Probleme Electrotehnica Radovici

PREFATA Lucravea cuprinde urmitoarele pilrfi: electrostatica, electrocinetica, clectrodinamioa, ciroutte electrice Yintare tm regim Pormanont sinusoidal, ciroutte electrics Uiniare tn rexim perio dic nesinusoidal, circuite elecirice tiniare tm regen transi torin, midsurdri oloctrioe, transformatoare, masint asincrone, masini sincrone, magint de curent continue, alegeren piterti wotoarelor olectrice si olomonte de olectronicd folosite im dehonion tnstatapiilor clectrice. Brin continutul of siructura sa lucrarea ajutd la tneugirea $i fixarca cistomaticd a cunostinjelor teoretice predate la disci Plinele de clectrotehmicd atc faciatapiior te instalafin, comstrice= fii pi altele de profil noctedtrotehnte. Finind seama de pondorea insomnata a lucririlor de insta lafié electrice tm volumul mare da investifis co se realizeasd im tara noastr, conpinutul lucririt sprijind asimilarce wnor metode tchnico-economice de calout sf folostrea caleulatoarclor clectronice, cara se pot aplica ofictont tn aevivitaten ingine. veascd de profil. 2 a See Gee Fer er cee RR ceare Creeper de wnitipi de misurd, ficcare capitol curprinsind. tnaicafe Ge calcul cx prosentaree legitor, tooremelor gt relapiilor swale de caleul, intro ordine logied, tm conformitate cw metodologia Mtilieatd la cursurite do speviatitate. Frodlemele prozontate In fiecare capitol stnt_grupate tn provleme rezoloate gi probleme propuse spre reroloare, pentru tare so dau roauttatile numeric de caleul $i uncoré wnole indlicapss motodologice. Un accent deosebit a fost pus pe calculul civeuitelar electrice Yiniare de curent alternativ sinusoidal in vegin permanent st aplicafiile practice si utilitare ale acestora in tehnica instalafiilor electrice. In afara unor probleme in care se dau si metode de analizé tchnico-economicd sau de dimensiondri, au fost introduse si metode de calcul ce pot fi realizate automat, cu ajutorul calculatoarelor electronice. cifrice si ana- logice. In acest scop sint prezentate programe de calcul experi- mentate in cadrul Institutului de constructii Bucuresti si metodologiile de aplicare ale acestora. Lucrarea este utild studenfilor Facultajit de instalafii din Institutul de construcfii Bucuresti, dar poate fi wtilizatd $i de studenjit facultéjilor de profil neclectrotehnic. Lucrarea poate fi utilé, de asemenea, inginerilor din proicc- tarea si execufia instalafiilor electrice, care pot utiliza aspectele cu caracter practic ale lucrérit, in activitatea lor de speciali- tate. cUPRINS ZA. Hndieatit de eateat amon regimulut evaststapionar Masini asincrone 1A" Indica de eaten 1B. Probleme sezalvate ‘G) Probleme propuse spre rezolvare Masini sincrone Ar Tadic decal Masink de curent continust ‘Tadleafit de cateut ‘Probleme zeaolvate “Probleme propnce spre rezatVase | Dla adioatit de caleut SUR! Brobieme sesalvate re im tebinten tnstalapior electric. por 310 316 aie S20 229 sat ear 333 387 ase 261 278————— ELECTROSTATICA 1A. INDICAJIT DE CALCUL, Regimul electrostatic al cimpului electromagnetic este regimul in cate sint studiate stirile clectrice invariabile in timp si neinsofite de curenti flectrici de conducfie, respectiv neinsofite de transformiri energetice. LEGI, TEOREME, FORMULE UZUALE DE CALCUL Acfiunile ponderomotoare. Bora F pe care cimpul electric o exercitti asupra unui mic corp incdrcat cu sarcina electric adevirat8 q si avind momentul electric J, situat intr-un punct din vid, in care intensitatea cimpului electric este B,, are expresia: F=E, + (p grad) E, (1.1) unde gE, este componenta forfei rezultante F, detoritd incdrc&rii cozpului cu sarcina electric’ adevirati g, iar (B grad) &, este componenta forfei rezultante F, datorita polarizdrii corpului. Momentul exercitat asupra micului corp si coasiderat fn raport cu un punct fafi de care micul corp are raza vectoar R, este: M=ExF+EXE, (2) unde R x F este momentul forfei rezultante in raport cu punctul fafa de care micul corp are raza vectoare R, iar px E, este momentul intrinsec al corpului, nedepinzind de punctul in care se calculeaz’ M. Legea fluxului electric. Fluxul y al inducfiei etectrice prin orice suprafafi inchisi S care se poate trasa in cimp este egal cu sarcina clectrici ade- varaté din interiorul suprafefei Y= qs. (13) Legea legdturii dintre inducfie, intensitate si polarizafie in cimpul electric. Legitura intre inductia electrici D, intensitatea cimpului electric E si polasizafia electrick P este: B=nk+By <é (4) unde cg este permitivitatea absolut a vidului, cu valoarea eee ie earn se ce) Legea polarizafiei electrice. Polarizafia electrick P este suma dintre polari- zajia permanent P, si polarizatia temporari P,: P=?P,4+P, (1.6) _ Polarizafia electrici temporari depinde de intensitatea cimpului electric E: P, = 48). (17) Legea polarizafiel clectrice temporare este o lege de material. Pentru materialele liniare si izotrope, P, este egal cu produstl intensitafii cimpului clectsic prin susceptivitatea electricd z, a materialului si prin permitivitatea absolut’ cy a vidului: B== 4% F. (18) Legea conservitrii sarcinii electrice, in regim electrostatic. Sarcina clectric& din interiorul unei suprafefe inchise este constant’, in regim electrostatic qs = const. 1.9) ) Teorema lui Coulomb. Forfele care se exercita intre doua corpuri puneti- forme, situate in vid, la distanfa R,, unul de altul si inc&rcate cu sarcinile 4 Sige sint direct proporfionale cu produsul sarcinilor si invers proporfionale cu pitratul distanfei dintre ele. Factorul de proporfionalitate este, ro Forfele sint de respingere in cazul sarcinilor de acelasi semn si de atracfie pentm sarcinile de sens contrar : pee eae pe a Ne ap ts (1.10) iare, omogene gi izotrope, e, se inlocuieste cu permitivitatea © a mediului: ae © = coe, (1.4) in care ¢, este pertnitivitatea relativa a mediului respectiv. ‘Pinfnd seama de relafia F = gE, si de relafia (1.10) pentru cimpul elec- trie in vid, produs de un corp punctiform incareat cu sarcina g, tezulta: (112)R fiind vectorul de pozifie al punctului unde se calculeaz’ cimpul, fafa de cospul incircat. Teorema superpozitiei cimpurilor coulombiene. Ctmpul electric in vid, produs de un sistem de corpuri punctuale (Incdrcate cut sarcinile q,), intr-un punct dat (de vectori de pozitic R, fafa de aceste coxpuri) este gal cu suma vectorilor cimp clectric pe care i-ar produce fiecare corp in part ce 7 $e Aree my ae) Daca exista si distribufii continue de sarcini, expresia cimpului electric Seerpen jerks + $ é | (a4) in care py, 9, si oy sint respectiv densitifile de volum, de suprafa}i si de Tinie a sarcinii clectrice adevarate. Teorema fluxului electrostatic in vid (teorema lui Gauss). Flaxul vectoru- Ini cimp electric in vid printr-o suprafafa inchisa S, este proporfional cu sareina electricd adevirati din interiorul suprafefei. Factorul de proporfionalitate este + Sle = S Gy (1.15) Teorema potentialului electrostatic. In regim electrostatic circulafia veo- torului cimp electric in vid este nulé pentru orice curb inchisa (dy fiind Inat in Iungul curbei C): fE ar—0, (1.16) de unde rezulti ci intensitatea cimpului electric deriva din potenfialul electrostatic: VG) = VG) —(E we (1.17) Tensivnea electric intre dou puncte este egal cu diferenta dintre potenfialele electrostatice fn cele dou’ puncte: v= fz dF = VR) — VE). (1.18) Alegind ca potenfial de referinf% nul, potenfialul punctului de Ja infi- sit, pentru potenfialil produs intr-un punct de un sistem de corpuri aflat fntrun domeniu mirginit si avind sarcini electrice cu distribufii continue si discrete, rezulti urmitoarea expresi ro Aer (eee Ea} ca ‘inind seama de teorema fluxului electrostatic in vid, rezulta c& poten fialul electrostatic satisface in vid ecuafia Ini Poisson SV =~ ee (1.20) Teorema capacitafit electrostatice. Capacitatea unui condensator electric, cu dielectric liniar (raportul dintre sarcina electrica adevarata care tncarcé una din armiturile lui si diferenfa de potential dintre ea si cealalti arma- turd) este un parametra care caracterizeazi configurafia sistemului de conductoare, depinzind doar de forma lor, de asezarea lor relativa si de natura dielectricului : (1.21) Teoremele lui Mazwell pentru sisteme de conductoare aflate in echilibru electrostatic. Intr-un cimp electrostatic, cu dielectric liniar produs de un sistem de » conductoare cu sarcinile g; (j= 12, ..., m) $i potentialele V, @=1,2, ..., n), exist& relafiile NET hs bale ol (1.22) Gy =D pV Vg = U2 (123) sau zi 4 = ZI OaVs VD + Co Vs — Vedi fm 1B. m, (128) Vp fiind potenfialul de refering. aj, sint coeficienfii de potential; By — —‘coeficienfii de influenfi electrostatici ; Cy, — capacititile parfiale intre conductoarele 7 si &; Cj, —capacitatile parfiale intre conductoarele 7 si o sau capacititile parfiale fai de pimint. Coeficienfii de influenfA electrostatic se obfin prin relafia: = (— ite 1.25) Ba (— a, (1.25) unde A este determinantul sistemului (1.22), iar Aj, sint determinanfii minori obfinufi prin suprimarea liniei j si coloanei f. Capacitiifile parfiale se objin prin relafiile: Cin = — Bun (1.26) Cho = Bia + Bia + --- + Bin (1.27) j= 12. 10Coeficienfii de potential, coeficienfii de influenga si capacitafile parfiale satisfac relafii de reciprocitate: jp = 5 be pies (1.28) Teorema energici electrostatice, Energia clmpului electrostatic corespunzi- xr unui sistem de corpuri incarcate cu sarcing electric’ adevaratd, pentru un mediu liniar nefncdrcat, are expresia : wah ere (1.28) Energia cimpului clectrostatic a unui sistem de # conductoare omogene (ca q V9), aflate intr-un mediu dielectric liniar are expresia : w= Dw. (1.30) Pentru dou conductoare incircate cu sarcini egale si de semne contrare se obfine: pee Le =teu=t®. 1.31) W=7Cu=7t (131) Teorema forgelor generalizate im clmpul electrostatic. Forja generalizati X,, care se exerciti in cimpul electrostatic produs de un sistem de» conductoare, incdircate cu sarcini electrice adevarate si situate fntr-un_mediu dielectric liniar, asupra unuia dintre aceste conductoare si care actioneazi in sensul crestérii uncia dintre coordonatele sale generalizate x, este: (1.32) eo (aan! vs W a sistemului este exprimat%, fn primul caz, in jencralizate x, si de sarcinile q, iar in al doilea z, in iuncfie de coordonatele gencralizate x, si de potenfialele V,. FORMULE $I METODE UZUALE DE CALCUL — Capacitatéa echivalent’ C, a m condensatoare de capacititi Cy. Cx. €,, conectate in serie aE (1.34) uw —Capacitatea echivalenti C, a m condensatoare de capacitafi Cy, Cs, <1 Gy, conectate in paralel : CHC + Crt... + Cy. (1.35) ‘rei condensatoare de capacitifi Cy Cs, Cy legate in stea, pot fi inlocuite cu trei condensatoare de capacitafiC,,, Cas, Cay legate in triunghi, conform r elafiilor: Cy, = OS 5 Cn = — 8 — 5 Cy = 9 __ (1.36) — ‘rei condensatoare de capacitifi Cys, Can, Coy legate in triung pot fi inlocuite cu trei condensatoare de capacitifi Cy, Cs, Cy, legate in stea, conform relafiilor Op= Oy + Cg BH os Cn” @ Cy = Cu + Cos 4 (137) Capacitatea condensatorului plan, cu arméturi plane, paralele, avind “ie- care aria S si distanfa d intre plici mai mici decit dimensiunile lor: s c=8, (1.38) unde ¢ este petmnitivitatea dielectricului omogen si izotrop dintre armituri. _Capacitatea condensatorului cilindric, cu arméturi coaxiale de raze Ry si R, (Ry > R,) si de lungime J > Ry — Ry: (1.39) _Capacitatea condensatorului sferic, cu armituri concentrice, de raze R, si Ry (Ra > R): (1.40) METODA IMAGINILOR Este una dintre metodele wzuale ale electrostaticii, aplicindu-se in general pentru determinarea cimpului electrostatic in medii ncomogene (conductoare si dielectrici) Metoda se aplici in cazul in care exist’ corpuri incircate in prezeafa ‘unui conductor de stiprafafa mare. 12ar le =, "de = ee "Ln Is ie) a, “hats - 6 Fig 1a Dack se dau sarcinile punctuale gy, ge ---» % $i potenfialul Vy al suprafefei S a conductorului C, cimpul electric in exteriorul conductora- Jui este univoc determinat (fig. 1.1, a). ‘Metoda imaginilor se bazeaz pe inlocuirea conductoarelor cu dielectric si introducerea tmor sarcini (numite imagini) ce valori si pozifii astfel Riese, ineit in cimpul rezultant al sarcinilor recle (q1, go ---» ds) gal imaginilor lor (@!, 2, -.-, 9) suprafata S a conductoarelor sk rimind tot 0 suprafafi echipotentiali, de potenfial Vo, adici si se asigure aceleasi condifii de unicitate pentra cimpul exterior conductorului C (fig. 1.1, 6)~ ‘Astfcl, problema determinarii cimpului tnui sistem de sarcini in prezenta uunei suprafefe conductoare se inlocuieste cu problema determinarii cimpu- Jui unui sistem de sarcini mai complex, intr-un mediu dielectric omogen. ‘Dack suprafafa conductoralui este un plan infinit, atunci acest plan poate fi suprimat si inlocuit cu un sistem de sarcini de valori gale si fe semne contrare, situate in pozifii simetrice in raport cu planul infinit, fafa de sarcinile reale, date (imaginile optice ale sarcinilor reale in raport cu planul considerat ca oglinda), (fig. 1.2, @ si 6). Rigiditatea dielectricd a wnui izolant reprezint& valoarea intensitifii cimpu~ 1ui electric 1a care are loc stripungerea izolantului si se misoari in kV/cm. Pentru materialcle izolante wzuale, rigiditatea diclectricd are urmétowrele valori: Aer 20—40 kV/em carton 90-140 keV jem Marmori 30—40 EVJem hirtie parafinat{’ 100250 IV fem Ulei 50—150 kV/em — mick 3002000 Kk" Porfelan 60—150 kV Jem Soe q eo ce pq eres i a 6 Fig. 12. 13 Valorilo uzaale ale _permitivitiilor relative | eee ———— S Aer 1 | asien J 6 Api distilats 8 shcnctee ie Bees 2 Tema nseat 3° | oa 2 1.3. PROBLEME REZOLVATE 1.1. Un corp de form punctiform’, fincdrcat i i ay rc forms, at cu sarcina clectricl 7 = 107" ‘se giiseste tutrun medin cu permitivitatea electrica relativa @, = 2,5, Sk se determine intensitatea cimpului clectric, inducfia electrics si potenfialul. electric, Ia o distanfi de 0.2 m de corp. Rezolvare Intensitatea cimpului electric al unei sarcini punctuale (v.rel.1.12): fier Bae Fe Inducfia electrich D (v.rel.1.14 gi 1.11): E= D=e,E, iar potenfialul electrostatic V (v.rel.1.19) : ae see Aree, R Numeric se obfin: = nai, ont Fs i810 Tee 6 me Soin 25.9:108 = 0,199.10- = a 1 = 18 - 10. Fons 1.2. Trei corpuri punctiforme, situate in virfurile unui i c , in vi snk tr te zal, a vid, int incireate ou sarcinile electrice q = 2 ton CHO 31 ta = — 9-104 C. Stise caleuleze forfa care se exerciti asupra unui corp Punctiform, inedrcat cu sarcina g— 10-*C, situat in centrul triunghialu Tatura trinnghiului este de 0,2 m. mae 14Detasja de fa centrul triunghinlui echilateral Ee virfuri este R=, (fig.1.3). Conform relafiei 1.10, rezulti: pt gag _ 8 me ae eed 1 See 6-10-77 N Pym 2 ee ID ggg ancy Rt dred dneft dred? Lg a _ 38-14-10" __1_ 949-7, = es ra teh sitanta forfelor F, si F;, cunoscind ci F,— 2Fy, este Fra: Fi + F} — 2F,P, cos 60° — 4F} + F = 22FF, > Fy = 3F} sau Fy, = V3 Pa. iul intre Fye si Fy cu a, xezulti FR = Fi+ Fy —2FyP, 005 « Ti Fh Msn orto << 3. a = 90°, a PFs 2+ OF,» (Fy S= Seate deci determina rezultanta forfelor Fis si Fs (Fs = 3F;): Fo = Fe. $F} — 2Fyal'a cos (180° — a) = Fh, + F}— 2F oF y cos 150° = ea - FR = 8F} + OF} + 2.3 F,3F,%2 = 2173 Gee F, — 217. 0, respectiv 2 = Ca Pm deoarece numai igtre cele dowd sarcini, forfele coulombiene au sensuri Contrare si pot dao rezultanté muli. Se observ c& pozifia punctului, situat la distanfa x = =, nu depinde de valoarea sarcinii g. 1.5. Un conductor liniar, de Iungime practic infinit’, este incireat’i cu sarcini electrice avind p, = 10-*S . Sa se determine intensitatea cimpului clectric, inductia clectrick si potentialul electric, intr-un punet situat ia vid, Ia’ distanfa 0,2 m de conductor. Rezoluare ‘ Calculul se face utilizind teorema Iui Gauss (v.rel.1.15), Datoriti sime- triei cilindrice (figua 1.6), vectorul cimp electric are directia razei r si este acclasi, ca modul, in toate punctele situate Ja aceeasi distanfa de fir, Considerind suprafafa unci cilindra de raza 7 si lungime /, concentric cu firul, se poate serie ya fj Fas = (\Bas=2, (dS =2erl B, ater 5 teat deoarece fluxul prin suprafefele bazelor este nul. Conform relafiei 1.15, rezultd: ¥=2ngh F,=+of +, respectiv: ‘ 1 ai D> Inlocuind cu valori numerice, se objine: igs a Se = 9.108 eS ; i910 % men wi me 18. 2 seri msi wv Potenfialul se calculeaz folosind relafia 1.17: Vu = Va. — \ Bea? = Var, — int a a a — gph in = Vie, ttt ry — gf-im 7 me const. — Fin x Vaz = const, +2 In, Numeric result’: Vs = const. — In 0,2 = const. — 18.10° In 0,2 V v. Vay = const. + 18.105 : ue + 18.105 in x a Un conductor liniar, de Imgime 2/3 m, este incireat uniform on safeind electriet, eu densitatea de linie e, =2-10-*[£]. Si se determine intensitatea cimpului electric, inducfia electric& si potenfialul electric, f _ cimpului electric, i 5 electric, ints un punct situat in vid, la distanja a= 1 m de mijlocul conductorclui. Rezolware Din figura 1.7. rezulti: R, = R, = Vi? + JS! —2 m. Un element de ; conductor, de lungime di, va produce in puncttl considerat cimpul clec~ = trie dZ,. ol Alegind un sistem rectangular de axe de coordonate, x o y, conductorul fiind orientat dupi axa y, se pane F ai = dy, iar cimpul electric dz, in = ‘thy puncttl considerat va avea _compo- qi : x nentele dE, si d2,, de valori: ht oS ow S 5 | dB, = dB, cos « si dBy =, sin i } dee stesenie om ae dar y=a tg «$i dy— Fin 17. sate 18 :jar R=a—. Remlta: FE, = B(oim a — sino). Analog : (cos a — cos 9). In cazul dat, se objine: ve 42 = 60°, 1% = — 60°, sin ag = 4D ; cos ay = cos 4 = sin a = — Deci: E, = 31,1 fT]: =e B, = a1110[7] ditijat dupa di ; D, = t E, = 2760 - 10-°{* Din relafia 1,19, referinda-ne clectrice cu de Vv Pate +e =f [ate yit4)-m(- nay Inlocuind en datele numerice ale problemei, rezt este incdreat uni- = il : Sa se determine intensitatea cimpului electric si potenfialul elects t de pe axa trie a discului situat la 0,4 m distanfa | disculti. Permitivitatea relativa a mediului este 2, = 22, 1.7. Un dise circular plan, cu diametrul de 0,6 form cu sarcin& electric cn densitatea de suprafafi Rexolvare Utilizind coordonate polare, conform figurii 1.8, rezulta pentru ele mentul de stuprafatai: dS = ed de si R= Jat ot Expresia intensitagii cimpului vai: eS 1 008 a, respectiv dee RE ak, = De asemenea rezulti E,—0, cimpul avind componenti numai de-a Ingel axel disculai Cu datele problemei ee = aua ieee og ) Vois + 0.08, 2-225 10 =514 (E} Potenfialul se determind din relajia 1.19, care pentru mediul omogen si izotrop de permitivitate ¢ = ce, are expresia: vo aWe ane Ne 0,1 = 25,7 V. 201.8c ‘Un condensator plan este format din dowd 4 rmaturi avind fiecare o suprafafa de 200.10-¢ m!, ista ee inte aa ases fiind de 7.10-*m, iar di- Bony av 100 wy Stars aee ammaturi (fig.I.9) se introduce a treia armaturi ; suprafafa si de grosime 2.10-%m, la tanta de 2.10-%m fafa de prima armatura. Prin ‘roducerea acestei armituri se realizeazi doi jensatoare C, si C, montate in serie. Si sc determine x ee capacitifii celor dow’ conder- are astfel formate, capacitatea echivalenti, ieee ore | enfa de potential dintre armituri, cantitatea Pig. 1.9 de slestiitate de pe flecare armatina 31 De- Ca enfialul armaturii a treia. Care ar trebui sa fi ozifia aces ar i pentru ca potenfialul ei si fie nul? ee ee Rezolware — Valoarea capacitipilor C, si Cy se determina di s, Ge epeeiaa aca ON F = 885 pF; Gano tee eae Pai oa 59.10-# F = 59 pF. — Capacitatea echivalenti se calculeaz& prin relafia 1.34 TL eect cm coe CS = 354.107 F = 35,4 pF. Cones eta 200 + 10-8 10. 5-102 — Diferenja de potenfial intre cele dow’ armatu U = V, — Vz = 800 — (— 100) = 400 v. —Cantitatea de clectricitate acumulat’ pe ammituri (v. rel.1.21,): Q = CU = 35,4.10- - 400 = 1416 - 10- C, — Diferenfele de potenfial intre armiturile condensatoarelor C, si Cy: Uy = 2 a 60-8 se Ga peso — 16-10" = 160 V; Up = 2 M6 10-8 an Se = 2410 = 240 V. 21 —Potenfialul armiturii a treia: Va = Vi — Uy = 300 — 160 = 140 V. Peptru ca potenfialu! Vy si fie nul, este necesar ca U, si fie egal cu V;, in aceasté situafie, noua pozifie a armiturii a treia ar determina © nodd valoare a capacitafii pentru condensatorul C,, Se va nota aceasta now valoare ctt Cj: C=&, in care Uj = Vi = 300 V; = no = 47,2.10-2 F = 47,2 pF. Cum C)= 42, im care dj este noua distanfi intre armaturile 1 si 8, se serie: =3,75.10-7 m. 4 18. Un condensator plan de capacitate C, este incircat lao sursé de ‘tengiune U. Decuplindu-se de la sursi, i se imfreste distanfa intre armaturi de of fati de cea inifial’, Si se determine variafia tensiunii la pomele condensaforului, a intensitifii cimpului electric si a energiel inifiale a condensatoralui. Rezolvare in situafia i ; in situafia final C” =S=S =<. Condensatorul fiind decuplat de ta surs, sarcina rimine neschimbati. Remité: = 2; Ua 2aBen HE; a Tan Gi L=o ae a Din relafia 1.27 reaults: W'=2 25 Wrath faonw. 2c 2 oF Cresterea energici cimpului electrostatic reprezint echivalental Incrului mecanic efectuat pentru indepirtarea arméturilor. & © 1.10. Se di montajul de condensatoare (fig.1.10) ~~ ca Cy= 1000 pF; C, = 400 uF: C, = 600 uF ‘2) capacitatea echivalent Ia bornele sursei, de La i 7K tensiune F si tensiunile 1a bornele fiecdrui conden~ Big. 1.10. sator, intreruptorul K, find inchis gi K, deschis; 3) sarcinile clectrice si tensiunile Ia bornele condensatoarelor, daci dsipi operafia a, comuta- torul K, se deschide si se inchide K.. 22olvare Din relafiile 1.34 si 1.95 rezulti: a) C,— Clr +O) _ 90,08 — £0,9.10-FF ; QtGte Q =C,U = 90,9-10-*- 10° = 90,8.10- C: U, = 2 = 080" _ 909 v. Condensatoarele Cy si C, fiind in paralel, se poate serie: U,=U, =A tH __ 2 _ 9-10 3 SEE i el Cr+ Cs Cy + Cy 1000-10" Oa V1 Se verified : U, = Us = E — U, = 1000 — 909 =91 V. 3) Capacitatea echivalenté in cazul } este: e= ees + C, = 290,9 uF = 290,9.10-8 F. Cantitatea de electricitate se conservis, fiind aceeasi cu cea calculat anterior: @ = 90,9.10-9C. Rezulti: Tine 2 OWE = 3105 VU: = UC, = 312,5-200-10-* = 62,5.10-8 C; OQ: =Q = Qs = 28,5-10-* C; G, = 9 — BOS _ ov: 100 - 10-* U,= U, =U — U, = 285 V; Q2 = U,C, = 28,5-400-10-6 = 114-102 C; Qs = UsCy = 28,5-600-10-* = 17,1-10-* C, «Ll. Se di refeaua de condensatoare din figura 111 cu C,— 100nF; Cy = 200 uF; C, = 300 uF; C, = 100 uF ;Cs = 100 uF; E = 190 V. Sd se determine satcinile si tensitnile la bomele condensatoarelor. 23 Rezolvare Dupa stabilirea arbitrari a notafiilor condensa~ toarelor (fig.1.11), seserie relafia: 1+0r+0s— 0, reprezentind legea conservitii sai electrice (relafia 1.9) pentru o suprafati inchisi care trece prin diefectricul condensatoarelor C,, Cy, C,, incon= jurind nodul B. De asemenea se serie +Q.—Q1—- Os =0. Se poate observa ugor ci nodurile A si C nu sint separate printr-un condensator si, ca atare, nu constituie noduri distincte. Ca atarc, montajul Fig. 111 cuprinde tyei noduri A(C), B si D. Lege: servirii safcinii a fost aplicat la nodurile Aplicarea ei la nodul A(C) mm mai este necesari, verificindu-se ma duce la o relafie suplimentar intradevar, pentru suprafafa tnchisi fn jurul nodului A(C) ce trece prin dielectricul condensatoarelor Cy, Cy, Cy, Cz, se poate scric + Q.—Os—O2:=90 echivalent& cu suma relafiilor scrise pentru nodurile B si D. Generali pentru # noduri, se scrin pe baza legii conservirii sarcinii, p — 1 rela ‘Avind cinci nectmoscute, se vor scrie in continnare trei ecniafii pe baza xelafiilor 1.16 si 1.18 aplicate la cireuite inchise: U,— U,+U,=0, scrisi pentru ochinl A BD A; U,— U, — U,=0, scrisi pentru ochiul BC D B; U, + U,=E, scris pentru ochiul A BC A. Scriind tensiunile U Ia hornele condensatoarelor ea rapoarte 2, dupa relafia 1.21, se obfine urmatorul sistem de ecuafii cu cinci nectnoscute Qv Ov Qs» Os si Qn -A+G4+0=0) aera 0 | Or De Be bea oc. &_ %_ %_o | G Ge ie _ cuaciiae J Introducind valorile numerice date si rezolvind sistemul se obfin urmitoarele valori pentru sarcinile electrice ale condensatoarelor : @, = 10.10-*C Qa = 12.10- C; Q, = 15.10-* C; Q, = 14.10-* C; Q, = 10-7, 24at 1a 5 m deasupra ine capacitatea sa fafi de pimint. Rezolvare Se foloseste metoda imaginilor, inlocuind pi punctul de rufici Ini la producerea cimpul mint \carca prin intl a 1’ a conductorului real 1 ( relafia potenfialulni Vy, este potenfialul produs in torul real incdreat cu sarcit iar al doilea ter alul produs in M de conductorul imagine, inedrcat ot Primul termen di punctnl M de cor 2 ae 113. Se consideré o linie format din cor ductoare de raze egale r, distanfa dintre exele lor fiind d, indltimea conductoarelor deasupra solului 4, iar lungimea liniei 1. S& se determine capacitatea liniei, finind sea de pozifia sa fafi de sol, ca si capacitifile Rezolvare Linia fiind situati in apropierea pimintului, se va fine seama de prezenfa solului, care se incarcd prin influenfa. Pentru aceasta se va folosi metoda imaginilor, finlocuind suprafaja pamintului prin doug conductoare simetrice cu conductoarele fafS de planul pimintului si tnclireate cu sarcini de densitifi liniare de Sarcin3 p, (fig.1.13). ‘Pinind seama de rezultatele obfinute in problema 1.12, se obfine prin superpozifie, potenfialul intr-un punct situat pe suprafafa conductoralui T (potenfialal V,): Wat. ae, eae fara Y= unde primul termen este potenfialul produs intr-un punct de pe suprafafa conéuctorului 7 de c&tre conductorul 7 si imaginea sa 7’, iar al doilea termen din potengialul produs in acelasi punct de conductorul 2 si imaginea 2 Prin identificarea relafiei obfinute pentru V, cu telafia lui Maxwell (1.22): Vi = Gans + taeda = one + capil si din motive de simetrie, rezult’ pentru coeficienfii de potenfial expresiile: 1 a, = ae = area 9 = ay Intre sarcinile q, si g, exist& relaia g + ¢,—=0 pentru c& pf — et —0. Deci se poate serie Vs = a(n — on8) 3 Va = Ga(H%ar — Hae) = 92(#22 — x) Vy — Va = 2Qay(oenr — os) = 2edt(crr — os) Cah Mat 2 C= OrePentra a determina coeficienfii de influenfA, trebuie calculat: determinantul coeficienfilor de potenfial si minorii sii: a|m = oo An = An = 415 Ais = An = one Conform relatiei 1.25, coeficientii de influent electrostatic’ au valorile: Conform relafiilor 1.26 si 1.27 capacitifile parfiale au expresiile: Cu Cn =~ Pa = Zs it CaeiGs = ee 1) T124 : (eee) [le 7) - be] Brey ia eee a eS oaeaal 7a rD ere C= Cu = eres. a nee Cro = Coo = Bu + Bre = Co = Cao = 1.14. Un condensator plan, cu suprafafa armiturilor de 30.10-* m* si distanga intre armituri de 1.10-* m avind ca dielectric aerul, este supus unei tensiuni de U = 2000 V. Si se determine capacitatea condensatorului, forta-de atractie dintre armituri si lucrul mecanic cheltuit prentru deplasa~ rea armiturilor de la d, = 1.10-* m la dy = 3.10-* m, menfinind tensiunea U constant. 27 Rezsloare Conform xclafici 1.98, rezulti : eee no Qe o- 1a oe Conform selafiilor 1.81 si 1.38, se scrie: w,=1c ual 2 2 = 26,6.10-" F=266 pF. °s =. Notind coordonata generatizat x= d result: W si forfa (cclafiile 1.28 si 1.29): generalizati X =F Forfa este negativl, adic de semn contrar semnului de crestere a coor- donatel generalizate x, respectiv distanfa dintre armituri. Fste o forfa de atracfie. P= — 7 (2000? Incrul mecanic efectuat pentru cresterea coordonatei generalizate, resyec- tiv a distangei intre plici Numeric 30 ee i910 [3-10 1- z = + (2000) 1.45. Un condensator plan are distanja dintre arm&turi de 5.10—* m si ta dielectric mica cu rigiditatea diclectrick 800 kV/cm. Si se determine tensiunea la care are loc strapungerea dielectricului condensatorului. Resolvare U = (Bal = Fé = 800 5 - 10+ ~ 400 kv. 1.€. PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE 2AAG. rei corpusi de dimensiuni punctiforme, inckreate cu sarvinile g = = 10-5 C; g, = 3-10-5C; sig = 4-10*C, sint situate in vid, in virturile unui triunghi dreptunghic, cu cateta 20,3 m si hy =0,4 m. Sé se determine forfa care se exercit’ asupra sarcinii gy 28ice gy = 10-4 C; gp —=6- 10" C; Gg —= 3-10 Cj G4 = — 4-104 Cg, 10-0; 9, = 10-4C; ¢, — — 4-10-40; g — 3-10-40. Si s0 deter Sorfa care se exercit’ asupra satcinii gg = 10 C, situatA in centrul cv Indicajie si raspuns: Conform figurilor 1.14, 1.15 $i 1.16, se obfin F, = 0,75 - 108 N; F.a=45- 108 N= Fy = 2,95 10 N= Fy; F,=3-10N=F,; 0,75 - 108 N; Un condensator p distanfa dintre ele de 5 Fy = Fig = 3,75 - 10 N; 18 pus 7 BION; Fy = 225 10° N= Frye; Fr =*2101n gi Fa 4 V3 -3 are suprafafa armituril 10-9 m. Dielectricul este aer ION. le 100-10-* m* si . Intre armaturi 29 se introduce, paralel cu armaturile, 0 foaie de mick de grosime 1 -10-*m, cu ¢ =6, la mijlocul distanfei dintre ele. Tensiunea aplicat armatutilor este: U = 2000 V. Sa se determine capacitatea condensatorului astfel format, prectim si intensitatea cimpulni electric in aer si in placa de mica, Réspuns: C = 21,1 -10-™ Ee = 48 NOY 5 Bis = 81082. 1.19. Un condensator cilindric cu diametrele arm&turilor D, = 40 mm si D, = 46 mm, de lungime 0,15 m, este montat orizontal si umplut pind Ja jumitate cu ulei de transformator. Si se determine capacitatea condensatorului astfel montat, precumn gi eapacitatea lui, dack ar fi montat verti Indicafie si raspuns. Cind condensatorul cilindric este asezat orizontal (fig. 1.17) si umplut pind la jumitate cu ulei de transformator, se for- meazi dow condensatoare setuicilindrice tn paralel, unul avind ca diclectric aerul, celilalt uleiul de transformator. Aplicind legea fluxului electric, se obfine: Cy = 106 - 10-* F, Cind condensatorul este agezat vertical (fig. 1.18), rezulta, de asemenea, oui condensatoare in paralel, dar cilindrice: Ca = 106: 10-8 F, m si 68-10 m, dieclectricul avind c, = 2,4. condensatorului. Care este capacitatea condensatorului, daca raz: turii exterioare tinde Ja infinit? Raspuns: C = 68 - 10-™ F = 68 pF; Cx +0 = 08 - 10“ F = 0,8 pF. Cantitatea de electricitate de pe armitura unui condensator plan este Q — 10-8C. Si se determine intensitatea cimpului electric turi, daca suprafata unei armituri este S— 100 cm*, iar dielec aertl. Raspuns: E = 36 x - 10° “ “Ee T 301.22. Conductorul unui cablu lung de 500 m, cu diametrul de 8 mm este introdus fntr-o manta de plumb cu diametral de 30 mm avind ca izolant hirtia parafinaté. Si se determine capacitatea cablului. Raspuns: C = 0,0593 uF. 1.23. S& se calculeze capacitatea echivalenti intre bornele A gi B ale schemei din figura 1.19 cu: C, = 100 pF; C,= 200 uF si Cy = 300 uF. Raspuns: C = 303 uF. 1.24. S& se caleuleze capacitatea echivalenti intre bomele A si B, pex- tru montajul de condensatoare din figura 1.20, acu: Cy = 100 uF; Ca — = 200 uF; C,— 300 uF; C, = 400 uF; C, = 500 uF: C, = 600 uF. Indicatie si réspuns. Se transfigureazi in stea montajul tn triunghi al ‘condensatoarelor C,, C, si C,, conform figurii 1.20, 6; cn ajutorul relagiilor 1.37. Cy = 848 uF B o o & 4 & 8 4 é oy a fe OX, & be Q— a 6 Fig. 1.20. mes Fig. 1.19 21.25. Patru condensatoare sint legate ca in figura 121. Se cunosc capacitifile: C)—7 uF; Co—4 uF; Cy=1 uF; Cp—2 uF. Sarcina condensatorului C, este Q, = 10-* C. S& sedetermine tensiunea aplicaté la bornele Mf si N. & Raspuns: U = 250 V. 1.26. SA se determine sarcinile clectrice si tensiunile 1a borele condensatoarelor montate conform figurii 1.22, cu C, = 10 uF; C: = 20 uF; Cy= 10 pF; C,= 40 uF; C,— 50 uF; E,— 1000V; 2, = 500 V. Raspuns: Q, = 5,57 - 10-* C; Qp = 5,57 - 10°C; Qs = 2,68 - 10-* Q4 = 2.68 - 10-'C;_Q, — 5,95 - 107} C. U, = 557 V; U, = 278 V; U, = 268 V; U,= 67 V; Uy = 165 V. 3h {A2%. Doi conductoase paralele au diametrele de 8 mm fiecare si Soe eam Sst Otemton an nes Cee lung de 5 km, neglijind influenta solului. = = Repos: C= 902-10" F Un condensator plat, et capacitatea C= 18 F avind ca di lea (¢, =O) cate Sncdivat Ja tensiunea 7 = 1000. V9 apo ete & Shnpulotclectrostatie daei, dupa decuplare. se seoste dicicctical dintre Raspuns: W = 9 J; 0" =6000 V; Wi = 54 oi:2, Dowd condensatoare de capacitate Cy = 8 uP gt Cy 12 ur tuclircate Ia tenstunile Uy ~ S00 V9 U, = 1000 V'si Spol'sint accupiats e Ja sursale de_alimentare sf se leagh ta partial. ‘Stee deteqnine tone stim Ta borcle ateriel astiel formate, sazcna fect condensator ieigl, Piendata pra elect Joule, tu momenta cing condousstonsele & Indicayie si réspans: Q,— 4-10 © si Q = 12 - 10-* aDupE eaten it parle, tensitmea edie ateeagi, U, pentru ambsle con- foare, ins sarcinile jor se schimbi, Inind valorile Q; i Gz Be besa legii conservarii sarcinii (v.rel.1.9) se poate scrie ae Z BEA + CU =O + OL de unde: U = 800 V; Qi = 64 - 10-* C si QJ = 96 - 10-2 C; W=77 si W’=64 J; AW —06 J. Diferenta celor dona energii: AW — W— W’ = 7—6, ; - =7—64 = 06 se pierd prin efect Joule in perioada tranzifiei, care are loc du gE : il 31 bind in’ momentul cind.sarcinlie’ condensatonrdlor masa yee timp. In perioada tranzifici nu mai exist’ regimul i Jegiturt Hind sirabitute’ de curenpi clectrche Uetrortatic, firele de2 ELECTROCINETICA 2.4. INDICATII DE CALCUL Regimul clectrocinetic stafionat este caracterizat de o densitate de curent diferité de zero (J # 0) si invariabilé in timp (curent continun), in fiecare punct interior al unui conductor. In regim electrocinetic se produc transformliri energetice, deoarece trecerea curentului de conductie este insofiti de dezvoltarea de cildura. Se va studia cazul particular al conductoarelor filiforme, adic& al conductoarelor a ciror secfiune este suficient de mici fafi de iungime, astfel incit intensitatea curentulti si fie considerat’ repartizat’ uniform pe secfiunea conductorului. RELATIC DE CALCUL, METODE DE REZOLVARE, A RETELELOR DE CURENT CONTINU Legea conservirii sarcinii electrice, Intensitatea i, a curentului electric de conduocfie care iese dintr-o suprafafa inchisi S este egali cu viteza de scAdere a sarcinii electrice adevarate confinute ta interior! suprafefei : --% 4a. 2) Pentrm regim electrocinetic stafionar rezult& : 4,=0 (2.2) Intensitatea curentului electric de conducfie este nul pentru orice suprafafa fnchis&, in regim electrocinetic stafionar. Teorema potentialului electric stationar. Tensiunea electromotoare a cimpului clectric F (circulafia intensitifii cimpului electric stafionar) este nula pentru orice curb& inchisi C: fe dio. (2.3) Rezulti ci tensiunile electromotoare din cimpurile electrice stafionare provin exclusiv din cimpurile clectrice imprimate: 8 — Blectoetobnica, misurésh sl mpi electice — Fa ‘Teorema are urmitoarele consecinfe —tensiunea electricd nu depinde de drum 2 d= Un = Vi —V. @4) Se poate deci defini in fiecare punct tin potential electric: ys (2 a (25) E deriva din acest potential : B= —grad V. (28) nducfiei electrice. Pentra o porfiune oarecare, neramificatd, de form, suma dintre tensitmea electricd Iuati in lungul firulul U, si tensiunea imprimati ¢, a sursclor ce se gisese pe accea porfitne dé Gireuit este egal cu produsul dintre intensitatea cutentului $i o marine caracteristici numit rezisten}a electric : Up +e = Ri (2.3) Produsul Ri se numeste cidere de tensiune, Legea este valabild atit in cazul in care conductoru! reprezintd 0 por tiune dintr-un circuit inchis, cft si in cazul in care conductordl este Pentru un conductor inchis, legea devine : e=Ri, unde ¢ este tensiunea electromotoare din circuit. in curent continu, fiind valabila teorema potenfialului electric s fensiunea nu depinde de curba pe care se calculeazi integrala, c de punctele extreme, deci U;,=U, (29) unde U, este tensiunea la bornele conductorului (calculati in Iungut une curbe care uneste bornele prin diclectric) Rezult& urmitoarea formi particulari a legii U,= Ri, (2.10) cunoscuta sub denumirea de legea lui Olin, caze se enuf astfel: ten sitmea electric la bornele unui circuit de curent continua este egal cu Produsul dintre intensitatea curentului si rezistenfa circuitului, daca circuitul nu are surse. Legea Iui Ohm se referi numai la materiale liniare, metale, cu R= = const. Rezistenfa electric’ a unei porfiuni de conductor filiform este: R =fet>o. (2.11)In caznl unui conductor omogen si de secfiune constant: 1 R=e4.(qQ (2.12) Resiotenfa este proportional’ cu lungimea couductyrului 7, cu rezistivitatea materialului p si invers proporfional ca secfiunea fui s. Valoarea reciproc& a ‘rezistenfei este conductanja G Gat! (oy (2.13) Valoarea reciproci a rezistivitafii este conductivitatea : (2.14) Pentrii metale, rezistivitatea creste | destul de larg, dupa relafia: Po, = Po,[1 + 2(82 — 0)] cu 0, = 20°C. (2.15) Pentru conductoarele wzuale « — 0,004, Legea transformarii energiei electromagnetice prin conductie electricd. Puterea cedata de cimpul electromagnetic unei porfiuni de conductor filiform, in procesul de conductie electricd, este egal cn produsul dintre intensitatea curentului si tensiumea in Iungul firului jar ca temperatura, intr-un domenia =o (2.16) sast finind seama de legea conducfiei electrice (relafia 2.7) se serie: P=RP— ef (2.17) sau P=R#_—P, (2.17) Primul termen este puterca dezvoltat% irevemsibil sub forma de cal- uri in conductoare (R #> 0). Al doilea termen cu semn schimbat (P,=¢ i> 0) este puterea dezvoltati de sursa de tensiune clectromotoare, care debiteaz’ un curent de intensitate i In aceasta expresie, ¢ depinde de sensul de referinfa ales si de cimpul electric care il determin’ si se ia pozitiv cind coincide et. semnul curentului si negativ in caz contrar. Daci P, = ei > 0, sursa prod ie (ca ile ca ack Py } produce energie (cazul unei pile car - teazd un Circuit Tari alte surse) ens pees coset a =e <0, sursa primeste energie (caztl unui acumulator care Caldura dezvoltati intr-un conductor de rezistenfi R, in timpul ¢: Q=RM [J] (2.18) unde Q se exprimi in Jouli, R in ohmi, i in ampeti si ¢ in secunde. Teoema initi a ui Kirchhoff. in regim electrocinetic stafionar, suma algebrick a intensitifilor curenfilor care coneurd intr-un nod a, al unei refele, este nul: Di, =0. (2.19) Teorema a dowa a lui Kirchhoff. In regim electrocinetic stafionar, intr-un ochi g al unei refele electrice liniare, suma algebricd! a ciderilor de tensiune este egal cut suma algebrici a tensiunilor electromotoare ale surse- for: DRi= DE. (2.20) fe ee Teorema conservarii puterilor. Intr-o refea de curent continuu, puterea absorbiti in rezistentele din laturile J ale refelei este egali cu suma alge- prick dintte puterea debitat’ de gencratoarele interioare ale refelei si puterea primita pe Ja horne: Cazuri particulare: 7. dac& refeaua este izolata la exterior, puterea absorbita in rezisteage este egalii cu puterea debitat& de generatoarele din interiorul refelei: a * 2. dac& refeaua este pasiva, puterea absorbit in rezistenfe este egal cu puterea primita pe Ia borne Daa= Pr (223) Teovema superporitici. Tntensitatea curentului electric dintr-o laturé a unei tefele liniare, ct mai multe surse de tensiune electromotoare, este egal cu stima algebrici a intensitifilor curenfilor pe care i-ar stabili in acea laturi ficcare dintre surse fn parte. 4 Teorema lui Vaschy. Daci in fiecare dintre laturile ce converg intrun nod al unei refele liniare se introduce un generator ideal, in asa fel ixcit toate generatoarele si aibA aceeasi tensiune electromotoare si la fel orien- tate ca sens fafi de nod, regimul de curenfi din refea nu se schimba, Teorema lui Helmholtz — Thévenin. Curentul t4y debitat de o rejea activa gi liniarX, cu douX bome A si B de legituri cu exteriorul, intr-o laturd Cxterioar’, pasiva, de rezistenfi R, conectati 1a aceste bome, este egal cu cital dintre tensiunea de mers in gol Uno (care se stabileste intre bornele ‘A iB, Gnd latura exterioara este deconectata) si suma dintre rezistenja R A laturii exterioare si rezistenja echivalent% Rago a restulti refelei pasivizate, raportate la bomele A si B: Yano rere (2.24) 36Rezistenta echivalent’ a refelei pasivizate in raport cu A si B este seaistenja echivalenti a refelel dupa anularea tuturor tensiunilor electromotoare din laturile ei, cu pastrarea rezistengelor lor interioare. Teorema generatorului echivalent de tensiune. Se bazeazh pe teorema lui Helmholte Paévenin, Orice tefea liniari si activi poate fi inlocuita in raport cu o laturd a sa, printr-un generator de tensiune echivalent avind tensiunea clectromotoare egali cu tensiunea de mers in gol fafa de bornele respective si rezistenfa intern egal cu rezistenfa echivalenta, in raport cu aceleasi borne, a refelei pasivizate Echivalenfa este doar din punctul de vedere al curentului din latura respectiva, nu si din punct de vedere energetic. Teorema lui Norton. ‘Tensiunea Ug intre bornele A si B ale unei refele active si liniare, care debiteazi pe o laturi exterioari pasiva, de rezistenfi R, conectati ta aceste borne, este egali cu citul dintre curentul de scurteircuit i4y 2 — pe care fl debiteazi refeaua cid bornele A si B sint scurtcircuitate — si suma dintre conductanfa G = 1 a Iaturii exte- R rioare si conductanfa interioari Gago = = a restului refelei, pasivizata, 40 raportati la hornele A,B. Tay =e. 2.25 Pore Gass ee) Teorema transferului maxim de putere. Puterea transmis dela un generator unei rezistenfe este maxima atunci cind rezistenfa este egal cu rezis~ tenja intern’ a generatorului: R= Rw (2.26) Legea electrolizei. Masa de substanf care se depune in timpul ¢ la un electrod al biii electrolitice este proporfionalé cu sarcina trecuta prin baie si cu echivalentul chimic al elementului depus : - (2 dt, (2.27) 1 mat = unde A este masa atomici a substanjei depus& prin electroliza; — valenta 4 clementului depus; 4 — echivalentul chimic al elementului depus; a=(i dt —sareina electrici corespunziitoare curentului i ce trece prin baia electrolizei in timpul Tui Faraday cu valoarea F = 9649 Clechiv.gram F — constant universal’, numit& constanta se mumeste echivalentul electrochimic. 37. MPODE DE REZOLVARE ALE CIRCUITELOR DE CORENT CONTINUU Un circuit simpli de curent continua este un circuit filiform, care cuprinde o sursi de tensitne electromotoare ¢, de rezisten{i interioard ry ,slimentind un rezistor de rezistenfi R In acest circuit, regulile de asociere ale sensurilor de referinta pentru mirimile: curent 7, tensiune electromotoare ¢, tensiune in lungul firului U;, tensiune la borne Uy, sint trmitoarele : 4) curentul i si tensiunea electromotoare ¢ au acelasi sens de refering in Tongul unui circuit, aga cttm s-a folosit la scrierea legii ui Ohm pentra an circuit inchis ; b) curentul 7 si tensinnea fn lungul firului Uy au acelasi sens de refe- rinfii in Iungul unei porfiuni de cireuit, asa cum s-a folosit la scrierea legii fui Ohm pentru o latura pasiv’ din circuit; ¢) curentul i dintr-o latura de circuit si tensimea U, la bornele acelei Jotul mm au sensnri de referinfi asociate prin formularea vreunei le; ci necesit adoptarea tinor convenfii suplimentare. Sint posibile dowi con venfi CONVENTIA DE ASOCIERE PENTRU RECEPTOAR Curentul i si tensiunea Ja borne U, an sensurile conform figurii 2.1. Prterea la borne P,—iU, este efectiv primita de Inturi cind este pozitiva si efectiv cedata cind este negativa. COMWVENTIA DE ASOCIERE, A GENERATOARE, Courentul i si tensiunea la borne Uy au sensurile conform figurii 2.2. Puterea la borne P, =i Us este cfectiv cedati de laturi cind este iwa si efectiv primité cind este negativ’. Cele dowi convenfii se pot intini concomitent (pentru laturi distincte) intrun circuit dat. Pentru rezolvarea refelelor de curent continuu, compuse din J laturi conectate intre ele prin p puncte de ramificafii, numite noduri, se utili zeazi urmitoarele metode de calcul Comentio dele generorvare 381) Metoda teoremelor lui Kirchhoff Este o metoda general care foloseste cele dowi teoreme ale Ini Kirchhoff, in urmitoarea metodologie de calcul — se fixeazi arbitrar in fiecare Jatura un sens pozitiv al curentului si pentiu ficcare ochi, un sens arbitrar de parcurgere ; —se determin’ cele p —1 ecuafii independente care exprim& prima teorem& a Ini Kirchhoff (v.rel. 2.11) aplicati la p — 1 noduri gi J — p +1 ectiafii _independente, care exprimé a dona teoremA a Ini Kirchhoff (v. rel. 2.12), aplicati la 1 —p +1 ochiuri, obfinindu-se astfel J ecuatii. — se scritt cele p — 1 ecuatii ce exprimA prima teorema a Ini Kirchhoff gi, de asemenea, 1—p-+1 ecuafii, ce exprimi a doua teorema a ini Kirchhoff. —se rezolvi sistemul astiel scris cu 7 necunoscute. Daca prin rezolvarea ecuafiilor, curenfii apar cn semn pozitiv, sensurile reale ale curenfilor concord cu cele arbitrat adoptate. In cazul cind valoarea determinat’ prin calcul este negativi, sensul real este invers celui adoptat inifial, care va trebui schimbat. 2) Metoda resistenfelor echivalente Se numeste rezistenfi echivalenté intre dowi bome ale tei refele raportul dintre tensinnea la borne U, si curentul J absorbit pe la aceste borne din refea, sensurile find asociate dupa regula de la receptoare: (2.28) Pentra rezistoare montate fn serie R, se determin prin relafia R= DR, (2.29) Pentru m rezistoare montate in paralel R, se determin prin relafia: ie sf co x 3 G, z G,. (2.30) Caleutul unei refele Tiniare devine uneori mai usor, dact se inlocuiese anumite circuite pasive in triunghi ale refelei date, cu circuite stea si invers, dupa telafiile de transformare (figura 2.3): — din triunghi in stea : Rusk Rant fag ten” RRs R= R= Fc a Rapuara! ¢ tam mare — din stea in triunghi ae ante, eae Ra=R + Rr eS Rey = Ra + Ra Re? Ru = Ry + R, +25. (2.32) R 39 3) Metoda curenfilor de ochiuri Metoda consti in alegerea ca noi variabile, intermediare, a unor curenti fictivi, curenfii de ochinri, asociafi fiecare cite unui ochi din cele1—f 41 ochiuti independente ale refelei. Curen{ii de ochiuri parcurg toate Jaturile ochiului respectiv, iar curenfii reali din laturi se obfin prin suma algebricd a curenfilor de ochiuri care parcurg latura respectiva. ‘Noile variabile satisfac identic ecuafiile exprimate de prima teoremi a Iu! Kirchhoff, deci vor fi univoc determinate din cele 7— p + 1 ecuafii exprimate prin teorema a dona a Ini Kirchhoff, Se obfin urmitoarele ecuafii exprimate prin teorema a doua a Ini Kirchhoff, funcfie de curenfii de ochiuri : Ruf + Rasta + ++ Riis =D Ey Rts +: Reda --. Rin = D2 | i (2.33) Roth, + Rytig + --. ont = BE; Rusia + Radia + ++ Ravin =EEy, incare i, 4p, ... i, Sint curenfii de ochiuri ;E E,, EE, ... DE»... 3B, reprezint fiecare suma algebrici a tensiunilor electromotoare din ochiurile 1, respectiv 2, ...p, ...m, In aceste sume, tensiunile electromotoare ale ciror sens coincide cu sensul curentului de ochi, vor fi pozitive, celelalte vor Hi negative; Ry, Ry ... Ry, ... Rey teprezinti fiecare, suma pozitiv’ a reristengelor ochiului 7, respectiv 2, ... p, ... sau ®; Ry reprezinta suma rezistenfelor comune ochiurilor si &, rezistenfele comune fiind considerate pozitive sau negative, dupa cum sensurile de referinfa ale curenfilor de ochiuri coincid sau nu, in latura comunt. Aplicarea metodei const in parcurgerea urmitoarelor etape: 1, se stabilesc cele 1 — p + 1 ochiuri independente (curengi de ochi 2, se aleg sensuri arbitrare pentrn curenfii de ochiuti; 3. se serie si se rezolvi sistemul de ecuafii 2.33, obfinind valorile curenfi- tor de ochiuri; 404, se exprima curenfii reali din laturi, fumofie de cei de ochiuri, prin superpozifie. Se observa ci accasti metoda prezinti avantajul fafa de metoda teoremelor Ini Kirchhoff prin reducerea numérul de ecuafii de la J 1a — p + 1. 4) Metoda potentialelor la noduri Metoda consti in alegerea unei valori de referinfi ule pentru potenfialul unui nod si in ttilizarea potenfialelor cclorlalte p— 1 noduri ca necunoscute auxiliare. Noile necunoscute satisfac ecuafiile: GyVi + Gia + +. GinVn = Ele, | Gai + GaVe+ +. GoVu =EL, |, (2.34) GV + GV + +++ GanVu nll unde Gy reprezint& suma pozitiv’ a conductanfelor laturilor care au un capt in nodul &, Gps — suma negativ’ a condactanfelor laturilor care Teaga direct nodurile p si k; E Iueq — sma algebrick a curenfilor de scurtcircuit din laturile care au un capt in nodul & si sint considerafi pozitivi cind intri in nod. Dupa determinarea potenfialelor nodurilor, curenfii din laturi se determin’ pe baza legii Ini Ohm generalizate: 4,=GUn + GE, (2.35) 5) Metoda superpositiet Se bazeazi pe teorema superpozifis Pentru a se aplica metoda, se presupun egale cu zero toate tensiunile clectromotoare, in afaré de una, fri nici o alt modificare a refelei. Caleulul se repeti pentru fiecare tensiune electromotoare in parte, iar la sfirgit, calculul curenfilor reali se face prin instmarea algebric3 a curenfilor obfinafi anterior. Anularea tensiunilor electromotoare se face cu plstrarea rezistentelor interne ale surselor. 6) Metoda generatorului echivalent de tensiune ‘Metoda se aplici pentru determinarea unui curent dintr-o Iatur’_pasiva a unei refele liniare si se bazeaz%{ pe teorema generatorului echivalent de tensiume, Intensitatea curentului se calculeazX dup’ relafia 2.24. VERIFICAREA CALCULULUL DE REZOLVARE A UNEL RETELE Se face aplicind teorema conservarii puterilor, efectuind deci bilanful puterilor. Suma puterilor debitate de sursele din refea si primite pe la borne este egala cu sma puterilor disipate in rezistenele refelei. Verificarea se face aplicind una din relafiile 221, 222 si 2.23. 41 RELATILE UZUALE DE CALCUL — Atunci cind se cunoaste intensitatea i a curentului total, se pot afla curenfii i, si i, din dow rezistente R, si R, date, legate in paralel, prin formulele divizoralni de cnrent (fig. 2.4) R : Ry gai : Rk =i ea Ree (2.36) — Curentul intr-un circuit cx.o sursit de tensitine electromotoare E, de rezistenfi interioark r si care debiteacd pe o reristenti exterioara R: E eens (27) — m surse de tensiuni electromotoare E, de rezistenge interioare 7, mon- fate in serie, pot fi infocuite ct o sursi echivalenta E,, de rezistenta interioara 7, (238) (2.39) _—m surse identice de tensiuni clectromotoare E, de rezistenfe ixte- tioare %, montate in paralel, pot fi fnlocuite cu o sursi echivalenti E,, de rezistenfi interioara 7, — (240) —Dack m surse identice de tensiuni electromotoare E, de rezistenfe interioare 7,, sint montate in serie pe o laturi si sistemul cuprinde asenenea laturi montate in paralel, sursa echivalenta de tensiune electro motoare va avea: L=nE i (2.41) = Capacitatea unui acumulator Q [Ah] este cantitatea de electricitate care se poate obfine in timpul desclrcirii sale, desciircarea considerindu- se terminati cind tensiunea Ja bornele acumulatorului a scizut este viteza locald gi instantanee a mediului in care are loc inductia electromagnetici fafii de un sistem de referinfai. Marimea: a8 as =- =ds (3.28) eee ee 28) rc se mumeste fensiune clectromotoare indus prin transformare. Marimea on = $ @x Bd (3.29) & se numeste tensiune clectromotoare indus prin miscare. Miximile ¢ 51 éy depind de sistemul de referinfA ales, dar suma lor este independent’ fafa de acest referential; d) dac& conturul C, la care este aplicati legea, este Iuat in lungul conductorului unei bobine cu N spire suprapuse, fluxul 68.magnetic este considerat fluxul total prin suprafata care se sprijind pe fntregul contur, respectiv pe toate cele N spire. Notind cu @y fluxal magnetic printr-o spirk (flux fascicular) © = N ®,, deci relatia’8.25 se serie: 28, a 4——W! Teorema superpozities cimpurilor magnetice. Cimpul magnetic tezultant, produs intr-un mediu liniar si fir magnetizafie permanent’ a densitit de curent J, obfinuti prin superpozifia densitifilo- de curenti Jy. Je... Jw se obfine prin superpozifia cimpurilor magnetice B, By ... By, respec tiv H,, H,,... H, care s-ar stabili daci fiecare distribufie a densitifii de curent ar exista singura, astfel tneit rezult& H=DH s B=} 3B, (3.30) Teorema Biot — Savart — Laplace. Cimpul magnetic produs intr-un punct M (figura 3.1) dintr-un medin liniar si omogen, in regim stafionar, de c&tre tn circuit filiform inchis, parcurs de curentul # are expresia: FT -i fixe creas 2a (raiba @ cu Hy=7i a (3.31) Teorema lui Ampere. tn regim stafionar, tensitmea magneticd in Iungul firului unei curbe inchise C cu elementul de curbi di este egal cu solenafia care inl&nfuie curba respectiva $n a—e,- Ni (3.32) in caleutul sumei, curenfii se consideri pozitivi cind sensul in care ei stribat conturul C se asociaz’, dup tegula burghiului drept, cu sensul in care se face integrarea. in baza legilor si teoremelor entnfate se pot stabili urmitoarele relafii utile de calcul Intensitatea cimpului magnetic determinate de un curent ce trece printr-un conductor rectiliniu infinit de lung H=2 4, (3:33) 8 ° in care i este intensitatea curentului ce trece orin & conductor, d—distanfa de la punctul in care se | Z caiculeazi cimpul la conductor, situati intr-un plan i perpendicular pe conductor. Sensul intensitifii cimpu- 1 Jui magnetic este dat de regula burghiului drept care fnainteazi in dicecfia curentului (figura 3.2). Big. 8.1 Intensitatea cimpului magnetic pe axa wnei spire circulare parcurse de curentul +: ——— (3.34) Hae tne (3.34) Directia vectorului H este cea a axei spirei, iar Sensul Ini este dat de sensul de inaintare al burghiului drept rotit in sensul curentului i (figura 3.3). In centrul spirei intensitatea cimpului 7 este: = (335) Fig. 32. a= in care 7 este raza spitei. : Intensitatea cimpului magnetic in axa unei bobine (conductoare) parcursa de curentul i: Hy, = 1% Nes (cos G2 — cos 61), (3.36) i find curentul care stribate spirele bobinei, iar F Ns —numfrul de spire pe unitatea de Iungime (figura 3.4). Pentru um solenoid drept, foarte Iung, Dobinat uniform cu N spire (figura 3.5) se poate scrie Ni H= (337) 4 CIRCUITE MAGNETICE Se numeste circuit magnetic un dispozitiv in care liniile de inductie amagneticd tree printr-o suecesiune de corpuri feromagnetice separate eventual prin intrefieruri. Liniile care nu se inchid prin fier si intrefier se numese de disperse. Caleulul aproximativ al cirenitelor magnetice consti in determinarea solenafiei necesare stabilirii unui anumit flux magnetic util (prin fier si eventual si prin intrefier) sau invers, neglijindu-se dispersia, Caleulul se face utilizindu-se teoremele Ini Kirchhoff pentru cis cuite magnetic Prima teorema a lui Kirchhoff pentru nodul « D, Sw =o. (8.38) akeSuma algebricd a fluxurilor magnetice fasciculare, care trec ce coneuré intr-un nod @, al unui circuit magnetic, este nul se scrie de (f—1) oti, unde este numirul d= noduri. A doua teoremi a Ini Kirchhoff pentru ochiul g: 27, Or =, 2, Rm Or (8.39) in regim stafionar inlinfuie, fr dispersi (ochi de circuit) este magnetice ale laturilor ‘p ele (suma algebrici a cXderilor de tensitme magnetic’) ‘magnetica a unei porfiani de circuit magnetic omogen, cvasistafionar, suma algebrict a solen magnetic’, laturile unui circuit mag I& cu suma algebrick a produselor reluctanfelor n fluxurile magnetice fasciculare ce trec prin R, este reluctanja de fungime 7, de secfiune constanti S si de permeabilitate magnetic u constant’. R, ate expresia R= ral (3.40) le nsiune magnetic pe ochi se asociaza dupi regula burghiulai drept. A tru 1 — p + 1 ochiuri din circuit, 7 fiind numi- Zrul de noduri ale circuitului. Reluctanfele magnetice montate in serie se pot calcula cu relafi 8.41) u reluctanfe mon- (3.42) (3.43) Materialele feromagnetice di adic’ au pern rouitele magnetice 4 dependenta de intensi- eva fi_necesara a nomo- yt feromag- 35. INpUCTIVITATL Se numeste inductivitate raportul pozitiv dintre fluxul magnetic total care strbate suprafafa delimitata de un circuit si cutrentul care fl pro- sce. Dack mediul are permeabilitatea constant’ (medin liniar), inducti- nm Nowpgrama 3.1 vitatea este constant si depinde numai de forma . Daci mediul este neliniar (material feromagnetic cu spend de H) raportul pozi Fluxul se considerii pozitiv in senstil asociat dup’ cu sensul curentului, inductivitatea mutual puti fluxil total d intre fluxul total pri acelasi circuit 7 si acest cnrent i; L=ly= Se numeste inductivitate mutuala intre circi Mn il j, si Curent produs de tn curent i, prin I care-l produce #, ivitatea proprie L = circuitul 7 eee dimensiunile ci tiv dupa sensurile de referinfa alese in cele dowi circuite. Inductivitigile mutaale satisfac relafi 72 intreun ile :unde Ly este inductivitatea proprie a circuituh vitatea ‘mutuali intre circuitele & si 7. iQ Inductivitatea proprie a unuei bobine cilindrice foarte Iungi se calculeazi prin relafic jar Ly este inducti- Laps (3.49) unde g este permeabilitatea mediului, N — numirul de spire, 7 — lungimea bobinei, iar S — suprafata secfiunii prin bobinz. sate deed Pentiu determinarea inductivitifii mutuale a dou& circuite filiforme, situate intr-un mediu liniar, omogen, izotrop, se utilizeaza teorema lui Neumann : 1 ub gum e PAS ag fs Ra ES unde d7, si dr, sint dow’ clemente de linie ale circuitelor 1 gi 2, iar Rie este distanfa dintte aceste circuite. 