Sau conditionati(cum ar fi: lumina, sunetul, temperatura) care prin proprietatile lor nu

satisfac direct trebuinta sau senzatia de foame sau de sete dar pot fi asociati in anumite
conditii si contexte cu locul unde se gaseste hrana sau apa. Acesti stimuli sunt considerati
semnale pe baza carora(deci poarta o semnificatie) animalele se orienteaza mediul
inconjurator, il exploreaza, il scaneaza, detectand si identificand factorii necesari
existentei(hrana, apa adapostul, dusmanii, pericolele etc). Aceasta functie de semnalizare
se va amplifica, diversifica si complica permanent in cursul evolutiei biologice a regnului
animal concomintent cu dezvol, perfectionare, diversificare si specializarea functionala a
sist nervos atingand punctul cel mai inalt tocmai datorita faptului ca poseda creierul cu
cea mai complexa si diversificata organizare structural functionala, omul devine fiinta sau
sistemul cu cea mai inalta capacitate comunicationala(de comunicare) el fiind definit ca
omo comunicas, comunicarea fiind pentru el un atribut definitoriu esential.
In cadrul comunicarii el devine ceea ce este si prin comunicare isi asigura
perspectiva evolutiei.
Izolat de context comunicational individul uman ramane la stadiul pur vegetativ,
animalic, neputandu-si valorifica potentialul de care dispune prin programarea genetica
neputand realiza procese de gandire, operatii de generalizare, de abstractizare neputand
dezvolta capacitati cognitive, activitati de cunoastere.
Una din conditiile esentiale ale dezvoltarii onto-genetice ale omului este punerea
si mentinerea copilului inca de la nastere in contacte de comunicare permantete
sistematice si cat mai variate cu cei din jur si cu lumea obiectelor din afara. Asadar C este
intr-adevar una din categoriile fundamentale ale stiintelor despre om si despre univers.
Teoria generalizata formal abstracta a comunicarii ale carei baze au fost stabilite
la sfarsitul primei jumatati a sec XX prin lucrarile lui
>>>.....<<<
!?!?!
defineste C ca schimb de informatie intre un sistem si mediul sau ambiant sau intre
2sisteme separate in spatiu si timp.
Relatia de C presupune delimitarea si analiza a 3 categorii de elemente:
1.

Elem structurale delimitam 3 componente ???!!!!lizante

-

o componenta are rolul de a genera si emite semnale purtatoare de

informatie si care se numeste emitator. E
- a doua - destinatar(receptor) D (R)
- a treia componenta are rolul de a mijloci transmiterea semnalelor de la
emitator catre destinatar
Atunci cand transmisia se realizeaza intr-o singura directie avea de-a face cu o
comunicare deschisa(pseudocomunicare). In mod normal relatia de C are un caracter
bidirectional ceea ce inseamna ca dupa fiecare semnal pe care il primeste receptorul el
emite la randul lui un raspuns care devine la randul lui semnal pentru emitator. Aceasta ne
asigura comunicarea de tip inchis sau comunicarea autentica relatie bidirectionata intre
un emitator si un receptor mijlocita de un anumit spatiul intermediar pe care il numim
canal. Aceasta schema generalizata(se regaseste la orice tip de sistem) se poate completa
si cu alte elemente care tin de specificul contextului si al sistemelor intre care se
realizeaza C. Daca e vorbim de C interumana, atunci in calitate de componente
suplimentare adaugam spatiul experiential, contextul social inconjurator(represiv, libertin,
liberal samd) precum si motivatiile celor implicati in relatia de C. Toate aceste elemente
se adauga peste cele de baza.

