Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Distrugerea Protectiei Regelui

    Uploaded by

    Christiansen Sava
    2 views8 pages
    Cooperarea Strategica

    Original Title

    Distrugerea_protectiei_regelui

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Cooperarea Strategica

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views8 pages

    Distrugerea Protectiei Regelui

    Uploaded by

    Christiansen Sava
    Cooperarea Strategica

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 8
    Szollosi - Beresovski , 1987 N. Popov - Novopagin, 1979 Distrugerea protectiei regelui advers (53) Efectuarea rocadei asigura de —_ i plecdnd de la celebra sa com- regula 0 protectie sigura regelui, prin binatie de distrugere a protectiei scutul de pioni ce-| protejeaza in fata_regelui advers, atacurilor figurilor adverse. Con- —_Lasker-Bauer 1889 structia atacului la rege, obiectivul principal al sistemelor de atac (Atacul Rauzer, Velimirovici, Panov, Sae- [X 4 1066) Bower - Gohiner, 1956 misch ete.) implica constructia unor arupaje de figuri, capabile, prin cooperare sa distruga cele mai inex- pugnabile “fortarete" de aparare alo a regelul advers. Contra acestor sis. he teme de atac sarcina apararii este } foarte grea gi reusita apararli gi con- AM structiei contraataculul este legata de Ae AR Aw i sténjenirea constructiel acestor || Wl RS | grupaje de atac care, prin sacri, f procedee tactice, atacuri combinate haa aL realizeaza atacul direct la rege. 371 Bg7 4.Wo4+ Ch7 5.13 | Cum problemele legate de con- e§ @-Zh31 Whe 7U:he+! @:he structia coopera strategice de atac, § wa7! 1-0 aparare si contraatac constituie obiectul” urmatoarol lucrari xe aa aw a = a j Mi } a a A @ 12 2(10) Fostul campion mondial a emis C. Botez - E. Szabo, 1958 criterile aprecierii ganselor de reusita a “Cooperarea strategic in eat”, in a’ tnul ata ta rego, ere h care - aeeT sleneey conditia ca numarul de piese ata- || Wa ay aa 4 catova princi de baz: catoaro sé fle mai mare decat al | @ «Raul Capablanca Pieselor protectoare siaparatoare ale ||| - Ocuparea centrului si sté- amenintarilor este de regula absolut pAnirea lui sunt absolut necesare necesara. pentrurealizarea cusuccesaatacului in conceptia moderna de con. la rege. structie a cooperairii strategice de - Atacul energic gi direct la rege atac dispunerea optima si rapida a vaflincununat de succes numal atun- acestor grupaje de figuri de atac la ci cand la atac participa toate piesele care participa pionii (in cazul sau cea mai mare parte a lor. strapungerilor sau a sacrificillor 7) aman naa (67) se mime a Be am Ee 1...2(10) 125 figurile ugoare, dama $1 plesele “grele" (turnurile),” constituie etapa a 7-a si cea mai importanta. De viteza gi eficienta actiunilor acestor grupe de “asalt" depinde soarta par- tidei intrucat tot J. R. Capablanca afirma O data tnceput, atacul trebuie dus