Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Conex Club nr.58 (Iun.2004) PDF

    Uploaded by

    Iordan Dan Ffn
    46 views52 pages

    Original Title

    Conex Club nr.58 (iun.2004).pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    46 views52 pages

    Conex Club nr.58 (Iun.2004) PDF

    Uploaded by

    Iordan Dan Ffn

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 52
    Seer cat Pearesy CooL Anu v/ nr. 58 MOSES Cones) Cod 5277 680.000 lei Cod 9858 1.790.000 lei TECHNIC Cod 9764 1.200.000 lei SUPER PRO Cod 4714 1.990.000 lei PROFESIONAL Cod 5278 1.380.000 lei HI POWER Cod 5276 5.240.000 lei PRO PIEZO Cod 9510 1.650.000 lei Care re Con conex electronic TeonexClub Target 3001! Curs de initiere (1) a Descriorea succint a wilzrl programulul TARGET 3001! penty elaborarea scheme alectce @ tuna circu impnimat. Interfata pentru PC ‘Up montaj compex, ut in ingustiale go aytomatizti si mésurdr, erecum sn cole de ADSrat Nay ete Lt in BG Sd ral mule Teste TO apis a anage Introducere in potentiometre digitale (Il) B Partea a I -a_a artcolului continud cu prezentarea modulul de lucru cu un potentiometry digital s/caeva sugesti de aplicare in practic Service GSM (XX) Introducere in prezentarea scherel de baza, comund modelolor de telefon Nokia, seria DCTS. Se pune accentul pe descrierea terminalul 3910. ‘Sursa stabilizata 13,8V/4A 113] Po ling’ 0 aplicatio practic, aunt expuse mai mute particular! ce coneclars fi paralel a rogitatearstot de tonsune LMT? Emititor telecomanda - 2 canale A Utiizat impreune cu un receptor de telecomands, montajul este util pentru comenzi de actionari diverse, cum ar if deschiderea une) ust do gara). Este reaiizat pe baza codorulil integrat |MC145026, ce oferd 6561 combinatl posible pent facare canal. Receptor telecomanda - 2 canale Montjl se uizoazdimpreund cy un emir delelecomandl compat, realzat cu MC145028 prods ce otra Hosp 26 lo Godt nt conta poco pre bare eat Microcontrolere PIC - Prezentare $i programare (Vill) Bo Se continua cu prezentarea si in practca a teorel comunicate’ serial, inte un Imirocontolerpradus de Microchips}. un PC we Microcontrolere AVR - Descriere ¢i utilizare (Vill) Elemente de baza pentru reaizarea temporiziror, cu referie la Timer / Counter-ele seriei AVR produse de Atmel. Gitru electronic, analogic f26] Aplicati in domeniul controlululaccesuli,realizata simplu, po baza timer-ului 555. Sintetizor de frecvente - VHF (IV) oe Elemente de realizare practic, punere in functiune $i regly final Alarma specialé cu 2 zone Bo Alara cu doud intr! pentru bucla senzorior, temporizata si instantanee, realizaté cu un ‘microcortroler PICTEFB4A, ‘Amplificator 4W_ Ampiiicator pentru semmnale audio realizat numai cu tranzistoare MOS-FET. Puterea mele Gezvoltats este de 4W "sinus", pe o sarcina do 812 Pagina cu idei oud apicat’ utie: THO-metry pentru reteaua elect de 220Vea $i constructia unel antene extome pentru terminalele GSM. Catalog ‘Codul culonior pentru rezistoare si desenele cétorva capsule ale componentolor uzuale. GenexCh 1unie 2008 ‘se poate continua cu rutarea automat a retului de conexiun), “apasi tasta”; a, Pxyz}- Expresilo cnte parantezele ‘repte semnificd butoane de pe ‘eran; ‘Abed - Caracterele Incinate ! tao tn- searmnd menu (menues), meni do comensl (manu oommande) iin in submeriu entries into pull down menues) cum ar fi rhumele componentel (name of ‘component in biblioteca de com- ponents; Mx - Expresile care incep cu M sunt ellour do mouse; “TARGET roounoagte tre butosne de mouse: sting (1), crept (2) si mijiociu (3). ‘Action’ poste: Mi, M2, MS un singur cle pe buto- nul respect M11, M22 dba ope butonulres- Lucian Boretan deosebire de alte programe, proiectl pect (aclien.balelen acrmmalactianie re TARGET are o singura baza de date, cea ‘M12 clic In acelasi timp pe butoa- 2 dioe la liminarea erorlor care ar putea nol 1912; ‘4 apa lao eventual converse nie mal MIH, MH ‘ole 91 refnere cu mute baze de date, TARGET oferd un butonul sting respectiv crept; rumar mare de biblotec| de simbolut, = Expresile tncadrate Insearmna modele si componente. In plus, ofer sta ume ale ferestrelor sau nume Meese gists ue cone, ‘le cémpurtior de dialog DERN TETNMN Corvorerive so pot plasa manual sau > Ségoatasimplé inseam “apasdt, ‘automat gi pot | modoate (edtate) In “intrerupe...","aloge.. TARGET 3001! este un program orice moment. Pentru coulul imprimat => SAgeata dubléinsearmnd urmeazA... pentru desenarea schemei elective, (PCB) se poste face rutare manvald, ‘pare. simularea si elaborarea polectulul unui automat sau combat (in orice moment Exemp: > 0 => optune > Cirut imprmat,lcluzand si elomente de rutarea automata se poste Intrerupe lie traseu 0,3 mm inseam analizA electromagnetica (EMC). Spre pentru rtarea marualéa unr conexini g ‘Apasa tas O, freasta ‘opt © J2PWS xo Owe me Tid Hy tie He Hy i I ‘Alegere mod de lucru pointer (indicator) | 7 lpr confruta TBiere (serge) ‘ate hint de tanctocare Incadrare itreg desenu in fereastra ecranuti | UL ‘Saletin cu ponter ul J j I j Modi de hans ou transtocare (zoom) |) lH i ‘Butoanele din modul de lueru schematic Eh vxc20 taro: Unit s0 va deschide, $2 loge -xlune (bending mode) sau lat!- scheme nu trebule activaté optiunea latimea traseuiui (tack width) ja) mea traseulul (track width) ; “ereate PCB without schematic" (erearea, de 0.8mm. 4+ MY pe butonul ‘vritor => se unui PCB flr schema). up pomirea programului TARGET se eschide meniul cu functif auto» + [OK] = 1 schoma s_dalay.T3001 poate deschide In orice moment al lucrlui ‘mate (automatic functions) adic Se incadreaza Intreaga schema in rogramul de asistare Help. Programul ‘start simulare (atart simulation) ecran. Supratata paginl de desen desch- Dropriv-zis s@ deschide cu programul de sau verticare protect check pro- sa va avea tm ‘desenare a scheme (se poate lua si firs Jeet). Pentru o ugoaré manipiare a desert. ae = a * Li [import component] => seimpor- 7a05 *8.un simbol Fereastra deschisd ara eee ied In partea dreapté.Inregistri: : “Component Libraries’, “Component Intrerupator eu Selection’ si "Component Search’ Bc- temporizare taco. de simbolur, Selectare simbolur $1 CCautare simbolur, mal js ista biblotecior ‘smal js, calea (local de salvare) Tn panea stinga desenul smboluut component schem®, dlrect cu trasarea cicutlul —Tastele mouseli in med de lucty-~*FRAMES.SYMB001 (cn Ista do - imprimat). Apar header-ul, meriulprinc- normal gainter mode) br), *DINAAVER (dn lista de simbot, pal, bara cu intrumente’, aia de cru gi Stnga: M1, M11, MIH, 4(Shif) + M1 © Import component] / import smo fina de subso selectare gi 0 corectare a tuturor Pe ecran apare frmatul Ad verbal. El In"bara cu instruments sunt mal multe clementelor desanate este fat de poner ge asd cu MT. M2 butoane spectce programuti TARGET. Dreapta: funcile de tanstocere Inchele operatia. Actiondind M22 se inc act cursorl se ageaza pe un buton fr M2 mses zone din ural dreazd oat imagines In ecan, cle, apare 0 scuré Informare despre Pointers ininte do intoducerea. simboturor funciabutonli respect M22 ricporarea zonel din treba. Butoanele dn modul de Iucru sche- jurul porter; mnt sn preset nga Wad sivas spe creep nce: ALE i © fereasta io mario View, Grid.» Fereasta gre. ‘imbolut! suplimentare © [MAH 9s spre stinga- pe ecran Se solecteaza "grid as points" aria Insrumeniele cu funettsuplimentare #0 afiseaza Iireaga schema (F7); ca puncte in locul* gr init’. Celeate cera positatea de as slog ate functi, Milloc: MS deschide un meniu relertr la seliri din. aceasta fereastté raman subfuefi,opjun! sau invoducerea para: aga schema acoleasL mtr. ‘Stings gi dreapi simutan: M12.ctunea In mod special pasu gel rebue si Bxompie: urenté este abandonatl (ESC). rémAn 0,635 mm (= 140" = 25/1000" = os 25 mi) deoarece simbolulebbotcior se 2+ wipesmbouirenciton— MRUEEMEANEMTTETINTOM cscoaza pe acoast rl este actvala funciia principal DDupa “0 va vib gia formats Imports simbo! (import compo- in acest capitol se va prezenta un din puncte. Dac nu, scala poate f prea nent exemplu de cum se deseneazi o sche’ mil, Se mareste cu M2. Gla viva ata > Mipo *=>sepotselectace electro’. Se va desena schema unui la desenarea sermnallor si va va ata Ielate func de import al simbo- _inrerupitr cu temporzare. ‘tune nd lutior importul restulul simbo- Nota. Ageafele - “eruce” (ménerele) - {ull (import reste of compo sirboutor nu aut vibe cack scree ATT ‘nents) sav ineorarea simbolurlor esto desenaté la imprimartd In igura 1a Seprocedeazlcortorm descr dla 2. de reterinfé (Insert reference fost ato imagine de pe ecan, Pentru a se putea face mai térziu kay _symbois): simularea protect, trebuie alse numa + Mt pe butonu! sermnal = este simbolule care au model de simulare. Se activa funcia