Buran ise ae rae 7 dy va A ~~BUNGARD CCD/2 Masina de gurit in coordonate - CNC Accasta maging serves la gturren 9 tezarea Croutelor mprimate 9 preselr de alumni, Magina este complet echipat gi ugor de uizat Ea cuprnde untates mecarica, au cu 0 frecventé mare de rcsie, unsten de Control un sistem de aeprare cu vacuum a sofware pentru ‘ure sitrezare, BUNGARD CCD Magina de gaurit in coordonate - CNC Magina Bungard CCOMTC-ATC eee 0 masina de ‘glurt do nat caltte contolta de calculator (Computer Controled Dring) cu echimbarea manuala (Manual Too! (Change - TC) sau cu schimbarea automata (Automatic Teo! Change- ATC) a burghisler Ea proceseazs diect date de gaurre In format Excellon 1 Sied&Meyer eau flere HPIGL pentru producia de circute iprmate (gure, tezare, gravar) si trezarertare in plastic luminy au alts tpur de panouri metace, Acale sunt acionate de cre motoare pas cu pas gi curele de precizi. Pacul ate ds {mi preci de stmt Vteza maxim ‘ste mai mare de GOmmis, Untatea de Pent aaciona axle cu Si pas. Acesta are un contol acti acura deplasi ga ‘teat de patrundere pe axa Z. Magina depune g de un Tmiator de edancime Magina ese echipst cu un xcmotor de 1500 gi 60 000 ‘pm Schimoareaburgheiorcatace corsautomat ‘Masammasing are un ratureguat de gun pentru fare ciroulelor.Circutee pot kate pe masa magi In oiginea ‘Saft est rat mpreund cu magina poate rut pe tun calculator PC standard. El citost dec igire de gure Informat Excelons SiebEMeyor sau Tglere HPIGL. Una in ‘plunie eft esta RoutoPro 2005 Windows Ox..XP lar cea {ea Gouin ete programuleoCAM, un program de care avai rvoie peiru converizea fer Gerber Inn de Iola} pontratrezare posi. Ele pot fixate cu pin pentu a Caractrletiet specie: Untatea mocanicd: construc rig gi peta cu greutate pentru postonarelaviteza ‘fas cusstom universal de txare cucleme pin ‘Ax demareviteza cumansing do 8", 140: {Sone coniel_al viezel uid eI 90 000 la ‘0 000rtatmin, ‘Opti rapida @ burghiull (1s) cu tranare gl contol lectonical ness 35 de mare putere pe axa Z peru ie frezare si regiare corectt a * Schimbare automata a. burghislor simutan peru 15+1 panda 99 urge pe rare; * Detector de oprrea gaui ‘Celmal mieshamet: 02 mm “Dispoativ de imaare aacincimide trezare gravare 8 upratfeior ov aspertai + Untate de contol autonoms (rack de 49") conectala ta un calculate PC stances cupor seria sau USB «Diver entruExcalon, Seb&Meior eau HPIL: *Tofiparamet masns cunt contol ee pot configu *Pasulmasin: Imi (=0.0254 mm), precla1pas *Vitezamaxima pe axa Sms (-5,6 mi) *teza de gaurie 5 gaur/s=18.000 gaurora), Pachetulde ivrare *Untatemecenies untae de conto, abit * Softwarede gure srutare: * Aemotor de mare racverta (max. 60.000 pm) * aspator de 500-13000 ‘heseetamax 4 ore deineture. BUNGARD CCD + CcD/2 Aontare: 204 50. 0 25 «amet ‘imenslunt(mecanie) CO (time xtungmex nae) ‘Dimensluni maxi le meee 32544053 35mm Greate: aprox 35 Dimenslun (mecanice) COD (trex ng x nine) ‘imenslun maine le masa: 260s 925 Sn ‘Grutate srox 2, pin sponte ‘ela depeioi CaM sc a retzae zai, Iman camera depen deste peaturare ‘amis comprar [Mr Store mani abu [ATG=Senmbare automat aba Pentru informapi suplimentare va invitim €8 v8 adresa la luclan.bercian @conexelectronic.r0Editorial ‘Aminti din storia radioului Target 3001! Continuarea prezentirt modurior de lucru cu Target 3001! Dezvoltarea unui echipament de monitorizare a temperatur In procesele tehnologice (Vil) Princip teorectice si practice privind achiziba i prelucrarea semnalelor electrice mésurate, Emititor de date si semnal audio ie Realizarea unui sistem Tx/Fx audi. utiizdnd lun modul dedicat pentru transmisia de date, respectv XTF-494(L), produs de AUREL. Inregistrator de voce Kit reaizat de Conex Electronic. ce utlizeaza procesorul vocal 'SD1416 (sau !SD2560/ (802575 /1S02590 /1S026120 /1SD1420). pentru Inregistrarea analogica a semnalelor vocale, ‘Aplicati ale regulatoarelor Simple Switchers - LM257x Aspecte practice de care trebule tut conta reaizarea nei surse In comutape cu aceastt ‘gam de cicutte integrate. Explicati Insofite de tn exemplu: sursi Tn comutabe det.2...25V/34 Catalog Pate Bobine pe tor de feritéutizate in sursele de tensiune in comutate Electronica on-line a 28 ‘Asa cum se spectica in numaiul anterior 92 ‘continu incursiunea pe site-ul “Handy Dandy Litle Circuits’. prezentind aplicajia ‘Capacimetr digital Experiment: Releu inteligent comandat de PC Interfati pentru PC cu ajo creia, prin intermediul unui software dedicat, poate ‘comandat in diverse moduri (normal ‘temporizat, etc.) un releu de putere. 20 Indicator de acord pentru Feceptoare MF-UUS Montajul electronic permite acordul corect pe freoventa unui post de radiodiuziune cu modulate do trecvents Tester electronic pentru principale (12 si SV) fumizate de o sursi de fensiune inter’ a PC: Catalog d Diode rapide si uitrarapide ‘Termostat electronic pentru stupi.. Acsgurarea confortuli temic pe peionda de jamd a unei fami de albine Programator paralel pentru bitii de FUSE si LOCK la ATmega ‘Aplicatia permite ‘deblocarea” uC-ului ‘Alimega pentru programare serial. prin resetarea corespunzitoare a bitior de ‘contigurare Pagina cu idei Interfata Da pentru implementarea unui port {de comunicatie IR la un PC.Amintiri din istoria Radioului |. Migescu Motto: “informatia reprezita un mesa) care aduce 0 precizare Intro problema ce prezinté un anumit grad de incerttune.” cr cura, a Ofc de Stat pentru D Invent $1 Mr, Tnt-un ‘eval modi sting, a consumat un simpozlon avénd ‘ca toms. principal Radoul, aceasta mare inventle ce a contrbuit esenfial ia dezvolarea i rogresulsocietihi omenest portant eveniment, penta o& pata radulu a consttut cu adovdat un important eveniment, In afara impact practc a avut efecte ieiate pe plan socal, economic, miter gt chiar cata sine. ‘Aga se face of medal dupa aparijeo- pus invebarea ‘Che este inventatonu radoull? $i finda riment nu a putt foruia in mod lager un réspune, Intebarea persist pent mul gla debut mln re La incepul sooo doulizect cand 3 ageazi ca timp aceasté. invent, patorfatea sa a fost atibuta cy mut interes, in special pote, unor dverse Personal since si chiar —unor fauratur Prin a expica urmapior un event iment, iterent dn ce zond 8 exslenfsl Uumane provine, trebuie tinut cont de fecomanarea tui Cicero: “sine ia et studo" ade fir ur $1 preconcept pe baz de documento el tectonic verdtatea sa primeze. Nevo i dora de comunicare, a simu de north ine cameni a mantestat Gn cole mal HEED re sats wen amncrare ritian Colona vechi timpuri find consemnate pentru postetate in diverse moduri si ne este ccunoscut de exemplu evenimentul de la Maraton pe care il reectim, sibatorim si ‘omagiem din patr In patru ani la Jocurle Olimpice. Dispunénd de multiple surse de informatii refertoare Ia modurie si miloacele de transmitere a informatilor Uniunea Intemajonala de Telecomunicati fa elaborat 0 lucrare limuttoare in mare rmasurd a evolute! acestor mijoace: in cartea ce poart tu From Semaphore To Satalite. [Ne propunem s& prezentim si noi 0 incursiune in imp, int-o scurta si conc Istorie a comunicatior,alegnd ca punct Principal racioul sl sperm sé fie o lectura atractva pentru clttori revistei Conex Cub, pentru ci ea va cuprinde oameni, date si everimente care in mad sigur au influent modu nostr de vit ‘Aduc in fata clttoruul si opinia mea logaté de subiectul suspus atentil. Ca mal toate inventile cu mar efecto, radioul este ‘opera timpuiu, la care au contribuit alte invent si descoperif, mai modeste sau ‘mai importante, unele cunoscute, altele total necunescute, Acestea ined confinénd date si informatii disparate, au oferit cAtorva cameni de geniu. elementole coordondri. Ace oaora H se atibule in ‘mod protitar aceasta invento, nu au facut aliceva decét SA sintetizeze sau si Impleteasca idelfotante, aga c& nimeni nu are drept de pateritate intelectual, ceva ‘ce nu le exclude drepturle conferte de bbrevete si implict gloria. Ca prim miloc de tansmitere a Informatilor oamenii au folost calul cu viteza sa de deplasare de cica 15kmn, Unterior la grec gi romania urmat foc, ar la unele popoare tam-tamul. Abia cnd au Tnoeput sa fie cunoscute lege optic se poate vorbi de un sistem de comunicati ‘care a fost propus de fzicianul englez Robert Hooke in 1684 la Royal Society | | | |@ Editare scheme Proiectare cablaje © Simularea functionarii Circuitelor electrice (Ue oe WONAIE: Angajatil firmei dumneavoastra vor fi mulfumifi, iar ‘economille de timp si bani sunt importante. intrebati-va angajatii ce parere au despre TARGET 3001! CaAstigati timp elaborand proiectele dvs. utilizand TARGET 3001! *Versiuni: TARGET 3001! V11 "light" - 400 pini/pastile, ‘De oe ee eerlepell un eCaacenms! Soy ae 42.24EUR 2 stratur, simulare pana la 25 TARGET 3001 ofera aceleasi performante la de semnale; costuri mult mai mici?! TARGET 3001! V11 “smart” - 700 pini/ pastile, 128.45EUR 2 stiatur, simular pana la 50 de semnale; TARGET 3001! "economy" - 1000 pini/pastile 473.28EUR 4 straturi, simulare pana la 75 de semnale; TARGET 3001! *professional"- numar nelimitat 1978.45EUR de pinifpastile, 100 straturi, simulare pana la 100 de semnale; TARGET 3001! “design station” - numar 2585.34EUR nelimitat de pinifpastile, 100 straturi, numar nelimitat de semnale simulate. Oferte speciale pentru scoli $i studenti! * Profurile nu includ T.V.A emer" ewe erect conex prin (A aecitonic electronic 23728 Se. Maen Dep 48, sctar 2, ace ot euziazzee, t2iae27 0, Fox C2200« acl sa coms 0 eroare ssa selctat si elemente nedorte inn simbol 3° Telace captura corecta@ elemenilor smoot. Dacd a solectat si ménerl cesta 9 vareaplasa Daca se coreste export integh componente se apasa tasta [x]. Pentru: ‘odiicareaunei componente deja fxsterte webu iserate, reconatonato cu tasta fy] apo: exporite in nou eu tas x toat SmoounIe fae. FUNC "Eat Component dn Library Browser progatest in acest mod fecare smb sito inca ol poate fi reexporat rect, Pairisiti acest mod, ‘cu tasta [Esc] sau M12, eras eeetor need Putet! activa acest mod. + ou tasta 2, + cu comanda "Draw Tracks’ din menial “Eloments® sau Ce puteti si faceti.. CConexiunile in PCB sunt generate de traseele semnalelor sso comport sinlar cou conexiunile semnalelor din schematics. ‘Apasal tasta [0] (de la options) pentru f introduce setile traseulul. Daca incepeti un semnal din capatul alt ‘semnal sau dnt-o pasta definté numele ‘semnalului corespunzator este continuat (de ex. GND). Daca se incepe dito past liber numele semallul deriva cin rhumele pinulul (de ex. At). Dacd nu atingeli ceva special atunc! cnd incepet ssemnalu, este utiizat un nume de somal ariticial (de ex. Sig617). Numele ssemnaluli est alist In bara de stare. Modul de indore al sernaluiul (schim- area direc lu) se aloge cu [M2]. Tasta [Space] schimba intre ele modurie opuse de indoie, de ox. cole la 45°. Un traseu ‘existent poate fi ecitat prin doplasarea unui segment [6] sau prin depiasarea colton ‘ui fal Daca se atinge un alt semnal cu un ‘semnal nou, TARGET reactioneazi in dou modu PCB ou schematics: TARGET anunté ci ‘0 nova conexiune se poate face numal In schematics si anuieaz Incerearea de a plasa noul tasou. + PCB fara schematics: TARGET intreaba ac dori si concatenali cele dou’, HED re) 0 erase ssemnale. Dac atingeli mijocul unui ‘semnal eva fl automat impatt in dou segmnente jn modul *Draw Tracks’ puteti plasa ‘manual o gaurd de trecere apaséind tasta . Straturle semnaluut sunt schimbate ‘sa cum se vede din bara de stare. Putet ‘schimba straturle raseelo fra generarea ‘nei giur de trecere cu tasta (9, Siratul de lucru poate fi de asemenea selectat din ara cu msvumente peru svatun s/n bara supercar cunsemero Mill Pte insera punt cu ajtor taste fb) ‘Segmentul actual este poziionat ca si ‘raseu, umétorl este o punte. Lungimea punt se defineste cu [Mt]. Snap-on-Pad: Dac va pozitionati ‘aproape de o past, TARGET va arata o mic caseld de captare a pastel care ‘actioneaza ca un magnet pent a atrage ‘eursorul. Puteli evi acest magnetism apasénd tasta [Ctr]. in cazul in care apasai alt traseu sau alté past TARGET genereazi un beep de atentionare Backspace Function: Pentru a sterge Uitimele segments desenate ale unui somnal, putet folosi tasta [Backspace]. ‘Aceasta functioneaza ca s undo. Pardsiti acest mod.. cu tasta [Ese] sau M12 rags ssl patos ee aes alesse ss severe ll Co putt! sa facet... In PCB faré. schematics conextunle reprezinté concatenarea_pastlor aparinand unui sernal. Pentru a tia 0 past dolaun somal e face cho cu A] pe pasilé se some inarea somal Eveniual e sleieaza asia cus] (ela select) si se schimbalecteaza pastla cu [el do a et. ardsiti acest mod. ‘cu tasta [Ese] sau M12. Press n Poo, folograi, etc) - adaugarea (Sac este posta) 2 unui ‘rou trasou elctic pe oveuitl im Drimat (ups procesare, incite de {nroducere th ala de coodare), in ‘cazulin care fost mis in oporatia do tute: = fealzarea circuitlor imprimate. mai ‘Simpl, protap. ia care limea tra: seelorelectrice depiseste 5mm sa ‘care prez insule de Cupra, mar elodtor In special i ulm rec0- mandare tebuie precizat ci restenta {eben permanent la clorurade fer teste mic ce recomanda utzarea unel Cor de fer neuztaté exagorat, ast Inca procesul do ooredare sa ru dureze ‘mai mut de 15.