pana la sfarsit cu pretul oricaror sacrificii de material deoarece retragerea din plin atac cedeaza initiativa adversarului si conduce de regula la pierdere’ jn elaborarea acestor sisteme de atac analizele "de laborator’,rodul unor indelungl cautari in scopul eficientizarii fiecarel mutari inca de la inceputul fiecarei partide, conduc la rezultate practice imediate constituind tot odata “motorul" dezvoltarii teoriei moderne contemporane. ‘Apararea Franceza (C18) LOI - A.Ulabin (1989) 1.4 06 2.44 d5 3.21c3 Sb 4.05 05 5.03 @:c3 + 6.b:c3 dle? 7.Wga! Jucatorii de atac prefera aceasta dezvoltare a damei cu tempo ‘mutarilor linistite 7.23 sau 7.a4. 7...0-0 Aparent o mutare solid& care evita complicatille ce rezulta dupa 7...Wc7 8.W:g7 Hg8 9.W:h7 cid 10.202 Ae6 11.44 d:c3 12.103 8.£d31 Continuarea "normal" la acea vreme era 8.213 Ac6 9.23 15 10.e: (6 B:f6 11.295 Zf7 con- siderata de teorie ca ducand la joc egal. Este interesant de mentionat cA aceasta mutare mi-a fost recomandata inca din 1958 (!) de ‘catre genialul maestru international roman lon Balainel! 126 ei ke eet) tel A td haa a 8...006 9.5! x a key Jka Waka a’ a a Acest atac era considerat la data prematur si usor de parat prin dupa care albul nu ar avea mai mult sah eter, Dar tanarul Lembit Oll opera nol resurse de actiune ale niculul grupaj de figurialbe atacs 9...n6 Rapid s-a incheiat part M.Paviov - Z.Naghi (1981) du 9...96 10.Wh6 C4 11.23! si 1-0. 10.2:h6! $i totusi! Incepe di trugerea protectiel regelui advers. 10.94 c4 11.262 Was 12.202 16 13. Ti6 14.918 £207 15.95 HS 16.Wh3 17.2:95 2:95! 18.2:95 05! 19. W:c3+ albul in partida N. Shot W.UIhman nu a obtinut decat egali 13.Oh3! Dezvoltarea cu tempo (amenint& 14.295 gi Dh7 +) obliga Pe negru la mutarea 13...16 1496+ She 15.whe+ tgs 16.Wg6+ hs si probabil negrul astepta cel de al trellea gah (similar unel partide Oll-Dohoian) $i pro- Punerea de remisa, cénd a urmat *un trasnet din senin® 17.0-0- 0! care ac- tivizeaza rapid Hat amenintand Kas. ‘Acum se vede gi rafinamentul mutaril ‘hS (in toc de 213) care nu limiteaza activitatea turului pe linia 9-2 17...f:65 (dupa 17...Whe7 18,he + bg. (18...Wh7? 19.W:t8+) 19.2103! albul castiga imediat. 1e.lda! 14 19.2g31 raw Ee & © cale originala de a activiza Eh1! dupa 19.f:g3 20.h:g3 singurul mod de a para matul este 20...W#ha iar dupa 21,9:ha ts 22.Whe+ wge 23,095 e:d4 24,0h3! des 25.193 figs 26.06! 17 27.0:18 H:18 28.W14+! negrul a cedat. Arta constructiei atacului consta tocmai din transpunerea principillor clasice ale lui Capablanca si Lasker din “vorbe in fapte’ Probabil c&, gasind aparari pentru negru, R.Hubner a reluat aceasta varianta si intr-o partida cu S.Maus (1989), dar dupa 9.Wh5 hé 10.8:h6 g:h6 11.W:he O15 12.8:15 e:15 marele maestru german a fost surprins de o noua lovitura de trasnet! 