You are on page 1of 52
ANUL V/ Nr. 53 conex F 3 LLP 2. 18540 - STABILIZATOR IN COMUTATIE ony ye eye hI AVON |) = . CU SONDA K f » vw s T051510288-8 Cod 13728 Pret 190.000 lei TOS1810286-8 Cod 13729 Pret 290.000 lei Cod 13724 Pret 350.000 lei a” conex electronic Pret 590.000 lei Solutio! oferite de International Rectifier pentru aimentarea stabiizat a unui numer mare “a o'ecrmparorne etectronce pr iteiedar url Bus Spee! (OC Bu). LA4445 - Amplificator dublu AF de putere Un ampliicator audio de putere se poate realiza utilzdnd LAd445. Avantaje: cost redus, ‘numar'mic do componente pasive =} mensiun foarte mic! Recomandat pentru aparatura Gentralé de avertizare ta alarma gi incendia 14 Menai poate const o ater sooas, cu cost mi, aun sistem proteional de Monel pone Conta crater tana ce sopareghore Cou co er prophet Beenht ona poner sabe) a acto: Oper co lao tastatrd 12 asta Microcontrolere PIC (Il) 18 Aceas! epcatie hard dn nui antary, dar ral itn srg Sunt recente ‘avaniajele structurant ingenioase int-un sistem cu microcontroter PIC. 'WA78S40 - Stabilizator de tensiune in comutatie Circuit! poate ofer maxim 1,5A, tonsiuni rdicate si este recomandat In aparatura portabi (almeniata de la baton de acumulator). ‘Microcontrolere AVR (Il) agistrele V0 ale arhitectuni microcontrolerelor AVF de la Atmel, prezentate into vananta bine structrata ‘MAX038 - Generator de funtii de inalta frecvente Revenim cu o prezentare mai ampla si noi aplicati ale acestul ultim venit In gama ‘generatorolor dé func de mare precizi, ain Boe 8 RH / I Citys aca reese prt almataroa LED do lobar do 1.5 In ps, ‘outif doapa note varsun dorato an citscu ime S88 Vortmetru digital cu aigor 9 172 digit 39 4 Realizat in kit de Conex Electronic, vottmetrul se poate realiza in doual varinte: 0..2V i 0..200mV. Usila echiparea aparaturi de laborator. Calendarul competitional FRR 44 Catercarcomootiioroganizate sub egida FAR in am 2004 =! Stabiizatordetensune = ss—~—CSsSsSSSsSsSsSsSSsSC<“CiRS Statist prevett ofa paricuaristea une cde! de tensune mick pe element regulator (inte intrare = esite) Toate ull cand se doreste Incarcarea Unor elements Ni-Cd, Convertor D/A pentru PC 49 » Aplcabe hardware sel si un program ingenios pent PC. seis In Delp, tt pent ‘elzarea nut convertor digital” analog, Optotriace in capsula IPE 50 Foaie de catalog sumara a optotriacelor din seria MOC30xx si un inedit concurs ce are ca premia un muttimetru DVIMBtO. GerexCiioIAWUARIE 2004 k= Termostat digital cu sonda K Termostatl est realizat cu mmicrocontrolerul AT9OSS433 do la Atmal s accept a intraretemperaturl cuprinse Inte 011000". Sonzorul esto 0 sond de tip K termocuply) reglare tomperturi ‘se face bipoztional, prin inchiderea sau eschiderea contacter unui elu. Acosta, a rndut Wl, cuploaza sau docuploazd un ‘lament do incdzre, mentinnd astel tomparatraintre dous pragur, ale céror valor so introduc de la tastatur Interata cu uttzatora: 1 isplay LED, culare rosie, 3 cig + tun digit care formeazs caracterele °C"; tm tastatura cu 4 butoane. ~ Metoda de maisurare: convertor AID cu ‘aproximati succesive, 10 bi; Domeniul de masurare: 0 - 1000°C; - Rata de achizije: tre ctr pe secund; + Senzor ermocuplu de tp K: - lie: releu, max. 10/250; - Dimensiunis 125 x 66 x 47mm (ara carcasa) + Carcasa: se recomanda 0 caseta tip 1036, ‘Aimentare: 220V/50H2. ‘Sonda de tip K fumizeazai la lesire {ensiun foarte mic, cu o crestere de aprox mativ 40uV°C. Pentru a Imbunatati VVNUARIE 2004 