Laringe

Scheletul cartilaginos este format din 2 cartilaje. 1)Nepereche a)Tiroid- format din doua lame
care sunt sudate in partea ant , avand forma unei carti deschise spre posterior. Fata ant a fiecarei
lame prezinta linia oblica pe care se ataseaza muschii sternotiroidian ,tirohioidian si constrictor
inf al faringelui. Sup si inf de linia oblica se afla tuberculu sup si respectiv tuberculu inf.
b)Cricoid-partea ant formeaza arcul cartilajului cricoid si cea post lama cartilajului cricoid.
c)epiglotic- prezinta o fata apost si una ant pe care se afla tuberculu epiglotei. 2)Pereche
a)Aritenoide-au forma unei piramide triunghiulare , baza cartilajului se articuleaza cu cartilajul
cricoid si prezinta 2 procese : procesul vocal si procesul muscular. Fata antero laterala prezinta
foseta triunghiulara ,creasta arcuata si foseta emisferica. b)Corniculate sunt situate in varful
cartilajelor aritenoide c) cuneiforme ; d) sesamoide. Muschii ai laringelui: 1)m.adductori ai
plicilor vocale: a)m. cricoaritenoidian lateral ; b)m.aritenoidian oblic ; c) m.aritenoidian transvers
; d) m.tiroaritenoidian ; e) m.epiglotic. 2)M. abductori ai plicilor vocale: a) m. cricoritenoidian
posterior. 3) a)m.vocal ; b)m.cricotiroidian. Ligamentele : 1)membrana tirohioidiana
2)lig.cricotraheal 3)lig.tiroepiglotic 4)lig. hioepiglotic 5) lig. cricofaringian 6) lig.vestibulare
7)lig. vocale. Arterele:a.laringiana sup ; a. laringiana inf. Nervii : n.laringeu sup. ; n.larigeu inf.
Faringe
Se afla post de cav bucala si de cav nazala. Limite: cea sup : baza craniului ; inf : la niv marginii
inf a corpului vertebrei c6 se continua cu esofag. Endofaringe : se imparte in 3 portiuni. 1)
nazofaringe se intinde de la baza craniului si marg libera a valului palatin , comunica ant prin
choane cu cav nazala ; prezinta peretele superior la care mucoasa contine tonsila faringiana si
perete lateral unde este situat ostiul faringian al tubei auditive. 2) Orofaringe se intinde intre palat
moale si plan orizontal care trece prin osul hioid. comunica prin peretele ant cu cav bucala prin
istmul buco-faringian. Intre cele 2 arcuri si radacina limbii se delimiteaza un spatiu triunghiular
numit fosa tonsiliara. Aceasta contine tonsila palatinaa , masa ovalara de tesut limfoid.3)
laringofaringe este limitat sup de un plan orizontal care trece prin cartilajul hioid si inf un plan
care trece prin marg inf a cartilaj cricoid. Pe linia mediana se observa additusul laringian
marginit ant de epiglota si lat de plicile ariepiglotice. Structura: 1) mucoasa faringelui: a)
mucoasa nazofaringelui ; b) mucoasa oro si laringofaringelui. 2)mucoasa faringobaziliara 3)
stratul muscular : m.constricotr superior ; mijlociu ; inferior al faringelui ; stilofaringian ;
palatofaringian.4)fascia buco faringiana. Raport: a)Baza :partea bazilara a occipitalului , fata ant
a stancii temporalului ; b) fata post :vertebrele c1-c5 , muschi si fascia prevertebrala , spatiul
retrofaringian c) fata laterala : portiunea cefalica in contact cu spactiul latero faringian si
portiunea cervicala In raport cu manunchiul vasculo nervos al gatului. Vascularizatie: arterialaa.faring ascendenta , a.palatinala ascendenta , a.tiroidiana sup si inf. Venele : dreneaza in vena
jugulara interna. Limfaticele limfonodulii retrofaringieni , si cervicali profunzi. Inervatia:
a)ramurile faringiene ale nervului glosofaringian se desprind din trunchi comun care se afla
superficial de m.constrictor al faringelui. b) ramura faringiana a n.vag: contine fibre viscero
eferente speciale. c) ramurile laringo faringiene ale ganglionului cervical sup. participa la
formarea plexului faringian.

Dezvoltarea fetei:
In saptamana a 5 procesele maxilare cresc progresiv , impreuna cu placodele nazale. In sapt 6
ectodermul din centrul fiecarei placode se invagineaza, formeaza fosetele nazale care devide
astfel fiecare placoda nazala in cite un proces nazal lat si unul medial ; santul dintre cele 2
procese nazale se numeste nazo lacrimal. in spat a 7 ectodermul din planseul acestui sant se
invagineaza in mezenchimul subiacent formand ductul nazo lacrimal. In sapt 6 procesele nazale
mediale fuzioneaza formand primordiul radacinei si septuli nasului. Pe buza sup procesul
maxilar da nastere filtrumului.Depresiunea tranzitorie intermandibulara este in decursul sapt 4,5
umpluta cu mezenchim formand primordiul buzei inf.
Derivatele santurilor faringiene:
Arcurile faringiene sunt separate la ext prin santurile faringiene iar la int prin pungile faringiene .
Santul faringian 1 si punga faringiana 1 participa la formarea urechii . S.F.1 va forma meatul
acustic extern. S.F. 2,3,4 se vor forma dupa ce vor fi acoperite de operculul faringian si cateva
portiuni ale musculaturi gatului , in rest , acestea vor involua , persistenta lor ducand la anomalii
congenitale .
Arcul faringian I
Genereaza cate un mugure cranial si unul caudal. Fiecare mugure contine cate un element
cartilag central , derivat din celulele crestelor neurale , ajunse in regiunea viitorului mezencefal.
Cartilajul central al mugurelui maxilar palatopterigopatrat iar cel al procesului mandibular
cartilajul lui meckel. Cartilajul maxilar va forma aripile mici ale sfenoidului iar o ramasita din
cartilajul lui Meckel poate fi evidentiat in mandibula , in mijloc. Oase de membrana maxila
zigomatica , scuama temporalului si o parte a mandibulei. Derivate anatomice muschii
masticatori(temporal , maseter, pterigoidian lat si medial) ; milohioidian , pantecele ant al
digastricului , tensorul timpanului si tensorul valului palatin. Acesti muschi sunt inervati de
ramurile n. cranian specific fiecarui arc , fiecare muschi ,,luand odata cu el si ramul nervos care
il va inerva. Procesele maxilare si mandibular ale A.F.1 sunt inervate de n.maxilar si de
n.mandibular ambele fiind ramuri ale n. trigemen.
Arcul faringian II
contine cartilaj Reichert , care prin osificare condrala va forma scarita , procesul tiloid , coarnele
hioidului , lig. stilohioidian. Acest cartilaj deriva din celulele crestelor neurale ajunse in dreptul
extremitatilor craniale ale mielencefalului. Derivate anatomice muschii a)mimici: orbicular
ochiului , orbicular gurii , rizorius , platisma auriculari , fronto parieto occipital , buccinator b)
pantecele pot al digasticului c)stilohioidian d) m. scaritei. Primoriile musculare ale primelor 2
arcuri faringiene se intrepatrund la nivelul pozitionarii finale pe suprafata capului si a gatului.
Arcul faringian III
(Arcul faringian 3 , arcul glosofaringianului) Cartilajul A.F. III se dezvolta din celulele crestelor
neurale din dreptul portiunii mijlocii a mielencefalului. Se osifica endocondral , formand o parte
din coarnele mari ale hioidului precum si portiunea inf a acestuia. Din A.F. III se for forma m.
stilofaringian si m. constrictor sup al faringelui.