13.0-0-011 xvsW_xen ae Wale wan @ 7 kawa aa So me MAM RAR Sk Ae cu amenintarea direct Zd3-Hhs. 13...14 (Dupa 13...c4 14.0h3 16 15.4196 + Wh8 16.Ehet! f:e5 17.d:e5 f4 18.Wh6+ gB 19.0:f4 We7 20,te3 S94 21.2:d5 Wea3+ 22.92b1 albul a cAstigat in partida Vogt-UhIman n 1989) 14.9h3 e7 (cunoscuta inca din 1969 era continuarea 14... £15 15.2):14 16 16.096! f:e5 17.d:e5 Was 18.wh8 + L7 19.Wh7 + des 20.e6!! W:a3+ 21.Gd2 @:06 22.4:f8 +- Kindermann-Pashis) 15.095 15 tragerea aparatorului gi ame- nintarea distrugerii aparatorului amenintarii Wh7 mat sunt eficient folosite) 17...4#6 18.€6! (interferarea cu tempo) i296 (18.16 19.8:64 f:95 20. tes) | 19.Hd3il (distrugerea apara- torului dupa 19...@:d3 20 ¢:d3 duce la mat imparabil iar amenintarea 20.th3 urmat de Wha mat fiind decisiva negrul a cedat. in general dispozitivul de protectie al regelui, format din pionii 17, g7, h7 (respectiv 12, 92, h2)- este atacabil in punctele sale slabe h7 si17 (respectiv ha, £2). Jn aceste cazuri rolul principal in atac fl are nebunul regelui £03 (respectiv &d6) care se sacrifica pentru a atrage regele advers sub focul concentrat al Of3 (sau Df6), care deplasandu-se cu tempo la g5 (respectiv g4) elibereaz& cu tempo diagonala di-hs, (respectiv d8-h4) pentru accesul damei la atac. Un rol important i are si prezenta unui pion la 8 (respectiv e4) pentru stAnjenirea apararii iar forta ata- cului creste considerabil in cazul posibilitatii interventiei unui turn la atac. Aceste atacuri tip cunoscute inca de la inceputurile gahului modern (mentionate gi in manualul lui Polerio, din secolul 16!) se 128 16.94! fea 17.Zhe1! (dis- intdineste si in practica noastre Donner-Portish (1968) Acelasi tema ¢i intr-o siciliana cu i zi mici modificari de trasee An @ Ban ANAM BAR Hegwe if im orm Me 1.8:h7+ @:h7 2.095 + ‘2g6 3.h4! Was 4.h5 + ) 3. Weg (dupa 3 ..Hes 4.09:17 + ‘S.WhS + 2g8 6.Wh7+ dofe 7. whe) he7 8.w:g7+ mat) 4.8:95 Oe (daca 5.We2! £:03+ 6.0ft 5.a3! £a5 6.£d2 si 1-0. Spasov - Pancenko 1980 aN ARWa A se 1.ch2 + 3.Wg3 (3.02h3 wae!) 3..Wd6+ 4.14 e:f34+ 5.2: WIG + 6.%e2 Hie3 +! 0-1 Be 2.0:h2 1.8:h7+ Dih7 295+ bys g.wena! gi negrul a cedat (3...2c:e5 4.Wh7 + S26 5.Dce04 +!) Dificultati apar in conducerea stacului atunci cand accesul calului pe cAmpul g5 (respectiv g4) este Impiedicat de prezenta &e7 sau a unui pion la f6 flind necesare resurse suplimentare pentru atac. Alehin-Asgeirason (1931) ga: 4.@:h7 4! @:h7 2.095+ 5+ ge 4.g6! Le7 5.9: 0-0 a6 7.d:c5! Od7 8.0:d5! Was 0:d5 9.9:d5 + We6 10.0f4+ We7 3. 6. (6... 11.06! 216 12.We5 H:17 13.096+ gi he + mat) 9.8954! O17 10.27 Bg 11.Hda Wes 12.0:d7+! S:d7 13.0e4 Wha 14.0d6+ bis 15.816 +1 g:fé 16.17 + mat! é Richter - Darga (1950) 1.8:h7+1 @:h7 2.Whs+ gs Pozitia regelul negru este atat de precara incat albul are timp s& pregateasca 295 3...He8 4.095 295 S.h:g5 21 ‘Rd7 8.2h71 si K.Schlechter- Wolf 1984 1,095! f:95? 2.