-20 minute.cyt In sistemele analogice de mésurd sin cole digitale de achizte de date se pune ‘preponderent problema prelucai sermna- lelor, cu scopul de a extrage o inforati ccaractristicé/marime fizic@. in cazul sistemului “Poltemp II" se pune acceast problema pentru obfinerea unelrezoluti si ‘a unel precizi cat mai bune de maisurare a temperaturlior, In condiile in care ‘sera primit de la termocuplur este de ampltudine foarte mica si implicit foarte puteric afectat de zgomot electro La achizia de temperaturi cu termo- ‘cuplur, cn semnalul obtinut de la acestea intereseaz componenta continu, atunc! ‘cand se fac masurator| in regim evasi- sationar de temperatura sau de compo- entole de frecventé scazuta si de ‘componenta continua, tunel cnd se loreste urmartea dinamici temic Int-un proces. Obinerea acestor informatii in ‘cazul unui sistem analogic se face prin utlzarea une fitari“teoe jos". intrun nl Time sistem digital, cum este si cazul aparatulul rnostru de masurat temperatur, £2 pot ‘objine informapi suplimentare dac& semnalul este pretucrat si digital 4.1 Prelucrarea numerica Sea Prelucrarea numeric a semnalelor presupune trecerea acestora, reprezen- Dezvoltarea unui echipament de monitorizare a temperaturii in procesele tehnologice (VII) tate printrun sit de esantioane luate la Interval fhe de timp ¢1 echidstante, prin nuclee de prelucare. Aceste nuciee de prelucrare pot realizafitrri de tp “troce ‘us, “rece jos", “reve bande’, “opreste banda’, “reject, tari de banda ingust, ‘iter "pieptene, ita cu rspunstniar in faz, fia cu faz nul, ete. NNucloul de prelucrare nu este attoova, ecit un set de cosficieni cu ajutoral Caruia se reaizeaza opera de nul si adunare pe setul de esantioane ale semnalulul, rezultand un alt set de esantioane ce corespunde semnaluiui fitrat. Pentru fitrle recursive forma ‘gonerald a ecuatiei care le caracterizeaza este Rosu bogdanrosualex@yahoo com Norocel - Dragos CODREANU, Facultatea Electronica ei Te. norocel.codreanu@ yahoo.com slel-aalelsaabe-tbeae-2}eah-3h +hyhr-IIetar-2} dS unde yin] este esantonul curent de. la iosrea fitrui, yfr-1] este egantionul anterior, xs este egantionul curent de a inirrea itr, x{n-1] este egantionul anterior apicat la inrarea itl iar ay. a, Ay.» i by by, By Sunt coefesent fir recurs. Fite recursive se mai numesc fire UF. (infite Impulse Response), oarece réspunsul acesira la impuis este format din exponeniiale cu ateruare in timp. Ele sunt foarte utile deoarece inlocuiesc cu sucoesfitrele de convolute De exemplu, in cazul api unui impuls 5 a intrarea unui fru recursiv, esirea fituui va fi, de obicei, formata. dnt-0 ‘oscilaie sinusoidala | cu atenuare ‘exponenialé In timp. Deoarece acest rspuns fa impuls este infnit de ung in timp, itrle recursive au primit denumirea de fitre HR. in realitate, aceste fitre realzeaz convoluia intre semnalul de intrae si un kemel de convoluie foarte lung, desi_ sunt folosi doar cétiva coefcienf Rela ire coins fitrulut si rispunsul acestuia este dati de transformata Z. Aceasté metoda matematcd presupune calcule complexe si pentru acest motv in proiectaea fitrelor se folosesc uzual anumite modele si formule de calcul pentru anu fi necesard folosrea acestelransformate Fitvole IIR cu un singur pot sunt ‘echivaiente filer araogice AC de up ‘eesteaflosesc doar 2coeticent $b, pentru fiele “tece jos" = doar tel mcm 500 Boo) CT‘sau calcula finnd cont de constanta de timp dorité pentru fitru. Aga cum fa fitrele analogice produsul RC reprezinta numarul_ de secunde necesar pentru ca lesirea fru s% alung’ la valoarea de 96,87 din valoarea final, pentru fitrele digtale recursive d este rumirul de esantioane Necesare pentru ca iesirea fitulul _ajungé totla 96,8% din valoarea final. Se poate soriereaia: De exemplu, 0 valoare x=0,86 ccorespunde unei constante de timp de 6,63 esantioane. Existé de asemenea 0 elaine frecvenfa de taiere la 3.48 (1) six Fira igital gi fitrul analogic “wece sus" Ccocticient ay, a, si, pent fitree "ree ‘sus’. 0 comparate intre unfit analogic, strece jos’ AC si unul digtal so poate ‘observa in figura 42. Jn acest exemplu semnalul de intrare fete o functie treapta. Avantajul fitrebor recursive este postitatea generar a une! L largi game defunct de transier, schim- a band doar cava paramett. De exemph, ig. 4g fitrul “rece sus" recursiv prezentat Functlle de wanster ale fitrelor "wece figura 43. CCunoscand aoeste reli se pot calcula Tipurle de prelucrari ce se pot obtine cu Sus" #4 “trece jos" ‘in trei moduri coeficientii_a si b ai firului fitre recursive sunt: extragerea/inkaturarea ‘doit pornnd de la constant de timp, de a frecventa de tere, sau direct speciicAnd xcfe este un numércu valor inte 0 10,5 si reprezintéraportl ire freoventa. de ‘iere la 348 exprimat in Hz i fecventa de esantionare. Limita superioara de 05 este dat de legea lui Nycuist, care rata risticile ce freeventa maxim roprezentabila in fire sunt spect unui semnal esaniionat este egal contolate de parame- cu jumitateatreoventel de esantionare. trulxcuvalor inte 0 si Figura 44 ara functile de transfer ale 1. Din punct de vedere fitrelor recursive “rece sus" si “rece jos" rmatematic, x repre- cu un singur pol nti gradul de deci Imbundtavea porformantelor‘itrelor mare intre esantoane recursive se poate realza prin fitrarea adiacente, © valoare repeat a sermatul de n or Dezavan- %-0,86 inseamné ci tal acestei metode este ci tipul de 86% din valoarea r8s- prelucrae este de n ori mai mare. Pe de punsului este dat deie- alt parte, puterea de separare_in ‘ea anteroara aftr freoventa a acestorfite este redusd, iar lui $i 14% de egan- pentru mai mut de 45 prelucrér succesive fionut curent aplcat a ale semnalului cu acolasi fir, intrare. Cuca valoarea_performartele obtinute nu depin liar de lui x este mai apro- — numanul de preluréri succesive. Ast, se Fig. 45 plat de 1 cu atat bine o limi de periormanf after IR. viteza de variate a esti este mai mica. In practic s-a constatat ci numanul de \Valoarea li x poate fl specicalé direct _prelucrri suocesive pentru care se obfine ‘componente continue, suprimarea zgomo- fului de frecvent riéoati,fitrare “trace "rece jos, etc. Aceste fre sunt usor de implementat si rapide in punct de vedere al numaruiui de caleule. Determi- ‘area coefcienilor fitrelor recursive se now Diagrama achiziil 9 prelucraal semnalelor HED 520520 een cometowPo PERC em reesei nec Reiter) Fins saen bose FFRC (sernall de eeasprovine din oselaru Cite Ln raport performantatimp de procesare bun este de 4. Prelucrarea unui sernnal in 4 etape, se poate face trecind semnalul prin 4 fare HF Cconectate in cascada sau prin trecerea ‘cesta pin-un singur fry cu parameti fechivalent, Calculul coeficientior fil cu 4 poll se poate face analtic inmuting functile de transfer ale 4 fire idence sau utlizand transformata Z. Coeticienti rezuitati sunt 85 = (9 by = 4 by = 62, Sistemul de achiziie "Politemp I" realizeaza fitrarea semnalelorobjinute de la termocupluri pentru inlaturarea Q g ood i 3 2 567 so10n Conair eho ea) Fig. Variatiaimpedanjel comutatoruul de ‘achiztie cu tensiunes de alimentare _zgomotului de nat freoventt in mal male tape succesive utiizand fit II do tip “trece jos* cu un singur pol. Schema de fitrare este prezetaté in figura 45, Microcontroler-ul PICI6F877 este prevazutcu un convertor AD cu rezolutie de 10 bit. Acast convertor are refernta izolatd de tensiune (Viel, Vr.) pe Pini RA? si FAS dar poate folsi ca referinta si tensiunea de alimertare, De asemenea, ‘convertor are un numar de 8 canale, care pot fsolectate prin program si functioneze analogic sau digital De exempu, In tabelul 23 este prezentaia selecia sursel semna- uti de ceas. Magnum C C Registrele ADRESH:ADRESL contin rezutatul pe 10 bit al corversiei AD. Cd conversia se incheie, rezultatul este incdrcal in aceasta pereche de reviste, bitul GOIDONE este resetat lar bitul de intrerupere al convertorulul ADIF esto selat. Dupa configurarea modulului AD dupa cetinte, pe canalul selectat trebuie fut Inti achiztia, nainte <8 posta Inceputs. conversia. Canalele analogice selectate trebuie alba biti cores: unzatori de direct din repisinul TRISA comutator Se"achizitie select a intr. Determinarea timpllor de achiziio. Pentru ca modulul converior 8 ajungi la proczia de % LSB, condensatorul de achizite trebuie 6& se poatéIncirca pain la tensiunea de intrare. Modell intarilor Pq) birou on-line de consultants, servici $i produse electronice Consultanta si servic * proictare profesionalé 3 fabricate de ccute imprimate (PCB) monostat, dablstatsimultstat, + dezvoltae de prototpur 3 produseelectronice “lovecost,tehnologie SMT, ‘s management de seminatstintificeltehnice; *cursuride proiectare asistaté de calculator (CAE-CAD- CAN) Produse ** produse si materiale pentru cicuite imprimate, foi pentru fabricate Ultrarapida (PnP. TTS), ‘+ termometie-higrometre-barometre_electronice, stat) meteo de apartament, monitoare pentru calitatea aeruli, ceasuri cu proiectie laser, cronometre si minicomputere pentru sportivi, pedometre, module GPS, organizatoare tip Palm, 3, PDA, Inregistratoare digitale de voce; * indicatoare de temperaturd reversible si reversible, etichete termice, ‘tetmomette extraplate cuctstaelichide, BPIE + 1eimooia ino ses pind cctonie spc Infotmagnumece ro su info_magnumeceByaheo com ek 07-2121 WWW.magnumccc.ro 2s oag . S t o = fS 9 Oo Fig 48 ‘Schoma bios a muliplexoraut crear oe analogice este prezenta in figura 46. achiie; In figura 46 suntprezentatournétoarele C,,,~capactatea pin procesonu sia rain ‘tall do inrare; RR, Impedanta surse semnalulti de Iggage Ode al cuter de scurgere a invare; intr analogice; RR, - impedanta comutatorui de A, - mpedanta creuitoor interme; Creun capactata condensaloni de Tab. 24 ae Impedanta sursei semnaluiui gi cea a ‘Selecta ratelsemnalulul de ceas pentru comutatorulu tom de achazite alecteaz’ convertorul AD ‘AD Sara eal de es (TAD) Frecyenta asin de Tao Apeszapest:aDCso | funelnare Trost om as Mie a 100 35MRe Tose on Site ToL 0M Diagrama temporida convertorall AD Tyo ts, Hot ‘Stara bt GO tee CCondentatorl de achiibe deconectat aprox. 100ns “02 D02 Tt , TS ,T08 , THOT, TAOS, Ta09 Tan1OTaDAT Cee ee ee ee ee ee ee) ‘ehate a varea analogiea HEE ee weeamacion Jn mod direct timpul_necesar conden- satorului de achizite (Cyous) sa se Incarce, Mai mult, impedanta.comutato- ‘ului de achizitie variazi In functie de fensiunea de alimentare a procesorl Impedanta maxima recomandati pentru sursa de semnal de intrare este de 2:50. tape in realizarea unel conversil A/D 1. Configurarea moduli AD | confgurarea pinlor analogical s ‘a tensiun de refernié (ADCON1) i. solectarea canalului de achizitio (ADCONO) li, selectarea sursei semnaluiui de ‘achzite i dvzorul (ADCOND) Iv. alimentareamodululul convertor (ADCONO) 2. Configuarea intreruperi AID (dacdi se sores) {-resetare bit ADIF i. stare bit ADIE i, stare bt PEIE Iv, sotare bit GIE. \.asteptare pe timpul de achiztio. . Incopere conversie vil. setae bit GO/DONE (ADCOND) vil. asteptare srst converse prin dou ‘metade: pooling pe bitul GO/DONE and acesta devine ‘0° (cazul Inreruperior inacve) sau asteptarea Intreruperi AD (intrerupere activa) Ix, Crea perechii de registe rezuitat (ADRESH:ADRESL), resotarea bull ADIF (dc Intreruperile sunt active) 3, Pentru urmatoarea corwersie salt la past 1 sau2, dupa cum este necesar. Timpul de conversie A/D pe bit so numeste TAD. Inainte ca umatoarea conversie 8 inceap’ teebuie astoptt un tmp minim do 2TAD. ‘Schema bloc a multiplexorulul analogie ‘este prezantat In igura 48. Pentru ealeulul tmpului minim de achi- Ziie, poate fi folosts ecuatia care ur ‘mea. Aceasta asigura faptul cd eroarea do achiziie este mai micd de % LSB pentru conversie AID pe tol cei 10 bi. Selectarea somnalulul de coas de cconversio ‘Timpul de conversie AID pe bit esto elit ca Tyo. © conversie completa AID necesita un timp minim do 12 Ta‘Una gin realize rlativ recente ale fmol Aurel o constitule modulul XTR- 494 dostnat ranemisildatlor, caracteriatprintr-oviteza mare de transfer si 0 band mare de trecere. Aria utlizare poate fins extinsé fe posibilitatea de a transmite gi semnal TR-434 se prezintd into capsula metalic’, de forma paraleipipedi- audio, prin modular in ltime (PWH) 2 8, cu dimensiunile de 8 x 23 x ‘Samm, iar peli de conectare sunt dispusi ‘unui semnal rectangular. pe dou rénduri, pasul cntre acestia find 254mm. Pentru a putea exploata la maximum Postbiititle acestui modul, este necesard cunoasterea madului de functonare, precum sia condor ‘care se pot obtine rezultate ‘optime, lata cateva din regulle impor- tante care trebuie respectate ru: allmentarea (SV) so va face into sursé bine stablizaté gi fit = traseul de Timpul minim de rSepune al receptorulut RX 3 alimentare cu +5V va fi pene cet mai scurt si va face legitura direct inte iegirea - sursel si modul, far a exsuns__/ ‘exista ramificail si spre mewn alte elale. Pentru acestea am amon ‘vor existatrasoa separate; oa pu + Inve pinul 17 (+5V) si “ mh pinul 10 (masa) se CCronogeama de receptie monteazai un condensator — de 1000F pentru a fitra Ruste ‘eventualele interferente ale sectunii de racotrec: ond Tee) = distanta dintre mo- wee tage ut g cao. compo- SEEN, WILL nente va fi de minim cam SL inass Sarm, Este vote, fn pr in ec dewpre, mio Fig. 1b ee ‘si: microcon- Farsi tneonireapor ‘role, n azul cn generator de tact Emitator de date si semnal audio Realizarea unui sistem Tx/Rx audio, utilizand un modul dedicat pentru date Siviu Gutu, adaptare dupe Electronique ot Losi Maga: ‘nu este eoranat. Acceasi procautio so va lua si tn cazul pastilel la care se conecteaza antana, In cazul modulului XTR-436, modulatia. In frecventa este contrat de amp linea semnalului digital apicat la itrare, Practic,nvelullogic 1 determina o abatore imenata a frecventel Inte limite prestabite, in timp Ce nivel logic 0 se traduce prin absent modulate Demodulatorul FM al sectinii de receptie sau, mai mui, etaul de reformare 4 impulsuior, rebuie 8 functloneze cu ‘semnale dreplunghiuiae al céror factor de Lumplere esta cuprins intro 30% si 70%, durata find de 2ms. Factorul optim de Lmplere este de 50%, dar in conditile in care se doreste utiizarea moduli pentru transfer de semnale PWM, aoest lus nu este posibi. in continuare, toate referle se fac ‘conform scheme’ in figura 3. Jn aceasta schema, modulul hibrid aFig.2 Schoma sleciicd a emitatorulul functioneaza in regim de emitator, in ‘masura in care se mentine activa doar sectiunea de emisie, ga de recep find dezactivati. Aceste sti so obtin prin aplcarea unui nivel logic 1 la pinul 16 sia nui rivel logic Ola pinul 15 (U,) Intrarea de control a emittonuil (pina 14) este comandata prin intermediul unui wen de impulsuri modulate, apicate prin intermediul ezistoruu R, sia cSodel Zener DZ; Impulsurile sunt objinute prin intermediul unui oscilator realizat cu NESS. Acosta Wuereaza in regimul de stabi la freoventa fxd de SOkHz. Din reglajul somireglabiului Ry, fa pina 3, se cbtine 0 osclaie rectangulard cu frecventa de SOkH2, Acest regia se face cu inrarea do semnal scurcrcutaté la rmasi, astel incl si nu existe modulate de sera Astabilul cu NESS functioneaz& in ‘urmatoazele cond: ‘dacd lasiraa est in starea “sus” (V+), ‘condensatorul conectat inte pin 2: 6 $1 masa; Cy, treule sd se Incarce; daca iesrea (pin 3) este In starea ‘os (0), condensatorul se descarca. Tn cazul cfnd se utiizeaza si pinul 7, festa necesar montarea unul rezistor suplimentar Intre “+” si Ry, pentru inodrearea condensatorului Cy, FAP rezisterté adtionali, incircarea nu este posbidi pentru c& tranzistorul inter npn este blocat. Tin primal caz se objine un semnal avin un factor de umplere de 50%. In al doilea caz, aceast valoare este reatv Modulatia esto oporata prin sera captat de microfon, ceea ce conferdi 8 receptor Functiondind pe baza modulatiet in durats (PWM), pentru obtine o receptio sistemului capacttatea de a reproduce discret si fr distorsiuni, alegerea une! ‘semnale sonore captate din mediul frecvente purtitoare de SOkH2 nu este Inconjurdtor. Deciansarea este automata. _intémplétoare (eeara 1:1) . Schema este reprezentata BPE] iagim re core meand XTR-434, un itu tece os si ‘componentetor receptorulul (scare 1:1) un ampifcator de joas frecvent "Modul! hibi, in aceasta variant, are sectiunea de emisie dezactivaté prin conectarea pinulii 16 la masi. Pentru actvarea receptiel, pinul 15 se conecteaza ae Semnalul audio este ampiiicat de UT (TBABZOM) care debiteaza In iesire © putore de 1W. Receptor funcioneaza sila tensiunea oe: |==> Tab. Caracteristl XTR-AS4 [Curent absorbit (TURK OFF) ‘Secune receptor Freevenia de rocopiie ‘Sensibiltate, ppm BER |Emisi false AF im anton’ | Freeventa 3s Nivel logic de iegire Nivel logic de ogre 1 Prag de detecie puriatoare 00 Fig. 8 ‘Selectiviatofrecventé la XTRAS4 Fig.9 ‘Garactorietica temperaturfrecventa axTRa34 de 12V. In serie cu boma poativa se va astfal incat ‘montajul s& fe protejat in cazul inversi manta. 0 dod “de. sen _accidontale a polartti Fieoare din cele doud montajo este fechipat cu cite o antend, care se poate confectiona dint-un conductor de cupru femalat cu diametrul de 1..1,Smm si cu lungimea de 17...180m. Conectarea se face prin tipi la bona ANT. Fiecare din cole dou unitti se. vor alimerta din cto o sursi care furizeaz tensiunea de 12V. Curentul debitat va fide {6OMA pentru emitator si de 3OOMA pentru receptor. Pentru regljuletajului osciator se va utiiza un oscloscop sau un frecventmetru Sonda se conecteaz’ inte pinul 3 al Ciroutulu integrat NESS si masd. Din se regleaza freoventa de oscilatie la valoarea de 50kHz. Dupa finalizarea acestui rege, sistomul esto apt pentru in camp deschis, se pot obtine rezultate acceptabile pe o raza de 300m, Distanfa se poate extinde dacd se ulizeaza antene diectionale. Seen ‘Modulul este echipat cu un eta) de femisie format alnt-un osalator SAW, _modulat in frecventa prin intermedi! une! diode varicap (comandaté de 0 tensiune variabilé, lar variatia capacitatit sale inflenteaza frecventa de emisie). Acest Grech 205 rmanetoe taj poate debita 0 putere de +1006m (cca. 10m¥Y) In cazul cand este echipat cu ‘antend avnd impedanta de 502. ‘Modul! include gi un receptor format ttr-an eta de acord superheterodina. De asomenea este echipat cu un circuit rezonator SAW si un etaj de reformare al semnalului de issire. Acest taj unofioneaza corect numal daci raportul Cioic al semnaluiui digital demoduiat 6° Imenyne ime ov $f 707. Sensomatee receptoruui este de -100d8im (de orn ‘microvotion. -110dBm este nivel minim necesar pe care purtitoarea radio trebuie «88H abt la inrarea (pin 2) recoptorui, astfelincat semnalul de iesire reformat s i into Reeceptorul devine operational intr-un interval de 3ms, din care tms pentru trecerea ain starea de repaus in starea activa si 2ms pentru ca emitatoru! si transta un “preambur tomat din date (de exemplu , un semnal dreptun- ghiuta). Modul emisie/ receptie XTR-434L Cod 3094 AAR 434{L) este un transceiver hibrid tn mod Simplex pe 433,92MHz, modulatie in ‘recienta, a caruicaracteristica principal este viteza de transmisie mare, respectiv SOkbps ppentiu XTR-434L si 100kbps pentru X7R434._ “Inonat supimentr: tba au it efier key Sursa_semnalului de ceas pentru conversia AID este selectabilé soft. Pentru Ty sunt posible 7 sutBe: 2 Tose, 4 Tose: B Tose, 16 Tose 32 Tose, 64 Toso solatorintem FC al modal AD (2-648), Lunde TOSC este perioada de osciatio a ‘uarului procesoruui. Pentru corversi ‘AID corecte trebuie asigurat un TAD minim de 1,6). in tabelil 24 sunt detaliate ‘sete ce asiguta o conversie corect, Diagrama temporal a. functionarit ‘convertoruul AD esto dat in figura 49. Regjstrele ADRESH si ADRESL sunt completate ta sfargtul conversiei cu rezutatu acestela, Modul in care acestea sunt completale este specticat de bitul ADFM care controleazé—alinierea rezultatulul. Bit suplimentari sunt ‘completa cu 0! Rezultatul conversiei AD este un numir pe 10 bi care nu poate f stocatint-un singur registu de 8 bi, de aceea se folosesc dous astfel de registra cain figura 50. CConiigurerea portulu analogic, configu: area convertorului A/D din aplicatia "Poltemp I" si functia de achizitie! converse pot fl obpnute gratis de a autor. Pentru a asigura puterea de fitrare a fitrelor IR, esantioanele semnalului ‘rebuie lute la intervale fixe de timp si cu © frecventa. de esantionare cunoscuts + 8e poate sere si ct; * contine un divizor pe 8 bil programabil rin sot; * permite alegerea intr un sernnal de ceas Intern sau extern; + permite alegereafrontului de incrementare pentru semnalul de ceas exter + are posiiltatea de generare de Interupere la overiow (trecerea de la FFP la 00h) registrul TMRO, incrementarea este inhibata timp de 2 cilur de inetuctiune, Acest aspect poala fi depiisit dace utlizatorul scrie in registrul TMRO 0 valoare ajustaté ynénd cont de inhibarea Increment Selectarea moduli de hic numator se realizeaza prin setaroa bituui TOCS (OPTION REG<5>). In modul numirator, fimerul Ova flincrementat pe flecare front pozitv sau negatv al pinului RAA/TOCK\, Frontl pe care se face inerementarea este Fig. 50 ‘nirea rezatatulul converael eat 10m z Lior 3 * ores o coon 00 e000 00 SSS _————— ‘ADRESH AORESL ‘ADRESH AoRESL ‘Renal 108 Ret 10 Aine crosota ‘nee tanga Figua 51 prezinit schema bloc a timerutui 0 gi a dvizoruiui pe & bi, cvizor partajatexclusiv de timer si watchdog, Sa ba Pretuarea esantioanelor la intervae fixe de timp in cazul sistomulu "Pottemp II" se face utlizand timer-ul 0 al microcon- ttolerulu PICIGFE77. Modulul Timer0 are urmatoaree proprett: * tierinumarator pe & bit; oom Fig. 51 ‘Sehema bloc a meri Og ivizoruui Selectarea moduli de lucru timer se face prin resotarea bitulul TOCS (OPTION REG<5>). In modul timer ‘modulul imer 0 va fl incrementat la lecare clu de instructiune (in ipsa divizrulu), ‘Alunci cfnd se efectueaza 0 scriera in determinat_ de bitul —TOSE: (OPTION REG<4>), Resetarea acestui bit selocteaza frontulcrescétor. Divzorul este folostatat de imer-ul 0 ct side timer-ul watch-dog in mod mutual exclusiv. Acesta, ru poate fi ctit sau scrs. (Overfiow-ulregistrulul TMRO de la FEh la 00h genereaza intrerupere (daca este actvaté) si seteaza bitul TMROIF (INTCON<2>). Mascarea intreruperi so faca resetdnd bit TMROIE (INTCON<5>) Bit TMROIFtrebuse resetat de program in ccacrul ISF-uiui (Iterupt Service Routine) ‘imer-ului 0. Dhvizorul este folosit mutual exclusiv de timer-ul 0 si watch-dog. Asignarea divzoruui la timer-ul 0, inseamna od ‘cesta nu este disponibi pentru watchdog si vice versa. Rata de divizara sl asignarea este stablltd de bili PSA si PS2:PS0 (OPTION REG<30>). Atunc cénd acesta este asignat la timer-ul 0 toate instrucinile de severe a registruul TRO (CLRF, MOVWF, BSF etc) vor reseta valoarea divizoruli la 0. (Cand aoesta este asignat la watch-dog, acesteInstrucjuni vor reseta att watch- og. ct si divzon la valoarea 0. mmmncomercitre 32005 (nexc SEATInregistrator de voce cu familia de procesoare ISD Dan Vasilescu dan vaslescu@conexelectronic.ro Nout kit realizat de Conex Electronic permite Inregistraroa gl redarea de inalta calitate a unor mesaje vocale scurte (max. 16 secunde),utiizand un ‘minimum de componente electronice. som |e Tee crf erecomand ase za M in osteme de soralzare cu avertzare vocal, stnond oma In magazine su fee a pas publ, precum sila ders joo sau ont lactone pent verter Ca exemple sept ener soner de variant ov an veel au eg trare de mesa) tp robot prin aasarea unui bouton, sisteme de avertizare auto pentru fixarea centurlor de sigurant la porniea de pe loc, sistome de avetizare corelate cu senzori de perimetru ori miscare, sisteme de atentionare a scolilor, rmuzeelor locut de distract, tc. La baza montajului sta un procesor Foie auco a2 rit . Puen a ect mrton at hos] Fig. Ba nie Schema saci a modula por Tels vols HED 3205 05 nein —hipeaae ie analogies‘Gabiajl imprimat al aplieatiet vocal specializat ain familia ISD, produs de Information Storage Devices, primul pro ductor ca a propus o gama larg de ci cuite integrate care pot functiona pe ‘acelasiprncipiu ca al unui casetafon (ine: dicta analogicd a mesajlor vocal)! Mesajul este stocat int-o memorie nevolatilé far a fi ‘digizat’ sau comprimat. ‘Stocarea analogicl permite obtinerea eS a: Fig. 3 Desenui de amp pe modu (a componentalor a8 ory i 1 DIA YO GU OF & ATE TIENT So Naz to) ome eeF eS a Toishiacen ne 6 Fre eon > (3D 2 @ oO Uunui sunet redat natural, care nu poate btinut pe cale cial, Montajul permite inregistrarea $i apoi redarea prin intermediul unei memori ce poate stoca mesaje Inegistrate timp de 100 de ani, Ciclurle de inegistrare fumizate de producator in datele de catalog sunt de cca. 100.000. Durata maxima a timpului do Intepistare este de 18 secunde pentru pentru cel echipat cu ISD2560. in cazul procesorutul vocal IS01416 pot fi inregisrate 4 mesaje ifrte, cu durata e 4 secunde flecare sau un mesal de 16 secunde, Functionarea aplic a eons ‘Se menfine apaisat butonul ‘+ inneaisrrane (RIP) (INREGISTRARE) perioada