FapnexCius CNX206 conex electronic (a acuratojea masurari, ampliicarea acestor valor se impune. In acest scop este folosit ccroutul specialzat ADSI de la Analog Devices, ampliicator pentru semnalul proven dela termocuplu, cu compensarea Inter’ a jonctuni la rece, La iesie, se ‘objine 0 tensiune proportionalé cu temperatura, cu o crestere de 10mVC. ‘Aceasta inseamna co temperatur’ de 1000 °C va genera otensiune de 10V. Pe de ata parte, convertor analogical inter al microcontoleruui AT9OS4433, nu poate convert tensiuni mai mati decdt tenskunea propre de limentare (5¥), motv pentu care 8 fost prevazutd dioda Zener D1 de 5,1V. Dvizorl format cn R2, PY, Rare roll dea incacra valoarea tensiunii genorato de |ADSOS in plaja acoesibl ui ATBOS4833, ‘Schema electricd a blocului de afigare gi comens adic 0..5V. Iniaizarea sis temului (reset) se face prin in ‘reruperea all mentari cu energie lec tra | Utiizatorut trebuie 88 in trode dela tastaturd varie color dou prague do tornperatur:su- Perior si Montajul va. conecta elemental de incaice la depaisirea pragului superior gi va deconecta fatunci cind temperatura Inferior seade sub pragul inferior. Blocul de alimentare si procesare a informatitor ATENTIE! Dispariia senzorului este interpretata cao mésurare a unel tempe- ratuti de 0 °C. Drept urmare, microcon- ‘rolerul va comanda anclansarea. reel, Incdlzind incinta In care se afi radiator pind ta citrea temperaturit resle. Pentru fevitarea unor accidente se recomanda ‘upravegherea in permanenta.a_ indice: torului SEN (prezonts eonzor Montajul dspune deo tastaturs cu 4 butoane, notate ST, FCT, DW, UP. Din FCT se apeleaz setile pentru pragurile de temperaturs, ajustirle acestor valori putindu-se realiza prin apaséri svocesive pe tastele UP (crestere) si DW (descrestere). © apasare continua va ge- era incrementarealdeorementarea auto- mati a respectivulul paramettu, O apisare pe tasta ST salveaz’ parametil seta in memorie. in cazul c&dert tensiunil de almentare sau a resetii, sistemul ish va relua activtatea cu ultmele valor salvate, Display-u este format din 2 afigoare cu nod comun, unul de tip TOTS3B1DH (cu 3 digit) iar cella de tip TOS-5121 (cu un lat) $14 diode LED. Semnificatia LED-utlor este: '= SEN - somnalizeaza absonia senzonui, {= REL - anclansarea releuui, = PI- parametrul curent este pragul inforior, = PS - parametul curent este pragul superior Display-u aflgoaza si caracterele “C" Montajul se alimenteazd direct de la 220 ca. si foloseste un transformator in miniatura cu dou tnfégurdri secundare de 6V. Prin intormediul a cous stabilzatoare Integrate (78L12 si 7805CT) se obtine 0 tensiune de 12V necesard alent lu ‘ADS9S gio tenshine de SV cu care se alimenteaza microcontrolruls afigoarele. ‘Montajul este ofert de Conex Electronic sub form de kit asamblat. onexChiaNUARIE 2004 Alimentare cu stabilizare distribuita eeu Cea Stefan Laurentiu, sefan_| 2003@ yahoo.com tune cand este necesard almentarea ‘4 tenslune stabiizaté a unui numar tare de module electronice se poate ullza o surs uni, de putere mare, pentru tot ansamblul, dar apar probleme de distbuire a curentior mari pe magistrala de interconectare, iar stabiizarealasé de dot. in plus, odata cu detectarea surset de putere sau a unei plci in scurcrcut intreg echipamentul este soos din funcfiune. Se recomanda un circuit de prestabilzare (In Ccomutate) urmat de multe stabiizatoare (lniare sau in comutatie) distibuite pe fiecare modul in parte. Necesiatea unei