Arcul faringian IV
(arcul vagului) Alaturi de de A.F V si A.F. VI participa la formarea viscerelor regiunii cervicale.
Contribuie la form laringelui. Mezodermul A.F IV si A.F VI formeaza imrpeuna cartilajul tiroid ,
cartilajele cuneiforme , coriculate , cricoid si aritenoid. Dezvolt laringelui incepe cu S5 ca o
condensare mezodermala , denumite procese aritenoide ,formate in reg A.F. VI la inceputul S7
acestea incep sa se condrifice formand cartilajele aritenoide. Condrificarea cartilajelor tiroid si
cricoid incepe in acelasi timp . Cartilajul epiglotic incepe in L5. Din A.F. IV muschii :
constrictori mijloci si inf ai faringelui , cricotiroidian , ridicatorul valului palatin. Mezod care
form acesti muschi deriva din somitele occipitale 2 si 4 si din primul somit cervical. Din A.F
IV se dezvolta musculatura intrinseca a laringelui . Mezodermul paraaxial derivat din primele 2
somite occipitale va contribui la definitivarea derivatelor A.F VI. Arcurile F. IV si VI formeaza
cart laringelui si mm. cricotiroidian ,ridicator al valului palatin , constrictori ai faringelui , toti
acestia sunt inervati de n. laringeu sup. si mm. intrinseci laringei care cu exceptia m.
cricotiroidian sunt inervati de n. laringeu inf. care este ramul terminal al n. recurent laringeu.
Cavitatea bucala:
Se imparte in 2 zone separate de arcadele alveolo dentare , vestibulu bucal si cav bucala propriu
zisa. Vestibulul bucal:Limita externa sunt buze si obraji , interna ardadele alveolo dentare sup si
inf. Comunica cu cavitatea bucala prin spatiile retromolare si interdentare si cu exteriorul prin
orificiul bucal. Elementele de suprafata sunt : fraul buzei superioare si inferioare ; plicile alveolo
bucale ; papila parotidiana si orificiul de deschidere al ductului parotidian stenon ; fosa canina ;
eminenta canina ; creasta zigomatico alveolara. Vascularizatia : arterele labiale ; mentala ,
submentala , bucala , infraorbitala si a. transversa a fetei .Venele faciale si plexul venos
pterigoidian. Limfaticele dreneaza in limfonodulii submandibulari , submentali , parotidieni ,
bucali. Inervatia peretilor este alcatuita din nervii mental, infraorbital , bucal , alveolari sup si inf.
Cav.Bucala: Limite : peretele sup : palatul dur si moal ; peretele inf: planseul bucal ; peretele
antero lateral : arcadele dento alveolare. Comunica cu vestibulu bucal si cu orofaringele .
Peretele sup al cavitati bucale este o proeminenta mediana longitudinala ; rafeul palatin ; papila
incisiva ; placile palatine transverse ; linia Ah. Vascularizatia : artera palatina descendenta si
ascendenta , Vene : plexul venos pterigoidian , vena faciala. Nervii palatini mari si nazopalatini.
Peretele inf al cavitati buc.: a) mucoasa planseului bucal : trunghiul siblingual , fraul lingual ,
caruncula sublinguala- la acest nivel se deschide ductul submandibular Warthon ; eminenta
sublinguala. b) Loja sublinguala : Pereti : superior mucoasa podele cav bucale , inf :
m.miohioidian ; medial m.genioglos , hioglos ; lateral fosa sublinguala a corpului
mandibulei. Continut: gl. sublinguala ,n.sublingual si hipoglos , ductul warthon si vasele
sublinguale. Muschii planseului bucal : m.geniohioidian, milohioidian , digastrici.
Muschiul buccinator:
Originea: se face prin 3 grupe de fibre : cele sup au originea pe fata lat a procesului alveolar al
maxilarului sup de molari , fibrele mijloci au originea pe rafeul pterigomandibular , fibrele inf
au originea pe creasta buccinatorie. Insertia celor 3 grupuri de fibre se face. Fibrele sup se insera
in tegumentul buzei sup. Fibrele inf se insera in tegumentul buzei inf iar cele mijlocii se impart
in 2 subgrupuri , sup si inf. Raporturi: a) superficial: ductul parotidian stenon, n. bucal , a.bucala
, vasele faciale , ramurile bucale ale n.facial ,insertia m.temporal , procesul coronoid al
mandibulei. Profund : mucoasa obrazului. Inervatie : ramuri bucale din n.facial. Actiune: nu
permite plicaturarea mucoasei bucale , comprima obrazul.

Muschiul maseter:
Partea superficiala: originea: marginea maseterina a osului zigomatic is marg inf a procesului
temporal al zigomaticului. Insertie:musculara apartine fibrelor ant care se ataseaza pe fata
laterala a corpului mandibulei. Partea profunda:Originea:fata interna a arcadei zigomatice si
marg sa inf. ; fata profunda a fasciei temporale.Insertia fata laterala a ramului mandibulei .
Inervatie : n.maseterin. Actiune : elevatie , lateralitate si protractie.
Muschiul temporal:
Originea : planul temporal al fosei temporale , linia temporala inf , si tuberculu sfenoidal al
crestei infratemporale ; fascia temporala. Insertia: procesul coronoid ,creasta temporala si fosa
retromolara . Inervatie n. temporali profunzi. Actiune: elevatie , lateralitate , protractie.
Muschiul pterigoidian median:
Originea in fosa pterigoida a procesului pterigoid ( fata post a procesului piramidal al
palatinului), tuberozitatea maxilara. Insertie : tuberozitatea pterigoidiana .Inervatie nervul pt
muschiul pterigoidian medial . Actiune : elevatie 15,5kg , protractie : 2,5kg , lateralitate 9 kgf.
Muschiul pterigoidian lateral:
origine: fasciculul sup: fata infratemporala a aripii mari a sfenoidului si creasta infratemporala.
Fasciculul inf : fata laterala a lamei laterale a procesului pterigoid ; tuberozitatea maxilara
.Insertie : fasciculul sup: partea ant a discului articular . Fasciculul inf : condilul mandibulei.
Inervatia : n. pt m.pterigoidian lateral. Actiune : protractie 13kfg , coborarea mandibulei 3,6kgf ,
lateralitate 10kgf.
Muschii suprahioidieni:
1)Digastric: este format din 2 pantece unite prin tendon intermediar. Origine: pantecele post are
originea pe incizura mastoidiana a osului temporal . Insertia : pantecele ant are insertia in fosa
digastrica a mandibulei. Inervatia: pantecele post e inervat de n.facial si pantecele ant de
n.milohioidian. 2) Stilohioidian: originea : fata lat a procesului stiloid. Insertie : cornul mare al
osului hioid. Inervatie: n.facial. 3) Milohioidian: org: linia milohioidiana , insertie: fibrele post pe corpul hioidului ; fibrele mijloci si ant pe rafeul milohioidian . Inervatie n. milohioidian. 4)
Geniohioidian: Origine: spinele mentale inf. Insertie: corpul hioidului. Inervatie: n. milohioidian.
Muschi planseului bucal:
sunt : geniohioidieni ,milohioidian , pantecele ant al m.digastrici. Raporturile pl.bucal: Superior:
pe linia mediana radacina limbi , in partile laterale regiunea sublinguala care contine gl
sublinguala , ductul submandibular , n.lingual si hipoglos. Inferior:pe linia mediana regiunea
submentala ; in partile laterale trigonul submandibular care contine gl. submandibulara.

Limba:
Conformatia externa: Corpul limbi este separat prin santul terminal de radacina limbii , anterior
de sant se afla papilele valante. Santul terminal impreuna cu papilele valante formeaza V-ul
lingual. Fata dorsala a limbi prezinta santul median sup iar fata inferioara prezinta median fraul
limbii si santul inferior. Marginile limbii ; varful limbii prezinta un sant vertical. Radacina limbii
este situata post de santul terminal , din partea post pornesc spre epiglota plicile gloso epiglotice .
Vascularizatia , a.linguala , palatina ascendenta , faringiana ascendenta. Venele linguala.
Limfaticele : limfonodulii submentali , submandibulari si cervicali profunzi. Inervatia. Nervii
motori : n.XII inerveaza toti muschii limbi cu exceptia m.palatoglos (X) si stiloglos (IX). Nervii
senzitivi : portiunea presulcala n.lingual , portiunea postsulcala n.IX, calea senzitiva are 3
neuroni( protoneuronul ,deutoneuronul si utlimul se afla in talamus in nucleul ventro postero
lateral. Structura limbii: Limba este formata din un schelet osteo fibros pe care se ataseza m.
limbi. Scheletul osteo fibros este alcatuit din membrana hioglosiana , septul lingual si
aponervoza limbii. Muschii se impart in 2 grupe , 1- extrinseci ( genioglos , hioglos , stiloglos ,
amigdaloglos) 2 intrinseci ( lingitudinal superior si inferior , transvers , vertical , plicile gloso
epiglotice , papilele linguale , glandele linguale si tonsila linguala).
Glanda parotida
sunt formatiuni mici de cul galben bruna ,situate in tesutul conjunctiv parotidian , intre partea
postero mediala a lobilor glandei tiroide si esofag. Dupa pozitia lor se impart in gl parotide sup si
inf. Structura: fiecare gl este invelita de o capsula conjnctiva subtire din care se desprind tracturi
ce contin ramuri vasculare si nervoase. Celulele principale care secreta parathormonul sunt de 3
tipuri : intunecate , luminoase si clare in functie de intensitatea cu care se coloreaza citoplasma.
Se grupeaza in cordoane sau insule intre care se gaseste tesut conjunctiv si o retetea bogata de
capilare sinusoidale. Vascularizatia aa.ramurile aa.tiroidiene sup si inf , venele ce se varsa in
plexul peritiroidian. Inervatie: vegetativa si simpatica (nn laringieni recurenti , plexurile
periarteriale).
Glanda Tiroida
Este localizata in partea inf a regiuni infrahioidiene. Este alcatuita din doi lobi uniti intre ei
printr-un ist. Are funtie endocrina , coloratie rosie bruna. Structura: este invelita la periferie de o
capsula fibroasa prelungita in int prin tracturi ce separa incomplet lobulii glandulari. Lobuli gl
sunt constituiti din flolicui intre care se gaseste stroma conjunctiva ce contine numeroase
capilare sangvine si limfatice , fibre conjunctive si de reticulina. Foliculii au dimensiuni variabile
si sunt grupati in unitati glandulare. Vascularizatie: a.tiroidiana sup se divide in dreptul
extremitati sup a fiecarui lob in 2 ramuri ant si post. Ramura ant :vasc partea ant si lat a lobului ,
ramura post vasc partea med si post a lobului. Art tiroidiana inf se ramifica in dreptul extrem inf
si da ramura glandulare si ramuri pt viscerele din vecinatate. Inervatia vegetativa , provine de
la cei 3 gg. simpatici cervicali prin nn.laringieni recurenti , sup , sau a plexurilor periarteriale.