a aoa Incare LED-ul trebuie s fe aprins ‘Se Inregistreazd_mesajul dorit Vorbind eat mai clar in tala a1 Imicrofonulul, dupa care se J mecrorons _elinereaza butonul respectiv. Daca + mecroron. in timpul invegitrari LED-uI se vasa stinge, inseamné c& memora este ae. plind iar procesul de inregistrare a fost oprit, find depasit timpul maxim alocat stocarl_ mesajului + HeSRE AUDIO®—curent, ‘Se reamintestec& timpul maxim do inregistrare esto de 16 secunde ‘Actvarea functiei de redare poate fi realzaté in dowd modu FRedarea poate fi de tip puls (se re in totaltate mesajl Inregistat) si deTab.1 ‘Modul de setare « adreselor pentru durata mesajului Durata | Mesa) [ AB TAT [AG] AS [AA] AB] AD | AT os | MI [| o|ofo| o}o|{ o| ao a A A Sales [ONS | 0 lloQue ta On|) ORE ENO a]n0. Bee [Ma op php op pono po tip nivel (ce red mesajul in dltuzor atét sooate, Pentru o bund Inregistrare so timp ot ae menting apse ho) ranmandt ca mivotonl fa de abate, = functia de redare a inreguiui mesa) cu iar cabul de legaturd sa fie ct mai scurt ‘ajutorul butonului (P/PD) (REDARE 1) (<10 om) “=> se apasé o singura daté butonul indica sfarsitul mesajului. pS redare mesaj partial cu ajutorul butonului —Kitul are dou isi aud. La una se (PICE) (REDARE 2) alat timp ct se poate conecta direct un difuzor, iar la a ‘mentine apsat butonul respect. ‘doua se conecteaza o boxa activa sau un _amplticator de putere, Ee Tn cazul in care 20 folososto Mesajul poate fi oprit Tnainte de @ ampliicatorul, se recomanda s se ‘ajunge cu auc a sfargitul su cu ajutorul deconecteze dituzorl Petes ree aa tea i moms Eiedan ig eMR TS ose eae eee Canney Sees px oupt | Teacie See imprimat dbleaza racic butoanele dope in putere 8 conecteazainivarea acest. Asfel ptf conectte ate butoane ampificatoruui la bomele ((ESIRE extra, de ofice tip, cu contact normal AUDIO-) si (ESIRE AUDIO 4), Pentu a doschis, penta a facta exploatarea ajusia nivel! sonor se. foloseste mont pooniometnl (VOLUN, Pentru opeatile de fregisare, dare sau opie a mesaeor,conecoarele de pe ‘modul au umdtoarea seriicae: ecru mesa corespunde oanumit ~ integistrarea mesajeor. se scurcreu- aces. Kit pemitafregisrarea a mai teaza terminalele (GND) cu (INREGIS- — multe mesaje. in tabelul 1 este prezentata TRARE); © impartre @ memotel in 4 segmente de ~ redarea mesajelor: fle se scurtcrcui _céte 4 secunde tungime" teaza terminalele (GND) cu (REDARE 1) _Atenfie! Realizarea montajuui pe_o pentru redarea intreguiui mesaj, fle se placa de test duce la scdderea cali Scurtcicuiteazi terminalele (GND) cu nregistdrl. Se vor auzi in duzor sunete (PCDARC 2) pentru redare parti parasite, + ‘prea. mesajuui se poate face ime- dat daca se sourcruteaza terminalole EI] spec cae ar 8296 ISD 1416 P (250.000 en a Kitul se alimenteazi la tensiune 1681. 1SD 2560 P conta inte BV 815 0511802590 _ 90,000. ‘ Sonex raul et ar ay G Peat toni Teaaoatahiesen « (A aectronic mesajul Srna Serene ne as SuCROFSN 10) 8 BOCHOEON 2) es ear shes aoa BRED 20 220 mcometoe Asculta Cre MT lunar Jinn. 68 (anwar), din sumar: ampiicater auto 455 potenomot digtal eu X9C102/103, 108; * vafafor de vitza pentu motor dé curent contin ample 60 cu but. ‘inn, 68 (terri), dn sumer special programatoare (PIC, memeni, pic Ge dezvo8ae ‘recverimetu timer ca uC ST, ec‘Simple Switohers, marca National Semiconductor, sunt o familie de regulates integrate do tenslune, in comutaie (22 scopert gama de curent! 0.38, ralzat ca 0 “replica la familia de regultoar integrate liiare cu tre terminae, respectv LMT sau uno47 Numérul foarte mic de componente extere in ‘plcai, le caracterzsazé, Aplicatii ale regulatoarelor Simple Switchers - LM257x Sursa in comutatie 1,2...35V/3Amax. Grol V. Constantin GP nirebari numeroase s-au primit pe bune, ea prezentind in cele din uma ‘adresa redactel, dup “wecerea in caracterul do “universaltate™ pentru revista’ (vezi(1}$1(3], in Conex Club) tntreaga gamé de circute LM257x. 1 regulatoarelor de tensiune integrate in Cablajul proiectat poate fi utlizal fir ‘comutatie, din familia Simple Switchers, modiicari pentru diverse coniigurati de produsé de National Semiconductor, cu. tensiuni la iesie sau intrare, surse in privire la diverse aspecte practice din comutale de tensiune fxa sau ajustablé aplicatile prezentate (componentele (prin. simpla inlaturare a_unor compo- clectronice, crcuitle imprimate, radiatorul nerte) sau modifica ale scheme), Desi limurrle Se prezint in continuare aspecte limmu- solitate au fost atinse In articolele toare cu pire la alegerea componetelor respective, mai mult sau mai putin nnd electronice sau a elementelor de rire, cont cf erau articole de prezentare si de astel incat electronstul care parcurge sugerare a unor apical mal complexe), aceste randut s& proiecteze sigur o sure” prezentim cdteva chestuniimurtoare pe de tensiune In comutalle pentru ce ln exemplu conerat: sursa de laborator —tenslune doresta. La final, se va alunge si Jn comutatie de 1,2..25V, pentru 3A so “cteascat bine si schema electrics din maxim, figura 1 pe care nu o mai coment (a ‘Sursa (schema electica in figura 1) a carei topologie original poate fi regs n fost testata de autor cu rezutate foarte notele de apicati ale producstoruui, (7). regulator de tenslune cu LM257x-x. (de tensiune fx) R2 nu se monteazs, lr pe Ri se walizeszi un strap, Fitul L2-C2 reduce de 10 oF riplultensiuni a este si este optional wwirconmetines 32005. [aanexChis‘arab la ie (sniar regulator iar ute torminale LM17),recunoscate prin ‘marcajl LM257xT(sau S)-ADJ. Exemplare cn gama Simple Swtchors sunt comercialzate in mod curent si de CConex Electronic, a prejur variable de la 25 a 6 Euro, functe de mode. [__Alegerea componentelor | L cerpesciomelctectice.. Schama alectick de anliontia asta ‘simpli in mare ramane aceeasi cu cea prezentaté in figura 1, Inderent do tpul regulator ales, “Toate vaoile componentelor se pot de- termina rapid utlizand un program de caleulofet gratut de National Semicon- ductor pe. site-ul sau (wwew.ns.com), erumit SMS v8.3. Dupa dezarivarea fisieruiui saivat se ruleaz®_ programul SS mainexe. Modul de lcru cu acest esto nui componente exemply LM2S7ST-simplu si intuit i a fost prozentat in RE 50 pervs tense de igre de SV). Se detain [1]. Cel rteresa sunt rogab 58 [EGER | asearsns din acest punct de vedere, al revad aticoll respec sau partea alka ‘marcel, cu regulatoarelelnare cu tei a articolui "Elemente de. management Conform si color prezertate in [1] [3], terminal (LM78LO5 de exempu). Varian- termi al produselor electronics" in revista sunt tei gamo de componente Simple tele T sunt ambalate In capsula TO220 cu Conex Club 11/2004. Switchers, grupate dup capabiltatea in cnc terminale (si dedicate peru tersini Condensatorl C, este utiizat pentry lungime: 283mm; greutate: 1659; timp de funtionare: 2h; temperatura pe vat: 580°C; timp incdircare: 30s: vairfuri: 8; aprinzator: piezo; ajustare temperatura: fn limite mari Cod 4714 1.990.000 lei Cod 4266 3.390.000 lei vartur 350,000lei/nuc. fA ff poOOdkdaE« ESR" (dat de catalog). Aceasta 0 repre Zina stata ideaizat, nea pentru a reduce valoarea ESR se recurge deseor lamontarea a doud sau te condansatoare in parle, Tensiunea nominalé de luera teebule 88 fe de 1,5 X Ung. Si aceste valor (situate in gama 330uF...1000uF) rezultd exact din programul de. calcu precum § valoarea ESR, Deseori se ret 9@ la ulizarea une valor mult ma ‘eapactt, acd 20 fhe cont de tolerant mare a capac 20% dn valoarea Un condensalor electro, cit si a depen- dentei acesteia de temperaturé. Sunt recamandate condensatcarelaelectrolioe cu luni Din program rezulé $i valoaea Wi L, (valor uzuale sunt intre 100 si 300uH), indedndu-se oi recventa de luc (combs tai), penta alegerea coret a miezul ttzat pentru bob (Sn fer. Divicorul eit de a ee ater, ‘in cazul regulatoarior cu sufi ADJ, valoarea tensiui stabizate la igre. Se recomandé Fl, mai mare do 12, insa autorul a inialnt 91 testat doopotrva apliaticu valor sub 10. ‘Valoarea lui R rez in: Fy = Ry x (ese) 60 Vag.28V (lensinea Ge eterna a regulator inter, Jn cazul regulatoarelor fixe de tensiune LM57xT(S)xx. dvizorul reaisti nu este necesar. In apicatia prezertaté dept exempli (cabiaju din fiqua.3), Ry ru se monteazi iarpe R86 realizeazi un strap (se asigur reactia. prin pinul 4) Dioda D,trebuie abo tensiune de strapungere inversa de 1,25%Upry, maxima (mal mare decdt 26V..60V) $1 an curent admis de 1,2... maxim (mai mare de A). Se recomend’ o dda Schothy, de exempld 1N5BI7 (max. 20V), ‘NBBTE (max. SOV), INBBIS (max. 40V tensiune epite) pentru LM2575. sau ‘1N5820...5822 (MBFS50) pentru modelul uv2576. Se pot utliza, ina, pentru cures mari, si diode uitarapde (de exemp, modelale HERS03..206) Fitrul LC (L;-C,) de la lesie este ‘optional si reduce ondulatile tonslunit stabizate la lage do cca. 10 of. Se recomandé numai in oszul sarcinilor pretentioase sau a surselor de laborato. Valoarea ui L, este mut mal mica in compara ou, 10..22pH, ar pent C. se re0omand 1OOpF Reece Tn general, pent apical de curen si tensiuni mici nu este necesar radiator. Acest cru se determina exact cu ajutorl Programulul de calcul indeat mai sus. De ‘exemplu, pentru tensiuni de iesire de 5.12V la curenti de 1..2A nu este rnevesar radiator de rlcre (temperatura maxim’ admisiblé a jonctunii nu este dopisiti). Pentru o sursa de tensiune de ccurent mai mare de 2A si tensiune ajustabilé (sau fia, peste 18V sau ‘mati de 10V) puterea disipat creste mult, lar uiizarea unui radiator este necesard. Programul de caicul SMS V8.3, sugereaz rezistenta termicd radiator-mediu ambiant, Jin general sub 17WPC, Radiatorul se ‘lege din tabell de radatoare dela Conex Electronic, prezentat In numérul 12/2004 din Conex Cub la paginile 23 si 24. Se ssugereaz modelele cod 12851 pentru puter mic, 12853 sau 12855 pentru puter disipate mar, sau aproximatiy 0 treime cn ‘medilul cod 12865. emer Randamentul regulatcarelor integrate 4in seria Simple Switcher aste in mecie de 80% (leoretic 77%), astiel cd puterea transtormatorului (oroidal) utizat se majoreaza cu 20..25%. Pentru o sus de 12V la max.1A rezuta imedsat un transfor mator (acoperior) de 15..20VA. Alegerea Punti redresoare nu pune probleme (de la |Wo4M- 1,58 sau KBP200 - 2A la KBL40O 4A) Biblografie 1.Stabilzatoare In comutatie - seria "Simple Switchers" National Semicon- ductor, Stefan Laurent in Conex Club 12003, pag. 2; 2.Calculez vos almentation a decoupage, Jn Electronique Pratique nr. 269, pag 28; 3, Stablizatoare de tensiune in comutato - 2575, LM2S76, L2577, Serban Naicu, n Conex Club 2/2004, pag. 34; 4.Deux alimentations de labo a. decou: page 3 et 4A, in Electronique Pratque re. 269, pag. 46; '5. Rempalcez vos regulateur "trois pattes", Jn Electronique Pratque rr. 269, pag 34; 6.Radiatoare termice - Dimensionare filed, Imre Szatmary tn Conex Club 11/2004, pag. 22; TLLM2S76ILM2576HV Series Simple ‘Switchers 3A Step-Down Voltage Rogulator, “Note de apicati si foaie de catalog, National Semiconductor. HED re. 2205 marmntoe Td Senay] 7) Tree) [eT Prat Gel 19226 LM2574HVN-S 200.000 49219 LM2574HVN-ADJ 210.000 13228 LM2574M5SMO 70,000 18227 LM 2571 M-ADJSMO 70.000 13220 LM2574N-33. 70.000 1224 LM2574N5 65.000 13216 LM2574N-ADI 65,000 18051 LM2S75HVT-12 240,000 18258 LM2575HVT-15 240,000 13299 [M2575 HVS 85.000 19237 LM2575HVT-AD) 90.000, 13236 LM2575MSSMD 95,000 19205 LM 2575 NS 95.000 18234. LM 2575 N-ADJ 95.000 1091 LM 2575 T-12 '80.000 1095 LM 2575 7-15 90.000 13238 LM 2575 7-33 70.000 9053 LM 257575 70.000 4769 LM 2575 T-ADS 70.000 18268 LM 2576 HVT-12 230.000 1827 LM2576HVT-15 230.000 18260 LM2576HVT-33 290.000 18262 LM2576HVT-S 220.000 19250 LM2576HVT-ADJ 220.000 18267 LM 2576T-12 ‘90.000 15276 LM 2576 7-15 110.000 jee LM 2576 7-5 90.000 10125 LM2576 AD) 70.000 406 _LM2577-ADJ 210.000 ‘conex wie (@ aecttonic Radiatoare Aluminiu Cod Ty o 12851 Radiator 25.000 ‘57419x50men ‘aseis Radiator ow ‘5741 9K75mm 12855 Radiator 50.000 5749x100 | —__conex la KA electronicBobine pe tor de fe: Date tehnice » by by by TL A} A] [Q) tJ} frm] [mm] DPU_AD.S DPUOADS 05 4750 DPUISOADS 05 150 167,073 18818 DPUZOADS 05 220258 DPUROADS 05 990 999 DPUS7OADS 05 470 S87 van tw 5°6 F 1910 =ameraum te, rower Tame PU.AOS Inte suptmontars: ttn tala de ate tehnice a 4 ty ty Ry Ew (A) fH] fH) (a) a Dpuosaat 4037 se 18514 53 20 27 DPuod7AI 1047 0063 235 14 DPUDBBAT «4068 007714 DPUIOOA1 10. 100.127, 0097518. DPUISOA. «40180207 0,128. 7515, DPUZZOAI 1022051. DPUSIOAT. «10.40. 401O193 18520 DPUs7OA1 10470601 0,180 85a DPUIDOOA! 