astfel de soluti apare, de exempl, la sertarele cu pli, alimentate dint-o surs {e tenstune continua nestabiizata (eventual cu circuit de rezervare pe batetie) de fensiune relat ridoalé - 48V. Pentru 0 astfel de tensiune un domeni wzual de varie este cuprins Tntre BV §1 SBV. in azul stablizar distrbuite crestefabiltatea deoarece prestabilizatorul poate fi mai simplu, neimpundndu-se decat_un bun randament si existenta unor circuile de protectie adecvate, iar stabilzatoarele Catrbuite primese Ia infrare 0 tensiune ‘convenabila, cu un domeniu de variajie redus (Rgura 1). Ca alare stabizarea poste {i mal buna, Mai multe firme produc cicuite ‘module compacte pentru realizarea_unei astfel de soluti. Aminim aici de Vicor, Lambda, ST Microelectronics. De fapt, pontru prestabilzator 20 poate utilza 0 ‘schemé realizala pe baza unui stabilzator {in comutate de uz general. Pe pci se pot folosi fie stabitzatoare in comutate, fle stabiizatoare liniare, acestea din urna ‘mergand de la soluile bazate pe seria de tabilzatoare cu trei terminale (LM7@xx, LM79»0 pana a stabiizatoare parametric ‘simple cu dod’ Zener. UANUARIE 2004 [apnexCiib Pentru partea de prestabilizare firma International Rectiier propune 0 solute oud”), construt n jrulcreuitll integrat |R20865. Intecnational Rectifier dispune do © tehnologie de realizare a crouitelor Integrate de comand care le permite acestora si functioneze la tensiuni de alimentare ridicate. Astfl, pentru partea de comand, se simpiica mult etajele de ‘comandi ale tranzistoarelor de putere, de bicel de tip MOSFET sau IGBT, putdn- poate functona pand la freevente de cel putin S00kHz pe canal (adicd trecventa ‘efectivi care se aplicé flecdruia dint ‘wanzistoarele de lesie). Osclatorul are 0 singur& intrare pentru componentele fexiere si nu necesité decat un rezistor (cuptins intre 10K si 100K) la tensiunea de alimentare si un condensator (uzual de 447QF pana Ja. InF) la masé. Timpul mort (imput in care nicto leire nu este activa) esto necesar pentru a prevent intrarea in Alimontare cu stabizare distribu, Principia use integra pompa de sarcina necesara ‘comenaitranzistrull din atl superior al unt. $i alti fabricanf! de cicuite integrate ‘spun de aceasta tehnologie (ST Mitoe- lectionics, Supertex.Infineon/Siemens, National, etc). IR2086S poate functiona pana la 100Vee pentru partea de putore (tigh-side crive), necestind doar conec farea in exterior a condensatorulul de stocare a tensiunit generale de pompa de ‘sarcind (Cb). Partea de comand a circu tului este compativia CMOS, putdnd functiona pana la 25V. CGircutul are schema bloc din figura 2 CCirouitu cspune de un osciator inter care ‘conductie simutana. tranzistoarelor de putere pe durata regimurilor tranzitoi “Timpul mort (cuprins tne SOns s!200ns) se ppoate stabil prin alegerea nel valori convenabile pentru condensatorul_ in cosclator. 1R2O8S spune de circite de ome lenté care intevin la ecare pore sau la revenicea din sourteircut. Exist gio protectio la tensiuni de amentare scizute, {in afara domeniului de functionare (sub 9,5 pe ppinul de Vcc), care ar provoca 0 funcjjonare defectuoasa (de exemplu la tensiuni de alimentare sub 8,5V apar ‘somnale asimetica la iesitle HO si LO) Circutul intogreazd un comparator si 0 1R2085S, Gree se ost polarizare tinenta ‘meena ‘Schema bloc a circuit 120855 referenté de tensiune (250mV) pentru pragul de protectie la supracurent. Daca nu 80 utlizeazd protectia la supracurent, terminalul CS