Nuclei propri ai mezencefalului

Substanta neagra: cel mai voluminos nucleu mezencefalic, are forma semilunara , traversata de
fibre ale n.III , prez 2 parti distincte pars compacta si pars reticulata. Nucleu rosu: are forma
ovoidala , ocupand partea centrala a calotei mezencefalice. Cul rosie este datorata vascular
bogate , dar si pigmentilor de fier . Traversant de fibrele n.III. prezinta 2 portiuni magnocelulara
si parvocelulara. Nucleu interpeduncular: situat in calota mezencefalica , coresp fosei
interpedunculare , structura interpusa pe caile olfactive reflexe. Nucleu interstitial a lui Cayal:
situat lat de deschiderea apeductului cerebral in ventriculul 3. este considerat un centru
subcortical pt reflexe implicat in miscarile ratative si verticale ale globului ocular. Nucleul
comisural Darkschewitsch: situat la extrem sup a substantei cenusii centrale , dorsalat de
nucleul oculomotorului.
Trunchiul cerebral
parte componenta a encefalului , alaturi de cerebel si creierul mare , reprezinta una din cele mai
importante parti ale SNC. se afla in fosa cerebrala post , forma de tr.de con cu baza mare in sus,
continandu-se inf cu col. vertebrala , are o l-9cm. Format din bulb ,punte si mezencefal. Bulbimediat deasupra si in cont maduvei spinarii si se intinde pana la niv puntii lui varolio , de care
este desp. prin santul bulb pontin . Pe fata ant prez decusatia piramidala. Are forma de tr.de con
cu dimensiunile longitudinal 3cm , latime la baza 2cm , antero post 1,25cm. Baza mare se
continua cu punte. Punte puntea cerebrala -> puntea lui varolio -> mezencefal. Const. part
mijloci a trunchiului cerebral. Se aseamana cu o castana , culoare alba, fiind alcatuita mai mult
din fibre mielinice. Prezinta o parte ascunsa care constitue podisul ventriculului IV , fibrele
pontive sunt in mare parte II , aproape orizontale. Mezencefal reprezinta segmentul encefalului
situat sub tentorium cerebelli, despartit de punte prin santul pontopeduncular. Este alcatuit din 2
pedunculi cerebrali la care se pot descrie o portiune ventrala si una dorsala .Este strabatut de
apeductul cerebral care face legatura intre ventriculul 3 si 4.

Decusatile Tr.Cerebral si Ventricul IV

Lemniscala- post de decusatia piramidala ; Piramidala la niv bulbului ; Tegumentara ventrala ;
Tegumentara dorsala ; Corpului trapezoid ; Trohleara. Ventricului IV cavitate asezata intre fata
post a tr cerebral si cereel , aparuta prin largirea canalului ependimar . Podeaua -> fosa romboida
, prezinta trigonul bulbar si pontin.
Coliculii Cvadrigemeni
Superiori: au in structura lor subst. alba si cenusie dispuse alternativ. Se conecteaza cu corpii
geniculati lat ai talamusului de la care primesc aferente optice : trimit aferente nucleilor
nn.cranieni di tr. cerebral ( III , VII, XI ) si catre M.S. Inferiori : contin subst. cenusie la int si
subs.alba la exterior. Primesc aferente de la maduva si lemniscul lat. Trimit eferente catre corpii
geniculati mediani ai talamusului. Au rol in realizarea reflexelor de oreientare la stimulu auditiv.

Regiunea mentala
Situata median , cuprinde partile moi ce acopera partea proeminenta a corpului mandibulei ,form.
relieful barbiei. Marginita de : sup- santul mentolabial ; inf marg mandibulei ; lat 2 linii ce
trec la 1cm de unghiurile gurii. Protuberanta mentala alaturi de tuberculi mentali da regiunii
aspectul convex tipic. Planuri superficiale: Tegument : gros cu foliculi pilosi la barbat , aderent
de straturile subiacente. Tesut subcutanat:contine fibrele ant m.platysma. Stratul
urmator:solidarizat de tegument , contine 3mm de o parte si de alta a liniei mediane m.mental
coborator al buzei inf ,coborator al unghiului gurii. Planul scheletic :invelit de periost , prez pe
linia mediana protuberanta mentala , incadrata lat de tuberculii mentali iar spre mimitele lat ale
regiuni de gaurile mentale prin care iese din canalul mandibulei. Aa.- ramurile arterei mentale ,
submentale , labiale inf. Venele tributare vv.faciale. Inervatie :senzitiva rr. n. mental ; motorie r.
margini mandibulei (n.facial).

Formarea foselor nazale

In sapt 7 adincirea si fuzionarea foselor nazale duce la formarea unui sac ectodermal unic situat
supero post fata de procesul intermaxilar . La inceputul saptamanii a 6 , podeaua si peretele post
al sacului nazal prolifereaza formand o ingrosare orizontala extodermala care separa sacul nazal
de cavitatea bucala, aceasta structura e denumita procesul nazal. Catre finele sapt 7 membrana
oro nazala se rupe formand coanele primitive. Planseul cavitatii nazale se formeaza in acest
stadiu printr-o extensie post a procesului intermaxilar numit palatul primar. In sapt 8-9 pereti
mediali ai proceselor maxilare se extind formand lamele palatine din care se va dezvolta ulterior
palatul secundar. Odata format palatul sec se fomeaza ectodermul si mezenchimul , procesului
frontal si proceselor nazale mediale care prolifereaza formand septul nazal medial care creste in
jos de pe acoperisul cav nazale pt a fuziona cu fata sup a palatului primar si sec dea lungul liniei
mediane. Cav nazala este acum divizata in 2 fosete.
Dezvoltarea cavitati bucale si nazale
Este dependenta de arcul faringian I si de procesul fronto nazal. Acest fenomen se desfasoara in
sapt 3-8. Dezvoltarea regiunii faciale are loc prin fuziunea a 5 proeminente : procesul fronto
nazal , 2 procese maxilare si 2 mandibulare. Cele 2 procese ale arcului far 1 se unesc pe linia
mediana si delimiteaza inf stomodeumul. Intre timp din plica capitala se form procesul fronto
nazal. Concomitent din procesul fronto nazal se individulizeaza procesul frontal, nazal medial ,
nazal lateral si aria triunghiulara. Dupa organizarea acestor procese fosele olfactive se infunda
formand sacul nazal. Ulterior membrana orofaciala se resoarbe iar ectodermul proceselor maxi
si mandibulare se infunda in mezenchimul acestor procese formand lama labio gingival care
ulterior se va resorbi si va forma santul labio gingival cu vestibulul bucal.Ulterior apar 2 procese
palatine laterale care provin din maxilare si 1 proces palatin median care se sudeaza intre cele 2
procese laterale. Linia de unire este rafeul palatin. Procesele de osificare care apar ulterior
determina formarea septului osos si a palatului dur.

Formarea dintilor
Toti dinti pe care o persoana ii va avea in timpul vieti se formeaza in timpul existentei
intrauterine. Dentitia primara se formeaza intre a 5-8 sapt. Dezvoltarea dintilor are loc in mai
multe etape . Tesutul dur al dintilor temporari dentina se form din uter iar smaltul se form
dupa nastere. Stadiul de mugure : reprezinta o agregare de celule ce vor forma dintele
mezenchimul odontogen. Mugurele este format din 3 organe , smalt papila dentara si folicul.
Locul unde se intalnesc epiteliile adamantine ext si int se num bucla cervicala care mai tz va
determina forma radacini. Din foliculu dentar iau nastere osteoblastul , cimentoblastul si
fibroblastul. Stadiul de cupa mugurul incepe sa creasca , organul smaltului incepe sa produca
smalt , iar papila produce dentina si pulpa , foliculu produce structura de sprijin a dintelui.
Stadiul de clopot acum are loc morfodiferentiere . Organul dent are forma de clopot iar
majoritatea celulelor sunt numite tesut reticular stelat. Etapa de maturizare in acest stadiu se
form tesuturile dure , inclusiv smalt , dentina.
Os Frontal
os nepereche asezat in partea ant a cutiei craniene , ia parte la formarea cav nazale si a orbitelor.
Marg post este crestata si se articuleaza cu oasele parietale. Partea care formeaza fruntea are pe
partea ant 2 proeminente numite tuberculi frontali. Sub tuberculi frontali sunt 2 proeminente
numite arcade orbitale. Arcadele orbitale se continua lateral cu apofizele zigomatice. Pe fata
interna a frontalului , pe linia mediana se afla santul sagital. In osul frontal , in regiunea de la
baza nasului inapoia incizurii nazale sunt 2 cavitati neregulate numite sinusurile frontale.
Os Etmoid
Este os nepereche , apartine atat cutiei craniene cat si craniului visceral. Articuleaza ant si lat cu
osul frontal iar posterior cu osul sfenoid si formeaza plafonul cav nazale. Lama verticala a
etmoidului este perpendiculara pe lama ciuruita si este asezata in planul median , are 2 parti
numite apofiza crista galli si lama perpendiculara. Lama ciuruita a etmoidului este partea centrala
a etmoidului si ocupa incizura etmoidala este caracterizata prin un nr mare de orifici prin care
strabat fibrele n.olfactivi. Fetele interne ale maselor lat sunt formate din cate o lama subtire
mediala si formeaza peretele extern al cavitati nazale. Aceasta lama prezinta 2 indoituri
cunoscute sub numele de cornete nazale: superiori si mijlociu.
Os Sfenoid
Os nepereche ,situat in partea centrala a bazei craniului, format din corp , aripile mici , mari si
apofizele pterigoide. Corpul sfenoidului este partea centrala care se sudeaza ant cu frontalu si
etmoidul iar post cu occipitalul. Pe fata sup se afla o scobitura transversala saua turceasca.
Inaintea tuberculului seii se observa un sant transversal santul optic. La fiecare extremitate a
santului optic se gaseste un orificiu numit orificiu optic ;prin cele 2 orifici intra in craniu n.optici.
Aripile mici ale sfenoidului sunt 2 lame osoase de forma triunghiulara , care pronesc de pe
partile ant ale marginilor fetei sup a corpului. Aripile mari sut reprezentate de fata cerebrala , fata
orbitala si fata temporala. Fiecare apofiza pterigoida este formata din 2 lame sau aripi , lama
interna si externa .Baza apofizei pt. este strabatuta de canalul pterigoidian.