140 1000 1619 0,426 50028 Beocossaage y= cen nominal y= nave nomi: = nductten surat in conte Sie Yan mers chk a ran = rr mo Inconat strata: hips tlema Se Date tehrice Tp oly ty Rey TA) eH] Ip] (ay ppuoea2 «20-7070 opuow7A2 20, A773 0.000 OPuossA2 2068109 .089 DPUIOOAZ 20100457 0,109 DPUISOAZ 20150207 —0,108 DPuzzoK2 20 220 B.O,15 DPussor2 20 a0 5750202 RES8getEn vac Te 25: Fy Prodvatior Talema froma snr wetted ucts roma: = ndctates mssura i condite Tevstertaecrcd@ insur E= ears dapat nisElectronica on-line Capacimetru digital prezentare de |. Mihdescu amator, cu sus si circulate. Interajionald ca 0 logic’ urmare a ‘celui ineresant gi utl “Sistem de alarma fr fir, de asta’ data domeniul abordat ete ol al nstrumentelor de maisua si se refer la un capacimetru Este prezentat un capacimetru care in patru game de mésurare poate sa ne cofere informapi cantatve de ta valor unitare de pioofaraz, pana la cele de ordinul a sute de microtaraz De retinut © acest aparat de masurd este recomandat si tle Construt i folosit in laboratorul ‘constructorului amator, neputénd constitui esenta unui produs destinat comercalizari find cconceput.ca realzare Home Made atét ca schema electrica de Drncipy si respectiv cablaj de plantare @ componentelor de if cadrul oerei de construci pentru cre Laurler Gendron, pe site-ul su Exist eratura de specialitate mute tipuri de capacimetre, care la cole de dat ‘mai recenta circutul timer 555 este ‘omniprezent. Principal, aceste capacimetre sunt formate dint-un oselator RC a cérul frecventa generata este dictata de valoarea capacitbi condensatorulul supus coarecare frgcventa semnaluli, pentru @ determina valoarea capactai Dec! acest tip de capacimetn nu este aéeva decat un convertor capacitate - frecvent’, La montajul prezentat tara a fi complicat, dar utlizand componente moderne, gama valorior masurate este mare; de la capacitai de pF pana la capaci de sute de microtarazl Valoarea capactéti masurate se clteste pe un lspay cu 3 digit, cunoscut in teratura de specialtate “Counter Display’. Am facut aceasta precizare ingvstcd In favoarea tinerlornast cite ca a se familaizeze cu acest termen des utlizat. Elementul principal din numértor este circuit intograt MC14553 care este un rnumarator BCD pe tel digit. La acesta fete asociat un decoder BCD pentru 7 segmente, circuitul MC14543. si deci ispiayul poate alsa Tre 000 $1 999. Aceste dou ctculle sunt realzate in Fig. 1 ‘Aspect tea apacinetrill “Contigurate Display pentru capacimetru (eu anod comuan) In vaiants comutstor ise Link: hitp:/members.shaw.ca/roma/tehnologie CMOS si pot fi notale MC, dar sic. Functonarea circultuui 14553 necesité tte semnale a intare: un impulsppozit (4) pentru Latch (pin 10), unul pentru Reset (pin 13) tot poativ (H) st impulsurle de rnumarare (‘Count pin 12). (Gang pint 10 este in starea M gach pozitv) numararea incepe, iar cénd pinul 40 este pus la zero (nivel Low) rrumérarea incetoazd. Deci durata ct se face misurarea este contol de starea pinulul 10 - Latch. Cand pial 13 primeste tun puls pozitiv (H) functia Reset isi indeplineste menirea de a aduce starea Pott Latch in reaizarea une} noi mésurai stergind informatia pe perioada eat Latch fa fost deschis, Viteza de trecere de la deschis-nchs latch, deci a perioadelor de ‘omtere la numarare & impuisurior soste pe pin 12 este controlaté de un osclator elelele Intern al eroutulul 14853, Cosclator a cal frecventt de 100kH2 este. deter- ‘minata de condensatorul montat inte pin 3-4, cu valoarea de 1nF. Cuplata la. numartor este partea logica de intrare format dint-un cireut MC4011 shun (eu citeva rezistoare si pactoar. Osclatoru a carul frec- ‘vena este determinata de valoarea capacitatii con- VENTI Pe a mean) ra eer Ene Sete ee Seca Ste ena Se eer Soran eet Bee eat Pe een 2.190.000 lei See ee eet Renee ate oes *Turatie: 2800 rotimin Se ea Bee See eect Ea eee PUL re ae Eee Sete aa * Putere: 20W: Se ee Se eae career Se ere LATOA« realzind-s aso funcia dorset. Schema electicd cuprnde. i un stement de semnalizare, LED Dy, caro ste almontat direct int-un pin al Fig. 5 Fereasta femporizare! ‘tn | step Teeasxs[rocn] Boma] za contig F Satenpartorela opie “Tempore 8 $i sean fi | mirocontroleruui, Acest LED lumineaza Jin md coatinuy in momentul in car releu fu este alimentat (contacte deschise. and releul este alimentat, LED-ul va lumina intermitent. In acest mod so semnalizeaza atat starea relouli, ct s alimentarea moduli Fig. 6 Feressira “Rosurea™ stv STO tones Fei ese se ealirenza pe poral veral COM 1 ‘Bat astm Memeora vital eee Programul care ruleaza pe calculator are roll de a roalzalogétura calculator cu moduiul releu side a furniza o intefat cgraled pentru ublzator, prin intermediul ‘rela se pot da diverse comenzi ‘Comunicatia cu modull releu este de tipul master ~ slave, adicd modulul nu HED Gre sco momen Femina tomoorzare START temporizare imediat..._| Taser here ra rgpunde decat la comenaile venite din partea apicatie’ co ruleazA pe calculator, ‘irda lua niciodatd intatva up instalarea piicatie, tn “taskbar* va. cisponibil un icon (figura 2a) ou ajutorul canuia se pot da comenziio prezentate in figura 2: "Stop Releu" sau ‘Start Feleu' - realizeaz’ o actionare imediata a teleulul. ‘Deschida Inter fata" ~ ruleaza interfata graied, "Ascunde leon* ascunde conul pana la lumatoarea porire a PC- Ulu, "lesire!" - tnchide aplcatia si cspare icon. ‘Acest meni apare prin apaisarea cick dreapta pe icor-ul din figura 2, Nu se recomanda Uutlizarea. utimalor ous ‘comenzi, deoarece aces: tea duc la impostbiltatea comunicarli cu madulul pana la ‘urmatoarea pore @ calcletorlul Interfata grafic se poate rula prin ccomanda “Deschide Interata’ sau prin dublu click pe Icon-ul din figura 2a, LUtlizarea programului este simpla, acesta find compus dnt-un contol de tip tab" cu Stereste, Feroastra “Star (gura 9) contine elemente privtoare la actionarea releuiul. Se pate configura momental clonal releuul sau se poate comanda de tutlizator prin intermediul butonulul “START imedlat™ sau "STOP imediat" in functie de starea_mo- mentand a rete Foroastra "Stop" (Faura 4) este simiara pemel, rnumal ca tn acest caz se pot configura evenimen- Tele care 88 produca Opriea rete ‘Aplcaia aro si posi fata setérii une! tempor- iri, prin intermedil fereste! "Tempor- are’ (figura 5). Se poate seta pomirea temporziil automat sau prin intermedi bbutonului "START temporizare imedia’. “Temporizarea maxima este de 255 ore, 60 min si 60 secunde si este realizata’ de rmicrocontroler, nu de calculator. “Temporizaree poate fi ntrerupta numal de uilizator prin apasarea. butonulul “STOP temporizare imeckat’. Aceasta continua ‘uleze in microcontroer si dup inchiderea, PCuiui. in cazul in care modululréméne ‘rd alimentare, la revenirea acestea, temporizarea nu se ria Foarte important de precizat este faptu (A, dupa configurarea moduli, interata (grafica poate fi nchisd (ou st iconita din figura 2a), aceste setiri find scrise in EEPROM microcontrolerul Dee precizat fant cA mu tabla fetk nel o setare cu prvire la portul a care este legat modulul, aplcatia “cauta* modulul pe toate portule seriale ale calculator, ar dacd acesta nu este git sed un mosaj de eroare, Nu existé pericolul ca aplcajia sA infuenteze alte Pefifece legate pe unul din serialcle calcuatoruul. In momentul in care se gseste un port liber aplicatia cere un cod de 8 biti existent in memoria mierocontrolerulul, dupa un anumit protocol de comunicatie stabi. Port prin re 86 comunicd poate fi cit n fereastra ‘Resurse" (figura 6), unde se mai pot observa si cdteva date privitoare la. me ‘mori sistemuii pe care ruleaza aplicatia, jinmomentul in care, cn diverse motve, se intrerupe comunicaia, se atigeaza un mesaj de avertzare, lar dupa remedierea problemei (cablu comunicatie soos, dis: patie alimentare modu, comunicata se reia chiar daod ee echimba port eral {ald de cel anterior, RoE Senate ce Hh rn ne ase AeA ee cece eee icenas ater ines mee el ee oar min Inf Se re 18708 PIC 16628201 160.000 & ‘conex niMontajul prezentat faciliteaz acordul corect pe frecventa uunul post de radiodituziune care nu poseda functia de ‘control automat al frecventel (CAF) receptionate. Fig. 1 ‘Cura domodulatoraial A Indicator de acord pentru receptoare MF-UUS 8 suntam in. posesia uni D receptor ado pe unde utrascurte cu module do frecvertd, lar aparatol nu sto. prevzut ct contol automat raven (CAP) acest adaptor fest foarte ul aun cnd dorm 88 ne acordim corect pe fecventa post de ‘aco eceptionat. Tensiunen la igiea unui demodkator de madulaie de ecven ae aspect in figura 1, aga ruta cuba 'S”. in acest fgur, pe absis ete recut recveralar pe ordonaté- ampitudinea sermalii la fesrea_demodulatoculi, Cu Fo este ‘marci frecvnta postu recepina, iar cu Up. tensunea la lesea emodkator, in psa Un seme! set ‘tn and receptor ate aco corect e trecveria sia recepfonate, Att Cfind dezacordém receptor ensiunea fa lege poate varia pn la 14.1.5, plus su mins, fat do valarea Up in fnctio de senaul in caro am dlezacordat receptor spre freevente mai mart sau mai mich decdt Fo. De regu “rgmea” cube S este mai mare docdt devia do freoventd a omiitoarolr ents a permite un acord omod al recepoaretr. Daca tensunea tn iesitea dlemedultorui nu depa- peste valoarea do 20,15V {afk de Up, atin, pact, semnalul audio nu va fi George intitle lstorsionat Pe acest principiu se bazeaz funotionarea adaptorulul prezentat in figura 2, ‘Montajul floseste trei_ampliicatoare operaionale (UIA, B, D) din cele 4 existonte In capsula cicuitului LM324 Ine intrarea inversoare a lui UIA si coa einversoare a lui U1B se alld un civizor rezistv do tenslune format din Ry Ry Diterenta de potential dintre’ intarle rmenfionate este de 0,3V (1,75 - 1,45 = 03). Receptorul la care sa adaptat acest rmonta) foloseste un citcult_integrat spocializat pentru recoptoare MF-UUS de tipul MC3356. Acest integrat prezint la lesirea demodulatorului, in ipsa unui ‘semnal la intrare (Up) o tensiune de 1,6V. De aceea s-a ales un divizor de tensiune (P,, yy Py) astel incdt valoarea medio intra portle inversoare (U,A) si ‘neinversoare (U1B) st fle de 4.6V. Pe porte neinversoare ale hi UIA si inversoare a ui UB se aplicd sermnalul de Ja fesirea circultull integrat MC3356, in ‘serie cu cuit fitant format in Pi, si. ‘Alunci end acordl este coreet (exact Fo) a esine lu U1A gi U1B vor fiapropiale de zero. Cu ajutorul circutulii sumator format «in D, $i Dy, acest semnal zero se pic pe inrarea inversoare @ lui UID, iar la leskea acestuia vom avea un sernal potty de orgnul a 4V, care va aprinde LED.ul D, (de culoare galbend). Acest ———o |folosind un voltmet cu impedanta de Intrare foarte mare, de preterit unul lectronic. in functie de sceasté mirime va trebui si foloti un alt divzor ris (Ry, Ry, R,) astiol incat 52 respectat ccondiile expuse anterior: tensiunea pe poarta inversoare ali U1A sa fe egal cu Up + 0.18¥, iar pe poarta neinversoare a Iu U1B 9 fie egal cu Up-0,18V. Valoarea de 0,15V nu este artic: poate varia in lntela 0.19 048 Montajul se aimenteaza cu o tensiune stabilzaté de 5V. Se recomandd a folosi LED.uri cu randament luminos rica. in ‘azul cind dorim ca LED-urle slumineze ‘mai puternio, atunci schimbati valorle ee rezsfoarélor Ri, Ry st Ry do ia 4700) la = 200. ml r Tn figura 3 este prezentat desenul pp. cabal imprimat ia scara 1:1 ian iura 4 modul de amplasare a componentelor. ° bar ote on sna Oat erasers = 8 | Convertors miedo 145V, aunctvabasala UB, iotos bonsai ee vat ceatV-inacostenz Sova crinde icon. | @llieeGehi-tammmmm Dy oor mater ae ‘Similar, cnd tensiunea de la intrare va oF epi peg e751, v eee Uthat se vor pte ral EDD, er) $ pemtee a erence Sorontanpaitare tesa pineal LED geben reset tse et tht Sos ses post ecpoel et oat una creat Frere ate de MCS0S¢, nebue =f | Dawsihe Inisa! vere taki ta neon (eee demodulatorului (fair semnal la intrare), ‘+ Frecventa de legire: 6BMH2; ‘ Tensiunea de amontare: 9; * Curent consumat Gin ‘Amplasarea componentelor + Almonte: 45V. HED re sees cance© ziua comunicatilor Conferinta globala recunoscuta in regiunea SE Europei Ziua Comunicatiilor editia a IX-a, 21 aprilie 2005, RomeXpo Qveniment traditional cu cele mai importante momente tn dinamica industriel IT&C din Romania gi evolutia pietei comunicafiilor in context global Module interactive si studii de caz cu participarea jucatorilor IT&C semnificativi: operatori, furnizori, companii soft, asociatii profesio- nale, oficiali ai institutillor internationale, autoritati de reglementare Audienta formata din 800 specialisti si manageri asista la lan- sarea de noi servicii, aplicatii, strategii, solutii si produse, tntr-o veritabila platforma de training si contacte profesionale organizator/consultant: [EXPOTEK) 4 AGNOR HIGH TECH inregistrati participarea dvs. la: www.zcom.ro/inregistrare.htm tel. 021.255.79.00, office@agnor.roGreco sam mmecoetae Tester electronic pentru sursele PC-urilor Florontin Stinescu Norentin staneseu @tvr.r0 ape ner uma poo A= vata in seco XX att con