tebuie legat la masa (GND). Integratul mai cuprinde crcuitele logice de ‘generare a impulsurlor de iesre, pompa de sarcina pentru alimentarea MOSFET-ului fafa in bratl superior al pungi gi etajole de putere de la lesire. Acestea pot debit sau ‘absorb, In impuls, curent de pain la 1A, rneoesari comandéi corecte la frecvente ‘idicato a une! sarcin!preponderent capaci- tive, aga cum este cazul a tranzistoarele MSOFET, Din cauza acestor impulsun de courent, este necesara o bund decuplare a rminaluul de almentare Veo. © schema tpicd de utlizare este cea din figura 8. Configuratia utlizaté este de semipunte, cu St si S2 drept comutatoare si cu doud condensatoare (C', C2) In cealata jumatate a punfi. Rt si Ct sunt componentole care acteaza fecverta st timpul mort. Cad decupleaza alimentarea, 120858 tos ~ w sts nef sow schol Ca 88 posta functiona bine un MOSFET ttobuie sa alba o tensiune poart-sursa de BAOV. Dac pentru tranzistorul care are sursa conectaté la masd nui nic-o problem, pentru tranzistorul flat n bratul superior al puntii apare necesitatea de a ‘avea 0 tensiune mai mare decat tensiunea apicaté punfi, Din punct de vedere al comenzi pe poarta, cele dou tranzistoare sunt comandate de etaje de lesire pent Lowside, respect High-side. Din fercre Pentru MOSFET-uri curenfi medi de poart ‘sunt mic g dato function perodice a circultulul de lesire se poate stoca, In anumite perioade, tensiune pe un condensator. Acesta este apol “comutat” convenabi pentru a fumiza tensiunea necesara. Datonita freoventetor mari si a consumulul redus pe poart, acest conden sator poate avea 0 valoare destul de mica, Jn schema din figura 9 Cb este conden satorulpe care se stoctieazatensiunea care va fl aplicaté port tranzistoniul St. Dioda deide [i "tbe Reinert Db inoarea condensatonil Ia aplicaren alimentéri si previne descarcarea li prin ‘consumatori canecta a Veo. fn seoundarul transformatoului, pentru redresare so utl- 7eaz’ fe diode de rodresare obignuito, fle Un redresoat sincron, Pentru acesta dn rma schema este cova mal complica, dar conduce lao ficient mal mare a redress Lagi este unfit LC. Intemational Rectifier (IR) a reaizat un ‘montaj (extrem de compact) de evaluare a Performantelor pentru cicuitul IR208SS, ‘enumit IRDC208SSP"). Convertorul este In semipunte, nu are react (tensiunea de lesire nu este stabiizata, are redresare sin- crond la sire (mai ecient pentru tensiuni ‘miei decat redresarea realzat cu diode), utzeaza numai tranzistoare MOSFET si functioneaza lao frecventa (fixi). de 20kH ‘Almentat cu tensiune continu inte 36 $1 60V convertor! poate turniza la lege 0 tensiune de 6-10V la o putore cuprins& Intra eas wean = Genexchawwanie 200¢ Pt 120W (la 36V) si 200W (la 60V) si neces ventilate fortaté. Placa are dou variant, n functie de modul de Tnoapsulare al tranzistoarelor cin redresorl sineron (SO8 sau DirectFET). Tranzistoarele DirectFET de ia IR practic emind reistentele parazite datorate Incapsulinl, crescand eficionta Incapsuiarea DirectFET include 0 zond de ‘cupru care permite ricirea prin parte superioark a cepeulel i yesknnanle {ermice imbunattite, Stuctura circutulul de lesire a convertoruui este ganda de asa manierd inet se pot conecta tn paralel doud sau mai multe plici, cu iesirle Cconectate in paralel, eventual amentate pe intrare de la suse diferte, Se poate obtine fie 0 putere mai mare fle o siguranta sport In functionare - iegrea debiteaza. putere chiar daca 0 sursé de intrare cispare sau ‘este In scurtcircut. Montajl de evaluare (figura 4) utlizeaz integratul R2085S, un Cecuit de potarizare la intrare (cu IRF780 ~ dou tranzistoare integrate in aceeasi capsuli) care permite si opriea/ porirea convertorului cu seminal logic, dowd |RF7499 de 80V pentru atacul In primar al transformatorului, dou DirectFET- ur |RF5608 de SOV fn secundarul transforma- torului pent redresare sincrond si ccui- tele de limita pe poarts pontru DirectFET- tut ealzate cu IRF9956 (de asemenea do- UA tranzistoare pe capsulé). Transforma- torul are intigurilerealizate pe satu de ‘cabia]imprimat maltistat (8 statu), miezul (extraplat) Imbeicénd infésurinie. Mizu ‘este din fei SF cu un rapor de transor- mare de 3:1 si cu Intrefier de 0,025mm. Bobina de fitrare dela isi esto un miez E14 tot din material SF3 si are o singuré ‘Spird si un Intrefier de 0,13 mm cu UANUARIE 2004 FSpnexCt perfomante bune la frecvente ridicate. ‘Self Osciating, oe Duty fo a imagine laid cu termocamers -—Brlge Driver, foaie de _catalo © imacinet ald cu 0 temmecamerd—pepaoe_ A, Inemationa Rect, El ere Segundo, Califomia, SUA; (igure 5) ale pic de evauae end 2 tapcanKsS-DF Demo Board aceasta debiteaza 150W, alimentatd Evaluation Procedure, International pe intrare cu 48V, Se poate cbservac’ ——_—Rectifier, E| Segundo, California, SUA; ‘temperaturile sunt perfect rezonabile. ‘Smith, Carl, DC-Bus-Wandler-Chipsatz verbessert PowerManagement-Leis- ibiografe tung in System, in elektonik industie, ‘mai 2008, pp.26-18, 1." IR2085S, High Speed, 100V, 4, siteul de Internet, www.in.com. ® PRODUSE ELECTRONICE PERFORMANTE $1 INOVATOARE IN DOMENIILE: —> timp si vrome termamtie-hiro-metre baromete Secronic, sta eteo de apartament ‘meritoare pent cltaten seri, cease otetie ser, ceasur de pareteredatone, easun amanda pin radio) <> sports viet cotidians (minicom putee porble pent sporti, bce 3 ‘acta in ae liber, apaate de roma ‘ronamete mdtfuncionale,pedomete, module GP) > servi si activin ae ean ME eevee prinMagnum C C C tet: 07-2121.2038, tax: 021-331.39.72, e-mail: cy Minibormasina

Optima pentru regimuri de 4.810.000 lei prelucrare cu durata prelungita > Abatere excentrica max. 0,03mm, » urate reglabila 5 000...20 000rpm, ie (6 buc = 1-15 > » Alimentare: 220-240V, SOb > Lungime: 230mm: » Mass: 500g 0 = J ‘ D) 40,48] N a conex Fria prezenta 0 valoare exacti, Service GSM (XIV) Prezentare hardware spro9peo trime din deectle pice inte a modell Enlesson 128 sunt si defecte tipice do naturd audio, respectiv generate de nefunctionarea microfonului ‘elementelor de conectic corespunzitoare Coif Valentin Constantin redactie @conexclub.r0 acestui, Fenomenul are loc ca ume a zur mecanic Ia care sunt supuse clomentle mentions, microfonul fine mont in clapeta mobil ce protejeazé tasttua, iar conexiunea cu PCB. se realizeaza print-un cabla lexibl. 1 analizate detectete Bloc audio Ve 728. in figura 1 se prezinté 0 schema simpicataabloculi aus in care se remarcd semnaiele mal importante Semnalul ATMS(x) pentru casca so regisoto la pnul 11 al conectonsul extern fal telfonut, Pe partea de receptc semnalul audio taverseazd un fi. do banda, este ampifcat si apoi ajunge la sistemulconector act, nott X63, res- pct X822, afl pe fala cu cepa a POB- va Semnalul AFMS(X) provine de la microfon prin sstmul de conecto (de pe aceasi {al nott ou X890. Else anna (Gind tehnicianul are de-a face eu un astfel de defect, trebuie sf sta cd in Proporte de 90% el provine de la microfon sau de