Os Occipital
Os nepereche , asezat in partea post a cutiei craniene , este format din partea bazala , 2 parti
laterale si solzul occipitalului. Partea bazala este situata ant fata de marea gaura occipitala si se
articuleaza cu corpul sfenoidului. Fata sup. sustine bulbul rahidian si puntea. Fata inf are pe linia
mediana o proeminenta tubercul faringian. In dreptul margini ant a condilului , partea lat este
strabatuta de canalul condilian ant prin care trece n.hipoglos. Solzul este asezat post fata de
marea gaura occipitala si este partea cea mai dezvoltata a osului occipital . Pe linia mediana o
ridicatura care se numeste protuberanta occiptiala externa. Fata interna este concava si
corespunde suprafetei encefalului. In mijlocul ei se gaseste protuberanta occipitala interna.
Os Parietal
Os pereche , asezat in partile latero sup ale cutiei craniene , are forma patrulatera neregulata.
Fata externa este conveca , in mijlocul acestei fete convexitatea este mai accentuata , formand
eminenta parietala. Sub aceasta se observa 2 lini curbe : linia temporala sup si inf , pe ele se
insera m. temporal. Fata interna este concava si prezinta numeroase santuri in care sunt
adapostite vasele sanguine. Ant se articuleaza cu frontalu , post cu occipitalu , lat cu temporalul.
Os Temporal
Osul temporal este un os pereche asezat pe partile latero-inferioare ale cutiei craniene. El are
forma neregulata si prezinta:1)Partea petromastoidiana este formata din stnca temporalului si
din partea mastoidiana.2)Partea timpanica este reprezentata printr-o lama osoasa, curbata n sus,
care este fixata cu marginea anterioara de radacina posterioara a apofizei zigomatice, iar cu
marginea posterioara, de fata anterioara a apofizei mastoide.3) Partea hioidiana este reprezentata
de apofiza stiloida.4) Solzul temporalului este partea cea mai subtire a osului temporal. El este
asezat la partea superioara a temporalului.Din partea inferioara porneste, anterior- apofiza
zigomatica a temporalului, care se articuleaza cu osul zigomatic.

Maxila
Cel mai dezvoltat din oasele fixe al efetei. Este os pereche , asezat in partea centrala a fetei. Este
alcatuit din un corp si 4 apofize. Corpul are forma neregulata si contine 4 fete. Fata ant
reprezinta in dreptul dintilor frontali creste verticale. Cea din dreptul caninului reprezinta inapoia
varfului ei fosa craniana. Deasupra este situat orificiul intraorbital ,prin care trece art si
n.infraorbital. Cele 4 apofize sunt : zigomatica se articuleaza cu osul zigomatic ; apofiza
frontala pe fata lat se afla creasta lacrimala ,inapoia careia este situat santul lacrimal al
frontalului. Apofiza palatina se prezinta ca o lama orizontala , unindu se cu apofiza palatina
opusa constituie partea ant a palatului dur.

Os Zigomatic
este un os pereche cu forma neregulata, asezat pe partea latero-inferioara a orbitei si formeaza
partea laterala superioara a scheletului fetei. El prezinta o fata externa, care corespunde pielii si
determina umarul obrazului si o fata posterioara, care corespunde fosei temporale. Marginea
anterioara se articuleaza cu apofiza zigomatica a maxilarului. Marginea superioara formeaza o
parte din marginea laterala si inferioara a orbitei. Marginile posterioara si inferioara sunt libere.
Coltul postero-inferior se articuleaza cu apofiza zigomatica a temporalului. Coltul posterosuperior se prelungeste n sus si nainte formnd apofiza frontala, care se articuleaza cu apofiza
zigomatica a frontalului.
Os Lacrimal
Os pereche , sub forma de lama dreptunghiulara , asezat pe pertele medial al orbite intre apofiza
frontala a maxilarului si lama orbitala a etmoidului, Pe fata orbitala se gaseste creasta verticala ,
inaintea careia este un sant lacrimal , care se completeaza cu santul lacrimal al apofizei frontale
a maxilarului si formeaza canalul nazo lacrimal care face legaura intre orbita si cavitatea nazala.

Os Nazal
Os pereche , asezat la radacina nasului , pornind din incizura nazala a frontalului paralel cu marg
ant a apofizei frontale a maxilarului cu care se articuleaza. Marginea lat se articuleaza cu apofiza
frontala a maxilarului , iar mediala , cu nazalul din partea opusa printr-o sutura armonica. Fata
externa este convexa , acoperita de piele si formeaza radacina nasului iar fata interna este
concava , formeaza o parte din peretele lat sup al fosei nazale.
Os Palatin
os pereche , asezat inapoia marg post a apofizei palatine a maxilarului. Alcatuit din 2 lame
perpendiculare una pe alta : lama orizontala si verticala. Marginea laterala a lamei orizontala se
articuleaza cu marg inf a lamei verticale iar marg mediala se articuleaza cu lama orizontala
opusa si formeaza partea post a palatului dur.Fata ei sup formeaza o parte din podeaua cav
nazale. Lama verticala formeaza o parte din peretele lat al cav nazale.Pe fata ei interna este
creasta concala iar pe marginea sup prezinta in partea ant apofiza orbitala iar la partea post
apofiza sfenoida.
Vomerul
SIngurul os nepereche si fix al fetei , asezat in plan median in continuitatea lamei perpendiculare
a etmoidului , contribuind la formarea peretelui median dintre fosele nazale , septul nazal. El se
prezinta ca o lama patrulatera foarte subtire. Cele 2 fete lat formeaza o parte din peretele intern al
fosei nazale. Prin marg sa sup se articuleaza cu lama perpendiculara a etmoidului iar pe marg
inf , cu marg interne ale apofizelor palatine ale maxilarelor.

Hioid
Este un os nepereche , asezat intre mandibula si cartilajul tiroid , el nu este articulat direct cu
celelate oase ci se articuleaza prin 2 ligamente de apofizele stiloide ale oaselor temporale , iar
prin muschi se leaga de faringe , laringe , mandibula si omoplat. Are forma lit U cu deschiderea
inapoi. Osul hioid este constituit din corp si patru coarne.
Mandibula
Os nepereche si singurul os mobil din scheletul capului. Se gaseste in partea inf a fetei si este
format din corp si 2 ramuri , corpul are forma potcoavei cu convexitatea orientata anterior. Fata
anterioara are pe linia mediana o creasta putin proeminenta , semifiza mentoniera. Varfurile
bazei sunt marcate prin cate un tubercul mentonier. De la tuberculu mentonier porneste in sus si
inapoi o creasta , linia oblica externa. Fata posterioara a mandibulei pe linia mediana prezinta 2
ridicaturi mici spinele mentoniere. De la ele porneste in fiecare parte o creasta linia
milohioidiana. Ramurile mandibulei Pe fata interna la partea sup se afla orificiul mandibular
care reprezinta deschiderea sup a canalului mandibular prin care trec vasele si nervi. De pe marg
inf a orificiului mandib porneste in jos santul milohioidian , care se termina pe corpul
mandibulei. Coltul infero post al ramurii este rotunjit si formeaza unghiul mandibulei.
N.Frontal
Cea mai voluminoasa ramura a n.oftalmic care se desprinde in peretele lat al sinusului cavernic ,
patrunde in orbita prin fisura orbitala sup , ajungand intre m.ridicator al pleoapei sup si tavanul
orbitei. Asigura inervatia tegumentului fruntii , mucoasa sinusului frontal si tegumentul pleoapei
sup. In partea ant a orbitei se imparte in 2 regiuni terminale. Nervul supraorbital ( da ramura :
palbebrale pentru tegum pleoapei sup si ramura frontale pt tegum regiuni frontale) ; Nervul
supratrohlear ( da ramura pt tegumentul si conjunctiva pleoapei sup , inerveaza tegumentul
regiuni din apropierea linii mediane.
N.Oculomotor-motor
origine reala ( a fibrelor somatomotorii -> mezencefal , in nucleul oculomotor ; a fibrelor
parasimpatice -> in nucleul accesor autonom) origine aparenta -> Fosa interpedunculara. Actiune
: inerveaza toti m. globului ocular , cu exceptia mm.drept lateral si oblic sup. Prin fibrele sale
vegetative -> n.constrictor al irisului si n.acomodarii. Traiect si raporturi: trece lat de procesul
clinoidian post , se aplica pe sinusul cavernos , strabate peretele lat al acestuia patrunzand apoi ,
prin fisura orbitara sup in cav.orbitara ; prezinta raporturi cu a.cerebrala sup si post , n.trohlear ,
n.oftalmic , a.carotida int. Ramuri : in apropierea fisurii orbitale sup se imparte in ramura sup si
inf. Ramurile sup inerveaza m.drept sup si m.ridicator al pleoapei sup. Ramurile inf inerveaza
m.drept med ,drept inf si oblic inf.
N.trohlear-motor
Origine reala ( in mezencefal in nucleu n.trohlear) org.aparenta (trunchiul cerebral , inf de
coliculii cvadrigemeni). Actiune: inerveaza doar m.oblic sup al globului ocular. Traiect si
raporturi. Inconjoara pedunculu cerebral , patrunde in sinusul cavernos , traverseaza fisura
orbitala sup lateral de inelul lui Zinn si intra in cav orbitala pana la m.oblic sup. Raporturi cu
mezencefal , lob temporal , m. oculomotor , n.oftalmic. N. trohlear se anastomozeaza cu
n.oftalmic si plexul simpatic pericarotidian.

