F iulie-august 2004 Czy)MULTIMETRE DIGITALE ellemen Cod 984 ‘Terine: mae S00 DvmssoL cod 9878 CoKeionexCluo TARGET 3001! a Partea a dova a cursulul de iniiere in edtarea schemelor electronice $i proiectarea circuitelor Jimprimate. Instalati de legare a Pamant Ho Tonic 9f rotute ce wekourates italien Ue hagas la Pann, etal precentale Uap documentatie provenié de la mari producator de instrumentatie dn Europa. Traductoare de temperatura (I) a ln prima parte a acestui miniserial sunt prezentate diverse tipur (constructive) de traductoare rezistive (termistoare). TDAS0S1 - extrase de catalog si aplicatii mo ‘Modem de date prin reteaua de prize de 220Vca. Aspecte teorectce si practice. Service GSM (XX1) a ‘Funjile conectoarelor $a punctelor de test la Nokia $310. Semnale interme si exteme. Up-grade: interfata universala telefon mobil - PC a Realzarea unei interfole de date Inte terminalul mobil si PC, pentru nivele TTL reduse, cu MAXa292 Placa de experimente cu PICT6F84 a Placa de dezvoltare cu uC PIC cu afsare pe 0 matrice cu LED-un. Diverse experimente ca ‘exemplu ofenite prin e-mail ‘Microcontrolere PIC (IX) a COrganizarea $i srierea in memoria EEPROM gi Timer-ul uC PIC. ‘Numarator /Dozator pentru ambalat pastile oo Aplicatio (de timer - counter) cu yC AVR cu destinate industria farmaceutioa: dozator pentru ‘ambalat medicaments ‘Modul pentru criptare vocal a ‘Montaj electronic miniatura, realizat in tehnicé SMT, pentru secretizarea si pastrarea ‘confidential convorbiior. ‘Sured pentru interfon a ‘Sursa de tensiune special cu aplication inerfoni si control acces. Sursa alspune do un timer (1 iegte pe relev oi de intrare de apel electronic pentru un buzzer. Releu de timp a Temporizator cu functi multiple cu iesire pe releu, controlat de timerul 4541. ‘Anemometru Interfata pentru PC pentru masurarea vtezel vantuli Previziuni meteo - Statie meteo 2] Aplicate complexd contoaté de un uC su aia LCD gra, po care se pot zualizaprevziuni ‘metoo, tip, ata, presine atmostorca sau temperatura. Re Catalog a Aligaje grafice LCD si senzori de presiune. rect wemsusrans [Bl‘Acum se doreste realizarea desenul nui cluit imprimat (oumit layout). El poate fi realizat arect sau dupa schema lectrca desenata anterior. Igo to PCB] = se deschide ‘isin! delay.73001 Pe eoran se vede un met patra do suprafai de deson de circuit imprimat gol, Nole butoane care apar in bara cu instrument pentru POB sunt [Bes ine schematic view - cite schema eect - sibold seectat pare in sober & cconnguretyers «contour ste- ‘el Eh weewousrae tanec 1 congue tc} ate SS craw track-dosenare raseu / opi pent tase BOE asectarea atu stat (layer) pentru desenare / use layer x (in stanga se araté statu utizat In ‘acest moment) ‘Se urmareste paragrafl 1.3. Recomandare: ‘Aluncl end se lucceaz’ In PCB gra ferestrel este importants. In cele mai ‘muite cazuri gil de 0,835mm = 25mi (25/1000inch) este cea mai bund eoarece distanta obignuté rte pint Lunei componente ste uzual bazal pe scara in inch, De exempta distant inire oi pin alaturati ai unui circuit integrat TARGET: esto = 2,54mm = 4x0,635mm = 100m Se fac abater de la valoarea grit de 0,635mm numai_penttu motive Intomeiat (do xem 0:3175mm dacs latimea traseuluitrebuie 8 fie mai rice in selectarea gfe trebuie se deseneaza conturul ‘ou dimensiunite dart in statu 23 CConturul PCB apare ca un dreptunghi, colorat in aceeasi culbare cu cea aleasé pentru “outline layer’ in mod obigruit rogu deschis. Dac& nu apare insearnnd ‘A stratul 23 nu a fost selectat (ba). Indicate: Trebuie selectat stratul 23 in bara de instrumente la Configure layers Pentru montarea ulleroard cu guruburi a Ciruitululimorimat se insereaza gut tn Pozttile dort (do regul in cotta ci culty), [Drawing functions] [Place pads]-> [Mt (sau taste 0) = opfuni pert past inaltimea pastile: 5mm, latimea paste: Sm ~ forma: rotunda, strat: 2, “aura pastle: 2mm + diametrul gui ‘amm- OK] => au fost selectato toate ‘optiunie. ‘Acum se poate aseza cu Mt pasa cu optiuile alese In flacare loc necesar. Aria aleasa pentru ciruitulimprimat de- fineste spatil pentru import componen- telor corespunzatoare simboluor utiizate in schema electiod, ‘Observati In primul rand se plaseaza ‘cele componente care auo pozte fx Tn Circuitlimprimat (de exemplu conector de intrarefesre). Dupa aceea se plaseaza acele componente care sunt mai impor- tante sau care au un numar mare de pi. in cole din urmai se plaseaza cole mici in spafileramase. In sprijnul plas compo- entelor pe suprafata circuit imprimat ‘TARGET arata conexiunile la pin compo- nentelor celor mai apropiate executénd in mod dinamic reconectarea in momentul importuli sau deplaséri une componente deja plasate. Incrucigareaconexiunior poate f evita prin rotirea componentel cu 180° cu M2. Componente trebuie plasato cu FA Th asa fol Inet rimand destul loc pentru trasarea uiterioar a semnaleor. Cu alte cuvinte: cu cét plasarea este mai ‘superficial, cu tit trasarea semnalelor val mai difclé. ‘Acum trebuie uate din bibiotao’ com: Ponentele corespunzatoare simbolurior ‘in schema, [Import package] = se importé com- ponentele jin acest moment sunt listate toate componente care mu au Tost Inca [e | CCircultulImprimat cu componentale amplasate importae in PCB. Modul de ordonare al ‘acest liste poate fi selectat. ‘Conform regullor prezentate anterior 8@ solecteaza in primul rind conectoarele (Kt,..K4), $6 selecteaz’ componenta (forma fzic&/package), conform instruc: fiunii Import component descrisa in Paragraful 1.2 In biblioteca deschisé TARGET apare ‘componenta recomandatd 1X01 Propunerea se accept cu ~ [OK] si se plaseazd cu Mt (de exemplu in cou de sus Tn partea sting’, mal jos de gaura do prindore) ca in Figura 3. ‘Se plaseaza tn continuare una dupa ata ‘componentele K2, K3 si K4 si circuitele integrate 74121, 7404 si 7408 cu forma DIL 14. Se poate aloge alté forma de ‘component (de exemplu SMD in oc de Dit). ‘Se poate roti componenta inainte de plasare cu M2. Au rémas acum numa rezistorul si condensatorul. Trebule ‘analzate cu atenfe dmensiunile reale ale tuturor componentelor care trebule plasale in PCB, Caractarul x dn numele ‘componentelor x si Cx indi numarul de intervale intr dol pin ai unui cuit Intograt, de exemply Ra: 4 intervale (10,t6mm = 400m), Se aleg formele ‘orespunzatoare pent Ri si C1 si se plaseazA cat mal aproape de IC 74121 ‘Acum oicultulimprimatartrebui s arate ca in figura 3. Inainte de inceperea plaséri traseelor semnaielor repute avute in vedere umatoarele aspect: ‘Observati: in tunche de metoda util. zt de fabricantul de cult Imprimate (corodare sau frezare) rebuie Indeplite Lunele conlii speciale in cea ce priveste dimensiunle minime acceplate pentru paste, rasee si distanjele dnt ale. Valorie urmatoare se potrivesc ambelor metodo, Traseole alimentirilor (GND, +5V, Voo, Us...) trebuie $8 aiba minimum. Imm (nai mt arf mai bine, Toate celelalte trasee Webuie sa alba latimea de 0.5mm (206mm ar ff mai ine). ‘Spatiul minim View ~ Colors) si apoi > E = editeazA clementelese- lectate ~ pads -> Individual properties for the selected [OK] => se modtick pastle > pad heigh: — omn~pad width: ram - dil hoe: 0.9mm > [OK]. ‘Nu uta 98 select opti! Ararat) mensiunie pastlelor pentu Kt. Kala dri ou 0 gai 1.3mm 'Notd: Conform color aritate pute eta orice element a pict dumreavoasts (lini, texte, trasee, pastile,...) Plasarea traseelor in PCB este similar Brean wescusr [Bl= — plasifi conexiunilor in modul de tuceu SCHEMATIC. Conexiunile (air wires) vi arata pastlele coneclate electric, ce umeaza sf fe trasate, ‘Se pomeste cu somalole +5V si GND: Mt [Draw track] > © —optuni pentru ‘rasee ~ track width: 1,2mm-track aura: 0.3mm layer: 2 (statu “spate” cou cupru)~* {OK}. ‘Acum se schimbé culoarea pent Kt eu IM gi. (90 wmarepte paragrall 1.9). Dupa plasarea traseului conexiunea corespunzatoare dispar. Circultulimprimat dupa trasarea (rtarea) cconexiunilor Dacd este sufcient spat se traseazi toate conexiunile cu acoeasi létime. Dac spatiul este limita se lege un traseu mai subtire ‘Traseole deja plasate pot fl corectate terior. ‘Aceste patru buloane, in aceasta cordine, au 0 semnifcatie special | se marcheaza numal un segment al trasoul Se marcheaza o ‘ramura" a semna- ul (signal branch) IFA se marcneaza o "insula" (pastia-pas- tia) atrasoutui (signal island); IE so marcheazs inregul semnal Se selecteazé > [Pointer mode ‘settings] (conform paragrafui 1.6): BEd vee sucusratos omc Utiizay aceste butoane pentru selecta ‘modul de marcare dort si marcafitraseul Pe care dori si 1 schimbat cu Mt ‘Segmentole singulare pot fi editate direct cu M11 sau deplasate cu MIH ( de fexemplu pentru a objine mai mult spat Pentru piasarea trasoolor. Dacd apar probleme se plaseaza cursor pe elementul dort, se apasa tasta S $1 elomontul dort va f marc (Gu MI 20 poate Jesuhive v fovea cu toate elementele dorite. In acest ‘moment ele vor f scoase in evident prin ‘marcarea cu nuanta de culoare setaté pentru aceasta situati, ‘Se pot introduce cu usurint. insorp- tion in ores strat de exemplu, pentru a ‘marca punctele de conexiune sau pentru a introduce alte date In PCB. In circutl Imprimat simpla fata in acest exempu se luoreaza numai pe stratul cu cupru. De ‘aceea se fac inscrpiondri numai in acest stat: > [Drawing functions] ~ [Place texts] = cursonul se transforma in T > Mi in punctl in care trebuie 6 inceapa textul =Opjiunipentr text~» insert desired text font height: min. 25mm -»font width: ‘aproximativ 2/3 din inlime > layer: 2> “mirrored! acivat. ‘Se verficd cu ajutorul culo (in mod cbignuit dark red) dacd textul este plasat Intr-adevar pe statu cu cupru Dacd au fost execute toate instruc {wunle mentonate pana acum, circutu Imprimat ar rebuis& arate ca i figura 4. ‘Acum se poate face in TARGET vert ccarea proiectulu (atat schema electics, cAt gi desenul PCB) cu priv a reguile de desenare (Design Roule Check). In mod oblgnuit se face verticarea latimilor tra- seelor sia spatilor dine trasee gi paste, cats veriicarea sernnalolor neconectate $i a scurtcicuteor dino somnale > File > Check project...—Veriicarea proisctulu ‘Se modtic& numa ltimea trasoulu “Track width Ia 0,5mm si se last coi stench veka Rae Spatilecintre trasee, paste sitrasee si paste trebuie sa fe ma mar de 0,3mm. ‘Se pomeste verficarea cu > [OK] => proiectul este vericat. Lista care este generat arat toate ero- tle i rezultate supimentare ale vera Penta interprerea erolor se utlizeazi co- ‘manda Help extent In aceasté fereastra Daca este activat stratul de erori 29, toate erotle sunt vibe sub forma de cut rosin Intenorut desenuiul crcutlul im primat. Se face cle M11 pe o cruce pentru a se doschide fereastra care descrie ceroarea sernalaté de ea. ‘Aligarea eroior dispare daca se dezac- tiveazA statu 2. > File > Input-Output-Formats Engraving insulation-channels Urmeaza sft ghidat de un dialog nte- ‘activ pentru a ganera fisirele necesare. ‘Acestea se vor utiliza la realizarea documentaliel pentru executarea circu imprimat, prin gravarea (rezarea) une canale izolatoare in jurul tuturortraseslor conductoare, @Editare scheme Proiectare cablaje Simularea functionarii Circuitelor electrice Castigati timp elaborand proiectele dvs. utilizand TARGET 3001! TARGET 3001! 11 “tight” - 400 pinipastile, 2 tra siulee pan 25 de semnale: ‘TARGET 3001! V11 “smart"- 700 pinil pasti By y 31ers 00 Tees * de sermnale; ETS ‘TARGET 3001! “economy” 1000 pini/ pastle eT OMEN 4 stratur, simulare pang la 75 Fiera ne te 1 de semnale; e TARGET 3001! "professional" - numa nelimitat de pini/pastile, 100 straturi, simulare pana la 100 de semnale; TARGET 3001! "design station" - numar nelimitat de pinipastile, 100 stratur, numacnelimitat de ‘semnale simulate, Oferte speciale pentru scoli si studenti! ___conex prin (A aecttoniz electronic St. Mea Dom 4, sete 2, Bucueat Se eniminaace,enine27 0; Fa Oats on ——Tehnici si metode de masurare a instalatiilor de legare la pamant Elaborat si procesat de: LEM Instruments GmbH Palmerstrasse 2 18-2351 Wiener Neudort Tol+43 2256 691-0 Fax: +43 2296 691415 ARC BRASOV S. Str. Gradinarlior v.23 F0-2200 Brasov Tel: 0288 472577 Fax: 0268 419749 Exist mai multe motve pony a efectua legarea la pamnt, dar col mal important inte ole este "asigurarea_siguratel personal, Urnatoarele agent organ 2a au recomand sau standarce pentru legarea la pam, peiru a demonstra fap ‘A sigurania personal este reaizats Organizafile care ofea regul si ghidur ppenry legarea la pamént sunt: Comisia Electrotefnica Intemationalé (C.E..), CComitetul European pentru Standarcizare Eiectrotehnic# (CENELEC), Asociata Fo- mand de Standarcizare (ASRO), Labora- Eh we svcusr 2008 Gnexcis toarele Sponsorior (UL), Asociafia Nafo- ala de Protects impotiva Focul, institu tul National American de Standard (INAS), Administratia de Sandtate si Siguranta a Minolor(ASSM), Administratia Profesionalé a Sénatati si Sigurantei (OSHA), Indusiria Standard do Telecomunicati (TIA) satel, LLegarea la pémént optima nu este necesara doar pentru sigurania angajt lox, dar si pentru a oferi protec impatva Supratensiunior pentru clégi si echip- ‘mente. Un sistem de legare la pamént bine realzat va imounatal siguranta echipe- ‘mentull si va reduce posbiftatea apart electrocutiror. a distrugeror si daunelor Eloctozi de pris prin loviule de tznet sau a defectunlor din cutee electri. STAS-8275 si Codul Electric National ‘Austriac (CEN) definesc legarea. la ppamant ca find: “o conectare conductibil, intentionaté, dintre un circu electric sau Lun achinamant sia pi cla pont oom ‘sau element conducty in contact cu pa ‘maint, pentru trecerea curentull in sor ‘Cand vorbim despre legarea la pimant ne referim de fapt la dou subiece cent, logarea la pamant a circuitelor de tue si legarea la pimant a echipamentolor metalice care nu sunt in mod normal sub tensiune. Legarea la pamant este 0 conectare intejfonala @ unui conductor, de obicei neutru, la. un electrod plasat in pamént. Legarea la pamént a echipa- ‘mentolor metalice care pot ajunge sub tensiune prin defect de iolati, arc electric sau atingere accidentald, este asiguratt de faptul c echipamentul operational into structurd este protejat impotriva accidentelor prin atingore indirect int-un ‘mod corespunzitor. Cele dou’ sisteme de Impam&rtare pot ftinute separa, exceptic fiicand 0 conectare dintve cele dous sisteme, cu scopul dea preven’ iferenele de potential dint-o post contumare cauzata de traznet. Scopul legal la pamant, in alara protectst oamenior, ‘Lidl gi echipamentelor, este 8 ofere 0 ale siguré de disipare a curentior de ‘scurgere, ce apar ca urmare a loviurlor de tréznet, a descarcatlor statice, a ‘semnalelor 9 interarentolor cauzate "de inductia electromagnetic’, cupal capactv sau rezitiv (EM). Exist 0 mare confuzie in ceea ce prveste o bund legare la pamant si coca {Ge trebuie sa fe 0 prizé de pmént bund. In mod ideal, rezistenta prizel de pamant trebuie 2A fle zero obi. CEN alma: "Un singur electrod format dint-o ti, 0 feava / tub sau disc care nu are o rezistenta la pamant de 25 de ohm sau ‘mai putin, trebule si fle marit cu un lectrod supimentar.... dati ce este adiugata priza_suplmentars, se indepl- nese cerinfele pentru CEN. Asta