la cablau flexbl ce face conexiunea -structurata, ou alimentare din patra pint 10 5 Imaginea bancurler ce contin tot registi cu funei speciale de care avem ‘nevoie pnd in acest moment. ‘TMRO este un simplu numartor de 8 bit ce so incrementeaza do la 0 la maxim 255, la flecare tranziio. a tactulul. Poate f presetat cu orice var loare in acest domeniu,incrementarea favind loc do la valoarea presetatd. Sermnalul de tact (tabelul 5) poate fi inter (TOCS=Iow) sau extem, intedus In sistem pe pinul RAS (TOCS=high). Deoarece frecventa de tact interna (Fosci4) este prea mare pentru a obtine urate suficent de mari pentru Intérziere, producdtorul a imaginat un prescalor (un numarator de 8 bit programabil, cu ratele de divizare date de PS2:PS1:PS0) pe care La intercalat Tne tactul sistemulul (sau tactul provenit pe FAAd) si tactul necesar li MRO, Efectul este divizarea ‘semnalului de tact cu ordinul respectiv ‘de marime (si deci scAderea frecventol ‘acestia) in stuatia in care se produce epasirea capului de scala al TMRO (acca are loc tranziia de la 255 la 0, bitul 9 se pierde findca regis are a 8 bit) are oc semmnalzarea acestul fonomen prin sotarea bili TOIF din regiatul INTCON (tabelul 6, figura 0) Dec, utlizatonl nu trebuie decét sa lurmareascai starea acestui bit gi si foloseasc’, f€ra a ita c& ol trebuie reset prin software dupa flecare ctire, Pent a permite detectarea nol stuati {do rollover a TMRO. Metoda amintté ‘este cea mai simpld dar nu uni. Cu procautio, se poate cit valoarea registrului ‘TMRO (figura 7), si cunoscind valoarea de preset a acesiuia, se poate afla cu cetttudine durata timpului scurs pana la momentul interogarii print-o simpla scédere. Aceasté metoda este mult mai sgingasa deoarece fenomenele sunt inamice $i pot apare cu usurinté eror toratetimpuluiutiizat de program pent trea efectva a registra (imp tn care registrul se poate incrementa in continuare!) In figura 8 s0 observ ci odaté ce prescalerl este alocat WDT-ului, bit de selectie PSA demareaza osciatorul inter de tip RC ce genereazé o Intarzeretipicd de 18mS (prescaler= 1:1). CAnd prescaler- Ul este alocat lui TMRQ, apare o Intarziere Sraisa ae “Cerca Sara Ctiva reget cu functi speciale (Special de 2 tacti masiné (tac microcontoer) a inorementarea tui TMRO, —datorit sincronzariinteme a tactulu. Corecia se {ace prin modiicarea valor de 8 bi cu care este presetat TMRO, prin scdderea a dol bit din valoarea de calcul rezultaté din ecuatia do functonave: unde: prescaler- este valoarea prescaler- uu (1, 24,8, 16, 92, 64, 128, 256); Imr0 - este valoarea necesara (0...255) pentru af Inscris in registry TMRO; teste durata de timp necesar (in ms); Fok - este trecventa oscilatorului (in kHz) respect Funetion Register) Pentru osclatorul extem de tip Rin figura 6, frecventa estimata este de 4Miz (4000KH2). Presupundnd c& dorim obj- nerea unei intirzie de 65ms, din ecuaia 1 va rezuta: Cee eres Deoarece sunt acceptate doar valor Intregi co se incadreaza in 8 bit, este ‘necesars& estimam timpul real al ntziei (cu ajutorulecuatil 2: mer oom Ee Se observa cd eroarea de estimare este Derecho awuanie 2004 Pe. suflclent do mici, lar alegerea arbiter a valor prescalerului a fost facuta corect. cestimare gresta val acestua va duce a ‘obtinerea unor valor negative pentru TMIRO. Aplicand corectia de intrziere conform figut 8, va rezuta TMRO = 2:2 = 0 SSA vedam cum araté procedura (1) JAL care seteazi regstul TMRO. Variabila local option este functional