ples ett oaa tte ort propa) ed laren Porter ir acest 0 repre sursa do siveriae core tebe al trteae tentrle cote la rvlrle de curt necesare bun trend a tnega aa {in categoria aparatelor de mésuri si control pe care revista le-a prezentat, nu se regisese Instrumente pentru testarea blocurilor functionale ale calculatorulul personal. Un prim pas este aparatul de fat, prezentat pentru testarea rapid ‘a surselor de alimentare a acestora. ‘Aceste surse trebule 8 debiteze curenti devin usor variablé gi 8 genereze fe ordnul zecilor de amperi. Pe bara de probleme care se vor transite sistemul +9V inte 15 $i SOA, iar pe cea de +3,3V, Din aceste motive depanarea surselor 10.208. ‘nu se poate face in bune condi empice, La randul lor unite de CD-ROM ipsa unor dispoztive adeovate, ca sh a Contrbuie si ele Ia consumul general cu cunostintelr tehrice, precum g) a abil procente importante pe ramura de +12V. practice, condamndnd de la bun inceput la In plus, socurie de curent care apar in - ce/ putin - insuoces operatiunea de ‘momentele inceperiiactionai motoarelor depanare. propti, pot face catensiunea stablizaté si _‘Inlocuiea unor componente gsite sau Presupuse dofecte in sursa gi alimentarea sistemlul fr a fl sigur ca Fig. 1 tensiunile oferta sunt ‘Schema elecrici a testorutul ponru sureele de PC Ccorespunzaitoare, denoti in ‘aceoasl misuré un optimism = Grepaesani deren | go multe ori nejustiicat. - precum si ipsa analzei a ceea ce s.arintémpla daca sursa ar fer tensiuni mult prea mar, datoritéimbaitanii elementelor ‘0e stabilesc nivel de refering a alimentatorul Personal, autorula asisat la “explazia® unor componente si cexolerea instantanee, urmat 41 de-carbonizarea partial a Ccablajuiui une! placi de baz, si evident cd nie procesorul nu & mai dat sernne de "via dupa 0a print mai mur deci avea evo. Dup mai mul ani, s-a inoetet prima dat repararea - Une suse de PC. Dupa ce ea “iveaibere studat (eoreic) "schema (Tideatd de pe cabe), sa Utizat pe post de_sarcina bocut penta aut a ova. 2000 pe partea de 12V, iar pe SV 0Fig. 2 ‘Cablajl imprimat, fafa “bottom ‘grupare de rezistoare care sf solicit un ‘curent nzemnat.Impreund cu rest totul 8 fost realizal in “aor si se “prezentat corespunzior. Dupai ceva timp, ing. N. Galbenusi a avut amabiltatea sé-i puna la dispoziie autorulul montajul provi realiza, care a fost proluat ca atare si reaizat in citerte versiuni constructive. Schema final rezuliaté se prezint figura 1 ‘Tranalstonul care sem . nalzeazi prezonta PG- ui poate fi crice model tipnpn, Valorile rezistoarelor ru trebuie considerate ilies. Ele au fost calculate astel Incat pe ramura respectva si existe un consum de courent important ca ordin de marime, Daca, de exemplu, nu o favem valorie indicate pentiu LED-un, se va Feface calculul vericand 8 nu se injecteze prin facesta mai mult decat e permite fabricantul, uzual . 20mA lao tensiune . medio de deschidere de e@ | x. Lael se va proceda s1 cu rezstoarele de sarcind. Acesteatrebuie si sole din sursé un curent important ca marie, do exempu 5, respect 124 (pe ramura de +5V) ‘Sa impus ca valoarea inal fe mai mic peniru a se putea tosta si sursole do fabricatio mai vechi, model AT, care In (oneral ru oferé mai mult de 15A pe ‘aceasta ramurd Tn eazul in care nu avem valotle Indicate se refac calculele. Nu trebuie 68 se ute 8 se veriice si puterea dsipata de aceste elemento ‘Asa cum rezult si din ‘fotografi, autora flosit personal gruparea mai ‘multor rezistoare de putere, In paralel. Pentru ‘a evita incdrcarea inegala 1 acestora sa impus ca toate s& alba aceiasi valoare, si evident c tot 2 fost_supracimensionat ‘din mative de sigurant si fialitate a ansambluiu. Comutatorul care maroste curentul consumat trebuie $8 fie fr refinere pentru a se putea tesia si surse ‘model mai vecti. in poziia “neactionat va ‘consuma curentul ini. Se sugereazi folosirea LED-utlor de culos corespunzatoare cablurior de al ‘mentare a tonsiunior respective. Conver: fia universal respectatd, indiferent de fabricantul surse, este urmtoarea: 49V = PORTOCALIU MASA = NEGRU PG = GA Dar cum nu exist un LED care si ‘emita culoarea gi, sa folosit unl bicolor, ‘aprnzdnd simultan cele 2 LED-u alate in Interior capsule, culoarea rezutat find ret dient de callate de pe placa [Un aspect important este ca acest LED 8 se aprind cu ointrziere vizbl fata de cela, minim ts. ‘Tensiunile negative de -5V si respectv, “12 sunt In general nefolosie de sistemele moderne, Dar cum obginerea lor ‘este banal si mai ales ietina, cat si din ‘motive de compatibiitate cu toatd gama de produse, testarea lor so face folosind realstoare care vor solicta curent)neim- portant (200-300 mA), falé de omoloagele lorpozttve, Practc, dup conectarea mufsl respec tive, se almenteazd sursa ar LED-urle 96 vor aprinde corespunzitor. upd un timp de folosire a tester desors uttzstorul va memora instnctiv ‘modul de aprindere a LED-urlor si 0 ‘apreciare sublectiva pavind buna functor nare a sursa estate Evident, concluzia de bund functionare se stabileste doar dupa folosirea volime- trulul $i @ comutatorulul care méreste ‘curentul absorbit pe ramura do +5V. Tensiunea respactiva nu are vole si varleze decat cu cativa mV. Eventual se viualizeazd $1 cu osciloscopul nivelul fensiunior alternative, respectiv a nplu Aceasté manevid trebuie repetaté de teva ori urmrind comportarea sursel Sursele de tip AT nu fumizeazi tensiunile de +3,3V, precum gi pe cea de 45V StBy, asa ca este evident 8 nu vom avea tensile respoctve © reguié de baz spune cd cole dou conectoare de almentare do tip AT so pezttioneaza in mufa mama de pe cabla asta! Int rele negre sa fe alturat ‘in cazul surselor de tip ATX 0 vericare ‘obligatore este cea prin care se comand blocerealtepomirea surselfolosind comu- tatorl de PC-ON. Cand acesta este conectat la masa (PCON este in 0), sursa funcioneaza si omen os Geocs Clegaturle intre rezistoarele de sarcind si placa cu conectoare si LED-ur, pe principalele tensiuni (+3,3V, 45V. 9, respect +12V), a unor cablul eu siamentrul conductoruui mare, Eventual, chiar cu firole de culo adecvate. Traseele cablajului imprimat vor fi acopente cu ala de ip CCabiaju pote fi relizat si cu un singur strat (layerul bottom), pe fata fara trasee (top) find foloste cablur cu grosime cova Pentru a evita forarea. cablajului momentul introducerii si seoateri conectoarslor, se pot prevedea mal muite suruburi, care vor Impiedica flexarea acestia ‘Se mentoneza ct prezentul tester va putea sé vere s sursele de tip BTX (veal figura 8), cel din dreapta, cu 24 de pins ccare vor echipa intr-un vitor nu prea TIndepdrat,noile PC-ur Studind dispunerea acestorconectoare se cemarca imediat c& pint suplmentar toate LED-urie se vor aprinde aproape acestei comenzi de cateva or, ‘simuttan, lar cel de PG cu 0 Inlirzere succesiv, pentru a fi sigur de buna & vei. funcjionare a sursel, Conectarea lui PC-ON la 1 provoacd Cu montalul desais se vor blocarea sutse, asfol cd doar LED-ul de testa surse care debiteaza +$5V StBy va fi aprins. puter aliforite, de exem- CComutatorul PC-ON este strabatutde un plu de ta 200W la cirent mic (cétva mA), asa c& evident nu 350W. Curenti ofert ltebuie st fle de dhmensiuni asemainitoare de acestea pe rami ‘ucele ale comtatoni de puterefolostla rile principale (+8V, vrata curentuli pe ramura de +5V. 412V si rospecti, ‘Se recomandi efectuaroa si repetarea 43,3V) vor fl clar tee rena into pala ma POR a a es 5 Dalaran Evidentorea comparatva e ‘este important folosvea penta conectoarelor ATX gi BTX Pint pints Pint_Pinta saavoc [[OJO]]] ssavec «savoc [[=](]} ss1av0c sunt in paralel cu cei vechi din conectoul saavoc ||OJ[O}}| savoc —ssavoc |(=][=]} s2voc a c 2 bod feo os * sinot fe aceleiasi imag, allat in. prezent in cou |I[Ol}) com om | el ase exploatare. Scopul acestor terminal este ssvoe }][O}G]|)_ Ps.on —ssvoc |[ =] (= Ps one de a evita supraincércarea In curent att a cou | OIF ie com |=] C=] com pinilor respect, a taseeler do cabot ssvoc ||O|GIEL! com ssvoc |] [=]} com Ms meme toed te chore ate ale pal de baz, care in timp pot om ae oom oa ce proveca dort Yunconén defectiase Prox [O]Q]|} we Pwrok {[e] Co} ne Din considerente de compatibiitate BTX-u! +svse ||[O|Q]||_ ssvoc ssvse |[=] (]) ssvoc cab a fost protect intro in muta de soe ||OIO}|] ssvoc — stavoc |G) fe |} ssvoc [ATX de pe abla a fol cum gl ATX.ul de % 7 cablu va putea 8 fe introdus in BTX-al de zvoc | (= ] svc pee +savoc |[=] (= ]] com csDiode rapide si ultrarapide ‘Tensiune maxima Curent nominal Timp de comutatie Tp ua a ie Capsula BAISS 600 1 025 pos “BA 159 +1000 1 050 Dost “BY 220 1500 Ei 20 sones RV ann ann a oso boa0+ “BY 909 ‘200 3 050 Do201 ‘BYW95C 600 3 025 soDes “BYWO5E 1000 3 0.30 ones UF4004 400, 1 0.05, posi uF4007 +1000 1 oo7 post Byv28200 200 35 0.903 sope4 Byv2r-200 200 2 0.02 sops7 "ByW98/200 200 3 0.03, oZ01AD “Byw29200 200 8 0,03 To220Ac Diodele rapide $i ultarapide sunt intalnite cel mal adesea in sursole de tensiune in ‘comutatie din aparatel electronice sau etajele de deflexie gi video din TV gi tn orice alte module electronice (de comand) in care este necesari comutarea de ‘semnale de curent ¢1 frecvent mare, ele caracterizandu-se A ie prin timp de comutatie (in direct gi invers-revenire) mici, de ordinul zecilor de nanosecunde. In aplicatii nu trebuie contundate si/sau inloculte (reciproc!) cu diodele Schottky. Bywe29_ TERED recht ems mncenencttieTermostat electronic pentru stupi Asigurarea confortului termic al familiilor de albine in perioada primavara- toamna prin sistem de termostatare pilotat de microcontroler ‘Sub aspectul inteligentei de grup ¢i al ee fasten sen aee Paes tama ees Se aoe ane Sele abeeri point’ Sane eee Seon apenas anaes eon eaycacars perpetuare a specie. in aceasté ecuatie Seer eraasce Seeeeera Lowered Geeta mires Se aa eae oa eee ane erase ee ersaa a ee eae eee one atte ee, Reels oabdeee Eaten onea means Sree aaa e Seared cates Sees ey ee a ee ee rs se olga ten Smo as, aaa Sara ncs cata cae Rapas wiser ana Teta ee ae eas ae ea ine, as secthee poppe enlemaeuepeacnatian Se ateatierecamel nbc ighemull si umidtatea. Deoarece albinele din exteriorul ghemului sunt cele mai ‘expuse friguli, ele consumand energie 6! pentru migcarea continu din aript necesara pentru reglarea_umistati, acestea sunt iniocite in permanenta cu Vasile Surducan vasile@190,tim-3}10 alinele care au cézut din ghem intlnasc © temperatura suportabi chiar in condi exterioare foarte grele), problema spinoasa apare In perioda. de incalzre anormala (mal ales primévara) cénd albinele sunt pacilite de variatile de albine Incalzte provenind din centrul (ghemulul. Cu toate acestea, daca temperatura exteroari este extrem de ‘scézutd si rana insuficienta,albinele din ‘exterior pot céidea pe rama de fund a stupului de unde gansele de rsicare inapol pe ghem sunt minime (aici temperatura este mal scazuté). Aceste albine mor. Cu ‘et rumarulalbinelor care cad este mai mare, temperatura in inteioral ghemulul ru mai poate fi mentinut constant avand ca efect moartea puietuul, perpetuatorul speciel si impicit dispariia. stupului ca entitate. acai aceasti problema este rezolvaté relativsimplu prin introducerea unui sister de incdilz distibut la fundul stupului (ar Fig:t Siotom de Tnctlzve pentru zece stupl. ‘Stupll se amplaseazs cu urdinigul spro ‘sit, Into astel de poze care si permité expunerea lor constant la soars. temperaturé ambianta care se transmit in Interorul stupalul st au tendinia s&s ia zborul. Uneorl, unel zile de primavard Ccilduroase Tl urmezé 0 dupa amiazd friguroasa cu inghe, in care abinele care ‘$rau luat zborul ru reugese sé se intoarc’s rnevmate in stup. Acest tip de zbor poate produce 0 soadere a efectivului cu 10%..20% daca viemea este nefavora- bili. Niclalbinelor dn stup nu le este prea bine. Alc! poate interven apicutorul daca reugeste s8 contoleze corect temperatura wmarecse ss Grex CTin imediata vecindtate a ghemului si asigu umvtatea minima necesaré in sup prin’ montareaunor materiale absorbante umectate perio cu apa. Erno cn Temostal prezentat este destnat doar comer sistem de inctlzre at stupor pe peroada fei dar ma ales primivara si toamna cénd vale bruste de temperaturé. debusoleazd famiite de abbine. Pent tncazirea proprizisd este nevle de ecriparea fect sup cu un ezstor borat pe un cacy (ama) avind dmenstinea 3 suprafala ceva mai mic decd apart inferoare a stupuui (de regula rezistenta este reaizat prin boinarea Une sme de fir zncate cu dametut do 0.5..0,8mm, pe un suport de fem asl ned puerea dispata de aceasta 8 fe maximum 10,.15VA pent un stup corect izolat temic inreaga lungime 0. sdrmei sii educa apotl la incaze), Dimensionarea vaio otmice a rezisenfel ne cont de tenslunea de 2320— rg soi oe pliieege Kt a2 alimentare si