nu Tngeamné c& valoarea actualé Webuie £& fie de 25 de ofmi sau ma putin. Valoarea rezistenjei prizel variaza de la 0 ramura industrial la ata Industria telecomunicatilor a folost ddeseori 52 sau mai putin ca valor pentru legarea la pamant sau conexiun Scopulormalizaril valorlor de rezistenta ale legaturl la pamaint este de a atinge cea mai mic& valoare posibil, care este ‘ficient din punct de vedere economic s Jur. Electrodul de priza este Tnconjurat de ppimént format cin straturi concentice de ‘aceeasi giosime. Straturie cele mai ‘apropiate de electrodul de impaméntare Sphere of influence =a” falc, pentru a se putea asigura protectia Corespunzaitoare a oamenlr, cidilor s instalailor. Sunt format din trei componente de bazi: 1) Conductor de legare la pmant 2) Conesiunealegstura dine conduc. tor g electrodul de pri 3) Electrodul de pri. Fezistonia unui electrod de prizd are ‘tei componente de baza: ‘A)Rezistonja electroduui de prizd §1 conexiunile la electro B) Rezistenja de contact a pamntul Gin jurul electrodului; )Rezistonta_porunii de pamant din jr! electrodului de pris. Ere nnn ‘A)Reistonia electroduui de prizd s legitura sa este in general foarte scdzuta, tile de impaménlare sunt realizate, in general, din material conductor (cu rezistenté scézuta), cum ar fl cuprul sau fel cu irvelis de cup, ) Rezistonia de contact inte electrod soll cu cara acesta este ih contact, Biroul de Standarde a ardtat aceasta rezistenfé ca find aproape negijabll, cu condifa ca electrodul de impamantare $8 ruffie acopert cu vopsea sau grésime, et, sa fie Tn contac ferm cu pémantul gi priza ‘4 nu fie suprasolicitatatermic. (C)Rezistenta portunii de pamant din ‘au cea mai mica supralajé rezultind cea ‘mal mare parte de rezistenta. Urmatoarele siraluri Incorporeaz8 0 suprafaia’ mai mare, rezultand 0 rezisten\a scat. Astfel, se ajunge la un punct in care Siraturile suplimentare oferé rezistonté scazuta portuni! de pamant ain yurul ‘lectrodul de impamantare CEN precizeaza ca electrodul de priza ‘rebuie $8 fe insalat in aga fel Inca 6 aba minim 2,4m in lungime si 8 fe in contact cu sol, Exist trei variable care afecteazd rezistenja electrodulul de Impamantare: 1. Pamantul nsusi 2. Lungimealadancimea electrodulul de impaméntare; 3, Diametrul electrodulul de Impaman- Marea dlametrului electrodului de Impamantare are un efect foarte mic In sederea rezistenjel. De examplu, lametrul electrodului de impamantare poate fi dubla, dar rezistenta va soidea ‘doar pad la cel mult 10%. ‘O modaltate foarte ficient de scdere 2 rezstent! este intraducerea electrodulu: de impaimantare mai adn tn so. Pentru ch piméntul este alcatut din statu, reistvtatea se schimba g! varlaza cons. erabl la nivel stratuul 1 al adancimit respectvuu strat. Solul nu este consec- vent in ceea ce privesterezistvtatea sa, c\ Electrozi de ria muti (interactiune) este foarte imprevizibl, Tindnd cont de aceste aspecte, este deo importants capita oa electrodul sf fie instalat sub limita de inghet, pentru ca rezistenta la pamant s& nu creasca foarte. mult prin Inghetarea solulu inconjurtor. in general voroing, pn cuoiarea lung electrosulu Tipurl de sleteme de priz8 we nvcusro Aeo Impamantare, rivelul de_rezistont poate fi redus cu inci 40%. Exist situa in care este fizic imposibil ca tjele de impimantare si fe introduse mal adanc, in zone formate din stan, grant, etc. Metodele alternative, ca de exemplu cimentul electroconductor sau bentonita sunt viable, Pentru instaare mai rapid atielor do ‘Scopul maui rezisttt solu, alunel cdnd este select o amplasare a Uune| sub-staii sau a unul birou central, Ur Humus ued, rmlagtina, mdr & ao) zi 2 2 Sol isos argos 150) 50 25 15 60 Solnisibos uscat 1000390) "65 100 400 Pts ued 200100) eo 20) Soi pieios 90.000. 1.000 500) 3001200) priza, care s& Indeplineascé cerintele \dumneavoasira specie, poate f utiizat tabolul 1. De retnut este faptul oA acest tabel poate fi utlizt doar ca regulé de baz, deoarece solul este format din stratus rar se prezinta ca find omogen, astel inca valonle rezistenjelor vor varia mut. © até modaltate de reduoere a rezis- tenet prizelor este utizarea electrozior de Impaméntare mut In acest sistem, mal muti electrozi sunt introdusi in pmént gi conectati in paralel pentru a reduce rezistenta, Fecare electrod de impamén- fare are sfera sa propre de influent =) pentru ca electrozi ational sie eficient patil dinre tele adtionale trebuie sa fe cel putin egal cu adéncimea la care este introdusa ta. Far dstanje corespunza- toare intre eectro2,sferele de inluenta Se intersecteaza si sciderea rezistenfel va fi rminimata (electozi de pri se ecraneaz reciproo), Par ceecner oe Exist doua tipuri de sisteme de priza, nul simplu, ar colialt complex Cel simplu consid dint-un singur ‘lected introdus in paint. Utitzarea unui singur electod este cea mal obisuiti forma do pezd si poate Wi gsi la cate si la clad administrative ‘Sisto complex const din electoz vertical lip conecta inte ei, refele cu ‘chiur de pg pci de egare la pant. ‘Aceste sisteme sunt instalate in mod caractersto‘specallastaile de raneformare, fei certrale gi celle pe gander wae ucusr as ‘esto de a gis un loc care are cea mai mic rezistenté posbili. Odati ce a fost selectat un foc, maisurarea rezistiititi soli va oferi informatile necesare pentu a projecta si construl un sistem de legae la mant care si indeplineasca conciile de rezistent xia un numir do factor caro afecteaza rezistvtatea soluli, unul din ‘cesta find compozia solu, Solu este rar omogen si rezistivtatea soll va varia geogratc gia adncim citerte, Cel de-al dollea factor care afectoazs rezstvtatea soluui este umidtates sau cantitatea de apai din sol. Concentratia de Lmicitate se schimba in functie de sezon gi variazd tn funcje de natura stratutor inferioare ale pamantului si a adncimit retele de apa treat, “Tabolul 1 ara ceri tpur de solur si efectole pe care umiditatea le are asupra supra rezistvitti for. Dooarece rezistvilatea solului este Tn legiturd strans cu umidtates gi uma tea este prezenta intotdeauna la nivel solu, se poate presupune in mod logic & alunc! cand umiditatea crest, rezsti- 6 3 30 15 200100) 00300) tatea descreste s viceversa ‘Asa_cum s€ poste vedea In tabel, rezisivtatea poate varia deosebit de mult Tn functe de tpul solu aati anne errs ee ees Sealine eeeesteay Tostarea eztv ‘olulut temperatura ale solu. Pentru ca sistem do logare la pimént sie eficent, rebuie si fle prolectat in asa fel Incit s& ‘corespundi condiilor color mal defavora- bile. Deoarece solu si apa sunt in genera‘mui mal stable tn staturi mal addi, este recomandabil oa tele de legare la pamant ‘fie pasate ct mal adnc post cel mai bine in panza de apa treaticd. De asomenea, aceste te trebuie instalate ‘acolo unde exist temperatura stabil, ‘adic sub limita de inghet Atentie! Soul care are o rezistvtate ‘sclzutd este deseor foarte corozv dati prezenfel apel si sirurlor, iar acest sol poate eroda electroz de pis! legaturle ‘acestora, De aceea, este imperios necesar InstalarestSrupor ca prizele gi electrozi de prizd si le ‘verficate cel putin o dati pe an. Desi rezistenta sistamului de legare la pant '8e va schimba In funofe de sezon si doa lungultimpuli, orice crestre a rezistentel ‘mai mare de’ 20% trebuie analzati si ‘rebuie Intreprinse actiuni de corectare pentru diminuarearezistente Rezistvitatea solulul Procedura de misurare descris& in continuare foloseste metoda Wenner, acceplaté universal, creat de Dr. Frank Wenner de la Biroul S.A. de Standarde, Jn 1915 (F. Wenner, 0 metoda de maisu- rare a rezistivt p- méntuiu, Buletin, Bi raul National de Stan- arde, Buletin 12(4) 258, p. 478-4068, 1915) 18) Formula este ur rmatoarea: p=2nAR p= rezistivitatea medio a solului la adancimea A, in ohm constanta lectroz n om; R= valoarea mésuraté a rezistontel In ‘ohm, cu instumentul de testars. De exemplu, wali decis 8 instalat am det de Impaméntaro ca parto a sistemulul de impamantare. Pentru a rmasura rezstvtatea soll la 0 adéncime de 3m este necesar ca spatiul dintre clectroz testa fle de Gm. Adancimea la care acest electoz| trebue introdusi esto de A20. Pentru a masura rezist {atea solu, pomit GEO (aparatul de testare) si ii valoarearezictenfei in ‘ohmi. in acest moment, dacd reaistonta Inrogistrati do aparat este de 100 ©, rezistvtatoa solu pentru 4 metry cub arf: 2xnx3x 100 j8858m Pentru a testa rezistvtatea solu, ‘conectati aparatul de masurere a prizel dupé cum este indicat in figura 5; ‘Tarusii_de test sunt poztonati in linie dreapta, la dstante egale unul fata de cella, distane care reflects fadincimes care tobule. mécurat TY ara aoeastrezistont In ohm Deoarece rezultatela masuratorlor sunt deseori distorsionate si invalidate din ccauza unor bucsti de metal subterane 6! acvitere subterane, Iintotdeauna sunt recomandate mésurdtoradtionale, in care ‘axa faruglor trebule rottl la 90°. Prin schimbarea adéncim si cstanfel de mai multe of, este creat un model care poate determina un sistem potvil cu rezistenta prize Maciocia raziatutail soll sunt desecri datormate sisau Impiedicate de ‘exstenta curentior de punere la pimant s armonicle lor, Pentru a preveni acest luoty, GEO foloseste un Sistem Automat {de Contol al Frecventelor (ACF), care selecteazA automat frecventa de testare cu cel mal mic zgomot, care permite ‘obfinerea une! inregistra clare, Pentru @ atinge cel mai inalt grad de preciso ofnd este masurat 0 rezistonté (0 priza ou metoda cu 3 - pol (puncte) ‘este esential oa farupul flosit ca pri ‘auniliar’s H sé fe plasat in afara sferel de influent a electroduiui de priza testat gia sondel auxllare S, Dacd acest lucru nu se reaizeazi in alara store) de influent, zonele elective de rezisienlé se vor suprapune si vor invalida orice rmasuritoare realzat Tabelul 2 este un ghid pentru amplasarea _sondol (S/P2) gi prizel ‘euxiliare (HIC2). Pent a testa precizia reuitaelor si pentru a se asigura cé trust aula sunt Th fara sferelor de influentd, se repoztioneaza Wrusul P2YS la distania de ‘im In orice drecte si se face 0 nous rmasurdtoare. Daci valoarea masuratd rimane constant tn limite acceptable, distanta _dintre tirusii auxiiari este suficienté. Dac oxisti 0 schimbare ‘semniicaté a valori masurate, trebule marta distanja dinte electrodul testa si P2IG respect” C2 pnd ofnd valle ‘Tarugii de test nu trebuie introdusi mal addin: de 1/20 din stata dtr ot ri altura. Un curent continuu si de valoare ccunoscuta este generat de GEO (aparatu ‘de masura) inte cot do tarus exterior gio lfleren{a de potenial (care reprezinté 0 Cconsecita@ rezistente) este masuraté automat inte cei doi térug_ interior, GEO rmasurate rman aproape _constante, flune! cling rugul de cond P2IE oot repoztionat. Cetin lase-aveus 54Traductoare de temperatura (I) |. Traductoare rezistive (Termistoare) Stefan Laurentiu Stefan -2003@ yahoo.com (Co esto temperatura? Definita ca find 0 masurd a energll cinetice a paticulelor lint-un element de materie gi masur in grade pe una dn scalale conventional cceptate, oa este morau prezenta in jurul nostu, dela domeniulingust in care variazd temperatura corpurilornoastre, a temperatura mediulu ablant pnd la cxtromele crogenie sau tomperaturior inate Traductoaroo de tomperatur convertase la rivelul senzorulul vrai do temperatura in vail alo une! mir (de obcei electric, ampliat gi preluerata pol de un adaptor pnd la valerile necesare masuréll UUE-AUGUST 2008 [enexCi. i= prima parte ne vom ccupa de ‘senzori care convertese varatile de temperatura tn varat de rezistent Gama existonta este variata si cupinde detectoare de la cele mai precise, care probabil sunt cele bazate pe elemente redistve din platind - dar i cele mai scumpe, pani la termistoare sau elementele termorezisiive realzate pe stuctut din slic. Apicafile sunt multiple 91 or n descnse separat. In figura 1 se poate vedea, Intr-o forma graticd, 0 comparatie sumara inte ciferitee tipur de traductoare rezisve, domeniul tempera- turlor masurate, senebiltatoa s Iniarta ‘ea lor. in tabelul 1 se anaizeaza costurle implicate de tlizarea unui tp de tracictor, Incluzdnd aici - desi nu se bazeazé pe etoctoare rezisive; doar pentru compa Fall, si traductoarele modeme realizate sub forma de circuit integra, cu funciuni multiple si care inglobeaz’ senzorul, adeptorul, convertorul AN si (eventual) ‘comunictia serial, Uncle modele pot fi {olosite si ca termostate sau detectoare de temperaturisimit, fle prin utiizarea unei prescrieri inteme a limitei - eventual programabi, fie prin stabiirea acestela (ou un divzorrezistv extern, Pentru mast: rilori uzuale Tn domeniul temperaturlor ambiante precizia lor poate fi mult Imbunatajité, iar costurle sunt accep: tabile, mai alas la mésuratorle mulpunct nde se poate benefica de transmiterea Serial‘ datalor, in format numer Evident, valorie din tabelul 1 sunt relative, dar grasso - modo ne arata a ce ‘i ne asteptm. Se poate vedea (figura 1) ‘domeniu! larg de temperatura care poate f rmasurat cu termorezistenfola cu plating (P1100), lineartatea lor deosebit de bund 1 costul riicat, chiar penttu modelele “imprecise dar sl iniartatea acceptabi a traductoarelor rezstve semiconductoare de tip KTY) sau sensbiltatea deosebiti a termistoarelor (NTC). ln plus, raductoa- rele KTY ¢itermistoarele NTC se preteaza la metode simple de lniarizare (ou rezis- toare in serie sau in paral) obtinandu-se, ee domeni mic de vaitie a temperaturi, preci g! linia! acceptable ccc Materalul constuctv pentru termore 2isor sau RTD 6 la Resistive Tempera- {ure Detect) este un metal riche! (i) cupru (Cu) dar, din cauza precizel deosebit de mar, a stabiltati sl a domeniuui mare. al temperattior de iueru, oo mai uizat material este patinaZale In termometie (SPRT) pot atinge preci de 20.001°C, termorezistoarele bobinate de buna calttepotavea preci ene ener de 20,07°C - cu calrare preaabia, lar rezistve cele utiizate in aplcati uzuale de 20,1°C..2026°C. In mod obignuit poate ange 0 precizie de 0,1°C. Aceste valor nu indud erore introduse de adaptoare; ‘nu cu ofce adaptor se poate realza 0 precicie de 0,001°C- intormat, punioa de ‘asurateoue sa alba oprecize ma buna de tpom (ppm acid unu la un ior, preterabil de unu la 2000 moan, find accesil doar labratcarlor matrolagice de termometie bine dotae. Valorie amintle sunt inluerate de histerezs 9 de (Pb. De exompiu periru P1100 domeriul statute subj sunt mal putin costistoare stabiitates pe termen lung. in plus, temperaturior este de -100°C..1850°C, 5 mai réspndte decdt cele bobinate, pot aufvincdlarea elomentuiui poate conduoe arpotensia s RTD cu Ni120 cu domeni_avea valoti de rezistenfé mai mari - sunt la erori mar, mai ales la masurarea de -20°C..«320°C sau Cut, cu domenis deci mal sensible, dar sunt mal putin temperaturlor szute. In genera pent P1100, un euret de exctate de maximum ‘mA este acceptab, pentru temperatur zal. Dintre dezavantajole RTD se. pot | co plate 1 T100[ menjona: fimpul de réspuns lung, Seria K164 (857164K164) | 1000, 47040 recta ese am Rare Seria M709 (B57703M709) 10k : tuinatd de. autoincélzrea elmer ‘montat into schema nepotivilé (parcurs de curent mar) si de modul de conectare, mai ales la cole alate la cistane mar fat [i VANUATU RUMINPSSAETEOIGG| Se acope. © prec sacs aoa @ eo Fe rare) ecaper tan, cot com rec gal ea / : mat fs B sik sinc = s ra cial RTD sunt caracterizate de rezistenta DS56 - senzoreermontt B2mvi°c | 24% 7 | a0...4125, ‘nominal la o temperatura de referinta (in LM75IDS75 - sencorstermosist 9 biti/12 biti+!