2 Calculul inductivitafii unei bobine se poate face cu ajutorul permeantei A definiti ca marimea invers& reluctanfei : L= = = NA, (8.51) intre inductivitifile proprii si mutuale, inductivitifile de dispersie si utile L, si L,, se pot stabili urmitoarele relatii (3.52) (3.53) (3.54) unde: Ey, =22| Lm $i (225) (3.56) in care inductivititile L,,, si L,,, se mumesc inductivitdfi utile. Gradul_ de dispersie se efineste prin coeficientul de cuplaj magnetic K dat de relafia: (3.57) sau prin cocficientul de dispersie dat de relafia: Zyl = Mt _ Lala = Mt ree eT is PRIS (3.58) 73 Cind K este nul, o = 1, circuitele nu sint cuplate si dispersia este maxima, Gind K = 1, o =0, circuitele sint cuplate perfect, iar dispersia este nuld. —Tensiunile lectromotoare de inductie se pot exprima prin: inductivitate proprie: ¢, —— 1% (8.59) inductivitate mutual&: 4, = Iyd. (3.60) —Dac& circtitul este mobil si inductivitatea poate varia fn timp, tensiunea electromotoare indusa se poate serie sub forma: (361) |. ENERGIE $1 FORTE MAGNETICE. ‘TEOREMA ENERGIEL MAGNETICE — Energia magnetic a unui sistem de conductoare parcurse de curenfi, situat intr-un medin liniar si fir magnetizafie permanent, este : (3.62) netic prin circuital &. — Densitatea de volum a energie’ magnetice intr-un mediu liniar si fri magnetizafie permanent este: W,= 53H = Sun =;7 (3.63) —FEnergia cimpului magnetic localizaté in volumul » este: = (Sf $BH dv. (3.64) Expresia cnergici dati de relafia 3.64 este valabila si in zegim variabil, spre deosebire de relafia 3.62 care este valabili numai in regim stafio1ar sau vasistafionar. — Energia cimpului magnetic al unei bobine fri miez feromagnetic este dati de relafia (365) _~ Energia cimpulti magnetic al unui sistem de dou bobine cuplate, fri micz feromagnetic, este dati de relafia: w= shit + Flat rei (3.66)unde 22, i= Wr, (3.67) este energia proprie < bobinei 7; Sih= = We, (8.68) —energia proprie a bobinci 2; Lye #, #2 = Won, (8.69) — —encigia magneticd de interacfiune intre bobinele 7 si 2. _— Pentru un circuit oarecare, parcurs de cureutul %, situat fntr-un cimp exterior, energia de interacfiune este: Wai Sen. (8.70) 3.7. TEOREMELE FORTELOR GENERALIZATE IN CIMPUL MAGNETIC Prima teoremi: in regim cvasistafionar, fora generalizatd X, care se exerciti in sensul de a creste coordonata generalizati x, este egali cu derivata parfiali a energie magnetice (exprimati in funcfie de fluxuri Side coordonate generalizate) in raport cu coordonata generalizat, Iuati éu cemm schimbat, la fluxuri magnetice constante prin circuite ow ane, x, = —( B71) ‘A doua teorem&: in regim cvasistafionar, forfa generalizath care se cexerciti in sensul de a creste coordonata generalizati este dati de derivata parfiali a cnergiei maguetice (exprimati in funcfie de curenfi si de coordo- hatele generalizate) in raport cu coordonata genezalizat’ corespunzatoare, Ja curenfi constanfi in cireuite: aw x,=(% (3.72) Fal oe Forfa portant a unui electromagnet este dati de relafia: xa (3.73) unde S este suprafafa secfiunii prin poltl clectromagnetului, iar B — 7 3i de aceeasi Jungime 1, situate in aer, S& se deterinine inductivitatile proprii ale pobinelor, inductivitafile mutuale, inductivitasile de dispersic, inductivi- tlfile utile, cocficientul de cuplaj magnetic si coeficientul de dispersie {figura 3.19). Rez olvare Conform relatiei 3.29, se calculeaz’ inductivitatile proprii ale bobinelor: Hig. 3:18 Tn = wot si Ln =o Pentra a determina inductivitatea mutualé La se calewleazd fluxul produs de bobina 1, printr-o spiré a bobinei 2. Se determin’ deci in prealabil cimpul prods de bobina 1: Nu 1 H, x0. in exteriorul bobinei 1 in interiorul bobinei 1 Hy = Ca urmare a faptului c& intre cele dowi bobine nu exist cimp, fluxul printr-o spiri a bobinei 2, produs de bobina 1, este egal in modul cu flusul fascicular proprit al bobinei 1 Pry = AT bg Hh = — Ho A ert. intrucit 4,,, se considera pozitiv in sensul asociat dupa regula burghiului drept, sensului curentului 7,, conform sensului figurat pentru Ip, ,, a sezuitat negativ. Rezulta inductivitatea mutualé : esNiNaet =L,=M<0. 7 86Faptul ci Z,,, = 0 se justifick prin aceea cf toate lini Inductivitatea utili a bobinei 2 fafa de 7 este Coeficientul de dispersie o este: 3.17. Sa se deter 3.20, cu urmitoarele dat = 1045 T; H, = 0,5 1, = 60 em} 7, = 20 em; fy = 1 m3 inductivitatea bobinei electromagnetul : B, = 0,785 T; H,=0,28- 10° Aj/m; By = 10 Ajm; S,—20' emi; S, ; N = 1000 spire. Calculu1 inductivitafii se face cu ajutorul per- L=N*A, unde A= D4 = erie ee ee 2,8 + 10-*- 20-10% 5 2.09 20+ 107+ 60-10 ou = 0,043 - 10-5 + 1,567 - 10-* + 0,1256 - 10- — 2,636 - 10-* H. L = N* A = 10° - 2,636 - 10-* = 26,36 H. 3.18, © bobing cu IV — 800 spire gi inductivitaten Z — 4,80 mHK are fluxul “@ — 6 - 10-' Wb. SA se calculeze energia cimpului magnetic al hobinel. A= Rexoluare ci Cunoseind fluxul fascicular y= 6- 10-* Wb se poate calewla fluxtil total prin cele N spire: ®,—=N ®,=LT, Noy s00-6 de unde I= =104 Zz 48 si respectiv Wa LLP 248-107 -1 24 J. 1 3.19. Trei conductoare paralele, montate la distanfa de 60 cm |, Sint sprijinite pe izolatoare. La un scurtcircuit, curen! ductoare sint I, = 20 KA si I, =I; — — 10 KA. S& se determine forfele de interacfiune {a care sint supuse izolatoarele. Distanfa dintre izolatoarele pe care se sprijini acelasi conductor este de 2 m (figura 3.21), Rezolare Lht Bnd Fy = Fy, + Fis = to + Ho 1077 + 20+ 108-10 108-2 de + 1077-20 2206 a Fy = Fat Fs = to 2e — to 2nd 2 de 2107 20-108- 10-1082 | de> Be 0.6 108-2 d= 10-7 = 10+ 10% 2+ 06 3.20. Sa se determine cuplul exercitat de un conductor recti lung, vertical, stribitut de curentul Z. asupra unei porfiuni orizontale de conductor AB, de lungime 2 1 parcursi de curentul J’. Perpendiculara comuna pe cele dow conductoare este OP (figura 3.22) unde O este mij- Jocul conductorului orizontal AB, Numeric: 1 = 40 A; I’ = 20 A; 21— = 30cm; a—=3 cm. 88ead = VY Big. 3.21 Hig. 822, Rezoluare y Se consider’ in M si N donk eclemente dy pe AB situate la aceeasi distanfi x de punctul 0 si Ia distanfa r de P. Forfele clectrodinamice OF care se exerciti asupra acestor elemente de conductoare, stribitute de curentul I’, au expresia: df= I’ (dx x B), df = I’B dx sin a, unde B este inducjia magneticl creat in M si N de conductorul vertical inti- 1 nit lung, stribitut de curentul 1(B = x) fn acest fel, df devine: of = to U' dx sin «, Cele dowd forte df aplicate in M si N sint perpendiculare pe planul determinat de B si da, deci sint paralele ttre le si de sensuri contrare, Prin urmare, cuplul electromagnetic determinat de cele dowd forfe va fi: q F Trg aM =af-2 *= ton? x dx sin a= py “dy sin a= Haw sin? «= tp —* = vo de foe dx. Cupiul exercitat asupra porfiunii orizontale de conductor AB: M= — =p E x= ape aa ae| =n ft— eas) |= 0 = wa acta). sh Syn 3 a de. = y e 4 a 6 Pig. 3.29, M = 2210710 290,15 — 0,08 - arctg 5) = 3,52 - 10-* Nm. 21. O spird parcursi de curentul i= 2 A cu suprafata S = 10 cm? este situata fntr-un cimp magnetic uniform, de inducfie magneticA B= = 1, ca in figura 3.23, a. Si se determine cuplul magnetic care actioneazi asupra spirei, Rezolvare Conform relajiei 3.72 se serie: w= (% unde: W= i= =iBScos (00 —0)=i BSsina. Dei M=i BS cos a. in pozifia din figurl, = 0, deci M—i BS=2-1-10-10-¢= 2" 10-2 Nin 3.22. O sina dreptunghiulara de deschidere 1 =2 m este alimentaté de Ja 0 sursi ‘de tensiune electromotoare F = 60 V de rezistenf’ interioard 7, =0,1 Q. Pe sind patineaz% f&ri frecare 0 bark conductoare M N de rexistenfi y= 0,1 Q, intr-um cimp magnetic uniform, de inducfie mag- netiei B = 1,5 ’T, perpendicular pe planul sinei. Si se determine directia, sensal si marimea forfei F ce trebuie aplicatd barei conductoare MN, pentrn ca ea si se deplaseze cn viteza constanta v = 15 m/s, in directia gi_sensul reprezentat in figura 3.24. Rezistenfa sinei se considera negli- jabila. Rezoloare Se presupune ca s-a atins viteza constant v= 15 m/s cu directia si sensal din figura 3.24, In acest caz, in circuitul conductorului MN se va induce o tensiume electromotoare ¢, deter minat& prin relafia: e = $(v x B) d7 = z =» Bl de sens contrar cu tensiunea Eacimpului electric imprimat. Curentul Ene deci conductorul MN va fi supus unei in circuit va avea valoarea : I= 90,forfe clectromagnetice Pal (x8) Direefia si sensul forfei P sint cele indicate in figura, iar valuarca sa cote: F=BIl. Pentra ca viteza v a barei si fie coms tanta, trebuie aplicati o forfa Fy de aceeasi [Toy Airtefie cu forfa F dar de sens contrar si de = aceeasi valoare cu F: Fig. 8.28 F,=F=BII=B=—1=B a Numeric ce eS F,= 52-15 — 180 WN. ie O14 Or 9.28. Un circuit magnetic, confecfionat din tole de transformator de i ca imensiunile din figura 3.25, are 0.5 mm grosime, laminate la cald, cu, dimensiunile din 3: e © infigurare cu N — 500 spire, parcursti de curentul I —=4 A. Si se de termine intensitatea cimpulti magnetic, inductia maj netic, Dimensiunile din figuri sint date in cm. Rezolare Pentru un contur inchis C, care coincide c serie teorema ui Ampére FH fiind coliniar cu dy, integrala devine: medie magneticd :/ = 2(40 — 5 — 5) + 2( Reznlta = pentru H =2-10® A/m, din curba de magnetizere a material tiv — nomograma 3.1N — rezult induc constanti. Fluxul total: & = Ny, & = 500 - 1,4 - 10° = 7 Wb. 3.24. Se da circuitul magnetic din fi ra 3.26 coniectionat din tole de transformator laminate la cald. Si se determine solenafia necesar pentra a obfine un flux magnetic © =9- 10-* Wh. Sa se determine, de asemenea, fluxul magnetic si in cazul cind secfiune gnetic’ si fluxul mag- 11 linia de cimp mijlocie, se Hi=N I, unde beste lungimea 30 — 5 — 5) +2000 Alm. = 100m; /=1 m. respec ia magnetica B= 14 T. Fluxul fascicular @,— B S—14- 10-10 -10-4= 14 - 10 Wh, unde Seste suprafafa secfiunii transversale a cireuitului, ign a acelitiagi circuit se ‘micgoreazi 1a 50 cm. Pig. 5:26. 1 Recolvare a) Din curba de magnetizare — nomograma 3.IN — rezult& pentru B, = =—a- 15 T; H,=38,75-10* Aj/m. Pentru a obfine solenafia O, se serie teorema Ini Ampare pentru conturul C: Hy] = @, = 3,75 - 10° - 1,5 = 5625 A. b) By = 2=2 _ 1,8 7; H, = 22,5 - 10° Ajm din curba de mag- 5, 50-104 netizare. Hy] = @, = 22,5 - 10% - 1,5 = 33 750 A. @y _ 99750 _ e, 565 6. Se observa efectul saturafiel fierulti asupra solenafiei necesare. O dimi- nate relativ mici a secfiunii miezului magnetic — de Ia 60 cm* la 50 cm? — a dus la o crestere apreciabili a solenafiei necesate obfinerii aceluiasi flux. 3.25. Circuitul magnetic din figura 327, cu N= 500 spire, are un fntrefier J, 2 mm. SA se determine curentul necesar, astfel incit fluxul magnetic in intrefier sk fie @) = 7,5 - 10-? Wh. Dimensiunile din figari sint date fn cm. Resolvare 78: S100. 10 tatea cimpului magnetic in intrefier: Hy = 2° = Inducfia magnetict in intrefier By = =0,75 ‘T. Intensi- = 5,97-10-*A/m. Daci se consider’ 0 suprafafi inchisi S —ca in figura 3.27- si se aplicd Jegea fluxului magnetic se obtine: (]B aS = B.S — Be S=0, de unde: Bo = Br. = 0,75 T. Pentru By. = 0,757, din curba de magnetizare — nomograma 3.1N- rezulta Hye = 0,25 - 108 Ajm. Lamgimea medie tn fier Ire — (100 — 0,2) em a = 109 cm. Conform relafiei 3.32, scrisi pentru circuittl magnetic din figuri: i Hylve + Help =NI se obfine: 7 = Haelve + Holy 095-108 14597-10'-2-10 _ 144 9.99 x 300 300 1=289 Aaw29 A. 3.26. Circuitul magnetic reprezentat in figura 3.28, cu dimensiunile in mm, este confectionat din tole de transformator laminate la cald. Si se 92iar ee Fig. 8.27, ig, 3.28. ici in intrefier si fie By = 08 T. Si = S;=So Ca By dat, se deter ©, = BS, = 08 - 25 - 10 = 20 -10-* W precum si intensitatea clmpului magnetic fn intrefier: 08 107 =6,37-10- Afm. refier §i tae col \\2 dS 2 ,o5— 5,550) adic: By = By in curba. de mag ului, pe He 028." 10" Aline Serind teorema Ini Amptre pentra ‘A'D, ia sensul trigonometric de parcurgere, se obfine rel Hyhy — Holy — Hea = 0 de unde ty _ 6:87 - 105-2 de magnetizare rezulta B, = 1,42 T. ©, = BS, = 142 - 25 - 10-4 = 35,5 - 10-* Wh. rul de spire N, striblitute de curentul [= 5 A, astfel le xtlui magnetic pentra o suprafaf’i fnchist, care trece eee ee chtoanan, trcid a circuitull- magnetic, se obfine: are a materialului, pentru B, =0,8 T rezulti are a materialului, pent rorult 93 Cunoscind @, si ,= sy, se poate determina ©, Ini Kirchhoff pentru circnitul magnetic, serisi pentru nodul ®, = @, + ©, = 35,5 - 10 + 20 - 10-€ = 55,5 - 10-* Wo si oie =LUT S, 50-10 curba de magnetizare reztlti H, — 0,6 - 10? Ajm. Scriind teorema Ampére pentru circuitul C BE F, in sens oraz, rezulti relatia Hyls + Hyly + Holy = NU, de unde: 0,8-108-20-10 + 0,28. N = 813 spire. 27. Circuitul magnetic reprezentat fn figura 3.29, cudimensiunile date te confecfionat din tole de transformator laminate la cald. Bobina coloana 7 are N, = 400 spire, iar cea de pe coloana 2 are N,— = 500 spire, strabatuté de curentul I, = 4 A. Si se determine valocrea intensitifii curentului Z,, astfel ineit inducfia magnetici in coloana 3 sa fie By = 1,1 7. avind urmai- se poate imparfi in patru port mniilor de inducfie : = 23 em; f= 20 em; = 51 Oem? ; S, = WBem*; S,— 30cm"; S, = 25 Cunoscind inductia magneticd in coloana 3, se poate deter ©, = ByS, = 1,1 - 25 - 10-4 = 27,5 - 10-€ Wh. amat reculti Hy Scriind teor tu Parcurs in sens orar, se poate serie relafia : Hy + Hyly = Noly de unde 100 | #50 | 80 \ 100 | Fig. 8.28. 94Pentru valoarea aflat’ a lui Hy, din curba de magnetizare rezulta: B, = 1.65 T; ©, = By S,= 1,65 - 30 - 10-¢ Wh = 49,5 - 10-* Wh, Aplicind legea circuitului magnetic pentru o suprafafi inchisi care incon- joark nodul # (teorema inti a lui Kirchhoff pentru cirenite magnetice) se serie relatia : ©, — ©, + = 0, de unde ©, = 0, — ®, = 49,5 - 10-4 — 27,5 10 = 22 - 10-* Wb; 210 — 0.44 T. 50-10 Din curba de magnetizare rezulti: Hy — 0,12 - 10° Ajm. Deci: Din curba de magnetizare rezulta Hy = 0,33 - 10° A/m. Scriind teorema fui Ampére pentru circuitul F E A D, in sens trigonometric de pareurgere, reaulté: Hy) + 2H — Hl, — NT, de unde Hah + HG = i h 10+ 20 = 1072 4 2 - 0,53 - 10% + 23 + 1078 — 0,58 + 10" 51+ 1079 =-03 A 400 I, =0,3 A cu sensul invers celui figurat. 3.28. Un electromagnet, reprezentat in figura 3.30, este confecfionat din tole de translormator laminate la cald. SA se determine curentul care trebuie si treaci prin infigurarea cu N — 300 spire, astfel incit electromagnetul si dezvolte o forfi portanta F = 1600 N, Rezoluare Conform zelafiei 3.13 rezult’: e ee y= 4,=600n ——— 1-5,=20en® O00 eee = 19.785): pte? Din curba de magnetizare a materialului, pentre valoarea Ini B, rezult&: F H, = 0,28 10° Ajm. Fig. 3.30, Sctiind teorema Iui Ampére pentru curba inchisi C se obfine: Hyh + Hal, = N I, de unde: Hh 4+ Hyly __ 0,28 + 108+ 60 - 107 + 05 - 108-20 «10-2 rat ae Wr = 09 A. w 300) 3.29. Considerind armitura electromagnetului din problema 3.28 inde- plrtata de electromagnet la distanfa J) — 2 mm sa se determine curextul din infligurare necesar pentru producerea aceleiagi fo: ortante F = = 1000 N. z 2 Hod] Reolvare Fa 75 — HRS, de unde: i= vy. —_ V: ae = 6,25 - 10-5 A/m. a tee 107 20-10 Rezulta : Bo= pHa = 47 - 1077 - 625 - 105= 0,785 T si B, = B, = 0,785 T. Din curba de maguetizare rezulta: H, = 0.28 - 10° A/m. *: = 0,785 - 2 — 1,045 T. 5 5 si din curba de magnetizare Hy — 0,5 - 10" A/m. Scriind relafia: Hyl, + Hyly + Hy - 2 ly = I, rezulti: Dei: By = B, [a Halt Hiyhy + Hy 2y N 0,28 + 10" - 60 - 107 + 0,5 + 109 20 104+ 625. 108.2 2+ 10-2 SRO EO I 908 3.30, Se di clectromagnetul din figura 8.81, @, confectionat din tole de transformator laminate la cald. Tensitmea de alimentare a bobinei electromagnetului este de U = 120 V. S& se determine numirul de spire, curentul, secfiumea conductorului de cuprn din care este executat’ bobina si dimensiunile bobinei, astfel incit s& se obtin’ un flux magnetic @ — =25-10-* Wb, Dimensinile din figura sint date in cm. Rezoloare Induefia magnetic o> S$ 25-10 =17 96Din curba de magnetizare a materialului, corespunzittor inductiei magnetice B—1T, rezuiti intensitatea cimpului magnetic H — 0,44 - 10" ‘Am. Alegind un contur C care coincide cu linia de cimp mijlocie, se serie teorema lui Ampére: HN ZI, unde J este lungimea medic a circuits magnetic cu valoarea : 1=2- 5042-40 = 180 em =18 m. Rezulté solenajia necesara : Os,= N 1=0,44 - 10° - 18 = 792A. Prin aplicarea’ legii Iui Ohm 1a dimensionared conductorului bobinei, se poate scrie: Nin Oe aa U=RI=¢ unde J, este Iungimea medie a unei spire a bobinei, iar s — secfiunea firului “conductor al spirelor. Cum [,, se poate aprecia ca /,, = 0,32 m rezult& s: In 5p = 0021 « 10-« 992-782 oT 120 In caleul s-a considerat p = 0,021 - 10-°Q m presupunindu-se ci firul conductor se incdlzeste la circa 60°C. j ‘Luind pentru densitatea normal de curent fn dobina clectromagnetului — presupus cu ricire natural — valoarea J = 2,5 A/mm®, rezultd curentul admis in bobind: I=s J = 0,0443 - 2,5°= 0,111 A. Deci: = 0,0448 - 10-* m’, Nie oe Pt rps leore: Ton Dimensiunile aproximative ale bobinei se pot determina pe baza coefi- cientului de umplere a izolafiei K, care reprezinti raportul dintre supra- BGs | Fig. 331 7 — Sectrotehnica, masurarl sl mapnl alectrice — Probleme: 97 fafa propriu-zisi a conductorului de cupri si suprafaja total transversal a bobinei. Rezult& deci: Seu = N s = 7135 - 0,0443 = 3161 mm. Alegind pentru K valoarea K = 0,3, se obfine suprafafa secfiunii trans versale @ bobinei : Soop = $2 = 5151 _ 1053 mm? — 10,53 em’, 03 0; Dack se alege grosimea bobinei de 8 cm rezult& tn’lfimea bobinel de 3,5 em (figura 3.31, 5). Cu aceste date se verificd Iungimea medic a spire- Jor bobinei 1,, = 0/32 m. 3.C. PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE, 3.31. Se di un conductor sectilinin, filiform, de Iungime 1 = 1,6 m stribitut de curentul I — 20 A. Permeabilitatea magnetic’ relativa a mediului g, = 1,05, S& se determine intensitatea cimpului magnetic H $i inducfia magnetica B, intr-m punct M situat pe perpendiculara dusi pe axa conductorului, prin mijlocul stu, la distanfa d= 0,6 m de axi. Rispuns: 3.32, Un circuit de forma unni cadru dreptunghiular, cu laturile «= = 0,4 m si b = 0,2 m, este situat in aer si este parcurs de curentul J = =10 A cu sensul din figura 3.32. SA se determine inductia magne‘ick B, in punctul M, la intersecfia diagonalelor cadrului. Raspuns: By = 2eETE 0,448 - 10-€T cu direcfia si sensul indicat in figura 3.32, 3.98. O spirk conductoare de razr este stribituta de un curent 7. Intersitatea cimpului magnetic intr-un punct situat pe axul spirei, la dis” tanfa a=6 cm de planul ei este H, = = Ajm, iar la distanfa t= = 10 cm de planul ei este H, = a Ajm. $a se determine raza spire! r, intensitatea curentultti si valoarea maxim a intensitafii cimpului magnetic pe ax. Raspuns; y= 0,049 m; I = 1885 A; Hyg = Z = 1415 Ajm.Ly Fig. 3.22, Fig. 8.83, yp Prbe ©, bobina citindsicd, rk miez de fier, de raz y= 2 em si cu ao =n produce intr-um punct pe ax, in exteriorul ei, la distanfa de 5 cm de unul din capete, un cimp magnetic de intensitate H = = Ajm. Si se determine Iungimea 7 a bobinei, Raspuns: 1=9 cm. 3.35. Un conductor de secfiune dreptunghitlari, avind — conform figurii 3.33 —dimensiunile 2a = 4 cm si 2b = 12 cm, practic infinit de lung, este strabitut de tn curent continua 7100 A uniform repartizat pe secfiune. Si se determine intensitatea cimpulti magnetic intr-un punct M, Situat fn exteriorul conductorului, la distanfa @ = 12cm de mijlocul taturii 2%, pe o direcfie perpendiculari pe aceasté latur’. Réspuns: H = 96,3 jm. 3.36. fn_planul unui conductor rectiliniu, practic infinit lung (figura 3.84) stribitut de un curent T= 15 A se afl o spiri dreptunghiulara cu Iatura a = 60 em paralel cu firul, situati le distanfa d = 40 em de fir si cu cealalt laturd 6 = 20 cm. Sa se determine fluxul magnetic prin suprafafa spirei. Raspuns: @ = #22 1n ££” _ 799 . 10-7 wh. Qn a 3.37. S& se determine cantitatea de clectricitate in- dust in spira din problema 3.36, Ia intreruperea curentului I, din conductorul rectiliniu, daci spira este exe- cutati dintrtn conductor de aluminiu, cu diametrul de : 2 mm. Fig. 336 3.88. O bari conductoare AB, de lungime J, este rotit’ uniform cu turatia N rotafii/minut, intr-un cimp magnetic uniform, de inducfie magnetici constanti B, perpendicularé pe planul de rotafie, in jurul uatti punct 0, situat la o treime din Inngimea sa I. S% se determine tensiunea electromotoare indus in bara conductoare AB (figura 3.35) pus: «~lis} tei] _ sow % 10 3.39. SA se calculeze inductivitatea mutualé M intre un fir rectiliniu infinit si o bobind cu N = 750 spire, infigurate strins pe un inel de lemn cu secfiunea dreptunghiulara, Firul rectiliniu se giseste in axul bobinci, jar dimensiunile inelului de lemn — conform figurii 3.36 —se dau in em, Ya 2 Raspuns: M = S84 in 2 = 4,158 yx 3.20. Si se calculeze inductivitatea proprie pe unitatea de Iungime a unei linii bifilare, avind conductoarele de raz 7_—= 4 mm si cu distanja d@ — 50 cm intre axele lor de simetrie, Presupunind linia realizata dintr-un material neferomagnetic si cum ry < d, se poate neglija fluxul magnetic din interior! conductoarelor. Intensitatea curentului din finie este J = = 100 A. Raspuns: L = "in 4 = 1,93 - 10- H = 1,98 pH. Al. Dow bobine de inducti- viti}i proprii Ly, =4 mH si Lyy=16 mH sint legate in serie, fn concordanfa din punct de ve- [ dere magnetic — conform figurii Raspuns: Q = = = 486 - 10-7, | 5 Fig. 234 99 3.37, a — si apoi se leagi tot fn serie, dar in opozifie din punct Wig. 8.37. de vedere magnetic — conform 100figurii 3.37, b. Sk se determine inductivitatea bobinei rezultante in cele dowi situafii. Raspuns: a) L = 36 mH; 6) L=4 mH. 3.42. O bobind cilindricd. cu cd =0,4 are un numa de spire NV + 300 spire si inductivitatea L = 6 mH Si se determine diametrul si lungimea dobinei. Raspuns: D = 4,22 cm; 1 = 10,55 cm. 3.43. O bobinA de inductivitate L = 25 mi este parcursi de un curent T=10 A, Sa se determine cnergia cimpului magnetic al bobinei Raspuns: W = 1,25 J. 3.44, Dow bobine au inductivitafile L.— 1,6 H sil. — 0,4 H. Bobinele au cocficientul de cuplaj magnetic K = 0,8, Si se determine inductivitatea mutuali M intre cele dowa bobine. Rispuns: M = 0,64 H. 3.45, Dowd bobine au inductivitafile Z,—8 mH si L,— 12,5 mH. Inductivitatea mutual este M = 7 mH. SA se determine coeficientul de cuplaj magnetic si coeficientul de dispersie, Raspuns: K =0,7 si ¢ = 0, . Un conductor de ungime | —0,5 m, parcurs de un curent J = =5 A. se afla intr-un cmp magnetic uniform de inducfie B, de valoase B— 1/4. Direcfia conductorului face cu direcfia cimpului unghi = se determine forja F la care este supus conductorul 5i pentru ad deplasa in sens invers forfei F, cn viteza v— 6 mis Rispuns: F = 1,75 N; P= 10,5 W. 3.47. In planul unei spire dreptunghiulare ABCD, reprezentati in figura 3.38, parcursi de curentul J, = 20 A se alli un conductor practic infinit de Tung, paralel cu laturile AB si CD ale spirei. Conductorul este parcurs de curentul 7,100 A. Se dau urmitoarele valor numerice @—=80 cm, b — 60 cm, d = 20 cm. Si se determine forfa de interacfiune intze conductor si spird. Rispuns: F = 12 10-4 N. 48. Un circuit magnetic de forma unui tor, cu diametrul mediu de 10cm si cit sectiunea constanta S= 3,14 cm este confectionat, din tole de transfor~ mator laminate la cald. Circuitul magnetic dat are un intrefier de 22 mm. Si se determine numi- bul de spire al infaguririi, parcursi fiind de un curent de I =2 A, astfel incit fluxul magnetic in intrefier si fie de @ = 3,14 10-4 Wb. Raspuns : N = 865 spire. 101 Son 800m” Hig, 3.39. Big. 3.40 3.449. Un circuit magnetic avind dimensiunile date in figura 3.99 este confectionat din tole de transformator laminate la rece. Si se determine numiiral necesar de spire N,, astfel incit inductia magnetic pe tronsonul 7 si fie de By = 16 T. Raspuns: Ny = 54 spire. 3.50. Circuitul magnetic reprezentat in figura 3.40 are J, = 20 cm: S, = 60 em®; 7, = 50 cm; S,— 30 em? si intrefieral [p= 2 mm. Circuitul magnetic este confectionat din tole de transformator laminate Ia cald. Si se determine solenafia necesari (9 —N J, pentru a se obfine in ixtre- fier o inducfie magnetic’ By = 1,4 T. “ Raspuns: © = 8272 A. 3.51. Circuitul magnetic avind forma si dimensitnile indicate in figura 3.41, este confectionat din tole de transformator laminate la cald. Si se determine numarul de spire N, stribitute de un curent I= 4 A astfel fncit in intrefier inductia magnetic’ si fie de By = 08 TT. Raspuns : N = 367 spire. 