puterea sursel de tensiune {obiigatoristonsiune continu fitrata) care allmenteaza. Pentru obtinerea pracicd a rezislontei egal cu cea calulaté, este nnevoie de cunoasterea precisa a rezistentei sirmei de fier utizate, Pentru doterminarea acestel marimi so utiizesza © lungime ma mare de sérma (de exemplu 10..20m delat ntnsa) si se masoara valoarea acestela cu un mutimetu de precizie acordind atenjie deosebita ‘moduiu in care se face contact ou bornele {de masur ale aparatul In acest mod nu ‘este nevoio do punto Wheatstone sau de rmotode voltampermetica de masura ca In cazul masuril unor rezistente scazute ca valoare. De ce este nevoie de alimentarea acestui rezistor in curent ‘continu cat mai iat posibl 7 Ali observat reacfia corpului dvs. Ia © pan total de ‘energie electic’ ito 2i de waekend? linigte neticeasca se instaleaza odatd cu ‘acoasta in toalé casa ca urmare a lip! Crculatiei curentulu elect altemativ prin diverse circuite si aparate casrice. Dupa ce organismul s-a obignuit, revenicea cenergielelectrice cauzeaza un moment de dsconfort datorité reaparivel zgomotulu ‘Scopul rezistorlui amplasat in stup este feel de incdlzre si nu cal de vibrato ‘continua pe freoventa refelel si armonich mecanice (vibra ale sérmei datorat lei lui Ampere) care ar induce o stare continua, de stress in sup, Termostatul bazat pe utiizarea ccomponentelor electronice inteligente', este compus din rmicrocontroler si un senzor de temperatura programabil igital, fvlind rlul do a comanda inedizrea Jn funcjle de varatia. temperatui Inteme (Tint) din stupul considerat de refering. Senzorul de temperatura Tint se amplaseaza in stupul de refer cu dezvotarea medi (sau minima) a famille de albine si trebuie protejat la depunerle masive de Ceara si propolis pe care abbinele tt fac (ca autoaparare la orice tip de intrus prezent in stup), prin curétare cel putin oat la 3 lun. ‘Schema electric’ pentru Incalzrea a 10, ‘slupieste prezentala In figura 1 o i= j tee gor sea x att} a a He] Pier) MED 58) vcs omerProgram 1 1.10 -stupi amplasaf la locul de zbor al ‘albnelor 11 termostatinteligent 12-almentatorcurent continu 220V/12V- 208, 49 senzor de temperatura 14 deal care obtureaza razole soarell la visit 15--locul de unde rsare soarele Datorit consumului mare de curent pe stup (cca. 1A pentru tensiunea de alimentare de 12 V), se recomanda conexiunea radial (cdte 0 pereche de cablur_ de aimentare de la alimentator spre fiecare stup). Deoarece, pentru un ‘numar mare de stup, metoda este practic apts m-o1 1 rete to impostil de realizat, conexiunea practca este cea din figura 1, unde secjunea ceabluor este maxima de la almentator spre stpi 3 si 8 si scade spre capetcle tronsoanelr (stp 1.8 respecte 5.10). Stupul ales do reternté este cel cu rumérul 3. Fanta de abin din aoost sup esto cea mai slaba dp.dv. al dezvotl sale La sit, soaree 15 (care bat frontal pe uring inedizest prima data stupi 1 respect 6, stip 5 1 rospectiv 10 find Incélati de cdldura soarlu rumal dupa oa. 0.60 de minute de a rst noel de 2bor, van su inspre nord, curenti de aor find aproximaty ident in jurl fect. Termostat electronic 0..100°¢ 770.900 ei Scurta prezentare Moni! esto. un termostal_ cu temperatira presonsa regia cu altos ‘nu! potentometuin gama 0. 100°C. ‘Deoaraco i anumite apical este necesar Ln fistereis asabl s- prevazut si un ‘agi al acestta in pla .5.10°C. Kut Gonmne do asamanca un stabizator de ‘SViz00mA pentru almeniarea unui ppanaimetn necesar la crea tomperatr roscse si a cole caren. ncazu fos nut paneot, sa utlza caso pe Date tice ‘+ Echpat ou sanzorl de tempera Integrat LM T95 (LM), ‘Temperatura eat 0. 100°C; 2 Histerezs regal 05..10°; “Hes derleu (contacte NI/ NO} 108/250 “esi de almertare (SV (2004) ent pancimet ‘Aimortare: 2207; = Dimenslun: 145 5 x Tm, Termometru electronic: (eu IGL7106, atigor LED) Cod 1637 -afisa| ros Cod 1638 - afisal verde 560,000 lei Scurté prezontare ‘Moniaiu este constrt cv cieuitl Integra 7107 ula into schema cu ‘eterna do tensiune exon’. Senzon! do empeatur este un cet irgra (LMT35, 335) eu panta de 10mV/K (aproximativ 273Vla0°C).Tanstterea an scara Kei In ca Coleus se face prin termed ura Date tence + gama de masur 0.100°C; + afsare: 9 cha + alimontare: 5V /200m4 + dmansint 80 66x 10mm ven conencuore 90008. C3anexCi[Nu existé copact in ur, si nil un stup ru st in umbra unui copac. Este o situaie aproplata de realitate pentru 0 zona pperfecti. pentru reooltarea_polenulul, Condile de amplasare de pe teren pot Ings cifere de la caz a caz ‘Analiza modului de amplasare al stupllor in teren este extrem de impor- tanté pentru perioada primvarstoamna deoarece se monitorizeaza temperatura in intern snl singur otip. Diack acorta ‘este situat In umbra pe tt parcursul Zl ‘sau Intrun curent de aer, temperatura in interior celoralt stupi va fi prea mare si albinele fle vor consuma energie pentru ‘ictea ghemului, fle vor inoerea 84 zboare céind inca nu este cazul. Dacd incites se utlizeaza si pentru iemare in inciper Inchise, problemele mentionate anterior clispar(¢ apar allele create de tendinja de zor a albinelor dato lpsel totale a Curentilor de acr combinaté eu erogtoroa temperaturi medi. jn figura 2 este prezentaté schema electronica a aparatulu. Microcontrolerul utlzat este PICT2F629 (sau PICTZFE7S compatibil pin la. pin). Conectori cia schema sunt: S1 pentru conectarea senzorului de temperatura OS18820 (sau DS18620); 2 conectorul de programare serial in ‘rout CSP; 183 coneotorul de inrerupere al circuit de alimentare al redresorulu de putere pentru incre: ‘S4 conector de alimentare al termostatulu (@¥ac+15%-10%). Varianta prezentaté utiizeaz’ un releu comandat din pinul GPS prin intermedi una tanzistor Tt (orice tranzistor NPN ce tz general de 100mW, CU Vee de minim 20V),releul K1 are tensiunea nominal de 12V" si curentul de actionare al ‘electromagnetului de SOmA, cureni de rupere al contactelor find de minim 10A. 12 supreseaza curenti de autoinductie ce par in momentul comenzi bobinel. Dioda bicolor D1 este conectat pe pin GPO ¢ GP1 cu care se imparte functia de programare ICSP. Astil, momentul programs microcontoleruui va fi vizibil pe acgeas dio LED care in mod normal ‘semnalizeaza condile de lueru. Senzorul DS18S20 a fost prezentat succint In humerele anterioare ale revstel. El utlizeaz un bus de comunicatie bidirectional (TEMP) si se almentoaz cin aceeasi tensiune de SV fumizaté microcontroleruui de stabizatorul cu tei terminale IC1 (din motive de siguranta in HED rc 2205 omrecte exploatare sa renuntat la ullizarea ll 1DS18820 prin aimentare parazté cin bus- Ul de comunicatie, adic prin metoda cu oud fre). Comutatoral iama-vara este ‘conectat pe pinul GPS al microcontolerlu (fata de masa) si acesta este actionat de uiilzator de maxim dus or pe an. ‘Asa. cur am obignuit deja ctor ‘evste, programul inscris in microcon- troler este reaizat in Jal (program! 1). + Pragul Tint amma = +5°C + 0.5°C (oprire Pentru temperatura in stup > 45°C); + Pragul Tint primavara= +18°C = 05°C (oprire pentru temperatura in stup > He°C}; ‘Timp de rispuns pentru 0 vatiaie de ‘temperaturé pe senzor de 5°C: maxim 2 + Element de comandé: releu cu contact ‘comutator (Normal-inchis. ’Normal- Deschis) 10A/280Vca sau releu static ou trac; + Alimentare 220Vi50H2, consumul termostatului de maxim 10VA. $l esata] Sasa ae pace en Tice enue ereae orca + Comutator pe pazitia iarna: Soren ene eae Te eee Cetin Ene Ener + Termometru digital cu precize de 0,1°C; ‘+ Muitimetr digital de precizie; + Calcuiator portabi + Sursa de alimentare 220V/50H2 Ia looul ‘de amplasament al stupor. 7. Observati Inginerul sau tenricianueletronist este confruntat deseori cu probleme interdis- ciplinare care solicits rezolvarea unor aspecte tehnice nesimulabile pe caleu- lator, Infelegerea completa fenomenuii este chela realizar problemel si nu Incercarea de rezolvare a ei prin metode maginistautomate (simulari repetate pe ‘calculator care nu se regisesc niciodata in siuatia reali de pe terer. in apicatia de fat’, care matematican cu experientd va putea simula corec gradul de acaperie cu propolis al senzorubi de temperaturé in functie de timpul scurs de la amplasare, dln stup, gradul de snatate al acestora si ‘Modul de cistbute al lor pe func sociale In stup?PSPICE-ul este doar un instu- ment de simulare si nu cheia rezolvari tuturor problemelor electronistor. ae Rossa ene See aes ee Sauer eae See roe ee canine aaa ey papal cera Saar Sian aticeme nen ena ero eo eeaea eee or on ook a rice moment care este situatia in toti stupil ey recsrameer ee ae Se aoa Sea ieee Pa cearcs aad cecal ce man asa a ee Peoria Packie” Sera econaeee ered Tasos aanapeeereres ‘Montarea unor astfel de instalahi de incditre pot fi fécute exctsiv pe riscul trou, auton acest arteo! nu poate tras la rispundere penity orice eveniment rodus ca umare a inielegent reste a feoriei de functionare prezentate sau a implement delectuoasein practic’. Cock finmware compilat nu este dspontil. ®Programator paralel pentru bitii de FUSE si LOCK la ATmega Leonard Lazar lazarieo @yahoo.com Programarea yC-ulul ATmega cu ajutorul programutui PonyProg poate conduce la “blocarea” acestor componente, facandu-le imposibil de reprogramat cu un programator serial (SPD. Un programator paralel de tip master- slave cu ajutorul caruia pot fi recontigurati bitil de “fuse” gi "lock", permitand astfel “deblocarea” acestor microcontrolore este prezentat, cu exemplificare pentru uC-ul ATmegas. centr Fig.1 “blocarea’ unui microcon- _ Bil de fuse gi lock al microcontrolru tuoler ATmega “lola casicd este ATmega8 sunt impartti in tei octet, urmatoarea: conform tabelelor 1, 2 si 3. Consulténd datele de catalog ale yC-ulul ATmega, rezulté urmatoarele Fereasira de atenfionare in cazul “bloclr’ stati In care aceste componente devin rmicrocontroloruui™ Inutitzabile cu un programator serial 1 Este sotat baul RSTDISBL; 2.Este setalé una din variantele: ceas exter sau oscilator RC exter: Atonti! La nivelul microcontroterulu, un bit de fuse sau lock este programat daca are valoarea 0 lagi i este neprogramat sau «58 seit normal cu programul PonyProg _sters dact are valoarea 1 logic; aceasté ‘memorile Flash si EEPROM; logica este complementard coal ulizate «= 5¢ resois biti de “fuse” pentru selecta- In programul PonyProg, unde un bit se rea unui at sistem de ceas (dn fabricd _programeaza prin biarea check-box-ulu 1C-ele sunt setate pentru ceas AC in- _asocat se slerge prin detifare. Schim tem de 1MHz; cel mai adesea se dores-_barea logic de programare constituie te schimbarea acestuia cu sistemul de principaia sursa de eror: spre exemp, eas cu cristal de cuar). Dupa aceast _selecarea sistemului de ceas cu cristal scriere, pe ecran apare mesajul din de cuart (CKSEL3..0=1111 - date de figura 1 simicrocontrolon programatnu catalog ATmega) prin bifarea check: ‘mai poate fi accesat in rick un fel ox-unlor asociate bitlor CKSEL, va Tock ope i a7 Bi [Nr Ba Desrere ESTDISEL ‘Sele POR a V0 sa pon RESET WDTON | 6 | Watchdog ema separa 'SPIEN [3 Active programas sa Bipot) “CKOPT_| 4 | Clock Opens TV ocmrarana) TEESAVE [| Memon EEPROM concen Hapa Ge EC ospngrany TBOOTSZI |? | Sele marine sto de BOOT 9 (programa (pOOTSZI [tf seteie marine sector de HOOT 8 (pogsana) BOOTRST | —0 [Selec vector de Reset, Tseng mcrae v0 Bro CT[cxsets 19 Seles sstem de cea 10 (programa) | sou mg) ‘Schema electricl a sursel .Este resotat in prealabil cu ajutorul unui Pentru programator ‘programator paralel bitul SPIEN, prin care este oprité programarea serials conduce de fapt la setarea ceasului Pentru aceste cazuri, reprogramarea, fextem siblocarea" microcontrolerulu in bitlor de fuse gi lock poate fi facut numa ccazul uli unui programator serial prin uiilzarea unui programator paralel (Cum un astfel de programator are un pret, mare si nu se justficd achztionarea a ‘rumal pentru a “debloca" un UC, este prezentat in fgurle 2 si 3 un programator /aralel care poate f utlizat numai pent Tescrierea acestor bill si care poate fi Tealizat in numai cdteva ore de lucru. Mai ‘malt, un microcontoler “blosat" poate fh “deblocat" utilzand un microcontroler Idontic nou, fa care nu s-intervant la bit lo configure mai sus amin. Pen fvempifcare consider, microconte- tend ATi Jn figura 2 este dat schema alimenta- ton comandat/12Vec OSV necesar rogram paral, const n> iia ED PeswAnenT) —ta: ee oT — vm —. 2 ey ea fp oe aa i Was nee - ae - ae os wel] TRE Joram La me — = Fe3 . — res ste pet Lo ime3 1) Abonament pe 12 luni 300 000 lei 2) Abonament pe 6 luni 180 000 lei 3) Angajament: plata lunar, ramburs (pretul revistei plus taxe de expediere) Simona Enache ova CSon@xCIUD hace Doma, i Deretc simdaboneriarveta ConexClub incpincuer. Numa Prenume san tere Sr. oe ee 5; Locaitatea

