Prezentarea altor modalitati ale c non verbale

A doua modalitatea nonvb:

C al carei suport il repr sunetele naturale si artificiale(suntele fizice)
Omul a create o serie de sitesteme de semnalizare bazate pe sunet, caruia i a
conferit semnificatii specificice pt diferite tipuri de situatii si fenomene. Asemenea sist de
semnalizare acustica intalnim in numeroase intreprideri industriale, in sistemul de
transport rutier, feroviar, naval in sist educational si in general pt realizarea unei C la
distanta. Soneriile, claxoanele, sirenele constituie surse care genereaza sunete cu
semnificatie specifica de anuntare reprezentare, avertizare legate de diferite aspect ale
activitatii social economice. Pe langa aceste sist de semnalizare acustica in cadrul culturii
s-a constituit si se realizeaza o C specific umana, denumita C muzicala sau prin muzica.
Muzica instrumentale si nu cea vocala. Cele mai repr forme de c muzicala le constituie
lucrarile simfonice care au o structurare complexa, multifazica, fiecare secventa
reprezentand si transmitand un anumit tip de mesaj care se adreseaza fie mintii, ratiunii,
intelegerii, interpretarii fie inimii, trairii, sentimente de bucurie, de extaz sau de tristete,
rumoare, depresie.
Pt realizarea acestei forme de C e necesara parcurgerea unui anumit proces de
initiere si de formare asa numitului auz muzical armonic iar pe de alta parte a unor
sutrcturi mentale intelectuale adecvate pentru decodificarea continutului de idei pe care il
transmit diferitele opere muzicale simfonice.
Omul e in general o fiinta muzicala care simte nevoia de a recepta, de a trai, de a
consuma muzica pentru obtinerea unei stari de satisfactie si de traire si placere estetica.
Alaturi de alte forme ale artei(literatura, pictura teatru) muzica joaca un rol esential in
modelarea structurii de personalitate in sensibilizare si umanizare.
A treia forma de c non verbala e cea care se bazeaza si se foloseste de suporturi
vizuale, obiective. Si aici ca si in cazul C non verbale acustice omul a elaborat un sistem
coerent de suporturi vizuale pentru obiectivarea si transmiterea diferitelor tipuri de
mesaje. In calitate de suporturi vizuale se folosesc diferite figuri geometrice, linii cu
orientari spatiale diferite, sageti, semne de exclamare care se utilizeaza in sist circulatie
rutiere, in sist de reglare a diferitelor procese tehnologice, in sist de avertizare legate de
producerea anumitor avarii sau disfunctiuni la nivelul diferitelor sisteme mecanice si
agregate. Asemenea forme geometrice se folosesc si in procesul instructiv educativ, ele
constituind suportul principal al unei ramuri speciale a matematicilor pe care o cunoastem
sub de numirea de geometrie. In geometries secrertul de rezolvare a problemelor consta
in capacitatea de intelegere a figurilor geo.
De asemenea ca suporturi in c vizuala se folosesc semnalele luminoasae care sunt
organizate si structurate in concordanta cu anumite criterii si reguli logico gramaticale.
Ca variabile prin care se realizeaza elem de obiectivare a secventelor mesajelor, servesc
durata de actiune a semnalului luminos corespunzator, periodicitatea, modul in care se
succed in timp aceste semnale si intensitatea, cresterea sau descresterea intensitatii. Cele

mai cunoscute semnale luminoase sunt: semnalizarea navigatie pe mare, farurile(care