3.52. Electromagnetul reprezentat in figura 9.42 este confectionat din tole de transformator laminate Ia cald. Sa se determine numarul necesar Mig. 8.41 Fig. 342,Ree 4 =44 de spire al infasuririi, dacd aceasta este strablituti de un curent I= 4 A ae pute i falisar, dock aceata ete trtbatgtl o> am Soret Sona forta por tanta a electromagnetului dac& J) — 1 mm. Ritspuns : N = 1893 spire; F = 3980 N. 53. Un cirenit magnetic are aceleasi dimensiuni ca cel reprezentat in determine valoarea intensitajii curentului cu care trebuie alimentat infa- Surarea, astfel incit fluxul magnetic in coloana treia si fie de 2,25 - 10 Wb. Se va considera intrefiertl nut Raspuns : I = 0,528 A. iderind ci ic i 9 cu deo- 3,54. Considerind circuitul magnetic reprezentat in figura 3.2: eo- sebirea ci are pe coloana treia unintrefier de = 1 mm, s& se. determine Valoarea intensitafii curentului Ty, astfel incit fluxul magnetic tn intrefier = 400 spire, Ny = 500 spire, Ip= 4 A. Raspuns: Ty = 21 A. aw Circuitul magnetic xeprezentat in figtra 3.43 are un intrefier GB sical mantic wzzerenta ty Hy a S$, =20 cm?; f= 20 cm; S, = 60 cm? Cireuitul magnetic este " confecfionat din tole de transformator _ laminate Ja cald. Cunoscind solenafia bobinei 7, ©, = 2000 A, se cere si se determine so- Ienafia bobinei 2, astfel init fluxul _mag- netic in fatrefier SA fie @, = 7,2 - 10- Wb. Raspuns: ©, — 2887 A “+ CIRCUITE ELECTRICE LINIARE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 4,4, INDICATI. DE CALCUL 4. CONSIDERATIT GENERALE Studiul cireuitelor de curent alterativ sinusoidal se poate realiza cut metode mai simple dectt prin rezolvarea ecuafiilor lui Maxwell daca conductoarele se considera filiforme si dac regimul de variafie in timp, a mécimilor de stare ale cimpuiui electromagnetic se consider’ cvasisiafionar. Se consider conductoarele filiforme dac& secfiumea lor transversal este suficient de mic& pentru ca intensitatea curentului si fie uniform reparti- zati pe secfiune. Se consider’ de asemenea regim cvasistafionar, regimal fn cate variafiile in timp ale cimpului electromagnetic sint relativ lente, astfel incit se poate neglija curentul de deplasare, cu excepfia dielectricului concensatoarelor. La frecvena relativ mici de 50 Hz — freevenfa indus- triala — si pentru conductoatele tzttal folosite in instalafii clectrice, ambele condijii se consider’ indeplinite Citetiitele filiforme in regim evasistafionar seprezinté ansambluri de clemente de circuit — tezistoare, bobine, condensatoare — caracterizate fiecare de un parametmn propriu, localizat in elementul respectiv de circuit (rezistenta, inductivitatea, capacitatea). Cirenitele se numesc in acest a7, circuite cu parametrié concentrafi. Ansamblurile de circuite cu parametrii con centzafi, cu surse de tensinne, se numesc refele elecirice. Dack clementele de circuit au parametrii constanfi si nu depind de valorile curentilor tensiunilor, circtiitele sint liniare. Se numeste regim permanent sinusoidal, regimul care se stabileste in circuit Ia aplicarea unei tensinni sinnsoidale, dup’ trecerea unui timp suficient de lung, astfel incit amortizarea regimului liber si fie practic defini- tivati. Practic regimul liber se amortizeaz% de cele mai multe ori in ctteva, fracfiuni de secund. Regimul liber in circuit are o forma care nu depinde de factori exteriori, ci numai de parametrii cirenitului si de condifiile inifiale, 1044.2. MARIMI VARIABILE (FUNCTION DE TIMP) Pentru caracterizarea mirimilor variabile (fano- fiuni de timp) se utilizeazt urmitoarele concepte Fi proprictifi: — Valoare instantanee este valoarea pe care 0 mirime variabili o are la un moment dat. — Marime periodica este miximea variabila caze teia succesiv aceeasi valoare dup trecerea unor perioade de timp egale: Fig. 41 y =f + RT), pentru orice # si fn care & este un numir intreg (figura 4.1). — Perioada T a unei marimi periodice este cel mai mic interval de timp dupa care mirimea periodici reia accleasi valor. cu aceeasi pant, — Frecvenfa f este numirnl de perioade cuprins in unitatea de timp: ie [Hz]. (4.1) 4 — Pulsafia @ este produsal freeventei cu 2r- o=Inf sau of = Or. (4.2) — Valoare de virf } este cca mai mare valoare instantanee in curstil anei perioade — Valoarea medic ¥ este media aritmetici a valorilor instantanee fn timp eae: de-o perioada: 5 = 7 \ pdt. — Valoare efectivd Y ‘este data de rela} 7 § sae (43) Y= in cazul unui curent periodic, valoarea efectiva I a acestuia este numeric egal cu intensitatea curentului continun, care produce, strabatind o rezistenfi, aceeasi cantitate de cilduri tn timp de 0 perioada ca si curentul periodic. Instrumentele de misurat al cror cuplu instantaneu este pro- Porfional cu pitratul curentului sau tensinnii, indici valorile efective ale acestora. — Miarime alternativi este mirimea periodic’ a cirei valoare medie este nul 105. Fig, 42, Fig. 43, — Mérime sinusoidala (figura 4.2) este o marime alternativa de for- =Ynge Sin(ot +9), in care Yaz este modulul valorii maxime a sinusoidale si se numeste amplitudine, iar unghiul (ot + 9) este faza, masurati in radiani, Valoarea @ a fazei la t=O, se numeste faza Initial. Valoarea efectivi a unei mirimi sinusoidale este: a= (4a) nusoidali se poate exprima prin relafia: y = ABY sin (ot +9). Defazajul intre dou’ mirimi sinusoidale y, si yp de aceeasi pulsatie o. insi de faze inifiale diferite q, gi gs este? si deci mirimea s e2=t— 0; —e< en 0, (4.18) Puterea reactivd definith ca Q = UT sin 9 = XP = BUZO. (4.19) De notat cd in circuitele electrice pasive (fara surse de energie), cu marimile electrice asociate dupa regula de la receptoare, se precizeaz’ urmiitoarcle : @ — pentru Q > 0, puterea reactiva este absorbiti de receptor din exterior, sursa furnizind putere reactivi; 4 — pentru Q <0, puterea reactiva este cedati de circuit spre exterior. Puterea aparonté definiti ca: S=UI=ZP=Vu'>0 (4.20) Factorul de putere K definit ca K=cse—2 (4.21) s Intre marimile definite prin relafile 4.17 ....4.21 sint valabile arma toarele Soars =. ;0=Ptge. (4.22) cong sing De notat cA in relafiile de mai sus, marimile U si I sint valori efective. Puterile active se misoara in wati (cu multiplii uzuali : kilowattul = 10° W si megawattul — 10° W), puterile reactive — in var gi cele aparente — in voltamperi 4.5. METODE SEMBOLIGE DE CALCUL _45.1. Reprezentarea geometricd (polarii)*.O marime electrica alternativ sinusoidal se poate asocia unui vector liber in plan — fazor — caracterizat prin doud marimi scalare, modulul si argumentul siu (figura 4.8). Modulul fazorulai are valoarea efectivé a funcfiunii alternativ sinusoidale si argumentul siu reprezint’ defazajul, respectiv faza inifial’ [unghiul (o!—9) la_timpul 7 = 0). Metodologia de calcul este urmitoarea. — Se reprezint& pe diagram’ fazorii repre- FO aa origine We Tazd ~ Reprezentarea polar este o reprezentare geometric cu vestri fics. Exists i o seprezen- tare cinematiet en wectoni totitor Me aes ae 109 zentativi_ ai matimilor sinusoidale — cunoscute sau necunoscute — din ecuatia diferenfiali liniari a circuitului, asupra cirora se efectueazi opera fille aferente termenilor ccuatiei. De observat ci fazorul care repreziati derivata unei marimi sinusoidale de timp, se objine din fazorul marimii respective prin fnmulfire ct. @ si totire inainte — in sens trigonometric — cu =, iar cel ce reprezinta integrala — prin imparfire cu w si rotire inapoi en = — Se construieste fazorul care corespunde ter aului liber al ecuatiei, prin insumare geometric: — Se determina relafiile intre modulele si fazele fi necunoseute si se exprima valorile efective si defazajele. — Se seritt expresiile instantanee ale marimilor astfel determinate, finind seama ci modulul fazorului reprezint& valoarea efectiva si argumentul stu — defazajul respectiv. rilor mérimilor 4.5.2 Reprezentarea in complex simplificat. © marime electrica alteraa~ tiv sinusoidal se poate reprezenta printr-o mitime complex — imaginea in complex simplificat — prin i= y2Tsin (ot — 9) S1—Icos e+ jI sin 9 (4.23) Valoarea instantanee a misimii sinusoidale este egal cu. partea imaginari a imaginii sale in complex, multiplicata cu 20. Astfel se serie, de exem- pla: i=Im{y2e"I}. (4.24) Metodologia de calcul aferenti metodei este urmétoarea. — Se scrin ecnafiile diferenfiale ale circuitelor in valori instantanee — Se stabilese imaginile in complex ale termenilor ecuafiilor, succesiv, observind ca derivatele se inlocuiesc cu inmulfiri prin jo a marimii electrice respective exprimata fn complex, iar integralele — prin inmuifiti ca — 4. — Se rezolva ecuatiile algebrice obfinute, in raport cu imaginile functiilor necunoscute, exprimate sub forma complexi a+ jb — Se exprimi mirimile sinusoidale necumoseute, prin separarea pirfii imaginare din expresiile in complex obfinute pentru marimile necunoscute respective, cu relafia, 424. De observat ci parametrii compleesi ai cirea- telor se Scrin sub forma: Z=R+iX; Y=¢-4B Puierea aparenté complexi se exprima prin relafia: S=Uleos 9 +jUlsing=P+i@=Ure; S=UP, (4.26) in caze J* este mirimea complex conjugati a curentului I. 1103. Metode de rezolvare in complex a cirenitelor de curent alternativ sinusoidal in regim Za Fig. 4.11. — se caleuleazi in complex pare metrii circuitelor si t.e.m. date: — se scriu in complex relafiile 4.30 i481 sise rezolva. In relafia 4.50 se ia ctt semnul (+) tofi cuzenfii ce pleact din nod si.eu semmul (—} toi curenfii care intra in nod. In relatia 431, termenii au sensul (-+) sau (—) permanent® eile 2230 . 4.5.9.1. Legeu tui Ohm sub for- (Ub Cee a0 mé complexé, Pentru circuit pa- gege sive si necuplate inductiv, se 4 poate serie are U=U,=Z% (427) Ea Ay fe “id ae 12 jar pentru circuite active si cu- ae easetivessine ss EL Fig 40 U = E, ~ jo + U, = ZL 42 in care U, este tensiunea Ja bornele circuitului, E, este tensiunea electro motoare din circuit, luat& cu semnul pozitiv daca coincide cu sensul curentului, iar ©... este fluxtl magnetic asociat curentului din circuit, prin regula burghiului drept, determinat fiind de curenfii din circuitele vecine cu care circuitul dat este cuplat (figura 4.9). Pentru circitite liniare : ou = Lash. (4.29) De notat ci inductivitatea mutual Ly, = 0 se precizeaz ca semn, in raport cu sensutile de refering de pe circuitele 7 si 2, respectiv prin stelufel care indick bomele polatizate (figura 410) en ae 4.5.3.2, Teoremele Ini Kirchhoff. Pentru m&rimile exprimate in complex ale circuitelor de curent alternativ se scriu: EL, =0 (4.30) pentru —1 noduri ale refelei, pentru 1—p +4 1 ochiuri ale refolei in relafiiie 4.30 — 4.31 suma este fcuti pentru tofi respectiv pentru toate laturile & ce aparfin unui ochi ct Z,= Ry + iL sare , (4.32) Zag ino (4.38) Metodologia de calcul este urmitoarea: — se determin’ n,—p—1 si m,—1—p+1, numarul de ccuafii independente ce se poate serie prin relafiile 4.30 si tespectiv 4.31; — se dan sensuri de referinf’, arbitrar, curenfilor din laturi, precizindu-se vensul de parcurgere ale ochiurilor independente alese ; wenfii din nod, dupa cum sensul de refering’ al mari- amiicoincide sau nu cu sensul de parcurgere al ochiului, Termeni de forma Zygly au semnul determinat de sensul de parcurgere din ochiul cu lature ‘F si sensul curentului din latura g, pe de o parte si pe de alta parte de Domele polarizate, fiecare neconcordanfa insemnind o schimbare de semn ; — se scriu apoi valorile instantanee ale necunoscutelor, ale ciror valori au EY, (441) a Z,, iax suima se face pentri toate Iaturile active legate de nodul k. ‘Metodologia de caletl este urmitoarea. — Se alege arbitrar nodul de referinfi al potentialelor. — Se calculeaz’ admitanfele latutilor si curenfii de scurteireuit de aod si xespectiv micimile Vin; Vin, EI'y — Se serie sistemul de ectafii 440 si se rezolva in raport cu potenfialele de nod Vj. — Se aleg sensurile de referinfai ale curenfilor din laturi gi se calculeaz& tensiunife inte bornele acestora, cu convenfia de la receptoare in ceea ce priveste asocierea dintre tensiumea Ia borne, curenfi si tensiunile elec-ro- motoare. Tensitinile Ia bornele Iaturifor se calculeaz’ prin zelafii de forma: Dy, = Va — V5. (4.42) — Se caleuleazi entenfii din laturi prin relafii de forma: Lip = Yin Unyy + Var Eny (443) 45.3.6. Metoda generatorului de tensiune echivalent. Metoda se Vazeaz’ pe tzorema generatorului de tensiune echivalent si se utilizeazd pentru 114calculul curentului dintr-o laturi oarecare AB a unei refele date, fara cupla~ je magnetice cu exteriorul. Curentul Zan din latura AB este: ecules Cla reer (4.44) in care Up este tensiunea care se stabileste la bornele 4B ale refelei cind I4n = 0 (mers in gol), Zsno este impedanfa echivalenti a tefelei pesivi- Zate in raport cu bornele AB (fara latura AB) iar Zi» este impedanga laturii AB. ‘Metodotogia de caleul este urmiitoarea: — Se calculeazi tensinmea Uno considerind refeaua far latura AB, — Se calculeazi impedanta Zizo, in raport cu bornele A si B ale refe- Jei pasivizate, respectiv cu toate sursele de tensitme considerate nule, pas- trindu-se ins impedanele interioare ale acestore in circuitele respective. 4.5.3.7. Metoda gencratorului de curent echivalent. Metoda se bazeari pe teorema generatorului de curent echivalent si se utilizeazi pentru determinarea tensiunii Usp la bornele A si B ale wiei refele liniare si active, necuplat magnetic cu exteriortl. Se utilizeazi relafia Dyes, (4.45) in care Iya, este curentul de scurtcireuit din latura AB, bornele A si B find seurtcireuitate (Uan, = 0; Zam = 0), iar Yo este admitanfa interi- a refelei, (Lago = si=|. Mirimen Yip este admitanga laturii 4B: Zino 4 Dupa determinarea tensiunii Usp, se determina curentul din latura AB, prin relafia: Ian = Uan Yan. 4.3.5.8. Metoda separitrii puterilor. Metoda se bazeazi pe teoremele de cousetvare a puterilor, care se dedue din teoremele lui Kirchhoff si legile transformirii energiei in conductoare, ale energiei electrice actimt cimpatile electrice ale condensatoarelor cu dielectrici in cimpurile magnetice ale bobinelor cu medin magnetic Hiniar. Conservarea puterilor, exprimata in complex, irtr-o refea electrica necu- plati magnetic cu exteriorul se exprima prin EI* = P+ iQ = ERIE + jEXIt (4.48) nterea complex debitatt de toate generatoarele din refea EI* are ca parte fi puterea activa P disipata in toate rezistenfale laturilor, iar ca parte imaginari — puterea reactivi Q, primiti de toate bobinele si condensatoarele refelei. De notat ci mitimea J* este mi-imea complex conjugata a curentului, de forma I* = I(cos » + j sin g) pentru un curent inductiv, in loc de J = I(cos 9 — j sin g). Relafiile 4.46 se utilizeaza atit pentru calcu" fal insusi al rejelet cit’ mai aiee pentru verificands calcalelor tacute prin celclalte’ metode indicate anterior. 454. Transierul maxim de putere. Se numeste transfer maxim de putere, puterea activi maxim ce pot fi transferati de o sursi de tensiune electro- 5 o o Wig. 4.12. Fig, 419, moteare E, de impedanfi interioart Z,= R,+jX, unui receptor de impedanfa interioart Z = R + jX. Condifia de transfer maxim de putere este: Z = Zp ; respectiv: R= R, si X= — 4.5.5. Cirenite rezonante. Se numese circuite rezonante citcuitele trice in care se obfine la un moment dat, la o anumita frecven}’, [T U =U(f), la U, respectiv date] un maxim de curent sau un maxim de tensitmé Ia borne. Se pot_deosebi : — rezonanfa cirenitului R, L, C serie (figura 4.12). Curentul are 0 valoare maxim la pulsafia de rezonanfa i are valoarea I(o,) = o. (448) cu defazaj nul fafi de tensiune, Deoarece tensiunile la boruele bobinei satt condensatorului pot fi mai mari decit tensiunea la bornele circuitului R, L, C serie, rezonanja acestui circuit se mai numeste rezonanfa tensiunibor ; rezonanfa circuitului cu o bobind de revistenfi R si inductivitate E, in paralel cu um condensator de capacitate C (figura 4.18). Curextul debitat de tensiunea aplicati la borne are valoarea minima pentru pulsafia de tezonanfa: 1 7 RC oo = zegst anume: los) = UT (449) cu defazaj nul fafa de tensiune, Curenfii din bobina si condensator pot acin- ge lz rezonanga valori efective mai mari decit a curentului absorbit si, din acest motiv, rezonanfa acestui cirenit se numeste rexonanja de curent. Pentru circtitele rezonante se defineste factorul de calitate Q, dat la rezonanfa tensittnilor, de raportul intre cAderea de tensiune din bobina si cea aplicati la bornele circuitului, iar Ja rezonanta de curent, de rapo-tul lorile efective ale curenfilor din condensator si a celti debitat dePentrn rezonanfa tensitnilor Q este dat de relafia: o- (8). 3 VE wo ntri tezonanfa de curent Q este dat de relatia: aay Seve 4.51 Cee Ve ou 4.5.6, Cireuite electriee trifazate 4.5.6.1. Generalitifi, Se numeste sistem trifazat simetric direct, un sistem de mirimi electrice de aceeasi natura si pulsatie si de defazaje egale tntre ele, respectiv Sistemul trifazat simetric direct, de exemplu de tensiuni, se poate serie, in complex, sub forma U=U; U,= aU; (4.52) fn care a este mumirut complex: ane tebe (4.53) 4.54 1+a——2; eis Lhat=—a; af a= at, Sistemul trifazat este nesimetric daca teusiunile nu au valori efective egale saul defazajele sint diferite intre cle. Sistemul trifazat se consider echilibrat daci circuitul trifazat are o schemi echivalenté stea cu impedange complexe egale pe cele trei laturi: L=L=2,=2Z. Se numeste succesiune directa a marimilor eleccrice succesiunea in care a doua mfrime electricd este defazati cu = in trma primei marimi si 2 cea de a treia este defazatd cu “ tn urma celei de a doua. Conventional, succesitmmea ditect% corespunde succesiunii fazorilor din figura 4.14, a, in care succesiunea directa este in sens orar. Succesin- nea fazorilor din figura 4.14, & este o succesitine inversi, Terminologic. Sistemele trifazate pot fi conectate in stea cu o borni comund (punctul nentra) san in triunghi. Un cir cuit parcurs de unul din curenfii unui sistem trifazat se numeste faz. Se numeste tensiune de fazi U, tensiuaea fntre fazi si neutru. Se numeste tensiune de linie U,, tensiunea efectiva intre faze. 4.5.6.2. Receploare trifazate echitibrate, alimentate cu tensiuini simetrice —a. Receptor in conexitine stea (figura 4.15). Sint valabile urmitoarele relafii: Fig. 4.14 ee 5 l= (4.55) Ta pateTee=0; (458) I=; si U,= 80, (457) in care U, si Z, sint tensiunile si respectiv curentii de linie si U, si I; sint tensiunile si respectiv curenfii de fara. }, Receptor in conexitine trinnghi (figura 4.16) Ba Un. p Ua 5 Ia- 2-4-3 (458) Ie—lni b=#hi baal (4.59) U,=U; si I, = V3ly. (4.60) De notat faptul ca, fn regim simetric si echilibrat, calculul se face pentra o singuri fazi, urmind ca tezultatele si fie operate cu a? si respectiv cn a pentri faza 2 si 3. Daca receptorul este alimentat printr-o linie trifazati, avind impedanfele egale pe faze Z,, in cazul receptorului in stea, impedanta totala pe faza este Z, = Z -+ Z, Circuitul se calctleaza cu relatiile 4.55— 1184.57. In cazul in care receptorul este in triunghi, se transfigureaz’ receptorul in conexiunea stea si apoi se rezolv4 sistemul cazul precedent, prin schema echi- it stea. iterile in sisteme trifazate ec! si simetrice se calculeaz’ cu relagi P= y3U,l, cos 9; Q = y3U,I, S=P+i9. (4.61) 4.5.6.3. Receptoare trifazat fazate, cu impedante pe faze etrice. Fig. 4.17, rate. Sint circuite receptoare tri- iegale, alimentate cu tensiuni simetrice sau In cele ce urmeazi se consider circuite in care nu intervin inductivi mutuale intre faze sau intre faze si exterior, a — Receptor dezechilibri admitanfele receptor stelate in stea cu fir noutru (figura 4.17). Se cunose Y,, Yo, Ys, admitanfa neutrului Yy si tensiunile mentare Uo, Uap, Uag $i s2 cer cttrenfii din receptor 'e determina tensiunea punctulti neutra Uy, prin relafia : Uyy = Lik t Uda + Uke Stee Serres n fazele receptorului, egali cu cei de linie, sint: 2, = Gro — Uwe) Yas La = Cao — Uy) Yas In = (ay — yo) Ys (4.63) ceptor decechilibrat tn stea fiira fir newiru. Se calculeaza analog cu cal ain cazul precedent, cu deosebirea cd in acest caz Yy = 0 si evident y= Comic Geehlor wifazat dezechilibrat im stea. Cunoscute find admitanfele laturilor Yy, Yo, Yq si tensiunile de linie Uy», Uag, Um, se cer curenfii absorbiti (4.62) de receptor. In acest caz, se calculeazi mai inti tensiunile de faz ages in relafiile Tay = SE Uy = Beery, o (4.65) si apoi curenfii Z,. I, si Jy prin relafii de forma 4.6: 4 — Receptor dexechilibrat in triunghi. Cunoseute Tre, Was $i Use, precum gi impedanfele Zia, Zan $i se determina p: (4.66) jar curenfii din line — prin relafiile: Lisln—In; L=le Iai p= In — Ia (4.67) 119 — Puterea complex in regim dezechilibrat se determin’ prin: S= Uyolt + Usold + Urol. (4.68) =, eloda componentelor simerice, Un sistem trifarat nesimettic de mirimi exprimate in complex, V,, V, si Va, poate fi descompus in tr a de Se arriaeeimetcise’ 1) sistemul trifazat direct, Vy a'¥, si aV,; 2) sistemul trifazat invers, trifazal omopolar V,, SV, (trei marimi egal BV | Vy, =¥, +a, + a+ a) Vs=Vi+a¥s + a, precum si relafiile: Wi +¥. + Vs) a 1 Vathth tev) |. (4:70) = FU t oh, + ab) Din relafiile 4.69 si 4.70 rezult’ urmitoarele : — Sistemele trifazate pentru care V;-+V_+V,—0 au componesti omopolard nuli, Concluzia este valabil pentru curenfii din cireuitele trifazate stea cn netttral izolat, precum si pentrn tensiunile simetrice de Tinie, — Componentele simetrice ale unor mirimi trifazate de de componentele simet de forma: e tn funcpie i cu relalii Y= (l= 2a; Vi, = (1a) iar ca valori efective Vi, = V3V4; Vi, = V8Y, (4.71) Pentru circuitele echilibrate, alimentate eu ta siuni nesimetrice, circuitul fiind in cone: metoda componentelor simetrice se face i ummitor. = — Se consider’, conform figurii 4.18, ciscuitul trifazat in stea, de impedanfe egale pe faze Z, — = Z,=Z, =Z, iar impedanfa firului neutru Zy. — Se calculeazé componentele simetrice ale tersi- unilor Tyo, Use, Uso prin relafii de forma 4.70.cect, iormeszii schemele electrice ale refelelor de 4 Succesiune direct, inversi si omopolara, conform fi. gurii 4.19. ty — Se determin’ componentele simetrice ale curen. _ )4 fiilor prin: %s y es Ye_ Ue Be Say So lees saree eee nar aa iz a Termemul 3ZyI, = ZyLy reprezinta ciderea de tensiune pe firal newtru, Se determina curenfii cAutafi in functie de com- nentele simetrice prin relafii de forma 4.66. 4.6. CUADRIPOLT > tensiunea de linie la bornele 7 — 7’, U, — teusiumea de iesire la bornele 2— 2, U, ~ curentul de intrare prin poarta 7 — 7” 1: = curentul de iesize prin poarta de iesire 2 2", 1, Cuadripolii ject orul, Cele patru borne siut grupate in dowd perechi de borne (porfi) cu curenfi egali si de sens opus (figura 4.20). Interae}iunea, cuadripolului cu exteriornl este caracterizata ‘de ai cliror parametrii nu depind de valoriie curenfilor sau ale tensiunilor sint liniari, Daci nu confin surse de energie electromagnetics 7 _sint pasivi. Dacd curentul 72 produs de o surs& conectatd la fosnele Tas 4g Pomele 2 — 2' find scurteircuitate, este egal cu curentul J! produs de aceeasi sursi conectata tus la bornele 2 — 2", bornele 7 — 77 find de data aceasta scurtcircuitate, cuadripolul este réciproc (figura 421) H=h-U,=0 sg Y=-u'l Cele patru mitrimi clectrice Us, Fy, Us, Ia Sint legate intre ele‘prin relafii & £ =" 473) @ =CU,+ DI, Fig. 420. Fig. 421, (4.72) “0 121 satt relafiile inverse U,=DU, — BI, | (4.74) i=—CU,+ Ah Conditia de reciprocitate este dati de relatia AD — BC =1. (4.75) Marimile complexe A, B, C, D, parametsii complecsi ai cuadripotulni, au uurmitoarele semnificafii : i= (BI (4.76) — raportul de transformare al tensiunilor 1a meréul in gol a poarte de iesire (y= 0) ; (4.77) = impedanfa de transfer la mersul fn scurteircuit pentru poarta de iesire 2= 0); (478) — admitanfa de transfer la mersul in gol la poarta de iesire (I, = 6); 1, =(2 (4.79) 2S fa is =o C7) = saportul de transformare al curenfilor la mersul in scurtcircuit la poarta de_iesire (Ty = 0). : ‘ = z Fara a cunoaste structura interni a unui cuadripol, valorile numerice ale parametrilor s&i se pot determina experimental, prin urmatoarele incercari. 5 aa * — 0 incercare de mers fn gol (Zp = 0) cu alimentarea la tensiunea U,, prin poarta de intrare 7—7': Ay ey (i...=8 (4.80) — impedanja de intrare la mers fn gol. : : — O fncercare de mers in gol (I; = — I, =0) cu alimentare inversi, prin bornele de iesite 2— 2’: a ee (a)p..= = sdanja de iesire a mers in gol. Opa cea (©, = 0) cu althientare prin tomee de intrare 1— 1’: (e i Ie =D. (481) 2B 2 = (482) = 2ase — impedanfa de intrare de scurteircuit. 122Cu ajutorul relatiei de reciprocitate AD ~ BC =1 se determin’ apoi cei patru parametri. 4.6.1. Impedane earaeteristice. Un cuadripol climentat prin poarta de intrare, debitind energie prin poarta de iesire pe o impedanfa de sarcina Be == prezinti la poarta de intrare o impedanfi Z, — impedanja de intrare ‘primara: aaa Za . = Gln + D (4.83) Analog se defineste impedanfa de intrare” secundaré, daci cuadripolul este alimentat prin poarta de iesire, iat impedanfa de sarcind este conec- fat Ja poarta de intrare: (4.84) — Se numeste impedantit caracteristict (iterativd) directa Zo, impedanta de sarcina conectat& la poarta de iesire, astfel tncit impedanja de intrare primari Z, s& fie egal cu ca 4-22 VGPDREA 2 (4.85) (4.86) — Se numeste impedanja caracteristict inversit Z;, impedanfa care satisface relatia: Zy = Z,, respectiv = z ae Za = La = a (487) si care se mai poate exprima si prin relafia geet retard Zea = 4 Mle =BE EEE, (4.88) — Se numese impedanfe imagini impedanfele unui cuadripol Z,, si Zs, care satisfac condifiile : os 2 =Zq— dact exist’ egalitatea Z, = Zyy si Ziq = Ziq — dacd existi egalitatea Z, = Z,,. In caztl cind condifiile de mai sus sint indeplinite : ae 42 Z Se (Diba Zu= +t Wig=tVZ0kn Si Za= + \F2= 4 VEaZaw (489) Cuadripoli echivalengi. Se numese cuadripoli echivalenfi cuadri- Polii care, inlocuifi unul cu altul fn refeatia din cere fae parte, nu modifici 123, Fig. 4.22, Pig. 4-28, curenfii si tensiunile din aceast& refea. Un cuadripol general poate fi inlocuit cu ua cuadripol in T (figura 4.22) la care sint valabile relafiile A=1+4Y; B=Z,4+2,4+Y2Z2,;C=¥;D=1+Z,Y (490) sau relafiille: ast =2-), e La: (491) Y=; 0 IN I sau cu un cuadvipol in x (figura 4.23) la care sint val A=14Y2; B=Z; C=¥,+¥.