Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.

2013)

Drept Procesual Civil

Curs 1

CPC este foarte logic, adic spui vai cum o s nv eu care cauze se judec n camera de
consiliu, care sunt sau fr citarea prilor, cnd nu se motiveaz hotrrea, dar de fapt explicaia
este foarte logic i v ajut dac tii de ce este o prevedere aa cum este, o s v fie mult mai
uor s o reinei.

Probabil c ai observat lecturnd sau uitndu-v numai pe rafturile bibliotecilor sau a

librriilor c aceast disciplin poart diferite denumiri, de fapt i n procedura penal ai avut
aceeai discuie: procedur civil, drept procesual civil, sau procedur penal, sau drept
procesual penal. Vei vedea n alte doctrine i alte denumiri cum ar fi: drept judiciar privat, este
vorba despre doctrina juridic francez.

Care este cea mai potrivit denumire? Sigur c la prima vedere pentru c avem un cod
care se numete CPC am spune c cea mai potrivit denumire este cel de procedur civil pur i
simplu.Aceast denumire a fost criticat pentru c o s vedem cnd vom face clasificarea
normelor. Normele nu sunt numai de procedur, sunt i de competen i de organizare judiciar,
avem norme care reglementeaz teoria general a aciunii civile. Vom vedea ce nseamn fiecare
dintre acestea. Normele de procedur propriu-zise sunt numai o parte dintre acestea i atunci
cnd spunem procedur civil avem tendina s ne gndim doar la o parte mai restrns din
normele ce compun aceast ramur de drept, aadar termenul de procedur civil nu ar acoperi
integral nelesul acestei discipline. Acum alii au spus ba dimpotriv termenul de procedur
civil este foarte larg pentru c nu m gndesc doar la procedura n faa instanei c am o serie de
proceduri care nu sunt jurisdicionale. S dm numai exemplul procedurii succesorale notariale i
i acolo aplic nite dispoziii de procedur civil. De exemplu n materie de citaii spune Leg.
36/1995 sigur cu modificrile ulterioare c citaia emis de notarul public va avea elementele
prevzute de CPC la care se mai adaug desigur cteva elemente n funcie de specificul acestei
proceduri. Deci iat c acestei denumiri i s-au adus reprouri i de o parte i de alta.

Drept procesual civil, aceasta s-ar prea s fie mai cuprinztoare i mai adecvat, pe de o
parte pentru c nu se face o confuzie cu normele nici acelea care se aplic n proceduri

1
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

nejurisdicionale, nici acelea de procedur propriu-zis. De unde vine de fapt terminologia de

procedur sau drept procesual? tii din procedura penal avem nite termeni latini n care i
au originea aceste cuvinte. Termenul de procedere care nseamn a merge nainte. tii c n
englez i n prezent mai are i acest neles. Cnd spui procedure nseamn go ahead, d nainte.
Dac v uitai n DEX nu o s v indice acest origine a termenului de procedur nu o s v
indice procedere latin ci o s vi se indece procedure din francez i dac v ducei la cel francez
abia vei gsi aa ca o curiozitate. Dar adevratul izvor al cuvntului este n latin nseamn a
merge nainte.

n limbajul uzual ce nseamn procedur? nseamn metod, un ansamblu de reguli,

cum anume trebuie s desfor o anume activitate. Ce nseamn proces? Proces i are originea
tot n latin, nseamn o activitate n curs de desfurare. i atunci care ar fi denumirea mai
potrivit?Acest drept, o s vedei c aceast ramur de drept are de fapt ca obiect procesul
civil care este o activitate desfurat dup anumite reguli. i atunci cea mai potrivit
denumire pare s fie totui acea de drept procesual civil pentru c reglementeaz de fapt
procesul civil care se desfoar evident dup nite reguli de procedur.

Care este obiectul i natura acestei ramuri de drept? Uzual care se consider c ar fi
obiectul unei ramuri de drept? Ce este o ramur de drept? n primul rnd un ansamblu de
norme. Prin ce disting aceste norme?De ce aparin altei ramuri de drept? Care este obiectul
normei? Relaia social pe care o reglementeaz. Iat c obiectul ar fi raportul de drept
procesual, o s vedei c unii spun c obiectul dreptului procesual civil este procesul civil nsui
pentru c ce fac normele de drept procesual civil spre deosebire de normele de drept
substanial?Ce fac normele de drept substanial, norma de drept n general ce face?
Prescrie o anumit conduit care trebuie urmat de subiectul de drept. Ce anume face norma de
drept procesual? mi arat conduita pe care trebuie s o aib o persoan pe parcursul
desfurrii procesului civil. Practic mi reglementeaz desfurarea procesului civil n cele 2
etape, faze: faza judecii i faza executrii silite.

Ce fel de drept este dreptul procesual civil?Cnd spui drept procesual civil, sigur
care ar fi cele 2 mari ramuri tradiionale ale dreptului? Sigur c aceast mprire este
contestat: drept public i drept privat. Este o ramur care aparine dreptului public sau este
o ramur de drept care aparine dreptului privat? Rspuns din sal: i i depinde din ce punct

2
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

de vedere priveti. Un alt rspuns din sal: Se adreseaz ramurii de drept privat. Raportul de
drept substanial dedus judecii n procesul civil este unul de drept privat sau de drept
public? Dar contenciosul administrative dup ce reguli? Tot drept procesual civil, nu merge
pe procedura penal c merge pe procedura civil. Iat c raportul de drept substanial dedus
judecii poate fi unul de drept public sau de drept privat. Sigur cnd spui materie civil te
gndeti n primul rnd la civilul substanial, dar care nici el nu se reduce, deci materie civil nu
nseamn numai civil, nseamn i familiei i muncii .a.m.d., dar vorbim i de dreptul public. i
primul exemplu care ne vine n minte este contengiosul administrativ.

Iat c n procesul civil orice raport juridic de drept substanial care nu este de
drept penal poate fi dedus judecii. i atunci raportul de drept procesual este unul de
drept public sau de drept privat?Care sunt prile raportului de drept substanial? Depinde
de ce fel de raport juridic vorbim. Dac vorbim de un raport juridic de drept civil de exemplu
dintr-un contract de V-C, vnztor-cumprtor, creditor-debitor. ntr-o aciune n contencios este
persoana vtmat ntr-un drept al su i organul administrativ .a.m.d.. Ce intervine n plus n
raportul de drept procesual civil n mod obligatoriu n afar de aceste pri din proces?
Prile procesului, reclamantul i prtul, c acestea sunt prile de baz, vom vedea c sunt i
ali participani, sunt de fapt subiectele raportului de drept substanial. Dar n afar de aceste 2
subiecte ce intervine? Instana. i atunci cnd intervine instana, profa nu mai poate s spun c
modul de organizare a activitii de judecat poate fi lsat pe mna dreptului privat?Iat
c rspunsul mai corect pare a fi, este o ramur ce aparine dreptului public. Este adevrat
ns c au fost opinii care au spus c ar fi de fapt o ramur mixt pentru c raporturile dintre
prile procesului sunt pe orizontal inclusiv cnd se vorbete de aciune n contencios c acolo
n faa instanei prile sunt pe poziie de egalitate juridic, dar la acest raport pe orizontal se
adaug obligatoriu o liniu vertical care este raportul dintre instan i pri. i atunci s-a spus
c este un drept mixt tocmai datorit acestui trinonic, raporturi pe orizontal i pe vertical. i au
fost opinii care au spus c nu are nicio importan cum l clasificm. Nu o s prea gsim n
definiiile din cursurile i tratatele de drept procesual civil s spun c este o ramur a dreptului
privat sau a dreptului public .a.m.d., ci se merge direct pe o definiie i anume un ansamblu de
norme, vedem imediat ce fel de norme.

3
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Cum am defini dreptul procesual civil? O s vedem c n majoritatea tratatelor sau

manualelor definiiile sunt foarte, foarte stufoase. Profei nu i plac definiiile n general, sigur nu
prezint foarte mare importan din perspectiva a ceea ce ne dorim noi, adic s trecem
examenele de admitere n profesii. Dar dac ar fi totui s definim, ce nseamn aceast
ramur de drept? C ar reprezenta ansamblul normelor juridice care reglementeaz modul
de judecat de ctre instanele judectoreti, a drepturilor privitoare la drepturi civile ori
la interese legitime care se pot realize numai pe calea justiie, precum i modul de executare
silit a executrilor judectoreti sau altor titluri executorii. i prof. Ciobanu spune mai
recent c aici trebuie s includem inclusiv drepturile politice, pentru c atunci cnd mi este
nclcat dreptul de a alege sau de a fi ales tot la instan m duc i tot ntr-un proces civil, sigur n
msura n care nu am o infraciune raportat la legile electorale. Este o definiie destul de dificil,
ncearc o clasificare a normelor de drept procesual civil, se raporteaz la fazele procesului civil.
Dar dac ne uitm la procedurile specifice i anume la procedura contencioas i procedura
necontencioas. Procedura contencioas nseamn c cer realizarea sau constatarea unui
drept sau un interes legitim n contradictoriu cu cineva care mi-l contest. De exemplu cer s
mi se plteasc preul din contractul de V-C pentru c n realitate cumprtorul nu vrea s mi
plteasc. Cer s mi se restituie suma mprumutat pentru c debitorul nu vrea s mi-o restituie
de bun voie .a.m.d.. Procedur necontencioas nseamn c nu vreau s mi realizez un
drept sau un interes n contradictoriu cu cineva ns legea m oblig s m adresez intanei
ca s mi se recunoasc dreptul. Putei s dai asftel de exemple cnd nu m judec cu nimeni,
dar totui trebuie s vin n instan. Rspuns din sal: este executat. Titlu executoriu nseamn
din start c vrea s pun n executare ceva n contradictoriu cu cineva. Un alt rspuns: declararea
judectoreasc a morii. Pn nu este declarat mort se consider c este n via i trebuie s-l
citez, mcar s se invoce citarea, prerea profei. Un alt rspuns: cnd instana vrea s declare
uzucapiunea. Da e adevrat, acum procedura de constatare a uzucapiunii este una necontencioas
dup modelul Decretului lege 115/1938 care n art. 130 avea ntr-adevr o procedur prin
publicitate. Se afia undeva, vreau s dobndesc dreptul de proprietate prin uzucapiune, era inut
acel afi o perioad de timp n care cine era interesat putea s fac opoziie. E dup acest model
s-a introdus o procedur special CPC care ntr-adevr este necontencioas. Un alt rspuns:
nregistrarea unui partid politic. Exact, nregistrarea unui partid politic, dobndirea personalitii
juridice de ctre o asociaie sau fundaie. Nu cer n contradictoriu cu cineva. n aceast procedur

4
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

se pot forma opoziii, c pot intervenii persoane interesate s conteste dreptul este o alt
chestiune, dar procedura este necontencioas fiindc nu m judec cu nimeni, dar m oblig legea
s m adresez instanei pentru c este singura modalitate n care pot s obin recunoaterea
dreptului meu. Cert este c nu trebuie s ne complicm att de mult n aceast definiie, urmeaz
s vedem noi ce fel de norme are aceast ramur de drept. Profa crede c este suficient s
spunem doar c ceea ce o deosebete de alte ramuri ale dreptului este c aceste norme
reglementeaz procesul civil. i dup ce nvm mai mult despre procesul civil i normele de
procedur civil o s ne fie foarte simplu s tim ce fel de norme sunt acestea.

Caracterele dreptului procesual civil

Ale dreptului procesual penale le tii. n dreptul procesual penal vei ntlni un caracter
de drept pozitiv. Ce nseamn drept pozitiv? Este un drept n vigoare. n dreptul procesual cele
mai frecvente cazuri vei ntlni terminologia de drept reglementat pentru c vrea s ntreasc
idea c majoritatea normelor sale sunt imperative sau de ordine public.

Este un drept formalist, normal de aceea este procedur, adic ce rost are procedura de
fapt. Trebuie s tim la cine s m ndrept s obin realizarea dreptului meu sau recunoaterea lui
ntr-o modalitate sau alta, trebuie s tim cum arat actul repectiv, trebuie s tiu cu cine trebuie
s m judec, trebuie s tim cum poate acela s se apere .a.m.d.. Acest caracter formalist este
favorabil i prilor pentru c asigur aprarea drepturilor lor procesuale, dar i instanei pentru
c poate s menin o anumit disciplin procesual. De exemplu n noua procedur i n vechea
procedur cererea de chemare n judecat are cteva meniuni obligatorii, cum are de exemplu
rechizitoriu n procedura penal.Ce se ntmpl dac reclamantul se adreseaz instanei cu o
cerere care nu are toate aceste meniuni? n noua procedur vom vedea cnd vom face
regularizarea cererii de chemare n judecat nu stabilete termen de judecat pn cnd cererea
nu este formal corect fcut cu respectarea dispoziiilor din CPC, ea nu se va comunica
prtului. i d un termen reclamantului s-i-o completeze i dac nu i-o completeaz i o
anuleaz. El poate sigur s atace cu reexaminare care se judec de un alt complet al aceleiai
instane, dar cererea informal nici mcar nu se comunic prtului.Prtul nu tie c a fost
chemat n judecat. Este acest lucru n avantajul reclamantului? Fr discuie. De ce? Dac s-

5
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

ar fi cominicat cererea informal prtului,cear fi invocat prtul? Nulitatea ei. Cererea ar fi

fost anulat i reclamantul ar fi fost obligat s i plteasc prtului cheltuieli de judecat, pentru
c la chemat degeaba n judecat printr-o cerere informal. Este i n avantajul prtului, de ce?
Pentru c dac ea conine toate meniunile prevzute de cod, prtul are o imagine foarte clar
asupra ceea ce i pretinde reclamantul. Cer s mi dai o sum de bani. Cu ce titlu? mprumut.
Dar avem 5 contracte de mprumut, pi din acela ncheiat la data de. i cum dovedeti? Avem un
nscris, nu avem un nscris, tie exact prtul ce pretinde reclamantul i ce probe propune ca s
i dovedeasc pretenile i fa de aceast mprejurare el se poate apra, vom vedea c o va face
printr-un act numit ntmpinare. Abia dup ce reclamantului i se comunic ntmpinarea ia
cunotin i el despre aprrile prtului i i rspunde, instana fixeaz un prim termen de
judecat i acest formalism care la prima vedere pare excesiv este n beneficiul i al instanei i al
prilor pentru c are deja o imagine asupra procesului. tie ce vrea fiecare parte, tie ce probe
dorete s propun ca s i dovedeasc fie pretenia reclamantului, fie a aprrile prtului i la
primul termen de judecat deja poate s estimeze durata procesului. Vom vedea c noua
procedur la primul termen de judecat instana este obligat s estimeze durata procedurii i o
poate face tocmai datorit acestui formalism, profa repet c este la prima vedere excesiv.

Este un drept derivat sau sancionator sau se mai spune secundar sau complementar.
De ce sancionator, de ce derivat sau complementar? Ce ar nsemna dreptul substanial
fr dreptul procesual? S ne imaginm un exemplu simplu am mprumutat cuiva o sum de
bani printr-un act sub semntur privat semnat de el care face dovada faptului pretins, dar
debitorul nu vrea s-mi restituie voluntar suma de bani. Dac n-ar exista dreptul procesual civil
dreptul substanial civil ar rmne fr nicio eficien. Am rmne la nivelul unei simple obligaii
morale, dac eu n-a avea posibilitatea s l acionez n instan pe debitorul recalcitrant degeaba
a avea un drept subiectiv recunoscut de normele dreptului substanial. De unde vine aceast
denumire de sanciune? inem minte definiia drepturilor subiective civile. Cum sunt definite
drepturile subiective civile?Rspuns din sal:Prerogaiunea unei persoane de a pretinde altuia
s dea, s fac, sau s nu fac ceva sub sanciunea constrngerii de stat. Aici intervine elementul
sanciune. De aceea i spunem c este un drept sancionator pentru c sancioneaz atitudinea
prii recalcitrante n raportul juridic. Sigur c terminologia a fost criticat pentru c ea ar prea
c nu se aplic n cazul procedurii necontencioase, vreau s nregistrez un partid politic, vreau s
obin dobndirea personalitii juridice de ctre o asociaie sau fundaie. Dar caracterul de drept

6
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

derivat trebuie s l recunosc pentru c este un drept secundar, un drept complementar dreptului
substanial, pentru c fr s m adresez justiiei nu a putea s obin realizarea unui drept
indiferent dac vorbesc de o procedur contencioas sau necontencioas. S-a spus dac se
ncheie procesul printr-o tranzacie, tii tranzacia de la contracte civile, tranzacia este un
contract ncheiat ntre pri care i fac compromisuri reciproce, fie ca s prentmpine un proces,
fie ca s sting un process, sau ea poate s fie ncheiat i n faza executrii silite. De exemplu se
face o remitere de datorie sau o compensaie .a.m.d.. n cazul tranzaciei se poate spune c
lipsete elementul sancionator fiindc nu se ajunge la o hotrre judectoreasc de condamnare
a prtului s execute o obligaie. Pe de alt parte o s vedem cnd o s facem tranzacia
judiciar i hotrrea de expedient, ea este supus aceast tranzacie autorizri instanei, adic
instana va verifica dac este vorba de drepturi de care prile pot dispune i ea poate s refuze s
ia act de tranzacie i s purcead la judecarea procesului pe fond.

Este un drept general. Ce nseamn c este un drept general? Rspuns din sal: Dac
nu exist norm special se aplic norma general. Aa este. Avem un text dac ne uitm n
CPCaplicabilitatea general a CPC are 2 al. dispoziiile prezentului cod constituie procedura
de drept comun n materie civil spune al.1, iar al.2 ne arat c de asemenea dispoziiile
prezentului cod se aplic i n alte materii n msura n care legile care le reglementeaz nu
cuprind dispozii contrare. Cum am interpreta aceste 2 al.?Rspuns din sal: n general se
aplic legea procesual civil. Ce nelegem n materie civil n sensul al.1? Este procedura de
drept comun n materie civil. Cum o deosebim de procedura penal? Procedurile sunt penal
i civil. Cum deosebim procedura civil?Ce nseamn n materie civil, procedura civil
de cea penal? nseamn orice raport de drept substanial care nu este penal. Materie civil are
un neles general, mai larg, nu are sens doar de civil substanial, ci nseamn tot ceea ce nu este
penal pentru c n cazul raporturilor de drept substanial se va aplica procedura penal. Dar tii
de la procedura penal c chiar i n cadrul procesului penal aciunea civil se judec dup
regulile procedurii civile. Att de general este de fapt procedura civil, este un caracter specific
doar procedurii civile aceia de a fi dreptul general, asta pe de o parte i pe de alt parte profa a
amintit c procedura civil se aplic nu numai n procedurile jurisdicionale, fie c ele sunt
desfurate n faa instanei, fie a altor organe cu activitate jurisdicional, ci i n procedurile
nejurisdicionale cum ar fi procedura notarial.

7
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Ce este procesul civil? c profa tot a vorbit despre acest proces civil, c este obiectul de
reglementare al acestei materii, dar de fapt nu tim ce este procesul civil. Cnd am ncercat s ne
d-mi seama de unde vine denumirea disciplinei am spus c vine din latinescul procesuscare
nseamn activitate n curs de desfurare. Aadar ce este procesul civil? O activitate n curs de
desfurare. Dar este aceasta o activitate care urmeaz un curs oarecare, haotic, al
hazardului? Nu, profa a spus deja c are un caracter formalist, este o activitate guvernat de
anumite reguli. Profei i placea o expresie a juristului german Jering care spunea c adversar
declarat a arbitrariului, forma este sora geamn a libertii. Apropo de ce a spus profa,
asigurarea drepturilor prilor n proces. Form nseamn libertate, pentru c nseamn
respectarea drepturilor. Iat de ce este o activitate gurvernat de anumite reguli. Cine particip
la acest activitate? O s vedem, nu tim deocamdat, dar dac am avea curiozitatea s
deschidem CPC vom vedea c naintea procedurii n faa primei instane la dispoziii generale
are un titlu consacrat participanilor la procesul civil, este vorba depre faza de judecat i unde
vorbete despre instan, procuror, reprezentare, pri. Cine sunt prile? Reclamantul, prtul,
vorbete mai puin despre reclamant i prt n aceast parte o s vedem. Profa nu pred n
ordinea din CPC, sigur c procesul civil este declanant printr-o cerere de chemare n judecat,
care este ntre cine i cine? Cel care cheam n judecat se numete reclamant, cel chemat n
judecat se numete prt, dar pe parcursul acestui pot s intervin n proces fie voluntar, fie
introdui forat de ctre pri sau de ctre instan n anumite condiii, vom vedea care sunt
acestea, i alte persoane, intervenient voluntar sau forat. De exemplu o aciune n revendicare,
aciunea reclamantului proprietarului neposesor mpotriva posesorului neproprietar, dar poate
mai este cineva care spune pi eu sunt adevratul proprietar sau i eu sunt proprietar i atunci va
intervene n proces ca s i apere un drept propriu. Astfel acest form de intervenie dac
intervine voluntar se numete intervenie principal pentru c este n realizarea, n aprarea unui
drept propriu. Sau se poate s sprijin aprarea unei pri, de exemplu prtul din proces s-a
obligat s-mi nstrineze mie un imobil i obiectul procesului costituie constatarea nulitii
absolute a titlului su i eu vreau s prezerv dreptul n patrimoniul lui. Am interesul s intervin n
proces ca s i sprijin lui aprarea. Aceast form este tot o form de intervenie voluntar, dar se
numete accesorie pentru c da sigur dei am un interes propriu nu intervin ca s-mi apr dreptul
meu pe cale principal, ci doar ca s sprijin aprarea unei pri. Sau sunt alte forme de intervenie
profa nu intr foarte mult n detalii c vom vorbi foarte detaliat despre participani la momentul

8
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

potrivit n care prile din proces introduc alte persoane n proces, de exemplu dac este
comitentul chemat n judecat s-l despgubeasc pe cel prejudiciat ca urmare a faptei ilicite a
prepusului su, el vrea s-l cheme n judecat pe prepus pe de o parte s-i prezinte propriile
aprri pentru c trebuie ndeplinite condiiile rspunderii civile delictuale pentru fapta propie n
primul rnd, dar i pentru situaia n care dac ar pierde procesul s se regreseze mpotriva lui n
cadrul aceluiai proces i s nu atepte terminarea lui i s o ia de la capt. Acestei forme de
intervenii forate i se spune chemarea n garanie. Iata c n afar de reclamant i prt pot
interveni i alte persoane fie voluntar, fie forat.

Acestea sunt prile procesului: instana este un participant, procurorul n situaiile n care
particip n procesul civil, vom vedea formele de participare ale procurorului, ali participani:
avocaii, reprezentanii legali ai prilor acolo unde este cazul. n ce situaii se pune problema
reprezentrii legale? A incapabililor. Distingem ntre persoanele fizice i persoanele juridice, la
persoana fizic e situaia celor lipsii de capacitate de exerciiu fie c sunt minori sub 14 ani, fie
c sunt interzii judectoresc, pentru c minorul cu capacitate de exerciiu restrns este asistat.
Acetia sunt ali participani. Profa a spus de pri i a spus c nu va preda n forma din CPC,
pentru c n CPC i n toate manualele care urmeaz structura CPC ni se predau participanii,
care ce nseamn din perspectiva dreptului procesual civil, ce acte de procedur efectuaz aceti
participani. Primul lucru, intervenia principal trebuie s mbrace forma cererii de chemare n
judecat, ori despre cererea de chemare n judecat dac deschidem CPC nu vorbim la dispozii
generale, ci la judecata primei instane n cadrul Carii a II-a, Procedura contencioas. Profa o s
inverseze aceste lucruri i o s ne preadea mai nti ce nseamn act de procedur n primul rnd,
dup aceea care este actul de procedur a reclamantului- cererea de chemare n judecat, care
sunt actele de procedur ale prtului - ntmpinare, cererea reconvenional i abia apoi vom
discuta despre aceti participai despre care vorbete Titlul II din Cartea I, Dispozii generale.

n faza de executaresilit dac ne uitm la participani le este dedicat un capitol. Cartea a

V-a despre Executare silit, Titlu I, Dispozii generale, capitolul 3, Participanii la executarea
silit. Iat cine sunt? Executorul judectoresc, alte organe care sprijin pe executorul
judectoresc n msura n care ntmpin opoziie la punearea n executare a unor titluri, martori
asisteni dac este cazul, evident prile executrii silite care sunt creditor-debitor sau creditori-
debitori. Executarea silit este ntotdeauna individual, poart numai asupra unui singur

9
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

patrimoniu, nu urmresc mai muli debitori ntr-un dosar execuional ci unul singur, un sigur
patrimoniu. Sau ali participani ne dm seama lecturnd alte texte ale CPC martori, experi,
grefieri .a.m.d.

Iat revenim, procesul civil este o activitate guvernat de anumite reguli care se
defoar de anumii participani la aceast activitate i care prin ce se deosebete de alte
activiti? Prin scopul pe care l urmrete. i care este scopul procesului civil? Dac
deschidem CPC, acestNCPC este mult mai structurat dect vechiul cod. Dac am avut
curiozitatea s l deschidem pe cel vechi, art.1 ncepea cu competena material a judectoriilor.
Dintr-o dat nu tiai despre ce este vorba n codul acesta, cam cu ce se mnnc. NCPC ncepe
cu nite dispozii, dac ne uitm cu un titlu preliminar care ne arat care este domeniul de
reglementare a codului, care sunt principiile fundamentale ale procesului civil i dac ne uitm la
art.1 ne arat i care este scopul CPC. Dar de fapt scopul CPC este scopul procesului civil
nsui. i care este acest scop dac ne uitm la text art.1?CPC art.1 al.1 CPC denumit n
continuare codul, stabilete regulile de competen i de judecare a cauzelor civile, precum i
cele de executare a hotrrilor instanelor i a altor titluri executorii, n scopul infptuirii
justiiei n materie civil.Iat care este scopul? nfptuirea justiiei n materie civil prin
materie civil n sensul art.2 nelegndu-se orice nu nseamn penal. i al.2 ne spune ce
nseamn nfptuirea justiiei n nfptuirea justiiei, instanele judectoreti ndeplinesc un
serviciu de interes public, asigurnd respectarea ordinii de drept, a libertilor fundamentale, a
drepturilor i intereselor legitime ale persoanelor fizice i persoanelor juridice, aplicarea legii i
garantarea supremaiei acesteia. Adic ce nseamn nfptuirea justiiei? Care este scopul,
ce se urmrete? Ce nseamn? nfptuirea justiiei nseamn ceva aa foarte larg. Ne spune
al.2 aprarea drepturilor, libertilor fundamentale i ale intereselor legitime ale persoanelor.
Dac ne gndim cu ce text seamn cu cele pe care le cunoatem pn acum? Cu art.21
accesul liber la justiie din constituie. Care este scopul accesului la justiie? Aprarea
libertilor fundamentale, a drepturilor subiective recunoscute de lege i a intereselor legitime.
Iat c CPC preia norma constituional, numai uit o s vedem c acolo unde vorbete despre
sesizarea instanei n art.192 uit ce complet a fost n art.1 i spune doar c pentru aprarea
drepturilor i intereselor sale legitime orice persoan se poate adresa justiiei .a.m.d..Uit de
libertile fundamentale dei a preluat textul constituional n mod corect pentru c nu numai
drepturile subiective i interesele legitime, ci i unele liberti fundamentale le aperi de fapt tot

10
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

pe calea justiiei. De aceea prof. Ciobanu vorbete la un moment dat drepturi politice, dreptul de
a alege i dreptul de a fi ales, pentru c dac cunoatem legile electorale atunci cnd faci
contestaii n procedura electoral, ce reguli de procedur urmezi? Tot ale dreptului procesual
civil. Nu este vorba numai strict de drepturi ci i de anumite liberti. Sau libertatea de exprimare
tot n justiie se apr la o adic.

ntrebare din sal: care ar fi o situie n care s necesii aprarea unei liberti
fundamentale i s nu se regseasc un text de lege special n noua reglementare?Evident c este.
Este mai complet s spui totui c este vorba i de liberti fundamentale dac ne gndim la
clasificarea fcut de constituie n drepturi fundamentale i liberti fundamentale. Rspuns la o
ntrebare: evident c oricum avem texte i pe libertatea de exprimare avem text expres n NCC.
Dar idea este c totui CPC este foarte complet din acest punct de vedere cel puin la nivel de
dispozii generale pentru c i-a amintit textul constituional. ns dincolo a preluat un text mai
vechi din vechiul cod care nu era att de complet, dar profa crede c adac a fcut-o n definiia
procesului civil trebuie s include la scopul procesului civil i faptul c este aprarea i a
libertiilor fundamentale nu doar a drepturilor subiective sau a intereselor legitime. Iat
construind aa o definiie este foarte simplu s o reinem pentru c cum am defini procesul
civil?Este o activitate desfurat dup anumite reguli de ctre participani, care cine sunt?
Instana, pri, alte organe sau persoane. n ce scop? Al nfptuirii justiiei n materie
civil. n materie civil nelegndu-se tot ce nu este penal, adic a aprrii libertilor
fundamentale, ale drepturilor subiective sau interselor legitime deduse judeci. n alte
definiii o s gsim precum i prin punerea n executare a hotrrilor judectoreti sau a altor
titluri executorii. Profa nu crede c trebuie s adugm fiindc nu este n plus c de fapt i aperi
un drept i prin punerea n executare a unui titlu executoriu care nu mai este o hotrre
judectoreasc. De exemplu tim de la dreptul substanial contract autentic notarial care constat
o crean cert, lichid i exigibil. Acesta este un exemplu clasic, avem n NCC o serie de
exemple de nscrisuri sub semntur privat care n anumite condiii constituie titluri executorii
ceea ce nseamn c nu mai trebuie s m duc n instan s obin o hotrre judectoreasc de
condamnare a debitorului, ci pot direct s purced la executarea silit, o s vedem imediat c este
a doua faz a procesului civil. Pot s sar etapa judecii.

11
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Fazele procesului civil

Procesul civil are 2 faze, rezult deja din ce am citit noi la obiectul procesului civil pentru
c ne face o clasificare art.1 al.1 din CPC spune c stabilete normele de competen i de
judecarea cauzelor civile precum i cele de executare a hotrrilor. Iat c procesul civil are 2
mari faze: faza de judecat i faza executrii silite. Este obligatoriu s parcurg aceste faze
amndou? Tocmai ce a spus profa c nu.De ce? Dac am un titlu executoriu altul dect o
hotrre judectoreasc am vzut exemplul contractului autentic de V-C, dar pot s am un
contract de asisten judiciar. Contractul de asisten judiciar este titlu executoriu. Avocatul nu
trebuie s i dea n judecat fostul client ca s-i ia onorariul. Contractual de asisten judiciar
l pune direct n executare i atunci astfel lipsete faza de judecat, mergem direct la faza
executrii silite. Poate s lipseasc i faza executrii silite, cnd? Fie atunci cnd avem o
hotrre nesusceptibil de punere n executare silit, profa a tot dat exemplu procedurii
necontencioase constituie o asociaie sau fundaie. Sau doar constat un drept n contradictoriu cu
cineva pentru c, de exemplu nu introduc o aciune n revendicare c sunt n posesia bunului, cer
doars se constate n contradictoriu cu cel care mi contest dreptul c eu sunt adevratul
proprietar. Nu am ce s pun n executare c eu sunt deja n posesie. Sau pur i simplu cel care
cstig procesul renun s mai pun n executare hotrrea judectoreasc. Sau cel care a
pierdut procesul i execut voluntar obligaia stabilit prin hotrre judectoreasc. Sau pur i
simplu cel care a ctigat procesul las s se prescrie executarea silit.

Cnd debuteaz procesul civil? C tot spune c are 2 faze: faza de judecat i faza
executrii silite. Este foarte important s cunoatem momentul cnd debuteaz procesul civil
pentru c vom discuta imediat despre aplicarea n timp a normei de drept procesual civil i
aceasta se soluioneaz raportat la momentul declanrii procesului civil. n toate manualele o s
ntlnim acest text clasic art.192 CPC, care ce spune?Cnd ncepe procesul civil?Ce ne
spune?Cnd se nregistreaz cererea de chemare n judecat la instran. Aa s fie oare?
Avem i executarea silit c avem 2 faze, cnd ncepe faza de judecat?Cnd ncepe faza
executrii silite? Iat dac ne oprim la textul de la 192 spunem procesul civil ncepe atunci cnd
cererea de chemare n judecat este nregistrat la instan. Eu m duc personal sau se duce
avocatul meu sau un reprezentant legal sau convenional i nregistreaz cererea de chemare n
judecat. Dar dac nu fac aceasta, dac o trimit prin pot de exemplu. Haidei s ne uitm la

12
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

art.183 CPC,prin ce modaliti pot s mai trimit cererea de chemare n judecat. i atunci de ce
spune profa acest lucru pentru c dac trimit cererea de judecat prin pot de exemplu atunci am
un interval de timp ntre data la care eu depun la pot cererea ea ajunge la instan s fie
nregistrat i dac n acest rstimp se schimb norma de drept procesual civil se pune problema
care se va aplica?Cea de la data cnd s-a depus la pot sau vedem n ce alte mprejurri
sau acea dat cnd ea a ajuns efectiv la instan i a fost nregistrat? Haidei s citim textul
de la 183 al.1 actul de procedurdepus nuntrul termenului prevzut de lege prin scrisoare
recomandat la oficiul potal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu
specializat de comunicare este socotit a fi fcut n termen. Al.2actul depus de partea
interesat nuntrul termenului prevzut de lege la unitatea militar ori la administraia locului
de deinere unde se afl aceast parte este, de asemenea, considerat ca fcut n termen. Al.3
n cazurile prevzute la al. (1) i (2), recipisa oficiului potal, precum i nregistrarea ori
atestarea fcut, dup caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare,
de unitatea militara sau de administraia locului de deinere, pe actul depus, servesc ca dovad
a datei depunerii actului de ctre partea interesat. Care este momentul?Conteaz cnd
ajunge la instan? Dac ajunge poate peste o lun c s-a pierdut prin pot, conteaz data
depunerii, cel puin a depunerii n condiiile art.183 CPC, i tot aa faza executrii silite.

Dac ne ducem la texte similare de la faza executrii silite, haidei s le lecturm pe cele
pe care profa ni le-a indicat. Sigur c n principal o obligaie stabilit printr-o hotrre
judectoreasc trebuie pus n executare de bun voie, dar dac nu se pune n executare de bune
voie ce spuneart. 622 Indeplinirea obligaiilor prevzute n titlul executoriual.2 n cazul n
care debitorul nu execut de bunvoie obligaia sa, aceasta se aduce la ndeplinire prin
executare silit, care ncepe odat cu sesizarea organului de executare, potrivit dispoziiilor
prezentei cri, dac prin lege special nu se prevede altfel.Iat cnd ncepe executarea silit?
La momentul sesizrii organului de executare. Care este acest moment? Ne spun articolele
urmtoare. Art. 663 al.2 CPC Cererea de executare silit se depune, personal sau prin
reprezentant legal ori convenional, la biroul executorului judectoresc competent ori se
transmite acestuia prin pot, curier, telefax, pot electronic sau prin alte mijloace ce asigur
transmiterea textului i confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele
justificative. Iat c aici avem un text special, nu mai trebuie art.183 c spune textul special de
la art. 663 al.2. i ar mai fi art. 664 nregistrarea cererii text similar cu art. 192 din faza de

13
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

judecat. Art. 664 al.1 de ndat ce primete cererea de executare, executorul judectoresc,
prin ncheiere, va dispune nregistrarea acesteia i deschiderea dosarului de executare sau, dup
caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare. Iat c n cazul fazei de judecat,
dac m duc personal la executorul judectoresc mi-l nregistreaz de ndat. Sigur dac trimit
prin mijloace de comunicare electronic iari de ndat pentru c ajunge n aceeai zi, trimit prin
mail, prin fax .a.m.d., dar dac trimit prin pot am un interval de timp ntre data trimiteri prin
pot i data la care cererea de executare silit ajunge la executorul judectoresc.

Vom vedea imediat normele conflictuale din CPC, dar s vedem ce spune legea de
punere n aplicare n art. 3. CPC a fost pus n aplicare prin Legea 76/2012 care a suferit anumite
modificri. Nu a intrat n vigoare la data indicat n lege ci la o dat ulterioar n 15 feb. 2013 i
tim i profa o s ne reaminteasc anumite dispoziii din acesta nu au intrat n vigoare nici macar
la data de 15 feb. 2013 ci intrarea lor n vigoare a fost decalat pentru data de 1 ian. 2016. Acum
profa ne amintete de exemplu doar textele referitoare la judecata n camera de consiliu, dar
revine asupra lor cnd facem etapele procesului civil. Haidei s citim art. 3 din Legea 76/2012
dispozitiile CPC se aplic numai proceselor i executrilor silite ncepute dup intrarea acestuia
n vigoare.Procesele ncepute prin cereri depuse, n condiiile legii, la pot, uniti militare sau
locuri de deinere nainte de data intrrii n vigoare a CPC rmn supuse legii vechi, chiar dac
sunt nregistrate la instan dup aceast dat.La ce moment m raportez?La momentul
depunerii la instituia artat de lege. Dac lum ca exemplu pota, trimiterea prin pot m
raportez la momentul depunerii la pot, nu la momentul cnd cererea de chemare n judecat sau
de executare silit se nregistreaz efectiv la instan, respectiv la executorul judectoresc. Iat
c procesul civil debuteaz prin cererea de chemare n judecat, faza executrii silite prin
cererea de executare silit ns nu neaprat n momentul nregistrrii acesteia de ctre
instan sau de ctre executorul judectoresc ci n momentul depunerii n condiiile deja
artate.

Care sunt etape procesului civil? Judecata n prim instan, tii din procesul penal c
avem o judecat n prim instan i n cile de atac i deja tii c aceste ci de atac pot fi de
reformare sau de retractare dup cum sunt de competena instanei ierarhic superioare sau de
competena instanei care a pronunat hotrrea atacat c de aceia le spune de retractare fiindc
ea practic revine asupra propriei sale hotrri.

14
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

n faza de judecat avem o prim etap care este precivic noului cod este etapa scris,
sigur c exista o procedur dar era facultativ i n vechiul cod. Etap scris, profa a amintit deja,
se nregistreaz cererea de chemare n judecat la instan, dar dac ea nu este formal corect
fcut i nu are toate meniunile prevzute de cod, vom vedea care sunt acestea, i nu s-a pltit
taxa de timbru la judecata n prim instan nu se comunic prtului ci instana face o adres, nu
l citeaz pe prt, nu l cheam n fa ei, i face o adres, completeaz cererea cu urmtoarele
chestiuni. Reclamantul dac nu se conformeaz cererea sa va fi anulat i nici nu se comunic
prtului vreodat, el (prtul) nu mai este deranjat s se enerveze s i angajeze avocat s vad
ce are de fcut.

ntrebare din sal: n momentul nceperii procesului cererea ndeplinete toate condiiile
sau chiar i cnd a fost? Aceasta este o problem de prescripie c acolo este problema. O s
vedem cnd se face regularizarea cererii de chemare n judecat din moment ce te las s o
regularizezi nseamn c se are n vedere momentul nregistrrii, respectiv al depunerii pentru c
nu o anuleaz. Dac este anulat se ntrerupe sau nu prescripia? Rmne tem de cas fa
de noua reglementare a prescripiei n C. civ. Dac are sau nu vreo relevan? Pe decretul
167/1958 era foarte clar c cererea anulat, perimat sau la care s-a renunat spunea decretul nu
ntrerupe cursul prescripiei extintive, e ca i cnd n-ar fi existat. Iat c noul cod spune nici
mcar nu se comunic prtului, el nu i bate capul, de ce s se enerveze. S vedem ntrerupe
cursul prescripiei sau n anumite condiii rmne tem de cas pe data viitoare.

Iat avem aceast etap scris. Reclamantul dac nu se conformeaz se anuleaz cererea,
dac se conformeaz i completeaz cererea, ea se comunic prtului. Nu dispune termen de
judecat ci doar comunic cererea prtului. Prtul o ia o citete i rspunde la ea, sigur nu
obligatoriu o s vedem dac vrea depune ntmpinare, dar n principiu depune ntmpinare i
rspunde. Nici acum nu se fixeaz termen de judecat pentru c ntmpinarea se comunic
reclamantului i acesta are posibilitatea s depun un rspuns la ea i abia cnd am i rspunsul
sau expir termenul n care acesta trebuia fcut dac nu la fcut reclamantul, instana fixeaz un
termen de judecat i dispune citarea prilor. Aceasta este etapa scris.

Tot am discutat despre procedura contencioas i procedura necontecioas. Am spus c n

procedura contencioas mi apr un drept n contradictoriu cu cineva care mi-l contest, n
procedura necontencioas nu mi-l contest nimeni dar sunt obligat s m adresez instanei pentru

15
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

recunoaterea sa. Dar pn cnd cererea de chemare n judecat nu se comunic prtului practic
procedura aceasta chiar de a fi contencioas nu devine contradictorie c prtul nc nu apare n
raportul de drept procesual civil, nu s-a legat raportul de drept procesualcivil i cu prtul.
Deocamdat el este ntre instan i reclamant. De ce este important acest lucru, profa o s reia
aceast discuie. S vedem dac reclamantul renun la judecat. Renunarea la judecat are o
procedur: se citeaz prile, instana ia act n anumite condiii depinde ce s-a fcut i .a.m.d..
Dac reclamantul spune n aceast etap care nc nu a devenit contradictorie nu mai vreau s
completez nicio cerere mai bine renun la judecat. Cnd i-au act de de renunare la judecat,
procedura obinuit citez prtul, i comunic cererea, i comunic i renunarea, dar de ce s se
mai deranjeze prile, ajung la faza contencioas de drept comun s zic aa numai pentru c a
renunat la judecat sau i renunarea la judecat o fac numai cu el singur pentru c procedura nu
este contradictorie n aceast etap, raportul de drept procesual nu este dect ntre instan i
reclamant chiar dac n cererea de judecat am i un prt. Iat importana acestei etape.

Dup etapa aceasta scris dac toate merg cum trebuie am o cerere regulat fcut, se
comunic, am ntmpinare, rspuns la ntmpinare .a.m.d., fixez termen de judecat i citez
prile. Urmeaz etapa oral care are de fapt are 2 sub etape, le tim din procedura penal: etapa
cercetrii judectoreti. Ceea ce face noul cod este c spune expres, l delimiteaz foarte clar
aceste etape ale procesului numai dac ne uitm la cuprinsul lui i ne dm seama de acest lucru.
Etapa cercetrii judectoreti i etapa dezbaterii pe fond. Este o etap oral. Acum dac ne uitm
n cod cele 2 au loc n edine diferite pentru c

etapa cercetrii judectoreti

Conform codului are loc n camera de consiliu, iar etapa dezbaterilor pe fond are loc n
edin public. Acum avem o lege de degrevare a instanelor, e vorba de Legea 2/2013 care a
amnat anumite dispoziii ale noului cod dintre care se numr i aceste dispoziii din judecarea
ca regul general a cauzelor n faza cercetrii judectoreti n camera de consiliu. Rmne o s
vedem imediat la clasificarea normelor s se aplice textele speciale care vorbesc de judecat n
camera de consiliu, c legiuitorul nostru cnd a fcut codul a uitat c a pus o norm general
cnd se judec procesele n camera de consiliu i a pstrat toate normele speciale din vechiul cod
care prin excepie spuneau c anumite procese se judec n camera de consiliu. Un exemplu din
procedura penal ndreptarea erorii materiale din hotrre se fcea n camera de consiliu nu n

16
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

edin public chiar dac hotrrea era dat n edin public, dar era un text de excepie. Ei da
aici unde avem un text general de ce s mai punem un text de excepie, dar a uitat textele de
excepie i le-a mai pus odat. i atunci vine legea de degrevare a instanelor i amn textele
privind caracterul general al judecii n camera de consiliu, rmn s se aplice textele speciale
care erau i nainte la unele procedure.

etapa dezbaterilor

Are loc n edin public. Ce nseamn cercetare judectoreasc? Dac o s lecturm,

os facem la judecata n faa primei instane, nseamn c n aceast etap instana administreaz
probele, soluioneaz excepiile i alte incidente procedurale, renunarea la judecat,
suspendarea, perimarea. Toate acestea se ntmpl n etapa cercetrii judectoreti.A administrat
toate probele, a soluionat toate excepiile premergtoare fondului i la un moment dat
judectorul spune gata m-am lmurit. n acel moment CPC reglementeaz expres, el se pronun
prin ncheiere n camera de consiliu, profa repet dispoziiile sunt prorogate pentru 2016,
deocamdat tot n edin public face i acest lucru i spune gata nchei faza cercetrii
judectoreti i fixez un termen pentru dezbaterea pe fond a pricinii n edin public. Muli au
spus dac tot s-au prorogat chestiunile acestea cu edina publicce rost mai are s fixez un alt
termen. Sigur codul dac avem curiozitatea s lecturm spune c i n condiiile lui pot s fac
dezbateriile pe fond n camera de consiliu dac prile cer acest lucru. Fie c sunt prezente cnd
judectorul spune gata nchei cercetarea judectoreasc, m-am lmurit, nu mai sunt alte excepii
de soluionat nu mai sunt alte probe de administrat, am administrat toate probele necesare s aflu
adevrul i prile prezente spun nu mai dai nici un termen noi vrem astzi s punem concluzii.
CPC permite acest lucru, acest text las la latitudinea prilor, o s vedem princiipile procesului
civil dac se ncalc sau nu pentru c avem un principiu al publicitii edinei de judecat pe
care a ncercat legiuitorul s-l respecte minimal fixnd dezbaterile n edin public, dar iat c
las la latitudinea prilor, profa repet deocamdat dispoziiile sunt prorogate dar au rmas n
cod urmnd s se aplice din 1 ian. 2016. Prile pot spune vrem s dezbatem i fondul tot n
camera de consiliu sau o s aib o acceptare tacit n acest sens dac cer s se judece cauza i
lipsa lor de la dezbateri i atunci nu are rost s fixez n edin public ca s nu se prezinte s
spun nimic. i atunci nc din ziua n care nchei cercetarea judectoreasc pot s m i pronun.

17
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Au fost doctrinari i practicieni care au spus dac s-au amnat dispoziiile privind
judecata n camera de consiliu nu mai trebuie s dau un nou termen pentru dezbaterea pe fond a
cauzei. Aa s fie oare? Aceasta nu depinde dac cercetarea judectoreasc este fcut n edina
camerei de consiliu sau n edin public sau dezbaterea pe fond n camera de consiliu sau n
edin public. Care este raiunea pentru care legiuitorul a spus nu oblig prile s pun
concluzii la momentul cnd am ncheiat cercetarea judectoreasc? Respectarea dreptului la
aprare. n vechea procedur dac mie judector mi se nzrea gata m-am sturat de toate
probele, la un moment dat judectorul poate s i-a partea prin surprindere. De exemplu se
ncuvineaz 10 martori, dar se audeaz 3 sau 4 c judectorul s-a lmurit i vine avocatul linitit
c se mai audiaz vreo 3 martori la termenul acela i nc 2 peste o lun, dar mai este timp cum
s se gndeasc cum s ncheie procesul, dar se trezete c la termenul de judecat zice instana
m-am lmurit revin asupra probelor ncuvinate mai avei alte probe, dac nu profitii pe fond. i
este luat prin surprindere pentru c nu era pregtit s pun concluzii pe finalul procesului. Ceea
ce urmrete noul cod este s i se dea posibilitatea s faci acest lucru. Este n interesul dreptului
la aprare pentru c de la nchiderea cercetrii judectoreti i pn la stabilirea termenului de
dezbatere asupra fondului tu mai poi face anumite acte de procedur. Ce? n primul rnd CPC
i spune expres c n aceast etap se pot depune concluzii scrise i pentru instan i pentru
cealalt parte. Iat principiul contradictorialitii i a dreptului la aprare ne face cunoscut
inclusiv inteniile pe care dorim s le manifestm cu ocazia dezbaterii pe fond.

n aceast etap ntre cercetarea judectoreasc i dezbaterea pe fond o s vedem c pot fi

efectuate i alte acte de procedur. De exemplu poate fi recuzat judectorul pentru un motiv care
s-a ivit n aceast perioad sau despre care am luat cunotin n aceast perioad pentru c el
este tot nvestit s judece cauza, n-a judecat-o ns. n aceast etap pot fi formulate anumite
cereri de intervenie, vedem c am vorbit despre intervenia principal spune CPC c poate fi
formulat pn la nchiderea dezbaterilor n faa primei instane. Iat de la cercetarea
judectoreasc i pn la dezbaterea pe fond a pricinii pot s mai fac nite acte de procedur. De
aceea este important s vd aceste etape, ce pot s fac i ce nu pot s fac.

