Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Conex Club nr.56 (Apr.2004) PDF

    Uploaded by

    Iordan Dan Ffn
    55 views52 pages

    Original Title

    Conex Club nr.56 (apr.2004).pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    55 views52 pages

    Conex Club nr.56 (Apr.2004) PDF

    Uploaded by

    Iordan Dan Ffn

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 52
    ay. Se ANUL V / Nr. 56 , electronic Dispozitive de AF ISARE verzi Cod 884 - AC Cod 886 - CC 25,000 lei 90.000 lei Cod 13726 - AC 490.000 lei KeonexCluio ‘Numérator up-down a Kit realizat de Velleman ce ofer functile de numakator si eronometry, afgarea find pe 4 digit in format zecimal sau modulo 60 (timp). Detector de radiofrecventa pentru milivoltmetru o apiicane cu nome crculte produse de Analog Vevices pentru captarea si rearesarea semnalelor aliernative de valoare efectiva mica $i recventa mare. Sintetizor de frecvent cu uC - VHF (ll) wi In aceasti 2 doua parte sunt puse in practic’ elementele de proiectare teoretice prezentate in ‘numarul anterior. In acest episod se insista pe partea anal Service GSM (XVII) a ‘Montarea de LED-uri de culoare albastra (a tlefoanele Nokia $210. ‘Microcontrolere PIC - Prezentare $i programare (VI) on Un exemplu de cum poate fi programati si utlizata referina de tensiune a uC PICT6F628, ‘prezentaté fn episodul anterior: volmetru cu aisor pe bar-grapn. Frecventmetru digital 0-1000MHz A Frecventmetru digital reaizat cu microcontoler PICT6FB4 si cu afiare pe display 8 citi cu LED. Electronic’ on-line Bi: ‘Doual aplcati: programator uC AVP in circuit - ISP si 0 telecomanda prin telefon GSM via SMS, ambele pe un site de intemet deosebit de interesant Microcontrolere AVR - descriere $i utilizare (VI) J: Exemple de proceduri de aprindere @ unui LED Tn dlverse modurl cu ajutorul unl buton $i instractunie otizate. Emitaitor pentru telecomanda cu 1 canal J] ‘Nowa variantd a emititorulul de telecomandli cu un canal realizat de Conex Electronic utiiznd Circuit codor de la Motorola. Receptor pentru telecomanda cu 1 canal a ‘eceptorul pentrtelecomanda cu un canal, ulizand circuit decodor de la Motorola, Up-grade la cartela cu 3 relee() a Jn numarul 222004 au fost prezentate dou apical de intefete pentru PC pe portul serial, cartels cu 3 relee sau trace. Sunt prezeniate etapele de elaborare 2 unel inerfote grafice (sofware) Complexe, curmal multe lunch Manitestiri radioamatoricesti a Informati de a expazitia anisalé RO COM TEL. Cristale de cuart (i) a Iniomati despre prezentaroa fc 9 uilzareacristalelor do car, rezonanta serie paralel a ‘Miniemititor 60-110MHZ a Electronisti ner pot face primul pas spre tehnologia manta pe supratats (SMT) realizand un mic lemitator FM utiizand componente SMO. Catalog BH ‘Senzori de temperaturd semiconductor cu doua terminal, seria KTY. Benexcio APriie 2008 (© nous realizare a fimet Velloman o reprzinta ki-ul K8035 (varianté dezasamblat), un ‘numérétor (cronometru) profesional de tip up - down (Inrementare sau decrementare cu © unitate), ou dows modut de afigare pe un dleplay cu 4 Git cu LED (zocimal sau timp -in format hh:mm sau mm:ss) so iesire programabiliactivata pentru o valoare prestablité de cétr utlizator. 4% aplcafileindustiale din automatizari dim utlizarea kit-ului “Advanced UP/ sau cele de laborator, unde se sola © DOWN counter’, referinlé KB035, realizat Joperaje de numérare sau un timer de de firma Velleman in varianta dezasam- preczie cu iesire programas, recoman- _blat sla care se poate comanda, optional Numarator up - down cu afisor 4 digi ©) vellement K8035 i caseta (masca) cod 8036. Functionarea ca timer (cronometru) de precizie se datoreaza postal de a seta ‘modul de luc (de ta un dip-swtch afat pe pric 20g GonexCut pO Soe ccabla) pe oscllatorintem, fir @ mai | -setare tp antiparaztare it ‘mai multe limbi de circulate intematio- recesara utlizarea unui impuis de ceas © functie important 0 reprezint nal). extern (precis si stabil). Montajul este posiitatea de dlagnosticare a defectelor up ce kitul a fost montat, la pilotat de un micrecontroler PICIGCS7 cu propl, care sunt afisate sub forma nor alimentare va afiga numérul de serie 8035 ‘osciator cu cuart pe 4,194304MHz (gu: coduri de ercare pe dspaly (Err.2-Eroare (de la numele Kitulu, apoi in ordine, ra), Intarle pentru numérator, up si la tastauri, butoanele SWx; Err. - eroare _versiunea (nox) si TEST (miorocontrolerul down, o reprezinti porturle microcontrole- _setare dip-switch, modur funcjonare; Er. apeleaz& operatia de diagnostcare). Dac ‘lui ABE si RB2, RBS find iirea progra- 4. intaril up gt down sunt in acelasi timp tolul este in ordine va atiga GOOD, all ial ces ote nin lacie) (noe eon, oa a a Ce dou mira pot push Dacene eee ag ete conecate Ia 3SV sav somale eecirco, ACSI i: ctoui va actona in consecnt Freodrea value letea oye: = ni umd (pion: 9.127. Dutra Rea 4 "Erar poet) rai eae aha noma ep, (ern piste) vase unis vate 0 if ison | | a ." tar ‘a i = Schama elected ‘numaitorulu,aigare $i comenzi cima) so realzeazii de la pustv-butoa- - iesite programabl (EQUAL output nele de pe cabla: SW1 - Select (SetRun), _5Vor, max. SOMA; ‘SW2 - Down si SW3 Up. Valoarea pres- vezi maxima de numarare: 200 impul- tabilté va fl comparata tot mpul cu cea sur (2 impuisurls pentru semnal 2g0- curenta pan la egaltate. ‘motes), ‘Asa cum se specifica mal sus, pe cablal - afigare: 4 digi LED (maxim 9990, ‘80 afd un dip-switch cu 4 mintintreru- _23A59min, Sains); ptoare de la care se selecteaz modurie - tensiune alimentare: 9.12Veo; { functionare,respectv: ~ curent consumat: max. 150m; Ccaseti optional = numéritor in format timp (modulo 60, - dimensiun: 125 x 75 x 18mm: fie hhxmm - maxim 23:59, fie mm:ss ~~ caseti optional: cod Velleman -B8035. maxim 59:59) sau zecimal (maxim _Informapi complete pivind modurle de 9909); functionare, codurle de eroare, seta sau + functionare cu incrementare/decremen- operatia de asamblare (desenul de Kil poate fi procurat de la Conex tare din push-outcane (serra logice) _amplasare a componentelor) se gésesc in Electronic, varianté dezasamblata, la ‘sau pe oscilator intr: manualele ce Tnsotesc Kit-ul (redactate in pret de 7.120.000 fel. GerexChio aprIue 008 Detector de radiofrecventa pentru milivoltmetru soar valorl de vart, se poate etalona Jasurarea tensiunilor mici de radio- aparatul in valor efective. Dacd forma de reoventa, pe un domeniu larg de nda a semnaluiui masurat fers de 0 Hrecvenfe se realizeaz de oblcei sinusoid urd, rezultatul este falsfcat, uiitzand milvotmetre cu dotectoare cu Conversa semmraluui alterativ tn curent ‘dod sau cu detactoare bazale pe efectul continu se poate realiza si ullizand termic. Milivolimetrele cu. diodi se _ccuite analogice de calcul s formula (1). bazearh to po dotacia oo vid 9 conerioarezianluinvanieeaiete w/[ anja fe® prin comparatia semnaliui de RF cu un sermnal de joasé frecventd, care se poate Recent, ase! de circuit, integrate nt= rdsura precis si cu © buné Inara. ino singur& capsu, pot preucra somnale primul caz, scala este neler, iar in cel alternative de frecvente mari, pana la sute de-al doilea este nevoie de doua de MHz. Peniru calcul se apeleaza detectoare bine imperecheate. La adeseori la amplificatoare logartmice, milvotmetrele bazate pe efectul termic existind ins si crcuite care nu folosesc detectoarele sunt componente scumpe si _aceasté thrid. feu de isi. Gama dinamicd nu este -ADB36t este un aste! de circuit care foarte extnsd, iar domeniul de trecventa poate realiza prin calcul conversia RMS- dopinde de circuitele de la intrare. DC permiténd o masurare precisé, chiar Detectoarele tormise sunt sensible Ia pentru forme de unda dente da cea Nile tehnologi permit ealizareasuprasarcin,rezistorul de invare putdnd f| sinusoidal. Gama dinamicd este de ova. ddistus de un semnal mai puter. 