, fiul Printului Negru, perde

toate castigurile tatalu: seu in resboiul cu Frantia, afara
de Calais. Revolutia poporului de jos, saraeit prin resboaele en Frantia (Wat Tyler) nadusita.

1339-1461. Casa Lancaster. Howie IV de Lan-

castru 1399-1413 verul lui Richard, il restoarna de pe

tron, i pentru a capata sprijiu in cler, persecuta pe
adeptii lui Wycliffe (Lolarzii). 11( uric I- 1413-1422.
Reincepe bataiiile cu Frantia, eastiga dupa batalia de la
Azincourt mai toata tara, dar moare. Ileuric V/ 1422

1461 minor, sub tutela ducelui de Bedford. Sfarsitul resboiului de 100 de ani prin rescoala natiouala a Frantiei
sub fecioara de Orleans. Numai Calais rarnane Englezilor.

1461-1485. Casa Iork. Docele Ricard de Iork coboritor a lui Eduard III se rescoala asupra lui Henric
VI (nebun) ; originea Resboiulni de done rose 1455
1485 : rosa rosa e semnul casei Lancaster. rosa alba a
Ricard batut si ucis de armata reginei
casei lurk.
Margareta la Wackefield ; fiul seu Eduard /V cu ajutorul lui Warwick bate pe Lancastrieni, prinde pe Henric
VI, si se face rege, dar este apoi resturnat de Lancastrieni in partea carom trece Warwick. Eduard cu ajutor
olandez restoarna earasi pe Henric VI prin batalia de
la Tewkesbury. Macelarirea intregei familii Lancaster si

a multor nobili ; numai Henric Maar scapa in Franta.

Eduard pentru a se asigura ueide pe fratele seu Clarence,

apoi moare 1483. Ambii lui copii minori Eduard V si

106

Ricard sunt earasi ucisi de fratele seu Ricard de Gloucester care devine regele Picard 111- 1-182-1485. Acesta e batut si ucis la Bosworth 1485 de Henric Tudor
care casatorinduse eu Elisabeta de lork sfirseste resboinl
de doue rose. Mare slabire a aristoeratiei ; tendinta
regilor Angliei de a intemeia absolutismul in Anglia.

IL Istoria Frantiei de la moartea liii Ludovie

eel smut Ong, la resboaele italiene 1270-1490.

Filip .111,
1270-1328. Cel de pe nJn Capetuigi.

Temerarul (1270-1285) moteneste comitatul Poitou,

Saintonge si Auvergne, prin moartea unei rude. Lupta
cu Aragonia p. resbunarea Veprelor Sieiliene (v. p. 100).

1) Dupa marina
posesiilor regesti prin Ludovic VII, Filip II August,
Ludovic IV eel Mint si Filip III mai remasese inca

fillip IV eel Frunios 1285-1314.

cinci fetule mari : Champagne, Guiena, Flandra, Burgund

si Bretagne. Filip IV eastiga Champagne prin casatorie ;
apoi eomitatele Angouleme si La Marehe ; orasul Lyon
si orasele Douai, Lille din Flandra. 2) Lupte cu Papa.

Filip in timpul luptei eu Flandra cere contributii de la

biseriei. Papa Bonifacius VIII se opune; Filip convoaea
o adunare de nobili, prelop i dcputati ai orarlor. E
tots generaux" 1302 care sustin pe Filip. Acesta este
exeomunieat ; pentru a'si resbuna prinde pe Papa Bonifaeius si face sa se aleaga de Papa pe Clement V ep.
de Bordeaux, care stramuta rerdiqo papala de lo Roma
lu trignon in Fran(ia 1308. Desfiintarea ordinului religios al Templarilor eare tineau en Bonifacius ; marele
maistru Jacques de Molay si 54 de Cavaleri arsi in Paris 1314. 3) Organisore, Isi procura bani prin ereare do
vami, alterarea monedelor (numai regele mai are dreptul

de a bate moneda. Inca sub Ludovic IX 80 de vasali

aveau aeest drept)

despoiarea Evreilor *). Opreste hip-

Ei fusese alungati din Frauta de mai mune oil, intre altele

Bub Filip 11 August i Ludovic IX cel Slant. Ei stint aluugati definitiv tocmai sub Carol VI.

107

tele private Sistine orasele ce se elibereaza de sub domnia clerului si a seniorilor feodali (emanciparea comunelor), ceea ce intareste malt puterea regeasca.
Ludovic
X 1316, Filip
1322 si Carol IV 1328 cei de
pe urma Capetingi. Sub Ludovic X se fixaza principiul

V.

ca in Franta nu pot domni femei.

1328..Casa de Valois. Filip VI. 1328-1350, nepot
a lui Filip IV cel Frumos ocupa tronul. Eduard III de
usemene nepot a lui Filip IV de pe muma-sa Isabela
Rica acestuia pretinde tronul Frantiei ; de aice originea

Resboinlui de 100 de ani intro Frantia i Anglia

1328-1453 :

1328-1380. Antela perioada. Eduard HI sprijinit de

orasele din Flandra, de armata burgheza compusa din
arcasi (pe child regele Frantiei avea numai armata feodala) invinge pe mare la, Sluys 1340, apoi la Crecy 1346,

bate si prinde pe urmasul lui Filip VI

Ioan eel bun (1350-1364) la Poitiers 1356. Pacea de
la Bretigny 1360 : Regele Angliei capata cu drept de
ocupa Calais,

suveranitate Guiena, Gaseogne, Poitou, Saintonge, Limousin si Angournois ; el renunta la tronul Frantiei. Protes-

tarea multor nobili si a burghesilor din La Rochelle

contra cedarei catra Anglia. Ratificarea pacei se traganeaza ; murind Ioan cel Bun urmeaza Carol V Inteleptul
1364-1380. Din Guiena se tanguesc la el de dari nedrepte impuse de Printul Negru, guvernorul englez ;
Carol il citeaza la judecrta ; de aice reinceperea luptei
1368. Simtimkitul unitatei nationale franceze ajuta pe
Carol al V a alunga pe Englezi, mai ales dupa moartea
lui Eduard III. (Eroul Du Guesclin).
Evenimente iuterionre. Dupit prinderea regelui 1356
se aduna statele generale in Paris, hot'Arese ca clgri se

nu se ridiee 'Kra invoirea celor trei stitri," pun o co-

misie de privighere pe !Mei regontul (Carol V) pentru

a controla intrebuintarea bauilor, eer pltritsirea alterarei
monedelor. Aceste inceputuri de libertate trezesc in po-

porul Parisian un spirit de revola contra guvernului.

108
_Etienne Marcel eeful ei este ucis ; marl neorsindueli.
Statele generale disolYate, Carol V urmeazO a'ai procura

bad prin alterarea monedelor si dri ridicate en pute-

Cumplito, rescoal6. a taranilor contra aristocratiei,

Jacquerie de la porecla de Jacques Bonhomme datrt poporului. 1)Jultime de castele daramate i devastare general. Foaniete mare i cium6, in Frantia (1348) aduc poporul Ia miserie. Bantle de talbari din mercenarii armatelor engIesi i francese; silese pe papa din Avigon &a;
ea se rescumpere cu 40,000 de taleri.
rea.

1415-1453. A doua perioada% Henric V regele Angliei reincepe resboaele en Frantia guvernata de Carol
V/ 1380-1422 care fiind nebun mosii sei i erau tutori
( partidele Burgund si Orleans.) Cu ajntorul ducelui de
Burgund si a reginei, Henric V intra in Paris se corona
rege a Frantiei. Regele Carol VII 1422-1461 marginit
in parOle din colo de Loara. Re,!coala na(ionalei franceza
?lb loana d'Arc, fe,ioara de Orleans. Englesii invinsi,
Carol VII eoronat rege in Reims. Ioana arsa de Englesi.

Ei perd toate posesiile in Franta afara de Calais. Infiintarea companiilor de ordonanrci, cea anteii armata perma-

newel, (1444) pentru euratirea Frantiei de bandele pradatoare. Resboiul sfarsit fara tratat.
Dup'6, resboin, regii cauta sii, recapete puterea edrun-

cinata' Pdrlamentul adecil Tribunalul regesc, en multi

meinhri doctori in diept, propagi idei absolutistice nomane. Regele tare prin sprijinul oraselor si armata permanenta ; in contra regelui nu este ca in Anglia ten popor intreg care sal m6.rgineased legal puterea, ci numai
seniori feodali care luptit pentru interesele kr, contrare
poporului. Ile aceia in Franta se intemeiazii absolutismul

indat ce regii inffing pe seniori. Inceputul series al

luptei se face sub :

1461-1483. Ludovic XI, activ, neluxuos, intrebuintaza ori ce mijioc pentru 4'0 ajunge seopul. Seniorii formeaza Liga binelui, public; regele cedeaza tuturor pentru

a-i lovi pe urma in parte: alunga pe frate-seu Carol,

confisca due. do Alenson, ucide pe Comitele de Armagnac, pe Oonetabilul de St. Pol. Fratele regelui, caruia
trebuise sa-i dee Guiena, moare otravit. Ludovic cas-

109

tiga prin bani pe minitrii lui Eduard IV care vroia sa

reinceapa resboaele cu Frantia. Cel mai puternic dusman
a lui Ludovic este Carol Tenzerarul duce de Burgund.
Dacatul de Burgund, dat de regele Ioan eel bun ca

apanajl fiului seu Filip care prin clsgtorie adauge Flandra, Franche-Comt6 ei Nivernois. Nepotul seu Filip cel
Bun supune orasele Ronului pana spre mare. Ducii nu
mai jug, credintii regelui Frantiei. Carol Temerarul fiul
lui Filip vra el iee titlul de rege intelegandu-se cu imp.
germ. Flenric III.

Ludovic X/ combate puterea lui pe ascuns, resculand

necontenit orasele Rinului. Carol Temerarul vroind sa

supuna Svitera e batut eumplit la Granson i Mullen

1476 ; vroind sa eueereasea Lorena moare in lupta 1477.
Ludovic XI declara Burgundul recazut coronei fiind numai o fats Maria mostenitoare, ocupa Artois si FrancheComte ; Maria se easatoreate en Maximilian I, viitor imp.
german.
Statele generale; sub Ioan cel Bun dupl paeea de la

Bretigny, precum i sub Carol V ele nu mai aunt chemate ; driIe luate arbitrar. Sub Carol VI ele silese pe
rege s revoace toate (riffle impuse arbitrar inca de la

Filip IV, acest triumf hist sfirseste prin o rescoalit in

Paris in care regele e invingItor ceea ce stria tot. La
moartea lui Ludovic XI 1483 eartsi se adung in mare

numer, cer scaderea impositelor, a armatei pltite. redactarea obiceiurilor, convocarea etatelor generale dupl. 2
ani. Dar Carol VIII incepe resboaele lui italiene cu multO armatl, multe cheltueli, pane tare arbitrare, nu mai
convoacif. statele. Singura autoritate care mlrgineste ceva
autoritatea regeascl este Parlamentul de Paris care de
si Tribunal Ia ineeput, &vine i corp politic; membrii
mi inamovibili de sub Ludovie XI. .Numai acele orclonante regesti au valoare care au foot transcrise in registrul
parlamentului.

III. Istoria Germania de la sfirqitul Interegnu-

lui panit la Reichstagul de lit Worms (1273-1495).

1273 .

Casa Habsburgilor. Rudolf de Habsburg

1273-1291 mic principe din Elsas, ales imparat. Lupta

110

eu regele Ottocar de Bohemia, vasal, care cucerise terile

Austriei dupa moartea Babenbergilor ; Ottocar Writ
si ucis la Marsehfeld.
Rudolf da din terile Austriei, Austria proprie, Stiria, Carniolia fiilor sei ca feucla
si fundenza astfel puterea privata a casei de Habsburg.
Restabilirea ordinei : 29 de cavaleri pradatori ucisi in
Tharingia ; casteluri daramate, 66 in Thuringia, 70 la Rin.
1291-1298. Rudolf de .Nassau un sarman cavaler ales
do principii spariai de inaltarea casei de Habsburg ; dar
aceasta revine la imperiu prin 1298-1308 Albert de Austria tiul lui Rudolf. Lupte cu marii sei vasali ; El vroeste
sa supuna Svitera care era sub protectia casei de Habs-

burg, ceea ce aduce liberarea Sviterei 1307 (cantoanele Swyz, Uri, Unterwalden) de Stauffacher, Ffirst,
Melchtal si Wilhelm Tell.

svilera. Mai 'a",irtbi sub Burgundia ; de la cucerirea ei

prin Conrad II vine si Helvetia sub imperiul German.

1033. Geogratia determing formarea mai milltor comu-

iiithi drosebite, libere, putbdu-se iisor apara. 1218 vi

sub proteetia casci de Habsburg ; dupg inaltarea acestei

ease, Rudolf vra sk supung cele 3 cantoane, politick urmatiL si de Albeit care aduce revolutia din 1i07. Ducele

Leopold I vriind sg resbune pe Albert e Ulm la Morgarten 1314.

Gintonul Luzern in 1332, Bern 1339,
Zurich 1351, apoi Glarus, Zug, inti a in asociatiuue. Fie-

eare canton guvernat de un Landaman i un consiliu.

A tacati de imp. Wenceslau il bat la Sempach 1386; de
Carol Temerarul, il bat la Granson si Murton 1476 ; de
Maximilian I care vra s introducg dreptul roman in
Svitera i sis o Emma jurisdictioi Curtoi regesti, ii resping 1495 remiinemi neatarnafi. Sviterii renumiti ca
militari, servesc ca niercenari la diversii regi ai Europei.

1308-1313. Howie VII din casa Luxemburg, intreprinde restabilirea puterei imparatesti in Italia Reinceperea luptelor intro Weill i Gibelini, impune dari oraselor lombarde ceea ee aduce o rescoala generala in
contra-i. Moare in espeditie.

1313-1347. Ludovie de Bavaria

Friderie d Au8-

11 ia. Resboin civil de opt ani. Incercarea regilor francezi

de a inriuri asupra alegerilor de imparat prin papii fran-

111

cezi din Avignon provoaca Intrunirea rlectoraR la Renee

133S Principii eleetori (Palatinul de Rin, Arhiepiscopii
de Maianta, Treves, Co Ionia, regele de Boemia, ducii de
Suit i Brandeburg, asupra carora se concentrase en tim-

pul dreptul de a alege pe imparat) declara Ca alegerea

inzparatului de prineipii electori sa fie valabil fi fdrii
intarirea ei de papa.
1317-1378 Carol IV de Boman parase0e mai cu

totul Italia, mareste Boemia adaughiClut-i Brandeburgul,

Silesia si Lausitz ; eultivarea Boemiei, fundare de erase :
universitatea cea i)ntei din Germania fundata de el in
Praga 1343. A mice! sett Petrarca, chiama din Italia pe
doetorul Bartolus pentru a redaeta cea antei carte de legi
in Boemia. La 1356 prescrie a. n. Oulla de aur prin care

numai cei septe prineipi citati mai sus au dreptul de a

lua parte la alegerea de imparat. Acesti principi sunt
antei in rang, au jurisdictie suprema in Vrile lor, li se
eoneed regalele minder, baterea monedei, a protectiei
Evreilor ete. Ei sunt mai en totul suverani i neatarnati.
Ducatele acestora sunt neimpartibile intre mostenitori.
1378-1410. Weneeslau i Rupreeht. Sub Wenceslau
ftul lid Carol IV mare resbel intro orasele germane si
nobleta care le prada si le asupre,. Este destituit de principii electori 1400. Ruprecbt face in zadar o expeditie
in Italia.
1410-1437. Sigientund fratele lui Weneeslau. Starea
hisericei in timpul papilor de la Avignon si in timpul
schismei, necesita o reforma. In Franta propusa de Gerson prin chemarea unui sinod ce sa fie preste papa. In
Anglia prin Wycliffe (v. mai sus Anglia). In Germania
prin loan IIns.v, scolarul hi Wycliffe ; scrierile lui arse
1409. Antagonismul national dintre Cechi si Germanii
ee navalise in Boernia, arunca pe Cechi in partidul lui
Huss care ie un caracter national-religios. Germanii a-

lungati din Universitatea de Praga, merg de fundeaza

Univ. Lipsea si altele. Consiliul de Constanta 1414 condamna pe Huss a It ars 1415. Cumplitul resboiu religios

112

al Hussitilor (Than Ziska) sfirsit in 1434 prin aeordarea

predicei in limba nationala.

1436-1439. Albert H de Austria. Cu el se sue definitiv pe tronul Germaniei casa de Austria care ramane
pana la sfirsitul imperiului german (1806) pe urma in
imp. Austriac papa astazi.
1439-1493. Frideric III principe slab : in Boemia se
alege rege G. Podiebrad ; in Ungaria Mateiu Corvin
lasa ea Turcii sa iee Constantinopolea si sa devaste Austria ; nu impedica cuceririle lui Carol Temerarul niei caderea Milanului sub F. Sforza. In Germania lupte interioare intre principi, nobili i orase etc. neimpedecate

de Dime. Totusi prin casatoria Mariei de Burgund cu

.Maximilian fiul imparatului, Austria mareste posesiile ei

originare (Bella gerant alii, tu felix Austria nube," Deviza Austriei A. E. I. 0. U. Austriae est imperare orbi
universo.)"

1493-1519. Maximilian I. Sub el starea miserabila

a Germaniei aduce o reactie pentru ordine i unitate.
Reichstagul de la Worms 1495 proclarna pacea vecinica.
Crearea Curtei imperiale (Reichskammergericht) oompusa,

din un presedinte, 16 judecatori din care 8 nobili, 8 doetores iuris utriusque, pentru judecatile in apel de la ori
ce fel de judecata din toate terile imperiului, precum si
pentru judecatile principilor intre ei. lnriurirea puterniea
a dreptului roman. Germania impartita in 10 cercuri ;
politie mai regulata, armata permanenta cu arrne de foe.
Casa de Austria basand puterea imperiala pe imensele
sale averi i poesii de familie reuseste a aduce si in Germania o concentrare sub puterea imparateasca.
IV. Istorla Italici i a puterei biserice01 de
la Bonifacius VIII pitnit la resbelele italieue.

(1294-1495).
a). Puterea papallL
Lupta intre Filip IV cel Frumos si Bonifacius VIII (v. mai sus 1st. Frantiei) arata

113

ca puterea papala an scant. Cause : slabirea credintei,

prin nereusita cruciatelor, intinderea culturei literare gi
stiintifice, ocuparile cu politica, industria, cornertul, stiintele etc. alto campuri decat eel religios, in fine abuStramutared resedinsurile si coruptia clerulni feoual.
tei papilor de la Roma la Avignon in Franta de la Clement V pana la Urban VI 1308-1376 scade insemnatatea papala, facandu-i instrurnente politico a regilor
francezi..Ei perd dreptul tie a intari alegerile imparatilor Gerinani 1338. Parlamentul englez sub inriurirea
lui Wycliffe opreste biserica de Roma a mai agonisi pamenturi in Anglia. Schisma cea mare, prin alegerea
unui al doile papa de cardinalii francezi care sa resada
in Avignon, atunci cand papa Urban se reintoarce in
Roma, produce mare scandal in biserica prin esistenta
a doi papi ; excomunicari mutuale. Conciliul din Pisa
1404 destitue pe cei doi papi si alege pe un altul, de
Linde provin trei papi in loc de doi. Tot in aceasta epoCa, predicile lui Wycliffe, apoi a le lui Huss aduc Catolicismul in pericol.

Beforme. 1414-1418. Coneilial de Constanfa se declara superior autoritatei papale (propunerea lui Gerson),
condemna invataturile lui Wycliffe, condemna i arde pe
Huss, indeparteaza schisma. Papa Martin V nerecunoscand principiul suprematiei conciliului, ii disolve.

1431. Coneilial de la Basel-Floreufa. Incercare de ufire eu biserica rasariteana. Conciliul suprilna anatele
dreptul papei do a-si rezerva beneficiile vacante.
1438 Sanefianea pragmatied a lui Carol VIE. Principiile celor doue concilii recunoscute de rege.
1480. Oryani,larea inanisitiei spaniole. Inquisitorul eel
mare Torqueurada. Grozava persecntie a ereticilor, de-

generata in curend in persecutii politic" sau rapire de

avere sub masca religiei.

Arnestecul papilor prin excomunicari, interdicte, sprijin de bani in luptele interioare italiene din aceasta perioada, i coruptia creseanda

114

a clerului care culmineaza in perioada urmatbre sub A-

lexandru VI Borgia, ruineaza ori ce bass a puterei papilor.

b). Orw le italiene. Bogstia cea mare imparte poporul oraselor in aristocrati si plebe. Untie aristoeratia
era mai tare oprima poporul ; unde plebea fusese mai
puternica se stabilise guverne tiranice; pretutindene perderea libertatei, luxus i coruptie neauzita, dar i reinvie
rea artei, sustinerea literilor si stiintelor.
I. Venetia. Castiga comertul intregului Orient prin
cruciata IV. La restabilirea irnperiului greeese ajutata
tie blenovesi, ea perde mult in Orient ; de unde lupte
erancene intre Venetia si Genua. Resboin cu Pisa 1256
1381 Monopolizaza comertul Egipetului ; cucereste Corfu
1387, Ciprui 1489. Zidirea doinului St. Marcu, palatulni
Dogelor ; piata St. Marcu, podul Rialto.
Constitutia
oligarchiea,: puterea executiva Signoria comp. din doge
i 6 nobili ; tribunalul suprem a celor patru-zeci, toti
ruembri de familii nobile inscrise in cartea de aur. Din
acestia zece Msarcinati cu politia, cu spioni, delatori ei
gi trei inquisitori ai statului. Fie ce cuvnt e raportat
inquisitorilor care prin torturi cumplite i pedepse crude
indeparteaza ori ce incercare de noire in constitutie.
Revolta pornita de dogele Marino Faliero inadusita.
Venetia incepe a se intinde pe continent, cucerind Verona,
Padua, Brescia ; astfel va veni in contact cu regii Europei.
If. Genna. Rivala Venetiei ; palate de marmora, bailer' de schimb. Lupte necontenite interioare ; mai Arita
chiama podesta streini, apoi cearcs imitare a constitutiei
Venetiei, in line cede sub Francezi la intrarea in Italia.
IE. Mitanul. De la venirea familiei Visconti la ducatul Lombardiei se perde constitutia libera 1395. Gian
Maria, Filippo Maria cei mai cruzi tirani. Dupa stingerea familiai 1447, mare turburari i lupte cu Venetia,
pana ciind condotierul (sef de bande tie mercenari) Frant
Sforza baiatul unei fiici naturale a ullimului Visconti

115

pune mans pe Milan 1450. Fiul seu Galeazzo Sforza ucis de o revolutie.

IV. Florenta. istoria Constitatiei ei. In sec. XIII se

forma in popor 14 bresle : 7 inalte (inritti, negut. de
marfa streina, banchieri, neg. de postav, doftori, neg.
do matasa, neg. de blani) $i 7 midi (easapi, ferari, cihotari, petrari etc.) Fie ce breasla are sfatul seu, consuIuli gonfalonierul seu propriu.
1262 cele 7 bresle
primare aleg 6 priori en putere executiva, nobilimea ce
an era in bresle refusa ai recunoa$te. Este cumplit perseeutata, esclusa din functii. Svonul public si 2 marturi
Jung p. eoncleninarea unni nobil etc. In timpuri grele
de resboiu se ineredinta armata unui podesta strein Wal-

ter de Brienne podesta in resboiul eu Pisa, usurpa puterea 1342 dar e resturnat de popor ajutat de nobili ; ca

resplata ei cer drepturi ; lupte cu poporul, nobilii invinsi,

multi admisi in eorporatii cu plebei.
1400-1492 mare
strelueire a Florentei sub tirania populara a familiei Me-

dicis (banchieri) Ioan de Medicis 1400-1429, Cosmo

de Medicis 1429-1464, Lorenzo de Medieis 1469-1492.

Ei proteguse rena$terea literilor.-1492 Savonarola restabileste tin moment republica cand intervin Francczii.

V. Roma. In timpul captivitatei babiloniane. 1308

1376 lupta intro casele Colonim, Orsini. Incercare de re-

publiea prin tribunul" Rienoi, inspirat prin studiul antiehitatei.

Papa Nieohtu V fundeaza celebra bibliotica
vaticana c. 1450.

VI. liToden, Reggio, Ferrara forma un ducat sub familia Este 1452 care coneura en Florenta in privirea
eulturei (poetul Tasso).

e) Italia interioara. Al treile rege din casa de Anjou, Robert moare fara mostenitori barbAtesti 1343 ; fiica

lui loana casatorindu-se cu. Andreas regele Ungariei aduce o unire trecatoare intre Neapole i Ungaria ; lupte
a regilor Ungariei cu pretendentii din casa de Anjou pang

116

pe la 1400, Domnia regilor aragoni insemnata prin favorarea culturei care tocmai atunci renaste in Italia.

V. Istorla Spaniel de la intemeerea statelor eretine panii, la eneerirea Grenadei (718-1492).

Spania Cresjtina in timpul preponderantei lilauri-

lor. Regatul de Oviedo cucereste in see. 1X. Leon, apoi

du0 peirea Omaiazilor, i desfacerea califatului in multe
state mici 1038, cele mai multe aunt recncerite de oregtini. Sancho de Navarra da in a. 1035 tiinlui seu regatul de Castilia format din comitatul de Burgos; acest
regat inghite in sine terile nordvestice. Un alt fin a lui
Sancho primeste Aragonul care ear4i devine regat, intinz6ndu-se spre nord-ost. Pe timpul cruciatei 1 principele Henric de Bnrgund vine in Spania vesticil respinge
pe Manri fundnd regatta Portugaliei 1140. Marea eraciatb: de sute de ani contra Maurilor imprina iii sufletul
Spaniolilor acel spirit adiinc religios care impedeeit desvoltarea unei adeverate culturi, fae din Spania centrul
ignorantei, a fanatismului si a persecutiilor religioase.
Personiticarea acestor lupte poetice religioase in figura
eroulni Cid Campeador 1099. 1212 Batii lia de la Tolosa,
puterea Maurilor stkmatg. 1248 chiar Cordova recunoaste
supremacia lui Ferdinand de Castilia.

A. Aragonia. 1276 Petru 111 rege de Aragonia cucereste Sicilia 1292, dupa ce tatal seti lacob I 1213-1277 unise cu Aragonul statele arabe Valencia si Murcia, apoi Catalonia. Sub Alfons III 1285-1291 se encereste Majorca si Minorca ear sub Alfons V 1416-1456,
regatul de Neapole. Ferdinand Cato Heal 1179-1516
prin edsatoria lui cu Isabela de Castilia, pune basa uniPa
rea acestor doue regate, deci a regatului Spaniol.
terea regelui foarte marginita ; adunarea, Cortes, cornpusa din nobilime, cler si represeutanti ai oraselor trebuea sa incuviinteze legile, impunerile de dani chiar si
alegerea consilierilor regesti de la 1287 inainte. In caz
cflnd regele ar pedepsi pe unul din membrii Cortesilor
fara judecata marelui Iustitiar, adunarea BA fie libera
a'gi alege alt rege.

117

B. Castilla. Ferdinand III 1217-1252 cucereste

Cordova, Sevilla si Cadix. Fiul seu Alfons X eel Intelept 1252-1284 se ocupa Cu Astronomia, musica si poe-

sie, vroeste sa iee corona imperial& in timpul intereg-

nului si ruinand tara prin eheltueli, sufere navalifea

Merinizilor. Alfons XI 1312-1350 prin vestita batalie

de la Rio Saldo si cucerirea orasului Algeziras infrange
puterea Maurilor. Urmeaza o anarhie de multi ani, lupte
intre pretendenti, intre regi si popor, in care Castilia
saraeeste, puterea regeasea eade eu totul sub aristoeratie

si cler. In astfel de stare e Castilia caud vine Isabella

1474-1504 care se easatoreste cu Ferdinand.
C. Ferdinand s,i Isabela. Unirea este numai nominala. Regii cauta inaltarea puterei regesti peste nobili
si cler : Ferdinand capata de la papa a fi numit seful
celor 3 mari ordini religioase din Castilia (Alcantara,
Calatrava si St. Jean de Compostella) care formeaza ea
o armata in manile sale ; ie justitia din mana nobililor
institue tribunale regesti cu iuristi ; intrebuintaza asociatia oraselor contra pradarilor nobililor, llermandad, ca

o armata a sa, intarindu-o si prin una permanenta, organisaza tribunalul inquisitiei in Spania 1480 ;. mai antei
creat pentru descoperirea ereticilor este intrebuintat apoi
pentru descoperirea enemicilor regelui. Astfel marele libertati se sehnnba in un teribil absolutism prin ajutorul
papei si a bigotisinului poporului. Numeroase auto-da-f.
Strelucire exterioara a domniei prin alungarea Illaurilor
dupa cucerirea Granadei 1495. Ineeputul ruinei agricole,
comerciale si industriale a Spaniei, caci toate aceste ra-

muri erau cultivate de Maui. Numai cei ce se cresti-

masa sunt tolerati: Ilfaurisci. Descoperirea Americei inlocueste cat-va timp prin aur, lipsa de bogatie interioara.
Cultnra $i fenomene generale.
I). Puterea regeaseli se ivareste, teritoriele se rotunzese formand teri in care se desvolta constiinta nationalii. Int4rirea datorifil m. ales armatelor permanente si

aceste descoperirei pulberi de tun (introdusii prin Arabi?)

118
ridicarei clasei burghesilor. Justitia mai uniforma prin
introducerea dreptului roman in practice', apoi prin organizare de tribunale regesti. Administratia se ocupa de
nevoi generale, drumuri, luminarea oraselor, instituirea

postelor de serisori (ill Frantia sub Did. XI, in Germ.

sub Maximilian).
2). Puterea bisericeusr& scade neconteuit (v. m. sus

Italia, Puterea papala). Dar odate Cu shibirea credintei

DU desereste superstitia. Slabirea credintei aduee din contra mare fric ii. de draci, spirite rele, vrajitoare ; newt-

marate femei arse ea vrajiteare ; metaniile introduse in

sec. XV ea instrument de rugaeiune. Puterea inchisiOei
de aceea cre0e, tiind ignorauta inca foarte mare.
3). Cultura IttinWicd pn acuma foarte Baca. Discutiile nominalik.tilor i realistilor in tilosotia seolastica;
ea se ocupa nu de lame cum este ci numai de legaturi
logice de gandiri ehiar cand nu se potrivese cu lumea
(D. e. (liscutia dace; punend un magar intro done vase

pline cu tot atata orz, tot asa bun, la aceeasi indepartare, din care va manca ? liespuns va muri de foame,
caci nu are motiv uliti puternie de a menca din una sau
alta). Contra. acestei scoli se naste o directie indreptate,
asupra nuturei, entei prin medeeina. Scottie; de medecina
in Montpellier eu profesori Arabi si Evrei. Dar stiintele
se amesteca i ele cu supOrtiii. Astromnnia &vine As-

trologie ; Chimia, Alehimie (eautarea pietrei lilesufale

adecit a facerei aurului).
4). Inceputul renuVerei. Mare gust pentru autichitate.
Coleetie de manuscrise, medalii, monede, statue etc. mai

ales la bogatii Italieni. Arta incepe chiar a ti inriuritii

de modelul antic. Brunellesdli construeste eatedrala din
Florenta parasind soda! gotic al Evului Mediu 1420.
Activitatea scrierii foarte mare; mai antel pe titre:11m1
religioc. Perderea a o multime de manu-scrise vecbi care
unse cu o vApsea servean de bailie (liind pergamentul
f. scump) aceasta pentru a respandi supersti(ia; vieti de

Anti cu minuni, carti de vrajitorii, alchimie etc.

De
la caderea Constantinopolei multi Greci invelati fug in
Italia, dar invOlatura limbei grecesti merge foarte incet
cu toate silinele lui Petrarca.
5) Moralitatea publicii se radica prin predomnirea dreptului asupra puterei tisice, si proteguirea color slabi. Spiritul eavalerismului insa inlesneste relatii usuare intre

ambele sexe, Melt legaturile de familie sunt slabe. Literatura usoara : romaue scandaloase, poesii libere si anacreontice, istorii comice de un caracter liber stint lec-

119
tura obieinuitg. Model este Decameronul lui Boccaeio scris

in timpul eiumei de la Florenta

Seco Jul XV intAtosa:a numai inceputuri pe calea celor mai multe ramuri de civilisatie. Prin marile descoperiri liteute La tiuea lui i Ia ineeputul celui viitor ie
spiritul European ace! mare avCnt Care apartine istoriei
moderne.

b). Rasairitul.*)
(De la iueepatul Cruciatelor p'Slia la supunerea peninsulei Balcantilui de Turci. 1100-1513).

1. 1st aria Imperial ni de Itit;itrit de In 1057-1453.

1057-1185. Casa Comnenilor. In timpul eruciatelor ura intre apuseni si rasariteni, pornita prin desbi-

narea bisoricei (1054), se mareste. Cruciatil devasteuza

terile rasaritene, stint in mare favoare la curtea din Constantinopole. Manuel Comnen easatorit cu o princepsa
francesa. Mare concurenta in comert prin Veuetiani, Genovesi etc.; multi cavaleri in serviciu militar.
1185. Revolutie c. Comnenilor, uciderea Latinilor, fitcutit de Andronic, resturnat de Isaac. Anyolul. Perde
Ciprul la Turci, Ierusalinoul la Saladin 1187. Romano-

Bulgarii se revolta sub Petru si Asan 1189.

1204 1261. Imperial Win din Conslantinopole.

Cruceferii cruciatei IV restabilise pe Isaac A ngelul, resturnut de fratele sen. Neputand Isaac plati multatnita e
destituit de cruceferi. Mare incendiu al orasului in care
pier multe nianuserise si opuri de arta. Anteiul imparat
latin Balduin de Flandra. Imperiul grecesc continua in
Nikea si Trapezunt.Resboae multe cu Romano-Bulgari;
dupa 57 ani Grecii ajutati de Genovesi recuceresc Constantinopolea, sub Michael Paleoloyul 1261.
*).

e expune perioada III en IV impreunN.

120
Callum. Tendinta la enditie si istorie. Michail Psel-

los, Audolcia, Anna 0 omnena fiica liii Alexis, Zonaras.

1261-1.153. Sub Paleologi repede decadere prin lupte

interioare 5i acele cu Turcii. l'oun Paleologtd eearca u-

nirea bisericilor rasaritene si apusene in Conciliul de la

Florenta pentru a eapata ajutor c. Tureilor. Calugarii
din Const. nimicese alianta 1438. Sub Constantin XII
imperiul rasaritean eade sub Turci priu luarea Constantinopolei de Mahomet IL1453. Invetatii greci fug in
Europa unde trezese studiul limbei grece. Multi Ureci

de rand fug in erile romane.