@C +2% 6 55.4125 ‘majoritatea cazurilor 0°C) si de coeficientul = 3 cae | de. tomperatura. cisona nominal i | DBs wheartoneeeet patie: 2 120) st. poate fide 1009 (prescurtat Pt100) sau de. 1000. Dependenta rezistentel de temperaturd este deosebit de lniara, in Pere Ogle Cohn precise decat cele bobinate si mejritatea cazutlor, pe domeni mici de Rg[I+aT+BT"+CT(T-100)] c — domeniui de temperaturé acopert variaie a temperaturi masurate, nefind Pa T>O grate Cebin ‘nu este chiar aga de mare. nevoie de o linlaizare supimentard, Ry= Ro[!+AT+8T7] 2) Indiferent de tehnologia de Pentru aplicati mai pretentioase se pot realizare, termorezistentele sunt utliza legi de varatio a rezistentel cu "inenpesardere ineapeulate convenabil ciferitlor temperatul mal exacte, care introduc si Pe ccrastes baeasiekd i eps T picati si cispun de teminale cu coeficienti pentru. termenii nelinean, A.C-constante care pot fi conactat in clout Pentru calcule se pot utiliza valorie ain ‘Termorezistoarele standard, utl- ecuatia 1 sau 2 - cu coeficienti’ din do 0°C...260°C, Pentru toate tpurle, ezistenta creste TEES data cu cresterea temperaturl, decl ‘oefcentul de temperatura este pozity. ‘Sunt doua tipuri constructive de termorezistoare de plain: cele realzate prin eobinarea unui fr subtie pe un suport, 9 cele constute prin depunerea unui fl i ae ee Subjire de plain pe un suport ceramic sau Eee ee eae ee de plastic. Cele realzate In tehnologia 0.003826 3,948 x 10° -5,8700 x 10” -4,0000 x 10 BGerexchi wueaucusr 2001 REYDifrte tour de termistoare tabolu 2. Fabricarea termorezistoarelor este standarczata, iar cosficienti do tempera turd, desi gor ciflet dela un standard la atu, sunt bine stabil Astel exist stan- dardul european, col american si cel con- form ITS (Intemational Thermometric Scale). Acesti coeficienti sunt col din tabalu 2. Modul de conectare cel mai utizat este Im punte des! in uma vieme se utizeaza tot mai des sate topologii de adaptoare, ‘Vom reveniasupra acestul aspect. Learaimistoare cu coeficient | [de temperatura negativ Denurit gl teistoare NTC (Negative Temperature Coeficien - acestea prez 1 0 modicare important arezitonel cu tomperaua si sunt realzate din xz metalic Cele mai comune matenale nus ‘oxid de riche, cobalt, fr, cup, zine gh ‘tan. Fabicara lr so bazeaza pe ames- teculunorpuber de oxz cu an, uscate 131000 snterizate la tomperatu rica. Prin varierea tpurior de ox, propodtile acestora, atmostera si temperatura. de sinterzare se pot obfine temistowre cu “ett valor de risen si coecert de temperatura Construct, temistoree ptf reali te natente tome: aise, pera de tp papuc inchis pentru mésuréri de’ contact pe suprafet, capsule metaice cu surub do moniat pe suprafete, sau montate in capsule standard de diode, de ti» DOSS (ito 1). Cele mai precise, stabil gi care permit si mésurarea unor temperatur ficate sunt cole Incapsuiate ermetic in Sil nto 2 se pot vedea dou tipur de termistoare incapsulate in stl, unul flor, end gat forma de peat si dmensiunea lor, comparaty cu 0 cioda 1N4148. Temistol lincio era utizat mai demu in apicati de tomporzare, Int- period in care muite automatzar era reaizate ou 008 in comparaia cu PI100, termistoarele Bid wesaucusr20 nec au timpi de rispuns ‘mai micl, dar sunt neliniare si au un Ym someriu. de uers ta tat 4A Desi cant ter ‘istor este adesea asociat cu nelinia- rate si imprecizio so pt realiza termistoa- fe cu senate Fidicaté gi cu preci de +0,05°C...20.01°C, pe domenii de temperatura de 50°C..7°C. Combindnd preczia ridoaté cu postiltie actuale de masurare (prin ‘Tipurl de termistoare tehnici numerice, liniarizarea poate f reaiizata ou tabele de ectivalenta stocate Jn memoria nevolatld a adaptor, in apoK}=- Zhe, x100 eee tent de rato ss Re 1-eyrina TIk]= Tide Cl)” Ten #27515 ‘wl pene ati ine In yt 77 B-cetie sie d ant ‘Soe mrs cue a0ealla(RT)*a2[la(RT)Pa3fla(RTYP timpul calibrari) se pot _construl termometre bune sieftne. In ecuatia 3 so araté cum se poate determina cosficientul de temperatura al fermistoruui, atunci cfnd se cunoaste Constanta de material B. Aceasti constan- ‘8 este fumizata defabrcant find specic8 fiecdrul tip de termistor. in plus, chiar Pentru teistoare de acelasitip, constant BB variazé ugor in functie de rezistonta Pentru termistoarele de preczie, varia ta rezistenfei cu temperatura se poate afia ‘ou formula dn ecuatia 4, num i ecuatla Steinhart-Hart, propusa_ inal pentru masuréri oceanografice, in intervalul de temperaturi -2°C...+30°C. Desigur, pentru ‘2.0 aplica, coeficenti a0, a1, a2 gi a3 tre- buie fumizati de fabricantultermistorulu ‘sau determinati experimental. Deoarece fecuatia 4 are patru constante necunos- cute, sunt necesare minimum patru puncte de calbrare, pentru ale determina expert- menial ‘in mod obignuit, pentru aplcaile cu 0 precizle mai redusd se poate folosi o binecunoscutd relate (ecuatia§) prin care se poate determina rezistenta la 0 temperaturd dat, cunoscénd rezictorta ‘nominal a termistorulul (ac la 25°C) si Constanta B. Desigur, toate reatile sunt valabile daca termistorul este parcurs de Un curent sufcient de mic ase! inct Consideram negljabilé autofncdlzirea ‘acestuia, Se poate considera puterea dsipaté ca find negliabis (©) dacé, 0 scddere in continuare puter dsipate, nu conduce la 0 ‘modficare de rezistenté mai mare de 0.1%, Eouafia 5 este valabid pentru domenii mii de temperat 8, pentru care variafia rezistnjel termistoruui este cvasi - logart- mica. Sensibiltatea termistoarelor este maxima la valori soazute temperaturii masurate. De exemplu un tormistor de 10k poate avea o sensibiltate de 5,62k00°C la -20°C, de 49900°C la +25°C si de numal 1370°C la 450°C. Majortatea producto prefe- 88 ofere tabele sau curbe de variate a rezistenfei cu temperatu- ra, cum este cal din figura 2, care ‘sto un grafic pentru cel mal comun ‘ip de temistor disc tpul K164, de la Siemens/EPCOS, Se poate ‘observa c& valoarea nominald. a rezistenfel la temperatura demasurare la drt temperatur. $8 im CCurbele pentru termistor tip K164 produs un exemmplu un termistor de TOKE) la 25°C de Siemens are B=3450k. Tolerantarezistente este de +£10% iar foleranta iui B de 25%, Consi- eram doua temperatur: una de +15°C si ata de +35°C, ambele in condi ideale, da sipare nuld. La cole dou temperatur rezisterta nominalé ar trebui si fle de 14,9417, respectiv de 6.869442. Cons derdind cazul oe! mai defavorabil la +15°C ‘am putea avea o rezistonti do 16,7630, iar la +35°C 0 rezistenta de 6,00675K0., Fala de toleranja de +10% presupusa Ina, toleranfa lui B conduce la o precizie ne mom mw Wo 0 tolald de cca 212% pentru domeniul de Mea temperatr ales. Desigur, Imbatranirea_componentei referinfé are o anumité tolerants, uzual valoarea lui B. Acest lucru se poate vedea _conduce la o preczie si mal redusé. Daca Ire 5% si 320%, sau chiar 25%. in Infigura3 aceastd constant de material se doreste ca termistorul s& fie inter functe de matarallutizat side rezistenfa are 0 anumié tolerant, putnd varia cu schimbabl, se adaugi nol surse de eroare (sau sunt necesare caliber! suplmentare) atorta tolerantelor de reproductibitate Curele pera reset, Intre doua termistoare de aces tip =! oe OT in ce Lia 3 in tabelu 3 aunt dale prncpalle ‘Curba t= 4(R) cu B parametry caractersicl ale celui mal ieftin termistor, tipul K164- un termistor disc, ar tabelele 4, 5816 - ale unortipuri de termistoare cu forme mai speciale. Toate tipurle se pot procura la noi in tara, prin difer dstriuitr Constanta de disipare este si ea Important, pentru c& ne araté cu edt so ssuprainclizeste un trmistor do un anit tip atunci cand este parcurs de un curent de mésuré dat. Constanta de dlsipare araté puterea necesaré a fi disipaté in termistor penu 2 creste temperatura cu un grad. Daci avem un termistor K164 de 2.2k0, parcurs de un curent de mA, ine ominalé, constanta de material B +0,5% si 25% fala de valoarea nominalé. _$@ va disipa o putere egal cu Px, adic (exprimaté in Kein) poate ua diferte _Acestetoleranfe sunt importante pentru 2.2mW. Cum termistorul are 0 constant valor, panta caracterstici depinzind de cf au efect direct asupra preciziol de de disipare in aor de 7,5mWIK, termistorul se va autoinedla! cu (22m 1 7,5mWiK) OTT ETT BeN eS EEC mo tele de dspare inate med apa, ull) su Ra 257 valour ie [as [aa [a7 [ea] w]e | [a [100 | orto te chee mal Conse 206 | 2450 [3726] 3600] 3000] 3950|4200 | 900 250 | 4300| 450] 4600] mar cu un ondn de Tolerant vl om 210% mine. Domeni constants B 12580. +10096 i Penitu mass se Tlrascons 8 2% R eae Domeniul temp. de fucr -55°C..+125°C faas ‘In functie de Constanta de dapare oon 750K prediia dort si do Constanta termica cm 24 me, rezistenta nominalé a Puterea maxima (la 25°C) 0.45W termistorului. areas ‘mai buna de +5% Greci wieweusr oo RJCCIE Caractoristica Ru 25° KO ‘Constanta B IK] Taleranta val. nom omen constants Teranta const. 6 Demenial temp. deers ‘constant de spa (Constanta termica nan, Puterea maxima (la 25°) ‘Stabifatea pe fermen ung Constanta BK] oT Caracteritica 703 Ru@ 25° (ka 0 3988 Toleanta val. nom a omen constantei B 325°C,.3100° Toleranta const. 8 Damenil temp. de era PC. 12500" Constanta de disipare onae]_ 2.6mWIK ¥ [Constanta termica won| ~28 860 x Putorea maxima (a 25°) | _ 0,15 Stabliaea pe termen tung sbi 22% teristic 540 ROB AI 7 Constanta BK) vac as 380 Consanta BK]. -10'e| 3480 21% ‘Constanta B (k-25°6. 100° 3497 Tolerana val. nom, Domeniul temp, de luery oi uterea mania (a 25°) terme | Constanta de disipare pnw % sec..250c Om Stablfata pe trmen ing atte to 2% Bibliogratie 1. NTC Thermistors, Keystone ‘Thermometrics Corp, SUA; 2. AN#2 - Selecting and Using Thermistors. for Temperature Control \LX Lightwave 2003; Potter, David, Measuring Temperature with Thermistors - a Bid wee accisr 2 ec Tutorial, in. National Instrument |AN-065, National Instrument Corp, 1996: 4. Measuring Temperature with an TO or Thermistor, National In sttument AN-046, National Instrument Corp, 2003; 5, HeiBleiter, Datenduch 190008, SIEMENS AG. #Termistoare 10092 NTC- 10% Cod: 7888 20.000lei ATOR NTC - 10% Tip: K164NE470-10, Cod: 7889, 20.000lei 4kaINTC- 10% Tip: K1B4NKOO1-10 Cod: 2361 20.0001ei 4,5k0) NTC -10% Tip: K164NKOOt 5 Corl: 14809, 20.0001ei 22k NTC - 10% Tip: K164NK002,2-10 Cod: 1709 20.0001ei 4TkANTC -10% Tip: K164NKO04 7-10 Cod: 1981 20.0001e1 68k2. NTC - 10% Tip: K164NKO06 8-10 Cod: 14872 20.000 OKA NTC - 10% Tip: K164NKO10-10 Cod: 128 20.000!ei 15k2: NTC - 10% Tip: K164NKO15-10 Cod: 14897 20.0161 22KQNTC- 10% Tip: Ki184NK022-10 Cod: 7890. 20.000lei ATKANTC - 10% Tip: K184NKO47-10 Cod: 2033 20.000Iei 400KG) NTC - 10% Tip: K164NK100-10 ad 158 20.000 10k: NTC - 2% ‘Tip: BS7540G0100F Cod: 14858 175.000 10K: NTC - 2% Tip: 857703M1036 Cod: 14860 155.000 4kaNTC-10% Tip: B57045K0% Cod: 14065 40.000 ATKONTC- 10% Tip: BS7045K04.7 Cod: 14066 40.000 40k2: NTC - 10% Tip: BS7045K10 Cod: 14867 40.000UP. Facultatea de Transports, caledea Electronica Pent ncoput se face oscurt prezentare a uit gl ficienel unul ‘modem cu comunicare prin reteaua de prize gi est prezentat ruil ‘specilzat TDASOSIA produs de Pips Semiconductors sub denumirea Home ‘Automation Modem (modem pentru automata cases). in continuare este propusé si expicaté functionares une plc generale, care permite conectarea bidirectional a dous sau mal multe postr, cu orati de ransmisio cuprins inte 60011200 bv. in partea final se pot gis teva sugestiprivind rwallzarea practicd a unel apical uc aver aes ne TDAS051 Modem prin reteaua de prize 220Vca Extrase de catalog si aplicatii 1 dispozitv care 58 asigure o legiturd de date stall i sigud in Interorul unui apartament sau al Uunui birfou de dimensiuni rezonabile (céteva camere amplesate pe unul sau ‘douA nivelur), far @ f necesara o cablare ‘special si poate gisi o muitime de aplicati pritre care se pot enumera ‘comand de la cistanta a functiondi unor ‘aparate elecrice de uz casnic, precum ‘agrul conditionat caftira sau prjtorl de pin. La fol de usor se poate realza, in ‘cazul unui compan! de dimensiuni mci ‘sau medi, o serie de automatizari foarte Circuit integrat specializat TDASOS1A. Tn tabolul Tt este prezentata semniticatia pinllor, iar diagrama de Conexiuni la pini a circutuui este cea din figura 1 Peniru a putea Infelege functonarea Cerca este ut aruncm o privire pe ‘Schema sa blo, prezentat in figura 2 Este de remarcat faptul 4 circuit functioneaza intern digital (inclusiv fitrarea, detectia de vat scalarea si comanda ampificatorului de_intrare), Sineron cu oeasul de referini (dvizat cu 2), aceasté manier de realzare oferind tte ¢ eficiente cum aun pane sinoptc amplasat fa secretariat care s& permit seoretarel $8 sto In orice moment 00 persoane din fm sunt in bvourle lr s daca sunt disponibile pentru a réspunde a telefon ori un sistem de monitorzare a tomporaturi cin itenitee ncaper. Pract, rumaul do apleati este mat doar de imaginaja noastasiporrind de a acoasts idee nici nu va fi prezertaté 0 aptcapo pectic’, cl doar modemui de comunicatio proprvzs. Este post ca in unul dire numero vitoare ale revise s se reving ou una sau mai mite aplcati specce Jn vederea reatziel facie a gamel do aplcati_mentionate mal. sus, Philips Semiconductors a conceput i realizat sschemei o bund stabiltate cu temperatura si independenta fata de dispersia de parametr ai componentelor exteme. Stuctura Integeaté include etajul de lesite de putere capabil sa livreze 120dBV pe 0 sarcind de 300, cuplarea cu releaua de 220Veca find reaizaté prin Intermed! unui fit LC. Gircuitul poate lucra cu oscilator propri, situate in care poate genera la lesirea CLKoy- semnalul de tact pentru alte cicuite cu care se interateaz’ sau Poate prelua semnalul de tact de la un ‘osciator exter prin pinul 7 (OSC1). Pini SCANTEST i TEST! (folost) pentru estare In procesul de fabricate) vor {ilasayineconeciatTABELUL 4 -Senntinta Demure SE Vow ‘3. Tensiune de alimentare pt. parte diitalé GND 5 Masé digtala SRGANTEST 0+ bara de tC: A eoRER EERE Np Mit aanpet sential ep Wass 11__Almentare partea analog de putere NES 13 Alimentar partea analogicé de semnal mic 15 _Intrare comand mod economic (activa In *1") r Velorea redusa a sernalul injectat in refeaua de 220Vca, precum si masurle dure de fmitare a armonicllor de modulate ‘uate de producior, sigur un rivel redus (-55dB distorsiuniarmonice totale) de pertuati, practic nedetectabil tunci cand cuplarea cu reteaua este realzaté prin Intermedilfitrulul recomandat de producator in schema tpic& de aplicati (vezi Data Sheet, Product Specifications, inolus tn 1-11). Pentru realizarea electvai a modemulu recomandm schema prezentat in figura 3 (0 varianté aproximativ similaré find ‘rezentaté In [2], wova.cz, nr). ‘Aoeasta schamé evita ullizarea a doua ‘ransformatoare, unul de sermnal s1 unui pentru alimentare (aceste componente ‘sunt relaiv scumpe si maresc gabartul ontajului), necesare dacé se doreste ae + ~ be Ee Roe Teint ome at sore