Vine etapa dezbaterilor asupra fondului care ca regul are loc n edin public, am vzut
excepiile, prile pun concluzii.

18
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Urmeaz etapa deliberrii i pronunrii hotrrii care poate s aib loc chiar la termenul
cnd au avut loc dezbaterile asupra fondului sau instana poate s amne pronunarea. Iat c
dac se amn pronunarea ce mai pot s fac? Mai pot s fac ceva de la momentul n care
cauza a rmas n pronunare i pn cnd instana se pronun efectiv? Practic n acest
etap ce mi mai permite CPC? Dei are un text general care spune probele se administreaz
pn la nchiderea dezbaterilor asupra fondului, are un text la cheltuielile de judecat care spune
c dovada cheltuielilor de judecat. Ce nseamn nchiderea dezbaterilor, deschiderea
dezbaterilor? Judectorul spune pune concluzii pe fond reclamantule, tu prtule rspunde-i,
reclamantul poate s aib cuvntul n replic, nu mai are nimeni nimic de spus se nchid
dezbaterile. ntre aceste 2 momente mai pot s fac anumite acte de procedur chiar dac este
vorba n concret de perioada de timp din edina de judecat n care prile vorbesc. Inclusiv n
acest perioad de timp poate s se intervin principal, c profa ne-a spus intervenia principal
pn la nchiderea dezbaterilor. Dac ne uitm la interveniile forate, ele pot fi fcute pn
la nchiderea cercetrii judectoreti, pn cnd judectorul spune gata nu mai sunt excepii,
nu mai sunt probe pn atunci se introduce forat un ter, dar voluntar poate s vin pn la
nchiderea dezbaterilor. Iat c aceste momente sunt foarte importante i de aceea trebuie s le
reinem c i la examen, nu doar la examenul de procedur, dar la examenele de admitere n
profesii pot veni astfel de ntrebri i trebuie s vedem ce acte de procedur pot s fac n anumite
momente ale procesului.

Urmeaz deliberarea, pronunarea hotrrii, n aceast etap nu mai pot s fac nimic, dar
pot s intervin anumite mprejurri care pot s mpiedice sau nu pronunarea hotrrii. De
exemplu un judector este deliberat din funcie, el nu mai poate s pronune hotrrea atunci
trebuie s repunem cauza pe rol. ns dac el numai lipsete din instan o perioad scurt de
timp se mai amn eventual pronunarea odat. Dac lipsete o perioad lung de timp, este n
com de exemplu nu i a prierdut calitatea de judector atunci iari repun cauza pe rol. Ce se
ntmpl dac are loc un incident cum ar fi moartea prii? O hotrre pronunat n
contradictoiu cu o persoan decedat este nul. Dar dac decedeaz dup nchiderea
dezbaterilor nainte de pronunarea hotrrii acest incident mai are vreo influen asupra
pronunrii? Vedei c nu are, iat sunt incidente care mpiedic pronunarea i altele care nu
mpiedic pronunarea. Pronunarea se face ntotdeauna n edin public sau n caz de amnare
de pronunare ceea ce aduce nou noul cod poate fi fcut prin punerea la dispoziia celui interesat

19
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

a hotrrii prin grefa instanei, dar acesta doar n caz de amnare de pronunare. De ce acest
lucru? Pentru c o s vedei dac avei vreodat curiozitatea s venii la pronunare, la
pronunare vin foarte puine pri. Teoretic ar trebui s se pronune toate hotrrile n edin
public, dar profa ne spune dup ce se pronun cele 3, 4 hotrri din care sunt prile interesate
toat lumea pleac din sal i acum s se pronune la o sal liber i s se nregistreze c s-a
pronunat, pare aa pic de demen. Teoretic CPC aceasta cere.

Iat c de etapele intermediare profa ne-a vorbit i despre etapa cilor de atac. tim deja
ce nseamn izvoare de drept de la TGD i nu o s se insiste foarte mult, dar rmne tem de cas
i cu aceasta se va ncepe cursul urmtor n afar de ntrebarea legat de prescripie cum anume
aplicm tratatele UE i tratatele privind drepturile omului pentru c noul cod dac tot s-a vorbit
despre aceast structur organizat i de acest titlu preliminar n 2 texte art. 3 i art. 4 vorbete
despre aplicarea prioritar a tratatelor privind drepturile omului care de asemenea are o
consacrare constituional i depre aplicarea cu prioritate a dreptului UE. Sunt acestea izvoare
ale dreptului procesual civil?Pot eu s creez proceduri?Sau rmne o problem de
constituionalitate?De exemplu vine o nou lege i spune n anumite materii contravenionale
hotrrea judectoriei este definitiv, de la pronunare nu mai are cale de atac. La momentul n
care am nregistrat plngerea aveam cale de atac. S-a declarat textul neconstituional, dar s-ar fi
putut judectorul singur n calea de atac s creeze o procedur, s spun se ncalc un drept al
prii, de exemplu dreptul la un proces echitabil. Exist consacrat principiul dublului grad de
jurisdicie n CEDO sau nu?Deci trebuie s am neaprat 2 grade de jurisdicie sau nu?
Dac poate fi o hotrre definitiv de la pronunare sau nu?Dar judectorul dac vine
legiuitorul i i spune o hotrre definitiv de la pronunare poate judectorul s creeze
proceduri?i dac se atac cu apel sau cu recurs sau dac CPC nu zice?Pot s creez
proceduri?Cum aplic normele UE sau normele din CEDO n procedur? Sigur n dreptul
substanial, vom relua aceast discuie, s vedem cum le aplic n dreptul substanial, dar n
procedur c vorbesc de formalism pot s creez proceduri?

Rmne tem de cas s discutm despre cererea anulat dac ntrerupe sau nu cursul
prescripiei raportat la dispoziiile NCC i o alt tem de cas aplicarea prioritar a tratatelor i a
actelor UE.

Curs 2

20
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Izvoarele dreptului civil.

1.Cererea de chemare in judecata anulata in procedura regularizarii intrerupe, sau nu

conform NCC cursul prescriptiei extinctive?

=>art 2539 NCC.Diferenta fara de vechea reglementara(decretul 67/1958,-nu se intrerupea

cursul prescriptiei extinctive in cazul mentionat)
=> NCC: Daca se introduce o noua cerere in termen de 6 luni, si aceasta este admisa se
considera ca prima cerere a intrerupt cursul prescriptiei extinctive.Nu este cel mai normal lucru
pt ca daca cererea de chemare in judecata anulata in procedura regularizarii, ea nu mai este
comunicata paratului.Acesta nu stie ca a fost chemata in judecata stand linistit ca termenul de
prescriptie s-a implinit.

2.Izvoarele dr proc.civil care vorbesc de prevalenta trat. internationale., si a normelor

U.E.Judecatorul national, aplicandu-le cu prioritate poate sa creeze proceduri?

=>Art 5 al 3...Tratatele se aplica in mod direct?.Putem spre ex.sa aplicam direct art 6 CEDO?
(cauza Vaisman vs.RO-taxe de timbru mari, accesul limitat la justitie)
ex:Intr-o situatie in care legea imi declara o hotarare definitiva de la pronuntare,
nesusceptibila de apel sau recurs si se exercita o astfel de cale de atac, poate judecatorul
national sa acorde o astfel de cale?Ce ar putea sa faca daca apreciaza ca un text al tratatului
este incalcat?Incalcarea tratatului inseamna automat si incalcarea unui text din Constitutie care
vorbeste despre prevalenta tratatului si poate sesiza Curtea Constitutionala.
C.C va obliga legiuitorul sa modifice legea si sa o aduca in concordanta cu prevederile din
tratat care au fost incalcate.

ex;pt unele contraventii, judecatorile erau compentente fara a exista vreo cale de
atac.litigiile marunte.C.C sesizata fiind de instante, a constatat neconstitutionalitatea, aceste
litigii putand fi susceptibile de atac.

Judecatorul national nu va crea proceduri dar va aplica procedurile existe la situatii similare
atunci cand poate iar atunci cand nu poate se pune problema invocarii unei exceptii de
neconstitutionalitate.
In cauza Anghel vs Ro(problema:calificarea procedurii, in penala sau civila.In materie
contraventionala.Cum califici procedura?-recalificand procedura, s-a admis procedura probei cu
martori.
Cel mai important izvor:
=>Codul de procedura civila.
=>Legi speciale; ex:legea privind asociatiile si fundatiile, care prevede o procedura speciala care
deroga de la dispozitiile CPC in privinta actului constitutiv, pt dobandirea personalitatii
juridice.Sunt norme de dr.procesual civil insa cuprinse intr-o lege speciala.
=>alte izvoare;jurisprudenta, hotararile de uniformizare a jurisprudentei(RIL).sesizarea ICCJ ( se
refera doar la norme de dr substantial-art

21
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Diferenta dintre izvoare si norme=>Normele sunt cuprinse in izvoare.Ex: Conflictul

intertemporal se naste intre norme! Nu, intre izvoare! A nu se confunda norma de dr.proc.civ cu
izvoarele dr.proc.civ.

Clasificarea normelor dr.proc.civ.

1.Norme de organizare judiciara-se refera la functionarea instantelor de judecata;L 304/2004

=>judecatorii-unele au sectii, altele nu.
tribunale/tribunale specializate-sectii
Curti de Apel-sectii
ICCJ-5 sectii
=>compunerea unui complet de judecata sub aspect cantitativ:
-I instanta-1 judecator
-apel-2 judecatori
-recurs -3 judecatori.
-ICCJ-completul de 5.
CPC arata compunerea sub aspect cantitativ:-completul de divergenta(in apel)
-RIL( cati judecatori -
=>statutul judecatorilor-cum se intra in magistratura, promovarea, pregatirea judecatorilor.-
>independenta judecatorilor.317/2004-functionarea CSM.
=> aspectul calitativ(cum se constituie completele de judecata).De la inceputul anul, nu intra
cine vrea.Repartizarea aleatorie, se distribuie completului nu unui judecator anume.Se
reglementeaza si cazurile de inlocuire(cine inlocuieste pe cine in caz de absenta)
=>tot sub aspect calitativ ,CPC: situatiile de incompatibilitate pe NCPC se rezolva prin
abtinere si recuzare.In VCPC,erau diferite .Se clasifica in incompatibilitati absolute si relative
pe NCPC.

=>diferenta dintre compunerea si constituirea completului de judecata:In constituirea

completului de judecata mai intra obligatoriu si grefierul, in unele cazuri procurorul(in materie
de expropriere-procurorul depune concluzii), asistenta judiciari(in litigii de munca)

2.Norme de competenta

Acestea delimiteaza atributiile instantelor judecatoresti de a altor organe,cu activitate

jurisdictionala sau fara activitate jurisdictionala.

ex 1 :plangerea impotriva hotararii Comisiei locale de fond funciar este de competenta

Comisiei Judetene si numai hotararea Comisiei judetene se poate ataca la instanta.
Aici Comisia judeteana desfasoara o activitate jurisdictionala.

ex 2: exceptia de neconstitutionalitate.Este de competenta C.C.

interpretatea dr.U.E. Este de competenta Curtii de Justitie.

* norme de competenta internationala, Atunci cand intr-un proces am un element de

extraneitate se pune problema cine are competenta.

22
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

* norme de competenta materiala:delimiteaza atributiile instantelor pe verticala

teritoriala:delimiteaza atributiile instantelor pe orizontala.
Marea majoritate a normelor de competenta sunt imperative cu exceptia celor teritoriale
relative.

3.Norme de procedura propriu-zisa.

Cum trebuie sa arate cererea de chemare in jud, referitor la taza de timbru,termenele pt

formularea unei cereri de recuzare.Toate celelalte norme, se clasifica aici.

a) Norme generale:/speciale.Se aplica in toate situatiile in care legea nu prevede altfel.Cea

speciala se aplica atunci cand legea prevede expres.
Importanta: 1.Norma generala completeaza norma speciala.
2.Norma speciala deroga de la norma generala.

ex: In materie de divort, reclamantul cere divortul din vina paratului.Acesta decedeaza,
succesorii sai pot cere continuare procesului.In masura in care se constata vina exclusiva a
paratului, divortul se pronunta din vina acestuia.Daca nu, casatoria va inceta prin deces.Care este
data la care este considerata desfacuta casatoria?Pe dr comun ar fi momentul in care hot de divort
ramane definitiva.
art 925 CPC:la data introducerii cererii de divort
art 3 NCC la data decesului .Care text se aplica? Aplicam regula 2(norma speciala
deroga de la norma generala, chiar daca norma generala este ulterioara ei)In ex. dat care este
norma speciala, care este norma generala?Cand spunem: casatoria se considera desfacutaEste
un efect de dr substantial sau procesual? Efect de dr substantial (dreptul comun NCC) norma
speciala ,cea procesuala(NCPC).Deci in acest caz, se va aplica NCPC conf. regulii 2.

Procedura contencioasa este procedura de drept comun.(cartea II-NCPC) Cand un text nu imi
spune nimic, aplicam acest text general.De la aceasta se poate deroga(ex;citarea partilor-
regulatorul de competenta-fara citatea partilor-norma speciala,derogatorie)

Procesura contencioasa=cand cer un drept in opozitie cu cineva.ex: creditor cer ca debitorul sa

imi plateasca o suma, pretul din contract.Constatatea unui drept in contradictie cu cineva.

Procedura necontencioasa=nu ma judec cu nimeni dar legea ma obliga sa apelez la instanta pt

constituirea unui drept.ex: infiintarea unei fundatii.

Normele de procedura necontencioasa se completeaza cu normele de procedura contencioasa.

Drept comun: Procedura contencioasa
Procedura necontencioasa(art 527-540)
Proceduri speciale:contencioase/necontencioase.(Cartea a VI a)

23
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Daca am o procedura speciala necontencioasa, se vor aplica regulile de la aceea procedura care
se completeaza cu regulile de procedura necontencioasa(de dr comun) si cand este cazul si cu
regulile de la procedura contencioasa.
Intr-o prima etapa (etapa regularizarii cererii-se aplica regulile de la procedura necontencioasa)
chiar daca apoi vorbim de o procedura contencioasa.

b) Norme imperative/ dispozitive.Incalcarea normelor imperative atrage ca sanctiune nulitatea

absoluta, decaderea sau perimarea.Poate fi invocata de oricine, procurorul, instanta din
oficiu,Nulitatea absoluta nu poate fi confirmata.(prin exceptie se poate-la cerea de chemare in
judecata avem elemente esentiale-unele pot fi confirmate in etapa regularizarii cererii.)
Incalcarea normei dispozitive atrage nulitatea relativa.Poate fi invocata doar de partea al carei
interes este ocrotit prin norma respectiva.Nulitatea relativa poate fi confirmata.

Nu se poate deroga de la o norma imperativa.De la una dispozitiva se poate.Nulitatea absoluta

poate fi invocata oricand(exista unele exceptii insa).Incalcarea normele dispozitive tb invocata
pana la un moment.-ex: normele de competenta teritoriala.
Norme mixte: imprumuta caracteristici din normele imperative/dispozitive.
ex: art 57 NCPC.al 4;-norma mixta.Incalcarea ei poate fi invocata in orice etapa a
litigiului( norma imperativa) dar poate fi acoperita.
Cunoastem daca vorbim despre o norma imperativa/dispozitiva in functie de formulare:
trebuie, nu poate.
ex: motivarea recursului-art 489 NCPC;sanctiunea nemotivarii recursului.Recursul tb
motivat in interiorul termenului prev de lege.daca nu este motivat in acest termen, el este
nul.=>textul este imperativ.
al (3)=>Instanta le poate invoca din oficiu Motivele de ordine publica.Nu este o norma
dispozitiva, daca instanta identifica motivul de ordine publica ea va fi obligata sa il invoce!.

Aplicarea normei in timp.

1.Conflictul intertemporal

Am 2 legi succesive in timp,care imi reglementeaza aceleasi raporturi procesuale si am un

proces in curs.Pt a solutia acest conflict, pot sa recurg la mai multe sisteme.Pot sa privesc
procesul civil cu toate fazele si etapele lui.
-Principiul aplicarii imediate a legii=> din momentul introducerii cererii de judecata,pana la
momentul executarii, guvernata de norma sub care a inceput, inclusiv faza de executare.
Un alt sistem, adoptat de NCPC.Sa disting intre fazele procesului civil.Normele noi se aplica
fie, proceselor incepute dupa intrarea in vigoare a legii noi, fie executarilor declansate dupa
intrarea in vigoare a legii noi.Se divide procesul civil intre cele 2 faze mari ale acestuia.
Sistemul izolarii actelor de procedura: VCPC: in materie de competenta:toate recursile se
judeca la ICCJ.De fiecare data cand intra in vigoare o lege noua ea se aplica actelor de procedura
intocmite sub imperiul ei.

*Neretroactivitatea-art 15 Const.

24
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

*Aplicarea imediata a legii noi

*Supravietuirea legii noi(ultraactivitatea)

=>art 24 CPC:.Codul adopta sistemul fazelor si stadiilor procesuale.

=>art 25 CPC:alin 3:Situatie de exceptie cand instanta este desfiintata.Nu inseamna ca daca
instanta este desfiintata sub dispozitiile unei legi noi, aceea lege noua se va aplica.Ramane ca
acelor cauze care erau pe rolul ei in momentul desfiintarii sa li se aplice legea sub imperiul
carora au inceput.
=>art 3 LPA:
Cand se aplica art 24 CPC si cand se aplica art 3 LPA?Pt a putea face trecerea de la un cod la
altul am nevoie de norme tranzitorii.Art 3 , dispozitie tranzitorie.
* Art 3 se refera la procese incepute inainte de intrarea in vigoare a NCPC,care raman
guvernate de VCPC.
* Textele(art 24,25) din NCPC se refera la cauze incepute sub NCPC dar legea de procedura se
schimba pe parcursul procesului inceput sub NCPC.

ex 1.: cerere depusa la posta in 14.02.Legea aplicabila este LPA (art 3) pt ca este o cerere
depusa inainte de intrarea in vigoare a NCPC.
ex 2. pornesc un proces azi, sub NCPC, si peste 1 luna vine o lege care modifica o
dispozitie din NCPC.Sunt deja integral sub NCPC.Legea aplicabila?NCPC-art 24, 25,..

Fara LPA, nu puteam solutia conflictul intertemporal.Avem 2 legi cu aceeasi forta.Insa odata ce
a intrat in vigoare NCPC si se modifica dispozitii din el, legea aplicabila va fi cea din NCPC.

*In privinta mijloacelor de proba: art 26 NCPC:LPA nu are un astfel de text.In VCPC, normele
privind mijloacele de proba erau considerate norme de drept substantial, in C.C.
=>pt probe preconstituite & prezumtii legale:<Admisibilitatea probei> legea in vigoare la
data producerii lor, sau savarsirii faptelor juridice.
ex: inchei un contract de v-c.Legea imi cere forma autentica .Legea noua nu o mai
cere.Care se va aplica?Aplicam legea veche, legea din momentul in care s-a produs faptul juridic
generator de drepturi.
=>pt administrarea probei in concret in fata instantei.<Administrarea probei>: legea din
momentul in care se administreaza proba.
Aici norma de procedura este de imediata aplicabilitate!
In LPA nu exista o asemenea dispozitie.NCPC in aceasta materie este de imediata aplicabilitate!
In cazul cailor de reformare(revizuire /contestatie in anulare) .LPA este aceea care imi rezolva
conflictul intertemporal.Ea imi spune ca se aplica VCPC.

In VCPC aveam nevoie de o procedura de investire cu formula executorie.Se verifica daca s-a
comunicat hotararea, si raportat la data de comunicarea a expirat /sau nu calea de atac.
Aceasta procedura nu mai exista in NCPC.Ce fac cu acele hotarari care nu au aceasta investire?
art 5, art 10 LPA=>
ex; in 14.02 , hot jud nu era titlu executoriu dar in 15. 02 devine titlu executoriu pt
ca NCPC, nu mai prevede aceasta formalitate.(Aici vorbim intr-un fel de retroactivitate!)
Intrebari:

25
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

1 In lipsa unei relgementari exprese in materia executarii silite in art. 3 din LPA si in
materia executarii silite ne raportam ca moment al inceperii procesului la data
inregistrarii cererii prin orice mijloc (nu neaparat depusa personal) la executorul
judecatoresc?
2 A doua intrebare era legata de legea de degrevare a instantelor respectiv 1. Ian. 2016

RASP 1.

Art.3 Ati vazut ca in alin 1, se vb de faptul ca NC se aplica proceselor si executarilor silite

incepute dupa intrarea sa in vigoare si am vazut ca in sensul NC ce inseamna inceputa faza de
judecata, inceputa faza de exec. silita.

INTREBARE: Cand incepe faza de judecata??

RASPUNS: Nu neaparat prin inregistrarea cererii de chemare in judecata in conditiile art 192 ci
prin depunerea ei in conditiile art 183. -faza de judecata se considera inceputa prin cererea
depusa conform art. 183

-In materia executarii, nu trebuie neaparat depusa ceerea la executor personal de catre parte sau
prin reprezentant- poate fi si expediata

Exista doctrinari care sustin ca executarea silita incepe la momentul la care executorul
inregistreaza cererea depusa de parte. Insa este posibil ca acesta sa refuze abuziv inregistrarea si
astfel poate trece un interval mai lung de timp intre depunerea cererii si inregistrarea ei, interval
in care poate fi adoptata o noua lege care sa reglementeze diferit procedura.

Nu este firesc sa ma raportez la momentul inregistrarii cererii de executare ci trebuie sa

ne raportam la momentul inregistrarii sau momentul depunerii/expedierii prin orice mijloc
prevazut expres de lege pentru a stabili legea aplicabila si momentul intreruperii prescriptiei
dreptului de a cere executarea silita?

Momentul depunerii cererii: LPA, art.3 alin. 2- se vb de procese pornite- Aici se refera
doar la faza de judecata; Pornind de la textul art.3 care se refera express numai la faza de
judecata, in doctrina s-a sustinut ca se aplica VCPC.

Noi mergem pe principiul previzibilitati pt ca acesta este principiul pe care in vedere legiuitorul
in momentul in care reglementeaza aplicarea legii procesual civile in timp, in lumina noului cod
si implicit a legii de punere in aplicare. - Din moment ce nu exista prevederi exprese in materie,
trebuie sa aplicam acest principiu. In momentul in care depun cererea de executare ma raportez
la legea in vigoare la momentul depunerii.

Cand nu stim raspunsul la o intrebare privind aplicarea legii in timp ar trebui sa ne raportam
la acest principiu.

26
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

RASPUNS INTREBAREA 2:

Intrebarea 2 era legata de legea de punere in aplicare

Am spus ca in NC faza de cercetare judecatoreasca se realizeaza in Camera de Consiliu si doar

dezbaterea pe fond a cauzei are loc in sedinta publica. Dar aceste dispozitii privind cerectarea in
Camera de Consiliu au fost amanate prin Legea de Degrevare a Instantelor si se vor aplica de la
1.01.2016

LDI- Camera de Consiliu- dispozitiile amanate pana la 1 ianuarie 2016. Procesele aflate pe
rolul instantelor la 1 ian 2016 vor trece automat in Camera de Consiliu (cele aflate in faza de
cercetare judecatoreasca) sau este vorba despre o lege noua care se va aplica doar proceselor
incepute dupa 1 ian 2016, in sensul art. 183, respectiv 192 NCPC

Legea de Degrevare este legea 2/2013 - Art. XII - alin. 1- Avem o norma conflictuala speciala,
o norma care rezolva conflictul de legi in timp. Si spune clar ca dispozitiile privind cercetarea
procesului in camera de consiliu, in judecata primei instante se aplica doar proceselor incepute
dupa data de 1 ian 2016. Prin pornite intelegandu-se , fie inregistrate la instanta in conditiile lui
192, fie trimise in conditiile lui 183 din NC.

-alin. 2- Avem aici o norma tranzitorie Spune ca pana in data de 31. Dec. 2015 ,
cercetarea procesului se desfasoara in Sedinta publica, daca legea nu prevede altfel. Se
deosebeste de norma conflictuala prin faptul ca noma conflicutala ne spune care dintre cele doua
legi succesive conflictuale se va aplica, iar norma tranzitorie este o norma de reglementare -
adica stabileste exact modul in care se va defasura o procedura in procesul civil. Asta (de la alin
2.) este o norma de aplicabilitate pe o perioada determinata in timp.

Norma de tranzitorie poate avea o durata de aplicare limitata in timp (ax. Art. XII al. 2
Legea De Degrevare a Instantelor) sau aplicare nelimitata in timp (ex. Art. 7 Legea de Punere
in Aplicare- schimba norma speciala pentru totdeauna).

Ca sa intelegeti, aveam legi speciale. Sa luam Legea privind Condamnarile cu caracter

politic, sau Legea caselor nationalizate. Aceastea la un moment dat au prevazut ca hotararea data
de tribunal in prima instanta poate fi atacata numai cu recurs.

In reglementarea cuprinsa in VC, hotararile care se puteau ataca numai cu recurs, erau
hot. Definitive. Cele care nu mai aveau nici recurs erau irevocabile. Deci iata, erau hotarari care
avea numai recurs.

Vine 9 martie si vine legea de punere in aplicare si spune ca din momentul in care intra
NC, pt procesele pornite dupa intrarea in vigoare a NCPC , acele hotarari se vor ataca numai cu

27
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

apel. Deci aveam acolo o dispozitie tranzitorie de aplicabilitate generala pt viitor.Imi schimba
defapt textul din legea speciala pt totdeauna.

PRINCIPIILE PROCESULUI CIVIL

Un principiu = o regula fundamentala

NCPC consacra in premiera principiile procesului civil (in VCPC, nu era vreo portiune dedicata
principiilor fundamentale dar existau oarecum doar in doctrina).

Sunt importante pentru ca:

incalcarea unora dintre ele atrage anumite sanctiuni

cunoscand principiile fundamentale ajuta la intepretarea codului prin prisma lor (ex.
norme conflictuale sunt interpretate de principiul. previzibiltatii)

1 Indatoriri privind primirea si solutionarea cererii - ART. 5 NCPC mai este numit si
Principiul accesului liber la justitie sau il mai gasim la Rolul Judecatorului

Alin1. Obligatia primirii cererilor:

-instantele sunt obligate sa primeasca orice fel de cereri care sunt de competenta lor- nu
este vorba doar despre cererea de chemare in judecata ( multe alte cereri precum: cererere de
interventie voluntara a unui tert, cerere de introducere fortata a unui tert, cerere probatiune,
interogatoriu formulat in scris sau alte inscrisuri)

-primire != admisibilitate judecatorul le primeste si apoi analizeaza admisibilitatea lor

INTREBARE: Ce inseamna cereri de competenta a instantelor??

RASPUNS: cereri care sunt de competenta lor- pot refuza sa inregistreze o cerere daca aceasta
nu este de competenta lor, in sensul alin. 1. De ex o cerere de chemare in judecata. Judecatorul
cand vede dosarul poate spune ca nu e de competenta instantelor.Normele de competenta
generala, delimiteaza atributiile instantelor judecatoresti de alte organe.Daca judecatorul crede ca
nu e de competenta instantelor nu mai pierde vremea inregistrand-o. NU, se incalca accesul la
justitie decat daca refuza sa o inregistreze. Daca mai apoi o anuleaza pt ca nu e de competenta lui
e ok, dar e obligat ca in prima faza sa o inregistreze.

28
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

EX: Partea cere eliberarea unei autorizatii de constructie, care in mod normal este de competenta
primarului, insa poate doreste sa il cheme pe acesta in judecata pt refuzul de a elibera. Atunci am
o actiune in contencios administrativ.

Eu ca judecator nu pot sa stiu exact ce vrea partea. Daca cererea nu e completata clar si nu imi
dau seama exact ce vrea atunci o pot anula. Dar cand o vad prima data, nu am voie sa o refuz din
start sa o inregistrez, la momentul in care o vad prima data pt ca trebuie sa ii dau sansa sa isi
exprime punctul de vedere. Pot mai apoi doar sa o anulez sau sa stabilesc un termen si apoi sa
invoc exceptia de necompetenta.

Avem procedura regularizarii in cazul in care este nevoie, insa nu poate fi refuzata inregistrarea
din primul moment, de plano. Se inregistreaza, se clarifica daca e cazul, sau se stabileste un
termen si apoi se ridica exceptia de necompetenta.

Alin.2 INTREBARE: Acest text se refera la norma de drept procesual sau substantial?

RASPUNS:

La norma de drept substantial, categoric.

La noma de drept procesual pot exista dubii.

De ex. Se solicita ajutorul public judiciar( se refera la taxele judiciare de timbru...nu o pot
plati si cer instantei sa o reduca etc, sau am nevoie de avocat si nu am bani sa il platesc
etc) in materia cautiunii (cautiunea are rolul de a garanta repararea unui eventual
prejudiciu din partea celeilalte parti).

Asadar ajutorul public judiciar nu se acorda in aceasta materie, pentru ca statul nu plateste in
locul partii, deoarece nu se incadreaza in scopul ajutorului public judiciar. DECI nu poti cere
ajutor public judiciar in cazul cautiunii.

Totusi, daca partea cere ajutor pt ca este prea mare cautiunea iar legea nu prevede aceasta
institutie in materie de cautiune? Judecatorul poate aplica institutia prin analogie insa trebuie sa
invoce incalcarea deptului de acces la justitie de exemplu.

In concluzie, alin. 2 se poate referi si la absenta unor nome de drept procesual civil dar trebuie sa
am anumite situatii in care sa aplic .

Alin.4 :Depasirea atributiilor puterii judecatoresti

-Este un motiv de recurs depasirea atrib puterii judecatoresti si este sanctionat sub acest aspect si
de codul de procedura civila - art. 488 pct. 4 NCPC . Motivele de recurs (casare) : Cand instanta
a depasit atributiile puterii judeatoresti. Adica in fapt s-a bagat in atributiile altei puteri.

29
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

-435 NCPC- alin. 1+2 drept real opozabil erga omnes (cel stabilit printr-o Hotarare
Judecatoresca); EX: Paratul este obliagat sa plateasca despagubiri reclamantului, cf. al 1, insa
daca prin HJ stabilesc dreptul de proprietate in raport cu paratul si reclamantul, HJ este opozabila
si tertilor in ceea ce priveste dreptul de proprietate

Exceptii :

Atunci cand intr-o actiune in contencios de ex, anulez o hotarare a Consiliului local care
este defapt un act normativ cu aplicabilitate pe teritoriul unitatii administrativ teritoriale.
Aceasta este o atributie a instantei prevazuta de lege. Nu inseamna ca a depasit atributiile
puterii judecatoresti. Ea poate sa desfiinteze anumite acte administrative normative. Ea
nu poate desfiinta o ordonanta a guvernului, deoarece aceea este o problema de
constitutionalitate.
Recursul in interesul legii, sau hotararea prealabila pentru dezlegarea unor probleme de
drept, de asemenea nu constituie o depasire a atributiilor puterii judecatoresti, desi in fapt
aceste decizii ale Inaltei Curti au valoarea unei norme de interpretare. Veti vedea, vom
realua discutia cand vom face cele 2 cai de uniformizare a jurisprudentei si veti vedea ca
daca a dat Inalta Curte o hotarare obligatorie pt Instantele Judecatoresti, ele nu pot sa nu
se conformeze pt ca ar fi abatere disciplinara expres prevazuta in Legea Statutului
303/2004, art 99, lit h.

2 Principiul echitatii. Dreptul la un proces echitabil- ART. 6 NCPC

-Principiul echitatii se refera mereu la ceea ce este drept

-Dreptul la un proces echitabil se refera la orice persoana, fizica sau juridica, inclusive statul,
care in procesul civil este in principiu pe poziie de egalitate cu cealalata parte (la CEDO,statul
nu poate insa invoca lipsa unui procesul echitabil)

- Se refera la ambele faze ale procesului civil deci si la faza executarii silite

- nu implica dublul grad de jurisdictie.

- se refera si la faza executorie si la faza de judecata

-jurisprudenta: in materie contraventionala- Decizia CC privind exceptia de neconstitutionalitate

a legii care a abrogat calea de atac a recursului. Admisa.

-litigiile marunte- pana la 2000 lei- fara recurs; decizia CC privind accesul efectiv la justitie- to
look up

-instanta indepenenta, impartiala si stabilita prin lege- Legea 303/2004;

30
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- Independenta- latura profesionala in general a judecatorlui; Garantii: ex. modul de

admitere in profesie, modul de promovare in functii de executie si de conducere, la
pregatirea profesionala a judecatorului, la modul de stabilire a completului de judecata,
salarizarea judecatorului etc.
- Impartialitate se refera la latura profesionala a judecatorului raportat la o cauza
specifica (subiectiva: rapotat la judecator, cum se percepe el; obiectiva: raportata la un
observator obiectiv/una dintre parti)

INTREBARE: Care este diferenta dintre Integritate, Impartialitate si Independenta?

RASPUNS:

Integritatea = se refera in general la modul in care judecatorul actioneaza in familie, in

societate, la intreaga personalitate a judecatorului

Independenta= se refera la modul in care actioneaza el ca judecator, in profesie in general fara

sa am in vedere un anume dosar. Este sau nu este susceptibil de a fi influentat politic sau in alta
maniera.

Impartialitatea = Se raporteaza la o anume cauza pe care o judeca. Poate fi subiectiva sau

obiectiva.

Impartialitate subiectiva= Judecatorul e prieten cu ambii avocati, oare este sau nu subiectiv.
Profa personal afirma ca nu este subiectiva. Dar daca avocatul care imi e prieten are o cauza
personala (divort etc) atunci poate sa intervina o latura subiectiva, dar si acolo profa crede ca
putem delimita raportul personal de cel profesional

Impartialitate obiectiva = Opinia unui observator obiectiv

Termen optim si previzibil- termenul rezonabil este un standard minin (procesul nu poate dura
mai mult de atat), insa nu inseamna ca in conditii optime nu poate dura si mai putin decat ceea ce
este rezonabil, daca aplic anumite texte legale. Si codul are o serie de garantii in acest sens:
judecatorul poate estima durata procedurii daca urmeaza codul.

Ex. la primul termen, judecatorul poate estima durata procedurii deoarece partile si-au exprimat
deja cererile in scris.

Daca judecatoul nu aplica masurile necesare, cum ar fi de exemplu sanctionarea expertului

pentru epunerea tardiva a epertizei, partile pot apela la institutia contestatiei pentrutergiversare
procesului- art. 522 si urm NCPC => exista garantii pentru asigurarea acestui termen optim si
rezonabil.

1. Principiul legalitatii- ART.7 NCPC

31
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

2. Principiul egalitatii partilor in fata justitiei- ART.8 NCPC deriva din principiul
dreptului la un process echitabilsi principiul egalitatii armelor. Egalitatea in fata legii
inseamna dreptul de a fi judecat de aceleasi organe jurisdictionale, de a li se aplica
aceeasi procedura.

3. Principiul publicitatii- ART. 17 NCPC - deriva din principiul dreptului la un proces

echitabil

Toate deriva de la principiul dreptului la un process echitabil (inclusive in art.6CEDO se

vorbeste despre dreptul de a fi judecat in mod public)

Am vorbit despre judecata in prima instanta. La judecata in caile de atac, cercetarea

judecatoreasca in caile de atac nu se mai desfasoara in Camera de Consiliu. In fata primei
instante, ca regula, se desfasoara in Camera de Consiliu, insa dezbaterile pe fon dau loc in
sedinta publica. Si de la aceasta regula pot sa existe exceptii atunci cand partile cer ca si
dezbaterile sa aiba loc in Camera de Consiliu. Exceptie: Judecata in Camera de Consiliu in
procedurile speciale si in sedinta secreta.

Avem anumite proceduri speciale unde se judeca in Camera de Consiliu (sechestrul

asigurator, indreptarea erorii materiale etc.)

Era necesara reglementarea unor proceduri in Camera de Consiliu fata de reglementarea

generala care spune ca cercetarea procesului se face in Camera de Consiliu in fata primei
insnante?Care este diferenta intre cele doua reglementari? Mai era necesar sa se reglementeze ca
in anumite proceduri judecata se desfasoara in Camera de Consiliu? Care e diferenta intre
judecata in Camera de Consiliu si cea in sedinta secreta?

Diferenta dintre situatia in care am reglementarea generala care imi spune ca cercetarea
procesului se face in Camera de Consiliu si o reglementare speciala, de ex. in procedura
necontencioasa(art.532(1) spune ca judecata se desfasoara in Camera de Consiliu) este ca acolo
unde am un un text special care imi spune ca judecata se desfasoara in camera de consiliu si
dezbaterea pe fond are loc tot in Camera de Consiliu, partile nu pot sa ceara sa se dezbata in
sedinta publica. La textul general cercetarea este in camera de consiliu. Dezbaterea este in
sedinta publica, dar partile pot deroga si sa ceara sa nu fie in sedinta publica si sa fie in Camera
de Consiliu. Acolo unde am un text special ca acela de la proceduta necontencioasa, care spune
ca judecata se desfasoara in Camera de Consiliu acolo si dezbaterea pe fond are loc in Camera de
Consiliu. Partile nu pot cere sa fie in sedinta publica si nu pot cere invocarea in caile de atac a
principiului publicitatii pt ca toata judecata se desfasoara in Camera de Consiliu in toate etapele.

Textul special imi extinde judecata in Camera de Consiliu si la celelalte etape. Nu o restrange
la etapa cercetarii judecatoresti ca textul general

32
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Exceptie de la cercetarea judecatoreasca care are loc in Camera de Consiliu

Exista si alte proceduri care se desfasoara in Camera de Consiliu ex. 532 al.1- diferenta cu
reglementarea generala (cercetarea este in Camera de Consiliu, dezbaterea este publica iar partile
pot deroga si cere ca si cercetarea sa se desfasoare in sedinta publica) este ca la aceste procedure
si dezbaterea se desfasoara in Camera de Consiliu, iar partile nu pot deroga si nu pot invoca
incalcarea art. 17 in caile de atac deoarece toata judecata se va desfasura in Camera de Consiliu

Faza cercetarii judecatoresti in Camera de Consiliu, ca regula generala in fata primei instante,
regula care se va aplica pt. Procesele incepute dupa 1 ianuarie 2016.

-judecata in sedinta secreta- art. 213 NCPC- al.2

(2) De asemenea, in cazurile in care dezbaterea fondului in sedinta publica ar aduce atingere
moralitatii, ordinii publice, intereselor minorilor, vietii private a partilor ori intereselor justitiei,
dupa caz, instanta, la cerere sau din oficiu, poate dispune ca aceasta sa se desfasoare in
intregime sau in parte fara prezenta publicului.

Sedinta in camera de consiliu inseamna ca prevede din start legea ca e in Camera de

Consiliu.

Sedinta secreta o aplic acolo unde nu am o dispozitie speciala ca se desfasoara sedinta in

Camera de Consiliu pt ca acolo cercetarea ramane in fata primei instante sa fie facuta in Camera
de consiliu, dar dezbaterea sa fie publica. Cercetatea oricum este in Camera de Consiliu

Al. 3 Nu distinge intre Camera de Consiliu si Sedinta Publica. Acesta spune ca accesul
publicului este cenzurat de instanta atat in Camera de Consiliu cat si in sedinta secreta. Aceasta
cenzura va avea in vedere criterii diferite.

Etapa cercetarii judecatoresti (dispozitie aplicabila din 1 ian. 2016) se desfasoara in

camera de consiliu.Dar dezbaterea pe fond(cand am terminat etapa administrarii probelor si
pun concluzii) se face in sedinta publica.

Sedinta secreta se aplica atunci cand nu exista o prevedere speciala ca judecata sa se

desfasoare in Camera de Consiliu- se refera la dezbateri (care de regula a fi in sedinta publica),
pentru ca cercetarea ca regula pe fond va avea loc in Camera de Consiliu

Criteriile de apeciere la sedinta secreta sunt diferite de cele aplicabile la Camera de Consiliu

Nerespectarea art. 17, Daca instanta nu stabileste termen in sedinta publica,sipartile nu au

cerut dezbaterea in Camera de Consiliu, este motiv de NAa hotararii(publicitatea este un interes
public)- art. 176 NCPC pct. 5: nulitate expresa neconditionata

33
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Daca am o procedura speciala care imi spune ca judecata se desfasoara in Camera de

Consiliu, inseamna ca si faza dezbaterilor are loc tot in Camera de Consiliu. Si partile nu pot sa
ceara, sau chiar daca ar cere sa se dezbata in sedinta publica, acest lucru trebuie sa le fie refuzat
si nu inseamna ca se incalca principiul publicitatii.

Nici un text de lege nu prevede, intr-o procedura speciala, ca judecata are loc in Camera de
Consiliu, asadar se aplica textul general care imi spune ca cercetarea e oricum in Camera de
Consiliu, deci oricum accesul publicului e limitat.

Dezbaterea pe fond a procesului e in sedinta publica. Aici judecatorul fie la cererea partii
interesate, fie din oficiu poate sa declare sedinta secreta si sa limiteze accesul publicului si in
aceasta faza si nu pot sa vorbesc despre o incalcare a principiului publicitatii.

Daca o cauza trebuia sa fie dezbatuta in sedinta publica si a fost dezbatuta in Camera
de Consiliu, desi partile nu au cerut judecarea in lipsa sau nu au cerut sa se dezbata in Camera de
Consiliu, sanctiunea este nulitate absoluta.

Daca trebuia dezbatut in Camera de Consiliu si s-a efectuat in sedinta publica art.
176 NCPC pct. 6: nulitate expresa neconditionata relativa; judecata in Camera de Consiliu sau
in sedinta publica este o conditie extrinseca actului de procedura. NR (nepublicitatea este un
interes privat).

La sedinta secretane spune expres codul ca este o vatamare. Daca o parte cere sa se judece
in sedinta secreta si instanta a respins cererea si a dezbatut fondul in sedinta publica si prin
aceasta mi s-au adus atingere unor drepturi. Este o nulitate conditionata.-nerepectarea sedintei
secrete- textul art. 213 cere o vatamare. Art. 176 NCPC pct. 6 daca legea nu prevede altfel-
legea prevede existenta unui prejudciu.

Incalcarea principiului publicitatii poate sa atraga sanctiunea nulitatii.

4. Principiul oralitatii ART. 15 NCPC

Este un corolar al principiului publicitatii?

Nu neaparat. Cercetarea judecatoreasca se desfasoara in Camera de Consiliu si nu in

sedinta publica ceea ce tot presupune dezbaterea orala a oricaror probleme pe exceptii pe probe.
Si dezbaterea pe fond poate sa aiba loc in Camera de Consiliu daca partile cer in procedura
generala sau in procedurile speciala unde legea prevede ca toata judecata se desfasoara in
Camera de Consiliu.

Publicitatea presupune oralitate.

34
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Oralitatea este obligatorie pentru instant, sa le puna in discutie partilor (pentru acestea nu
e obligatorie)

La ce etape procesuale se refera? Exista unele acte de procedura care pot fi intocmite
numai in scris. Si daca sunt consemnate oral se vor consemna in incheierea de sedinta.

Ex:Recuz oral judecatorul. Se consemneaza in incheierea de sedinta pe care dintre membrii si

motivul. Sau daca formulez oral o proba in fata instantei se consemneaza in incheierea de sedinta
cine a cerut proba si de ce.
Dar sunt si unele acte de procedura care nu pot fi formulate decat in scris Hot. Judecatoreasca

Exceptiide la principiul oralitatii: Solutionarea unor cererifaracitarea partilor. Nu neaparat

in Camera de Consiliu.(fie ca legea prevede expres, fie ca e lasata la latitudinea juecatorului).
Ex: regulatorul de competenta se solutioneaza in Camera de Consiliu fara citarea partilor. La
indreptarea erorii materiale din hotarare, judecatorul daca considera ca e necesar sa asculta
partile le citeaza, in caz contrar nu. La ordonanta presedintiala care reclama masuri urgente
judecatorul poate sa dispuna citarea partilor, dar poate sa judece ordonanta in aceeasi zii si nu va
dispune, de regula, citarea partilor.

infatisare != citare, insa uneori se refera la acelasi lucru. ex.1029 al. 2 NCPC

ex: Texteu de la litigiile de valoare redusa(1025-1032) vorbeste despre infatisarea partilor dar
are sens de citare.

Art. 1029 (2) Instanta poate dispune infatisarea partilor, daca apreciaza acest fapt ca fiind
necesar sau la solicitarea uneia dintre parti. Instanta poate sa refuze o astfel de solicitare in
cazul in care considera ca, tinand cont de imprejurarile cauzei, nu sunt necesare dezbateri orale.
Refuzul se motiveaza in scris si nu poate fi atacat separat.

Cu sau fara infatisare in acest context are senul de cu sau fara citare. Daca vrea citeaza,
daca nu, nu, pentru ca apreciaza ca poate judeca aceasta cauza doar pe baza inscrisurilor depuse
la dosar. Nu pot vorbi de o incalcare a principiului oralitatii pt. ca textul de lege lasa la
latitudinea judecatorului.

5. Principiul continuitatii completului de judecata ART. 19 NCPC

Judecatorul judeca cauza de la primul pana la ultimul termen(ideal), insa nu se intampla asa.

Uneori judecatorul e transferat, promovat, pensionat, decedeaza, absent de la instanta etc.

Cand vorbim de o incalcare a principiului continuitatii?

Art. 214 NCPC

(1) Membrii completului care judeca procesul trebuie sa ramana aceiasi in tot cursul judecatii.
(2) In cazurile in care, pentru motive temeinice, un judecator este impiedicat sa participe la
solutionarea cauzei, acesta va fi inlocuit in conditiile legii

35
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

(3) Daca inlocuirea prevazuta la alin. (2) a avut loc dupa ce s-a dat cuvantul in fond partilor,
cauza se repune pe rol.

Alin. (1) situatia ideala

Alin. (2) - continuitate implica inclusiv ca in cazul absentei trebuie sa intre cel sabilit prin
regulament. Daca intra altcineva vorbim despre incalcarea acestui principiu, care este motiv
de recuz. (art.488, pct. 2 NCPC are 2 teze incalcarea regulilor repartizarii aleatorii si
aceea ca altul da solutia decat cel care a pardicipat la dezbaterea fondului. Nu spune cel ce a
participat la cercetarea judecatoreasca. Ex: Daca inchid eu partea cercetarii judecatoresti si
pe cand fixez termen pentru dezbaterea fondului lipsesc din instanta, poate intra alt
complet.Daca se dezbate fondul in fata unul complet si se amana pronuntarea, tot completul
in fata caruia s-a dezbatut fondul trebuie sa dea solutia.)
Alin. (3) Daca lipseste se amana cauza. Daca nu mai e judecator, e bolnav mult timp, se
repune cauza pe rol.
(tema: ce se intampla daca inlocuirea are loc in cazul in cae se pun concluzii pe o exceptie iar
pentru pronuntare se stabileste un termen; judecatorul inlocuitor poate sa se pronunte sau
trebuie sa o puna in discutia partilor pt ca astfel ar incalca pr. continuitatii?)

Art. 488 pct.2 include inclusiv ce judecator intra in caz de absenta a altui judecator- se
stabileste de la inceputul anului si trebuie respectat

6. Principiul nemijocirii ART. 16 NCPC

Inseamna ca judecatorul care judeca in fapt cauza trebuie sa fie cal care administreaza
probele.

Ex: Comisie rogatorie nu e indicat pt ca e important ca eu nemijlocit sa administrez acea proba.

Cercetarea la fata locului

Exista o serie de exceptii de la acest principiu: ex. stramutare cauza, recuzare, perimare-
chiar daca se inchide dosarul, probele pot fi folosite in alt proces;

Probele pot fi administrate de alta instanta Ex: in controlul judiciar avem deja o serie
de probe administrate in prima instanta. Putem avea probe administrate de o instanta
necompetenta si sa le mentinem.

Putem avea stramutarea unei cauze si sa se mentina probele. Stramutarea este o situatie
de prorogare judecatoreasca a competentei. Se stramuta dosarul de la o instanta la alta, dar intre
timp instanta de la care s-a stramutat a administrat probe. Prin hotararea de stramutare putem
pastra acele acte de procedura efectuate de instanta.