principala plaseaza ‘leg a impor numalsimbolurle cu model" ‘conexiune (place wire): (with model only} in aces fe vor foferte M1 pe y= se deschide un + [New projec] / Project nou => numal aceste simbolur. meriu de optiuni pentru semnal Creeazi un prolect TARGET nou > nume (signal options) si se pot selecta fifi: s_delay. TARGET cresazd automat ate func cum ar fi mod de fle- exensia T2001, Penru desenarea unel (GierexChi> 1UNte 2004 Interfata pentru PC cu intrari/iesiri analogice si digitale Ceartete K8000, elizaté de trma belgland Velleman, permite comunicares PC-ui cu orice periterc. Ea aispune de 16 conexini digitale, zoate optic, ce pot f programate oe inti sau ei, de 8 logit anelogie, plus una de precize, 4 Int logic $1 de o conexiune pentru bus 2C. Cartela ge conecteaz la portul paralel al PC-uui gi permite dezvottrea a ‘numeroase aplicati simple sau compl In Turbo Pascal, C+ ‘Gbasic pentru DOS sau Visual Basie pentru Windows. Se livreazd cu o serle de biblote! gi micl exemple. EB wne2001 Gnexcic sjrtaten eplatior Indust Meieene ==: Sunt” condo de sistere electronic. © bud pat dh acest sit comandet la iar don PC, pn Tmermedhi Ieetaiorconecat a poruro ele de comune (ae Cr, sefel ~ COM sau USE). Esto necesad sepaare gaan ne PC tiomerte de execute, 1 pocupoae, penta foc ctecare porurr do tomunicaje, ca dea, uneor! 9 converda serail, pen & aga compattaea in esenta, © cartel pentru PC se conete driv rum ce Teuree UO (eigen proia lnormatia Ginapre.extorr, reepecy comand tlomerse de neat aalza dette find. uate pe eat eoftware, pn emedl P Interfata se consttule cin 16 ital / legiri digitale izolate optic, 8 ost analogic, 0 lsire analogica de precize si ate 4 intr analogice. in plus, dispune de lun bus 12C, pentru comunicatie cu alte Interfte. Conectarea la PC se realizeaz ‘a portl paral. Suellen K8000 4.900.000 et en Toate aceste functi sunt prezentate ‘explicit in figura 1 detalate mal jos. ‘in mod “asi, cele 16 UO izoate optic fumnizeazd un’ curent’ maxim de SomAlcanal, la 0 tensiune ce nu dopsoste 30Vec. In mod “intra, 1 logic corespunde unui nivel superior de +5V/5mA. Pentru anu pune tn discutio Integrtates optocuploarelor (detectarea LED-ullintem de la intrarea optocuplor lui, vez fgura 3), valoarea parametrlor de Intrare nu ‘retule $A fie mal mare de 20vH40mA, Cle 8 igi analogice (sau convertorul digital / analogic - D/A) sunt in mau $8 fumizeze un curent maxim de 6mA, respectiv +0,1V...11,5V. pentru 2mA. Valorea tensiunii specticate se poate ‘modifica in interior acestel game in 64 de ‘wopte,ulizandu-se un convertor DIA pe 6 bitl, flecdrul pas corespunzandusi 0 “treapté’ de 160mV—(rezolutia Cconvertorui). Cu ajutorul unul trimer se poate rela valoarea maxima oferts la iesire (RV! la 1019, vez figura 2), numarul de pasiramanand aceas! (64), lesirea analogicd de precizi (oerté de C20, notaté DAt) poate furiza maxim 2mA, pent valor de tensiune In gama 0..4,5V. Curentul nominal este de 0,5mA. Rezoluja acestel legit este ins, mai mare, 17,5mV J pas. Conversia D/A se realizeazi pe 8 bij (258 de pasi), Exist de asemenea posilitatea de a modifica gama de tensiuni, la pragul superior (seade rezolutia, numérul de pas rimdne frst ucla, cian esupre hela RV2, montat la pinul 14a lui 1020, Cele 4 inet analogice (notate |ADI..AD4, oferite de IC20) admit a intrare minimum QV gi maximum 5V, impedanta de intrare find foarte mare: SOMA. “Tensiunea oferta iegire se poate regan 256 de pasi (rezolutie pe 8 bit, 19.5mVipas) Pinte resursele interfeel se afi gi un bus 120, ce permite comunicarea cu alte echipamente, ce accept acest protoco, precum sI(oarte important) conectarea in Drala wax & aotfel oe Interte, 8000, in mod master - slave (o interiata master $3 slave). Pe flecareinterfai este montat un dp- switch cu 2 pol (SWI la IC20, figura 2) pent costar (denise), L ecomentart EE ‘Almentroa interface face oi la refeaua electric’, find echipaté. cu transformatoare de rejea prop, Dov requatoareinegate cy & terminal oer tensive. stabiizate (SV 9) +12V) traseoue fungi Annee 9 ee felerinjelor de tensiune "pentru convertoarele NA (dn RV i V2). Un dn translormatoare alimenteazé, print-un stabilzator parametric cu dioda Zener de 4. Conexiune port paralel 5. 8 iesiri analogice rezolutie - 64 pasi (160mV / pas) | + 0,1V....11,5V (reglabil) la 2mA ‘curent maxim 6mA ‘8. Port paralel ‘spre imprimanta 8000 pentru PC Exemple do utliziri posibile ale intrtotel 2. 16 intra /iesiri digitale optoizolate * mod intrare - minim 5V/5mA, maxim 20V/40mA ‘mod iesire - max. 30V/50mA 6. lesire analogica de precizie * rezolutie - 256 pasi (17,5mV / pas) + 0...4,5V (reglabil) ia 0,5mA ‘*curent maxim 2mA, 7. 8 intrari analogice * rezolutie - 256 pasi (19,5mV / pas) +0..5V + impedanta de intrare - 50MQ recs wean (R49 - 201) optocuploarele de intertaté cu portal LPT al PC-ui Pentru comunicajie cu PC-ul se uiizeaza numal pin 18, 14 si 17 (plus ‘masa 18..25). In particular, comunicatia se face pe bus I2C: pe pinul 17 (Select In) se vehiculeazd semnalul de sincronizare (ceas), SCL Pinul 14 (Auto Feed) este Ublzat ca semnal de date, SDA de la PC cate itera, iar pinul13 ca seminal SDA e la interala la PC, comutat cu releul RY1. Trei_optocuploare, 1022..1C24, reaizeaza izolarea gaivanicd a portului LPT de intertata K8000. Linile SDA SCL. sunt separate de circultole HO de tei butfere neinverscar. Cole 16 intrdrviesiri digitale sunt gestionate de un “microcontoler pentru magistala de telecomunicati de 6 biti - PCF8S74, in esent un port bidirectional pentru 8 lini izolarea opticé se relizeaza ‘ou optocuploare 4N3, ‘TDAB4A4 contine 8 corwertoare D/A programabile pe 6 bit, valoarea maximal a fensiuni de lesite find data de valoarea tensiunil de la pinul 2. Pentru a programa cole 6 convertoare D/A se utiizeszé conexiunile bus-ului I20: pni 4 - SOL gi 3 oa iia 2%) Intertefl KB000 Hoot (partes (a)) JUNIE 2006, KonexCLi mio at om vo cweat «|i ip" Cama eel voces 7 | aaa cSSsa vecnear | peop BEE EA ve cxcur 1 teal ae occu peered ‘Schema elcticd a Intertofe! K000 (parte (0), Inti / legit digitale) = SDA pentru "incdrcarea datelor® $i, intograt. Fespectv pin AO, A1 si A2 (neutilzat) _1C20- PCF85Q1 - este un convertor N/A pentru a speciica adresa circultulul i AN pe 8 biti cu 4 canale, multplexat (4 ia. Inti gio lege). Modul de comunicare g! adresare este similar. Pentru flecare Intrare analogic& sunt disponible retele RAWRBWCAx pentru fitrarea semnailo. Pentru RB = 100k, RA scurt-crcut si CA remontat, nu existé atenuare sau fitare pe somal. Dac RA=10k0, far RE gi cu (CA = 300nF se realizeazio fire cu-36B Ja 50Hz. Valoarea condensatorulul CA Pentru a realiza fitrarea unei frecvente f 4:(628 1+ RA) 180, RB = 2460) fr CA se obtine 0 atenuare cu 10 a semnalului apical pe intrerea analogica Adx. Valoarea acestel atenuari se modifica conform formulel urmatoae: ‘A= RB: (RA+RB) In sfarsit, cu RA sour-crcut, AB = £2200 $i fér CA se obfine un converter ccurent /- tensiune, transformand 0 Intenstate de curent de 4..20mA tnt-o tensiune de 08..4V, Adresarea citcultelor integrate se Feaiizeaza de la dp-switch-ul cu 2 pol, notat SW1. Un program complet (desoreat de pe ste-ul wwnw.velleman.be) permite gesti- nea Interteei,respectiv ctrea gi mociia- rea de sri caplate pe intrale / iesicle analogice $i numeri (Rgura 4) De asemenea, pentru a permite dezvottarea de apical propri, Velleman fer 0 sere de bibotec gi mici exemple (editato In imbajele Turbo Pascal, C++, QBasic in DOS si Visual Basic In Windows) pentru @ executa o serie de ‘opera de baza (cre, configuare int / esi, inatizarea inlor bus-ulu I2C, et.) ‘Toate componentele aplicatei pot fi pprocurate de pe piafa romaneasca, \Versiunea kit ainterfefei KB000 (neasam bata) poate fi procuraté de la Conex Electronic. ‘Componetele prezentate In schema 400, R19 = 47, R20 = 150, 220, RG7..RSB = 1k, 10, F50..A6S 470 / 1W, RE = 220, RVI...AV2 = 10k semireglabil, C1..09 = 100n, C10..C19 = 100u / 26V, €20..C24 = 470u / 25V, 022 = 2200u / 26V, D1..016 = 1NS148, D17..D24 = 1N4007, DZ1 = 4v7, LD1..LD19 = LED-ur ogi, 101.018 4NG3, IC17..IC18 = POF8S7AA, IC19 Brecio wien «Velleman! PES BUTE Cel Nel eieel ae) a Pcss00 Cod 1262 Pret: 22.720.000 lei Cod 11344 Pret: 6.110.000 lei K8016 Cod 1890 Pret: 6.590.000 lei Introducere in potentiometre digitale (partea a Il-a) Virgil Golumbeanu Norocel - Dragos Codreanuy Facultatoa Electronica si Te, UPB-CETTI vigil golumbeanu @ceti.ro | 2 ca toate aplicaile ca dispozitiv nicio comand pénd cénd aceastié ‘slave’, ransferul de informati in conditie nu este Indeplinté. Toate ‘amibele direct find coordonat de cicutul —comunicatiletebuie terminate cu condi. ‘emifator (calculator, microcontroler, tc). de stop, care const into tani "L="H" Princpiul de tuncjjonare se bazeaza