LOCUIREA - DE LA VERNACULAR LA URBAN/INDUSTRIAL

I MODALITILE SALE DE PROTECIE

Comuna Margina, judetul Timis

Facultatea de Arhitectura si Urbanism Timisoara

2016-2017

Stud.: Antoci Daniel, Ardelean Mihai, Barna Alexandru

Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis

I.

Introducere

Harta satelit Margina, Google Earth 2016

Vedere de epoc cu faada principal a

ansamblului Fabricii, nedatat, arhiva

Margina si ansamblul Fabricii, lucrare doctorat MIHAI

SILVIU BUE

fam. Ceauescu

Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis

A. Motivarea alegerii localitii

Avand cunostinta despre Margina (se situeaz in partea de nord-est a judeului Timi.
Teritoriul comunei se nvecineaz spre nord cu judeul Arad iar spre est cu judeul
Hunedoara. Margina se afl la circa 40 km distan de municipiul Lugoj, 100 km de reedina
de jude, municipiul Timioara si la 62 km de oraul Deva), din copilarie, am considerat-o un
bun exemplu datorita traditiilor si istoria satului, biserica de lemn care contrasteaza cu partea
mai noua din care face parte fabrica de otet si comunitatea creata in jurul ei. Nu am ajut
ocazia sa vedem fabrica functionand, mai degreba cunoscand-o din perspectiva oamenilor
din sat si a celor care au lucrat acolo. In perioada de varf, la fabrica lucrau in jur de 600 de
oameni. Dupa revolutia din 89 care a luat prin surprindere fabrica care se afla in proces de
dezvoltare, locatia este in proces continuu de degradare.

B. Obiectivul studiului
Prin acest studiu dorim sa scoatem in evidenta diferentele dintre zona veche a comunei
si cea noua. Ne propunem sa realizam asta prin analiza la nivel urban a dezvoltarii in timp a
comunei inainte si dupa aparitia fabricii si a industrializarii din zona, diferenta de tipologie a
caselor traditionale si cele construite in urma colonizarii datorate fabricii. In final sa subliniem
procesul de decadere a fabricii si implicit a comunitatii din zona.

C. Metodologia abordat
Am inceput prin studierea istoricului zonei si a hartilor istorice, de unde am observat
dezvoltarea comunei inainte dar si dupa influenta industriala. Ne-am ajutat de monagrafii,
texte istorice, relatari ale persoanelor care au locuit/locuiesc in Margina.

Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis

II.

Studiu urban i istoric al localitilor

A. Contextualizare urban

Pe aceste locuri au trecut armatele romane in timpul stapanirii Daciei de catre Roma
Drumul Romanilor sau Drumul lui Traian a fost.
Acest drum venea din partea de vest a banatului pe la Jupa, Jdioara, pe Valea
Sarazului, prin Surduc, Bucaovat, Branesti , trecea prin pasunea Breazovei si a Marginei, iar
spre rasarit strabatea padurea Turcoane, pe valea Ceretului spre Holda si Gruni.
Principalele materiale din care era alcatuit drumul au fost pietrisul, bolovani si pietre mari.
In Sec XII si XIV numeroase asezari omenesti s-au infiripat si trait pe langa raul bega
de a lungul paraului Icui (Icus) si la poalele padurilor ce au acoperit dealurile din jurul satelor.
Apogeul dezvoltarii localitatii margina este atins in perioada 1594-1620 cand pataki o
aminteste in lucrarea domeniul hunedoarei in sec XVI de nenumarate ori.
Evolutia in timp a comunei Margina este prezentata in Anexa 2.