Nervul accesor motor

Origine reala ( radacina medulara -> coarnele ant din maduva cervicala ; radacina bulbara - >
nucleul ambiguu din bulb). Origine aparenta ( radacina medulara -> la niv maduvei cervicale
intre santul antero lateral si postero lat ; radacina bulbara -> santul retroolivar). Actiune: asigura
inervatia val palatin , faringe , laringe . Inerv mm. sternocleidomastoidian , trapez , intervine in
miscarile de rotatie si extensie al capului , in inspiratie fortata. Traiect/raport : radacina medulara
merge ascendent prin canalul vertebral , patrunde in cutia craniana prin gaura occipitala si se
uneste cu rad. bulbara , formand n.accesor. Ajunge la gaura jugulara pe care o strabate si apoi se
bifurca in cele 2 ramuri terminale : 1) ramura interna se anastomozeaza cu vagul , terminandu se
in ggl. plexiform , inerveaza valul palatin , laringe , faringe. 2) Ramura externa: destinata
inervatiei motorie a mm. sternocleidomastoidian si trapez.
N.abducens-motor
Origine reala- nucleul n.abducens din tegumentul pontin. Origine aparenta trunchiul cerebral.
Actiune: inerveaza doar m.drept lat al globului ocular. Traiect strabate sinusul cavernos , trece in
orbita prin fisura orbitala sup si merge la m.drept lat. Raporturi: n.faciali , auditivi , puntea ,
santul bazilar.
N.Trigemen-mixt
Cel mai voluminos nerv cranian. Se numeste trigemen datorita celor 3 ramuri terminale ale sale :
oftalmic, maxilar si mandibular. Contine fibre motorii -> mm.masticatori ; fibre senzitive ->
sensibilitatea tactila , termica si dureroasa a teguentelor fetei , a mucoaselor ce tapeteaa cav.
bucala , fosele nazale ; Fibre vegetative : secretorii. Origine renala ->motorie , vegetativa,
senzitiva. Origine motorie -> in coloana motorie ventrala a trunchiului cerebral , fiind reprezentat
de 2 nuclei , unul pontin principal si altu mezencefalic accesor. Origine senzitiva -> intro coloana
senzitiva bulbo pontina. Origine vegetativa -> nucleul lacrimo muco nazal. Origine aparenta :
fata ant a puntii. Traiect raporturi : de la origine cele 2 radacini ale n.V se indreapta spre ggl.
semilunar al lu Gasser. In traiectul lor trec intre pedunculul cerebelos mijlociu si stanca
temporalului , apoi trec deasupra scobiturii tregeminale si sub sinusul pietros sup.
N.Mandibular-mixt
Fibrele senzitive -> prelungirile periferice ale neuronilor din ggl. trigeminal. Fibrele motori ->
axoni neuronilor din nucleul motor al n. trigemen. Se gaseste in compartimentul lat al cav.
trigeminale acoperit de lobul temporal. Imediat dupa iesirea din gaura ovala se imparte in ramura
meningee a n. mandibular , n. maseterin , nn. temporali profunzi , n. pt m. pterigoidian lat si
med. , n.bucal , n. auriculotemporal , n. lingual si alveolar inf. Ggl Optic: ggl parasimpatic,
localizat inf de gaura ovala si medial de n. mandibular. Ramuri : n. pt m.tensor al valului palatin
si n. pt m. tensor al timpanului. Ggl submandibular : se afla sup si med de gl. submandibulara .
Ramuri : r.simpatica pt ggl. submandibular si rr. comunicante cu n.lingual. Inervatie : reg
temporala , maseterina sup , mucoasa jugala si a buzei sup , planseul bucal , gingia si dinti
mandibulei , 2/3 din limba. Fibre motorii pt mm. masticatori.

N.Maxilar
Inerveaza cutanat etajul mijlociu al fetei , cuprins intre comisurile palpebrala si bucala , mucoasa
sup a cav bucale si dinti maxilari. Format din prelungirile periferice ale neuronilor
pseudounipolari din ggl trigeminal. La origine se afla intre n.oftalmic si mandibular. Prin gaura
rotunda patrunde in fosa pterigopalatina. Ramuri: r. meningee medie ; nn. pterigopalatin ,
zigomatic, infraorbital , alveolari sup , rr. palpebrale , rr.nazale , rr. labiale sup. Ggl
pterigopalatin: parasimpatic ce apartine anatomic n.maxilar. Cel mai voluminos ggl parasimpatic
periferic , se afla in fosa pterigopalatina. Ramuri : orbitale, palatine, nazale , n. faringian
,,boeck.

N.Glosofaringian-mixt
Origine reala-> fibre motorii : nucleul ambiguu ; fibre senzitive: nucleul fasciculului solitar din
tr. cerebral ; fibre vegetative : tr.cerebral. Origine aparenta -> santul retroalveolar. Actiune:
receptionarea senzatiilor gustative ; sensibilitatea mucoasei nazo farin. , trompei lui Eustachio,
timpanului , orofaringeului , limbii , amigdalei palatine. Inervatia mm. stilofaringian , stiloglos ,
constrictor sup faringian ; secretia gl. parotidei. Traiect : de la origine se indreapta spre gaura
jugulara intre mm. stilofaringian si stiloglos ; ajunge la baza limbii. Ramuri colaterale ( n.
timpanic a lui Jacobson , stilofaringianului , stiloglosului , faringiene , tonsilare , carotidiana)
Ramuri terminale ( la baza limbi da nastere unui buchet de ramuri terminale care se
anastomozeaza cu cele de pe partea opusa form. plexul lingual).

N.Vag-mixt
Origine reala: fibre motorii -> nucleul ambiguu ; fibre parasimpatice -> nucleul dorsal al
vagului ; fibre senzitive -> cei 2 ggl de pe traiectul sau. Origine aparenta : santul retroolivar ,
inapoia olivei bulbare. Actiune: asigura sensibilitatea mucoasei faringelui , laringelui , bazei
limbii , plamanilor , viscerelor din etajul supramezoncolic abd., intestinul subtire si partial
intestinul gros. Inerveaza mm. faringelui , laringelui , stomacului , miocardului , sinusului
carotidian. Punct de plecare pentru reflexe de tuse , stranut , voma. Primirea senzatilor gustative
culese de la baza limbi. Traiect : de la origine se indreapta spre gaura jugulara , coboara
vertical , strabate gatul , patrunde in torace , trece pe pediculul pulmonar si strabate mediasttinul
posterior. Ramuri cervicale : Ramura meningee, rr. faringiene , carotidiene , nn. cardiaci sup ,
n.laringieni sup. Ramuri toracale : n. laringeu inf , nn. cardiaci inf. , nn. pulmonari si ramurile
esofaciene. Ramurile terminale rr. abdominale.

N.Facial-Mixt
Origine reala ( a fibrelor brahiomotorii -> nucleul n. VII din punte si a fibrelor visceromotorii ->
nucleul salivator sup.) Origine aparenta : santul bulbopontin. Actiune: inervatia motorie a mm.
mimicii. Inervatia mm. stilohioidian , digastric , scaritei , sensibilitatea mucoasei buco naso
faringiene , bazei limbi , secretia lacrimala , nazala si salivara. Traiect: fibrele motori impreuna
cu cele senzitive formeaza un trunchi comun care dupa ce depaseste craniul patrunde in gl
parotida , unde se imparte in 2 ramuri terminale. 1) Rr intrapietroase : n.pietros mare ; n.pt
muschiul scaritei ; ramura auriculara ; n. coarda timpanului. 2) ramura auriculara post ; r.
m.stilohioidian ; ramura pantecelui post al m.digastric si r. linguala. Ramurile terminale :
temporo faciala ; transverso faciala ; cervico faciala

Gl. Sublinguala
Sunt cele mai mici dintre glandele salivare majore , iar saliva secretata de acestea este de tip
mucos. Gl sublinguala este pozitionata in fosa sublinguala , spre fata mediala a mandibulei sup.
de 1/3 ant a liniei milohioidiene. De la marg sup a agl sublinguale se ridica o prelungire a
mucoasei , plica sublinguala. La nivelul crestei acestei plici se deschide in cav orala canalul
Bartholini si ductele accesorii Rivinius prin care se secreta saliva. Vascul: irigata de ramuri din
a.faciale si linguale. Venele faciale si linguale. Limfaticele sunt drenate in principal de noduli
submandibulari dupa care de nodulii cervicali profunzi in special nodulul juguloomohidian.
Inervatia: inervatia parasimpatica provenita din n. coarda timpanului , ram din n. facial , la care
se alatura ramuri nervoase din maxilar si mandiublar