Pentru ca sa se realizeze schimbul intre Dest si Receptor se cer indeplinite

anumite conditii:
a) E trebuie sa posede un anumit repertoriu de elemente denumite litere din care sa
aleaga si sa poata realiza un nr suficient de entitati distincte purtatoare de inf.
Totalitatea acestor litere formeaza alfabetul. Deci E tb sa dispuna de un anumit
alfabet
b) E tb sa aleaga si sa combine literele alfabetului si entitatile purtatoare de inf nu in
mod haotic ci in concordanta cu anumite reguli de ordin sintactic si semnatic.
Aceste reguli au menirea de a face ca inf care se emite sa concorde si sa
desemneze(reflecte) in mod adecvat obiectul sau realitatea la care se refera
c) E tb sa genereze si sa transmita seriile de entitati informationale luand in calcul
caracteristicile de receptie ale destinatarului si particularitatile canalului pe care
urmeaza sa se realizeze transmiterea. La randul lui D tb 1) sa posede o anumita
capacitate de admisie calibrata sau reglata la nivelul caracteristicilor tipului de
semnale care sunt emise de catre E 2) sa posede acelasi alfabet si acelasi
repertoriu de reguli sintactico semantice pt a putea realiza receptarea adecvata a
fluxului informational transmis 3) la primirea informatiei la nivelul sau tb sa se
produca nu orice fel de schimbare ci numai una care corespunde continutului si
sensului inf primite. C se realizeaza numai in cazul in care atat la nivelui E cat si
al R sunt satisfacute conditiile de mai sus. Realitatea arata ca nu exista si nu poate
sa se realizeze o C perfecta sau absoluta din cauza asa numitelor influente sau
fenomene de perturbatie pe care le sufera fluxul de inf intre E si D. Aceste
influente pertubatoare se exercita pe traseu(pe canal). In orice rel de C intrucat cei
doi sunt separati in spatiu si timp si sunt legati printr un canal exista un zgomot.
In evaluarea rel de C se ia in seama asa numitul raport dintre S(informatie) si
zgomot. In functie de valorile pe care ii au cei doi factori se identifica existenta a
3posibilitati, a trei situatii posibile:
- Z domina in mod absolut asupra S. Atunci informatie este maximal
denatura si procesul de comunicare este compromis (C compromisa);
- Z = S influenta Z afecteaza jumatate din valoarea fluxului informational
=> situatie de maxima incertitudine in care in 50% din cazuri Z se ia drept
S si in 50% din cazuri S se ia drept Z. Situatie de nedetenta ???
- S dominna in mod absoult asupra Z. situatia optima cand putem vorbi de
realizarea comunicarii.
In comunicare opreram in permanenta cu informatia. I este de asemenea un concept
fundamental care a fost elaborate stiintific in cadrul teoriei generale a informatiei si in
cazul ciberneticii. Definirea ei in acest context este diferita de acceptiunea traditionala
empirica sau populara in care a fost utilizat termenul. In primul rand informatia e
considerata ca o a 3 dimensiune constitutiva a universului. Modelul traditional al univ. pe
care il elaborasera mecanica si fizica clasica era unul de tip bidimensional alc din
2componente: substanta si energia.
Cibernetica si teoria informatiei vin si refac acest model introducand a 3a dimensiune:
dimensiuna informatiei.
Univ = substanta, energie si informatie
Cel care a formulat prima definitie a informatie a fost!?!?!?!?!?!?!?!? In lucrarea lui
clasica, fundamentala (pe care orice invatacel trebuie sa o fi rasfoit ) Cibernetica