pe a lintel SDA in timp ce SCL este In starea ‘rotocolul spect interftei serial, Starea logicd“H’. \atelor pe linia SDA poste fi modficata Recunoasterea este 0 conventie soft rnumal daca SCL se afié In starea logicd utlizata a transmisia "master-slave" “L, Slarea ‘Ha Iie! SCL este rezervaté pentru a indica receptia cu succes a date- pentru indicarea condiilor de stats stop. lor transmise de emititor. Dupa transmi Toate comenzile catre X9241 sunt torea color opt biti de date, cspoztvul precedate de conaiia de start, care consti master genereaza al noudlea cicli de tact oe enarneeay Tip dispozity ‘Adres’ dispozitiv ‘Arosa receptorulul(potentiometrulul) P ctertiometrul X9241 functioneaz pentru coda de start si nu rspunde la Into tranaie “HL @ linel SDA in timp s/n aceasta perioad receptorul pune iia ‘ce SCL se afd in starea logicd H". X8241 SDA In stare logicd “L", confimand astie! ‘erica continu starea inilor SDA si SCL receptonarea datelor. XS241 va réspunde met = ‘Structure instructive tle do acess AO -A3, ve! ura 4 = TUT XO24% compart dele sei cu sara ackesolor, cand acest cond tite un on 7] ‘semnal de recunoastere. A Urmatoib imi care X0041 rope : ziti ifomainstuciuni, soletarea : Doveniometu a rei igure 8). Cel pat i mal serfoat detnese 8 instructiunea. Urmaitorii doi bifi (PO, P1) ‘Secventa de comanda de doi octeti selecteaz4 unul din cele patru potentio~ move co vai lect de nsruchne cu un semnal de recuncastere dupa poteilometului mecanic. Cele coud Um do bt (2, RO) seecteaza ural dn recepia conde de stat sa acrsolsale, capeto teminale le rele si orice cla pau ret ale potnomen Pat dn eee nou insu su do A cot eth se pei cx In tga © = SUUUUUUUIUULUULLLY LIU. east" fate pen oJ) cometeme eames ofc) petite Fee aan we eG ome Ge Celepatr regitre de date { Hl ii Patru instruction! necesité seevert de : *F wei cuvint, ele find folosite pentru me transferudatelr inte "master" si x92¢1 ‘Secventa de comands incrementare-secromontara Acestea sunt + Citeste WR - citeste poziia curents a ‘cursoruui potentiometrull seloctat; nod o dat dupa receptarea comenzilor, segment ce conecteazt dou rezistoare + Sctie WCR - modifica poaiia curt a 926% cuprinde pat rejele rezistve. sunt conectate la terminalul cursoruli prin _—_cursorulu potenlometrull selectat; Fiecare relea contine 63 de rezistoare —intermediul comutatoarelor electronica. La * Citeste registrul de date - citeste Continutu registruui de date selectat * Sorie registrul de date - Incarca cu’ a ‘noua valoare registul de date solecat, aia * CComandia de incrementare! decremen: ome tare este fet de celealte. Dup’ ce Ca TAY) > come ‘comanda este transmis si X924% rispun- - LL to de cu semnalul de recunoastere, circuit ‘master’ poate modifica pozitia cursoruli selectionat pas cu pas, inante sau Tnapo! Fis. 8] »{] ” (vezi figura 7). Penirs fiecare impuls de eichaserecesd Ton Ea fact, daci SDA este in stare ‘H’, cursorul selectat se deplaseazd cu un rezistorcatre ferminalul VH, Similar, pentru flecare impuls de tact daca SDA este in stare conectate in serie. Fecare capat fzic al un moment dat un singur comutator este cursorulselectionat se deplaseaza cu un Fefelei corespunde unui terminal al actlonal. Comutatoarele sunt controlate de rezistor cave terminalul VL, registrul numardtor al cursorului X9241 prezinté patru potentiometre ce (WCR), Cei sase biti mai putin au aceeasi arhitecturé. WCR poate fi ssemnificativ al WCR sunt decodificati considerat ca un numirator da 6 Bil, ct “ pentru a selecta si actiona unul din inccare sere 9 parala, far leit sale fia cele 64 comutatoare. Confinutul sunt decodteatepentu a acona unul in vee WCR poate fi modifcat drect prin cle 64 de comuatoare. Cont WCR >| ri transteru calor coninute de urul poate moslficat in par fut: poate f al a din registele de date asocite Incdcat serial rect de “master, poate f dl acestuia Ince paralel prin intermedi cxcdru “ A Dupa conda de stat, cvculul registry de date, poate f inerementat sau ‘master vimte a lege acresa de decrementat, la alimantaro este inctrcat ‘accesare a receptoruii. Cei mai cu confinutul ui RO. ‘somnificatvi patru biti ai adresei WCR este un registru volat, deci ‘specicdtipul dispozttvlui receptor. continutul lui se pierde dupa oprirea Pentru X9241 acestia sunt 0101. alimentiri. De aceea WCR este automat Urmétor patru bi reprezinté ackesa —incicat cu continutul i RO in momentul spoctivuli, care fic sunt definite almentai Kareci0 nese ABI Cele patru registre de date sunt nevolatle, Acestea pot fi sorse si cite ect de caire “master” si datele pot fi ‘wansferate into oricare din ele si WCR. in aplcafile in care unul sau mal multe regis de date nu este necesar sa ne folosite la functionarea potentiometru, ele pot fi utlizate pentru stocarea parametrlor sistemului sau pentru alte date ‘Se prezint, la fina, tre! exemple de uilzare a potentiometraler digitale. Detali refertoare la aceste aplcai pot fi gste in bibligrafe sau in notele de aplcaii de pe Avand in vedere ci pentru contolul contrastului LOD este necesard o tensiune de 30V, potentiometrul digital nu se uuizeaza direct, ci prin intermediul unui amplticato. (Comanca de ajustare poate f cata pan Intermeciul unor butoane, prin soft sau de la tastatura caloulatorull final, sunt prezentate dou scheme ce includ apicati cu potentiometre digitale (osciator- figura 9 si generator defunct figura 10). Cittoru interesat de. domeniul 1 fal poate concepe si pune in practic multiple scheme interesante care sé cupindl ecesttp special de ceutnegat Cig Atri pot pune la sponte, perry realzarea unor machete do abort, poteomatru XOtIOTVi4r2.7 (contact roroceLeodreanu@cetse) produs de Nico, lar magazin Conex Becton a Inceput deja comercialzarea nor potentiomete dig. ‘ibograie ii] = Vishay, Nonvolatie Digtl Potenomoter tape. VOPC. 102/100'104/ 508, Snglo EEPOTS, Linear Tape, 1900 (a), Xior, X0G4T = Quad EZPOT Nonwolatile Potentiometer, 2002, @ pagina web a firme Xicor. Panourle de atigare cu cristal lichide necesita moditicarea luminoztai tn tunctio de rivelul de luminozitate al mediului ambiant. Aceasta ajustare poate fi realizaté cu ajutorul unui potentometru lata, conform fguri de consultant, servicii Cc birou on-line $i produse electronice Magnum C C Consultanta si servici * proiectare profesionala si fabricate de circuite imprima- te (PCB) monostrat, dublustrat si muttistrat; * dezvoltare de prototipuri si produse electronice “low- cost”, tehnologie SMT, + management de seminar stintificetehnice si cursuri de instruire in clectronics. radio delta fii 93.5 fm Produse * produse si materiale pentru circuite imprimate, foli pentru fabricate ultrarapida (TTS); + termometre-higrometre-barometre electronice, stati meteo de apartament, monitoare pentru calitatea aeru- lui, ceasuri cu proiectie laser, cronomette si minicompu- tere pentru sportivi, pedometre, module GPS, organiza- toare tip Palm, PDA, inregistratoare digitale de voce; + indicatoare de temperatura reversible si CS iteversbile etchete termice, termometre extraplate cu cristale lichide cite www.ma Toner TRANSFER System Infoomagrumece 0 "el OF 21212038 Asculta Ce aT Fae 0213313972 Fy ee 2008 tanec PROMIX 40 Mixer PROMIX-40 + intrart phonoimict, egalizator humarcanale: 4; + indie “ alimentae: 230Vca; BS ime 218g : 2705.45 x 180mm Mixer audio stereo cu 4 canale ‘plus 2intréri pentru mieroton + mierofon: 1 Smi//10k0, phono: 3miv/A7kO; line: 150m\/2ako, + iegr:0,775V..7V,./6000; Aitorsiuni <0,1% alimentare la 220Vea, 270x180 x 45mm ‘mixer audio stereo profesional (cud canale plus? Intra pentru Inicrofon $ corecte gratich = microfon: Iiv/1kS2 * phono: 3mv/A7kG: = line!CD: 1S0mV/27k0, + fut auto tak-over 1208, + este Master Recor 0,775V...10vmav6008; ‘CD 1vmic2, CD2/mic3 and CD3/CD4; de nivel cu LED-ur; Irate 2 doza magnetica, 2 lie, PROMIX 50 ‘mxer auavo stereo cu canale plus 2 trary pentru microfon. + microfon (04) 1mv/ke: phono (CHI-CH2) 3mv/Ske2 RIAA), = CDILINE (CHI-CH3) 150m¥/100k0; -lepre: 1,5v/6000: tors: 0,02%; < alimentare {a 12V/300r (adaptor incl) 232 120 32mm ‘Mixer audio stereo profesional cu 2 eanale 90 intrare pentru microfon ~functietall-over, + mirofon: tmi/1k0; phono (CHI-CH2): 3miVf50k0; CDiline (CHi-CH2} 150m¥/100k0; lesite Masterecord 0,775v,,vmav600a; + alimentare: 12V/300mA, 210 332mm ‘Mixer PROMIX 200K + alimeniare: 220Vca 1 microfon Ds 3604254 x 95mm = cotectie de ton s nivel semnal pe fiecare canal; functie “tall-over* 3 comultatoare delnjarizare a sermnalului (pentru bas, medi, inalte) indicator de nivel cu LED-ur; 1UNte 2008 ‘motto: "Orice idiot poate scrie cod (software)* Jack G. Ganssle - Tho Art of ‘Designing Embedded Systems Testarea comunicatiei implica dous tape (presupundnd ci etapa de reazare a parti hardware a fost