semnalizeaza in sistem morse) si de asemnea farurile in sistemele de circulatie rutiere.
Sistemele de semnalizare ale semafoarelor, alcatuite din cele 3culori principale: rosu
stop, galben avertizare, atentionare; verde liber)
Un al treilea tip de suport prin care se realizeaza c vizuala il repr culorile
spectrului. Fiecare din aceste culori, in functie de sistemul cultural, avand o anumita
valoare designativa, fiind asociata o anumita semnificatie. Omul e o fiinta policromatica
in sensul ca aparatul lui vizual ii permite sa diferentieze si sa identifice o gama intinsa de
culori cromatice, care sunt componente ale spectrului cromatic pe care il contine
fasciculul luminos. Lumina e un segment al spectrului electro magnetic universal care se
cuprinde intre 380 si 690 milimicroni, lungime de unda. Acest segment e receprionat de
ochiul uman si fasciculul luminos e descompus prin intermediul diferitelor medii de
reflactie, reflectie, absorbtie in cele 7componente de baza. Primul care a facut
experimental demonstratie descompunerii spectrului electro magnetic a fost Newton.
Cele 7culori spectrale au devenit puncte de plecare pt creare unor suporturi
specifice de C nonverbala vizuala. Exista efectele psiho fiziologice ale culorilor care se
traduc prin anumite tipuri de reactii vegetative si neuro motorii si sunt 3asemenea tipuri
de modificari, de reactii: - reactii de excitare, activare, care sunt provocate de portocaliu
si rosu;
- reactii de temperare, relaxare: verde si partial de galben
- reactii de depresie, incetinire a ritmurilor fiziologice: albastru si violet.
Pe langa aceste efecte psiho fiziologice, in raport cu culorile, omul
dispune/manifeste o anumita preferentialitate, respectiv apropierea de anumite culori,
placera de a fi in contact cu ele si tendinta de indepartare de alte culori
Pe baza acestei tendinte naturale de preferentialitate s a elaborat un test de
personalitate: testul culorilor Lucher. In cadrul acestui test apar diferente inter individuale
in ceea ce priveste preferinta pt diferite culori si atitudinea de respingere fata de alte
culori.
Se vb de o asa numita gramatica a culorilor, de o sintaxa a lor, care sta la baza
creari dezvoltarii artei picturale, picturii. Orice tabloul repr in sine modificare anumitor
mesaje care se leaga fie de peisaj fie de evenimente socioumane de diferite
genuri(razboaie, crime, etc) fie de o anumita psihologie individuala.
Ca si muzica simfonica, pictura transmite mesaje cu caracter ideatic, cu caracter
actional, realational si emotional. Pt a decodifica aceste mesaje e necesara parcurgerea
unei anumite perioade de initiere, de explicitare de catre un instructor, un ghid a
tablourilor pe care le vedem.
Tot o forma de c non verbala vizuala e C bazata pe forma si volume
spatiale(sculptura). Ca si pictura sculp poate sa reprezinte situatii diverse intr o forma
intruitv concreta in care sculptura se poate pune intr o relatie concreta cu ceea ce
reprezinta ea sau poate sa imbrace forme abstracte. Fondatorul sculpt abstracte e
Brancusi. Pana la el sculptura a mers pe directia clasica.

O ultima forma de C nonverbala e C tactila care se face prin atingeri, apasari si

care transmite diferite tipuri de mesaje: de averitzare, amentinare, afectiune etc.
Mangaierea in C neuroligvistica efectele la nivel afectiv: transmite 30 de strok - uri?!?!?!
Aceasta c se vede si la animale
Si C non verbala olfactiva care de asemenea la om a capatat un caracter
culturalizat, concretizandu se in crearea unui evantai larg de articole sau produse
cosmetice. Acestea redau o gama variata de mirosuri: unele atractive, stimulatoare altele
rejective. Se elaboreaza anumite preferinte individuale pt anumite genuri de mirosuri:
trandafie, liliac etc.(ca si in raportul cu culorile). Mirosurile transmit mesaje despre
anumite laturi ale personalitatii noastre. Fiecare are o anumita preferinta, predispozitie pt
un anumit gen de miros.
Tot in cazul C non verbale putem sa includem si elementele paralingvistice, care
apar fie independent fie in contextul C verbale lingvistive. Acestea sunt exclamatiile,
interjectiile si diferite strigate, plasul, rasul, care dovedesc si ele o diferentiere de ordin
semantic, fiecare capatand o anumita valoarea designativa.
C non verbala e o forma fundamentala de relationare interumana si ea poate sa se
realizeze atat indepedent, de sine statator cat si asociat cu C verbala. La subiectul adult
chiar in cazul in care se desfasoare, se realizeaza independet e mediata si subordonata
schemelor si controlului C verbale, limbajului verbal. Si semnificatiile elem C non
verbale se stabilesc in concordanta cu semnificatiile anumitor cuvinte din vocabularul
lingvistic. Limbajul surdo mutilor e o transpozitie pe suport chinestezic motor atat a
semnelor, sunetelor articulate cat si a literelor din alfabetul C verbale. La fel alfabetul
orbilor e o tranpozitie a literelor alfab C verbale a.i C non vb se intergreaza in schemele
logico gramaticale generale ale C verbale.