90d8 sare un réspuns near in frecvent, Lunoreircutte Integrate care pot redresa in majoritatea cazurlor dorim $4 cu preczie de 20,2508, pan la 2.5GHz smasurim valoarea efectiva a semnalu- Acest circuit intgrat este realzat de precs ensiunea de radlotreevents I, dsoarece aceasta este o masurd a Barrie Gilbert de la Analog Devices, o energie! semnalulul. Atét este de personaitate care a inflvertat in mare rspindté exprimarea incét, daci nu se masurd electronica timputlor noaste nie precizeaz& all, 0 tensune altematva altele, pe Ia mifocul anor "70, tot ol a ‘este data tn valoare efectva In schemele _realzat un alt converor RMS-DC integra, ‘chivalentul in eurent continual valli conyertoarelor de valoare efectvé se face destinat freoventelor sub 1MHz, ADS36, © subtia aproxmati, presupunéndu-se cult care a rmas s ast, la peste 25 ‘fective a semnalulul dela intrare, existenja unui sermal periodic la intare. de ani de la lansarea pe piaté, 0 Atel, valoarea efectvl este daté de rela-- component destul de des uiiza (Cu dinamicd de 0..048 ta (1) considerdnd expresia de sub radical Din schema bloc a croutuul(Rgura 1) ca find valoarea mede a lui v2). Ca 0 pot observa [2] doua celule multipica- 1 un domeniu de frecvente care so Pr°sCutare, deseori se foloseste acroni- : ‘mui din imba engleza, RMS (Ge la r0ot- mean-square), lar pentru. operate conversia FMS-0C (valoare efectva - ceurent continuu). Anumite scheme de acesiecrcuite integrate pot masur realizeaza acest luc masurdnd valoarea de varf si apelénd la relat ‘misura chiar si forme de undé complexe matematica inte valoarea de vt si coe eect, cunoscuti pentru diet forme (cum sunt cele asociate modulatiei cu 4° und. De exemply, pentru semnal sinusoidal valorea efectiva este 0,7071 din valoarea de vart. Prin call- brare, scaland rezultatul masuratort ‘cu 0 constant, chiar dacé se mé- Stefan Laurentiu aplicata la intrare, obtining Intinde de la sute de kHz pand la GHz, diverse semnale numerice), |ADB691 - Schems bloc opértate de o sinusoids puri. apni zo — [GonexClio toare cu transconductant, denice. legle Aceasta este 0 valoare tipcd, In practic este ul ncazul in care semnall de curent ccelor dou calule sunt echilbrate prin ampificarea puténd vara inte 6.5 si 8,5 continu este prelual de un convertor AD acunea unui ampificator de eroare cu ViVel alimentat si ela © singurd tensiune de ‘ampliicare mare. Conversia se face prin Alimentatla osingura sursé de tensiune _alimentare gi are nu include masa tn ridlcarea la patrat a semnalului de intrare, de 5V, ADB361 permite prelucrarea unor domeniul de inrare. Astiel semnalul de ‘apoi prin extragerea valori medi ulizand semnale de intrare de pand la 660mV, esire este de 7,5 X Uryx6f, valoarea Un fit format dnt-un rezistor intern si un adic 9,408m pentru SOO. Reamintim c& aceasta depinzand si de modu de lucru ccondensator de 27pF, tot intern. Pentru ca pentru impedanta de 50 nivelul de ales. Sunt posible toi variante (igura 2), ‘mecierea sa fie bund, a recvenle mai miei refeintd de QdBim Tnseamné 223,6mV. in functie de modul de conectare a celor de 240MH2z mal trebuie adaugat un ircuitul poate functiona sila tensiuni mai dou terminale IREF si SREF. lesirea poa- te M raportata la masa (este vatianta care — ce alice aes ee ales Se Colas cu 0.95V ear Cech ee eee Uitarea reteintt func de tenia de alent, erates [ws oem ec [ ro] ene nh st La irae cel proche o brpoasrd raportat la tens. alim. | POS | VPOS | Visiw7.5 | 7.Sevine Vater’? de cos. 2250 in peralel cu o reactarya capactiva datora uno! capaci inare de cca. 1pF, iar pinul RFIN este condensator exter in paralel cu cel mic, Ia SV de exemplu, unde poste polarize fa de masé la cca. 08V. De intgeat. A dua celué de mutipicare se mlsura pan la 4,9d8m. Tenslunea aceea serail de invare webuie apicat afin bucla de reache a ampiicatondth maxim perish a inare este de Vel prnt-un condensator. Valorea acestia do eroare sles alacatécuofraciune én (13dBm). Pentru pstarea.unei erorirebuie corel cu recventa minima care Semnali dla lesa convenoru. Cand zonable de converse (sud 20.508), se doreste a! masurata, rand cont do {enciunea del inrarea cell este egal gama dinamica este de obicel cupinsé_valoarea scazui a impedant de intre. Totus, perry trecvenle de peste 1OMHz so sulin un condensatr de 100pF. Ape tac Pont ca mésuratorle $8 fe precise a aan invrea tobi fe edatatd npede HO are oe Moder de adeptres | So trae feiv-onpcte) varie Ss rele eet || a aan eles anesst raport de unde stationare (exprimat in | teneune = VSWR) ma bun 1 so ren Feige poate considera acceptabil [1]. Dac om Le arinpt sso tensiunea masuraté se utilizeaz’ pantry: a © Le 27nHpt 250He calcularea puterii (1] este necesara o $i inl Diplo, podernt prloral ee {.1-Pene hncoraren Tpnnsaee hemenigeeae wy ee post tao snp edaptre roi ca CeHPooL } | temas fragus as a fovme ertce po 1\8GHe se poate utiiza 0 inductants in serie cu condensatorul de cunla) (figura 80). Dac se presupune apicarea unor tensiuni mai mari la invarea cicutului se cu valoarea efectiva a semnalulul de Intre -20d8m si +5dBm (aproximativ poate utiiza un divizorrezsti, ca in figura Intrare, bucla este stab ila lesire avery S0mV...400mV), pentru convertorul Sc, prin intercalarea unui rezstor in serie tensiunea de curent continuu echivalentéalimentat la +5V. Consumul ccultuui secu intrarea. cesta, Impreund cu valor RMS a tensiuni aplicate la intrare. stueaza tn jurul valorl de SmA, existind —impedarta intern crcutuiui formeaz Uilizand dou colula realzate monoitic, postitatea de a comuta pe un mod de un dvizor. Din pica, deoarece impedan- deci bine imperecheate, se realizeaz _asteplare, cu consum redus. ta de intrare variazé muit cu freeverta si Feducerea semniicativi a erotlor de La alte circuite detectoare gama raportul de corwersie RMS-DC variazé in ‘scalare si a color datorate varajilor de dnamic& este considerabil mai mare, de funcle de frecventa semnalului de la temperaturd. La iesire cicuitul are un peste 80dBm asa cum este cazul intrare. in fla de catalog [2] se pot gsi ‘ampliicator separator care reaizeazA gio convertoruui logarimic ADSGOT. Totusi toate detalile necesare nei bune amplificare de cca. 7,5 of1 a sermnahiui, pentru forme de und’ complexe adapta (modulate COMAW-CDMA) precizia este Circutul este disponitil in dous tipur de ‘mai buné (1] pontru ADB361, do pnd la capeulo, una miore SOIC - ou adevirat 40.248, fet& de 238 cat’ poate oleri micd (figura 4), chiar si pentru SMD si CCapeuta ampiticatorul logariic sau +208.25dB, SOT-23. La capsula SOT-23 nu. sunt rmiere-sore, | oateste precizia unui detector cu dod. disponible toate sernaele, psn REF CCircuitul inglobeaza si 0 referinta SREF. aco Intemacare- permite deplasarea zeroului -ADB361 poate fi utlizat, cu un e la las In raport cu masa. Acest cru atenuator calibrat la intrare, pentru enexCu APR 2004 (we) Schema electri a etectorulul de RF realizarea unui milvoltmetru de RF. cu impedanta de inrare de 507. Aparatul se poate completa eventual si cu 0 sonda de ‘mare impedanta [4]. Penitu flexbiltate si pentru @ compensa un gor decalaj la Intrare (cu intrarea in scuterut, in modul de luc cu jesirea report la masa, la pinul 7 al ADBG6t nu se obline Intotdeauna chiar 22°, cio tensiune de ordinu zecilor de milivot) schema (figura 5) utlizeaza un amplficator de precize, de ccurent continuy, de tip OPO7, care permite fecalarea tonsiunii de gre @ ADB36t pentru a avea o cltre usoara, fle pe un aparat de masurd analog cunt la iesie, fie pe unul numeric. Amplificarea etajlu a fost aleasd, din valor lui R16, RV2, R9, R10 ca find egala cu do. Daca se doreste Un alt domeniy la lesie se pot modifica RIG si RV2 pentru obfinerea_unei famplifiedsi mai mar. Tot pe intrarea einversoare se aplcd si tensiunea de compensare a decalaulli crculuiul V1 prin R12, R13, RVI, R11, RIO. Schema este completaté cu doua surse de tensiune: de referints, realizate cu diode stabilzatoare de tensiune de precize VZ1, Vz2,utlizate pentru compensarea decalaulu. Desi o astol de metods este Incorects, decaljul vebuind compensa pe etal care produce, in practic se poate bine un rezultat salsfdcator. Daca so utlizeaza la iesire un aparat_analogic, probabil cé decalajul inital al circuit nu ‘mal este chiar att de supsrator, data find precizia mai recusS a une ase! de sou ‘comparaté cu cea numeric ‘Ambele croute integrate au alimen- trie fitrate cu grupuri RC. Pent V1, ca decuplare, se uiiizeaz doua conden- satoare SMD, de 22nF si 1nF, lar pentru V2 un grup cuprinde un condensator cu sprue 2004 KonexClio tantal gl un condensator multistrat. Dioda