trecutd cu succes, Inolusiv realizarea cablului serial de conexiune sau identicarea configuraioh Unui cablu cumparat din magazin (vezi figure 36 937). Condttionarlle DTR-OSRIATS-CTS sunt reaizate local, in flecare capa al cablulu. Utiizarea acest tip de ably implies inversarea pinlor 2 si 3 din figu ra35 (episodul tre). Utitzand acest tip {de cabu, pul de “curgere" al pachetelor de date (flow-contro) Intrun program terminal standard poate fi setat fle sub ‘contolul UART-uul din PC (hardware), fe "nel un contol software (none). Etectal ‘supra PIC-ului va fi acelasi, curgerea pachetelor de date nu poate fi intrerupt de cate PC. Este cablul pic pe cae i pute! gas tn magazin. Figura 95, din num trcut, nu ‘nevestté madi. Nu se va uliza nie un tip de contol al “curgeri" pachetelor de data (low control = none). Verficarea tipi de cablu prin ‘verficarea’ continuit- Bd eve20n Gren til tutoror conexlunor sale, utlizand un multimetru cu buzer, este 0 operatio absolut cbigatorie inainle de @ conecta, in circuit ETAPA 1. Scrierea programulul soft- ‘ware. Desi specialist susjin ci exists regul bine defirite in elaborarea unui cod software, suecesul implementatoruui este asigurat doar de infelegerea deplind gi completé a ceea ce trebuie 84 facd programul respectv. Dacé programul este impart In module funcionale cu lungime scurta, poate fi cu atat mal bine (cu condita ca st existe o logic In aceast Imparte) Calitatea cea mai de seam’ a ‘mintii umane este capecitatea de a ulta, De aceea, comentarea inilor de program Microcontrolere PIC Prezentare si programare (VIII) Vasile Surducan vasle @190,f8mcf.r0 face viata mult mai usoara autorulul programuiui care Incearca st Infoleaga la lun moment dat al existentel sale cosa ce a sctis cu ase luni in uma Experienta programatoruiul de software nu este 0 caltate, ci un balas. Pentru cé experienta Cablu pentru conexiune serials de tip ulemodem este de fapt rutnd sl inchistare Tn tpare. E adevarat insé, c& inseamna si iteza In elaborarea programulu ETAPA 2. Depanarea gi testarca programulul. Acoasta implicd In primul rnd foarte mut rabdare si capactiatea de a deosebi erotile hardware de cole software sau de configurare a programelor aunliare (de exemply programul terminal din PC). © comunicaie functioneaza Intotdeauna mult mai bine daca sistemul ok BL rout CCablu pentru conexiune Be seria 1:1 Conte) con rat 2 797,80 meer ect ae an inh Toretict Sonne cr eee ee nn cera“ pe emai an Deco nee | ee neds | ate nani ct cu microcontroler este alimentat (i ‘aceasta cbsarvato nu este glum). Progeamul 1 este intens comentat la rive lecdre ni de program si deriva din [1], realizand © comunicatie asincrond BN1. Este completa (cin punctul de vedere al autorului acestui artco)) pentru testeazA (la recente) toate tipurle de eror ce pot apare pe parcursul comunicaie! {Inolusiv semnalizarea tipului de eroare la Jesirea din rutin, care uttate este necesara doar la taza de depanare). Nu esto singura variant ce poate fi implementati prin USART, exist variante mutt simpificate care pot functiona corect ar care neglieazd ratarea erorior. Utlizand—procedura_asynch_tx prezentaté anterior am transmis un mesa) cu ajutorul microcontroleniui PICT6F628, configuratia hardware find cea din figura 35 a numdrui recut al revistel si ram Vizuakzatutlizand programul HyperTermi- ral existent in orice sistem de operare Windows (figura 38). Apelarea acestuia ‘80 face din meniul Start / Programs / Accesories / Communications / Hyper Terminal prin rularea executabilulul Hypertrm.exe. Program soli la prima rulare seloctarea unui “con' gi alagerea tunel denumiri pentru comunicatie (la lattudnes utlizatoruu), Obigatori sunt setarea portului de comunicalie (cre fo com) si a parametrior comunicatie! din ‘meniui File / Properties / Connect usng., respectiv Configure. Dac se utlizeaz ceablul de conexiune dn figura 36, flow contro! poate fl setat hardware sau none. acd utlizatorul cispune de cablul din figura 37, flow controlva f obligatory setat ‘none, Viteza de comunicale 51 parameti acesteia trebuie si fle identici cu cel configura in PIC, pentru exemplul nosiry 115200, 8, N, 1 In fina, cttorut poate sa-si pun pe ‘bund dreptate o Intrebare: este ‘adevir asincron’ comunicalia serialé ‘asincrona ? Raspunsul dvs. poate ajunge sila email vasile @s3.tin-jo. Exist col putin dou modaltati de ‘orgarizare @ datelr care sunt vehiculato pe S232. Cel mai simplu este modul ‘octet cu octet, care are ins dezavantajul une fragmenta a comunicatei ce depinde de evolutia evenimentelor interne din microcontroler,respectiv de moment in care are loc transmisia sau recepta. Acest ‘mod poate fl dezavantajos in stuatia in care se doreste transmisia unui bloc de date §1 @ codulul corector corespunzatoe CCRC (sau mai simplu a sumei de conto), Existenja informatie! de corectie in pachetul de date transmis valideazé Corectitudinea receptiei prin simpla retacere a sumel de contol la recephie s1 compararea acestoia cu cea transmiss in ccoada sitului de date. Daca rezutatul compara este bun, suma de contol la receptie find identicd cu cea vansmis’, recepia este consideraté valida si se continua cu operatia urmatoare. Dacd rezuitatul comparérii este eronat, receptorul poate transmite emitatorului ‘comanda de reluare a transmis, Singurul Ccompromis este necesitatea cunoasteri Bene une 2004 “Tonnilar reductori a1 selshoratert ai Conexcivhl @eiwe dennii iii Conesciubl delue donnsior cedectord at colenorst: sive dounilor redectori ai colsborsteri ti conerciabt aaiut de ‘Aspectul comunicalel in freastra de recepte a programulul Hyperterminal, respectiv ‘setiriloportulul sl parametel de comunicatio lungimil grului de date transmis sau a ‘modului de orgenizare al acestuia (existenta separatorior loge! care si nu até fi confundati cu datele), pentru a sesiza corect care portiune din sir sunt ‘octet de date si care este suma de contro Pentru putea trimite sau receptona un sit neintrerupt de date (data stream), ssuntem nevoi 8 configurim un butler dé ‘ransmisie sau do reception’ memoria RAM a microcontrolerului (figura 33). in ‘cazul orc! sive reaizate prin software ‘sunt necesari cel putin tei regis de ladresare §} anume: baza stvel (boron), pointerul‘stivei si varful_stivel (Lop), Pointorul (adic arttor, int- traduoere ru pea inspiraté) este incrementat ta fiecare inrare in stva si decrementat la fiecare iesire din stv. 1 marcheaza Tnotdeauna ultima adres’ aocesata din stv. Adresa pointerlu nu poate f situat cit inire adresele bazei si a vartului stv. Diferenta dint adresa varflu sia baze stvelreprezints capacatea spatilui de stocare. in PICI6F528, fscare locatio din stiva poate memora un singur octet Aten, anu se confunda cu stiva hardware de 8 nivelur cu acces circular a microcontrolenuli PICTEFS28, care esto utizaté pentru ramifcatile programulul Principal (satu, Intreuper, etc). Una din TUNE 2006 BonexCui caractaristicle existente In toate Imicrocontrolerele PIC “midrange” este “amestecarea’ registlorcufunchi speciale (SFR) cu memoria RAM a utiizatordu, ‘aceea, este ideal ca buforele nity si fie definite In aceste bancuri pentru a pasta registrl SRAM din bancul 0 "la indemana” complatoruui (ecestia vor fi ccupali eu variabilole definite de utlizator in programul su, PICTEFE28 dspune de 224 de octet de memorie RAM in cele patru bancuri de memore din figura 40, Tofi acest regist sunt disponibiutiizatorulul astiel: in bancurle 0 si 1 In grupuri compacte de 96 respectiv 86 de octet, iar in bancul 2 sunt 48 de octet. in fiecare din bancudle ‘superioare exist un grup de 16 regist care, indiferent de modul de adresare (FOh-FFh, 170n-17Fh, 1FOh-1FFh) vor fi felocati in bancul 0, adresa 70h-7Fh. ‘Acestia pot fi infelesi ca si cop al SRAM din bancul 0 in bancurle superioare (eau invers). Pentru a putea adrosa unul din bereurlle superioare de memore trebule ne » “inti afirmatia facut Ta unl din episoadele anteioare: adresarea memorie poate fi realizaté in rod direct (prin bit RPO gi RP! ai regisruui STATUS adrosa, (8h ) sau in mod indirect (prin btu IP (2), respect continutul registului FSR (fie select register. Cum adresarea directa ar ‘tebul sa ru mal prezinte nici un secret cittorulul care a realizat practic ‘experimentele prezentate pind in acest moment, yom analiza’ mecanismul acres indtecte in figura 41 ‘spatiul de adresare al acestela netind continu in toate bancurie (figura 40). Pont utitzatorul JAL mai apare problema ullizarii memorie! RAM stuata in bancutle ssuperioare de memorio unde compiatorul ru poate gestiona automat resursele, De Specific arhitachiri Harvard este fexistonta a dous bus-ur (magistrale de comunicatie) diterte pentru program pentru date, cu rolul de a accelera procesele de comunicatle intern