You might also like

• Conex Club nr.71 (Sep.2005) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.71 (Sep.2005) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• 3

  

  Document52 pages

  3

  Remus_Dobra_2510

  No ratings yet
• Conex Club nr.73 (Nov.2005) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.73 (Nov.2005) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Conex Club Nr.75 (Ian.2006)

  

  Document52 pages

  Conex Club Nr.75 (Ian.2006)

  crisbogo

  No ratings yet
• Conex Club nr.72 (Oct.2005) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.72 (Oct.2005) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club Nr.76 (Feb.2006)

  

  Document52 pages

  Conex Club Nr.76 (Feb.2006)

  androidtester

  No ratings yet
• Conex Club nr.51 (Nov.2003) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.51 (Nov.2003) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.54 (Feb.2004) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.54 (Feb.2004) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.65 (Feb.2005) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.65 (Feb.2005) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.60 (Sep.2004) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.60 (Sep.2004) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.61 (Oct.2004) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.61 (Oct.2004) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.25 (Sep.2001) PDF

  

  Document36 pages

  Conex Club nr.25 (Sep.2001) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.62 (Nov.2004) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.62 (Nov.2004) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.55 (Mar.2004) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.55 (Mar.2004) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.37,38 (Sep. - Oct.2002) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.37,38 (Sep. - Oct.2002) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.50 (Oct.2003) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.50 (Oct.2003) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.49 (Sep.2003) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.49 (Sep.2003) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.31 (Mar.2002) PDF

  

  Document36 pages

  Conex Club nr.31 (Mar.2002) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.39 (Nov.2002) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.39 (Nov.2002) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.46 (Iun.2003) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.46 (Iun.2003) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.30 (Feb.2002) PDF

  

  Document36 pages

  Conex Club nr.30 (Feb.2002) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.26 (Oct.2001) PDF

  

  Document36 pages

  Conex Club nr.26 (Oct.2001) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.29 (Ian.2002) PDF

  

  Document36 pages

  Conex Club nr.29 (Ian.2002) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.43 (Mar.2003) PDF

  

  Document52 pages

  Conex Club nr.43 (Mar.2003) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.17 (Ian.2001) PDF

  

  Document36 pages

  Conex Club nr.17 (Ian.2001) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.19 (Mar.2001) PDF

  

  Document36 pages

  Conex Club nr.19 (Mar.2001) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.22 (Iun.2001) PDF

  

  Document36 pages

  Conex Club nr.22 (Iun.2001) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.14 (Oct.2000) PDF

  

  Document36 pages

  Conex Club nr.14 (Oct.2000) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet
• Conex Club nr.15 (Nov.2000) PDF

  

  Document36 pages

  Conex Club nr.15 (Nov.2000) PDF

  Iordan Dan Ffn

  No ratings yet