cablajul, cu mici modifica, pentru oricare Jin incheierea acestei mict introducer, DTA Reatese Sir sonem cies tele yale olmelspedean sora acetal diferente constructive (deoarece se util modem de date pentru conectarea telo- GorexChio UE AvausT 2006Same) gg ee MT ays is re le T{HHE rnulu a PC sau pentru activi de service (modticarea memoviei progr), (V4). La schemele cu MAX232 acesta so ‘conecteaza (un condensatorelectraiic de ape slocare CConector D89mam, omuincato cu Conector DB tata, Utiizara interofat porta copectarela PC te Alcatel DS, [T. Ll, eomunieste almortare exam in figura 1 se prezinté schema bloc @ ireuituli MAX3232. Principala deosebire intre MAX232 $1 MAX3232 0 reprezinté modul de cone- dune a condensatorul montat la pul 2 By wecaucusraies tamecc Tileare ~ Somnaizare Rirentare Selec mod de ent conerare a feeton Tuer, Pa au MBUS. 1bF) cu borna negativa (paradoxal) ta pinul de allmentare cu tensiune pozitv pin 16 - VCC. Noutatea const in faptul pentru MAX3232 acest condensator (C3 in figura 1, C5 in figura 2) se conectoazé la masa. In plus, toate cele patru condensatoare care hucreaza ca "pompe de safcind electrics’ pentru realizarea ‘conversiel de la nivele S292 (212V) la TTL reduse (0..2V), pot fi fle polarizate ‘Schema electrics a intertejet (eloctroltice cu tanta), fe nepolarizate (ecomandat —muttistrat), _valoarea recomandati de producdtor find de 0, 1UF. Pe schema electica, respectiv cablal, exist postbiltatea utlizari atét a lui MAX232, ct sa lui MAX3232. Sugestive ‘sunt desenele din figurile 2, 4 si 5, peraile find facitate de schimbarea nor stapur, Pentru utiizarea lui MAXS232 s-au prevzut diodele D2, D3 si 06, inserat, care reduc tensiunea de SV stablizata (obtinuta cu ajutorul_regulatorul LM78L05) Ja aproximativ 3V. Dacd se uilizeaza MAX232, aceste diode nu se monteaza, Inlocuindu-se cu un strap, Conform figuil 5. Se va fine cont si de ‘modul de conectare al condensatoruui C5, Conform figur 4 Un condensator de ‘bypass" de aceeasi valoare cu cele 4 (igura 1) se recomanda a se mona cAt mal aproape de circutul Integrat (pe partea cu asee a cablajli). ‘Se monteaza a iz ‘Operatilefectuste pe cablaj pentru 4 tlizarea tu ons, waxsas2 ‘ap se eliminaPentru a utiiza Maxeae se face un strap pe cole tel diode care reduc tensiunea de alimentare la ea. 3V (pe cablal) peal efectuate pe cab] pentru tiara ut MAK232 (oo retace st strap in gua Ee Cablgjul are dimensiuni reduse, find prolactat pant 0 caseté de mici dimen: sun. Este simplu placat, in motive de cost, find preterata 0 fata cu strpurt, A fost executat cu folie PaP Blue, care ppermita realizarea de trasee mult mai fne (07...,5mm), In comparaie cu ola Whit, Pentru a minimiza suprataia uti a ccablajuui s-au utiizat citeva rezistoare SMD, format 1206 (ce pot fi procurate dela CConex Electronic). Sugestive sunt fotogra- file montajlu Desenul Imprimat este prezentat in figura 6 arn figura 7 desenul {de amplasare a componentelor pe acesta Trebule urna cu atentie pozta fecal rezisor SMD. Acestea sunt Ri, RS, 6, 10 gi R11. Rezistoarele R2 gi 3 sunt de 0.25W, restul find de 0,125W. Trebuie tinut cont de aceste aspecteinainte de a ‘ncepe echiparea plc. Primele care se yor monta sunt strap, Functie de crcultul integrat utiliza, ‘se recomanda operatile prezentate in figure 4 $15, La conectorul DBS tat (iesiren spre telefon) se regisesc toate semnalele necesare: Rx, Tx, Mbus, +5¥ (allmentare Alcatel DB), RTS si DTR. (format TTL}, GND, Selectarea_modului de lucru se realizeazé de la dip-switch-ul cu 4 contacte, SW1. Sunt posible dou ‘maduri: o/Tx si MBus. Comutatoarele lu SW se seteazA tot timpul Tn "zig-zag" Desenul cirouitlut Impeimat Desenul de amplasare pe ae (figura 2). La modul Rx/Tx so mal adaug’ (aca este cazu) setarea pentru Alcatel DB, operate reaizaté cu jumperul JP1 (scurteircuitarea celor doi pini cu un cal). Comunicajia este semnalizat de oale dou LED-ur, galben si verde (D10 si 11), astel c tot impul exist un monitor, lar erorile de comunicatie sunt depistate rapid, mandém clirea artcolului prezentat in Conex Cio 2/2003, ‘Se recomand alimantarea extemé de la 0 sursd de 7..9Voc, bine fata, la conectorul J1| (de tip terminal bloc cu 2 ci. Tensiunea de aimentare (de la port — PC-ulu sau cea extem) este semnalizat de LED-u osu (07). 'Noua verstune de iterfaya cu MAXS232 se poate utiliza la terminalele moderne, de tia generatie cum ar fi: Motorola T191 (192), Nokia 6xtx, Nokia 35x, Alcatel 311 511 (512), ato, Citeva adrese de web utile (pentru software, documentatie, “tucur’, disp ‘ere pini pentru comunicaie la. dverse ‘modele de telefon, et.) sunt = www.gemzone.com; = www.cnavaigsm.com; = wwwld2.02; = www.mobllebox.sk, etc Un forum Interesant se giseste la wonw.gsmety. de.Placa pentru experimente cu PIC16F84 ‘eomraex@ yahoo.com Coa_—Tp Pret an 1963 __-PICI6FB4A20P 250.000 3555 (CD)HEF4017, 7.000 7798 Z5Vt/isW 2.500 77s. Ziaviiaw 2500 5417 QaMHz 15.000 ‘352 By255 5.500 9377__2N2222A 3.000 ‘conex a ‘electronic ontjl prezerat face pate din DW ects etter a, po lng ulatea lo pune ‘ual, dau posttatea ca programul In- Ses respect 8 fa vault in txecufe imedata, Folsind sock adap” ‘bare, unctile se exind spent ale miorecontolere cu. programare_ ‘serial, um ar fe 120500) 120909, 10F872, 18F873, et Parle componente ale mont sunt prezertate In cominuar ‘Are rolul dea asigura legatura cu calculatorul si a ofer! semnale corect ‘adaptate in ambele sensuri ‘Acesta functioneazd in mamentul in care “comutatorul "MODE" se treoe pe ppoziia “PGM" si este constrult dupa 0 ‘Schema simp, clasioa 1 indeung ‘experimentats. Conectarea la calculator se face pe portul serial COME print-un cablu ‘special Constut, care are la cola capat Lun conector teefonic pereche cu 6 contac: fe. Folosind un program simplu cum arf cup, Picket sau un program mai complex ‘cum este PonyPtog, so pot insrie sau ci datele din microcontroler prin. simpla actionare a comenzior. Siguranta opere- tilor gi chiar @ chipului programat, este asiguralé de stabiizarea tuturor tensor {olosite. Asfa, nivel tans do progr mare este lmiat la 12V, iar nivel tensiu- nilor pe pin Clock si Data la BY prin ode stabiizatoare. Sernralzarea operate de cite sau sorere se face cu un LED de culoare verde, care printro aprindere Intermitenta semnaleazé apariia tensions de programare. ‘Are rolul de a atiga stifle pinlor ‘microcontrolerull programa ca isi, sub forma unei matric cu cinci coloane si apt randuri. Aceasta operate este realizado circuitulintegrat_CD4017, prin scanarea Coloanelor in ritmul impus de comersila ‘Schema electricd a modululul pentru experimente. Tranzistosrela npn aunt 2N2222, ar cele pnp BCSS7 By weavcusr 2000 CaenexciCrcutulimprimat Dpimtte pe pint! 14 sl. Irirucatlesrie ‘acestuia nu suporta curentul maxim ‘ecesar comenalloslor 7 LED-ur au fost foloste tanaistoare de Ypul 2N2222, cu caracterisicipotrvite acestui sco. LED-unlefolosite sunt de tpul extrabvight, cou lametrl de 4,..Smm. ‘sigur postlitatea introducer strlor On/Of pe pin microcantroleruli, care sunt programali ca ini. Contactele sunt fsigutate de cela tre push-butoane A,B 5 . Butonul AST asigura reluarea progra- ‘muiul in cazul Tn care a intra int-0 buck ‘ard lee sau la dorinta operatorul ‘sigur unetionarea uC Tn toate modu- te posible. Pentru cazul de fat, module do functionare sunt dous, "AC" gi °XTAL", find stabilte din comutatorul denumit "OSC". Prin comutarea pe unul din cele dou’ modu, sa —Impune osclatorulu inter al microcontrolerulu sa oscileze pe o frecventa fx (a unui cristal de cua sau a Unel retele AC). De remarcat o& UC trebuie programat pentru tipul osclatoruui tlzt, ate nu vat function De asemenea,freeverta de rezonant @ cstalulul sau_a refelel AC poate 1 ‘modtficaténumai in imitele trecventel Impuse de microcontroleruaflat in socl, Jn momentul deruraplcate. In afara fapllul 8 progcamul implemeriat in PIC poate "aprinde” matricea cu LED-urint-un "ote eorsosoneoon 212985001309 ‘anumit mod sau poate primi comer de la clo patru butoane, 20 pot gonera aunote ‘sau Gomanda un releu sau LED exter, prin intermedi circuitului conectat a pul 43. Borele “Relay/LED" faciltoaza aceasta legiturd, lat elementul Piezo- ‘Twiter cu camera de rezonanté este cel mal port scopului propus. Asigura tensiunle neoesare funciona Intregulu modul, Deoarece aimentarea s2 face de lao sured de fensiune continu ‘exter, este necesar 8 lua oateva ma ‘url de sigurant In primul rnd, s& nu fe ‘posi almentarea cu tensiune de pola Ftate inversa, Iyeru evitat prin inserierea ode! BY255, In al dollea rand, trebuie stablizald tensiunea la valoarea de 5V, pentru a putea folos! o gama de alimen- {atoare eat mai larga. Stabiizatorul utizat ‘seta Un LM7E05, care aeiguré un curent Sufcient, cu un factor de stablizare foarte bun. Pentru a nu lésa_ sub tensiune montajul in perioada pauzelor a fost prevzut un Intreruptor Basculant ce are folate cele dou stn (0, moment ner sub tensiuna find sermnalzat do LED-ul de culoare rosie notat POWER’. Exeoutarea_cablajulul imprimat in format 197 x 15mm i plantarea compo- entelor conform scheme electronice gi & modeluli prezentat, este un luce simply e realzat chiar de catre un incepator. In Ssehimb, avantajeinreaiizAn acastl dso zi sunt mutipe: ‘Aneamblu mngpacl, cups o schemé sim ola prot ol mal mic pos oer out Sansa une! roalzin rapide si Sr reglajo inantoa pune in fancune, Gerexcui uueavaust 200 BJModul de dezvoltare uC PIC Program de test sub Windows si Instruction do tizare la hitov/surelican.netivms.com/modul htm Citi in numeretevitoare reaizarea sa practica, detaliat prezental, Microcontrolere PIC Prezentare si programare (IX) (res ean) in pal rae rogramulul (excus la PICYOFS26 Vasile Surducan unde memoria program poate fi acco vasie e300 sald doar prin secventa de programare) Exist cel putin re modu destocare a sav int-untabelconfnénd date, inscrs atelor in microcontolerele PIG flash In faza de programare; range: + In memoria EEPROM (Electrical in regs SRAM; Erasable PRogramning Only Memory int-0 zon neutlzata cn memoria fash denumie stan peniry noua gene rae de electronist care ra ant (negansa $8 foloseasos ‘memori PROM sau EPROM) st Daca utllizarea registrilor 1 SRAM este un fapt imple, complatorl alocnd varablo lor mad autem acese tn Se ea ee ee) ‘operatia de scriere in EEPROM s-a terminat prematur ca urmare a unui reset prin MCL, WDT'sau BOD (= operaia de srires-aterminat ‘WRENS: bicul de setare al serie in EEPROM 1 = cielul de seriere este permis cielul de scriere este inhibat "WR: bul de contol alse 1 = inijiaz un cilu de seriere, WR poate fi doar setat prin software, se esetea automat la finalizarea operafel de serine = cichl de srire al datelor in eprom este complet RD: bit de conteolal eit 1 = inifiaz eitiea memoriei, RD poate i doar sett prin software, se reseteaz automat la finalizarea operaiei de citre (= nu iigiazao etre a memoriei EEPROM BD) icnvcusrane tacmemoria EEPROM este relativ lenté, un cielu complete seriere dureaza tpic 4s ins bus poste alunge la maxi 8-t0ms. date" Deoarace memoria este de 128 de cto, sunt sufcient 7 biti pentru adresarea tntregul spatiu:2” = 128 (tabolul 16). spatiul de memorare al bancului 0, ‘ngcrierea _memoriei EEPROM impicd ‘executarea nei secvente "magice” solctate de producater. Secventa respec bu» iva este necesard pentru accesarea °° sigur a resurselor hardware din. micro= controle aflate in directs corespondenté ‘cu memoria EEPROM, care este adresaté indirect prin patru registrit cu functi Regjstrl de contol ECON ‘spociale: EECON1, EECON2, EEDATA, Schema bloc a memorii EEPROM (tabelul 17) define doi bil de FEEADR (tbelul 18) Registrl EECON2 nu Control al operate! oe sonere, exist fn mod real, nefind implementat in respectv de cite (WR, FO) mod fzic (la fel ca si INDF). Anduranta 25°C i tenslunea de alimentare de SV. Pentru. preintémpinaterminarea acciden- decarala de producstor pentru scriereal Temperatura la cara funcjoneaza mico- tala a unei secvente de scriere, btul WR citiea une celule in cei 128 de octet de controlerul este deosebit de importanté. este resetat aulomat numai la fnaizarea memocie EEPROM din PICI6F628 