Istoria Tureilor de la intemeerea statului

Ia eueerirea peninsulei Baleanului 1299

c. 1500.
1)i1i)

1299. Tureii, devin neatarnati de Sultanul Sehljucid

din Iconium.Otman sultan in Brusa.A mural I 1361

1389, armata permanenta a lanicerilor, corp exclusiv

militar format din eopii furati de la dusmani. Ie Andrianopole, sfarma pe Serbi si pe Bulgari la Cossova
1389. Baiazet 1 1389-1403 bate pe Franeezi, Unguri,
llomanii la Nicopoli 1396, Muntenia Tributara. Venirea
Mongolilor sub Timur-Lenk si prinderea lui Baiazet la
Angora 1402 mai stampara cueeririle.Amurat II 1403
Mahomet II
1451 bate pe Huniad la Varna 1444.
1451

1481 ie Constantinopole 1453. Ungaria seapa prin

victoria lui Huniad la Belgrad 1456. Albania se sustine

sub eroul Seanderbeg pana la 1466. Luptele eu Stefan
cel Mare 1475, 1476 asupra earuia reman resboaele en
Turd], dupa moartea lui Scanderbeg i Huniade. Pe la
ineeputul seeolului XVI toata peninsula Baleanului pana
la Dunare supusa de Turci, Muntenia si Moldova tributare.

121

III. Istoria Romitnilor de la fundarea State lor

paint lit supunerea lor sub Turd c. 1200-1513.
a). Al doilea nnperiu romiino-bnlgar 1183-1270.
Ronitinii de peste Dundre armaai ai colonitilor ro-

mani din vremile republicei, in timpul niivrtlirilor se retrag

in muntii Emu lni oi a Pindului devenind pastori. Diu aceoti Rom'ani era familia fratilor David, Moisi, Aron oi
Samuil ce domnesc asupra Bulgarilor.

Isaac Angelul imp. de Rasarit, face mari cheltueli de

nunta sa cu fiica lui Bela III, pune grele dan i pe pastorii roman' din Emus. Revolta Romanilor sub fratii
Petra 5i Asan coboritori din familia lui Samuel ; Bulgarii

urmeaza. Ocupa castelele zidite de Iustinian in mun-

tii Einului (V. p. 57). Asan devine domn i peste Bulgari, ocupa multe cetati bisantine i fundeaza al 2-le imp.
romano-bulgar, moare ucis la 1196, Petru ramane singur.
14)1144 1199-1207. Pace cu Bizantinii. Papa Inocentiu

III il felicita de originea lui romand ea si stremoful seu

Samuel, i propune BA primeasca Catolicismul ; Ionita
cere papei sa'l incoroane rege al Valahiei si Bulgariei,
ceea ce se face in 15 Noemvrie 1204. Se infihitasa o
patriarhie in Ohrida (la inceput sub papa) care poate sa
unga pe episcopii bulgari i vlahi.Ionita bate 5i prinde

pe Balduin imparatul latin de Const. 1205.

1207. Urmeaza Florild nepotul lui Ionita apoi altii
intre care Ioan Caliman Asan 1241 care se intituleaza
intre altele 5i domn al Moldo-Vlahiei. Dinastia sa se stinge

pe la 1270, formandu-se un alt imperiu eurat bulgar eu

capitala Sumia, sfaramat in 1389 prin batalia de la
Cossova.

b). Tara Munteneased 1300-1483.

Cd rara a lost locuitd stabil din timpuri vechi, o do-

vedeste episcopia milcoviand, de pe langi Milcov, dinsinte de 1096 ; statele romine pomenite in diploma lui
Bela IV din 1247: 1) Tara Severinului, 2) Chinezatul lui
Ivan oi a lui Farcao, 3) Chinezatul Voevodului valah Li6

122
noin, 4) Valahii din tars, Litfoi ; 5) in Cmnania adocii Va-

labia mare undo locueau Omani cu episeopie catolia,

ducatul valah a lui Seneslau po marginea Transilvaniei.
Dueutde valuhe erau sub suzeranitate ungaril. Bela
IV prim diploma de m. sus d'S. in Valabia locuri cavalerilor ioaniti. Bela se oi intituleazi down al Cumaniei."
Cobarirea iocuitorilor din mien* Trunsilvaniei in
tara lui Seneslau incept: de prin seeolul XIII (serisoarea
papel din 1236 catra episcopul Cumanilor). In Fagaras
insa era pe la 1211 un duce Neyru-Vodii. Po aeesta eon-

fundandul in urina legenda cu Radu Neyne eel istoric

din 1370 au persouilicat ne:ncetata respandire a Rona.mlor do la munti spre cmpii in figura legendara a lui
Radu-Negru din 1%90, descaleciltorul Valahioi.

Furalurea stutului Valuhiei, insamnii stabilirea unitatei de doninie sub familia Basarabil.

1300-1383. 1Vaintaiai lui Mircea I. c. 1300 Tugwair Basaraba, donm in Valabia proprie.Alexandra
B. 1333-1360 iiul preced. domn tot acolo, bate la muntele Paserea pe Carol Albert regele Ungariei ce vroia
sa'l supuna si sa eatoliceasca tara. Vlwlidav B. 1360
1372 liul preeed. intinde dominatia i peste Oltenia 13(i4;
dobandeste ducatul Fagarasului din Transilvania 1368 ;

bate pe Turei sub Amurat, capatand laude de la Papa

care cearca in zadar a'l intource in Catulieism.liaduNegrit B. 1372-1380 fratele Feced. mai capata si ducatul Omlasului *).Bun B. 11u1 lui Eadu, moare in o
lupta cu Sisman regele Bulgariei si cu Turcii.
1383-1418. Mircra 1 eel Mare fratele lui Dan. Mind in Ungaria tulburari sub doninia Mariei 1iicei lui
Ludovie 1 pana la 1387, Mircea se ie la lupta cu Sisman, cucereste ambele maluri ale Dunarei, eetatea Durostorul, i erile tataresti eu cetatea Chilia "); 8e in-

tituleeza nde sine stapanitor," caei cu incetul tare, Mun*

**

Intro seaunele Miercurei oi a Sibiului.

De alei numele de Basarabia dat ant& sudului Moldovei,

apoi intins la 1612 la toatii, partea rapit de Rusi.

123

teneasca se emancipase de Unguri. De aici lupta cu Sigismund de Ungaria ; strirntorit si de Turci inehee tratatul de inchinare cu 'Turcii 1393 : Tara sa se ocarmuiasea de sine, cu drept de resboiu si pace, doinnul sa se
aleaga de Mitropolit $i boeri ei alte midi privilegii. Sa
plateasca pesehes 3000 bani rosi pe an. Totu$ alianta e.
Turcilor cu Sigismund etc.; batalia de la Nicopoli 1396.
Tureii intra in Valahia, batuti la 1?ovinc 1398. Lupte
cu Juga a Moldovei p. recapatarea terilor tataresti 1400.
Se amestera in luptele p. tron din Turcia dupa prinderea lui I3aiazet ; ajuta pe Musa cu sueees c. lui Sohimm
fara succes c. lui Mahomet. Positia Valahiei ingreueta.

1418-1456. Urma0i lui Illircea I. Mihail fiul seu

1418-1420 ucis de Dn I nepotul seu, cu ajutorul Turcilor. Rada II fratele lui Dan, il restoarna cu ajutor
unguresc si turcesc 1425-1426 apoi ear revine Dan 1
ajutat de Poloni si Unguri domnind pana la 14:10.

'Pad 11 Dracul 1430-1445 cu ajutor de Turci ueide

po Radu si pe Dan. Sigismund ii intareste in domnie $i'i

da ordinul Draeonelui.
Dan 11 1445-1451 cu ajutorul lui Ioan Corvin ucide pe Vlad Dracul cu mai toata
familia lui.
Vlad III 1451-1456. Tara cade grou sub
Turei care ieu tribut 10,000 galb. $i 500 de copii pentru Ieniceri.

1456-1493. Vlad 117. Tem, fiul lui Vlad Dracul.

Anteia domnie 1456-1462. Oin foarte energic care prin
cruzimi vra sa intemeeze puterea in launtru $i neatarnarea in afara. Ucide multi boeri contrari lui ; devasta
tinutul Sasilor i Brapvul pentru a resbuna oameni de
ai sei. Refusa tributul, ucide pe Turci, bate si intapa

: lupta cu Mahomed II pe care umbla

pe Hamza
sa '1 prinda intr'o noapte. Batut de Stefan cel Mare la
Rimnicu-Sarat trece in Ungaria undo e prins. Urineaza

Radu III eel .Frumos, pus de Turci 1562-1477, eand

dupa retragerea Turcilor in urina bataliei de la Valea
Alba, Stefan alunga pe Radu restabilind pe Vlad Tepes
6*

124

A doua domnie 1477-1493. Sehimbat prin vrasta oi

imprejurari, tine en Tureii, prada Moldova in 1461 si
1487, ajuta pe Turci la luarea Chiliei in 1484.
0. Moldova 1359 1513.
Moldova locuitii stabil dinainte de 1359. Existeuta
principatului ICariadului de prin sec. X ; orasele Tecueio,
Ga1ai. Existenta altor ()rase Suceava, Baia, Neamtul, Betosanii, Biserica armanii din Botosani 1354 divainte de
intemeerea unitittei de Domnie ; nu mai orasul Roman
aratat ca zidit de un domn. 1241, loan Cullman Asa!i
se intitu1eaz1 domn al Moldo-Vlabiei. 1325 Moldoveuii
ajut5; pe regale polon Vladislav, contra ducclui de Brandeburg.

Moldova imb sazeranitatca principatului Calitiei, deei

a Poloniei. De pe la sfarsitul awalirei Tatarilor 1242
incepe respkiadirea Romiinilor din nomti in climpii.

Veuirea lui Bal fiul lui Sas din Maramures (?)

1359-1401. NaintaOilui Alexandru cel Bun.

Bogdan Dragap 1359-1365 (?) intemeeaza domnia in o parte a Moldovei de sus.
Latca fiul seu 1365-1373 (?)
catolicit prin fratii Minoriti. Capitala in Siret ; episcop
catolic trimis de Papa ; scuturarea autoritatei religioase
a Mitropolitului de Haliciu. Iaga Coriatovici, 1374
1375 intinde dominatia pana in jos de Barlad. Petra
.3Iufat 1375-1389 (?) fiul lui Costea Musat (din familia
Basarabilor ?); act de inchinare la Poloni 1387; imprumuta pe Vladislav cu 3000 ruble argiut amanetandu-i-se
orasul Haliciu ; respinge eatolicismul.
Boman fra tele
lui Petra, intinde domnia Moldovei de la munte pana la
mare", sa casatoreste cu Anastasia fiica lui Latcu, zideste
orasul Roman : depune omagiu la Poloni 1393. Iuga II

fiul lui Iuga I 1393-1395 intemeaza multe sate none.

Stefan I fiul lui Roman 1395, depune omegiul ; la moartea sa tulburari p. domnie (intre fiii sei Petru si Stefan,
batalie cu Polonii ?).

1401-1433. Alexandra eel Bun, fiul lui

Roman,

organizaza biserica : Mitropolie la Suceava ; episcopii la

125

Roman si HadAuti ; face cele antei boerii tittaccte, duo

modelul bizantin ; face omagiu regelui polon, ii impru-

muta cu 4000 ruble argint amanetandu-i-se Sneatinul

Colomea i Pocutia ; se insoara cu Ringala sora regelui

Poloniei ; da 400 calareti ajutor lui Vladislav in lupta

contra cavalerilor Teutoni din Prusia (la Marienburg)

se ainestec in un resboiu a lui Svidrigel ducele ducele
Lituaniei contra Polonilor si e baba foarte tare. Zideste
intre altele manastirile Bistrita i Moldavita. Scoala de
teologie.

1433-1456. Urmafii lui Alexandro. Ilia

i Skfan

liii lui Alex. Ilias alungat de Stefan cu ajutor de la Vlad

Dracul 1435. Ilias cu ajutor Polon sileste pe Stefan la
impacare ; domnesc impreuna 1435-1442. Dias orbit de
Stefan. Roman II liul lui Dias ucide pe Stefan. Petro II
alt fiu a tut Alexaudru cel Bun cu ajutor de la loan Coryin alunga pe Roman Alexandra II fiul lui Dias 1448
1453. Bogdan fiul lui Alexandru cel Bun il alunga
si bate pe Polonii ce-1 sustin ; el este ucis de un usurpator Petro Aron 1453-1456 care se lupta si cu Alexandru Ilias, si este ucis de Stefan eel Mare fiul lui Bogdan.
El plateste cel antei tribut Turcilor.

1456-1504. Stefan eel mare, cu ajutor de la Vlad

III din Valahia restoarna pe Petru Aron. Resboiu cu
Polonii uncle fugise Aron ; pace la 1459, Stefan se aliaza
cu Casimir
.Mateiu Corvin dusman lui Casimir sprijine

pe Petru Aron, si

suparat pe Stefan p. adapostirea

Ilusitilor (orasul
Mateiu batut la Baia 1467 ;
pace prin care Stefan capAta Ciceul i cetatea de Balta

in Tr. Resboiu crunt cu Tatarii (Carzic solul) 1470.

Luptele cu Radu cel Frumos i cu Turcii. Batalia de la
Soci 1471 ; dupa trei ani invinge ear pe Radu la enrsid
apei 1474. Pregatire intinsa de alianta c. Turcilor ; corespundenta cu

ahuiI Persiei, en papa i Venetienii. Ex-

peditia lui &limn Pasa batut Ia Raeora 1475 (17 Ian.)

bate ear pe Radu i intinde hotarul Moldovei pana la

126
Mileov.

Mahomet II vine c. lui Stefan. Bata lia cea mare

Ia Valea Alba 1476 (26 Iu lie) Stefan se retrage ; Mahornet se retrage asernene din causa ciurnei, a lipselor
ei a haratirilor artnatei moldovene. Stefan alunga ear pe
'Rada, restabilind pe Vlad Tepee. Expeditia lui Ali-Beg;
batMia Ia ledmie (in Bucovina) 1481 ; Tureii alungati.
Baiazet eueereste Chilia ei cetatea Alba 1484. Greua positiune a lui Stefan il face sit mearga in persoana sa
faea omagiu regelui polon Cazimir, ceea ee nu Anse
palm acum 1485. Cu ajutor Polon alunga Turci ei Tatari din tara; batalia de la Sehera c. lui lIroiot (aprodul Puriee").Resboiul cu Polonii. Albert Stefan ur
masul lui Cazimir. inteles cu Vladislav regele Ungurilor
p. a detrona pe Stefan ; Albert batut in padurile Cosminului 1497 (Dumbrava rose). Stefan pe lAnga marimea militara si iubirea moeiei" este adttnc religios,
en respect a traditiei ; el lei pregateete mormAntul la
batr6nete, ei impodobeete mormintele stremoeilor sei ; in

tot timpul el zi(leete rnulte biserwi, darueete pe voiniei

eu oeiM" de parnent respIat a bravurei. Era ineuserit
on Ivan autocratul Rueilor en mare renume in toata c.ree.
tinatatea, care insA se multamea a'l lauda ei nu al ajuta.
1504-1517. Bogdan fiul lui Stefan, lupte en Polonii
pentru easatorie en sora regelui, Eliza. Trataini (ie inrhinare ere &lint 1513 incheiet prin Logofetul T6utu :
Tara c autonoma, domnul se alege de slat, religia neatinsa, Tureii nu au voie a face geamii in tara, Saltaitlil va apara integritatea terei, care va plati perhee
4000 galb., 24 soimi si 40 de cai pe an.
d). Transilvania 1000-1526.
Aseetrile stabile a Rom'inilor in Transilvania sunt

vechi.

Ungurii giisesc aice dncate cons.itnite romiine.

Ponying Nri1i i Radomir din Maramuree, beeriti de

Stefan I al Ungnrilor 1000-1030. Tara Vlahilor, pdurea Vlahilor in documente din 1222 de la Andrea 11.
Colonithri in Tr. 1) Secuii de prin sec. VI. 2) Sash,
Germani din Flandra chemai.i de regale Geiea 11 1143.

127

3) Cillarii de Ierusalim in tara Mimi 1211. 4) CMarii

loaniti 1247. Marti de ei Ungurii dominatori.

Ungurii introdue feodalismul in TransilvaMa. Locuitorii originari, Romanii cad curend in starea de rrbi;
nobilii romani se unese cu Ungurii din interes ie clasa.

1435-1439 2.inti;la revolutir a (aranilor. Refus de a

merge la oaste c. Tatarilor 1435. Ep. catolic, Lepes vra
sa iee dejmele biseriresti, pe care si Romanii le platea
de si erau ortodoxi, in bani ; de nice revolutia 1436. Unirea celor trei nafiani, nobilii, Secnii si Sasii p. a starpi
rebeliunea blastamatilor de thrani" 1437. Imp. Albert

de Austria da voe taranilor a se muta platindu-si darile 1439.

1410-1495. Starea Romanilor mai ufurata sub loan

Corvin, roman, nobilizat Ungur, guvernator a Tr. multi
Romani nobilizati, taranii aparati. Lupte cu Turcii ; Corvin ii bate in 1441, in 1442 la Portile de fer ; e batut
la Varna 1444, in Campul Mierlei 1448, scapa Belgradul 1456. Sub Matei Coral)? regele TJngariei, fiul lui
loan, Romanii scutiti do dejme catra his. catolica 1491 ;
decret repetat de Vladislav 1495.
1514. A doua revolatie a taranilor. Sub Vladislav
mare putere a nobililor, apasare a taranilor. Revolutie
sub Stefan hosz.a. Taranii eumplit pedepsiti, declarati
de veciniei lobagi pe pamentnrile nobililor. ,,Taranul n'are
nimie, deceit plata pentru munea sa."

1526. Diteilia de la Nobaez. Ungaria pasalic tureesc

Transilvania devine provincie deosebita de Ungaria, tributara Turcilor ea si Valabia si Moldova.
Penomene generale. In Orient liind neeontenite 05-

vnliri ei nelinipte nu se poate "taste cultua. Biserica nethud sprijinini pe o iuseninatit putere lunieaf.ezi riumane
slabn. 0 desvoitare eronomici este de asetnine CU nepu-

tinVa. Istoria Orientului famane en totul in mina celei

apusene.

128
Bomanii: in Trans. cad timpuriu la starea de iobagi;
i cultivA Omentul pentru eel trei stgpiini ;
aunt ruin* in averea gi moralul lor. In Moldova si Valabia epoca are tin caracter eroic ; puterea terilor in proprietarii mici (razesi, mogneni). De aceea cu toate in-

ei locum

trigile boerilor vi a pretendentilor la tron; ter& sunt

puternice sub domnitori puternici. Cultura mai null
nefiind lioilto ; comertill i industria represeutate niai
malt prin streini: Armeni (biserica, armeneasa in Botosani din 1354), Evrei, Turci, Greci. Bunit stare materiala , Sind mai tot omul liber proprietar; terile bogate,

dovadii imprumuturile fAcute Poloniei de Petru Mucat Alex. cel Bun ci Bares. Lipsg de legi sense, domnie absolute&
mfirginitg moral prin sfatul boerilor ; obiceiul ferei tine

loc de lege seri* compuA din traditii vechi de drept

roman @i inriuriri slavone si germane (coltuzul si pargarii in orace, juratorii in procesc).

PARTEA III.
ISTORIA MODERNA.
(De la deseoper. Americei pang la revolutia din 1848, 1492-1848).

PERIOADA. I.

INTEMEEREA. A13801JUTISMULUI
(De la deseop. Ainericei pana la pacea de Westfalia 1492-1648).

a). Apusul.
I. Istoria Angliei de la venirea easel Tudor Winn
la republic:I engleza 1485-1648.
1485 1603. Casa Tudor. Henric VII 1485-1509
tinde a introduce absolutismul ; conlisca 1/5 din Omenturile slabitei aristocratii ie dari neinvoite de parlament, convocat foarte rar. Pedeca absolutismului e lipsa
de artuata permanenta.
1509-1547. Henric VIII, casatorit de 7 ori ; 2 femei de ale lui moarte pe esafot; se amesteca in resboaele dintre Frantia si Italia. Desbinarea bisericeasca
in Anglia : 1) a bisericei anglicane prin regele, pentru
ca papa nu-1 desparte de Caterina de Aragon, vroind
lua pe Ana Boleyn. Thomas Cramer arb. o organizaza :
regele seful biser. hotareste controversele religioase, are
juridictia suprema ; ierarhia 1i liturghia catholica pas-

130

trRte, slujba in limba engleza ; manastirile secularizate.

2) a bisericei reformate prin inriurirea reformei din Germania. Protestanti, presbiteriani, independenti. Biblia englen deprinde pe popor cu limba sa ; latina i franceza
parasite.

1547-1552. Eduard VI, minor. Ducele de Somerset

ii Arh. Creamer tutori, intaresc religia anglicana.
1552-1558. Maria Tudor, fiica lui Henric VIII cu
Caterina de Aragon, catolica, restabileste catolicismul,
perseeuta pe anglicani, ucide pe Th. Cranmer si pune
Anglia in mare pericol prin casatoria sa cu Filip II regele Spaniei.

1558-1603. Elisabeta, fiica lui Henric VIII cu Ana

Boleyn, protestants, restabileste anglicanismul, uraste
pe puritani care erau republicani si-i persecuta ; multi
fug in America punend temelia Statelor Unite. Mare
lupta eu catolicismul ; sustine revolta Terilor de Jos e.
Spaniei, pe protestantii din Franta, prinde pe Maria Stuart
regina Seotiei, eatolica ce pretindea la tronul Angliei ei
alien mare partida in Anglia, o condenma prin judecata
ri o ucide ; sustine victorios lupte contra marei armada"
trimise de Filip II contra Angliei. Infiorirea industriei si a comertului englez, prin eaderea celui italian,
apoi acelui spaniol-portughez, (in urma ruinarei industriei)

maitre din Spania) prin proteguirea industriasilor protestanti ee fug din Frantia j Terile de Jos. Compania
ostimlica capata monopolul comertului cu Indiile ; originea posesiunilor engleze in Indii. Cueerirea Virginiei
in America. Frant Drake ineunjura pamentul. Cartofele
introduse in Europa, cu deosebire in Irlanda. Cucerirea Irlandei ; exproprietarirea locuitorilor, colonizarea
terei cu Englezi, Irlandezii raman catolici, mare um nationala-religioasa intre Irlanda 5i Anglia. lnflorirea materiali a Angliei si misearea spiritului in Europa educe
nasterea unei mari literaturi (v. mai jos, culture).
1603-1688. Casa Stuart. Iacob I Stuart 1603 1625
rege de Scotia fiul Mariei Stuart, stranepot a lui Iaeob IV

131

de Scotia ce se easatorise cu Margareta fiica lui Hen)* Tudor devine. rege si in Anglia. Unire personala inintre Anglia si Scotia.
Istoria Scotiei pang la 1603. In vechime Picti ei
Scoti rasi celtieg. Pat,ru smile de lupte intre ei Ong
Scotii inving c. 950. Trei secoli de nIvgliri normane si
daneze; ultima 1263. Lupte intre Scotia oi Anglia (v. p.
104). Nvii1iri1e Englezilor : Sub Eduard I in 1296, 1298;
Eduard II in 1310, 1314 and e biltut la Banockburn.
Scotienii isi devastg singuri tara 1322. Sub Eduard III

1336, 1346, 1355; Bub Richard II in 1385. Navglirile incoteazg 1400. Tara ruinatg, agricultura ueisg; lipsa total&
de industrie. Din lipsa de forme, mare putere a aristocratilor, inlesnitg si prig positia locurilor. Regii se spil-

ling pe der.
1370 (?) Casa Stuart in Scotia. Dupa doi regi neinsemnati urmeaa : Jacob I t 1437 fundearft univ. St.
Andrews, resturnat de nobili. Jacob _II t 1460 lupta cu
familia Douglas. Jacob III t 1488 da dieggtorille statultti elericilor, ncis prin revolutie. blob IV f 1515 casatniit en flies. liii lienric VII Tudor. &cob V t 1542
prins de nobili. Maria Stuart Ilion lui destronafg. lacob
VI tin! ei, devine i rege de Anglia.
Reforma rollgioasli in Scotia se intiude mai ales intro aristocrati, din
net- C. clerului.

Jacob I crescut in idei del absolutism. Dreptul regelui

e de la D-zell ; acele ale parlamentului, concesiuni revocabile. De si protestant nu iubeste protestantismul,
pentru ideea eft toti oarnenii sunt egali, nu ajuta pe Frideric, electorul palatin din Germania in resboiul de 30
de ani. Insoar& pe fiul seu cu o prineess eatolieb fran-

cezit Abuzuri mari in procurarea de bani, imprumuturi silnice de la bogati, Monopolizarea mai multor o-

biecte de comert, yin, rachin, piei ete., taxi general&

de import si esport pe toate obieetele. Conspiratia I
in contra-i. Conspiratia a doua, a yrulvcrei, facuta de eatolici, eaci regele favora biserica anglicana. Opositia parlamentului, care suferise absolutismul Tudorilor p. motive de reconstituire national& si religioasa, renaste puternica, refusa acordare de subsidii. Regale ii disolve
necontenit, i de dorm ori inchide mernbri din Parlament.

132

1625-1648. Carol I urmeaza lupta p. absolutism.

Disolve doue parlamente, al 3-le adresaza vestita tdnguire pentru drepturi (petition of right) : sa nu se iee
dri neacordate de parlament, sa nu se inchida oamenii
decat dupa legi, sa nu se judece prin comisiuni numite
de regale, ci prin jurati. Par lam. disolvat, 9 membri
arestati. De la 1629-1640 guvernare absoluta fara parlament, Thomas Wentworth ministru. Arh. Laud vra
sa introduca in Scotia liturghia anglicana. Revolutie.
Parlamentul chemat in 1640 care indreptarea abuzurilor,
darea in judecata a lui Wentworth ; revoltandu-se Irlanda, p. a nu da regelui armata ce cerea, parlamentul
se declara de sef al armatei 1642. Cromvell eful independeOlor, seful armatei, bate pe rage la Nascbg, Scotienii II prind si-1 vend parlamentului 1647. Cromvell
dupa ce alunga din parlament 81 de membri (Rumpfparlament) judeca i condemna pe rege. Executat in 30
Ian. 1648. Anglia republica.

II. Istorla Frantiei de la Carol VIII Omit la

moartea lui Richelieu 1483-1643.
1483-1498. Carol VIII. Inceputul resboaelor ita-

Ilene 1495-1541. Cause : puterea Frantiei in urma introducerei arms tei permanente si sfasierea Italiei. Ocazia

e ca Ludovic Maurul ce usurpase domnia in Milan il

chiama in ajutor. Francezii considerati ca liberatori. Savonarola representantul partidului francez Carol libereaza Pisa, cucereste Neapole; dar purtarea brutala a
armatei nemultameste pe Italieni; Ferdinand de Spania
si Maximilian imp. silesc pe Carol a se retrage 1495.

1498-1515. Ludovie XII, cu pretentii de mostenire

la corona Neapolei i Milanului, aliat cu papa Alexandra

VI si tiranul Cesar Borgia. E batut de Spanioli la Ga-

Papa Iuliu II urmas lui Alexandra VI vrand

sa inalte statul papal in fruntea Italiei, bate pe Venerigliano.

133

tiani prin liga de Cambrai (Agnadel) 1508, apoi alunga

pe Francezi prin liga spntei (Ravena, Guinegate) 1512.

1515-1547. Fran( 1. Urmarea resboaelor italiene ;

cucerirea Milanului, victoria la Marignan 1515. Lupte
cu imparatul Carol V spre a-i combate imensa putere.
Carol V aliat cu Henric VIII de Anglia, cu conetabilul
de Bourbon care trada pe Frant. bate pe acesta ei-I prinde
la Pavia 1525. Navalirea Turcilor face pe Carol V sa
inchee pacea de Cambrai 1529. Frant se aliaza cu Turcii c. lui Carol, bombardeaza Pisa, apoi cu protestantii
germaini (ducele de Cleve), indignare generala, alianta
noun mtre Carol si Henric ; lupta eroica a Frantiei. Pace
Ia Crespy 1544 : Franta renunta la Italia, care recade
sub inriurirea easel de Habsburg.
Frant donmeste absolut, respectat p. eroismul seu; desvoltarea industriei,
complectarea adunarei obiceiurilor juridice inceputa sub
Ludovic IX si urmata de Carol VIII si Ludovic XII.
Sporirea venitului : sub Carol VII 21/2 milioane, sub Ludovic XII 5, sub Frant I 9. Mari datorii din causa luaului si a resbelelor.
Urjnrile resboaelor italione. 1) Frantia perde Werederea Italiei prin rele purtgri i tradarea intereselor Ye-

neiei si a Florentei in pacea de la Cambrai, pargsite

resbunarei lui Carol. 2) Nasterea sisteniului de echilibru

politic, (le uncle acea a diplomatiei secrete, regele avend
singur in maina soarta exterioara a teroi, dispune ksi de
cea interioarg. 3) Inceputurile renasterei studiului anti-

chitatei in Fria*, prin atingerea en Italia (v. cultura).

1547-1559. Ifenrie II lupta c. casei Habsburg, ajuta

pe protestanti cu bani p. care i se amaneteaza Metz,
Toni si Verdun din Lorena germana. Pace cu Filip Il la
Cliateau-Cambresis 1559 : Franta renunta Ia cuceririle
noue, recapata Calais de la Englezi si dobandeste defi-

nitiv orasele amanetate. Itesboaele religioase 1555

I59S incep sub el, din introducerea reformei lui Calvin

in Franta i opunerea partidei catolice : Perioda I curat
religioasa 1556-1572.

134
1535 ralein in Geneva (v. Germ.) Calvinismul se intinde

nti intre Albigensi, in 1550 in toata Franta c.

2000 biser. reformate, adunitri secrete, destrugeri a monumentelor cultului catolic, aunt persecutati ince, de Frant
I. In 1558 inchisitia.in Paris. Regele de Navarra, principele de Condo, amiralul Coligny etc. calviniqti.

1559-1560. Fran( II. Marea putere a fanaticilor Catolici duci de Guize; Filip II de Spania eauta a se face
rege de Franta prin ei. Protestantii persecutati vroesc sa
fure pe regele din mijlocul lor (conspiratia de la Amboise).

1560-1574. Carol IX. Caterina de Medicis, muma

regenta, cearca impacarea religiei in Colloquiul de la

Poissy. Maceltil de la Vassy aprinde lupta : protest. ajutati de Elisabeta si Palatinul de Bin, catolieii de Filip
11. De si batuti (Montoncourt) pace favorabila la St.
Germain 1570. Marea furie a catolicilor, exemplul grozavelor perseeutii faente de Filip 11 in Terile de Jos, si
intimitatea lui Coligny en regele, adue macolul prote.s-

tantilor din Frantia (30,000) in Noaptea M. BartoloPerioda a II-a cu caracter tot

men 1572 (24 Aug.).

mai mult politic. Nobilii cauta a recapata puterea feodala.

1572-1598.

1574 1589. Howie III. (fost rege de Polonia) lasa

protest. cult liber pretutindene afara de Paris. Liga Catolica, t3ef lIenric de Guize, care gandestp a se sui si
pe tronul Frantiei, eaci Heade III nu avea mostenitori
directi, ci numai pe Ilenric de Bourbon rege de Navarra,
protestant. In Paris liga eelor 16 destitue pe rege, care
pune de ucide pe Ilenric de Guize, mare reseoala, Henric III se impaca si se uneste cu Ilenric de Bourbon.
Henric III ucis de Jacques Clement.

15S9-1792. Casa Bourbon.

Urmeaza

Ilenrie IV. 1589

1610, lupta c. Ligei (Mayenne. sef), neinbit, find protestant, leapada protestantismul si se corona rege 1594.
Edictal de la Nantes 1598 pune capat resboaelor religise : Protest. dobandesc cult liber; in 4 parlamente 1/2 mem-

135

brilor protest. Cethti de siguranta intre care La Rochelle.

Restabilirea finantelor prin ministrul Sully, mare incuragiare a agriculturei. Regele incuragiaza industria,
economie si inflorire materiala a Frantiei. Plan de a
sfarma c.asa Habsburgilor (republica crestina-europeana).
Ucis de Ravaillac.

1610-1643. Ludovic XIII i Richelieu. Regenta

muma Maria de Medicis, paraduirea comoarelor adunate
in visterie, Sully se retrage. Concini favoritul reginei.
Statele generale ehemate in 1614 : uciderea lui Coneini,
exilarea Mariei. Regele eu favoritul sett de Luynes. Richelieu (cardinalul) impaca pe rage cu muma-sa (devine
niinistru) 1621. Richelieu sfarma puterea nobililor ; osanditi la moarte duo judecati prin comisii numite de

Richelieu (conetabilul de Montmoreney, Gaston, (I'OrnaStrica puterea politica a protestantilor

no etc. etc.)
luandu-le orasele de siguranta, le lasa libertatea religiei,

La Rochelle luata 1628 Sustine pe protestanti in Germania si Terile de Jos p. a slabi ease de Austria in
Gerni. si Spania. Minunata organisare interioara, liniste,
ordine, mare inflorire materiala. Inceputul marelui semt
literaturei franceze (v. eultura).

M. Istori

Gernianiei de la Reichstagul de

Worms po HA lo pact% de West folio 1495-164S.

Fiul lui Filip (fiu lui Maxi1519-1556. Carol V.

milian I) si a Iohanei (film lui Ferdinand de Spania)
mosteneste Terile de Jos, Spania eu regatul ambelor Si
cilii si America apoi si imperiul german. Imparatie colosala contra careia lupta eu barbatie Fruit I. 1) _Res!made ca Turcii: Soliman oucereste m. toata Ungaria
pun batalia de la Mohaez 1526. Regale Ludovic II moare,

sora lui maritata eu Ferdinand, fratele lui Carol V, guvernatorul Germaniei. Lupte cu Zapolia regele Ungariei

pus de Turci, i cu Petru Rares din Moldova. A doua

136

espeditie a lui Soliman care incunjura Viena 1529. A

treia espeditie 1532. Muriud Zapolia, noue pretentii a le
lui Ferdinand. Soliman intareste rege pe Sigismund fiul
lui Zapolia, a patra espeditie terminata in 1547, Ferdinand pastreaza o parte din Ungaria p. tributul amial de

30,000 galb. (a cincea esp. a liii Soliman 1565, oprita

la Sigheth prin eroismul lui Zrini. 2) Reforma lui
Luther 1517. Revolta morala contra abusurilor papei si
coruptiei bisericei, ea i reformele lui Wycliffe si Huss.
Aceasta reuseste insa find lumen mai culta. Luther vroeste in privirea dognielor : mantuire numai prin credinta
nu si fapte bine, numai 2 taine, botezul si impartasenia,
respingerea fecioarei Mariei si a sfintilor ea mijlocitori
catra D-zeu. In privirea cultului, lirnba germana in biserica, respingerea liturghiei catoliee si a spovedaniei.
Corul vocal al poporului. In privirea organizarei, bIseriea supusa statului, respingerea autoritatei papale, a
ierarhiei, a dreptului canonic, jurisdictia asupra bisericei data statului, preotia nu mai este taina, preotul servitor bisericese. Restrangerea calugarismului, suprimarea
ce!ibatului.
Isforia Reformei 0116 la 1555. Reforma sbucneste in
Germania on ocazia vinderei indulgentolor (ertarea pa-

catelor, de Papa Leon X ',earn a adtma haui, spre

St. Petru din Roma. Martin, Luther n. le

zidirea

Eisleben 1483, prof. la Witemberg lipesto pe iva hisericei 95 de tese contra papei 1517. Arde hula papali 1520.
Condemnat de Reichstagul de la Worms, chemat p. *Noire c. Turcilor. Sciipat de principele elector do Saxa,
Luther traduce biblia, basa limbei germane none. Melanchton sprijine en 1tiintit teologia invCpturile Ini
Luther.