sau stiinta comenzii si controlului in masini, organisme vii si societate. In aceasta lucrare
el formuleaza prima def a informatiei: I este i. Prin aceasta se studiaza ireductibilitatea ea
si totodata relativa ei independenta fata de substanta si energie.
Spre deosebire de S si E, I nu poseda proprietati nemijlocit perceptibile, ea nu are nici
culoare, nici miros, nici greutate, nici volum. In mod indirect ne dam seama de existenta I
prin inregistrarea si evaluarea efectelor pe care le produce prezenta ei la nivelul
sistemului considerat. I deci desi nu poseda propr substantiale energetice are un caracter
activ, determinand anumite transf, efecte in sistemul la care ajunge sau care o recepteaza,
detecteaza.
Efectele trebuie sa aibe un semn pozitiv pt starea sistemului respectiv. Ele tb sa se
concretizeze in restabilirea echilibrului deranjat al sistemului sau in optimizarea starii lui
initiale prin generarea unor procese specifice de crestere, dezvoltare, acumulare,
consolidare. Si considerand toate aceste I capata o noua definire: I e factorul si
masura origanizarii la nivelul diferitelor tipuri de sisteme finite. Opusul organizarii e
dezorganizarea Dezorganizarea e rezultatul pierderii de I sau denaturarii I. Ea se
exprima printr-un alt concept fundamental care este antagonic cu cel de I si anume
CONCEPTUL DE ENTROPIE. Daca I este masura gradului de organizare(care e progres
intr-un sistem), entropia este masura gradului de dezorganizare. Si din aceasta relationare
a fost dedusa de catre Claude Chanon!?!!? => formula generalizata a cantitatii de I.
I = Entropia luata cu semn schimbat FORMULA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!?????????
Experimentul cu aruncarea monedei. Un exp cu doua campuri de probabilitate. Avea
2evenimente : T1 probabiliate = 0.50%
T2 probabilitate = 0.50%
Situatie de maxima incertitudine. Punand aceste date in formula respectiva => cantitate
de I = 1bit. Bitul este unitatea de masura a cantitatii de I(unitate binara). Si exprima cea
mai mare cantitate de I care o face la o alegere dintr-un nr de evenimente egal probabile.
Exp cu moneda, care are 2evenimente egal probabile => o cant de I=1bit. Daca ar fi
4evenimente=>2biti.
Def I in plan statistico matematic inseamna acea unitate care ne permite sa inlaturam
sau sa diminuam starea de incertitudine in legatura cu producerea(sau de producerea)
unui anumit eveniment. Ex: transportul in comun. Pe o linie circula un singur
autobuz(nr), aparitia la orizont a mijocului de transport => I=0(nu exista dubii in privinta
cu nr autobuzului). Daca circula cel putin 2 => stare de incertitudine la aparitia unui
autobuz. Cand aflam numarul autobuzului => inlaturam starea de incertitudine => avem o
informatie. Vorbim de I numai daca, dupa ce primim un mesaj, inlaturam o stare de
incertitudine, de nesiguramta legata de ceva.
Cea mai mare cant de I(dpdv statistico matematic) o gasim in cadrul evenimentelor=
probabile sau = posibile si independente unul in raport cu celalalt. Exp cu aruncarea
monedei, zarul, extragerea unei anumite bile dintr-un nr = de bile divers colorate,
alfabetul luat ca multime neordonata, vocabularul limbii ca multime neordonata, nasterea
unui baiat sau a unei fetite = eveniment egal probabil.
Pe langa evenimente = probabile exista si campuri de evenimente preferentiale in care un
element sau un evenim are o probabilitate relativ mare, altele au probabilitate medie sau
redusa. Asemenea sunte textele curente; vorbirea este un camp de evenimente
preferentiale. Diversele cuvinte au frecvente diferite(unele au frecvente mai mari, altele