intre Fogistl interni. in adresarea directa, adrosa este fumizata memoriel RAM prin mmutplexorul de acrese, direct din bus-ui (magistrala) program (prin regjstrul de instructine) la care se dauga valoarea bitlor RP1:APO. Find 2 biti de "poze", fadresa celor4 bancuri de memorie poate fi decodat complet (22 = 4). in adresarea indirecta, btu IAP specticd adresa loctie! {de memorie cu "precizie" de dou bancuri UURP poate fi doar 1 sau 0 logic, doar 2 Postbiltt) ast! c& decelarea poze’ din Dancul 0 sau 1 (pentru IRP=0) respect, din bancul 2 sau 3 (pentru IRP=1) se face fexclusiv prin biti de adresa din registul FSR. Muliplexonul de adres permite ‘recerea spre memoria RAM fie a bitlor de adresare direct, fle a celor de adresare indrecta, conform comerzit primite de la \ecodorul intem de instruc. Adresarea indirect nu arf posbilé daca nu ar exsta lun regis numit INDF, situat tn toate bancurile de memoro la prima adres a bancului (figura 42). Desi apare ca un regisru SRAM cufunctie special, regisrul INDF nu poate fi sors (acest registry nici mmacarnu exist fica adresa respectvl), valoarea lui doar transfor data din locatia registrulul adresat de FSA. O variant a procedutlor care realzeaza adresarea Inlrecta (corer si cite) sunt prezentate In Prograrnul 2 'Se observ cf advesarea indrecté are avantajul_unei usoare manevrabiltati a ‘egistror situa in bancurle superioare de ‘memorie, variabila formala address din ph Ceca ‘dn program] din Sax recoptia sor usant prin Jasie stiva | este sive Doreusan | Inprogram | ==) rid, enor Smo ras bie {bane 2) epret a orca Stee Adresarea memories RAM in aritectura Harvard epeciics ambele proceduri putind lua orice valoare, indiferent de bancul de ‘momorte in care se giseste, cu precauta efiniti corecte @ valor bitului IRP. De exemplu, pentru IRP = low valoarea an Silos ance Fo (SE ee shi a a oe == al = le Car ae Indrecté este pe larg ulizata in realizarea butferelor de -memorie in bancurile superiors, pers Es = —— T usartasm Tomas moGaheo, ane Rene bpm mega oes com 2. Tebeil 3, Oonexchb nr 52 —_ decent 2005, pagina 8 3, DS40300C- fila de catalog a ou SUA Fou ou" e at ‘microcontrolaulul PICTEFEQX. Gorexci tue 2000 ER Stine es Componentole 7404, 7408 si 74121 (fara model) le vei gst In bitoteca 7400- DIN.SYM3001, rezistou In R.SYM3OO! si condensatorl in C.SYM3O01 CConectoriK1...K Ti vei gs in biblo- teca CONNECTOR.SYMS001 sub nurmele 1X1 (fir: model do simuiare). El vor f utlzati rumai pentru erearea ulteroard a circuitlutimprimat cu conectori ‘Avati in vadare 0 plasare abil. a simbolurlor astfel incat plasamentul Utterior al traseelor s8 poatl fl facut fir ‘mule ramificati [M2 produce rotajia simbouror ‘Dupi introducerea simbolurlor compo- rentelor plasall simbolurile pentru mas (GND), aimentare (VCC) si semnalele de Intrare/iesre. Vel face acest lucy prin, See 17 other components..->fimport reference symbol] => import simbol de referint ‘Simbolurle necesare (GND, V+, SIGN- INI SIGN-OUT) pot fi imporate in aces! ‘mad in schema dumaeavoastra 4.6 Importul restulor Unele simbolut apelate din biblioteca nu sunt in mod normal desenate complet Este vrba in special de alent si GND. act viel 8 realza un cut imprimat trebuie sai sigur aceste element exist, TARGET oferdsimbolure almentartor ca "ests of components" ce urmeazé sé fie inroduse in schema § conecate a simbolurle de refering (de exomplu +5 91 GND): {other components...)>{import rests of components]-resturie sinbol- tor ~Selecteazt componenta (ICx.000), icxp import=se ret — [OK] (p este pent alertare) = Praseazd simbolul alent in schema. Se face clic cu MIH pe “manera” simbolulul gi 96 deplaseaz& cu ajutorul mouse-uiui (rag & drop). Dacé aceasta ‘hu functioneaza se actioneaza adjust the pointer mode: =Window-*Settinge/Options = ce ‘a si optiuni TARGET ‘Se activeaza optiunea component hhandle si se dezactiveazi component always complete. ‘Acum se pot deplasa elemente indivi EB) wre 2005 enexcun vale ale simboluiu (single elements), de ‘exempl valor, cu MH. (Atentie: simbolurle pot in acest ‘moment sé fie "sfgate".Apar Insti mesajo de avertzare) Pentru schimbarea usoaré a moduli de lucru "pointer" se plaseazd bara de Instrumente pe ecran cu [7 pointer mode - settings]-> Pentru deplasarea mai multor simboluri (several symbols as one) tiebuie mai Indi “Wuminat" fecare cu T+M1 sau prin deschiderea unelferesre MIH, Se face cle cu M11 pe “manerut simbolului-> schimbarea simbolului-> value: se introduce orice valoare (de ‘exemplu pentru C1: 200F) EE jn TARGET conexiunile se numesc signal tracks sau mai pe scurtsemnale sau conductor place wire] conduce la trasarea conexiunitor gi eursorul apare tn forma de cruce, Atngerea unui pin cu M1 este Insottd. de_un "beep" si crucea pinulu cdspare. De cursor este fxat acum un fr: (Cu M2 sau cu tasta ‘blank’ modul de haces bending mode (mod da ewe, indeita) ‘e poate schimba in tmp ce se traseazd conexiunie. TARGET loge singur _numele ‘semnaluli (name of signal). Daca nu va place acest nume el se poate schimba in timp ce se plaseazd conexiunea: M1 ‘sau * 0 signal wie optons signa: ‘introduce noul nume, Se plaseaz toate segmentele unui ‘semnal cu Mt si se abandoneaza fecare somnal cu MY2 sau ESC. Utimul semnal Plasat se poate serge cu DEL. ‘Daca au fost pasate toate semnalele se pardseste modul de lucts plasare ‘conexiuni cu M12 sau ESC. TARGET ofer& mutiple optiuni 91 Instrumente (options and tools) pentru editarea_semnalelor. Pentru aceasta ‘menial “Help va fi un bun incrumator. Nott: Periru a face 0 dstnaie cars ro colo doud acpacte ale uni componente electonice prezenta In ambele pi ale programulul am utiizat termenal simbol peniry mock de Wr SCHEMATIC i termenul component pentru modul de cu PCB. ® c Soren ALMENTARE Coat cy in acost atic sunt prezentate ‘elemento de baz tru realizarea temporizrilor {a nivel microcontroerelor Industrial, cu reterire Ia ‘Timer! Counterele ‘serial AVR. Microcontrolere AVR (VIII) Descriere si utilizare Leonard Lazar lazarleo@ yahoo.com Etementele de baz pentru reaizarea temporizitor sunt structure de tp coas! rhumarator (Timer/Counten, prezente in diverse athitecturi la toate microcontro- lerele industale. Schema bloc a unui TimerlGounter este prezentat® In figu valoarea 0 logic) va determina generarea tunel intreruperi_ specifice, “denumita Intrerupere de “imer de depasice’, care semnifia trecerea unel perioade de timp determinate. Tamporizale dorite se obtin fie prin alegerea convenabilé a frecventel de rezonanté a cristal de cua, din care driv durata unui oily masind (CM = ‘Sema Siem inverape| ‘Schema bloc @ une! structul de eaters tip ceas/ numetor (Timer! counter) ra4a. ealizale sub forma unor registra de rumarare de 8 sau 16 bt, cu inorementare le fiecare cicly masina intern sau la fiecare impuls aplcat din exterior, Timer! Counterlereprezinta elementele de baza Pentru maisurarea tmpulu si contorizarea, (umsinarea) unex evenimente externe, ou actiune directa asupra sistemului de Intreruper al microcontrolorul Trecerea de la valoarea maxima a registrelor de numérare (‘oti biti au MED AN valoarea 1 logic) la valoarea 0 (tof biti au Arhitectura cea mai complexa a Timer! ‘WFung’ Pentru seria AVA), fie prin Iniialzarea regiselor de numarare ale Timer-elor ou 0 valoare rezultat dn calcul matematic. Aceasta ar fi structura si functionarea standard a unui Timer! Counter. Fiecare familie de. microcon: trolere dispune Ins’ de diverse facta hardware cu pve la aihitectura Timer-elor, rezuiténd 0 mutitudine de ‘modu de luory a acestora Grea uve BY epg a Tec; Selarea/ researea biti TOIEO se Prescaler-ul agociat poate face prin urmatoarele lini de ‘Timer! Countar-elor 0—1 1 program: in R16, TIMSK ariel sbr RG, 2; (pentru setare) + ‘br R16, 2; (penn resetare) out TIMSK, 16 CCounter-elor este format din tre! Timor, ddoua pentru uz general (unui do 8 bit Timer/Counter 0 atu de 16 bi - Timer Counter 1), si unul optimizat pentru configuratia de ceas de timp real (RTC), care utizeaza_un cristal extern cu frocventa de rezonanta de 92,768kHz - Timer/Counter 2. De remarcat cf toate Timer-ele serlel AVR au prescaler Individual de 10 itl. lntroduoerea acestuia a fost necesara din cauza duratet, foarte mici a cicului masind, egal ca valoare cu perioada —osclatoruli Prescaler-ul realizeaza incrementarea registelor de numarare la mutip de Glu ‘asin (spre exemplu 8, 64, 256, 1024). in figura 44 este prezertat prescaler-ul pent Timex! Counter-ele Osi Tntucat la nivelul mierocontrolerul ‘AT9OS2313 sunt prezente numai aceste dou Timer-e prezentarea se va rezuma la ele, ‘Acest Timer poate fi considerat (cu ‘excepta prescalerulu) un Timer standard, care poate genera numaio intrerupere de depigire. Registrele asociale acestul Timer sunt prezentate in