Intinderea reformei. In electoratul de Saxa, Hessa.

Prusia (Electorul de Brandebnrg preface tara, pe care o
avea on mare comandor a ordinulni tentonic (p. 96), in
ducat himese. sub suzeranitatea Poloniei). Reforma in
Svedia, Norvegia, Danemarka, Islanda c. 1527; in Linemia , Ungaria , Transilvania 1536. -- Alti reformatori ,
Zwistgli o introduce in Svitera, moare in bMiilia de In
Cappel 1537 c. cantoanelor catolice; in Frantia,

137
Terns de Jos si Scotia o introduce Calvin c. 1530. (p. 134)
Zwingli si Calvin diferese in uncle de Luther.
.Pregeitirile resboitclui. Neorgnduelele Anabaptistilor,
rescoala taranilor provocate prin fanatismul religios 1525.

Reichstagul de la Speier impedecg ori ce intindere a

Reformei 1529. Protest la impbratul (de aice protestanti") i confesiunea de Augsburg 1530. Unirea Sinai-

kaldica, p. a sustine protest. on arma 1531. A treia v enine a lui Soliman 1531 opreste resbelul. Adunarea conciliului de Trient (2 sesii 1545-1563). c. reformei i p.
indreptarea catolicismului, ordinul Iesuitilor fundat de
Ignatiu de Loyola 1534, p. aceleasi scopuri. Dupg ce
Carol V stirpeste pe corsari, sfirseste resboaele cu Fraut
I 1594, si scapg de a 4-a navglire a lui Solimau 1547,
incepe

Resboiul Smalkaldic 1547-1555. Principele electoral

de Saxa i contele de Hessa liatuti de imparat si de ducele Moritz de Sara la Mblhberg 1547. Moritz trece la

protestanti se uneste cu Henric II de Frantia, luptg energie. Pacea de la Augsburg 1555: Confesiunile catolieg i protestantb pe deplin egale, dernnitarii bisericei catolice ce ar trece la protestantism sii inapoiascg
averile scaunului lor bisericei catolice (reservatum ecclesiasticum").

Causele intinderei reformei. Intinderea culturei inlesuitb prin tipar. Revolta c. nemeralitgtei elerului catolic, c. exploatarea bisericei germane de papa. Secularizarea aYOniIOr bisericesti de caltra principii ce treceau

la reformg, fiind cii biserica protest. era intretinuta de

Stat. nu avea nevoe de avere particulara. In contra acestei secularizari se indreapta rezervatum ecelesiasticum.

Efectele reformei. Proclamarea libertgtei cugetgrei,

cu totul opritg do biserieg pang acorn. Libertatea de o

cam datg e relativg, egei reformatorii cereau fatg cu papa

libertatea interpretgrei, dar nu o acorda altora (Calvin

arde pe Servet etc.), dar principiul autorifbtei e sguduit.
Desvoltarea literaturei si a musicei germane.

Imparatul Carol V v6z6nd c pun pacea de Augsburg

s'au nimicit sperantele sale a reinfiintsrei unei unitati
politice i religioase in imperiu, abdica in 1556 lasand
Spania cu Terile de Jos, Sudul Italiei si America fiului
seu Filip II, ear imperiul german fratelui seu Ferdinand.

138

1556-1575. Ferdinand I (-1564) si Maximilian II.

sub acestia, liniste in imperiu dar multe intrigi intre
catolici si protestanti. A 5-a navalire a lui Soliman 1565.

1576-1612. Rudolf 11. Astronom, neingrijeste trebile

imperiului, intrigile, persecutiile se inmultesc si dau

nastere in curand resboiului do 30 ani 1018-1648.

Irsuitii luereaza prin scoli la formarea unei partizi
care sa persecute pe protest. Arhiducele Ferdinand de
Austria i persecuta in Stiria, Carintia si Crain (astronomul Kepler alungat din Gratz). In Aix-la-Chapelle
primarul ee era prot. destituit, predicatorii alungati. In
Donauwiirth (Bavaria) protest. turbura o procesiune catolica, orasul pedepsit cu perderea libertatei religioase.
Principii prot. urmeaza cu secularizarea, calcand reservatum, catolicii se opun.
1608. Uniunea protestantd intre Electorul Palatin,
Wiirtenberg, Baden, Markgraful de Brandeburg, alti principi i rmilte orase, Strasburg, Ulm etc. Liga eatolied
intre Maximilian duce de Bavaria, cei 3 arhiep. mai
multi episeopi etc. Anteia ciocnire in lupta p. moonnirea ducatelor Iiilich, Cleve si Berg.
1609. Serisoarea de majestate data Boemiei de Rudolf
lasand voie liber a zidi biserici prot. Jocuitorilor din
orase si din posesiile lumesti." Protest. zidesc o biserica,
pe o posesiuue episcopala catolica. Ancheta regeasca (la
dreptate catolicilor. Graful Thurn arunca pe fereasta

consilierii regesti Martinitz si Slavata.

Inceputul res

boiului 1618.

1618-1625. Ilesboiul bonnie. Boemii sub Mansfeld

ajutati de uniune. Dupa Rudolf urmase Matias 1612
1619, la moartea lui se alege Ferdinand // 1619-1637,
ear protestantii aleg alt imparat pe Friderie V eleeto
rul Palatin, ginerele regelui englez Iacob I. Protest. batuti Ia Muntele alb lano Praga 1620, perd toate drepturile paeei de Augsburg si drepturile civile.

139

1625-1629. Resboiui dawn. Christian IV regele Danemarcei, euinnatul eleetorului Friderie V intervine in
lupta. Irnparatul p. a nu atarna de Maximilian :pi de liga caohm, pune pe Wa Milstein sa fact), o armata pe propria-i
soeoteala. Christian batut de Tilly generalul hgei la

Lutter in Brunswig 1626. Paeea de la Liibeek p. a impedeca unirea lui Christian eu Svedia. Edietul de restitutiune a averilor secularizate de la pacea de Augsburg
in coca, (2 arhiep. Magdeburg si Broma, 12 episeopate,
multe manatiri). Wallenstein executeaza edietul eu mare
barbarie.

1630 1635. Resboial svedez. Alungarea dueelui de

Meeklemburg neain regelui Svedez Gustav Adolf, *tomtit dat de Walleustein regelui Poloniei c. lui G. Adolf,
il lac sprijinitorul protestautilor. Titly devasta Magdeburg 1631, e batut de 0. Adolf la Breitenfeld 1631,
Wallenstein de asemene hatut la Lidzen 1. 32 nude G.
Adolf arise moare. Generalii sei Gustav Horn $i Bernhard

de Weimar sub caneelarul Oxenstiern eel aliat en Ri(lichen, urmeaza resbolul. Richoliu tinde a capMa Elsasul si Lorena gerrnana. Wallenstein moare ucis 1634.

Svedezii batuti la Nrdlingen. Pacea de la Praga 1635.

Edietul de restitutie numai p. averi secularisate de la

1595 in ewe.
1635-1648. 1?esboiul svedie-franeez. Bernhard de

Weimar in serviciu franeez. Eaner, Tortenson bat pe imperial: la Breitenfel4 1642. Condo $i Turenne de devasta
Palatinatul si Bavaria. Amestecul streinilor eu totul po-

litic, care tinde a rupe parti din Germania, desehide

oehii principilor germani.

1648. Pacea de Westfalia. 1) Nem de Augsburg

mantinuta, intinsa $i la Calvinisti. Edict de restitutie

numai de la 1624 in coaee. 2) Despagubiri p. Frantia,
Svedia, Brandeburg, Meeklenburg, Hessa, Cassel, in bani
$i pamenturi. 3) Frantia $i Svedia garanteaza paeea. Amestee vecinic in Germania. 4) In interior : ruinarea pu-

140

terei imparate.5ti, legi resboae, pace, dari, aliante nu

poate face fara invoirea Beihstagului. Fie-care principe,

oras liber ii reguleaza autonom legile, politia, darile,
armata sa proprie, ei pot face tractate intre ei si cu
puteri streine, numai nu c. imparatului. Bavaria devine

stat electoral (al 8-le). Pacea de Westfalia este basa

ruinei Germaniei pentru done secule. Sfasieta prin desbinarea nenumaratelor state interioare, e totdeauna sub
inriurirea streinilor mai ales cea franceza. Devastarile
resboiului de 30 ani intarzie intlorirea materiala a Germaniei si a literaturei ei tocmai pana la perioada III a
istoriei moderne. Totusi descentralizarea cea mare in
Germania e favorabila culturei.
Istoria Svediei piing la Gustav Adolf. In timpuri

mai vechi Svedia, Norvegia, Danemaxea, lgoas de pirati

Cretinismul introdus prin ep.

Thema i citiluggri din Corvey 900. Norwegia devine renormani, danezi etc.

gat sub Harald, Daneinar a sub Gorm, Svedia sub Ingling.

Rollo in Normandia 911. Cannt eel Mare in
Danom. 1017-1035 cucereste Anglia si Norvegia. Cres-

tinismul triumfg.

1397. Uniuuca Calmaricd. Margareta de Danemarca

unesto i coroanele Norvegiei [A a Svediei : unirea nu-

mai personalg. Tine piing la Christian 11 1512 care vra

sa stabileasea absolutismul si favoreste protestantisMIll,
este a).ungat, unirea se desface.

1520. Gustav Wasa rego in Svedia e hd Christian,

introduce protest. in Svedia. Iesuiii sprijiniti de Sigismund regele Poloniei care a fost S i rege al Svediei Irian
sg restoarne protest. Sinodul de Upsala 1593. Carol IX
ales rege, tatal lui Gustav Adolf.

IV. Istoria Spaniel de la moartea lul Ferdinand

Oita la pacea de Westfalia 1516-1648.
1516-1556. Carol V imparatul german e i rege de
Spania. Aceasta niuirita imens prin Terile de Jcs, regatul ambelor 8icilii i descoperirile americane. Mare
strelucire a coronei spaniole. Carol domneete absolut ;

141

revolta sub Don Juan de Padilla nadusita la Villa lar

1521. Istoria se confunda cu a Germaniei (v. aeolo).

1556-1598. Pi lip II. Fanatic si absolut. 1) Grozava

persecutie a protestantilor aduce revolts Teritor de Jos.
Teri le de astazi Olanda si Belgia pline de ora$e industriale si comerciale, in care se inradaeineaza puternie
protestantismul. Fi lip vra sa introduca episcopii none,
hotararile conciliului de Trient si inquisitia. Nobili se
unese, eu clasele de jos (Gueux") sub Egmund, Horn
si Wilhelm de Orania, sfaremarea bisericilor catolice ;
Margareta de Parma ce guverna eu blandeta inlocuita
prin eumplitul duce dr Alba, consiliul singelui 1567 ;
100,000 prot. fug in Anglia si Germania. Introdueerea
de dad fara consimtimntul statelor generale aduce lupta
1568 eu guvernatorii Atha 1567-1573, Don Luis y
Requesens 1573-1576, Don Juan de Austria 1567-1578,
Principele de Parma. Acesta acoarda libertatile politiee
$i provinciile de Sud (Belgia) se supun) Cele de Nord
fac Uniunra de la Utrecht 1579 cerand' $i libertatea religioasa, si urmeaz(t lupta, sustinute de Elisabeta. 2)
Lupte en Frantia, 1Ienric II. Incereare de a ajunge rege
de Frantia prin liga Guizilor, sprijine pe catoliei in
Frantia a. protestantilor. 3) Lupta eu Angus. Ineearea a restabili catolicismul ca barbat a Mariei Tudor.
Marea Armada c. Elisabetei pentru ea es sprijinea pe
protest. si ucisese pe Maria Stuart, este sfaramata. Fratele seu Don Juan de Austria bate pe Tani pe mare la
Lepanto 1571. Cucerirea Portugaliei 1581. Mares
inaltare a Spaniei prin descoperirile geografice : mult
aur si argint in Spania, inlocueste pentru un timp scaderea puterei agricole $i industriale aduse prin alungarea Maurilor.
1598-1621. Filip III. Armistitiu cu Terile de Jos
1609. Spania slabeste mult prin alungrea qi a MaurifNor Ri09, lovire totalft in industrie i agricultura.

1621-1965. Filip IV. Portugalia se lace neatarnata

sub ducele de Braganta 1640. Prin pacea de Westfalia

142

se recunoaste neatarnarea eelor 7 provineii : Olanda, See-

Janda, Utrecht, Geldern, Groeningen, Friesland, OverYssel. (Olanda de astazi).

area iiiterioard. Inquisitia instrument a bisoricei si

absolutismului inadusa ori co libertato a gandului sau

politica, stiintelo en total ucise afar di descoperirilo
geogratice de o narime neanzita. Literatura insemnatI
dar religioasa (v. (Miura). Po la 1626, sont 9000 mii,nastiri de arbati, 30,000 membri in ord. Dominicaniler.
Nunoti in diocesul Sevilla 14,000 preoti, in acel de Calatrava 18,000. NenuMerate auto-da-fe, arderea ereticilor
(preste 100,000) la care poporul merge cu femei i copii
de se desfateazii.

In privirea economia, Ora porde agricultura i Industrio. maurit fara a o inlocui, Spaniolul nu lucreaza, mai
teti sunt soldati sau preuti. Aurul i argintul Americei
trece pniii Spania pontru a merge la popoarele indu.4triase care munceau si so imbogateau; mare saracie a
Spanioi, populatiile smerieano in lot de a 0 mantinute,
sunt exploatato si nimicite prin 1ucrini barbare. Minele
sead in producere, care incepo a ousta bani. (In 1536 in
Sesilla 1600 do stative p. matasii si lank, in 1621 nu400. Vonitul statului sub Filip Ill numai 6,000,000 gall,.
Feametea so incuiba in tara).

V. Istorla Italiei de la ineeputul resboaelor ita-

Ilene piing, la paeea de Westfalia 1490-1648.

1) Puterea papala. a) In genere ca putere hiseri-

ceasea lovita prin reiorma. In contra ei se intareste antein, prin Iesu4i, ordin relig. fundat in Paris de Ignatiu
de Loyola 1534, recunoscut de papa Paul III 1540. Organisare ierarhica, ascultare oarba, renuntare la ori ce
legaturi lumesti. Scopul lor este latirea credintei catolice (eollegium de propaganda tide), nimicirea protestantismului si a libertatei cugetarei. Mijloacele lor aunt instructiunea j educatiunea copiilor in scoli numeroase
fundate de ei, spovedania prin care spioneaza i determina gandirile popoarelor. Principii : in instructiuue uciderea neatarnarei spiritului : in educatiune trezirea e-

143

goismului, vanitatei i mandriei, in morala, scopul justilica mijloacele, juramentul no leaga daca in miute gandim in contra-i (reservatio mentalis). Fe langa Iesuiti,
alto online relig., Caputinii 1528, Sceurs de charit

1734.Oprirea cetirei cartilor periculoase autoritatei papei. Index librorum prohibitorum.Hotarirele concilia-

lui de Trient 1546 1563, prin care se Ismurese dogmele bisericei catolice, se proclaina infailibilitatea lor,
se adinite o morala mai severa a clerului. Papa are singur ttreptul ale interpreta. Sunt primite in Italia, Germania si Portugalia fan conditie, in Spania i Belgia
cu respeetarea prerogativelor regesti, in Frantia numai
in eeea ea priveste credinta. Prin aceste mijloaee mai
lupta papa si biseriea contra ideilor noue, totusi fara
sueces (dovada revolutia in Anglia, domnia lui Henric
IV si Richelieu in Frantia, triumful reformei in Germania prin pacea de Westfalia, neatarnarea Olandei etc. etc.).

b) In Italia ca putere politica, papii sunt insemnati.

Alexandra VI Borgia 1492-1503 amicul Francezilor.
Coruptie neauzita ; atat el cat i doi fii ai sei Giovanni
si Cesare Borgia, traesc in incest cu fiica-sa Lucretia
Borgia, ucideri prin asasinate si otraviri a tuturor color
protivniei. Fitt! seu Cesare Borgia (modelul de tiran a
lui Machiavelli) duce de Romagna, o parte din statele
papale ; absolutism complit, nimicire prin tradare $i insalare a tuturor celor ce se opuneau. Totusi ei stint proteguitori ai artei $i culturei.
Juliu // 1503-1517
resboinic, injoseste Venetia, alunga pe Francezi, cue-

reste Bologna, Aneona, Ferrara. Plan de a face din statul papal centrul ltaliei. Leon X 1517 1522 marele
proteguitor a renasterei italiene, favoritor stiintelor ei

artelor.Dupa el mai multi pana Gregorin XIII 1572

1585, reformatorul calendarului (ziva de 4 Oct. 1582 deveni 15 Oct.).

2) 'Italia superionrit Descoperirea Americei si a noului drum la Indii prin jurul Africei, desvoltarea comer-

144

ciului spaniol-portughez apoi olandez si englez, ruineaza

comertul Venctiri, (Jenue i a altor orase. Milanul (du-

cat) cade sub Spanioli dupa batalia de la Pavia care-1

stapanese in Loath aceasta perioada. Ducatul de Toscana
(Florenta), sub Medicis restabiliti la 1530 prin Carol V,
(lecade necontenit in putere. Dc asemene cu celelalte

mici state italiene. Savoia i Picthonta incurcate in resbelul dintre Frant I si Carol V perde multe posesii ce
le reeft0i0 ducele Emanuel Filibert in tratatul de Cliateau-Cambresis.

3) Italia inferiaoril. Cucerita de Francezi, Carol VIII

1495 i Ludovie XII impreuna cu Ferdinand Cato lieut.
Desbinare intre Francezi si Spanioli ; Francezii batuti la
Oarigliano. Neapole t Scilia sub Spania 1504. Tara se
ruineaza sub Spanioli prin dari enorme intrebuintate uu
pentru imbunatatiri in tara ci p. nevoile Spaniei. Acumuktrea mosiilor in manile bisericei. Itevolta lui Mansaniello 1647 Para resultat.
Starea de culturit a Itajici. Prin marele bogatii a

le oraselor, viata luxoasa si desfranata a clerului si delasarea severitatei bisericesti, prin multele rawasiti ale
anticbitatei, gustul de cultura inspirat priu contactul cu
eiviIisaia maura, incepe in Italia gutei acel mare avent
al spiritnlui spre ctiinti, literatura si arte care se numeste itenafterea, fin din Italia se intinde peste Europa

1V. Cu !tura si fenomene generale apusene.

I.

Descoperiri.

A. Descoperiri geografice. Inlesnite prin busol ;

(v. m. jos). lntinderea navigatiei Antel in Portugalia nude
sub Henri@ Navigatorul f 1460 se descoper Madera, Insulele Canare, Azorele, Guinea (inceputul comertului cu

Negri); sub Joan II 1481-1495, Bartolomen Diaz treee

Capul Bunei Sperante. Ideea ciiutarei mud nou drum
Cautarea lui Christof Columb, genovez in
la Indii.
serviciu Spauiol, mergind tot tyre apus il conduce la

1.45

deseoperirea Americei 1492.*) C'autarea prin jurul Africei se rea1izaz6 de Vasco di Gama 1498. Posesii portugheze in In ii infiintate de Albuquerque i d'Almeida.
Posesii spaniole in America (numita a,a de la Amerigo
Vespucci care face primele harti a le Americei) prin Fernand Cortez care cucerete Mexico 1521 i Pizarro care
cucerete Peruviul 1533. Magelln portughez ineunjurg
bentru antola (meg, pb-,m6ntul 1519 1521.
Urmari. Afiarea esa Ame,-ica e o nodfi lume, demonstril falsitatea geografiei i eutologiei biblice. Cgliitoria
in jurul p'aan'ontului demonstra vederak c e retund.In
privirea comertului, stremutarea loi din orient (Italia etc.)
in occident (Spania, Portugalia, Anglia, Olanda etc.)
Marea (.5:time de metale pretioase, aduce eftinirea aces-

tora, mica, scumpirea tuturor obiectelor. Descoperirea

cartufei, ponuoiultd introduce in Europa pe Ta sfirkitul
secol. XVI.

B. Descoperiri tdiintifiee. Noul s'stem planetar, soarele centrul universului, nu piim6ntul, dose. de Nicolaus
Copernicus lolonez t 1534, combiitut de Tycho de Brahe
t 1601 care sustine vechiul cistern plotemaic. Kepler din
Gratz -1. 1631 descopere lcgele mieirei planetelor. Galilei

din Pisa 1. 1642 desc. legile eMerei corpurilor, a le pendelnlui, termometru etc.
Unn art. Idea cii fenomenele naturei stint supuse unor legi nestriimutate i nu vrointei uaei fiinti superioare.
Neincrederea in minuni. Falsitatea astronomiei hisericeti.
C.

Deseoperiri mecaniee. 1) Bnsola. Aeul magnetic

adus pate din China de Marco-Polo 1295; aplicat la

navigatia de de Flavio-Gioggia din Amalfi 1302. 2) POberea de tun, ennosentil. Arabilor, de la care se intinde
in Europa ; intreb. de Englezi in resboinl de 100 de ani.
3) Tipografia c. 145J dose. do Gottenberg, Fust i Schffer in Maianta. Cea itutei carte tipiirita, biblia, in 1456.
(Tipogratia se intinde in Italia 1464, in Franta i Olanda
1570, in Svitera, Anglia i bpania 1474, in Mexico i
Peru 1558, 1586, in Transilvania apoi in terile Romano
c. 1570, 1630; in America de Nord 1610, in Turcia 1726,
in Egipet 18-22). llhrtia de humbac introdusii iintei de
Arabi in Spania c. 1300. Gazetta" in Venetia in timpul resboaelor en Turcii 1363. Gazette de France 1631,
*)

Columb ajunge in 12 Oct. la ins. Guanaliani numiti de el

St. Salvador.

146
cele mai vecbi scrieri periodice. Numerul de cb:rti tivitrite de la 1470-1500 : In Venetia 2835, Milan 625,
Bologna 298, Roma 925, Paris 751, Colonia 530, Nfirecaberg 382, Leipzig 351, Basel 320, Strasburg 525, Augsburg 236, Lwen 116, Maianta 134, Deventer 169, Londra 130, Oxford 7, St. Albans 4. a-1'1'a in 1550 in Scotia
numai 7 ciirti tip'grite. In Spania cea Cantei carte 1474
,despre zemislirea fecioarei Maria."
Urmari. Busola face posibile descoperirile geografice;
1

inainte se alittorea numai pe lngt termari. Pulberea

de tun ruineaza armatele feodale, face en putinp armstele permane tte. Tipografia inlesnesto repedea ra'sp'an-

dire a giihdirilor, eftineste cartile si le inmulteste. Ea

devine cel mai puternic element de civilizatie.

II. Renaf;terea literaturei antice.

A. Italia. Incepe cu studiul dreptului roman (v. p. 102),
din care rezultii, o cunostin0; mai bun a. a limbei latine
clasice. Scrisul i cetitul cunoscut in orasele comerciale.
Luxul aduce gustul de colectie de vecbi manuscrise, statue, monede etc.; marii poeti italiaui din secolul XIV
Dante 1- 1821, Petrarca -I- 1374, Boceado 1. 1375 admiratori ai scriitorilor antici, mai cu samN, a lui Virgil.
Boccacio scrie descrierea viehilor eroilor romani". El
cunoaste Iiinba e1inl, aduce in Floreuta pe Leontius
Pilatns cel ants" prolesor de limba elina in Europa. La
1395 Chrisoloras predb: elina in Florenta. Prin conciliul
de Florenta, apoi in. ales prin caderea Constantinopolei
1453 multi Greci in Italia (Bessarion, Lascaris, Chalcocondilas, Teodor Gaza etc.) Antichitatea eling incepe
a fi cunoscua lienasterea acestor studii proteguitg prin
Cosmo de Medicis, Lorenzo de Medicis, papa Leon X fini
celui din urmii. Biblioteci in Florenta, in Vatican. Academia platonic6, in Florenta. Celebrul invatat Ficus

de la Mirandola.
B. Germania. Studiul antichithtei prinde adduci rgdgcini. Heidelberg, central intelectual intro Italia, Germania i Frantia. Reachlin t 1522 scrie im dictionar latin
(in 27 de aui are 23 de editii), o gramatica greceasc,
una ebraica, o istorie universala. 11Thre loptii contra Domi-

nicanilor din Colonia asupra periculositiitei cartilor evreesti si elene. Erasmus t 1536 luptil c. scolasticei si a
crtluglirilor (Lauda uebuniei, o satied c. preutilor). Editeazg evanghelia in greceste si latineste. Melaneltion,

Ulrich de Hutten t 1523 inthriti prin studial a,ntichi-

147

atei sprijin reforma (Epistolae obsenrorum visorum,"

satirg de Hutten). Societatea renaug si coo din Strasburg p. studii umanistice.

C. Frantia. Mari editori ai autorilor vechi; Salmasius,

(asaubon t 1614, Scaliger, editeng pe Aristotel, Strabo,
Dionisius de Haliearnas, Ateneus, Teofrast, Diogen Laertius, Persius, PuUbius, Teocrit etc. etc. Robert Estienne t 1559 scrie tesaurul limbei latine i lleuric Estienne t 1508 tesaurul limbei grece, colosale opuri lexicale
D.

Olanda. Filologii Graevins, Hemsterbuis.

Urnitiri.Inseningtaten studinliti vecbilor scriitori este

1) cii prin osteneala mintei pentru a pritrunde intelesul
Inc se nakte spiritul de creticd, (trei piedici : a) forma
materiala din causa relei sari a manuscriptelor; b) liraha lating i greceaseg putin cunoscute ; c) ideile streine
a le himei vechi.-2) Ideile antichitatei indreptate asupra statului, a bunei sari matenale si petrecerilor fisice
si intelectuale pretuind libertatea, virtutile cetgtenesti

adue o sferg cu totul noug de ggndire in Europa coo

3) Forma plina de mgestrie a literaturei

religioasg

clasice deprinde spiritele sg-si coordone ideile regulat si

sg, le exprime frumos. Operile clasice devin modeluri p.
producerile literaturilor nalionale.
ILL

Literaturile nationale.

Literaturele populare (v. p. 101) lugnd forma artistica

devin literaturele originale nationale. Nasterea lor motivaa prin fapte iusemnate petrecute in popoare unite cu
o bung stare materialg si o 1iiiite interioarg; De acea
timpul ivirei lor este deosebit dupa popoare.

A. Italia. Precum in genere toga eultura moderng

asa i literatura nationala se naste rtntbi in Italia. Dante

(v. p. 101) stabileste limbo italiang in morale poem la

divina Comoedia." .Petrarca poet liric scrie le rime."
Boccucio intemeitorul prosei italiene eerie il decamero-

Boiardo t 1494 Orlando inamorato." Pulci t

1487 Morgante maggiore." Ariosto t 1533 ie de
thing poesia poporani epiei francezg in Orlando furioso' (80 de editii in 100 de aai). T. Tasso 1595 inspirat de amintirea cruciatelor scrie la Gerusaleme line"

berata" Istoricul Ii politicul Machiavelli t 1525. Guicciar-

dini t 1540 scrie ist. Italiei. Sarpi t 1623 1st. conci?*

148

liului de Trient. Davila t 1631. Ist. resboaelor civile

franceze.

R. Anglia. Chaucer t 1400 satiric, amieul lui Wycliffe, Spencer poet t 1596. Shakespeare cel mai mare
poet dramatic al lumei 1564-1616. Ben Johnson, drama,
Milton f 1674 eerie paradisul perdut."

C. Spania i Portugalia. Hernando de Herrera t

1598 poesii lirice. Mendoza t 1575 istoria resboiulni cu

Grenada, Canwens' f 1569 in poema Lusiadele4 wing
descoperirele marelor navigatori. Cervantes t 1616 scrie

Don Quixotte" roman ce ruineaza cavalerismul prin

ridieul. Lope de Vega t 1635, Calderon de la Barca t

1681 marl autori drainatici. Moreto f 1669 scrie drams.

Toata literatura spaniola apasata de religie. Toti autorii
persoane biserieesti

II. Frantia. Prima 1)erioad6. a literaturei franceze cu

totul sub inriurirea antiebitatei, limba 1atiuiiat. Marot
f 1544 poet de madrigale i epigrame. l?onsard f 1586
seful seoalei romanizatoare. Jodelle f 1652 incearca dra
me dupa modelul antic. Rabelais f 1553 combate aceasta

scoala (romanul Gargantua-) Malherbe f 1628 curata

limba franceza. A d'Aubign f 1630 scrie ist. Hugbenotiler adica a protestantilor.
A doua perioadil a literaturei marl franceze se desvolta in perioada urmatoare de si rdt1cine1e ei aunt

toate in perioada aceasta. Richelieu fundeazfi Academia

francezd.

la Germania nu se desvoalta in aceasta perioada o

literatura insemnata nationala de i stint oars-care inputuri.

IV. Arta.
A. Italia. In fruntea tuturor natiilor in cultura artistica. 11 Pietura : Giotto f 1300 6 Cimabuc contimpu-

ranul sen fac picturil religioasa ang mull superioarg celei

de icoane, din veacul de mijloc. Cimabue ap1ic perspec-

tiva. Sebastian del Piombo t 1547, Andrea del Surto t

1530, Michel-Angelo pictor, sculptor. poet si arbitect,
unul din cele mai marl genii artistica zugra:veste intro
allele judecata de pe urma in capela Sixtiva din Roma
(scoala florentinii). Rafael Santi f 1520 intro alte nounmarate capo-d opere Madona Sixtina; Giulio _Romano f
1546 (sc. roma*. Titian t 1376, Paul Veronese t 1558,
Tintoretto t 1594 (sc. veaetiana). Leonardo de Vinci f

149
1519 zugravetite dna de taina pe paretele unei mamastiri, trrtete la Milan, apoi chemat de Frant I in Paris,
Oorrregio 1- 1513 unul din -cei mai incantatoii pictori
(se. lombard). Intro nenumaratii pictori, scolari acestor
maxi maestri se insamna cei trei frati Oaracci t 1600,
Domenichino t 1640 Guido Beni f 1642, Salvator Rosa t 1673.
2). Sculptura. Ghiberti f 1455 din Florenta, lucreaza
in bronz. Michel Angelo ; intro alt(le Moisi pe nionjiiiin-

tul papei Mitt II in Roma. Benvenuto Cellini t 1572.

3). Arhitecturli. Brunellesehi t 1444 lint6u1 arhitect
care parasind stilul gotic al reacului de mijloc revine
la arhit. antica. Bramante f 1511 incepe zithrea Sf. Pe-

tru din Roma. Michel Angelo f 1563 zideOe vestita cup la la acea biserin. Palladio f 1580 arhitectul frumoaselor pallte din Genua 4 Venetia.
4),_2usiest, (In veacul de mijloc, episc. Ambrosius din
Milan t 397 introduce cantarea in serviciul dumnezeese:
Gregoriu eel mare papa t 604 introduce cantarea cu mat
multe voci. Guido di Arrezzo sec. XI inventeaza noatele).
Palestrina 1- 1594 creatorul 'nand musici religioase.

Scallatti t 1725 id. Opera se nate pretutindene, alungaud dramele imitate dupa Seneca.

B. Celelalte tell. In Olan la fratii van Eyck t 1426,

1145. P. .Rub,ns t 1640, Rembrandt t 1674 Desvoltarea pieurei de , genre" adeca representarea de scene din
viata actualiti in deoqebi de marea pictura istorica Te-

niers t 1685, Ruysdael t 1681, Paul Potter t 1654.

In Germania traesc Hans Holbein t 1534 zugravege

dantul mortilor, Albrecht Dlirer 1548.In Spania celebrul Murillo t 1682, Yelasguez t 1660.In Franri 1. le
Poussin t 1665, Lesueur, Olavde Lorrain t 1682. l'oti
acestia sunt pictori ; in celelalte ante, aceste teri de i
au representanti, acestia nu an valoarea istorica a art4tdor italieni. De mentionat aunt seulptorii francezi Jean
Coujon, Germain Piton, musicn1 german Iohau Ecctird,
care desvolta corul protestant.

V Tentrul.
Inceputuri din Veacul do Mijloc: Starita Hroswitha

scr, inspirata de Terentins, mai multe piese, carer le

da, caracter religios e. 980. Misteriile on t ei resentari

dramatice religioase a unor scene din hiblie, nascute in

uritul manastirilor, papa la 1270 in limba latina apoi in
limbilo populare. Lie aice incepe a predomni caracterul

150
comic, m. ales prin rolul diavolului care este representat ca un caraglliob. Astfel se desbina cu incotul teatrul
do religie, hut nd de motive lucntri lumesti, ant& in Italia, apoi in Frant;a (avocatul Pate lin' 1448). In sec.
XVI incepe colaNlia serioasa si drama; in Italia Soloisisha dupg Eurilsides de Trissino, Rossimunda dupit Se-

neca de Ruccelai 1514. Introducerea dramei cu music4,

Dacus de Po Mimics. Prin introducerea recitativului opera
se comp1eetea4 c. 1600 ; in Venetia de la 1637-1680,
350 de opere. Opera so introduce ii Franta, in perioada
urmuatoare.

VI. Filosofin.
_Montaigne t 1592 francez, sceptic, ;limit; religit

i i-

&Ale predomnitoare. Giordanno Bruno t 1600 italian,

este panteist, ars do papa. Baco di Verulain t 1626 englez, nimicirea scolastieei; introducerea metodei experimentale in locul logizei lui Aristotel p. descoperirea MeWrului. De aice propasirea cea mare a stiintelor naturale.

Descartes t 1629 francez, respingerea scepticismului,

basarea filosofici idealistU pe esenta fiintei omenesti, ean-

direa; cogito ergo sum." Hobbes engloz, materialist;

sustiue abbolutismul. _Hugo Grotius t 1645 olandez, pune

iinteite base a dreptulni public prin cartea de iure belli

ae pacis, luptU p. libertatea mlfrilor combat:4.nd pirateria

si capturele. In alte stiinti se insamnil. medicit Vesale

0 Ambroise Paul, Gessner fundatorul botanicei, Cuiacius
si Godofredus mafi iuristi francezi. Se fundeazti academil de stiinta.: Academia secretorum naturao in Neapole
1560; A. del ('imento in Florenta 1637; Royal Society
in Londra 1645 ; A. des Sciences in Paris 1668.

b). Rasairitul.
(De la supunetea peninsulei Balcanulni de Turd Ostia Ia pacea de
Carlovitz, c 1500-1699).
11,

I. Istoria Tureilor de la moartea lui Nahomed

pana la paeea de Carlovitz 1481-1699.
1481-1512 Balazet II, lupte cu fratele snu Djem

14:15. Luaren Besarnbiei de la Stefan cel mare 1484 (v.

p. 125, 126). Dupa un resboiu cu Venetia 1499-1503

151

resturnat prin fiul seu Selim, favoritul Ienicerilor.

