TEOLOGICA nevoieste le va primi de la El Va primi aceste darnri daca se nevoieste cu inima smeriti, 958 | cum spune Psalmistul. Nu facem nevoingt | pentru a ,obsine” ceva dupa care tnjim» © harisma anume, si zicem, pentru ci doar Dumnezeu gtie de ce anume are nevoie fi- ecate. $i doar Dumnezeu stic cit anume se poate nevoi cineva, care este masura fi fetruia. De accea spune Apostolul Pavel “Cautayi darurile cele mai bune’ ©) Tbs, jngelegind prin aceasta darurile cele mai ‘osrivte peneru fiecare. Dragostes, de exem- l.Casi dobandesiharisma dragoste tre- puis sf te jertfegti pe tine cu desivasire. far ‘Dumnezeu vede, cintdeste si diruieste ec ruia dupa dorinya s2, dupé nevoing2 pe care 6 face cineva si dup’ misura sa, Dumnezett sate Cel ce hotarige citi nevoingéar trebui sé faci fecare, pentru ci doar El vede ce avem in inimi i jertfa pe care o facem. $i doar El stic ce anume avem nevoie, si cat avem nevoic, pentru ci dobindirea unei harisme ne poste face gi semey, crufai ~ gi arunct au ne mai folosegte la nimic acea harisma pe care, poates am ravnit-o arat de mult. ‘Agadar, daci ar fi si tragem 0 concluzie asupra celor discutate pind acum, rebuie ‘amanem cu ideca c& in viaza duhovniceasci fexistd Intordeauna doi protagoniyti: cel ce dloreste si cel ce oferé Celalalt are risplata iar ‘noi ne jerfim prin nevoingi. Dumnezeu toate acestea si ne pregiteyte si pentru viaga guhovniceasca, $i pentru imparagie. Cum sa-ti gasesti Parintele duhovnicesc = Dupe ce eviterié ar tebui st se orienteze cnet pentru ai gis Parintele dubowce? Dou sunt lucurile pe care trebuie si le ime ‘neva figi de Parintele sau duhovnicese: nee” dere gi dragoste. Daci va simi aceste dou Iie ‘rust, arunci va dobindi soar harismele. 'A fi Pirinte duhovnicesc ese un mare dar de la Dumnezeu, fyi di Dumnezeu tle pare fea de a ierta picatele cdorlas? Cine opi fe fa skier picatele camenilor? Penta ci doar Dumnezeu. poate si ierte pacatele coamenilor. If 45 Dumnezen puterea de a-i ugura pe oameni ddin patimile los, de ai méngiia, de ai ajura duhoicegt? Ei bine, acesta este sv mare dar de ta Dumnezeu. $i vedem oi, int-adevis, acest dar este de fa Dumnezen, numai Dumneze poate {2 dea um asemenca das. Vedem ci unli duhov- viet (6au chiar simpli monahi) au -succe:” in oat rol de Pisince duhownices, iar aii care ‘au suudiat mult, eoretic, cum ercbuie Si fe un Parinee duhovnicesc, mu reuse sf $6 dioela indlimea chemin lor. Unica acta ced ch i prin cunoingle or, i pot ajuta pe i or duhomnicegi. Dar nu, nuri deloc apa pene ct ‘Dube Cel care se burineaa pe ine, ca Pinte duhovnioesc, atunci cind i vorbeyt cuiva ‘Cel.cecauti un Parince duhovnicesc mu tre- buie i caure ceva anume. Trebuie doar si ca- tuce— si vea si gsease. Pentru ci Parintele duhovnicesc este mijlocirorul six, este cel ‘care-|va conduce la Dumnezeu. Ucenicul ee- buie ci simed incredere, ugurare gi dragoste Sime toate acestea? Simte ci Pirintele du- hhovnicesc il va iubi gi arunci cind este bun, dar i arunci cand il dojeneye? Site ol va iubi saeunci cind va Huda, giarunct cand it va certa? Cel ce cauti un Parinte duhovnicese trebuie si find cont de toate acestea. De cealalti parte, Pirintele duhovnicese rebuie si gi, in primul rind, c& uoenicul muy tote proprietatea f, nu este robul sit. Roll Parincelui duhownicesc este de a-l conduce pe uconicul sis cat mai aproape de Dumnezc. Scopul lui nu este de a dobindi cit mai nui Bi duhovniceyd, ci pe aceyia pe care ‘Dumnezeu ia trimis la el sii inveye si thie ‘anc duhovniceste. Nu