figure 45 (egisrul de contro! TCCRO) 546 (registrul de numarare TCNTO), iar funcionarea este sinttizata in taboll 13, TEE Trecaraa de a valores maxims a ‘ek de rumérare (FF) var 0 oie ea (00m) ete sermelzata. sister de “7 Invern piste bis TOW din res TFA ~ Teer! Carer erst Flag Retr ira 4) Reglstrul de control al Timer-ulul 0, TECRO Fegistul de numarare al Timer-ull 0 Invreruperea de Timer 0 poate factvatd —_Timpul maaim de numarare al Time prin selarea bituui TOIEO din regstul —uluiO este dat de relatia TTIMSK = TimedCounter Interrupt Mask 7 86-1 VAL _prese Register (figura 47) ‘Semniicatiabitor este urmatoarea: ie Bit 7 - TOIE1 - bit prin care se actveaz in care pentru valoarea prescaler-ului Intreruperea de depasire a Timerulii 1; VAL presc se considera valoarea 1024 Bit 6- OCIETA-bit prin care se actveazé Pentru temporiari mal mici decat Ty, fi Intreruperea de comparalie "A" a se utlizeazd o até valoare pentu Timer t; prescaler (8, 64, 256), fle se intiazeaz’ Bi 5, 4, 2, 0 - rezervati: vor fl oti sau registrul de umarare al Timer-ulul ‘ncircap numai cu valoarea O logic; (TCNTO) cu 0 valoare diferté de 0, Bit 3 -TICIET - acveaza inireuperea de cuprinsé in interval (0, 255} si rezulaté ‘capturé a Timer-ul 1; din calcu: Bit 1 - TOIEO - activeazé inreruperea de ‘al sarnaluiul exter Bl) we20 pnocie 4 Fi Regietrul de mascare a ntreruperiior de Timer, TIMSK T= Q56-VAL) VAL _prese ‘Teste temporizarea dort + VAL este valoarea de inijalzare a regjstruui de numérare; * fou @8t2 treoventa de rezonant a registrlul TCNTIH; prin scrierea regis- tru TCNTIL, registul TONTIH va fi ctualcat ou voloarea continu tn rogiotul TEMP. Din acest motiv, la scrierea registolor de numarare TCNTIH si TCNTIL se va accesa mal inal registul TTCNT1H si dupa aceea registrl TCNT1L. Regier cu lag-urle de intreruper ale Timer-lor 0 gl 1 - TIER alll de cuart ua + VAL_prese este valoarea prescale- ul ‘Timer 1 al setiel AVR este un Timer de 16 bi complex, care poste realza pe angi funcfa standard de generare a unel Intreruper a depasire Inc tel fui cu D importants deosebité: comparate, captur silesire PWM (Pulse Width Moduiaton, Registrele de numarare (TCNTIH TONTIL) sunt prezentate in figura 4, iar Infiguile 60 = 51 registele de contol ale acestu Timer (TCCR1A si TCCRTB) Cite si scrierea registrelor de ‘eumarare TCNT1H si TONTIL utlizeaz lun registru intemal microcontrolerului (TEMP) neaccesibil utiizatoruu. in cazul in care Timer-ul este activ, cftrea regjstelor este ficuts practic in timpul uma i este de dort oct simuitand color doua registre. in timpul citi TCNTIL este trimis spre CPU, iar TONTIH esto plasat In regisrul TEMP. in acest motiv in azul cit regitrelor da rumérare se va accesa mai intl registrul TTONTIL si dupa aceea registrul TONT1H (In cazul avestuia va freceptionat de fapt valoarea plasati in regisrul TEMP, st nu ‘cea reala continua in registut de numa rare) In cazul seredl registelor TONTIH si TCNTIL, serierea nel valor in regis TNCTIH va insemna de fapt incarcarea registului TEMP si nu 0 scriere efectva a sci) Registole de numérare (TenTt Low ‘Semnifcatia biior este ummatoarea: [iti 7, 6 - COMYAS, COMAO determina ‘ivelul foge al pin asociat Timer-ulut 1 (pinul 15, PBS! OC), In uma functek de comparatie. Acest pin va trebui Contigurat ca lage, lar starealogca este até in tabela 14; Bibi 5..2-rezerval vor fi sau Tncdrcay ‘umai eu valoarea 0 log; Bit 1, 0 - PWMI1, PWMIO - selecteaza ‘modul PWM de operare al Timer-lu 1, in conformitate cu tabelul 15; Modul de luory PWM este uli! pent ‘generarea semnalelor analogce (cu valor de tensiune cuprine in interval 0..5Vec) Tnrucat acest aspect depaseste cadrul Introdvety al aricoluli, nu va i dezvotat in cole ce urmeaza, Eomntiatia bitlor soto umatoaro: Bit 7 - ICNC1 - Input Capture 1 Noise ‘Canceler- activeaza functa de fitrare a Zgomotul, pentru modu de lucru In ‘captur: cand acest bt este 0, funcia de Ccapturé este init la primul front negatv (sau posit) detectat la pinullCP (pinul 11, PDS); cand bitul ICNCI este setat (1 logic), functia de capturl este Inia’ dup 4 egantionari succesive a sti logice a pinului ICP; frecventa de esantionare este egal cu cea a ‘rstalull de cuart utizat Timer-ulul 1, TONTHH (TCNTY High) gi TONTHL, Bit 6 - ICES1 - Input Capture Edge Select bit cu ajutorul clruia se selecteaza frontul semnalulul apicat a pinul ICP care declangeaz4 funclia de capturd ‘nd aces bit este 0, funetia de capture este dectangata pe frontul negati, iar cnd este sotat funcia de capturé este doclansat pe frontul poztv, rect wwezo0 BR] Reglstrul de control TCCRIA (Timer/Counter Control Register A) Bit 5,4 rezervai: vor fi citi sau inci! este configurat ca isie, rhumal cu valoarea 0 logic; “Timpul maxim de numarare al Timer- OE ee nn en ECF cr perry pees peed PWM dezactivat ea fo | Timer! Counter 1 in mod PWM - 9 bi i i ea ERT Bit 3 CTC1 - Clear Timer! Counter 1 On ui 1 este dat de rlatia ‘Compare Maich: daci acest bit este ‘ etal, la egaltatea dinte registele de Toa = 65536: VAL_prese rumarare TONTIH = TCNTIL si regis: aa ‘ trele de comparajie OCRIAH - in care pentru valoarea prescaler-ulul OCRIAL, registrele de numarare ale VAL_prosc se considera valoarea 1024, Timer-uui se reseteaza; Pentru temporizari ma mic decat Tmax fe Bl 2..0-CS12-CS10 selectoaza madul se utlizeaza_o alta. valoare pentru {de lucru al Timer-ulu in conformitate cu prescaler (8, 64, 256) fle se initalzeaz tabolu 16. registrele de numérare al Timer-ulu Reglstrul de control TCCRIB (Timer/Counter Control Register 8) De remarcat cd o tanzie a semnaluiui (TCNTIHSTCNTIL) cu 0 valoare diferité aplcat pinuluiT1 va incrementa registrle de 0, cuprinsd in intervall (0, 65535) si de numarare char gin cazul in care pinul rezultaté cin calcu: 65536-VAL)-——-VAL_ prese (tomer au aceeasi semnifeaie ca sin az Tener 0). rs Le Timerului 1 Dac bul OCIETA di rgital TIMSK rumérare TONTIH - TONTIL $regtele de comparajie OCRIAH - OCRIAL (Output Compare Register), va fi ectangata interuperea de comparate a Timer 1. In acest moment, dacd bi TCI din regstul TOCRB este sett, conn register de numrare se va resela gi Timer va continua $8 numere be la valoarea 0, Dacd acest Bt este 0, Timer va ruméra in contnuare pn a veosres mina (FFF, far eazl In cae itreruperea de depaie ese activa, aceasta se va dectanga la teoerea de la valoarea FFFFh la valoarea 0000h. In uma comparatiei si egal dine registele de numrare ale Tiner-ubi si cele de compara, poste 1) moda starealogied a pinuui OC, in confomitate cu abel 14, Serlorea regisvolor OCRIAH gi COCRAL ce va fac respect regula de severe aregiseor oe numarare, Regt (OCRIAH webuie accest prim Registele de comparatie sunt prezen- tao in ua 52 © aplato thick a functet de compara este cen de generare unui semnal deplunghivlar cu data act gi petoada spectcate: se care regisele de comparaio cu o valoarea dorld, se stableso nivel ll initia lune in do pont 91 80 pomesta Timers. La apadia Trweruperi de comparaye se inverseaza rivll og al ni deport se asteaptt apariainreruperi de depage a Timer. uiul care val semnala’ slritl unel in exter T1 (Registul de numarare este incrementt pe frontul nega al semmnaluiu extern EE wwe 2004 Caenexcis se EZR To] cove | on er pSiples Salas AW RW oO Rw RWW RWW Breas eit 4 m : 3 . 3 " 3 PD eee elas) Registro do captur ale Timer-ulul 1 peloade a semnalu generat. Evident, trebule accesat primal acest caz btu CTC! dinregistiu TCCRTB —_O apicaie pic a machi de lve in tobi 3 fe 0 capt este cea de masurare a timpuli de aparjea unl sera exter. MRM cerpie 40 apicati caro vitzoaza ce ee al revistei Conex Cub jn acest mod. de Wer, continutl regisvelor de rimarare TONTIH TONTIL va ranetert rogitrlor do captut ICRIH - ICRIL (input Capture Fedistr, gua 53), n wa unl raat (oegatvé sav pozivl) detect la pal eter asocat~ ICP, Selectarea frontui _Bibograia nega sau port este fut cu ator bul ICEST al egstruui TOCRTE. 