36
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

In caz de abtinere si recuzare. Daca se recuza judecatorul ca s-a antepronuntat pe o

exceptie nu inseamna ca trebuie sa desfintam toate probele administrate deja de completul de
judecata pana in momentul respectiv. Incheierea de recuzare va arata in ce masura actele de
procedura(inclusiv probele administrate) se pastreaza sa nu.

In cazul perimarii cererii. Perimare = procesul a ramas in nelucrare din vina partilor un
timp de 6 luni. Si atunci nu se da nici o solutie si se inchide dosarul, asta daca se intampla in
prima instanta. Daca se intampla in calea de atac, inseamna ca se mentine hotararea primei
instanta si deja putem vorbi de autoritatea de lucru judecat. Daca se intamplat in prima instanta,
de fapt perimarea dosarului inseamna inchiderea dosarului fara a se da o solutie. In aceasta
situatie pot folosii probele administrate in dosarul care s-a perimat intr-un nou proces pe care il
introdul inauntrul termenului de prescriptie extinctiva sau in afara acestuia, dar paratul nu invoca
exceptia. Dupa Noul Cod este o exceptie relativa.

-aplicatii: ex. CFL

7. Limba desfasurarii procesului ART. 18 NCPC

-tema: daca lb. materna e maghiara dar cunosc perfect romana, pot sa ma adresez instantei in
maghiara?

La surdomuti pot sa ii pun sa scrie. Daca nu stiu sa scrie ne trebuie un interpret.

Daca nu exista un traducator autorizat la dispozitie, se poate apela la o persoana de

incredere pentru a efectua oficiile de traducere, de ex. avocatul partii -> instanta decide (in caz
ca o parte nu e de acord)

8. Obligatiile partilor ART. 10 NCPC

Art. 10 Obligatiile partilor in desfasurarea procesului

(1)Partile au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele
stabilite de lege sau de judecator, sa isi probeze pretentiile si apararile, sa contribuie la
desfasurarea fara intarziere a procesului, urmand tot astfel, finalizarea acestuia.
(2)Daca o parte detine un mijloc de proba, judecatorul poate, la cererea celeilalte parti sau din
oficiu, sa dispuna infatisarea acestuia, sub sanctiunea platii unei amenzi judiciare.

Alin.1- aplicatii particulare ale acestui principiu: ex. ce continecererea de chemare in

judecata- respectarea conditiilor prevazute de lega - art. 194, ce contine intampinarea si in ce
termen se depune,in ce termen pot sa intervina tertii prin vointa lor sau introdusi fortati de
parti,in ce termen pot propune probe se propun prin cererea de chemare de judecata de

37
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

reclamant, prin intampinare de parat. Daca nu le-au propus prin aceste acte mai pot fi propuse in
niste conditii expres prevazute de cod. Altfel se vorbeste de decaderea partii din dreptul de a mai
propune proba respectiva. Trebuie sa indeplineasca obligatiile in termenul prevazut de lega.
(altfel, decadere).

Urmarirea procesului se prezuma ca ai luat la cunostinta termenele pentru toate

procedurile cand semnezi si trebuie sa le respecti; trebuie sa urmaresti finalizarea procesului. Ex:
Daca s-a depus procesul de expertiza cu 10 zile inainte de judecatanu poti sa ceri un termen sa il
studiezi.

Alin.(2) - aplicatii particulare: art. 293, 295 NCPC - se refera numai la inscrisuri. Se refera la
obligatia partii care detine un inscris de a-l prezenta instantei. Art.10(1) este unul general. Se
refera inclusiv la mijloacele materiale de proba.

Sanctiune: art. 187 NCPC

Art. 295

In cazul in care avem o procedura fara citarea partilor, ramane la latitudinea instantei daca
citeaza sau nu partile.

Ex:in materia ordonantei presedintiale sau la indreptarea erorii materiale=>instanta poate sau
nu sa citeze partile.Sau la solutionarea conflictului negativ de competenta.
Daca in acest caz, vin partile si doresc sa fie ascultate iar instanta refuza.In acest caz, vorbim
de o incalcare a principiului oralitatii?NU! De aceea este procedura fara citare.Dar in caile de
atac voi avea citare.!In acest caz, judecatorul nu are obligatia de a le asculta chiar daca ele se
prezinta.
Daca spre exemplu, se prezinta doar 1 parte, nu pot sa o ascult( as incalca principiul
contradictorialitatii)
S-ar putea vorbi despre vreo vatamare a partii pt ca ea nu a pus concluzii?Vom vedea.

1) Abuzul de drept-art 12 CPC

38
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Atat drepturile subiective cat si cele procesuale trebuie exercitate cu buna-credinta.Am dreptul
prevazut de lege,el trebuie exercitat in scopul si limitele prevazute de lege, fara sa incalce
drepturile celorlalte parti.
ex:formulez o cerere de recuzare, fara niciun motiv.
Invocarea unei exceptii de neconstitutionalitate?In cazul in care C.C a mai fost sesizata cu
privire la acelasi text, acelasi motiv.Nu duce la suspendarea judecatii, totusi putem vorbi despre
despre o exercitare abuziva, pt ca poate duce la amanarea cauzei.Aceasta in conditiile in care
partea stie sigur, ca va fi respinsa(practica C.C -daca nu vii cu un argument nou, exceptia iti va fi
respinsa)
->Abuzul de drept se regaseste in diverse texte din Cod.Cele mai multe aplicatii sunt in
privinta amenzilor care se pot aplica -art 247(3)(aplicatie si a principiului loialitatii)-nu trebuie sa
astept pana in calea de atac, daca cunosc exceptiile.Totusi, daca nu le invoc, ele nu imi vor fi
respinse, ca si tardive insa pot sa fiu acuzat de abuz de drept si sanctionat.
->exceptiile absolute- pot fi invocate oricand
->art 187=>amenzile..Poate fi amendat, expertul, martorul, cel care tulbura linistea procesului.

2) Obligatiile tertilor in desfasurarea procesului.-art 11 CPC.

->articolul are aplicatii diverse in Cod.

ex:detin anumite inscrisuri.Daca vorbim de o persoana fizica, ea va fi citata in calitate de

martor si ii se pune in vedere sa aduca inscrisul cu ea.Daca vb de institutii/autoritati publice se
face o adresa conducatorului.
Alte obligatii:date care rezulta din statisticele lor(adresa la Institutul de Statistica, rata inflatiei,
Adresa la C.F, catre arhivele statului)
Daca conducatorul institutiei refuza sa comunice instantei acele date ii se pot aplica
amenzi.=>art 187
Alte masuri: -expertiza scrisului, raportat la un inscris, conducatorul autoritatii tb sa puna la
dispozitia expertului, inscrisul.
-expertiza topografica/contabila/de valoare.Trebuie asigurat expertului cadrul de care are
nevoie!
In faza de executare silita, o serie de institutie/p.j de drept privat tb sa ii ofere executorului o
serie de informatii referitor la bunuri din patrimoniul juridic al debitorului, care pot fi executate
silit.=>ex: adresa la impozite si taxe, la primarie.Ea ii va comunica bunurile pt care se plateste
impozit.Adresa la Cadastru/Banci,(conturi pt propriire).Daca conducatorii nu se conformeaza pot
fi amendati.

3) Principiul disponibilitatii.-art 9 CPC

Foarte important pt procesul civil, il deosebeste fundamental de procesul penal unde, nu o

parte/o persoana de drept privat sesizeaza instanta ci, procurorul.
In proc.civila partea care are un drept subiectiv,sau un interes ocrotit de lege este cea care
sesizeaza instanta.Ea poate daca vrea sa sesizeze instanta sau sa ramana cu dreptul nerealizat.
Principiul disponibilitatii nu se limiteaza doar la a chema/ sau nu pe cineva in judecata ci la o
serie de acte care se pot realiza in cursul judecatii.

39
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

a)dreptul partii de a dispune si sub aspect material si sub aspect procedural;

=> sub aspect material :
ex: cer o suma de bani debitorului.Eu ca si creditorul, spun daca e vorba despre raspundere
civila delictuala sau contractuala( vom vedea in ce limite pot sa impun instantei o calificare
juridica)
=> sub aspect procesual: Partea este cea care alege calea!
ex: solicit o suma de bani de 2000 lei..Pot alege 2 cai: * procedura comuna: termene lungi,
regularizarea cererii
*procedura speciala: a creantelor
marunte.-merge mult mai repede.

Este la latitudinea partii sa spuna,vreau sa imi realizez dreptul ocrotit de lege /sau nu, si sa
aleaga si calea procesuala.Cand dr proc.civ ii pune la dispozitie mai multe mijloace, partea il va
alege pe cel care il considera cel mai util.

=>Continutul principiului.
Dreptul de a sesiza /sau nu instanta.Cum? Printr-o cerere de chemare in judecata.Dar pe
parcursul procesului si alte parti, pot formula cereri proprii.Paratul, daca are o pretentie proprie,
fata de reclamant poate formula o cerere reconventionala.
Pot interveni pe parcursul procesului,terti.
ex: se revendica un imobil si un tert sustine ca el este proprietarul si nu reclamantul, tertul
poate interveni in proces, pe cale principala.Astfel vor fi parati, si reclamantul fata de care se
cere compararea titlurilor, si paratul de la care intervenientul(tert) cere posesia.

=> Dreptul de a exercita /sau nu o cale de atac.Sau, desi exercit calea de atac,nu imi mentin
toate pretentiile.
ex: instanta nu mi-a dat capital + dobanzi.In calea de atac, cer numai capital.

=>Ce anume cer, cat anume cer!

ex: paratul imi datoreaza 200.000 euro, dar am taxa de timbru doar pt 100.000 euro.Doar
in aceasta limita voi cere!

=>daca pun/sau nu in executare un titlu executoriu.

Nu doar cel al carui drept sau interes este incalcat poate sa investeasca instanta.Fie CPC, fie legi
speciale, recunosc anumitor organizatii dreptul de a exercita anumite actiuni.ex: protectia
consumatorului, sindicatele, procurorul(ocrotirea anumitor persoane).
Vorbim despre anumite capete de cerere accesorii obligatorii.Chiar daca partiile nu au cerut
prin cererea de divort,instanta este obligata se se pronunte
->schimbarea numelui.
->exercitarea autoritatii parintesti
->
Cu privire la persoane.Instanta se poate sesiza cu privire la punerea sub interdictie.(instanta de
tutela-se poate autosesiza).Daca nu sunt instanta de tutela, eu ca instanta comuna, o voi sesiza.
De regula, nimic nu se intampla daca partile nu cer!

b)Dreptul de a stabili obiectul si limitele procesului.

40
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

ex: cer anularea unei autorizatii de construire.Ma judec numai cu primarul.Poate instanta sa
introduca din oficiu pe beneficiarul autorizatiei?NU!
Instanta poate doar sa puna in discutia reclamantului ca nu a chemat in judecata pe toti.Daca
reclamantul va vrea sa cheme e ok, daca nu instanta va respinge cererea, pt ca nu s-a constituit
legal, cadrul procesual.
art 9 (2)=> cereri+ aparari.
ex: atac un drept al paratului inscris in C.F Este liber sa invoce sau nu uzucapiunea
tabulara.(inscris 5 ani pe NCC).Paratul este liber sa invoce/sau nu.
*Astfel principiul disponibilitatii nu se refera doar la cel care invoca o pretentie concreta, ci
si la cel care se apara.Dar, atunci cand este vorba despre incalcarea unor norme care vizeaza
incalcarea unui drept privat.Daca spre ex: cer pretul dintr-un contract sub semnatura privata care
are ca obiect un imobil,acolo =>nulitate absoluta pt incalcarea unei conditii de forma,prevazuta
de C.C.Aici si instanta poate invoca nulitatea, din oficiu.

*Principiul disponibilitatii se refera si la atac si la aparare. Insa la aparare atunci cand este
vorba despre incalcarea unor norme dispozitive,pt ca atunci cand vb despre incalcarea unor
norme imperative avem o exceptie:Incalcarea normei imperative(de drept procesual sau
substantial) poate fi invocata si de instanta si de procuror!
Instanta nu se poate autosesiza cu privire la pretentie prin exceptie(divort, punerea sub
interdictie) dar poate invoca aparari,atunci cand ele se refera la incalcare unor norme imperative!
ex:Reclamant, cer executarea unui pret dintr-un contract nul absolut.Paratul nu
invoca nulitatea, dar instanta o poate invoca!
Asta nu inseamna ca instanta se va autosesiza cu actiune in nulitatea contractului! Nicidecum!
Ci invocand nulitatea(ca aparare) instanta va respinge actiunea reclamantului.
Principiul disponibilitatii este limitat de rolul judecatorului.Aceasta se poate autosesiza doar
pe aparari nu si pe pretentii.
Paratul trebuie sa formuleze reconventionala pt a-si invoca propriile pretentii!

Acte de dispozitie procesuale

b) renuntarea la judecata=insa nu la orice actiune pot renunta( ex: in stabilirea filiatie-interesul

minorului- art 81 CPC.)Pot renunta doar la drepturi de care pot sa dispun!
c) renuntarea la dreptul dedus judecatii:ex: proprietate-renunt la imobil.Instanta imi va respinge
actiunea pt ca nu mai sunt titularul dreptului
d) tranzactie-prin mediator, intre parti.Partile fie preintampina un proces/pun capat unui
proces,indiferent de stadiul procesual! ;compensatie, remitere de datorie.Din nou, trebuie sa fie
drepturi de care partile pot dispune!
e) Renuntarea la caile de atac.
f)renuntarea la alte drepturi:renunt sa invoc nulitatea relativa.

4)Rolul judecatorului in aflarea adevarului.- art 22 CPC.

Reclamantul vine si investeste instanta cu o cerere de chemare in judecata.El spune ce cere de

la parat, prezentand o anumita stare de fapt.El califica actiunea.Paratul invoca si el anumite

41
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

exceptii,se apara si da o anumita calificare.Este instanta tinuta de ceea ce spun partile?Este el

limitat de starea de fapt?El nu se poate autosesiza pe o stare de fapt decat daca vorbim de aparari,
dar poate sa puna in discutia partilor, orice imprejurare de fapt...chiar daca partile se
impotrivesc
Rolul judecatorului, raportat la starea de fapt expusa de parti sau chiar neexpusa de parti dar
rezultand din circumstantele procesului( audierea unui martor, expertiza) .Instanta nu se poate
autosesiza si sa schimbe obiectul cererii
dar poate sa puna in discutia reclamantului.Ramane la latitudinea reclamantului daca schimba
sau nu.

ex: Reclamantul spune ca este o actiune in evacuare insa este o actiune in revendicare de fapt.
(aceasta pt ca va plati o taxa mai mica,competenta e diferita) Astfel calificarea juridica nu va fi
lasata la latitudinea reclamantului, ci judecatorul o va face.Va pune in discutia partilor.Daca
reclamantul spune, eu nu sunt de acord, si paratul este de acord, (deci avem acord expres al
partilor)Aici judecatorul trebuie sa se supuna! (al 5)Insa in acest caz, instanta nu trebuie sa ii
dea castig de cauza! ( judec ca evacuare insa nu ii dau castig de cauza, nu sunt indeplinite
conditiile actiunii in evacuare)

Astfel principiul disponibilitatii e limitat de rolul judecatorului si rolul judecatorului e

limitat de principiul disponibilitatii! Insa doar in aceste limite.Judecatorul nu poate fi obligat
sa dea castig de cauza ci doar sa fie obligat a judeca cauza asa cum partea a calificat-o.

Al (5)=>drepturi de care partile pot dispune+ sa nu fie vorba despre incalcarea drepturilor sau
intereselor legitime ale altora.Codul nu cere sa fie alte parti din proces(terti care au intervenit
voluntar sau introdusi fortat).Orice alta persoana.
ex:calific cerea ca fiind raspundere civila delictuala, pt ca limitele reparatiei sunt mai
largi.Paratul nu se opune(pt ca nu el plateste ci soc.de asigurari).In aces caz am acord expres
insa daca s-ar atinge drepturile sau interesele unor parti, poate fi cenzurat de instanta.
Instanta poate sa administreze probe chiar daca partile se impotrivesc si chiar daca
cheltuielile probei ar cadea in sarcina unei sau alteia dintre parti. Chiar daca partile propun tardiv
unele probe dar sunt utile pt aflarea adevarului, in virtutea acestui principiu judecatorul poate
incuvinta administrarea probei!
Rolul judecatorului inlatura decaderea din dreptul de a propune o probe, atunci cand aceasta
este pertinenta, concludenta si utila in solutionarea cauzei.
Dar nici judecatorul nu poate administra acele probe care nu sunt incuviintate de lege.
(ex;daca partile nu pot propune martori nici judecatorul nu ar putea admite)
Cadrul procesual stabilit de parti:->art 22 al 3.in conditiile legii cu respectarea principiului
disponibilitatii.Ce inseamna?Reclamantul stabileste cu cine se judeca.

=>art 78, 79: in procedura necontencioasa: Chiar daca nu ma judec cu nimeni, anumite
persoane ar putea fi interesate.

ex:ma judeca cu C.F si incheierea de inscriere in C.F este atacata de proprietar.(imi opune
titlul de proprietate) .Trebuie sa fiu si eu citat.Daca am aprecia ca este procedura
necontencioasa,atunci instanta din oficiu tb sa introduca pe cel interesat.(art 78) .Daca spun ca

42
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

e contencioasa instanta doar pune in discutia reclamantului sa cheme in judecata pe cel

interesat(iar daca nu cheama in judecata pe cel interasat, actiunea ii va fi respinsa ca
inadmisibila).-nelegala constituire a cadrului procesual.art 78(2).Aceasta inseamna ca actiunea
nu intra in autoritate de lucru judecat.Pot exercita o noua actiune.
Si paratul poate introduce alte persoane in proces.
Atunci cand un tert solicita anularea unui contract la care nu a participat pt ca, are interes in
cauza(ex: a incheiat un ante-contract).Nu poate chema in judecata numai parte cu care a incheiat
antecontractul,ci tb sa cheme toate partile contractante.Judecatorul ii va pune in discutie(art 79)
sa il introduca in proces.Daca nu vrea, ii se va respinge cauza insa nu pt ca nu ar avea dreptate pe
fond ci pe exceptie(nu te judeci cu cine trebuie)=>Nelegala constituire a cadrului
procesual=>:aici vorbim despre inadmisibilitate!
In anumite conditii judecatorul poate introduce din oficiu anumite parti in proces sau poate
pune in discutia partilor(daca ele sunt de acord se consemneaza in incheiere),daca nu respinge
actiunea ca inadmisibila(vezi mai sus)
Judecatorul poate lua anumite masuri=>regularizarea cererii,poate sa disjunga cauza,poate
conexa dosarele precum si sa aprecieze cu privire la alte masuri(art 22 al 7)
Judecatorul poate incerca impacarea partilor in anumite procese(o hotarare judecatoreasca
poate afecta iremediabil relatiile dintre parti)

a)indrumarea la mediere;solutionare impartiala a litigiului printr-o persoana terta.

:3 etape ale medierii:
-> sedinta de informare cu privire la avantajele medierii-sedinta gratuita
->contract de mediere->din acest moment incep negocieriile efective.
->incheierea -acord, tranzactie, sau medierea poate esua,mediatorul incheind un proces-verbal
in acest caz.

Medierea poate fi premargatoare procesului cererii de chemare in judecata sau pe parcursul

procesului fie la solicitarea partilor sau a instantei.
In unele cazuri, medierea e obligatorie, dar doar sedinta de informare.(in litigii de familie,
munca, protectia consumatorului).Partile trebuie sa faca dovada ca au participat la sedinta de
mediere(e o procedura obligatorie-art 193 CPC)
Reclamantul trebuie sa se prezinte dar paratul nu trebuie obligatoriu(atunci procedura e
obligatoriu.)
Sedinta de informare poate fi facuta de avocat, notar, judecator.Judecatorul poate.Este
obligatoriu pt judecator?Da! (daca nu s-a facut inainte, judecatorul trebuie sa faca
sedinta)Avocatul care face medierea trebuie sa fie impartial! Nu mai poate sa ramana avocat in
cauza.
Judecatorul poate sa oblige partile sa se prezinte in fata ei pt a incerca impacarea.Le poate
amenda daca nu se prezinta.
=>art 187 f ;amenda pt parte doar daca a fost de acord cu medierea dar nu s-a infatisat
Daca am inceput medierea, am intrerupt cursul prescriptiei extinctive.

5) Principiul contradictorialitatii- art 14

In principal vorbim despre acest principiu in procedura contencioasa.Posibilitatea data partilor de

a se pronunta cu privire la orice aspect din proces.Serie de garantii:

43
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

c) art 14 (1)->citarea .Paratul trebuie sa stie ca are un proces!.Posibilitatea de a cere

judecarea cauzei in lipsa.
d) etapa scrisa: comunicarea cererii.Fiecare parte stie, ce aparari, exceptii, depune cealalta
parte.
e) art 14 (2)+(3)->Nu exista dreptul la tacere! Principiul loialitatii obliga partile sa expuna
starea de fapt asa cum este.
f)art 14 (5)->Partile sunt libere sa se prezinte sa nu, dar din perspectiva instantei, principiul
contradictorialitatii este o obligatie.Ea este obligata sa puna in discutia partilor orice
chestiune.
ex: s-a invocat prin intampinare o exceptie,paratul nu se prezinta sa o sustina.Instanta
are obligatia sa spune reclamantului de exceptie si sa il intrebe care este o pozitie fata de ea.Sau
tot la fel legat de proba.
Daca nu se prezinta nici una dintre parti si instanta invoca o exceptie de ordine publica,
grefierul nu trece in incheiere ca s-a invocat exceptie. Actiunea se respinge pe exceptie.Este
motiv de nulitate a hotararii?=>tema !
* art 14(6):Partile nu pot fi luate prin surprindere.In hotarare nu se poate regasi decat ceea ce
au discutat partile.

6) Principiul dreptului la aparare-art 13

Are toate garantiile rezultand din principiul contradictorialitatii.Are un aspect

formal:posibilitatea de a-si angaja avocat.In recurs este obligatie!
Judecatorul atunci cand apreciaza ca o parte nu este in stare sa isi asigure aparare,poate sa ii
numeasca un avocat(art 80).Dar nu neaparat pt tot procesul, ci se poate doar pt o chestiune
concreta unde partea nu intelege nici cum.
Posibilitatea de a pune concluzii inseamna ca partea sa le depuna in cunostiinta de cauza.
Curs 5

Astazi vom discuta despre actiunea civila. Intelegerea ei e necesara si pentru tema de saptamana
viitoare: competenta.

Spre deosebire de vechiul cod, vom vedea si voi stiti deja de la cursurile precedente ca noul cod
defineste actiunea civila in art. 29. Daca va uitati la art. 29 (am mai discutat de acest principiu, daca
tineti minte la principiul disponibilitatii, la art. 9 care vb despre obiectul si limitele procesului
spunand ca sunt fixate de cererile si apararile partilor si atunci am discutat de actiunea civila.).
Actiunea civila are definitie legala in noul cod si definitia are o dubla perspectiva, dupa cum am
povestit si la principiul disponibilitatii: din perspectiva reclamantului,ofensiva si perspectiva
paratului, defensiva. Pentru ca actiunea civilaeste definita ca ansamblul mijloacelor procesuale
prevazute de lege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte
situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces.

Ca sa ajungem la actiunea civila trebuie sa pornim de la dreptul subiectiv. Ce este dreptul subiectiv?
Este facultatea recunoscuta de lege unui subiect de drept de a actiona in anumit fel si de a pretinde

44
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

altuia de a actiona in mod corespunzator, sub sanctiunea constrangerii de stat. Iata deci ca atunci
cand dreptul subiectiv este incalcat eu pot sa ma adresez instantei in virtutea dreptului la actiune care
este componenta a dreptului subiectiv. Unde ati invatat despre dreptul la actiune? La prescriptie.
Asadar dreptul subiectiv, aceasta facultate recunoscuta de lege prin care poti obliga pe cineva sa
faca, sa dea sau sa nu faca ceva sub sanctiunea constrangerii de stat sau apeland la forta coercitiva a
statului. Aici intervine dreptul la actiune despre care stiti ca are un sens procesual si un sens
material. Codul civil vorbeste despre sensul material, iar el este supus prescriptiei extinctive.

Ce intelegem prin drept la actiune in sens material? Dreptul de a obtine condamnarea paratului.
Pentru ca in sens procesual eu oricum ma pot adresa instantei dar nu voi avea castig daca paratul
invoca in termen exceptia prescriptiei extinctive. Si atunci cum ajung, care este liantul intre dreptul
subiectiv si dreptul la actine? Este actiune civila. Dreptul la actiune e dreptul de a ma adresa instantei
si in sens material este dreptul de a obtine o hotarare favorabila mie. Cum fac asta? Uzand o serie de
mijloace procesuale pe care mi le pune la dispozitie legea. Pana acum am fost obisnuiti sa privim
actiunea civila numai din perspectiva reclamantului, a celui care sesizeaza instanta. Insa vine codul
de procedura civila si ne atrage atentia ca in proces avem 2 parti cu interese contrare(este vorba
binenteles de procedura contencioasa ). Si iata ce este actiunea civila? Este un ansamblu de mijloace
pe care dreptul procesual mi le pune la dispozitie ca atunci cand ma adresez instantei ca sa imi
realizez un drept (apropo de obiectul dreptului procesual) subiectiv sau un interes legitim recunoscut
de lege, situatie juridica, spune codul la art. 29, unde nu este necesar sa fie vorba despre un drept
subiectv sau interes legitim ci a unei stari de fapt precum posesia atunci cand vorbim despre
actiunile posesorii. Am deci un ansamblu de mijloace pe care mi le ofera legea ca sa ajung la o
hotarare favorabila, dar nu numai eu, cel in ofensiva, ci legea pune si la indemana celui cu care ma
judec un ansamblu de mijloace pentru a se apara. Deci ce este actiunea civila? Este un ansamblu de
mijloace aflate la indemana celui care invoca o pretentie, contradictoriu cu cineva si un ansamblu de
mijloace procesuale aflate la indemana celui care se apara.

Am vazut care este distinctia dintre dreptul subiectiv, dreptul la actiune, actiunea civila.

Acuma, cand vorbim despre actiune civila si ne uitam spre procedura contencioasa care am spus ca
este o procedura generala si am vorbit si despre proceduri speciale si am vazut ca actiunile se impart
in mai multe feluri. In principiu cand spunem actiune civila ne gandim la aceleasi mijloace: ma
adresez instantei printr-o cerere de chemare in judecata; fata de aceasta cerere paratul poate fac
intampinare, poate invoca exceptii; asupra cererii de chemare in judecata instanta se pronunta printr-
o hotarare care are mai multe cai de atac. Atunci spunem ca actiunea este in principiu uniforma,
pentru ca am aceleasi mijloace, dar in functie de dreptul subiectiv sau situatia juridica sau o stare de
fapt precum posesia, ea poate imbraca diferite forme in functie de dreptul subiectiv pe care il
ocroteste.

De exemplu, daca e vb despre un drept subiectiv patrimonial cu o valoare sub 200.000lei ma voi
adresa judecatoriei. Daca e o actiune in revendicare ma voi adresa judecatoriei de la locul situarii
imobilului. Daca este vorba despre o actiune prin care vreau sa valorific un drept de creanta ma voi

45
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

adresa insantei de la domiciliul paratului. Hotararea judecatoreasca, atunci cand ea provine de la

judecatorie este susceptibila de apel. Daca am o actiune patrimoniala de peste 1 milion lei, pornesc
de la tribunal, am apel la curtea de apel si recurs la ICCJ. Daca este sub 1 milion pornesc de la
tribunal si am doar apel la curtea de apel.

Deci iata in functie de dreptul ocrotit actiunea civila va imbraca anumite forme. Vom face astazi si
clasificarea actiunilor care pot fi patrimoniale, nepatrimoniale, reale s.a.m.d. Dar ce trebuie sa
intelegeti, cum era definitia actiunii, pentru ca in functie de dreptul pe care urmaresc sa il ocrotesc pe
cale actiunii civile, ea va oferi anumite mijloace procesuale din toate cele generale prevazute in
procedura generala, contencioasa.

Sa nu confundati actiunea civila: cand spunea actiunea civila ne gandim mereu la cererea de chemare
in judecata si este gresit ca am vazut ca actiunea inseamna atat atac cat si aparare, inseamna toate
mijloacele procesuale pe care le au la indemana partile inclusiv in faza executarii silite: posibilitatea
de a pune in executare, de a formula contestatia la executare etc. Cererea de chemare in judecata este
doar unul dintre mijloacele procesuale care alcatuiesc actiunea civila. Iar apararile, ca tot vorbeam de
o dubla perspectiva, (vom relua noi distinctia) sunt definite in art. 30 din cod ca fiind de fond sau
procedurale. Le vom relua la exceptiile procesuale. Am vorbit la cursurile precedente ca apararea
poate fi fundamentata pe dispozitiile dreptului substantial.

Exceptii de fond:invoc exceptia de neexecutare a contractului, invoc nulitatea absoluta sau relativa a
titlului de care se prevaleaza reclamantul(reclamantul cere sa i se plateasca o suma ca pret de la
vanzare, insa paratul spune ca acel contract este nul absolut pentru un viciu de forma sau nul relativ
pentru un viciu de consimtamant). Aceasta este o aparare de fond pentru ca se bazeaza pe dispozitiile
dreptului substantial si din analiza pe fond a actiunii ajung sa stabilesc starea de fapt.

Exceptiile procesuale se fundamenteaza pe incalcarea unor norme procesuale si, pentru ca vb de

act civ o sa facem azi conditiile de exercitare ale actiunii civile, ele se impart in 2 categorii:

- exceptii de fond care tin de conditiile de exercitare ale actiunii civile si a caror admitere duce la
respingerea actiunii pe aceasta exceptie de fond si
- exceptiile de procedura care pot avea diverse rezultate daca sunt admise.

Daca este vorba despre o exceptie de necompetenta materiala admisa duce la declinarea
competentei catre alta instanta, deci este o exceptie dilatorie pentru ca determina o amanare a
judecatii. Alte exceptii pot duce la respingerea actiunii pentru ca daca invoc de ex. exceptia de
necompetenta generala si spun ca aceasta actiune nu e de competenta instantelor si a niciunui alt
organ cu activitate jurisdictionala, se va respine actiunea ca urmare a lipsei competentei. Vom
reveni la chestiunile privind apararile.

Deci sa nu uitati ca actiunea civila este un ansamblu de mijloace procesuale privite din dubla
perspectiva: atac-aparare.

46
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Partile actiunii civile

Evident, partile actiunii civile sunt partile raportului de drept substantial dedus judecatii care
imbraca diverse roluri in functie de etapa procesului in care se afle. De ex., cel care se adreseaza
primei instante pentru a-si castiga dreptul este reclamant, cel impotriva caruia actioneaza este parat.
Cel ce exercita apelul se numeste apelant. Cel care exercita recursul este recurent. Cel impotriva
caruia se exercita caile de atac se numeste intimat. Daca vorbim de contestatia in anulare avem
contestator, iar in reviziure avem revizuient. In faza executarii silite, cel care cere este creditorul
impotriva debitorului. Acestea sunt partile actiunii civile.

Obiectul actiunii civile

Actiunea civila fiind un complex de mijloace procesuale, obiectul sau il raportam la mijlocul
procesual concret. Daca vorbesc despre chemarea in judecata, obiectul cererii este pretentia pe care
reclamantul o invoca impotriva paratului(de ex. Sa imi plateasca o suma de bani, sa imi predea
imobilul, etc). Daca vorbesc despre obiectul unei aparari este norma incalcata. Ma raportez la o
norma de drept substantial sau procesual. Daca este vorba despre o cale de atac, obiectul caii de atac
este hotararea si motivul invocat. Daca pun in executare un titlu obiectul este bunul asupra caruia
vreau sa efectuez executarea (vom vedea, executarea este directa cand urmaresc predarea unui bun
pentru ca vreau executarea in natura; si este indirecta cand urmaresc realizarea unei sume de bani-
prin proprire, executare silita asupra mobiliara sau imobiliara).

Cauza actiunii civile

Este scopul urmarit de reclamant. Pot spune ca si aici am putea vedea din perspectiva mijlocului
procesual. De ce spun scopul urmarit de reclamant? Pentru ca la el ma voi raporta atunci cand voi
discuta despre autoritatea de lucru judecat si de aceea trebuie distins intre scopul actiunii si scopul
cererii de chemare in judecata care este doar unul dintre mijloacele procesuale ale actiunii civile.
Deci scopul actiunii este ceea ce urmareste cel care invoca mijlocul procesual respectiv. Atunci cand
exercit o actiune civila in general reclamantul urmareste sa isi atinga un anume scop (sa intre in
posesia imobilului). Cauza cererii de chemare in judecata insa este altceva decat cauza actiunii.

Si va dau un exemplu: (daca va uitati in tratate cauza o sa va fie definita in diverse moduri: unii spun
este fundamentul juridic al actiunii-pot sa spun actiune in revendicare, acesta e temeiul juridic) daca
intr-o prima actiune eu invoc faptul ca am dobandit dreptul de proprietate prin uzucapiune si paratul
ocupa imobilul. Daca nu se constata dobandirea dreptului meu prin uzucapiune actiunea va fi
respinsa. Daca faca o noua actiune impotriva aceluiasi parat, cer acelasi lucru insa de data aceasta
spun ca intre timp am cumparat imobilul de la mostenitorii fostului proprietar care au intabulat si mi
l-au vandut mie. Am autoritate de lucru judecat sau nu? Scopul este acelasi insa cauza cererii de
chemare este diferita pentru ca invoc o alta stare de fapt. Nu mai sunt in aceeasi situatie pentru ca
starea de fapt s-a schimbat. Eu spun:eu sunt proprietar pentru ca am cumparat imobilul de la
mostenitori ). Deci ce este cauza cererii de chemare in judecata spre deosebire de cauza actiunii? O
sa vedeti cand vorbim despre cererea de chemare in judecata, daca mergem la art. 194, lit.c: obiectul

47
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

cererii (pretentia concreta, ce vrea reclamantul de la parat) si daca va uitati la lit. dmotivele de fapt si
de drept pe care se intemeiaza cererea.

Ce este foarte important sa indice reclamantul si ce nu poate face instanta dintre acestea 2?
Motivele de fapt, pentru ca am discutat cand am vorbit despre rolul judecatorului, ca daca nu se da o
calificare juridica sau daca este gresita judecatorul va califica juridic actiunea. Deci iata pretentia
este scopul urmarit, (acest obiect de la lit. c) iar cauza este de fapt starea de fapt care este
schimbata in ex. dat, de aceea nu am autoritatea de lucru judecat. Este foarte important sa distingem
intre cauza actiunii care este scopul urmarit de reclamant si cauza cererii e chemare in judecata- care
este unul din mijloacele procesuale ce compun actiunea civila si care este starea de fapt invocata de
reclamant pentru a-si fundamenta pretentia in fata paratului.

De asemena sa nu confundam posibilitatea de a proba sau motivarea cererii, proba cererii mai
degraba, cu cauza cererii. Astfel, am exercitat o actiune si mi s-a respins si exercit o noua actiune si
spun pai stiti am uitat ca eu aveam o proba pe care n-am putut sa o prezint in fata judecatorului si
invoc aceeasi stare de fapt si pentru ca mi-am amintit de acea proba mai pot? Sunt proprietar in baza
legii 18, dar nu pot sa depun titlu de proprietate. Se verifica, eu nu am titlu. Ulterior exercit o noua
actiune, intre timp am gasit acel titlu, era in sertar ;). Am in aceasta ipoteza autoritate de lucru
judecat? Am! Pentru ca faptul ca nu am putut proba nu inseamna ca hotararea nu a intrat in
autoritatea de lucru judecat, deci posibilitatea de a proba cererea nu se confunda cu cauza. Acuma
vin, cu ce vin in plus? Cu faptul ca dovedesc ca sunt intr-adevar proprietar ca am un ordin al
prefectului sau un titlu de proprietate emis de comisia judeteana care ma face proprietar. Nu
confundam posibilitatea de a proba cu cauza cererii de chemare in judecata. N-am probat-o=>a intrat
in autoritate de lucru judecat.

Este o alta problema, vom vedea la caile extraordinare de atac de retractare, cand n-am putut
prezenta un inscris pentru ca era la cealalta parte sau eram in imposibilitate de a-l prezenta si daca
era prezentat ar fi schimbat solutia. Pentru ca acolo nu se pune problema autoritatii de lucru judecat
pentru ca va retacta acea hotarare. Nu introduc o noua actiune in care ma prevalez de alta proba;
faceti aceasta dictinctie intre proba noua pe care o folosesc pentru a retracta acea hotarare si proba
noua pentru a exercita o noua actiune.

Repetam: cauza actiunii este scopul urmarit de reclamant cand exercita actiunea si v-am dat acest
exemplu: sa plateasca paratul o suma de bani, sa predea paratul un bun. Dar sa luam alt exemplu: sa
plateasca paratul o suma de bani. In primul proces cer suma cu titlu de pret si nu dovedesc faptul ca
am incheiat un contract de vanzare-cumparare si se respinge actiunea. In al 2-lea proces cer aceeasi
suma de bani si spun ca i-am dat-o paratului ca imprumut. Cer tot aceeasi suma. Scopul actiunii este
acelasi sa primesc banii. Dar avem o stare de fapt diferita, cauza e aceeasi, nu mai cer suma ca pret
ci, cer obligarea restituirii imprumutului. Deci iata cauza e aceeasi, scopul urmarit e sa imi plateasca
o suma de bani si chiar aceeasi suma. In primul proces am cerut acelasi lucru, dar nu am putut face
dovada contractului de vanzare-cumparare si mi s-a respins actiunea si in al doilea spun ca este
imprumut. Teoretic este posibila ipoteza. Pot avea castig de cauza pentru ca am alta stare de fapt.

48
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Revenim la art 194, pretentia este aceeasi, sa imi plateasca o suma de bani, dar starea de fapt (lit.d)
este diferita, cer cu titlu de imprumut. Dar daca s-a respins actiunea pentru ca nu am putut proba
vanzarea, paratul nu a recunoscut, proba cu martori nu a fost admisa si vine un al doilea proces si
spun am gasit inscrisul. In aceastaipoteza am autoritate de lucru judecat. Deci nu confundati cauza
actiunii cu cauza cererii de chemare in judecata si proba cererii cu cauza cererii!

Conditiile de exercitarea ale actiunii civile

Sunt enumerate la art. 32 si sunt:

a)capacitate procesuala, in conditiile legii;

b) are calitate procesuala;
c) formuleaza o pretentie;
d) justifica un interes.

Alineatul 2 spune pentru ca actiunea civila are o dubla perspectiva, aceleasi conditii trebuie
verificate si atunci cand vorbim despre aparari.

1. Formularea unei pretentii

Ce inseamna aceasta? Inseamna ca eu pretind ceva de la parat. Sa fie obligat sa dea un bun, sa
plateasca o suma de bani, sa predea posesia intr-o actiune posesorie, etc. O sa vedeti ca de regula
cand exercit o actiune civila invoc un drept subiectiv. Inainte de NCPC, cand nu era reglementata
actiunea civila si nici conditiile ei, fiind deduse din textele codului. Atunci doctrina a spus ca una din
conditiile de exercitare este existenta unui drept, adica ma adresez instantei. De ce ? pentru ca am un
drept care este incalcat sau contestat. Practic cand afirm un drept formulezi o pretentie impotriva
paratului, uitandu-ma la cuprinsul cererii de chemare in judecata. Pana la urma e acelasi lucru afirm
un drept sau formulez o pretentie. Pentru ca cer ceva de la parat in procedura contencioasa,
pentru ca in cea necontencioasa nu e trebuie sa invoc un drept in contradictoriu cu cineva, si sigur
conditiile dreptului trebuie recunoscute de lege pentru ca altfel nu este un drept subiectiv. Pentru ca
am zis ca este facultatea recunoscuta de lege.
-Sa fie exercitat in scopul recunoscut de lege pentru ca daca depasesc anumite limite deja vorbim de
abuz de drept,desigur vorbind de drept substantial pentru ca vb de dreptul subiectiv pe care vreau sa
il protejez pe calea actiunii civile.
-Sa fie un drept actual. O sa vedem ca aceasta conditie o sa o privim in legatura cu conditia
interesului. Ce inseamna sa fie un drept actual? Daca imprumut o suma de bani cu o scadenta peste
un an de zile, si eu cer maine restituirea imprumutului si debitorul ma suna si spune pai ai zis un an
pentru restituire. Eu il chem in judecata. Dreptul este actual? Nu! Mi se va invoca prematuritatea.
Dar veti vedea ca in anumite situatii codul imi permite sa exercit actiuni chiar daca dreptul meu nu
este actual. Este vorba despre asa-zisele actiuni preventive. Exista 2 situatii de acest fel in cod si o a
treia care lasa o marja de apreciere judecatorului.

1. Art 34-Realizarea drepturilor afectate de un termen . (1) Cererea pentru predarea unui bun la
implinirea termenului contractual poate fi facuta chiar inainte de implinirea acestui termen.

49
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Sa ne imaginam un contract de inchiriere incheiat pe un termen determinat si eu proprietar vreau sa

ma asigur ca daca nu-l preda la momentul la care se implineste termenul prevazut de contract,
termen extinctiv(obligatia de predare este afectata de un termen suspensiv si contractul este afectat
de un termen extinctiv). Vreau sa ma asigur ca imi va preda imobilul la momentul implinirii
termenului. Atunci il chem in judecata preventiv ca sa constitui un titlu executoriu. Sigur ca mai rar
voi apela la acest text pt ca in codul civil contractul de locatiune constituie titlu executoriu, daca a
fost inregistrat la finante, chiar daca este sub semnatura privata. Dar sa zicem ca am facut un
contract sub semnatura privata, dar nu l-am inregistrat la finante (e mai usor sa am titlu executoriu
direct inregistrandu-l la finante) si atunci exercit o actiune pentru a obtine o hotarare judecatoreasca
pentru a obtine titlu executoriu. Eu nu voi putea pune in executarea hotararea decat in momentul in
care dreptul meu va deveni actual, dreptul meu al inchirietorului, al proprietarului, al
uzufructuarului(si el poate inchiria), si in acel moment pot sa il pun in executare, dar codul imi
permite sa procedez astfel chiar daca nu am un drept actual.
Deosebirea fata de situatia in care as intemeia actiunea pe un drept actual este aceea ca in aceasta
situatie nu pot sa cer cheltuieli de judecata pentru ca paratul nu se dovedeste in culpa. El va zice eu
ce am facut? Eu ti-l voi da. De unde stii ca nu o sa predau?. Nu avem culpa procesuala si
reclamantul va suporta cheltuielile unui astfel de proces.
2. (2) Se poate, de asemenea, cere, inainte de termen, executarea la termen a obligatiei de
intretinere sau a altei prestatii periodice.

Seva cere inainte de termen executarea la termen a obligatiei de intretinere sau a altei prestatii
periodice. De ce? Imaginati-va o obligatie legala de intretinere. Nu voi cere lunar sa plateasca o
suma de bani sau un procent din salariu, ci voi cere instantei sa il oblige sa plateasca in fiecare luna
pe masura ce devine scadenta obligatia de intretinere sa o plateasca. Deci este logic. Nu necesita
explicatii de ce permite codul. Voi cereo hotarare care se refera la obligatii afectate de termene care
se platesc in rate, obligatii periodice, de aia v-am dat exemplul obligatiei legale de intretinere. Codul
permite sa le cer pentru viitor. Si fiecare obligatie va fi pusa in executare pe masura ce devine
scadenta.

3. (3) Pot fi incuviintate, inainte de implinirea termenului, si alte cereri pentru executarea la
termen a unor obligatii, ori de cate ori se va constata ca acestea pot preintampina o paguba
insemnata pe care reclamantul ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului.

La alin. 3 ramane la atitudinea judecatorului sa aprecieze ce inseamna o paguba insemnata care s-ar
produce reclamantului(el va trebui sa dovedeasca pentru ca nu este un prejudiciu cert, el va dovedi
faptul ca daca nu se admite actiunea pentru acel drept care nu este actual, el va suferi sigur o
paguba). Daca face aceasta dovada judecatorul poate sa admita actiunea, dar va pune la o parte
aceasta conditie a dreptului actual, dar tocmai in aceasta situatie, pentru ca se face dovada certa a
prejudiciului pe care l-ar incerca reclamantul daca ar astepta impinirea termenului.Vorbesc deja de o
culpa procesuala din partea paratului si aici pot vorbi de obligarea lui la plata cheltuielilor. Acest

50
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

aliniat 3 se deosebeste de celelalte pentru ca aici am deja dovedita culpa. Daca as astepta acest lucru
mi-ar produce o paguba

Sanctiunea pentru lipsa dreptului

Este respinsa actiunea ca nefondata. Vom vedea cand vorbim despre calitatea procesuala, daca ne
uitam la art. 36:Existenta sau inexistenta drepturilor si a obligatiilor afirmate constituie o chestiune
de fond. Deci daca nu dovedesc existenta drepturilor actiunea va fi respinsa ca nefondata. Daca
dreptul nu este actual si nu sunt in una din cele 3 situatii actiunea mi se va respinge ca prematura.

Pentru ca pot fi obligat la anumite actiuni, in art. 40 se vorbeste in general despre sanctiunea
incalcarii conditiilor de exercitare a actiunii civile si spune ca incalcarea dispozitiilor prezentului
titlu poate, de asemenea, atrage aplicarea si a altor sanctiuni prevazute de lege, iar cel care a
suferit un prejudiciu are dreptul de a fi despagubit, potrivit dreptului comun.

Deci ma duc pe raspundere civila delictuala, conform codului civil. Daca va uitati la textul art.
187, uneori pot sa aplic amenzi pentru exercitarea cu rea-credinta a unor cereri. Acum in practica
instantele sunt circumspecte in a aplica amenzi numai pentru ca ai inregistrat o cerere de chemare in
judecata insa exista aceasta posibilitate, daca se dovedeste o rea credinta, intentia de a-l sicana pe
parat, de a-l purta prin instante. Imaginati-va ca introduc o a 10-a actiune de acest fel. El vine, se
apara. Teoretic pot sa imi imaginez si o astfel de ipoteza de rea credinta dovedita care poate fi
sanctionata si cu amenda si la cererea paratului cu obligarea reclamantului la plata unor
despagubiri.Este art.952, C.civ. o actiune preventiva? Nu este o actiune preventiva. Aici nu se pune
problema de un dreptu actual. Tu aperi posesia intr-o forma speciala. E posibil sa se deterioreze
bunul ca urmare a faptei altuia. Eu sunt in posesie in aceasta ipoteza.

Conditia interesului este strans legata de cea a pretentiei. Interesul este definit in art. 33, fiind
aratate conditiile acestuia: determinat, legitim, personal, nascut si actual. Si chiar daca nu este
nascut si actual se poate formula o actiune preventiva.

Ce inseamna interes in exercitarea unei actiuni? Sa nu uitam ca actiunea este un ansamblu de

mijloace si trebuie privita, repet, din ambele perspective. Trebuie sa ne gandim la aceste conditii ale
interesului in cazul fiecarui mijloc procesual care compune actiunea civila.

Care este interesul reclamantului sa inregistreze o cerere de chemare in judecata? Vrea sa obtina
un titlu executoriu! Daca el are un act notarial de vanzare cumparare, el poate sa il puna direct in
executare pentru plata pretului sau pentru predarea imobilului, pentru ca cf. legii 36/1995 acest
contract autentic este titlu executoriu. Deci care este interesul pentru inregistra o cerere de chemare
in judecata? Sa obtii titlu executoriu. Daca am titlu executoriu mai am interes sa mai cer o alta
hotarare? Nu! Am deja titlul. Dar daca am obtinut o hotarare judecatoreasca si a fost pusa in
executare voluntar de cel care a pierdut, nici aici nu am interes sa mai cer executarea silita. Deci
iata ce inseamna interesul. Trebuie sa existe. Doar cel care are interes poate chema in judecata sau
poate exercita alte mijloace ce compun actiunea.

51
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Cine are interesul sa exercite calea de atac? Cel care a pierdut procesul. Daca actiunea e admisa in
parte pot avea interes si paratul si reclamantul. Paratul pentru a se respinge in totalitate, iar
reclamantul pentru a se admite in totalitate. Asa trebuie privit interesul.