este Astfel, pentru temperaturi de funcfionare operate! in curs (el nu poate fi resetat ca ‘de minim ‘110° ciclur, pic ea poate mai mari de 60-70°C, veloarea anduranfel_urmare a unei comenzi software sctise de fajunge insé la 10x10° cicuri in concitile scade cu cel putin un ordin de misime. utiizato). Flagul de eroare WRERR esto nel oper la temperatura ambiantéi de Spre deosebire de memoria SRAM, _setat de fiecare data cénd are loo un reset ‘al microcontraleruu in im- BIRTES] pu operat de scree & PREEIEN memoricl EEPROM (ox. torn prin Master CLeaR, reset normal ca urmare & Eon acfuni "céinelul de pazat on WOT, daci acesta este activ’ sau reset datorits seéderil tensiunii de all- ‘mentare sub valoarea de 4V dacd Brow Out Detect a fost activat). Testarea acestul fag permite rein scrierea adresei respective cu data pierduté in proce- sul de resetare. De omarat cf att continutul regstrului EAD, cats al regstruul EEDATA raman sete aa reschimbate dupé reset PIET Bitul WREN trebuie men- finut In stare logicd 0 tot timpul execute! progr ‘mului, cu exceptia momen- tulul cand se doreste moditicarea _confinutului rmemoriel EEPROM. Dupa Iniierea—severi—Tn E 4 ve “= a EEPPON, reste 75h_| CCPRIL_| 95h 15h, 95h. bapa bi oc cerry Je | CER fe Ligh 1h ‘Screrea accident nme 17h_| CCPICON [97h Th. 07h (EE one EPROM bs snore etic [Mest Nese fs ee tat 196h, tarea_ microoontroleruul news aan, Sen_ | SERS teh jeer ‘este imposibila datorité Tan ROREG | Ah_| EEDATA_| 11h 9Ah bitului WREN care este 78h. ‘9h_| _EEADR | (16h “19Bh resetat si dato tempori- ich. ‘ech_| EECONT_[_11Ch 9Ch) zalorul PWRT cu rata “Dh ‘90h_|_EECON2_|_110h 20h tpicd de 72ms care af- Eh Eh. Ten 19h teapla “domole regimu- [en[-ewcon [ern VRCON [7h “Fh. or rani la pore. Gere uenvaust 20:eae. er eee EEPROM cuprinse inte acresa 0 si 8. Bele we Taha taht Instrutunea eeprom put poate inscrie memoria eeprom cu alte valor rezutate din executia programulul principal in ‘momentul ruldri programulul. Odata escheat intent compilat si inscris acest progam in Gases microcontroler, utiizénd un software seg prc ce Menon pentru programator care afiseazé cont fetean Seater moet nutul memoriei EEPROM (de_exemplu oy IcProg, figura 44), putem observa corect- ef icon ae eteiat eet tudinea inscretit prin simpla inspectare a er Se ad? ferestrel EEPROM, dupii ce in prealabil a = fost citt comtinutul memoriei de date (=! ocean spc oe We My Dye at) imple al memorei program). Condiia ca ‘one ss nen teat datele agate 8 nu fie nule, este alee, S dezactvarea protect ia clire a memorii Setarvitt & ate aD de date din regisrul de configurae, btu eames irene CPD (adresa 2007h, accesibil doar in Sst tapan apes 24 Lepeee dhe tint procesul de programare). Pinto facitate particular compiiatoruul se poate obtine Un efect asemanatr in alt mod, Instruiunea pragma ecdata ofec- tweaz aoeeasi operate a si suecesiunes {e instuctiuni prezentate anterior, doar © © face In momentul com rand la adrese consecutive crescitoare valoarea caracterelor ASCII din si. Siul Po poate se termine optional cu un caracter sees ate seca cette cet“ ar Tareas SceeERRC Rac a pune in evident stargitul unui bloe memo FRegistrul ECON? are doar rolul de Procedure care realizeazi seovenla rat. Ullizarea succesiva a. instructuni ‘executantal’secvental magice" Microchip, directa de programare (eeprom put), pragma eedata memoreaza de la ulima Intimp ce EEDATA si EEADR sunt registri_respectv secventa de cre (eeprom_get) adres Iberdl a eeprom-ului rémmasé in ‘Standard de 8 biti avand funclia pe care sunt prezentat in continuare, find urma apelért inetructunitanterioare. De donumira lor 0 dezvaluie, explicate prin comentarile anexate, ‘exemplu insructiunea: in Jal exista col putin doud modu _Pentrumemorarea unel seevenje ASC pragna eedata "2 dstinte de a inscrie memoria EEPROM (ca cea transmis prin iterfata sovalé In "4" ; linia 2 intercaata ca lini de program in exemplul ora oe rote BB dupa linia 1, va avaa ca ofect memo- Caner ratea succesiunii ASCII 2008" de la ‘adresa 10, zona de memorie EEPROM cu adresele 0-8 continand deja secventa culinformato: ‘exemplulprezentat episodul trecut), pro- *ConexClub’. Pentru putea vedea efectul ‘prin secventa directé de programare; gramul ce trebule realizat este foarte acestel instructuni nu este suficientd * prin instructiuni ascunse ale compla- simp. rularea programului pe un simulator (de ‘oruli (pragma eedata), Sunt utiizate locatila de memorie exemplu MPLAB, obtenabil gratuit de pe site-ul Microchip), ci este _necesara importarea file hexagesimale rezuitate dupa compiiare in simulator (sau in software-ul de programator, figura 44), rat de vzualzarea ferestel EEPROM, \Motivul so datoreazii moment inserir memoriel, acesta are loc la faza de rogramare a microcontrolerului, infor rmatia find continuté doar in fla hexage- simalé rezuttata tn urma compilri ities zonei de memorie alocate textulu poate f facut la fel de simp, Fereastra EEPROM a software-ul IC-PROG in urma cil memeriel EEPROM, dup ‘ularea programului 2b. BBD eee ncusr ne acc.‘Bete foiese meee gw. ec (DREN) (cram a ur cur pop RBG/RB7 (aul decat cel uttzat ca ‘motor i Pentru microcontrole). De obicel acest enet eso tree Cuart se_utlizeaz pentru realizarea & precisé a intérierior in timp real (cel mai frecvent S2768H2, dar utiizarea unui alt : cuart mutplu de 2° nu este excius’) sciatorl find activ prin comanda biti bancul 0, adresa TIOSCEN (Tmrt OSCilator ENable) din 40h (tabelu 18) registul TICON (Trt CONfiguration), ‘pre ceoseoire ae temponzeroru! FM! poate Tuncyona in doua regmun vaca se uuizeaza un osciator extern TWO tratat int-un episod anterior, TMA dstincte: independent (hreeventa maxima poate fi Introduce © faciitate remarcabila la = ca numardtor sineronizat cu tact 200kHz) tactul se poate aplic fe pe RET ‘ndeména. utlizatorului: existenta unui extem (nu este activ in modu SLEEP (TIOSCEN=on) sau pe RBS. registtu de 16 biji pentru realizarea deoarece crcuitulde sincronizare figura 45 (TIOSCEN=ol), Prescalerul cu_patru humans sau a nce. Si aceasin ese op posible conigurare (11, 1:2, 44, 18 pentru cé TMRT esto un tmor do 16 bat + ca numdrtor aso cat nim add odhare supimetarac 2, au (jupal pe ool rei utlzte de® BA (ose act ln modu SLEEP) 8) esto sre cu sera etc en bus de date @ bts 6 RB7 MUX eS mn TISYNCH ‘Struct jie a TRY TICKPS1:T1CKPSO Seen TwRics um) TMRL si TMRIH, Abi regs Mod do organzare al TWRY este osclatonl extem fle dn tact procesor pot fi cts i ci cel mal smpls in prezentt in gua 4. (esciatoru! infer deat v4) peroadacind TMI" ele opt Se. obsendexlstenla unui cout Incemertarea clr dol ogi TMRIL si (TMRION=0) dar cu precautiisupimen- suplimentar de oscilator (identio cu TMRIH se face fie sinoron cu tactul tare si in timpul deruiéri operatiel de oscllatorul LP intAlnit tnt-un episod fumizat de osclatoru extem prin comanda Incrementare, Registulde contol al TMA anterior), ce permite conectarea unui bitulul TISYNCH (Tmr1_ SYNCHron\ zallon) fle asineron cu tactl iter. (© poarté logicé comandatd de bitul TMRION valideazé sau nu trecerea Impulsutior spre cei doi regis. In mod ‘dentic cu TMRO, In momentul depiisii spatuiui de memorare —(tranaijia, TMRIH:TMRIL FFFF:> 0000) bitul TMRIIF devine 1 logic, urand 88 te resetat prin software de clitre utiizator pentru noua semnalizare. Succesiunea Increment btlor in numératorul de 16 bit si momentul de ralover (dep) esto prezentat detakat in tabelul 20. TMAIH gi TMRIL pot fi presetai cu valoarea donta de utlizator,inrementarea, vain loc de a valoarea respectva, numal ‘in momentul stati terporizatoruiul gi cu rata stabiita de valoarea prescaleru Privind tabelul 20, prescalerul poate fi Considerat un registtu de rang Imediat inferior registrului TMRL. Prescalerul este resetat (confinutul este adus la 0) la flecare Grecie weaeust ao Elsctiere In registul TMRIL sau TMAIH, (Cea mai complicata operatic este crea si serierea perechii TMRIHTMRIL cat timp MRI este porit (modulnumarétor asincron cu tact intem), deoarece pare posibiltatea dopasil In timpul ctl celor dou’ numaritoare de 8 bil. Fie TMRIH = 00001111, Deoarece citrea calor oi regis dureaza Tn ccazul cel mai favorabil dol tacth masina, dun’ clirea corectd a TMRIL, are loc depasirea de 8 biti si incrementarea lui TMRIH a cérui valoare tia duoe a o determinare incorecté a TMRIH si de aceea se utlizeaz’ un algorim de corecte: 1.80 cilegte TMAH; 2.se memoreaza valoarea TMRIH int-un registr temporar TMR1H_TEMP, 3.s0 cieste TMAL; 4.50 memoreaza valoarea TMRIL int-un registr temporar 5.se repetd citrea lui TMRIH si se ‘compara cu TMRIH_TEMP print-o soadere; 6.dacairezutatul sodderi este 0, crea a fost corect, daca nu, se repeta opera file 1-4 pnd la obtinerea rozultatull corect Penmu crepteres proven we ‘succes, algoritmul prezentat anterior ‘rebuia realzat in assembler gi nu prin instruct de complator care’ consuma tac suplimentari de procesor, itroducénd © Intarziere corespunzatoare Inte mo- rmentelereale de cire a TMAH respectiv ‘TMRIL. In exemplul vitor vom analiza un ‘exemplu practic de implementarea al unui Real Time Clock utizdnd TMA. @ Ceutimprina, tla componentior (ampasare) posibiltatea de asi ‘erica rapid modu in ‘care a infeles teoria realizar unui program. Pentru exempiticare prezentim in final un ‘exemplu de. program denumitsugestiv periment 1" precum si Imaginea aferents. Mai multe exemple de pro ‘grame “experiment x {atigare cire sau itere) ot fi objmute gratuk print-o. solictare la tehnic@conexelectro- fics0 (un filer doe cu forma hex a fsierelr, plus imagiri, usor de Parionatinfisiere hex ‘Separate, Intemet-ul oferd fa adresa— www.4.tpg, com.au/usersitalking/ Construction- Partt.himl un_-monta} = Exéstania_In bloc a tuturor functor (Grogramator, isplay'sunet, panou co- ‘mend sus stablizat) elimina posibi- Hiatea objineri de rezutate eronate si EX] wee svcusr 2004 Caonexcis sigur velicarea programall pe loc, ‘r& construrea montajlu final care de ‘multe or suporté repetate modificéi constructive; = Executia sub forma didactica ofera Tncepatorului Tn tehnica programas asemanator si mat ‘multe variant de program, Totusi punciele forte ale Construciei de YajA ramén_simpitatea, fiablitatea si siguranta in exploatare. Ate amanunte Se pot obtine de la autor prin & rmallla adresa: comraex@yahoo.com.MICROCHIP ‘Devaar Stone Programator Pic Kit 1 - USB Placd de dezvoltare pentru editare, programare $i testare aplicafl cu familia de uC Flash PIC cu 8 i 14 pin, inclusiv PIC12F629, PICI2F675, PICI6F630 si PICTGFE76. Pachetul include: ‘placa de dezvollare propriu-zie + CD-ROM, unde pot i descoperite gapte exemple pentru demonstrate scrise In asamblare 61 HI-TECH G, “Tips ‘and Tricks" pentru uC cu 8 pins Graruir + software MPLAB IDE pentru compilar, * complator C. HI-TECH PICC LITE C. manuel de utiizare(inclus si pe CD-ROM): *microcontroler Flash PIC12F675 ~ cablu adaptor USB. Nu necesita almentare external Resurse minime: + PC compatiil Inte! Pentium, 16MB RAM. 40MB liber pe HDD. CD-ROM, port USB disponibil. sistem operare Wing, NT 4.0, 2000 sau XP,Microcontrolere AVR (IX) Descriere si utilizare Leonard Lazar lazarieo@yahoo.com preteaza celmaibine incadrul une! exemplu 05s), dupa care se singe $i prezentii demonstrative este cea ramane sting un timp de asemenea {in numérultrecut al reviste! au fost de aprindere pulsatorie @ unui LED. specifcat (pentru simpiificare, sa Schema elecircd utlizata este data in consider pentru inceput tot valoarea de prezentate elementele de baza pentru fiqura 54. Ca functonare, dupa alimen- 0,68). Cilul aprindere! stinger continua {area cu tensiune electicd a montabiu, pnd la intreruperea tensiuni de alimen- A= cea mai simpia si care se LED-ul se aprinde un timp impus (spre ‘masurarea timpulul si contorizarea (numararea) unor evenimente externe, i Rt ‘anume structure de tip ceas! numarator ‘Schema electricd utilzata pentru comanda unul LED 4 ajutoru unl timer sau Timer! Counter, accentul find pus ‘mai mult pe partea tereticd. Ca 0 Ccontinuare,artcolul de fat ig propune o abordare aplicativa a problematic timor- lor, ettorl find indrumat pas cu pas ‘pre relizarea