do stablizare a tensiuni apleate Iu Vt este decuplaté cu C12. © decupiare similar a fost utlizaté gi in cazul diodelor de referint. Nu este obligatorie flosirea condensatoarelor de decuplare de 1uF; se Pot folosi si condensatoare de 100nF, ‘gama dinamic&. Din acelagi motv sa Protorat uizarea unut rezistor In sere cu intrarea, chiar daod asta implicetalonare Peni mai multe domenii de frecvent in parte. Cu valorie din schema si pe ‘exemplarul de ADB361 s-a putut masura, la frecventa de 5MHz, un raport de pete Realizarea unui miivottmetr mmutistrat, de bund caltate, Pentru o bund funcfionare la frecvente joase a ciruitului de mediere intom din V1, condensatorul acestua.a fost suplimentat prin adéugarea In exterior a lui C2. In acest fl, recverta mimi care poate fl masurata coboard pnd la 250KH2. La lesirea tl V1 se uti- zeazii un fitrytrece-os suplmentar,for- mat din 4, RB, C5. Iinfigura 6 se poate vedea o schema de Tncadrare & modululu, de fat propunere de utlzare pentru reaizarea unui miivor ‘metry CComponentele asociate circultulul ‘ADa261 sunt SMD, pent Performante bune in treovent Din ‘considarente de sigurant (cejustficate, in final, dar ‘rebuie menfonat aici oi tensiunea maxima care poate fi apicaté circuit este de 5,5) alimentarea a fost iitat la 4,7V, chiar daca se reduce un pic conversie al circultulul de intrare de cca 5,1VNV (fala de 7,5V/V valoare tpi atunci ‘ind ru 80 utiizeaza rezistor in serie cu intrarea). Difcutaple de selectie le ‘componentelor dela intrare pentru 0 bund adaptare si o lniattate ct’ mai bund tn frecverta sunt foarte bine descrise tn [1]. Utiizand componente bune, chiar dact rmasuratorle Tn valoare absoluta sunt atectate de erorle cumulate de frecvert, docalaj la intrare, deriva. si etalonare inifala, se pot face totus! masuréri ‘comparative destul de precise. ‘Cole doua fefe ale cablaull sunt cole FEB otogrte «mont ( ce =o coer tatall aermad Desenul de amplasare a ‘compenentelor Cablaj $i amplasare, oer dn figura 7, figura 8. Cablajl Imprimat schematic plasarea componentelor pe fata este prevlzut cu plan de masé jn zona superioard a cablajlui). Din RVI (OFF- ‘oroutuild ADESS! sl cu posbilatea de SET) se royeaza anuiarea evalu li ‘montate fe @ unui conector tp SMA/SMC V1 (eu intrarea In scurtcrcult, Ia 30 de la 90°, fie printro mica prelucrare minute dupa alimentare), din RV2 (GAIN) mecanicé, a unui alt conector de RF cu se regleaza cAstigu etajulul de lesie iar performanfa bune in prvi domeniuiuide din RVS (SCALE) - eventual gi din F6, trecvenfe 1 a adapta la impedanta de V2, se poate scala tensiunea de iesire 500. Amplasarea componentelor se face pentru reglarea convenabilé @ capuii de ‘ain igura 9 (in igura 10 se poate vedea scald. in Foto 1 se poate vedea aparatul pregatit pentru caibrare, iar in Foto 2 un ‘deta al zonei cu SMD. Toate compo- nontele SMD pasive au gabaritul 1206. Inainte de efectuarea reglajelor si efalondri, montajul se ecraneaza in figura 11 80 arata schema utlizata pentru calibrare folosind un generator de frecventi cu amplitudinea de iesire reglabiti, un atenuatorcaibrat de 1008 si tun milivimetru. bine etalonat. Daca rilvotmetrul etalon are impedants mare do invare | se adaugé la intare un rezistor terminal de 500, coaxial. Atenuatorul este nevesar afi mont la extremitatea cinspre rmonta) a cablului de semnal de la generator, pentru reducerea reflexilor cere generator, provocate de neadap- farea impedantelor. Se regleaza nivelul dorit, masurat cu millvotmetrul etalon si ‘po, far& a modifica nivalul din generator $e scoate milvotmetrul etalon gi rezistorul terminal si se conecteaz&_intrarea “Zona eu componente FEB sw, pus 1208 ‘aparatulul cu AD8361. Calibrarea se poate face, de exemplu, pentru frecventole de sO0kHz (250ktH2),1MHz, 15MHz, 25MHz 1 200MH2 si pentru tensiun la intrare de omy, 250mV, S0OmV. Actonand asupra poteniometrelor de céstig gi de scalare se poate obiine raportul de conversie RMS De dot. =a 1. Bateman, Oya. Measuring AF lots econics Wer, augus 200, p8587, te. 8, oo etalog Arian Doves, 200; 28. Wong 0% WE, Furcton Crt, Cap. 4 Fs 0C Canerson gp. 126178 4 Bateman, Oy, Hgherpedinoe AF prbe, ectnice We came 20, 678784, @ (Bene APRIL 2008 3.190.000 lei ‘Receptorul comunicd cu tel senzor de temperaturs /umicitat, pe ‘reeventa de 433M. Raza de comunicare este de maximum 30m, Date tehnice: A. Recoptor ‘ domentl de temperatura aga: 60°C 470°C (68°F. +158°F) 1 domeniltempetturlr da incionare“5°C.+50°C (-20°F_.122°F) ¢ domenisl de umitate flava pentru funconare: 25%... 90% outs: 01°C (04°F) iventars 2 15V Eaters sean bp AA (neincuse); B. Senzor termo/higro eu emittor omen de tomperturs aia “50°C. 470°C (58°F. 158°) + domeniltemperturior de uncionare-20°C..+60°C (4°F_+140°F) { domeniul de umidaterlatva perry tuncionare:25%.. 90% *reaolie: 0.1°C (01°F) * simentae: 2x4 SV bao alcaine tip AAA (nencuse) ‘masa: 63.59 1 dimensiun 92x60x20mm. Montiune Pachetl do (1 buc) + receptor thu.) 28 contine emia EAU) BBL Pee See ee Termometru/Higrometru Wireless| IN/OUT| EE CSTE ees rea ett ee ee) aera ts ey peer eet ee ae Termometru/Higrometrul IN/OUT EAL pee8 ena ers ce Peete Serer eee he eae mere et) Sintetizor de frecvente cu UC - VHF (Il) Proiectarea sintetizorului pentru banda VHF ‘Adrian Sorin Mirea, Facultatea de Transportur, ‘catadra Electronica Se precntsclomente de proiectare, ASAT picict cu cristal do cua (eventual 1.4 Banda frecventelor de lucru: _termocompensa) 122, 137MHe; fy este reovena ecart ine tecvenele 1.2 Ecart inte canalee RF. de woru: de eie ale snotizaton sinttizor de recventé in banda VHF, 12,5 KH; 2.2 Domeniulfactorulul de vizare a 1.3. Frecventa osciatoruui plot reeverel de hucru se determing calculénd Pentru inceput, se alegspecitcatile 4.000 00Hz; valoie extreme pant ky 14 Tensiunea de limertare @ mon- &rora trebuie si le raspunda montajul tajuluk: 9Vec, stabilizat’; sega = 10.560 4.5 Nivel semnalild RF de tepie final in continue 8 prezinta —_-So0mives002 1 Mod de wansmisie cu offset ce . consideration bazacirora se ales 600 it 5g = 10.960 117 Comanda Up-Down a canalulul de ta clrcultulintegrtspecialzat fololt pentru yeu cu: 12.5 kHz; Unde fan i fou SU fecvenfee minim “U8 Comand acord rapid Up-Down cu) respec maxim ale sora de lsie sintaza de tecven,caractrsticile si pas de: MHz genera 1.9.garea numer areovensi nom 23. Liniatatea comparatorull de schema bloc a acestula, Urmeazé nae de transmis freoven i faz este de dot af ct mal z und, do preferat tara “zond moar in prolectre lcari boc funtional in rine 24 Pent o mai usoard interatare cu part, pind la nivel de component ‘mlerocontrolerul de comands (minimi- ‘in vederea elegeri crcuitului de PLL zarea numaruul de conexiun) se va pre- (alegerea valorilor) si schoma electicd pentru sinteza de treovenf este necesar —fera un cicult eu programare serial ‘8 stabilim cétova elemente preliminare in Pe baza cernjelor impuse, a elemen- ‘general. In finalul articolulul sunt raport cu cerinjeleimpuse. telor preliminare si ludnd in considerare 21 Factorul de divizare pentru trec- preful am ales un orcult PLL C-MOS tip prezentate céteva considerente de care _verta de referinté se calculeaza in functie MC145170 - 1, produs de MOTOROLA. do frecventa osclatorului pilot si eoartul Conform datelor de catalog acest oleut ‘sa tinut cont la alegerea —intre canalole de lucru (egal cu frecventa Indeplineste acoperitar toate cerinyele de lucra a comparator de taza) impuse, atat cu privie la treoventole de ‘microcontrolerulul care controleaz y= Lo AOL HE 535 lucru si comparatie, ct sila factor de rea ivizare oF lniaritatea comparator tunctionarea sintezel de treeventi. unde in figura 1 se prezinta schema bloc a este factorul de dvizare calla fg este frecventa osciatorulu de reer pin itulul MC145170 - 1 $1 conexunile ta GerexCu> ARIE 2004 | __Garacteristcile electrice | Eno + tensunea de alentare Vpp=-0.-5,5V5 + consum de curent max: Soma; ly nae BONE Vg = SV-160MH2 (porta MCTAB170 2 fy a= 1852) + frecventa maxim de lucru a oscato- Ute faa = ISM; * frecven(anasimd de ery a compara- toarelor de 228g fecvert ona. =2MH2: ‘© cAstigul de conversie al comparatorului + domenil factorulul de divizaro al rogis- ‘nui R5..92,767;, ‘© domenil factorului de divizare al regis ‘duraté cu frecventa OSC, divzati cu factorul R programat. 