B. Analiza istoric
Localitatea Cosava si Homojdia si chiar Susani nu sunt asa departe de asezarile
noastre, ceea ce ne indreptateste sa afirmam pe drept cuvant ca tinutul acesta, deci si
comuna Margina a fost locuit din cele mai indepartate timpuri.1
Prima atestare documentar a Marginei dateaz din 1365, dar este amintit nc
nainte de 1300 ca reedin a unui district valah aparinnd cnd de Comitatul Hunedoara
cnd de Comitatul Timi.O alta atestare din anul 1439 aminteste de existenta unei cetati
disputata de potentantii vremii. Potrivit unei diploma din 1506 in zona fagetului existau 5
districte romanesti: Suga, Bujor,Manastiur, Icus-Margina si Fardea care inglobau in hotarele
lor peste 100 de asezari.
In anul 1551 cetatea a fost demolata de Ioan Torok urmand ca in anul 1554 sa fie
reconstruita.
In anul 1637 Margina primeste statutul de localitate semiurbana.
Cercul Margina a fost sub stapanirea turciei timp de 30 de ani pana in 1658 fiind
eliberata de Sigismund Bathory.
Dup pacea de la Passarowitz (1718),multe cetati din banat sunt demolate inclusiv
din Margina, la sfarsitul sec XVIII inca sunt vizibile ruinele cetatii din Margina.In continuare
zona se afla sub infuelnta austriaca. Biserica de lemn care exista si azi si face parte din
monumentele istorice nationale a fost contruita in 1734.
Banatul a fost ocupat de catre unguri in anul 1848, fapt care a adus multe aspect
negative aspura zonei Faget. Datorita acestora s-a facut o noua organizare administrativa
teritoriala.
Ocupatie:cresterea oilor, stuparitul, cultivarea graului, canepa, macinarea grauntelor
cu ajutorul rasnitei.

Ceusescu Napoleon, Ceausescu Marioara, Monografia comunei Margina, Editura Dacia Europa Nova
Lugoj, 2004.
1

Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis

Tarani priceputi la cioplirea in lemn, constructori de case, grajduri si acoperisul

acesotra, confectionarea de cozi de unelte, furci si greble de lemn, scari,loitre mici si mari pt
care si carute si mature de tars.2
Datorita zonei geografice , Margina atrage investitori, altfel in anul 1910 este elaborat
un proiect pentru contruirea unei fabrici de distilare chimica a lemnului de fag, uramand ca in
anul 1912 sa intre in functiune pana la sfarsitul Primului Razboi Mondial. Acest proiect ia
amploare, fapt care duce la cresterea considerabila a populatiei pentru a acoperi necesarul
de forta de munca.
Odata cu prabusirea imperiului (1918) s-a declansat o greva a muncitorilor, cu revolte
in care taranii au ars conacele, trebuie precizat ca pe toata perioada razboiului multe spatii
deserveau depozitarii alimentelor pentru razboi. La sfritul secolului XVIII sunt aezai aici
germani i maghiari, adui ca funcionari.
Odata cu instaurarea regimului comunist au disparut vechile institutii, plasile,
notariatele s-au desfintat. In anul 1968 comuna Margina s-a unificat cu comuna Costeiu de
Sus devenind o comuna mare. O prima problema a fost drumul de acces dintre sate si
comune, astfel a urmat lucrari de asfaltare a drumurilor Temeresti - Sintesti - Margina(drum
ce trece prin centru satului Sintesti si are aproximativ 4km), Margina - Breazova 3km,
Margina - Nemesest - Costeiul de Sus 8km, Margina - Zorai - Grosi 10km,
Prabusirea sistemului comunist (1989) a adus un colaps in industria din Margina si
prin urmare creste numarul somajului, fapt care duce la plecarea multor locuitor din Margina
in orasele mari din Banat si dincolo de granite.

C. Precizarea modului n care cele dou zone s-au influenat sau nu.
Cum putem observa in hartile de la Anexa 2 comuna Margina a ajuns la maturitatea
dezvoltarii inainte de aparitia fabricii si a constructiilor noi. Partea veche se dezvolta in
partea de nord a Canalului Bega in lungul drumului vechi. In perioada 1806-1869 cvartalele
existente se impart in loturi, apar cvartale noi, regulate, care contureaza comuna. Dupa
1869, pana la aparitia fabricii, zona din sudul Begai incepe sa fie sistematizata, fara a
influenta structura si impartirea veche a comunei. In partea veche predomina casele vechi
construite dupa traditiile din zona, dar apar si casele din caramida, tencuite sau netencuite,
care subliniaza modernizariea stilului de constructie din zona. Inlocuirea acoperisului din
paie cu cel care are o structura de lemn si este acoperit cu tigla scoate in evidenta
influentele noi.
Modul de viata si traditiile, dar si multe din constructiile vechi nu sunt influentate de
aparitiei zonei industriale acest lucru fiind sustinut pana in zilele noastre. Se poate observa
ca legatura dintre comuna veche si zona dezvoltata ulterior industriei de face doar printr-un
singur drum, acest lucru limitand traficul in exces inspre zona veche. O alta limita o
reprezinta Canalul Bega dar si aparitia drumului european E673 care rupe complet zona
industriala activa de vona veche a comunei.