1. AVR Mcrocontaler Data Book, Cire regstreor CATH SIIGRIL se va May 196: face respectind regula de citre a2. vmwamel.com reqisvelor de numdrare, registul ICRIL (Data Sheet, Appcaions notes). @ Pena Po Grecit uncom EB Cifru electronic, analogic Stefan Laurentiu ‘Stefan_1 2003 8yahioo.com realizeaza controlul accesulul prin tastatura ou cod care comands, in ccazul introducer corecte a codul, eblocarea une incuietori electromag. retice, cicultul de fats, inspiat din [1] are avantajul c& este destul de ‘ett 5 bazdndu-se pe un circuit monostabi, nu necesita. software, Monostablul folosit poate debit la ese un curent sutent de ‘mare pentru nufinecesar un ampliicator supimentar (ca un vanzstor) pentru releul care comand solenoidul incuietori ‘lectomagnatice. Prin utizarea a 16 taste in care tei (pat), introduse in ornea corect comand deblocarea, iar 13 (12) taste readuc cicuitul In starea inal, D: s-au publicat multe citcuite care (EY meta (KB120), ‘ft de Vlloman Combinatia nu este foarte usor de ght Evident, fata de sistomele cu micropro- sor, aparatul este ceva mai complicat i ‘mai putin lexibi, dar pentru apical uzvale poate fi folost cu succes. ‘Schema electicd este cea din figura 1. Se remarc’ crcuitul de aimentare do la rotea pritr-untransformator miniatura, de Impiantare pe cablajul imprimat. in primar, e post de sigurantafuzibia a fost tizat ln rezistr (F1) de valoare mica. in cazul Uunui scurcircuit, datorté valor mici a Puteri dsipate, acest rezistor se arde, Introupand circuit, Este © modaltate alterativd solute! clasice, uiizata atunc| ‘nd un suport de zi gi un fuzibil au un (gabarit (sau un cos!) prea mare. Sunt sx eoarc ieuitore cael ‘Schema oletricd a incultorl elfrate cu LMSSS Gre rezistoare cu carbon, special constrite in acest scop, la care producatorul garan- teaza intreruperea cicultulul In caz de ardere. Preful este mai mic decat al unui fuzblcalbrat de valoare micd, uneor cu un ordin de marime, Dupat redresare, cu puntea VPI si fitrare cu C1 se objine o tensiune de 10..12V. Daca se doreste schema, aceasta constant de timp este de oa. 5 secunde. Daci in acest timp, ‘meniinand tensiunea pe terminalul RES peste valoarea de prag de aducere la zero, 80 fnchide circutul cite mas pentru bobina releulu, acesta anclansgeazi si uitoarea se deblocheazd. Tensiunea ridicaté pe terminalul RES este obtinutd 66 ‘accesui, iar la apasarea ulimel taste corecte, lumina acestuia devine verde, indicind dechiderea nouietori,. La activarea repetata a ulimel taste se produce 0 tensiune pulsanta pe solenoid, Usudind deschiderea inculetot Diodsle VO1, VD2 sunt introduse pentru protejarea les ccultullintegrat. = mace alt aia =a C Tis Ie ao alimentarea de la distant, dntr-o suri de ++12V cu rezervare la batere, transforma torul de relea nu se monteaza si sursa se ‘conectaaz in locul secundarului aoestula, Tensiunea de la bornele lui C1 este stabilzatd la +6V do V1, un stablzator obisnult de tip LM7808. Deoarece Consumul montajuui ny este mare, nu ‘necesita raciator. Tensiunea de +6V este decuplatd cu C2. Monostabilul utlizat folosaste circuitul V2 do tip LMSSEN (NESSSN), in capsula DIL cu 8 terminal. Acest crcl funcionaaza in flu urmator: deci terminalul RES (V2:4) esto la 0 fensiune mai mica de 0.4..1V fat de ‘masa, isirea cicuitui este inhibat, find _aproximativ OV. Daca pe teminalui RES se apicd 0 tensiune mai mare decét cea mint, circutul poate functiona ca ‘monostabl. La conectarea intra de Pd (V42) la mas’, la lesire se obtine un impuls cu ampitudinea de 3.5..48V, cu o dura dictaté de constanta de timp Fa, C3 (mai exact 1,11F4xC3). Penitu velorie dn o kaa? prin tranzistorul VT1 si rezistoarele aferente, durata de intvoducere a codulu fiind dictaté de constanta de timp a ‘componentelor C5, RB (presupunind oa ‘ncaroarea condensatorului C5 s-a cut prin 7 rapid, cét mai aproape de tensiunea de alimentare). De aceea, exist ‘doua posbiltit do introducere a coduli, astet: 8) 0 secvent de inhibare reset (cu 0 Constanta de timp la pinul RES lung), actvarea temporizarii pentru semnal logic rcicat la este, conectareareleuiui + deci apasarea a trel taste; b)inibare reset (cu o constant de timp la pul RES ceva mai mica), activarea ‘emporizafi pentru semnal logic riicat la lesire, din nou inhibare reset (pretungire funcjionare) si conectarea releului- deci patru taste, dintre care tuna apasata de doud or CCroutut dispune de un LED bicolor, care, alunc cénd este rosu, semnalzeazi prezeniatensiuni de itrare !interzicerea Se recomanda utlizarea_unor rele sensible, care consuma putin, penitu c& fexcursia de tensiune la lagi este destul de apropiat de valorie minime pentru anclangarea unor relee de SV. Un curent de cca. S0mA este oarecum acceptabl, desi ccuitul ar putea debita gi 100m, dar Jn acest caz tensiunea de iesire, redus Buton eu revenire Cod 1458 25.000 let supimentar side VD1, ar i destul de mic si eleul nu s-a putea anclansa ‘Schema cuprinde 16 butoane, (se pot uilza diverse modele din coment, foto 1) montate pe un cablaj separat. Tastele au ppasul de montare de 5:08 x 508mm gi un (gabart exterior de ova. 12 x 12mm, Pinu Gre. une Ei] ‘are diametrul de 15mm. inlimea lor este (masurdnd de la suprafata cablajuu) de ‘¥amm, eapul elindic avand 7mm so ‘curs de 0,8mm, Diametrul capullcilnéic (care serveste drept zona de apasare) este ‘de Smnm, De remarcat 8 tastele obisnuite, trandistorul VT1 a fost inttodus special Pentru a avea pentru toate tastele o bora comund = masa montajului, simpiicdnd cablarea ¢ivitoarele schimbai ale coduli, ‘Se poate elimina VT1, RS, RS, tasta pentru intibarea resetulul find montata inte Jeske trebule limitat la SOmA (fat de 100MA la NESSSN), dar releul K1, deci este de tipul spectcat, nu consumé mai ‘uit de 50.,60mA. Constantole de timp se determina experimental, in functe de tpul de circuit utilzat pentru V2. ar Fig wm O00 PNB: Desenele do amplasare a ga ea ae ata on] er oe Xi xe 15, ED me rs eal oll 0) e tip buton de mouse, nu se pot ullza, col putin rw utlizand cablajul din figura 2, avand pasul de 6,5x6,5mm, De fapt, V/} Sos. Pantelimon 38 Bucuresti, sector 2 a = = 3 = = By wwe 2004 Genexc cmitorul gl colectorul acestua, oa fn [1] Atte, exceptnd zona diodei LED, placa cu taste are 0 bomé conectata la masa montajulul (XO), 0 tasté de inhibare reset pentru V2 (X14), 0 tasta pentru lansare temporizare (Xt), 0 tasti pent actvarea reloului (X16) si 19 taste care reseteaza montaul -tast -capcana (X2...13, X15) Prin conectarea dferiteor taste la aceste puncte legitur cu conductor lexibi) inire plac se seteaza si codul corect utiliza. in ‘exwmnpll din Fura wl este S14-S1(S14)- ‘S16, dar se pot destace conexiunile de fa X16 si X13 i inversa gi atunci codul devine $14-S1-(S14)-S13, Constantele de timp pot varia (datos cealtati condensatoarelor electroltice Ccurenti de fugé sau a dispersiel de fabricate a lui V2 - curen la intr) de ‘aceea temporizdrile se pot alusta din RA, C3 pont x, si din C5, RB pentru x, Pentru «, $8 fecomand mai ales mévrirea ‘sau micgorarea iu CS, lar pent r,, Rs trebuie mentinuté sub 470k..1M. Daca ppontru V2 s0 utiizeaza un circuit CMOS (ICM7555 sau OMOS5S5) se poate rmajora Fé la 1M si scidea valoarea lui (C5, iar RB so poate mari, Curentul de Cablajul imprimat este execulal pe \doua pléci: una care cuprinde logica de ‘comand s alta pe care se gasesc tastle si dioda LED. Cablaul si dimensiunile de ‘gabarit pentru cole dout plac sunt cele din figura 2, iar amplasarea componentolor ‘este cea din figura 2, Pcie se pot monta una deasupra celelalte, prin intermedi nor distantir (natimea acestora depin- {Je de gabaritu ransformatoruui, al relou- lui gi al condensatoarelor electrotice, sstudndu-se fn jurul a 32mm). Deasupra plac cu tase, pe alle dstantiore (de oa 10min), se poate monta o bucaté de ppolimetaciat de meti (plexgias) groasdt de 2mm cu gduri de 10mm pentru boutoane, la o distant cate si permit facestora sa asd deasupra supraletei cu ca. 1mm, Deasupra aceste! placi se poate pune 0 foale de hare laminat, \desenatd cu zonele pentru taste, prin care se actioneaza butoanele scare 88 aba 0 \decupare in zona dodel LED. ‘Bibiogratie 1, Jeyabal, A, Simple Low-Cost Digital Code Lock, in Electronics for you, ilo 1090. @ Pee ered ees Nou! produs al firme! Microchip. leader recunoscut In productia de microcontrolere pe 8 bil. se numeste PICKitY FLASH Starter Kit Este 0 solutie low-cost pentru dezvoltarea de aplicaii bazate pe microcontrolere PIC. Uslizatorulnu trebuie decat sinstaleze soft pe propriul calculator. s& conecteze cablul USB gilueru poate Incepe. Pe CD-ulinclus se gaseso multe programe demonstrative care pot ftestate pe microcontrolend PICY2F875, livrat in pachetul PICKitt. Dupa parcurgerea codului si Incercarea acestor programe. utizatorul va pulea 24 dezvolleproprile apical folosind mediul integrat de dezvoltare al Microchip, MPLAB. Cei care prefer limbajilC. se potorientactre PICC. un compilatorC gratuit Kitul include toate accesorile nevesare: se poale spune cd este un “sister de dezvotare into singura cute” PPICKItY nu este un simplu programator. este un sistem de dezvoltare. Microcontrolerele PIC cu memorie flash pot fi sterse si reprogramate de 100.000 de of. PICKiHY poate sterge aceastdi memorie. poate Insctie cu un cod mai nou decat cel def existent Int-un tmp de orcinul secundelor si imediat dup aceasta. lanseaza in execute programulinscrs pentru testare. Pe cablajil programatorului se ala & LED-uni, un poteniiometru sun push MICROCHIP Development Systems button, toate conectate la microcontiole. pentru ca sistemele ce folosesc butoane, conversi