mai mici). Aceste campuri de evenimente preferentiale contin o cantitate proportinal mai
mica de I decat campurile de evenimente echiprobabile cu acelasi numar de elemente.
Initial vocabularul este un camp de evenimente echiprobabile. Atunci insa cand el e
activat in procesul comunicarii se transf intr-un camp de elem preferentiale. Unele cuv au
sanse mai mari sa fie alese decat altele. Unele au sansa=0.(orice C are un obiect(o tema))
Daca intr-un camp de evenim probabilitatea unuia dintre ele e = 1 probabilitatea tuturor
celorlalte=0 si deci campul respectiv nu contine I(I=0). Campul cu eveniment sigur.
Partea a II-a dupa pauza.
Teoria calitativa a I care ia in considerare 2dimensiuni ale I
a) Semantica orice I tb sa posede un referential, adica sa se reflecte la o anumita
realitate din afara ei; Cuv masa care are o incarcatura informationala reclama ca
informatia pe care el o furnizeaza sa se raporteze la un obiect precis din afara.
Dimensiunii semantice ii corespunde notiunea de cantitate semantica de I care
poate fi definita ca ansamblu modelelelor informationale designative pe care un
sistem sau un subiect uman le detine in legatura cu un anumit domeniu sau cu un
anumit aspect al realitatii. Spre deosebire de cantitatea obiectiva sau statistic
matematica, cantitatea semantica are un caracter dinamic ea putand fi augmentata,
sporita sau diminuata. Daca ne referim la subiectul uman, lucrurile sunt foarte
evidente si putem spune ca in legatura cu un anumit domeniu, la inceput
dispunem de o cantitate semantica de informatie redusa. Pe masura ce venim de
mai multe ori in contact cu domeniul respectiv si primim mai multe secvente de
mesaj informationale despre el, cantitatea semantica de informatie sporeste si se
face comparatia, de ex: in cadrul unei relatii concrete de comunicare, intre un
auditoriu novice si unul instruit intr-un domeniu sau intr-o problema oarecare.
Cele 2 auditorii sunt supuse aceleiasi influente informationale, adica audiaza
impreuna o prelegere sau o conferinta despre o anumita problema si se intreaba:
care din cele 2auditorii realizeaza, in procesul C respective, cantitatea semantica
de informatie cea mai mare, audit novice sau audit instruit? Cel instruit. Pentru ca
el extrage mai multe aspecte facand conexiuni cu cele acumulta anterior, deci
misiunea lui despre problema respectiva devine mult mai completa si mai
ampla(ex: procesul invatarii(face sa creasca cantitatea semntica de I))
b) Pragmatica - rezida????? in gradul de concordanta dintre mesajele informationale
pe care le recepteaza un destinatar si starile lui de necesitate actuale. Cu cat
aceasta concordanta este mai mare, cu atat utilitatea sau valoarea pragmatica a I
respective e mai ridicata. Cu cat e mai redusa aceasta concordanta cu atat
utilitatea scade. Pe baza informatiilor pe care le receptionam ne satisfacem diferite
stari de necesitate, trebuinte, curiozitati, interese, asteptari etc. Si cu cat
satisfacerea acestora e mai ridicata cu atat I de care beneficiem va avea un grad
de ??????? ai ??????(min 11.30, partea a II-a) Ex: invatarea. Invatam nu pt ziua
de azi ci pt un viitor foarte indepartat. I este putere. Siguranta de sine(daca ai I).
Daca ai un orizont mai scazut esti supus unor stresuri si unori stari de
incertitudine accentuate. Adaptatea la un mediu in cazul imigrantilor.

Cele 2dimensiuni calitative ale I sunt cele care asigura statutul I ca factor de
organizare si de progres. Constatam ca evolutiv aceste dimensiuni se amplifica
treptat, atingand de asemenea punctul culminant la nivelul omului si al societatii
umane.
2)