Ceusescu Napoleon, Ceausescu Marioara, Monografia comunei Margina, Editura Dacia Europa Nova
Lugoj, 2004.
2

Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis

III.

Analiza/nelegerea obiectelor arhitecturale

A. Motivarea alegerii

Alegerea casei vernaculare s-a bazat pe concluziile trase in urma studierii tipologiei
intalnite in zona. Casele cu unul sau maxim 2 geamuri la strada sunt majoritare in zona. La
casa industriala am avut de ales intre cele 4 blocuri construite in urma aparitiei fabricii de
otet si casele sistematizate de asemenea construite in urma fluxului mare de oameni datorat
fabricii. Am ales casele deoarece se apropie, cel putin ca si scara, de cele traditionale dar,
din punct de vedere al tipologiei, formei si a materialelor de constructie sunt in contrast cu
cea vernaculara.

B. Analiza comparativ a celor dou d.p.d.v:

1. Tipologiei partimoniale:
Ambele case rspund cerinei de locuire dintr-un moment dat. Casa vernacular
ilustreaz modul de via tradiional care s-a perpetuat cu toate c Banatul a fost un
amalgam de influene att europene, ct i orientale, unele impuse ntr-un mod categoric
(sistematizarea austriac).
Vorbind de valoarea patrimonial a casei vernaculare alese, putem meniona c
reprezint tipologia caselor tradiionale din Banat i Criana, respectnd aceeai schem
funcional i chiar planimetria, ntr-o oarecare msur.
Pe de alt parte, casa industrial este un model nscut din considerente funcionale
care nu reflect idealurile comunitii aa cum o face cea vernacular astfel c valoarea
acesteia din urm este mult mai mic din punct de vedere al motenirii culturale.

Locuinta vernaculara comuna Margina, Anexa 4, Google Earth

Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis

2. Tipologiei arhitecturale:
n ceea ce privete tipologia, remarcm un substrat autohton, peste care se suprapun
elemente transferate sub anumite influene.
Domeniul cel mai larg de afirmare a formelor noi, de influen, n cultura popular a
Banatului, n secolele al XVIII-lea i al XIX-lea, este casa rneasc. Forma arhaic a
populaiei btinae a Fost bordeiul sau casa de lut, n cmpie, i casa de lemn, n zonele
muntoase, aceste tipuri avnd un acoperi de paie, din stuf ori din indril, de regul cu
forma acoperiului n patru ape, deci fr fronton. Pornind de la aceste tipuri, se reamzator.
Nicolae Iorga remarca: i n ce privete casele rneti, i n ce privete bisericile, afar de
rari excepii... modelele au fost aduse i impuse populaiei i preoilor numai dup stabilirea
unei liniti permanente n acest Banat Deci ctre sfritul domniei lui losif al lI-lea... s-a
creat ca baza ntregii acestei arhitecturi forma, obinuit i pentru locuin i pentru biserici,
n regiunile apusene de unde venea dinastia, i n toat lumea german, pn n aceste
margini ale Rsritului. n mod similar se pronun i Paul Henri Stahl, amintind existena
bordeiului, n satele romneti din Banat i Cmpia de Vest a Transilvaniei, precum i la
vabii i ungurii din Cmpia Tisei.3
Datorit interveniilor austriece de sistematizare, casa se subordoneaz unor reguli
care sunt impuse tuturor construciilor i din aceast cauz nu o mai putem considera
vernacular n adevratul sens al cuvntului, ns i asa, materialele, tehnicile i configuraia
sunt perpetuate de-a lungul generaiilor i se regsesc n majoritatea acestor case.
n comuniti restrnse, realizarea unei case implica toat comunitatea ntr-un fel sau
altul. Individualismul este inexistent, fiecare membru avnd contribuii.
Ambele case prezint o faad la strad, ns aceste faade sunt tratate diferit. Casa
tradiional are la strad faada principal, cu fenestraie, pe cnd casa industrial ignor
strada, avnd o faad fr ferestre. Singura relaie pe care aceasta din urm o accentueaz
este cu curtea.