&lira I, 1512-20 ucide pe fratii sei. Resboiu cu Schach
Ismail al Persiei ; cucerirea Masopotamiei 1515 si a Egipetului 1517 *), Sultanul une$te in persoana sa $i demnitatea religioasa de Calif.

1520 1507. Solirnan I. Culmea intinderei $i inflorirei imperiului otoman. 1) Resboiu ca Ungaria si cu
Ferdinand in 6 espeditii 15211 667 (p. 135) ; in acela$ Limp resb. neintrerupt eu Carol V, pe apa (Chairredin
Barbarossa si Andreas Doria), arnieitie en Frant I, $i
Henric II, de Frantia care dobandesc proteguirea Crestinilor $ezatori $i a pelerinilor din orient. Rezultat : cucerirea unei parti din Ungaria cu Transilvania ; pentru
partea rainasa lui Ferdinand, aceasta plate$te pe an Portei 30,000 galb. 2) Cucerirea ins. Rodos de la Cavalerii
Ioaniti, ce se arsaza pe Malta 1523. 3) Resb. cu Per$ii,
cucerirea Bagdadului 1536. 4) Resb. cu Petru Rares ;
administratie otomana in Besarabia 1538. 5) Resb. cu
Venetia $1 cu liga Sfanta (Papa, Venetia, Carol V). Ven.
perde ins. Arhipelului, Morea si Dalmatia. Soliman moare
la Sigeth in a 5-a exp. c. Austriei.
1567-1607. Sultanii peinei la pacea de la Sitvatorok.
Inceputul decaderei Osmanilor. Selim 111567-74 , mare
sporire a bacsisului dat Ienicerilor la sehimbari de domn
$i pe care il cer ca un drept. Supunerea Arabiei, luarea
eiprului de la Venetieni. Flota turceasca staramata la
Lepanto de don Juan de Austria 1571 ; Crestinii nu se

folosesc de isbanda.Amurat III. 1574-95, desfranat

nesatios de averi, mare inriurire a serailiului in trebile Statului, &Were launtrica ; luxul nemasurat aduce
o grozava coruptie, deasft schimbare in dregatoriile vandute $i speculatie cu domniile romane. Anteiul tratat comercial cu Anglia (Elisabeta) i ambasada fixa in Con")

Egipetul sub Arabi 641-1251. Ultimul sultan Turan-Schah

ucis de Manieluci arniat4 de streini cumparati de la Gengis-Kban. 1251-1517 Egipetul sub Maineluei.

152

stantinopole. Sultanul sustine alegerea lui Henric de Anjou

in Po Ionia p. a nu se alege vre um principe austriac sau

czarul Rusilor ; de aceasta se teme din cauza unitatei de
religie a Rusilor cu erestinii din Turcia. Resb. cu Persia

si cucerirea qiorgiei 1576-96. Resb. eu Austria cornplicat cu luptele c lui. Mihai Viteazul care se urmeaza
si subMohamed 1 I 1, 1595-1603 Ahmal I, 1603

17, sfarsit prin paeea de la SliTatoruk 1606. Impsratul scapa de tributul de 30,000 galb. Egalitate intre
Sultan i Imparatul ; ambasade mutuale.

1617-1648. Progresul decaderei Statului taxcese m.

ales prin lupte interioare. Osm en II, 1619-22 ucis
de feniceri pe care Troia sa.-i nirniceasea. Un an inaintea hii domnise Micstafa I, un idiot ce fusese resturnat,
si acum se restabileste pen`ru a fi ear resturnat in 1623.
Amurat IV, 1623-40 luptit cu Abaza Pasa, resbunatorul lui Osman, cu Fachredin emirul Druzilor 1623-34
si cv Persia 1639 ; eu Polonia din canza pradaciunilor
mutuale a Cazacilor si Tatarilor 1633-34.-7 Ibrahim
1649-48, resturnat p. delapidarile si jetfurile proteguitilor haremului. Sultana Kosern, sotia lui Ahmed muma
lui Osman si Amurat si bunica lui Ibrahim are cea rn.
mare inriurire in trebile Statului.
1648-1687. Moliailik Iv. Lupte en George 11, Racoti din Transilvania si cu Mihnea din Muntenia apoi
cu Austria ce sustinuse pe Racoti apoi pe Kemeny c.
Turcilor ; pacea cle la Vasvar 1665. Resboiu cu Venetia
si eucerirea Candiei. Cavell inchinandu-se Tureilor proToacet resb. cu Polonii. Sobiesky general bate pe Turci
la Chozeim, apoi ca rege la Lemberg ; ince la 8uravna
1674. Turcii raman cu toate aceste suzerani ai Cazacilor. Resb. en Rusii p. ajutorul dat Polonilor ; pace la
Badzim 1681. Mamie resb. cu /iya sfanta-1699 : Conspiratia magnatilor din Ungaria germ. p. a se da Turcilor, sub .Ezerie Tekely, da nastere acestuia. Caret Mustafa incunjura Viena, eliberata de Sobiesky 1683. Cetatea
Gran reluata, dupa 140 ani de stapanire turceasca. Liga

153

sfanta intre Leopold, Sobiesky, Venetia si Rusia c. Turcilor sub patronarea papei Inocentiu XI p. recapatarea
posesiilor cucerite de Turci. Buda reluata, de asemene
Belgrad, Semendria s. a. m.; achiducele losef curonat
rege ereditar al intregei Ungarii 1687 ; Trdnsilvania ocupata 1687. Mohamed find resturnat, lupta se Lumen

sub Soliman 11 1687-9 i Ahmed 11 iti81-95 si

Mustafa II 1695 1703, Victoriile Austriei la &donhewn 1691 si la Zenta (Princ Eugen de Savoia) 1697
adue ,

1699. Pacea de Carlovitz : Ungaria (afara de banatul Temisoarei), partea cea mai mare din Slavonia si
Croatia tree la Austria Ukraina, Podolia en Kamenitza
inapoite Poloniei. Morea cu cate-va inside inapoite
Venetiei.

Cu Busia pace mai tarziu 1702 prin care ea pastreaza

Azowul. Turcia incetcaza a fi pukre infricosata. Natiunile apulni ineep a cosidera existenta ei ea neeesara
pentru a'si putea esercita comertul en Orientul in eonditii de egalitate.

I. Istoria Ungariei do la originea Slatalui palm

la pa.ea do Carlovitz 894-1699.
Istoria Ungarici phial la batillia de la Illohacz

894 1526.
894-972. Ungurii asezati in Panonia sub Almos si
Arpad (-I- 900) devasa Germania. ltuti la Merseburg
933 si la Lech 935 se astitmOra.
972 997. Ducele Geisa I, se eretinizaya prin inrinrirea sotiei sale 8arolta.

997-1038. Stefan I, c. sfant intemeetortd Statului

Ung. Catolieismu, sistemul feodal, liniba latina in biseriea ;,i stat. Ciderea poporului de jos; predomnirea cleraid (maro parte strein) si a magnatilor. Opunerea partidei barbare nationale.
14tra 1038 46, unneaa a
favora po streini.Andreitt I, 1046-60. Revolta partidei

154
nationale, nfidusita: sub Bela 1, 1060-63. Sub Salomon 1074, GPisa 1-1077, Ladislau 1-1095 i Coloman
1114 se cuceresc Croatia si Slavonia 1089 apoi Dal-

matia 1102. Dupa Stefan 1I-1131 si Bela LI

1141

urmeaza Geisa 11-1162 sub care Germam din Flandra

si Elsas sunt tAtemati in Transilvania. Sub Bela III1204 insurat cu Bora regPlui de Frantia, inriurire franceza in Ungaria. Sub Andrei II -1235 cre4erc mare a
puterei nobililor, bnla de cur: liberare de dari ; dreptul
de resistenta contra regelui in caz de violare a bulei.
1241. Devastarea Ungariei de Mongoli sub Bela IV,
1270. Dupii esirea lor, Bel t cbiama Germani si Italieni
in Ungaria. Cultura viilor de Tokay ; fundarea mai mei-

tor ora;.e intre care Ofen. Pupa Stefan V-1272, Ladislav Cumanul 1290 vine ultimul rep ereditar din

dMastia arpadianit Audrei III -1301.

1301. l`ngaria regal cloak'. Dupa 7 ani de turburari
se alege Carol Robert de Anjou (din Neapole) 1308
42Ludovic eel mare 1342-82 ales si rege de Polonia.
Cultivarea UngariA pun inriurirea italiaiiu, universitate
in Fanfkirchen; Venetia tributara; domnote catva timp
si asupra Italiei inferioare (p. 115).Sigismund 1382
1437 imparatul german capiita, coroana ungureascu cc
ginere at lui Ludovie. Lima' cu Turcii 1391, cu nobilii
si cu husitii ce fug in Uttgaria Favorisaz a. orasele dandu-le drept a tritnite deputati in adunarca magnatilor.
Armatrt din nobili mici p. a seapa de preponderenta, meg-

natilor.Elisabeta fiica lui, casatorinduse ca Albrecht de

Austria imp. germ. apoi eu Vladislav de Polonia acestic domnese pe rand in Ungaria. Dula moartea lui Vladishy, la Varna 1444. ramithe thul lui Albrecht eu Isabela, Ladislav Postumul 1444-1458 sub tutela liii loan
Corvin de Huniade guvernatorul Transilvaniei. Ambii
mor de odata si se alege rege fiul hti Corvin, Matei Corrin 1438-1490, respinge pe Turci, cucereste Bosnia, ic
Moravia si Silesia de la Frideric 111, fundeaza Universitater% din Presburg, o mare biblioteca. in Ofen, aduce
multi mesteri i invatati streini. Ungaria primestc cultura Apusului m It mai tare decia alto teri din Orient,

tiind mai aproape de el. Vladislav de Boemia 1490

1516; cumplita rescoala a teranilor sub Dosza 1514 provocata". prin asuprirea lor de magnati, efectul feodalis-

mului.Ludovic Ii fiul seu 1516-26, cade in batb-Aia

de la Mohacz 1526.

1526-1699. Ungaria sfeisietei sub doanare streinci.

Duo Mohacz, parte de Unguri aleg rege pe Ferdinand

155

fratele lui Carol V, parte pe Ioan Zapolia 1526-1540

fost voevod de ardeal, acesta sustinut de Turci. In timpul
lui Soliman Ungaria impartita intre imparatul german care
plateste p. partea lui, tribut sultanului i loan Zapolia
care pastr .aza cealalta parte si Transilvania sub suzeranitate turceasca. Ferdinand se impaca eu Zapolia ea dupa moartea acestuia restul Ungariei si Transilvaniei sa
treaca la Ferdinand 1538 ; dar Ia rno4rtea lui, sotia sa
IsabeIa. proelama rege pe fiul ei loan Sigismund 1541
1545 sub tutela ep. Martinuzzi si suzeranitate turceasca.

In 1545 Turcii prefac partea Ungariei de sub ei in paqalie cu resedinta in Oren. Ioan Sigismund ramane
Vocrod de Transilrania tributard Tureilor, Ungaria impartita intro Turci si casa de Habsburg. Ruinare totala
Ungariei prin doue secole de lupte necurmate pe teri-

torul ei, intre Turcia i Austria prin neincetatele frecari intre pasii de la granita eu trupele imperiale, neputanduse niei odata trage lamurit limitele intinderei
ambelor imperii. De la 1565 se adaog certele religioase
interioare provenite din venirea Iesuitilor in Ungaria f$i
lupta lor contra protestantisrnului. Resboaele cele mari
sunt : 1) 1526-1567 Exp. lui Soliman I, term. prin paeea din 1566 ; 2) Resboiul terminal prin pacea de la
Sitvatoroc 1593-1606 ; 3) Resboiul term. prin pacea de
Vasvar 1661-1665 ; 4) Resboiul ligei sfanta term. prin
pacea de Carlovitz 1683-1699.

III. Istoria Poloniel de la originea Statului

pana la inoartea liii August lE de Saxa 960-1733.
1storia Poloniei 'Anil la lageloni 960-1386.
Popoare Slave ocupa in secolii VI ki VII locurile 0,riisite de Germani : Venzii in Prusia, Cechii in Boemia
si Moravia. Slovenii in &hitt, Carniolia si Carintia. Asezki rnai puternice la Dunarea de Jos in terile romiine
Serbia, Bulgaria, lliria, Dahnatia, Bosnia, Slavonia, Croatia si pima, in Macedonia si Grecia Trunchiul principal al Slavilor ram'aue in Nor-Ost: Lefii la Vistula; alti
slavi numiti mai tarziu Itiqi mai spre rash,"rit.

156
Rainura slava a Lefijor asezata i. Vistula si Oder, iniOxtail in Po loni Finga Warta si Oder, Masovi la Vistula mijl. Bialocrobati la Vistula sup. Sileziens 1. Oder.
Polanii sau Polonii devenind mai puternici dau numele
intregului neam. Dupa tradifie, cel in. vechiu principe
este Lech; MIS stingerea familiei sale P. aleg pe Psast;
cu al 4-le Piast, Miescislav, incepe siguranta istorica.
? 960-992 .Miescislav. Poionii ce primiserii in parte
crestinismul bulgar (p. 87), tree la catolicisni, cazand si
sub euzeranitatea lui Oton cel Mare. Infiintarea ep. de
Posen, introducerea feodalismului.

992-1025. Boles luv uneste toate triburile polone in

un stat, intinde marginile terei spre apus fang in Moravia, spre asarit pan& la Kiev. Capata" corona regalg
de la papa 1024.
Polonia desbinatd in ducate, lupte contra Germanilor,
Rusilor, Litvanilor si Prusilor, care singure mai mantin
unitatea neamului. In contra Prusilor eheam'a ducele
Conrad de Masovia pe Cavalerii Teutoni din Asia 1230
In timpul imp. Frideric II Po lonia scapa de sub Germania.

1305-1333. Vludislav I nepotal ducelui de Masovia

uneste ducatele polone ear in un reg cu cap. Cracovia.
Casimir cel mare 1333-1370 fiul pieced. cucereste Galitia si Rusia rosg. Cu el stingiinduse familia Piastilor
nobilii aleg domu pe regele Ungariei Ludovic cel Mare
1370-1386 care le acerb pentru aceasta scutire absolutd de orti ce ddri.
Po Ionia, inchisii; din spre miiri, en foarte putine oracle

aria o populatie mai mult ampeana, impartita in nobili, proprietari de piimat, i erbi muncitori. Comert
si indlistrie putina, in miina streinilor, mai ales Evrei.
Nobilii ertstigg tot mai multe privilegii i drepturi fata
cu regele.

1386-1570. Dinasia electiveredithrA a Iagelo-

nilor. Perioada cea mai infloritoare a Poloniei. Murind

Luovic fara mo0enitor, nobilii aleg rege pe Iagello ducole Litvaniei nurnit Vladislav II 1386-1434. Litvania
ere0inizata, unita cu Polonia
Vladislav III. 1434
1444 e i rege de Ungaria ; moare la Varna c. Turcilor.

Casimir IV 1447-1492; lupta mare c.

Teutonic pe care '1 supune 1466.

ord.

157

Sub aceste trei domnii, puterea nobililor creste mereu.

Ei formeaza adunari provinciale unde se intelegeau asapra intereselor lor inainte de a merge la adunarea generala, dieta, 1404. Capata dreptul de a nu fi arestati
fara judecata 1430. Dreptul de a declara resboin si a
inchee pace trece de la rege la dicta 14o4. Fiind nobi-

lilor cu greu a veni cu totii la dieta se intoemeste ca

fie-care district sa trimita la dieta cate doi representanti

cu mandat ilnperativ, care representanti formau inipreuna
cu membrii clerului inalt $i cati-va dregatori mai marl
a. n. parlament polon 1468.

Sub Ioan I Albert 1492-1501, Alexandra 1501

1506, Sigismund 1 1506-1516 $i Sigismund 11 1546

1572, cu care se stinge familia lagelona, Po Ionia castiga
in intindere teritoriala i devine cea mai insemnata putere din Orient. Dar pe langa causele de decadere expuse se adaug turburari religioase aduse de disid(n(i
(calvinisti, protestanti, sociniani refugiti in Po Ionia); ei
capata Ia urnia drepturi egale cu Catolicii.

1584. Po Ionia regal electiv. Inceputul decaderei ei;

Ilenric III de Anjou doinueste cate-va luni 1574Stefan Batori prine. Transilvaniei 1575 1586. Sigismund III de Svedia 1586-1632. Acesta urmeaga si in
Svedia de Ia 1592-1600 dar din causa deosebirei de
religie intre Po Ionia $i Svedia, unirea se ripe alegandu-se in Svedia Carol IX tatal lui Gustav Adolf. Resboiu en Polonii reinoit de Carol X Gustav in contra fiilor lui Sigismund III, Yladislav 11 1632-1648 $i loan

Il Casimir 1648-1672. Polonii br tuti la, Varsovia 1656

inchee pacea de Oliva 1660 prin care perd la Svedia
Livonia si Estonia, ear Prusia scapa de sub suzeranitatea bor. Resboiu cu Cazacii cari din cauze religioase tree
sub suzerauitate rusasca 1654. Resboin cu Rusii in care
Polonii perd Smolensk, Kiev $i tara din colo de Nipru.
Pe !toga perderile exterioare, cregterea puterei nobililor prin dreptul abnorm a liberum veto (un singur vot

158

contrar a unui nobil, faces sa cada ori ce propunere in

parlament). anarhie interioara.

Pupa Mihail Wisnoviechi 1672-1674 vine loan Soblesky 1674-1696 liberatorul Vieaei 1683, lupta cu

Turch, dar recunoaste cedarile Acute Rusiei. August II

de Saxa 1696-1733 lux si coruptie nomarginita ; se
sprijine pe Rusia contra unui partid ce vroia sa aleaga
un principe francez (pr. de Conti) De aice dusmanie cu
Svudia (Carol XII). August e resturnat doi ani cat domneste Stanislaus Les2insky 1704-1706 cel. pus de Carol
XII, apoi revine la tron.

IV. Istoria Rusiel de la inteineerea Statulul plina

la moartea lai Petra cel mare 802-1725.
Istoria Rusiei pang. la Ivan Wasilievici I, 862 1462
In secolul VI fundarea oraselor Slave Kiev, Nowgorod.
Sim ii

de la Nipru amenintati do Chazari; cei de la

Wolchov de Waregi, natie scandinavii goticii ce ie numf le de Rugi in secolul IX. Until mai multe lupte principii Waregilor intemeiazg o divastie la Slavii din Novgorod. Rusii se slavizaza tsi dau numole lor natiunilor
slavone de acolo.

862. Ilarik in Nowgorod. Un alt Stat rus se fundeaza de WareguI Ascold in Kiev, de undo alunga pe
Chazari.

882. Olaf urmlitorul lui Rurik supune Statul Kiev si etremail, aloe resedinta. Pritdaciuni contra imp. de ligsarit.

855. Olga vacluva lui Igor, um. lui Olaf, se boteaza.

Rusii incep a primi erestinismul reisdritean, precum o
facuse si Slavii din peninsula Balcanului.
1233. Rafii cad sub Mongoli. Geugiskban bate pe Rusi

la Kalka si i supune afarli de Novgorod.

Sub dozonia
Mongolilor, Rusii poarta resboae cu Svedezii, Polonii, Lit-

vanii, perd Volinia si Kievul, la acesti din urma 1320.

1402-1505. loan Vasilievici I, 'eel Mare, scoate

Rusia de sub Mongoli; stremuta resedinta la Moscva, se
insoara cu o princesa bizantina, intemeiaza idea ca cza-

159

rul este mostenitorul natural al imp. de Rastirit. Neatarnarea biseritei rusesti prin crearea unui Mitropolit
ales de episcopii terei, dupa, caderea Constantinopolei.
Reguleaza neimpartirea imperiului ; aduce mesteri din
Germania si Italia -- Joan Yasilievici II eel Cumplit
1533-1581 cucereste Kazan, Astrachan, o parte din Siberia. Infiintaza tipografii, face tratat comercial cu Anglia, creaza armata permanenta a Strelitilor ; supune pe
Cazaci. Cu Feodor 1587--1598 se stiuge dinastia lui Rurik.

1598-1613. Perioada de anarhie. Un calugar sa da

drept Demetrius fratele lui Feodor. euprinde Moseva cu

ajutor polon. TJrmeaza alti 3 pretendenti ce sustin a fi
adeveratul Demetrius, sustinuti de Poloni, Svedezi etc.

1613. Casa Romney. 0 adunare de boeri, preoti si

deputati orasnnii dau lui Mihail Bomanov 1613-1645
putcrea absoluta a CzarilOr. Alexei B. 1645 1676
cucereste Smolensk, Kiev si a. de la Poloni (loan Casimir). Cazacii tree de la Poloni sub ascultarea Rusilor cu
care erau de aceea$i religie ; crearea de mauufacturi $i
exploatarea rninelor. Feodor 1676-1682 /van H 1682
1689 fiul m. mare a lui Feodor, pus de Streliti pe
tron, resturnat de fratele seu mai mic Petru.

159-1725. Petru eel Mare. Civilisaterul Rusiei,

cheama multi streini, mai ales meseriasi si constructori
de corabii, deschide mine, trimite multi tineri in Apus;
merge in Saardam (Holanda) unde invata el singur constructia corabiilor. Preface armata sa pe piciorul european. Cucereste Azovul prin pacea din 1702, construeste o iota pe Mama Neagra ; in lupta en Suedia, bate
pe Carol XTI la Pultava (v. Ist. Suediei). Isi deschide
marea Baltica i fundeaza Petersburgul la 1703, pune
stapanire pe marea Caspica. Suprima demnitatea patriarhala si inbintaza un sinod presidat de dansul, ca
autoritate suprema eclesiastica. Prin infiintare de porturi
trezeste navigatiunea, favoriseaza mult industria si manufacturile, fundeaza o academie de stiinti in Petersburg.

160

T. Teri le Romilne.
a) Moldova.
(De la moartea lui Bogdan pang la scoaterea hi Di-

mitrie Canteruir 1517

1712).

1517-27 gtefdnita V, fiul lui Bogdan, ales de tara,

inoeste en Sigismund al Poloniei tratatela tathlui sen

inchiete pe deplina egalitate ; se leaga a merge contra

Turcilor. Petra Rams 1527-46 in done domnii,

tiu

nat. a lui Stefan eel Mare Reinoeste tratatul lui Bogdan

cu Turcii in aceleasi conditii. Lupte in Ardent : Cand
Zapolia e alungat de Ferdinand, Petru il ajuta, bate armata imper. la Feldioara ie 50 de tunuri, prada pe StO
partizani imparatesti 1529, cuprinde apoi Bistrita pe
care o core ca multamita ; dar amenintat de Zapolia cu

Ora la Soliman o paraseste. Dupa a tria exped. 1533

Soliman trirnite pe un venetian din Const. Lud6-ie Gritti

ca sa delimiteze Ungaria turceasea de cea germana ; acesta vine cu planul de a resturna pe Zapolia si a pune

pe flii sei domni in terile romariaZapolia rescoala Ardenial ; Petra Rares {ii Radu Paisie insarcinati a ajuta
pa Gritti, il insala ; el moare ucis in Medias 1530. Lupta lui Petru cu Polonii pentru Pocutia. Petru batut la
Obertin 1531; mina lupta cu Polonii 1538. Tanguirile
Polonilor, uneltirile lui P. cu Ferdinand pentru a capata
Bistrita, uciderea lui Gritti, atacul contra Chiliei aduc
'pa Soliman contra lui Petru. El fuge in Transilvania
1538. Soliman pune domn pe Stefan Larusta fiu natural a lui Bogdan, preface pcfcherd in liaracia (tribut)
de 10,000 alb. Ucis fiind de- boeri i urmeaza Alexandru Cornea care fuge cand se intoarce Petra 1541. Dorn.
nia recapatata cu marl cheltueli la Constantinopole. Pe.-

tru zideste mai multe monastiri intre altele Probota si

Rasca. Imprumuta pe electorui Ioachim de Brandeburg
cu sume insemnate.

1546-1596. .Domnii de la Petra Ilaref pand la Motilefti. Elia 1546-51 fial lui Petru ales de boeri. Tur-

161

eindu-se se duce la Constantinopole. Stefn 1551 52

frate lui Elia, mare tiran se deda la obiceiuri tureesti,
persecuta pe arineni pentru a se imbuna cu biserica; ucis
de boeri. Dupa Joldea vine Alex. Lcpufneanu 1553-66
in done domnii, depune omagiul lui Sigismund, se easntoreste en Ruxanda him lui Petru Rares. Resturnat
de Jacob Eraelide Despot 1561-63 strein peotestant ce
ba zicea din familia lui Rares. Sporeste haraciul anca
eu 10,000 galb.; vroeste sa restoarne pe Petra Sehiopul
din Muntenia ce tinea eu Lapusneanu. Aduce protestanti,

intre altii pe Lucinius Gaspar Peucer, ginerele lui Melanchton face coaIi in Cotnari cu multi scolari subverttionati, combate hnoralitatea mai ales desporteniile eele
nerusinate, tinde a reforina biserica. Opositie puternica
in boeri : Gnspar eu multi altii otraviti. Tomsa insala
lefegii streini ai lui Despot si-i macelare0e. Despot inehis in Suceava, prins i ucis. Resbunari singeroase,
contra partizanilor lui. Pe aeest Limp Wolfgang Schreiber vinde carti de invetatura religioasa scrise in limbo,

romana. Stefan Tomsa 1563-64 resturnat de Lapis-

neanu ce s'intoaice pus de Turci ; resbunare cumplita

contra boerilor ; strica toate cetatile afara de Hotin 5i
stramuta capitala de la Suceava la Iasi ; moare otravit.
Bogdan IV 1566 71, minor sub epitropia Ruxandei ;
mare amicitie eu Polonii ; tratat eu ei contra tuturor
dusmanilor afara de Turci. Persecnta pe Armeni. Pe
eand Bogdan era prins de un creditor polon. Moldovenii
cer de la Selim domn pe Ivonia su _TOM I 1571-74
un fel de Vlad Tepes, restabileste prin energie or 'inen
diseiplina ; intrigile Kiajnei vrau sa'l scoata ; el refnza
a indoi tributul ; lupte eroiee cu Turcii pe care i bate

in einci randuri, pana cand tradat eade in manile lor

in batalia de la Haft. _Petra Sehioped 1574 -91 in
Moldova eel cu haraciul prea mare." Doi aventuriori
Ioan si Alex. Poteoava ii restoarna de doue oni, p atm
care e mazilit Urmeaza twin Eretieul 1580-82 pus de
Turci, pune zeeiueala pe boi, rescoala in tara. Petru

162

restabilit, zideste monastirea Galata, Mitropolitul Gh.

Movila refusa primirea Calendarului Gregorian. Nevoind

a mai urea tributul, Petru paraseste domnia.Aron Tiranul 1591-95 pus de Turei. ample tara de ereditori
Turei ; garda de streini, mazilit odata, el este restabilit
prin insistenta creditorilor sei la Poarta. Tratat cu Sigismund Batori-c. Turci lor.Stefan Resvan 1594-96.
1596., 633. Domnii de la leremia Movih la Vasile
Lnpu.

Wul Doninilor
Ieremia Movila
Simeon Movila
Constantin Movila
Stefan To msa
Radu Mihail
Gaspar Gratian
Alexandru IV

1596
1607
1608
1612
1616
1618
1620

Stefan Tomsa (II-a) 1621

Radu Mihaiu (II-a) 1623
Miron Barnovschi 1626
Moise Movila
1630
Alex. Radu
1631
Alex. Ilie
1632
Moisa Movila (II-a) 1633

Cu Ieremia Movila incepe inriurirea polona in Moldova,

alungat de Mihaiu se reintoarce dupa ce acesta e batut

de Basta si il bate pe Mihaiu la Telesin. Ceilalti domni
pui cei mai multi direct de catra Poarta, intre care Miron Barnovschi care abdiea nevoind se mareasca tribu-

tul catra Poarta. Alexandra Ines favoreste pe Greci,

persecuta pe boeri, care se rescoala sub Vasile Lupu,

ce ajunge $i Ia domnie dupa Moisa Movila.

1634-1654. Tasile Irodit I. Liapn.. Capata de la
Poarta, scutire de tribut pe trei ani. Taranii ruinati prin
multele resboae si devastari ii perd razasiele si ajung
in majoritatea lor muncitori pe pamenturile boerilor,
$erbi ai pamentului, neputandu-se inuta de pe o mosie
pe sits. Limbs roman& strebate pe deplin in caneelaria
domneasca si in biserica. Ureche scrie domnii Moldovei
1590, Varlaam, mitr. Moldovei introduce limbs romana
in biserica 1643, traduce Cazania 1643, scrie respunsul
la catehismul tiparit in Belgrad 1645, tipareste noul tes-

163

tament 1638-1644. Carte romaneasca de inv64atara a

pravilelor Imparatesti tradusa din elinete 1646. Sub
dansul se luereaza baile de metal : aur si argint, se organiseaza scoala din Trei-Erarhi (teologie, drept, limbele clasice), organisata de Sofronie, direetorul scoalei din
Kiew. Dosofteio mitr. traduce psaltirea in versuri 1680.
Luptele cu Matbeiu Basarab, pentru scoaterea acestuia
din domnie in 1637. Reinoirea luptelor in 1645. Matheiu
Basarab unit cu Racoti, pentru a inlocui pe Vasile Lupu

prin tiheorghe Stefan, intra in Moldova, unde e batut

de Vasile Lupu, cu agintor tataresc ; treeand in Muntenia Vasile Lupu e batut la _Pinta, dupa care fu prins
si in curand mull.
1654-1711. Domnii de la Vasile Lupu pdnd la Du-

mitru Contemir.

$irul Domnilor
1654-1658 Gheorghe Stefan IX.
1658

1660

1660-1662
1662-1666
1666-1667
1667-1669
1669-1672
1672-1674
1674-1676
1676-1679
1679-1684
1684 1685
1685-1693
1693-1696
1696-1701
1701-1704
1704-1705
1705-1708
1708-1710
1710-1711

Gheorghe Ghica
Stefan X.
Eustratie Dabila
Duca Voda
Ilia.3 IV

Duca Voda a 2-a oara

Stefan Petriceieu
Dumitrascu Cantacuzin
Antonia Roset

Duca Voda a 3-a oara

Dumitraseu Cantacuzin a 2-a oara
Constantin Cantemir
Constantin Duca
Antioh Cantemir
Constant. Duca a 2-a oara
Mihaiu Racovita

Antioh Cantemir a 2-a oarii

Mihaiu Racovita a 2-a oara

Nicolai Mayrocordat,

164

Tars cade tot mai mult sub Turci, care schimba domnii dupa placul lor ; banii incep a jfica un mare rol la
Constantinopoli pentru capatarea domenielor romane si
brood incep cu Clantaci,zin a veni la domnie. Domnii Mol-

dovei indatoriti de catra Turci a merge cu ei in expeditiunile lor d. e. in contra Tatarilor. Cheltuelile pentru
capatarea domniei se revarsa asupra terei sub forma de
grele biruri (pogonatul, vadraritul, fumaritul, etc.) din
care causa teranii decad necontenit, platind singuri darile. Poarta incepe a numi la domnie pe dragomanii sai,
precum face cu Necolai Voda Mavrocordat.

b). Tara Munteneascd.

(De la moartha lid Vlad Tepe. Viet la moartea lui

Const. Braneoveanu 1493-1714).

1493-1521. Domnii religioase a lui Radu V si N.

Basnntbil.Radu V. cel Mare 1493-1508 ; patriarhul
Nifon refngit in Muntenia organiseaza biserica ; episc.

de Rininic si Buzeu. Dupa Milaciu III eel Ben 1508

11 resturnat de Parvulesti, vine Vladutie 1511-13 si
el resturnat cu agiutor furcese ; apoi Ntagoe Basaraki
1513-1521 foarte religios. Zideste monastirea de Arge6
Mitropolia de Targovistea, impodobeste rnonastirea din
A tos, Sinai, Ierusalim. Cheltueli colosale peniru aducerea moastelor lui Nifon, pentru sfintirea monast. de Arges. Ineeputul instrainarei manast riloy terei cu averile
lor inchinandu se (punandu-se sub jurisdictia) episcopiilor streine din Atos, Ierusalim, Constantinopoli, in contra dreptului canonic. Neagoe autorul unni tratat politico-moral pentru flub sea Teodosie saris in romaneste (?).
In privirea politica tara e slaba ; dare de 600 copii p.
corpul lenicerilor.
1521-1546. Domnii de la Neagu la Mircea Ciobannl.
Teodosiu 1521 sub -tutela unchiului seu Preda,
resturnat de boerii din Buzeu, care pun pe Radu Calti-

garul resturnat si el de Rada de la Afamati 1421

29

care domneste in doue randuri intrerupt prin domnia unui

165

Vlad VIII Basaralui. Radu taet de Turci care pune

domn pe Moise fiul lui Vlad. Acesta resbunandu-si asupra boerilor e pftiAt la Oust. si nevoit s fuo in Tr.
De nice vine cu ajutor c. lui Vlad IX 1530 32. Fintild V 1532-34, ucis de boeri, Radu iXPaisie 1534
46 fost egumen de Arges ie parte la uciderea lui Gritti
(v. Moldova) pentru care e mazilit de Turci, urmandu-i
Petru I. In eurand resturnat, intra in Tr. prinde pe
Mailat, ce vroea sa se declare Yoevod din ordin turcese

in uni6 cu Pefru Rares 1541.

1346-1593. Domnii de la Mireea Ciohanul la Mihaiu
Viteazul, Mireea III Ciobanul 1546-59 fiul liii Mihaiu
cel Reu, pus de Turci. Intro, de doue ori in Ardeal din
ordinul lui Soliman. Nazi it in 1554 i urmeaza Patraru
cel Bun pentru ca nu au ucis pe boeri," otravit in
1558 de Vornicul Sokol. Mircea se intoarce si moare,
Petru III Sehiopul 1559-1562 fiul lui Mircea, sub tutela doamnei Kiajna fiiea lui Petru Rares. Lupta de la
Serpanesti contra boerilor partidei Sokol. Petru ajutat
de Turei ; haraeiul sporit. Murind Selim mazileste pe
Petru, dar Kiajna face sa-lu numeasca domn in Moldova,
ear in Muntenia vine frate-seu Ale.vandra II nevristnic
1367-77 sub care tot Kiajne domneste. Mihail Galcata

1577 90 in done randuri intrerupt prin domnia lui P.