Nascut si actual este in legatura cu dreptul pretins pentru ca daca dreptul nu este actual, nici
interesul nu este actual cu exceptia actiunilor preventive si trebuie sa fie personal si direct.

Personal-sa fie al celui care invoca mijlocul procesual. Daca eu spun:cer sa fie evacuat X din
locuinta pentru ca proprietarul imobilului il tolereaza de 10 ani si ma enerveaza. Daca as vorbi de
o persoana care ocupa abuziv locuinta si care face galagie pot justifica interes, dar daca numai asa
ma enerveaza, interesul nu este al meu. Legea recunoaste calitate procesuala si altor persoane, chiar
daca nu este vorba de apararea drepturilor lor (procurorul, organizatii de la art. 39 unde interesul nu
este personal, ci este pentru cel a carei ocrotire o exercita). Procurorul de exemplu, exercita o
actiune pentru anularea unui contract pentru lipsa capacitatii de exercitiu. Interesul nu este al sau
dar legea ii recunoaste posibilitatea de a exercita actiunea si in cazul interesului altuia. Dar ca regula
interesul trebuie sa fie a celui care invoca interesul procesual.

Daca la termenul de judecata este lipsa de procedura cu reclamantul, paratul poate invoca lipsa de
procedura? Da! Are interes pentru ca daca se da o hotarare cu lipsa de procedura, ea este nula. Dar
daca este lipsa de procedura cu reclamatul si se solutioneaza totusi cererea la acel termen. Sa zicem
ca s-a pus o cerere de judecare in lipsa, deci nu se mai pune problema sa mai fixeze un termen
pentru dezbaterea pe fond iar instanta ii da castig de cauza. Paratul cand exercita calea de atac are
interesul sa invoce lipsa de procedura cu reclamantul? Nu! Interesul e al reclamantului, ori el nu are
interes pentru ca castigat procesul. Asta inseamna interes personal. Acest exemplu a fost dat la
barou.

Uneori pot justifica interes in functie de momentul procesual la care ma aflu. V-am dat acest
exemplu al lipsei de procedura cu cealalta parte. Da, daca la acest termen de judecata eu am
interesul sa obtin o hotarare legala si temeinica. Si daca nu se da o hotarare, de exemplu se audiaza
un martor, eu nu am chef sa vina partea vatamata, care a fost in lipsa si sa invoce nulitatea si cere sa
fie reaudiat martorul. Mai bine spun, hai s-o lasam pe data viitoare sau alte chestiuni pentru ca
atunci am interes. Dar daca partea cu care este lipsa de procedura, cealalta parte nu poate exercita
calea de atac invocand incalcarea dreptului ei la aparare. Interesul personal este analizat in functie
de mijlocul procesual, actiunea civila fiind un ansamblu de mijloace. Interesul in momentul
introducerii cererii de chemare in judecata inseamna ca eu sunt titularul dreptului subiectiv.
Interesul in exercitarea caii de atac inseamna ca eu am pierdut procesul. Interesul in executare silita
este ca debitorul nu si-a executat obligatia.

Sanctiunea lipsei interesului

52
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art. 40 prevede sanctiuni in genereal pentru incalcarea conditiilor de exercitare a actiunii civile si
spune ca in cazul lipsei interesului, in teza 2, instanta va respinge cererea sau apararea ca fiind
facuta de o persoana lipsita de interes. Deci am dat exemplu si de cereri facute de o persoana lipsita
de interes si de aparari formulate. Lipsa procedurii de citare era o aparare formulata de o parte din
proces. Ce fel de exceptie este aceasta? Am spus ca exceptiile procesuale inseamna incalcarea unor
norme procesuale si ele se divid in 2 categorii:cele care vizeaza conditiile de exercitare ale actiunii
civile si cele care vizeaza incalcari ale altor norme si ca acestea ar fii conditii de focd care vizeaza
exercitarea actiunii civile, de aceea este o exceptie de fond si admiterea ei duce la respingerea
actiunii. Deci este o exceptie peremtorie, nu este o exceptie dilatorie tocmai pentru ca duce la
respingerea actiunii. De asemenea, este o exceptie absoluta. Ce este o exceptie absoluta? Am
discutat la clasificarea normelor. Inseamna ca poate fi invocata oricand pe parcursul procesului si ca
poate fi invocata de oricine, inclusiv de procuror si de instanta din oficiu. Pentru ca norma care
reglementeaza aceasta conditie are un caracter imperativ.

Capacitatea procesuala

Capacitatea o cunoasteti din dreptul substantial si stiti ca se divide in capacitate de folosinta si

capacitate de exercitiu. Va este definita in codul civil. Ce este capacitatea de folosinta? La art 34ne
spune ca este aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii. Capacitatea de exercitiu este
aptitudinea de a exercita aceste drepturi si de a-si asuma aceste obligatii incheind acte juridice.
Definitia de la 34 e mai sumara: aptitudinea unei persoane de a incheia acte juridice. Dar daca ne
raportam la capacitatea de folosinta inseamna exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor
incheind acte juridice.

Daca vorbim de persoana fizica, in ce moment incepe capacitatea de folosinta? Regula: de la

nastere; exceptia:drepturile copilului nenascut, stiti de la dreptul familiei. Capacitatea de folosinta
inceteaza la deces care se poate fi dovedit fie printr-un certificat de deces, fie printr-o hotarare
judecatoreasca de declarare a mortii. Va amintesc ca procedura de declarare a mortii este o
procedura speciala din codul de procedura civila. Anterior erau 2 decrete, 31 si 32 din 1951 si 1954,
declararea judecatoreasca a mortii nu era nici in codul civil, erau cele 2 decrete privind persoana
fizica si juridica si decretul privind punerea in aplicare a codului familiei si a decretului 31. Acum
avem procedura speciala in NCPC.

Ce intelegem prin lipsa capacitatii de folosinta in cazul persoanei fizice, ca si conditie de

exercitare a actiunii? Se inregistreaza cererea de chemare in judecata pentru o persoana moarta sau
impotriva unei persoane moarte. Pentru ca toate partile trebuie sa aiba capacitate de folosinta, si
reclamantul si paratul pentru ca un mort nu se poate judeca cu nimeni si impotriva unui mort nu poti
exercita o cerere. Toate partile din proces trebie sa aiba capacitate de folosinta. Daca se
inregistreaza o cerere de chemare in judecata in numele unui mort, sigur mortul nu poate inregistra
o cerere de chemare in judecata, dar daca s-a angajat avocatul si pana ce avocatul redacteaza cererea
si o depune la instanta, clientul moare si nu i se aduce la cunostinta aceasta imprejurare inseamna ca
la momentul in care se inregistreaza cererea de chemare in judecata, porneste procesul, am un

53
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

reclamant decedat. In aceasta situatie pot invoca exceptia lipsei capacitatii de folosinta. Vom vedea
care este sanctiunea daca exceptia este admisa. Daca paratul este decedat, acelasi lucru.

Aceasta conditie trebuie sa existe pe toata durata procesului pentru ca vom vedea cand vom vorbi
despre transmisiunea calitatii procesuale, daca una din parti decedeaza (vorbim doar de persoana
fizica pentru ca persoana juridica o vom trata distinct) trebuie sa introduci mostenitorii in cauza.
Daca nu are mostenitori atunci vom introduce unitatea administrativ teritoriala, in caz de mostenire
vacanta.

Va atrag atentia ca sunt carti in care se vorbeste despre capacitatea speciala de folosinta in
contextul acestei conditii de exercitare a actiunii civile. Capacitate de folosinta din perspectiva
conditiilor generale(exista si conditii speciale), aceste conditii enumerate de art. 32 sunt doar
conditii generale. Din perspectiva acestei conditii vorbim despre un fapt extrem de simplu. Partea
este moarta sau este in viata. Punct! Pentru ca daca spun ca am o incapacitate speciala de folosinta,
de exemplu un judecator a cumparat un drept litigios, asta nu tine de capacitatea de folosinta ca si
conditie de exercitare a actiunii civile, cand il chem in judecata sa anulez actul, pentru ca e parat, ci
tine de ce? Deci, in primul rand este motivul pentru care il chem in judecata, tine de obiectul
pretentiei, sau daca formulez pe cale de aparare nulitatea, daca el vine si revendica un imobil si se
prevaleaza de un act nul absolut, este obiectul apararii de fond. Invoc nulitatea absoluta pentru
incalcarea unei nereguli privind capacitatea de folosinta. Deci cand vorbesc despre conditia de
exercitare a actiunii civile referitoare la capacitatea de folosinta a persoanei fizice atata am de
verificat. E moarta sau nu? Perntru ca daca spun ca am o incapacitate speciala de folosinta nu tine
de conditia capacitatii, ci e altceva.

De exemplu, avem o aparare de fond: vine cel care a cumparat un bun (desi nu putea) sau a
acceptat o donatie (desi nu putea sa i se doneze) si cere sa-i fie recunoscut acel drept in
contradictoriu cu cineva. Paratul spune pai este nul absolut titlul de care te prevalezi pt ca ai
incalcat o norma privind incapacitatile de folosinta. Incapacitate de folosinta speciala nu tine de
conditiile de exercitare a actiunii civile, ci tine de obiectul apararii.

Actiunea este atac-aparare. Capacitatea de folosinta tine de aparare, nu de conditii de exercitare a

actiunii din perspectiva reclamantului. Alt exemplu. Se da exemplul nedemnului. Nedemnul nu
poate mosteni. Inseamna ca nu are capacitate procesuala sa stea in judecata? Pai daca il chem se va
constata nedemnitatea, poate va fi constatata si din oficiu, dar poate sta in judecata? Da! Pai daca e
nedemn indeamna ca nu a mostenit, inseamna ca n-a devenit titular al dreptului, dar asta nu tine de
capacitatea de folosinta, pentru ca este in viata si tine de conditia calitatii procesuale care inseamna,
vom vedea imediat, care inseamna ca cel care exercita actiunea trebuie sa fie titularul dreptului
subiectiv sau cel impotriva caruia se exercita trebuie sa fie cel care contesta dreptul subiectiv,
partile raportului procesual. Aici el nu a devenit titularul dreptului. Am o actiune de partaj
succesoral si chem in judecata toti mostenitorii inclusiv nedemnul. Are capacitate de folosinta?
Binenteles, este in viata. Dar spun ca este nedemn si nu poate sa il mosteneasca. Asta e o alta

54
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

problema, daca nu e titularul dreptului subiectiv nu tine de conditia capacitatii, ci vom vedea
imediat, ci tine de calitatea procesuala.

Se mai da un exemplu daca ne uitam in doctrina. Parintele decazut din drepturile parintesti, nu
mai poate fi reprezentant legal al copilului. Este o incapacitate de folosinta din perspectiva
parintelui, dar din perspectiva copilului care e parte in proces nu tine de capacitatea de folosinta ci
iata, tine de capacitatea de exercitiu pentru ca acel parinte nu il mai poate reprezenta si nu mai are
calitatea de reprezentant. Deci revin. Cand spun lipseste conditia capacitatii de folosinta la persoana
fizica ma gandesc doar daca este viu sau mort, chiar daca e reclamant, parat, sau terti care intervin
in proces volutar sau fortat.

Capacitatea procesuala de exercitiu se muleaza pe capacitatea de drept substantial de exercitiu.

Cine poate sa isi exercite singur drepturile poate sa isi exercite singur si actiunea civila, cine nu
apelam la aceleasi instiutii din dreptul substantial:reprezentarea, asistarea, autorizarea.

Care sunt persoanele lipsite de capacitatea de exercitiu? Sau cu capacitate de exercititu restransa?
Minorul sub 14 ani si interzisul judecatoresc sunt lipsiti de capacitate de exercitiu. Minorul intre 14
si 18 ani are capacitate de exercitiu restransa, iar minorul care se casatoreste devine major(stiti voi
regulile de la casatoria nula, cu sotul de buna credinta si stiti si de la dobandirea anticipata a
deplinei capacitati de exercitiu la solicitarea minorului care a implinit 16 ani)

Intrebare:(legat de persoanele disparute). Profa: au capacitate de exercitiu si de folosinta pentru

ca pana nu se declare judecatoreste moartea se prezuma ca este in viata. Vom vedea ca acolo nu se
mai vorbeste, de fapt despre disparuti se vorbeste in cod la atributiile procurorului care poate sa
intervina in proces cand este vorba despre ocrotirea intereselor disparutilor. La procedura de
declarare a mortii nu se tine cont de procedura disparitiei, practic eu nu am un act care sa constate
disparitia. Unde mai pot vorbi despre o persoana nu neaparat disparuta, pot vorbi la paratul cu
domiciliul necunoscut dar nu inseamna ca este disparut, ci eu nu cunosc domiciliul actual si aici mai
pot discuta despre numirea unui curator pentru ca nu-i cunosc domiciliul si sa-i reprezinte cineva
interesele in proces, nu neaparat pentru ca este disparut in general.

Revenim la capacitatea de exercitiu. Care sunt institutiile la care apelez cand vorbesc despre
capacitatea de exercitiu? Ca in dreptul substantial, am texte exprese la folosinta si exercitiul
drepturilor procesuale: art. 56,57,58.

56(1) am vorbit deja despre capacitatea de folosinta a persoanei fizice. La persoana juridica nu am
ajuns inca. Dar poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile, adica
orice parte care e in viata.

Capacitatea procesuala de exercitiu: cel care are calitatea de parte isi poate exercita drepturile
civile in nume propriu sau prin reprezentant, cu exceptia cazului in care legea prevede altfel. Care
sunt cazurile in care legea prevede altfel? Cel care e pus sub interdictie sau minorul sub 14 ani nu
au capacitate de exercitiu si incheie prin reprezentantul legal actele. Tot asa, actiunea civila va fi

55
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

exercitata in numele lor de catre reprezentantul legal, ceea ce inseamna transpunerea pe plan
procesual. De exemplu mama exercita o actiune in stabilirea filiatiei impotriva tatalui. Cine este
parte? Minorul! Prin cine se exercita actiunea? Prin mama. Copilul nu poate exercita, e bebelus. Va
fi citata mama, reprezentantul legal, ea incheie acte juridice pentru el, ea exercita si actele
procesuale ce compun actiunea civila pentru el. Asta inseamna reprezentare in procesul civil.

Ce inseamna asistare? Minorul cu capacitate de exercitiu restransa este asistat de reprezentantul

legal atunci cand incheie acte juridice. Ce inseamna asta pe taramul dreptului substantial? Si el
semneaza actul, si reprezentantul legal alaturi de el. Asa este si pe taramul dreptului procesual. Daca
se inregistraza o cerere de chemare in judecata de acesta va semna si minorul si reprezentantul; va fi
citat si el si reprezentantul legal. Daca la momentul la care porneste procesul minorul nu are 14 ani,
dar implineste pe parcurs, atunci incepe sa fie citat. Pana la acel moment este citat doar
reprezentantul legal, pentru ca vorbim despre repezentare, cand implineste 14 ani dobandeste
capacitate de exercitiu restransa si trecem la asistare si pe taramul dreptului procesual ceea ce
inseamna ca va fi citat si el alaturi de reprezentantul legal.

Ce intelegem prin autorizare? Cand vorbim despre autorizare? Cand este vorba de incheierea unor
acte de dispozitie, si stim asta din dreptul substantial. Asa este si in dreptul procesual daca ne uitam
la art 57 CPC. Aceste acte de dispozitie facute pentru minor, in numele minorului de catre
reprezentantul legal, in unele situatii pot fi supuse cenzurii instantei. Tineti minte ca am discutat la
art. 81, renuntarea la judecata facuta de reprezentantul minorului poate fi cenzurata de instanta.

Intrebare: Ar putea sa fie pentru ca respingerea duce la pierderea dreptului, apropo de autoritate
de lucru judecat, te baga in autoritate de lucru judecat.

Curatela speciala se instituie atunci cand cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de
exercitiu restransa nu are reprezentant legal:parinte sau tutore. Atunci instanta va numi un curator
din membrii baroului. Instanta mai numeste curatorii si in situatia in care exista un conflict de
interese intre cel reprezentat si reprezentantul sau.

De exemplu, am un sot supravietuitor si un minor care il mostenesc pe defunct si am o actiune de

partaj succesoral. Aici pot avea un conflict de interese intre sotul supravietuitor, care este mama, si
minor. Se va numi un curator in conditiile articolului 58. Curatela poate fi instituita din oficiu daca
instanta constata ca exista un conflict de interese intre cel reprezentat si reprezentantul sau, poate
dispune numirea curatelei.

Pe de alta parte daca ne ducem la capacitatea de exercitiu, inca nu am ajuns la sanctiuni, lipsa
capacitatii de exercitiu este o exceptie mixta. In ce sens? Imprumuta si din cadrul exceptiilor
absolute si de la cele relative. De ce? Pentru ca poate fi invocata de oricine, oricand pe parcursul
procesului, inclusiv de procuror sau de instanta din oficiu insa actele pot fi confirmate fie de
minorul devenit major, fie de cel caruia i s-a ridicat interdictia, fie de reprezentantul legal a celui
lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa. Deci chestiunile legate de capacitatea de
exercitiu, pentru ca au acest caracter mixt, pot fi invocate si de instanta din oficiu.

56
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Sanctiunea pentru lipsa capacitatii de exercitiu si pentru lipsa capacitatii de exercitiu ne-o arata
art. 40, si nu numai art. 40, dar art. 40(1) spune: Cererile facute de o persoana care nu are
capacitate procesuala sunt nule sau, dupa caz, anulabile. Care sunt nule si care sunt anulabile?
Daca ne intoarcem la art. 56 imi spune ca lipsa capacitatii procesuale de folosinta poate fi invocata
in orice stare a procesului. Actele de procedura indeplinite de cel care nu are capacitate de folosinta
sunt lovite de nulitate absoluta. Asadar sanctiunea pentru lipsa capacitatii de folosinta este nulitatea
absoluta in timp ce sanctiunea pentru lispa capacitatii de exercitiu este anulabilitatea si rezulta
expres si din art. 57(4) actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor
procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea insa confirma
toate sau numai o parte din aceste acte. Ce trebuie sa retineti este ca atunci cand se invoca exceptia
lipsei capacitatii de exercitiu, aliniatul 5 ne spune intocmai conditiile in care se invoca. Nu pot sa
anulez automat actiunea pentru lipsa capacitatii de exercitiu ci trebuie sa dau un termen si sa intreb
reprezentantul legal, sau minorul devenit major intre timp daca intelege sau nu sa confirme actul.
Deci spune expres alin. 5 ca se acorda un termen pentru confirmarea lui iar daca actul nu este
confirmat, se va dispune anularea lui. Si binenteles se aplica si sanctiunuile de la art. 40 alin 2 in
sensul ca partea cealalta, daca se anuleaza cererea de chemare in judecata ca fiind exercitata de o
persoana cu incalcarea capacitatii de exercitiu se poate discuta despre despagubiri.

In cazul persoanei juridice, ce inseamna capacitate de folosinta? Are personalitate juridica care
se dobandeste prin actul constitutiv, fie prin autorizare ulterioara, fie prin inregistrare. Cum se
pierde? Stiti situatiile de lichidare, dizolvare, transformare, reorganizare, etc. M-a intrebat o colega
de-a voastra de capacitatea de folosinta specializata a persoanei juridice, pentru ca NCC, in art. 206
vorbeste despre capacitatea de folosinta specializata numai in cazul persoanelor juridice cu scop
nelucrativ. Desigur, aceasta este o optiune legislativa a legiuitorului care nu tine de procedura civila
de fapt pentru ca in cazul persoanelor cu scop patrimonial se spune ca pot incheia orice act aducator
de profit. La cele cu scop nepatrimonial trebuie sa verificam care e scopul, sa vedem daca putea sa
incheie actul respectiv. Aceasta a fost optiunea legiuitorului. Dar nu tine de capacitatea de folosinta,
asa cum incapacitatile de folosinta la persoana fizica, nu tin de capacitatea de folosinta.

La persoana juridica, capacitatea de exercitiu stim de cine este exercitata.

Ceea ce este specific la persoana juridica si vreau sa retineti ca pot sta in judecata si asociatiile
fara personalitate juridica. Conform NC.civ putem avea asociatii care nu au personalitate juridica.
Se pune problema punerii in unor bunuri pentru exercitarea unor activitati insa fara a crea o
persoana juridica distincta cu patrimoniu distinct de cel al asociatilor. Ei, si aceste categorii pot sa
stea in judecata, in vechiul cod puteau sta in judecata doar ca si parate si era o intreaga discutie in
doctrina si jurisprudenta daca puteau exercita cai de atac. Pentru ca aparent, in calea de atac, daca ai
pierdut procesul, ramai parat, nu iti pierzi pozitia de parat. Dar noul cod spune ca pot fi si
reclamanti si parati. Si si in cazul ei, instanta poate sa-i numeasca un curator atunci cand nu are cine
sa o reprezinte in justitie. Cine o reprezinta in justitie? Organele ei stabilite prin actul constitutiv
sau unul dintre asociati, asta stim din dreptul substantial. Daca nu are un astfel de reprezentant
instanta poate sa ii numeasca un curator in conditiile lui art. 58 insa asa cum s-a spus, aceasta

57
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

problema se pune in cazul persoanei juridice parate. Pentru ca in cazul persoanei juridice
reclamante deja trebuie sa aiba pe cineva sa-i inregistreze cererea de chemare in judecata.

Sanctiunile pentru lipsa capacitatii de folosinta si de exercitiu sunt aceleasi ca in cazul persoanei
fizice si nu necesita explicatii suplimentare.

Calitatea procesuala(trebuia facuta inaine)

Ce intelegem prin calitatea procesuala, ca si conditie de exercitare a actiunii, art. 36 calitatea

procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum
acesta este dedus judecatii. Existenta sau inexistenta drepturilor si a obligatiilor afirmate constituie
o chestiune de fond. Cum explicam acest lucru? Cine are calitate procesuala? Partile raportului
juridic de drept substantial dedus judecatii. Se cere restituirea unui imprumut. Cine are calitate
peocesuala activa? Cine ar putea fi reclamant? Creditorul. Cine poate fi parat? Cine are calitate
procesuala pasiva? Debitorul. Daca se exercita o actiune in revendicare cine are calitate procesuala
activa? Proprietarul. Si pasiva? Cel care se afla in posesie fara drept. Deci asta inseamna calitate
procesuala pasiva si activa.

Am discutat deja despre faptul ca legea recunoaste si altor persoane institutii, autoritati dreptul de
a exercita o actiune in justitie pentru apararea drepturilor altora. Nu reiau discutia cu procurorul,
sindicatele, organizatiile pentru protectia consumatorului. Cine trebiue sa justifice calitatea
procesuala? Pai daca eu sunt reclamant si spun cer sa fie obligat paratul sa-mi plateasca o suma de
bani. Cine trebuie sa dovedeasca ca paratul imi este debitor? Reclamantul. Deci reclamantul trebuie
sa justifice si calitate procesuala activa si calitate procesuala pasiva. Ce inseamna calitate
procesuala activa? Cum disting intre calitate procesuala activa si caracterul fondat al actiunii? Daca
dreptul exista, dar eu nu sunt titularul lui, actiunea se va respinge pentru lipsa calitatii procesuale
active. Daca dreptul nu exista deloc, eu cer sa imi predea un bun care nu exista, atunci actiunea se
respinge ca nefondata. Observati ca asta inseamna practic partea a doua a textului cu existenta sau
inexistenta dreptului fiind o chestiune de fond nu de calitate procesuala. Calitate procesuala
inseamna ca dreptul exista, trebuie sa dovedesc ca eu sunt titularul sau din perspectiva activa si din
perspectiva pasiva este ca paratul este tinut sa il respecte.

Transmiterea calitatii procesuale

Am vorbit de ipoteza in care una din parti decedeaza in cursul procesului. La persoana fizica se
pune problema transmiterii procesuale si ca urmare a decesului. Cui i se transmite calitatea
procesuala? Succesorilor care pot fi universali, cu titlu universal sau particulari. Pentru ca pot fi
legatari cu titlu particular. Transmisiunea poate sa fie si prin acte intre vii cu titlu particular daca
instrainez bunul litigios, se preia datoria aflata in litigiu, se cesioneaza creanta, obiect al litigiului.
Deci vorbim despre o transmisiune a calitatii procesuale cu titlu particular si prin acte intre vii. Si
atunci cine sunt cei care sunt introdusi in proces in locul reclamantului initial? Daca am si

58
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

mostenitori legali sau legatari universali sau cu titlu universal si am si un legatar particular. Ne
ducem la art. 39, la situatia instrainatorului si a succesorilor sai.

La alin 1 este foarte simplu: Daca in cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte
intre vii cu titlu particular, judecata va continua intre partile initiale. Asta este valabila si la
persoana juridica. La persoana juridica cum pot sa transmit calitatea procesuala? Prin reorganizare
sau transformare. Aceasta poate fi universala sau cu titlu universal sau tot cu titlu particular prin
instrainarea dreptului sau preluarea de datorie pe parcursul procesului. Daca insa transferul este
facut, in conditiile legii, prin acte cu titlu particular pentru cauza de moarte, judecata va continua
cu succesorul universal ori cu titlu universal al autorului, dupa caz. Textul nu cere nici o explicatie.
E simplu. Dar nu ramane asa. Vine mai departe textul si se complica. De ce? In toate cazurile,
succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina in cauza, daca are cunostinta de existenta
procesului, sau poate sa fie introdus in cauza, la cerere ori din oficiu. Instanta va spuna pai s-a
transmis calitatea procesuala, se depune un contract de vanzare cumparare la dosar. Am un proces
de partaj si unul dintre copartasi isi instraineaza cota de proprietate pe parcursul procesului si una
dintre parti depune la dosar un contract de vanzare si spune instantei ca aceasta parte nu mai are
calitate procesuala pentru ca si-a transmis-o. Va rog sa introduceti (de aceea poate fi introdusa si din
oficiu ), ca nu se pune problema ca vine un tert si il introduc in proces, acest lucru nu-l poate face
judecatorul peste capul partii dar pentru ca s-a transmis calitatea procesuala, de aceea poate sa il
introduca si din oficiu.Daca se cunoaste existenta dreptului. Pentru ca e posibil ca dreptul sa nu fie
cunoscut. Pur si simpu una din parti vinde bunul litigios sau dreptul litigios, ca-i drept de creanta,
ca-i real si nu spune nimanui; nici instantei, nici cumparatorului-vezi ca-i in litigiu, nici partii
adverse. In aceasta ipoteza cum as putea sa-l introduc, logic. Daca nu cunosc existenta dreptului nu-
l introduc. Nici el nu va interveni pentru ca nu stie de proces dar daca se cunoaste existenta lui si
instanta din oficiu poate dispune iar el ia locul celui caruia i-a instrainat dreptul dar atunci cand am
un concurs intre succesorii universali si cu titlu universal cu un succesor particular. Ce se intampla?
In acest caz, instanta va decide, dupa imprejurari si tinand seama de pozitia celorlalte parti, daca
instrainatorul sau succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia va ramane sau, dupa caz,
va fi scos din proces. Deci se va tine seama de impejurari pentru ca vine dobanditorul cu titlu
particular si zice eu sunt titularul dreptului, va rog sa ma introduceti in proces in locul celui decedat
sau celui care mi-a vandut bunul, daca e transmisiune intre vii. Ei, dar daca cel care mi-a vandut
bunul e in viata si spune e adevarat ca ti-am vandut dar acel act este lovit de nulitate absoluta. Eu
vreau sa raman in proces si o sa invoc faptul ca tu nu ai dobandit calitate procesuala pentru ca titlul
este lovit de nulitate absoluta. De asta am spus asta ca e o chestiune de aparare de fond de calitate
procesuala. Deci in functie de cum este contestat sau necontestat dreptul lui. Daca nimeni nu ii
contesta dreptul, eu sunt un copartas intr-un proces de partaj si am instrainat cota mea. Vine
cumparatorul si spune vreau sa iau locul vanzatorului in proces. Si vanzatorul spune da, i-am vadut,
lasati-ma sa ies, i-am vandut, eu nu mai am nici un interes, lasati-l pe el ca de-acum incolo el sa-si
vada de propriul lui interes. Dar daca eu, instrainator spun nu, nu, acel contract este nul absolut,
ramanem amandoi in proces si la final instanta va stabili cine este titularul dreptului: eu instrainator

59
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

sau el, dobanditor, in functie de modul in care solutioneaza aceasta aparare invocata impotriva lui,
in cazul concret.

Intrebare: Poate ca i-am vandut, iar e lovit de nulitate contractul. Absolut sau relativ. Mi-a fost
viciat consimtamantul de exemplu. M-a determinat, a folosit manopere dolosive sa ma faca sa vand
pe parcursul procesului. Si eu invoc dolul si cer sa se constate ca acel contract de care se prevaleaza
el este anulabil si eu sa raman in proes si sa imi apar interesele. Deci pot exista situatii.

Tot asa, daca decedeaza una din partile procesului decedeaza si vin mostenitorii universali sau cu
titlu universal si spun testamentul care cuprinde un legat particular este nul. Atunci putem discuta si
despre introducerea legatarului cu titlu particular si ramanerea mostenitorilor universali si cu titlu
universal.

Intrebare: Pentru situatia in care nu cunosc. De aceea am spus alineatul 1 pare simplu dar pentru
situatia in care nu cunosc instrainarea. Deci daca nimeni nu stie ca s-a instrainat bunul pentru ca cel
care face instrainarea nu spune nici instantei nici adversarului si nici celui caruia i-a instrainat
dreptul, atunci nu am cum sa schimb cadrul procesual. La asta se refera alineatul 1. Dar daca ne
gandim la alin. 2, asta rezulta de acolo. Deci cand raman partile initiale? Cand nu am cunostinta
despre transmisiune pentru ca daca am cunostinta despre transmisiune, instanta inclusiv din oficiu o
va pune in discutie.

Alineatul 3: hotararea pronuntata in contra instrainatorului sau succesorului universal ori cu tip
universal va produce de drept efecte si impotriva succesorului cu titlu particular si va fi opozabila
acestuia cu exceptia cazurilor in care a dobandit drepturile cu buna credinta si nu mai poate fi evins
in conditiile legii intrate in vigoare.

Adica ce inseamna aceast lucru? Bun! Am ramas la alineatul 1 nu a fost introdus in proces fiindca
nu sa cunoscut transmisiunea cu titlul particular. Cu toate acestea hotararea judecatoreasca
pronuntata impotriva instrainatorului sau succesorului universal sau cu titlu universal poate fi pusa
in executare impotriva lui, cu ce exceptii? Daca invoca dobandirea dreptului cu buna credinta.

De exemplu: nu s-a notat procesul privind imobilul in cartea funciara, da? Stim ca am primit acel
termen de 3 ani pentru invocarea principiului publicitatii materiale care are un efect achizitiv. Mai
simplu formulat: daca cumpar de la cineva care a stat intabulat un numar de ani si sunt de buna
credinta la momentul cand cumparnu mai pot sa fiu evins. Da? Bun.Pai daca nimeni nu a notat un
proces in cartea funciara, eu nu l-am cunoscut, da? Noi nu am stiut de el, eu cand am cumparat am
fost de buna credinta, ala a stat nu stiu cati ani intabulat nu mai pot fi evins, fiindca pot sa spun deci
aceea hotarare judecatoreasca nu mai poate fi pusa in executare impotriva mea fiindca procesul nu a
fost notat in cartea funciara. Sau daca este vorba despre un bun mobil, revendicarea unui bun mobil,
daca il intrainez pe parcursul procesului unui posesor de buna credinta, posesia de buna credinta
valoreaza proprietate. Nu mai introduc in proces, eu nu am stiut de existenta procesului, nu ai
realizat nici o forma de publicitate fata de mine, dreptul meu ramane bine mersi dobandit. La asta se
refera alineatul 3. Deci sunt foarte logice daca le vedeti in inlantuirea lor. Alineatul 1 inseamna ca

60
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

defapt nu cunosc transmisiunea cu titlu particular si atunci ramane cadru procesual initial. Daca
cunosc transmisiunea cu titlu particular se introduce si ala cu titlul particular si iese celalalt daca nu
ii contesta dreptul. Daca se contesta dreptul dobanditorului cu titlul particular ramane toata lumea in
proces si instanta va stabili la final cine este titularul dreptului.

Daca nu este introdus in proces si sunt la situatia de la alineatul 1, alineatul 3 spune: hotararea
poate fi executata impotriva lui ca este opozabila daca nu invoca un drept dobandit cu buna
credinta. Cand ii drept dobandit cu buna credinta sau posesia de buna credinta la bunurile mobile,
iar la imobile am publicitatea materiala a cartii funciare. Cu alte cuvinte termenul in care poate fi
executata actiunea rectificare impotriva tertului dobanditor cu titlu oneros de buna credinta.

Care este sanctiunea pentru lipsa calitatii procesuale?

Tot articolul 4 ne spune: respingerea actiunii pentru lipsa calitatii procesuale, fie active, fie pasive.
Deci nu neaparat active, adica eu nu sunt titularul dreptului nici paratul nu este cel tinut de obligatia
corelativa, da? Eu am imprumutat o suma de bani dar nu lui ionescu, cu care ma judec, ci lui
popescu, da? Eu sunt titularul dreptului de proprietate, dar nu paratul este cel care se afla in posesia
imobilului ci altcineva.Asta inseamna lipsa de calitate procesuala pasiva. Repet: diferenta dintre
respingerea pe fond si respingerea calitatii care este? Dreptul nu exista deloc rezulta actiunea se
respinge pe fond, dreptul exista dar nu eu, reclamatul, sunt titularul lui, se respinge pe lipsa calitatii
procesuale active.

Ramane sa discutam sapt viitoare clasificarea actiunilor pt ca acest lucru ne-a mai ramas si
incepem sa vorbim despre competenta generala si materiala.

Temele pentru azi daca vreti pe scurt sa va uitati in legea 303.

Un raspuns macar cu folosirea limbii materne in justitie la ce concluzie ati ajuns?

Poate fi folosita sau nu? Se supune in conditiile legii. Care este legea care spune in ce conditii
poate fi limba materna in justitie? Este legea de organizare judiciara, legea 304/2004, deci nu este
numai codul de procedura care vorbeste de folosirea traducatorului sau interpretului daca nu cunosc
limba, ci este legea de organizare judiciara care permite celui care este cetatean roman si are o alta
limba materna decat cea romana sa se adreseze instantei in limba sa, art 14, da?

Procedura judiciara se desfasoara in limba romana, dar cetatenii apartinand minoritatilor nationale
au dreptul sa se exprime in limba materna si in acest caz instanta de judecata trebuie sa le asigure in
mod gratuit folosirea unui interpret sau traducator autorizat. Deci teoretic pot sa fac acest lucru
chiar daca cunosc limba procesului.

Acuma sigur ca in practica nu se apeleaza la aceasta posibilitate decat atunci cand partea nu
vorbeste destul de bine limba romana si exista riscul ca ceea ce spune ea sa fie gresit interpretat de
judecator. Iar daca totusi judecatorul spune: bun, nu te las sa te exprimi in limba ta materna, desi
textul acesta iti permite, pentru ca am descoperit pe parcursul procesului ca tu sti foarte bine limba

61
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

romana si este numai un moft, ramane sa discutam la nulitatea actului de procedura daca este o
nulitate, ce fel de nulitate este. Trebuie sa dovedesc sau nu vreo vatamare. Deci este o nulitate
neconditionata sau este conditionata de existenta unei vatamari care trebuie dovedita de parte.
Pentru ca daca zic ca este conditionata de existenta unei vatamari, care ar fi fost vatamarea cand eu
cunosc limba romana? Daca ii neconditionata atunci opereaza fara sa fiu...deci la nulitati mai
reluam aceasta discutie, dar repet legea permite si daca teoretic cunosc foarte bine legea oficiala.

Uneori interesul este indisolubil legat de calitate:ex:constatarea nulitatii absolute poate fi ceruta
de orice persoana interesata,care daca ne gandim la un contract poate fi o parte insa si un tert
prejudiciat.Daca va justifica un interes va avea si calitate.Daca nu este parte in contract se
verifica.Are un interes?Atunci interesul ii va conferi si calitatea de a cere nulitatea contractului
chiar daca nu e parte a contractului.Aici sunt atat de legate incat daca nu subzista interesul, nu va
exista nici calitatea.

Daca dreptul nu este actual, nici interesul nu va fi.Cererea se va respinge ca prematura, in

niciun caz ca nefondata =>Nu intra in autoritate de lucru judecat.
Codul ne spune, afirmarea unei pretentii. Codul nu mentioneaza un drept subiectiv. Pentru
aparare e la fel.art 32(2),acolo nu invoc o pretentie.Dar cand ma apar invoc incalcarea unei
norme legale fie de drept substantial sau procedural.Asta afirm, pe cale de exceptie.
ex: reclamantul cere ca paratul sa fie obligat la plata pretului(antecontract cu clauze
anticipatorii).Aceasta este pretentia paratului.-32(1)-c.
Daca paratul spune:invoc nulitatea antecontractului si cer respingerea actiunii.Invoca
incalcarea unei norme imperative(forma nu este indeplinita,nulitate relativa-vicierea
consimtamantului.).Si cand se invoca o aparare trebuie indeplinite conditiile art 32!

Acestea sunt conditii generale dar exista si conditii speciale.Ele exista la toate actiunile in
justitie.

Coparticiparea procesuala

In anumite situatii sunt obligat sa ma judec cu anumite persoane.

ex:anularea contractului ceruta de tert.Obligatoriu trebuie sa ma judec cu toti
cocontractantii.La partaj, trebuie sa ma judec cu toti copartajantii.
Sunt situatii in care legea imi spune cu cine sa ma judec.

Partile procesului sunt si tertii, intervenientii,dar in afara celor care cer ceva participa,
martorii, expertul .instanta,

=>litisconsortiul procesual-art 59 NCPC

62
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Pot avea:
*mai multi reclamanti:coparticipare activa.
*mai multi parati:coparticipare pasiva
*mai multi reclamanti/parati:coparticipare mixta.

Insa pt ca sa subziste coparticiparea nu e suficient doar sa am mai multe parti.Trebuie indeplinite

conditiile de la art 59:
=>drept sau obligatie comuna:ex: Am 2 vanzatori care sunt proprietari in devalmasie si
instraineaza imobilul, obligatia de predare este una comuna.
=>drept /obligatie cu aceeasi cauza: fapta ilicita delictuala si chem in judecata si comitentul
si prepusul.
=>intre ele exista o stransa legatura:Aici nu se cere neaparat sa am o cauza comuna sau
obligatie comuna ci pot invoca 2 drepturi diferite dar intre ele sa existe o stransa legatura.
ex: chem in judecata si pe debitor si pe fideiusor.Fideiusorul poate spune ca lui i-ar fi
viciat consimtamantul.Nu am aceeasi cauza.

Coparticipare subiectiva=> mai multe parti.

Coparticipare obiectiva:=>pluralitate de cereri.
ex:un reclamant il cheama in jud pe parat dar formuleaza impotriva lui mai multe
cereri principale.cer ca sa se constate nulitatea unui contract si sa fim repusi in situatia
anterioara.Dar daca nu se va dovedi motivul de nulitate,cer ca paratul sa fie obligat la executarea
prestatie.Avem 2 capete de cerere principale.Pe fiecare le-am putea cere in mod diferit.
g) art 100 -exceptie!!->Nu exista intre ele nicio legatura!
ex:debitor in datorii, cu 10 creditori.Tori il cheama in judecata in acelasi proces.Am o
coparticipare subiectiva?NU! conditiile de la art 59 nu sunt indeplinite.

*art 139-Conexitatea:intre 2 cauze exista o stransa legatura.

ex-intr-un proces se judeca reclamant-parat, (vanzator-cumparator) si se cere plata pretului si
intr-o alta cauza se judeca un tert,care cere constatarea nulitatii contractului pe ca a incheiat o
promisiune de vanz-cump cu promitentul- vanzator.Avem legatura de conexitate aici.In al doilea
proces am un tert care justifica un interes.

Regula coparticiparii=>este facultativa.Dar in anumite situatii,sunt obligat sa ma judec cu

anumite persoane:ex: cer anularea autorizatie de construire, nu ma judec numai cu emitentul ei ci
si cu titularul ei.(instanta pune in vedere reclamantului)=>coparticipare legala
Daca nu chem in judecata pe toti. art 78, 79 si 22 al 3.Da nu, actiunea se va respinge pt
neconstituirea cadrului procesual.
Aici avem o situatie de exceptie prevazuta la art 79(3).Intervenientul va putea cere practic,
reluarea procesului fata de el.
Nu pot vorbi de coparticipare procesuala obligatorie decat in cazul paratului!

Efectele coparticiparii

Regula:Independenta procesuala:fiecare isi formuleaza singur, apararile,

63
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Exceptie: art 60 (2)=>ex:am mai multi reclamanti,coproprietari care revendica un bun.Taxa

judiciara va fi platita impreuna, dar in rest sunt independenti procesual.Daca toti au acelasi
reprezentant,atunci paratul va depune intampinarea intr-un singur exemplar care se va comunica
reprezentantului comun.Daca sunt f multi reclamanti instanta ii poate obliga sa isi aleaga un
reprezentant daca nu sunt de acord le poate numi un curator.

Ce se intampla daca numai 1 parte invoca o anumita aparare,ea poate sa profite si celorlalti.
ex: am un contract de imprumut,mai multi debitor(solidaritate pasiva).Un debitor invoca, un
motiv de nulitate absoluta.Ea poate profita tuturor.Va duce la desfiintarea contractului.Dar daca
invoca un motiv de nulitate relativa care priveste doar persoana lui, acesta nu poate profita si
celorlalti.Daca se suspenda procesul(ex: lipsa partilor, motiv imputabil ,din acel moment incepe
perimarea.Daca nimeni nu cere repunerea pe rol in 6 luni, atunci se inchide dosarul.)
Oricare dintre parati sau reclamanti va cere repunerea pe rol, aceasta va profita tuturor.Se va
repune pe rol cauza fata de toti.Actele favorabile profita tuturor coparticipantilor.

Ce se intampla insa cu actele defavorabile?

Se pierde procesul in prima instanta si se exercita o cale de atac numai de o parte.Daca spre
exemplu se admite apelul, va profita tuturor, dar daca va pierde(un act nefavorabil) acesta
ramane pe independenta procesuala.Se respinge spre ex pt ca invoca un motiv de nulitate relativa
raportat la persoana lui(in exemplul dat)
Daca se respinge apelul, obligat la plata cheltuielilor de judecata va fi numai cel care a
exercitat calea de atac.Actele defavorabile raman in sarcina celui care le-a infaptuit.
(exemplul cu solidaritatea)
Ce se intampla daca unul singur dintre codebitorii solidari il cheama in judecata pe creditor si
cere constatarea nulitatii contractului care le-ar profita tututor?Ulterior daca creditorul i-ar chema
in judecata debitorii s-ar pute prevala de hotarare?Da! (autoritatea de lucru judecat/putere de
lucru judecat)Daca tu ai pierdut un proces aceea imprejurare poate fi invocata impotriva ta in alt
proces.Insa, nu se pune problema coparticiparii procesuale pt ca ceilalti codebitori,nu au fost
parti in acel proces.

=>art 60 (3): Chiar daca unul singur a facut cerere de repunere pe rol vor fi citati toti sau doar
unul exercita calea de atac si ceilalti vor fi citati.Fata de ei nu va ramanea definitiva hotararea ci
in functie de ce se va intampla se va aplica art 60. Pe Vcc, nu se spunea: termen in cunostinta
Si erau opinii care spuneau ca ar trebui citati tot timpul si ca nu li se aplica termenul in
cunostiinta.

Clasificarea actiunii civile.

*in functie de ceea ce se pretinde de la parat prin cererea de chemare in judecata:

->actiuni in realizare
->actiuni in constatare
->actiuni in constituire de drepturi

64
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

ex:cer de la parat sa imi plateasca o suma de bani;cu titlu de imprumut, cu titlu de pret, chirie
restanta.Atunci vorbesc despre o actiune in realizare.Eu invoc un drept subiectiv,fata de cealalta
parte si cer instantei sa il oblige la ceva.Hotararea pronuntata in realizarea dreptului este
susceptibila de a fi pusa in executare.silita.

=>actiunea in constatarea dreptului :Spre deosebire de actiunea in realizare, nu presupune

afirmarea unei pretentii prin care cer obligarea paratului la ceva, ci doar cer sa se constate dreptul
meu in contradictoriu cu paratului/sau inexistenta dreptului paratului in contradictoriu cu mine.
Ele pot fi pozitive/negative.
ex;cer sa se constate dreptul meu de proprietate in contradictoriu cu paratul,nu cer
revendicarea pt ca sunt in posesie.Cer doar sa se constate in contradictoriu cu mine ca dreptul de
proprietate imi apartine mie si nu lui.NU cer sa fie obligat la nimic.Hotararea nu este susceptibila
de a fi pusa in executare pt ca nu il pot obliga la nimic.

*Actiune in constatare negativa

ex: cer sa se constate ca paratul nu are un drept.Pe VCC servituti legale/conventionale.Pe

NCC vorbim despre limite legale/conventionale ale dreptului de proprietate;constatati ca paratul
nu mai are o servitute a locului infundat pe VCC/sau pe NCC o limita a dreptului de proprietate,
pt ca intre timp fondul dominant a dobandit acces la drumul public=>Actiune in constatare
negativa

Nu este o actiune confesorie, pentru ca daca el imi cere sa ii respect dreptul derivat din
limitarea dreptului de proprietate.Aceea e o actiune confesorie.Eu daca ii blochez drumul el va
veni cu oa actiune in realizare(actiunea confesorie e o actiune in realizare).
Dar daca eu spun:Constatati instanta ca nu mai sunt indeplinite conditiile pt servitutiile
legale/limitari ale dreptului de proprietate.Aceasta este o actiune in constatare negativa.Eu
urmaresc sa nu il mai las sa treaca peste terenul meu.
Constatarea negativa:Constatati ca nu are un drept:

Actiunea confesorie: Proprietar al fondului dominant, proprietarul fondului aservit pe care

e constituita servitutea.Daca nu am iesire, eu prop fondului dominant am actiune confesorie.
Daca intre timp eu,prop fondului dominant dobandesc acces la drumul public, nu mai sunt
indeplinite conditiile servitutii legale/limitari ale dr.prop. si atunci proprietarul fondului aservit
va avea o actiune in constatare negativa.

Actiunea confesorie este a proprietarului fondului dominant(care nu are acces la drumul

public)=actiune in realizare.
Actiunea in constatare negativa este a proprietarului fondului aservit.(a terenului pe care se
construieste servitutea).

Nu o sa pot niciodata sa cer instantei sa constate spre ex: ca paratii au construit un gard.Daca
imi optureaza trecere,pot sa exercit o actiune confesorie de servitute , dar nu pot sa exercit o
actiune in constatare a unei stari de fapt.
Deci nu pot sa cer constatarea existentei/inexistentei unei stari de fapt ci numai
existentei/inexistei unui drept!

65
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Actiuni in constatare

a)declaratorii : Cele prin care pur si simplu se constata un drept preexistent.Actiunea in

comparare de titluri.Inainte de NCC era partajul.Acum, partajul are efect constitutiv de drepturi
-art 680.

b)interogatorii:Il intreb ce vrea sa faca.Am un mostenitor care are drept inaintea mea la
mostenire.Il chem in instanta intrebandu-l ce vrea sa faca.Va accepta sau nu mostenirea?Ca sa nu
astept sa treaca termenul de acceptare(eu sunt mostenitor intr-o clasa inferioara, sau mostenitor
legatar.)IL intreb cum ar dori sa actioneze in viitor.

c)provocatorii.Contesti sau/nu legatul?.Daca exista semne ca mi-ar putea contesta dreptul il

chem intrebandu-l daca vrea sa imi conteste sau nu dreptul.

g) Importanta distinctiei intre actiunile in constatare/realizare:art 32 NCPC, avem doar

conditiile generale de exercitare a actiunilor.La art 35, conditie speciala, atunci cand vorbim
despre actiunile in constatare.
ex: Daca vine paratul si spune;reclamantul ar putea sa ceara pe alta cale realizarea dreptului,
de fapt invoca inadmisibilitatea actiunii in constatare, care va duce la respingerea actiunii ca
inadmisibila=>consitie speciala.Sa nu ai la dispozitie o actiune in realizare.
ex:Proprietarul unui teren,dar paratul este in posesia lui.Eu cer pur si simplu sa se constate
dreptul meu de proprietate in contradictie cu paratul.Va fii admisibila actiunea in constatare?NU!
Pentru ca am la dispozitie o alta actiune in revendicare->in realizare.
ex: Am imprumutat paratului o suma de bani si cer sa se constate ca mi-o datoreaza.Este
admisibila?NU! Am o actiune in realizarea creantei.