unor apical propri, prozentate in acest sens find sugestive. EB} wee vousr aioe Cenexnearer egistebor compari ale Tine OCRIAH 51 OCRIAL cx vote 62500 raat) latte, se St OCRIAN,RI6 ideieste Team keine coeta de acer a egitelo de cmpuate st OCRIAH, OCRIAL! ire, scan 1081 tare a montajull acti din punct de vedere hardware lucrurile sunt clare, etitorul putand identiica eu ugurinta elementele schemei T=ocRiA unde INT-TIMEK_|_COMP:; averperea de compara Tine rest Led arin sins ee Ri, lps erin imei wraore da itl PORTH exe ase ‘inp STINGE_LED [RPRINDE LED: in 16, PORTE scopes n R16 ei PORT op RU rel RIG de pe vt TIN Le: In PORTE copier 6 rogital PORTS ‘suc PORTH: Re fp RUG lc RIG de pe ind (circutu de autoreset, oscilatorl, etc), 8 re indreptim in continuare atentia spre partea software. Aptinderea LED-ulul un timp de 0,58 si stingerea acestuia pentru acelasi interval e timp conduce la ideea objneri unei temporizai de baza de 0,5s. SA vedem ‘cum se poate obtine acesat temporizare {2u ajutorul unui timer. Presupunem utlizdm timerul 1 al_ microcontroleul AT90S2313, configurat s& genereze Intreryperea de Timer de comparajie. Se reamintestefaptul c& aceasti intrerupere ‘pare In urma comparatiel si egal inte registele de numarare (TCNTH 1 TTCNTIL) 5 cole de comparatie (OCR1AH si OCRIAL) ale timer-uiul 1. Cum regjstele de numarare sunt inorementate la fecare ciclu masind al microcontrolerul rew=— sau la mull de 8, 64, 256 sau 1024 ai acestuia (in cazul utiliza: prescaler-lui asociat timer-uui), rezulté imedat rela {calcula temporizrior Testo tomporzarea dort (us); CRIA este valoarea continuté in registrele de comparatie OCRIAH+ +OCRIAL (maxim 65.535 = FFF); feuay €St6 frecventa de rezonan{a a Cristal de cuaet (M2); VAL_presc este valoarea presca- ler (1,8, 64, 256 sau 1024), Pentru realizarea unel temporizéri T ‘cunoscand frecventa de rezonanté a cfstalul si valoarea prescaler.ul este ‘suflcient 24 calculdm valoarea regitelor {de comparatle OCAYA. intucdt numai T si ouan Sunt cunoscute cu exacttate, se calculeaz’ valoarea regjstrelor OCRIA pentru valor diferte ale prescaler-uli, Evident, valor corecte sunt cele integi mal mici sau egale cu 65535 (valoarea maxima a unui registu de 16 bit). In tabelul 17 sunt date rezuitatele obtinute entry T=0,58 8 BMH. Pentru valotile 1 6 8 ale prescaleri, valorie obtinute pentru registrele de ‘comparatie OCRAH si OCRIAL sunt mai ‘mari de 65535, deci nu pot f utlizate pentru 0 temporizare de 0,5 in cazul unui ist de cuart de 8MiHz. Temporizarea de 0,5s poate fi obtinuté exact utlizand pentru prescaler valle 64 sau 256. Pentru 1024 valoarea registrelor de comparatie rezutati nu este intreag’. Mentionim totusi cd in cazul apical de fala de ‘aprindere pulsatorie. a unui LED (putin pretentioasé in ceea ce priveste temporzaie), poate futlizaté si aceasta valoare (evident trunchiaté sau rotunjt a un intreg, temporizarea obtinut fin: Tam nage {in oc de 0,5008)) Configurarea Timerului 1 va necesita line cin programul 1 ‘Schema electrics tliat pentru aprinderea pulsatorie ‘2 unui LED, ‘comandat prin Intermedia unul ustrbuton Gerecu wuesucust 200 EiUe Bi 0, 1 912 (01%) repeezinté valoareacomparaie OCRIAH si OCRIAL (a se acest; n caz contrar se d comanda de 6e incre a regisruki TOCRTB pentru vedea descierea regisului TCCRIB din aprindere a LED-uki (Programui 2). ‘a obne valoarea 64 pentru prescaer; bit numdrutecut al este. Inrucdt secvenia do mai sus so realizeazd int-un interval de timp de proximal ms, iar 0 Inrenupere de BUCLA IITA: Move, sr: GRRE Tine: epare a uninterva de 0.5, 9 pe Rep wvcta ma ‘Rintesor sett SE-step Ente EXOMPIY proba ce trebuo s@ fc program in a MCUCR, RIS comparativ aceasté diferent de timp. Exist dou sic Sea aera ei nienial move suscr rogram infin in cae se iese la aparia lunel interuperi si in care se revine la terminarea proceduri asociate inreruperi al patrulea setat (1) va conduce la Structura programului este foarte respective, fie se initiaza modul de fesetarea regisirelor de numarare ale simplé: la flecare intrerupere de Timer se functionare cu putere redus al Timerului 1 (TCNTIHSTCNTIL) in uma testeazit dact LED-ul este aprins, caz in microcontrolerulul, SLEEP. Cele doua Ccomparatiel si egaltdi cu registele de care se d& comanda de stingere pentru cazuri sunt prezentate In exemplul - aes ath ip nasatamn tan ie leceennty ace “SUEP: een re CP et or 5 eee ‘ORG SOS riper de Ter I Capa, ett ooueal Gearga alte ioe eat ‘ORG S04: farerypere de Tier 1. Compute: Exeoutia programutl este eluaté cu prima, ‘ORG SS: Tere Timer | Desire, eat panne Desens ae ma ‘SLEEP, dupa care se efectueazi un salt a ‘ORG S06: Freee de Taner 0 Dep, aia procedura asociaté intreruperi care a Po termina starea SLEEP, Se recomand ca {RG 57 Ines UART se ope, nein bololestepepgpreonngineeyriin' ‘ORG SH; Iauerpee UART (Regis dete go, newt tiunea SLEEP sé fe "nop" prin care nu se ms realizeaza nic. ‘ORG 80; lneryee UART (Traine compet), pestis Sami opeee™ acc {DRO SOA; leper companor asap, eats SuEEP - PoePC +1 i Instrucfunea ocupa un spatis de 2 ‘cteti in memoria program si executa ees cr +H12V), se obfine cu ajutorul ladelor montate in sere cu pinul 2 (GND), [GenexChio 1wue-Ausust 2008oe le es eo SeOvA, ‘Alimentareinterfon retea savin e300 eeeaer__mpee ene aE nm eden We ‘alla lectromagneticn Buton Buton yalia”” (buzzer) sau t35vee Dispunerea pinllor la capsulacircultulul LMSSS Se observé c& LISS este un timer LISS dublu spre mas (igure 2, perry dovs diode se mode la 24.28V, dact se joncleazs ECE errs ‘obtin aproximatv: 12V + 2x0,75V = 13,5V), _corespunzator cu infagurale transforma ‘Sursa LINIE SOV (sau 15V) {orullin plus, cu mic modified tensiunea ‘Aceasta valoare se objine prin redre- de inle poate fg de 15V. Atentie ined, la sarea (PRS) ¢i irae (CB) tensinii color valorea tensiuni de luoru @ condensatoa- _Blooul ae la baz jumatate din croutul ova infésurai inseriate (a nu se uita relor! Prezenta tensiunii de linle este LMS56. Acesta esto un banal imer S65, tn sap ce trebuie realzat la conectori sermnalzaté de LEDS - galben. vatants dublé. Sugestive sunt igure 4a, ACI si AC2). Bineinfeles ci valoarea 4b $e. tensiuni de contact a releului se poate 1WUE-AUGUST 2006 [GanexCl:Seanad Timer-ul UIA este configurat ca monostabil, cu iesire pe tranzisioul Q1. Elementele care determina timpul de actvare a monostabului sunt FZ, FB si (C8, Releaua de declansare (pentu pinul TRIG) este mai complex. Valorie ‘componentelor acesteia sunt calculate si Cabal imprimat asigure un impuls foarte scurt de clangare, indfarent de timpul oat este apisat butonul On (de deschidere a yall), Pe borna comund a contactelor de feleu se regaseste cca, 12V/1,5Amax. CContactele NC si NO sunt disponibile tn exterior (ca ies) si sunt protejate la ecHez.200° Desenul de amplasare a componentelor tensiun inverse de lodele D4 gl DS. ‘Actvarea releului (temporizari) este semnalizaté de dioda LED2, verde, ‘montata pe contactul NO al rele Coal see « eect Ee ee ay pole se SOUT) mse best ore eae aaa ea res buzzerului montat la conectorul J2. in ae eS eee oo eee ea papa et hal Haseena soil at aero mater er CS cea oe enee Sey Sec ere Blue (traseele si inscriptionarea compo- eee pas cca ara oe neat pecan ae ae ee ee Ser cece ere ar oon en anions oo aren eae Secon eee Esta pape on ee eee areca Se es a See mepencien fommvasin awn ore g ea eee Saeed Ceveiae Gerexchi uueausust 200sReleu de timp Timer-ul 4541 Mircea Zbarnia electrozet @xnet 0 Fleul de timp prezentat are la baz ccrcutintegrat CD4541, denumuit gene- tie de producator() “CMOS Progra: ‘mmabile Timer, Acesta opereazé ca dlvizor de treovents binar, cu 2". (€D4541 este un timer programabll al cru oscilator este contolat exter de 0 rotea FC (doud rezistoare si un Condensator) conectat la pin 1,2 3. In figura 1 se prezinté dispunerea pin la ccapsula DIP cu 14 pin, n figura 2 schema, wel cre] sl “Gy rome aster neser [3] vss] Diepunerea pinilor Ia capsulacircutulul ceDases (DIP 14) Interna logic’ (funcional), far tn figura 3 ‘madul de conectare a rele! R-C la pin specticat! mal sus $i schema oscatoru CCrcuitul mai dispune, ca funefi, de un cireut de reset automat la conectarea, alimentaci g de un control logic alias (20 poate selecta, de la pinul 9, lsire pe unul Gin nivelelelogice Q sau /Q,pinul 8). Numaratorul timer-ului poate fi inere- ‘mentat pe ecare front crescator al semna- Bi) eeenvcusrae imexcus Releele de timp (temporizatoarele programablle cu lsir pe releu) sunt aparate cu utilizar! multiple tn industries aplicapl domestice, de la comanda fluminatull, ‘execufla nul proces complex intro line de fabricatie, lulu de c5as si poate fi renitalizat (reset) brint-un sernnal logic aplicat la pinul 6 = ‘Master Resa legirea Q (sau /Q) reprezinta in tmp valoarea binaré aul 8, 10, 13 sau 16, con- form rivelelor logic selecatelapni A s!B (13, respect 12). Sugestiv este tabol 1. Timer-ul poate opera in doud modur ‘stabil sau monostabil Modul de iver se selecteazd de a pin 10, [v0 denumit MODE, ate ae * Dacd MODE este 1 loi, iesiea Fa este de. tp stabil (luncjonare continu), reventa do osclaie find fine egald cu fecvena osclatou fa] wooe dizatd cu 2%, factor do umplere [BJamserecr 50%: + Dac MODE est sett pe 0 logic, co) carne Jesirea Q functioneaza ca monostabil (Gupd ce MASTER RESET - pinul 6 este seat), timpul find de 2 ‘Se impune © observatie, Timpul do actvare al esi se poate alusta fin acd rejeaua PLC se modified ca valoare, respectv daca rezistoul R ‘montat la pinul 1 (RTC tn figure + $13) este varabl ‘Temporizarea este inijatd setand pinul 5 - AUTO RESET - pe 0 logic si imediat dupa alimentarea cu tensiune a circuit acd pinul § este seta pe 1 log circu ‘ulpentry AUTO RESET este dezactvat, iar temporizarea nu se actveaza decd dup ce un puis poztv este aplcat pe pinul 6 = MASTER RESET - si apoi revine la zero, [AUTO RESET: consuma mula pute ‘90 recomancd 88 nu fe utzat in epic Unde consumul do energie eecticdtrebuie rinimizat (apatite low-power. Pentru @ se reaiza corect funcja de autoreset i iniializare (alimentae),ton- slunea de almentare trebuie 88 fe mai mare do 5 Frocventa de osc se poate deter rina ote formule 121123 Pre * Gre) respecting condita Fly = Rye Ince privese funchle enumerate mai sus, sugostiv este tabu 2. Valodle maxime do ue ale rcutiui CcDas4t sunt “ensiune de alimentare:-05.20Voe (mle surat fat de Vs, pinul 7); *tensiune maxima apicata pe tt pin de comanda-05..Véde0 5; + curent maxi consump intr 40m; * putee maxima dspaté pe ranzistorl de ies inom (este Q) 100riW. Dup cum se remarcé mai sus, (0D454% admito pe inal nivelri mar do tensiune (pan la 20V), coea cet recomandé la diverse apical industrial So mai speciicd cf temperatura de lucy se poate situa Into -85 si 125 do «ade Celsius. Se recomanda o tensiune minima de alimentare de 3V, valoarea tic (uzual find de 18V. in figura 4 se prezins aplcaia tics recomandaté de producitor (in foe de catalog).° 0 13 8193 0 4 10 1024. 1 oO 8 256 1 1 16 65536 In figua este prezertaté o schema de aplcatie crecti a cicuitului CD4541 in care sunt utlizate majortatea funcfilor acest circu Pinul 10 (AUTO RESET) este conectat la mass, iar temporizarea poate fi declan. 