0,61 0, (pini 14, respect 15) esi ale ‘comparatorlui de faz gi frecventa B ce pot fi combinate extern (de exemplu cu ajutorul unui amplfcator operational) sau otf folosite direct pentru a obtine sem- nalul de eroare al buclei PLL. Modul de functionare se programeaza cu ajutorui registruui C. Daca bit C, (Polllow atunct penitu cazul in care fy are avans de faz {ald de fy sau f,>f, Semralul este de _aproximatlv4,5V cu scutte cadet in 0", cu {reeventaf,/N. LD (pinul 11) lesre de control a star bute semnalul este majotar fa "1" daca bucia este calata pe fazé (poate avea ae ne oe ee Y a= ee Ee a t * ra ee fi or | _Principatele semnate la pint] Ose, $1 O54 (Pn 1 si 2) inarea, respect lesirea empifcstoniul ej osciatr. Sernale de ampituine resus, relat sinusoidal, de trecvera cist de cua coneca nie acest piri +, (inl 4) inrarea sermaiuui generat de OCT, se cupleaza capacitv (min. 1009F), neces aprximatv 00m. + (Pinu 10 isin prin bier a cvizo- ‘uN. Pe aces pin tn unctonare nomalé © giisesc impulsu postive de. scurta durata cu trecverta f, dvzat cu factor Nprogramat, % ty (Pinu 9) ieprea prin butter a Givzordi Pe acest pin in functonare nomalé se gisesc impusuri de sour And bucla nu est cla Trebule menjonat cA ieirle mento- ate mai 88 (Op, Of LD) tebulo activate prin rogramarea corespunzitoa £9 2. color 8b ai egiatul C. | Proiectarea Osclatoruiul Controlat | Le Tensiune (OCT) | Principal cert impusd etajuli OOT ‘este acoperra integral domenisis de {reoveni ales penir sintza do raven (132...197MHz), dar nu trebuie neglijata caltatea semnaluul generat care tebule si abt armonil dt mal reduce 28 re agomotes. Este necesar ca la lesrea OCT-uli 8 s objnd un nivel de mini 500m, pe © sarcnd de 500. Un parametru important al OCT-ului ‘esto cAstgul de converse, acesta puténd ‘calcula caraportl dinre excursia maxima de recent dort a iesrea osclatoruiu si variaia tensiunii de comand care 0 gonereaza, cu ajutorl formule Pentru valoarea de SV impusé pentru tensiunea de alimentare se poate consi- dora intervalul tersiunlor de comand cuprins inte 1,5 $i 7,5V, valori ce pot f sor obtinute la jesrea unui amplficator operational ‘Schema electric aleasd, prezentat In figura 2, este accea a unui oscltor LC de tip Colipts, care in circuitel de acord Include 0 diod& varicap. Oscllatorul, ‘chipat cutranzistonu Qt de tip BFY0 are Creuitul osclant in colector, format din Ly, Cy, Cy, ©, $10D,, Baza este "la masa’ prin condenstorul C'de 100nF. Grupul O-C, formeazé un divizor de tensiune care realizeaza reacja emitor-colectr. Peniy ‘a asigura un regim constant de incarcare i implicit 0 stabitate mai bund a ‘recvenje a iesrea osciatorului control Intensiune s-a prevazut un etal repetor pe ‘sursé echipat cu tanzistorul BF256 (FET), lesirea semnalului de radotrecvents find realizata cu ajutorul condensatoruui C, Capacitatea echivalenta de acord se poate calcula cu ajutorul relat ¢ +c Unde Cpy este capactiaa instantanee @ clodei varicap (functie de tensiunes de comanda), iar C, este capacitatea parazité a montajul CCapacitatea de acord astfel rezultata este varlabi, functia de tensiunea de comanda da la lagiea ftrului da buc $i trebuie ca, mpreuna cu inductanta bobinel L, 84 asigure acoperrea inten benz! de frecvente propuse: Ye sau 13710" Alogorea tipi ode! varioap co face astel inet Coy mn (8 Us wad 1999808, Coy pax 8 Us) 88 age excursia de revert dort. C, determin in bund méaura Keo. moron cL, si tou de coda vareap ales. Peri ase obtine 0 caraceristicd Ua) cat mai mary liniard este necesar ca variajia Coy = (Ug) 88 fe cat mai aproape de functia patratic, Din analiza caractristclor principallor ode varicap s-a constatat cd BB139 este coda care Indepineste in cea mai mare rmasura condiile de mal sus, avand 0 capacitate de 40pF pent Uj = 1.5V glo capactito de 14pF pentu Un, ~7.5V. In condtile valorior condensatoarelor ,=4,7pF, C, = 4,7pF siC, = 22pF,alese in cazul diode! varicap BB139, pentru o variaie a tensiunii de comanda tntre limiteleImpuse se obtine 0 capacitate de ‘cord intre 14,97pF si 16,21pF respectiv, Un raport Cy ma/Cy mii=1,08, deci se sigur acoperitea benz dort (raportul minim necesar find de 1,038, aga cum fost caloulat mal cue). Regal recventel Ccontrale se face cu ajutorul miezulul reglabl al bobineL, a céralinductanta se caleuleaza cu formula: Din punt de vedere construct OCT-ul ‘se realzeaza separat de restul mortal, pe un cabal imprimat dublu placat avand dimensiurile 98 x 26mm, prezertat in figura 3 jin partea sting a figuri este prezentat fata placatd a circuit, la in partea creaptd fata plantaté gi ampasarea componentelor. Se va acorda 0 deosebité atente la realizarea degalérilor crculare sufciet de marin planul de masa realizat cu ajutorul foiei de cupru de pe fata plantat in aga fl inet nu apar sour- ccroulte cu terminalul care traverseaza placa de circuit imprimat. De asemenea, este profe- ‘abl ca toate componentele 4 fle montate vertcal, a coast modaltate de poztio- ‘are prezentand dublu avan taj de a minimiza capacttle parazite ce apar Intro ‘componente sau intra ‘componente si planul de masa si de a reduce riscul uunor sourtcicuite Intre terminalele orizontale si planul de masa; aflat pe fata Plantaté a circultului imprimat. up’ realzarea cabajulul gi montarea, ‘componentelor, OCT-ul se ecraneazii cu tabla de 0,5mm, cositorits. Ecranul va avea pe felole laterale 0 Inditime de ‘aproximativ 20mm pe fata plantati si 5..7mm pe fata placaté si va fi fica prin cositrre pe integ perimetrul ciruitulu Ienpimet, tt pe fata placa, ti pe fata Plantaté. Capacele (superiors inferior) se Vor fxa prin cositorr n 2 sau 3 puncte pe fiecare laturé de ecranul lateral. In capacul superior se va practoa o degajare circular ‘care 88 permits reglarea miezului bobine! icultului oscllant f8r& demont ccapaculi ‘Conexiunile Uy, U,,precum si alimen- tiie vor fi lipte pe placa de baz a sintetizorului dup ce s-au efectuat reglajele preliminare, efectuate in ord ‘nea de mal js: % Se alimenteaza OCT-ul cu 9V (stabil- zal) % La Intrarea de comand se aplca print-un potentiometry de 25..50K0, montat ca divizor al tensiunil de allmentare, tensiunes de asv (Bz Se conecoazA un feovenmatu la lphea de RF + Se rgleazd mez bon! Lp co se on revert de vans me [82 + Se verified acoperivea bez de treoventat propusé modficdnd tensiunea de coman: a inte lmitele 1,5V $1 7,5V, cénd trebule ‘4 se obtind aproximativ 131,8MHz res- pectiv 197,9MH2, Bobina L, va avea un factor de caltate (Q) do aproximativ 100, care se poate ‘obtine pornnd de a o carcasa RTP - IEMI, de banda 4 (cu miez violet) pe care se bobineaza 4 spire CuEm 0 0.4mm. Pentru a se asigura 0 bund separare {a de sarcind gi a se obtine ampitudinea dori a semalului de iesire tn schema au {ost introduse doud etaje ampiificatoare cu ‘ranzistoarele C3 $1 G4, de tp BFY90, ‘cuplajul Inductv aperiouc find realzal cu ajutorul transformatoarelor L3_ si L4, ‘eaizate pe tor 6 mm cin material F4 (lb) sau 1G (albastr).Intdsurle au cate 3 spire gi sunt reaizate biflar, din s&rma CuEm o 0.4mm iesitea find culeasa din ppunctul de Inseriere al inceputulul uneia (GenexChio APRILE 2004 saygee Ragu oe + 81 0b ee acai = Seats pays [Yeah tae motes RY BL Le oA ow tin = fetametyt Sg Se a ae 7 ee je ag | Creu PLL cu M145170g! ru do bets inre inféguréri cu sfargtul colelate Condensatoarele CT si CR se leg in functie de nivelul semnaiului necesar Pentru mixerul TX respectiv RX, avand Valor interval 10 -15pF la 200. XXII fo da bucks ee) Fil de bucl est reaiat n jr unt ampiicator operajonl de pul LMS, schema elec gi modu de intereonec- tare cu cicuiul integat specaizat penis sinte2i de fecventé MCT45170 (MOTO- OLA) fin prazentte in figura 4 Caloulul valor R - C care corpun fl- ‘nul de bualé se face pomind dela formula: £233%10"rad/a/¥, Daweh, 62125107 | _Surubeint cap plat ood 19884) “prt at “inne rm _Surubeinits cap eruce (cod 13676) prairies: PHO, js toom: “lungimo: 187mm, 110.000 lel ‘Surubeinittorx (cod 19686) pall ox TS; tha: 60mm: “higime: 188mm, ‘100.000 fei ison _Surubelnts cap eruce(cod 13675) name 3 OY “pratt rues: Pr; ‘100.000 lei 5 Fee mem. oa 120.000 tel ‘Surubatni tore ood 