Nu pot sa exercit o actiune in constatare daca actiunea in realizare,s-a prescris.Daca as avea

sau as fi putut sa am o actiune in realizare pe care am lasat-o sa se prescrie, nu mai pot exercita o
actiune in realizare.
Sunt situatii unde nu e foarte clar.
ex: cer sa se constate nulitatea.Aici nu avem o actiune in constare, indiferent daca cer sa nu
repunerea in situatia anterioara.Pentru ca cer desfiintarea contractului.=>actiune in realizare.Desi
aici, daca nu cer repunerea in situatia anterioara, nu voi avea ceva care sa execut silit!
ex;creditorul unuia dintre soti cere sa se constate cota de contributie la dobandire unui bun
comun pt a putea vinde doar aceea parte; sau dupa divort sotii cer sa se constate cota de
contributie(sunt proprietari devalmasi).Este o simpla actiune in constatare? Acolo cer sa se
stabileasca cota de contributie.Aici nu pot fi obligat sa ies din partaj.Poate am doar interesul sa
mi constate cota.=>Aici am putea vorbi despre o actiune in constatare.
ex: Actiunile mostenitorilor prin care cer sa se constate cotele obtinute de fiecare in urma
mostenirii.Nu pot sa ii oblig sa si iasa din indiviziune.Vor doar sa se stabileasca ce cota are
fiecare.Sau poate in favoarea unuia,defunctul a lasat un testament si vor sa vada care e cotitatea
disponibila, rezerva si in functie de aceasta sa vada,raportul, reductiunea si sa se stabileasca cota

66
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

fiecaruia pt ca in viitor sa dispuna de ea. Nu poate fi obligat sa faca si partajul.Nu ar fi o

inadmisibilitate a actiunii in constatare.

*Actiuni in constituirea dreptului.

In primele doua, deja am dreptul.Hotararea judecatoreasca,nu imi confera un drept, eu doar il

protejez prin justitie. La actiunile in constituire eu dobandesc dreptul ca urmare a actiunii in
justitie.
ex: cer pronuntarea unui hotarari care sa tina loc de contract autentic notarial de vanzare-
cumparare.Eu devin proprietar,ca urmare a hotararii ce tine loc de contract.Prin hotararea
judecatoreasca obtin dreptul.

Actiunile de stare civila->devin copilul paratului.Se admite actiunea in constatarea

paternitatii.Actiunea in tagada paternitatii.->Nu mai sunt copilul sotului mamei.
Actiunile de divort.Schimba drepturile nepatrimoniale, din raporturi de familie.

Competenta este aceeasi la actiunea in realizare ca si la actiunea in constatare.Txa de timbru este

aceeasi, calea de atac este aceeasi pt ca se raporteaza la valoare.
Daca am o creanta care nu e scadenta introduc o actiune preventiva dar care ramane una in
realizare, numai ca hotararea judecatoreasca nu va putea fi pusa in executare decat cand ea
devine scadenta.
ex: evacuarea din imobilul inchiriat.Am un drept de creanta, in sensul sa mi se
restituie imobilul la expirarea contractului si chiriasul are obligatia corelativa de predare.Daca il
chem in judecata eu nu cer sa mi se constate dreptul meu la predarea bunului ci cer sa mi se
predea bunul.Dar nu voi putea sa pun in executare decat atunci cand obligatia devine
scadenta.Ramane o actiune in realizare!Dar amana punerea in executare.
=>art 204 al (2) pct 4 CPC.II se invoca exceptia inadmisibilitatii.La primul termen de judecata
el poate transforma actiunea in constatare in una in realizare.

La uzucapinea exista o procedura speciala, necontencioasa care daca se face opozitie se poate
transforma intr-una contencioasa.Este o constatare( ca a devenit proprietar prin uzucapiune) intr-
o procedura gratioasa.

=>In functie de natura dreptului.

drepturi subiective:-patrimoniale-reale=>opozabile erga omnes;-mobiliare

=>imobiliare,drepturile reale, limitativ prevazute de
lege.protejarea dr de proprietate: actiunea in revendicare.
=>petitorii/posesorii
pt dezmembramintele dr de proprietate:actiuniile confesorii
neg dezmembramintele:actiunea in constatare negativa
=>de creante(personale)-nelimitate
=>nepatrimoniale: dr la nume,(art 254 C.civ;),drepturile de proprietate intelectuale(pot fi si
patrimoniale si nepatrimoniale),actiunile de stare civila(divort, stabilirea filiatiei, punerea sub
interdictie, )

67
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Actiunile mixte: dupa parerea prof:nu exista.Apar in acelasi timp un drept real si unul de
creanta.In realitatea, ori apar dreptul real ori pe cel de creanta.

=>in functie de calea procedurala aleasa de parte:

*art 30:-principale:
-accesorii
-aditionale
-incidentale

Cererea principala>cererea de chemare in judecata.Cele incidentale> care intervin pe

parcursul unui proces=cererea reconventionala=;=interventia unui tert=.Ele sunt fomulate fie
de parat,fie de terti care intervin sau sunt introdusi fortat.
Fiecare dintre aceste cereri poate sa aiba capete principale sau accesorii.Cele accesorii =>art
30(4)A nu se confunda capetele de cerere principala/accesorii cu cererea principala /subsidiara!
ex 1 ;cer constatarea nulitatii unui contract si repunerea in situatia anterioara, dar daca cumva
nu imi veti da castig de cauza pe acest capat de cerere,voi cere executarea silita.In acest caz, nu
am cerere principala/accesorie ,fiecare e un capat principal.
ex 2:Daca spun; cer sa constatati nulitatea contractului,si daca o contestati sa ma repuneti in
situatia anterioara.Aici, repunerea in situatia anterioara este cerere accesorie.
ex 3 :Rezolutionarea contractului,-repunerea in situatia anterioara,cheltuieli de judecata
=>capete accesorii.
Ceea ce cer in principal si subsidiar pot fi ambele cereri principale!Si la cel subsidiar ai putea
spune ca depinde una de alta dar fiecare sunt capete de cerere care pot fi cerute separat!
Cereri aditionale:fie adaug capete de cereri la termenele ulterioare,fie schimb ceea ce am
cerut prin cererea principala.->art 204
Insa trebuie aratat de unde vine schimbarea(pt ca se va modifica competenta)

Cererea principala: determina competenta.Cererea incidentala nu atrage modificarea

competentei chiar daca competenta ar fi alta instanta.

Procedura aplicabila:Daca sunt intr-o procedura speciala pe actiunea principala, atunci voi fi pe
o procedura speciala si pe cererile incidentale.ex: ordonanta de plata;creantele marunte.Caile de
atac=>cererile accesorii au aceeasi cale de atac pe care ar putea sa o aiba cererea principala.
Clasificarea cerere principala/accesorie este importanta pt:

*determinarea instantei competente

*determinarea procedurii aplicabile
*caile de atac(aici pot sa difere)

Competenta

=>aptitudinea instantelor de a judeca o anumita cauza,generala(prin ce se delimiteaza

competenta de alte organe cu sau fara activitate jurisdictionala.)
*competenta generala: delimiteaza competenta altor organe de a judeca cu /sau fara
activitate jurisdictionala.

68
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

ex: se ataca hotararea comisiei judetene pe legea fondului funciar.

Dar daca ma indrept la instanta cerand sa imi elibereze o autorizatie de constructie?Dar nu atac
refuzul nejustificat.Este de competenta instantei?Primarul aici nu are atributii jurisdictionale dar
tot de necompetenta generala vorbesc si aici.Se respinge ca necompetenta generala.Hotararea se
ataca numai cu recurs.
Pot delimita competenta pe verticala:competenta materiala.Care poate fi procesuala sau
functionala (se refera la caile de atac).Poate fi si teritoriala.de drept comun-sediul/domiciliul
paratului, alternativa(pot alege intre mai multe instanta) exclusiva.=>ex revendicare
imobiliara,instanta competenta, cea de la sediul paratului.
Alegerea intre mai multe instante nu inseamna neaparat competenta relativa.ex: daca imobilul
se afla in circumscriptia mai multor instante atunci reclamantul poate alege sa se adreseze
oricaror din acele instante.Alternativa nu poate fi doar cea relativa ci si cea absoluta.

Competenta nu este o simpla aptitudine a instantelor ci ele au obligatia de a judeca.

Prin competenta generala delimitam competenta instantelor judecatoreste de a altor organe cu
sau fara activitate jurisdictionala.
Distinctia este importanta pt ca atunci cand vorbim despre necompetenta instantei se va
declina competenta in favoarea altei instantei iar atunci cand vorbim despre competenta unui
organ jurisdictional, se va respinge respinge actiunea introdusa la instanta pe exceptia de
necompetenta.
Competenta jurisdictionala delimiteaza competenta organelor pe verticala, si aici vorbim
despre competenta materiala iar, pe orizontala competenta teritoriala.
La cea materiala de 2 feluri: -a)functionala:Ce atributii are instanta?Judeca in apel,recurs
b)procesuala: la natura litigiului/valoarea litigiului: ex: actiunea de partaj actiunea de
granituirea
Competenta teritoriala:de drept comun, aceea de la domiciliul sau sediul paratului, o aplicatie a
prezumtiei de nevinovatie in materie civila.Reclamantul tb sa se deplaseze acolo unde sta paratul
atat timp cat nu i s-a demonstrat vinovatia.

Competenta alternativa:Cand reclamantul poate sa aleaga intre mai multe instante.Exista in

materia competentei relative(exista norme care ocrotesc un interes al partii).Exceptia de
necompetenta teritoriala poate fi invocata numai de parat.Exista si norme de competenta
teritoriala exclusiva,de la care partile nu pot deroga incalcarea poate fi invocata din oficiu.Insa si
in cazul acestora, exista situatii in care reclamantul poate sa aleaga intre mai multe instante
competente.
ex: actiuni in revendicare imobilara, unde instanta competenta este cea de la locul situarii
imobilului.Daca imobilul este situat in circumscriptia mai multor instante, cea de la domiciliul
paratului,iar daca domiciliul paratului se afla in afara razei acestor instante, reclamantul poate sa
aleaga intre oricare.Daca nu va alege intre aceste instante, atunci exceptia de necompetenta se
poate invoca din oficiu!

69
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Competenta generala

*in materia controlului de constitutionalitate: Cine este competent sa se pronunte ?

C.C este singura competenta sa se pronunte asupra constitutionalitatii unei legi, chiar daca
legea nu mai este in vigoare, atat timp cat ea afecteaza un litigiu pendent.
Ce se intampla cu constitutionalitatea acelor legi care au fost adoptate sub constitutiile
anterioare?l 213/1998-legea proprietatii publice.Are un art 6 care permite revendicarea
imobilelor preluate de stat abuziv, pe calea dr comun, -se vorbeste depre preluarea fara titlu
inseamna inclusiv in baza unei legi care incalca constitutia in vigoare la acel moment-
exemplu;decretul 92/1950,incalca aceea constitutie care era in vigoare la momentul respectiv sub
aspectul protectiei dreptului de proprietate.Cine are controlul de constitutionalitate al decretului
92/1950 raportat la constitutia din acel moment?Instantele judecatoresti investite cu un litigiu de
revendicare.
In principiu solutionarea constitutionalitatii unei legi sau ordonante este atributul C.C dar
numai in ceea ce priveste legi/ordonante adoptate sub imperiul actualei constitutii, chiar daca
acele legi sub abrogate.

h) in materia electorala: oricare lege electorala, imparte atributiile intre birourile electorale si
instanta de judecata.
ex: biroul electoral, inregistreaza o candidatura.Daca se respinge nejustificat inregistrarea /se
admite nejustificat, plangerea impotriva acelui act, e de competenta instantelor.Daca cineva e
omis pe listele de alegator, se poate face plangere la instanta.

h) in materia conteciosului administrativ.=>exceptia de nelegalitate.Pe VCPC era de competenta

altei instante.daca se ridica intr-un litigiu administrativ.Problema de competenta jurisdictionala,
materiala.Acum insa, exceptia de nelegalitate este de competenta instantei investita cu
judecarea cauzei.
Instanta poate cenzura actul administrativ (ex: procesul de contraventie)schimband
sanctiunea.Legatd e autorizatia de constructie.Daca ar veni cineva la instanta sa ii elibereze
autorizatie de construire, instanta nu ar fi competenta, dar daca se ataca refuzul nejustificat al
primarului atunci aceasta este competenta.

*in materia litigiilor de munca: organe care actioneaza ca instante disciplinare.In materia
raspunderii disciplinare a magistratiilor actioneaza ca instante disciplinare cele doua sectii ale
CSM.Se aplica procedura civila,este contradictorie, intre cel care exercita plangerea si impotriva
celui care se exercita.Poate fi asistat de un aparator(un judecator).Hotararea CSM se ataca cu
contestatie la ICCJ. C.C este instanta disciplinara pt jud C.C.Pt notari, avocati exista diferite
comisii/consilii a caror hotarare poate fi atacata la instanta.

*in materia exercitatii drepturilor parintesti.In materie de divort cand se pune problema
exercitatii drepturilor parintesti, autoritatea tutelara intocmeste raportul de investigare, dar
hotararea ramane a instantei.
Autorizarea actelor intocmite de minor: sunt de competenta instantei de tutela(nu am instante
specializate, pot avea complete specializate).

70
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

*in materia actelor de stare civila. Inregistrarea actelor de stare civila se face de catre Registrul
de Stare civila.Dar daca nu s-a cerut timp de 1 an, se face numai de catre judecatorie.Anularea
inregistrarilor, modificarea, completarea, rectificarea este tot de competenta instatelor.

* cu privire la nume: Se poate pe cale administrativa.Insa impotriva refuzului nejustificat pot

avea o actiune in contencios administrativ.In caz de adoptie, divort, tagada paternitatii instanta se
pronunta asupra numelui.(atunci cand vorbim despre un capat de cerere accesoriu.)
* In materie succesorala.La instanta numai atunci cand exista neintelegeri intre parti, altfel se
merge la notar.Exista insa unele cauze exclusiv de competenta instantei: repunerea in termenul
de acceptare, revocarea pe calea actiunii pauliene a renuntarii frauduloase a mostenirii,anularea
cerificatului de mostenitor.

*in materia protectiei copilului.Problema instantei de tutela.Mai sunt unele atributii care
reglementeaza competenta altor instantei -legea 272/2004.

Competenta materiala a judecatoriilor.=>art 94

pct 1: competenta materiala procesuala: -solutioneaza in prima instanta .

=>raportat la obiect/valoare./natura a litigiului.
pct 2, 3 competenta materiala functionala.

pct 1: Ce cauze poate sa judece in prima instanta? Cum se imparte competenta intre judecatorie
si tribunal?
Sunt enumerate cateva cauze prevazute de lege.In VCPC, judecatoria era competenta sa judece
orice litigiu care prin lege, nu era dat in competenta altei instante.Pe NCPC, tribunalul are acum
aceasta competenta potrivit art 95.Asadar judecatoria ramane sa judece atunci cand legea
prevede.Care lege?Fie art 94 pct 1 Din CPC,fie legi speciale.

a)cererile date de Codul civil in competenta instantei de tutela si de familie, in afara de cazurile
in care prin lege se prevede in mod expres altfel.(pt ca in acele cazuri va fi competent tribunalul)

Judecatoria este instanta cu plenitudine de competenta in materie de minori si familie, in

cazurile expres prevazute de lege, competent fiind tribunalul.

->potrivit C.Civ ;art 107;instanta de tutela.ocrotirea persoanei fizice(inclusiv punerea sub

interdictie).Situatiile in care C.civ da anumite cazuri in solutionarea intantei de tutela si art
94,C.PC ne spune exact competenta.
->art 265 C.C -cele din prezenta carte:ruperea, logodnei, etc toate de la art 268 si mai departe.

Tribunalul este instanta de tutela atunci cand printr-o lege speciala se prevede altceva. Legea
272/2004, o serie de atributii ,plasamentul, adoptia, de competenta tribunalului.

*art 122 CPC: Am fi tentati sa credem ca toate normele de competenta sunt reglementate de
CPC.Dar LPA, lasa in competenta anumitor instante judecarea anumitor cauze, nu abroga

71
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

legiile speciale.In doctrina s-a explicat textul: Ar fi bine daca pe viitor legiuitorul ar cuprinde
in CPC normele care modifica competenta. Dar nu inseamna ca prin intrarea in vig a NCPC
sunt abrogate normele de competenta speciale, in afara de cele care au fost abrogate expres.

ex: art 909-913.=>art 912 CPC.Care este aici instanta competenta?Fiind vorba despre ocrotirea
persoanei fizice este vorba despre instanta de tutela.Logic ar fi ca instanta de executare sa fie
judecatoria.Daca nu am text special , atunci judecatoria va fi intotdeauna competenta !

Daca se cere anularea unui act incheiat de minor cu incalcarea normelor privind capacitatea de
exercitiu referitoare la asistare,reprezentare?
Actiunea in nulitatea relativa se incadreaza la cererile date in competenta instantei de tutela
sau este un litigiu patrimonial si va fi evaluat dupa valoare( art 94 pct 1 lit j)
Aici se va aprecia dupa valoare.Se apara patrimoniul minorului.
Daca era vorba despre un alt motiv de nulitate care nu il viza pe minor, spun ca este de
competenta instantei de tutela doar pt ca este implicat un minor?NU!Actiunea in anularea unui
act juridic la care a participat un minor este un act evaluabil in bani, si competenta se va imparti
intre judecatorie /tribunal in functie de valoare litigiului.

b) cererile referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila potrivit legii.

c) cererile avand ca obiect administrarea cladirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spatii
aflate in proprietatea exclusiva a unor persoane diferite, precum si cele privind raporturile
juridice stabilite de asociatiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, dupa
caz.

->toate actiunile vizand raporturi dintre proprietari si chiriasi si asociatia de proprietari ,

inclusiv plata unor restante la cheltuielile comune.Nu si incadreaza la valoarea litigiilor, chiar
daca ar depasi 200.000 lei,va fi tot de competenta judecatoriei pt ca este legata de administrarea
unui imobil cu mai multe apartamente.
ex: unul dintre chiriasi impiedica exercitarea folosintei de catre ceilalti.Asociatia de
proprietari, poate cere rezilierea contractului de locatiunea, daca nu se platesc cheltuielile.
Litigiile cu furnizorii: apa,gaz, energie electrica,
Textul se aplica intre litigiile dintre: => asociatie si locatari,
=> asociatie si orice alte institutii legate de administarea
cladirii( furnizorii)
=>dintre locatari
Dar nu se aplica intre litigiile de munca dintre asociatie si cei pe care ii angajeaza.Acela ramane
un litigiu de munca care in prima instanta este de competenta tribunalului.

d)cererile de evacuare : Se deosebeste de actiunea in revendicare(la care se tine seama de

valoare pt competenta) prin:
1)exista o procedura speciala in CPC.-titlul XI-
2)revendicare am atunci cand reclamantul se prevaleaza de titlul sau de proprietate, iar
paratul este un simplu posesor.De evacuare vorbesc atunci cand avem o obligatie de predare a
imobilului in baza unui raport contractual.

72
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

=>art 101 al 3;atunci cand vb de predarea bunului inchiriat .daca vb de evacuarea chiriasului
sau daca vb de cazul in care chiriasul cere proprietarului sa predea bunul.In ambele situatii avem
litigii patrimoniale pe art 101 (3).
Se considera o actiune patrimoniala si in functie de valoarea chiriei pe un an se stabileste
competenta intre judecatorie si tribunal.
Cand vb despre o simpla predare a bunului, in baza unui raport contractual nu ne mai
incadram pe art 94 pct 1, d ci va fii o actiune patrimoniala pe art 101.
La actiunea in revendicare care nu este o simpla evacuare, competenta se va determina dupa
valoarea bunului.
Pe art 94 pct 1 (d) se va aplica mai mult la procedura speciala de evacuare.

e) cererile referitoare la zidurile si santurile comune, distanta constructiilor si

plantatiilor, dreptul de trecere, precum si la orice servituti sau alte limitari ale dreptului de
proprietate prevazute de lege, stabilite de parti ori instituite pe cale judecatoreasca;

NCC->limitari ale dreptului de proprietate.Pe VCC era servituti legale.ex: servitutea locului
infundat, apelor.Servitutiile ar fi doar cele conventionale.ex: nu am un loc infundat, insa permit
vecinului sa treaca cu masina prin curtea mea.Actiunile pt apararea servitutiilor sunt actiuni
confesorii.=>drepturi reale, evaluabile in bani.Insa, in acesta situatii nu mai privim la valoare ci
judeca judecatoria indiferent de valoare
Limitarile conventionale :clauzele de inalienabilitate.de 2 feluri:
=>subintelese:in favoarea celui care vrea sa dobandeasca un drept.
=>exprese: cel care transmite un drept.
ex: la antecontract, clauza de inalienabilitate subinteleasa se constituie in favoarea
promitentului cumparator.Este obligatia promitentului vanzator sa nu instraineze. =>incalcarea
clauzei=>nulitate.

ex: clauza de inalienabilitate expresa: transmit dreptul de proprietate fiului meu dar institui o
clauza pe 5 ani.E in favoarea instrainatorului.=>incalcarea clauzei=>rezolutiune.
Aici, avem limitari conventionale al dr de proprietate, si sunt date toate in competenta
judecatoriei indiferent de valoare!
Limite judiciare:care decurg din raporturile de vecinatate art 630 C.civ.

Deci toate actiunile de genul;limitari legale, conventionale, judiciare,si actiuni confesorii

intemeiate pe dr de servitute care se nasc din conventii sunt de competenta judecatoriei indiferent
de valoarea obiectului litigiului.

f)cererile privitoare la stramutarea de hotare si cererile in granituire.

Actiunea in granituire: se apara un drept reala, vorbim despre limitele proprietatii.Ar fi o

actiune reala, imobiliara, patrimoniala.Raportat la ce evaluam in bani?Jurisprudential era o
actiune neevaluabila in bani pt ca nu avea criteriu la care sa o raportam.Pe NCPC, e data in
competenta judecatoriei.
Actiunea prin care reclamantul, proprietarul unui teren il cheama in judecata pe parat care este
prop terenului vecin, si cere instantei sa stabileasca limita terenului vecin pt ca teoretic, nu stim
unde se afla granita.Insa de obicei se stie unde e granita.

73
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Actiunea de stramutare de hotare: ai mutat granita.

Dar daca se formuleaza o actiune in granituire si una in revendicare;ex: spui instantei: nu stiu
unde sunt limitele proprietatii dar eu cred ca paratul mi-a ocupat o portiune de imobil.Am un
capat de cerere de granituire si unul de revendicare.Avem unul principal si unul accesoriu.Insa
care capat de cerere depinde de care?In functie de aceasta va opera prorogarea de
competenta.Daca e granituirea-judecatorie, daca e revendicare- se imparte competenta intre
tribunal si judecatorie in functie de valoarea obiectului.
Care e capatul principal de cerere? In jurisprudenta se spune ca graniture.Parea
prof:revendicarea e capatul principal.Nu poti avea granituire atunci cand ai revendicare pt ca ar
insemna sa stii limitele.Daca mergem pe ideea ca se exclud reciproc, atunci vorbim doar de
revendicare si partajam competenta in functie de valoare.
Daca mergem pe ideea majoritara in jurisprudenta, ca cele 2 se pot promova impreuna atunci,
capatul principal e granituirea pt ca prima data stabilesc limitele si dupa aceeas vad daca raportat
la aceste limite vreuna din parti a intrat pe terenul celeilalte.Atunci judecatoria ar fi competenta.

g)cererile posesorii:se clasifica in petitorii: apara dr reala.revendicare, confesorii

-posesorii: reglementate in C.civ .Totdeauna de competenta judecatoriei.

h) cererile privind obligatiile de a face sau de a nu face neevaluabile in bani,

indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu exceptia celor date de lege in
competenta altor instante;

ex: cer unei institutii publice sa imi puna la dispozitie o informatie de interes public, refuzul ei
se ataca in contencios, am o lege speciala care da cererea in competenta altor instante.
Cererile privind drepturile nepatrimoniale: C.Civ: -lege care da in competenta tribunalului.
ex: predarea bunurilor de familie, neevaluabile in bani, sau contractul de comodat (nu se clasifica
pe art 101 C.P.C, nu am contraprestatie, e vorba despre folosinta gratuita)
=>si extracontractual: raspundere delictuala, gestiune de afaceri.Ex: mi se fura niste bunuri de
familie.

i)cererile de imparteala judiciara, indiferent de valoare;

Nu conteaza ca am o masa succesorala, ca am un imobil, tot timpul judecatoria va fi
competenta.
art 105 C.PC;cererile in materie succesorala se impart in functie de valoare intre tribunal si
judecatorie.Dar, atunci cand este vorba de un partaj succesoral ceea ce se urmareste prin celelalte
capete de cerere( petitie de ereditate, revocarea legatelor, etc in functie de succesiune) toate vor
intra in competenta judecatorie indiferent de ce se cere prin alte capete de cerere! =>aici
clasificam dupa scop, jurisprudenta ICCJ.Cand am un petit de partaj, nu conteaza ce alte
capete de cerere il preced, competenta va fi judecatoria!
Daca capatul de cerere de partaj se formuleaza in cadrul unui proces de divort, competenta va fi
judecatorie insa se schimba competenta teritoriala.Instanta de la ultimul domiciliu al sotilor daca
vreunul mai locuieste acolo, iar instanta competenta pe partaj ar fi cel de la locul situarii
imobilului care se partajeaza.-actiunea reala imobiliara;ex: ei stau in chirie si partajeaza un alt
imobil

74
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

j) orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 lei inclusiv, indiferent de
calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti;
Acolo unde ma raportez la valoare.Unde, nu vorbim de obiect, ca si mai sus.
ex: in materie de proprietate intelectuala, am texte de lege care imi dau in mod expres cererile
in competenta tribunalului.Litigii specializate, chiar daca nu am un text expres, ramane tribunalul
indiferent daca litigiul e patrimonial/nepatrimonial si la cele patrimoniala indiferent de valoare.
textul art 94 (j): acolo unde am o problema de competenta dupa valoare.Acolo unde nu se pune
aceasta problema, e competenta fie judecatoria fie tribunalul.
In primul rand ma uit la obiect! Vad daca obiectul e evaluabil sau neevaluabil in bani, si daca nu
este cumva vreunul care e dat in competenta unei instante sau alteia.Daca nu, abia atunci ajung la
valoare.la revendicare, predarea unui bun mobil, anulare, rezolutiune(daca nu vb despre limitari
ale dr de prop)

3.Caile de atac impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate

jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege;
=>in cazurile prevazute de lege:unde nu prevede expres legea ca sunt de competenta
judecatoriei, se ataca in contencios administrativ,de competenta tribunalului.

ex: in materia legii fondului funciar, plangerea impotriva comisiei judetene se ataca la
judecatorie.In materia C.F, incheierea prin care registratorul sef solutioneaza cererea de
reexaminare se ataca la judecatorie.(legea cadastrului)
Ce intelegem prin lege in acest context? Poate fi legea de procedura civila sau legi speciale.
C.P.C mai da in competenta judecatoriei: cererile de recuzare sau de abtine a judecatoriilor
instantei, indreptarea erorilor materiale privind propriile hotarari, contestatia la titlu privind
propriile hotarari,completarea prop.hotarari,carificarea dispozitivului.Judecatoria este si instanta
de executare. (incuviintarea executarii silite etc)
Legi speciale: O.G privind constituirea asociatiilor si fundatiilor,
(judecatoria)federatiile,uniuniile(tribunalul)
Plangerile contraventionale:judecatoria.

Competenta materiala a tribunalului

i) in prima instanta;
-toate cererile care nu sunt date prin lege in competenta altor instante.

NCPC-transforma tribunalul in instanta cu plenitudine de competenta.Atat timp cat nu am un

text care sa imi dea cauza in competenta unei alte instante, o va judeca tribunalul.Pe
VCPC,judecatoria era o astfel de instanta.
=> art 95, pct 1, NCPC: Pe VCPC-art 2 ;Conflicte de munca se considera de competenta
tribunalului.
Tribunalul ramane in continuare competent sa judece tot ce era competent sa judece pe vechea
reglementare,indiferent de valoare! La fel ca si la judecatorii.(art 94 pct1)

75
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Aici evaluam dupa natura!:1)proprietate intelectuala

2)conficte de munca /asigurari sociale
3)expropriere
4)erori judiciare in procesele penale.
Acestea indiferent de valoare, sunt de competenta tribunalului!
In materie de succesiune (exceptie daca cer partaj succesoral)acolo valoarea se raporteaza la
activul succesoral si competenta se imparte intre judecatorie si tribunal daca nu am capat de
cerere privind partajul.
Anularea /rezolutiunea/constatarea nulitatii unui contract sunt in functie de valoarea obiectului
intre judecatorie si tribunal.
La competenta materiala in primul rand verific obiectul litigiului.daca nu am o norma care sa
imi dea competenta uneia/alteia atunci ma raportez la art 94 pct 1 (j)

*in apel
-apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta;

Tribunalul judeca recursul in mod exceptional.Regula e judecarea apelului, exceptie: 1)

daca hotararea e definitiva de la pronuntare,ex la divortul prin acord.- nu mai are cale de atac.
2 ) hotararea e susceptibila numai de recurs in baza unui text special.
= >art 95 pct 3; ex: in caz de renuntare la judecarea cererii,Incheierea se ataca numai
prin recurs.In cazul in care se renunta la dreptul subiectiv dedus judecatii,aceasta hotarare se
ataca numai cu recurs.Textul nu trebuie sa imi spuna expres:Aceasta hotarare se ataca cu recurs
la tribunal, ci trebuie sa fie o hotarare care se judeca la judecatorie, susceptibila sa fie atacata
doar cu recurs;pt ca recursul este de competenta instantei ierarhic superioare.
In procedura civila nu se sar etapele! O singura exceptie: Mi se permite sa fac recurs omiso
medio ,atunci cand am cauza in prima instanta la tribunal, apel la C.A, si recurs la ICCJ. Am
singura situatie in care am aceste 3 etape! Regula ar fi sa se opreasca cu apel la C.A.
Ce porneste de la judecatorie are apel la tribunal,si exceptional poate avea recurs la
tribunal.dar hotararea tribunalului in apel, nu mai are recurs.
In VCC, ce avea apel, avea si recurs.Pe NCPC, ce are apel nu are recurs!
O singura exceptie: Cand prima instanta e tribunalul si C.A judeca apelul.Dar nu toate hotararile
Curtii sunt susceptibile de apel: art 483 C.P.C (exceptiile, unde se exclude recursul)
Acolo unde am un litigiu patrimonial:ex: o anulare de contract peste 1.000.000 lei,(pe legea de
degrevare) Daca toate partile sunt multumite de starea de fapt , nu are rost sa faca apel, partile se
pot intelege sa mearga direct in recurs.=>aici recurs omiso medio!

* in recurs:
-cazurile anume prevazute de lege.
Hotararea de expedient(din procedura tranzactiei) are numai recurs.

*in alte materii

-orice alte cereri date prin lege in competenta lor.
Lege:C.P.C si alte legi speciale.-caile de atac de retractare,-de competenta instantei care a
pronuntat hotararea; cererea de abtinere, recuzare .
Tribunalul Bucuresti: constituirea partidelor.

76
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Mai judeca si conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din circumscriptia sa.

Competenta materiala a Curtilor de Apel

* In prima instanta
=>judeca in prima instanta numai in materie de contencios! Competenta se imparte intre tribunal
si C.A, dupa:-organul emitent/sau
i) dupa natura si valoarea litigiului.art 10 legea nr 554/2004-a contenciosului administrativ.- cele
care tin de taxe, impozite, contributii,datorii vamale- cele de pana la 1.000.000 de competenta
tribunalului ,peste 1.000.000 C.A.

* In apel

Mai judeca:cererile de stramutare,motivul de banuiala legitima, poate fi de competenta C.A daca

este vorba despre stramutarea de la o judecatorie sau tribunal din raza ei teritoriala.

Competenta materiala a ICCJ

Nu judeca in prima instanta.

Aparent poate avea cazuri care sa fie judecata de ea in prima instanta;spre ex: stramutarea(dar
ea nu judeca obiectul vorbim despre un incident procesual)
ICCJ judeca recursuri .Dar judeca pe chestiuni de legalitate(spre ex in contencios nu judeca pe
oportunitate)
=>art 483 CPC.Nu toate litigiile judecate de C.A au recurs la ICCJ.
RIL:am hotarari definitive pronuntate asupra unei chestiuni care poate fi de drept substantial
sau procedural si care a primit o rezolvare neunitara.Exista anumite organe care pot sesiza
ICCJ.Intr-un complet special, ICCJ judeca RIL, obligatoriu pt instante.
Cererile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pt rezolvarea unei probleme de
drept(similar cu intrebarile preliminare catre CJUE) .Anumite instante pot sa le ceara,ICCJ pt a
se pronunta pe un text de lege pt care inca nu exista RIL(depinde solutionarea pe fond a cauzei;
ceea ce inseamna ca se poate referi si la chestiuni de drept substantial).Hotararea se pronunta
intr-o alta compunere decat se judecata RIL.Se publica in Mon.Of.
=>alte cereri date prin lege in competenta lor.ex: contestatie impotriva hotararilor date de
CSM,in materie de actiune disciplinara, in materie de stramutare pt siguranta publica,sau pe
banuiala legitima, contestatiile in anulare, revizuirile ,indreptarile de erori materiale ale propriilor
hotarari ,conflictele de competenta.

*Competenta dupa valoarea litigiului:

=> art 98 -105

Aceasta problema se pune atunci cand am un litiu a carui competenta se imparte intre tribunal
si judecatorie dupa valoare.Cum stabilim aceasta valoare?

77
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

* art 98:=> capatul principal de cererei.Nu conteaza valoarea celorlalte capete de cerere.Nu
conteaza cand s-a ajuns la scadenta. art 98(2).Pe VCP era si o opinie diferita;ex:(daca am
cerere de capital sa tin cont si de accesorii scadenta, sa le adun)Pe NCPC,nu ne intereseaza
accesoriile!
ex: am fructe civile, sau daune moratorii ajunse la scadenta
Pt ca eu pot sa modific pe parcusul procesului, daunele moratorii+ alte cheltuieli, dar nu imi
afecteaza competenta.Ea se raporteaza strict la cererea principala,

* art 98(3)=>Cand se poate contesta valoarea? Cine imi determina valoarea obiectului?
ex: am o actiune in revendicare...Reclamantul imi spune valoarea art 194 lit c.Dar aceasta
valoare se poate contesta.Cine o contesta? E norma de competenta absoluta, si instanta din oficiu
poate contesta valoare.Se face o verificare extrem de sumara.Se aduc inscrisuri(oferte de pe
internet, ziar) Maxim se da un termen pt stabilirea valorii.
Daca reclamantul spune; eu am avut un bun si cer ca paratul sa ma despagubeasca cu 300.000
lei, raspundere civila delictuala.Competenta=>intre jud/tribunal.Pot contesta aici valoarea?E o
chestiune ce tine de competenta?care e obiectul cererii? E o suma de bani.Eu nu mai pot sa
contest suma de bani pe care reclamantul o cere.Aici instanta nu mai poate verifica in prima faza
nu mai poate cenzura obiectul cererii.E ceva ce tine de fond, si trebuie administrate probe.Aici se
poate face expertiza de valoare.Una e cand obiectul litigiului e un bun(imobilar,mobil) acolo se
poate contesta valoarea dar cand se cere o suma de bani, nu mai poate contesta nimeni
valoarea cererii reclamantului.Aceasta ramane o problema de fond.Nu pot sa spun in verificarea
competentei nu ai dreptate, ti se cuvine mai putin
=>art 102: cererile de plata partiala: 2 opinii:1) cand se cere plata unei parti din
creanta ;partea pretinsa de reclamant...am scadenta obligatia spre ex, pe o parte mult mai mare
decat 200.000 lei, dar el merge la judecatorie,spre ex, suma e de 1.400.000, si scadent a ajuns
1.200.000,in loc sa faca o actiune la tribunal care are apel la tribunal si recurs la ICCJ, (peste
1.000.000;ca sa aiba recurs) el face 6 sau 7 cereri la judecatorie.Poate?
opinia 1: nu poti sa cenzurezi ceea ce cere reclamantul pt ca el cere o suma de bani(vezi
discutia de mai sus)
opinia 2:Nu conteaza cat spune reclamantul ca ar fi scandent ci tb sa ne uitam in contract,pt a
vedea cat e scadent insa numai pt a stabili competenta; de regula competenta e mana in mana cu
timbrajul si stabilesc timbrajul la aceea valoare.Instanta cenzureaza ceea ce inseamna
scadenta.Totusi in materia taxei de timbru eu nu il pot obliga sa plateasca mai mult decat ceea ce
el a cerut.
Profa: E de acord cu opinia 2, desi un pic atinge fondul.Dar are justificarea, ca instanta poate
cenzura competenta; sa nu il lase pe reclamant sa faca 6 cereri,decat 1 singura.
Majoritatea doctrinei inclina spre prima opinie.
La ce valoare ma raportez? la valoarea din contract sau la cea de pe piata?-tema.
La imobile-valoarea de impunere.
art 99 (1)-am mai multe capete de cerere principale care nu au nici o legatura.
ex; cer de la parat, sa imi plateasca o suma de bani cu titlu de pret,chirie,imprumut
nerestituit, imbogatie fara justa cauza.Nu avem o stransa legatura.Aici determinam competenta in
functie de valoarea fiecarui obiect al cererii.In functie de care instanta am sesizat-o, va disjunge
cauza si isi va declina competenta.
Cand exista legatura intre ele:ex: in principal cer constatarea nulitatii dar daca nu voi reusi,cer
rezolutiunea si repunerea in sit anterioara.Am 2 capete principale de cerere.Exista o legatura, si

78
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

raman sa se judece impreuna.Instatanta competenta dupa valoare=>art 99 al (2)instanta mai

mare in grad=>opereaza prorogarea de competenta!
art 100=>situatie similara cu art 99 (1).la art 99(1) acelasi reclamant il cheama in judecata pe
acelasi parat si cere -capete de cerere principale-pt ca intre ele nu exista legatura,se disjung.
100(1) e acelasi lucru doar ca vb de mai multe persoane:ex: sunt mai multi creditori dar
banci diferite sau 10 persoane fizice diferite.Nu conteaza ca e acelasi debitor,nu are legatura.
Daca era solidaritate activa(acelasi contract mai multi creditori) era consortiu procesual .Aici nu
am asa ceva (art 59)
Aceeasi regula aplic la art 100 (1)ca si la art 99-si aici va opera prorogarea de competenta.
=>art 100(2) .Aici am mai multi parati.Dar daca am mai multi reclamanti si mai multi parati si
intre raporturile juridice exista o legatura,se va aplica art 99(2) se va proroga competenta.
Acolo unde am un litisconsortiu activ /pasiv/mixt ramane sa se proroge competenta in
favoarea instantei mai mari in grad.In acest caz in favoarea tribunalului.Doar intre judecatorie si
tribunal se imparte competenta dupa valoare.Intre tribunal si C.A discut numai in materie de
contencios(numai la taxe vamale)

c) art 101+ art 103:

=>art 101 (1):ex: cer pretul dintr-un contract,valoarea cererii va fi raportata la intregul pret.Cer
numai o rata, e la valoarea ratei.
(1) Alineatul unu se refera la executarea contractului.=cerere de executare totala/partiala.
(2)alineat doi: cazurile de ineficacitate a contractului.Ma duc tot la valoare.
Daca am un contract de vanzare-cumparare;chiar daca este ceruta rezolutiunea de
cumparator care a platit numai o parte din pret,si o vrea inapoi(capat principal-rezolutiunea;capat
accesoriu-repunerea in sit.anterioara)Ma raportez la capatul principal,ma duc la valoarea
intregului.
La antecontract e mai discutabil, acolo nu a operat transferul de proprietate.Care e aici
valoarea obligatiei vanzatorului?
(3)=>vorbim despre contracte care nu transmit proprietatea, am executare sau desfiintare.Nu ma
pot raporta la valoarea obiectului pt ca nu e translativ de proprietate.Ma raportez la
chirie/arenda.Si obligatia de predare se considera a avea o natura patrimoniala si criteriul stabilit
de Cod este valoarea chiriei.arenzii.Indiferent de cine cere predarea!
Daca e sub un an, ne raportam la durata din contract.

=>art 103:Diferenta dintre 103-101: am alte prestatii care nu sunt de la art 101(nu chirie, arenda,
leasing) ar putea fi intretinere,renta viagera.Tot cu prestatii succesive.La contractele de v-c cu
plata pretului in rate,nu se aplica regulile de la 101, 103, transferul de proprietate e uno ictu.

ci) art 104:Valoarea impozabila=>anexez cerificatul cu valoarea de impunere.Daca nu

exista o valoarea de impunere sunt aplicabile disp art 98.
cii) art 105: Am in vedere doar activul, pt ca s-ar putea ca pasivul sa imi depaseasca activul.
ciii) art 106:la art 204, permite reclamantului sa isi modifice cererea de chemare in
judecata si daca este vorba de majorarea pretentiei,sau de micsorare o poate face oricand.
ex: am cerut 300.000 lei cu titlu de imprumut.Instanta competenta este
tribunalul.Dar pe parcurs paratul imi plateste 200.000 lei.Conteaza ca imi reduc valoarea
pretentiilor?Nu!Ramane investit Tribunalul.

79
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Dar atunci cand se stabileste competenta dupa valoarea obiectului in baza unei cercetari
sumare se stabileste o valoare (dupa oferta de piata etc..)Dar pe parcursul procesului eu
administrez probe;ex; daca cer contravaloarea si aceasta este mai mare.Spre ex: revendic bunul si
stabilesc ca e sub 200.000 lei, competenta fiind judecatoria.Dar pe parcursul procesului,e distrus
bunul si cer contravaloarea.Cer o expertiza de evaluare,instanta competenta ramane judecatoria.
Se poate intampla sa majorez/micsorez abuziv valoarea dar instanta nu isi schimba
competenta.
al(2)=>si in privinta cailor de atac: ex: cer despagubiri in valoare de 250.000 lei si se
constata din probatiune ca valoarea e de 1.100.000, porneste de la tribunal.In situatai aceasta
teoretic ar trebui sa am apel la curte si recurs la ICCJ.Dar pt ca initial am cerut 250.000 si pe
parcurs s-a dovedit ca este mai mult aceasta, nu imi va schimba caile de atac ci ramane valoarea
initiala la care am stabilit competenta.E valabil si invers.Am cerut 1.100.000 si mi se da numai
250.000 atunci voi avea si recurs si apel.=>art 483.Indiferent ca majorez/micsorez pretentia,
calea de atac se va raporta la valoarea stabilita pt stabilirea competentei in prima
instanta.Competenta procesuala va determina si competenta functionala.

Curs 9 Procedura civila 19.11.2013

2 Precizari de la cursul anterior

Competenta teritoriala de dr. comun, domiciliul din actele de stare civila, ma refeream la
domiciliul de la evidenta populatiei.

Competenta de dr. comun art. 107, competenta de la domiciliul paratului este una exclusiva. Art.
126 alin. 1 care arata de la ce norme de competenta pot deroga partile, si anume pricini privitoare
la bunuri, la persoane sau alte tipuri de cauze in care partile pot sa dispuna de dr. lor, acestea
putand deroga de la normele de competenta.

Ex. Actiunea privind stabilirea filiatiei este o competenta exclusiva. Legiuitorul cand foloseste
terminologia de competenta alternativa se refera la competenta teritoriala relativa, reglem. prin
norme supletive. Art. 113 care prevede compet. teritoriala alternativa, inlocuieste art. 10 din
vechea reglementare, care prevedea numai cazuri de compet. relativa.

In materie de stabilirea filiatiei, fiind vb despre o act cu priv. la persoane si nu la bunuri, partile
nu pot deroga decat daca legea prevede expres. Prin urmare, reclamantul are alegerea dintre inst.

80
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

de la domiciliul reclamantului sau inst. de la dom. paratului pe art.107, deci nu este numai inst de
la domiciliul reclamantului.

De ce este important sa calificam daca este vb de o competenta exclusiva vs. relativa? Are
importanta, deoarece daca s-ar adresa unei a treia inst, care n-are nicio legatura, aceasta ar putea
invoca exceptie de necompetenta teritoriala din oficiu, daca vb de o compet. exclusiva, iar daca e
una relativa, acesta va fii obligata s-o judece, ramanand investita, daca paratul nu invoca exceptia
de necompet. teritoriala relativa.

Exceptia de necompetenta teritoriala relativa se invoca prin intampinare, care se depune in

etapa scrisa. In schimb exceptia de necompet. materiala poate fi invocata la primul termen de
judecata.

Art.113 la primul punct introduce si-o ipoteza de compet. terit.exclusiva, dar ea ramane la
alegerea reclamantului de-a se adresa la inst de la dom. sau ori de la dom. paratului in baza
art.107.

Art.126 alin.1 ne arata care este compet. exclusiva si cea relativa. Vb de posibilitatea partilor de-
a deroga de la normele de compet. in materie de bunuri si alte dr. de la care acestea pot deroga.
In materie de stabilire a filiatiei partile nu pot dispune, fiind vb de o norma de compet.terit.
exclusiva, decat in cazurile in care legea prev. expres.

Prorogarea de competenta

1. Legala
2. Judecatoreasca
3. Conventionala

Prorogarea inseamna o prelungire a competentei, o instanta care n-ar fi competenta sa judece o

cauza, devine competenta din cauza unor anumite reguli prev. de lege, printr-o dispozitie a
instantei sau datorita conventiei partilor.

Ex. In cazul unei cereri incidentale, cum ar fi cererea reconventionala sau interventia principala,
s-ar putea ca inst. in fata caruia se invoca sa fie competenta.

Ex. O actiune in revendicare imobiliara, compet. materiala dupa valoarea litigiului, iar terit. dupa
locul situarii imobilului. Daca intervine principal un tert care spune ca nu recl. e proprietarul
imobilului, ci el. Obiectul cererii de interventie este identic cu obiectul cererii principale, care
este inst competenta, categoric tot aceeasi si dupa valoare si teritorial.In aceasta situatie nu
competenta se proroga, ci atributiile privind completul de judecata investit. In toate cazurile de
prorogare legala ceea ce se proroga nu e neaparat prorogarea competentei, ci la prelungirea
atributiilor completului de judecata.

Prorogarea legala

81
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Cand se proroga competenta materiala legal? In cazul cererilor accesorii, aditionale, precum si
cele incidentale, care se judeca de inst. compet. pt cererea principala.

Art. 99 alin. 2 cand avem mai multe capete principale de cerere aflate in stransa legatura va
opera prorogarea de competenta in favoarea instantei in grad mai inalt.

Am mai discutat despre diferenta dintre art.99 si art 100, acesta din urma vb despre posibilitatea
in care mai multi reclamanti formuleaza o cerere de chemare in judecata impotriva unui singur
parat sau a mai multor parati si se aplica regulile de la art 99 alin.2.

In cazul pluralitatii de parati art. 112,se proroga competenta teritoriala. Situatia in care avem mai
multi parati, parati obligati principal sau accesoriu cand unul dintre parati atrage competenta
exclusiva in materia protectiei consumatorului.

Cererea aditionala, cea de la art.204, cand la primul termen de judecata recl. isi modifica cererea
sau mai formuleaza capete noi de cerere.

Aparari. Incidente si chestiunile prejudiciale

Actiunea civila este un ansamblu de mijloace procesuale care trebuie privite dintr-o dubla
perspectiva, ofensiva vs defensiva. Art. 31 prevede ca apararile se-mpart in de fond sau
procedurale. Apararile de fond sunt cele bazate pe dispozitiile dr. substantial. Ex. se invoca
exceptia lipsei calitatii procesuale active, tine de capacitatea de exercitiu, cine este inst compet.
sa judece aceasta exceptie?- inst. investita cu solutionarea cererii.

Prin ce se deosebesc incidendele procedurale de chestiunile prejudiciale?