@:h7+ @:h7 3.h:g5+ Hg8 4.0he+! Ot7 (4.92:h8 129 5.Wph6 + S2g8 6.96 +-) 5.WhS+ 96 6.wh7 + Yes 7.4h:96 +mat Atacul grupajului 2d3+ wd1, Of +e5 si cu eventuala par- ticiparea a turnului pe coloana h sau aparitiei lui prin activizare pe linia a 3-a a devenit atat de cunoscut incat el a devenit o amenintare pozitionala” care obliga partea care se apara la masuri preventive sau la intarzierea rocadei Astfel, dupa 1.e4 e6 2.44 ds 2.003 &b4 4.e5 c5 §.a3 £:c3 6.b:c3 Wo7 7.013 e7 8.243 Abes 9. 0-00 grav gregala ar fi aici 9.0-0? intrucét ar urma imediat 10.2:h7 +1 @:h7 11.2g5+ si raspunsul negrului ar fi fortat 11..%2g6 deoarece dupa 11...92g8 12.Wh5 Zide 13.¥:17 + hs urmeaza 14.f41 cu amenintarea im- parabila T-1-{3- h3 +mat. 42.Wegal 15 13.Wh4 14 14.8h7 41@:hs 14.n4+ Oya 14.194 ga 17.242 si matul cu &e1 + nu poate fi parat Tinand cont de aceasta ame- nintare nagrul trebuie s& aleaga intre a face rocada mica si atunci este necesar 9...n6 sau 9.247 gi0-0-0. 130 $i daca in aceste atacuri roll de Kamikadze, piesa care se 8 crificé pentru a slabi pozitia regell advers este detinut de 2d3 (S&d6) uneori gi de 2f3 (Af6) care # sacrifica pentru deschidergi coloanei h si a activizarii Zh, cazul atacului denumit Lasker roll distrugerii protectiei regelui est detinut de cei doi nebuni care atray regele advers sub focul pieselal grele D+T. $i acest tip de atao Ml care grupajul de atac este compu din cei doi nebuni, turn gi dama intrat rapid in “arsenalul” marilal campioni AAlehin-Druit (1923) 1.:h7+ @:h7 2.uh3+ Oat 3.88:97! dupa care negrul a oed intrucat dupa 3...%2:97 urma 4.¥g} + iar la 3.16 4.2h61 wh7 5.Wh negrul este fara aparare. Paradoxal este faptul c& doi m maestri de elité. au cazut victime acestui tip de atac Astiel 1a 91 de ani dupa celel combinatie a lui Lasker, la Olimpiad de la Lucerna (1982) marele maest ‘american Walter Browne in partida cu englezul Tony Miles a patit ceva similar: 1.0:h7 +1 :n7 285+ segs 9.0:97 97 4.Wg5+ She 5.wi6+ {hg8 6.Zc4! (de aceasta data turnul Alb soseste la atac prin linia a patra!) sinegrul a cedat $i marele maestru E.Svegnikov, into partida cu G.Ruzmin (1973) a fost victima unei duble lovituri ingrozitoare. In pozitia din diagrama albul a continuat cu 4.b6!! De ce dubla lovitura? Pentru x72 ge™ \ Wagaaa i 8 a nga amenintarea directa a turnului din a8 a doua componenta a dublei ovituri este distrugerea aparétorulul 45 dupa care atacul complex tip Las- or intra in functiune 1...:b6 2.2:h7 +1 Me:h7 3.Wh54 ge 4.2:971 W:97 (4.16 5.8496! EI7 6.8n6+,+-) 5.Wg4+ Wh7 6.013 £:c5+ 7.2h1 si 10 Sinueste grou de constatat ca gi dupa 1...b8 2.2:h7+ S:h7 3.0:d5 cid5 4.45 + Seg8 §,2:97 W:05 + 6.0h1 2:97 7.Whg4-+ Gehe 8.13 Wer 9.5! soarta negrului ar fi fost aceiasl Daca aceste doua grupaje de atac, capabile s8 distruga protectia regelui advers au devenit deja ‘lasice’, in constructia cooperarii strategice de atac, albul, contra diver- selor variante ale apararil siciliene urmareste constructia rapida a unor

    You might also like