ANALIZA C VERBALE SI A LIMBAJULUI VERBAL

C verbala e forma fundamentala si dominanta a C la nivelul uman, fiind proprie

exclusiv omului. Aparitia ei a constituit un salt calitativ al trecerii de la psihicul animal si
de la animalitate la psihicul uman si la umanitate. Graiul articulat avea sa devina nu
numai un instrument de exprimare si transmitere a gandurilor si simtamintelor ci si un
factor de dezvoltare, de perfectionare, de diferentiere functionala in interiorul psihicului
uman, favorizand si sustinand comutarea functiilor si proceselor cognitive emotional
afective si volitive de la nivel impusiv instinctiv preconstient la nivel deliberat rational
constient. Cand vb de deosebirile calitative intre psihicul uman si animal acestea tb puse
pe seama aparitiei si functionarii limbajului articulat.
Nu stim exact cronologic cand a aparut pt prima data graiul articulat, dar putem
presupune ca aparitia lui a fost pregatita si sustinuta de aparitia creierului specific uman si
a primilor reprezentanti ai speciei homo sapinens sapiens. In structura creierului uman a
aparut o componenta la nivel cortical specifica ce nu se intalneste in creierul celorlate
animale si care se va asocia cu funtia articulatorie si cu functia de receptare si de
codificare a sunetelor articulate. Se constituie astfel sistemul articulator capabil sa
genereze si sa produca sunete articulate si se constituie de asemenea sistemul auzului
fonematic capabil sa recepteze si sa diferentienze sunetele articulate. In acelasi timp nu
putem presupune ca limbajul verbal a aparut si s a manifestat dintr o data in toata
complexitatea si structura lui de astazi. Putem vb de forme elementare de tip secvential,
fragmentar intrerupte de elem ale C non vb si cu fiecare noua generatie modificandu se
ponderea in procesul de C intre elem limbajului articulat si elem limbajului non vb sau
nearticulat in favoarea celui dintai.
Un al doilea mare salt in structurarea si evolutia istorica a limbajului verbal a fost
marcat de aparitia primelor elem grafice de reprezentare si fixare a sunetelor articulate
alcatuindu se astfel primele alfabete care au devenit premiza pt dezvoltarea limbajului vb
scris. Scrisul a facut posibila institutionlizarea si generalizarea structurilor logico
gramaticale ale vorbirii in ceea ce se numeste limba. Limba, prin fixarea si obiectivarea ei
in scris, a putut sa se perpetueze si sa se transmita ca un bun de la o generatie la alta.
Astfel ca in prezent avem de a face cu existenta a 2realitati sau entitati:
- pe de o parte realitatea limbii ca dat obiectiv
- realitatea limbajului verbal ca dat individual subiectiv.
Limba devine si constituie o entitate sau o categorie socio culturala care s a
elaborat istoriceste impunandu se generatiilor noi aparute ca o realitate obiectiva
asemenea realitataii obiective fizice. Fata de aceasta realitate nou nascutii reactioneaza ca
fata de actiunea celolati stimuli obiectivi din jur. In plus ei sunt legic obligati sa asimileze
aceasta realitate a limbii pt a se putea interactiona si integra in contextul social caruia ii
apartine. Acest dat obiectiv insusit primordial in ontogeneza o sa fie denumit limba
materna.
Limbajul articulat ca dat individual subiectiv il putem astfel defini ca mod de
interiorizare consolidare si functionare a limbii in plan sau la nivel individual concret.
Vom intelege de aici faptul ca modul, gradul in care se realizeaza acest proces de
interiorizare de functionare a limbii difera semnificativ de la un individ la altul, de la o

persoana la alta. Nu exista o coincidenta de tip izomorfic respectiv de 1 la 1 intre elem

limbajului si vocabularului individual si elem si vocab limbii originale. Intotdeauna
limbajul individual repr o submultime a limbii, limba fiind mereu mai bogata, mai
complex structurarta decat limbajul la nivelul unui individ concret sau altul.
Nivelul de dezvolt si functionare a limbii la nivel individual depinde de procesul
de formare de instruire de culturalizare pe care il parcurge sau il traverseaza individul. Cu
cat un individ e mai mult si mai divers intruit si format cu atat intinderea vocabularului
limbajului sau va fi mai mare si viceversa. De aceea vom putea constata deosebiri
semnificative interindividuale in volumul vocabularului in specificul continutului acestui
vocabular si in formele combinatorice in care se realizeaza el in functie de profilul de
formare si de pregatire stiintifico culturala a fiecaruia. Se face o paralela intre nivelul de
elab si functionare a limbajului verbal si nivelul de elab si functionare a intelectului. Intre
aceste 2 existand o corelatie pozitiva inalt semnificativ. Se merge pana acolo incat se
afirma ca gandirea = limbajul. A gandi inseamna ca stapani si a utiliza un anumit grad de
performant sau de eficienta structurile verbale. La o analiza mai riguroasa vom constata
insa ca nu exista un izomorfism perfect intre structurile si dinamica gandirii si structurile
si dinamica vorbirii, ale limbajului articulat. Daca orice continut intelectiv sau ideatic se
codifica si se exprima printr un cuvant nu orice cuvant e obligatoriu incarcat la nivel
individual si un anumit continut ideatic, cognitiv. De aici si expresia vorbe goale(lipsite
de continut). Exista si un fenoemn cunoscut sub denumirea de logoreea = descatusare
automata a structurilor verbale care se manifesta sub forma unui sir neintrerupr de
cuvinte fara sa transmita ceva.