Elem de continut ale teoriei generale a comunicarii poarta

denumirea de mesaje.
M este un ansamblu de date despre un anumit aspect sau latura a referentialului
informational. Deci I dpdv al continutului se concretizeaza in M. Si atunci vom spune ca
E genereaza si transmite mesaje. Pt a putea sa fie obiectivate si transmise M ca elem de
continut au nevoie sa fie legate de anumite suporturi substantial energetice. Si aici apare
caracterul relativ al independentei I fata de substanta si de energie intrucat ea nu poate sa
fie prinsa, obiectivata si vehiculata decat prin intermediul unor elem substantial
energetice. Aceste suporturi subst energ prin care se obiectiveaza si se transmit M se
grupeaza in 3categ:
- semnale e acel suport substantial energetic care obiectiveaza si transmite
situational concret un anumit mesaj. Experimentul cu cainele lui Pavlov. Sunetul
clopotelului transmite cainelui mesaj ca vine masa. Sfera de actiune a semnalului e relativ
limitata si circumscrisa unui set restrans si specific de conditii concrete. Ex: pt ca
clopotelul sa devina semnal => conditie: el sa sune cu cateva clipe inainte sa vina masa. A
2a ca el sa sune nu doar o singura data ci de mai multe ori ca sa se poata face legatura
intre el si hrana(stimul neconditionat) un nr suficient de ori pentru ca clopotelul sa preia
semnificatia hranei si sa provoace salivatia inainte de a intra hrana in gura animalului.
Deci S actioneaza intr-o situatie si intr-un context precis delimitat. Sfera lui de
generalitate e redusa, restransa. S sunt prezente in C atat la animale cat si la om. La
animale constituie singurul mod de obiectivare si transmitere a M informationale iar la
om ele repr unul din suporturile care sunt utilizate in vederea obiectivarii si trans unor
mesaje. Folosim si noi in procesul C sunete, diverse obiecte, insemne etc. Dar toate
acestea au valoare de informare numai in contexte si situatii specifice;
- simboluri - repr un suport substantial energetic elaborat conventional in cadrul
C umane in vederea fixarii si transmiterii unor M despre anumite statuse, anumite roluri,
anumite evenimente. Prin aceasta ele capata o conditionare istorico culturala. Sfera lor de
actiune e mai extinsa decat cea a semnalelor dar totusi limitata la contextul socio cultural
in cadrul caruia sunt elaborate si functioneaza. Ex de simboluri cu valoare
comunicationala sunt insemnele nationale, drapelele, stemele, insemn diverselor
organizatii, insemn de familie, blazoane
- semne - suportul substantial energetic, ce se utilizeaza exclusiv in cadrul C
interumane si socio umane si spre deosebire de semnal si de simbol are un caracater
formalizat si abstract, capatand valoare de utilizare generalizata in cadrul intregii
comunitati sau unei mari parti omenirii. In aceasta calitate de semne figureaza alfabetele
limbilor si vocabularele(cuvintele). Cuv este un semn. E extins, trebuind sa fie insusit si
folosit la fel de catre toti membrii vorbitori ai unei limbi. Semnificatia cuvintelor e
rezultatul unei generalizari realizate socio istoric si legatura dintre cuv ca semn si
referential sau realitatea extra lingvistiva, devine una inexplicabila si imperativa in raport
cu toti membrii care utilizeaza sau vorbesc o anumita limba. Spre deosebire de simbol,
care se bazeaza in plan cognitiv mai mult pe perceptie si pe reprezentare, cuvantul chiar

cel care se leaga de obiecte concrete nemijlocit perceptibile se bazeaza cu precadere pe

concept. Pavlov remarca in legatura cu acest aspect faptul ca orice cuvant generalizeaza
si prin intermediul lui ca denumire, in perceptie, de ex, se impletesc cele 2laturi. Latura
concret individuala care ne leaga de un obiect anume si latura accentuat(l ??) generala
care ne leaga de toate obiectele de acelasi fel sau asemanator. Cand percepem masa,
datorita cuv masa realizam ambele laturi si cea care ne da posibilitatea sa delimitam
masa de restul obiectelor din jur si latura general abstracta care ne da posibilitatea sa
legam/raportam/inseram acest obiect intre celelate care se subordoneaza aceleiasi
denumiri de masa. Cand ne uitam la oameni realizam 2 laturi: latura de
individualitate(persona X) si latura de generalitate reprezentant al sexului F sau M sau a
genului uman in general. Iata difenta intre semn, cuvant ca semn si un simbol sau un
semnal care au o raportare mult mai restransa si mult mai intuitiv concreta decat cuvantul
care ne salta in sfere mai intalte, semn al generalizarii si abstractizarii.
3)Operatiile principale MIN 36
Operatiile secundare