Care ar fi chestiunile prejudiciale? Pt ca in cazul lor, spre deosebire de situatia apararilor si-a
incidentelor, ar fi posibil sa am o alta inst. compet. sau poate chiar un organ din afara sistemului
instantelor.

Ex. actiunea in raspundere civila delictuala o introduc la inst civila. Exista situatii in care trebuie
sa astept solutia instantei penale care va avea autoritate de lucru judecat, pe fapta, faptuitor si
vinovatie. Putem avea si situatii in care solutia mea din proces depinde de un alt proces nu
inseamna neaparat ca e o chestiune prejudiciala, totusi teoretic daca n-am o definitie foarte clara
s-ar putea spune ca reprezinta o chestiune prejudiciala. De ex. cer executarea contractului intr-o
cauza si-n cealalta cauza cer nulitatea lui. In acest caz executarea depinde de nulitate, iar daca nu
le-am conexa pt a fi judecate impreuna, trebuie sa suspend cauza privind executarea si sa astept
solutie cu priv. la nulitatea contractului.

Problema chestiunilor prejudiciale se pune in special, atunci cand s-ar putea sa am competenta
unui alt organ din afara sistemului instantelor, si anume in cazul exceptiei de
neconstitutionalitate, in cazul sesizarii ICCJ c-o intrebare preliminara in interpretarea unei norme
de drept substantial de care depinde solutionarea pe fond a cauzei, sesizarea CJUE c-o intrebare

82
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

preliminara privind aplicarea dr. comunitar. Inainte de modificarea legii contenciosului aveam si
exceptia de nelegalitate. Ulterior modificarilor insa nu mai conteaza specializarea instantei in
fata careia se invoca.

Anularea casatoriei este de competenta judecatoriei in baza art. 94 pct. 1. Recunoasterea

casatoriei este o chestiune prejudiciala care este de competenta Tribunalului, in aceasta situatie n-
ar opera o prorogare de competenta.

Conexitatea art.139 CPC

Are o reglementare partial diferita de vechea reglem. care ridica o serie de intrebari:

Daca invocandu-se exceptia de conexitate poate sa opereze o prorogare de competenta

materiala sau teritoriala exclusiva?

Observati ca se conexeaza doar cauze aflate in acelasi cadru procesual, in limine litis. Exceptia
conexitatii este una absoluta, deoarece poate fi invocata de instanta din oficiu. Unele norme au
caracter mixt.

De ce n-ar fi o exceptie propriu-zisa, pt. ca nu se refera la o incalcare a unei norme, ci este un

incident procesual. Care este instanta competenta- instanta ulterior sesizata. Daca sunt sesizate in
aceeasi zi, competenta va fi acea instanta aflata intr-un stadiu mai avansat.

Care este inst. competenta sa se pronunte pe acest incident? Pe vechea reglem. era considerata o
norma relativa, partile putand sa se-nteleaga la care dintre cele doua inst. sa se solutioneze cauza.
Exista o practica incoerenta se invoca conexitatea in fata instantei care trebuia sa trimita dosarul,
ea nu se pronunta pe exceptia de conexitate, trimitea dosarul la cealalta inst. si era solutionat de
alta instanta. Este incident art.124 si nu art.139, conexitatea fiind considerata un incident.

Pe noua reglementare se invoca in fata inst. ulterior sesizate, la primul termen de judecata si care
prin incheiere se va pronunta asupra exceptiei. Incheiere care poate fi atacata doar odata cu
fondul. Instanta la care s-a trimis ulterior dosarul nu-si mai poate verifica investirea. Numai in
limine litis pt. ca daca n-a fost invocata la primul termen se va respinge ca tardiva.

Alin. 3 este preluat din vechea reglem.partile putand alege care instanta sa solutioneze cauzele
conexate. Aceasta situatie reprezinta o prorogare legala, chiar daca este solutionata pe cale
judiciara, pt ca avem un criteriu legal.

Alin.4 daca poate opera o prorogare legala si pe o competenta materiala? Pe veche reglem. nu
putea opera decat intre instante de acelasi grad, dar pe noua reglem. nu mai exista aceasta
conditie. In materie de compet. materiala exista competenta exclusiva. Normele de competenta ar
trebui sa fie de stricta interpretare, iar analogia ar trebui aplicata doar prin exceptie. Conexitatea
ne duce mai mult cu gandul la capete principale de cerere.

83
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Dar in ceea ce priveste competenta teritoriala, daca ambele instante sesizate ar fi competente
teritorial? Ex. Actiune in revendicare imobiliara si cauza de succesiune, iar ultimul dom. al
defunctului nu este acolo unde este invocata actiunea in revendicare. Exista o stransa legatura
intre cele 2, doar ca trebuie aflat cine e proprietarul defunctul sau tertul care introduce actiunea
in revendicare. Alin 4 nu-mi permite sa-ncalc norma de competenta exclusiva, se suspenda cauza
privind succesiunea.

In ceea ce priveste alin. 5 trebuie retinut ca prorogarea de competenta ramane castigata, chiar
daca se disjunge ramane sa fie judecata de instanta la care s-a conexat dosarul. Ca sa vb de
conexitate trebuie sa fii sesizat 2 instante deopotriva competente.

Ex. avem judecatoria Cluj-Napoca si judecatoria Turda, Clujul este primul investit, Turda este a
doua inst. investita si este necompetenta, care exceptie se invoca prima, cea de necompetenta sau
cea de conexitate? Cea de necompetenta terit. a judec, Turda, bineinteles. Se admite si este
trimisa spre solutionare judec. Cluj, iar cauza se repartizeaza aleatoriu la completul C2. Se poate
invoca in fata lui C2 exceptia de conexitate si acesta s-o trimita la C1? Da, dar in aceasta situatie
nu mai vb de-o prorogare de competenta in sensul art.139, pt. ca e aceiasi instanta competenta si
pt. ca poate fi o cauza de prorogare a atributiilor completului de judecata.

In ceea ce priveste litispendenta, art.138, avem mai multe cereri de chemare in judecata la aceiasi
instanta. Aceasta institutie era folosita pt. a se alege completul de judecata. Daca am o cerere
evaluabila in bani si cu taxa la valoare nu se vor mai putea introduce 10 cereri si sa le timbrez pe
toate. Pe veghea reglem. timbrarea era obligatorie la primul termen de judecata, acum pe noua
reglem. exista obligatie de timbrare in procedura de regularizare, in etapa scrisa. Prin invocarea
exceptiei de litispendenta se urmareste sa nu ajung la niste hotarari contradictorii, cereri identice,
elementele autoritatii de lucru judecat care se raporteaza la cauza cererii de chemare in judecata
si nu la cauza actiunii civile. Alin.2 prin instanta de fond nu se-ntelege numai in prima instanta,
ci si instanta de apel. Daca o cauza este in apel si cealalta pe fond se poate invoca exceptie de
necompetenta, daca cererile sunt identice sub cele 3 aspecte, cauza, obiect si parte.

Litispendenta imi permite sa unesc cauzele chiar daca sunt in grade diferite sau chiar etape
diferite. Cand ne referim la prima instanta nu ne referim la primul termen de judecata, ci la
inregistrarea cererii de chemare in judecata sau in sensul art.183. Daca una dintre cauze se afla in
recurs, va trebui suspendata solutionarea pana la judecarea recursului. Dupa ce aceasta se repune
pe rol, se invoca autoritatea de lucru judecat. Litispendenta nu este o cauza de prorogare de
competenta pt. simplul fapt ca toate instantele sunt competente. Litispendenta inseamna procese
pendente, adica trebuie sa fie in curs de desfasurare, daca un proces este suspendat si celalalt nu,
nu se pune problema exceptiei de litispendenta.

Prorogarea judecatoreasca

Delegarea instantei art. 147 CPC

84
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

De ce este o prorogare judecatoreasca? Instanta sesizata este competenta din toate punctele de
vedere, dar ea nu poate sa functioneze, de ex. exista un singur judecator care se imbolnaveste,
care intra in concediu de maternitate, pt. o perioada mai indelungata; pt ca daca ar fi vb despre un
judecator care face gripa si nu se poate prezenta la un termen de judecata si se amana cauzele, nu
este situatie de delegare.

Este o prorogare judecatoreasca de competenta pt. ca poate sa conduca la incalcarea normelor de

compet. terit. exclusiva, de ex. in cazul unei actiuni in revendicare, nu poate judeca inst. compet.
exclusiv, pt. ca singurul judecator este bolnav pe o per. mai indelungata si n-a fost nimeni delegat
pe locul sau, atunci ICCJ va delega o alta instanta de acelasi grad, deci nu se poate incalca
competenta materiala, dar poate fi incalcate compet. terit. exclusiva. Obs. Nu se spune nimic
unde ar trebui sa fie instanta de acelasi grad, ca si-n cazul stramutarii, deci teoretic ICCJ ar putea
alege intre orice instanta de acelasi grad.

Recuzarea si abtinerea art. 50- art 52 CPC

Ex. avem o cauza la judecatoria Campul Lapus si este recuzat unicul judecator al instantei. In
general, recuzarea se judeca de un alt complet de judecata al aceleiasi instante. Dar in acesta
situatie daca am un singur judecator? Recuzarea se judeca de instanta ierarhic superioara, iar in
masura in care o admite n-are rost s-o trimita inapoi la instanta pt. ca n-are cine s-o judece.
Instanta care admite cererea de recuzare va desemna o alta instanta din circumscriptia ei
teritoriala. In ex. dat daca se recuza unicul judecator competent va fi Tribunalul Maramures. Este
o propogare judecatoreasca pt. ca ramane la latitudinea instantei de control judiciar daca admite
sau nu cerere de recuzare.

Comisia rogatorie art. 261 CPC

Presupune administrarea unei probe printr-o alta instanta care poate fi de acelasi grad sau de grad
diferit. De ex. avem un martor nedeplasabil, o expertiza de facut si n-o sa duc un expert din Cluj
pana-n Constanta, ci o voi face prin comisie rogatorie.

Ex. efectuarea unei expertize topografice, de catre alta instanta, inst. care este investita cu
solutionarea cauzei incuviinteaza proba cu expertiza, fixeaza obiectivele expertizei, iar inst. care
este investita cu comisie rogatorie doar numeste expertul si stabileste onorariul acestuia. Deci
sunt niste competente impartite. Este o prorogare judecat. pt. ca instanta investita cu solutionarea
cauzei, competenta sa judece cauza pe fond, investeste o alta instanta unde vrea sa administreze
probele si care alminteri n-ar fi fost competenta. Totusi este o delegare de competenta limitata pe
administrarea unei anumite probe.

Anularea in apel sau casarea in recurs si trimiterea cauzei spre rejudecare unei alte instante
de acelasi grad art. 480 alin.3 si art. 498 alin.2 CPC

85
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Este posibila desfiintarea hotararii atacata pe calea apelului sau recursului si instanta de apel sau
recurs poate sa retina cauza spre rejudecare sau poate s-o trimita inapoi aceleiasi instante.

Ex. se ataca o hotarare a judecatorie Cluj-Napoca la Tribunalul Cluj, tribunalul anuleaza hot. pe
motiv ca s-a judecat gresit pe-o exceptie si trimite cauza spre rejudecare. Acesta poate s-o trimita
aceleiasi instante si atunci nu avem o prorogare judecatoreasca de competenta sau poate alege
orice alta inst. din raza sa teritoriala, de ex, judecatoriei Turda, daca apreciaza ce este in
interesele unei bune administrari a justitiei.

De ce este o prorogare judecatoreasca? Pt. ca ramane la alegerea instantei de control judiciar s-

o faca sau nu, si carei instante sa trimita cauza, nu avem niste criterii legale.

Stramutarea art. 140- 146 CPC

Este cel mai des intalnit caz de prorogare judecatoreasca a competentei. Care sunt motivele
stramutarii? Sunt anumite motive care ar ridica problema impartialitatii tuturor judecatorilor unei
anumite instante. Pe vechiul cod erau reglementate si relatiile de rudenie, acum se-ncadreaza
eventual pe motivele de banuiala legitima. Motivele se-ncadreaza in doua mari grupe:

Banuiala legitima- ridica indoiala cu privire la impartialitatea judecatorilor unei instante,

din cauza circumstantelor procesului, calitatii partilor ori unor situatii conflictuale locale.
Siguranta publica- intemeiata pe imprejurari exceptionale care ar putea conduce la
tulburarea ordinii publice.

Hotarare asupra stramutarii nu se motiveaza. Pana la urma notiunea de ,,banuiala legitima este o
chestiune destul de subiectiva. De ex. in cazul unui potentat local care are foarte multe afaceri
care apare frecvent in ziare poate ar fi mai bine sa se judece de o alta instanta, deoarece se pune
problema aparentei de impartialitate si indiferent ca o raportez la judecator sau la instanta are
acest aspect obiectiv din perspectiva unui observator exterior.

Ex. revendicarea manastirii Micula este o situatie in care pot sa discut de o banuiala legitima,
putem avea si relatii conflictuale locale si calitatea partilor, majoritatea judecatorilor fiind
ortodoxi.Unele motive se pot incadra in ambele categorii. Exista insa diferente de regim juridic
sub aspectul calitatii procesuale active a celui care o poate formula si-a instantei competente s-o
solutioneze in functie de cele 2 motive.

Motivul de banuiala legitima poate fi formulat de orice parte interesata, pe cand motivul de
siguranta publica numai de Pocurorul general al Parchetului de langa ICCJ, nu orice procuror,
dar bineinteles ca el poate sa delege aceasta atributie. Amandoua se pot cere in orice faza a
procesului, daca nu s-a cerut in prima instanta se poate cere in apel.

Instanta competenta dupa cum este vb de motiv- de banuiala legitima- Curtea de Apel, cu
conditia sa nu fie ea instanta de la care se cere stramutarea, indiferent ca este vb despre o

86
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

judecatorie sau un tribunal din raza ei de competenta si indiferent ca acea cauza se judeca in
prima instanta, in apel sau in recurs.

-de siguranta publica intotdeauna competenta este ICCJ

Daca se admite cererea de stramutare de catre Curtea de Apel se va trimite la o alta inst. de
acelasi grad din raza sa teritoriala, iar ICCJ pt. ca are o competenta pe intreg teritoriul tarii,
teoretic ar putea sa stramute oriunde, noua reglemen. restrange dreptul de apreciere al instantei
superioare, aceasta putand alege doar o instanta din raza curtilor de apel vecine.

Daca se admite o cerere de stramutare de la judecatoria Cluj se trimite la o alta judecatorie din
raza Tribunalului Cluj sau se poate trimite la o alta judecatorie din raza altui Tribunal. Teoretic,
s-ar putea trimite la o alta judecatorie din raza aceluiasi tribunal.

La art. 142 alin.3 se arata ca instanta investita cu solutionarea cererii de stramutare poate sau nu
sa ceara dosarul cauzei pt. a aprecia motivul de banuiala legitima sau eventual de siguranta
publica. Atentie! cererea de stramutare se motiveaza, hotararea asupra stramutarii nu se
motiveaza. In cerere trebuie spus motivul, de ce se-ncadreaza in acel motiv si care sunt probele
pe care le aduce in solutionarea cererii de stramutare sau ar putea sa spuna ca rezulta din dosar
motivul de banuiala legitima.

La art. 143 se arata ca nu este obligatorie suspendarea solutionarii cauzei pana la judecarea
cererii de stramutare. Daca se cere suspendarea, aceasta este de competenta instantei investite cu
solutionarea cererii de stramutare; suspendarea constituind un incident procesual. Instanta
investita cu solutionarea actiunii, daca nu s-a dispus suspendarea poate inclusiv sa dea o hotarare
prin care sa statueze asupra fondului pretentiilor deduse judecatii.

Conditiile pt. a se dispune suspendarea

Ceea ce introduce codul nou este ca se plateste o cautiune fixa pt. care se plateste anticipat, nu se
stabileste de instanta, deci partea care cere suspendarea, stie ca nu se poate dispune suspendarea
decat daca ai respectat aceasta conditie de legalitate. Completul de judecata dispune suspendarea,
pe vechea reglementare presedintele instantei dispunea cu privire la suspendare.

Pt. motive temeinice, suspendarea poate fi dispusa in aceleasi conditii, fara citarea partilor, chiar
inainte de primul termen de judecata. Daca nu este o situatie urgenta, se fixeaza primul termen de
judecata si daca nu se judeca stramutarea la primul termen,se suspenda stramutarea pana la
urmatorul termen de judecata.

Incheierea asupra suspendarii nu se motiveaza si nu este supusa niciunei cai de atac. Nici
hotararea finala nu este supusa niciunei cai de atac. Sentinta este hotararea prin care judeca
fondul sau se dezinvesteste, iar decizie in caile de atac, in rest celelalte acte sunt incheieri. In
unele cazuri incheierea este ultimul act de judecata, de ex. in cazul renuntarii la judecata.

87
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Masura suspendarii judecarii procesului va fi comunicata de urgenta instantei de la care s-a cerut
stramutarea pt. a nu realiza acte de procedura, sa nu se pronunte pe exceptii, sa nu administreze
probe.

La art. 144 avem procedura cererii de stramutare, aici trebuia trecut art.142 alin.3, daca se poate
sau nu solicita dosarul cauzei pt. ca tine de procedura si nu de instanta competenta. Cererea de
stramutare se judeca de urgenta, in camera de consiliu, cu citarea partilor. Prin urmare partile pot
sa depuna concluzii, cealalta parte poate depune intampinare. Hotararea asupra stramutarii se da
fara motivare si este definitiva. De ce aceasta hotarare ar fi o incheiere? Deoarece este o hotarare
pronuntata pe parcursul procesului, dar ar putea fi si o sentinta pt. ca instanta se dezinvesteste, isi
declina competenta. Indiferent ca spunem ca este o sentinta sau incheiere, gresita denumire nu
este motiv de nulitatea ei.

In hotararea de admitere a cererii de stramutare trebuie sa arate in ce masura actele indeplinite

inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate, iar in cazul in care instanta de la care s-a dispus
stramutarea a procedat intre timp la judecarea procesului, hotararea pronuntata se suspenda de
plin drept. Daca s-ar dori ca actele anterior sa fie pastrate, ar trebui sa se prevada in mod expres.
Daca s-a stramutat de la o instanta la alta inseamna ca si caile de atac urmeaza aceiasi soarta.

Ex. Am cerut stramutarea pe motiv de banuiala legitima si s-a respins, mai pot sa formulez inca
odata pe motive de banuiala legitima? Da, daca ma fundamentez pe noi imprejurari. Unde se
depune cererea de stramutare? Se depune la instanta competenta sa judece cererea de stramutare.
Cine judeca exceptia de inadmisibilitate? La recuzare o va judeca chiar completul investit cu
solutionarea cauzei. Atentie! Inadmisibilitatea cererii de recuzare nu se judeca de completul
investit cu solutionarea cauzei, ci se judeca tot de instanta investita cu solutionarea cererii de
stramutare.

Pt. a avea conditiile exceptiei de inadmisibilitate, trebuie sa formulez o a doua cerere, ea sa se

fundamenteze nu doar pe acelasi temei de drept, ci exact pe aceleasi imprejurari si sa se afle pe
rolul aceleiasi instante.

Prorogarea conventionala art. 126 CPC

Am mai discutat la art. 115 in materie de asigurari, am vazut ca nu se poate proroga competenta,
decat dupa ce s-a produs riscul asigurat, pt. ca o astfel de cauza alminteri s-ar considera nescrisa.
In materia protectiei consumatorului avem o competenta teritoriala exclusiva pe art. 121, dar
art.126 alin.2 ne permite ca dupa ce s-a nascut litigiul, partile sa deroge de la norma de
competenta de la art. 121.

In ce situatii pot partile sa deroge de la normele de competenta? Cand este vb de norme de

compet. relativa, pt. ca ele numai de la normele de competenta relativa pot deroga. Doar normele
de competenta teritoriala pt fi relative, celelalte fiind absolute.

88
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

In ce materii pot partile sa deroge de la normele de competenta? Pricini privitoare la bunuri, ceea
ce te conduce la o clasificare a actiunilor in actiuni referitoare la bunuri si alte actiuni care pot fi
cu privire la persoane, dar nu neaparat, de ex. plangerile contraventionale pt. incalcarea unor
norme de circulatie rutiera nu se refera la bunuri si nici la persoane. Trebuie sa fie vb de drepturi
de care partile pot sa dispuna.

Care sunt conditiile de prorogare conventionala? Trebuie sa aiba conditiile de valabilitate ale
oricarei conventii sub aspectul conditiilor de fond capacitate, consimtamant, obiect, forma, nu se
cere o conditie de forma, dar poate sa imbrace forma scrisa sau orala, de ex. eu sunt de acord sa
ma judece aceasta instanta, declaratie orala in fata instantei.

A nu se confunda prorogarea de competenta conventionala cu decaderea din dreptul de-a mai

invoca exceptia de necompetenta teritoriala relativa. Decaderea inseamna pierderea dreptului, nu
se mai poate vb de prorogare de competenta.

In materia protectiei consumatorului am aratat ca textul de la art. 121 este de fapt o norma de
competenta teritoriala exclusiva, in sensul ca instanta poate invoca din oficiu necompetenta sa
teritoriala, asadar se ridica exceptia de necompetenta, chiar daca nu e invocata prin intampinare.

Prorogarea conventionala poate exista fie inainte de-a se naste procesul, fie in situatii cum este
art.121 cand am putea si la primul termen sa invoci exceptia de necompetenta.

Efectele prorogarii conventionale

Ex. partile stabilesc ca viitoarele litigii nascute din executarea acestui contract sa fie judecate de
judecatoria Constanta, desi aceasta n-are nicio legatura cu domiciliul partilor, nici cu locul
executarii contractului. Reclamantul se adreseaza inst. de la domiciliul paratului, poate invoca
paratul necompetenta teritoriala? Daca partile au derogat de la norma de la art.107, prin acordul
acestora se mai pot adresa instantei competente prevazute de lege? Bineinteles ca nu, pt c-a
operat prorogarea conventionala de competenta. Prorogarea conventionala inseamna ca acolo
unde exista norme de competenta teritoriala relativa, partile pot sa aleaga orice alta instanta care-
i competenta material.

Din contractul prin care partile proroga competenta in favoarea altei instante poate sa rezulte o
vointa diferita a partilor. Daca prorogarea de competenta s-a facut numai in favoarea
reclamantului, acesta putandu-se adresa instantelor prevazute art. 107 CPC sau judecatoriei
Constanta. Reclamantul insa se adreseaza judecatoriei Cluj-Napoca care este inst. de la
domiciliul paratului. Daca este doar in favoarea reclamantului prorogarea de competenta, el este
liber sa aleaga in baza art.116 intre instantele competente potrivit legii si instanta competenta
potrivit contractului. Dar daca prorogarea conventionala este in favoarea ambelor parti sau chiar
numai a paratului, paratul va putea invoca exceptia de necompetenta, daca reclamantul n-a
respectat contractul si s-a adresat unei alte instante.

89
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Exceptia de necompetenta

Clasificarea normelor de competenta in:

- norme imperative de la care nu se poate deroga;- norme dispozitive de la care se poate deroga
de catre parti;

O clasificare a normelor de competenta o gasim la art. 129 CPC care vb despre situatiile in care
competenta este de ordine publica si cand vb de de o competenta de ordine privata.

Necompetenta generala se poate referi si la situatiile in care necompetenta apartine unui alt
organ cu activitate jurisdictionala, iar in raport cu art 129 alin. 2 pct.1 exista deosebiri de regim
juridic intre cele 2 situatii, solutionarea fiind diferita, in cazul necompetentei generale pt. ca este
de competenta unui alt organ cu activitate jurisdictionla se poate declina competenta, iar cand
este de competenta unui organ fara activitate jurisdictionala trebuie respinsa pt. incalcarea
normei de competenta generala.

In cazul incalcarii competentei materiale, cand procesul e de competenta unei instante de alt
grad. Textul de la art. 136 care vb de dispozitii speciale pivitoare la exceptia de necompetenta si
la conflictul de competenta se aplica prin asemanare, nu spune prin analogie si in cazul sectiilor
specializate ale aceleiasi instante judecatoresti, iar la alin. 4 spune ca se aplica si completelor
specializate. Putem vb de o necompetenta de ordine publica atunci cand este vb doar de
necompetenta sectiei sau a completului specializat.

Ex. in raza Curtii de Apel Cluj sunt 5 tribunale, pt ca exista si un tribunal specializat, care are o
competenta partial stabilita prin LPA a NCC. Dar la Tribunalul Bistrita, acesta are o sectie civila
2, pt ca nu-i mai spune comerciala, iar in cadrul Tribunalului Salaj avem un complet specializat
Putem distinge intre situatia tribunal specializat Cluj, sectie specializata Bistrita, complet
specializat Salaj, de fapt este vb despre acelasi lucru cauzele urmand a fi judecate de un
judecator specializat p-un anumit domeniu. In functie de natura litigiului se stabileste daca o
cauza e de competenta tribunalului obisnuit sau specializat. In ex. dat instantele sunt de acelasi
grad, daca s-ar declina competenta s-ar face intre 2 instante de acelasi grad.

Este important sa calificam daca vb despre o competenta de ordine publica din 2

perspective:Cine o poate invoca? Chiar instanta din oficiu in limine litis, nu doar partea
interesata.

In caile de atat daca se poate anula sau casa o hotarare, daca nu s-a judecat de instanta
competenta, de sectia specializata competenta sau de completul specializat competent? Daca se
apreciaza ca litigiul era de competenta tribunalului specializat si-a fost judecat de tribunalul
obisnuit si se invoca acest lucru ca motiv de apel sau recurs, trebuie anulat sau casat, iar cauza sa
fie trimisa spre rejudecare tribunalului specializat in prima instanta.

90
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

In doctrina exista o discutie pe aceasta tema, insa vb de competenta materiala intre judecatorie si
tribunal, tribunal si Curte de Apel. In realitate, competenta este raportata la natura litigiului
putand exista si intre o instanta obisnuita si-o instanta specializata. Probabil sa se va ridica o
exceptie de neconstitutionalitate, deoarece nu avem o competenta previzibila prevazuta de lege.

Din coroborararea art. 129 alin. 2 pct.2 cu art. 136 CPC rezulta ca se poate invoca necompetenta
unui tribunal specializat sau a unui tribunal obisnuit fata de un tribunal specializat, a unei sectii
specializate fata de alta sau a unui complet de judecate fata de altul, nu este motiv de nulitate a
hotararii care sa determine trimiterea spre rejudecare.

La pct.3 in cazul incalcarii competentei teritoriale exclusiva. Vorbeam de instante specializate,

desi sunt instante de acelasi grad, nu vb de competenta teritoriala. A nu se confunda instanta
specializata cu necompetenta teritoriala. In toate celelalte cazuri, necompetenta este de ordine
privata.

De ce este importanta aceasta clasificare?

1. Cine poate invoca exceptia de necomptetenta?

2. In ce termen o poate invoca?
3. Care sunt solutiile asupra acestei exceptii?
4. Care sunt caile de atac impotriva hotararii de admitere sau respingere a acestei exceptii?

1.La art.130 CPC necompetenta generala a instantelor judecatoresti poate fi invocata de parti ori
de catre judecator in orice stare a pricinii, aceasta inseamna ca si-n caile de atac. In caile de atac
exista o reglementare care prevede ca acele motive pe care le pot invoca in apel nu le mai pot
invoca in recurs, art.488 alin.2. Se poate invoca oricand, dar cu respectarea regulilor privind
invocarea unor motive omisso medio.

2. La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate. Exceptia de necompetenta
caorice exceptie trebuie pusa in discutia contradictorie a partilor, pt. aceasta ele trebuie sa fi fost
legal citate avand in vedere respectarea dr. la aparare. Daca la primul termen de judecata fixat am
o lipsa de procedura cu una dintre parti inseamna ca la urmatorul termen pot sa invoc exceptia de
necompetenta materiala sau teritoriala exclusiva.

Necompetenta de ordine privata poate fi invocata numai de parat prin intampinare sau daca
intampinarea nu e obligatorie, cel tarziu la primul termen de judecata, daca partile sunt legal
citate in fata primei instante. Intampinarea este obligatorie in marea majoritate a cauzelor, ea
trebuie depusa in etapa scrisa in termen de 25 de zile de la data cand paratului i se comunica
cererea de chemare in judecata. Daca paratul nu depune intampinare in 25 de zile nu mai poate
invoca exceptia de necompetenta teritoriala relativa la primul termen de judecata. Daca
intampinarea n-a fost obligatorie, in cazurile expres prevazute de lege, atunci poate sa invoce
exceptia la primul termen de judecata.

91
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Ex. reclamantul revendica un imobil si nu se adreseaza instantei de la locul situarii imobilului, ci

instantei de la locul domiciliului paratului. Fiind o necompetenta de ordine publica o poate
invoca oricine, inclusiv de catre reclamantul, chiar daca el a sesizat gresit instanta.

Teoretic, nu se vb pana cand la primul termen de judecata. Daca s-a inchis faza cercetarii
judecatoresti si da cuvantul fondului cauzei, se mai poate invoca exceptia? Nu se mai poate
invoca, cel tarziu pana in momentul dezbaterii judecatoresti, cum era si pe vechea reglementare.

La art. 131 CPC se spune ca incheierea are caracter interlocutoriu, ceea ce inseamna ca dezleaga
o problema litigioasa si instanta nu mai poate sa revina asupra ei. Mai pot partile dupa verificarea
competentei sa mai invoce exceptia? Ne referim la competenta materiala si la competenta
teritoriala exclusiva, pt. ca cea relativa daca n-a fost invocata prin intampinare nu mai poate fi
invocata. Instanta din oficiu pune in discutie exceptia de necompetenta, le da cuvantul pe
exceptie si dupa aceea se pronunta, poate s-o respinga sau s-o admita.

Daca totusi are nevoie de lamuriri, in mod exceptional, instanta poate da maxim un prim termen
pt. a administra probe in vederea stabilirii competentei acesteia. Ideea este sa nu se piarda prea
mult timp pt. a discuta exceptia de necompetenta. Instanta nu-si poate invoca decat propria
necompetenta, de ex. intstanta de apel nu poate invoca din oficiu necompetenta instantei de fond
in calea de atac apelului, decat daca nu este vb de o competenta generala, care poate fi invocata
oricand.

Ex. daca am invocat exceptia de necompetenta materiala in termen si-a fost respinsa in mod
gresit de prima instanta. Mai poate fi invocata din oficiu de instanta de control judiciar? Nu mai
poate fi invocata, deci ramane hotararea asa. Trebuie ca partile s-o invoce ca motiv de exercitare
a apelului, daca n-au facut-o ramane competenta definitiv stabilita. Cand se ataca hotararea
trebuie precizat daca atac si incheierile premergatoare, pt. ca atacul hotararii se refera strict la
hotarare, nu si la incheierile anterioare.

Daca instanta omite sa se pronunte pe ceva avem procedura completarii, numai atunci cand
omite sa se pronunte pe un capat de cerere si nu pe o exceptie. In ultimul caz avem doua
posibilitati ori se exercita cale de atac, in cazul in care exceptia a fost invocata, dar instanta a
omis sa se pronunte, ori se invoca din nou; exceptiile absolute s-ar putea invoca in orice stadiu
procesual daca legea nu prevede altfel.

Ex. judecatoria Cluj-Napoca, apel la Tribunalul Cluj, exceptia de necompetenta generala poate fi
invocata si-n prima instanta, si-n apel. Daca a fost invocata in fata primei instante si aceasta a
respins-o printr-o incheiere la primul termen de judecata. Partea interesata ataca hotararea finala
a judecatoriei, nu mai ataca incheierea prin care s-a respins exceptia. Mai poate tribunalul s-o
invoce inca odata? Nu, pt. ca exista o incheiere a judecatoriei, care sub acest aspect a statuat. Pt.
a fi cenzurata de tribunal trebuie sa constituie motiv de apel si impotriva acelei incheieri
premergatoare.

92
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

A doua ipoteza in cazul in care s-a respins exceptia de necompetenta generala si prin aceiasi
hotarare s-a judecat cauza, atunci instanta de apel este investita pe tot, deoarece hotararea
cuprinde mai multe solutii, cea a exceptiei de necompetenta si cea asupra fondului cauzei.
Instanta de apel poate invoca in acest caz exceptia ca motiv de apel de ordine publica.

A treia situatie in care se invoca exceptia de necompetenta generala in fata judecatoriei si ea

omite sa se pronunte asupra acesteia. Chiar daca n-ar constitui motiv de apel se poate invoca in
fata instantei de apel pt. nu avem o solutie cu privire la ea.

In cazul competentei materiale trebuie invocata la primul termen.Daca se respinge gresit, instanta
de apel n-o mai poate invoca ca si motiv de ordine publica, ci trebuie ca partile s-o invoce, pt. ca
instanta de apel nu-si poate verifica decat propria ei competenta.

La art. 488 alin.1 pct. 3 cand hotararea a fost data cu incalcarea competentei de ordine publica a
altei instante, invocata in conditiile legii. Daca o invoc ca motiv de apel si se respinge in mod
gresit, se mai poate invoca in recurs. Dar daca n-a fost invocata in apel, desi era gresit
solutionata, nu se mai poate omisso medio sa mai fie invocata direct in recurs.

Exceptia de necompetentaeste o exceptie de procedura, poate fi dilatorie sau peremtorie dupa

caz. Daca nu este competenta judecatoria Cluj-Napoca, ci tribunalul Cluj, se va declina
competenta in favoarea tribunalului, iar acest lucru va duce la amanarea cauzei. Daca se invoca
exceptia de necompetenta generala sau internationala pt. ca n-ar fi de competenta instantelor
judecatoresti sau romane, se respinge actiunea.

Hotararea judecatoreasca prin care se solutioneaza exceptia art.132 CPC - Din acest text rezulta
ca vb de 2 tipuri de competenta generala: competenta unui organ din afara instantelor, dar cu
activitate jurisdictionala, situatie in care declina competenta si competenta unui organ fara
activitate jurisdictionala, situatie in care respinge actiunea. Atunci cand declina competenta se
pronunta printr-o sentinta pt. ca se dezinvesteste instanta, sentinta care este definitiva,
nesusceptibila de cai de atac. Numai impotriva hotararii prin care se respinge exceptia avem cai
de atac de reformare. Daca respinge exceptia exista o cale de atac a recursului. Cand este vb de o
competenta materiala sau teritoriala exista intotdeauna un declinator de competenta, o sentinta
care nu mai are cale de atac de reformare. Instanta la care s-a declinat competenta sau organul
fara activitate jurisdictionala isi poate verifica competenta si poate sa constatate ca nu e
competent, declina inapoi sau poate mai departe. Daca declina inapoi avem un conflict negativ
de competenta. Daca declina mai departe, instanta a treia sesizata poate sa-si decline competenta
in favoarea primei instante si aici avem un conflict negativ de competenta. Putem avea conflict
de competenta si-ntre sectii sau complete specializate.

Cine judeca conflictul negativ de competenta? La art. 134 se vb despre suspendarea procesului,
nu se mai poate face niciun act de procedura. La art. 135 se arata cine este competenta sa judec
conflictul negativ, si anume, instanta imediat superioara si comuna instantelor aflate in conflict.
De ex. un conflict negativ de competenta intre judecatoria Cluj-Napoca si judecatoria Constanta,

93
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

de cine se judeca? De catre ICCJ. In cazul judecarii conflictului avem dispozitii speciale care
prevad ca se judeca in camera de consiliu, fara citarea partilor, nu avem prorogare judecatoreasca
si hot. inst. nu este supusa vreunei cai de atac.

Regulatorul de competentastabileste instanta competenta, iar cu aceasta s-a terminat nu se mai

discuta pe competenta. Nu exista conflict de competenta cu ICCJ, daca aceasta si-a declinat
competenta, cu ea nu poate exista conflict negativ de competenta, pt. ca daca s-ar face ar fi
abatere disciplinara, pt. incalcarea normelor de procedura. Daca totusi s-ar ajunge in aceasta
situatie cauza se-ntoarce pe cale administrativa inapoi, deoarece nu poate exista conflict negativ
de competenta cu ICCJ. Conflictele intre sectiile ICCJ se solutioneaza de conflictul de 5
judecatori art.136 alin.3.

Conflictul intre 2 sectii si conflictul intre 2 complete specializate. Cine judeca conflictul intre
tribunalul specializat si tribunalul obisnuit Cluj? Care sectie a Curtii de Apel, Sectia 1 civila sau
sectia a 2a? Raspunsul difera de la caz la caz, pt. ca depinde de sectia sau completul in fata
caruia se iveste conflictul, de regula a tribunalului specializat. Atunci solutionarea conflictului
negativ de competenta se face de sectia a2a a Curtii, fosta sectie comerciala care ar fi
specializata. Dar daca procedeul este invers, primul sesizat este tribunalul specializat, iar acesta
isi declina competenta in favoarea tribunalului Cluj. De aceasta data in fata tribunalului Cluj se
constata conflictul negativ de competenta, atunci competenta sa solutioneze va fii sectia 1 a
Curtii.Pt. ca regulatorul nu mai are cale de atac, jurisprudenta instantelor este una previzibila.

Conflictul pozitiv de competenta se iveste in situatia in care sesizezi mai multe instante
deopotriva competente privind acelasi litigiu.Pt. ca mai multe instante sa se considere deopotriva
competente trebuie sa existe mai multe cereri identice. Conflictul pozitiv de competenta trebuie
solutionat prin litispendenta. In doctrina se intalneste frecvent urmatoarea afirmatie: ca intai se
invocaexceptia de litispendenta, iar daca se respinge se va constata conflictul pozitiv de
competenta, care se va trimite spre solutionare instantei competente ca la conflictul negativ.

Actele de procedura

1) Manifestarea de vointa.

Actul juridic civil: manifestarea de voin fcut cu scopul de a produce efecte juridice
act juridic n sens de negotium iuris de ctre participanii din proces (pri, instan,
procuror etc.);
=> pt a deosebi actul juridic de unele fapte juridice( licite ; ex:gestiunea de afaceri) in unele
definitii se adauga: -efecte juridice care nu s-ar fi produs daca aceasta manifestare de vointa
nu ar fi existat.La faptele juridice licite legea leaga de ele anumite efecte juridice chiar daca ele
sunt manifestari de vointa.

94
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Acte de procedura nu se limiteaza la sensul actului juridic din dr.civ. Poate avea sensul de
negotium iuris insa si de instrumentum probationes (inscrisul care cuprinde manifestarea de
vointa).Aceste doua sensuri le are si actul de procedura insa mai are si un alt sens pe care nu il
intalnim in dr.civ.=>operatiune juridica.
a) Ex. : cererea de chemare n judecat, ntmpinarea, cererea de
renunare la judecat, la dreptul subiectiv dedus judecii, tranzacia , hotrrea
judectoreasc, cererea de abinere, cererea de declarare a cii de atac, de retragere a
cii de atac etc.
b)
2) Operaiune juridic act material legat de efectuarea unui act de procedur
a) Ex.: comunicarea citaiei, a hotrrii judectoreti,
depunerea cererii de chemare n judecat, a celei de declarare a cii de atac etc.
b) se refera la actele instantei(incheierea, sentinta,
decizia),acte de procedura ale partilor, ale celor care intervin principal sau fortat.

3) nscrisul constatator al manifestrii de voin sau operaiunii juridice instrumentum

poate fi sub semntur privat sau autentic
Inscrisurile care constata toate aceste acte juridice.Citatia-dovada predarii citatiei,
este inscrisul constatator.Mai avem si procedura de predare a citatiei.(procesul-verbal care atesta
indeplinirea actului de procedura).
Ex. 1: toate nscrisurile ce constat actele juridice n sens de negotium din ex. de
la pct. 1
Ex. 2: dovada de nregistrare a cererii de chemare n judecat, a cererii de
declarare a cii de atac, procesul verbal de ndeplinire a procedurii de citare etc.
Act de procedura,nu inseamna doar ceea ce cunoastem din dr.civ, pt ca are si sensul de
manifestare de vointa,de inscris constatator dar si sensul de inscris constatator.

Conditiile indeplinirii actului de procedura

=>art 148; -se refera la parti sau la alti participanti.

1) Forma scris
art. 148 alin. (1) CPC cereri adresate instanei
Situatiile in care anumite acte de procedura ,pot fi efectuate oral insa aceste exceptii trebuie
sa fie expres prevazute de lege, Excepiile (cererile ce pot fi formulate i oral), ex. : recuzarea,
abinerea, desemnarea reprezentantului convenional, renunarea la judecat sau la dreptul
subiectiv dedus judecii etc.
-art 148(4)->cazurile anume prevazute de lege.Formulare orala=>formulez cereri in sedinta de
judecata in fata instantei judecatoresti dar ele vor imbraca pana la urma forma scrisa,consemnate
in incheierea de sedinta.Aceasta pt ca ele sa poata face obiectul controlului judiciar atunci cand
este cazul.
ex; recuz judecatorul, se va consemna in incheiere.Mandatarea->pot sa mandatez pe
cineva direct oral in fata instantei ca sa ma reprezinte( am un text care imi permite aceasta)dar se
va consemna in incheierea de sedinta.
Regula: Actele de procedura, din start trebuie intocmite in forma scrisa, cu titlu de exceptie ele
pot fi formulate si oral-art 148(4)- dar care finalmente se va consemna intr-o incheiere de
sedinta.

95
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

* nscrisul n form electronic art. 148 alin. (3) CPC, art. 267
CPC-proba cu inscrisuri.Se face distinctie intre, inscrisurile pe suport informatic si
inscrisurile in format electronic.
=>art 267;face referire la semnatura electronica.Diferenta dintre ea si inscrisul pe suport
informatic(art 266).Acesta din urma, este un mail simplu, la care pot sa ii atasez
documente(scanez spre ex; cand trimit cererea de chemare in judecata pe mail).
Insa inscrisul in forma electronica inscrisul sub semnatura electronica care trebuie sa
indeplineasca anumite conditii.Este de fapt un cod.
Forma scrisa nu inseamna doar cea clasica pe care o stim noi ci se refera si la inscrisul
in forma electronica/pe suport informatic!
Pot trimite in instanta o cerere de chemare in judecata prin posta electronica(e-mail)
Alte texte privind forma scris a unor acte (sau coninutul acestora) ntiinarea (art. 163
alin. 3 CPC), procesul verbal de ndeplinire a procedurii de citare sau de comunicare a actelor de
procedur (art. 164 CPC), cuprinsul ncheierii de edin (art. 233 CPC), al minutei (art. 401
CPC), al hotrrii judectoreti (art. 425, art. 499 CPC).,expertiza-in sine nu este o cerere-(el
poate formula diferite cereri-spre ex: mai am nevoie de un termen pt a face expertiza, formuleaza
fie in scris, fie oral, sa ii se mareasca onorariul,)
2) Trebuie s constate n cuprinsul su ndeplinirea condiiilor stabilite de lege, pt valabilitatea
sa. (chiar dac este vorba de condiii extrinseci, cum ar fi publicitatea, oralitatea etc.) nu poate fi
completat cu probe extrinseci
ex: o hotarare judecatoreasca trebuie sa contina chiar elementele prevazute de CPC, inclusiv
mentiunea ca s-a pronuntat in sedinta publica(daca nu cuprinde mentiunea aceasta, nu o poti
completa cu o proba extrinseca -si sa faci dovada ca totusi, pronuntarea s-a facut in sedinta
publica- asta daca nu cumva am situatia dintre cele prevazute de cod, care imi permite ca in
situatia in care este amanata pronuntarea, hot jud sa fie pusa la dispozitia partii, prin grefa.=>dar
o situatie de exceptie!)
art 148:=> cererea trebuie sa cuprinda: -cui ma adresez.?=> instanta careia ii e adresata
-cine sunt?=> numele, prenumele, domiciuliul,
-ce cer?=>obiectul pretentiei
-de ce cer? =>motivele cererii.
-semnatura.daca nu pot semna? situatie de echipolenta...

a)Situaiile de echipolen:
i) imposibilitatea fizic de a semna
cererea art. 148 alin. (5) CPC
=>lipsa semnaturii poate sa fie suplinita oricand pe parcursul procesului, dar daca
reclamantul/partea care a formulat cererea este prezenta si nu este in imposibilitate fizica de a
semna(stie sa scrie, are maini)trebuie sa o semneze.Daca nu este prezenta se va acorda un
termen,si va fi citata cu mentiunea de a semna.De ce? Pt ca instanta sa stie ca de la ea emana
aceasta cerere.Este o conditie de valabilitate a cererii.daca partea nu vine, sau refuza sa semneze,
cererea se va anula pt ca nu cuprinde o conditie a actului de procedura.
Daca este in imposibilitate fizica de a semna, instanta va constata aceasta imprejurare, o va
mentiona in incheierea de sedinta si aceasta va echivala cu semnatura-instanta ia la cunostiinta
consimtamantul-(ne aflam intr-o situatie de echipolenta).
ii)prezentarea prii n instan, dei
nu a fost regulat citat art. 160 alin. (1) CPC
Comunicarea citatiei partii pt ca procedura sa fie legal indeplinita.Dar, daca nu am citatie la
dosar, sau aceasta nu imi indeplineste toate conditiile prevazute de lege.Daca partea se prezinta
personal in fata instantei, aceasta imi acopera viciul de procedura.Partea poate in acest caz, sa
ceara un termen pt pregatirea apararii( nu a avut timp pt aparare)

96
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

iii)cererea de comunicare a actului de

procedur ctre cealalt parte art. 184 alin. (2) CPC
In principiu, comunicarea actului de procedura se dovedeste cu procedul verbal de
indeplinirea a procedurii.Sunt prevazute situatii de echipolenta. Cealalta parte cere ca un act de
procedura sa ii fie comunicat celeilalte parti.
ex;nu am nici o dovada a comunicarii hotararii la dosar nici pt reclamant
nici pt parat.Vine reclamantul si cere sa ii se comunice paratului hotararea.Aici, chiar daca nu am
procesul-verba,l dovada a comunicari catre reclamant, daca el cere ca hotararea sa ii se
comunice paratului, inseamna ca a luat la cunostiinta.Situatie care echivaleaza cu insasi
comunicarea.
La caile de atac: Atunci cand declar o cale de atac,inainte de comunicarea
hotararii, atunci cand termenul ar curge de la comunicare,inseamna ca am luat la cunostiinta
despre cuprinsul hotararii.Declararea caii de atac echivaleaza cu actul de procedura-proce-
verbal-dovada de comunicarea a hotararii.
Cand o hotarare judecatoreasca se pune in executare fara sa fi fost titlu executoriu,ex; am o
hotarare pronuntata in prima instanta;majoritatea fiind susceptibile de apel,apelul este suspensiv
de executare.Pana nu am dovada de comunicare a hotararii raportat la care sa verific faptul ca s-
a indeplinit termenul de exercitare a caii de atac, hotararea, devine titlu executorie.Se considera
ca comunicarea facuta de executor in aceasta faza este similara cu cea facuta de instanta,si din
acel moment se poate exercita apel.
iv)comunicarea hotrrii judectoreti
titlu executoriu mpreun cu ncheierea de ncuviinare a executrii
silite art. 468 alin. (2) CPC
v)apelul declarat nainte de
comunicare art.468 alin. (3) CPC (doar cu privire la soluie, nu i la
motivare), idem recursul
3) S fie ntocmit n limba romn art. 14 alin. 5 din Legea nr. 304/2004
Anumite parti care nu cunosc limba pot sa se adreseze instantei in alta limba insa, toate acte
de procedura trebuie indeplinite in limba romana.
Termenul de motivare curge de la data la care mi se comunica solutia.Din acel moment iau
cunostiinta despre continutul ei.

Clasificarea actelor de procedura.

1) n funcie de coninut
a) - nscrisuri ce constat manifestri de voin sau
operaiuni juridice
2) n funcie de participanii din proces de la care eman
b) - pri: cererea de chemare n judecat,
ntmpinarea, cererile incidentale, cererea de recuzare, cererea n probaiune etc.
c) - instan: hotrrea judectoreasc, declaraia de
abinere etc.
d) - auxiliari dovada de comunicare a actelor de
procedur, actele executorului judectoresc etc.
e) - ali participani: mrturia, expertiza, cererea de
strmutare formulat de procurorul general pentru siguran public etc.
3) Dup cum sunt ntocmite n cadrul unui anumit proces sau nu
f) - judiciare expertiza judiciar, mrturisirea
judiciar, mrturia judiciar etc.