+Z¥N; Da1t (4.92) sau selafiile = Zz y=-2 y=. (4.93) EZ a 5 4.63. Cuadripoli simetrici. Se numeste cuadripol simetric cuadripolul ctiruia dac i se invetseazti poarta de intrare cu cea de iesire, nu schimba en nimic regimnl de curenfi si de tensinni din refeaua din care face parte. In acest caz, conditia de simetrie se exprima prin relafia: A=D. (494) Coadijia de reciprocitate pentra cuadripoli simetrici este At BC =1. (495) 4.64, Lanjuri de cuadripoli, Se numeste lang de cuadripoli ansamblul de cirenite prin care transferul de energie electromagnetica se face printr-o succesiune de cuadripoli conectafi in serie sau in paralel. Lanful se numeste omogen dac& tofi cuadripolii sint identici. Lanful de cuadzipoli omogen, formet din cuadripoli simetrici si reciproci se considera adaptat daci impedanfa de sarcin’ a fntregului Janf este egal cu impedanfa caracteristic’ Z, @ cuadripolilor componenti, respectiv este indepliniti relafia: ZaZo=Vz- a9 Pentru lanful serie (figura 4.24), raportul a dow’ tensiuni succesive (sa1 a doi carenfi succesivi) este constant: eg akg ft= = 4+ VEC (497) Tyr Toes 124Fig. 4.24. Se uumeste exponent de transfer caracteristic misimea complex’. g = a + + i = in(A + YBC). in acest caz: Una = Uy et = e-* Ue Tn = Let =e Lye (4.98) Deoarece a > 0, in lungul lanfului, valorile efective ale tensiunilor sau curenfilor sead exponential, fiecare etadripol introducind in Jang un factor de atennare egal cu e~* <0 si o intirziere de faz egal cu 6. Se numeste alenuare caracteristicd mérimea : (4.99) Se numeste defazaj caracteristic mérimea : b= arg{ 7 bo. (4.100) Tas Pentru wa lanf serie cu cuadripoli se defneste micimea exponent de transfer total gy: (4.101) cx atenuarea total si defazajul total: ana gi d= nb. (4.102) Unitifile de atennare sint: neperul [Np] sau belul [B] cu subunitatea uzuali decibelul (1 dB = 0,1 B). Atenuarea de 1 Np corespunde a gee ine , xespectiv 1 Np = ai LINEA ScURTI DE CURENT ALTERNATIV O linie monofazata avind pe faz rezistenta R si reactanfa X, alimenteazi un receptor ce absoarbe un curent J defazat cu 9 fafa de fensiunea de utilizare U,, Linia este alimentat ct tensiunea U,. Diagrama fazoriali a curen- 125 tului si tensiunilor este data in figura 4.95. “Caderea de tensiune pe AU, este: AIT = RE cos » + XI ein @ © Ae, neglijindu-se cc’, sau notind cx P si Q puterea activa $i reactiva consumata de receptor: ag Us (4.103) Pentru linii monofazate cu reactanfa neglijabili, in cere J este lungimea liniei si s — secfitmea conductoarelor. Daca se indica cAderea de tensitine admisibil’ AUsim %. rezulta secfiunea necesari conform, relafiei : wor oP Aaim% Ty Pentru o linie trifazati, cu AU, = 3AU;: ee Uy, s=2p (4.104) AU, = 44. IMBUNATATIREA FACTORULUL DE PUTERE Imbundtafirea factorulti de putere se poate realiza prin metode naturale si pin metode artificiale. Prin metodele artificiale utilizate se numiri si folosirea unor condensatoare montate in paralel cu receptorul. Se realizeazi o imbunitafire a factorulni de putere de ta cos @ In cos 9’ (cu cos 9” > cos g) pentru un receptor monofazat daci se monteaz’, conform figurii 4.26, un condensator de putere teactiva Q, si capacitate C, deter minate prin relafiile : =O —Q' = Pte — tg 9’) (4.106) P Te C= (tg 9 tg 9), (4.107) in care P si Q sint puterile activi gi reactiva consumate de receptor. Pentru receptoarcle trifazate, condensatoarele se pot monta in stea saut triung conform figurii 4.27, a si b. Pentru condensatoarele moutate in stea C, = Rites = two) > (4.108) 126Hig. 4.28, Fig. 4.27 iar pentru condensatoarele montate in triunghi (gee Cana Bee a (4.109) Determinarea in instalagiile electrice industriale a factorului de putere optim, pentrn care se urméreste compensarea, se realizeaz printr-un calcul tehnico-economic. Factorul de putere optim este cel pentru care cheltuielile totale de investifii (a instalafiei de compensare) si de exploatare sint minime. Caleulul se face pentru mai multe variante (notate cu indicele i) in care extremele sint pentrit: cos 9—0 (Q,= 0) si cosg—=1 (Q. =Qciray). Pentru varianta ,,i” studiat’, se va stabili o valoare pentru cheitulelile antale Z;=C, + el;, in care C, sint cheltwielile anuale de exploatare, J, — cheltuielile totale de investitie, « — coeficientul de amortizare normat, Iuat pentru asemenea instalafii egal cu 0,1. Tentru toate variantele studiate, se determin’ pentrn costurile Z; valorile cos 9, si se constritieste curba Z, = f (cos @,). Minimul acestei curbe indick valoarea factoralui de putere optim. Metodotogia de efectuare a calculului tehnico-cconomic este urmitoarea rit 0 variant’ oarecare 4). 1. Se determina cos 9; si respectiv tg q, 2, Se determina puterea reactiv’ consumata Q,{kvar]. 3. Se determind puterea reactiva de compensa Q,; = Ptg ¢o — tg 9,)- 4. Se stabileste Qi, real, functie de numirul bateriilor de compensare ce se construiese tn fara, fiecare de 15 kVA. 5. Se stabileste puterea aparent& la consumator dup’ compensare : Ss= VP + Q: — On? ik Costurile de exploatare sint determinate de pierderile de energie activa in instalafie, pe de o parte, iar pe de alta parte, de pierderile de energie activa datorit’ vehiculirii energiei reactive consumate. Calculul acestor pierderi si concretizarea lor in costuri se face fn continuare, 6, Se determint rezistenta liniei de alimentare R; = rol [Q] in care rq este rezistenta specificd in ie a liniei, iar 7 [km] — tungimea ei. 7. Se determina, analog, reactanfa liniel X;—= x9l [OQ]. 8. Se determina rezistenfa transformatorului de alimentare a consuma- tornlai Rp[O}: Rr = Pau G~ 10" (01, Sie in care f., sint pierderile de putere activié in infasurasile transformatorului [kW]; U"este tensiunea [kV] aplicat infigurisii primare a acestuia, iar Syr este puterea nominala [kVA]. ‘9, Se determina pierderea de putere reactiva in linia de alimentare a consnmatari One x 410 “* [kvar], in care S; si U sint puterea aparenta gi tensinnea nominal a liniei. 19, Se determin’ pierderea de putere reactiva in transformator! Ser gt oy Pas] Ar = Ty SESE 8 evar], fin care: I, sim, sint respectiv valorile procentuale ale curentului de mers in gol si tensiunii de scurtcireuit a transformatorulni, iar S, este puterea aparenti determinati Ia punctul 5, 11. Se determina puterea reactiva total absorbiti din sistem: Qu =O + Or + “8H flevar], Py mator ‘ec determina pierderile de putere activa in linie AP;,; si in transior- APx $i in refeaua consumatorulti APs : AP, = Res 10 ars APy = Ry &=98" 19-3 few); APg; = APs + APzy [kW]. 13. Se determina picrderea de putere activa in instalafia de compensare! APs =p. Qes in care p. reprezinti pierderile specifice de putere activa in instalafia de compensare, Uzual p, = 4,0 10-9 [SY 14, Se determini pierderile de putere activa datorita circulafiei de putere reactivi absorbita in orele de vir: APs = AP, Oris in care Ap, reprezintt pierderile specifice de putere activi tn orele de vist ale consumatorului fl Uzal Ap, = 45 - 10-8 si 0,15 -45 -10-9 pentru consumatorii care consuma ta virful de seari cel mult 50% din puteyea maxim constmati la o alti oré din ci. 15, Se determina pierderile totale de putere activa: AProri = APg + AP a + APs. 12876. Se determin§ pierderea de energie z in instalafia consumatorului : oe Was = 2 APA], ges reprezinti timpul relativ de 99] calculeazi in funcie de are a puterii maxime jogo{_| | _ ul de putere mediu T nomograma 4.N1. | ul T se determina prin relafia 2000) ee Wan Fuze in care W,, reprezint® ener- iva absorbitA anual [kWh] si 2000} x reprezintd puterea maxima absor- de consumator [kW] determina pierderea de ener- sstalafia de compensare : 100 r S2R HS 670 Nomograma 4. 1. in care T, este timpul de utilizare a instalafici de compensare, iar p, reprezinti pierderile specifice 4 ale acestei instala} [evar JS. Se determin& pierderile de energie activa in sistemul de alimentare = consumatoruldi, datorit& circulatiel de putere reactiva : AW = ke, Orie care hse ia uzual 0,96 — 1,15, iar Ae, = 145 — 170 (i ae B reprezint activa in orele de virl, datoriti: circulafiei nergie reactivi absorbite de consumator. Se determina pierderile de energie totale: AWror: = AW + AW, aw, [S]- Se determina cheltuiclile de investifii [lei]; + BAWrors + yAProri ca a = 295 = ‘ al —costul speific al instalafiei de compensare, 8 = 0,42 129 21, Se determin’ cheltuiclile de exploatare [lei]: C, = 8aQ + oA Wrors, fn care a = 0, 2 este preful de cost mediu al energiei electrice pro- Fal duse si p — 0,11, 2 : 22, Se determin’ in final cheltuielile de calcul pentru varianta studiat& Z,=C, +01 I; (lei). 4B. PROBLEME REZOLVATE, Aaa) Intrun nod al unei refele (figura 4.28) se cunose curen : = 2-80 sin(ot +3) gi ig = 2-40 sin (e 4). Sk se determine valoarea instantanee a curentului i,. Rezolvare Calculindu-se analitic, in valori 2 80 sin (ot + £) + y2-40 sin [ot = z= 2T, sin (ot +»). tantanee, se poate serie identitatea : de unde rezult&: fo Veer + 408 + 2-90-40 cos(— 5 — 3] = 89,5 4A Defarajul se determind prin: fee eee is ren 80 cos = 4 40cos(— 5] si cum arctg 0,0608 = 5°, rezulté i, = +/2 - 89,5 sin (ot + 5°) 42. Inteun i =/2-80 sin{ot oe 4 si a= 2-40 sin ie nod, iar curentul i, pleaci din nod. $4 se determise valoarea curentului i, in complex simplificat, valoarea cfectiva si instantanee. Big. 4.28, 130Rezolvare. Expresiile in complex a curenfilor I, si Je ae +id}= 40/3 +404; L.= 40 {ees 5 =—jsin=) 3 7) = 20-20 V3; Iy=L+1,= 40 y3 + 40) + 20 — 20 3 j = 89,2 4+ 5,4 j. Rezulta sYaloarea efectiva: I, = (89.2? +54? = 89,5 A gi defazajul tg += G4 = 0.0608, cu y = ou Expresia instantanee e curentului rezulti i, = J2 - 89,5 -sin (wt + 5°). (48. Se d& refeaua din figura 4.29 cu Ry =40; L, =~ mH; R,=62; C= SR uR; R,=80; L, =H. Sa se determine impedanfele cchi- valente intre bornele A si B; B si C, B si D. Se va considera in calculul reactanfelor freeventa de 50 Hz. Rezolvare Se scriu impedantele in complex simplificat : Zy= B= 4; Z, = jLyo =j" 10. 100n = 2 j; Z,= R,=6; Z.= ASS = 8 Sea “a000 ei 510. 100% 987 100 - x = 2). (6 — 5i/8 +99 e+) | 30 — 3 Seresea eas 131 axea numitorului, rezulti fn continuare : oo = 047 + 1,95 j Tmpedanfa echivalenti este format dintr-o rezistenti de 0.47 Osi o bobina A198 195 195 de inductivitate L == = =~! mH. tA +2) , 7], Zi + Za t Zot Ze Gre + Zarek Impedanfa echivalenti Zoo este formatii dintro sezistenfi de 2,250 10 =S0 uF. Tmpedanta Zap se caleu- si dints-o capacitate C = Jeazi in mod aseminitor Ct ZN2s + ZNZa +2) +L 4 Zit 2 + Cet ea th Zop= = 238 + 0,24 j. Gt Si se determine impedanfa echivalent’ intre bomele 4 si B, B si C. CD ale tefelei pasive dati in figura 4.30, acu: L,=1,—" mH gi G=Ga= ue, jar R, = 52. Rezoluare Se sori in complex impedanfele refelei : 2-2, <5-100-72104— Z,=2, =" _ =-10 j, iar Z, 5. 26= “00 112% 100 ee Ze + Zia +29 =167-2414. ZAa+ha+h+h)+ a+ Wet) 2 & ZZ, + Zs) es ts ee = Be ere 2 2 gay Caer des = 3,35 — 0,5 j. Oates sa 8 2 a b Pentru a determina impedanfa Zep se transfigureaz’ triunghiul Fig, 4.80, format din impedanfele Z, Zs 132si Z, in stea, obfinindu-se refeaua echivalenti celei inifiale, co: figurii 430, b cu: Si= 10) __ 150 + 2105 Zz, 310545 74 i Fa W578 sz ZaZs ___ 330 — 250) = = ZatZet+Zs m Cunoscind impedanfele Zs, Zas si Zas se poate determina Zcy: Zas + Zi) _ 420 + 9} Zp ZE ee AIk = 5,67 + 0,47}. 5. © refea electric de curent alternativ avind schema data in figura Ycu = 44+8i, Z—10+10j, Z=—10j, Z,—10—10j, Z,=10 j, este alimentata cu o tensiune alternativa e= 4/2 - 100 sin [ot + =I) - Si se determine curenfii din refea prin metoda impedanfelor echivalente, bilanful puterilor, factorul de putere si diagrama de fazori Rezplvare Se calculeaz’ impedanta echivalent’ complext: Zils a Ee+4le FSR — sos] a0 + 109 ee a +448). ee 1000 = 19) 16) 410-4 10 Bee 10 BL Zea = 10 + 10}j. Se exprimi sub form complex tensinnea electromotoare dati : B= (cos 2 + j sin o) = 100 (cos +: sin =) = 100 j cu valoare efectiva : T, = (+5 = J50A si defazaj 9, = arctg = = arctg 1 = a Valoarea instantanee a curentului va fi: i= 2-50 sin (ot +2). Expresia curentului J, se determina prin relatia : Fi=Zh sj a 4996459 : L= = = 5s zs 10-4103 Seta Mig. 4.81. 133 cu valoarea efectiva : I,= Ji0A. Defazajul = arctg > Valearea instantanee a curentului: fy = V2-/10 sin (or + arcts =) Se determinii I, =, —I, = 2 + 4j, cu T = 20 A si gs — arctg + — de valoare instantanee i, = 9/2 - ./20 sin(ot + arctg 2). Analog se determin’ curenfii Z, si Z,: E,-Zh-Zh _ oj G+sja+ep+Wj@+49_ L= zg Za 10 — 103 —44%, de valoare efectiva I, = 20 A, defazaj 9, = aretg [ = 3) si cu expresia instantanee i, = 2+ «/20sin {et +n — arctg 4. Is=L—-h=6 +2) 1 de yaloare efectivi I; = 4/40 A si defazaj 9, = arctg G7 avind expresia instentanee i, = /2 - /40 sin (o# }- arctg | Puterea aparenté complex debitatd : S = EI* = 100 j(5 — 5j) = 500 + 500j = P + jQ. Se verifick prin bilanful puterilor active si reactive P= ERI = R,lj + Ral} + Ril} = 4-50 + 10-10 + 10-20 = 500 W; Q= SXI = Xi + XM — X48 + Xi — XN; Q =8-50 + 10-10 — 10-20 — 10-20 + 10-10 = 500 var. 2 _ 500 Factoral de putere rezulta din: tg 9 = 2 — 2% ae ee 500 i Jz ep= t= Se =i=¥%—0,707. 8 P= Slate yer yz- v2 Z Diagrama de fazori in planul complex, se traseaz E conform figurii 4.32. ee S& se determine tensiunea cu care trebuie alimientat refeaua electric dati in figura 431, 1, astfel incit curentul J, = 4A. S& se determine in acest caz, bilantul puterilor si factorul de putere. 4s Se dau urmitoarele valori: Z,=4 +4 8j, Z.= = 10 + 10}, Z, = —10}, Z, = 10 — 10}, Z, = 10. a) Rezolvare ZoLg = 10j-4 = 40}. Dar ZL, = ZL, = 40}, 134cum Is + ZL = —10}(2 + 2j) + 40 = 20 + 203, recult’ : De asemenea: I; =I, +1,=2+4+2+4+2)—442j, cu I,= J20A Rezultk: E = Zl, + Zola = (4 + 85)(4 + 2) + (10 + 10))2 = 20 + 60), cu E = 20° + 60 = 63 V, 60). 20) respectiv e= 2-63 -sin (o arts o Se determin’ puterea aparenta complex : S- (4 — 2j) = 200 + 200j = P +10; P= ORE = RE + Re} + Ril} = 4-20 + 10-4 + 10-8 = 200 W; Q = UXT? = XI? + X12 — Xj — XJ} + X,I} = 8-20 + 10-4 — — 10-8 — 10-8 + 10-16 = 200 var. i din relafia: cos p= respectiv : ol Factorul de putere se dete rage — = B= 0007: os a unei refele, repreventati in figura 4.93 cu: = 10 + 10j; ¢, = V2 - 100sin of si i din taturile refelei, prin Rezolware Se exprima in ome ten: electromotoare date : = 100 si Ey = 100). ile exprimate prin teoremele Ini = 2s arenfilor ca in figuri si anume, p—1 selafii aferente teoremed intti si /—p-}1— =3—2 41 selafii aferente teoremei a doua: L+h=h ee ea 2Zads + Zola = Ey sau L+h—L=0 (10 + 102, — 6 (5 — 5i)L, + (0 + 10))Z, = 100) Rezolvind cele trei relafii se obfin E=5—75j si valorile efective ale curenfilor = = V8125 A; I. = Se determina expresia puterii inc I= — 5), = 100 —100} expresiile in complex : —5 + 10); Ty = 2,5) VI25 A; I, = 2,5 A. complex : S= BEF = EE + Balt = 1006 + 75)) + 100}(—5 — 10)) = = 1500 + 250) = P + P = ERP = RT} + Rel? + Rel} = 10-81,25 + 5-125 + 10-6,25 = = 1500 W Q = EXP = X,I} — X41} + X41} = 10-81,25 — 5.125 + 10-625 = = 250 var. B. Rezolvare prin metoda superpozifiei : Conform figurii 4.34, a, Zin = ee 04 10) See atta fa pean TSE] + 10 + 10) = 16 + 8]. rezulti pentru curenfii Zi, I; si I; valorile: =5—25 j. a = 100 = 10+ 1015 = 25) _ 5 a 5-5 ee Conform figurii 4.34, 6 rezult& de asemenea curenfii 1%, 7 ria 0+ 136 10/10 + 10) | 20 pian fae senhaPrin superpozifie rezulti Eee tae L=h-h=—5+10j; Lh=E4+=25i. Se verifick rezultatele obfinute anterior prin teoremele Ini Kirchhoff. . Rezolvare prin metoda curenfilor de ochiuti. Conform figurii 4.35, rezulta : Zu, = Z, + Z_= 10 + 10) +5 —5j= 15 + 5); Zu = 2, + Zy = 5 — 5} + 10 + 10j = 15 + 5); Zi, = Zy = 5 — 5}. Se scriu ecuafiile corespunzitoare metodei : Zul — Zul = Ey — By | —ZaTi + Zoely= Es. Jin aceste ecuafii Zy, = Zy s-a Iuat cu semnul (—) deoarece curenfii I, si I; sint de semn contrar. Rezult? (15 + 159)Z{ — (6 — 5i)Z, = 100 — 100}. { (5 — 5i)L, + (15 + 59), = 100}. Prin rezolvarea sistemului de ecuafii de mai sus rezult&: I, =5—7,5 j; I; =25 i si prin superpozitie 1, =5 — 7.5}; In = —5 + 10j; I, = 2,5 j. D. Rezolvare prin metoda potenfialelor fa noduri. Conform figurii 4.36 rezulta : 1 +a 1 fe 10 +10) 53) 0 Luind drept nod de referinfA nodul O, se serie ecuafia Yo=Yit¥et¥s= Yu¥i = Be, = — Ya, — Yas; i £ 0.2%; = — (0,05 — 0.05}) 100 — (0.1 + eck + 0,13) 100j = 5 — 53, de unde: eee ae ae Be Fig, 4.36 Rezulta > 1, = YalEx + YZ) = (0,05 — 0,05})(100 + 25 — 25) Zn = Yas + Vi) = (01 + 0,1))(100j + 25 — 25) T,— —¥,Vi = - (0.05 _ 0,05))(25 — 253) ; 5 — 7.5); = —5 + 10j; L= 2,5 j. 8) Se cere sii se determine, din schema electzici in problema 4.7, valoarea curentului J, folosia~ du-se metoda generatorului echivalent de tensicne. Wig. 487. Rexolvare Conform figurii 4.37, reculta : Zan0 2.4 Zao In refeaua data, cu latura 3 deschisé, curentul J’ este dat de: b=La= "| 7. 100— 100 TG. + 2) = B,— Ey sa = MIMI 4 gy, Resultit Uno = Ey — Z,I', respectiv : Ugzo = 100 — (10 + 10))(4 — 8]) = —20 + 40). AZ _W0+ 195 — 58) _g _ 95, ca gees ee, 15 + 5 Ign a 448) =~ FI +63 e. Se cere sii se determine valoarea impedantei Z,, din schema electrica crrdatele din problema 4.7 astiel incit puterea transierata in ea si fie maxima, =2,5 j. Rezolare Coniorm relafiei 4.47 pentru ca puterea transferaté in impedanta Z, si fie maximi, este necesar ca si fie indeplinit’ condifia : fe aa Cum Z,, = 2 os = 6 — 9j reaultd Zp — 6 +2] = Z,. In aceste condifii, rezulta Tap, = 44 1 _ gy Zins SOreaee Ga aj tae tao), de valoare efectivi: Ty = > A125. a= 138Fig, 4.38, Puterea transferaté maxim va fi deci: 2 62S _ yy Pin, = R= 6 Ww. GG? se dk sefeaua clectrich din figura 498, @ cu: Z, = L=L=h=— 5, L=L=Z.=2,=10, 4 = V2-90sin ot, = 2-60 sia of — 5) si c= 2-60 sin (of + 2). Se cere si se determine valorile curenfilor, utilizindu-se metoda potenfialelor la noduri. S& se verifice rezultatele obfinute prin bilanful paterilor. igurii 4.38, 6, alegind nodul 4 drept nod de referinfa, se deter- 3 E, = —60j; E, = 60j; =¥,=Y.=09); Y= ¥,=¥,=¥,= 0.13; +¥et+¥s+¥e= 02); Yu=¥un=—Ue+ ¥) = —01j; +¥o4+¥o+¥,= 02); You = Yor = —Ws + ¥x) = 0.1 j; tY¥a+¥, + ¥. = 0.2); 2s, = YE, + YE, = 0,2j-30 — 0,1j(—60j) = —6 + 6j; EL, = —YaEs — YeE, = 0.1i(—60))— 0.2j-60j = 18: Ze, = YoEo = 0.2) -60j = —12. Cu mirimile complexe calculate mai sus se scriu ecuatiile: 0,25%4 — 0,105 =-6 +6). — O17, + 0,250 — 0.1K, = 18. {—0,1573 + 0.2105 = 12, Prin rezolvarea sistemului de ecuafii de mai sus se obfin: Vi = 45 — 15]; Vy = 30 — 90); Vi = 15 + 15}. Cu sensurile curenfilor, alese ca in figura 4.38, a ZL, = YE, — Vi) = 0,250 — 45 + 153) = —3 — 3); T= YE, + Vi — Vi) = -13,5 + 1.5 j; en valorile fective: I, = 18 A si 1, = VIBES A. I, = V,(E, + Vi — Vi) = 9 + 3}, cu I, — 90 A. Le=VW5= 15-15 j, cu = 45 A. 1, = YVi = —15—4,5 j, cu I, = y22,5 A. TAYY: — Vi) = 15 + 8), ou 1, = 284 A. L= YU; — Vi) = 10.5 +15 j, cu 1, = y125 A. L=YWVi = —8 +3), cu I, — Vis A. In valori instantanee, curenfii au expresiile i = V2-VIB sin (wt + A ig = V2 - VIBES sin (o +r aretg 1) i, = V2 - /90 sin (ot + arctg el: i, = 2+ JES sin (o - 3) ig = 2-22 5sin (wt-+-n+arctg 3); i, = JF - JF sin ot + arct } = 2 -/TTRB sin (v¢ + aretg 3); t= 2+ [TB sin (ot + =) 4 Se verific& curenfii in noduri prin relafiile Lt+h-b+blib+h=-lW+h:L=Lt+h+h Se determin’ puterea aparent’ complexi: S=EhE+ER+ER= = 30(—3 + 3)) — 60j(— 18,5 — 1,5j) + 60j(9 — 3)) = 1440) = P +59 si deci P = 0, iar Q = 1440 var. Se verifica : Q==xXP= —X,R—X,It— X2— XM coe Xi + X olf + Xj]¥ = 1440 var. f. Sé se determine atit prin teoremele JarKirchhoff, cit si prin metoda curenfilor f oe a iuri, valorile curentilor din circuitul a dat in figura 4.39, cu: R,= 109, Lyw = He =100, R,= Le =50, Iw —'20, ee By =r erg ee Tei 2) Ls es Seta at = & e=V2-100sin ot si ee=V2 100 sinoe— BI Sa se verifice rezultatele obfinute prin bi- Janful puterilor. 140Rezolvare Prin aplicarea teoremelor Ini Kirchhoff rezulta: Lt+h=h RA, + jLwls + Role + jLwls + jLiwh + jlnols + iLwols — Ey | Rely + Lewls + Role + jLiols + jLawls + jLowls + jLawl, = Ey sau i+1,—I12 =o (10 + 12))Z, + (5 + 7i)Z2 + 4)Zs = 100 (2i)Li + 6 + 99)Ze + (4 — 49)Zs = 100} Prin rezolvarea sistemului de ecuafii de mai sus rezult’: 125 — 125 _ = 185-4 1753 n= 3, 1-9; p= = Se determin’ puterea aparent’ complex: S= EI; + Esl; Fear oe Se verific’ : oa P=ZRP=RE+ Ri + R= w; 9 =0. Pentra aplicarea metodei curenfilor de ochiuri se aleg sensurile curenfilor de ochiuri conform figurii 4.40. Za = Z, + Za + BLre = 10 + 10j +5 + 5j + 4] = 15 + 19}. Zu, = Zz + Zy + Bole = 4 — 8] +5 +5) +8) =9 + 5) Ly = Zu = 2 + joly + joly = 5 + 1ij. Sistemul de ecuatii, specific metodei, este: (15 + 19))Z, + (6 + 11))Z; = 100 (( 5+ 11j)Zi + © + 5))Z2 = 100}. Rezulta: pn = 108) 4-3 eh ei a 8 i aa Prin superpoaifie, rezulti valorile in complex ale curenfilor : h-= SS"), n-44+45-i2 B=8 TEOee 6 = 195 41753 = a 141 GER si se determine expresiiie curenfilor, prin metoda curenfilor de ochiuri, din schema clectrici repre~ zentati fn figura 441 cu: R= = Le =R=Le = 100, L,o = Ry = 69, Le = =50, Lao = Lio =20, Big. 441 ca Lye =42, 4 =V2-0sinat si c= 2 50sin (at ~ =) Rezolvare Se aleg curenfii de ochiuti Z, Z; si j cu sensurile din figura 4.41. Se determina impedanjele propri si de cuplaj si se seriu cele trei eetietii specifice metodel : Zy= Ry + ike 5 = 10-5, Ge Zag = 5 (Lae — G2) + Ra + iL + Re + iL ew — Lavo + Qiao 2a = 16 + 15j. Za= Re + jaw + j [Loe Ze) —Piluo = 10 + 11}. Ge 2 =~ i(t0 ~ Zh) + ila = Zu = Fi. Za aE oP neil peal = Ze = 1013 lost = AE =150 TE + (1G + 153) 4 + (10}+ 12))75 = 0 (20 + 12) 14 + (10 + 115) 1 = 100(2 — jy). Prin rezolvarea sistemului de ecuafii de mai sus rezulta: K= 414751; Ty = 18,6 — 7,7); y= 11 + 2,25 j. Prin superpozifie, cu sensurile din figura, rezult&: L==—414 7,5); Le =[Li fhe = 9,5'+ 152 j; L=L= -36-77; b= L +1, = -26 — 545 j; I,=Ih= 11 + 2,25 j. 13, Un circuit serie R, L, C avind R=109, C = ™™ yy, este ali- meat de la o refea de tensiune altemativa de valoare instantanee 42= 2-120 sin ot si frecvenfa f = 50 Hz. SA se determine yaloarea care trebuie si o ia inductivitatea Z, pentru ca circuitul si fie in rezonanfa. Sa se determine, de asemenea, valoarea curentului din circuit, precum si valorile tensiunilor la bornele bobinei si condensatorului. SA se reprezinte diagrama de fazori a tensinnilor si enrentului. ‘Rezolware Condifia de rezonanfi a tensitinilor este: 1 Lo => de ‘unde: b= += fo Got 18 I o-et0e nt a Impedanfa circuitului, in acest caz, este: Z=R+i(Lo—& =R=109, jar curentul : sespectiv : i= 2 - 12sin of. ‘Tensiunile 1a bornele bobinei si condensatorului vor fi: Uy =j1X, = 120; uz = V2-120sin {ot tera cu U, = 120V Ue=—~ = — 120}; te = yB-120sin [wt — =), cu Ug = 120V. 1h oe. Diagrama de fazori a tensinnilor si a curentului este dati in figura 4.42. 4.14, Refeaua electric din figura 4.43 este alimentata de Ia o tensiune alternativd de valoare instantance z — (2-100 sin af a cirei pulsatic 4 a Tie J ig, 442, 143 ‘SH, R=10Q si c= F, se cere s& se determine valoarea pulsafiei » pentru care valoarea curentului debitat de sursa este in fazd cu tensiunea de alimentare. Sa se determine in acest caz tensitnile Ia hornele bobinelor L, si L, precum $i la borrele condensatorului C. este variabili. Stiind ci Z,—°! H, Z,= Rezolvare Curentul debitat de sursi este in faz cu tensiunea sursei cind partea imaginara a impedantei echivalente complexe a refelei conectat la bornele sursei este mula. cs © Deci: Lyo — Rent: Lyre? — 2-40, respect o = WEES sau Cae CLL, In aceste condifii: Za=R=00 si I= S-='% —10 A ‘ensiunile 1a bornele bobinelor vor fi: Wy, = joL, T= 200% 10j = 200 j, cu Us, = 200V, de valoare instantanee: ; tr, = V2 - 200 sin (2 + 3) 300, os 10" 18 10j ——200j, a i 1444 Fig. 444 tte, = 2-200 sin (wt — Z) si Us, = Ue = 200 V. prin bobina Z, si prin condensatorul C vor fi: ea Zee OF 3 iy oa Ge I=2a. 3 Disgrama de fazori este data in figura 4.44, 4.15.Se di circuitul din figura 4.45 cu urmatoarele valori numerice: W=1.= 7, = —1 O, B= Ey — 120 V, Ey = Ey— 60 V, R, = Ry = =62, Ry = Ry = 12 0, ky = Ry = 18 G, R, = Ry — 30, R= Ra = —5Q. S& se determine valorile curenfilor din laturile circuitultt Rezoloare Rezolvarea cireuitelor clectrice care cuprind un mare numér de laturi sau uoduri nu mai poate fi practic fiicuta prin metodele ctinoscute (curen{i de ochiuri, potenfiale de noduri ete.) ffird a recurge la ajutorul caleulatoarelor electronice. Sistemul de ecuafii care se stabileste pentru sistemul electric ce urmeazi = 4 zezolvat poate fi introdus in calculator, ins in prealabil, sistemul de ecuafii liniare obfinut trebuie transformat in aga fel incit sii raspunda cerine felor de caleul automat. © metodi uzuala in acest sens si care permite utilizarea metodelor auto- mate de calcul este metoda Ini Gauss (metoda eliminazii) Metoda transforma sistemul inifial de ecuafii liniare (obfinut de exem- pis, prin inetoda curenfilor de ochiuri sau a potenfialelor la noduri) intr-un sistem echivalent, care are ins o particularitate importanta; ultima ecuafie confine 0 singur& necunoscuta (¥,), penultima — dowd necunoscute (tes %,) etc. pind la prima ecuafie care confine toate nzctnoseutele. Matricea corespunzatoare unui astfel de sistem are tofi coeficienfii de sub diagonaia principala nuli. Din acest motiv, matricea care se obfine astfel se numeste matrice triunghiulard. 