Cereal 1583-85 liul lui Pritrascu. Mihail spore* birurile : galeata, napastea, zecimea de stupi din 5 unul. Ur93, apoi

mean Stefan Surdul 1591, Ale.vandru 1.111591

1593

1601. Mihain Viteazul. Pentru a seapa tara

de neoriinduelile Turcilor, faee un tractat eu Siomund

Bathori vi eu Aron a! Moldovei, ucide Turcii din Bucuresti. Treee Dunarea arde Rusciucul, Silistra si IIhrsova
precum si Braila, care erau in manile Turcilor ; veniud
In tron Sultanul Mahomet III trimitr, pe Sian-Pasa,
care este batut de Mihain la Caluyareni in 13 August
1795. Dupa bataie Milmiu se retrase in spre munti apoi
se scot Turcii din tara cu ajutorul liii Sigismund i al

lui Resvan, care cand se intoarce e batut de leremia

166

Movila. La 1596 Sigismund Bathori, trace Transilvania

imparatului Rudolf, in 1599, calca tractatul oi cheama

Pe Andreiu Bathori, cardinal din Po Ionia, la domain

Transilvaniei, aeesta se uneote cu Ieremia Movila c lui
Mihaiu, rare atunei se hotare,?te se-i scoata, pe amendoi
din donmie Bate la Se limber pe Andreiu Bathori i eapats domnia Transilvaniei, bate apoi pe Ieremia Movila,
devenind dotn peste c le trei tcri omane. Ungurii din
Transilvania, duomani lui Milmiu, promisese lui Rudolf
supunere daca 6i vor scapa de Mihaiu oi ofera guvernul
terei lui .Basta, generalul anstriac, Basta bate pe Mihaiu
la Miriolau (18 Noemvrie 1600), apoi Polonii il bat la
Telesin. Mihniu se duce la imparatul Rudolf, care-i da
comanda, alature cu Basta in contra lui Sigismund I3athori. Ambii bat pa Bathori, dupa aeeea naseandu-se o
gelosie intre Basta oi Mihaiu, el este ueis de Basta (1601).

1601-1711. Dontaii de la Miltaia Viteazal pciaci la

moartca lvi Conetantin Branoveanu.
$erban .8taralt 160 l--1610. Szekely aluno pe Basta
en ajutorul Turcilor, Qerban unit cu imparatul Rudolf
ucide pe Szekely. Dupa aceea Gheorghe Bathori ajunge
domn Transilvaniei eu ajutor tureesc. El vra se devina
oi domn Munteniei, dar boerii aleg pe .Radu Mihnea
16 .0-1616. Dupa el urineaza Alexandra Yoda 1616
1619, apoi Gavril Yoda 1619-1620. Dupa alti doi domni

Leon Yoda Tomfa 1630-1633, sub care se revolta boerii, pentru favorirea Grecilor 4i impunerea de dari, pe
care nu le putea scoate de la popor. Conductorul revoltei este Matheiu Basarab, care ajunge i domn eu ajutorul lui Mehemet-Abaza-Paoa.
Mothein Basarab 1633-1654.

Luptele cu Vasile

Voda. (Vezi la Moldova). El ia de la Greci ruanastirile

inrhinate pi-i persecuta, zideote multe biserici noue
reconstrueote eetatea Targoviote. Institue tipografie in
Targoviote, tipareote pravila cea mare, un corp de legi
canonice, civile oi criminale oi diverse invetaturi morale,

167

traduse din greceste dupa Alexie Aristin de Stefan mitropolitul de Targoviste.

Constntin Ilasarab 1654-1658, vroeste a desfiinta
pe seimeni (militari streini) care se revolta, nadusiti din
ordinul turcese de Gheorghe Stefan. Scotindu-se din
donmie pentru un ajutor dat lui Racoti, care agiuta, pe
edezi in contra Polonilor se pune in lona seu

Nihnea III 1658-1660. Duo dansul urmeaza inni

multi domnitori liana la

Serban (antaeuzin 1679-1689. Viena este incunjurata de Mahomet III, la care ie parte Sorban si Duca
din Moldova 1683. Dupa ce imperialii Wand pe Turci,
constrang pe Mihail Apafi a renunta la proteetia lor,
aceia capata influenta si asupra lui Serban, eand moare.
Constantin Brancovanu 1689-1714. In resboiul dintre Turci si Rusi din 1711 in care Dimitrie Cantemir
se aliase fatis en Petru eel mare, se aliaza si Branco-

vanul eu el, ceea ee duo ce Tamil batuse pe Rusi la

Prut, fa spre mare nefericire lui Brancovanu, care fu
prins de Turci i i ucis impreuna cu toata familia sa.
c) Transilvania.
(De la caderea sub Turci, piina la trecerex ei sub casa
de Austria prin pacea de Carlovitz 1026 1699).

1526-1545 Transilvania en o parte din Ungaria sub

Ioan Zapolia i loan Sigismund.

1545. Transilvania tarei proprie tributara Turcilor.

_roan Sigismund 1545-71. Tutorul lui Sigismund, ealugarul Martinuzi trece Ia Ferdinand, inchide pe I. Sigism. i pe muma-sa in Belgradul ardelean ; scapati du
Die $i Mireea III din ordin turcese 1550. Ferdinand cere
de la Isabela indeplinirea tratatului din 1538, intra in
Tr. Turcii pornesc in contra-i impreuna en Lapusneanu
si Mireen, dar generalul Castald seapa de cicestia stirnindu-le competitori. Lapusneanu i Radu restitue din
ordin turcesc pe Isabela in scaun 1556. Ciuma cumplita.

168

Stefan Bathori 1571-1576 sustinut de Turci contra lui BeChristclor Bothori 1576 81
les de partida imperiala
devine domn dupa suirea fratolui seu pe tronul Poloniei.

Sigi.miand JLttlwri 1581-99. Alianta cu Rudolf II cu

Aron si Mihaiu Viteazul c. Tureilor (v. Tara Munteneasca). Resultatul luptelor lui Mihaiu, p. Transilvania,
este eaderea ei momentana mai tare sub imperiali.
1604. Principii calvini. Stefan Bacicai 1604-1606
coronat de Turei rege de Ungaria, prin tratat cu. Rudolf 11 renunta la aeeasta. Prin paceade la Sitvatorok
Tr. remhne ea mai nainte sub suzeranitate tureeasea.
Murind Bacicai, partida imper. alege pe Sig. Racoti, care

treee drepturile lui Gabriel Bathori ; cea turceasca pe

Valentin Homanai. Diipa lupte rarnane Gabriel Bathori

160-1613. Poarta i impune a nu prirni in refugiu vre

un voevod roman ; aeestia sa nu aiba dreptul a cumpera

eastele in '1 r Resturnat si neis p. tirania lui. Bellen
Gabor 1613 1629 se amesteca in resb. de 30 de ani,
basat pe protestanti i pe Turci, vra se eucereasea Un-

garia germana, Boemia s. a., parasit de Turei, inchee

pace eu imparatul 1624. Dupa alungarea lui Frideric
din Palatinat, socrul seu regele de Anglia Iacob I stirneste ear pe Gabor, care se insoara eu Caterina de Hohenzolern. Tratat de subsidii eu uniunea protest.; bate
impreuna eu Mausfeld pe Wallenstein Ia riul Gran. Lipsa

de bani si victoria irnperialilor la Lutter asupra regelui

Christian de Dartemareajl fad RA inehee pace. Pastreaza
Tr. si 7 comitate din Ungaria germana.Georgiu I Pacoti 1630L1648 protestant, pastreaza scatinul dupa lupta ea Caterina ce se eatolicise, de asemine eu fratele
lui Gabor, Stefan Betlen ; victoria mi Racoti In Szalota.
Racoti ramane platind 40,000 taleri tribut. R. urmeaza
planurile lui Gabor c. Austriei ; tratat eu Francea si
eu Tortenson, Ponta ce purta resbel en Venetia p. Candia nevroind sa se striee cu Austria il opreste. Tratat
cu Austria renunta la corona Ungariei, pastreaza Transilvauia i pe cat-va trai Mica 6 distritte din Ungaria

16

germ.Georgiu II Bacoti 1648-56 se uneste cu Sve-

dezii (Carol X) c. Poloniei ce era in pace eu Tureii, destituit precum i Voevozii C. Basaraba si Stefan, in loeul bor se pun .Mibnea si G. Gbiea compatrictul Vezirului Mohamed Koprili (albanez). Mohamed porneste cu

ei contra lui Racoti care se retrage, pune domn fara

alegere pe Acatius Barcsai 1656-61. Racoti unit eu
Mihnea ce se leaparla de Turci pentru insulte suferite,

scot pe ,Ghica din Moldova, dar venind Tatarii asupra-le

tree in Transilvania Racoti moare la Szarnosfalva 1660.
Ceraniu-se de Turci 500,000 taleri clespagubire, Barscai

se hsa de domnie. Ioan Kemeny cearea a se alege, ucide pe Barcsai ; nu e recunoscut de Turd.
JIIiltail
Apofi. Kemeny *tat de Rudolf moare in lupta. De nice
resboiul intre Turei si Austria term. prin pacea de la
Vasvar. Imparatul sa nu se arnestece in Transilvsnia sa
impedece partidele lui Racoti si Kemeny a fare turburari. Transilvania pastreaza vechile ei privilegii, err deosebire alegarea libera a principilor. Dupa resboiul ligei
sfinte c. Tureilor, Transilvania e cuprinsa in urina bataliei de la Mohaei de imperiali 1687. Cetatile primesc
garnizoane germane.

1699. Pacea de Carlovitz reetinoate treeerea Transilvaniei ca fard separatd sub corona de Austria.
Starea Roniiinilor.
Po/iticti: Prin caderea Ungariei sub Turci i Germani, multi Unguri fug in Transilvania iumultese nuinerul magnatilor in &ulna iobagilor,
c. m. multi Rom'ani. Natianea roniuiii far'd nici un drept
nefiind diutre cele trei (Unguri Secui, Sasi) ea este nu-

mai suferitg. ct timp le va pl4cea principilor i regnicolilor," pentru interesul public." Ea e consideraa
ea ,,o 1iin

de jos," Rom'Anii siint numiti in acts oficiale

vagabouzi i talhari ;" ei nu pot purta antaloni, cisme,

pararii duple de on florin, nici ciiincga de giulgiu" etc.
u _pot purta arme sub pedeapsri de a perde mana dreapth:

b) Religiousii, tot aga de rri. Ei snot persecutati pentru

religia ortodocsii pe cand. ceilalti stint refeungi Batt
catolici. Religia protebtantil recunoscutii oficial 1557,

cea romana nu e din cele recepte " Preotii sunt datori

proprietarului un onorar pe an; fii lor ans sunt iobagi,
8

170

Preotii numiti in acte oficiale ,,hoti si gasde de hoti"

Mitropolitii Transilvaniei ce se hirotonisau de Mitropolit

Terei Muntenesti*) incearcl in zadar a ugura mAcar starea clorului. Cu gren reusesc a dobandi ea iobagul devenit
preut s'A, se poat ii. muta de pe o proprietate ,Aacii ans6
episcopul rouninesc va ti ascultAtor de eel ealvinesc."
Pe timpul ml Georgiu II Racoti. Mitropolitnl Ric Forest
combate lAtirea calvinismului intro Romiini; e destituit
rin intrigile calvine de insus sinodul preotilor romani (1.)
Stefan II Simoniu se alege, care se leagA a nu impedeca
treerea Romitnilor lit ealvinism, a asculta de ep;se. ealvin; nici un Ungar SA nu fie botezat situ ingropat de
un preot roman. e) Litcrorti. Reforma introducand in
Transilvania predica in limbele nationale, silintele de a
intoarce pe Romani, aduc tradueerea cktilor bisericegti
din slavoneste in romAnegte i infiintarea de scoli romaneeti. Cazania tradusii in 1560. Psaltirea in 1651. Si-

nodul bisericei romane scoate limba slavona din biserid. 1675.

PERIOADA IL

TREZIREA. INTELECTUALL
(De la pacea de Westfalia pitnii la revolutia fraucezA 3648-1789).

a) Apusul.
I. Istoria Anglia de la Republica pana la paeea de
Versailles 164S-17S3.
1648-1660. Anglia repub1wi. Cromvell bate pe Irlandezi $i pe Scotieni ce sustineau pe fiul lui Carol, la
Dunbar 1650 $i Worcester 1651, disolve parlamentul din
1647, face sa se aleaga un altul de independinti fanatici

(Barebonneparl.) care isi depune puterea in manile lui

Cr. 1653-58 Cromvell protector. Natiunea resista Done
parlamente disolvate caci nu recunosc constitutia data
de protector. Nobilii refuza a reconstitui camera lorzilor.
*). De aice numele de Mitropolit al Ungro-Vlahiei.

01.

Vroeste sa se declare rege, dar armata nu-1 sustine.

Inadusa vr'o 15 rescoale, institue judecati prin comisiuni,
face cruzimi. In afara insa puterea Angliei sustinuta, cu
maretie; protegue$te pe protestanti in toate terile, apara

comertul oriental al Angliei, nimice$te piratii din Mediterana. Loveste foarte tare comertul Olandei in favoarea celui englez prin actele de navigatitme" (Corabiile
streine sa nu aduca in Anglia decat thbricate din terile
lor proprii) Amiralii Tromp $i Ruyter batuti de Monk
1658-60 Anarch ie. Richard
1(354. CI:oinveli+ 1658.
fiul lui Oromvell protector se leapada. Domnia lui Cr. incepe a fi privita de popor ea nelegiuita, Carol I ca jertfa
a revolutiei independentilor. Natiunea era in majoritate
p. regat. Jignirea intereselor prin anarchic aduce rechemarea Stuartilor prin generalul Monk.
1660-1685. Carol II. Amnestia nerespectata ; viata
scandaloasa, cheltueli enorme pentru care vinde portul
Dunquerque *) Frantiei. Fratele regelui devine catolic.
Regele proclaina actele de toleranta" carora parlamentul opune actele de incercare" (testacte): flu poate fi
dregator in Anglia eine nu recunoaste pe rege de cap
al bisericei $i nu iscaleSte o deelaratie contra transsub-

stantiatiei. Reg-le insala pe giuvaergii din Londra p. o

mare suma de bani. Arderea L. atribuita papi-Ailor ;
2000 alungati. Parlamentul cere excluderea fratelui regelui de la succesiune. Regele concede multe alte cereri
p a scapa de aceasta, intre altele Habeaseorpusacte":
nimine nu poate fi arestat fara mandat inscris, $i nu poate
sta inchis mai mult de trei zile, fara a fi interogat de judecator.

1685-1688. Iacob II. Revolta lui Monmouth, 330

executati, 800 deportati. Primirea unui nunciu papal,
proteguirea Iesuitilor, permisiunea cultului catolic privat,
dispensele de la testacte, principiul ca regele poate dispensa de legi, in fine nasterea unui mostenitor catolie
aduce alungarea definitiva a Stuartilor.
*).

Luat de Cromvell de la Spania.

8*

172

16S8-1714. Casa Orange. Wilhelm de Orange 1688

1702, sefalrepubl. Olandei, barbatul Mariei, fiieei protestante a lui Iamb II, chemat la tronul Angliei. Iriandezii sustin pe Iacob ; batuti la riul Boyne 1691. Suecesium la tron numai membrilor protestanti ; responsabilitatea ministeriala, cheltneala eurtei despartita de budgetul statului. Prin Bill of. right se restabilesc drepturile natiunei incalcate de Stuarzi. *) Anna sora Mariei
1702-14. Unirea parlamentului Scotiei cu acel englez
(dreptul privat si organizarea bisericei raman separate);
Britania-Mare 1707. Participare stralueita in resboiul de
succesiune spaniol castiga prin paeea de Utrecht mai
multe colonii americane fraceze si Cobraltarul de la
Spania. }iota engleza cea mai puternica a Europei ; 232
vase mari cu 9950 tunuri i 54,000 marinari. Desvoltare
man a comertului.
1714.

Casa de llanovra (care domneste si astazi)

Georg I 1714-27, principe electoral de Ilanovra, coboritor din like, lui Jacob, Elisabeta, sotia electorului palatin Frideric. Lupta cu Iaeob III pretendent catolic.
Georg I 1727-60. Amestec in resboiul de succesinne
austriac, de nice resboiu eu Frantia, care sustine pe Carol Eduard, pret. catolic. Acesta batut la Culloden ultima Wane pe pamCmt englez 174(5. Georg 111 1760
1820. Termina resboiul eu Frantia prin pacea de Paris
1763; Anglia eastiga eolonii franceze din America. Inceputurile cueeririlor in India. Lord Clive supune cornpaniei cele 3 regate, Bengal, Behar si Orissa. De aice
puterea cea mare a Angliei si desvoltarea imensa a comertului seu. Casa statului nese in deficit ; 146 milioane 1. st. datorii. Incerearea de a spori darile coloniilor
americane fan voea Ion, aduce revoita acestora sustinute
*). Regele nu poate suspenda niet o lege. Mrile sau ridiciiiile
de armat neincuviintite de parlament stint nelegale. Cetatenii au dreptul de petitie la parlament. Alegerile s'a: fie
libere. Discursurile din parlament nesupuse la nici o respundere.

173

de Frantia i Spania si de neutralitatea armata ; dupa

9 ani de lupta Anglia reeunonste neateinnanea State lorUnite in pacea de Versailles 1783. Dhtoria se suise la
238 mil. Revolta mare in Irlanda pentru neatarnare ; in
Londra rescoala contra Catolieilor. Atunci vine la ministerin Pitt 1783.

Istoria Frantiei de la moartea lai Richelieu

piina la revolutia eea mare 1643-1789.

1643-1715. Ludovie XII'. 1) Minor 1643-59 :

Ministru Mazarin. Revolta in Paris pentru dfiri; Turb.
Frondei 1648-53 ; nobilii vrau sa reeapete puterea. Pacea de Vestfalia 1648 ; cea de Pirenei cu Spania ; Frantia capata Arras, Thionville etc.. si comitatul Roussillon.

Lud. easatorit en Maria Teresa de Sp. care renunta Ia

oni ce drept de mo.;tenine. 2) Guvern personal al lui L.
1659-1715: Absolutismul la culme Fetat c'est moi";
parhunentele reduse la simple tribunale ; nobilii atrai Ia
curte prin lux si petreeeri. thre desvoltare literara si
artistica (v. cultura); a industriei prin Colbert; coined
intins proteguit prin marina insemnata (100 vase de
linie); Ministri si generali eminenti Lyonne la externe,
Louvois la resbel, Vauban la fortiticatii ; Conthi, Turenne,
Luxembourg, Vendme. Frantia ajunge la preponderenta

politica (limba franceza inlocueste in diplomatie pe cea

latinft) literara, artistica ; limba, modele, moravurile franceze se intind pretutindene. Supunerea oarba a terei guvernului despotic al lui L. provine si din dorinta de
glorie militara a Francezilor, careia L. corespunde cu
prisosinta.
Resboac. R. de devolqinne 1666-68. La moartea
lui Filip IV, L. pretinde oiL desi sotia sa renuntase la
succesitule spaniola, renuntarea era null pentru Terile
de jos unde exista dreptul de devolutinne. Cueere:7te cateva cetati; oprit prin formarea triplei aliano intre 0lauda, Anglia i Svedia.
2). R. cu Wanda 1672-79 p. provocarea triplei aliante. Ludovic aliat cu Sve,ilia, Carol It de Anglia (cum-

174
Orat). Olanda cu Elect. de Brandeburo, Spania $i Imp.
german. Svedezii batuti de Elector lit.Fehrbellin 1675 ;
lupte cu sums divers. Pacea de la Nimega 1678: 0)anda
DU perde nimic, Spania mai muhe orase belgice Ei Fran-

che-Comt; la St Germain en Laye 1679 cc Electorul

care inapoeste Pomerania Svediei.

3). .Reuniunile 1679-84. In tiny de pace, L. insti-

tue ccmisii care se hotarascii, ce teritorii s'au mai tinut

and-va de acele cedate Framiei in ultimele tratate ; regele execua hothririle cu armatele sale. Strasburgul

ocupat 1681; 80(1 loealitati adause Frantiei.

4) R. Palatinatului 1688-97. Reuniunile provoaca

alianta de Augsburg : Olanda, Imperiul, Electorul de

Brandeburg, Savoia, Spania, si Svedia. L. devastrt cumplit Palatinatul, bate pe Olandezi la Fleurus, pe duccle
de Savoia ; perde lAtna navalk." do la La Hogue. Pace
la Ryswick 1697 ; Germ. perde Elsasul cu Strasburgul
si teate aucxkile faeute prin reuniuni.
5). R. de suecesiune spaniol 1701-14. Murind Carol
II de Spania, lerantia si Germania pretind succesinnea,
una de pe Maria Teresa sotia lui Ludoric XIV, cealaltg
de pe Margareta Teresa sotia lui Leopold, ambele surori
a lui Carol 11. Germ. aliatii ea Portugalia, Savoie. Electorul Friederic, Anglia si Olanda Ludovic pune in tronul
spaniol pe nepotul sen Filip (V) Francezii bktuti la Iiiichstiidt de Euiren de Savoia i Marlborough, in Belgia la
Ramillies 1706, in Italia la Turin 1707, la Oudenarde
Malplaquet 1708. Mtn!) pace favoiabila In Utrecht 1713
din cause ertderei ministerului Whig si retragerea lui Mal-

borough, apoi din aeea a morpi lui losef I imp. Fratele

seu Carol pe care vroeau a'l pune in Spania, devine imparat i venind si in Spania ar fi reitioit monarhia lui
Carol V, ceea co nimene nu vroia, Prin acea pace Filip
V remane in $p.; Prusia devine regat; Savoia capata,
Sardinia si devine regat, Anglia colouii franceze. Pacea
de Rastatt 1714 cu Austria cars capiita Terile do jos,
Sicilia, Neapole gi Milanul de la Spania.

Resboaele ei luxul sarficesc tara, B vocarea edietului

de Nantes 1635 alunga din Fr. 500,000 de protestanti,
cei mai buni industriasi francezi, ce fug mai ales in Prusia. Autorii cei mari ei toti oamenii insemnati dispar
far& urmaei, cad numai lingueirea i favoritismul aveau
trecere. La moartea lui Lud. tara e ruinata ; datoria public& 3500 milioane de livre.

175

1715-1774. Ludovie XV. Sub regenta ducelui Flip

de Orleans, desfranari $i cheltueli enorme ; catastrofa
lui Law mareste nernesurat datoria i ruineaza.

In contra acestui guvern $i a intregei stari soeiale se

na$te o opositie, mai anteiu in literatura, indreptata mai
ales contra religiei $i a ideilor, apoi in contra starei sociale $i a guvernului. Mi$carea ineepe de la contactul cu
literatura engleza care invata pe Franeezi: 1) libertatea
de cugetare in religie, 2) idei de libertate politica $i
guveruare autonoma, 3) libertatea industriei $i a. cornertului de corporatii $i monopoluri. Aceste idei se desvolta puternic prin multi oameni insernnati (v. cultura)
dintre care Voltaire, Montesquieu si mai cu sama Rousseau au cea mai mare inriurire.
Din aceasta ciocuire mare intre fapte i idei se na$te
revolutia franceza.
1774 1789. Ludovie XVI, doritor de imbunatatiri
anse slab $i necapabil. Indreptarea finantelor e lucrul
cel m. urgent. Ministrul Turgot 1776 cere suprimarea
privilegiurilor clerului $i nobletei ; cade. Necker 1781,
publica darea de sama despre starea generala a finantelor (200 mil. deficit anual ; datorie imensa); spaima generala, cade. Callonne 1783 convoaea o adunare de notabili, propune o dare generala; eade. Duo. Brienne 1787
vine Necker a doua oars, care convinge pe rege sa eheme
statele generale ce nu se mai chemase din 1614. Se eonvoaca dupa cele 3 clase, cu numer indoit de deputati ai
clasei III (tiers-tat). Cu aceasta convocare. incepe revolutia franeeza 1789,

III. Istoria Germaniel de la pacea de Vestfalia

pi1na la nioartea Jul Iosef II 1648-1790.
1637-1657. Ferdinand III sub care se intampla pacea de Vestfalia.

1657-1705. Leopold I. 1) Kemeny prineipele Transilvaniei cere $i dobandeste ajutor contra Turcilor. Pacea de la Vasvar. 2) Resboiu cu Franta. Frideric

176

Wilhelm de Braucleburg bate Sredezi aliatii Franeezilor

Ia Fehrbellin, dar prin pacea de la St. Germain en Laye,
inapoeste Friedrie Wilhelm toate posesiile castigate. 3)
Emeric Tiiko ly se rescoala c. Austriei cu ajutor turcesc.
Turcii incunjura Viena 1683; scapatft de Sobiesky regele
polon. Turcii batuti Ia Szalankenen si la Zenta Pacea
de Carlovitz. 4) Resboiul palatinatului. Pacea de Ryswick.
5) Resboiul de suceesiune spaniol.

Iosef I 1705-1711. Sub dansul se urmeaza resboiul

de succesiune spaniol.

Crol VI 1711-1740. 1) Pacea de la Utrecht prin

care Pm:a (levine regat. 2) Resboin en tureii. Batalia
de la Belgrad. Pacea de la Pasarovitz 1718 prin care
Austria

capata

Oltenia si Serbia. 3) Pragmatica sanctiune

prig care in lipsa de barbati pot se urmeze femei in

imperial german si priu care se asigura domnia fiicei
sale, Maria Theresa. 4) Resboiul de succesiune polon la
moartea lui August II, intre Stanislas Leszinsehi, socrul
lui Ludovie X V si Friedrie August III de Saxa. Lui

Stanislas i se da Lorena, ea despagubire pentru tronul

Carol VI pentru a i se recunoaste pragrnatica
sanctiune se invoeste ea ducele de Lorena Frant Stefan
se treaca in Toscana, prin care Lorena remase lui Stanislas si dupa moartea sa Frantiei.
Maria Theresa 1740-1780. 1) Resboiul de succesiune
austriac. Carol A lbert, electoral Bavariei pretinde imperial in c. sane(iunei pragmatiee ; unire en Franta si
Spania. Frideric II de Prusia vra se-si mareasca regatul.
Batalia de la Molvitz. Maria Theresa recurge la Unguri,
care se scoala pentru ea. Pacea de la Breslau 1742, prin
care Silesia este cedata Prusiei. .Austriacii uniti cu Englejii bat pe Carol Albert si pe Franceji la Dettingen.
Maria Theresa se uneste cu Sardinia si cu Saxonia, ve
cand Friedrich II ingrijit de posesiunea Silesiei ei deelan din nou resboin. Moartea lui Carol Albert pune
un capet acestui resboiu, pe cand Friedrich H castiga
prin batalia de Hohenfriedberg i cea de la Kesseldorf
polon.

177
pacea de la Dresda 1745,

prin care pastreaza Silesia.

2) llesbolul de 7 ani. Printul de Kaunitz reuseste a

face o alianta intre Frantia, Austria si Rusia in c. lui
Friedric II pentru recapatarea Silesiei. Friedric II
incepe resboiul. Victoria le sale la Loworitz; la Praga;
batut la Colin de feld-maresalul Daun; bate pe Francezi

la Rossbach pe Dann la Lenthen, pe Rusi la Zorndorf;

e batut la Kunersdorf, dar l bate din nou la Torgau.

Pe cand Friedric era mai apasat, moare Elisabeta de

Rusia MA urmeaza Petri] lIE, un admirator al seu ce

se aliaza cu Prusia. 1763 Pacea de lluberWmrg pe baza
pacei de Breslau. Prusia ie rang intre ceIe cinci mari
puteri europeene.

1765-1790 Josef II, domneste impreuna cu mama

sa Maria Theresa pana la 1780, de acole murind ea, lemane el singur. 1) Iosef II cearca in zadar schimbarea
Bavariei pentru terile de Jos, incercare nimicita de Friedric IL care provoaca o alianta c. sa. 2) Introducerea
tolerantei religioase, scoate clerul de sub puterea papei,
secularisaza vre-o 700 de manastiri (mai rernanand vre-o
1300), imulteste scolile, suprima serbia, introduce egalitatea darilor in sensul ca se nu mai fie scutit nime si
egalitatea inaintea legei. In Ungaria i erile de jos aceste reforme nu sunt primite.

Starea Germauiei in :west limp. Germania impgrtita inter' mnitime de state, fiecare voind a fi snveran
si a intuneca prin pompa (hidiri, gradini, obiecte de arta',
armato intregi de lachoi, artisti, metrese etc) pe cel vecin, ruineaza cu total pe burghez i pe taran prin &Cr&
odic grele de care aristoeratii elan seutiti. Ucidere spiritului national german prin rivaIit4iIe dinastiilor. In
privinta politica Bina:chine totala. Imparatul Erg nici
o putere si Reichsratbul Er g. putintg de a introduso vr'o
reformg, neavand o arinat Ia dispositia sa. Camera
inalta din Wetzlar are mii de process necilutate. Statele

cautg sg nape de sub jurisdictia ei.

Istoria Prrsiei Vila la Friedrich IL

Borusii sau Prusii in timpuri vechi erau barbari ptgani, se inchinau la idoli i nu recunotiteau religia crc-

178
5tin5; pradau Po Ionia stat inaintat si civilizat. In Ducatul de Mazovia (porte din Po Ionia) domnea dncele Conrad 1228. El pentru a scapa de pustieri cheamil pe Cavalerii Teutoni din Asia in Prusia pentru a-o crestiniza
Cavalerii vin si intemeazil Torn, Marienverder, KOnigsberg si Memel, Crdinul Tentonilor era de origine gerinan i reuseste a germauisa pe Borusi (Prusii azi stint
Germani). La 1309 comandorul se stre'muta la Marionverder i intemeaza Un stat jumatate religios jumatate
poli:ic.

1460 Ordinul Teutonic e sups de Poloni ; fiind slab

mita a se intari (land demnitatea de mare maestro unui

principe german.

1511-1568 Albert de Brandenburg mare maestri' une.tte Brandeborg en Borusia in un singur Stat; pe atuu-

ce ineepe reformat Albert troce la reformg $i o introduce in statul seu. Pundeazil Universitatea din Konigsberg.

1568-71. Ioaehim 11 din easa de Hohenzolern duce

de Brandeburg capatt la moartea lui Albert ducatul

Prusiei.

1571 1598. !ohm I Georg este principele civilisator al

Prusiei, deschide mine, ingrijeste de navigatie.
1598-1618. Ioachim Friderich indrepteaA starea admi nistratiei.

1618-1629. Iohan Sigismund.

1629-1640. Georg Wilhelm in timpul lui resboiul de
30 ani, Prusia pustieta.
1640-1688. Friderich Wilhelm principe elector, e
CO Pomerania ajutnd pe Svedezi contra Polonilor, aliindu-se apoi en Polonii dolAndeste neatarnarea. El primcste pe protestantii alungati din Francia si face prin
aceasta se infloreasa agricultura comerciul i industria.
1688-1713. Friderich III Prin pacea de la Utrecht
Prusia devine regat, fundeaz5; Universitatea din Halle
(1671).

1715-1740. Friderich Wilhelm I e foarte econom face

48,000 armata de oameni uuli, Adiel" puterea Prusiei
pun intelepcinnea sa.
1740-1786. Friderich II cel mare, resboiul Silesic eu
Maria Theresa, prin care capatb: Silesia. Resboinl de 7 ani

1756-1763. Pacea de Hubertsburg prin care Prusia le

rang intro puterile marl Europene. Impgrtirea I-a a Po-

179
loniei aduee Prusiei o intindere insemnatg a teritorului.
La 1722 Voltaire si Maupertini in Berlin.

Istoria Svediel de la Gustav-Adolf piinit la t Carol Xll. 1611-1718.

1611-1632. Gustav Adolf fiul protestantului Carol IX.

1) Resboin cu Polonii din causa ruperei unirei intre

aceste dou eri, Svedia cucereste Livonia si o parte din

provinciile baltiee.

2) Se amestecg in resboiul de 30 de ani. Prin pacea

de Vestfulia primeste Svedia Pomerania anterioara si din
' cea posterioara orasele Stettin, insula Ragen i alte
posesiuni.

1632-1654. Christina de Svedia. In timpul

sale-1644 trebile conduse de Cantelarul Oxenstierna. Mu It nvatati in Stockolm (Qalmasius, Descartes,

Heinzius, h. Grotius etc.) La 1654 Christina renunta la

tron in favoarea vgrului ci Carol Gustav, trece la catolicism si moare in Roma 1689.
1654-1680. Carol X Gustay. 1) Reebok' en Po Ionia
in contra fidor lui Sigismund III, Vladislav 11 si loan
Cazimir Carol Gustav iea Varsovia si Cracovia. Tratat
en Friedrich Wilhelm de Brandeburg prin care Prusia
ekaigg, Pomerania pentru ajutorul dat Sy. c. Polonilor.
2) Resboiul danez. Carol Gustav trece in Danemarea
peste Beltul Mare inghetat si sileste pe Danezi la pace,
dar Gustav vroea so scoatb; pe regele Danemareei din
domnie. Danezii se opusese cu mare putere si intre aeeste
Carol X muri.

1660-1697. Carol XI, principe econom si sever, reie

nobililor averile tionului instralnate lor.
1697-1718. Carol X11. Gaseste cand vine la domnie
puterea absolufg stabilit6. in Svedia i tesaurul public
plin de bani. Svedia posedind orasele Wismar. Stralsund,
Riaa. Stettin si Rewal domina comertul marei baltice,
ca,tigand mult prin taxele de import. Rusia, Po Ionia si
Danemarca inviduind pe Svedia fac un tractat in e. ei.
Petru cel mare dorea se piing mana pe marea Bahia ;
Polonia s cucereascii. Livonia si regele Danemarcei ea', recapete inapoi buatile de p'imnt perdute prin resboiul
anterior. Rusii i Polonii ataca Livonia si orasul Narva.
Carol XII ataca pe Danezi si-i sileste la pace ; bate pe
Rusi Ia Narva en 8000 de oameni in e. a 80,000; apoi
intra in Polonia ci voeste se rapeasca corona principelui

180
elector Friedrich August IL Ica Varooiria i Cracoria,
pine pe Stanislas Leszinski in tronal Poloniei cucereste
Lembergal oi sileste pe Friedrich August in pacea de la
Altranstet a renanta la corona Poloniei. Intro aceste
Petru eel Marc fundeazh" Petersburgul, pe cand Carol XII
aliat en Mazsppa, hatmanul Cazacilor, se duce in stepele
Ukrainei. Ataca Pu nava dar este hiitut de catra Petra eel
Mare la anal 1709. Carol XII fuge in Tureia oi voeste
en stkneascl, pe Turci Ia o lupta in contra Rusiei. Tntcii portmec resboiul si yin in 1711 in Moldova la Prut,
uncle mai ca erau se prindI pe Tzarn1 Petru, dar Caterina sotia sa reuoeste se corumpil pe Vizir. Aliatii reincepuse atm]. Syediei, ceea ce motiva reintoarcerea lui

Carol XII in statele sale; el muri la asediul fortketii

Friedrichshall.

IV. Istoria Italiei de lit pacea de Vestfalla

plinit la 1773.

I. Venetia fi Genua traesc sub constitutii aristoeratice,

Ara vre-o viata puternica interioara. Comertul decazut ;
in resboaele cu Turcii perde Venetia Cyprul si Candia,
Genua pierde Corsica care se revolta in 1730. Genovezii
cheama pe Francezi, care supun insulta ce trace la Frantia in 1768.

IL Milanul 0 Mantua, yin prin pacile de la Utrecht si Rastatt in posesia Austriei 1713.
Savoia, devine regat prin pacea tie la Utrecht
sub Victor Amadeus II. Sub Carol Emanuel III 1730
1773 cucereste in resboiul de succesiune austriac parti
insemnate din ducatul Milan.