97
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

g) - extrajudiciare - expertiza extrajudiciar,

mrturisirea extrajudiciar, mrturia extrajudiciar etc.
In unele tratate, clasificarea;dupa cum sunt intocmite sau nu in fata instantei.Expertiza nu se
face in fata instantei!Dar ramane un act de procedura judiciar .Aceasta, pt ca este dispus de
instanta,numirea lui se face prin punerea in discutia contradictorie a partilor cu stabilirea
obiectivelor expertizei.
Am putea vb despre o expertiza extrajudiciara atunci cand ar fi facuta de o parte.Eu cer unui
expert sa faca o expertiza care cred ca mi-ar fi de folos intr-un proces.
Ex: vreau sa stabilesc daca paratul imi ocupa o parte din teren.Eu sunt proprietarul
imobilului.De unde sa stie instanta ca paratul imi ocupa terenul? Ea va dispune ca printr-o
expertiza topografica sa se stabileasca limitele.Expertiza va fi judiciara atunci cand va fi dispuna
in cursul procesului.Se va pune in discutia partilor.Credeti ca este cazul sa se faca o expertiza?
Da, paratul nu recunoaste.Ce obiective va avea expertiza? Sa se stabileasca daca terenul in
discutie raportat la C.F este sau /nu terenul reclamantului.Aceste obiective se pun in discutia
partilor atunci cand expertiza este judiciara.Dar cand vin eu reclamant, si vin cu o expertiza care
nu a fost pusa in discutia partilor, la care paratul nu a fost citat,aceea este o expertiza judiciara.
A nu se confunda expertiza intocmita in afara instantei(totdeauna se intocmeste astfel)cu
expertiza intocmita in afara procesului pendent .
Act judiciar inseamna un act intocmit in cadrul unui proces( fie in fata instantei, fie in afara
ei) pe cand actul extrajudiciar (intocmit in afara procesului pendent).
ex: o marturie extrajudiciara consemnata intr-o declaratie autentica notariala, o
marturisire extrajudiciara la care au asistat martori(chiar daca era un proces pe rol).Poate fi
judiciara cand martorul vine in fata instantei si recunoaste anumite lucruri, sau raspunde la
interogatoriu, sa prin intampinare recunoaste numite lucruri.

h) - obs. cele ntocmite n cadrul unui alt proces

In ce masura aceste probe sunt opozabile partii care a participat in acel proces?
ex; am un dosar perimat, s-au administrat probe in acel dosar, se inchide fara sa se dea
o solutie, se exercita o noua actiune, in interiorul termenului de prescriptie fara ca paratul sa
invoce prescriptia extinctiva.Aici mi se permite sa folosesc probele intr-un alt proces, au aceeasi
forta cu probele pe care le-as folosi in al doilea proces.
4) Dup modul de efectuare
i) - scrise cererea de chemare n judecat, citaia,
hotrrea judectoreasc etc.
j) - orale declaraia martorului, rspunsul la
interogatoriu, recuzarea fcut oral, desemnarea reprezentantului convenional
fcut oral , concluziile orale etc.

Nulitatea actelor de procedura:

Nulitatea actului de drept substantial: cauza de ineficacitate a actului juridic care se datoreaza
nerespectarii/neindeplinirii conditiilor de fond sau de forma si care consta in desfiintarea totala
sau partiala a actului juridic facut cu nerespectarea conditiilor prevazute de lege.
Definiie legal art. 174 alin. (1) CPC
Clasificarea nulitilor diferene fa de cele din dreptul substanial, importana
clasificrii
Nu exista o deosebire de regim juridic intre nulitatile de fond/forma.!
Nuliti ce intervin pentru nerespectarea condiiilor de fond sau de form? art. 174 alin. (1)

98
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

a) - care sunt condiiile de fond pentru nulitatea actului de

procedur? sunt cele din dreptul substanial legate de capacitate, consimmnt,
obiect, cauz? =>Am putea vorbi de nulitati de fond in privinta conditiilor de
exercitare a actiunii civile? (ex; capacitatea de folosinta-nulitatea
absoluta-;capacitate de exercitiu-problema reprezentantului;cine este
reprezentantul?-reprezentarea conventionala/legala.)
=> Pot discuta si de alte conditii care ma duc cu gandul la conditiile de forma/fond din dr civil
substantial.ex: am renuntat la judecata,la dreptul subiectiv dedus judecatii, consimtamantul meu
a fost viciat.Nu mai pot reveni , vb de un act unilateral.Insa pot sa cer constatarea nulitatii
relative pe motiv ca am fost indus in eroare. Si in dr proc.civ as putea vb si de alte motive de
nulitate care tin de conditiile de fond care tin de actul de procedura civila.
Forma se refera si la forma inscrisului sub semnatura privata/ autentic.Spre ex: renuntarea la
judecata ;poate fi facut prin inscris sub semnatura privata atasat la dosar; insa renuntarea la
dreptul subiectiv dedus judecatii poate fi facuta numai prin inscris autentic(consecinte grave-nu
mai sunt titularul dreptului)

Nuliti ce intervin pentru nerespectarea condiiilor intrinseci sau extrinseci = nulit i

condiionate de existena unei vtmri vs nuliti necondiionate art. 175, art. 176 CPC
Cea mai importanta clasificare!
conditiile intrinseci= ce cuprinde actul de procedura in sine (in functie de actul despre care
vorbim).Forma inseamna si continutul acelui inscris.Acestea sunt conditii intrinseci ale actului
de procedura si vorbim de o nulitate intrinseca.Forma+ continutul actului
Conditiile extrinseci= ex: capacitatea de folosinta,de exercitiu;dovada calitatii de reprezentant,
publicitatea sedintei de judecata(incheierea tb sa imi arate ca sedinta s-a desfasurat sedinta
publica);competenta instantei(daca hot jud a fost pronuntata de o instanta necompetenta hot nu
este valabila insa, nu tine de conditiile intrinseci.;compunerea/constituirea instantei -respectarea
ei va tb sa fie aratata in cuprinsul actului.
Conditii care sunt exterioare chiar daca sunt constata in inscris!
Importanta clasificarii:
art 175-art 176 => nulitati conditionate./neconditionate de existenta unei vatamari.
nulitati extrinseci: nu se pune problema conditionarii acestora de existenta unei vatamari, daca
legea nu prevede altfel.
ex; s-au incalcat regulile privind sedinta de judecata, nu conteaza daca am suferit/sau nu
o vatamare. va atrage automat nulitatea actului.
ex 2: compunerea completului de judecata.Invoc in calea de atac.->simplul fapt ca am
pierdut procesul este suficient, nu tb sa dovedesc nulitatea.
nulitati intrinseci: partea trebuie sa dovedeasca vatamarea/prejudiciul prin lipsa acelui
element,de procedura, prejudiciu care nu poate fi anulat altfel decat prin anularea actului de
procedura.
art 175: nulitate conditionata de existenta vatamarii.
ex; lipsa procedurii de citare la un termen de judecata, vine parte la termenul urmator si spune:
s-a desfasurat procesul fara mine, nu am fost citat invoc nulitatea incheierii de sedinta.Dar daca
nu s-a administrat nicio proba, nu s-a solutionat nicio exceptie.Poate doar s-a amanat
cauza.Trebuie sa se produca o vatamare.Regula: nulitatea nu opereaza chiar daca s-a incalcat o
conditie.Avem situatii in care legea prevede expres: ex: art 194 -cererea de chemare in judecata.-
serie de conditii care trebuie sa le contina cererea.(conditii intrinseci cererii) art 196-cererea e
nula numai daca ii lipsesc o parte din aceste conditii(cele 4 motive) .Doar in cazul in care nu am
indeplinite aceste conditii, voi avea nulitate expresa.
Pt celelalte motive voi avea nulitate, daca dovedesc vatamarea.
Nulitate expresa;Nu trebuie sa dovedesc vatamarea.-se prezuma .Dar se poate face dovada
contrara.
Nulitatea virtuala;Trebuie sa dovedesc vatamarea. ex; nu ai indicat calificarea cererii dar rezulta
clar ca e chirie restanta .Care e vatamarea?
99
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

=> 3 conditii pt nulitate conditionata:

a) sa se fi incalcat o norma care sa imi atraga sanctiunea nulitatii.-care poate fi expresa /virtuala.
ex; cererea de chemare in judecata( art 196-194)
b) sa dovedesc o vatamare.
ex: este o nulitate intrinseca, nu cuprinde toate elementele prevazute de art 194- daca este
espresa nulitatea se prezuma, daca se poate face dovada contrara,daca este virtuala tb sa fac
dovada vatamarii.
Vatamare=prejudiciu(moral sau material)
A nu se confunda vatamarea cu interesul de a cere anularea unui act de procedura! Pot avea
interesul dar sa nu mi se fi produs vatamarea.
c) vatamarea sa nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea actului.
In cazul cererii de chemare in judecata avem o procedura a regularizariii care permite
reclamantului sa completeze elementele lipsa ale cererii.
Nu se va ajunge la anularea cererii daca cererea se poate complini.Aceasta fie ca vb despre
o nulitate absoluta sau relativa.
Actul de procesura nu va fi anulat.Prin anulare nu inteleg terminologic doar nulitatea
relativa.Inseamna ca se desfiinteaza actul, fie pt ca exista un motiv de nulitate relativa/
absoluta.Anulare=desfiintarea actului pe motiv de nulitate.Anularea nu se confunda cu
anulabilitate.
In materia hotararii judecatoresti:Pot complini anumite mentiuni din cadrul hot jud, sau
nu le pot complini.
=>art 425 ;continutul hotararii.dar nu vorbeste despre ceea ce se intampla daca lipseste una
dintre aceste elemente.
=>art 401:minuta=>nulitate expresa.
art 176: nulitate neconditionata;
Enumerea de la art 176 este doar exemplificativa;alte cerinte legale(ex; dovada timbrarii)
Obs. n cazul nulitilor condiionate vtmarea s nu poat fi nlturat dect prin
desfiinarea actului (dac se poate pe alt cale, actul va fi salvat) art. 175 alin. (1), art. 177
alin. (1) CPC
Obs. n cazul nulitilor necondiionate, se aplic sau nu art. 177 alin. (3) CPC? ex.
moartea prii care a ctigat procesul
Nuliti exprese i virtuale art. 175 alin. (2) CPC
Nu orice incalcare a unui text de lege atrage nulitatea.Nu inseamna ca automat, ceea ce nu este
nulitate espresa este nulitate virtuala.Dar acolo un am o nulitatea virtuala trebuie sa dovedesc o
vatamare.Uneori insa este atat de evidenta vatamare incat si pe calea unei prezumtii judiciare se
poate constata vatamarea.
Nuliti absolute i relative art. 174 alin. (2) i (3), art. 177 CPC
Nulitatea absoluta este intotdeauna o nulitate expresa sau poate fi si una virtuala?
ex; minuta-lipsa semnaturii judecatorilor.Dar la hot jud,nu se precizeaza ca lipsa semnaturii
jud, atrage nulitatea.Nu am o nulitate expresa.Inseamna ca nu am motiv de nulitate?Este o
nulitate virtuala.Dar este nulitate relativa sau absoluta?In anumite situatii actul poate fi salvat, in
unele cazuri nu.
Importanta clasificarii:-cine poate sa invoce nulitatea;
nulitatea relativa:numai de partea care a suferit vatamarea.
Nuliti totale sau pariale art. 174 alin. (1), art. 179 alin. (1) CPC
-Lipseste in totalitate/sau doar in parte, actul de procedura de efecte.

100
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Nuliti proprii sau derivate art. 179 alin. (3) CPC

-A nu se confunda nulitatea derivata cu cea extrinseca.
ex;nulitatea procedurii de citare pt termenul la care au avut loc dezbaterile pe fond ale
procesului este o nulitate proprie.(in privinta procedurii de citare) Dar in privinta hotararii
judecatoresti pronuntate in absenta partii care nu a fost citata este o nulitate derivata.
ex: am audiat un martor, declaratia lui este nula.La aceeasi sedinta de judecata, audiez alt
martor.Este nula si declaratia lui?Nu are nicio legatura.
Atunci cand intre cele 2 acte de procedura exista o legatura.
Nuliti de drept? ex. a hotrrii, n caz de admitere a cererii de strmutare -este o
nulitate de drept.Se admite stramutarea si inainte s-a pronuntat o hotarare
judecatoreasca.Hotararea va fi desfiintata de plin drept prin efectul admiterii cererii de
stramutare.Chiar daca hot de stramutare nu spune ca sentinta ce a fost pronuntata va fi
desfiintata, este un efect pe care il leaga legea de hotararea de stramutare.
profa: de acord cu aceea parte a doctrinei care spune ca totusi exista nulitati de drept.
Doctrina veche spunea ca nu exista nulitati de drept,pt ca nulitatea trebuie pronuntata de instanta
de judecata.
Obs. exist vreo legtur ntre clasificri, se suprapun sau nu?

Care sunt mijloacele prin care poate sa fie invocata nulitatea unui act de procedura?

1)pe calea exceptiei de nulitate-absoluta/relativa

2)motivele dintr-o cale de atac ->nulitatea hotararii.
Nulitatea hotararii finale, numai in caile de atac, dar incheierile de sedinta si prin exceptia de
necompetenta.
Daca s-a invocat pe cale de exceptie o nulitate si instanta a respins-o/sau nu s-a pronuntat
asupra ei.In caile de atac pot sa reinvoc aceea exceptie sau trebuie sa formulez ca motiv al caii de
atac?

ex: exceptia de necompetenta materiala: am invocat-o la primul termen,instanta a respins-

o/nu s-a pronuntat pe ea. Invoc ca motiv al caii de atac.Daca instanta nu s-a pronuntat asupra ei,
tot prin calea de atac o invoc, nu pot sa o invoc pe cale de exceptie.
Dar daca e necompetenta generala, o pot invoca in orice stadiu, fie ca motiv de cale de atac
sau ca si exceptie.Aici insa invoc de fapt nulitatea hotararii primei instante.
Nulitatea se invoca in procesul pendent.In caile de atac pot invoca urmatoarele exceptii:
necompetenta materiala, -pe cale de exceptie/motiv de cale de atac.
In calea de atac totusi as putea sa invoc ca exceptii:necompetenta instantei de apel.
Daca s-a admis necompetenta o mai pot invoca?Hotararea de declinare a necompetentei nu
are cale de atac.Ea leaga instanta care si-a declinat competenta.Dar nu leaga instanta careia i s-a
delegat competenta.Aceasta la randul ei isi verifica competenta.Se ajunge la regulator de
competenta care nu mai are cale de atac.
Gresita solutionare a exceptiei de necompetenta (materiala, gresit admisa) nu mai poate fi
admisa in calea de atac.

Cine poate sa invoce nulitatea absoluta/relativa.

101
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

=> art 178 - necompetenta materiala;daca nu am invocat-o la primul termen, nu mai pot.( in
limine litis)
Regula: invocarea unei norme imperative poate fi invocata in orice stadiu al procesului
daca legea nu prevede altfel.
=>art 178(2);lipsa procedurii de citare;norma mixta;daca s-a judecat cu lipsa de procedura, la
un termen de judecata s-au administrat probele, la termenul urmator nu o pot invoca,numai
partea lezata.Dar daca lipsa de procedura se datoreaza faptului ca ea s-a mutat,de la domiciliul
indicat, este o nulitate proprie, nu o poate invoca=>aplicatie a principiului ca nimeni nu isi poate
invoca propria culpa(numai in cazul nulitatiilor relative)
=>art 178(3)=>a) nulitati relative care trebuie sa fie invocate prin intampinare:exceptia de
necompetenta teritoriala relativa( daca nu , nu o mai pot invoca, sunt decazut din termen)
=>b) cauza incepe sa se judece din momentul stabilirii primului termen de
judecata;=>etapa cercetarii judecatoresti:nulitatile intervenite in aceasta etapa; de indata daca
parte este prezenta.
ex; se depune raportul de expertiza(cu 10 zile inainte de termen) partea nu are
obiectiuni, achita onorariul, si vine la termenul urmator si spune ca expertiza este nula pt ca nu a
fost citat cand s-a facut expertiza.Nu mai pot invoca nulitatea!
Daca partea lezata este prezenta la termenul la care s-a produs neregularitatea, trebuie sa
invoce nulitatea chiar la acel termen.Daca nu o face este decazuta.Daca a avut termen in
cunostinta se va mai da un termen.
Daca la acel termen de judecata, nu se invoca exceptia, si se ajunge sa se puna concluzii pe
fond,in etapa dezbateriilor nu mai pot invoca nulitatea chiar daca e la acel termen! Dupa ce s-a
inchis faza cercetarii judecatoresti nu mai pot invoca.
=> art 178(4)=>renuntare tacita:ex;partea se poate opune sa fie audiat ca martor, sotul partii care
a propus martorul, pt ca este parte interesata.Marturia luata cu incalcarea acestor conditii este
lovita de nulitate.Dar nulitatea trebuie sa fie invocata de partea ale carei interese sunt
lezate.Partea este prezenta dar nu spune nimic.Inseamna ca a renuntat tacit la invocarea nulitatii.
=>art 178(5)=> Am mai multe motive de nulitate relativa si se invoca numai unul. Trebuie sa le
invoc pe toate deodata!
ex;la procedura de citare, am lipsa niste elemente din pr-verbal de citare, sau lipsa elemente
care sunt de nulitate relativa dintr-o cerere incidentala.Am 4 cazuri de nulitate si invoc un singur
motiv.Instanta mi-l respinge.Se trece mai departe, nu s-au pus concluzii pe fond, sunt la acelasi
termen de judecata.Pot sa invoc un alt motiv?Trebuie sa le invoc deodata.Se sanctioneaza si
exercitiul abuziv.
Nulitatile absolute: aparenta contradictie intre al (1) si al (5):In apel direct nu pot sa invoc o
nulitate pe care am cunoscut-o si nu am invocat-o in prima instanta.Cumva al(5) este:legea
prevede altfel
-> art 247:.Daca alte exceptii decat cea de nulitate nu au fost invocate toate
deodate,textul nu are sanctiunea decaderii ci sanctionarea abuzul procesual.(despagubiri/amenzi)
In doctrina s-a spus ca art 178(5) trebuie vazut din prisma lui art 247.S-a spus ca se refera
numai la nulitati relative,si ca daca ar fi o nulitate absoluta as putea sa o invoc pe art 178(5).
Doctrina minoritara:178(5)-nu distinge intre nulitati relative/absolute.Astfel din
perspectiva partilor, care au cunoscut motivele opereaza decaderea.Insa decaderea nu se refera la
instanta.
Solutia insa e aceeasi: se decade partea din dreptul de a invoca nulitatea absoluta, si vine
partea si invoca o nulitate absoluta.Parte este decazuta din acest drept, insa nu si partea.Astfel,

102
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

parte ii releva un motiv de nulitate absoluta pe care ea teoretic ar putea sa il invoce din
oficiu.Instanta nu poate spune ca nu ia in discutie.Ideea depoate Instanta trebuie?este obligata?
-poate daca nu a facut partea..

Actele de procedura prin care se solutioneaza exceptia nulitatii.

Art. 424 CPC clasificarea hotrrilor
- ncheieri interlocutorii, preparatorii art. 235
CPC
- sentine, decizii
Soluii posibile:
Respingere
- ncheiere interlocutorie art. 235 CPC, care se
atac, de regul, odat cu fondul art. 248 alin. (5), art. 466 alin. (4) CPC
- sentin sau decizie dac este unit cu fondul
art. 248 alin. (4)
Admitere
- ncheiere interlocutorie dac rmne n
continuare investit art. 248 alin. (3), art. 235 CPC
- sentin sau decizie dac se deznvestete
Incheierile premergatoare fondului se ataca de regula odata cu fondul.
Si in caz de admitere a unei exceptii poate ramane investita sau sa se dezinvesteasca.(la
competenta materiala)
ex;solutionez prin incheiere pt ca am respins exceptia nulitatii.Raman investita? Da
=> am admis nulitatea raportului de expertiza, dispun refacerea expertizei.Raman investita?
Da!
=> la ultimul termen mi se invoca o nulitate relativa, o resping prin sentinta,ma
dezinvestesc, va constitui motiv de solutionare a exceptiei ,motiv pt calea de atac.
=> la ultimul termen am admis o exceptie de nulitate, este motiv pt calea de atac, iar
instanta se va dezinvesti.

Efectele nulitatii

Premise pentru a opera nulitatea art. 177 actul de procedur nu poate fi ndreptat
(remediat)Primul lucrul este sa verific daca actul poate/ sau nu, sa fie salvat.
Ex. regularizarea cererii de chemare n judecat, a
cererilor de declarare a cilor de atac, confirmarea actului ndeplinit de cel
lipsit de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns,
dovada calitii de reprezentant, ndreptarea erorii materiale din hotrre etc.
art 177(2) termene de decadere;
ex:pt regularizarea cererii de chemare in judecata;daca nu se complinesc lipsurilecererii in
termenul de 10 zile prevazut de cod.Judecator verifica daca exista conditiile de la art 194 .daca
nu le are, se face o adresa(art 200) reclamantului pt a complini cererea.Ce se intampla daca nu se
respecta termenul de 10 zile?Este decazut drept.
art 177(3)
103
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

in exemplul dat; esti decazut din drept,dar instanta nu se pronunta asupra cererii tale fix
cand se implinesc cele 10 zile ci peste un alt timp. Pana atunci, tu depui tot ce s-a cerut.In aceasta
situatie ti se permite sa salvezi actul.
Regula; se incearca salvarea actului acolo unde este posibil!
Desfiinarea retroactiv a actului total sau parial art. 179 alin. (1) CPC
S-a desfiintat actul, cine il reface?De la caz la caz.
ex:la nulitatea raportului de expertiza fiind ca nu s-a facut citarea uneia dintre parti la
fata locului.Daca instanta admite exceptia de nulitate, tot aceeasi instanta va dispune refacerea
expertizei.
Daca respinge gresit exceptia nulitatii raportului, formulez cale de atac,si invoc
exceptia, instanta de apel admite si dispune refacerea expertizei in apel, cu citarea
partilor.Instanta de apel va fi cea care va reface actul.
Refacerea actului de procedur art. 179 alin. (2) CPC
Instana competent
cea n faa creia a fost svrit actul nul,
- cea de control
judiciar,
- cea creia i se trimite
cauza spre rejudecare
Desfiinarea actelor subsecvente art. 179 alin. (3) CPC
Obs. trebuie s existe o legtur de condiionare
ntre cele dou acte (ex. nulitatea procedurii de citare la ultimul termen atrage
i nulitatea hotrrea, lipsa ncheierii de amnare a pronunrii atrage i
nulitatea hotrrii etc.)
Nulitati proprii/derivate.Am un viciu de procedura la termenul la care se judeca o
cauza,acesta va atrage si nulitatea hotararii.
Conversiunea actului de procedur art. 179 alin. (4) CPC
O cerere este anulata, dar in aceea cerere reclamantul a recunoscut existenta unui raport
juridic intre el si parat.Actul ramane valabil in privinta acelei recunoasteri.Nu va fi valabila ca si
cerere de chemare in judecata dar va produce alte efecte juridice.

104
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Termene procedurale

Definiie -intervale de timp stabilite de lege, judector sau de pr i n interiorul crora trebuie
efectuat sau nu poate fi efectuat un act de procedur i a cror nerespectare atrage anumite
sanciuni (decderea, nulitatea, perimarea).
Clasificare
n funcie de caracterul lor (art. 180 alin. 1 NCPC):
- imperative (peremptorii)
In interiorul lor trebuie sa fie efectuat un act de procedura.ex: termenul de declarare a caii de
atac.
- prohibitive (dilatorii)
In interiorul lor nu poate fi efectuat un act de procedura. in materia executarii silite.Debitorul
trebuie sa fie lasat in principiu sa isi execute voluntar obligatia.In functie de forma de executare
ii se acorda un anumit timp dupa ce a fost somat pt a-si executa obligatia.In acest interval de
timp nu pot fi efectuate acte de procedura, daca sunt efectuate ele vor fi lovite de nulitate.
- Dup modul n care sunt stabilite :
- legale (art. 180 alin. 2 NCPC)
ex: termenul in care trebuie exercitata calea de atac, in care poate fi regularizata
cererea,exercitata cererea de reexaminare impotriva hot de anulare, cu cat inainte de judecata
trebuie sa fie citata partea
dup cum pot fi prelungite sau scurtate de instan sau nu: fixe (perfecte) sau
imperfecte (art. 159, art. 471 alin. 3, art. 490 alin. 2 CPC)
fixe: termenul in care trebuie exercitata calea de atac,comunicarea actelor de procedura;
imperfecte : ex;termenul in care poate fi inmanata citatia:este un termen prevazut de lege dar
instanta poate sa prevada scurtarea lui pt ca ii permite legea.
- judectoreti (art. 180 alin. 3 NCPC)
Stabilite de instanta:termenele de judecata, pune in vedere partii ca intr-un anumit termen sa
indeplineasca un anumit act de procedura.
- convenionale (ex. n materie de arbitraj, art. 567 slin. 1 CPC)
Nerespectarea lor poate sa atraga nulitatea hotararii arbitrale.Daca tribunalul arbitral se
pronunta in afara intervalului de timp, stabilit de parti pt el, hot este lovita de nulitate.
- n funcie de sanciunea care intervine n caz de nerespectare:
- absolute
Cele a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii.ex: nu am exercitat un recurs in termen,
sunt decazut din dreptul de a exercita recurs, actul de procedura prin care am declarat recursul va
fi lovit de nulitate.
- relative
Atrag alte sanctiuni; ex; pot sa am pronuntarea in 15 zile dar ma pronunt in 16 zile ca si
instanta.Nu va fi motiv de nulitate.Trebuie sa motivez in 30 de zile. Nu motivez, ci motivez in 3
luni.Este doar un motiv de sanctionare disciplinare.
A nu se confunda termenele absolute/relative cu termene a caror nerespectare atrage nulitatea
absoluta/relativa a actului. Termen absolut inseamna ca atrage nulitatea actului, care poate fi
absoluta sau relativa.Termen relativ inseamna ca nu atrage nulitatea actului ci o alta sanctiune.
ex:in cazul nerespectarii unui termen prohibitiv;s-a efectuat un act de procedura de
executorul judecatoresc inainte de a respecta termenul prevazut de lege de la trimiterea somatiei
catre debitor.Este un motiv de nulitate relativa: debitorul poate invoca aceasta pe calea
contestatiei la executare.
105
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- Dup durata lor - (art. 181 CPC pe ore, zile, sptmni, luni, ani)
- n funcie de sensul de calculare
- de succesiune
ex: calea de atac trebuie exercitata in 30 de zile de la comunicarea hotararii.Se calculeaza
inspre inainte
- de regresiune
ex: citatia trebuie inmanata cu 5 zile inainte de termenul de judecata.

Calculul termenelor(art. 181 183 CPC, diferene fa de art. 2552-2556 NCC?)=tema

pe zile, pe ore, pe ani, luni sau sptmni - art. 181 alin. 1,=miezul
zilei noptii urmatoare este acum la 12 noaptea.
Pe NCC=are o reglementare diferita calculul pe ore.
Daca actul de procedura trebuie efectuat la o anumita instanta trebuie sa ma incadrez in
programul acelei instante.ex; vreau sa inregistrez o intampinare,nu as putea sa inregistrez
noaptea, exista un program.
Trimit azi, la 11 pe mail cererea, azi fiind ultima zi-e in termen sau nu?-tema!
=>art 181 pct 3;ex; a inceput sa curga in 29 februarie si se implineste intr-un an care nu
bisect.Se va implini in 28 februarie.
=>art 181(2): art 999;calea de atac in materia ordonantei presedintiale: 5 zile care incepe
sa curga de la pronuntare cu sau fara citarea partilor.
se pronunta azi, cu citarea partilor./sau se comunica.Ziua de azi nu intra in calcul.
27,28, 29,30,1 decembrie=>daca cade intr-o zi nelucratoare,sarbatoare nu se ia in calcul.Pana
in 2 decembrie va fi termenul.
Dar daca ultima zi ar fi 1 dec,termenul ar incepe din 26 nov.1 dec e zi nelucratoare ( 1 dec
2013,cade duminica) pot depune duminica? NU! Se va prelungi pana la inceputul zilei
urmatoare.
Se comunica actul vineri; de sambata va incepe sa curga termenul!
Zilele de sarbatore legala/nelucratoare se iau in calculul termenului atunci cand, este vorba
despre inceputul termenului sau sunt in interiorul termenului.Problema cu zi nelucratoare este
doar atunci cand ultima zi a termenului se implineste intr-o zi nelucratoare.!
la termenele de regresiune:art 204(1); citatia inmanata cu 5 zile inainte; azi e termenul de
judecata.Pana cand merg inapoi? azi e 26 .Merg inapoi 21 nov.-cade joi.Dar daca acest termen de
regresiune cade sambata sau duminica?Merg inapoi.Aici daca se implineste sambata /duminica
merg spre vineri.
Indiferent ca merg inainte sau inapoi merg pe zile libere.La cel de succesiune merg
inainte,prima zi dupa weekend, la cel de regresiune merg inapoi, prima zi inainte de weekend.
art. 182 NCPC;
zile de srbtoare legal sau cnd serviciul e suspendat (obs. se iau
n considerare doar la mplinirea termenului, nu i la punctul de plecare) art. 181
alin. 2

106
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

actele depuse prin pot, servicii specializate de curierat, uniti

militare sau locuri de deinere - art. 183 CPC
Durata termenelor procedurale.
Punctul de plecare (art. 184 alin. 1 i 2 CPC, art. 468 alin. 2 i 3 CPC, art. 485 alin. 1 CPC)
regula comunicarea actului de procedur art. 184 alin. (1) CPC
situaiile de echipolen art. 184 alin. 2, art. 468 alin. (2) i (3) i
art. 485 alin. (1) CPC
alte momente - pronunarea hotrrii, ncuviinarea probei,
stabilirea preului imobilului, descoperirea nscrisului, publicarea hotrrii n M. Of.
etc.
=>art 184 (2);primeste sub semnatura copie dupa act;comunicarea actelor intre
avocati/consilieri juridici.Daca avocatul paratului depune intampinarea.Intampinarea ar trebui sa
fie comunicata de instanta dar Codul permite ca avozatul paratului sa o comunice direct
avocatului reclamantului.Instanta nu mai trebuie sa o comunice reclamantului fiindca semnatura
data de avocatul reclamantului de pe intampinare este o situatie de echipolenta(echivaleaza cu
comunicarea intampinarii)
Caile de atac curg de la comunicarea hot judecatoresti sau in situatiile de echipolenta (cand
am cerut comunicarea hot celeilalte parti)m-as putea incadra in aceasta situatie de echipolenta de
la al (2) daca nu am fost citat intr-un proces unde s-a dat o hotarare,si intr-un alt proces anexat
intampinarii mi se depune hot judecatoreasca pronuntata in acel proces (hotararea aceea nu mi s-
a comunicat regulat).Eu primesc sub semnatura intampinarea si actele anexate.Din acel moment
incepe sa imi curga termenul de atac pt hotararea pronuntata in primul proces? In sensul lui
184(2)?=tema !!
Alte termene:ex: de la data cand instanta dispune o anumita masura, curge de la momentul la
care a pronuntat incheierea de sedinta.

Punctul de mplinire efectul termenului (art. 181 alin. 2, art. 182 CPC diferena fa de
art. 2556 NCC?)
Ce marcheaza implinirea termenului?Acesta s-a implinit.Daca e un termen prohibitiv( actul nu
putea sa fie indeplinit in interiorul lui) marcheaza dreptul de a efectua actul de procedura, de a
purcede la executarea silita.Daca vb de un termen imperativ ( actul tb savarsit in interiorul
acestuia si nu fost savarsit;vezi invocarea exceptiilor nulitatii) marcheaza decaderea din dreptul
de a mai efectua actul de procedura.
- termene prohibitive naterea dreptului
- termene imperative actul de procedur nu mai poate fi svrit
ntreruperea termenului efect ncepe s curg un nou termen
lipsa capacitii de exerciiu - pn cnd celui lipsit de capacitate
de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns i se desemneaz o persoan care
s-l reprezinte sau asiste - art. 184 alin. 3 CPC, art. 58 - CPC curatela special nu
se aplic n materie de perimare art. 416 alin. 1 CPC
ex: termenul de exercitare a caii de atac.Incapabilul nu va putea sa exercite calea de atac atat
timp cat ele nu are un reprezentant.ex;moare parintele copilului de 10 ani.Curge termenul de
apel?NU! Trebuie asteptat sa ii se numeasca un reprezentant legal.
moartea prii art. 184 alin. 4 pct. 1, art. 469 alin. 1 CPC
Moare partea. Se comunica actul la domiciliul procesual care e ultimul, si se intoarce cu
mentiunea ca destinatarul e decedat.Trebuie sa fac o noua comunicare.Pe adresa mostenirii! Abia
de la data noii comunicari va incepe sa curga termenului.
Intreruperea imi determina curgerea din nou a termenului.

107
 Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

moartea mandatarului art. 184 alin. 4 pct. 2, art. 469 alin. 4 CPC
Aici daca partea si-a ales domiciliul la reprezentant.
ndeplinirea unui act de procedur fcut n vederea judecrii
procesului art. 417 CPC (se refer la termenul de perimare)
mprejurare mai presus de voina prii ? art. 186 NCPC
legi speciale art. 13 alin. 3 din OUG nr. 51/2008 privind ajutorul
public judiciar n materie civil, art. 33 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare
de timbru.Reursul poate fi redactat numai prin avocat.Daca nu am posibilitate sa
platesc unul si cer ajutor public, termenul de recurs se intrerupe pana cand mi se
solutioneaza cererea de ajutor public judiciar.
Cererea de chemare in judecata trebuie timbrata/calea de atac trebuie timbrata.Daca cer ajutor
judiciar/sau cer sa reexamineze suma.Perioada de timp ,acel termen de decadere de 10 zile pt
formularea taxei de timbru, este intrerupt, cat timp se formuleaza astfel de cereri.
Acestea sunt cazurile generale de intrerupere.Cazuri speciale;ex; termenul de perimare curge si
impotriva incapabililor (art 416- text de exceptie)
Repunerea in termen-Este sau nu un motiv de intrerupere a termenului?-tema!!
Cererea de repunere in termen este un motiv care intrerupe termenul de decadere?
Termenul de decaderea s-a implit, eu cer repunerea.
Suspendarea termenului - art. 418 CPC (se refer la termenul de perimare) efect cursul
termenului se reia de unde s-a oprit
art. 413 CPC ct timp dureaz suspendarea judecii (pn cnd
hotrrea pronunat n cauza care a provocat suspendarea a devenit definitiv)
alte cazuri prevzute de lege
art. 412 CPC (dar numai n condiiile prev. de art. 418 alin. 2
CPC)
mprejurare mai presus de voina prii ce mpiedic partea s
struie n judecat

Sanctiunile nerespectarii termenelor.

Enumerare : decderea 1 (doar n cazul celor imperative art. 185 alin. 1 teza I CPC+)
nulitatea art. 185 alin. 1 teza final i 2 CPC (n cazul termenelor imperative i prohibitive i art.
608 lit. e CPC n materie de arbitraj - termene convenionale)
=>art 185 (5);exercit recursul peste termen.Se considera tardiv sau se anuleaza pt ca a fost
declarat cu incalcarea termenului prevazut de lege?In VCPC nu exista un astfel de text.
S-a implinit termenul de apel;fac apel dar daca totusi fac apel, declaratia de apel este nula.
Pt termenele imperative=decadere+ nulitate daca totusi efectuez actul.
Pt termenele prohibitive=numai nulitate(relativa)
Decderea
Condiiile decderii

108
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

nerespectarea unui termen legal (dar n cazul celor judectoreti? -

art. 522 alin. 2 CPC),
imperativ (adic n interiorul cruia trebuie efectuat un act de
procedur),
absolut afecteaz valabilitatea actului de procedur
cine o poate invoca - n funcie de caracterul normei; obs.
termenele imperative pot fi reglementate prin norme imperative sau dispozitive (a nu
se confunda termenul imperativ cu termenul reglementat prin norme imperative!)
pn la ce moment - dup cum norma este imperativ sau
dispozitiv (art. 204 alin. 3 CPC?) - decderea din dreptul de a invoca decderea -
art. 485 alin. 2 CPC
prin ce mijloc poate fi invocat excepie, n cile de atac
(distincii)

Tema: Nerespectarea cerintelor privind publicitatea hotararii este nulitate

conditionata/neconditionata,absoluta sau relativa?
Observati ca la art 176 pct 6- alte cerinte legale extrinseci daca legea nu dispune altfel.Daca as
spune: dezbaterile pe fond au avut loc in camera de consiliu si nu in sedinta publica.Pe NCPC
cercetarea judecatoreasca ar trebui sa se desfasoare in fata primei instante in camera de consiliu,
iar dezbaterile in sedinta publica.Insa de la aceasta norma privind dezbaterile in sedinta
publica,partile pot sa deroge si sa ceara judecarea in camera de consiliu.Asadar incalcarea regulii
privind publicitatea este o nulitate extrinseca, neconditionata de existenta unei vatamari dar este
o nulitate absoluta sau relativa?DIn moment ce partile pot deroga?
Sau situatii posibile: la alte nulitati neconditionate cum ar fi competenta(pt necompetenta
teritoriala daca am competenta exclusiva,instanta poate sa invoce din oficiu incalcarea normei-
am un consumator-,daca el vine si spune ca nu vrea sa fie judecat de aceea instanta,instanta va
trebui sa ia act de aceasta.Incalcarea poate fi invocata din oficiu de instanta dar poate fi acoperita
in anumite situatii cand legea permite acest lucru.
La publicitatea dezbaterilor daca partile nu au cerut ca aceasta sa se faca si in camera de
consiliu, si partea lipsa nu a cerut judecarea in lipsa sa de la dezbateri, instanta poate spune daca
e si cealalta parte prezenta,haideti sa trecem la dezbateri sau sa se opuna si sa nu doreasca sa se
treaca la dezbateri pt ca cealalta parte nu e prezenta.
Instanta trebuie sa respecte aceste reguli dar odata ce ele s-au incalcat cine le poate invoca in
calea de atac?Partea! Instanta de control judiciar nu le poate invoca.(pt ca partea putea sa deroge)
Sunt anumite norme care au caracter mixt.

Cursul 11 Proc Civil (10.12.2013)

ntrebare 1. Care instanta pronunta incheierea prin care se conexeaza cauzele? R. Instana
ulterior sesizat.

In VCC se invoca in fata instantei ulterior sesizate si se trimitea la prima instan care stabilea
daca se conexeaza cauza sau nu.Se putea trimite si inapoi cauza de la I1 la I2(I2=Instana ulterior
sesizat).

109
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

ntrebare 2. Articolul 178 (5) se refer si la nulitatea absolut? Profa spune ca sunt dou opinii
posibile:

(opinia majoritar) se refer doar la nulitatile relative care tb invocate deodat

(opinie recent) se refer inclusiv la nulittile absolute (este vb chiar de un termen de
decdere ptr ca e un termen imperativ in interiorul cruia trebuie indeplinit actul/invocat
exceptia.Termenele vizeaz prtile, nu instana.Instana poate invoca aceste excepii chiar
cu depirea termenului. Deci, 178 alin. ultim s-ar aplica si nulitilor absolute numai
in ceea ce priveste prtile. Instana ar putea sa invoce oricnd nulitatea absolut dar cu
respectarea altor texte (488 (2) in materie de recurs, care spune c nu se pot invoca n
recurs motive care puteau fi invocate in apel si nu au fost invocate , nici mcar de ctre
instan. De exemplu lipsa calitii procesuale. Instanta de recurs nu poate invoca
exceptia omisso medio.)
Dac vine partea si spune c ar fi vb de o nulitate absolut pe care instana ar putea s o
invoce din oficiu (la motivele de recurs , judectorul poate invoca din oficiu , atunci
cand n-a facut-o partea. Dac partea ii invedereaza ca exista un motiv de ordine public,
instana nu poate ignora acest motiv chiar dac s-a depit termenul de motivare al
recursului.) Tot aa, partea invoc ulterior exceptia de nulitate. Instana, n principiu ar
trebui s in cont de invocarea excepiei i s-o pun n discuia prilor(rol activ) si in
msura in care e fondat s se pronune asupra ei.

Codul face distincie ntre nuliti pentru nerespectarea condiiilor de fond i nuliti ptr
nerespectarea condiiilor de form.Forma si fondul nu sunt similare cu cele din dr substanial. n
procedur se dau exemple care seamn cu nulitile de fond i form din dr substanial(se poate
discuta chiar si despre viciile de consimt ca motive de nulitate de fond). Codul Francez definete
ce inseamn condiiile de fond i condiiile de form: Nulittile de form trebuie invocate toate
deodat i per a contrario, cele de fond ar putea fi invocate oricnd. La excepia nulitii n
CPCF(francez) se vbete despre nuliti despre neregulariti de fond i nuliti ptr neregularit de
form. La noi nu exist definirea cerintelor de fond i cerinelor de form.

a) Cerine de fond :capacitatea de a sta in justiie (inclusiv reprezentarea),

b) Cerine de form: toate motivele de nulitate ale actelor de procedur tb invocate
simultan sub sanciunea inadmisibilitii(doar nulitile ptr vicii de form!!!).La noi,
la art. 178 (5) nu se raporteaz la distinctia ntre nuliti absolute i nuliti relative.
n sistemul francez nulitile de fond sunt de ordine public. De aceea se spune c la noi
art 178 vizeaz nuimai nulitile relative. Totusi, nu s-a preluat reglementarea CPCF ,
textul de la 178 nu face distinctie ca si in Codul Francez, deci nulitile absolute trebuie
invocate deindat ce sunt cunoscute.Dar cum aceste decderi nu se aplic instanei,
instana le poate invoca din oficiu. In baza rolului activ judectorul ar trebui s pun n
discutia prilor nulitile absolute, iar dac nu le observ judectorul si ii atrage atenia o
parte asupra acestor nuliti , judectorul nu poate ignora acest lucru.

110
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Sanciunile pentru nerespectarea termenelor

1. Decderea
Art. 185.Cand un drept procesual trebuie exercitat intr-un anumit termen, nerespectarea
acestuia atrage decderea din exercitiul dreptului, inafara de cazurile in care legea prevede
altfel, iar actul de procedur efectuat peste termen este lovit de nulitate.

-trebuie exercitat ntr-un anumit termen, ne gandim la un termen imperativ. Deci sanctiunea ptr
nerespectarea unui termen imperativ este decaderea si nulitatea actului fcut cu incalcarea
termenului.

185 (2). In cazul in care legea opreste indeplinirea unui act de procedura inauntrul unui termen,
actul facut inaintea implinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.
- Este vb despre termenele prohibitive.

In cazul termenelor imperative e nulitate absoluta iar la termenele prohibitive este vb despre o
nulitate relativ ce rmne la latitudinea prilor.

Termenele prohibit se intalnesc mai ales in executarea silit. Dac executorul efectueaz acte de
executare in termenul prohibitiv, doar debitorul poate invoca nulitatea actului prin intermediul
contestaiei la executare.Neresp T.P.(termen prohibitiv) atrage anulabilitatea(NR).

n cazul termenelor imperative, actul nu mai poate fi efectuat dup mplinirea termenului. Se
refer i la termenele judect/convenionale sau doar la cele legale? Doctrina recunoate c
sanciunea decderii opereaz i n cazul termenelor judiciare. (de exemplu apelul peste termen).
Ex termen judectoresc(pana la termenul urmtor vei depune anumite inscrisuri), poate opera
decderea.

Nu tb confundate termenele imperative cu termenele instituite prin norme imperative.Avem

termene imperative reglementat prin alte norme dect imperative(dispozitive). Dac termenul e
reglementat prin norme de ordine public, oricine poate invoca nulitatea( inclusiv din oficiu).
Dac termenul e reglementat prin norme de ordine privat, doar partea in favoarea crea s-a
instituit termenul poate invoca nulitatea.

204(3). Modificarea cererii de chemare in judecata peste termenul prevazut la alin. (1) poate
avea loc numai cu acordul expres al tuturor partilor. Se refer la etapa scris a procesului i
fixarea primului termen de judecat, aceast procedur avnd sens ca prile s tie la ce s se
atepte de la proces.Totusi la primul termen reclamantul isi poate modifica aciunea
(permisiunea codului) fr ca in acest sens s fie nevoie de acordul prtului. Dac se depete
primul termen, se mai poate modifica aciunea doar cu acordul expres al tuturor celorlalte pri.
Primul termen de jud (termen imperativ), se refer doar la primul termen (nu si la termenele
ulterioare la care s-ar amana actiunea pentru lip de procedur cu prtul).

111
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Modificarea cererii se poate face si ulterior cu acordul prtului. Este vorba despre un termen
imperativ reglementat printr-o norm de ordine privat. Dac nu exist acordul expres al
prtului (prtul nu vine la termenul urmtor, deci nu exist acord), instana poate din oficiu s
invoce decderea, dac prtul nu-i d acordul expres (este o vb ce are o vocaie de a fi
mixt).Instanta va constata decderea, constat nulitatea cererii modificatoare i se va pronuna
pe cererea iniial.

Art. 193. (1)Sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile,
daca legea prevede in mod expres aceasta. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se
va anexa la cererea de chemare in judecata .
(2)Neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat prin
intampinare, sub sanctiunea decaderii.- lipsa proc prealabile poate fi invocat NUMAI DE de
prt prin ntmpinare, procedura prealabil fiind o condiie specail ce tine de exercitarea
aciunii civile. Dac nu depune ntmpinare, prtul nu mai poate invoca exceptia
inadmisibilittii ptr lipsa proc prealabile.

TEM: Este vb de un termen imperativ de ordine public (instana poate invoca din oficiu
decderea din dreptul de a invoca decderea ?) sau de ordine privat?

REINEM c sanciunea in cazul nerespectrii unui termen imperativ este DECDEREA.

Norm imperativ- sanctiunea poate fi invocat din oficiu

Norm dispozitiv invocat doar de cel al crui interes a fost protejat
Norm de ordine public oricnd pe parcursul procesului (excepie)
Norm de ordine privat- in limine litis (prin exceptie excepie sau in cile de atac atunci
cnd excepia a fost respin n prim instan).

2 opinii doctrinare referitoare la respingerea apelului declarat dup implinirea termenului : se

respinge ca tardiv sau se anuleaz (in VCC se respingea ca tardiv si se anula ptr alte motive, ca
dex atunci cand nu era timbrat).

Stabilirea unei anumite ordini in efectuarea actelor de procedur: se invoc decderea fie la
momentul la care s-a produs cand partea e prezent, sau la termenul urmtor cu procedura
complet si partea prezent i nainte de a pune concluzii pe fond (pana la inchiderea cercetrii
judectoreti).

Termen fix = moment sau etap a procesului /anumit ordine in efectuarea actului de procedur

Cand nu intervine decderea?

Instanta nu a constatat decderea

S-a renuntat la dreptul de a invoca decderea , doar in cazul normelor dispozitive(art
204). Aici se face diferena intre norme de ordine public i norme de ordine

112
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

privat: partea, in cazul normelor de ordine privat, poate s renune la dreptul de

a invoca decderea.

De exemplu, reclamantul nu propune o anumit prob, judectorul nu poate respinge ca

tardiv o prob cand are obligatia sa o administreze. Nu se avanseaz banii s se
deplaseze martorii , dar martorii vin , dei ar trebui s fiu deczut din proba testimonial,
nu mai opereaz decderea.

