Perfectionism

1.Inductia
Gaseste o pozitie cat mai confortabila in scaun , apoi pregatestete sa inchizi ochii. Inchide-i si inspira adanc. La expirare simti cum se
raspandeste calmul in jurul tau. Esti din ce in ce mai calm. Incepi sa
simti cum timpul trece din ce in ce mai greu. S-ar putea sa observi ca
respiratia ta a incetinit odata cu relaxarea treptata a corpului. Sau
poate respiratia ta este mai accelerata pentru ca anticipeaza
implicarea ta in hipnoza. Oricum ar fi ea, ceea ce este important e sa
te simti cat mai confortabil.
Acum imagineaza-ti ca vei cobori pe o scara cu 10 trepte, pana
ce vei ajunge la capatul de jos. Acolo vei gasi un loc in care sa te simti
fericit si in siguranta. Si asa cum probabil ai ghicit, in cateva momente
te voi ruga sa cobori pe aceasta scara. Te voi ruga sa iti imaginezi acel
loc si acel moment. Poate te vei gandi, la un moment placut din
copilarie, sau poate te vei gandi cum ar arata dorintele tale implinite.
Respira inca o data adanc si din plin. Respiratia aduce cu ea relaxare.
Cu fiecare pas pe care il vei face vei cobori din ce in ce mai mult si te
vei simti din ce in ce mai relaxat.
Unu. Prima treapta. Da voie picioarelor sa se relaxeze in timp ce
cobori. Incepi sa simti cum calmul te invadeaza. Ai tot timpul la
dispozitie.
Doi. Lasa-ti picioarele sa se relaxeze, Te simti mai relaxat decat
atunci cand dormi sau preferi sa nu te gandesti deloc la asta... Esti din
ce in ce mai calm si te simti in siguranta.

Trei... Trei trepte de-a lungul scarii. Simti cum lasi in urma toate
grijile tale, cu fiecare respiratie. Sau poate nu te gandesti la asta, ci
doar te simti increzator si receptiv.
Patru. Incepi sa simti cum abdomenul incepe sa se relaxeze. E ca
atunci cand te simti obosit si stii ca urmeaza sa atipesti sau ca atunci
cand te simti relaxat dupa un somn profund.
Cinci. Esti la jumatatea scarilor. Te simti mai pregatit sa intri intr-o
stare si mai adanca de hipnoza. Te simti mai sigur pe tine, mai
constient de toate posibilitatile pe care le ai.
Sase. Poti sa simti calmul, acea senzatie de liniste si pace ce
pleaca din pieptul tau. Simti cum aceasta stare ajunge la toate
celelalte parti ale corpului tau.
Sapte. Cobori. Simti bratele cum ti se relaxeaza... Nu exista nimic
care sa te deranjeze. Simti cum timpul incetineste... Esti pregatit sa
mergi mai adanc. Tot ce conteaza este sa te simti cat mai confortabil.
Opt. In curand vei ajunge in acel loc unde te simti atat de
confortabil si in siguranta, atat de linistit. In curand vei ajunge in locul
tau special, unde esti atat de bine conectat cu tine insuti.
Noua. Esti contient de cat de relaxate iti sunt fruntea si ochii sau
poate te simti ca intr-o stare de somn, fara sa te gandesti la nimic.
Zece. Ai coborat si cea de-a zecea scara. Ai ajuns. Ia-ti cateva
momente sa traiesti acel loc pe deplin. Sa simti cum mintea ta este pe
deplin impacata si linistita.

(2. ScenariuPerfectionism, superioritate si supracompensare)