IV. Flom* cade de la 1737 sub casa de Austria

prin ducele Frant Stefan, stramutat aici din Lorena i

care se insoara cu Maria Theresa.
V. Parma, Placenta Gastalla, ducate date lui Filip,

fiul reginei de Spania;1735.

V/. Modena, 1?egio, Mirandola, Massa-Carrara sub
familia Este. Cel de pe urma moare in 1796.
VII. Statul papal, decade perzond religia puterea in

181

Europa. Intre papi se insamna Clement XIV, care suprima ordinul Iesuitilor in 1773.
VIII Italia sudicd. Imparatul Carol VI pentru a capata recunoasterea sanctiunei pragmatice, da Neapole gi
Sicilia fiului reginei Spaniei Carol, la urmasii caruia reman pana la timpurile noue.

V. Istoria Spaniel de la paeea de Vestfalia pnt

la moartea lui Carol III. 164S-178S.
1665-1700. Carol, II, minor, tutela mumei sale ; ministru un iesuit Neithard. Culmea slabieiunei Spaniei.
Armata se disolve nefiind platita ; fiota cu totul redusa ;
comorile din minele americane, pradate de pirati ; mare
putere a bisericei, uici un om de stiinta ; nici o desc.operire in Spania.
Moartea lui Carol II Ara mostenitori aduce resboiul
de succesiune spaniol 1700.

1700. Casa de Bourbon. 1700--1714 Filip V nepotul lui Ludovic XIV. In timpul resboiului de succesiune
in Spania resboiu civil, caci Aragonia si Catatonia sus-

tin pe pretendentul din casa Habsburg, Carol. Filip V,

pustieaza cumplit provinciile revoltate. Priu pacile de la
Utrecht si Rastatt 1713 si 1714, Filip V, recunoscut in
Spania, care pastreaza posesiile americane, dar perde
toate cele din Italia, la Savoia i imperiul german, precum si Terile de jos. Alberoni ministrul cauta se recapete Italia, dar e batut de aliati ; Totusi Neapole si Sicilia fura date fiului r-ginei, femeei lui Filip V. en conditie ea pa nu se uneasca cu Spania ; ear Parma, Piacenta i Guastalla fiului al doile, numit Filip, (v. ist. It.)
1744-1759. Ferdinand VI.
1759-1788. Carol III, care fusese pana atunci rege
de Neapole si Sicilia. Sub acesti doi principi, Spania remane in starea ei de decadere.

182

Starea de dechilere a Spaniei. Madridul ce avea la

inceputul secolului al XVII 400,000 locuitori scade la
200,000; in Sevilla in secol, XVI 16,000 tesetorii care ocupau 160,000 persoane. Sub Elia V nuznai 300. Toledo

pe Ia jumatatea secol. XVI are 50 fabrici de latarii; in

1605 remin munai 13, caci lucratorii mauristi transportase fabrieile in Tunis. In secol. XVI, mare fabricare de

de manuO, ce alimenteazi Europa; in 1665 nu mai esisti.

Seriicie extraordinara in sate. Statul pentru a percepe (riffle vinde ptn i acoperernintele caselor. 100 preoti la
dornul din Mad rid., In 1771 universitatea din Salamanca
epreste de a se inv6ta descoperirile lui Newton ; 150 de
ani dupa descoperirea circulatiei singelui ea este respinsi
in Spania, in mijlocul secolului al XVIII nici o profesua
de anatomic, botanica san tisica ; nime nu e in stare de

a face o ebara a Spaniei.

VL CULTURA.

Literatura acestui timp se imparte in doue perioade cu

totul deosebite si mai ales in Frantia. Cea d'antiil este
a literaturei clasiee, cea de a doua a literaturei revolutionare. Fiind c revolutiunea este in mare parte datoriti
micilrei stiintifice i filosofiee apoi v'om despirti faptele de cultura in doue grupe: acelo mat literare si acele
ce au avut i o inriurire politica.
1. Literatura clasieit 1) Frantia : Corneille f 1684,
Racine f 1099 poeti dramatici. Moliere f 1673 cel xuai
mare poet comic al lumei. Regnard t 1705 si Beaumarchais f 1755 poeti comici. Boileau t 1711 poet didactic.
Lafontaine t 1694 fabulist. Lesage t 1747 Gil-Blas de
Santillane roman comic. Fenlon t 1711 Telemaque. Pascal t 1662 celebru prosator si ginditor. Bossuet t 1704
mare orator eclesiastie. Flechier, Massillon, Bourdaloue oratori eel. Du ('ange j- 1688 Glossarium mediae et inflmae latinitatis. Mezeray t 1683 istoria Frantiei. Madame
de Svign -I 1650 lettres. Labruyere t 1653, Larochefoucuult 1680 si Vauvenargues t 1685 scriitori meralisti.
2) Anglia : Dryden t 1700, Addison j- 1715 poeti, Pope
t 1744 poet satiric, traduce pe Omer. Young t 1768 gindirile de neapte, poesii melancolice. Gibbon t 1754 Istoria
deciiderei imperiului roman.-3) Italia: .Metastasio t 1712
poet. Carol Goldoni t 1753. Vittorio Alfieri t. 1803 poeti
dramatici. Muratori t 1700 adulator de doeumente. Tira-

boschi t 1754 1st. liter. ital.

4) Germania Literatura

183
german 5. infdtioeaz's: numai inceputuri i se va desvolta

in perioada urmateare.

II. Literatura revolu(ionatii: A. kitiinta. 1) Frantia:

Pascal t 1662 matematic; d'Alembert t 1783 ei Diderot
t 1784, cei mai celebri dintre enciclopedistii franeeji.
Bit /fon 1788, mare naturalist. Q uesnay t 1774, fundato-

ml economiei politice prin sistemul fisiocrutic. 2) Anglia:

.ArPlvton t 1787, descopere legea gravitatiunei, teoria culorilor ei caleulul diferential ei integral. Haley 1742,
astronom, descopere un comet : Cavendisch t 1810 descopere hidrogenul ei compunerea apei. Priestley 1804, des' copere oxigenul. .Harwey f 1660 circulatia singelui; Adam
Smith 1730, cercetare asupra causelor bogatiei natiunilor.
3) Italia: Toricelli t 1647 descopere barometrul ; Cassini

t 1712, astronom ti geograf chemat in Paris de Ludovic

XIV, descopere legile invartirei lunei in jurul mei sale.

Gian Baptista Vico f 1744, Principii di una Scienza

nuova. 4) Germania: Leibnitz t 1716, deseopere calculul

diferential i integral, ceart'a cu Newton de la aceasta.
5) Svedia, Linne f 1778 mare botanist.

B. Filosofia. 1) Franfia: Montesquieu f 1755 Esprit

des lois, Considerations sur les causes de la grandeur

et de la decadence des Remains. Voltaire t 1780, contribue

molt la ruinarea spiritului religios. Jean Jacques Rousseau t 1788, filosof ei scriitor socialist. Condillac t 1780
filosof sensualist, respandete filosofia lui Locke in Frantia. Holbach si La Mettrie, filosofi materialiti i ate-

ieti. Dintre told aceetia Voltaire si Rousseau au inriurirea con mai mare prin scrierile lor, care tind a indrepta
starea sociala a Frantiei; ei contribue mult la respandirea ideilor cc au dat nadere revolutiei franceze. 2) Anglia. Locke t 1704, filosof, cerceteaza producerea notiunilor omeneeti, reduciindu.o in sensatie si refiectie. Hume
t 1776 filosof sceptic scrie ei istoria Angliei. Berkeley t
1753, ideaEst (ceea ce este real ette, spiriml, lumea corpurilor este punted o aparenta). Reid f 1796, scotiau adversarul lui Hume, sustine realitatea lumei. 3) Germania:
Leibnitz, filosof optimist, lull:lea aceasta este cea mai

buna posibira; ltrmonia prestabilia. Kant f 1804, cel

mai mare filosof al timpnrilor moderne, sustine ca spatad, timpul ei causalitatea nu exist& in lumea exterioarli
ci suut numai forme ale cunoetintei noastre. 4) Wanda:
Spinoza, f 1677 filosof panteist.

1.84

b). Orientul.
1. Isf oria Tumid 1703-1808.
1703--1730 Ahmed III. Carol XII, fuge la acesta
dupa batalia de la Pultava, $i-1 face sa declare resboiu
lui Petru cel Mare. Turcii ataca Morea, prin care incalca tractatul de Carlovitz, din care cauza Austria le
declara resboiu. Printul Eugen bate pe Turci la Petervardein 1716 $i cucereste Temisoara $i Belgradul. 'fractatul de la .Passarovitz 1718. Turcia ca$tiga Morea, perde o parte din Serbia si Oltenia la Austria. 0 revolta
a Ianicerilor, destitue pe Ahmet dupa un resboiu cu
Persii si-i urmeaza,
1730-1754 Mahmud I, principe lurninat. Perde cucerirele in Persia Mcuta (le predecesorul seu. Resboiul
cu Ru$ii, in care imparateasa Ana recuceri A zovul. Ru-

sii eu Hotinul $i Iaul, dar Austriacii aliati cu Ru$ii

sunt batuti pretutindene de Turci. Tractatul de la Bclgrad 1739. Poarta recapa Azovul, Serbia $i Oltenia.

1751-1757 Osman III, 1157-1773 Mustafa III.

Incercarea imparattmei Catarina de a pune pe tronul poIon pe Stanislaus Poniatovski, aprinde un resboiu contra
Rusiei. Hotinul, Iaii, Bucure$tii sunt luate de Rusi;

Turcii batuti la Slatina 1770. Boerii din principatele

Romane, jur credinta Catarinei. Rusii bat flota turceasca
in Arhipel $i provoaca Morea la rescoala. Dolgorauki
iea Crimea i Azovul. Rusii mai bat pe Turci la Cainardji i ieu Silistra.
1773-1789 Abd-ul-Hamid sub acesta s incheie pacea de la Cuciuc-Cainardji; Rusia dobandeste neatarna-

rea Tatarilor de Turcia, pe care in curand i supine ;

inapoeqte Turciei provinciile romdne, pdstrdndu-qi

Un

drept de protectiune asupra lor ; pastreaza Azovul $i drep-

tul de a naviga in marile turce$ti. Rt0i inaintand in

Asia Turcii le declara resboiu, atat lor cat si A ustriei.
Iosef II intra in Moldova, Ru$ii ieu Hotinul.

185

1789-1807 Se lim III, Tamil simt batuti la riul Rimnie. Moldova, Valabia, Belgradul si Ismailul cad in ma-

nele aliatilor. Prusia sileste pe Austria la pacea de la

Sistov 1791, urmata din partea Rusiei cu pacra de la
Ia0 1792. Toate cucerirele facute stint inapoiate Turciei. Iniperiul tureesc merge spre ruina sa. In provincii se rescoala Pasii, ast- fel Gezar-Pasa din Acca ,
Iusuf-Pasa in Bagdad, Pasvan-Oglu in Bulgaria apusana i A li-Pasa in Albania. Mecca si .Medina stint
cueerite de Vahabiti. In 1798, cade expeditia lui Bonaparte in Egipet; Turcia dupa insistenta Angliei si a
Rusiei i declara resboiu, dar inchee pace deja in 1801
si pentru a placea lui Napoleon, destitue pe Moruzi si

Ipsilante, care erau devotati Rusilor, din principate 1806.

Acest sultan voeste a desfiinta Ianicerii, dar piere victima lor 1807.
1807-1808 Mustafa IV, partizanul Ianicerilor. Pasa
din Ruseiuk, vine cu armata pentru a resbuna moartea
lui Selim, el destitue pe Mustafa IV si pune pe Mahmud II.

It. Istoria Poloniel 1706-1794.

August II ravine la tron 1706-1733.
August III 1733-1763. In 1736 disidentii sustinuti
de Rusi, sunt esclusi de la toate dregatoriile publice.
Toate domeniile regesti, conducerea armatei supraveghesc
justitiei, a financelor, a politicei sunt in maim, aristocratilor. Liberum veto face imposibila vre-o reforma cu
minte. Alegerea regilor corupsese pe toti. Taranul fara
nici un drept, ca sclav, in cea de pe urma miserie. Populatia oraseior slaba, plina de Evrei fara de influenta
asupra trebilor. In acest interval Rusia i Prusia devenise puteri mari.

La moarlea lui August III 1763 doua partizi, din

care una recunoaste ca trebue reformata constitutia. Ru-

186

sia si Prusia fac tractatul ea se sustina partida contrara,

care vroea mantinerea sistemului electiv.
Poniatowsky fost favorit al Catarinei, ales rege sub
presiunea unei armate rusesti. Desidentii sustinuti de rege,

de Rusi si de Prusi, cer sa li se deie inapoi drepturile

rapite de Iesuiti. Parlarnentul respinge cererea. Turburani : sub presiuuea unei armate rusesti, iscaleste padamentul actele de toleranta. Rusia garanteaza mantinerea constitutiei polone eu toate relele ei precurn liberum
veto. Confederatia patniotica de la Bar 1768, in contra
pretentiilor rnsesti si a drepturilor disidentilor ; resboiu
civil, in care Rusii ieu parte in contra Polonilor pentru a
sustinea pe disidenti. Austria profita de imprejurare pentru a lua in posesiune comitatul Zips, care fusese amanetat de Unguri la Poloni inea din 1402. Rusia i Prusia impreuna eu Austria fac atunci intdia impar(ire a Poloniei 1772. Po Ionia perde prin aeeasta 4000 mile geogr.
patrate. Austr a primeste 1 280 mile patrate eu 2,700,000
locuitori ; Prusia 631 mile patrate en 416,000 loeuitori.
Rusia 1975 mile patrate cu 1,800,000 locuitori. Polonii
restoarna atuneen vechea constitutie, si se suprima regatul electiv si se da voe clasei a treia de a intra in
parlament, dam confecleratia de la Targovitz se opune,
sustinuta cu bani i armate rusesti, care intra in Polo nia i proeed Ia o a (lona inyeir)ire a Poloniei 1793,

Fin care Rusia eapata 4553 mile patrate cu 3,000,000

locuitori. ear Prusia 1060 mile patrate cu 1,100,000 locuitori. A tuuci se ridica Kosciusko, care bate pe Rusi la
Dubienka, dar lipsa de bani si nepasarea poporului im-

pediea totul. Sa sustine ca Polonia trebue micurata fiind ea au intrat in ea ideile rev&utiei franeeze. SA procede la a treia 70 ultima impiirtire a Poloniei 1794, prin
care Polonia dispare din numerul statelor europene.

11I. Istoria Rusiel 1725-1796

Dupa Petra urmeaza un sir de imparatese sub care
se ruineaza linancele printr'un guvern de favoriti precum

187

in Frantia se ruineaza prin unul de favorite. 1725-1727

Catarina I, femeea lui Petru cel Mare sub care Mencicoff
este a tot puternic. 1727-1,730 Petra Hcaruia Mencicoff
vrea se-i deie pe tiica lui de sotie pentru a aduce corona in familia sa. Dolgorouky un alt nobil, ii restoarna
prinointrigile sale. 1730-1740. Ana 1, favoritul Biron.
Dolgorouky in Siberia. Germanii Osterman si Munich
condue trebile externe si armata. Dupa pace,. de la Passarevitz resboiu en Turcii, in care recuceresc Azovul,

pe care il perde ear la Turei prin traetatul de la Bel-

grad. Miinich trimete pe Biron in Siberia dupa moartea

Anei, ce-1 lash regent in timpul minoritatei lui Ivan.
1741-1762. Etisabeta I, inaltata pe tron prin intrigile medicului trancez Lestocq. Ostermann si Munich in
Siberia carora le urrneaza in curand si Lestocq. Rusia
cucereste Finlanda de la Suedezi ; se uneste cu Austria
in contra Prusiei in resboiul de 7 ani ; castiga bataliele
in Grossjitaerndof si Kunersdorf si perde pe acea de la
Zorndorf. t'Urmandu-i Petra III, care domneste numai
opt luni de zile, adinir.tor al lui Friedrich cel Mare,
Rusia se uneste cu Prusia.

1762-1796. Catarina 11, ajunge la tron printeo revolutie in care moare barbatul ei Petru Ill. Ea fundeaza
mai multe orase si sate ; ridica agricultura i minele ;
industria si comertul ; eauta sa ridice prin seoli cultura
poporului de jos. Corespondenta eu Voltaire. Diderot in
Petersburg. Plan de a face o carte de legi dupa ideile
lui Montesquieu. Academii pentru cultivarea limbei ruseJi. .Mai multi favoriti, dintre care mai ales Potemkin,
care guverneaza Rusia 16 ani. Resboacle en Turcii. Pe
timpul luptelor pentru disidenti in Po Ionia, la care Rusin ie parte activa, vre-o 1000 de catolici fug in Moldova (pamant turcesc), ceea ce provoaca un resboiu al
Turcilor contra Rusiei, care se termina prin pacea de
Cuciuk-Cainardji (v. istoria Turciei) prin care Rusia supune pe Tatari si pune stapanire pe Crimea ii deschide
navigatia in marea Neagra i marea Mediterana i ie

188

protectiunea asupra terilor romane. Dupa ce Rusia se

intinde in Asia, cucerind Georgia, reineepe resboid intre Rusi i Turci, prin care Rusia ajunge cu marginile
sale liana la Nistru. Rusia se mareste foarte mult prin
cele trei impartiri ale Poloniei (v. istoria Poloniei).

V. Istoria Terilor Itomilne.

A). Transileania. Istoria ei se confunda cu istoria
Austriei sub care a cazut de la tractatul de pace de la
Carlovitz.

B). Moldova qi Valahia 1711-1821.

Epoca Fanariofilor. Turcii incep a se amesteca in
numirea de domni anca de pe cand Soliman I venind in
Moldova in contra lui Petra Bares pun t pe Stefan Lacusth 1539. De la 1711 inainte de cand principii Diinitrie Cantemir si Constantin Brancovanu se dedau Rusiei,
aliindu-ae en Petru I, Poartl amestecandu-se tot mai

mult in domniile paniantene ineepe a trimete Greci din

Fanar (Fanarioti) in scaunele terilor. Aeoti greci ocupau
eel mai multi postul de dragoman, unul din cele mai impor-

tante la Poarta. Aceste domnii se capatau printr'o adeverata cumparare, fiind dregatorii turcesti de o coruptie ne
auzita. Viitorii domni se indatoreau cu sume colosale in
Constantinopoli, pe care apoi le plM.eau jafuind tara. De
doue ori Moldova an fost venduta. Odata Austriei and

aceasta ei rapi in timp de pace Bucovina, sub pretext

de o indreptare a granitelor Voevodul Grigorie Ghica o
exceptiune intre Fanarioti, (Chin nici nu era fanariot)
protesta si fu decapitat de Turci in piata Beilieului din
Iasi la 1777. A doua oara s'a rupt din Moldova, Basarabia, care a fost alipita catra Rusia. Dupa rechemarea
lui Moruzi si Ipsilante din principate de catra Turci,
aceasta fapta suparand pe Rusi, carora acoti domni erau
devotati, Rusia ocupa principatele, pe timpul lui Se lim
III si le tine ocupate pima pe timpul lui Mabmud II.
Turcii declara resboin Rusilor dar acotia tree Dunarea
eu orasele Nicopoli, Silistra si Rusciucul. Atunci se

1RD

intampla navalirea lui Napoleon in Rusia..Turcii in loe

de a profita de aceasta find descurajati, incheie la 1812
tradatul de Bu eurqti, prin care se rape$te Bessarabia
de la Moldova.

Sirul Domnilor.
Mu ntenia.

Moldova.

1712 Nec. Mavrocordat 2-a

1714 Stefan Cantacuzin
1716 Nee. Mavrocordat 1-a 1716 M'hail Racovita 3-a
1717 loan Mavrocordat
1719 Nee. Mavrocordat 2-a
Resboiul Austriei cu Tura. Pacea de Passarovitz 1718
Banatul Craiovei cedat Austriei. Mihail Racovita unit cu

Tatarii lupta Mnga Ia$i contra capitanului austriac Ferenti (cerdacul lui Ferenti).
1727 Grigori Ghica 1-a
1730 Const. Mavrocord. 1-a

1733 Grig. (Mica

1733 Const. Mavrocord. 1-a

1735 Const. Mavrocord. 2-a 1735 Orig. Ghica 2-a
Resboiul Austriei eu Turcia ; pacea de la Belgrad 1739.
Austria perde cuceririle facute ; Oltenia inapoita.
1741 Mihai Racovita
1741 Const. Mavrocord. 2-a
1741 Const. Mavrocord. 3-a 1744 Ioan Mavrocordat

1747 Grig Ghica

1749 Const. Mavrocord. 3-a

1747 Grig. (Mica

1752 Const. Racovita 1-a
1756 Const. Mavrocord. 4-a

1758 Scarlat Ghica

1761 Const. Mavrocord. 5-a
1763 Const. Racovita 2-a

1749 Const Racovita

1753 Matei Ghica
1756 Const. Racovita 2-a
1757 Scarlat Ghica
1758 Ioan Calimach
1761 Grig. Calimach

190

1764 Stefan RacovitA

1765 Scarlat Ghica 2-a
1766 Alexandra (Mica

1764 Grig. Ghiea

1766 Grig. Calimach 2-a

1768 Gr. Ghica (acel uris

la 1777).

Resboiu intre Turcia $i Rusia 1768-1774 Pacea de

la Cuciuc-Cainardji, prin care Rusia capftta protectiunea
asupra ter. romane. Perderea Burovinei la Austria 1777.
1769 Coast. Mavrocord. 4-a
1770 Manuel Roset
1774 Alexandra Ypsilante 1774 Grig. Ghica.
1777 Const. Moruzi
1782 Niculai Caragea
1782 Alex. Mavrocordat
1783 Mihail Sutu
1786 Neculai Mavrogheni
1785 Alex. Ypsilante
1787 Alex. Mavrocordat
1788 Alex. Ypsilante 2-a
Resboiu intre Turci, Rusi si Austriaci terminat prin
pacile de la istov i de la Iasi 1791, prin care Rusia

se intinde pana la Nistru.

1792 Mihail C. Sutu
Alex. Moruzi
1796 Alex. Ypsilanti
1797 Coast. Arigiarliu
1799 Alex. Moruzi

1792 Alex. Moruzi

Mihail C. Sutu
1795 Alex. Calimach
1797 Const. Ypsilanti

1800 Alex. Satu

1801 Mihail Sutu
1802 Alex. Sutu, donin peste ambele principate
Coast. Ypsilante qi
A lex. Moruzi
1806 Alex. Sutu
1806 Scarlat Calimach
Resboiul dintre Ru$i $i Turci terminat prin pacea de
Bucuresti 1812, prin care Basarabia trace la Rusi Domnii sa fie intariti prin comuna intelegere pe 7 ani.
1812 Ioan Caragea
1812 Ioan Calimach
Codicele Cat agea i Calimach in Muntenia $i Moldova

1819 Alex. Sutu

1819 Mihail Sutu

191

tevoltandu-se recii, Alex. Ypsilante capul eteriei,

rescoala si pe Mihail Sutu, pe cand Alex. Sutu moare.
Poarta vulnd necredinta Grecilor, numeste ear Domni
pamanteni dupa rescoala lui Vladirnirescu.
1822 Grigorie Ghiea
1822 Ioan Sturza.
PERIOADA III.

REVOLUTIUNEA.
(De la inceputul revolutiei franeeze (178)) pima la 1871).

a). Apusul.
Istoria Frantiei 1789--1871.
Canze le revolutiel franceze. 1) Guvernul eel despotic ; de la 1614 nu se mai chiuma ti tate le generale ;
abuzuri contra libertatei prin lettres de cachet ; contra

averei prin dari arbitrare ; scutire mai totala a nobililor

si a clerului de dari ; venalitatea dregatoriilor militare
civile reservate numai nobililor, 2) Absolutisrnul clerului sprijinit de stat ; biserica inadusa libertatea gandirei. 3) Reaua stare sociala a) a teranilor din cauza
beilicului si a darilor feodale catra prop rietari ; b) a burghejilor din cauza corporatiunilor ; c) a tuturor din cauza multelor privilegii de care se bucurli, nobleta si dem!. 4) Lipsa de egalitate inaintea leger, de libertatea politica si a gandirei.
In contra accstri stari se indreaptd : 1) Spiritul rationalist al secolului XVIIl, care cerceteaza toate; critica
sistemul social, a guvernului si a eredintelor religioase.
2) lnfluenta ideilor engleze, de libertate politica si a spiritului. 3) Reaetiune contra abuzurilor stinsufletirea
acesteia prin resboiul de neatarnare american.
Ocaziunea revolutiei franceze. Indreptarea finantelor:
Ludovic XVI ne stiind ce se mai faca chiama dupa sfa-

102

tul lui Necker statele generale 1789, coinpuse din 300

nobili, 300 eleriei si 600 burgheji tiers kat." Dis-

cutie asupra modului de votare, duo clasa sau dupa

capete. Abatele Sieys face sa se declare tiers tat" ea
adavarea va(ionaM, poftind si pe eelelalte doue elase a
se uni cu ea ; se leaga prin juramhnt a nu se desparti
pana nu va da o o nstitutie Frantiei. Regele ceteste Un
proieet de constitutie ; Ordinul dat adunarei de a se disolve, tiers kat" refusa (respunsul lui fifirabeati). Regele aducandusi garda de sviteri i departand pe Necker
din minister, poporul se revolta i ddrimd Bastilia.
Garda nationala ; cocarda trieolora ; nobilii incep a emigra ; Lafayette comandantul gardei nationale.
1789-1791. Ailimarea nation:11a. Proclama drepturile omului. Mare entusiasm ; nobilii remasi in adunare renunta la drepturile lor feodale clerul la zeeiueli,
burghezii Ia corporatii. Impartirea proportionala a darilor, drepturi egale la funetii. Secularisarea averilor biserieesti, desfiintarea manastirilor (neputiinda-se vinde
de indata pamenturile secularisate, se fac bartii platitoare din fondurile representate de ele, asignte). Impartirea teritoriala a Frantiei in 83 departamente. Unitate mesurilor : unitatea justitiei, juriul. parasirea torturei ; libertatea presei. Destlintarea nobletei. egalitatea
cetatenilor, desfiintarea majoratului (de ,lice imultirea
proprietatei mici). Cluburi. a) Iacobinii sef Robespierre.
I)) Cordelierii compus din plebea cea de jos (teribilii
Danton, Marat, redactorul foaei Ami du peuple," Desmoulins).

Serbarea de infratire 1790. Regele refusa a deelara de

tradator pe emigrati ; fuge si protesteaza contra constitutiei. Prins, primeste constitutia revizuita. Adunarea
nationala se disolve cu conditie ea nici unul din deputatii sai se nu poata fi reales.

1791-1792. Adunarea leginitoare. Deputatii mai

ales republieani Girondini (moderati) i Montagnards,
(radicali). Cluburile luereaza pentru a trezi in poporul

193

de jos elementul barbar si destrugator (caciula cea rosa,

semnul republicanilor, Marseillesa, arborii de libertate).
Mesuri contra preotilor, care nu vroeau se jure credinta
constitutiei si in contra emigratilor, care unelteau en
puterile straine pentru restabilirea starei celei vechi. Regina urita poporului ea fiica a Mariei Theresa, banuita
a cauta sprijin in Austria contra cererilor poporului.
Oonventia de la Pibilk, intre regele Prusiei Friedrich
Wilhelm II i tmperatul Germaniei Fran II. Frantia
Ic declara resboiu.

1792-1797. Resboial coalitinnci 1 contra Fran-

tic!. Decretul adunarei de a departa pe preotii ce nu

vroiau sa jure oprit prin veto al regelui. Girondinii de
la minister demisioneaza.
Reseoala din Paris sub berariul Santerre, casapul Legendre qi calla de aramar Rossignol (eantecul A h ! a
ira). Regele bajocorit scapat de garda natimuda. Manifestul dueelui de Brunsvick, redaetat en totul arogant
de emigrati. Adunarea declara en patria e in pericol.
Mare miseare si activitate a eluburilor, nenumerat popor din provincii se aduna in Paris. Atae contra paintulni

regele seapa in adunare. Duo, propunerea hii

Vergnaud (Girondin) regele 0 suspendat si pus sub paza.

Sc chiarna o eonventiune nationala dupa vot universal.
Frantia deelarata republiea. Macelurile din Septemvrie;

Minton ministru de justitie (3000 de morti); sfarmarea

statuelelor, insignelor, armelor.
1792-1795. Conventiunea nationalii. La inceput
predoinnese girondinii. In consiliul municipal anse au
putere jacobinii si cordelierii, care cu sans-eulotii stint
un instrument de siluire contra eonventiunei nationale.
Regele condemnat la moarte in 17 lanuarm 1793. Prusienii batuti la Valmy se retrag. Austriaeii batuti la
Limmoges Belgia, malul sting al Rhinului, Savoia si

Nita, cucerite mai mult prin respandirea ideilor revolutionare

declarate ea departamente ale republicei
franceze. Anglia, Olanda, Spania si Sardinia aliat eu
i

194

Prusia si Austria. 0 rescoala a poporului sileste eonventia nationala a aresta pe Girondini. Comitetul snap).rd publice, :$ef Robespierre, insareinat eu apararea terei,
Guillotina; Marat ueis de Charlotte Corday.
1793-1794. Bhebp jerre, dornnia terourci. Maeeluri
in oraaele sudiee, ineearile lui Carrier, revolutiune roialista in Vent Me.

Toulon luat de Englezi. Coalitinnea intra i Frantia.

Carnot organiseaza 14 armate pentru a se opune tuturor.
Regina Marie Antoinette si Girondimi ueiai. Suprimarea
ori-carui cult (Zina ratiunea). Calendarul republican.
Robespieire macelareste consiliul municipal. 0 conspiratie ii restoarna. Este ueis eu 93 de ai !Ili, in 24 lie
1794. In eonvenlimwa nationala ineepe a predomni elementul moderat. Napoleon Bonaparte, capitan de artilerie, ie Toulon de la Englezi si devine general de
brigada.
1795-1799. Directorul, Puterea executive, la un
director de cinci persoane. Lupta contra Austriei. Bonaparte bate pe Austriaci 'a Millesimo, pe Piemontezi Ia
Mondovi ; treee cu asalt podul de Lodi, ie Milanul ai
cueereate Lombardia. Lombardia, Mantua, Modena ai
Bologna devin republica eisalpina. Paeea de la CampoForao 1797; Austria capata Venetia edr Frantia, Belgia. In Paris conspiratiunea socialista ai comunista a
lui Babeuf ideile poporului de jos ies In lumina 1796.
Asignatele cad qi se ruineaza multi oameni. Napoleon

pleaca in Egipet 1798-1799 eu planul de a intari pu-

terea franeeza in Marea Mediterana ai a ataca coloniele

engleze din India. Francezii inving la Piramide. Mota
lor anse e nimicita de Nelson, englez, la Abukir. Napoleon neputand Jim Saint Jean d'Acre lasa pe Kleber
in Egipet si se intoarse in Frantia amenintata de
1799-1801. A. (lona coalitie. Fundarea republieei
Romei ; resturnarea puterei lumesti a papei; republica
Elvetiana in Svitera, republiea Partenopica in Neapole.
Pretutindene se institue guverne dupe modelta direeto-

195

rului. Austria temandu-se din cansa AaJlei, Anglia din

causa espeditiei egiptene $i din aeea ca direetorul njutara pe aseuns revolia Irlandei, prusia din calm revolutiei Poloniei se hotarese a declara resboiu Frantiei.
Francezii batuti pretutindene. Republiea partenopiea destiintata. Macdonald bMut de Suvarof la Trebia. Direetoml devine Unpopular prin aceste perderi. Napoleon se

intoarce din Egipet ai formeaza hnpreuna en Sieyes

ei

Lucian Bonaparte,

1799-1802. Consulalul. Se imparte tara in prefeeturi $i sub-prefecturi ; codul Napoleon. Napoleon treee
munlele St. Bernard, bate pe Austriaei la Marengo $i
ai Moreau ei bate la Hohenlinden la 1801. Paces de Lnneedle. Malul slang al Rhinului cedat Frantiei. Germania perde 111.0 mile patrate en 31/ milioane locuitori.
Restabilirea cultului catolic; invetamantul atarnat de stat;
legiunea de onoare.
1802-1011. Consulatul pe Tiata, dat lui Napoleon.
Conspiratii in contra liii (maaina infernala, conspiratia
hit Pichegru).

1801-1815.

Napoleon imparatul Franeezilor.

Domnia absoluta, moderata anse prin reennoaaterea ideilor revolutiunei. (Egalitate inaintea legei, dan impuse
tuturor, scutirea taranului de sarcini feodale, liberarea
industriilor de corporatiuni, libertatea gandirei).
1805. A treia coalitiune. Neimplinirea traetatului
de Amiens, prie care Napoleon, ce cucerise Malta se indatorea a o restitui ordinului ea\ alerilor Ioaniti, aduce
un resboiu en Anglia. Ocupa Hanovra si incepe sistemul
continental, (oprirea introdncerei marfurilor engleze pe
continent). Bavaria, Wiirtenberg, Baden, Hess $i Nasau,

aliate eu Franck Flota franceza sfarmata de Nelson la

Batalia cea mare de la Augterlitz, caatigata

in contra Ru*ilor ai a Austriaeilor 1805. Pacea de Presburg 1805. Italia prefacuta in regat $i data lui Eugene
de Beauharnaix, copilul vitrig al lui Napoleon. Bavmut
Trafalgar.

9*

196
i Wiirtenberg devin regate. Regatul Olandei dal lui Lucien Bonaparte. Confederatia renana. Napoleon protector.

Top' principii germani ieu parte la ea, afiira de Austria,

Prusia, Brunsvicul si Electorul de Hesa. Imperiul german despeut. Frant I, remane imparat de Austria 1806.

1806-1807. A patra coalitianc. Prusia silita

adopta sistemul continental se incurca intr'un resboiu cu

Anglia. Napoleon, ce fagaduise Prusiei Hanovra incepe
a trata CU Englezii pentru inapoilea ei lor. Lupta cu
Prusia, de la aceasta. Bata Hite la Jena i Auerstddt 1806.
Nap:Aeon in Berlin. Polonii se rescoala. Lupta cu Rusia.
Bataliile la Eglau i Friedland. Regatul de Westfalia
(o parte din Hanovra, Brunsvick, Hessa-Cassel) Ducatul
de Varsovia sub regele de Sax& Prusia cedeaza lui Napoleon tara sa pana la Elba, remanand cu 2677 mile
patrate din 5570. Se indatoreste a recunoaste inchiderea
continentala.

Inchiderea continentala ineurea pc Napoleon in mai

multe resboaie : a) cu Spania si Portugalia Iosif, fratele

lui Napoleon rege de Spania, Napoleon ie Madridul ;

dupa indepartarea sa perde iarasi avantajele ; b) cu Aus-

tria, victoriile lui Napoleon la Eekmdl, Aspern i Wagram. Paces de la Viena 1809. Austria primeste inch-derea ; cedeaza 2000 mile patrate Bavariei i o portiune
de 'Ambit ducatului Varsoviei ; c) en papa, statul papal incorporat in regatul Italiei ; papa excomunica pe
Napoleon, care-1 prinde si-1 duce la Paris.
1810. Culmea gloriei lui Napoleon. Casatoria eu Maria Luisa. Frantia numera, 130 departamente. Regele de
Roma 1811.