19680) ol trs tin 60mm urge: 970m. =a ‘Surubeintatorx (cod 13600) Produsele sunt comercializate de conex electronic Service GSM LED-uri albastre la Nokia 3210 Croll V. Constantin redactle @conexclib.10 Daca in episodul anterior au fost prezentate particulariitl gonerae privind Inloculrea LED-rior pont lumina de funda! (a tastatuel gi epay-ut ta telofonele mobil, cuo exempliicare cconereti pentru Nokia seria St2x, in atcoll de fat ctor vor face Ccunostinté cu o serie de pecte, pe ‘acceasl tem’, pentru modelul Nokia 3210, impla inocu, teoretic vorbind, a LED-utlor de 0 anumité culoare (de regula verde) cu o ala (albast’ sau abba), la Nokia 9210 pare o "banaltate” ‘Tehnicient care fac primul pas in aceasta actviate, sunt statu) si umareasca cu ‘mare atone att primul serial dedicat sschimbaiii LED-uflor, ct si articolu prezent, Aste, aspecte importante nu vor mai fi trecute cu vederea In activiatea practic gnu vor mai exista probleme fd spuns, Inainte de a parcurge textul de mai jos ‘ncercatisA va réspundet! la 0 inrebare: de ce, odata montae pe telefon, LED ule de culoare albastrd (sau alba) au Intonsitate luminoasa mai redusa si chiar “papa” cand tolfonul este apelat ? In figura 1 este prezentats schema electrics a interfjeiutizator (lumin’ de fundal, buzer, vibrato). Circuit de contro! este TM23A, referinta N400, care primeste informatii de la procesorultelefonului si fer sermnalele corespunztoare functor solictate. Se remarcé un total de 10 LED-utl, din care 4 pentru iuminarea isplay-ului si 6 pentru tastaturd. La ‘84> azz >— hie Be create ee ese Ee, Eick tte pri 2004 onexChe aH Desenul de amplasare, fata (Gleplay-tastaturd), la Nokia 2210, eu exempiificare pentru figurite 1 $13, ambele grupuri, LED-re sunt montate in paral (20 poate echimba lumina de funda! rnumal ia spay, de exemply) si sunt de tip 0603, ele find comandate de N400 soparat, la pinii 9 si 13. Intensitatea luminoasa se poate ajusta din RAIS 6% respectiv R418, montate la pin 8 si 14. La Pini 7 si 18 sosesc semnalele de comand LCDLED_CNT si KBDLED CNT de la procesor 'N400 se afts montat pe cabla, po fata Top (a tastatur si display.) dup cum de altel se poate remarca in igure 2 gi 3 (éeasupra taste, in stnga). Langa acest Introducerea unui tranzistor SMD pent e co eee cerca oooo|= | UeDantor up oma) Q figures | cod E e fund. Baza tranaistorulul se montesz4 pe fata “top”, a catodul unul LED. circuit se aft pozttonate R415 si R418. res Trooom peste operatia do. dezacam blare (pentru care nu este nevoie decat de © gurubelité Torx nr. 6 si una tip minus), care este simp sl ntutva la acest model (vezi foto). Cele 10 LED-uri tip 0603 sunt pozitio- rate pe fata Top dupa cum se remarc in figura 3, arn figura 4 se print un desen ‘expleatv in care sunt marcate catodurla fiecarui LED. COperatia de schimbare se realizeazi dupa. motodele prozentate in numérul anterior al reviste, stale SMT cu pensoti ccald sau clocan cu vat decupat. om Din nefericre pentru cei ce doresc sa monteze LED-uri albastre pe telefonul ro Nokia $210, tensiunea nominal a ‘acumulatorul acestuia este de 2,4V. Aga ‘cum se specifica in eplsodul cin numaul frecut al revistel, un LED albastu so “aprinde” bine lao tensiune aplicalé pe ‘borne, mai mare de 3V. All, LED-urle se aprind, dar intenstatea luminoast este scdzuti sau apare fenomenul de “palpaire’atuncicdnd consumul general al tetetonulu creste (apel, actware virator, etc) Un remediu este col prezentat in [1] s ‘exempiticat Tn figura 5. Metoda const In montarea unui tranzistor SMD de tip pnp (80557 SMD) conform desenelor exernp- ficate, colectorul la mas’, baza la catodul unui LED do pa fata Yop’, lar emitorul fa tranzistonul dubla din fotogratie (parte din sursa de almentare in comutaie a telefo- ral. ‘Se recomandé montarea acest tran stor in locul indicat, alte! la asambarea telefonului pot aparea tensiuni mecanice ‘care 84 produc isu In cablal, datorate eoranului metalic care ar putea apaisa pe ‘ranzistorul nou introdus! ‘Bibllografio 1 Donumertaia Web 3 foto: wa gam _zone.c0uk, wiv gar-soare com 2. Scheme electonice: Manval Servos Novia 2210 @ Asculta Cre a Gere APRIL 2004 Coa mal simpla uiizare a ansambiulul ‘comparator-referita de tensiune este tealzarea unui volimetru digital cu rezolute de cca. 0,2V In domeniu 0.2.5 (zona marcaté cu verde in tabelul 11 ain rumérul recut). Un astiel de votmetry Incator poate fut pentru monitorizarea tensiunituneibateri auto (acumulator) sau 8 nei surse de alimentare, acolo unde rezolutia de masurd este acceplabila Desigur este posibilé exinderea dome- Fluide tensiune masurat (gi scderea in ‘acelasitimp a rezolutie) prin uizarea unui divizor rezistv pe intrare. © parte din schema de apoafe (figura 23) este fam lard cititoru, stind la baza experimen- {ului cu LED-ur din numerele trecute. fn ‘acest moment, ito! fide ralizeaza ci sistemul cu LED-ur prezentat anterior nu este un pur diverisment, ci poate deveni o ‘aplicane serioasa inglobénd functia de afigare pentru un voltmetiu auto (sau turomettu, frecventmetru, energimetru, tc) print-o recontigurare corespunzltoa- rea fimwareiui¢\adéugarea elementelor de hardware necesare). Tensiunea de allmentare aplicatd ‘montajulul prin conectorul X2 poate pro- vyeni direct din ccutul de allmentare al borduul (+12V), alimentarea find cbiiga- {ori trecut prnt-un fuzbl de protectie la scurtorcut, O12 asigurd protecta impo- ‘tiva alimentiii inverse accidentale, C3 ‘are rolul de minimizare @ impedartei AC a poarsrs el recs inser cuss pric 2008 (onexClio Microcontrolere PIC Prezentare si programare (VI) Vasile Surduean vasie@130,timo).10 de inrare in stablizatorl 162, rejectand parte din 2gomatale destul de serioase ce exist in croultl de alimentare al ora autovehicul. C4 asiguré stabiltatea stabi- zalorulul 1C2 (Impiedicd intrarea acestuia Im autooscilaie In situa partcuiare de cablare a circutiulimprimat, de exemplu cand dlstanta dine IC2 si IC1 lang capsula carla trebule amplasat C2, este prea mare). At&t C3, cit mal ales C4, trebule montate in imediata aproplere a stabilzatoruui IC2 cu o conexiune de masa suficient de scurt. Tensiunea de rmasuré se apo pe conectoarele X3 cu ‘observatia od X3-1 este mast (pe aceasté bora se aplicé polerates negatva @ tensiunii de masurd). Prezenfa lui C5 este foarte important daca tensiunea de misurat este zgomotoasé. Dacd co Lurmareste monitorizarea tensiunl bateriet feste nevole de un circuit de decala) {arnpliicator cterenia) pentru a creste rezolutia masuraii in zona de interes (9V..14V pentru 0 bates cu tensiunea ominala de 12V), Las la latitudinea 123456789 10112 Imaginatiet cittorlor realzarea acestul cirout. Care credeti c& este cea mal ‘bund solutie? (asteptréspunsul dumnea- voustré la vasla 3 tim) Cu valole din figura 23, domeniui de semnaiizare este reglat din 2 la 0..12V, toate LED- tune ting sunse In apsa tensiuni oe alimentare. Se observ ci penru o surséi do tensiune cu impedanté. de iesire foarte apropiatd de zero (acumulator, baterie) aplicata pe bomele X3, impedanta vEzut e intrarea RAO a IC1 este de maxim [R2 paralel cu R] adic mai micé de 10k0, corespunzétoare speciicatiior tehnice solitate de producator. Conectorl X1 are rolul de ICSP, iar LED-urile DO..011 formeaza un bargraph conform descrirl acute in numerele anterioare s) Imagini anexate, Programul corespunztor este intuitv | emp: poten va = wa. acd cittorul a analizat cu atentio functionarea comparatoarelor si a. refe- Finlel de tensiune prezentata in numérul ‘recut. © singuré precizare suplimentard ‘ste ulizarea unel copii bank_0 a regis tru vrcon numité con, necesara pentru 2 simpiica testarea continutlulvzcon print-o manewrl greoale de schimbare a bancurlor. ‘CU precizarea ca programul antenor va semnaiiza tensiunea de intrare In mod ‘bargraph continu (toate LED-urle “aprn- se" la atngerea pragull de tensiune maxi- ma pe ntrarea RAO) vom reven probabil in rumerele vitoare cu alte metode de ‘conversie A/D utlizand microcontrolerul PIC16F628. Conditia ce tebule indepliits Inprealabl este familarzareacltoruui cu Cel putin 0 metodé de afgare de rezolutie ‘idieata [3]. Cel mai economic pare a fi utlizarea modlelor de afigare cu LED-uri (ou 7 segmente. Cu cel mai bun raport ‘complextatelpre (in punctul de vedere al nelude £528.41 5 bower decors sii ern 7| canta de informatie ce poate f afiats) Pere a fi uilzarea modulelorinteligente LOD cu matice alfanumarca (dot mat. Col mai spectaculos este cu. siguranté afisarea pe module grfice cu LOD. Una in solutile olegante pe care 0 vom aborda Tn continua, este utizarea comunicatii IS232 ¢laligarea informatie prekute dela mmicrooontroler de caitre un terminal (un PC mai vecr uta n pra, un Halmpdt sau alt organizator de date miniatural, un {telefon celular, sau orice alt dispozitiv Inteigent dotat cu S232) Comuricaia soraia dofinta de stan- arcu EIA 222 [2 (cau tormenal eB po puar FS232) esto importa pent cB, desi vec de peste 20 de ai est nc in uz alaturi de sora_mai tanaré USB (universal seria bus) care tnd teptat © inlocuiascé. Din refer, poseson nul aotep modem c= dispune doar de USB ste cat de cifcla gi scunpa este compatibiizarea acestuia cu echipamant perterice pe S232. USB parte incsiy aimertarea unui numar imitat de pere- ‘ioe, la 0 vita de comuniabe mult supe ‘oar li S252. Uizatorul neavieat, interfata R232 nui permite acest cr, desi el este posb pont cuent abso de ordnul a 10-20mA (In func do put rea echipamentll ransmititor si distanta pnd la) pentru tensuni de almentare ale consumatorului situate in jurul valor de + (6..9)V. in general pe o intortata 'RS2se se pot conecia dou echipamento ‘care comune nl aypiex (sau a pen) jn mod neadresabi si N echipamente cconecate in regim dasy-chan sau racial cu comuniate simplex, din care doar un echipament teminal poate fi master {imp oe to cola sunt obigatra slaves, Sclavl cu aces val cin ant (n modul aisy-chain) va. rispunde interogae clectate de stip, in tp ce sclavul nevaliat va repeta semnalul TX dinspre stipan spre urmatoal sola, respect semnaiul RX dinspre_urmatorulsclav (situat fiic spre coada tantuti) spre siépin. Dstanfele maxime acoperte de standardul S232 sunt de obleei do ordinal a. 20m pentru 57600..1152000p¢ sa 800m pont €00..2400bp si depind Borex sprue 208 ‘drastic de tpul de cablu utlizat. Cel msi Imun la perturba este cablul ecranat, dar acesta are 0 capactaterelativ mare astlel ‘nc limita capaci parazite de 2.5nF In parale cu 7k2.impusai de standard poate atinsa si depasité pe distante scurte. CCablul torsadat (rasucit) in care Becare din ssemnalele utile (TXD gi AXD) fac pereche cou un semnal de masa (GND) este mut ‘mai potrvit tvansmisilor la distanté. De remarcat ins ambeletipuri de cablur Permit interterena semaleor perturba: toare cu frecventa industial peste sem- ralele tansmise, dacé sunt pozate in paralel cu alte cablur'avind potenfale slsau destnatie difertd. De aceea pentru regimu industrial se practicé doar comun- calle utizand standardela EMS (sau 422) care utzeazd ansmisia prin cucent bipolar, mult mai imund la. perturbati Deosebiiie cintre RSZE2 si TTL sunt prezentate in figura 24 Daca standardul iogic de functionare al ‘microcontrolorluialimentat Ia +5V este considerat a fi TTL, se observ o incompatibiltate @ nivelurior logice ta iesireanirarea microcontrolerul ft de nivelele de tensiune solicitate de ‘comunictia S282. Zonele colorate rosu galben (-2V..48V pentru AS232 receptie sau +0.8V...42V pentru TT intrare) repre- Z2inkd domeniul de tensiuni pentru care legiea logic’ are ovaloare inert (poate ‘cu aceeasi probabiitate 0 sau t logic) Pentru a pastra semnalele tn domeniul logic de certtudine (marcat cu verde tn figura. anterloaré), este oblgatorio pis- trarea ivelurior de tensiune la iesirea transmitatorului S232 intre_imitele 46V....15V pentru nivelullogic 0, respect -BV..-18V pentru nivel logic 1. Anumite transmiatoare S232 mai vechi utlizay chiar 0 valoare mal ridcaté a tensiunilor de alimentare (225V) pentru a reste distanta pri 200s — ConexCiuo zee ‘de comunicatie. Diferenta ine. valorile minime ale praguilor logice similare de legire-ntrare, reprezinté margines de _2gomot (in starea logic’ low sau in starea logied high) a familie logice si caracte- Diferentole de potential intrestandardul R232 gl standardul TTL ‘izeaza imunitate la zgomot a sistemuti Daca penitu TTL marginea de zgomot este 0.4V, pentru RS232 ea este de cel putin § ori mal bund. Nu numai marginea. 2 ae Scere ees ‘convertor de nivel, cu furt de energie inegativ din PC {de zgomot este important csi capacita- tea de generare a curentulul pentru transmititor, respectiv de disipatie a Ccurentului in receptor. Ciruitele into- grate CMOS functionénd la +15V au rmargine de zgomot mai mare decat standardul S232, ins& curertul debitat este extrem de mic, de aceea nu s@ ui ‘eaza pentru comunicati la mare distant Jn afara standardelor de comunicate, singura modaltate aoceptaté de ransmisie 2 informatiel la dstanta. sunt cicuitele ‘open dren (CMOS) sau open-colector (TTL), unde este posiil controll valor Ccurentului injectat tn linia ce asiquré ‘comunicatia. Compatibiizarea nivel: de tensiune RS232 cu lesireafntrarea ricrocontroleniui PIC se realizeaza cu ‘converioare de nivel, care pot fi circite integrate cu alimentarbipolare (+12V, 12V) sau unipolare (0-5V), avand comutatoare de tio charge-pump incor porate sau crcuite dscrete cu tranaistore, Convertoarele de nivel pot f inversoare ‘sau neinversoare, dup cum schimbé sau nu polaritatea semnalului la ies, ¢i sunt Imperativ necesare in orice comuni- ‘cae RS232 standard, jin anul de grajie 2004, semnalele estinate comunicatiei pe S232 sunt doar TX (tranamisie-date) 95 1 (recepfc date) respectiv masa de semnal (@i pentru ‘ATMEGAS-16PI__ ISP-MC 4K FLASH ADC 6MHz DIP 28 250,000 ISP-MC 8K FLASH 8MHz DIP 40 apni 2004 GanexChe peontrolere Microcontrolere AVR (VI) Descriere si utilizare Leonard Lazar lazarleo @yahoo.com nn era cote wav un ‘nunfat; prin program este activat un Pentru schema din figura 33 poate fi rezistorul de poatizare intern (pul-up") al uiiizat un cristal de cuart cu frecventa de aceste ini rezonanta cuprinsé intre 1 si 10 MHz. In tabolul 9 sunt sintetizate posbilttle Montarea rezistoruiui de polalzare extern de aprindere a unui LED ou ajutoul unui pentru linia PD2 este necesara numal in pustvbuton, conform programelor prezer- tate tn contiuare, ome Isc end alottal eee eee fea a arco ee ‘sunt prezentate céteva aplicatil simple ee carver wc ret cd dort nti dstio | | ray —- conte tir pt and e | ‘schema comund. LED-ul se apringe cand se apasa push-butonul K1 se slinge dupa ellerarea acestul push-buton, oor @ apfinde la prima apasare a push-butonulu Kt $1 se stinge la cea de-a doua apasare; Bere PRUE 2006 ‘Cv ss comune speach koa: Sat gu cas {SRS snp xe, ets Tro Wea RIE oe, "Show lane eT epee Ao ieee ameneseted ‘DDR. Ri6: sis alates ii heel DDRD: Sec eee nt ene Semmens smith SE TEST_APASARE. BUTON im PIND: tc a por pn D Siig ct ueetogehs nes PD ae lpi rine ine me {Esau RI NU curt “TEST APASARE UTON" sci ‘Gere praca le popes np pnd po dK ea a APRINDE_LED, Se 68) ce bil 6 ("60 al ace ren pica stare logic Tins Pv deve Togo ev tpl ‘ FORTD,Ri6 seo aoe ein PORTD {TEST ELINERARE BUTON RIG PIND cope tn Rls PINE ‘R62; dil leas PIN ete oie, sk ston Ke pn as sop STINGE LED cs Nl 2a ep PIN se logis bt exer apne 2004 GnexClio Verificarea codutior de program cu alutorlsimulatoruul (AV Studio 3.56) va conta coreetitudines acestora; functo- area practicé a montaulu va ft na una otectuoasa, in exemplele prezentate ppush-butonul Ki find considera ideal. Ce trobuie facut pentru a obtine o funcionare Practica corespunzatoare, In numarul vitor al reistei Conex Club! Descriere: Efectueaza un salt in program de ‘maxim 22K (words); Testeaza_un bit dintrun registru; instruciunea imediat umatoare este sari in cazul n care bitl este resotat (0 logic), Operate: Daca Fr(b)=0, Atuncl PCCPC+2(3), Alte! Popcst Sintaxd: PCEPCH, daca condita este fast PCE-PC+2, daca instructiunea urmatoare are dimensiunea de 1 cuvant; PC€-PC%S, dacd instuctunea urmatoare este “UMP sau "CALL" Se [in Register is Set) Descrire: Tosteazd un bit dinteun registra; insructunea imedlat umatoare este sar In cazul in care btul este seta (1 og Operate: Dac Rr(b)=1, Atunci PECPC+2(3), Atel Poercet Sitar SSBRO Fr Operana- 0sts81, Oxbe7 Ma eciea TEST ELIBERARE BUTON” cites in ow ste inion {png sea eel post nl Keita STINGE_Lep: Rie, PORTD scope a RIG mrt PORTD en alae pr, inca ae ih in PD dein opel singe Simp TESE-APASARE-BUTON ara pve sate eric preps barn KI omg) Sracura delat a possi ‘TEST_APASARE_BUTON: Int PIND se apo goal D {hsitln2 sake ca lg el PD? eae 1 ogi saringraciane iit roe ‘Sm APRINDE-LED “Sp TEST-APASARE,BUTON Bente sete 26) ace ese ria cae eae op il PDS va een Tg lel cv apie ut PORTD, Risso rel PORTD BUCLAINEINT evans enn opr Tn BUCLA INFINFTA ats tshta"BUCLA.INFINITA in boca ini de ror wpe nu pin psa posh ton de Ree Seco de ta ocd ‘Se tec apres ps en KI, met ia ca es aps a WRI PINDS ese strep pol D Timp APRINDE LED "mp TESTAPASARE BUTON. APRINDE_LED: ibe, PORTD: copes ira PORTD nei R16 Tage lel va ep {EST ELIMERARE BUTON. 