rnumal in cadrul procedurl im care a fost fini, Pentru a putea fulizatéoriunde in ‘rogram, ea rebuie 8 fe varabil lobala (Gefiité la inceputu programului sau Inaintoa proceduri ce i utizeaz8, ¢1 ru Tn corpul proceduri respective !). deosebire de exemplul anterior unde variablla este local Procedura tmrO_setup, cu dol parameti de intrare, ascunde 0 procedura de tip put (care scie intrun registry prin-un meca- rism dlfert de cele inate pana acum), ‘Aceasté procedurd put se gaseste In biblioteca joic628{] are forma prezentat in listing (2). (Chiar dacé utkzatorl nu cunoaste deloc limbajul de asamblare, poate in aceast faz a existonel sale nu isi baté capul cu Infelegerea functionai procedurl option put i doar cu modul de apolar al acestia. ‘in concluzie, apelarea_proceduri ‘m0 init (7, 0), va avea ca efectincdrcarea registuli fie OPTION cu valoarea 7d sia regjstrului tmr0cu Od, Imediat co tna. fost Incivcat, ae loc incrementarea acestula ingiterent daca se opereaza cu bitul tmroie (tabetul 6) sau nu. Aceasta cbservaie este extrem de important pentru c& ermite ubizarea tmrOca resursa alteraiva pentru obtinerea _unel intarzieri variabile prin hardware specific PiC-ulul, in timpul ‘executiel programulul principal (main oop), f8r& a utliza intreruperi. Ce sunt Intreruperie i care este beneticiu! ullziri lor, vom vedea Int-un episod vitor. Tot fatunci vor analiza cele tri mnemonice pe care tocmal le-am descopett frst rem: _movt (movi), option si clnwat Programul prezentat tn episodul trocut poate fi structurat prntro simpla define a Variabllelor implicate, plecind de la schema electronic’ din figura 6. Fla ed def contine defines. procedutor fed0_on..led1t_on. Deoarece acestea au o structurs similar repeitva, este sufienti prezentarea une inte procedur Avantajul major al micului program anterior rezid in postiltatea de a schimba Lusor pin pe care se conecteaza pseudo matricea de LED-uri prin. schimbarea efiritlor a numai 8 variable: row0....003, respectiv row0_dlrection...ow3. direction, spre deosebire de programul ledjal prezentat in episodul trecut care necesita rescrierea maior lnilor programuluil in cazul modifica: hardwareu. Program executi la nestargit 0 migcare circularé a unui singur LED aprins tn drectia LEDO LED11. Viteza de depiasare depinde de ‘uanta de intaziere prezenta ca argument © variabild localé consuma_ mai GE RBIE NTF _| RBI putin regis SRAM deoarece, dupa ce procedura s-a inchelat, registrul ‘SRAM care a fost alocat poate f uilizat pentru 0 alti. variabila Biblioteca jpic628 contine aceasts variabilé global option, spre UANUARIE 2008 [SenexCiL aan SAW 2A TR ORI ‘curent in procedura delay_t00ms (in ‘exormplu este 3, mulipicat cu 100ms. = 300m). intregul isting sursa se gaseste la {2 5! poate 1! downioadat de catre oricare Cito al visti. Ce ne facem in situatia tn care dorim ‘88 ‘aprindem mai multe LED-1i decdt unl singur, ullizand aceeasi schema elec: lronic&? Ne vom baza pe o impertectiune Lumar (imperfeciune explostaté de cétre toate dispoztvele de afigare inventate veeodatai de citre om: cinematogratul, televiziunea, monitor, aparatele electro- rice de masuré, ete.) aoeea de imposi- biltate a decetarilimaginilor care se succed mai rapid decat viteza de perceptie a Cchiului uman, Daca in cinematogratie si {eleviziune este vorba despre proiectia de "cadre" care se succad cu o vitez8 minima necesard pentru a da senzaja de migoare continua, in electronica principiul se ‘numeste