1812-1814. Resboinl en Rusia earasi din cauza refusului Rusiei de a adera Ia sistema continentala. Armata lui Napoleon de 553,000 oameni oste nimicita dupa batalia de la Borodino i arderea Moscvei prin retragerea sa in mijlocul ernei.

1813-1814. Resbotul de libertate contra lui Na-

197

poleon. Friedrich Wilhelm III de Prusia chiama poporul Ia arme. Landwehr in Prusia. Ordinul Crucei do fer.
A lianta Prusiei CU RUsla la Kalish. Napoleon bate pe aliati

la Lutzen i la Bautzen. Austria se uneste cu

Trei armate. 1) sub Schvarzemberg 2) sub Blficher, 3)
sill) Bernadotte de Suedia. Napoleon castiga batalia Ji

Dresda, dara perde batalia popoarelor In Leipzig (300

ntii aliati, Napoleon 130,000). Saxonii i Wiirtembergezii ,tradau pe Napoleon in mijlocul luptei. Sfirsitul regatului Westfalia. Wanda alunga pe Francoji. Spania o
perduse l'inca din 1813. Aliat i totusi ofera pace lui Napoleon ea i argini, Rhinul si A lpii. Napoleon refusa
Cere 300,000 oameni de hi adunarea leginitoare, care
refusa a-i da. Adunarea disolvata. Aliatii tree Rhinul M

dupa ce sunt batuti de Napoleon in mai multe randuri

il bat pe dansul la Anis sung Aube.
1814 Mart 31, intrarea aliatilor in Paris. Napoleon
perde tronul. Ludovie XVIII, fratele lui Ludovie XVI,
rege. Pacea de Paris. Franta castiga 1n0 mile patrate
peste marginile din 1789. Reeunoakte neatarnarea tutu
ror statelor cueerite in limpid revolutiunei. Pentru regularea trebilor europeene se adana congresul de Viena.
Pe eand tine congresul Napoleon se inloaree din in
sula Elba. A Hai* tuturor statelor Europei contra lui
(1

i (ion do armata). Napoleon bate pe Bliieher (a I iyny.

Incepe a bate pe Englezi In Wrteloo dar venirea lui

Bliieher, care se raliase intoarce bataea in contra-i.
1815. Napoleon abdica. Ludovic XVIII rep. Napoleon prins de Englezi, dus in insula St. Belena, undo
moare in 5 Mai 1821. A (lona pace de Paris. Franta
perde 4 cetati : Pliillipeville, Marienbourg, Saarlonis si
Landau si plateste 700 milioane contributie.

1815. Congresul de Viena. 1) Austria capata Miland, Venetia, Iliria si Dalmatia; Salzbourg si Tyrolul
de la Bavaria precum si Galitia. 2) Prusia, o parte din
Ducatul Varsovia, partile din regatul Vestfaliei ce le avea

198

mai inainte si o parte din Saxa. 3) se formeaza regatul

Olandei, din republica Olandei si Belgia. 4) confedera(ia
g('rmand din 39 state suverane ; ceilalti perd suveranitatea. 5) Rusia, o mare parte din ducatul Varsovia ; Cracovia, oras liber. 6) Anglia, Malta, Helgoland, protectoral asupra insulelor Ionice. 7) Saedia se uneste cu
Norvegia. 8) Svifera, se formeaza 22 cantoane din 19.

1815-1824. baloric XVIIL Sfanta alianta incheeta

in Paris intre Alexandra. Friedrich Wilhelm III Frant
I (si Ludovic XVIII la 1818), cu scopul de a mantine
principinl domniei din mila lui Dumnezeu si de a naduqi ideile revolutionare. Puternic sprijin al Iesuitilor.
Directiunea aceasta a spiritului se manifesteaza si 'n iiteraturt, care devine religioasa si lauda malt Evul media
(literatura romantica v. cultura). Contra acestei directiuni persista anse ideile revolutiei si amintirea gloriei
napoleoniene prin Bliranger si Thiers. Pe llinga ele o
directiune socialista (Balzac, George Sand). Ludovic
XVIII bine voeste a acorda o constitutie poporulai. Aristocratia restabilita. Justitia, militia si administratia
ocupata de ei, (in scoala militara se admit numai Iii acelora ce nurnera 100 ani de nobleta) censura presei, no
ingrijire de veteranii lui Napoleon. Legi cut total roactionare, precum judecatorii speciale pentru procesele po-

litice, fara apel si judecata in termin de 24 oare. .Aristocratia din Camera condusa de contele Artois (mai pe
urma Carol X, fratele regelui) cauta a margini puterea
regeasca $i a recapata vechile privilegii. Libertatea individuala marginita : ministrii se poata inchide fara judecata pe un an de zile ; resboiu in Spania pentru restaurarea monarhiei absolute.
1824-1830. Carol X. I.Tn miliard despagubire pen-

tru emigrati. Putere mare a partidei reactionare. Incercarea de a introduce dreptul de primogenitura pentru
toate uaostenirile de mai mult de 300 franci, dare fonciartt ; disolvarea gardei nation de. Mai ales prin minis-

terul Polignae castiga partida clerului si a eurtei supre-

199

matia, Camera din 1830 declara ca intentiunile politice

ale guvernului nu corespund cu dorintele natiunei. Regele disolve camerile, dar opositiunea este intreaga realeasa. Atunci regele ordona suspendarea libertatei presei
si o noua lege electorala, care lucruri aduc revolutia
din 1830.

1830. Revolutinnea. In 26 Iu lie poporul din Paris

se rescoala cerand revocarea ordonantelor. Biurourile jur-

najelor sunt ocupate de jandarmi ; dar hotarirea tribunalului comercial, declara ea pana la judecata formala
foile nu pot fi impedecate de a esi. In 28, regele fuge
cu curtea la St. Cloud ; armata refuza de a intrebuinta
armele in contra poporului. Cei 6000 Sviteri ai regelui
se vd siliti se capituleze. Se formeaza an guvern provisor compus din Lafite, Casimir Perier, Odilom Barrot.
Lafitte Anse sprijine candidatura lui Louis Philipp care
este ales rege.
1830-1848. Louis Phillip, regele burghez, combatut
de burbonisti si republicani. Favoreaza pacea, profitabila
industrikiilor ; nu voeste sa sprijine Polonii. Margineste
dreptul de alegator la 200 franci dare prin care dobandeste o camera foarte supusa ; din aceasta causa regele
se deda la speculatii ; se fac multe venzari de posturi ;
falsificari de monede, concesiuni ruinatoare, delapidari
de bani publici (doue ministere Eubires i Teste, date
sub judecata pentru delapidari). Legitimitii (ducele de
Bordeaux, Henric V astazi Contele de Chambord) si
clasa poporului de jos, cearca resturnari prin revolutii
si atentate (conspiratiunea lui Fieschi 1835. Atentatele
lui Alibeau, Darmes ets. Revolutia din Lyon in 1831 ;
in Paris 1832. A doua in Lyon 1834). Aceste atentate
provoaca legi contra presei si a juratilor.
Socialismul, Comunismul. Inventarea maqinilor, ueiderea industriei mici ereaz5 elasa lueriitorilor proletari.
Seriitorii Weep a se ocupa de ea. 1) Saint-Simon, sustine
eel 'anthill exploatarea industriei intfun fel ineat s se
foloseaseli i lumitorii. 2) Enfantin i Fourier BO pierd

200
iii misticism. 3) Owen in Anglia, incercttri practice. 4)
Iii timpurile mai mute socialismul tinde a ridica starez
lucrfttorilor prin participarea lor la distigul capitalistulni.
5) Babeuf i altii pro mm Cabd, cer suprimarea propriefatei, a familiei, via tii. in comun, cresterea copiilor idem.
AN erea comunii impkrtitii egal intro indivizi; suprimarea
mostenirei. 6) Proudhon declar c proprietatea e un
furt.

Asemenea idei spera clasa a patra sa le realiseze prin

camera, daea numai s'ar suprima censul pentru a fi alegatori. De aice cerere generals pentru reformarea legei
electorate. 1836, 1840 done incereari ale lui Louis Napoleon Bonaparte, de a reeturna pe Louis Philippe. In
vederea aeestor turburari fortilicarea, Parisului. Pentru
a multami spiritul de glorie a Francezilor, cueerirea
Algerului (Abd-El-Kader); sprijina Egiptul in revolta
sa contra Sultanului. Egiptul supus en ajutorul Angliei
si al Rusiei.
184S. Revolutiumea. In timpul acestei expeditii, in
Frantia banchete pentru reformd. Acel din Paris impedecat de guvern. In camera opositia cere darea ministerutin Guizot in judeeata. Teribila revolutie, regele fuge,
guvern provizor. Dupont de l'Eure, Lanzartine Ledru
Poulin, Arago, Gamier Pagi's, Crenticux i Louis Blanc.
Acest din urma pentru lueratori. El isi asociaza Pe Albert, un luerator. Ridicarea ateliilor nationale in care
statul procura munca lueratorilor. Doi franci pe zi In
cratorilor NI nu au de lueru, sporeste foarte mult cheltueala si numerul proletarilor. Adunarea nationala suprima ajutorul. Cumplita revolutie (15 Mai) inadusita
o a doua si mai ctunplita (22-26 lunie). Cavaignac dictator bate pe resculati (12,000 rnorti). Se alege sub inriurirea numelui celui mare a lui Napoleon pe Louis
Napoleon Bonaparte de president al republieei.
1848-1871. Napoleon IlL Napoleon, presidentul republicei trimite o armata in Roma sub Oadinot pentru
restabilirea papei 1849. Prin castigarea acestuia in favoarea sa, ealatorii prin provincii, ziare bonapartiste, ma-

201

suri in protiva socialistilor i prin inriurirea numelui

celui mare al lui Napoleon, el castiga simpatiile Francesilor $i prin lovitura de Stat din 2 Deeernv. 1851, dobandeste presidenta to 10 ani si puterea mai absoluta.
Prin plebiseitul din 2 Dec. 1852 imparat al Francesilor,
se insoara cu Eugenia de Montijo, nobila spaniola. construeste multe drumuri de fer, lnvrnl, infiintaza credit
,foncier $i credit mobilier, favorisaza industria si comertul ; da clerului mare inriurire in trebile statului. Alianta eu Anglia. Turcia ($i Sardinia) in contra Rusiei ;
resboiul Crimeei 1854, pneea de Paris 1856 : nimieirea
intinentei rasesti in Orient Franta anteia putere in Europa. Napoleon capata un mostenitor pe printul Napoleon
Ajuta
Eugeniu Ludo% ic Iohan Josef 16 Mart 1856.
miscarea nationala a Italiei contra Austriei prin resboiul

din 1859; pacea de Z?trick 1859 prin care Piemontul

este dat de Austria Sardiniei, ear Franta capata de la

Mexieul refusand plata datoaeeasta Nizza si Savoia.

riilor ealra supusii iraneezi, Napoleon pentru a intinde
intluenta Frantiei in America deelara resboiu lui Juarez
pre$edintelai republivei, ie Mexico $i proelanla de imparat aiee pe arbidneele Maximilian de Austria 1864.-In privirea Italiei Napoleon vezend ca Italienii vrau sft
ice Roma, nurnai aiuta unirea acestei teri. -- Napoleon
pen bra a scapa de miscarea interioara care saturandu-se
do absolutism reclama libertati, arunea Frantia in res-

boin eu Germania, pe eand armata era cu total desorganisata i starea Germaniei eu total neeunoseuta Franiei ; aceasta aduce eatastrofa din 1871 (Napoleon prins
en toata armata liii, Parisul hat, Elsasul si Lorena perdate la (4ermania, 5 miliarde despagubire) prin care
FranVa porde puterea sa precumpanitoare care trece Ia

Germania.
1 1.

Istoria AiiI,el 17S3-

1871.

Sub ministerul lui Pitt 1783-1806, acesta organisaza

finantele, cauta se indrepte pagubele Angliei in resboiul

202

cu America, prin inehiere de tractate comerciale. El

este un mare dusinan al revolutiei franceze, care tindea
sa introduca si in Anglia spiritul democratic. De frica
revoluthinei el reusi a face sa se suspende habeas corpus acte, si este de la 1793 sufletul coalitiunei contra
Frantiei. Astfel coalitia a doua din 1799 este opul sen.
Fox si Burke represinta in mod stralucit opositia in Anglia. Irlanda starnita prin revolutia franeeza vrea sa se
desfaca de Anglia ; de aceea, in anul 1800, se procede
la totala ei incorporare cu Anglia, prin care 32 de lorzi
si episcopi ni Irlandei, intra in camera inalta, ear 100
deputati in camera de jos Septe optimi din populatia
eatolica a Irlandei reinane fara drepturi, din causa testactelor. Sistemul continental al lui Napoleon aduce deelaratia de resboiu a Angliei din 1803 si sfarmarea flotei franceze la Trafalgar 1805. Dupa expeditia lui Napoleon din 1812, Anglia face tot ce-i sta prin putinta
pentru a scula Europa in contra sa. Resboiul se incepe
en subsidii engleze. Prin tractatul de la 1814 catiga
Anglia : Malta, Tabago, Ste Lucie, Ile de France si Seiselele. Datoria publica se suise in timpul acesta la 800
milioane 1. st. 0 stare foarte misera a poporului de los
aduce necontenite rescoale, in care mai multe mii de lu-

eratori sunt tic*.

Georg IV 1820-1830. Sub ministerul Canning se introduce sistemul politicei de neinterventiune ; canta sa
se opuna Francezilor care vroeau sa intervina in Spania;
recunoaste independenta Greciei si a statelor de Sud americane ; supriina comertul sclavilor declarandu-1 de
crima. Daniel O'Conell infiinteaza o asociatiune catolica
intre Irlandezi, pentru a-i scapa de lipsa de drepturi polain. In 1829, cere Peel suprimarea testactelor : Catolicii pot intra in parlament.
Wilhelm IV 1830-1837. Chestiunea reformei parhtmentului. Dupa ce de doue ori reforma trece prin camera de jos, dar e respinsa de acea de sus, poporul amenintator sileste i pe cuss de sus a o primi. Prin re_

203

forma numerul alegatorilor se sue la 1 milion, anume

tot acele care platea o chirie de cel putin 10 pf. str.
avea dreptul de a vota.
In comitate au dreptul de alegatori toti proprietarii liberi de locuri cu 10 1. st. renta i toti posesorii pe 20
de ani cu 50 1. st. renta Se suprima privilegiul companiei Ost-indice, lasandu-se cornertall cu China si cu
Ifidia liber. Lord Russel reforma organisarea oraselor,
facend ca magistratii orasanesti a se aleaga prin votul
poporului i fie-care individ ce plateste dari, se aiba dreptul de alegator (pana atunci magistratii numeau ei singuri pe colegii lor i avea dreptul de a impune dari arbitrare). In 1834 se suprima sclavia si Jamaica ameninta
pentru aceasta a se revolta.
Regina Victoria 1837astazi. Revolutia Canadei. Elementele radicale cer votul universal si secret si parlamente anuale. Se fac petitiuni uriese catra camera. Sahul de Persia starnit prin Rusi, voeste sa cucereasca
Heratul, langa Indii, dar Englezii reusesc in 1839 se
sfarame acest plan in Afganistan. In 1840 se face un
tractat cu Rusia, Austria si Prusia in contra Frantiei,
pentru a supune pe pasa de Egipet Turciei i armatele
engleze supun Egipetul. In 1838 se formeaza liga in
contra protectiunei granelor de Cobden ; se propune reforma inaintea parlamentului de Robert Peel. coborir tse taxa pentru import. In 1841 se incheie int tractat cu
puterile cele mari pentru suprimarea comertului sclavilor i dreptul de cautare a corabiilor tot in contra Frantiei. In 1840 isbucneste resboiul cu China pentru Opium.
0 recolta rea a cartofelor in Irlanda 1845, aduce o cumplita foamete si o agitatiune mai mare pentru liberarea
importului granelor de ori ce taxa. Peel propune sistemul liberului schimb, care treee in parlament. Revolu-

tia din 1848, are efect in Anglia mai ales in Irlanda,

unde da nastere la o agitatiune pentru ruperea unirei

cu Anglia, care Anse fu inaduita. In politica exterioara

Anglia ajuta unirea Italiei.

204

Anglia ne mai avend nevoie de sistemul prohihitiv

pentru proteguirea industriei sale, admite pe Reel al liberului sehimb 1848.

Antaia expositie universala 1851
(Printul Albert. harbatul reginei). Mare propasire co
mertiala si industriala, nuinele de aur a Australiei, tractat de eomert en China si Iaponia 1854, 1855. Rescoala ji India 1857 nilpte pe Anglia a primi propunerile JE.ratitiei in pivirea unirei prineipatelor dunarene.
Resboiu en China impreuna cu Francesii prin care se
desehid aliatilor 6 none porturi ehineze 1858 ; netinandu-se Chinezii do tractat aliatii le declara din nou resA doua expositie
boiu sla.rsit prin paeea din 1860.
Grocii resturnand pe regele Oto de
universala 1862.
Bavaria 1862 i vroind a alege pc prineipele de Leitchtemberg nepetul imparatului rusese, Anglia pentru a-i
determina sa aleaga un principe mai bine vezut de politica engleza, renunta in favoarea Greeiei la protectoratul asupra insulelor ionice pentru care aceasta alege
do rege pe Christ. Georg de Danemarka.
Anglia vroeste
ba sprijine Danomarea in Inpta ei contra"Austriei si a Prustei, dar Frantia reffisand a intervcni, Anglia e nevoita
se remana nentra. Resboittl ameriean aduce in mare nevoe pe fabrieantii i Ineratorii in bumbac. De atuncea
Anglia urmeaza inainte o politica paciniea tinzend la
sporirea bogatiei tarei.

Istoria Germaniei 1790 -1871.

Leopold II 1790-17.92, apoi Fran( II, 1792-1806.

(De la 1806 inainte ea imparat de Austria). Germania
in limpet revolutiei franceze, este mai ales teatrul res-

boaelor, care o ruiueaza material. Luarea uaalului stang

al Rhinului prin pacea de Luneville, jigneste pe multi
principi germani in posesiunele tor ; ei stint despagubiti
din orasele libere i posesiele bisericesti. Mind ea despagubirile so hotareau in Paris, incope aici un fel de
speeulatie, care aduce mare despret asupra Germanilor.
Prwria capiita; episcopate] de Minster en orate] de asennue nettle, episcopatele nildesbeim, Paderborn, oratul

205
Goslar etc. Bavaria capkla principatele eclesiastice:

Wiirtzburg, Bamberg, Augsburg. episcopatele de Freising. Passau ti multe orate precurn Schweinfurt, Nerdlingen etc. Baden, caOta Heidelberg, Manbeim, terile
episcopatelor secularisate Constant ti Basel, mai multe
orase 5i abatii. Mai capitt'a desmIgubiri i Wiirtenbergal,
Bessa-Cassel, Hessa-Darmstadt i lianovra.

Confederatia rhenan4. Bavaria si Wtirtenberg fiind de-

clarate regate, prin pacea de la Presburg atacase deja

constitutia imperiului german. Aceste doue teri impreuna cu Baden, Darmstadt, Cleve-Berg, Nassau, Hohenzollern, Lichtenstein, formeaza confederatia rhenana sub
protectoratul lui Napoleon, care o indatoreste a pune pe
picior in caz de resboin, '36,000 de oameni. Prin aceasta
se pune capat imperiului german s) Fran( II se fleclya de
imparal al Aastriei, sub nuwle de 17ra nr 1(1806 1835).
Stapanirea franceza in Germania introduce ideile revo-

lutiei si le realiseaza in practica, (egalitatea darilor, suprituarea privilegiilor personale, egalitatea dreptului, libertatea industriei etc.) Rescularea spiritului national,
care tinde la scaparea de straini, in frun tea careia mer-

ge Prusia. Friedrich Wilhelm III in timpul celei mai

mad injosiri a Prusiei, cand prin pacea de la Tilsit ii
se lasase de Napoleon numai vr'o jumatate din fostul
regat, se apnea de reforme serioase, ajutat de ministri
eininenti Scharnhorst, Gneisenau, Grollman ; introduce
armarea generala, (Landwehr), suprima rescumpararea.

Egalitatea tuturor in inaintare (mai inainte numai nobilii puteau Ii ofiteri), suprimarea pedepselor brutale,
cultura stiintifica serioasa a ofiterilor. Baronul de Stein
da buyghejilor i aranilor dreptul de a cumpara pamant,
nobililor facultatea de a se ocupa de industrie i comert,
libereaza industria suprimand corporatiile. Humboldt,
Niebuhr, Schleiermacher fundeasa universitatea de Berlin
1809. In neest timp eade desvoltarea eea mare a Himturei germane, care ajuta mult la ideia nationala (v. caltura) si explica scularea generala contra lui Napoleon
dupa catastrofa din Rusin ; Prusia se rescoala mai an-

206

tiiu ; in 3 Fevruarie 1813, public& regele chemarea

catra poporill melt," care are un resunet uries ; formare
de nenunienite corpuri fihere, intre aceste, acel al lui
Latzow infocat de cantarile lui Krner ; ordinul crucei

de fer. (10 Mart 1813).

Go-mania de la 1815-1848. Opositia liberalii in Germania voeste se realiseze ideile revolutiei franceze si se
aduca unitatea Germaniei. Opresiunea ei din partea guvernului. Revolutia Frantiei din 1830 le sparie, facandule sa conceada drepturi poporului sub forma de constitutii (Wiirtenberg, Baden, Bavaria si Hessa-Darmstadt).
Prusia
Austria mantin absohitismul prin influinta lui
Metternich, ministru austriac, care pentru a impedeca
latirea ideilor nation,ale in Austria, opreste intrarea oricarei scrieri germane. Vezend guvernele germane ca revolutia din Frantia se trecuse asa de iute, se hotaresc
ear la resistenta. Printr'o hotarire a consiliului federal,
fie-care stat e dator sa ajute cu armata sa pe statul yechi, in care s'ar isca turburari (1830 Oct.), si incepe
pretutindene o puternica reactiune, mai ales dupa ce prin
caderea Varsoviei, o multime de Poloni yin in Gerinania
infocand liberalism]. In Baden se introduce censura.
Profesorii Rottek si Welker destituiti. Universitatea din
Freiburg inchisa. Nepedepsirea abuzurilor ce militarii
i

emit in contra liberalilor. Darea afara a tuturor dregatorilor liberali. Consiliul federal hotareste ca toata puterea este la principi, camerele nu au dreptul de a refusa dari, si militia sa nu jure pazirea constitutiei.
I. Austria, sub Metternich atat in domnia lui Frant I

t 1835 eat si sub a lui Ferdinand I (1835-1848), fa-

voriseazii aristocratia si influenta clerului. Inchide Austria dinspre Germania, inadusa desvoltarea filosofiei a
teologiei si a istoriei, favorisand numai cat pe aceea
stiintelor pure. Taranul supus Ia toate beilicurile evului
mediu, starea financiara foarte proasta ; statul fiind nevoit a reduce de mai multe ori datoriile creditorilor sei.

207

Austria canta a combate tendintele Rusiei de cuceriri in

Orient ajutand pe Nada.

If. Prusia, pastreaza vechea stare afar Th suprimarea beilicurilor si a corporatiilor ; greu system de dari ;
lipsa de garanta in justitie, procesul tratandu-se inseris,
pastreaza darea dreptatei prin nobili. Severa privighere
a scoatlei si a presei. Dar in privirea unitatei germane
Prusia face un pas insemnat prin intiintarea uninnei Vamaly (Zollverein) intre diversele state germane (ineeput
in 1831 prin initiativa lui List). Suprimandu-se vamile
interioare dintre state si transferandu-se acele vami Ia
granita eomuna, cu scopul de a protegui industria germana

1848. Revolutia. I) Austria Contra sistenmlui lui

Metternich se seoalik mai antitiu Ungaria,*) apoi Boemia,
in line ehiar in Viena studentii incep turburari, care se
Revolutia Ungara sub Frant I DU se mai clteama dieta, dar
so incearcg, ridicitri de trills) oi tie dgri, la care Ungurii se
opnn cu putere cerend chemarea snei diete. Opobitia nationalg creote din ee in ce. condusg fiind do Stefan Szechenli.
Diets din 1830 dispune sii se iee otiteri dintre Unguri i sa
so intrebuinteze in fa1 t'. limbs maghiarg. Tot pe atunci incope Ludovic Kossuth, CII toate piedicele guvernului, a
atrage atentiunea poporului asuprit color co se petreceAn in diefft. 1835 Ferdinand V de Ungaria. El mgrgineote bberarea totalg de dari a nobililor. Dieta din 1839
se ocupa mai numai cat cu plangeri in contra politicei guvernultd. Diets din 1840 sanctioneaza legea timbelor, dupa
care cm maghiarg este recunoscuta ca oficialui oi amnostiazif,

pe toti deliquentii politici. Opositia cere libertatea presei,

ministeriu rospunzetor, unirea Transilvaniei cu Ungaria, intinderea dftrei asupm nobililor, and tocmai atunci isbuene;to revolntia din Paris 1848. De indatg Ungurii compun
no ministeriu separat pentru Ungaria sub Ludovic Batthyanyi, se core introducerea sistemului representativ, egalitate
de dAri. libertatea presei oi judo. Dar kd celelalte nationslitati din Ungaria se trezesc Croatii sub Ielacici voesc separarea de Ungaria. Transilvania nu putea enfold unirea cu
Ungaria. Kossuth cere i dobandeote de la Dietg armarea
terei. Austria pretinde imposibilitatea separgrei ministerului
fthantelor oi al armatei. Resboiul intre Croati oi Unguri is-

208

intind curend asupra intregului popor. Metternich fuge

in Anglia. Garda nationala atot puterniea ; se hotareste
sa se eheme o adunare generals a striae a tuturor statelor dupa votul universal. Imparatul fuge la Jrinsbruk
dar se reintoarce rugat de popor si lucrurile se impaca
pe basa ideilor revolutiei franceze : se suprima anume
robotul (beilicurile) se deschide cariera armelor si oamenilor de rand ; se supune si pe nobili la serviciul armatei si la dari. Intre aceste, carduri do lucratori percurg uliile i dicteaza totul, ieu cu sila intreprinderi de
la stat, fixeaza ei pretall muncei. Misearile din Ungaria
adue in Viena cumplita rescoala. care tinde a impedeca
rnergerea trupelor contra Ungurilor (Oct.) Imparatul fuge
de a doua oar i cei mai bogati eetateni i unneaza.
Iellasehiseh banul Croatilor vine in contra Vienei impreuna eu Windisch-Gratz. Se incinge o lupta din eele
Austria trimete ye coniele Lamberg ea eomisar
imperial in Ungaria. Toemai atunei isbueneste retolutia iii
Viena 1818 si Ferdinand se leapada de domuie urmandn-i
Frant Josef la 1818. Austria trimete pe Windischgraetz
en 0 srmata iii contra lingariei. Uiiguuiii sub Georgey. DembinskY (Polon). Wm (plum) orupa Transilvania, bat pe 8erbi.
loll Armful, Carlsburg, Temesvar bat in mai [mate randuri
pe Austrian intre allele la Nag3 -Sarin si int Oren, liar intre aeorgey si Kossuth so nasto 0 rivalitate, van I-krorgey
bueneste

SC impace en Austria, ear IS ossultb gandea se eonslit neaseit Ungaria intr'un mod demurral si sit resta bilea sea
Petunia. Kossuth Nee sa se declare prin diets din Dobretziu,
Ungaria de neatarnatit. ease de Ilabsloirg. deenzurii. de la corona ei i guvernul (1st unui prehident CII un ministeriu TPSpunziAor. Aeeasta seversi ruperea Mire arniata si guvein
Dar Austria eerlise si espatase intervenirea l4tisjj. Transit
vania este pei duta, pentru ii gn ri ; silit de Rusi Care n
resc mai toata Ungaria, Kossuth leapada presidentia i di-t
lui Georgey dietatura, care se botareste Cli indieo eapitu%Inca 6.1

latinnea de la Vilagos, prin care linguini so supun Itusilor

Goieralul Hainan, austriae neide pe mai multi sell nugnri.
Ungaria este ltotaritii. a Ii ineorporatit in Austria; se introdue legile austriace. Consequentele revolutin din 1848 pen
tru Ungaria este perderea totala a neatirnarei ei poMice.

209

mai crancene (27 si 28 Oct.) Viena cade in manele armatei. Totusi noul imparat (Frant Iosef 2 Dec. 1848),
octroiaza o constitutie in care cele mai multe din drepturile revolutiei franceze sunt recunoscute.
II). Prusia. Revolutia franceza inriureste asupra Prusiei. In Berlin se cer mai multe drepturi (libertatea presei, garda nationala), pe care regele Friedrich Wilhelm
IV, nu voeste a le acorda. Cu deosebire se tere indepartarea militarilor i infiintarea unei garde nationale,
coca ce find re.fusat, ear militarii vroind sa imprastie
poporul, se naste o cumplita revolutie. Regele fu silit sa
se descopere dinaintea cadavrelor revoltantilor. Se convoaca o adunare nationala care sta cu totul sub inriurirea poporului ; se suprima pedeapsa mortii. Triumful
reactiunei in Viena aduce si in Berlin aceiasi tendinta.
Regele vroeste sa suspende adunarea care refuzand aceasta,

intra Wrangel cu armata in Berlin si desarmeaza poporul. In fine regele acoarda din bun placul seu o constitutie cu doue camere i cu cele mai multe din drepturile proclamate de adunarea din Frankfurt.
III). Incerearea de organisare a unitdrei germane, Parlamentul din Frankfurt. In 18 Mai se alege prin vot
universal o adunare nationala, care numeste un presedinte al imperiului german (Reichsverweser) neresponsabil, Se alege de presedinte pe arhiducele loan de Austria care intra in Frankfurt la 11 Iulie. Scopul acestei
adunari este constituirea unitatii germane. Dar guvernele
germane nefiind consultate de adunare in dorintele lor,

aceste refusa de a primi noirile ei, precum d. e. declararea drepturilor fundamentale ale poporului german. Ordinul ministrului de resboiu din Frankfurt, ca toate trupole germane sa jure credinta presedintelui, nu este ascultat in Prusia. Neintelegerile cu Prusia se marese prin
(liestiunea Seldeswig-llolsteinului: 0 revolutio in CopenLaga silise pe regele Danemarcei a decreta incorporarea
Schleswigului in regat ; din care cauza isbucneste o revolutie in Schleswig, care este sustinuta de Prusia ; dar

210

lipsa unei dote si purtarea amenintatoare a Rusiei si

Angliei fac pe Prusi sa ineheie un armistit prin care
Daneinarea eapata mai multe drepturi asupra Sehleswigului (Moltke, MI danez sa fie in fruntea guvernului provisor numit de Prusia si Danemarca in ducat ; armata
Schleswigului sa fie despartita de aceea a Holsteinului
etc.) Parlamentul din Frankfurt neputand face altmintrelea se uneste cn aceasta propunere care fu privita de

Gennani ea o tradare a natiunei, din care causa isbucneste o revolutie in Frankfurt. Pupa aceasta se nasc diseutiuni foarte inversunate asupra raportului A ustriei cu
Germania; era anume en neputinta a se primi Austria
intret,ga eu toate nationalitatile ei in un stat german ;
dar a se lua numai cat Germanii din Austria era

a se rape Austria in done parti.

Ministerul de Gagem coneepu planul de a indeparta pe Austria din uniunea germana prin care corona imperiala cadea de la sine
la Prusia. Insa o lege electorala ee facea parte din constitutia pe care imparatul trebuea sa jure si car,. era
basata pe votul universal, faptul ea propunerea de a se
oferi corona regelui de Prusia avuse o majoritete numai
de 1 voturi si in flue imprejurarea ea aceasta corona
imperiala nu era din mila lui Dumnezeu ci esita din o
mirare revolutionara facura pe regele Prusiei sa o refuse. Prusia vroea anume sa eapete puterea suprema in
Germania fara anse a recunoaste constitutia si numai cat
prin consimtimentul gusernelor, promitindu-le tuturor
sprijinul sn armat in nadusirea revolutiei. Dar acest
plan nu renseste mai ales din causa opuncrei celorlalte
regate din Germania ce nu vroesc sa primeasca o pos:tie
injosita fata eu Prusia. Begii arts() refusa, de a primi
constitutia din Frankfurt (Bavaria, Wfirtemberg, Baden,
Saxonia), eea ce da ocasiune democratilor de a rescula
poporul in contra lor. In Saxonia (Dresda) se intampla
o rescoala (3 Mai). In Wfirtemberg principele e silit sa
adoapte eonstitutia, Saxonia inadusa rescoala cu ajutor
prusian. Adunarea din Frankfurt era pusa in positiunea
cea mai critica prin rescoala din Dresda, facuta pentru

211

a se adopta constitutia votata de dansa. Cu alte ctivinte

ea era cause revolutiei. Prin aceasta ea deveni en Deputinta si se disolva.
Germania dr la 1848-1871. I. Austria : In curand
incepe insa o politica de reactiune in interior (suprimarea gardei uationale, marginirea libertatei presei. iniaturarea juriului, reforma comunala in sensnl aristocratic);
finantele intr'o stare foarte ra, favorarea clerului si mai
ales a Iesuitilor. Incercarea unei uniuni vamale eu Germ.
eade din causa opositiei Prusiei si A. trebue sa se rnultameasca cu un tratat de comert 1853. itt resb. Crimeii A. dupa ce Rusii se retrag din prineipatele dunanarene, ocupa pe aceste 1854-1856 si mijloceste paeea
de Paris. In timpul resb. cu Francesii pentru thdia,
Prusia se ofera a ajuta pe Austria en conditie de a i se
da comanda militara a intregei confederatinni germane
afara de Austria, ceea ce aceasta refusa preferand a ceda
lui Nap. Lombardia prin preliminarele de la Villdranca
(11 Iulie 1859). Isbucnind resboiul intre Danemarca
si Contederatia germ. din cause Schlesvig-Holsteinului.
Dan. cedeaza aceste done ducate Auz,triei si Prusiei prin
paeea din 1864. Aceste done puteri ii impart dueatele.
Prusia ie Schlesvigul si Austria liolsteinul. Din causa
aceasta, precum si din dorinta Prusiei de a domni singull in Germania, ceea ce Austria vroia sa impedece cu
ori ce pret, se naste resboiul din 1866 en Prusia aliata
eu Italia, terminat prin victoria Prusienilor la Koniggratz
(3 Julie) i pacea de la Praga (23 Aug.) prin care Austria este exclusa din confederatia germana, ranunta la
intentiile sale asupra Sehlesvig-Holstainului ; tot odata
cedeaza Venetia lui Napoleon III care o trece catra Italia. -Ungurii cer i dobandesc autonomia statului lor si
unirea lor numai cat personala cu Austria 1867.
II. Prusia. Reactiune in sens absolutist dupa revolutia
din 1848 : lupte parlamentare cu niste camere liberate
cc sunt disolvate in mai inulte randuri. Opositiunea contra guvernului si mai ales a primului ministru (v. Bis-

212

mark-Schnhausen se manifesteaza mai ales al ocasiunea

resboiului din 1866. Duo, victorie insa se intoarce toata
opositia intro simpatie $i un entusiasm foarte mare. Crearea aliantei nord-germane (Norddeutscher Bund) pentru

statele germane de la nordul riului Main, 1) Prusia, 2)

Saxa Weimar, 3) Oldenburg, 4) Braunschwieg, 5) Saxa
Altenburg, 6) S. Coburg-Gotha, 7) Anhalt, 8) Schwarzburg-Sonderhausen, 9) Schw. Rudolstadt, 10) Waldek,
11) Reuss linia minoara, 12) Schaumburg Lippe, 13)
Lippe, 14) Lubeck, 15) Brema, 16) Hamburg, 17) Meeklemburg Schwerin 18) M. Strelitz, 19) Marcie ducat
Hessa, 20) Reuss linia majoara, 21) Saxa Meiningen Ifildburghausen, 22) Regatul Saxa. Alianta ofensiva $i defensiva pentru neatarnare i integritatea teritoriului, trupele aliatilor sub comanda regelui de Prusia ; guvernul

comun din un consiliu federal qi un parlament al confederatiei ales prin vot universal ; consibul federal cornpus din 43 membri : Prusia 17, Saxa 4, M. Schwerin
si Braunschweig cate 2, celelalte state cate 1, sub preedinta Prusiei; aceasta represinta pe consiliu in afara,
declara resboiu si inchee puce ; in privinta militara Pmsia are dreptul de a exeeuta pe statul ce nu si-ar indeplini indatoririle sale. Prin aceasta confedergiune in care
Prusia comanda, devine aceasta o putere insemnata. Tot
odata Prusia incorporeaza mai multe state : Ilanovra in

urrna resboiului din 1866, Hessa Electorala, Nassau,

Frankfurt po Main prin tratate $i rescumparare, &hiesvig-Holsteinul in 1867. Cu statele de la Sudul Mrtului
Prusia inchee o alianta ofensiva si defensiva la care se
opune mai ales Napoleon cerand ea, compensare pentru
intinderea Prusiei o rnarire teritoriala la Rhin si Luxemburgul. 1sbucnind resboinl intre Germania $i Frantia din
cauza alegerei principelui Leopold de Hohenzollern Ia
tronul Spaniei, Francejii sunt batuti si regele Wilhelm
ci Prusiei devine imparat german, oferindui-se corona
de catra principii germani in Versailles (1871). Statele
de sud intra in con federatie pastrand oare care privi'egii.