1 R16 PIND cope n RIE PIN She Ri2 ded boll eta PIN et oi, dol Kt sp ac str arate maa ‘oop TEST APASARE BUTON 7; dc bl? egbra PINS ext opps on KI clin scr sa poe esgere ae (heIi6.2 St cr ig ss PD? oe |i narnia urate tp SMNGE LED ‘Sop TESTAPASARE.BUTON 2 Ine FORTD ope a 6 eel PORTD ‘ShrRlets ies bal 66 a act et, pt ee sea fope ni PD devine Se teen ei dou rein pana KI, mt ate rogram eet ‘TEST BLIBERARE BUTON 2: FRRIG,PIND scorn RI gin PINB ‘mp TEST_APASARE BUTON I: desl? esl PINS ex ogi. push orl KI snp TEST_ELIBERARE_BUTON 2 sk onl Kee pacar PCEPCH, dacd consita este flea PCEPCH2, daci instuctiunea urmatoare are dimensiunea de 1 cunt; PCEPC:3, dact instuctiunea urmatoare este “JMP" sau “CALL"; 3 Reseteaza bit speciticali in registrul Rd, Realzesza tunctia “SI" logic intre ‘continutul registruui Ra si complementul tune! mast de constante K, rezuiatul find plasat in registrl Rd Operati: RJCRd + (SFF-K) Sintra: Deseriere ‘Soteaza biti special in registrul Ra. Realzeaz functia "SAU" logic intre ‘continutul registruui Rd si 0 masca de Constante K, rezultatul find plasat tn registrl Rd, Operatie: RoRd +k Sitaxa GerexCio APALIE 2004 my Cosiicatorul este realizat cu circuitul integrat MC145026 care produce un tren do impulsuri modulate in duata In funcio de starea electric a intnlor de codare A..AS (vez figura 1 - schema electica). Emitator pentru telecomanda In funetie de rmodul cum sunt conactata aceste int la +12V, la mas sau sunt lisate neconectale,s@ pot reatiza 19 689 cu 1 canal de coduri posibie (penta varanta cu un cana) varante de emtoare do tecomand sunt asamblato in carcase dee: cu 1 buon sau 2 butoane de comand Schema eletca on gua recon vavianta pert 1 canal. ‘Cabs este aclas pentru vaiantle cu un canals dou canal. Peni vaianta ca un singur canal, pe placa cu eetlimpimat ne planeaza rezistora R9, doda D1, stapul RO, precum 9i putrbutonul PB, In local ‘Sodei D1 se face stop, ar oda D2 (LED) 6 plaroaza in lool push btonuli PB2 rma Conex Electronic (vez desenul dn gua 2 prvind modu de do telecomanda cu Pentru codarea omitorlui cu 2 un canal ear, mpreuné cu receptor de canal, so flosese numa ine AT. A7 telecomanda (CNX 204 - 1 cana) poate i A9, Penta varianta cu un singur canal realza comenzide pr la Sm, Aplatile se folosesc toate bornele At.A9. sunt maitpe:acfonare porterlor sisau. Placa cablai primal so echipeazd fa depositvu antfurt la autoveticule, conform desenuiui din figura 2. Dupd doschideren de lata a prt, gir veriforea cu lari modula do ample (eure, gaa, etc), comand iuminatuki sare_a componentelor elecronice, se Goorae Pintlie Interior sau exterior, precum si alte multiple apical Emitatorul functioneaza in. omeniul frecyenjelorutrainate. Varianta cu 1 canal" (existé si emititorulteceptoru cu 2 canale) _compo- poate transmite un semnal cu 19 683. nentelor Posibiltat de codare. ‘Amplasa- sapRILe 2008 KSenexChio reallzeazi acolas ood att la emir, ct sila recoplorul de telecomanda, mai exact ‘modul de conectare al bornelor At - AS. Pentru acest lucru se urméresc pe sschomele electrice felul cum sunt amplasate bomele At..A9 la emiitor si receptor, deoarace au configura diterte la soclutle cleutelor integrate (codor $i decoder. in final se actoneazs condensatorl ‘somivaibil CV1, ou alutocu une! surubel nie iolate, pentu acordarea emit pe aceeasi freeverté cu receptor, In ‘so9pul obned une sensbittimaxime Tn figura 3 esto prezentat desenul abl imprimat. Receptor de telecomanda cu 1 canal George Pintiie Ccasets cod: 9607 120.000 tel elecomanda cu 1 canal, care este bine proteat prin alogerea unui cod de securtate din cele 19683 posible. RReceptoru a fost reaizat cu componente fiabile gare un rdcat grad de sigurant in functionare. Impreund cu emitatorul de telecomanda cu 1 canal (CNX 202) permite reaizarea de comenzi la o stant {do pana la 30-50m in spatiu deschis (cu ‘antend exterioara) (Gand se foloseste numal antena tnoor- Porat a receptorulu (Lt) raza de actune ste max. 10-15m. Pentru mérea razel de aciune la 0+ 50m, se va utiliza 0 antend exterioara formata dintr-un tronson de conductor de ccupru masiv cu cametrul de 1,2..2mm si lungimea de 170mm care se va conecta la bora ANT. Pocitonarea spatialé antenel va fi vertcalé pentru a asigura 0 direct- tate uniforma In plan oxzontal, Modif ccarea lunginii antenei cu mai mutt de 20mm determind micgorarea razol de acoperie, FReceptorul funetioneaza in domenial ‘reovenjelor utranaite. Semnall de racio- ‘reovenfd purtator al informatie transmise Po tun nou tp de receptor de ww de emitatoru de telecomanda este captat de antena receptorului care apoi este ampliicat de cétre ampliicatoru de band largé realizat cu tanzistoarcle T1 si 72 de {pul BEROTA, Receptorul radio functioneaza_ pe principiul superreactiol si este executat cu trarzistonl TS tip BF199, Circutul osctant format din L2-CV1 sa acordnaré pe ‘aceeasi frecvertii cu cea a emitorui ‘Semnalele detectate de receptor sunt fitrate de grupul R11, R12 si C12 dupa care sunt aplicate amplificatorului - formator realizat cu circuitul integrat LM358. La iesirea acestuia (pin 1) apar impulsutile codate transmise de catre femitétor, care apoi ajung la intrarea circuitulut decodoficator 1C2 de tipul MC145028, Acest circuit integrat are 9 intr de decodare notate cu A1..A9 (pint 1.5 $1 12..15). Conectand acest itr la +9V, la masa (GND) sau ramanénd libere, se pot realiza 19683 (3°) coduri de securtate. Sincronizarea frecventei interne de ory a decodoruul cu cea de la emitator este realizata de grupurie RI7-C21 si R16-C20. In stare de repaus (ar sernnal la intrare), la iesitea decodoru (pin 11) pare un Semmal de zero gic. (Cénd emitstorutransmite un sernnal cu ‘acelag cod ca al receptor, pe pinul 11 ‘va apirea un semnal log 1. Acest sermnal ete apicat direct pe baza tranzistorull T4 prin intermediul rezistonui R19 sau cir cutuuiintegrat 4013 din care este folosit Unul din cele 2 Trigger Schmit ce real zeazi o comand bistabl. Aceste 2 mo- dur de luo se aleg prin configuata jum perio 1 §1J2..I1 asta pains actionare momentana (cét tmp se fine apasat bbutonul emitatorului de telecomanda) sau actionare bistablé cand se folososte Jumperul J2, Circutul F20, 05 si C22 asi- ‘Qua intiaizarea parti de actiona bistablli odata cu almentarea cu +12V a GerecCiio APA 2008 receptorul <1 este somnalzat’ optic de LED ul D4 Feceptionarea semnaluiui de teleco- —_Alimentarea receptoruli cu otensiunea ‘mandi. are ca elect acjonareareleubi REL do 12V se face la ‘Amplasarea componentelor Aerie 2008 [onexCLe eonectoul Ki Ponty alimontarea crcutelor negate IC, 102 103 cutensiinen de 49V, moni cor tine un sabizator inte grat (104) de spul 70109, Valoarea cure ‘ua consumat ou rele Ut action) este de max. 100m teste de comand ale rele sunt cone tate i vegeta K2 care axe 3 contact: contac tu camun (COND, con tact normal his (NI ¢i cel normal descris (ND). Contacte rele tui permit teoerea un carer de lind a 108 latensiunea de 220Vea = io Functionarea siste- rude telecomandt este foarte sigura vind in vedere coda rea somal tans 80 ¢i repectiv, deoo- areata recep Pert funofonaree co ‘ect a lanl de tle comand se vor ele {ua umitoarele opera fun + Se almenteazd em tito rn inrodvoore In caseta (espectind polaratea core ta) a bateriel de 12V: % So alimenteaza receptorul cu 12V la ‘conectorul Ki (Atenfie la polatate) Se veri dacd codarea aleasé la emi {Bor este aceeasi cu decodarea dela re ‘ceptor (coniguratia legato 1.49). OBSERVATIE: la emititor gla receptor legiturle A1...A9 sunt