218 in doud modu * prin conectarea pinulul ST la GND, caz tn bin Schema toe funcional a circu CO4ses ‘care aceasta incepe la conectarea tensiuni de aimentare(rnializare} * fie prin montarea_unui comutator ‘normal Inchis la pinul ST (fa de masa), caz in care temporizarea se declangeazé in momentul reinchidert contactului (dupa deschiderea sa, janfoles!). Acest contact poate proveni de la un comutator, contact de feleu, etc. ot pe schema se remarci modaltatea de realizare a reele! RC de oscil. Un semireglabi permite ajustarea tplior de regal (temporizarea In mod monostabi, frecventa de osciae in mod astabil). Cu valorie din schema si seténd corespun- Alor bin lumpeti AG si B-G (pin A s 8) se aproximativ tipi in abelul 3 Modiicind valoarea condensatoruul la 220nF sau 470nF se obtin valori mai mic Pentru temporizare, la jumatate sau Tespectv, cu 75% mal mici decit cole Prezentate In taboll 3 (conform relat de ‘calcul pentru “f* prezentat& mai sus). Nu Risa AG postr mal putin adevirat este faptul cl se pot ‘cilator.Cirultul, ‘bine temporizast de orcinul orelor dacs se creste valoarea rezistoarelor si a ‘cilator (schema log) ‘condensatoruii ‘Un monta) asemandtor, cu tomporiza intern ‘care merg pain la 10h, a fost realzat de ‘Conex Electronic sub forma de kit, ood de circuit CNK122, Fala de CNX122, montajul propus oferé Tere t [ororeetenr | asonectomee « [owerenrectemea [ware aca = |evcenes ooo Grecis wencsron Elposibitatea de a comuta cu ajtorul jumperul Q-G, nivel ogi al isii, din Jn /Q, Este disponibil si jumperul de selectare mod de lucru, MO-G, de la astabl (inchs) la monostabil(deschi). ‘Aplicatie tipios (ecomandati de producétor) 12V; 6A / 250V / NLU ND; optic stil de iesire; '50 x 20mm. Ik PP fe! *| ee {2 releulu de timp Toons 41..10min lesirea @ (pin 8) comand in baza un trarzistornpn, tp BCS47, ce are ca sarin Ln releu ce alspune de contacte NO NC, ‘de 10A. lesirea se face pe un conactor terminal bloc cu 3 cai Pentru semnalzarea temporizri (leu ‘anciansa este montat un LED rosu ‘Comanda (ST), alimentarea VDD (12) si masa (GND) sunt disponibile laun conector tip pin heed cu tre terminale. Cabiajul_montajulul si desenul de ‘amplasare a componentalor sunt prezer tate la scara 1:1 In figule 6 si 7. Bd) wecnicusra mec ‘Cablajt rele de timp Desenut amplasare pentru cablajl in figureiCeas / Termometru| era BBL DAC) ee Pee ee ens etre ent emer Termometru/Higrometru Wireless| = IN/OUT] i c ceo 3.190.000 lei Tes ARR ‘Receptorul comunied cu trl senzod de temperatur/umiditate, pe Cae ‘reoventa de 433iHz. Raza de comunicare este de maximum 30m. Pe co oa bots dE nents 1. Receptor Se ee + domera de temperatura sist -50°C..470°C (58°F. 156°F), Sate tip AAA (neincuse), * domensltemperatrior de fancjonare:-5°C..480°C (23°F. +122°F) {omen se umidtate ott penta funciona: 25%, .90%%, ‘rezoute:0,°C (04°F), ‘ slmertars 21, SV bala alline tp AA (meincuse); nace 10459 ‘imensuni 7x1 07%26e" B. Senzor tormothigro cu omititor domenil de temperatura aga. -50°O. 470°C (58°F__+158°F): domeniltempeaturior de funciona: “20°C. 480°C (4°F_+140°F) domenil de umidtae ova pentru funcionare: 25%. 90%, eter rezouite:0,1°C (01°F) aes + almertare: 21 SV ater aleainetip AAA (neincuse) Riche masa’ 63.59. ener *dimensun’ $2160:20mm peel Hentiune on Pace de aza conte emt (1 Bu) + receptor 1b). |Termometru/Higrometru] IN/OUT) ae) gran Pee cee oe ean Lu.‘ee s ie) Anemometru Masurarea vitezei vantului By wecaucusrae ne. meteo, anemometrul este echipa- mentul pentru mésurarea vitezei vvntul. Schema electicé este simpli, prezenténdu-se sub forma unei intrfole Pentru PC, comunicala realzéndu-se pe din aces! port. Mai greu de realizat este partea mecanicé, dar parcugénd randurle de ‘ai jos, totul va pérea simplu! Practc, semisferele din figura sunt jumstati de ‘ming! de ping-pong, iar baza este reaizatt din dowd tuburi din plastic, asa cum recomanda sursa (Interfeces PC, autor David Rey) tabu de plastic recuperate de la medicamentel Traductorul este un ‘optocuplor ou fants, cunocoutcltoior de la rubrica de “Concurs' in luna decemirie 2003, artes fix a constructiel mecanice este un simplu tub utizat pentru ambalarea medicamentslor, lungimea sa eprezentind important, ins& diametrul trebuie fle de minim SOmm. La baza acestua se va monta un rulment cu bile. Partea mobili este realizat cint-un tub de acelasi gabart, dar cu o lungime mult mai Imied, racomandat 20mm, Pa acest al dollea tub se vor monta 3. semistere ‘btinute din ming de ping-pong sustinute E lament indispensabil Intro stato i) ef Tit oa i mento it ae ‘Tradctorul mecanie de vintprin surubur, vezi foto, dlspuse la 120°. 0 Viteza de rotate a ansamblului - semis- tig fletata do 3mm cametru traverseazé_fere -tub superior ti - este proportional, cele dou tubur, ce aula capete ruimenfi cu vteza vantului, conform relate: cubile. Pe aceasta se monteazi o até tia V=Rx|o] care 58 traverseze fanta optocuploruui, unde este distanta ntre axul (ta) de Schema electric intertetel PC ‘montat pe peretaletubuiui de inalime mal ‘mare, De la optocuplor vor pleca practic 3 fire la interfata pentru PC. THTERFACES PC Interfata PC, vedere dinspre fata ‘chipats cu componente plor cu fanta, cu isi pe (foto}ranzistor, Interata se conecteazé lala portul COM, Programul pentru PC este denumit “anemo.exe", este scris in Delphi 4 si poate fi transterat de pe site-ul wim. electroniquepratique.com, paginile ded cate revstel Interfaces PC, nr. 8. Pagina de web a autorului de unde mai poate f lovotreat program (iorle eure, vata bila si pentru sofurle de la cartela cu 3 relee! trace) este http://www ADElectro- ‘nique.com. in plus, vst a cispozie si ‘email: tennic@conexelectronco. in fe- reastra programului se spectic’ lungimea tel care traverseaza fanta optocupiori Ifereastra Rayon). @ rotate si centr fantel optocuplorlu (in im), ia fo] wieza do rotatia unghivlar ‘exptimatl in rads. coneluzie, este suficient a se maura. viteza unghiularé de rotate, R find constant, Restul este realizat de intefaté side programul pentru PC. Interfafa pentru PC este simp si nu ecesiti multe comentari. Un opera tional tip 741, almentat direct din portal paaralel cu +/-10V (cemnale RS 292), Iucreazi oa un ‘comparator, al carut pprag este deter- ‘minat de poztiacur- Von : pee test efesirer fos 1 coment Pts legire se. objin im- pulsur de tensiune cu freevents varlar bila, functie de vte- za vty Se poa- te uiliza practic cam ofce tip de optocu a) rec Core sce can ablu TV lectro Sos. Pantelimon38 Vo Bucuresti, sector 2 Tel.: 253 2543 Brecin weaeusr 01previziuni meteo Statie meteo Timp, data, temperatura, presiune atmosferica ‘i numérl 278 al reviste! Electronique comanda 3 prize In aceasti norma. Pratique este prezentaté 0 aplcatie Utilzarea comunicatel In norma X10 este eosebité, state meteo, ce poate fi optional. deosebit de ul pentru utlizator din zone Pe un display grafic de 128 x64 puncte, ‘cu vreme capricioasa sau pentru fermier, se afigeazé temperatur,presiune almos- Si aceasta, pentru c8, pe lng valorie feria, timp si dat. afsate pent temperatura sau presiune _Aplicalla este pretentioas’, neces _atmosfericd, un microcontolerproceseazi componente ceva mei scumpe, ea nefind ‘caste date afgoazt oprevigiune meteo! —recomandaté incepatorior. ‘in plus, echipaté cu un modul emiitor pe -—~Previgiunea meteo este realizata ca -433MHz, ea comuni rezuitatele innorma _urmare @ masuréior (regulate) efectuato X10 (prin curenti purtétor, In reteaua de pentru variatia presiunil atmasfrice. De prize 220Vca). Este capabilé de a aceea, sajia meteo prezentaté poate face ‘Cod____Tip Pret (il) 1285 «PCF 583 110.000 18707 PICI6877 -20/P 390.000 eos ACN 0.000 feo Lien 3000 noe Unrans 3000 {2787 Nedulemasor «00000 awees conex w (Aaccrome BB) ere sucusraine taoi © previciune exact dup cfteva ore bune PCFA5A3, produs de Philips. Eldispune de Pentru a pilota prize in norma X10 de functionare, la inceput alisarea 0 baterle de back-up pentru alimertare (optional) este utiizat un modul AUREL previziunii find eronaté. Masurarea (3V) si de 0 baza de timp cu quartz de pentru 493,92MHz. Modul cum sunt presiunii se realizeaza cu ajutorul 32,768kH2, pilotale aceste prize se poate programa din ‘senzorulul de presiune MPX2100AP Pentru masurarea temperaturi se butoanele stati si urmarind co se alseaz Produs de Motorola. Exist o intreagi ulizaeaz& circuit specalizat dela Dallas, pe aisplay (vez fotografi. Wu gama de senzor din seria MPX (diverse DS1821, similar cu 18S20 prezentat in In fotogal se pot uma verse funct, omen de masur) ce pot procure pe urma cu un an in revit, El ofr valoarea_pite cae reglarea ore, dae si cabrarea baz de comand dela Conex Electronic. temperaturi pe 8 bi in gama -55..125 senzorulii de presiune. Toate aceste Untatea de masura considerata pent grade Celsius. Comunicarea se face po un funetii sunt aoesile de la osle S pushy presiunea tmosterca (in Franja, sursa bus do 1 ft, {Wie lar legitua inive butoane de pe panou frontal aricoluiui este Pascal (mutipul hPa), 0 mont ssenzornutebuie 8 depaseascd Programmi cae tebuienscris In uO presiune de 1013hPa = 760mmHg find 30m, Pe depay se poate uri evoluia este denumit meteoshex, iar ce e ebuie considerata ca prevzine pentru "veme temperatuiinutimele 2th (veziftogrfi).scris in memoria I2C se numeste varia. Revenind Ia mésurarea presiunii graph.hex. Programele pot ftransfrate Schema electicd competé aplcatel atmesterice, senzorul MPX.furizeazi ode la adresa de Inemet www.cectro- este prezentata in figura 1. La baza informatie analogica sub forma de niquepratique.com, anul 2003, numarul montajului 82 alld un microcontroler tensiune, 0 variate de 0,22V corespun- 278 PICI6FG77,pibta de un cuaré de 20MHz. znd © variate de presiune de 1hPa. Cieitl care aut a agaea ore exacte Valoarea tersisni tunizate ose mao, TT fi care consti 0 baza de timp pentru prelvrarea find usar, ea reazéndu-se up asamblarea corecth i dupa Uumarrea presiunii stmosterice este cu ampifcatoae operationale almentare 8 va auzi un bip, far dupa © Gerexciir wueavcust 2004 EZOath 4 PILE LITHIUM © sTATION METEO x10 AFFICHEUR STATION METEO X10 @ i ° sourta temporizare (necesaré pentru a comuta toate prizele X10 off) stata afigeazd ecranul principal (foto tu). ln Bi) ee avovsroene nec: GE.PEP0303 ‘acest moment previziunea meteo este corecté abia dup’ 16 ore, necesare a preluora informatile despre variatile presiuniatmosterice. Pentru a avea acces la ecranul Fglage se actioneaza butonul BPS, ‘Apol intrarea in acest mod se realizeazA efectiv prin apisarea butonulul central BP2, incrementarea sau decrementarea realizandu-se marind sagetile care sunt tigate pe fecran. Calbrarea presiunit se face ddup_un etalon, ea dopinzand de reglunea unde va afl. Iformata se poate cbtine de la un sori (state) mateo. Realizarea_nu pune probleme doosetite. Trebuie acordata atentie la manevrarea_componentelor, in be = special la display-ul LCD gratic. Contrastul sau se ajusteazé din \VARI. Sunt dova cabla suprapuse, placa de baza gi cea a display, ‘conexlunea inte ee realizandu'se cu tun conector tip in head. Cele dou arf de cablal se separ. prin distantoare din plastic. Senzorul DS1821 se conecteaza cu ajutorul Uni cablu cu jack stereo; cablul trobule si fe ecranat, pentru o bund preci. Se va utliza un buzzer piezo ‘miniatura. Modulul AUREL are codtul ‘TXSAWA33_ (vezi Conex Club 12/2002,Pe scurt.. Detector de furtuna! cu cateva zeci de minute! ‘Montajul are ca punct de plecare: propietatle unei furtuni sau @ unel averse Ue ploale, sua ue Bescarcarl lectrice, de a produce in alaré de rmigcarea maselor de aer si oscleti lectromagnetioe, ‘Antena: bobind cu 220 de spire (CuEm 0.4mm, pe un cad (patra) ca latura de 85cm, in paralel cu un Condensator de 220nF. Freeventé de ‘cord 4,.5kH2. Conectare la montal prin cablu tora. La lesa montajuiui so conecteazit un apiiicator audio de JF cu auzor sau cu LED, pentru semnalizare acustica ° Fests GenexCi ue aucust 2004—O—————— 1 KeonexCluio Afisa vinzari@conexelectronic.10 rons Senzori presiune Redactor coordonator Croif Valentin Constantin ‘edacte@conerclub 10 Consultant stintific Notocel-Dragos Codeanu Tnorocadtiecep pub 10 Redactori George Pintle Lucian Bercian Tucian bercian@conexelectronic ro Siviu Gutu Tehnic@conexelectronicr0 Cristian Georgescu ‘proectaretaconeweectronic ro Colaboratori Stefan Laurentio stefan_|_2003@yaho0 com Vasile Surducan ¥asie@30 timc) ro Sandy Dons comvaex®yahoo com Setban Naku ‘lectronica@vaxline ro Tehnoredactare Pmt $i prezentare gratis Claudia Sandu ‘claudia@conerelectronic10 Ce en eee re Tipar MEGApress Adresa: Bd. Metalurgei 32-44, sector 4 Bucurest ‘el: (+40-21) 451,08.10; 461.0808 Fax (440-21) 461,08.09; 461.0819 UE ALOUST20M Gene rafice 7 Editor g S.C. Conex Electronic SLL Jaoies571991 Director Constantin Mialache FE apr Gilda Stefan rn a ane eae ecretarit@conexelectroncr0 Pree Srey ‘Abonamente ceo Cera neeey Simona Enache Car) ae fotogralie de PeeCeasuri : electronice Tih Ca ea Dl a So) re T CHICAGO |__| Td CG Gd DTA Col a AL) LONDON iT DG ae Gy Dl) a | Ce Laid Dae Secon ud electronic