multiplexare. Dac viteza de baleiore an LED-uri va fi mal mare decdt 25Hz, senzatia subiectului va fi aceea cA \vede n LED-uri"aprinse® desi in realtate ele se 'apting” pe rnd. até cum arata un ase de program ce utiizeazi_ temporizatorul TMRO pentru a realiza multiplexarea Din punctul de vedera al priitoru, programul realizeaza la infinit migcarea Simultand a doud LED-url, pornind inte de feristdu, sinusoidale, dreptun- Ghivlare 1 impulsut, utlizand pentru ‘aceasta un minim de componente exteme. Din “tiada" generatoarelor de functi pe care revista Conex Club lee prezenta, ICLB038 ecto doja dopait gi nu se mal recomanda la proiectarea nallor echipa mente. Ramane agadar “perechea” XR2206 $1 'MAX038, cu precizarea of MAXO8 este de uitima generate, find superior, avénd ita de sus a domeniuli de freovent cresouta cde la 1 MHz la 20 Miz Pretul acestor dou generatoare mono- lice de functi, desi pare retatv mare, se justiica prin performantele deosebite de care ele dispun. La magazinul Conex Electronic, XR2206 costa 200.000 lei, iar MAXO38_ 1.180.000 lei la data realizait arco Circuitul MAX038 poate fi folosit in ‘urmatoarele genuri de aplicati: generatoare de functil de preczie, osciatoare controate jn tensiune (VCO), modulatoare in frecventa, modulatoare in impulsuri, bucle cu calare po faza (PLL), sintetzoare de trecventa si generatoare FSK (semnale sinusoidale gi creptunghiviare), Dintre caracteristicile mai importante ale (CL. de ip MAXO38 amintim: 18 domeniu de fecventi: 0,1 Hz..20 MHz; | roplae independiente pentru treoventa s1 factor de umpire: ' orcinul de baleire al recventel: 350 Ia 1; "= factor do umplere variabl cupins tnte 15% 91 85%: Impedants mic& de iesre: 0,19; 1 distossiuni reduse (semnal sinusoidal) 075%: 1 variajie mica de temperatura: 200 pmrc, Capsula (vedere de sus) si semniticatia pinlor sunt prezentate tn figura 1 1 taal CCircuitul integrat este ivrat in cine! variante prezentate in tabetul 2 ‘Capsula $i semniticata pnilor truitulIntegrat MAX03S ‘Schema bloc a circultull Integrat MAXOSB Valorie limita absolute ale mérimilor ature’ cAndiesien opneatineii asta la tonciune maximé (se reamintoste cf ten- ‘Sunaa de iesre a unui operational nu poate atinge valotiletenstunior de aimee). Dioda D4 are rol de protectio la ‘conectarea inverséa tensiuni de aimentare Un. in acest caz, prin conductia diodei D4 se limiteazé tensiunea inversd la aproximativ 1V i se Intrerupe siguranta ‘uzbild de pe inrare LED-ul D5 somnalizeaza regimul de ccurent constant al stabilizatorulul. Rezis- tenta Re iteaza curentl pr LED. LED-Ut se singe la scddorea cite zero a curentui de leste din stabilzator, respecty In um toarele 3 siuati: stabilzatonu in gol sau sourtercuit, sau terminarea Ineateai une Datel de acumulateare in bund star. Condensatorul C1: decuplare pe sursa de alimentare; C2: decuplarea intl In stabilzatorul U2. Poate lps! daca dstanta inte Cr si UT nu depgeste Sem pe tras Condensatoral C3: decuplarealesiri sursei do referints; poate fl omis; C4: decuplarea lesiti stablizatorului la freevente joase i medi. impledicd intrarea in autoosciatie a stabilzatorli, C6: decuplarea ies stabil zatoruli la freevenfe inate; poate lips! pentru aplcajia prezentata, respec incr ccarea_acumulatoarelor. Rezistorul R7: asigurd un cutent de iesie stabiizatorulul integeat UP. Dupai stabilrea contiguratie! schemei se is Stabiizator cu cidere micd de tenslune Intraredesire pentru inrearea lomentelor Nica ‘

You might also like