213

IV. Istoria Panel 1870-1871.

Starea Italiei inainte de revolufia franeezii, din cele
mai rele. In Nord, neatarnat regatul de Savoia (duo
moartea lui Victor Amadeus II, urmeaza Carol Emanuel

III 1730-1773 si Victor Amadeus III 1773-1796).

Venetia, Gentili, Milanul si Mantua in posesia Austriei.

La rnijloc dueatul Toscana, sub prineipi austriaci (Frant

Stefan 1737-1765, Leopold 1765-1790 Ferdinand III

1790-1824) Parma, Piacenta, Guastalla sub o linie spaniola. Dupa moartea lui Ferdinand, aceste terisoare unite
eu Italia superioara franceza 1804. Modena, Regio, Mirandola, Massa Carrara, sub familia Este. La sud Regatul celor done Sicilii, trece prin pacea de la 'Utrecht de

la Spa= la Austria 1713, pe urma imparatul Carol VI,

pentru a capata reennoasterea sanetiunei pragmatiee, truce

acest regat la o linie spaniola, ca neatarnat (Don Carlos

1735-59, Ferdinand IV minor 1759-1825). Pe langa

aceste Statul papal.

_Italia in timpul revolutiei francroe. Revolutia patrunzond in Italia, restoarna mai toate guvernele de aeolo ;
se infiinteaga republieele : Cisalpina 1797, Ligurica (Genua), Partenopiea (Neapole) 1798 si a Rornei. Aceste
republiei traesc putin timp, dar ele aunt de ajuns pentru a introduee ehiar in practica ideile revolutiunei. De

aii se nase luptele pentru iibertate i ideia imitatei Italiei, intocmai ea si in Germania. Dusmanii aeestor Idei stint Austria si Papa Partida Italiei tinere sub vestitul

Italia (Ie la 1815-1848. Dupa caderea lui Napoleon

eongresul de Viena reguleaza inapoerea terilor Italiei la
vechii lot stapanitori. 1) Regatul Savoiei lui Victor Emanuel, marit prin Genua. 2) Modena si Toscana la
membri ai easei de Austria. 3) Luca unui principe spaniol. 4) Statul papal restabit. 5) Neapole si Sicilia inapoite regelui Ferdinand. Partizanii unirei Italiei (carbonarii) latese in toate partile ura contra gnvernelor ce
imbucateau Italia. In 1820 revolutie in Neapole i Sa-

214

voia, in care regii lor sunt siliti a aeorda chiernarea de

camere, dar sfanta alianta, insarcineaza pe Austria a
linisti Italia, pe eand Frantia inadusa revolulutia spaniola. In acest timp se desvolta puternic literatura italiana (v. eultura). Revolutia din 1830, trezi miscari si
in Italia, dar in Modena, Bologna, Parma, ele fura inadusite prin trupe austriace. Doi principi voese se realisele unirea Italiei. Carol Albert din Savoia si Papa Pius
IX. Papa Pius IX 1846, prin reforme liberale (in presa,
drumari (le fer, manastirile supuse la dari) isi eastiga
simpatia pnporului i prin ideia de a deveni ecntrul 1taliei entusiasmeaza pe ltalieni. Strigarea : Eviva Pio
Nonno ! considerata ca strigat recolutionar dar papa
inersese cu liberalisiiinl seu prea &parte pentru biserica,
caci ltalienii cereau ea papa se declare resboiu Austriei,
puterei, care totdeauna sprijinise pe papa.
148. Revolutia. Sicilia mai auteiu se revolta contra
regelui Ferdinand $i alege de rege pe ducele de Genu a
un fiu al 16 Carol Albert Dar neapolitanii inving Si
Sicilia eade din non sub Ferdinand. In Statut papal,
Pius IX. umeste ministru pe Rossi care sa sprijine mai
bine reaetiunea; dar Rossi este ucis si papa nevoit sa
fuga din Roma. Mazzini si Garibaldi vin in Roma, marind misearea revolutionara. Dar papa este sprijinit de
Napoleon presedintele republ;eei in Franta care trimite
pe Oudinot eu o armata care ie Roma si restabileste
pe papa.
In Toscana marele duce Leopold, este mai antain resturnat, dar pe urina reehemat de popornl situ. In .2110dena :$i Parma ducii sant alungati i revin toemai dupa
ce Radetzky ie Milanul (v. mai jos). In Piemont i Sardinia regele Carol Albert ie in lima eausa unitatii statului $i deelara resboia Austriei. unindu-se eu Lombardia si eu Venetia. Italia intreaga se reseoala en pentru
o lupta sfanta sprijinita de intregul der. Dar .Radetzky
bate pe Italieni In Custozza (Tunic 1848), apoi la Mortara i Novara (1849). Carol Albert abdica si se nu-

215

meste in loeul sen pe fiul seu Victor Elnan10 care inebee pace en Austria, cazend in eurand si Venetia (dietatorul Daniel .Manin) in posesiunea acesteio, ast,fel ineat intreaga Italie caile earasi sub doinniile absolute, sus-

tinute de Austria.
1

ictor Emanuel 1848-1878. Sardinia prin gu er-

nul ei liberal si national devine speranta 1 taliei inge-

nunebiate ; ministrul Cavour 1652-59, intarirea finantelor si a armatei ; o imigratiune a Italienilor inteligenti

sporeste puterile Statului, Sardinia se Mina en Frantia

si Anglia in resboiul orientu lid 1855 ie parte la Congresul din Paris 1856 si castiga simpatiele natinnilor
apusene, pe cand eu Austria se dusmaneste tot mai tare.
Besboiul din 1859 are de urmare rest u rnarea tuturor
domniilor austriaee (Leopold 11 in Toscana, ducesa Luisa

din Parma, Front IT din Modena, seuturarea autoritatei

papale), i trecerea Loinlu rdiei catra Sardinia. Franta
insa se temea de 0 miseare prea mare a Italiei mai ales
pentru papa. Pacea de la Zurich prevede o confederatie
italiana sub presedinta papei. Italia inn eere pretutindene
anexare la Sardinia ; iii Toseana, Modena si Parma se
decreteaza de popor eaderea dinastiilor de papa acorn.
Pentru ca Franta sa nu impedece unirea Ita:iei, i se cedeaza Savoia si Nizza. Prin deeretul din 18 Millie 1860
Victor Emanuel unestu eu Sardinia, Romagna (cc fusese
sub papa) i prin acel din 22 Martie Toseana, de asemine Parma si Modena. Namai cat papa sprijinit de
armata franeeza si I talia sudiea nuii resist au. Generalul
Garibaldi rescoala Sicilia 1860; regele Frant 11 din
Neapole fuge inaintea lui, si Victor Emmanuel anexaza
Neapole (7 Noeinv. 1860) Victor Emmanuel deelara
resboiu papei si bate armata acestuia eucerindu-i tot statul afara de patrimonial St. Petru care remane aparat
de trupele franeeze, eu incetul regatul Italiei este recunosent de puterile europene, capitala in Turin. lneercarea lid Garibaldi de a lug Roma in contra vointei guvernului, batut i prins 1862.
Resboiul intre Prusia

216

si Austria din 1866 dan Hebei, care se a1iaz en cea

d'antui, Venetia ; si resboiul din 1871 intre Frantia si
Prusia i dau Roma, armata franceza find alungata si
papa remanaml numai ca autoritate bisericeasca.

V. Istoria Spaniel 1788-1871.

Carol IV 1788-1808. Ministrul Aranda alunga ie-

suitii din Spania, le contisca averile si le include mezemintele lor, restringe inchisitia i tortura, favorisaza
cultura. Napoleon pune in Spania rege pe ruda sa fosif,

care pentru a castiga pe Spanioli le da o constitutie

tharte liberala. Spaniolii nu se insala ei cata a alunga
pe Franceji, de care scapa in 1813.
Ferdinand Vii. 1814-1830 restabileste tot absolutismul vechin ; Cortejii destiintati seutirea clerulni si a
nobilimei de dari ; rechemarea lesuitilor; restabihrea inehisitiei si a torturei ; persecutie mare contra liberalilor.
In 1820 revolntie sub Diego si Quiroga, nadusita de
sfau ta nliai4 a (armata franceza trimesa de Ludovie XV[1.1).
Coloniile spaniole din America se deelara ne atarnate.

De mai bine de 300 ani Spania poseda, Mexicul in A merica de Nord si mai toata America de Sud, impartita
in 3 vice-regate ((renada noua, Buenos-Ayres si Peru)
si

cinci principate (Chili, Venezuela, Guatemala, Havana

si Porto-ltico). Spaniolii aveau monopolul eumpararei si

a vinderei productelor catra acesti locuitori. Numai spa-

niolii Ilasellti in Spania puteau fi dregatori ti clerici.

Nu era permis a se eultiva in colonii productele cultivate in Spania precum vinul, oloiul. Oultura eea proasta
a poporului de jos si populatiunea eea rara le face se
sufere, lung timp aceasta jafuire, dar revolutia coloniilor
engleze le desehide oehii (inca la 1750 un creol Miranda, incerease o revolutie, care nu reuseste). In timpul lui Iosif, coloniile nevoind sa se snpuna regelui pus
de Francezi, capata o neatarnare factica. Sub Ferdinand

VII ele revin la supunere, cerand sa li se permita comertul liber. Acesta refuza. Atunei satele americana se

211

declara ne atarnate (Venezuela si Granada noua formeaza

republica Columbia 1819 Peru 1825, Mexico 1824 ;
Buenos-Ayres 1816, astazi confederatia Argentina ; Chili
1820. Guatemala 1839). Ferdinand VII suprima legea
salica, prin care se impiedcca femeile de la tron, in pri
vire ca area numai o fata, Isabella, Urmeaza regenta
Mariei Cristinei, muma Isabelei. La 1841 Spaniolii se
revolta i Cristina se leapada de regenta venind Espar-

terd in loeul ei, dar nu st t mai mutt de doi ani, hind

resturnat de Maria Cristina, care se intoarce in Spania ;

Isabella devine majora, incepand a domni singura incurajata de favoriti, fara nici o erestere pentru domnire (-1868),

VI. BELGIA.
Congresul de la 1815, facuse din terile de jos austriace un singur regat, fara a tinea sama de deosebirile
Olandei de Belgia. Olanda era eu populatie germana, protestanta si comerciala ; Belgia mai mult franceza, industriala i catolica. Olandeji impun Belgienilor participare la enorma lor datorie publiea precum i limba bor.
Belgienii auzend de revolutia din 1830 din Paris, se rescoala sfarma palatele oficiale, tipogratia gazetei de par-

tida olandeza i formeaza o garda nationala in Bruxella.

Congresul national sub Potter proclama neatarnarea Belgiei, recunoscuta in congrosul din Londra 1831. Se alege de rege al Belgilor Leopold I din Saxa-Coburg.

VII. Statele-tinite amerieane.

Teritorul statelor unite colonizat de Franceji, Olandeji
si Engleji in sec. XVI. 1620 Puritani intemeaza colonia

Plymouth. Pana la 1732 se intemeaza 13 state in America nordica. Anglia tiranizaza economic aceste eolonii,
oprindu-le ridicarea de fabrici 5i comertul cu alte state
decat cu dinsa. Lupte cu indianii respingandu-i necontenit si intinzand dominatia colcnistilor. Lupte cu colonistii franceji pe cari i bat definitiv in 1717 luandu-le
Quebec. Prin pacea de Paris 1763 reman Englejii sta10

218

pani in America. Numeral locuitorilor 1,300,000 oameni

Anglia vroeste sa supuna coloniile la dan ftrk invoirea
for prin representantii acestora. Bevolta coloniilor; Washington; 1776 declararea neatarnarei de Anglia ; resboiu
pentru neatarnare terminat prin pacea de Versailles 1783.
In 1802, 17 state cu 5,319,000 locuit. in 1820, 9,638,000
locuitori.

1861-1865. Resboiul de seresiune, din pricina sclaviei Negrilor pe care Nordul nu o vroia pe cand Sudul
cerea sa se mentina din cauza culturei bumbacului. Dupa

patru ani Nordul invinge i mantine unitatea Statelor

Americane, suprimand selavia.

De atunci Statele Unite propasesc foarte repede mai

ales pe calea practica prin industrie i comert..
Cultura 1789

1871.

I. Litoratura : 1) Anglia : Byron t 1824 la Missolun-

ghi pentru revolutia greceascii; mare poet. Tom. Moore

t 1812 Shelley t 1822 poeti ; Bulwer, Scott t 1832, Dickens, Thakeray romansieri. Fox i Burke oratori politici.

2). Franta : In timpul revolutiei Bouyet de Lysle t

1835 aerie la Marseillaise. Marie loscphehnier t 1811,

poet. Andr Chniert 1794, scrie ekgii in stil antic.

Delille t 1813 traduce Georgicele lui Virgil, imiteaza pe

antici. Multi oratori celebri, intre care Mirabeau, Sieyes i Vergnault. ln timpul imperiului ai al restauratiunei : Desaugiers t 1827 : Dela vigne t 1843 ; Lamartine
t 1870. Beranger t 1857, celebru chansonnier ; Victor
capul acoalei romantice, in contra clasicismului.
St Beuve ; Alfred de Musset t 1857, Alfred de Vigny t

1863; Chateaubriand, Madame de Stael 1- 1817 face cunos-

cut6 Germania Frantiei in cartea de l'Allemagne ; Paul

Louis Courrier t 1825. Scribe, scrie Vaudeviluri. Dintre romansieri se inseamna Eugene Sue, Honor de Balzac, George Sand. Alexandre Dumas 0 Frederic Souli.
Jurnalele ieu o desvoltare foarte mare al foita kr contribue Ia ruinarea literaturei romanului. In filosofie ; Auguste Comte, positivist 1.1857.
;
3). Germania Klopstock
t 1803, Wieland t 1813 ; poeti Less ing t 1781, mare critic. Goethe 1749 1832, cel

mai mare poet german ai unul din cei mai marl poeti
ai lumei (Faust, Hermann ai Dorothea, suferintele lui
Werther, afinitatile elective, Wilhelm Meister, Tam i

219
Iphigenia. done drama in spiritul antic, nenume'rate poesii, refleetii, epigrame etc. etc.) Totodat'A om de stiintk sustine idei despre originea omulni in sensul lui Lamarck, aerie asupra colorilor, a desvoltiirel plantelor din
celule i altele. Schiller t 1805, serie poesii lirice si dname istoriee (Don Carlos, Guillom Tell, Maria Stuart).
Barger t 1794. balade ; Claudius 1. 1815. Contele de Stolberg f 1829, ca'ntece patriotice. Voss f 1826, admirabilli
traducere a lui Homer. In romane se deosebesc Musaus f 1787. povesti populare ; Jean Paul 1- 1825, romane
humoristice. La Matte Fovryu, romane cavaleresti ; Hay ff t 1827 ; Inttnermann t 1840. Schlt,gel i Tieck traduc minunat pe Shakespeare ; Bilekert poet in spiritul
oriental. Novalis f 1801, scud seoalei romantice in Germania ; alti romantici Kleist, Platen. Poeti ai timpului

resboiului de eliberare sunt Krner t 1813 pe cmpul

de hatelie. Uhland ; Biickert i Arndt t 1860. In filoso

fie stralucese Fichte f 1814, cut oscut si prin Reden au
die deutsche Nation". Schelling t 1854 si Hegel t 1831.
4). Italia. Foscolo t 1827. Ultirni lettere di Jacopo
Ortis, imitatie a lui Werther. Alessandro Manzoni I.
Promessi sposi. Giacomo Leopardi t 1837, Aleardo Aleardi, Giuseppe Giusti f 1850. satiric insamnat ; Silvio
Pellico t 1854, aerie le mie prigioni". Felice Romani,
compositori de texte pentru opere.
5) .Rusia. Puskin t 1837. Lermontoff t 1841, celebri
poeti; Gogol, Herzen, Turgeniew, romansieri.

II Stiinta 1) Astronomia, Matematim Bradley

1762 aberatiunea luminei, causii a neexactitAii observi-

rilor astronomice. Euler t 1783 matematie Lagrange t

1813 (Ital.) id. W. Herschell t 1822 imbuniititteste telescopele, desc. planeta Uranus, Piazzi t 1826 plan. Ceres, Laplace t 1827, atinosfera lunei si perturhatiunile
mutuale ale plan, scrie Mecanique Cleste si Exposition
du systime du monde. Legendre f 1833 matematic ; geometria. Olbers t 1840 dese. mijlocul de a ealcula orbitele cornetelor ; cometa lui Olbers si plan. Pallas si Vesta.. Bessel t 1846 astronom. Gauss t 1850 matematik.
Struve Fr. t 1864 si Oltto Strure fiiul seu astronomi la
Pulkowa in Rusia. Lev err ier descopere prin calcul locul
node trebuia sb; se deseopere planeta Neptun care in urnth' se si descopere acolo. Nadler carta suprefetei lunei
Biot, Chasles, Dirichlet, Liouville matemateci.
2) Fisica. Galuani t 1798 den. galvanismul. Volta t
1827 pila. Oersted t 1851 electromagnetismul 1820. Gay10*

220
L ussac f 1850 dilat. gazurilor. Fravnhofer t 1826 ana; maglisa spectralit Arago t 1853 polarisatiunea
netisarea firului prin un curent electric. Faraday prop.
electrice a le magnetului; unitatea luminei, caldurei
electricitatii.

3). Chimia. Laroisier t 1794 compunerea apei ; teoria

antiflogistioa a chimiei. Klproth f 1827 desc. tellurul
titanul, uranul. Day t 1829 descompune earpurile alcaline cu ajutorn1 pilei ; lampa de siguranta. Berzelius
(svedez) fondatoril eleetro-rhimiei, desc. mai multe metale. Chevreul, lccons de chimie appligtules a la teinture.
Liebig aplieit chimia la agricultm'a ; Dumas.
4). Stiintele maturale. Humboldt t 1817. Geografia
phintelor, elimatologia, hotaniea, zoologia; studii a ulna
civilisatiei amerieane; eharti ale Amelieei ; linijle iso or-

me. Curier f 1832 anatomia comparit6.; paleont Ic gia.

Jussieu t 1836 orandueste plantelo d pit inrudirea lc

fireasca Bendant t 1850 mineralog. Geoffroy St. Hi aire

sur le principe ce l'unit6 de compo ition organi ino. Bichat
t 1802 medicina fisiolouica. Lyell geolog, explica formatiunea pmentului dupit cause existente
a, Vizi lMrwin selectiunea naturala ; unitatea istorica a animalelor.
Claude-Bernard mare fi iolog.
5) Filologia si Istoria. Bopp t 1861 filologia comparata, Burnout .1- 1859 limba zendicit. Bi;clat mare eleDist corpus insmiptionum graecarnm. Champollion t

1832 descifreaza inscriptia de Is Rosetta pun .nd hasa

e mostintei ieroglifelor. Remusat f 1832 ennostinta lim-

chinese; Glote fend f 1853 descifrenza inscriptiile

cuneirme earnia i ormeszil. Rawlinson, Oppert, Lagard.
Brugsch i Lepsias egiptologi. Cartius filolog mai ales
elenist. Mommsen latinist. corpus inscriptiornm latinarum.
Guizot seful seoalei istorice filosofice Thiers a acelei
politica. Barante a acelei descriptive. Alti istorici fran-

cezi Michelet, Louis Blanc, Mignet. In Get mania Raumer, Niebuhr i Mommsen, reformatorii istonei Tommie,
Ranke, Schlosser 1st. u niversal it, Wachsmuth Dahlmann
Curtius ist. greceaseit. In Anglia Grote ist. Greciei: Macaulay t 1861 ist. Angliei. ln Italic. (Jesare Cantu istoria universale. In Rusia Caramsin.

III. Arta. 1) Frantict. Horace Vernet t 1863.

Eng.

Delacroix t 1863 Paul Delaroche t 1856 pictori. Boel-

dieu f 1834, Auber t 1868, Halecy f 1862, Gounod

musical*.

221
2) Italia. Canova t 1822 sculptor. Bellini t 1835 Donizetti t 1848, Cherubini t 1842, Spontini t 1851, Rossini f 1870 musicanti compositori. Paganinni violonist.
Germania. Rauch t 1857 sculptor, Schinkel t 1841
arhitect. Cornelius, Kaulbach pictori. Gluck t 1787,
Haydn t 1809, Mozart t 1791, Beethoven t 1827. Mendelsson t 1847, Meerbeer t 1864, Wagner musicanti
compositori. Liszt (ungur) mare pianist.
IV Descoperiri. Mafina de tors de Arkwright englez
f 1792. Maqina de taut 1800 in Anglia. Teleyraful
frictit cu putintft, prin electromagnetism ; construit mai

5.ntniu de Morse american in 1837. introdus in 1843 iu

Germania si America. Mcqina cu vapori Papin t 1714
desc. piiiicipiul, Watt t 1819 eagleh face aplicatia. Drumul de fer aplicArea masinei cu aburi la locomotinne
mai Anteiu in Anglia 1827; drumul de fer de la Liver-

pool la Manchester. Fotografia Davy, Niepce si Daguerre.

b). Orientul.
I. Istoria Turciei 1808-1876.
1808-1839. 111-ahnind II, se impaca cu Anglia si declara resboiu Rusiei pentru ocuparea principatelor. Serbii se rescoala sub Czerni-George. Rusii ieu Nicopoli,
Silistra si Rusciucul. Tocmai atunci intra Napoleon in
Rusia 1812. Rusii se retrag multamindu-se cu Basarabia;
dupa aceia se intorc Turcii in rontra Serbilor si sileste
pe Czerni-George de a fugi in Austria ; dar lui ei urmeaza Milos Obrenovici ; care prin luptele sale reuseste
a capata pentru Serbia neatarnarea administrativa. In
1821 se rescoala Grecii si Mahmud este silit a chiema
in ajutor pe Mehemet Ali-pasa din Egipet, recunoscand
prin aceasta neathrnarea politica a acestei teri. Mahmud
nimiceste corpul Ianicerilor cu eea mai mare cruzime si
reorganisenza armata pe piciorul european. Nicolai I din
Rusia profitand de stares de transitiune a Turciei, o siloste la traetatul de la Akerman, Rusia dobandeste ii-

222

ben navigare pe Marea Neagra ai Serbia, Moldova ai

Yalahia sunt regulate dupa vointa ei 1826 Dupa aceea
resboiu cu Rusia 1828 ai 1829 sfarait prin pacea de la
Adrianopole 1820, prin care Turcia se indatoreate catn Rusia a recunoaste neatarnarea Greciei ai se sum
principatele creatine din Turcia protectiunei ruseati. Mah-

mud urmarindu-ai planul sau de reorganizare al iniperiului, voeate se restoarne puterea lui Mehemet Ali din
Egipet, care se rescoala ai bate pe Turci in mai multe
randuri in 1832 ai 1833. Sultanul e silit se-i cedeze
Siria ai Cilicia.

1839-1861. Abd-ul-Illedjid. Flota trace la Mehemet

.Ali, dar o alianta intre patru mari puteri europene. Anglia, Frantia Prusia ai Austria, sill pe Mehemet Ali a
inapoi Siria i Cilicia, dandu-i-se Egiptul ca feuda ereditara. Rusia pretinde protectoratul asupra calor 10 rnilioane de creatini din Turcia, ceea ce aduce resboiul 0rientului.

II. Istoria Itusiei 1796-1871.

1796-1848. Paul 1 se aliaza cu Poarta, Anglia ai
Austria in contra Frantiei, and Napoleon ataca Egiptul
pi trimete pe Suvaroff in Italia. Moare printr'o rescoala.
1801-1825. Alexndru I. Face sa se incheie pacea
de la Luneville, prin care se pune capat imperiului german. Lupta in a patra eoalitie contra lui Napoleon, terminata prin pacea de la Tilsitt (1807). Dupa eceea aliat
cu Francezii cucereate de la Svedeji, Finlanda pana la
Tornea ai insulele Aland. Sustine apoi resboiul eel mare
din 1812 contra lui Napoleon. Dupa 1815 Alexandru infiintaza sfanta alianta, suprima cu incetul aerbia, protegueate desvoltarea industriei, a comertului i a.stiintelor;

nu sustine revolutia greceasca, contribue la naduairea

rescoalei din Spania.

1825-1855. Nerulai I. Dupa inlaturarea unei revolutie devina Tar. Resboiu eu Peraii de hi posesia Ma-

223

rei-Caspice; Ru$ii ca$tiga done provincii.

Resboiu en

Turcii pentru neindeplinirea tractatului de la Ackerman

1826. Ru5ii ieu Silistra $i ajung la Andrianopoli, nude
se incheie pace. prin care Rusia capata gurele Dunarei.
Po Ionia revoltandu-se in 1830, este en total incorporata
in Rusia. Rusli ajuta, pe Turci in contra lui Mehmet Ali
din Egipet. Prin tractatul de la Unchiar-Kelesi, Rusia

promite Portei a o ajuta ori cand ei va cere trebuinta.

pentru care Turcia se leaga a nu lass se intro in Marea Teagra nici o corAie a vre unei puteri. Isbucnind

neorandueli in provinciile rornane, Ru$ii in unire cu Turcii le ocupa inteun mod militar $i incheie tractetul de

la Balta Liman, prin care Buii i$i reserva dreptul de

a intra in Principate ori de cate ori starea acestora o

va cere. (Vara 1848). Dupa aceea Rusia rugata de Austria i ajuta la supunerea Ungariei revoltate. In interior
silinti de a rustifica $i de a intoarce la credinta ortodoxa pe tpate confesiunile ; ridicarea industriei prin sistemul protectionist. Din causa ea Rusia voe$te sa proteguiasca cre$tinii din Turcia se na$te resboiul Oriontului (1853).
1855astazi. Alexandra II. Acest resboiu secand puterile Rusiei i impune o politica pacinica. Ca$tiga prin
rnijlocirea pacei intre Anglia, Franta si China mari foloase comerciale $i tara Arnurului 1860. Dupa supunerea Khivei 1854, supune Khokandul $1 Bokhara din care
formeaza prov. rusasca Turkestan 1866 ; vinde Staturilor
Unite America rusasea 1867 Revolutie a Polonilor 1863
inadu$ita iutr'un mod foarte crud ; de atunci papa la
1871 Rusia urmeaza o politica, impaciuitoare intre diversele teri. In launtru ernanciparea $erbilor 1857-1861.

III. Revolutia greceaseil 1821-1832.

Heteria (partida liberarei Greciei) avea rarnificari intinse in terile romane, pline de Greci. Alexandru Ipsilante, fiul fostului domn al Valahiei ii forineaza in terile noastre o legiune sfanta $i face apel la Greci pen-

224

tru liberare de sub jugul turcesc. Furia cumplita a Tureilor ; spiluzura pe Patriarehul grecese ; ocid si alunga
mai pe toate familiile grece din Constantinopoli. Leginnea sfanta nimieita in Valahia la Dragasani si in Moldova, la Iasi. Mare participare privatA pentru Grecia,
trezita prin curajul Grecilor i prin inbirea Greciei nitscuts din studiul antieiteitei (Generalul Wtirtenberg, Normann, Lord Byron, Sviterul Egnard). Caderea de la Missolonghi aduce Grecia in pericol 1826. Murind Alexandru in Rusin, urmeaza Neculai si in Anglia venind Chaping, la minister se face o alianta intre Rusin, Anglia
si Frantia pentru sprijinirea Greciei. A liatii bat pe Turci
pe mare la Navarin. Englejii se lasa de lupta, temandu-se pentru comertul lor. Rusii urmeaza inainte, bat
pe Turci $i-i silesc la pacea de Andrianopoli, Rusia en-

pt proteetorotul asupra Serbiei, terilor romane si reeunoasterea neaturneirei Greeiei, care se constitue sub
Otto I, din casa bavareza, ea stat constitutional 1832.
Acesta resturnat pentru reaua administratie. Christian

Wilhelm Georg de Dawmarca 1862asthzi.

IV. Tulle Itomithe 1S21-1866.

18,21. Recollu liii Yladixireseit. Aeeta voind se scape lava de Greei, se reseonla contra lui Alexandru Sutu,
declnrand Tureilor eft tine cu ei. Tudor este ucis de lpsilanti. Revolta aceasta, eel intai act de trezire nationala
readnee domnii pilmAnteni. 1822 Grigorie (-Aim in Valahia, _roan Sturza in Moldova.
Tractatele de A kerman 1826 da Rusiei dreptul de protectie asupra prineipatelor si dreptul de a consimti la
alegerea i destituirea domnilor.
Renasterea spiritului roman porneste din Transilvania
unde fuses *. trezit de rescoala Romanilor contra Ungurilor (Horn si Closea 1784 1785). Jorgoviei, Gramatica ;
Ciehindel, fabulist ; Petru Maior. Sinkai $i Samuel Micu
(Klein) istoria. Din scoala lor esi George Lazar j 1822,
care se duee in 1816 in Muntenia si infiintaza 0 $eoala

225

roman& in Bueuresti in opositie cu scoalele greeesti.

Beldiman scrie jalnica Tragodie" Asachi eelehreaza
Moldova ; loan Vacarescu canta cantece de dor ; Heliade

Radulescu inloctu ste pe Lazar. In 1826 se infiintaza de

Heliade si Constantin Goltseu, societatea pentru propssirea Romanilor.
In 1828 Rusii temendu-se de reorganisitrile hti Mahmud tree Piutul i ainhii Domni fug din scann. Tractatill de Andrianopoli 1829, Poarta renunta la contributii in natura si se multumeste eu o suma in bani. Hospodarii se nu poata fi seosi dent cu invoirea Rusiei.
Kiseleff remane si administreaza (foarte bine) principatele ; se elaboreaza regulamentul organic in Petersburg.
care se apliea in tara la esirea sa 1832. Artieolul ultim al regulamentului introdns prin frauda dispune ea
sa nu se poota face niei o schimbare in regulament fara
aprobarea Curtii proteguitoare.
1834. Alexandru Ghiea in Muntenia si .71Iihai Stur:a
in Moldova.

Jaf eumplit al Moldmei, pentru a scoate banii ebeltuiti spre cumperarea Domniei, inundarea terei cu Evrei.
Ghiea mai patriot voind sa se opuna Rusiei este elestituit in 1842, in urma unei anehete ruso-turcesti : in loenl lui Bibescu 1842-1848. Domnia seandaloassi, din
ainbele teri educe revolutie.
1848. 1?evolutie. Mihai Sturza si Bibeseu alungati din
tars. Misearea mai a:es in Valahia era indreptata contra Rusiei : arderea regulamentului organic. Rusii intra
in Principate. In 1849 se ineheie conventia de la Balta-

Liman, prin care se permite Rusilor si Turcilor de a

intra in Prineipate indata ce starea lor ar presinta vre

uericol" Se suprima adunarile, inlocuindu-se prin

divanurile adhoe. Se numese Domni in Valahia Stirbein
i in Moldova Grigorie Ghica (1849-1856) sub acestia
se deschid earasi scolile si se produce o miscare literara
(Bolintineanu, C. Negruzzi i Alexandri).
un

226

1856-1859. Cima'elimiile. In Muntenia Alex. Ghia( ;

in Moldova T. Bal.? care murind la 1857 este inloeuit
de N. Vogoride. Acestia cauta sa distruga tot ce fusese
facut de predecesorii lor si sa inadasa earasi misearea
nationala. Sub di,nsii se CODINjaCa divanurile ad-hoc pre-

vezute de art. 23 al tratatului de Paris, care cerura ea

dorinta a principatelor unirea lor sub un principe strein.
In urma acestora se inchee conventinnea din 1857 privitoare la principate constitnindu-se in principatele unite
cu o administratie separata, dar indrumandu-se unirea
lor prin o comisiune centrala cu resedinta la Foesui.
In 19 Oct 1858 CalmacalTlii s retrag si guvernul vine
in 'liana eomisiunilor interimare. Alegerile nefiind influentate dedera deputatii eei mai patrioti. In 5 Ianuarie
se alege colonolul Alexamlru Cuza in Moldova si Valahia care inadins intarziase cu alegerea pana la 24, alege
pe acelas domn.

1859-1E,66. Alexandru Joan I. In 1862 acest domn

uneste ministerele ambelor teri si stramuta capitala la
Bueuresti. In 1h63 secularizaza averile manastiresti ; in
1864 decreteaza in contra vrointei camerilor improprietarirea taranilor. El infiintaza universitatile din Iasi si
Bucuresti si introduce coclul Napoleon. Resturnat la 1866
si se alege Carol I de Hohenzolltrn.

egricB4Ft0