din analogic In digital sau care {genereazA comenzi pe anumite porturi si poat fi verficae medial dupa programare, fara anecesita extragerea circuit inocu PICKIH se conecteazi la calculator prin intermediul portului USB. prin urmare problemele generate de ‘configurarea portinior COM eau LPT dispar. In plus. nu este evoie nici deo surs extema pentru alimentare. Programatoarele pe USB erau greu de gists. orcum. foarte ‘scumpe. Microchip a schimbal aceasti situate. lansdind pe Piaté PICK. Numele Microchip insusi este 0 garantie a ‘cat aoestui produs sa faptului c& acesta va fi susinut gin ‘continuare prin imbundtii ale sot uu. Microcontolerele 02 pol programate cu PICKIt! sunt 12F629, 12F675, 16F630 si 1I6F676. Acestea sunt note mucrocontolere cumemmone as. de 8 sau 14 pin. produse de Microchip. care. In curdnd, va lansalteinoi produse: 12°83, 16F6849 16FS88. Sintetizor de frecvente - VHF (IV) Elemente de realizare practica, punere in functiune si In acostaticol,utimul din serie, sunt prezentate elemento ce prezinta interes in ‘special pentru cece doresc si ealizoze practic sinteza de frecvente co face oblectul acestul sir de 4articole. La ‘ncoput sunt prezentate cablajolo Imprimate ale parti de sinteza do ‘recventa propriu-zisa (blocul PLL) sia bloculul de comands a function Intregului ansamblu, echipat cu rmicrocontrolerul ATMEGAS. In eaa de-a ‘doua parte sunt prezentate citeva “secrete” sub forma unel metodologi succite, care permite punerea in functie 4 sintezel de frecvent gl etalonarea- roglarea acestela chia sn lipea unui echipament sofisticat. By) ve 20 tanec de reglaj final ‘Adrian Sorin Mirea, smirea@home.10 UP.B., Facuitatea de Transportur abljl impsimate au fos reaizale GS pen met baz pe foe Po pe soot plat 9a fost coreate in soe ce clon fer, Dus Corocae,ccutee a ot spit (atono le conva fri co pete 88 ramina in chur, ac ete ant spa, care prodice coradareaioare. tener temporaria), waa, gr 91 pot scoperte co sli de clon atin oo open au spray Fx SK 10, fexempio nr) pent 2 se. Impledica dare taser. Dupuscarea slut ecapantprotectore, trasle au fost costo In rrgime pot -a recut fa Intle si jastla au fost amplasate ‘gTupat pentru a se putea utliza sistemul de logituri cu *panglcs*, aceasta. metoda prezentand avantajul unei mai bune rezistente mecarice. coi Le ontaului Se almertoaza snttzoru cu 9V de la © sured do tensiune foarte bine fats si stabizas (ete de peferat ca tensiunea tema rezidualf de brum 88 fe sub my) Se vere, folosind oscloscopil (pe ab.) imprint a chou PL rain i cout iterate ucs45170 Lose ‘montarea componenteor. Po ctruitul imprimat al blocului de ‘comand este proferabi sé se monteze la ‘nceput microcontrolerul, numérul mare de pini (28) al acestuia cand dic mont rea sa fard a se Indoiterminale, chia spa un circuit imprimat gol find malt mai grou {daca sunt si componente deja montate pinul 10 de la microcontralet functlonarea, sclatorulul de 4.000.000He si apol se conecteaz osciloscopul sun trecventme- trubine etalonat pe lesrea 3a PLL-ului (Tp 4) si so regieaza cu acuratotefrecverta de sclatiela 4.000.000H2. Aceasta metod de _masurd prezinté avantajul o& nu Incarcd osclatoul cu capactal parazie, tele deci cele tpice montajuul si in ‘acest fl frecventa regat se pastreaza si ‘dupa deconectarea sondelor de masurd. Se masoard treoventa sermnalui la iesitle: MeTx si MxF (trebuie s8 fle 182MH2 dact nu au fost actionate CCablajl imprimat ‘al bloculul de ‘comanda echinat eu microcontro- lorul ATHEGAS; se recomand reclizarea po aceeasl placa cu mc4s170 (ataturat Iinplus, este important de etinutc& apariia ‘semnalului de 4MHz la iesivea 3 a PLL-ul donot corecta programare a registrului C, valoarea.setati automat la POR pentru bil C2, C3 gi C4 find corespunzatoare ‘unui factor de divizare REFout = Fin’, ‘ceeace ar duce la aparta unui semnal de SS00kHz pe pinul 3 in oazul in care regitrl (Crna fi reprogiemat de partea anterioars Cell in programul de contro ‘Se verifies funcionarea OCT-ulul prin existenta semnalului RF pe C5 (In colectorl tl T?). = Se veriticd functionarea corecta a vlzcarelr FN prin existentatrecventel do comparatie de 12,5kHz la iesirle R (Ginul 9 sau Tp 3), respectv fY (pinul 10 sau Tp 2). Trebuie lua In considerare cé ‘aceste semnaie nu au factorul de umplere “V2 cl sunt sub form de impulsur scurte (mai grew de sincronizat pe uncle oscloscoape) Daca bucla PLL s- calat, se constat ‘aprinderea LED-ului 02 (vezi schema din figura 4 a artcolului din numérul precedent), butoanele de comanda). ‘Se actneza tastole Up si Down si COfset (cu si fart Fast) si se umareste Indicata afgoarelor gi faptu cd trecventele alga gl efectiv gonerata sunt idence. (© problema mai delicaté este voricarea cali semnalulul de iesie, in lipsa unui anaiizor de spect. Cu toate fcestea, dacd 20 ciapune do un roooptor de bund caltte cu S-metru, se poate face © apreciere caltatva (nu cantitativa). In ‘acest sens se ascuité semnalul generat de Sintaza de trecvent, acordand receptor chiar pe aceasta frecventé. Semnalul receptionat trebuie sa fie constant ca ampltudine ¢ ipsit de zgomt. Veificarea se va face in cel putin 3 puncte (132, 134.5 1 137MH2). in flecare caz, se va muta receptorul si in canalele adlacente (1/ 12,5kHt) si se va monitoriea ampitudinea armonicilor generate. Evident acestea frebuie si fie cét_mai mici. Pentru reducerea suplimentara a amplitucini ‘acestor armonici se poate actiona fin (tunning) asupra elementelor R - C alin structure fru de buct. Cet interasati pot contacta.autorul programului cu care au fost efectuate teste de lunciionare, la adresa de emai florinel b@ yahoo.com Pentru apecte functionale sau constructive suplimentare (care “eventual” s-au omis cin aceasta prezentare), autorul poate fl contact la adresa de e-mail: smirea@home.o. @ Gre wwe so [in urma eu edteva numere a fost publicaté o central de alarm cu 4 zone, “low cost’, realizaté cu componente discrete, Ca dezavantaje, ea nu permitea ‘setarea exact a timpllor de sistem (elustarea ee ficea din trimere), lar codul ‘se “programa” hardware. ‘Alarma prezentat in acest numar permite ‘modificarea codulul de la tastatura, ‘setarea timpilor de sistem cu o bund precizle (cu pas de 0 secunda), in aza de programa a pC si prezinta céteva particularit ce ofera un grad mare do securtat utiizatorulu (cum arf Inhibarea dezarmari sistemului dacd nu ‘8 intrat pe zona rezervata de intrare- lesire,notaté 21-17). tove 200 nec PP prvezentarea articolulul sa pus _accentul pe ustrarea grafic’, malt mal ‘sugestiva, find ugor de infees functile centrale. Si aceasta, pentru c& 0 parte din clitoch revietel “evté* cltrea cu mare atentio a Tintregului text, abordénd realizarea practic Inainteaparcurgeri ‘complete @ acestuia(remarca autorui, ca lurmare a numéruli mare de intrebari primitetelefonic sau prin e-mail, referitoare |a artooiele prezentate in revit), LIne Le 2220S | Centala de alam se caractrzeaza prin 12 inex de zone, c2 pot programe ‘software (in faza de programare aC) do tp NC (rware pentu buts normal inchis, caracteristics deletorior de migeare ~ PIR - sau contactelor magnetics) sau NO (normal deschis8 carclestea senzorior de fun): +2 isi, una pe releu de 10A, co are cortacte NO, NCsi COM bee, scare semmatzeazi 0 alam, la coalatd lepre tp open collector, pe traitor de mea puter (100mA/12V), tp nen. care urmareste starea_ sistem (arma sau dezarmat), Cu un traitor np fun se inverseaz ~ eanectr peritu almertare de backup de la un acurulator de 12V, 1..2ANy Alarma cu 2 zone, speciala realizata cu uC PIC16F84A Croit V. Constantin crolf@elkconnedt.o Mircea Zbarnia electrozet @xnet 10 ~ armare si dezarmare de lao tastaturé cu 12 taste (armare prin asta“ care poate fi Inscripjonata cu ARM, dezarmare ‘numai prin cod din 4 cto) = schimbarea codulu! utlizator dela tastaturd prin secventa (#] [eod nou}; + timp de sistem programabil software, tr faza de scriere @ UC ~ Toor (interval de timp necesar ca utiizatorul si paraseasca zona protejata dupa armarea sistemului cu tasta [1], semnalizat optic cu DL2), Terme (intervalul de timp disponibl pe care Tl ‘are utlizatorl, care a pétruns in zona protejaté Z1 - IT - cu temporizare la anclangare, 6 introducé codul corec, pentu a dezarma sistomul, Este semnalizat optic de DLS), Trg (Intervaut de timp - alarma in care releul REL 1 este actonat, semnalizat optic cu LED-ul verde DL); ~ semnatizare optic a stirorsisteruiuis ‘a timpilor de sistem (vezi figura 3). CConectoarele de sistem (peniry inti ‘sau esi) sunt prezentaisumar in figura 2, ‘conform schemei electrce din figura 1, in figura 3 so prezinté sugestiv semalzlo centrale gi modul de manilestare. Dac sistem se armeazdi cu tata [ee int in starea de prearmare, mai corect spus), pe

    You might also like