Locuinta industriala comuna Margina, Google Earth

Konschitzky, Walther. Arhitectura popular din Banat: Stil i ornamentic, TRIADE, Timioara, 2006.

Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis

De asemenea, putem obserca c difer modul de acoperire. Casa vernacular

prezint o arpant n dou ape, iar la intersecia coamei cu timpanul, aceasta este teit pe
cnd cea industrial este acoperit de o arpant n patru ape.
Ornamentaia este mai bogat pe casa vernacular care prezint ornamente la
coluri i sub geamuri pe faada de la strad. Casa idustrial expune o ornamentaie anost.
n ceea ce privete casa industrial, se observ, n unele cazuri c accesul este dat
la nivelul faadei, pe sub arpanta casei.

3. Structur/materiale
Romanul isi construieste singur casa. Aceasta este zidita cel mai adesea din pamant
batatorit ori din impletitura de nuiele sau din busteni asezati unii peste altii, si acoperita cu
stuf. La constructie nu se foloseste nici o bucatica de fier. Tocul usilor e facut din salcie ori
dintr-un alt lemn, iar incuietorile sunt niste zavoare de lemn, care se deschid de mai multe
ori numai printr-un artificiu. De sticlar nici nu e nevoie, geamurile fiind din hartie, de obicei
doi ocheti mici prin care patrunde lumina. Casa intreaga consta dintr-o camaruta si o
bucatarioara. Aici se afla de asemenea unul sau doua paturi din lemn negeluit, o masa, la
randul ei nedata la rindea, un dulap, uneori cateva scaune cioplite cu propria mana si cateva
paturi. Hornul e din impletitura de nuiele lipite cu chirpici si de aceea nu se foloseste vreo
vatra deosebita, ci focul e aprins de-a dreptul pe pamant.4
n ceea ce privete structura, observm c materialul de construcie al casei
vernaculare este chirpiciul acoperit cu tencuial tot pe baz de chirpici, iar mai apoi dat cu
var.
Pe de alt parte, se observ la casele construie n secolul XX c sunt construite din
zidrie portant de crmid ars lipsind centurile i stlpiorii. Singurul element de beton
armat, vizibil la multe dintre casele cu zidria aparent, este buiandrugul.
In ambele cazuri se intalneste sarpanta de lemn acoperita cu tigla.

Ehrler, Johann Jakob. Banatul de la origini pn acum, Editura de Vest, Timioara, 2000.

Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis

4. Rspuns la cerinele program

Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis

Loturile vechi sunt n 2 configuraii cu lungime constant de aproximativ 140m i

lime variabil cu raportul dintre laturi ntre 3 i 7 astfel: lot ntreg de aproximativ 40m lime
si 6000mp i jumti de lot de aproximativ 20m laime i 3000mp. Lotul studiat are 2950mp
i este divizat astfel:
Curtea 132mp
Gradina 2500mp
Casa 116mp
Casa mic - 100mp
Anexele 100mp
Pe de alt parte, loturile din zona industrial au raport mult mai mic ntre laturi i arii
n jur de 1000...1500mp. Lotul studiat are 1350mp i este divizat astfel:
Curtea 536mp
Gradina 326mp
Casa 250mp
Anexele 220mp

10

Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis

O alt diferen apare din dispunere acestora. Se poate observa n diagrama de mai
sus c loturile sunt fundamental diferite ca mod de organizare. Aceast diferen subliniaz
destul de evident discrepanele dintre programele care stau la baza lor. Ponderea grdinii
arat c, n mod tradiional, este esenial n cadrul gospodriei, spre deosebire de cea din
cartierul industrial, unde, prin pondere i configuraie i pierde funcia arhaic. Astfel, casa
industrial se rezum la funcia de adpost ntr-un cartier dormitor, n afara programului din
fabric, pe cnd cea vernacular reprezint nucleul vieii tradiionale n jurul creia au loc
activiti pe tot parcursul zilei.
De asemenea, pe lotul vechi, casele mpreun cu anexele genereaz curtea de
primire, iar locuirea se face n casa mic, cea mare pstrndu-se pentru srbtori sau alte
evenimente importante.