Gl.Submandibulara
Sun mai mici decat parotidele si secreta saliva de tip seromucos. Gl au forma de carlig cu un
capat lung aflat in afara cav orale , orientat inainte in plan orizontal sub m.milohioidian. Un
capat scurt ce se onduleaza peste marg post a m.milohioidian pt a patrunde in planseul cav orale.
Ductul glandei canalul warthon emerge din partea mediala a capatului scurt in cav orala unde
se deschide prin o papila langa baza fraului limbi. N. lingual se onduleaza lat spre medial in jurul
canalului warthon in timp ce coboara anteromedial prin planseul cav bucale pt a ascensiora
ulterior pana la nivelul limbii. Vascul: irigata de ramuri din a.faciale si linguale. Venele faciale si
linguale. Limfaticele sunt drenate in principal de noduli submandibulari dupa care de nodulii
cervicali profunzi in special nodulul juguloomohidian. Inervatia: inervatia parasimpatica
provenita din n. coarda timpanului , ram din n. facial , la care se alatura ramuri nervoase din
maxilar si mandiublar.

Traheea
Traheaa este un organ tubular ce face legatura intre laringe si sitemul bronsic. Ea se afla in
mediastinul sup,ant de esofag Raporturi: Segmentul cervical: Ant(istmul g.tiroide ,
mm.infrahioidian) Post (esofag) Lat(pachetul vasculo nervos al gatului , lobi laterali ai g.tiroide).
Segmentul toracic : Ant (arcul aortei , timus , stern) Post(esofag) Lat(plamani). Este format din
15-20 de inele fibro cartilaginoase , incomplete posterior ce se articuleaza inre ele prin
intermediul ligamentelor elastice . In partea incompleta este acoperita de fibre musculare cu
muschiul traheal. Vascularizatie : arteriala asigurata de ramuri din art. tiroidice i art. bronsice . In
cea venoasa are loc prin intermediul venei jugulare int. si venele azygos. Limfa este colectata de
ganglioni cervicali ; g.traheobronsici si mediastinali. Inervatia : este dubla , parasimpatica
( parasimpatici musculari si secretori cu org in n.laringeu recurent din vag ). Simpatica
( simpatici vasomotori cu org. in ganglioni cervicali si toracali).
Artera carotida comuna:
Origine: a.carotida comuna dreapta are org in trunchiul brahioencefalic. A.carotida comuna stg
are org in crosa aortei. Limite : limita proximala se afla in dreptul articulatiei sterno claviculare
drepte. Limita distala se afla in trigonul carotic. Traiect : face parte din manunchiul vasculo
nervos al gatului . Strabate regiunea sternocleidomastoidiana si trigonul carotic unde se imparte
in a. carotida externa si interna. Raporturi : In regiunea sternocleidomastoidiana : anterior - cu
planul osteo muscular si planul venos ; antero median- lobul glandei tiroide ; medial trahea si
esofag ; posterior: m. prevertebrali. In trigonul carotic : antero medial : m.platisma si radacina
ant. a ansei hipoglosului ; antero medial laringe ; medial- m. constrictor inf al faringelui ;
postero lateral n.vag ; lateral vena jugulara interna. Ramurile terminale sunt a. carotida inerna
si externa. La nivelul bifurcatiei a. prezinta o dilatatie numita sinus carotic.

Artera carotida interna:

Origine: in artera carotida comuna in trigonul carotic. Limite : Limita proximala : se afla in
trigonul carotic , la nivelul unui plan orizontal care trece intre vertebrele c3-c4 si marginea sup a
cartilajului tiroid. Limita distala este situata endocranian. Traiect: traverseaza trigonul carotic ,
stanca osului temporal , fosa craniana medie si spatiul subarahnoidian. Raporturi: In trigonul
carotic are traiect ascendent spre postero medial , formeaza impreuna cu n.vag si vena jugulara
interna manunchiul vasculo nervos al gatului. Anterior: artera carotida externa face o bucla
antero mediala fata de artera carotida interna ; posterior n.vag se afla in unghiul diedru post
dintre a. carotida interna si vena jugulara interna ; lateral vena jugulara inerna , n.hipoglos. In
spatiul retrosilian: ant- diafragma siliana ; post n.vag , n.hipoglos ; medial m. constrictor sup
al faringelui ; lateral procesul mastoidian , n hipoglos , m. sternocleidomastoidian.

Artera carotida externa:

Origine: artera carotida comuna la nivelul trigonului carotic. Limite: proximala este planul
orizontal care trece prin marginea sup a cartilajului tiroid si ; limita distala este colul mandibulei
la 4cm superior de unghiul mandibulei. Traiect : a. strabate trigonul carotic , pensa stiliana si
regiunea parotidiana. Raporturi: In trigonul carotic: medial:m.constrictori mijlociu si sup al
faringelui si n.laringeu sup posterior: a.carotida interna ; anterior : a.tiroidiana superioara
,faciala si linguala ; lateral , nervul XII , vena jugulara interna. In regiunea stiliana: trece prin
pensa stiliana , este formata din brat lateral si un brat medial. In regiunea parotidiana: abordeaza
glanda parotida pe fata postero mediala. Ramuri colaterale: a.tiroidiana sup , a.linguala , a.
faciala , a.faringiana ascendenta , a.occipitala . Ramuri terminale : a. maxilara si a.temporala
superficiala.

Artera tiroidiana superioara

Origine: pe fata anterioara a a. carotide externe in trigonul carotic. Traiect este orizontal spre ant
in trigonul carotic si coboara in vecinatatea margini lat a m. tirohioidian. Raporturi:
1)a.infrahioidiana:are traiect orizontal , inf de corpul hioidului profund de m. tirohioidian
2)a.sternocleidomastoidiana:are un traiect recurent postero inferior. 3)a.laringiana sup.: insoteste
ramura interna a n.laringeu intern , ajungand profund de muschiul tirohioidian
4)a.cricotiroidiana:patrunde lobul piramidal al glandei tiroide si m.tirohioidian. 5)ramurile
glandulare tiroidiene: abordeaza polul sup al glandei si se impart in ramuri ant si post. Ramurile
ant coboara medial de polul sup al lobului glandei tiroide iar ramurile post coboara pe marg
poster a lobului tiroidian si se ramifica pe fetele postero- lat si potero- mediala.
Artera linguala:
se afla pe fata ant a arterei carotide externe in trigonul carotic . Traiectul este usor ascendent ,
spre ant in trigonu carotic apoi face o bucla cu concavitatea inferioara , ocoleste cornul mare al
hioidului si patrunde profund in reginuea linguala. Raporturi:1) Trigonul carotic : Lateral-pielea ,
m.platysma , n. XII , vena linguala ; Medial: m.constricotr mijlociu al faringelui si n.laringeu
sup. 2) Profund de m. hioglos : Lateral: m.hioglos , m. digastric ,glanda submandibulara ,n. XII
Medial: m. constricotr mijlociu al faringelui. 3)La nivelul limbi este reprezentata de a.profunda
a limbii. Ramuri: 1) a. suprahioidiana -vascularizeaza m.suprahioidieni 2) a.dorsale ale limbi
radacinal limbii , m.geniohioidian si milohioidian , mucoasa gingivala. 3) a. sublinguala glanda
sublinguala , mucoasa podelei cav bucale , m.geniohioidian si milohioidian 4) a, profunda a
limbii- ramura terminala a a. linguale si vascularizeaza musculatura limbii.
Artera temporala superficiala:
Origine: se desprinde din a. carotida externa in glanda parotida , la nivelul colului mandibulei.
Traiect si raporturi: strabate glanda parotida in planul medial , apoi impreuna cu vena omonima
si n.auriculo temporal formeaza pediculul vasculo nervos superior al glandei. Are un traiect
ascendet pe radacina post a procesului zigomatic al temporalului. La circa 5cm sup de arcada
zigomatica artera se bifurca in ramura frontala si ramura parietala. Ramuri: a. transversa a fetei ;
ramurile auriculare anterioare ; artera zigomatico orbitala ; artera temporala medie ; ramurile
parotidiene ; ramurile articulare ; ramura frontala ; ramura parietala.

Artera occipitala:
Originea se afla pe fata post a arterei carotide in trigonul carotic. Traiect si raporturile: Artera
incruciseaza lateral de nervul XII , patrunde medial de pantecele post al m. digastirc . Are
raporturi mediale cu elementele spatiului retrostilian , apoi ajunge lateral de m.drept lateral al
capului , medial de procesul mastoidian. Trece prin santul a.occipitale de la nivelul osului
occipital. Patrunzand in regiunea nucala , vine in raport cu m.drept lateral al capului , oblic sup si
semispinal al capului. Ramurile:1) ramuri sternocleidomastoidiene 2)ramura auriculara 3) ramuri
musculare 4)ramura descendenta 5) ramurile meningeale 6) ramurile occipitale.