10 — Bre 145 Fie sistemul de ecuafii: + Minty = Ir | Ey + an = V2 | Ex anh + diate + Aaa Anata + ant + ate + Se urmareste ca sub a s& se obfin pe coloan& numai coeficienfi nul. Pentra aceasta se poate adiuga la ecuafia F, prima ecuafie E, inmulfita in prealabil cu — gi evident asem%nStor pentru ecuafiile Ey, Se objine: E™ = ES) Ayy%y + MaaXe + Indicele superior (1) arati ci este vorba de pri transformare a sistemului. : Coeficientul af, de exemplu, se calculeaz’ prin: a) = dy — yy Se observ usor cé ayy nu poate fi zero si nici ps de zero, deoarece in acest caz “sau “* ar deveni foarte mari. Se preferi deci ca in locul Ini ay 58 se all aproay cocficientul din prima coloani, cu valoarea cea mai mare. Se peate realiza aceasta dacd se permuta doula linii (ecuafii) intre ele, astfel incft prima ecuafie si confina drept coeficiont al lui, cea mai mare valoare de pe coloana 7, tn acest caz, ge spune ek am ales pe ay ea element pivot Pentra a ajunge la forma triunghislar’, mai este necesar ca, in continua re, dia ecuatia EY? si se scad& ecuatia EY, inmulfiti in prealabil cu — Se va obfine in felul acesta, in ecuafia a treia, coeficientul lui x, nul. Siste- mul devine 146Evident si in aceasta a doua ciclare, este necesar ca ali} 4 0. Dack al} = 0, se schimb% ecuatiile Ff) si £) intre ele. In general, daca se intimpla s& se afle pe diagonala principal un coeficient nul, se cauti pe coloana respectiva, in jos, un coeficient #0 si se schimbi ecuafiile intre ele. Este de preferat, ca acest coeficient 7 aib’ valoarea absoluti maxima (cocficient pivot). Determinarea pivotului si schimbarea ccuafiilor intre cle se va face Ia fiecare ciclare. Evident, si ds, trebtie si fie % 0. Atunci cind si pivotul este zero, sat foarte mic, determinantul are 0 coloan nul (sau practic nula) si deci este si el nul. Dupi » cicliti, sistemul de ecuafii se va prezenta sub forma triunghiu- lara: MyrXy bya + aay + +. Minky =I Ey in forma aceasta, rezolvarea este simpli prin determinarea direct a lui_x, din ultima ecuafie si apoi, pe tind, x91, Forma triunghiulari a sistemului de ecuafii gi determinarea necunoscu- tclor prin inloctire simpla in aceste relagii, se poate realiza prin efectuarea celor # cicliri, pe masini clectronice de calcul, conform schemei logice dat in figura 4.81, scrisi in sistemul FORTRAN a schemei logice dati aliturat, se arata in c ‘tuirea, artelare, a programului de calcul (figura 4.S odologia de rezolvare a circuitelor este deci urmito: . Se aplick cirenitul una din metodele de caleul (metoda curenfilor de ochiuri, potenfialelor la noduri) prin care se obfine cel mai mic numar de ectiafii, 2. Se scriu ecuatiile sistemului in conformitate cu indicafiile spccifice aetodei aplicate. Dac& circuitele electrice sint alimentate cu tensiuni con tinue, ecuafiile obfinute au coeficienfi reali. Daca circuitele sint alimentate cu tensiuni alternative in regim permanent sinusoidal, coeficienfii curen Jor necunoscufi sint expresii in complex de forma a + jb. Tensiunile sint, de_asemenco, exprimate in complex. in acest din urma caz, se desfac parantezcle si se egaleazi partea re: a expresiei din partea stingi en partea real a expresiei din partea dreaptai @ fiecarei ecuafii. Se procedeazi analog si pentru coeficientii parfilor imaginare. In acest mod, se va obfine in final un sistem de ecuafii cu coeficienfi reali dar cu un aumar dublu de ecuafii fata de sistemul cu mérimi complexe. Revolvarea sistemului va determina toate mirimile necunoscute de forma 4, 51 by si in final necunoscutele in complex de forma ay + jb. 3. Se scriu pe figele tip (FORTRAN) programul de rezolvare, conform indicafiilor si datele ce rezulta din valorile coclicienfilor sistemului de ecnafii determinat conform punctului 2. a7 SCHEiGA LOGICA be cauteL EASON f Bir 81 Satin vie Ppt ne On sheepyng mae eR SBR i ST eR REE las 1M, AMS PMs| OM Sic (olofPl [eel eleleirie] TEE [TLE] Ton] Ta UeTo] Tt, ol Tefal, 6D TXT CiODT, WDOIAT CT IREWIOL O(N IED HoT, Ae I Flare wATT aD EA) [oT FART RENE eT RETATO[CT Dols] TAINTOAD/ TATU [oD], I =17, DT, ToTETT, IPH fwigIUTrfeT Tole) folaINal) [lal iu] o)d/, Tol=(aT, [elt DD, TS] I DLN TENN THT HL Wl (cldt] GD EIAlCtT [aD la TEMA RET PERC ID, PELL Fig, 48.2. MIWA]NS ON ee ee a NT HC ES) STS A SOTO AT 7A i T PIP B)S/ CPD -aBIST CALL. iD) L [ HARGENERGAE AML EDIT TTT PED [ (SANT NET TT LL Lt UelCals|s{CleD] felt] HT -Tel-To [ela Tris ISLET OARGEUEIANEH SAID. CT WGPL DEB! (Diy [7] [a=] ANC EVAL loi (7) KERPRT INP TD GRIDS, KDI ATCT lolelnl ri] [ulel | 7 CaN xin] TESS ea Rea ee EEE TESTE NEN = ! PTET MCD ETATCTE INH] PTET DI-MPnT Wl IDEMOD EAGT EDRs] DEXA, DI Del Io) W ION AoW, WT XTC MATCHTONT PRICE Ie) PDL PENSE AT MTT Iso pet ie W CT DRTC SESEGRHADGEN [ Ty PRL] [Tol [57 TT Fy ia ] FeteIMATT SDP eleWulalti iy PT Mel PT MERI FlclsiRe PL else) sib] CTT EIN fo (CTs RUT TTT Ere T6 Tol, IaIC FF Tofojolg Pig. 48.24, Se carteleazd programul de calcul si datele sistemntui si se ruleaz’ cartelele pe calculator, obfinindu-se valorile a si by, Dupi completarea programului pe formulare FORTRAN [cu 80 de casuje (diviziuni) pe linie] acestea se carteleaz’, fiecare linie din formular reprezentind 0 cartelé a programului In continuare, urmeazi completarea formularelor — si, evident apoi cartelarea or — ct datele sistemului de ecuafii liniare ce trebuie rezol- vat. Formularele de date trebuie si contin’, succesiv, urmétoarele, 1. Primul sind din formular, respectiv prima cartel, confine deserierea FORMAT-ului cu care se realizeazi citirea cocficienfilor sistemului de ecuafii si a termenilor liberi. Aceasti descriere incepe din prima cisufa (diviziunea 1) din formular, unde apare 0 parantez deschisa si apoi lista de DESCRIPTORI. De refinut este faptul cX nu apare cuvintul FORMAT, ci numai ceea ce de fapt urmeazi dup acest cuvint cheie. Lista de deserip- tori va fi aleasi cit mai convenabil pentru rezolvarea sistemului in cauzi. ‘Asa, de exemplu, dact sistemul este de ordinul 73, iar coeficienfii sint nume- ze care au Ja partea intreagi cel mult trei cifre, iar la partea fractionari — cel mult dowd cifre, se poate folosi DESCRIPTOR-ul (13 F 6.2), ceea ce are ca cfect inregistrarea pe o cartel a 73 coeficiengi care pot ajunge la valoarea maxima — 999,99. Se observa deci c& cifra 6 din descriptor indic& numirul total de casufe afectate datei (fri virguli). Descriptorul (13 F 62) se inserie pe formular in diviziunile 1—8. 2, Al doilea rind din formular (a doua cartelé de date) confine descrierea FORMAT-ului de tiparire a coeficienfilor. Este de menfionat ci daci ope- rajia de citire a coeficienfilor se face pe coloane, operafia de tiparire se face pe linii, Aceasta fnscamma ci tn tipirirea coeficienfilor unui sistem de ordin 13, cn 13 coeficienti pe coloan% (cocficenfii necunoscutei x, pe prima coloana, a Ini x, pe a doua coloani etc.) sint necesare de tiparit 74 coloane (ultima coloan& cuptinzind cei 13 termeni liberi), respectiv 74 numere pe linie. Tn acest caz, la tipirire se poate folosi, de exemplu, specifi- carea (IX, 14(Ix, F 7.2)). In aceast& specificare apare F 7.2 in loc de F 6.2, ca 1a citire, deoarece sint necesare 7 cisufe pentru tiptrirea cifrei — 999,99, tiparirea virgulei necesitind in acest caz cisuja tespectivi. Des- criptorul de mai sus se inscrie pe formular in diviziunile 1—16. 3, Al treilea rind din formular (a treia cartel de date) confine ordinul sistemului, care se inscrie pe primele dow’ diviziuni (72). Pentru exem- plul dat mai sus al unui sistem cu 73 ecuafii cu 13 necunoscute, deci ord nul 73, se inscrie acest’ cifri in divizinnile 72, ‘Acest fapt limiteazA programul de calcul, respectiv spafiul afectat in memoria operativa a calculatorului, 1a rezolvarea a maximum 99 ecuafii. 4, Urmitoarele cartele vor confine coeficienfii sistemului. De exemplu, prima cartela va confine pe orizontala coeficienfii necunosentei %, cuprinsi in prima coloana a sistemului de ecuafii. Se precizeazi, de asemenea, folosirea specificafiei de citite. De exemplu, F 5.0 necesita pentru fiecare coeficient al unei coloane rezervarea a cinci divizinni. 153 La sfirgitul cartelelor de date se completeaz o ultima cartel cu specifi- catea EeJ tn diviziunile 11, 12 si 18") Reolvarea circuitului din problema data se face aplicind circuitalui, ca mai eficienti, metoda curengilor de ochitri, reducindu se sistemu! de ecuatii 1a 7. Ca sensul cure ilor de ochiuri alesi ca in figura 4.45, se scrie =n+m+R=—14+14+6=8 =n+R,+R,=14 12+ 18=31 =rttet Re=1t14+6=8 4+ Ry + Rig =1 + 18 + 12=31 =Re+R, +R +R, =18+3434 18 = 42 Ritn=5+1=6 =n +Ry=14+5=6 = Ry =—n=—1; Ry = Ry =0 Ry =0 3 Ry = Ra =0 Ry =0 A Ry = Ry=—n=-1 = Ki =0 : Ri = Ry =0 =Re=n=1.; Rig = Rig = 0 = Ry =0 3 Ry = Ra-n=1 Ry = Ryu = R, = 18 Ry = Ry = 0. ; Ry = Ri, =0 =R,=0 DE = 2, —2,— 00; ZE; = E, — 60 2E=E,—E,=60 ; BE, = E,= 60 EE, =0 i EE; = E, = 120 BE; = E, = 120. Cu valorife rezistenfelor totale Ri, si ale rezistenfelor comune Ri astfel determinate, sistemul de ecuafii specifice metodei curenfilor este: ockiuri Bex, — Ley + Oxy + Orr + O-ns + 1-2, +0-%, = 60 Lem, $ Slory + O-% + 0-24 — 18-45 + 0-%e + 0-2, = 60 Ora + O-% +.8-¥,— Letty + O-xg +0. 60 Ova, + O-%,— Lexy + B1-xq + 18-x, +0 60 0-2, — 18-%, + 8+xq + 18-44 + 42-45 +0 0 1 0 By O-%y + 0-%y + O-rg + O-%s + Gx, + 0-x, = 120 sty eda + Letty + Ong + Oem, + 0-x¢ + 6-4, = 120 *) Jn anexa TI se di on_program de calcu! imbundtifit, tm sensul oi di rezultate ca ‘erori mal mil (de ordinul 10-4), 154stemul este de ordinul 7, fiecare cartel va confine 7 coeficienti intregi si se vor tipiti 8 cartele (8 coloane). Se poate alege deci pentru citire speci- ficatia (7 F 4.0) si pentru tiparire (8 F5.0). Formularul FORTRAN se va completa conform modelultt aritat aliturat (vezi si figura 4.83), Rezultatul calculului, tipirit pe imprimanta calcula forului, este redat mai jos Bie 7-0, “fol 0-080: Say) 81,560.) 0. 218.-7,0).- 0; — 60: OF hOireeie= net O--tol at 760) 0. 0, —1. 31. 1870. 0. 60. 0-18 8-18 42 0. 0. ae Ot Or SrOr Ort Gl Oe1201 OO) ee ah roar ce, X(1) = 0.5375605 E + 01 X(2) = 0.2108890 E + OL X(8) = 0.5375606 E + 01 X(4) = 02108890 E + 01 X(5) = 0.0 X(6) = 0.1910405 E X(7) = 0.1910405 £ Heuajia 1 Vesiicare —0.1525870 E — 04 Ecuafia 2 Verificare —0.4566637 E — 04 3 Verif —0.1525778 E — 04 fia 4 Verif —0.4577687 F — 04 Eewafia 5 Verif Ecuafia 6 Vetificare —0.1068115 E — 03 Eenatia 7 Verificare —0.1068115 E — 03 Primele 7 tinduri de cifre repet datele din cartele si reprezint matricei coeficienfilor nectmoscutelor si a termenilor liberi. Pe prima linie an fost tipirifi coeficienfii necunosentei x, ultima cifri fiind termenul liber al primei ceusfii, In contimuare sint date valorile necumoscutelor x sub forma X(1) ... X(7). Se observa cé datele numerice cuprind sinibotal £ +01, 2+ 02 sau #— 04, B — 09 ete, Acest simbol indica faptul c& rezultatul obfinut ca valoare numerica trebuie inmulfit cu 101, 10? sau 10-4, 10-* etc, Astfel X(I) = 05375605 E + 01 0.0 > X= 5,375605 =i, X(2) =0,2108800 £401 > X,= 2.108890 =i, X(3) = 0,5375605E 401 + X,= 5,375605 =i, X(4) = 02108890 +01 > X,= 2.108890 = i, X(5) = 0,0 > X=0 = $5 X(6) =0,1910405 £ +02 > X,=19,10405 =i, X(7) =0,1910405 £ +02 + X,=19,10405 =i, 155 Mig. 455,Urmitoarele date tipirite de caleu- Jotor pe imprimant& dau rezultatele ve- tificarilor ecuafiilor dupa inlocuirea nu- merici a necumoscutelor. De exemplu, fnlocuindu-se in prima ecuafie valorile bfintte ale necunoscutelor, se obfine eroarea — 0,1525879 E — 04, respectiv © diferenfi “fai de valoarea 0 de — 0,0000152. Se vede imediat c& diferenfele mumerice sint neglijabile. Cu valorile obfinute astfel pentru curenfii de ochitri se obfin si valorile mumerice ale cnrenfilor reali prin superpozifie, conform metodologiei cunoscute. Z=2,=2,=5+ 5; c di circuital electric din figura 4.46 cu urmitoarele date: ees = 2 120 sin (ot +=); Z, = 2, = 10); epee = Wf 120 sin (or — =); Z=2Z,=—10j 7,20) fq = {2+ 120 sin ot. SA se determine expresiile curenfilor din Jaturile cirenitului Rezolvare 7 Aplicindu-se metoda curenfilor de ochiuri, se calculeaz’ in prealabil ‘expresiile in complex ale impedanfelor totale Z, si ale impedanfelor comune Z,, finind seama de sensul ales al curenfilor de ochi Zi, conform figurii: Zu =Z,+2Z,4+ Z=5 + 5j — 10j + 10) = 54 §j. Zag = Zt Ze + Zo = 10} +105 +545) = 5 +5}. Zu = Z, + Zo + Zy = 10j — 10] +5 + 5j =5 + 53, Za = Z, + Ze + Z, = 10j — 10j + 10) = 10j. tod Dia ee el Z Zy = 10}; Zia = Zee Zu = Za= BE, = E, — E, + Ey = 120) — 120 — 120j = —120. EE; = E, + E, = —120j — 120] = —240). 2B, = B, — B, = —120j — 120. BEi = E, = 120. Sistemul de ecuafii in complex al circuitului, conform metodei curenfilor de ochiuri, este urmatorul : (5 + 5i)Z, + 1O4L; + 104; = —120. OIL; + (5 + 55)L5 — 10jZ, = —240 j. 10jZ; + (5 + 5i)L, — 10jZ; = —120 — 120}. 10jL, — 10)L, + 10iL, = 120 Sistemul poate fi scris sub forma simplificati: (Li), + 251 + 237; = 24 4, + (1 + Ls — 2iL, = — 48}. OiLs + (1 + i) — 240; = —24 — 243, Wik +i = 12 Sistemul de 4 ecuafii cu 4 necunoscute in complex fiecaze din ele o parte reali si una imaginara, R= ti% GX tik L=Xs+iXes La poate fi seris: (LF i) + 4X2) + 2i(Xs + 1X.) + 2H(X, + jX.) = 24. 25(X_ + 4Xa) + (1 + 5)(Xe + 1Xe) — (Xs + 1X) — 483 —2i(Xs + Xe) + (L + (Xs + 1Xe) — 2j(X, + 1X.) = —24 — 24). H%G + 5X2) — (Xs + 4X0) + 1 + 5X.) = 12. Sistemul de mai sus, format din 4 ecuafii in complex, poate fi scris sub forma a 8 ccuafii cuprinzind cele 8 necunoscute X, .... Ng. . Pentru aceasta, se desfac parantezele, se egaleazA partea reali a exprosici din membrul sting al fiecirei ecuafii, cu partea reali a membr Evident, acceasi operafie se efectueaz $i pentru coeficienfii partilo Se va obfine astfel_un sistem cu coeficienfi si necunoscute (3, reale, dar cu un numar dublu de ecuafii fafa de sistemul cu coefic necunoseute complexe. Se obfine deci X, — X,— 2X, — 2X, = —24 Xi, + X, + 2X, + 2X, =0 2X, + X,— Xi +2X,=0 2X, + X,+ X,— 2X, = —48 2X,4+X;—X_4+ 2X, = —24 2X, +X, + X_— 2X, = —24 —X,+X.— X= 12 X,—X,+X,=0 Resultatele obfinute pe imprimanta calculatorului sint urm% (cu formularul de date completat conform modelului din figura 4.84) iXs Dt 0 2 0 Oe AO Teele Fee OR 20" 00-2. OSE 0, Oiga = Bison. ea8i210,5 a2iG andes Onze OF Des Ort fea oe Gas 0Rde One =san: OR 20! Oe 2 earls 1H sO aeas 94. Qi 05 en, Ul ulin — 2) Sued: 0710) een 0/0h 20: he) 80 1 1D B00) 201 1 0), 7 Ts Oa, 158aa Ay eS RAT aa 3] X(1) = —0.2982410 E + 02 X(2)— 0.1446243 E + 01 X(8) = 0.9459267 E + 01 X(4) = 0.8755718 E + 01 X(5) = 0.6175889 E + 01 X(6) = 0.1055374 E + 02 X(7) = 0.2364819 EF + 02 X(8) = —0.1239089 E +. 02 ECUATIA 1 VERIFICARE 0.1525879 E — 04 ECUATIA 2 VERIFICARE 0.0 ECUATIA 3 VERIFICARE 0.0 ECUATIA 4 VERIFICARE 06103516 E — 04 ECUATIA 5 VERIFICARE 0,3051758 E — 04 ECUATIA 6 VERIFICARE 0.152879 E — 04 ECUATIA 7 VERIFICARE 02193451 £ — 04 ECUATIA 8 VERIFICARE 0.0 Curefii de ochiuri vor avea valo: i= Xi 4+jX,— —29,8951 + j1,446243 X, +iX, = — 9,459267 +. j8,755718 X, + iX_ = — 6.175889 + j10,55374 X,+iX,— 23,6819 — j12,39089 Curenfii reali din circuit se determina prin superpozifie, conform metodo- ogie!_cunoseute, 4.17, Un receptor trifazat, format din 30 de limpi cu incandescenfi, egal srepartizate pe cele trei faze (montate fiecare intre fad si mul) este alimentat de la o sursi trifazati de tensiuni simetrice, 3 x 880/220 V. Stiind c& puterea unei limpi este de 100 W la 220 V si c& nulul are o im. pedanga neglijabil’, si se determine valorile curenfilor de faz si st se facd vetificarea prin bilanful puterilor. rg Resolvare Deoarece conductorul de nul are Zy = 0 si respectiv Vy — oo, rezult din selajia 4.45, Uyo = 0, Din datele problemei se obfin: Uy __ 220° Site cea et ee aod To- 100 =4840. 160Receptorul find echilibrat cu Uyo = 0, si Ty = 0. Puterea activa debitat de sursi: P, = 3U;1, = 3-220-4,545 ~ 8000 W. Puterea activ’ con. sumati: P, = 3R7? = $.48,4-4,545* — 3000 W. 418. Considerind receptorul trifazat cu datele din problema 4.17, st lexuine carenfii pe faze gi curentul din conductorul de aul, in cazul intreruperii fazei a treia. Se vor verifica rezultatele objinute prin bilanful puterilor. — Rezolvare Ca gi in cazul precedent, Zy = 0 gi deci si Uno = 0: R= R= 2h 2" _ aan, iar Ry = deoarece faza a treia este intrerupti. Expresiile curenfilor vor fi in acest caz: Iya a a 4545; I, = 4,545 a si I, = 0. ya=hth += 4545 (1+ at) = 4545 (5 — j Py = 2Uy Ty = 2+ 220 - 4,545 = 2000 W. P, = 2K, I} = 2 - 48,4 - 4,545 = 2000 W. 4.19. Un receptor trifazat este format dintr-un rezistor de rezistenji R = 229, montat intre faza 7 si nul, o bobina de inductivitate L = 2? ire faza 2 si nul si un condensator de capacitate C = 1% yp, montat intre faza 3 si nul. Receptorul este alimentat de la o sursi de tensiuni trifazate simetrice de 3 x 380/220 V. Considerind conductorul de nul de impedanta negli determine curenfii din faze si din conductoral de,nul, bilanful puterilor, diagrama de fazori a tensiunilor si a curenfilor. Siise determine, de asemenea, valorile curen- filer si in cazul cind conductorul de nul are Zy=05 +05 i. Rezoloare Se determin’ valorile impedanfelor (figura 4.47) u 161 n= 3 =10; eo eas aiene oes (eee ee gem ier ae 3 — ii sala Sagpeaywe\ Gy i ee vin oe eect fFigwian se dstermind. puterea aparenti complext: S—= Ul} + Uli + Usls S = 220-10 ++ 229 (— 4 ay 2) + 220a(—11 3 + Hi) P=3REP=22 -1o=2290 Ws 0 aoxr = ae 10-22% = — 2420 var. Diggrama de fazer te eB Un #0 st semat: 220 220at 2200 we Uses + Uas¥a + Uae 2 90} Uxo = TVRs eet e Wrer hehe | Lt = 71% —1,7 y= ¥a(U sy — Uno) = 2 (220 + 7,125 -| 11.75) = 10,824 + 0,53 3 a a Ta= ¥a(Uao— Uno) =) (22002 + 7,125 + 11,73) = — 8915 + 5.144) ¥s(Ce0 ) b ) ‘ = 7,125 + 1,73) = — 20.17 — 10,36} 1= Yao Uae) — ag C0 9 + 7.125 + Iy=Lt+L+1s=—18,761 — 4,68). Diagrama de fazori este data in figura 4.49, Pig, 449. 162__ 4.20. Si se determine curenfii si puterile absorbite de receptorul trifaz indicat in problema 4.19, in cazul cind conductorul de nul este intrerupt si in cazul cind gi faza 1 este intrerupti. Rezoluare in cazul cind conductorul neutru este intrerupt se objine. Zy = co, respectiv: Yy= 0. Sa — 244 + 48 j. Z, = ¥i(U10 — Uno) = 21,1 — 6,7 I, = ¥a(U20 — Uno) = —16,9 — 6,7 1, = ¥s(Us0 — Uno) = — 4,2 + 13, Evident Ty = 0 (figura 4.50) Se determinA puterea aparenti complex S = P + jQ S= Wao — Uso)lt + (Woo — Uno)Lt + (Uso — Uno)Z$ = 10780 + 4630 j. P = Rl} = 10 780 W si Q = X41} — X41} — 4630 var. La intreruperea fazei 7 rezult’ Y, = 0 si I, = 0. cu Ty = 22,13 A. cu I, = 18,17 A. cu I, = 14,09 A. Rezult Uno = Uikst Yas 4 uU, ays 100 + 570 j. 1=0; 1,= 22540 = —38 gi 1, = Setar 38; : Z Jy =0 (figura 4.51). 163 Se determina puterea aparenti complex S: S= Uso — Uno) 15 + (Cao — Uno)l3 = 1440) = P +0, P=0 si Q = Xelf — Xelf = = 1440 var. 421. O linie clectrick trifazati, avind impedanja pe fazi Zune = 0.1 + “£01 j, alimenteazi un receptor trifazat format din 93 de impi descenfi, repartizate in mod egal intre cele trei faze si nul si un motor asincron trifazat de putere P = 30 kW, la cos @ = 0,8. Tensitunea nominal Ja receptor este de 3 x 380/220 V. Stiind c& puterea unci limpi este de 60 W ia 220 V, si se determine curenfil absorbiti de Limpi, de motor, curenfit totali din linic, tensiunea Ja sursi, cliderea de tes puterilor, randamentul si diagrama de fazori Tor. Rezolva re Schema clectrict este dati in figura 4.52, @. Lampile cu incandescenfi reprezint& pe fiecare faz un rezistor de rezistenfi echivalent& : 2208 _ 48.400 R= SB a0) 60 Rezult 2 220, = 3a? si = by, = Bt = BE = 8; Lup — 0 i Lay = 3 8. Curentul absorbit de motor: i P 5000 _ 57 A TVsT, ce VS 380-08 si In = Ixy (cos @ — i sin @) = 45,6 — 34,2 j,TiyA5.6 — 84,25; Toy = Liya” si Toy = Dya- Carenfii total Tinie au valorile: L=h,t+hy =8 + 456 —342j= I=, + In, = #486 — 34, Ly = Tn, + Toy, = 2(48.6 — 94,2 48,6 — 34,2 j, cu Tinie = 59,5 A; Sistemul de ecuafii ale curenfilor si tensiunilor fiind simetric, 1 a pe 0 singura faz, de exemplu faza inti, Caderea de ten AU, = Zune Ty = (0,1 + 0,1 3)(48,6 — 34,2 j) = 8,98 + 1, Tensiunea la intrare (la capitul de alimentare a li Uf == Uy + AU, = 220 + 8,28 + 1,44 j = 228,28 + 1,44 3. de fazori a tensiunilor si curenfilor este dati in figura 4.52, 6. mina puterile consumate de receptor: Pa = Py + Py = 33-60 + 30.000 = 31 980 W; Qssec = Oe = Py tg ¢ = 22500 var. = BRiinie Tinie = 3 -0,1-59,5% = 1059,5 W; Randamentul liniei : Pree 31.980 = 0,967. arse ae ae 31980 + 10595 Se determin’ puterea debitat& de sursi : P = Pru + APinie = 33 039,5 W; O = Qne + AQiinie = 23 559,5 var, ca verificarea: S = 3U; Tf = 3(228,28 + 1,44 j)(48,6 + 34,2 j) = = P+ iQ = 33089,5 + 23 559,5 j. 4,22. Refeaua clectrici trifazati dati fn figura 4.53 are: Ry = 100, Rz=5 2, R,=109, oo Olas Ge Lye =59, =WOsiZ,=14) Stiind ci refeaua este alimentat’ de la un erator sincron trifazat cu tensiuni simetrice 3 x 380/220 V si cu f= 50 Hz, Fig. 453, se cere determinarea curenfilor din faze si din conductorul neutru. Rezolvay Se determin impedanfele fazelor = 1,46 — 40,34 Fg 220 — 146 + 40,345) — 25,888 — 517.82; (220 a* — 1,46 + 40,34 j) = —11,146 — j 14,966; =< ne (220 a — 1,46 + 40,34j) = —34,18 + 11,888) -5 Iy = Ih + Ip + Ip = — 19,438 — 20,898 j. 166© refea electric’ trifazati avind data in figura 4.54 are impedanfa eZine =2+15) si Ry = 100, R,=59, R= 150, Lo= 1-00, Ly =50, + = 2 9 si Zy=1 415i. find cA refeaua este alimentaté de Ia un iettive, de valori efec- bilanfal. puterilor ai ductorul de mul este intrerupt. Rezoluare Se determin impedanfele in complex tet 185 =7 + 65; = 1045 +59) +2415 j= +15 j. 5-5 Co Pky =e; Yy=0 st Ty = 05 See ee SS = — 146 — 86,8 j. Uw — Uyo _ 200 + 14.6 + 568 a 2204 146 + 85.8 j = 23,9 — 982}, cu = 25,8 A. Se Sn 57,5), cu 1 A es 220 > 41 V2) 4 14.6 + 8533 _ %f 2) i = —15,05-++17,32j, cu, = 23. 6875 Rezulta tensiunile la bornele receptorului: Uy = Uy — AL = Cy — Uso) — AU = 172.07 + 70,59 5; Us = Usy = AU, = (Way — Uno) — AU, = —88,95 — 84,925 j; U;, = Way — AU, = (Uso — Bo) — AU, = —39,82 + 264,745 5; 167 de valori efective: {j=184v; U= 124.V; si U,;= 292 V. Se determin’ puterea aparent& complex4 debitata de sursi: S = Usol? + Usalt + Unalt + S = 220(23,9 + 9,82 j) + 220 (—0,5 = eo) (-8.85 +75 i) + 220(—05 + 7¥8\(—15,05 — 17,32 S = 14 020 + 2060j = P+ jg. Puterea activi P si puterea reactiv’ Q se verifici prin: +5418) + Rill? + Rel? + Rel? = 14 020 W, Q = Kunis Tt + He + 18) + Lawl? — in care: Tg < 13 + LyoIs*= 2060 var, ae R 4.24, Un generator de curent altemativ trifazat alimenteazé cu tensiuni simatrice de 3 x 380/220 V un receptor montat in triunghi, cu impedanfele 2y_= Zug = Zn = 12 + 16 j. SE se determine curenfii de faza]si de Enie, Sa se traseze diagrama de fazori a curenfilor si tensiunilor si s se faci veri ficarea tezultatelor obfinute prin bilanful puterilor. Rezolware Se determin’ curenfii: Uy __380 fig = OS 2a) + a yee =70-4i). SU On gl fe Ta = a BO 4) t= Lest In= we F6—4ia—lee myie] 8 de valori efective: Ty: = Tay = Iq = 19 A Curenfii din Tinie au expresiile : = In — In = Lal — a) = 3,952 — 32,642 j, y= ath si = ah sistemul fiind simetric. 168Diagrama de fazori a tensiumilor si curenfilor este dati in figura 4.55 in care tensitnile de linie am fost-repre- zentate prin fazori cu punctul de apli- cafie comnn, in plannl complex, Veri- ficarea prin bilanful puterilor se face calculind puterea aparent complex : S =U yeliet Unslis + Unslin = 30 oLiss Se 380) 2 (8 - 4j) = 12 996 + + 17328 j = P +i9. P = SRP = 3.12.19 = 12996 W. Q = EXIF? = 8-16-19" = 17 328 var. eae 4.25. Un generator de curent alternativ trifazat alimenteaz4 cu tensiuni simetrice de 3 x 380/220 V, Ia frecventa f = 50 Hz un receptor montat in triunghi, format dintr-un tezistor de rezisten}i Ry — 880, o bobink de inductivitate Ley = 2? 1 si un condensator de capacitate Cz, = 2° wF. S& se determine curentii de faz gi de linie, bilanful puterilor si diagrama de fazori a tensiunilor i curenfilor. Rezolvare Se determina impedantele complexe : 2ay = Ry = 38; Ziq = jL go = * 10 xj = 205; 1 Aon iiatin E ea foals See op ate Cao 1 500 yi eat 10-F- 100% Rezulté expresiile curenfilor de faci 16,435 + 9,5 j; 16,485 — 9.5 j; cu valorile efective: Ii, = 10 Az Isp = 19 Az In = 19 A. Se determin’ expresiile curenfilor de linie L= La — In = 26,435 +955; Ie= In — Le = — 26,435 + 95 j; In=In—In = —19 i. 169 Se determina puterea aparenti complexa : S= Unslis +Unlis + Unilin S = 380 10 +-380(—05 — 198) 19(-05;- 8) + ae 2. +.880(—05 +iZ)o(-8 +108)= Se verificd puterea activa si reactiva consumata: P = Ryl% = 38-10? — 3 800 W. Q = Xaslis — Xq1h = 20-19 — 20-19" = 0 var. Diagrama de fazori este data in figura 4.56, 426. Un motor asincron trifazat functioneaza la tensiunea de 380 V si absoarbe 0 putere de 10 KW la cos ¢ = 0,8. Sa se determine tensiunea de alimentare la bornele de intrare a liniei ce furnizearA energie electric’ moto~ rului dat. Linia are o Iungime de 2 km cu R = 5-10-* O/m si X = 3.18 -10-* O/m. Se cere, de asemenea, diagrama de fazori a tensiunilor si curentilor Rezolvare Se determina curentul absorbit de motor Ty = oP tO Sle Sceeatene Sessa! sau exprimat in complex pentru faza 7: Ly, = T(cos — j sin g) = 15,2 —j 11,4. Sistemul fiind simetrie si echilibrat, calculul se face numai pe o singuri faz, respectiv faza 7. Impedanfa liniei : Zy = R$ 5X = 2108-5-10- + j-2-10°-3,18-10-6 = 0,0064 j. Cliderea de tensiune pe linie: AU), = GZ, = 15,273 — 11,308 j Rezultd tensiunile : = 220 + 15,278 — 11,273 j Uy, = 285,38 — 11,3}, cu Uy, = = \235,F + ILS = 236 V. Fig. 4.56. U,, = 8 Uy, = 408 V. 170Lon ty Ye Hig. 4.57, Diagrama de tensiuni si curenfi pe faza 1 este dati in figura 4.57. 4.27. Un receptor este constituit dintr-o instalatie electric cuprinzind 60 limpi cu incandescenfa de 100 W fiecare la 380 V tensiune de utilizare si un motor asincron trifazat de P = 38 kW la = 0,95 si cos o = 0.8. Receptorul este alimentat printr-o linie cu impedanta pe faz% Zyyie— 0,1 - +. 0,05 j conform figurii 4.58. Tensiunea de linie la receptor este de 380 V. Se cere 'si se determine curenfii absorbifi de motor si de instalafia de Iu- mind, cdderea de tensiune din linie, tensitinea de alimentare a liniei, bilanful puterilor si diagrama de fazori Rezoloare , Deoarece receptornl este echilibrat, calculul se face numai_pentra o singuri faz, faza 1. Se determin’ curentul absorbit de motor Iu: ep nay ten 5 9.000, YB Gog YS- 880- 08-098 ia =76 A, Iatind in origine de faz tensiunea de fazi Uy, rezulti: Lar = 76 (cos 9 — j sin ) = 76(0,8 — j 0,6) = 60,8 — 45,6 j. Rezistenfa intre faze a celor 2 becuri ale instalafiei de lumina este: R, =" = 7220=R,, @ 2100 Rig = Row Rezistenfele Ry,,, Rig si Ry, montate in triunghi sint echivalente cu trei rezistenje R,,, Rr, si Ky, montate in stea, de valori egale intre ele si egale cu: Curentul absorbit de instalafia de lumina, pe feza 7, este — 2 914 A, in fazd cu Uyy. a 2406 24,06 = Curentul in complex pe faza 7, din linia de alimentare, este: Ty = Tae + Lin = 60.8 — 45,6 j + 9,14 = 69,94 — 45,6 j, cu valoarea efectiva I, — 83,6 A. Ciderea de teusiuue din linie se determing prin: AU, = 1Zyinie = (69,94 — 45,6 j)(0,1 + 0,05 j) = 9,274 — 1,063 j RezultA tensiunea de alimentare a liniei: Uy = Uy + AU, = 220 + 9,274 — 1,063 j = 229,274 — 1,063 j Paterile active si reactive consumate se calculeazi prin: P= Py + Py + APiinie = 40 000 + 60-100 + 3-0,1-83,6% = 48 091 W. Q = Ose + AQrine = 30 000 + 3-0,05 -83,6 = 31 046 var. Rezultatele se verifick in expresia puterii aparente complexe: S = 3U} It = 3(229,274 — 1,063 j)(69,94 + 45,6 j) S =P + jQ = 48091 + 31 046 j. Randamentul lini ee Peay 46.000 1 ut Pet MLiie 48091 Diagrame de fazori pentru faza 7 este dati in figura 4.59. 428, Instalatia clectrick dat’ in figura 4.60 este alimentaté cu t simetrice 3 x 980/220 V. Fiind date: Zip = Zig = Z,=9 +3}; Z Zig = Zig = 18 + 15] Si Zine = 1 Sa se determine curenfii de in cele dou’ receptoate, curenfii din linie, cAderea de tensiune din dilanful puterilor. 1 Rezolvare : Cele don impedanfe trifazate ale receptoarelor montate in triunghi se transfigureaz in stea. Se obfin expresiile: Baa = 8-34); 2-4=4=F 5-645), Fig. 4.60Se poate deci calcnlla impedanfa echivalent& a tazei 7: Z= Az a+Z Sistemnl find cchilibrat, rezult: Zy = Za = Ly = 2.08 + 0,38}. = 2,08 + 0,93}. Curenfii de faza : y, 220 L=— 4 _ = _ ™ _ 598 _ 93,8;, SOP Zui Ope ysoyeh See | OL de valoti efective : L=al, i Lal, h=h=h=608 4 CAderea de tensiune pe faza 7 este: AU, = Zine L, = (60,8 — 33,8 j)(1 + i) = 84,6 + 17). ‘Tensiunea la borele impedantelor Z’ si Z’ pentru faza 1: Uiy = 220 — AU, = 195.4 — 17 jj, iar pentru fazele 2 si 3: Uy = a° Use si Ut, = aUig, cu valoarea efectiv’ U} = 196 V. Expresiile curenfilor din receptoarele Z’ si 2” sint : pean ea deir ee ster slasigd a. Da a 186i; Ramo h si Lmodt, =i i ee ge BAST 918—152j—h—K; Rathi tman. Curenjii din fazele receptoarelor sint: E-fi-fi =I, — B= Ia — Tn Analog|si pentru curenfii Z/, Ii’ si Ij’. Rezulta: Hy =22,5— 10,77}; Lis = 12,63 — 88); Ing = Eig; = 25; Ia = alia Feel Puterea aparent% complex primits pe 1a borne: S = 8Uyolf = 3-220(50,8 + 93,8 j) = 98 254 + 22 308 j = P +50 si cea consumat’ de receptor: S! = 3 Usl¥ = (135.4 — 17 j)(50,8 + 33,8 j) = 22 300 + 12000 j = =P +10. 173 a Se verified usor: oa Z ta APyinie=10954 W $i AQhinie= 10 308 var. a Zs 4.29. Doud receptoare cn Zi =Z; = aS z, = Zi = 20 +253 si respectiv Z' = Lb, = 2! —Zy —6 + 8 j sint alimentate Zi printr-o Bnie avind “pe faz Zuni, = a =1-+4j, Sursa de tensiuni trifazate simetrice este de 3 x 380/220 V, Punc- Fig tele neutre ale celor dow’ receptoare sint legate intre ele printr-o impedanfi Zy = 2 + 2], Se cere si se determine curenfii din receptoare si din linie, curentul din impedanta Zy si puterile debitate si consumate. Rezoluare Sckema electric este data in figura 4.61. Receptoarele find echilibrate si tensiunile simetrice, punctele nevtre ale receptoarelor au potentialul nul si, ca atare, y= 0, independent de valoazea impedanfei Zy. Determinarea curenfilor prin metodele cunoscate ale sistemelor echilibrate dau urmitoarele tezultate Ky = 203-2425; =a si aly Li = 625-8); Ty =e’ si hi = aly. ‘Tensinea fazei 7 la bornele receptoarelor este: Taw = Ure = 101.3 + 2,14 j. Puterile debitate de sursa de tensiune sint: S =P +iQ = 3000 + 3740). Puterile consumate de receptoare sint: ) +i! +.Q”) = 2480 + 3220 j. Sassy aes Pierderile de putere activi si reactiva pe linie sint date prin: AS = APiinis + jAQiinie = 520 + 520 j.