Un taran putin peste clasa medie:6ha,4boi,3vaci,4 junci, 3 scroafe cu purcei, 20

oi,iapa cu manz, 2 care, o caruta, 2 pluguri de fier, 2 grape, 3 prasitoare, si o semanatoare
pt porumb.
Casa mare din lemn acoperita cu tigla..3 camere pardosite,2 bucatari, corridor inchis,
2 camari, bucatarie de vara, cuptor de paine, 2 fantani.gospodaria cuprindea si annexe,
grajd mare de lemn si caramida cu sura inchisa, cocini pt 25-30 porci, sopron pt scule,
pivnita in care tinea butoaiele cu tuica, hambar mare pentru porumb, pentru grau , sopron de
fan din caramida in care incapeau 60 de care de fan. 5

5. Dac s-au influenat sau nu ca tipologie

Influenele prezente la casa vernacular sunt, cel mai adesea, venite dinspre cldirile
industriale, pentru c la construcia lor au intervenit norme de care nu se inea cont la
construcia celor vernaculare, astfel c se pot observa intervenii de nlare a pereilor cu
cteva rezalite. Dupa care apare inlocuirea acoperiului cu cel de tigla.
Se poate observa n partea veche a comunei Margina apariia construciilor mai noi
de caramid, care de asemenea sunt construite ca urmare a influentelor aprute dup
fondarea fabricii.

Ceusescu Napoleon, Ceausescu Marioara, Monografia comunei Margina, Editura Dacia Europa Nova
Lugoj, 2004.
5

11

Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis

IV.

Concluzii

Particularitatea pe care o manifest Margina este aceea c altur dou esuturi

nscute n perioade diferite i din raiuni antipode. Pe de-o parte avem un esut care, cu
toate c e dezvoltat dup planurile austriece, prezint principii arhaice care reflec, la rndul
lor, comunitatea respectiv i valorile culturale ale acestia.
Pe de alt parte avem zona industrial dezvoltat n jurul fabricii de oet, iar raiunea
primordial care st la baza ei este de a adposti muncitorii fabricii. esutul nu
materializeaz un set de valori tocmai din aceast cauz, pentru c nu exista o comunitate
coagulat, ci o comunitate format din oameni adui din diferite fundaluri, culturi i chiar i
etnii.
Considerm c demn de valoare patrimonial este zona vernacular a satului,
pentru c reflect, n ansamblu, un set de valori, metode de construcie i spaialiti
dezvoltate de-a lungul timpului.
n contrast, zona de locuire dezvoltat ulterior apariiei fabricii, fiind lipsit de
ncrctur istoric i un limbaj unitar cnd vine vorba de spaiu sau tipologie, nu bifeaz, n
opinia noastr, parametrii necesari pentru a fi protejat.

12

Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis

V.

Anexe
1.

http://mapire.eu/en/

Localizarea comunei Margina pe harta datand din 20 Mai 1717, de unde putem sa observam
ca pe vremea aceea comuna se afla aproape de granita Banatului cu Transilvania. De aici si
influentele specifice Transilvaniei.

13

Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis

2.

http://mapire.eu/en/

http://mapire.eu/en/

14

Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis

3.

Sectiune longitudinala fabrica, doctorat MIHAI SILVIU BUE

4.

Locuinta vernaculara comuna Margina, Google Earth

15

Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis

Locuinta vernaculara comuna Margina, Google Earth

16

Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis

VI.

Bibliorgafie

A. Cri:
[1] Ceusescu Napoleon, Ceausescu Marioara, M
onografia comunei Margina, Editura Dacia
Europa Nova Lugoj, 2004.
[2] Konschitzky, Walther. Arhitectura polupar din Banat: Stil i ornamentic, TRIADE,
Timioara, 2006.
[3] Ehrler, Johann Jakob. Banatul de la origini pn acum, Editura de Vest, Timioara, 2000.
B. Web
[1] http://www.e-primarii.ro/primaria-margina
[2]http://prinbanat.ro/a-fost-odata-o-fabrica-de-otet/
[3]http://arhitectura-1906.ro/2013/09/cooperativa-margina-conversia-si-reabilitarea-distilerieicomuna-margina-jud-timis/
[4]http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Margina_(Timi%C5%9F)
C. Hri
[1]https://www.google.ro/maps
[2]http://mapire.eu/en/

17