Artera faciala:
Originea: pe fata ant a a. carotide externe , in trigonul carotic , sup de a. linguala. Traiectul:
ascendent in trigonul carotic , trece profund de pantecele pos al m.digastric apoi ajunge in
trigonul submandibular. Strabate regiunea bucala si nodul comisural , si patrunde in profunzimea
santului labio genian si nazogenian. Ramuri cervicale :1) a.palatinala ascendentavascularizeaza , palatul moale , tonsila palatina , tuba auditiva 2) a.tonsiliara tonsila si 1/3 post
a limbi 3) ramurile glandulare glanda submandibulara 4) a.submentala vascularizatia podelei
cav.bucale. Ramuri faciale: 1)a.labiala inf- buza inf 2) a. labiala superioara buza sup. 3) a.
nazala laterala aripa nasului si dorsumul nasului 4) a. angulara - sacul lacrimal , tegumentul
regiunii nazale.
Artera auriculara post:
Origine se afla pe fata posterioara a a. carotide externe , fie sup de pantecele post al m.digastric
fie in interiorul glandei parotide. Traiect si raporturi: initial urca intre glanda parotida si procesul
stiloid ,apoi intre pavilionul urechii si procesul mastoidian . Dupa scurt traiesc retroauricular da o
ramura auriculara si occipitala. Ramurile: 1) musculare vascularizeaza m.digastric ,
stilohioidian si sternocleidomastoid. 2) ramuri glandulare parotidiene 3) a. stilomastoidiana
n.facial , cavitatea timpanica , antrul mastoidian , canalele semicirculare 4) ramura auricularafata mediala a pavilionului urechii 5) ramura occipitala - pantecele occipital al m. occipito
frontal si tegumentul regiuni occipitale.
Artera faringiana ascendenta:
Originea se afla pe fata mediala a a. carotide externe in trigonul carotic. Traiect si raporturi: are
un traiect ascendent , medial de a. carotida interna pe peretele faringelui pana la baza craniului.
Ramurile : 1) ramuri faringiene vascularizeaza - m.constrictori sup si mijlociu ai faringelui si
m . stilofaringian 2) a.timpanica inf. 3) ramurile meningeale patrund prin craniu prin canalul
hipoglosului , gaura jugulara si gaura rupta , vascularizand meningele foselor craniene post si
medie cat si nervi care trec prin orificiile respective.

Artera maxilara:
Origine: se desprinde din a.carotida ext , in glanda parotida. Traiect sinuos , pe directia a.
carotidei ext. Portiuni: 1) partea parotidiana: traiect scurt 2) partea mandibulara : trece prin
butoniera retrocondiliana juvara. 3) partea pterigoidiana : traiect sinuos in regiunea
infratemporala in raport cu m. pterigoidian lat. 4) partea pterigopalatina in fosa pterigopalatina.
Ramuri: 1) portiunea parotidiana: a) a. auriculara profunda. b) a. timpanica ant 2) portiunea
mandibulara : a) a. meningee medie principala sursa de vascularizatie a meningelui . b)
a.meningee accesorie vasc dura mater c) a. alveolara inf. 3) fosa infratemporala : aa. temporale
profunde , a.maseterina , bucala , albeolara postero superioara , a.infraorbitala. 4) portiunea
pterigopalatina : a.palatina descendenta ,a. faringiana ,a. canalului pterigoidian ,a.sfeno palatina.
Vena jugulara interna:
Isi are originea la nivelul gaurii jugulare fiind continuarea sinusului venos sigmoid al durei
mater. Are traiect descendent de la nivelul gauri jugulare pana la confluentul venos a lui Pirogoff
ce este situat posterior de extremitatea mediala a claviculei. La inceput este alaturi de a.carotida
interna si n.vag apoi e a. carotida comuna si n. vag. Traiectul venei jugulare int : raport la
pantecele mastoidian al m. digastric si omohioidian , este impartit in 3 segmente. 1) segm sup
este cuprins intre gaura jugulara si pantecele mastoidian al m. digastric. 2) segm mijlociu cuprin
intre pantecele mastoidian al m. digastric si portiunea sup a m. omohioidian. 3) segm inferior
este situat inf de m. omohioidian. Afluenti : venele faringiene ; v. faciala ; v. linguala ; v.
tiroidiana sup.
Vena jugulara externa:
Are originea in regiunea parotidiana prin unirea venei temporale superficiale cu vena maxilara
interna. Dreneaza in vena subclaviculara in imediata vecinatate a confluentului venoi a lui
Pirogroff. Traiectul este impartit in segmente. 1) segm parotidian : in parenchimul gl parotide v.
jugulara ext formeaza planul mijlociu venos situat intre planul profund arterial si planul
superficial nervos al n. facial. 2) sternocleidomastoidian : in care vena are un traiect oblic
descendent postero superior. 3) segm supraclavicular : cu un traiect scurt vena perforeaza fascia
cervicala superficiala si dreneaza in vena subclaviculara. Afluenti colaterali : v. occipitala ; v.
auriculara post ; v. suprascapulara ; v. jugulara anterioara.
N.Hipoglos motor
Origine reala : nucleul n.hipoglos din bulb. Org. aparenta santul preolivar. Actiune : se
distribuie la toti mm. limbi , m. geniohioidian , mm. infrahioidieni , intervenind in procesul
masticator , deglutitie , fonatie. Traiect si raport : de la origine traverseaza baza craniului prin
canalul hipoglosului si descinde catre marg laterala a limbi. Ramurile colaterale: recurenta
meningee ; descendenta (inf) ; rr.vasculare ; Nn. geniohioidianului ; Nn. hipoglosului ; Nn.
stiloglosului ; Nn. tirohioidianului. Ramurile terminale sunt destinate mm. limbii.

Derivatele pungilor faringiene:

P.F. 1 se expansioneaza , formand recesul tubotimpanic. P.F. 2 va forma prin proliferarea
endodermului si mezodermului subiacent , tonsila palatina. P.F. 3 trimite 2 tuberculi, unul cranial
care prin proliferarea endodermului formeaza paratiroida inf , unul caudal care pin proliferare
endodermului formeaza o parte din timus. P.F. 4 va da 2 diverticuli , unul cranial care prin
proliferarea endodermului va forma paratiroidele sup , unul caudal care prin proliferarea
endodermului va forma restul timusului. P.F. 5 care prin evolutia endodermului va forma corpul
ultimobrahial prin evolutia endoderm , celulele tiroidiene parafoliculare de tip C se formeaza o
parte a tiroidei.

Dezvoltarea sinusurilor paranazale

la nastere raportul dintre volumul scheletului fetei si bolta craniului este aproximativ 1:7. Sin.
maxilare apar in timpul luni 3 fetale ca invaginati ale sacului nazal care se expansioneaza lent in
interiorul maxilei. Sin. etmoidale apar in luna 5 fetale ca invaginati ale meatului mijlociu si cresc
in etmoid. Sin sfenoidale reprezinta extensi ale sin etmoidale si sfenoidale. Sin frontale nu apara
pana la vrsta de 5 6 ani si se expansioneaza in timpul adolescentei.

Hipofiza:
Este o gland mic , situat median la baza creierului ntr-o cavitate a osului sfenoid denumit
aua turceasc. Are trei lobi: anterior, intermediar i posterior. Adenohipofiza i lobul
intermediar au origine embriologic comun, epitelial, iar neurohipofiza are origine nervoas ca
i hipotalamusul de care se leag. Hormonii hipofizei: Hormonul somatotrop (STH sau hormonul
de crestere). Prolactina (LTH, hormonul luteotrop). Hormonul adrenocorticotrop (ACTH) ;
Hormonul foliculostimulant (FSH). Rol n recrutarea foliculilor primordiali la femeie, iar la
brbat rol n spermatogenez ;
Hormonul luteinizant (LH). Rol major n steroidogenez ; Hormonul tireotrop (TSH). Rol n
asigurarea secreiei adecvate de T3 i T4 ; Hormonul melanozitostimulant (MSH). Rol n
stimularea pigmentogenezei.

Dezvoltarea viscero si neurocraniului:

Mezenchimul primelor 2 arcuri brahiale si din cel al mugurilor nazali se osifica desmal cu
exceptia oscioarelor urechii si a corpului hioid osificare endocondrala. Adaptarea calotei
craniene la dezv rapida a encefalului se face prin apozitie periferica . In timpul dezv bazei
craniului intre partea precordala si cordala apare o denivelare sub forma unui unghi larg deschis
in jos si inainte datorita ortostatismului si retrageri craniului visceral sub cel neural. Sub
actiunea dezvoltari encefalului baza craniului se arcuieste in sus formand impreuna cu calota
cutia craniana. Din partea prof a desmocraniului se desvolta duramater la un periost intern al
craniului, ea se continua cu submucoasa nazala cu tecile nervilor cranieni si cu duramater
spinala.