- 4.30. Dow receptoare trifazate echi- 4 3 Hibrate au Zy, = Zyy = Zy = 18 — nm — 15 j si respectiv Z, = Z, = Z, = LE —6 +8 j. Receptoarele sint alimen- i tate, prin doua Tinii separate (figara 5 4.62) cu Zi, =1+0,5j si tespectiv Zi = 1-47, de la o stirs de tensiuni trifazate simetrice 3 x 380/220 V. Se cere si se determine curenfii din 174cele dows receptoare si din finiile de alimentare respective, tensiunea la bornele receptoarelor si bilanful puterilor. Rezolvare istemul fiind simetric si echilibrat, calculul se va face numai pentru fain 7. Tmpedanja echivalenti a receptorulul in stea impreuna cit linia aferenti este: Zy = Zi + Zy =6+8j+1+j=749j gi curentul: = 119-153}, Iv=E'= Z, de valoare efectiva: Ij’ = 19,4 A. ‘Transfigurind montajul in triunghi al receptorului cu. Zi = Ze = Za, = = 18 — 15 j, sezult’ ie ee i a e a 8 Impreuni cu linia de alimentare aferenta: Zn = 24 Z=6~$4+1405j=7-45j gi i ee er ae Eee ean ae Curentul debitat de surst, pe faza 1, este: L=h+ Ly = 34,16 — j. se determina prin: — 0,5 j) = 15 + 25,43 j; AUY = Z/1' = (11,9 — 15,3 j)(1 + j) = 27,2 — 3,4 j. le la receptoare sint Jy = 220 — 15 — 25,43 j = 205 — 25,43 = 220 — 27,2 + 3,4 j = 192 43,4 j, Caderile de Puterile S = 3U,o1¥ = 3-220(34,16 + j) = 22546 — 660 | = P +50; SY” = 3Uyol;'* = 3-220(11,9 + 15,3 j) = 7854 + 10098 j = P” + jQ’ 5 =8U, hi" =3- = 14718 — 9438 j = P+ Se verifici puterile P’ = BRiIt +3 PY = SRYTy? © 4 3-6.26,6 = 14718 W 9.4* + 8-6-1948 = 7 854 W. 175 4.31. O instalafie electrici trifazata avind schema din figura 4.63 cu Zy= 20410 j, Zy = 10+ 20 j, Zu = 15 +15 j este alimentat de ta o surst de ten siune de 3 x 380/220 V printr-o Tinie cu impedanfa de faz Zjinie = 1— Se cere si se determine curentii de faz si de linie, tensiunile la bornele receptorului, puterea debitati si pierderea de putere pe linie, Rezoloare Se face transfigutarea impedanfelor receptorului din triunghi in stea, impedanfele transfigurate find astfel conectate in serie cu impedantele liniei. Se obsin: ——2nZ © Zag Zan + Zan Zs Se determina tensiumea Uxo, finind seama ci Zy = yp = 18,4 + 813 j. Rezult& expresiile curenfilor din linie: T=Y¥.Uio — Um) = 18,165 — 14,982 j; I, = ¥ (Ua — Uno) = —26,647 — 7,078 3; Is = Ys(Uso — Uno) = 8,482 + 21,46 j. Caderile de tensiune pe linie vor fiz AU, = Zael's = 32,547 + 3,783 5; AU, = Ziniels = —19,569 — 33,725 j; AUy = Zyuels = —12,978 + + 29,942 176‘Tensiunile stelate 1a receptor sint date de relafiile : Tay = Usy — AV, — Us = 169,05 — 85 §; Uty = Usy — AUs — Uno = = —108,83 — 187,6j. Usy = Uso — AU, — Uo = —115,4 + 128,8 j. ‘Tensitmile de linie 1a receptor sint date de relatiile: Dig = Uiy — Usy = 277,88 + 152,5 j; Us = in — Us = 6.6 — 316.4 j; Ugg = Ugy — Thy = — 284,45 + 163,88 j. Curenfii din impedanfele receptorului au expresiile : = 14,165 + 0,56 j; Ins = ie —12,52 — 6,59 j; Tn = 28 = —4,05 + 14,95 5. Z Se determin pnterea debitati : S =Ungl# + Unt + Unol# = 11 448 + 107905 = P +10, tespectiv P = 11448 W si Q = 10790 var. Pierderile de putere pe linie vor fi: AS = AUT + AU,I3 + AUST; = 1830 + 1830 j = AP + jAQ, respectiv AP = 1830 W si AQ = 1830 var. 32. Un receptor in montaj stea, cu impedanfele pe faze egale, Z, =Z, =Z, =10 + 15; este alimentat de un sistem de tensiuni trifazat nesimetric, avind urmatoarele valori efective ale tensiunilor de linie: Typ = 220 V ; Ung = 150 V $i Us, = 180 V. Se cere s& se determine curenfii absorbifi de ‘receptor si puterea absorbit: Rezoluare Pentru determinarea expres complex ale tensiunilor nesimetrice date se calculeazi, conform figurii 4.64, unghiul < prin relatia wy eS Uys = 220; Dy = 150(— cos 2 — j = 081j) = —87 — 121,5 j; Ua = Tis — Up = —183 + 1215 j, = 150(-0,58— 2 12 — Blectrotabntes = Propteme 177 Cu tensiunile de Jinie calculate mai sus se determina tensiunile de fazi aplicate receptorului, conform relafiilor 4.65 Uyy = S2= 2 — 118 — 405); Usy = Ze = — 102 — 40,5 j: —16 +81 j I= = —5 +346], cu [2 = 61 as h= awe 3,24 + 3,245, cu I,= 4,65 A. Puterea consumati de receptor este: S =P HiQ = Vay lt + Vay TE + Uy Ty = 1188 + 1787 j. Diagrama de fazori a tensiunilor si curentilor este data in figura 4.65. 4.33. Un receptor trifazat in conexiune stea, avind impedanf ‘le egale fe SA se determine curenfii folosindu-se metoda com- din fazele receptorului si din conductorul de n ponentelor simetrice. Rezolvare Folosind relafiile 4.70 se determina comp. Jor de fazi: simetrice ale ten: ntel Vy = 5 Us + Vs + Va) = 4 (150 — 180 j +210 j) = 50 +10); Vga 4 Vitale +at¥)=+ (150 — aj 180 +34 j 210) = = 50 —aj60 + a°j 70; Yj=7 Utes +a) = + 150 — aj 180 + aj 210) = = 50 — a4j 60 +a j 70. 178Se determina sistemul direct de curenfi: vee aera ; Lg = Ff = 5, (60 — 60 aj + 20a) =5 — 6aj + 702 = a%(5 — Gaj + 7a*j) = —6j + 7aj + 5a®; Iy=* eee — 60a") = 7j — 6aj + 5a, Pentru determinarea sistemului de curenfi omopolari se foloses dati tn figura 4.66, Se observa chy fs CmoPrias se foloseste schema ca: curentul din conductorul neutru va fi: + G0 + Gj) = 10 +2}, cu ly = 102 A. Curenfii absorbifi de receptor vor fiz L=Iy+lu+I1u 2 , a + 5 — aj + 722 +5 + 7aj — Gatj T= + (40 —}), cu Z, = 138 A; Fla nee lage C42) 6) +705 + 5a? — 6j + 5a + Zatj I= 3 (-5— 553), cu I, = 184 A; ZemIu tls + Ty = S48 + 7j + 50 — Gari + aa +7) — 6aj + Sat Pp 3 T= 5 (—5 + 623), eu I, = 207 A; ares| yth+h+h Hig. 4068. 179 ees 4.34. Se consideri un cuadripol cu urmitorii Zi 26 paramettii: A=1+42j, B= 40, C=O1 si = D=1— 2}. Se cere si se determine elementele 2 4%) schemelor echivalente in x si ‘T. Aezolvare Fig. 4.67. Conform figurii 4.67 se pot scrie urmitoarele eee Us = Zals — Zell, 1) Din ectafia a doua rezulti a eel Bae cu care expresie, introdusi in prima ecuafic, se obfine Z0)Ia WiFi +2) Vet er + Zeer + Z,) — ZiUle Rezult& deci, wesiile in complex ale ten: funcfie de expresiile tensiu curentului la ies (Zs + ZZ, + Z,) — Zils Prin comparatie cu ecuafiile generale ale cuadripolului rezulta : 4=241; B=2442,42,; C=1;p0=241 Ze Zo Sy ky ee ile de mai sus paramets a T si anume: Cu valorile numerice date se obfin urmétoarele valori: Z=10, Z,=20j si Z,——i, uadripolul echivalent in T va confine o rezistenfa Ry = 102 reactanfa inductiv’ X, — 20 Q si um condensator cu reactanga a = 20 2. De observat ci aceleasi rezultate se pot obfine si prin aplicarea direct a relafiilor 4.90 si 4,91 180Conform valent in = h=GY, +1 l= figurii 4.68 pentru cuadripolul echi- se pot serie urmitoarele relafii si U=U.+Z0. —UYs+1 Prin rezolvarea ecuafiilor obfinute mai sus in raport eu U; si I, se obfin relafiile : FR = (1+ ZY¥,)Us + ZI, T= (21 + Yo + ZY,Y.)Us + (1 + ZYi)Ie Rezulti, comparativ cu ecuafiile unui cuadripol general, relafiile 4.92 si anume : 4.35. Si reprezentat de asemenea, si se determine impedanfa caracti Rezolvare La fun intrare, se La funcfionarea in scurtcircuit, cu a axe; obfine : si mmeric Z=40, Y,=4 = 0,05 j si ¥Y, = — 0,50 j se determine paramettii A, B, C si D pe in figura 468cu:Z — 10, Y,=017 4 ¥, ich obfine : a Be oz, Lee Yt Ya+ Ez Festi peer ae an ele fered Tn ot Cem “Vay. Ve Tilyg Btetiee poner tru cuadripolul in x = —0,1j. Se cere, @ cuadripolulti dat. ionarea in gol a cuadripolului, cu alimentarea prin bornele de jmenilprin bornele de intrare, se 181 Din relatiile de mai sus, folosind si ecuatia de reciprocitate a cuadripolului, se determin’ para- \y, metrii complecsi ai cuadripolului dat si ecua- ? fille sale : A=1+2¥,=1-j; B=Z=10; C=¥,+¥,+V¥.2Z=01; D-1+ 24-147; U,= (1—jU, + 102, 1,=01U,+(1+)L. Impedanfa caracteristick este dati de relafia 4.85: A-D4+Jay Desa _ a ct On 4.36. S& se determine parametrii A, B, C, si D ai cuadripolului teprezen- tat ia figura 469 cu: Z,=Z,=Z,=10 j; A=Z,—10, B= Ze— =Z,=—10 j. Rezolvare a re, oe De 4 22st Zt Z) _ 5. Lae ig Att at ez Ze Zee Zale + 23) afetz+ 2] ee SE eee), fu= pat h+ Zale, + Ze) 2 24 q+ 2,4 BO Zot Z,+2y Utilizind si relafia de reciprocitate AD — BC = 1 se obfin urmitoarele valor’: 3 A=D=1, B=0 si C= Ecuafiile cuadripolului se pot serie sub forma =U, i h={Uth 4.37. Se cere si se determine parametrii_ complecsi ai cuadripolului reprezentat fn figura 470 precum si impedanta sa caracteristici. Elementele cuadripolului au urmatoarele valori: Z,= 10 + 103, ig. 4.70. Z,.=5 +5), Z,=5 —5j, Z, = 10 — 10}.Rezolvare = Gta +4) _ 15; CZ, + hat Lat Ly Cu relafiile de mai sus impreund cu relafia de reciorocitate, AD — BC = 1, se obfin urmitoarele valori: A=3, B=%, c== si D== Eeuafiile cuadripolului se pot serie, in acest caz, sub forma: 5 U, = 30, +20 si =U +21 Impedanfa caracteristicd se determinA cu relafia 4.85 SY ase ee o-$+ Vestn 4-2+/aeopei_ NTI ig clectric& de curent alternativ monofazat, cu impedanga alimenteazd dow receptoare montate in paralel, ct izare de 290 V. Primul receptor este format din 8 lampi ca incandescenfi, fiecare lampi avind P, = 10) W la 220 V. Al doilea receptor este format dintr-o impedanfi Z ~ 10 + 20 j. Se cere si se deter~ mine cure teceptoate si din linie, tensiunea de alimentare a liniei precum si capacitatea si puterea bateriei de condensatoare ce ar trebui montata la receptor, astfel tncit factorul de putere global s& fie egal cu unitatea. $4 se caletleze bilanful puterilor i 58 se construiasca diagrama fazoriala, Rezolvare Curentul absorbit de instalajia de Iumind: B_ 8-100 aE = 3,63 A, cu J, = 3,63. E50 S oe Curentul absorbit de cel de al doilea receptor: u_ 20 ee 4h Curentul din Tinie absorbit de cele dows receptoare : l=L+1,=363 + 44—88j=8—88j. = 4,4(1 — 2)) =44— 88 i. 183 Cliderea de tensitme pe linie este dati de relatia MUnte = Zante = 2(1 + ‘Tensiunea de alimentare a W =U + AU jnie = 220 + 45,6 — 1,6 j = 253,6 — 1,6 j, cu U’ = 254 V, Puterile activi si reactiva consumate de cele dowi receptoare sint date de S = UI* = 2208 + 88 j) = 1760 + 1936j; S = P +49. = 33,6 — 1,6 j. fo 1 Rezulta: P — 1760 W si Q = 1936 var, cu tg p= 2=1,1. P Capacitatea necesarii pentru imbunitifirea factorului de putere de la cos p la cos @ = 1 este dati de relafia 4.107: 1760 TDL = 1,98-10-+ F = 198 wF. 100% Pe ie G tee C=z te o—te 0) Bateria de condensatoare pentru imbunStitirea factorului de putere va avea o putere @ — 1936 var si o capacitate de C = 128 uF. Puterea debitat de sursi inainte de imbundtafirea factorului de putere este dati prin : S' = U'T* = (253.6 — 16 j)(8 + 88 j) = 2042,88 + 22,8,88 j, respectiv P’ — 2024,88 W si_Q' = 2218,88 var. Valorile de mai sus sint verificate prin bilanful puterilor P’— ERP = 2(8 + 8,8) + 60,5-3,68% + 10(4,42 + 8.8%) — 2019.88 Ww; Q' = EXP = 2(8 + 8,84) + 20(4,4 + 8,8) — 2918.88 var. Diag:ama fazoriali a curenfilor inainte si dupa imbundtifirea factorului de putere este dati in figura 4.71. ke 4.39. Si se determine se: este de 220 V, ea de tensiune admisibili este de BM%. Linia este monofazata, Rezolvare Conform relafiei 4.104, rezulti : 100: ‘a0% = 21 100+ 300- 10-75 38 2208 Se va alege secfiunea standardizati de 10mm. s=2% =9 mm. 1844.40. © static de pompare pentru irigafii este alimentat& de la un post de transformare printr-o linie trifazata, Iungd de 5 km. Stafia constma 360 KW la un factor de putere cos @ = 0,8. Linic are pe faz’ o rezistenfi de 2Q si o reactanfa inductiva X, —2 0. Stiind c& tensiunea de linie la bornele stafiei este de 6000 V, si se determine tensiunea la bornele postului Ge transformare, pierderea dé putere pe linie si randamentul Rezoluare Caderea de tensiune pe Tinie se poate determina cu relafia 4.105 in care P=360 KW si Q=P tg —270 kvar: AU, —PREXO _ 2900-1084 2- 270-30" = 210 Vv. @- 10" Rezult& tensiunea de alimentare a liniei U’ U’ = 6000 + 210 — 6210 V. Curentul absorbit de stafia de pompare este de: t= roy eases = Pierderea de putere pe linie si puterea debitata : AP = 3RP = 3-2-43,4—=11250W si P’=P+AP = 371250 W. Randamentul liniei : P __ 380000 ~ sr250 = = 0,969; 4% = 96,9% 4.41, Un constumator industrial cn o putere instalati de P, = 510 kW, ‘unefioneazi in doud schimburi timp de 300 zile/an. Factorul de putere nediu este de 0,73 la puterile medi P — 295 kW 3i Q — 274 kvar. Schema je alimentare este dati in figura 4.72. Se cere si se determine puterea bate- flor de condensatoare necesare pentru compensarea factorului de putere a un factor de putere optim, Pierderile specifice de putere activa in orele oa se iat finind cont c& la virful de scar se consumA mai pufin le 50% din puterea maxim& consumati Ia o alt& or din zi. le vie Rezolvare ie In conformitate cu metodologia prezentata Ja SD mnfcn ndicafii de celeul, se studiaz 4 variante de valent, notate cu indicii 0, 1, 2 si 3. ae meee Spx 1000 40 p= BU y= 19k a= 5% Ip 7) c08 @ = 0,78; cos @ = 0,83; cos G2 = 0,93; cos ¢ = 0,95; tg Go = 0,93; tg o% = 0,67; tg 92 = 0,89; te os = 0,33. 185 2) Ca relafia Q = P tg @ rezulth: Qo = 295-0,93 = 274 kvar; Q, = 197 kvar; Q2 = 115 kvar; Q, = 97 kvar. 3) Qo = 0; On = Qo — Or = 77 Kvar; Qos = Qo — Oz = 159 kvaz} Qes = Qo — On = 177 evar. 4) Deoarece o baterie trifazat de condensatoare asigura o putere reactiva de 15 kvar rezulta: No = 0; Oh ze 5,13. Se aleg 6 bate: 4, = 90 kvar ; ,, 159 , Ola =*2 = 10,6. Se aleg 11 baterii: Qf = 165 kva @=Z = 11,8. Se aleg 12 baterii: Qig = 180 kvar. 6) R= rd = 0,364 [5] +2 [lem] = 0,788 0. 7) X, = ml = 04-2 = 082. 8) Rp = 15 = . 10° = 0,54 0. 10 9) AO = Xz a 1o-* = 0,8 310-5 — 3,52 kvar; AQes = 2,64 kvar; AQrs = 216 kvar; AQrs = 213 kvar. 1000 | St 6 5 398 6 = 5 004 FE _ S yp 4 88 © _ 506 kvar. FO) AO 2015 sais ios ang ise th onion coe AQn = 57,3 kvar; AQra = 55,9 kvar; AQrs = 55,8 kvar. 11} Or = 274 + 59,6 + 22 = 835,36 kvar; Qu = 274 — 90 + 57,3 + ae = 242,62 kvar; 218 _ 165,98 kvar; Ors = 274 — 165 + 559 4 7 Qrs = 274 — 180 + 55,8 + 8 = 150,87 kvar. 180mares on eae - 12) MP1» = 0,728 se 10 = 227kW; AP = 1,18 kw; APi2 = 0,55 kW; APis = 0,46 kW. AP ry — 0,54 2 19-8 = y 54 (274 — 009 0,54 25 10-* = 113 kW; APT = 0,54 2490" 740" 10-* = 0,51k W; APr = 0.5424 155 19-5 018 kW; APzy = 0,18 kW. APr = APis + APr = 2,27 + 1,18 = 8,4kW; APm = 1,18 +0,51 = =169KW; APs: —0,55 +0,18=0,73kW; A. 0,46/+-0,13 = 0.59 kW. 74) Pierderile de putere activi in condensatoare AP, = p, AP. = 0,004-90 = 0,36 KW; AP. = 165 = SPB Ga NO e070 a EW APs = 0.004-165 = 0,66 W 14) Rezulta pierderile in sistem: AP, = Ap.Q; — 6,75 - 10-* Q, AP» = + 10-2 . 395,36 — a Pigg fap, 10°* 985.96 — 2.26 kW; APy — 6,75 -10-*.249,60 = APa = 6, ae ae 2 ie as 75-10 - 165,98 = 1,12 kW; AP, — 6,75 -10-*- 150,87 = 15) Se determin timpul relativ de pierderi 2 = f(T, cos 94), cu 5B = fewer ri ern S find factorul de utilizare a consumatorului, i fe @ consumatorului, ¢ — ti ionar anual, P,,—puterea medie absorbitd de consumaton °° funefionare Din datcle problemei rezulti ¢ = 12-300 = 3600 2 » jar s se apreciazi egal ct 08. Rezulti T —is — 2880 qa’ Din diagrama 4.N1 rezutti %o = 21502 (7, — 2880; 005 Ono = 0,73); % = 1800; o, — 15002) cay 22 = 13502. 76) Se determin’ AWsy = cA Ppp: AW xo = 2150 -3,4— 7320 = 2; Avs, = 1800 - 1,69 = 3040*¥2. AW = 1500 -0,73 = 1090*¥®; ATV_5 — 1350 -0,59 = s00E™2. 187 17) Se determin’ in cont re AWa= T.Qh [5 |- Iuind p,= 4-10-22 gi 7, = T= 2880 remultd: AW = 2800-0-4- 10-8 = 0; AW. = 2880 -90-4- 10-8 = 1085 AW = 2880-165-4-10-* = 1895"; ATs = 2880-180-4-10-*= kwh, = 2065 <2 18) Se determin’ AW, —b Ae, Qzs- Inind & = 1,01 si Ae= 145 rezulta: wa = 1,01 - 145 - 165,18 = AW, = 1,01 - 145 - 335,36 = 49000 = 1,01- 145 - 242,62 = 35 500* = 24200 wa AW, = 10,1-145-150,87 = 22.000 79) Se determin’ APyor; = AP,; + AP AProro = 3,4 + 0 + 2,26 = 5,66 kW; + 1,63 = 3,68 kW; APrors = 0.78 + 0,66 -+ 1,12 = 2,51 kW; APrors = 0,59 + 0,72 + + 102 = 2,33 kW. 20) Se determina AWrors = AWas + A AWror o = 7 320 + 0 + 49000 = 56 320 + AP, AP ror = 1,69 + 0,36 + +AW,: wh, AWror1 = 3040 + 1035 + 35500 = 39575 2 : iW! AWror : = 1090 + 1895 + 24200 = 27185 AWror a = 800 + 2065 +22 000 = 24 865 21) Se determin’, in continuare Jor de compensare, luind a = 22! wvestifiile efective necesare instalafii- ca pref specific actual al unei ‘evar baterii de condensatoare: Ty = Qs + 8AWyors + vAPrors Ty = 225-0 + 0,42-56 320 + 2 700-5,66 = 38 900 1. I, = 225-90 + 0,42-39 575 + 2 700-3,68 = 46 850 te T, = 255-165 + 0,42-27 185 + 2 700-2,51 = 55 200 lei; T, = 25 180 + 0,42-24 865 + 2 700-2,33 = 57 100 lei. 18822) Se determin’ cheltuiclile de exploatare : C, = BaQy + eAWeor, Inind 8 = 0,11; Co = 0,11 -225-0 + 0,2-56 320 = 11250 Iei/an; Cy = 0,11-225-90 + 0,2-39575 — 10 150 lei jan; C, = 0,11 225-165 + 0,2-27185 = 9150 lei /an; Cy = 0,11-225-180 + 0,2-24 865 = 9480 tei fan. 23) Se determin’, in final, cheltn- Z ielilé de calcul : 200 nL Z=C, +011, Z,=11250-+0,1-38900=15 140leifan; $020 Z,=10 150-+40,1 -46850= 14835 lei fan; caaea) Z=9150-+0,1 5520015030 lei/an; pags Zs=9480+0,1-57-100=15 190 lei jan, 14800 Curba Z = f(cos 9) este dati de figura 4.78, de unde rezulta un optim economic pentru cos @ = 0,83. as a8 Fig. 4.78 4. €, PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE 4 se determine impedanga echivalenta Intre bornele A si B refelei electrice date in figura 4.74 cu: Ly = Ly =1,=? H, C, = Cy =¢,= “ur, R,=10 0 si R,= 200. Raspuns : Zan = 60 — 20 j, 4.43. S& se determine impedanfa echivalenta intre bornele A si B tefelei pasive date in figura 4.75 en: Z,= 1+]; Z,=2—2j, Z,= Z,= 10, Z,— —8j; Z,— 20. Raspuns : Zan = 9,3 — 2%. eee 4 a a tia Re D a te aes eene Pig. 474 O79 088 aes 2 ale ale 55 189 Fig. 4.77. Ee Si se determine ispedana echivalenti intre bornele A si B al wphelei pasive reprezentata in figura 4.76 cu: Z, = 5 +5}, Z, ='5 — 5} pee ees gh cu: = 545), Z,=5 — 5) Raspuns : Z4n = 82 4 5,3 j. Ais: Si se determine impedanfa echivatent& intre borele A si B ab retel asive reprezentat in figura 4.77 : = = j. = ce i cu: Z, = 10 ~ 20 j, Z, 20 4 Raspuns: Zan = 6 +- 8}. 4.46. Si se determine impedanja echivalentA intre bomele A si refelei pasive reprezentati im figura 4.78 cu: Z,— —10 j, Z,— 8} oe =2—4j; 2.4433, 2,5 2,44 4 i ae Raspuns: Zap =24 + 02 ji. AMG. Sa se determine impedanta echivalenta intre bornele A gi Bak refelei pasive reprezentat in figura 4.79 cu: Z,=6 ++ 8}, Z,— 8 6j Z,=$+4j; = 4-4), Zaz = 48,45 + 3,6 3. 4.48. S& se determine impedanfa echivalenta intre bornele A si B ak tefelei pasive reprezentati fn figura 4.80 cu: es Z,= 10, Z,= —10j, Z, = 10}, Z, = 10. Ratspuns : Zan =9 — 105 j, Big. 4.80. 1904.49. Sé se determine impedanta echivalenti intre bornele A si B ale refelei clectrice pasive reprezentata in figura 4.81 one Z, = 10 + 10j, Z, = 10 — 10}. Z,=4435; Z,=3-4i, Z,= 10, Z,= — 10}. Indicatie si raspuns: Se transfigureazi triunghi al impedanfelor Z,, tn montaj in stea, obfintnda- Se schema echivalent& conform figurii 482, 6. O nowk transfigurare a impedan- gelor Zis, Zs si Zon +)Ze, dintr-un montaj in triunghi in stea, pe i scheme ecl 4 npedanga echi- A si B ale refelei figura 4.83, a cu: afie si rdspuns : Cu ajutorul relafiilor gele in stea Z,, Z, si Z, respectiv impedan} objinindu-se 0 schema echivalent& 4.52. Se da schema clectric& din figura 4.84 cu:Z,— 5 + 5), Z = 10}, Z, = 10 — 10}, E, = 100, E, = —100 j. $a se determine ‘p d adecvati valorile curenfilor, bilanful puterilor, diagrama de filor si tensiunilor. Raspuns : I, = 20 A; I, = 10 A; I, = 40 A; 1, = y8OA; I, — = Vi0 A; 1, =10 A; P= 1200 W; Q = 400 var. Diagrama este dati in figura’ 4'85 4.53. Se dA refeaua electrica din figura 4.86 avind: Z, — 5, Z, — 10 + +10 j, 2.=5—5 j, Z,=5 + 5j, Z,= 10 — 10 j, e, = 2-50 sin at, 191 Pig. 4.88. Fig. 4.87,és = 2-100 sin (v# =3) sie, = 2-50 sin (#+4) S& se determine expresiile curenfilor prin metoda curenfilor de ochiuri si si se verifice sezultatele prin bilanful puterilor. Sa se verifice, de asemenea, valoarea curentului 7, prin metoda generatorului echivalent de tensiunc. Raspuns I, Ty si I, curenfii de ochiuri, cu sensurile alese ca in figurd, au K= 701+ 97); B= —F03+19); G= 201 +8) Cu sensurile alese ca fn figura, se obfin prin superpozitie: h=L= = G1 + 37j), cu i, = 2 5 V2800 sin (oe + arty 7) a 2 (13 + 19}), cu ty = 2 2 (530 sin oe eae aretg 2) 0 =21+8 ig = 2" /T85 sin fot + arctg ®); = pl +8). cu = 20 JTRS (or4 rots 5); = te 6 7sens, =a een 2), LBL ~ GG + 7), ou ty = 2 2 58sin (at + x + arcty 2); L=Hth=—2@ +11), ig = V2 2 JT sin ( ttm + arctg ) it L861) cet RE sia fol — aretg ToL + L= 756 — 3), cu fy = v2 5 BB sin (at — arctg 2); S=4 (80750 + j 9250), Verificarea curentului I; prin metoda generatorului echivalent de tensiune se face prin utilizarea relafici 4.44. Cu ajutorul figurilor 4.87, a sid se calculeaz’ Zano si Uaso. 4.54. Se di refeaua electricd din figura 4.88, a cu urmitoarele date: Z.=4, Z,=5, Z,—10 — 10}, Z,— 10 + 10}, ¢ = 2-240 sin wt, S& se determine puterea debitat& de sursi, valorile efective si expresiile sinusoidale ale curenfilor. Si se verifice rezultatele obfinute prin bilanful pute- zilor. Indicafic si ris puns : Se simplificd in prealabil cireuitul dat, transfigurind cele dowa tri unghiuri formate de impedanfele Z,, Z, si Z, — in stea, obfinindu-se astfel circuitul din figura 4.88, . Punind condifia de egalitate a ciderilor de tensinne pe laturile AB si AF din figura 488, a cua celor de pe laturile AaB si AaF din figura 4.88, 6, se objin: = 10; i, = 2-10 sin ot; 2=Is—0; ig =O = i,; = = 5(1 +5); fa= vE- 50 sin (or + =) — ig; I==h=50-}); t= 2-80 sin (ot —2) == iy: 193 Pig. 4.88, 4.55, Se Ji schema electrici a unei refele reprezentath in figura 4.99 cu urmitoarele date: R,= 100, R,=60,L,—°° H, L,— "HL R.=8, C= uk, Rp= 50,2, =u, C= Sue, R, = 0 0 Se eo oz = = cere si se determine tensiunea aplicata si puterile consumate, cunoscind ca prin rezistenta R, curentul este J;=5 A. Réspuns : ¢ = 4/2 - 164 sin(wt + arctg 0,61) ; P = 3730 W; Q = 1115 var. 456. Se @ schema clectrick a unei refele reprezentatti fn figura 4.90 ca urmatoarele date : Z, = 5}, Z, = —5j, Zy = 1 +i, Z1 = 10, Z. =1 i, a i 2) | (sé ictermine curenfii @ = V2 -30sin of, en = V2 -60 sin (ot ~ = S& se di ce 1ine curenfi din refea si si se efectueze verificarea prin bilanful puterilor. Réspuns: Ca sensul curenfilor ales ca in figuri se obfine: 1, = 0,65 — 4,79 j; In = 812 + 5.48); Lo = 1,36 — 464); I, = 0,71 + 0,185; Is = 7Al + 5,69 j; S = 985 — 445). 194Fig. 4.91 Fig. 4.92, 4.57, Se di schema electrici a i le re zentat a wrmitoarcle date? Zy— Zyo 2p 8, Se Preegats In Heuso 491 cu = 2,= 10 5, 6 = 2-50 sin ob, ey — ey = 2-50 sin fox — 2), 34 se dete in ii dit ea si verific oi “Suite curenfii din refea si si se verifice rezultatele prin bilanful pute- Rispuns : Cu sensul curenfilor ales ca in figura se obfin: + (8 + 16 j); 1 L=; (14 +8): 1,=+1 0-10); 2,=2 4-2); 1,— 3 3 aes — 10 + 10j) ; t pees 1e= 58-4); F=24+8);4=4 L= 5 (4 + 2); S=P+i@ == (1300 ~ 1600 j). 4.58. Se da schema electric& a unei re Teprez a it ea umitoarele date Z,— 10, Zu "10 fp Ze s pan pets 2 = 10 ~ 10, Z, = 20, e, = VF-100 sin at si ey = 2-100 sin ot +2). 2 ‘S& se determine curenfii si si se verifice rezultatele prin bilanful puterilor. Raspuns : Cu sensul curenfilor ales ca in figuri se objine T, = 128 — 2,38}; 7, = 4,= 10.68 —1,5j; I,=—1,78 + 1,91}; Is= —2,19 + 083); 1e=96—11j; Ty = 5,06 + 3,15 j; I, = —3.2 41,23 j; S = 1560 ~ 195 j, 59. Se di schema electric a unci refele reprezentat’ in figura 4.93 eu urmitoalcle —3,97 + 2,743; 195 date: Z,=2Z,=Z, = 10 + 10j, Z,=Z,=5—5j, 2Z,=Z,-10j, Z,.—-Z,——10j, E,=E.= Indica sei = 2201-3) i ey = ¢ = y2-127 sin (of + 5). $A se determine expresiile curenfilor din refea. Réspuns; Ca sensul curenfilor ales ca in figura se obsin : h=314—217 4; b= —457—63 i; Ip=2,57 —163 j; Ip = 4,57; Ip =48,84—21,7 I, = 48,27 — 16,3 j; I, = 0,57 — 5,4 j; Is = 7,71 — 15,4 j; Ip = —7.14 + 10 j. 4.60. Se d& circnitul de curent alternativ din fignra 4.94 avind urmitoarele elemente: A=-1+); A=1ti; B=1tis A=A+is 251; 2-3; Z= 2, Zs FO yee ape iV Saeed elo aa eet js Zig =2—2%; Ze=24+%; Zr=j;, Za—1 B, = E, — 220 j. $4 se determine curenfii din laturile 4 se verilice rezultatele obfinute. Jie si rdspuns: Aplicind metoda curenfilor de ochiuri si alegindu-se Jor, precizat prin ordinea indicilor : q qu i i ty Ty = X35 + jXe = Lae Ty = Xy+ jXe = Loses Ty = Xun + iXie = L005 Ty = Xis + 1X16 = Lss0 iXye = Teer) Xp t+ iXo= Ls iXts = Tisai Lo= se obfin pe imprimanta urmitoarele valori 196 X( 1) = — 33511968 +01 X( 2) = —.9695868E+02 X(3)= 8016841 02 X( 4) = —.23944446 +02 X(5) = .1960022E+00 X( 6) = .1960285E+00 X(7) = .9133698E-+02 X(8)= .8690625E+-02 X(9) = 1196913E+-03 X(10) = .1092827E+03 X(t) = —3571718E-+02 X (12) = —.6341365E-++02X(13) = 76651756 4-02 X(14) = 7898344802 X(15) = —.6720915E4-02 X (16) = —.3579617E-4.02 X(T) = 65716468402 X(18)— .6183705E4-02 X(19) = —2437811E 4.02 X(Q0)— .3485776E-+02 ECUATIA 1 VERIFICARE — .0000000E-;-00 ECUATIA 2 VERIFICARE —.6103516E04 ECUATIA 3 VERIFICARE — .7629395E—04 ECUATIA 4 VERIFICARE — .1525879E—04 ECUATIA 5 VERIFICARE — .0000000E-}-00 ECUATIA 6 VERIFICARE — .2441406E—03, ECUATIA 7 VERIFICARE — .2136230E—03 ECUATIA 8 VERIFICARE — .1525379E—03 ECUATIA 9 VERIFICARE — .0000000E--00 ECUATIA 10 VERIFICARE —.6103516E—04 ECUATIA 11 VERIFICARE — .9155273E—04 ECUATIA 12 VERIFICARE —.1525879E—03 ECUATIA 13 VERIFICARE — .1220703E—03 ECUATIA 14 VERIFICARE ~.6103516E—04 ECUATIA 15 VERIFICARE — .2441406E—03 ECUATIA 16 VERIFICARE —.2593994E—03 ECUATIA 17 VERIFICARE —.2628565E—04 ECUATIA 18 VERIFICARE — .0000000E-1-00 ECUATIA 19 VERIFICARE —.183105SE—03 ECUATIA 20 VERIFICARE — .0000000E--00 *STOPt Cu datele calculate mai sus se determin’ expresiile curenfilor. 4.61. Receptorul reprezentat de instalatia electrici” din figura 4.95 are: Z=%,=2,=15 4205 si 27 = Zi='Z7—8+46j si este alimen- fat cu tensiuni trifazate simetrice cu valorile efective 3 x 380/220 V. SA se determine curenfii din receptoaze si din linia de alimentare, puterile activi, reactivi si apatent& ale instalafiei, precem si factors! de putere Raspuns: Ty = 5,28 — 7,04 j; Ii! = 17,6 — 18,2 j; I, = 22,88 — 20,24). Sistemul fiind simetric gi echilibrat, s-au indicat nimai expresiile curenfilor din faza 1: P = 15 100 W; Q = 14958 var; S = 21200 VA; cos 9 = 0,71. 4.62. O instalafie clectric& trifazata reprezentata in figura 4.96 este alimentat& de la o sursi de tensiuni simetrice de 3x380/220 V printr-o 197 Fig, 4.95, Fig. 4.96 — j. Instalafia cuprinde impedanfele : = Zi = 20 + 20}. Se cere si se de- nie, puterile debitate de ie cu impedanta pe X= 2, = Z, = 10 + 15}, Zi = termine curenfii din fazele receptorului si din arsi si consumate de instalafia receptoare. éspuns: Sistemul find simetric si echilibrat, se dau expres mumai pentra faza 7: E=79 — 98): L’ =62—48); 1, = 141-1415 Shunsi = 9805 + 9805 4 si Sreeror = 8121 + 10 491 j n receptor trifazat dezechilibrat, montat in stea, cut impedantele pe fark: Z,=6 + 8}, Z, = 12 — 6}, Z, = 15 + 10j, este alimentat cu tensiunile nesimetrice, de valori efective: Uyg = 180 V, Uz, — 150 V §i Uy, = 220 V. Se core sti se determine curenfii din fazele receptorului $i putecile constmate de receptor. Raspuns : I, = 5,08 — 5,55}; Ip = —5,66 — 2,8 j; I, = 0.58 + 7,35 j; S = 1885 + 914 j 4.64, Oinstalafie clectrica trifazatd, format din 150 lampi, incandescexft 60 W fiecare la 220 V — tensitne de utilizare, se conecteaz in conexiune stea echilibrati. Alimentarea se face de la o sursi de tensiuni trifazate imetrice, 3 x 380/220 V printr-o linie in Tungime de 50 m. Sa se determine secfiumea conductoarelor de alimentare, ctmoscind ci ele sint din aluminiu, iar ciderea de tensiune admisi este de 3%. Raspuns : s = 3,3 mm*. Se alege secfiunea standardizati 4 mm*. le curenfilor 4.65, Sa se determine valoarea capacitafii bateriei de condensatoare ce ar trebui montata la bornele receptorului dat in problema 4.62, astfel ircit factorul de putere al acestuia s& fie egal cu unitatea gi in acest caz, s& se determine curentul din linie si randamentul ci. Rispuns > Cy = 494 pF; I = 48,6 A; tine = 0,98. 