You might also like

• Conex Club Nr.81 (Iul.& Aug.2006 Ultimul NR.)

  

  Document68 pages

  Conex Club Nr.81 (Iul.& Aug.2006 Ultimul NR.)

  androidtester

  100% (3)
• Conex Club nr.47,48 (Iul. - Aug.2003) PDF

  

  Document68 pages

  Conex Club nr.47,48 (Iul. - Aug.2003) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.11 (Iul.2000) PDF

  

  Document36 pages

  Conex Club nr.11 (Iul.2000) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Conex Club nr.35,36 (Iul. - Aug.2002) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.35,36 (Iul. - Aug.2002) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.70 (Iul. - Aug.2005) PDF

  

  Document68 pages

  Conex Club nr.70 (Iul. - Aug.2005) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club Nr.80 (Iun.2006)

  

  Document52 pages

  Conex Club Nr.80 (Iun.2006)

  androidtester

  No ratings yet
• Conex Club nr.23,24 (Iul. - Aug.2001) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.23,24 (Iul. - Aug.2001) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• TA1000PS - Sursa de Alimentare Cu Softstart Si Protectii Pentru Amplificatoare Audio PDF

  

  Document10 pages

  TA1000PS - Sursa de Alimentare Cu Softstart Si Protectii Pentru Amplificatoare Audio PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Tiristoru

  

  Document1 page

  Tiristoru

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Stabilizatoare de Tensiune - Docbff07

  

  Document3 pages

  Stabilizatoare de Tensiune - Docbff07

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• WWW - Referat.ro-Organe de Masini Pentru Miscarea de Rotatie

  

  Document13 pages

  WWW - Referat.ro-Organe de Masini Pentru Miscarea de Rotatie

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Serviciile Masinilor Electrice Conform STAS PDF

  

  Document2 pages

  Serviciile Masinilor Electrice Conform STAS PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Tiristorul PDF

  

  Document3 pages

  Tiristorul PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• RPST 02 Fisa Tehnica PDF

  

  Document2 pages

  RPST 02 Fisa Tehnica PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Sursa 0-30v

  

  Document2 pages

  Sursa 0-30v

  florinescu61

  No ratings yet
• Automate Programabile

  

  Document34 pages

  Automate Programabile

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Reglementari Tehnice Gradul I

  

  Document18 pages

  Reglementari Tehnice Gradul I

  Vintan Ioan

  No ratings yet
• Lab PLC

  

  Document27 pages

  Lab PLC

  Luci Lazar

  No ratings yet
• Automate Programabile

  

  Document8 pages

  Automate Programabile

  Maria Itu

  No ratings yet
• Reglementari Tehnice Gradul I

  

  Document18 pages

  Reglementari Tehnice Gradul I

  Vintan Ioan

  No ratings yet
• Lista Placi

  

  Document4 pages

  Lista Placi

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Electricieni Tematica 2013

  

  Document3 pages

  Electricieni Tematica 2013

  Nicholas Valdez

  No ratings yet
• Automate Programabile

  

  Document108 pages

  Automate Programabile

  Adrian Adriann

  80% (5)
• Electrotehnica, Masini Si Retele Electrice

  

  Document27 pages

  Electrotehnica, Masini Si Retele Electrice

  pascutiberiu

  No ratings yet
• Referat 3 Osii Si Arbori PDF

  

  Document4 pages

  Referat 3 Osii Si Arbori PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Pornirea Și Inversarea Sensului de Rotație A Motorului Asincron Trifazat Cu Rotorul in Scurtcircuit

  

  Document35 pages

  Pornirea Și Inversarea Sensului de Rotație A Motorului Asincron Trifazat Cu Rotorul in Scurtcircuit

  picimici

  100% (3)
• Automate Programabile

  

  Document12 pages

  Automate Programabile

  electrotehnica

  No ratings yet
• Referat 3 Osii Si Arbori

  

  Document5 pages

  Referat 3 Osii Si Arbori

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet

Footer menu

Back to top

About

• About Scribd
• Everand: Ebooks & Audiobooks
• SlideShare
• Press
• Join our team!
• Contact us
• Invite friends
• Scribd for enterprise

Support

• Help / FAQ
• Accessibility
• Purchase help
• AdChoices

Legal

• Terms
• Privacy
• Copyright
• Do not sell or share my personal information

Social

• Instagram Instagram
• Twitter Twitter
• Facebook Facebook
• Pinterest Pinterest

Get our free apps

About

• About Scribd
• Everand: Ebooks & Audiobooks
• SlideShare
• Press
• Join our team!
• Contact us
• Invite friends
• Scribd for enterprise

Legal

• Terms
• Privacy
• Copyright
• Do not sell or share my personal information

Support

• Help / FAQ
• Accessibility
• Purchase help
• AdChoices

Social

• Instagram Instagram
• Twitter Twitter
• Facebook Facebook
• Pinterest Pinterest

Get our free apps

• Documents

Language:

English

close menu

• English(selected)
• Español
• Português
• Deutsch
• Français
• Русский
• Italiano
• Română
• Bahasa Indonesia

Learn more

Copyright © 2024 Scribd Inc.

Language:

English

close menu

• English(selected)
• Español
• Português
• Deutsch
• Français
• Русский
• Italiano
• Română
• Bahasa Indonesia

Learn more

Copyright © 2024 Scribd Inc.