Regiunea fronto parieto occipitala

Este o regiune mediana ce corespunde celei mai mari parti a calvarieiEste boltita datorita
convexitatii calvariei. Limitele: Anterior glabela si marginile supra-orbitare ale frontonului,
care o separa de etajul facial alcapului Posterior protuberanta occipitala externa si prin liniile
nucale superioare care o separa de regiuneanuchala Laterala (stanga si dreapta) - Liniile
temporale superioare, care separa de regiunea temporala -Baza procesului mastoidian care o
separa de regiunea sternocleidomastoidiana. Stratigrafia regiunii: Pielea ; Planul subcutanat ;
Planul musculo-aponevrotic ; Planul subaponevrotic ; Planul subaponevrotic ; Planul osos ;
Planul dura mater cranian.
Regiunea temporala si auriculara
Este o regiune pereche a calotei situat pe faa lateral a craniului,delimitatsuperior de linia
temporal superioar a osului parietal i inferior de orizontala care trece ntre faa lateral a
craniului i arcul zigomatic. Regiunea se ntinde anterior pn la punctul de unire al procesului
zigomatic de pe frontal cu procesul frontal al osului zigomatic. Posterior nu are limit precis.
Scheletulregiunii reprezint peretele intern al lojei temporale ; este format din faa extern a solz
ului osului temporal, faa extern a parietalului(inferior de linia temporal superioar) ifeele
temporale ale solzului osuluifrontal i aripii mari sfenoidale. Regiunea auriculara este delimitate
de circumferinta pavilionului urechi. Straturile regiuni sunt : stratul cutanat lateral , muscular
lateral , fibromuscular lateral , fibrocartilaginos , fibromuscular medial , elementele
neurovasculare.
Regiunea Nazala
Se numeste si nasul extern si e reprezentat de proeminenta mediana piramidala situata in centrul
fetei. Adaposteste o parte din cavitatea nazala. Poate fi uneori sediul unor traumatisme. Piramida
nazala prezinta : - radacina nasului situata in regiunea subglabelara - baza nasului priveste in jos
si prezinta cele 2 nari separate prin septul nazal - 2 fete laterale, oblice care se unesc pe linia
mediana si formeaza dosul nasului - fetele laterale prezinta in partea inf aripile nasului.
Stratigrafie : pielea ; plan subcutanat ; plan muscular ; planul osteo-fibro-cartilaginos ; planul
mucos.
Regiunea geniana
Este o regiune pereche situata sub regiunea palpebrala. Se numeste si obraz. Alcatuieste peretele
lateral al cavitatii bucale. Apare bombata la copii si la persoanele obeze si deprimata la batrani si
la persoane slabe . Stratigrafie : - pielea mobila , are glande sebacee si sudoripare - planul
subcutanat e alcatuit de corpul grasos al obrazului - planul muscular contine 2 straturi : 1) m.
zigomatic mare si mic, rizorius, ridicatorul buzei superioare 2) planul profund contine principalul
m. al obrazului m. buccinator. Acest muschi este perforat de ductul parotidian sau al lui Stenon
- planul mucos reprezentat de mucoasa vestibulului bucal.Acesta este aderent de m. buccinator.
Intre muschiul buccinator si mucoasa se gasesc glande salivare mici, iar in dreptul M2 superior
se afla papila parotidiana. - planul scheletic- realizat de axul zigomatic, corpul maxilei si corpul
mandibulei.

Regiunea mentoniera
E situata sub regiunea labiala si deasupra regiunii suprahioidiane. Are importanta in fizionomie.
Stratigrafie : - pielea groasa la barbat si contine peri - planul subcutanat - planul muscular 3
m. pielosi : m. coborator al unghiului gurii, m. coborator al buzei superioare, m. mentonier planul osos portiunea mijlocie al corpului mandibulei.
Regiunea maseterina
E situata postero-lateral de regiunea geniana si cuprinde planurile moi care acopera ramura
mandibulei. Stratigrafie : - pielea - planul subcutanat contine artera transversa a fetei - fascia
maseterina formeaza loja maseterina in care se afla muschiul maseterin. - planul muscular
muschiul maseter - planul osteo-articular format de arcada zigomatica, de ramura mandibulei si
de articulatia temporo-mandibulara Aceasta regiune contine si prelungirea anterioara a glandei
parotide, de accea in boala numita parotidita epidermica prin hipertrofia glandei si deformeaza
aceasta regiune.Are importanta pentru ca pot apare contracturi prelungite ale muschilui master =
trismus, dar si afectiunile articulatiei temporo-mandibulare.
Regiunea sterno-cleido-mastoidiana
Este regiune pereche ocupata de m. omonim. In partea sa inf intre cele 2 capete de origine ale
muschiului se formeaza fosa supraclaviculara mica de unde se proiecteaza nervul frenic.
Manunchiul vasculo nervos al gatului reprezinta ultimul strat al regiuni , este format de carotida
comuna , continuata apoi de carotida interna ; vena jugulara interna ; nervul vag , cele trei
elemente sunt reunite intro teaca celulo fibroasa comuna. Bifurcatia carotidei commune are loc in
dreptul margini sup a cartilajului tiroid. Ramurile emise de carotida externa sunt a.tiroidiana
sup ; a. linguala si faciala ,a. auriculara posterioara ; a. faringiana , a.occipitala , a. vertebrala ,
a.toracica interna.
Regiunea suprahioidiana
Are urmatoarele limite: In partea superiora limita este data de linia inferioara a mandibulei.
Inferior limita este data de planul orizontal ce trece prin hioid. In partile laterale se gasesc
pantecele posteroare ale muschilor digastrici. Pantecele anterioare ale muschilor digastrici impart
regiunea in 3: o regiune mediana numita regiunea submentala si 2 regiuni laterale care sunt
regiunile submandibulare. Stratigrafie: Pielea, Tesut celular subcutanat. Loja glandei
submandibulare. Acesta este delimitata de 3 pereti: -supero-extern se gaseste fata interna a
corpului mandibulei -inferoextern pielea, muschiul platisma si fascia cervicala si un perete intern
din muschiul milohioidian si hioglos.
Regiunea infrahioidiana
Este delimitate: superiod osul hioid , inf marg superioara a manubriului sternal , supero lateral
pantecele sup al m. omohioidian , infero lateral marg ant a m. stm. Stratigrafie: pielea; plan
subcutanat ( m. platisma, vv. jugulare ant. ,plex cervical ,arcul venos jugular , nodurile limf.
Suprasternale ,planul fascial - fascia cerv. superf. ,spaiul suprasternal - v. jug. ant. ,noduri
suprastern.), plan profund fascia cerv. mijlocie m. omohioid. , m. subhioidieni.

Regiunea supraclaviculara
Limite: ant. m. stm. ,post.-m. trapez ; sup.-linia nuchal sup.; n profunzime-reg. prevertebral.
Stratigrafie : - pielea ; p. subcutanat ( platisma ; v. jug. ext.; r. nerv. Supraclavicular ; n. occipital
mic) p. fascial (lama superf. a fasciei cervicale) ; p. musculo-fascial al omo-hioidianului ;mas
celulo-grs. ; triunghiul omohioidian (sup.) ->
lama pretraheal -> triunghiul omoclavicular (inf.) ; fosa supraclavic. mare. Peretele posterior:
spleniul gatului , ridicatorul scapulei , m.scalen post si mijlociu.
Muschii mimici
Muschii mimicii sunt aceia care dau expresia fetei si si sunt numiti si pilosi, Acesti muschi au un
volum mic si o forta redusa si sunt asezati in jurulorificiilor fetei. Muschiul occipito-frontal are
doua portiuni musculare, frontala( anterioara, la frunte) sioccipitala( posterioara, spre ceafa),
unite prin aponevroza epicraniana. Muschiul orbicular al ochiului este situat in grosimea
pleoapei si la nivelul orbitei si este formatdin trei portiuni: palpebrala, orbitala si larimala. Forma
sa este circulara. Muschiul depresor al sprancenei este situat intre percedentul si radacina
nasului. Muschii nasului Sunt slabi dezvoltati si sunt reprezentati prin 2 muschi: muschiul nazal
si muschiul depresor alseptului. Muschii din regiunea gurii m. orbicular al gurii este situat in
jurul gurii fiind tot un muschi circular ca si muschiulorbicular al ochiului.El are 2 portiuni:
marginala si labiala. Muschiul ridicator al buzei superioare si al aripii nasului este situat in santul
dintre nas si obraz si se termina pe aripa nasului. Muschiul ridicator al unghiului gurii este situat
lateral si sub zigomaticul mic in fosacanina. Coboara spre comisura bucala.
Regiunea orbitala
Se incadreaza in regiunile profunde ale fetei. Contine si protejeaza globul ocular. Limite: pereti
orbitei , periorbita. Orbita osoasa: baza- aditus; varful- fisura orbit sup ; peretele sup fosa gl.
Lacrimale ; peretele inf maxilla , zigomatic , palatin. Peretele lateral contine ( zigomatic ,
sphenoid ,frontal) peretele medial ( maxile ,lacrimal, etmoid ,sfenoid). Teaca bulbului
fibroelastica de sfera goala , fuzionat cu sclera , inelul conjunctival ,spatial episcleral , perforate
de tendoanele mm. extrinseci glob oc. Spatiul precapsular glob si conjuctiva bulbara.
Regiunea parotidiana
Se numeste regiunea retromandibulara. E ascunsa inapoia ramurii mandibulare si are ca
formatiune principala glanda parotida. Stratigrafie : - pielea - planul subcutanat - planul fascial
reprezentat de lama superficiala a fasciei cervicale care la acest nivel se numeste fascia
parotidiana - planul profund reprezentat de loja parotidiana in care se gaseste glanda parotida
care este transversata de formatiuni vasculo-nervoase: -artera carotida externa impreuna cu
ramurile terminale descendente se gaseste cel mai profund , la mijloc e vena jugulara externa
care se formeaza la acest nivel -nervii : terminarea nervului facial , nervul auriculo-temporal.