You are on page 1of 8

Forumul lui Augustus

Civilizatia romana a fost ultima dintre marile civilizatii antice de pe malul Marii
Mediterane. De-a lungul a dousprezece secole aceasta a cunoscut o dezvoltare
spectaculoasa, ajungand cea mai mare putere militara, economica si politica a
vremii. Imperiul Roman si-a atins punctul de maxima expansiune in timpul
imparatului Traian, reusind sa cucereasca Dacia, Mesopotamia i pri din Arabia. In acel
moment, Imperiul Roman ocupa o suprafata aproximativa de 5.000.000 de km
patrati, reusind sa uneasca o parte considerabila din Asia, putin din Africa si
aproape toata Europa.

Aceasta se deosebeste de celelalte civilizatii ale lumii antice prin nivelul de exceptie
al stiintei si al procedeelor de a construi, pornind de la locuinte, cladiri publice,
temple pana la dezvoltarea asezarilor umane, caracterizate printr-un mod de viata
urban dezvoltat.
Cu toate ca imperiul roman s-a bucurat de cele mai multe ori de o organizare si o
ierarhizare riguroasa, cu timpul au inceput sa apara diferite probleme precum
contradictiile dintre sclavi si stapanitorii acestora, dintre diferitele paturi ale claselor
stapanitoare, dintre centru si provincie, necesitatea stabilizarii puterii in tara a
condus la inlocuirea republicii, care a tinut pentru mult timp, cu monarhia, la
principatul lui Augustus.
Domnia lui Octavian Augustus inaugureaza perioada incipienta a Imperiului Roman,
dominata de dinastia Iulio-Claudia. Imperiul constituit datorita perioadei anterioare
de expansiune teritoriala este consolidat si dezvoltat, profitand de lipsa unei mari
puteri politice si militare exterioare , care sa ameninte granitele. Relatiile dintre
populatie si institutiile statului se modifica datorita caracterului de monarhie
absoluta , personalitatea imparatului fiind asociata cu divinitatea. Acesta desfasoara

o politica care urmareste, in mod evident, sa intareasca autoritatea puterii centrale,


a statului sclavagist in general.
Imparatul Augustus, urmasul lui Iulius Caezar a schimbat Roma. Daca in politica,
Augustus a proclamat restaurarea republicii, in arhitectura religioasa a proclamat
restaurarea vechilor temple (Roma cetatea eterna....bla bla bla..
documentatia!!!!!). Astfel, arhitectura din acea perioada a reprezentat o sinteza
intre traditiile epocii republicane si invataturile perioadei clasice a arhitecturii
grecesti.
Daca cultura romana, inca de la nasterea sa, beneficiase de influenta favorabila a
culturii grecesti si elenistice, care odata cu supunerea Greciei a sporit in
intensitate , in vremea lui Augustus imitarea modelelor elene in arhitectura si artele
plastic devine o regula. Probabil, constient de impactul ideologic pe care arhitectura
il are asupra maselor, Augustus acorda o deosebita atentie constructiilor
monumentale. Se spune ca acesta a mostenit Roma de caramida si a lasat-o de
marmura datorita accentului pe care l-a pus pe marmura, care era tipic pentru
gustul lui traditionalist pentru grandioasa arhitectura neo-clasica.
Centrele urbane sunt defitite prin constructia forurilor, in care sunt concentrate
viata publica, religioasa si comerciala a asezarilor. Forul este atat un element
functional indispensabil orasului, cat si o manifestare a autoritatii imperiale in
asezarile de pe intreg teritoriul sau, a prestigiului, a puterii unui imparat in forurile
din centrul capitalei.

Spre deosebire de agora, echivalentul lumii elenistice, forul adaposteste si


componenta religioasa, datorita stransei legaturi dintre ritualul religios roman si
influenta statului. Fiind situat in centrul orasului, forul grupeaza cele mai importante
si semnificative cladiri pentru oras, templul principal, basilica si constructii
administrative. Forurile lumii romane sunt caracterizate de monumentalitate,
functia predominanta fiind cea de reprezentare, mai ales in cazul forurilor imperiale,
situate in centrul capitalei, reprezentand un simbol al puterii si al importantei
personalitatii unui imparat. Acest lucru s-a intamplat de fapt, atat in perioada lui

Caesar, cat si a lui Augustus, forumul si zonele publice ce il inconjurau au suferit o


transformare semnificanta. Ca o politica adoptata a orasului, cladirile vechi erau
daramate pentru a face loc unor cladiri mai mari si mai spectaculoase. Odata cu
marirea constructiilor, functia forumului s-a schimbat de la una centrata pe
economie, religie si politica, la una care denota puterea conducatorului si imperiului
sau. Forumul republican deschis a fost inlocuit de un forum situat intr-un spatiu
inchis, evidetiandu-se puterea regulilor imperiale. Primul forum a fost cel al lui
Caesar, urmand urmatoarele in ordinea de mai jos:
48 ien

Forul lui Caezar

2 ien

Forul lui Augustus

1 en

Forul lui Nerva

71-75 en Forul lui Vespasian (Templul Pacii)