Ma intreb, daca esti una, din acele persoane, ce simt, ca nu pot fi

multumite, cu ceva, ce nu este pe depin perfect, si poate chiar, ti se
intampla des, sa nu incerci o activitate, daca, nu o poti face,perfect.
Multi oameni, devin nefericiti,luptand, sa fie superiori, cei mai buni,
primii, sau perfecti. Devin, inrobiti, luptand, pentru unscop gresit, acela
de a fi, perfecti, sau superiori. Ei cred eronat, ca in aceasta viata,
singurul lucru care merita, este sa fii ca o stea, mai presus de ceilalti,
cel mai bun, primul, celperfect. Aceasta convingere, aduce doar
nefericire. Asteptarea perfectiunii, de la tine insuti, de la ceilalti, va
duce la dezamagire, si depresie, deoarece suntem toti, umani si
imperfecti. Cand avem ca scop, perfectiunea, ne vom simti, automat,
inadecvati, deoarece, nu vom putem atinge, un astfel de obiectiv.
Cred totusi, ca te poti, simti usurat cand iti schimbi obiectivul ,de
la perfectiune, la a fi competent, si a aduce, o contributie
semnificativa. Viata, poate fi mult mai placuta, mult mai satisfacatoare,
cand scopul nostru este, de a face lucrurile bine, de a ne imbunatatii
treptat. As vrea, ca tu, sa apreciezi valoarea, beneficiul, de a te
accepta pe tine, ca imperfect, dar in proces de crestere, in procesul, de
invatare continua, si devenire din ce in ce mai bun.
(Rabdare cu imbunatatirea graduala)
Procesul natural de schimbare este un proces ce implica mai
multi pasi. Ne rostogolim si invatam, sa ne taram, inainte sa invatam
sa mergem, sau sa alergam sau sa mergem cu bicicleta. Invatam
adunarea inainte sa invatam inmultirea sau algebra. Ordinea naturala
a lucrurilor implica cresterea graduala si imbunatatirea. Nu trebuie sa
fim perfecti si cu siguranta, nu peste noapte. Ne schimbam prin
parcurgerea graduala a unor pasi; nu putem ajunge direct de la un

capat la altul al unei scari, cu atat mai putin sa urcam un munte facand
un singur pas. Suntem oameni, si este nerealist sa credem despre noi
ca suntem zei. Iar oameni diferiti progreseaza in moduri diferite. Asa ca
iti sugerez sa ai rabdare cu tine, pentru ca esti unic si ai propriul proces
de crestere. Si mi-ar placea ca tu sa te bucuri cu adevarat de fiecare
imbunatatire, fiecare pas mic pe care il faci. Experienta ta se va
schimba cu totul si iti poti atribui imbunatatirile pe care le faci. Mi-ar
placea sa te apreciezi privind modul in care faci schimbari, si sa nu
devii nerabdator cu ritmul in care aceste schimbari au loc.
(Modificarea obiectivului in cooperare si contributie.)
Si asa cum accepti obiectivul de a fi competent si de a aduce o
contributie, in loc sa fii perfect (superior), relatiile cu ceilalti vor deveni
mai satisfacatoare, mai armonioase. Cei ce lupta, sa fie cei mai buni
sau superiori altora, vad lumea ca o jungla competitiva, neplacuta. Iar
ceilalti ii pot displacea la randul lor.
Cand scopul tau este sa fii mai bun decat altii, esti intr-o continua
competitie, vesnic nesigur deoarece este imposibil sa masori cine este
cel mai bun in toate. Dar te poti elibera de tirania incercarii de a fi mai
bun decat altii. Poate fi atat de imbucurator, atat de inviorator, sa ai ca
obiectiv aducerea unor contributii atat in viata ta cat si a altora. Cand
lupti sa te dezvolti si aduci o contributie in viata cuiva, oamenii devin
prieteni si aliati in loc sa fie competitori, amenintatori si astfel traim o
conexiune, un fel de fraternitate cu ceilalti. Scopul este cooperarea, nu
competitia. Si daca mintea ta inconstienta este dispusa sa schimbe
obiectivul principal, din perfectionism si competitie in dezvoltare,
imbunatatire si aducerea unei contributii in viata ta si a altora ridica
mana dreapta pentru a ma atentiona ( Asteaptam 20 de secunde, daca