4.66. Un consumator monofazat este alimentat de la o sursi de tensiune U =220 V printr-o Tinie cu conductoare de aluminiu, cu o tungime de 198100 m. Consumatorul necesitii o putere de 20 KW, la cos 9 = 0,9. Si se determine secfiunea conductoarelor lintct, cunoscind ci pierderile de putere admise cint de 10%, Se cere, de asemenea, si valoarea randamentului liniei. Raspuns : s = 35 mm; » = 0,922. 4.67, Si se determine secfiunea conductoarelor de cupru ale tnei linii de 7= 500 m. necesar aliment&rii unui consumator trifazat cu P — 50 ag 0,9, 380/220 V, stiind c& pierderile de putere admise sint ie 7% Raspuns: Se aleg 4 conductoare 3 x 70 + 1 x 35 mm? 4.68. Si se determine valoarea procentuali a c&derii de tensiune pe o Tinie monofazati cu conductoare de aluminiu, cu secfiunea s = 35 mm’, 1= 100 m, care 1a 220 V alimenteaz 200 corpuri de iluminat echipate ca limpi a 100 W. Raspuns : AU% = 3,46. Deoarece AU% > AU%aim = 3%, linia trebuie tedimensionata la s— 50 mm® pentra care AU) '= 2,43. 4.69. O linie trifazat in lungime de 500 m, avind conductoare de cupru ct s = 70mm! [r, = 0,28 ea gi %> = 0,283 = |, alimenteaz la 380V un receptor de P = 50 kW, la cos @—0,9. Sd se determine caderea de tensitine in linie si si se redimensioneze secfiunea in cazul cind AU% > 5. Raspuns : AU, = 7.3. Se redimensioneaza linia la s = 3 x 150 mm* pentru care AU% = 4,45. 5 CIRCULTE KLECTRICE LINIARE IN REGIM PERMANENT NESINUSOIDAL 5.A, INDICATII DE CALCUL O functie periodica este o functie cate satisface urmitoarea relafie : {@ =i + KT), (5.1) unde T este perioada functiei, iar K — un numér intreg oarecare, © functie care este mirginiti si care are in fiecare perioad un numir finit de discontinnitafi si extreme, satisface condifiile lui Dirichlet. DEZVOLTAREA IN SERIE FOURIER Orice funcfie de perioad’ 7, care satisface condifiile lui Dirichlet se Poate dezvolta in serie Fourier: £) =42 + (A, cos not + B, sin nest). (52) 2 ast Cooficienfii seriei Fourier stut dafi de relafiile : An = 7 Sil) cosnotat; n=0,12,3,.. (6.3) Elna B, = 7 (fOsin note; n=1,2,3. (54) penta 2 = 0 (at este valoarea medie sau componenta continui a functiei periodice date. 200Daci pentru o functie £(f), definita pe un interval cu centrul in origin’, este Indeplinit condifia i(2) = #(—2) functia se numeste pard; iar dack este indeplinit% condifia i) — —f(—1) functia se numeste impard. Dezvoltarea in serie Fourier a unei funefii pare este de forma: {9 = #435 A, cos not 66) unde coeficienfii seriei Fourier A, si A, se calculeaz’ dupa relafiile : ayaa aia A, = 4(i(@) cos net dt. (68) & iz Dezvoltarea in serie Fourier a unei funcfii impare este de forma: FS eee (9) unde coeficienfii Fourier B, se calculeazi dupa relafia: B, =4(4@ sin note, (5.10) as Eg eels, Funcfia {(f) se mai poate serie: £Q) = Fo +208, = Fo + 5 V2 F, sin (not ++), (6.11) dack : (5.12) in care: f,(f) este armonica de ordinul #; £(f) — armonica de ordinul 7 sau fundamentala; F, — componenta continua san valoarea medie a funcfiei £0); F, — valoarea efectivi a armonicei de ordinul n; y, — taza ini- falda armonicii de ordinul n. 201 fe F Bef % Ait £ ny--A(ee$) Fates F) Pig. 6.1 Fig. 5.2 €AZURI PARTICULARE DE FUNCTI PERIODICE, Pentru cazurile particulare de funcfii periodice unii din coeficienfii serici Fourier sint nuli : 1) fo=—W+ 5 Ae (6.13) adici §(#) confine in dezvottarea sa numai armonice impare (fig. 5.1). 2) {= f[(+5)s Ani = Buu =0, 6.14 adicé £(@) confine in dezvoltarea sa numai armonice pare (fig. 5.2). 3) {() = f(T — 9); 4, =0, (6.15) adici {( confine numai armonice in sinus (fig. 5.3) 4) *) =4(T —); B, = 0, (6.16) adicé £() confine numai armonice in cosinus (fig. 5.4). 0) Bi ta Fl)=-F(7-t) #=F(7-t) vig. 5.3, Fig. 5.4 202YValearea efectiv a tensiunii sau curentului nesinusoidal se defineste si se poate calcula funcfie de valorile efective ale armonicelor prin relafiil ; U= Vrs ur si1=Varyn (6.17) (5.18) Coeficientul de distorsiune teflecté abaterea unei mirimi de 1a forma sinusoidala a u, we = ee a (6.19) Ve Zu: unde U, se numeste reziduul deformant : Ui= DU = UV — UU. (5.20) Puteyea activd a unui receptor monofazat, in regim nesinusoidal, este suma puterilor active corespunzitoate fiecirei armonice Feta ee OSU aaeos es (6.21) Puterea reactivé a unui receptor monofazat, ix regim nesinusoidal, este suma puterilor reactive coresptinzitoare fiecirei armonice : Q= 35 Usha sit oy. Puterea aparenté este prin definigie produsul valorilor efective ale tensiunii si curentului : (5.22) S=UL (6.23) Puterea deformantd se defineste prin xelafia: D=/3—F—@. (5.24) Factorul de putere K: K=2=——_f__ (5.25) S JPrerD K este subunitar chiar cind Q = 0, pentru ca in general D # 0. 203 = REZOLVAREA CIRCUITELOR LINIARE i IN REGIM NESINUSOMAL, Te Vk rte ia Pet Se face dezvoltind in serie Fourier tensiunea electromotoare nesinusoidala si rezolvind ae circuitul pentri fiecare armonici in parte. Curenfii din laturile circuitului se obfin, conform teoremei superpozifiei, prin fasumarea armonicelor de curent, calculate pentru diferitele armonice de tensiune. 5.B. PROBLEME REZOLVATE, 5.1, Sa se dezvolte in serie Fourier tensitmea dreptunghiulari, de amplitudine U (fig. 5.5) Rezolvare U pentru 0 0, care are ca imagine o functie F(p) cunoscuti, analitica in semiplanul Re {p} > co, se determina prin relafia : Lae #0) =3) F(p)e dt, (6.17) integrarea ficindu-se de-a lungul unei drepte Re {p}= cy, care Iasi la stiaga ci toate singularitatile funcfiei imagine. 3. Teorema dexvollirli a lui Heaviside (primd form). Se aplick tn cezul are imaginea este raportul a dow’ polinoame prime iatre cle, gradul polizomulti de la numitor fiind mai mare dectt gradul polinomului de 12 mirator si polinomul de fa numitor avind m ridacini (zerouri) simple f, Way i Ea ry) = ae ginal corespunzitoare imaginii F(p) se obfine psi fia 4. Teorema dezvoltdrii a Iwi Heaviside (a dowa formd). Se apli celeagi condifii ca si prima teorem’, dar in cazul particular in care polino- de la iumitor are o idkcink nls (qi 4xi foatei-prine sab forma Fa(p) =p Fo()- (620) Funcfia original {(0) se obfine prin telafil ) 24) 4 5 BAP gry! ie £0 = 300 * Ene 62) unde p,(b = 1, 2, n—1) sint cele m —1 r&dicini simple ale polinomului F,(p) 228FORMELE OPERATIONALE ALE TEOREMELOR LUI KIRGIIOFF in aplicafii, calculul se sistematizeaz’ seriind direct ecuafiile operatio- ee ee In acest scop, in electrotehnic’, se utilizeazi formele i - melor Iti Kirchhoff. es _ Forma operationalé a primei teoreme a lui Kirchhoff. Suma algebrick a imaginilor curenfilor diitr-un nod al unei tefele este nulk D £J=9 sau D> 1) =0. (6.22) fo aed ‘orma operafionala a teoremei a doua a lui Kirchhoff. Pentru orice ochi (q, sama algebricd a_tensiunilor electromotoare operafionale (inclusiv cele echivalente condifiilor inifiale) este egal cu suma algebrick a cAderilor de tensiune operationale: ; Ba Ea) ZR LW + onal? (6.23) Z, (p) este impedanfa operational proprie alaturii, avind expresia: = 1 6.24 Zyl) = Ry + bly + (624) Zyy(P) este impedanta operafional’ de cuplaj magnetic (mutual) dintre bobinele laturilor & sim, fiind data de relafia: Zan(p) = plans (6.25) 1,{p) este imaginea curentului din latura ; I,(f) este imaginea curentului din bobina laturii m; E,,(p) se numeste t.c.m. operational echivalent’ a laturii & E,,(6) = Ex(6) + Fold) = £[4] + ©,(0) — 20 PCR si cuprinde pe ling& imaginea Laplace a t.e.m. instantanee E,(6) si t.c.m. operafionale echivalente condifiilor inifiale, corespunzatoare Valorilor inifiale ale fluxurilor bobinelor si sarcinilor condensatoarelor : Exo(A) = (0) 26) a _ 7 5) — 20) — 1,400) Aceste t.e.m. operationale, echivalente condifiilor inifiale sin in cazi Bee se cet ere lest ifiilor inifiale sint nule in cazul (0) = 0; 9,(0) = 0 3 E(t) = 0. (6.28) in figura 6.2, 0 este reprezentat& schema echivalent& operafionali a unei Jaturi de circuit (figura 6.2, a), in care apar si surscle fictive cores- punzStoare tem. operafionale echivalente condifiilor inifiale. (6.27) 8 yo 30 4 & rk = a Brctop ee Gr ed Ue(0} a 1 theo eee pa RO oe ole Hig. 62. Din, cele de mai sus se observa ci dup& introducerea in serie eu fiecare bobina si fiecare condensator a surselor fictive cu t.e.m. operationale echivalente condifiilor inifiale, se tealizeazX o analogie formal completa eu forme complex a ecuafiilor Ini Kirchhoff, de la regimul permanent sinusoidal, Ca urmare a acestei corespondenfe, metodele si teoremele cunoscute din ‘dri studiului in complex simplificat al circuitelor in regim sinusoidal Se pot extinde, formal neschimbate, Ia studiul regimului tranzitoriu cu metoda operafionald: metoda curenfilor ciclici, metoda potenfialelor 1a nodusi, teoremele impedanfelor echivalente, teoremele generatoarelor echi- Walente ete, Singura precaufie se refer la Inarea in considerare a condifiilor jnifiale prin tensiunile electromotoare operafionale echivalente lor. METODA OPERATIONALA DE REZOLVARE A CICUITELOR ELECTRICE LINARE IN REGIM TRANZITORIU Metoda de rezolvare operafionali cuprinde urmitoarele etape. 7) Se formeaza schema echivalent’ operafionali a circuitului cu sursele fictive corespunzitoare condifiilor inifiale gi sursele date. In schem&, miri- 1 ce E(6) mile se noteazi de obicei cu simboluri operafionale (® pL, ete.} 2) Se sctin ectiafiile operafionale ale circuitului si se rezolvi in raport cu {maginile necunoscute (ecuafiile se obfin aplicind formula operational fa teoremelor Iui Kirchhoff sau alte teoreme sau metode bazate pe teoremele Ini_ Kirchhoff) 3) Se calculeaza imaginile funcfiilor de timp date (de obicei tensimile electromotoare) prin transformarea directa, ct ajutorul teoremelor prezeniate San cu tabelele de transformari. Se introduc aceste imagini in expresiile imaginilor funcfiilor necunoscnte, obfinindu-se aceste imagini explicit, ca funcii de variabila_ 9. 4) Se determina funcfiile de timp necunoscute, corespunzittoare imagini- Jor ‘aflate, cur metodele de inversitine. 2306.B, PROBLEME REZOLVATE, GA, S& co determine imagines funcfiei exponenfiale f( = © reprezentati in figura 6.3. Rezolvare Se pune: Fy) = ferent = jean ee 5 etoitd= tet deoarece | e~#—™| = elo pentrt p> Re {p} > co > 2; lim e~?-%'=0. Pentru %=0, indicele de crestere al functiei £(0) este cy = A. Funcfia este definitd in semiplanul Re {6} > 2. 6.2. SA se determine imaginea functiei ramp f() = Vé reprezentata in figura 6.4. Rezolvare FY) = i) Vie-# dt = Vee # dt. Rezolvind integrala prin parfi, cu w = C. 1 si due = dt; =e-Mdé si v = | e-# dt = — —e-#, se serie: si du = dt; dv si ) - =vi[—tte-#|*+4( ea] =. Pentrn V =1 se obfine functia @) =v [#2 Frese | 5 wi i rampi unitate (0 dreapt 1a 45°). 1 cu n intreg si $ 6.3. SA se determine originalul functici F(p) = pozitiv. A) Rezolvare Se foloseste selafia 6.17: £() = § = dp. Singularitatea funcfiei este un pol multiplu in origine. Integrale f(@) va fi egal cu reziduul ft ? funcjiei relatiy 1a punctul p =0. Se reaminteste ci daci ,,a” este un pol al unei funcfii £(6) si .,C” este un contur in jurul punctulii a, parcurs in sens direct, astfel incit funcfia si fie olomorfi in acest contur (evident in afare punctului a), este valabila relafia : (seas =2njA_, 1 fin care A_, este coeficientul Ini din dezvoltarea Iui f(p) in seria Ini = Laurent. Coeficientul A_, este reziduul relativ polului a. Dac& se dezvolti eM ir serie, reziduul relativ polului p = 0 este coeficientul fui 7 din expresia: fee mt (bet , deci: £() = 2 Coeficiental Iai fea este GA. Sa se determine imaginea funcfiei f(i) = fe Rezoloare Folosind teorema derivirii imaginii (vezi relafia 6.13) se scrie £[—#()] = F'(p), deci £ [te*] = F(6) = —F'(4), aedt ofa (ante 1 a eel e- e-9 6.5. S& se determine imaginea funcfiei s(@) = K[(t— a) — (¢—0)] O lat pLyl(p) + (R + Lp)LAe) = 0 Rezolvind sistemul se obfine : 1) = b+rralle+za) Pentru a calcula originalul i,(¢) se foloseste a doua formula a dezvoltirii (w. tel. 6.21): Paine een Be al y + De arate) © | unde: ¥,(0) = 2; Fe) =a 2) = 26 +5 Pega reerain hg re Ru) = Ee = Fld) = FEE: ely) = — SE 238Inlocuind in formuli se obfine: z . pnais a! peice 9 -2(1 pega ae i) = 22 (R sin ot — Lo cosol) + 2% & sin g re (aera 2 n P A : ! yeu seo ot! entru a calcula originatnl ig(@) se foloseste prima formuli a dezvolta ig = “22 sin (ot — 9) + BE e* sin g. (©. tel. 6.19): Zz F ee eee 6.12. Si se determine variafia in timp a curentului debitat de suxsi, Oe Sears [ FT | dupi inchiderea intreruptorului K, tensiunea aplicata circuitului fiind al- ae ee et ternativ sinusoidala v= /2U sin of, Circuitul este reprezentat in figure Fi) = 2, ee pene eine ae 6.10. (8) = 204+ Fs pms Rezolvare Pree es ce 2 Se determing impedanta operafionalii echivalenta a cizcuitului: peeauita Ryply _ Ray + PlalR, + RY Z(t) = Ri + Ryt Ply Res le Se foloseste reprezentarea in complex nesimplificat’ a tensiunii aplicate: i) = Ze I=h 6.4. S& se determine expresia curentului tranzitoriu intrun circuit u= j2Ue. R, Z, serie, supus unei tensiuni alternative sinusoidale u = /2 U sin of Rezolvare e[ VU sin of) = 20 (v. tabelul de corespondenfa 6.1) Pre 2h) == 5 Prin aplicarea teoremei int polinomulni F,(p) sint: Po eee eee Radacinile polinomului Fp(p) sint: py = jo; ps Se caleuleazi z si cu: Fy (A) = 0; Fé (p,) = —2Lo* + 2Rjo E a Py(ps) = RiRa + joL.(Ry Palp.) = —2Lo* — 2Rjo; Fi(p,) = = 4 Lot. Fh(Pi) = RiRa + joLal 2 Utilizind prima teore Se obfine ae Peres . Oe Scanseh Mey Clara == Notind cuelsR; Se noteazd: Z = (RRP + OL? (Ri + Ry pee oles a RARE T OLUR, +B) FR; to = fl Ls RE sin 9 = iff) = Im {i(d)} si respectiv: : 5 ai Bee §@ = 2 Z sino — 9) ~ Je 6.13. Unni circuit serie R, I, i se aptick o tensiune dreptunghiular’ ca in figura 6.11, @. Si se determine variafia curentului fn circuit, la aplicarea acestui impuls. Rezolvare 0 pentru ¢ <4 si pentru #> 4,40 "0 =| 0 pentru % +2. A £ Gate Cunoscind ca imaginea funcfiei treapti uni- a tate este zh finind seama de teorema intir- zierii, rezulti imaginea funcfiei u(é) wt) Bsr —pie0h a + U(p) = 2 ef — ey] 2 ‘ | aay Te Imaginea curentului va fi: 0 @ _ Uperth — oo 6 PIR + Ep) Fig. G11 5 masini lecsice — Probleme 2a Pentru a determina i(d) se va sctie I(p) ca: I(p) = Li() — LA(6), unde: LL) =o & PR + PD) ie Be) 2(R + pL) . 4 se vor determina originalele funcfiilor 1,(f) si 1(f), aplicind teorema a Sous a deaveltirit st teorema intirzierfi (elafiile 621 si 6.15). Rezult : Prin superpocifie 19 = +4 — Zoe te] 6.14. Si se determine variafia in timp a curenjilor din laturile circuitu- Jui reprezentat in figura 6.12, a, dup’ inchiderea la momentul f = 0 a fn- trereptorului K. Tensiunea eléctromotoare a sursei este coustanti, E. Tnainte de inchiderea intreruptorului, condensatorul este inclireat eu saz cina Qo. Resoluare Le t <0, intreruptorul K find deschis, se stabileste un regim permanent sub acfinnea sursei de tensiune electromotoare constant E, Curenfii continui stabilifi in xefea, in acest caz, sint: ga ey R Le t <0, condensatorul C era incdrcat (in cireuit deschis) cu sarcina Qy. 242Conform relafiei 6.27 si condifiilor inifiale prezentate in schema echivalent operafionala a refelei, apar urmitoarele t.e.m. operafionale echi- lente acestor condifii inifiale : Exel) = O,(0) = Lai) = Lela = LE Siege ace Eat) = — 40) = — Se Imaginea t.e.m. a sursei date din latura 1 (v. tabelul de corespondenfa 6.7) este: E,(4) =. Se obfine fn acest fel schema operational a circuitului reprezentat fn figura 6.12, 6. Pentru a determina imaginile curenfilor, se scriu teoremele lui Kirchhoff, respectiv pentru nodul E si pentru ochiurile ABCD si AEFD: 1,6) — 14) — La4) = 9 fe s)nr B+ (R+ pL)h(A) =F + 1,Z, de unde rerulti: E(R+ Pl) _ E . LA) = =25 ()) = Facet pl) PR Tip) = 2 BG Gt EG) tee 1 die 1+ PRO, RG, P+ RG, Se calculeazi originalul functiei I,(f): is) = z Observind ci I,(p) este imaginea unei funcfii exponenfiale de timp, rezulti originalul is(t): si originalul funefiei i,(0 i) = i) 6.15. Sa se determine variafia de timp a tensiunii U, de 1a bornele rezistenfei Ry, din cirewitul reprezentat in figura 6.13, a dupa inchiderea intreruptorului K. Se dau: Ry= 10 kQ, Rp—1kQ, Cy=1 uF, C,=5uF si sarcina Qj=1C, cu care eta incircat condensatorul C, inainte de inchiderea intreruptorului K. 243 Rezoluare (0) Corespunziitor sarcinii initiale a conden- satorulti C,, in schema operational a cir- %|0(0) cuitulai apare o tensiume electromotoare operational echivalent’ (lig. 6.13, b): ee ee ee) PG Folosind schema operafionala din figura 4 6.13, 6, se determin’ impedanta echivalent operafionala a circuitului fea 1 rk Sea 2 te PCy a PR Cy. lp) = READE IC ab RAE) + A PCLPR Cs Rezu‘ta: PWR. +) ey (0) = £ ~ BRC + PRC, +O) +1 Prin formula divizorului de curent, se obfine 1,(p) 1.6) = L(e) = - 3 R UO) = BR Gae ED Numeric Lip) = : es ealtet? TO) = Sop 1610p 1 244Pentru determinarea functiei ia(t) se aplica prima teorema a dezvoltirii . tel. 6.19) : PH ca fy = 285 sip» = — 85; Fal) = 10-4 + 1.6-10~ F(f:) = 10-*(—2,85 + 1,6) = —0,75-10-*; Fb(p.) = 10-4(—0,85 + 1,6) = 075-10; : 10" ee nec ee eee st 0) = 750 om’ * Ia) = Reig() TNO mate gt os u(t) = 188,3 (et — e-™*4), 6.16. Sa se studieze regimul tranzitoriu care apare in circuitul din figura 6.14, 4, duph inchiderea intreruptorului K. Tensiunea aplicaté la bornele cirewitului este constant, de valoarea U, Rezolvare Se observ cti inainte de inchiderea intreruptorului K, la bornele condensatoarelor C, si Cz, legate in serie, exist tensiunile Ug, si Ug, care satisfac relatia : Us + Use =U, cu Un = 2 de unde rezulti sarcina inifiala Qy a condensatorului Q, — US. ‘Tensiunile inifiale la bornele condensatoarelor vor fi deci: a a ice eae ee re toe EE ie he 1+ 4 C7 OA a ly foo | VP i Cia ee ee +O, a c aa fn schema operafionala a. circuitu- g tui, reprezentaté in figura 6.14, sau Wg, 6.14 245 figurat sursele fictive corespunzatoare t.e.m. operafionale echivalente con- ditiilor inifiale ‘ Te b Euls) — — 22 gi Balt) = — 5° Seriind teorema a dona a lui Kirchhoff pentru ochiul ABCD rezulta 1p) R+2)ne =F A)Ro-F de uade: eu Ow aeeeel (6) = oe ae Scriind teorema a doua a lui Kirchhoff pentru ochiul BEFC, se obfineT,(p): (ree de unde: Uo Yat : iD eigen eB, Pega) 1? ore Corespunziitor imaginilor L(A) si Ia(f) ale curenfilor zezulta : U= Un BG _ Ue BS, g(t) = 11) — ial) = 6.17. In circuitul din figura 6.15, la momentul t = 0, se inchide intre~ suptorul Ky $i dupi f, secunde se inchide si intreruptorul Ke. Si se deter- tnine variafia fn timp a curentului is(?), dup% inchiderea intreruptorului Ks Mensiuea clectromotoare a sursei este constanti Uy. Date: Ry = 40; Ry =6 Q; Ly=40 mH; Up =20 V; f, = 2 ms. 8 . ee dy a a Rezolvare Dup& inchiderea intreruptorului Ky, K, fiind deschis, scriind teorema a doua a Iui Kirchhoff 42 sub forma operational pentru ochiul ABCD, se ‘obfine ecuafia: E ms (Ri + Re + ALI) = Fig. 6.15. +de unde: o TG (2) PUR, + Ry + Ly) Cu formula a dous a dezvottisil se obfine La momentul ¢ = 1, se inchide intreruptorul Ky. In momentul inchiderii lui K,, existi un curent initial prin bobina Ly, anume i,(¢,): iG) = Se scrie teorema a doua a lui Kirchhoff pentra ochiul FEBC avind in vedere existenfa unui curent inifial prin bobina L, si se obtine Ral) + pLale(d) — Laity) = RR de unde: Funcfia original corespunzitoare este: ix(t) = i,(t,) Tnlocuind expresia tui i,(f), ia) devine: Be ) 0,788 In segim permanent (> co), i = 0. Intr-adevar, in regimul de curent continuy, latura BC este scurteireuitat& de latura EF si curentul #, este nul. 6.18. Sa se determine rispunsul unui circuit, cdruia i se cunoaste ecuafia, pentra diferite semmnale aplicate la intrare. (Semnalele aplicate fa intrarea unui circuit pot fi: treapta, impuls, ramp, sinusoidale ete., voite sau nu). Mirimea corespunzitoare la iesirea circuitului, atunci cind Ia intrare so aplick un semnal oarecare, se numeste rispunsul cizcuitului. Ecuafia circuitului este: 7xe + Uf) = Kil). Semnalul la intrare este: 7) treapta ; 2) impuls. Rezoloare Ecuafia operafionalii pentra U(0) = 0 este: Tp U(p) + U(s) = KI(A) sau Up) = 1) pentru semnalul treapti: f(f) = i() = 1(¢) FW) = 19) = & deci U(p) =~ a Aplicind forma a doua a dezvol t&rii se obfine : K 14 pr I(p): ee ie Ts Fe(p,) = T; ef eT; B40) =1; Fo0)=147-0—1. Deci pentru semnalul treaptd 1(f): \ Ub= xh = | : 2) pentru semnalul impuls: f() = 3(); F(p) =1(p) = 1. x Ki Se ace Pentru F(f) = §() = ems, deci dacd : 8) = 5 : iQ =e T, repsectiv Ul) = z eT. Fp) = 6. PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE 6.19. Se di un circuit R, L, cu R = 50 O si L = 0,25 H. Circuitul este alimentat cut o tensiune continu’ E — 120 V, Se cer: 7) expresia curentului din cireuit ; 2) valoarea curentului dup’ 2,5 ms de la inchiderea circuitului ; 3) valoarea curentului in regim permanent; 4) dup’ cit timp se ajunge ta 99% din valoarea curentului de regim permanent; 5) expresia tens.unii Ja bornele bobinei L. Raspuns 1) i(t) = 2A(1 — e-'); 2) Insma = 0,944 A; 3) 1=24 A: 4) t= 23 ms; 5) Uz(t) = 120 eto, 2486.20. Se di am circuit R, C, cu R= 500, C= = 50 uF. Cireuitul este alimentat cu o tensiune con- tinud E — 120 V. Se cer: 7) expresia curentulu in circuit dup conectarea tensiunii; 2) tensiunea 1a borele condensatorului; 3) variatia Sarcinii pe ar- méturile condensatorului ; 4) timpul dupa care tensiunea la bornele condensatorului atinge 99%, din valoarea sa finala ; 5) timpul dup& care tensiunea Ia bomele condensatorultti este egal cu cea de Ia bornele rezis- tentfei. ‘i -—n ig, 6.16. Raspuns: 1) i(f) = 2.4 e-#0' A: 2) Uc(t) = 120 (1 — em 3) QW = (1 = c~ 404) mC; 4) #= 11,5 ‘ms; 5) (= 1,725 ms. 6.21. O sursi de tensiune continui E, alimenteazd un circuit derivafic, aleituit dintr-un condensator de capacitate C, in paralel cu o bobin’ de inductivitate L si rezistenf{ R, conform figuiii 6.16. Si se determine tensiunea la bornele condensatorultti, dupa deschiderea Ia ?—0, a intre- ruptorilui K. as : Cx = + _ so obfine: Raspuns Tea, ucll) = Be [eos (es ell) [eos 26+ 3 (sp — ge] sin 6.22. La momentul ¢ = 0, se aplica Ia bornele circuitului din figura 6.17 © tensiune continu U. Si se determine expresia curentului ig() Raspuns: Cu Q2 = by —%3 $=-__4o_, (0D, = BD iT, — THD se obfine: i,(t) ZuU__ .-& sin OF, © 81, <2) 6.23. Si se stabileasci variatia in timp a curentului din rezistenfa R, din diagonala punfii date in figura 6.18, dupa inchiderea la momentul #=0 a intreruptoruini K. Tensitnea electromotoare Eg este constanti. = m0 ee Ri iQ=2_4 Eexe eee NO Scan ees smc 249 6.24. Si se determine tensiunea dintre bornele si B, la inchiderea intreruptorului K, pentra circuital dat in figura 6.19. Se consider ci tensinnea sursei este con- find. Tndicafie si rdspuns: Tnainte de inchiderea intreruptorului K, in circuit exist un curent continau si, ca atare, finind cont de existenta fluxurilor in bobine, circuitul are condifii inifiale diferite de zero. Con- form figurii 6.20, a, rezult& i,(0) = i(0) = BOGE = sia p: Dupil inchiderea tutreruptoru- Ini K, configuratia circuitului va fi cea dat’ in figura 6.20, B. Se soriu ecuafiile operafionale corespunzitoare (Kirchhoff) : I-I,—I, =0 —Lpl, + Li(0) + RI, =0 RI + Lp, — Li0) + Ra = ra Datorita faptului ci tensiunea Uyp este indus de curentul i,()), este suficient s& se caleuleze I, —1,(f) si din relafia Li, - ao — u() = 0 rezulta ug(f). Se obtine 6.25. Se consider’ circuitul reprezentat in figura 6.21, cu R=5 Q; L =0,25 H si tensiunile electromotoare continue E — 50 V. Sk se caleuleze valorile curenfilor 4, 4, 1 4 dups timpul # = 0,1 secuade, de la inchiderea simultan’ a intreruptoarelor K. Raspuns: i, =63 A; i= 63 A; i, = 12,6 A. alt) 250Ite jn 2 Bebe loi eR & oy % 4 E } ie @e i é S Fig. 622. 6.26. Se considera circuitul din figura 6.22 cu: R= 10 9, C= 1000uF si tensiunea electromotoare Ea sursei constant si egal’ cu $0 V. S& se caleuleze valoarea curenfilor i, iz, % 1a timpul t — 0,005 secunde, considerind c& Ja timpul ¢ = 0 se inchide intrerupto>l K. Raspuns: iy = 5,47 A; fp = 2,58 A; i = 2,94 A. 6.27. S& se studieze regimul tranzitoriu al curenfilor din refeaua reprezentati in figura 6.23 dupa inchiderea intreruptorului K. Tensiunca elec tromotoare a sursei E este constanti. 49 = 39 = 2 (1); 5, = Raspuns : = 6.28. S& se determine variafia in timp a curenfilor din circuitul dat in figura 6.24 dup& inchiderea fntreruptorulsi K. ‘Tensitmea aplicati la bornele circuitului este constanti, U. 2 =e oe, EB - aes Réspuns: i) == 4+ eB; ig =F Boz ashe @ 3R a wR° + ia) aR iar” zs eee 4) =Z4+ 50 =". 6.29 i se determine variafia in timp a curenfilor din rejeaua reprezentata in figura 6.25, dup inchiderea intreruptorului K, tensiunea electromotoare a sursci fiind constant. Care este valoarea curentilor dup’ un Fig. 623. 251 Fig. 6.25, timp 1 = 0,04 s, de la inchiderea intrerupton =WOs L=02H. Raspuns : inl) =5(1 —+e z ‘h ® Ame = i) = 21 ae La t= 0,04 s se obtine: i; = 8,16 A; i, = 1,84 A; i, = 6,32 A. 6.30. SA se determine regimul tranzitoriu al curenfilor din cireuitul seprezentat in figura 6.26, dup inchiderea intreruptorului K. ‘Tensiunea aplicataé la bornele circuitului este constanta si are valoarea U Raspuns : AQ = 6.31. Se cere si se determine variafia in timp a tensiunii u(t) la bomele inductivitatii Z, din figura 6.27, dup& inchiderea intreruptorulut K, tensiunea aplicati circuitului find ‘constanté, U, ibs) Tile Raspuns a() = 6.32. SA se determine variafia curenfilor din circuitul reprezentat in figura 6.28, dup inchiderea intreruptorului K. ‘Tensiunea electromotoare a sursei este constant’, E. Réspuns : i) = 4,0) = : (1 —e #'); 49 =0. pe ce le“ te ap ad ft, |uo i Gi Fig. 6.27 Fig. 628, 252Pieretferiireeteretiuope Sts | See eee ewe oat ee a ee i ce es aie Ny} — ae Nol k-4 ae aes gt 1 ie ee E pooled oe pags [3 [$A 4 - > Pade = Puncfe treap Popeye asf cag eo [I sac & 1 Re ee | oe 1 F*() sia eae ae eal [ee een eae = uy. o e-¥ f e 1s | oe a ta sayOCd:sCnemntial des oa PHA Secritoare J———_|_} =a | __ on ee ee |e a EE v 2 a | a. Aa fa lesener ka oa eae le ea ea f dae! = ate 0 orn = e : = ees ree — | 2 rans ee s oF nee 3 tchet == er eee |i oe eee Si [sia a) ee ee ee Poe 1a f om Boeereies (ei ar 7 } ai ey ee of aes fe ares pap le tees 2 actet Sé S| Crete ine ee cae pe a periaes ee aluorg ‘Teorems depis- B,(e) ° Bis = Bae Mee) = 1 nee ee eee eee ey | (alo enone ener) Be: ee +o}? : Ea I Pere) ee eed |————__—_ ne ener (recta See 5 \@-mte—oas = 2j ALO + 1¢ — 9) + 1 poh ahs secre Fie 3) F.3d dy ut n? 2A] | runes sect ae 2D ae | Teorema ase spe | 2 mandi erawey | 255 | 256 FY) Ue Fle s z manne ae

Probleme Electrotehnica Radovici

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Probleme Electrotehnica Radovici

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like