si fic dependengi de al, ci doar sii inveye si zboare ~ iar acey or zbura cand aripile lor duhovniceyti vordestul de viguroase pentru a putea si plu teasci la indlyimi duhovnicest. Ceea ce vi spun acum este foarte important din urmato- fal motiv: ine gindim la o familie unde tal exagereazd cu grija fad de cop. Va putea, tare, un asemenea rath si aibd gra de copii si pnd cind acegtia vor ajunge la macuritae ‘a ricer? Vor accepta copiti aga ceva? Nu. La fel se intampla gi cu un Parinte duhovnicesc. Pirintele natural este cel care te nayte fr ic, pe cind Pirimele dubovnicese te nayte spiricual. Dar gine az, sin celal, acese Iucru se incdmpl o singurd dati. Prin urmare, tunul este parintele erupesc, a fel, unl sisin- gurul este Piuimtele duhovaicesc. Se reall eazi o legirurd care se pastreard toatl viaga ‘Omul poate si meargi la un alt duhoynic, in funcie de stuati, iar Parintle duhownic, cel care te-a ndscut duhovniceste, if va spune c® de acum inainte si faci ascultare de ocl la care ‘ei merge. Vei pista ceea ce ai primi de la priml, si mat depart vel face ascultare de Parintele nou pe care Dumnezeu fi ka trimis glcate este, gi aceasta, 0 binecuvinrare dela Dumnezeu. Dar ,legitura ombilicala” cu pri- mul va riméne pentru tor restul vieyi- De aceea, spunem cf atunci cind un Pirince duhovnicese pleac, iar ucencii sii se impristie ‘care-Ancotro,inseamna ciduhovnicul augi-acres- ‘cut cum ecbuie fii duhovnicest, Dimportivi, daca acegta igi vor continua c2 si pan aruncl ‘nevona lr, lupta cea duhowniceasc ie in ma- ‘stir, fie in lume, atunci se vede hucrarea bine siviryiti a duhowniull Taina Spovedaniei este Taina Harului” Foarte important, de asemenea, este 2 Parintele duhownicesc si ste sé faci diferenga tnure Taina Spovedanici si dialogul pe care tL are cu fiul siu duhoynicesc. Una este Taina Spovedanie, gi alta este a sta de vyorba cu ‘TEOLOGICA duhovnicul. Duhovnicul poate si vorbeasci ddiferire lucruri cu ful stu duhovnicese, Unele, poate, sune lucrusi bune, altele mai Dbune — aici, conteazi foarte mult si fimea duhovniceascl 2 Parintclui — dar “Taina Spovedanici este Taina Harului, Vit la mine, re mércurisegti, iar eu Tyi citese ru Aciunea de iertare a picatelor. Aceasta est marea tain. Trebuie sii mergem [2 Taina Spovedanici la fel cum merger si primim ‘Taina Euharistied. De ce foarte mulgi Paringi am reugic si adune Bi duhownicesti si si tn- ddrume pe calea mantuirli? Pentru ci a sivirgt des ‘Taina Spovedaniei. Astizi din wsefeicie, oamenii vor mai mult si stea de yorbi cu duhovnicul, dectt si se spovedeasci cc pocdinga gi adrobire de inim’. De aceea, tunii ca aceytia nu prea au nici un progres in viaya lor duhovniceasci. Mai mult incurct acolo, in discugie, ceea ce fine de spovedanie ‘cu problemele de ordin psihologic, sau mat ‘iu, cu lucruri care nul privesc direct. De aceea, tebuie si separim Taina de discusie sau de sfaturile si indrumarile pe care Bacranul le di ucenicului sau. Aceasté Tain’ se sivirgegte fn Hristos sine ajutd in mod di- ect si crestem duhovniceste. Nu poate du hovnicul sii sq scipanest patimil, ei trebule ste Ivete ‘cum siqi invingi patimile. Accasta este un fel de ,gcoala” pe care, noi, duhovnicil, we buie sé 0 facem cu ucenicit, Trebuie si face punt In fccare 21 ch trebule aceasth educarie pentru a crea personalitift “Juhownicesti puternice. Arunci cind vad 2 fii mei duhovnicess sunt dependengi de mine fnseamn’ ci n-am gtiut si clidese personalitéi puternice. Traducere de Viorel losif Depe Pempimsiare