112 en

Forul lui Traian

Forumul lui Augustus a fost mai mult decat un proiect de renovare publica. Pe
langa programul de propaganda care a contribuit la succesul lui Augustus, au
existat si constant declaratii de putere ale noii dinastii.
Totusi, una din primele sale ambitii a avut un caracter predominant utilitar. Astfel, a
fost realizat un nou sistem de canalizare, au fost refacute viaducte,drumuri si
poduri, au fost executate lucrari de ameliorare a terenurilor si au fost consolidate
mai bine de optzeci de temple.
In ceea ce priveste interesul sau pentru arhitectura monumentala, una din primele
sale dorinte a fost sa termine forumul lui Caesar, lasat neterminat in urma asasinarii
acestuia in 44 i.e.n. Acesta avea o forma rectangulara si isi propunea sa aiba
aproape aceleasi dimensiuni cu cel vechi, fiind putin mai mare in spre nord. Templul
din interior a fost construit din marmura alba si era asezat pe un podium inalt pe
marginea scurta a forumului. Desi forumul lui Ceasar s-a bucurat de prestigiul de a
fi considerat un prototip datorita simplitatii si acuratetii, apogeul architectural si
iconografic al lui Augustus a fost odata cu aparitia Forumului lui Augustus si
templului lui Mars Ultor.
Dupa exemplul predecesorului sau, Augustus a construit un for cu un caracter
exclusiv festiv, lipsit de functia comerciala. Forul este amplasat pe o axa
perpendiculara in raport cu axa longitudinala a forului lui Caezar,cele doua
comunicand printr-o trecere.

Proprietatile preexistente, cat si relieful colinei alaturate, nu au permis ca noul for sa


aiba o compozitie perfect simetrica, lucru care este insa disimulat. In ansamblu,
forul reprezinta un spatiu dreptunghiular, largit prin prezenta a doua exedre
laterare, care vor reprezenta un model pentru forul lui Traian. Astfel, este introdus
un ax secundar, transversal, care accentueaza monumentalitatea templului situat la
intersectia celor doua axe. Spatiul pietei este izolat de cartierul Suburra,cel mai
populat al Romei, printr-un zid inalt de 36m si lung de 450m care inconjoara forul,
protejandu-l astfel si de posibilele incendii. Din punctul de vedere al materialelor,
masa zidariei este realizata din tuf, iar arcele si lintourile din traventin.
Conservat partial datorita colturilor si exedrelor care ii dadeau rigiditate, zidul
impresioneaza prin masivitate si prin vibratia materialului rezultata in urma
dispunerii blocurilor slefuite longitudinal si a celor cu fata vizibila prelucrata
rudimentar, transversal. Spre interiorul forului, zidul este impartit in trei register,
delimitate prin cornise, iar catre templu zidul este placat cu marmura si dublat pe
laturile lungi de portice care se continua si in fata exedrelor, rezultand spatii izolate
pentru adunari. Porticul de nord se finalizeaza cu o camera patrata care contine o
statuie uriasa a lui Augustus.

Imperiul lui Augustus a fost descris ca un apogeu al istoriei de pana atunci, insusi
Augustus prezidand aceasta imagine sub forma unei statui din bronz situata pe un
pedestal in mijlocul propriului forum. Facand exceptie de rolul in ceremoniile
religioase, forumul a devenit un punct de plecare a magistratilor in provincie. Era,
de asemenea, locul de intalnire a senatului cand erau asteptate vesti in legatura cu
niste succese militare.
Alipit cu fatada sa din spate zidului de incinta, in adancimea forului se ridica un
templu inchinat zeului Marte Razbunatorul, Mars Ultor, prin care se comemora
victoria lui Augustus de la Philippe impotriva lui Brutus si Cassius, cei care l-au ucis
pe Caesar. Aceasta iconografie politica este sarbatorita prin intermediu sculpturilor
care impodobesc forumul si templul. Existau cate opt coloane corintice in fata si dea lungul laturilor, iar planul templului era aproape patrat. Omiterea a doua randuri
de coloane a creat spatiu pentru o intrare generoasa. In interiorul templului, in
apsida, ridicate cu cinci trepte de-asupra pamantului se aflau statuile lui Marte,
Venus si Caesar.

Formand un ax transversal, sunt doua exedre, care au rolul de a gazdui statuile care
spun povestea lui Romulus si Aeneas, marii fondatori ai Romei.

Din acest templu s-a pastrat podiul inalt cu scara, partea centrala a cellei, care
initial avea trei nave si absida, si trei coloane corintice cu antablament. Aceste
coloane sunt inalte de 17,7 metrii si cuprind de zece ori diametrul bazei. Capitelele
corintice sunt renumite, reprezentand un exemplu classic al ordinului roman, fiind
mai aproapiate ca factura de modelele clasice grecesti, decat de capitelele
perioadei republicane.

Asta e bun de final


Marele Gaius Plinius Secundus, cunoscut ca Pliny, considera ca Forumul lui Augustus
este una dintre cele mai frumoase cladiri pe care le-a vazut vreodata:

"Nartrebuisamentionamunadintrecelemaiimpresioantecladiri.forumulluiAugusts.cele
maifrumoasecladiripecarelumealeavazutvreodata?
Shouldwenotmentionamongourtrulynoblebuildings...theForumofAugustus...buildingsthe
mostbeautifultheworldhaseverseen?"
Pliny,NaturalHistory(XXXVI.102)

http://www.vtpublichistory.org/sites/ImperialForum/?page_id=9

You might also like