plasate la pini eri. Umar! cu atentie schemele lectrce! + Se poaioneaza jumperul J in pocttia J (momentan) + Cu 0 surubelnité in material plastic se actioneaza condensatorul (trimer) CV1 dln receptor, apasnd simultan butonul ‘emititorul, pand cand se aprinde coda LED: © Se va verfica actionarea receptoriui pentru modul de lucru bistabil. Verif- carea se face urmerind aprinderea sau stingorea LED-ului de contro ATENTIE! In cazul tn care contactele releulu ‘actioneaza dispoctive (lampi, motoare tc) alimentate dela reteaua de 220Vca/ 50H sau ate tensuni periculoase, se vor lua masuri de protect adecvate pentru ‘operator si medi jn figura 1 este prezentata schema ‘lecrica, in igura 2 ~ modul de amplasare ‘ componentoor, lar in figura 3 - desert cabajululimprimat la scara 1:1. Pontru asamblarea final receptors ‘se recomandé folosirea casetel cin ‘material plastic KG523 pentru care a fost proiscat cabajul imprimat. FReceptorul de telecomandi nu se va ‘monta in cutie metals! @ Up-grade la cartela cu 3 relee pentru PC Leonard Lazar lazarteo@ yahoo.com So prezintécétova aspecte legate de utlizarea portulul sora existent la 2, Numerotarea si denumiea pinilor portulul serial (s2 fac refer atat pontry ‘coneciorul de 9 pin, ct s pentru col de 25, Interfaa graficdreslizaté cu ajutorul 1, ‘Specificatii de naturd electricd pin) -tabell 1 pentru portul serial (aga cum sunt 3. Funetill pinilor-tabelu 2 programulul Visual Basic 6 destinala continute in standardul RS232C al EIA ‘Anal tabelul 2 se observ c portul ajoritata calculatoarelor personale gl 0 comenzi a rl releeelectromagnetice co Prin control rectal tnllor de ogre ale portlul serial. Aplicatiapactics a fost prezontata in numérul 22004 al revise CConex Club. Avantajul acestel metode consti in eliminarea echipamentului de Electronics Industry Associaton) serial dispune de numa te nil de isi. # Nivel logle 0 (‘Space’) : Inte 43 si Acestea vor fi utlizate penttu comanda comunicatle serial cu caleulatorul, — +25Voc, releelorelecromagnetice. ‘@ Nivelogc 1 (Mark): ntre-8 si-25Vec; 4. Adresele de baza ale porturilor fechipament ce contine de reguld un # Interall (3... +2Vco) este nedefint; _serfale -tabelul 3, ¢ Tonsiunea maxima masuraté In gol la___5. Tabelul registrelor portulul serial rmicrocontroler industrial gl care se nile de port: max. 25Vec; tabelul 4 # Curentul de scur-crcut pe care crver- -DLAB este bitul 7 al registruut de Constituie ca o interfaté de comand’. Cale portuli pot suporta: max. 500mA. control LOR (Line Control Register) cu relee electromagnetice comandate (tre. a a Ce eaaae Sn oa — ee La HS Se ee ae placing Gases Lore Dor lecioaae Geren APRIL 2008 Cray eee eee _ajutorl cara pot fi aocesate 12 registre ale portull serial uttzdnd numai 8 adrese. ‘Cand acest bit este setat (1 logic) doud _adrase ale portulul davin dspontlle pentru ‘setarea vtezel de comunicate a portulu TY Din tabelul 4 intereseazd pentru aceasta aplcaie numal registele care pot modifica eet stile logice ale inilor de lesa: aceste regisre sunt Line Control Register (LCR) si Modem Control Register (MCR), Bitul 6 iniiazd © pauzi in receptia portuui, Cand acest bit este satat (1 logic), linda de transmisie serial TD devine activa (nivel logic 0 “Space", potential +3. Tae sprue zon4 — CGonexClt 425Ve0). Cand btu este resetat (0 lagi), ‘larea logic’ a acest! lin se inverseaza, CConcluziondnd, prin controll Biull 6 al tegistrulul de contol LCR, este controlat starea logic tne do leire TD a prt ppormitand tn acest mod comanda unuia din cele trl rele electromagnatice Biti O i 1 conttoleaza direct starea lnilor de lesre TS gi DTR. Cand sunt ‘eta nile RTS gi DTR devin active (nivel logic 0 "Space", potential +3..125Vee); ‘nd sunt resetal, stale logice ale aces: tor tn se inverseaza (nivel logic 1 “Mark, Peo virte || Transmiter Hong aver | a Po readwite || Dvsoctatcn righ te | [ron [fro conve Regster | iwate_| Ua | tine G cz] potential -3...25Vec). Prin acesti biti sunt Conirolate stile logice ale tnilor RTS si DTR, permitand comanda colorate dou ‘alee electromagnetce. ‘Accesul la registrele portulul serial este realizat prin intermedia doua functi API, Pt DLAG (Perrte accosu a repetrole Dvsor Lath) Select Partate Selec lungime cuvint ] 12022000 >| foo.00:00 rent de la Sistomul de calcu StringT2 = Dato$ Protuarea datl curente do ia sistemul de calcul ‘in urma comparatil cntre deta si ora ‘curenté a sisterului de calcul cu data si ‘ora setate in eadul unui control DTPickor ‘se iau deczile corespunzitoare spectice aptcaie Prezentarea facuté pani acum constitule baza teoretca pentru comanda taleslor electromagnetice uiliznd portul serial al calculatorulul personal, prin Intermedul une interete grafce realzats cu ajutorul programului Visual Basic 6. Interata grafca gi modul de functionare al acestola vor fi prezentate in numer vitor alrovistel. @ Gere apriue 204 Manifestari radioamatoricesti Pagini realizate in colaborare cu FRR Ing. Vasile Clobanita YOSAPG. Un loc important in randul activititilor Federatiel Romane de Radioamatorism i ‘cups organizarea sau participarea la lifertetargur, expert, simpozioane si Intlniri eu radioamator sau specialist in radiocomunicai. Astfe, dace referim nual la petioada act 8, putem mentiona corgarizaoa in cadrul expozil traditionale RO COM TEL de a Sala Platulul Bucuresti, expoziiespecializata In probleme de internets elecomunicati 41 ajunsé laa XIl-a edie, a unul ‘simpozion propri, intitulat Radiocomunicati pentru amator. apriuiczcs — KSonexClio In cadrul acestuia sau facut o serie de ccomunicér dupa cum urmeaza: 1. De la alfabetul Morse Ia comuniea- tille digitale - ing Vasile Ciobanita - YOSAPG, ‘A fost de fapt un pretext pentru a puncta e scut,principalele momente cin istria radiocomunicatilor sa radéoamatorismull intern gf intematjonal, A fost un drum nu lipst de greuti i obstacole, dar mereu fascendent, un drum pe care putem rmenyona contributi exceptionale ale unor raoamator. Radioamatorismul, un hobby cu puter re impact social, un hobby o@ permite si cercetare stintficd, un hobby ce a permis formarea i alirmarea nor adevarate personal in lumea raciocomunicatilor, flectonicll 1 Informatio. Ragloamators- ‘mul inseam’ pentru mull pasiune, dra- goste (si numele deriva de fapt in latinescul a iub). La nol primele emisiuni de radioamator le-a facut ing. Paul Popescu Maléiesti In 1926. Imedia, stimula’ si de aparitia revistei Radio Roman in 1925, au aparut numeroase stati de omisie, sa consttuit 0 asociatio, s-a editat 0 revist® propre, Razboiul inceput in Europa in 1939 a oprt dezvoltarea aceste activi Au trebuit treacd ani, gi abia la 23 august 1949 s-au reinceput oficial emisiunile de amatorl. Cu toate problemele epocl respective un rol pozitv La avut AVSAP-ul(Asociaia Volun- tard pentru spiinicea Ap&réi patil care f functional inre 1954 §1 1960, S-au YVO Tnfintat raioclubur regionale, su pus la dspozite sedi, mobiter si echipamente, Dupa 1960 migcarea de racioamatori a fost inclusa ca sport tehnico-apicatv la UCFS, devenit apoi CNEFS, MTS si lactuaimente Agentia National pentru Sport 2. Receptor SOFTWARE. De la teorio la practic’ - cr. ng. Serban Radu fonescu. ‘Specialist recunoscut, dl. Radu lonescu 1 prazentat actuate si problemele co ‘apar in domeniul prelucrari digitale a ser nalelor sia realzarlor unor echipamente 60 radiccomunicati bazate pe ultimele tehnolog IT. S-au prezentat echipamente WIN-RADIO. 3. Radioamatoril gl Internetul. Rejele Multimedia de mare vite - ing. Cristian (Colona YOAUQ. Impactul dezoti refelelor de internet supra comunicaitor radio, alocare de oo- dur IP, tehnologi VoIP, rele mutimecia de mare viteza sunt doar 0 parte din problemele expuse gi tratate cu un talent didactic deosebit, de citre dl. ing. C. Colonatt. Un accent deosebit 6-8 pus pe implementarea unor asemenea retele in banda de 2.4GHz, band& de frecvente Unde ¢radioamatori au alocat un sagment important. ‘4. Comunicatil spatiale pentru radio- amatori. Satelit pentru amatorl Radioa- matorl cosmonautl. - ing, Octavian Codreanu - YOAGRH. Sublect important de mare interes, prezentat de acest tandr absolvent al Facultati de Aeronave din Instittul Politehnic Bucuresti. incepind cu 12

    You might also like