un raspuns pozitiv nu a avut loc, atunci adauga: Sau ridica mana

stanga daca mintea ta inconstienta nu este dispusa sa schimbe acest
scop. Daca raspunsul este negativ, atunci utilizeaza explorarea
motorie pentru identificarea blocajelor si a putea renunta la obiective
vechi eronate)
Ce usurare! Sa fii eliberat de povara incercarii de a fi cel mai bun,
perfect, superior. E mult mai usor, mult mai satisfactor, atat de natural,
sa te accepti pe tine ca om in procesul de crestere si dezvoltare. Nici o
nevoie de a concura cu altcineva si asa, nu e nici o metoda de a
masura care este mai bun in toate.
Si ma intreb, daca vei fi surprins de cat de atras te vei simti
acum, cat de entuziasmat vei deveni privind obiectivul cooperarii,a
lucruluiin echipa in loc sa incerci sa fii perfect, superior. Si ma intreb
daca vei stii cat de spontan, cat de automat iti va veni sa te vezi
cooperand cu ceilalti, si gandindu-te la contributia pe care le-o aduci.
Te vei simti atat de usurat, ca si cum, doar ce ai devenit, un membru al
rasei umane. Si pentru ca mintea ta inconstienta a modificat acest
scop din interior, vei descoperi ca toate acestea vor avea loc atat de
usor fara a fi nevoie sa te gandesti la ele. Iti poti sarbatori umanitatea
si te poti bucura pentru ca ai curajul sa fii imperfect.
(Reincadrarea realizarii greselilor)
Cu totii am gresit. Si sunt convins ca iti poti aminti o situatie cand
ai gresit, o greseala din care ai invatat ceva. Chiar daca a fost
neplacut, iti poti aminti ca ai invatat ceva important din asta, nu-i asa?
(spargerea rezistentei)(Daca primesti un raspuns pozitiv (aplecarea
capului) poti merge mai departe, altfel poti sa listezi o cautare

inconstienta pentru o situatie cu un semnal ideomotor cand o astfel de

amintire a fost identificata)
Si asa cum iti amintesti astfel de situatii, as vrea sa apreciezi
faptul ca, daca nu ai fi facut astfel de greseli nu ai fi putut invata si
progresa.Copil fiind, ai pus vreodata mana pe o priza neizolata si te-ai
curentat? Multi dintre noi am trait o astfel de experienta si am invatat
ceva foarte important din asta desi, nu ne-a facut placere sa fim
electrocutati. (In mod similar, durerea pe care am simtit-o cand ne-am
ars prima data, a contribuit la invatarea faptului ca trebuie sa fim
prudenti cu focul.)
Greselile tale imperfecte, au fost oportunitati perfecte pentru tot
felul de lectii care au contribuit la fondarea unei baze indispensabile pe
care ai putut construi. Asa ca nu gresi atunci cand vine vorba de
greseli. Cu cat e mai neplacuta o greseala, cu atat mai placuta va fi
invatarea.
Si totusi atat de multi oameni sunt ingroziti sa incerce, de frica
dea nu face greseli. Si atunci cand gresesc, incearca sa o ascunda de
teama ca ceilalti ii vor judeca, ii vor considera slabi sau prosti. Dar miar placea sa apreciezi faptul ca, greselile nu sunt doar tolerabile, ci
chiar dezirabile, deoarece invatam facand greseli.
Ai fost vreodata in preajma cuiva care era speriat sa admita ca a
facut o greseala? [Pauza pentru raspuns].Acesti oameni sunt foarte
tensionati si defensivi, asa ca le vine greu sa creasca si sa se dezvolte.
Mi-ar placea sa tii cont de beneficiile de a fi imperfect.
Ma intreb daca ai trait experienta, eu cu siguranta am trait-o, de
a descoperi ca atunci cand ceilalti fac o greseala, te simti usurat,
intrucat si ei sunt oameni. Multi oameni sunt mai dispusi sa aiba o

relatie cu cineva care pare mai degraba uman decat perfect. Si daca
cineva te critica pentru ca faci o greseala onesta, cel mai probabil acea
persoanaeste nesigura pe sine.
Ma intreb daca ai putea considera drept experienta de crestere sa
le spui prietenilor cateva greseli pe care le faci sau pe care le-ai facut
decat sa incerci sa le ascunzi.Nu ar fi fascinant, daca mintea ta
inconstienta ti-ar pregati niste erori minore pentru ca tu sa iti exersezi
libertatea de a fi uman si imperfect? Poate mintea ta inconstienta ar
putea sa obtina o placere in a-ti da voie sa fii uman, sau poate la
inceput te va face sa te simti un pic mai tenstionat saupoate iti va
parea amuzant sa descoperi ca ocazional poti face greseli caraghioase.
Oricum ar fi, inauntrul tau, vei incepe sa simti ,ca este cu adevarat in
regula, sa fii uman si sa faci cateva greseli, astfel incat sa inveti si sa
cresti mai repede.

3. Iesire
Cand te vei simti pregatit, poti reveni treptat cu atentia asupra
propriului corp, mai intai asupra bratelor si picioarelor tale, apoi asupra
trunchiului si capului, apoi asupra intregului corp. Pe masura ce numar
pana la trei, vei deschide ochii, si te vei simti calm si relaxat. Unu
doi trei.