In caz de solidaritate si indivizibilitate nu opereaz decderea (dintre mai multi debitori

solidari numai unul exercit apelul), deoarece actele favorabile profit si celorlalti.
Motive temeinic justificate din cauza crora partea nu a putut efectua actul de procedur
Repunerea in termen
Art. 186. (1)Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusa in termen numai
daca dovedeste ca intarzierea se datoreaza unor motive temeinic justificate.
-poate fi vb numai depre un termen imperativ
-motive temeinic justificate (in VCC era imprejurare mai presus de vointa prii, o
situaie ce excludea culpa prii). Actualmente, e mai ingaduitor decat in vechea
reglementare Daca zicea in VCC c eu mi-am ales domiciliul procesual la avocatul meu
si acolo s-a comunicat hotararea, dar avocatul era in vacanta. Nu era imprejurare mai
presus de voina prii, dar actualmente ar putea fi un motiv temeinic.
Rmne la latitudinea judectorului s stabileasc ce inseamn mprejurare mai presus de
voina prii.
Imprejurarea ce constituie motiv temeinic trebuie s fi avut loc inauntrul termenului in
care putea fi exercitat actul.Cand intervine imprejurarea termenul se intrerupe.
Cand se cere repuneea in termen? R. La max 15 zile de la incetarea motivului temeinic
sau, in cazul cilor de atac in termenul de exercitare al cilor de atac.
Nu ajunge s cer repunerea in termen, trebuie s efectuez i actul de procedur (trebuie
fcute simultan). Se respinge ca lipsit de interes cerere de repunere in termen dac nu
efectuez actul de procedur.
Instana competent s se pronune asupra cererii de repunere in termen: instana
competent s solutioneze cererea privind dreptul neexercitat in termen.
-Admite prin incheiere si da un termen ptr a se administra probe
-admite prin decizie (daca nu mai sunt probe)
-respingere prin decizie+constatare tardivitate apel+ constatare nulitate act efectuat peste
termen

Citarea si comunicarea actelor de procedur

Regulile prevazute in partea generala a NCPP se reglementeaz dispoziiile generale in materie

de citare, dar de la ele se poate deroga fie prin alte dispozitii speciale ale codului, fie prin
dispozitii din legi speciale (de ex procedura notarial).

113
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Raiunea reglementarii: pentru respectarea principiului dreptului la aprare i a

contradictorialitii

-sa stiu de proces, s m pot prezenta si s m pot apra (mi se comunic actele depuse de prt)

Instituia TLC(termen luat in cunotin) este reglementat ca o aplicaie a asigurrii respectarii

obligaiei prilor de a urmri finalizarea procesului.Un text similar era si in VCC.

Citarea=este mijlocul prevzut de lege pentru incun anumitor participanti despre existena
procesului si a unui termen de judecat (se citeaz prile, martorii, experii cand tb audiati,
procurorul care exercit ac. civil art. 93, procurorul cnd pune concluzii).

Nu se citeaz niciodat judectorul sau grefierul, dei exist texte care ar putea duce la aceast
concluzie (in materie de recuzare).Recuzarea se judec de alt complet sau acelasi complet in caz
de complet colegial.Judectorul recuzat nu tie cnd se solutioneaz cererea de recuzare (camera
de consiliu, ascultare judector facultativ, ascultare pri facultativ). Judectorul NU E CITAT
ci va fi chemat (ptr c se presupune c e la serviciu), se anunt prin alte mijloace (telefon, mail,
porumbel cltor). =))

Citaia=actul prin care se aduce la cunostina unei pri despre existena i continutul
procesului.n principiu, participarea e facultativ, dar sunt situatii in care e prezenta obligatorie.
Spre exemplu:

-dac nu te prezini la interogatoriu se poate considera mrturisire deplin/inceput de dovad

scris.

-la divort trebuie s te prezini la fiecare termen , in caz contrar se respinge ca nesustinut

-dac judectorul le citeaz ptr impacare si nu se prezint pot fi aplicate amenzi.

Citarea inseamn nu numai c ti se aduce la cun despre existenta procesului, ci inseamn c ti se

comunic i anumite acte.

Comunicarea= ti se aduc la cunostiint acte de procedur efectuate de alte prti (inclusiv cele
ale instantei, de ex hotrri), dar si inscrisurile depuse in probatiune.Cand partea vine si ridic
expertiza de la dosar este tot o modalitate de comunicare.

Uneori vbim doar de citare si alteori doar despre comunicare, dar pot fi si separat(de ex am
rmas in pronuntare si la deliberare completul repune cauza pe rol, citarea fiind obligatorie).

Comunicarea nu inseamn neaprat c vine agentul acas i ti d actele!!!

Nu trebuie confundat comunicarea cu cererea de eliberare contra cost a unor copii de pe actele
de la dosar(incheierile nu se comunic dect dac intrerupe cursul judectii-de exemplu
incheierea de suspendare a procesului).Comunicarea se face gratis si din oficiu.

114
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

In cazul in care instanta trebuia sa comunice, dar vine partea si cere copie contra cost=situatie de
echipolent, inseamn comunicare.

1.Reguli generale in materie de citare

a)Citarea este obligatorie (art. 153 NCPC).

Obligatia de a cita partile

(1) Instanta poate hotari asupra unei cereri numai daca partile au fost citate ori s-au
prezentat, personal sau prin reprezentant, in afara de cazurile in care prin lege se dispune altfel.
(2) Instanta va amana judecarea si va dispune sa se faca citarea ori de cate ori constata ca
partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege, sub sanctiunea
nulitatii.

Dac prtile s-au prezentat inseamn o situatie de echipolent.

Regula:Procesul se desf cu citarea prilor

Excepia: in cazul cand legea dispune c prtile nu se citeaz(sechestru asigurator),

citarea e facultativ(cerea de indreptare a erorii materiale din hotarare, ordonanta

presedintial, procedura necontencioas). Dac judectorul spune c va cita, atunci citarea va fi
obligatorie. De exemplu, la ordonanta presedintial, dac jud spune c va solutiona fr citare
dar prtile se prezint. Profa crede c dac prtile cer s fie ascultate nu e obligatorie ascultarea.
Totusi, se poate cenzura pe calea cii de atac dac se dovedeste o vtmare provocat de
ascultare. Totusi ar putea fi si o nulitate neconditionat dac s-ar exercita calea de atac (insa de
fiecare dat ar trebui s le citez).

La art. 154 (7) se spune c (7) Instanta va verifica efectuarea procedurilor de citare si
comunicare dispuse pentru fiecare termen si, cand este cazul, va lua masuri de refacere a
acestor proceduri, precum si pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura instiintarea partilor
pentru infatisarea la termen.Dac procedurile nu sunt indeplinite va fi obligat s amane
judecate.

Aplicatii particulare ale princ de la art. 153: 219 (2), 241, etc.

Termenul de inmanare a citatiei: Art. 159: Citatia si celelalte acte de procedura, sub
sanctiunea nulitatii, vor fi inmanate partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. In
cazuri urgente sau atunci cand legea prevede in mod expres, judecatorul poate dispune
scurtarea termenului de inmanare a citatiei ori actului de procedura, despre aceasta facandu-se
mentiune in citatie sau in actul de procedura.

Art. 167. (4) Procedura se socoteste indeplinita in a 15-a zi de la publicarea citatiei, potrivit
dispozitiilor alin. (2).

115
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Instanta poate da un termenb mai scurt(proceduri urgente) si termen mai lung (citarea prin
publicitate).

Nu trebuie confundat situatia termenului de judecat mai lung( domiciliu in strainatate) cu

termenul cu ct nainte de acel termen trebuie partea anuntat despre existenta termenului.
Termenul de inmanare a citatiei se fixeaz raportat la termenul ptr judecarea cauzei (5 zile, 15
zile, mai putin de 5 zile in cazuri urgente).

Cum se calculeaz termenele?

La termenele de progresie nu se calculeaz prima si ultima zi.

Dac marti e termen de judecat, partea tb s fie citat joi ptr a fi indeplinit procedura. Dac
term de jud e vineri, partea trebuie citat cu o vineri inainte(ptr c sambata si duminic sunt zile
nelucrtoare) .SUBIECT LA EXAMN DIN CALCULUL TERMENELOR!

b)In materia comunicrii regula e c nu se comunic, si exceptia e c se comunic atunci cnd

legea prevede expres acest lucru(de exemplu, incheierile se comunic doar atunci cnd legea
prevede expres).

Partea poate lua intampinarea de la dosar , raportul de expertiz poate lua raportul de la dosar
(trebuie depus cu 10 zile inainte) si s formuleze obiectiuni pana la termen.

Intampinarea ca regul se comunic ( intampinarea se poate formula in 25 de zile de la data cand

i se com cererea de chemare in judecat). La fel si la apel si la recurs. La revizuire si contestatia
in anulare, intampinrile nu se comunic(trebuie s le verifice intimatul de la dosar).

Nulitatea procedurii de citare i a actelor subsecvente

Actele subsecvente sunt acte afectate de nulitate derivat. Natura juridic a acestei nuliti:

Regim juridic mixt (NR si NA), deoarece lipsa de proceduracu reclamantul poate fi
invocata si de parat/instanta/procuror. Daca nu s-a inmanat citatia cu respectarea
termenului (a primit citatia ieri si termenul e azi), daca paratul e prezent dar nu si-a putut
pregati apararea nu e acoperita lipsa de procedura. Se acopera lipsa de procedura doar
daca paratul ar spune ca si-a putut preg apararea. Poate fi invocata nulitatea chiar de catre
partea care trebuia citata si nu s-a respectat termenul.
Daca au fost nereguli cu citarea reclamantului si acesta nu e prezentla un termen. La
termenul urmtor(T2) DOAR reclamantul mai poate invoca nulit proc de citare, in cond
de invocare a nulit relative.
La T1 are caractere de nulitate absolut, iar la urmatorul termen cu proc indeplinita mai
poate fi invocat doar de cel ce nu a fost citat, in limine litis.
Daca nu a fost citat deloc regulat in fata primei instante se poate invoca nulitatea citarii si
a tuturor actelor subsecvente in apel sau recurs.

116
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Daca intr-o cale de atac nu a fost regulat citat se poate face contestatie in anulare pe acest
motiv.
Este o nulitate intrinsec (deoarece lipsesc anumite notiuni)
Este o nulitate conditionat de vatamare (vatamare care se prezum)
Poate fi invocata de instanta din oficiu
E proprie in privinta citarii si e derivata in privinta actelor subsecvente (de exemplu
hotararea subsecventa)
Daca s-a pron hot cu viciu de procedura cu una dintre parti (lipsa de procedura cu
reclamantul si s-a admis actiunea, doar reclamantul ar putea invoca nulitatea in caile de
atac).

Termenul n cunotin (TLC)

Este o institutie ce are la baza obligatia partilor de a urmari procesul.

Art. 229 NCPC. (1) Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat termenul
in cunostinta, precum si partea care a fost prezenta la un termen de judecata, personal sau
printrun reprezentant legal ori conventional, chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste
termenul, nu va fi citata in tot cursul judecarii la acea instanta, considerandu-se ca ea cunoaste
termenele de judecata ulterioare. Aceste dispozitii ii sunt aplicabile si partii careia, personal ori
prin reprezentant legal sau conventional ori prin functionarul sau persoana insarcinata cu
primirea corespondentei, i s-a inmanat citatia pentru un termen de judecata, considerandu-se
ca, in acest caz, ea cunoaste si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a
fost inmanata.

Prin prezena prii/ reprezentanti ai prii in faa instanei

Partea/reprezentantul prtii semneaz dovada de indeplinire a procedurii de citare

In cazul persoanelor de drept public, dovada de indeplinire a procedurii de citare poate fi

realizata de un functionar insarcinat cu indeplinirea corespondentei.
1. In marea majoritate a situatiilor nu se fixeaz termen de judecat odata cu inregistrarea
cererii (deoarece trebuie comunicata si trebuie intampinare). Prin exceptie, la cererea de
ordonanta presidentiala (si alte cazuri cand nu e nevoie de intampinare), teoretic se poate
fixa termen pe loc (deoarece nu trebuie intampinare), in acest caz avem TLC , daca
cererea e regulat fcut.
2. Reprezentant legal =parinte sau tutore
Repr conventional = avocat/mandatar desemnat chiar neimputernicit ptr TLC
In caile de atac e nevoie de citare din nou si dupa aceea poate exista TLC.
3. E termen luat in cunostinta daca semneaza de primirea citatiei. Poate semna secretara de
la cabinetul avocatial ( avocatul e reprezentant al partii iar secretara e functionar
insarcinat cu primirea corespondentei ).
Daca de exemplu, semneaza mama dar mama mea nu e reprezentantul meu, nu avem
TLC.

117
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Nu se aplica procedeul TLC

in cazul reluarii judecatii, dupa ce a fost suspendata
Spre exemplu, s-a suspendat cauza pentru lipsa nemotivata a partilor. Daca se repune pe rol din
oficiu/la cerere, trebuie citate prtile ca s tie c s-a repus pe rol.
in cazul cand procesul se repune pe rol
Spre exemplu, se repune pe rol inainte de deliberare. Trebuie citate prtile ptr ca ele nu stiu ca
procesul s-a repus pe rol, crezand ca asteapta hotararea (si-au indeplinit indatorirea de a urmari
procesul).
cand partea este chemata la interogatoriu, in afara de cazul in care a fost prezenta la
incuviintarea lui, cand s-a stabilit si termenul pentru luarea acestuia
Daca nu ma prezint, judecatorul poate considera ca recunosc pretentiile celeilalte prti sau poate
constitui inceput de dovada scrisa ( facand astfel admisibila proba cu martori). Ptr ca absenta
partii are o sanctiune atat de grava, partea trebuie instiintata ca va trebui sa raspunda la intrebari,
sa stie sa se prezinte. Doar privitor la interogatoriu trebuie citata expres, ptr restul actelor are
TLC.
Dac , intre termene se fac alte acte (cercetare la fata locului /+audiere martori) trebuie sa fie
citata partea, ptr ca nu poate urmari acest lucru de pe portal.
Nu mai trebuie citata partea, daca i s-a spus ca la termenul urmtor i se valua interogatoriu.
cand, pentru motive temeinice, instanta a dispus ca partea sa fie citata la fiecare
termen

in cazul in care instanta de apel sau de recurs fixeaza termen pentru rejudecarea
fondului procesului dupa anularea hotararii primei instante sau dupa casarea cu
retinere.
De exemplu, se admite apelul si se anuleaza partial hot primei instante ptr ca reclamantul
nu a fost regulat citat. Se retine cauza ptr rejudecare in apel, in acest caz nemaifiind vb de
TLC.
Detinutii si militarii incazarmai sunt citai la fiecare termen
Pentru ca acestia nu pot urmari cursul procesului, neavand acces la toate mijloacele
necesare. Multi detinuti fac procese civile doar ca sa schimbe penitenciarul) (vine din
Rahova la Gherla). Nu e obligatorie sa se asigure prezenta , ci doar citarea.
Militar incazarmat , spune profa ca sunt cei care sunt plecati in Irak, alte misiuni .

Cuprinsul citaiei
Prevederi sub sanctiunea nulitatii exprese(elemente esentiale):
Art. 157.
Cuprinsul citatiei
(1) Citatia va cuprinde:
a) denumirea instantei, sediul ei si, cand este cazul, alt loc decat sediul instantei unde
urmeaza sa se desfasoare judecarea procesului (mentiune esentiala)

b) data emiterii citatiei (mentiune neesentiala, putand duce doar la nulitate virtuala iar

118
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

vatamarea trebuie dovedita);

c) numarul dosarului (mentiune esentiala, nulitate expresa, vatamarea se prezum);
d) anul, luna, ziua si ora infatisarii(esentiala);
e) numele si prenumele sau denumirea, dupa caz, ale/a celui citat, precum si locul unde se
citeaza(sa se arate exact la ce sala de judecata si de la ce ora, mentiune esentiala);
f) calitatea celui citat(de exemplu la ordonanta presedentiala, oricum se comunica si cererea
de chemare in judecata si poate sa vada de acolo ca e parat. Totusi, se poate demonstra o
vatamare);
g) numele si prenumele sau denumirea, dupa caz, ale/a partii potrivnice si obiectul
cererii (ca in exemplul de mai sus, mentiune neesentiala, nulitatea ar putea fi invocata doar daca
se dov vatamarea);
h) indicarea, daca este cazul, a taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar datorate
de cel citat;
i) mentiunea ca, prin inmanarea citatiei, sub semnatura de primire, personal ori prin
reprezentant legal sau conventional ori prin functionarul sau persoana insarcinata cu
primirea corespondentei pentru un termen de judecata, cel citat este considerat ca are in
cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata (
trebuie sa se mentioneze expres in citatie ca va fi TLC, nu e o nulitate expres , daca nu e aceasta
mentiune trebuie sa fie citata partea si la termenul urmator. Lipsa mentiunii nu atrage nulitatea
procedurii de citare, ci atrage imposibilitatea TLC, procedura e indeplinita);
j) alte mentiuni prevazute de lege sau stabilite de instanta (nu viciaza procedura, dar nu se
pot aplica sanctiuni daca trebuia sa il citezi cu o anumita mentiune, nu e o mentiune esentiala);
k) stampila instantei si semnatura grefierului.
Lipsa mentiunilor esentiale poate fi sanctionata cu nulitate absoluta dar care poate fi invocata din
oficiu numai la termenul la care e lipsa de procedura , iar la termenul urmator cu procedura
realizata poate fi invocata doar de cel in privinta caruia a fost neregularitatea(pana la finalizarea
cercetarii judecatoresti).

(2) In citatie se mentioneaza, cand este cazul, orice date necesare pentru stabilirea adresei
celui citat, precum si daca citarea se face cu chemarea la interogatoriu sau daca cel citat
este obligat sa prezinte anumite inscrisuri ori daca i se comunica odata cu citatia alte acte
de procedura. In cazurile in care intampinarea nu este obligatorie, in citatie se va mentiona
obligatia paratului de a-si pregati apararea pentru primul termen de judecata, propunand
probele de care intelege sa se foloseasca, sub sanctiunea prevazuta de lege, care va fi
indicata expres.

(3) Cerintele de la alin. (1) lit. a), c), d), e) si k) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
Daca partea nu a timbrat legal o cerere nu o pot anula decat daca ii atrag atentia asupra taxei de
timbru (personal sau prin citatie). In practic, trebuie pus in vedere personal, nici macar daca i-
am atras atentia reprezentantului nu se poate anula cererea la termenul urmator.

119
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

In materie de regularizarea cererii, instanta poate sa il citeze sa mai depuna copii suficiente de
pe inscrisuri.
Organele competente care fac comunicarea
Art. 154 NCPC de regula prin agentii instantei care dispune citarea/ agentii altei instante in
raza careia se afla domiciliul partii
Se poate face comunicarea si prin posta in plic inchis dar numai atunci cand comunicarea nu se
poate face prin agentii procedurali ai instantei.
154(4) In cazul in care comunicarea potrivit alin. (1) nu este posibila, aceasta se va face prin
posta, cu scrisoare recomandata, cu continut declarat si confirmare de primire, in plic inchis, la
care se ataseaza dovada de primire/procesul-verbal si instiintarea prevazute la art. 163.
-de exemplu, circumscriptia judecatoriei CJ cuprinde si comune arondate. In aceste comune
comunicarea se face prin posta. Chiar si in Cluj-N cand sunt foarte multe citatii, volumul este
foarte mare si se justifica trimiterea prin posta a citatiei.
-citarea se face din oficiu si gratuit
Pot permite partii, ca pe cheltuiala ei, ccomunicarea sa se faca sa se faca prin intermediul
executorului/ serviciu de curierat rapid , pe cheltuiala partii (discutii daca se poate cmunica si
hotararea judecatoreasca prin executor/curierat). Profa spune ca executorul/curieratul poate
comunica si acte ale instantei (citarea, hotararea).
154(6) Comunicarea citatiilor si a altor acte de procedura se poate face de grefa instantei si
prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si
confirmarea primirii acestuia, daca partea a indicat instantei datele corespunzatoare in acest
scop. In vederea confirmarii, instanta, odata cu actul de procedura, va comunica un formular
care va contine: denumirea instantei, data comunicarii, numele grefierului care asigura
comunicarea si indicarea actelor comunicate; formularul va fi completat de catre destinatar cu
data primirii, numele in clar si semnatura persoanei insarcinate cu primirea corespondentei si
va fi expediat instantei prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace.
-se face din oficiu, la fel ca in primul caz.
-se pot apela la mijloace moderne de comunicare dac partea a indicat aceste mijloace , dar daca
partea nu le-a indicat, instanta poate apela la baze de date in baza alin (8), dar nu se poate apela
de ex la o adresa de mai hot-chick-2007.gmail.com, pentru ca nu exista siguranta ca citatia
ajunge la o anumita persoan. n plus, instanta ar putea apela la aceste mijloace in cazul in care
nu a putut fi indeplinita procedura prin agent(de exemplu se poate suna parteasi se face proces-
verbal care tine loc de procedura de citare art. 241(3) ).
-cand se indeplineste procedura de citare? De exemplu, in cazul unui fax, trebuie sa trimit fax si
dupa aceea partea trebuie sa imi trimita formularul inapoi. Procedura se considera indeplinita
numai la trimiterea inapoi a formularului inapoi( vor fi foarte multi de rea credinta ce vor
completa formularul la Sfantul Asteapta).

1.Regula : agent
2.Daca nu e posibil agentul:posta,
3.Daca partea cere:executor/curierat
4. Prin grefa instantei prin mijloace moderne

120
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Locul citrii (155, 161, 162)

Locul unde se duce agentul/executorul/etc.
Regula: procedura e indeplinita daca partea semneaza oriunde este gasita (inclusiv in incinta
instantei)
Agentul procedural (agentul instantei, grefier, curier, etc) certifica identitatea partii si
semnatura ( ii cere buletinul celui ce semneaza). Indiferent cine e cel ce indeplineste procedura,
constatarile sale personale pot fi contestate doar prin inscriere in fals(valoare de inscris autentic).
Procedura inscrierii in fals se poate face si printr-o plangere penala (de ex impotriva agentului
care a semnat el).
Art. 155. Locul citarii
(1) Vor fi citati:
1. statul, prin Ministerul Finantelor Publice sau alte organe anume desemnate in acest
scop de lege, la sediul acestora (Statul se citeaza prin MFP atunci cand nu am un text de lege
care imi spune altceva. Spre exemplu, in materie de expropriere ptr autostrada, statul se citeaza
prin i la sediul CNADNR. MFP se citeaza la sediul din Bucuresti si eventual ulterior se pot da
delegatii la organele sale teritoriale, dar asta e alta treaba) ;
2. unitatile administrativ-teritoriale si celelalte persoane juridice de drept public, prin cei
insarcinati sa le reprezinte in justitie, la sediul acestora( judetul se citeaza prin presedintele
CJ la sediul CJ. Municipiul/orasul/comuna, la sediul uat);
3. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la sediul principal sau,
atunci cand este cazul, la sediul dezmembramantului lor ( in unele carti se poate gasi ca in
situatiile in care competenta ter alternativa e atrasa de dezmembramant, atunci se citeaza la
dezmembramant- corelatie cu competenta);
4. asociatiile, societatile si alte entitati fara personalitate juridica constituite potrivit legii,
prin reprezentantul desemnat, la sediul sau domiciliul acestuia ( ptr ca nu au sediu);
5. cei supusi procedurii insolventei, precum si creditorii acestora, la domiciliul sau, dupa
caz, la sediul acestora; dupa deschiderea procedurii, citarea va fi efectuata potrivit legii
speciale (pana la deschiderea procedurii se citeaza la sediu/domiciuliu. Ulterior se citeaza prin
Bul Oficial al proc de insolv);
6. persoanele fizice, la domiciliul lor; in cazul in care nu locuiesc la domiciliu, citarea se
va face la resedinta cunoscuta ori la locul ales de ele; in lipsa acestora, citarea poate fi
facuta la locul cunoscut unde isi desfasoara permanent activitatea curenta ( locul unde stau
efectiv, element ce tb sa fie indicat in cererea de chemare in judecat sau in alte cereri
incidentale).Daca lucrez intr-un anume oras, inseamna ca acolo e domiciliul meu procesual. De
exemplu, pot sa il citez la locul de munca(spre exemplu un magistrat ptr ca nu am cum sa ii aflu
adresa) Citarea la locul de munca e doar in situatia in care nu stiu unde e domiciliul.;
7. incapabilii sau cei cu capacitate de exercitiu restransa, prin reprezentantii sau
ocrotitorii lor legali, la domiciliul ori sediul acestora, dupa caz; in caz de numire a unui
curator special, potrivit art. 58, citarea se va face prin acest curator, la sediul sau
profesional (s-a discutat daca e o diferenta substantiala fata de VCCP. In procedura min cu cap

121
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

restransa e asistat de repr legAL. Acum se citeaa minorul prin repr legal, iar daca au dom/sediul
diferit , se va cita repr la sediul/domiciliul su); Daca se face cer de chem in jud ptr min 14-18
prin repr legal, trebuie sa semneze ambii, sau e suficient sa semneze minorul? Citarea se face
prin repr la sediul acestora.
8. bolnavii internati in unitati sanitare, la administratia acestora (doar daca este vb de o
situatie de durata, nu ca am stat 3 zile ca mi-am scos apendicele);
9. militarii incazarmati, la unitatea din care fac parte, prin comandamentul acesteia( la
militari nu funct TLC si e logic sa fie citati acolo unde sunt incazarmati, ptr a putea lipsi);
10. cei care fac parte din echipajul unei nave maritime sau fluviale, alta decat militara,
daca nu au domiciliul cunoscut, la capitania portului unde este inregistrata nava(la navele
militare se aplica regulile de la militari);
11. detinutii, la administratia locului de detinere(acolo stau efectiv =)) );
12. personalul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare si cetatenii romani trimisi sa
lucreze in cadrul personalului organizatiilor internationale, precum si membrii de familie
care locuiesc cu ei, cat timp se afla in strainatate, prin Ministerul Afacerilor Externe (cand
lucrez ca functionar al statului roman in strainatate);
alti cetateni romani, aflati in strainatate in interes de serviciu, inclusiv membrii familiilor
care ii insotesc, prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla
unitatea care i-a trimis in strainatate(atunci cand am oameni delegati in strainatate);
13. persoanele care se afla in strainatate, altele decat cele prevazute la pct. 12, daca au
domiciliul sau resedinta cunoscuta, printr-o citatie scrisa trimisa cu scrisoare recomandata
cu continut declarat si confirmare de primire, recipisa de predare a scrisorii la posta
romana, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tinand loc de dovada a
indeplinirii procedurii, daca prin tratate sau conventii internationale la care este parte
Romania ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel.(avem o serie de regulamente
comunitare care reglementeaza procedura de citare. Este necesara confirmarea primirii numai
ptr primul termen de judecata, ptr ca art. 156 obliga persoana aflata in strainatatesa isi aleaga
dom in Ro unde sa ii fie comunicate toate actele privind procesul. La primul termen tb
confirmarea de primire+mentiunea obligatorie sa-si aleaga domiciliul in Romania, iar daca nu isi
alege domiciliul in Ro, de acum incolo recipisa de predare la posta Ro face dovada indeplinirii
de citare. ) Daca domiciliul sau resedinta celor aflati in strainatate nu este
cunoscut/cunoscuta, citarea se face potrivit art. 167 (regulile de la citarea prin publicitate). In
toate cazurile, daca cei aflati in strainatate au mandatar cunoscut in tara, va fi citat numai
acesta din urma;
14. cei cu domiciliul sau resedinta necunoscuta, potrivit art. 167 (citarea prin publicitate);
15. mostenitorii, pana la intervenirea lor in proces, printr-un curator special numit de
instanta, la domiciliul acestuia (Instanta poate numi curator pana la introd mostenitorilor in
cauza).
(2) In cazurile prevazute la alin. (1) pct. 1 si 2, statul, prin Ministerul Finantelor Publice,
unitatile administrativ-teritoriale, precum si celelalte persoane juridice de dreptpublic isi

122
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

pot alege un sediu procesual la care vor fi comunicate toate actele de procedura (de ex MFP
poate stabili ca in Cluj va fi citat la AFP Cluj).

Alegerea citrii i comunicrii actelor de procedur

(1) In caz de alegere de domiciliu sau, dupa caz, de sediu, daca partea a aratat si persoana
insarcinata cu primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea
persoana, iar in lipsa unei asemenea mentiuni, comunicarea se va face, dupa caz, potrivit art.
155 sau 156.
(2) Partea poate alege ca toate actele de procedura sa ii fie comunicate la casuta postala.
Partea poate sa isi aleaga domiciliul unde vrea (inclusiv la avocat, fiind mai avantajos deoarece e
mai bine sa i se comunice acte de procedura direct avocatului).Persoana insarcinata cu primirea
corespondentei poate fi secretara, etc(cf. Art. 162) si se ia si TLC.

Nu este suficient s spun ca vreau sa fiu citat la locul X ci trebuie s indic si persoana care va
primi corespondena deoarece daca nu indeplin si aceata conditie se va considera ca nu mi-am
ales alt domiciliu sau sediu.

Poate avea leg cu competenta ter alternativa? Eu sunt din Cluj iar avocatul e din Constanta. NU
are legatura cu competenta. Per a contrario, daca specific intr-un contract ca toate litigiile legate
de executarea contr inteleg sa imi aleg domiciliul in cutare loc, inseamna ca acel domiciliu imi
determina si competenta teritoriala. Prorogarea conv de competenta nu inseamna ca zic vreau sa
ma judece inst X ci imi stabilesc domiciliul intr-un anume loc, care va determina si competenta
ter relativa a instantei.

Schimbarea locului citarii

Daca ma mut trebuie sa arat instantei acest lucru , chiar daca am TLC (de ex ptr interogatoriu tb
citatie) , daca nu indic instantei se considera ca procedura a fost indeplinita.

Trebuie sa anunt instanta dar si cealalta parte prin scrisoare recomandata (ptr ca poate avea
interesul sa cunoasca schimbarea sediului/domiciliului).

Dac aduc doar la cun instantei, si nu a celeilalte pri, cealalt parte poate invoca o vatamare.

Spet: O parte isi muta domiciliul si anunta doar instanta. Instanta comunica totusi la vechiul
domiciliu. Cealalta parte a gasit in dosar dovada de com la domiciliul vechi, drept urmare eu am
cerut si incuviintarea executarii silite. Actul e anulat ptr ca s-a demonstrat o vatamare.

Locul de comunicare a actelor ctre prtul cu domiciliu necunoscut

(1) Cand reclamantul invedereaza, motivat, ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a reusit
sa afle domiciliul paratului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii,instanta va putea
incuviinta citarea acestuia prin publicitate.
(2) Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei, pe portalul instantei de

123
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

judecata competente si la ultimul domiciliu cunoscut al celui citat. In cazurile in care apreciaza
ca este necesar, instanta va dispune si publicarea citatiei in Monitorul Oficial al Romaniei sau
intrun ziar central de larga raspandire.
(3) Odata cu incuviintarea citarii prin publicitate, instanta va numi un curator dintre avocatii
baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor paratului.
(4) Procedura se socoteste indeplinita in a 15-a zi de la publicarea citatiei, potrivit
dispozitiilor alin. (2).
(5) Daca cel citat se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta,
toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, iar reclamantul
care a cerut citarea prin publicitate va fi sanctionat potrivit dispozitiilor art. 187 alin. (1) pct. 1
lit. c).

Speta: am vandut masina in urma cu 5 ani si nu am facut toate actele si eu platesc de atunci
impozitul. Cer instantei sa radieze masina de pe numele meu si sa o treaca pe numele
cumparatorului, dar eu nu mai stiu de unde sa il iau. Nu este suficienta aceast ipoteza ptr a
aplica reglementarile aferente citarii prin publicitate.

Instanta poate incuviinta citarea prin publicitate doar daca fac dovada ca am facut demersuri ptr a
afla domiciliul (am facut adresa la evidenta populatiei insa am primit raspuns ca nu exista
inregistrata in evidente o astfel de persoana),+ nu are mandatar in Ro + nu i-am aflat domiciliul
din strintate(aceeasi chestiune cu sediul pers jur care se afla din registrele de publicitate).

Daca reclamantul afirma doar ca nu cunoaste dom paratului si nu face demersuri instanta poate
suspenda procesul, dar daca se conformeaza, instanta trebuie s procedeze la citarea prin
publicitate.

Cum se face efectiv citarea prin publicitate

Printr-o form obligatorie: afisarea si o form facultativ : publicarea

Afiarea se face la ua instanei, la ultimul domiciliu cunoscut i pe portalul

instantelor (de ex daca dau google search si caut numele meu as putea sa ma gasesc intr-
un dosar).
Instanta poate dispune ca procedura s se real prin publicare fie in Mon. Of , fie intr-un
ziar central de larga raspandire(sau ambele).Cheltuielile cu publicarea le va suporta
reclamantul.
In aceasta situatie se numete si un curator special ce ii reprezinta interesele si se
plateste de partea in al carei interes e numit (instanta ii poate pune in vedere
reclamantului sa avanseze chelt ptr curator si sa aiba in vedere aceste chelt la hot finala
cand se dau chelt de judecata).
Se afieaz doar citaia sau si cererea de chemare in judecat? In doctrina se spune c de
fapt cererea de chem in jud se com numai curatorului special ptr ca el sa depuna
intampinare.

124
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art. 168 spune c atunci cand legea/instanta spune ca citatia se va com prin afisare,
afisarea se face de catre grefier(in instanta) si de agenti insarcinati cu comunicarea (in
afara instantei) intocmindu-se proces verbal (de obicei se face proces verbal cand nu se
preda citatia).
Profa crede c atunci cand citatia se afiseaz (nu se afiseaza citatia in sine ci doar o
instiintare) se afiseaza si actele de procedura.Totusi cererea de chem in jud contine sigur
CNP-ul reclamantului (se vor secretiza datele cu caracter personal).
Agentul procedural cand comunica actele merge cu plicul inchis.IN cazul procedurii prin
publicitate nu se va afisa un plic inchis, ci se va afisa cererea insasi (desi unii spun ca
nu se afiseaza cererea , ci doar se comunica).
Unii cred ca doar actele instantei pot fi afisate (de ex hotararea) nu si actele partilor, insa
profa nu e de acord ptr ca textul nu face nicio diferentiere si in plus hotararea spune tot ce
au cerut partile.
In aceasta situatie se da postasului cererea de chemare in judecata si actele/inscrisurile
anexate si dupa afisare face p.v.
Procedura se considera indeplinita cu 15 zile inainte de publicarea citatiei(e de fapt citare
prin publicitate) deci tb sa fie 15 zile intre ultima afisare si termenul de judecata. De ex
afisez astazi si se publ in monitor.

Undeva a gresit profa calcularea unui termen de regresiune (5 zile de marti va fi miercurea de
dinainte, nu joi).Undeva mai sus am scris acest exemplu.

Citarea prin publicitate cu rea credinta, daca se demonstreaza ca s-a facut cu rea credinta toate
actele subsecvente vor fi anulate iar reclamantul poate fi amendat. Se dem ca reclamantul a stiut
unde sta paratul si a mintit in legatura cu aceasta, sustinand ca nu stie unde sta paratul.

Curs 12 17.12.2013

Art. 167 Citarea prin publicitate Atunci cand citarea se face prin afisare si comunicarea
trebuie facuta tot prin afisare

Art.229 alin. 1 teza I Termenul in cunostinta

In ceea ce priveste formele reprezentarii in procesul civil reglem. de art. 80 alin. 1 teza a2a
reprezentarea poate fi legala, conventionala sau judiciara.

In cadrul art. 58 avem o reprezentare judiciara, deoarece instanta numeste reprezentantul partii.
De regula, mandatarul judiciar nu ia termenul in cunostinta pt. parte. Din textul art. 229 rezulta
ca nu este o omisiune a legiuitorului, care vb doar de reprezentantul legal si conventional,
nementionand nimic despre cel judiciar. Daca curatorul instituit potrivit art. 58 ia sau nu ia
termenul in cunostinta? Partea urmand a fi citata pt. fiecare termen de judecata cu respectarea

125
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

dispozitiilor art. 167. In masura in care se dispune si publicarea printr-un ziar, la stabilirea
termenului instanta va avea in vedere termenul de 15 zile, inainte de termenul de judecata, un
termen de regresiune in interiorul caruia trebuie publicata citatia in ziar. Comunicarea actelor de
procedura se va face tot prin publicare in conditiile art. 168. Trebuie sa tinem cont ca
reprezentantul partii nu ia termenul in cunostinta pt sine insusi, ci pt. parte.

Art. 155 Locul citarii

Referitor la bolnavii internati in unitati sanitare, militarii incazarmati si detinutii la administratia

locului de detinere, in aceasta situatie avem o procedura speciala de comunicare; pt.ca se face
comunicarea lor personal, prin administratia spitalului, a unitatii militare sau a penitenciarului, si
nu a functionarului insarcinat cu primirea corespondentei, cum ar fi de ex. n cazul cabinetului
avocatial sau la cladirile cu mai multe apartamente, unde actul se poate inmana si portarului.
Persoanele indicate mai sus trebuie sa semneze personal citatia.

Incidente privind comunicarea sau citarea

Primirea citatiei sau a comunicarii unui act de procedura, uneori citatia vine c-un act de
procedura, de ex. comunica termenul de judecata si un act de procedura, alteori se primeste doar
comunicarea unui act de procedura sau doar se aduce la cunostinta termenul de judecata. In etapa
scrisa, cererea de chemare in judecata se comunica paratului, pt. ca acesta sa depuna intampinare
in termen de 25 de zile, intampinarea iar se comunica reclamantului, care poate depune raspuns
la intampinare si abia dupa aceea se fixeaza termen de judecata. In concluzie, in etapa scrisa
avem doar o procedura de comunicare a actelor de procedura. Dupa ce instana fixeaza primul
termen de judecata, acestia sunt citati si li se aduce la cunostinta doar termenul de judecata. La
termenele urmatoare daca nu iau termen in cunostinta, vor fi citati ca sa li se aduca la cunostinta
fiecare termen de judecata sau chiar cand iau termenul in cunostinta pot sa fie citati in situatiile
in care nu opereaza termenul in cunostinta. Daca se depune un act de procedura care trebuie
comunicat, acesta se comunica chiar daca ai termen in cunostinta sau daca n-ai termen in
cunostinta esti citat si ti se comunica actul de procedura.

La comunicarea si citarea actelor de procedura, in materie de citare, de aducere la cunostinta a

termenului, citarea fiind un termen mai larg care implica atat aducerea la cunostinta a termenului
ct i comunicarea.

Regula: Citarea, partea trebuie sa stie cand este termenul de judecata, daca n-are termen in
cunostinta. In ceea ce priveste comunicarea actelor de procedura, ele se comunica atunci cand
legea prevede acest lucru, altfel partea trebuie sa le ia de la dosar pt. ca ea stie ca trebuie depuse
anumite acte de procedura, fie de catre cealalta parte, fie de catre alti participanti la proces.

Intrebare: Ce se intampla atunci cand agentul, oricare ar fi el, se deplaseaza la locul unde partea
trebuie citata? Partea poate sa primeasca citatia si comunicarea actului de procedura oriunde s-ar
afla si atunci semneaza.

126
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Ipoteza 1 - situaia ideal: Agentul gaseste partea acasa si vrea sa primeasca citatia sau
comunicarea actului de procedura, in aceasta situatie se intocmeste o dovada de indeplinire a
procedurii de citare. Dovada avem doar in aceasta situatie ideala, cand fie partea, fie alte
persoane care pot primi corespondenta pt. parte, sunt gasite si accepta sa primeasca citatia sau
actul de procedura si semneaza de primire. In toate celelalte situatii avem proces-verbal, pt. ca
acesta va mai contine anumite mentiuni in plus.

Trebuie neaparat facuta o distinctie intre: - dovada de indeplinire a procedurii de citare

- procesul-verbal de ndeplinire a procedurii de citare

ntrebare: Cine sunt persoanele n afar de parte, care pot sa primeasc corespondena pt.
aceasta? n primul rnd reprezentantul legal sau conventional, ori judiciar dac avem un
mandatar judiciar numit in condiiile art. 58, alte persoane ni le enumer codul la art. 165 alin. 6,
dac partea st cu persoane majore din familie sau orice alt persoan care locuiete cu
destinatarul i n mod obinuit primete corespondena. n dovada de ndeplinire a procedurii se
arat ntotdeauna numele persoanei care a primit citaia sau dovada de comunicare. Dac este
partea personal sau reprezentantul ei legal sau convenional va lua si termen in cunotin.

n ceea ce privete administratorul sau portarul n cazul cldirilor cu mai multe apartamente sunt
incidente art. 161 alin.3 i art. 163 alin. 7. Administratorul sau portarul va semna citaia pt. parte,
nu este reprezentantul prii, deci nu ia termenul n cunotin, dar semneaz dovada pt. c i s-a
nmnat citaia. Atunci cnd comunicarea se face la sediul unui avocat, a unui notar sau a unei
persoane juridice, funcionarul nsrcinat cu primirea corespondenei va fi cel care va semna
dovada de ndeplinire a procedurii, n aceast situaie pt. persoana juridic funcionarul ia termen
n cunotin. De asemenea, secretara avocatului ales de parte, precum i executorul judectoresc
iau termenul n cunotin.

Situaii de excepie de la prima ipotez n care se ncheie proces-verbal

Art. 162 alin. 1 teza final, n lipsa acestor persoane, nmnarea citaiei sau a actelor de
procedur se va face administratorului cldirii, iar n lips paznicului sau agentului de paz
care va semna procesul-verbal ntocmit n acest scop de ctre agent dup ce acesta din urm a
certificat n prealabil identitatea sa.

Art. 163 alin.7 se vb tot despre proces-verbal cnd destinatarul locuiete ntr-un hotel sau o
cldire compus din mai multe apartamente i nu este gsit la acest locuin a sa, agentul i va
comunica citaia administratorului, portarului sau celui care n mod obinuit, l nlocuiete. n
aceste cazuri, persoana care primete citaia va semna dovada de primire, agentul certificndu-i
identitatea i semntura i ncheind un proces-verbal, cu privire la aceste mprejurri. n aceast
situaie, n mod excepional avem proces-verbal.

127
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Ipoteza a 2a: Ce se ntmpl dac gsim persoana care s ridice citaia, acesta primete, ns
refuz semneze de primire pt. a nu lua termenul n cunotin. n aceast situaie dovada nu este
suficient, se ntocmete un proces-verbal care are aceast meniune suplimentar pe cine a gsit
agentul i c-a refuzat s semneze de primire.

Ce se ntampl cu citaia sau cu actul de procedur n aceast situaie? Dac are cutie
potal se las n cutie, iar dac nu are cutie potal se afieaz o ntiinare i se las la primrie
sau la instan, dac domiciliul prii este la instan.

Ipoteza a 3a Dac nici nu vrea s primeasc citaia, atunci se face proces-verbal c-a refuzat s
primeasc citaia, s-o semneze i atunci dac are cutie potal i-o las n cutia potal. n aceast
situaie se distinge ntre 2 ipoteze dac are cutie potal sau dac n-are cutie potal.

Ce se ntmpl dac n-are cutie potal? Situaia se complic pt. c vorbeam despre
procedur prin afiare, nu se afieaz nici citaia, nici actul de procedur ca-n situaia de la art.
167-168, ci se afiseaz o ntiinare pe ua principal a locuinei prii. n ntiinare se
menioneaz vezi c ti-am lsat citaia sau actul de procedur la instant, dac domicileaz n
raza intanei care a trimis prin agent citaia, iar dac domicileaz n alt localitate i s-a trimis
prin pota, atunci se depune la primrie n termen de 7 zile ncepnd cu data de mine, pt. c
exist o obligaie a agentului pt. ca n 24 h s lase aceste acte fie la instan, fie la primrie.
Procedura se consider ndeplinit la mplinirea acestui termen. Termenul de 7 zile nu se
calculeaz pe zile libere sau n cazuri urgente de 3 zile, art. 163 alin.3 lit.f. Dovada de ndeplinire
a procedurii de citare se face cu 5 zile nainte, dar poate fi scurtat de ctre instan. La alin.4 se
menioneaz c aceste termene se calculeaz zi cu zi, prin excepie de la calculul termenelor pe
zile libere. Atenie intr n calcul inclusiv acea zi n care agentul trebuie s lase citaia fie la
instan, fie la primrie n termenul de 24 h.

Dac persoana citat se prezint s ridice citaia, semneaz o dovad de ndeplinire a

procedurii de citare, n caz contrar la mplinirea ultimei zile se consider procedura ndeplinit i
se va ncheia un proces-verbal. Dac se mplinete n zi nelucrtoare se prelungete pn n
prima zi lucrtoare. Meniunile agentului din cuprinsul procesului-verbal sau al dovezii nu pot fi
contestate dect prin nscrierea n fals.

Art. 166 Imposibilitatea de a comunica actul de procedur Cand comunicarea actelor

de procedura nu se poate face deoarece imobilul a fost demolat, a devenit nelocuibil sau de
neintrebuintat ori destinatarul actului nu mai locuieste in imobilul respectiv sau atunci cand
comunicarea nu poate fi facuta din alte motive asemanatoare, agentul va raporta cazul grefei
instantei spre a instiinta din timp partea care a cerut comunicarea despre aceasta imprejurare si
a-i pune in vedere sa faca demersuri pentru a obtine noua adresa unde urmeaza a se face
comunicarea .

Dac e cazul fie se obine noua adres i se face acolo citarea i comunicarea, fie nu obine i se
aplic regulile de la procedura prin publicitate.

128
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

n cazul n care se citeaz deinuii, militarii n termen sau bolnavii, exist o persoan nsrcinat
cu primirea corespondenei, dar partea citat nu este penitenciarul, unitatea militar sau spitalul.
Citaia trebuie semnat de cel cruia i este adresat. n aceast situaie acel funcionar nsrcinat
cu primirea corespondenei trebuie s caute deinutul, militarul sau bolnavul i s-l pun s
semneze dovada de comunicare. Dac nu poate s-o fac pe loc, atunci va semna acel funcionar
primirea corespondenei, iar agentul va ncheia un proces-verbal, dar acesta nu dovedete
ndeplinirea procedurii de citare, fiindc atribuiile agentului sau potaului se prelungesc prin
funcionarul nsrcinat cu primirea corespondenei.

Art. 164 Cuprinsul dovezii de nmnare i al procesului-verbal (1) Dovada de nmnare

a citaiei sau a altui act de procedur ori, dup caz, procesul-verbal va cuprinde:
a) anul, luna, ziua i ora cnd dovada a fost luat sau procesul-verbal a fost ntocmit; - este
important deoarece este data cnd se mplinete procedura de citare, de la acest moment curge
termenul de 7 zile.
b) numele, prenumele i funcia agentului, precum i, dac este cazul, ale funcionarului de la
primrie;
c) numele i prenumele sau denumirea, dup caz, i domiciliul ori sediul destinatarului, cu
artarea numrului etajului, apartamentului sau camerei, dac cel citat locuiete ntr-o cldire
cu mai multe etaje ori apartamente sau n hotel, precum i dac actul de procedur a fost
nmnat la locuina sa, depus n cutia potal ori afiat pe ua locuinei. Dac actul de
procedur a fost nmnat n alt loc, se va face meniune despre aceasta; - destinatarul actului,
unde l-am gsit, iar dac nu l-am gsit pe destinatar, pe cine am gsit cu meniunea dac putea
sau nu s primeasc corespondena pt. el, dac putea sau nu s ia termenul n cunotin pt. el.
d) numele, prenumele i calitatea celui cruia i s-a fcut nmnarea, n cazul n care actul de
procedur a fost nmnat altei persoane dect destinatarului;
e) denumirea instanei de la care eman citaia ori alt act de procedur i numrul dosarului;
- este important unde m prezint i-n ce dosar.
f) semntura celui care a primit citaia sau alt act de procedur, precum i semntura agentului
sau, dup caz, funcionarului de la primrie care o certific, iar n cazul n care se ntocmete
proces-verbal, semntura agentului, respectiv a funcionarului primriei.
(2) Procesul-verbal va cuprinde, de asemenea, i artarea motivelor pentru care a fost ntocmit.
(3) Cerinele de la alin. (1) lit. a), c), d), e) i f) sunt prevzute sub sanciunea nulitii.
(4) Meniunile din procesul-verbal privitoare la faptele constatate personal de cel care l-a
ntocmit nu pot fi combtute dect prin procedura nscrierii n fals.

Dovada de nmnare este mai simpl i cuprinde aceste meniuni obligatorii, cele cu rou
sunt prevzute sub sanciunea nulitii, nulitate expres, vtmarea se prezum, este o nulitate
absolut, poate fi invocat din oficiu de ctre instan. Lipsa celorlalte meniuni ar putea constitui
un motiv de nulitate relativ virtual, aadar partea poate s invoce nulitatea procedurii cu
condiia s dovedeasc o vtmare.

129
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art. 165 Data ndeplinirii procedurii este destul de logic, dac tim deja incidentele
care pot s apar cu ocazia citrii, primirea citaiei sau depunerea n cutia potal. Cnd se
primete i se semneaz sau cnd se primete i se refuz semnarea, dar exist cutie potal i se
depune n ea, indiferent c este vorba de agent, executor judectoresc, c se ntocmete dovad
de nmnare sau proces-verbal. Comunicarea prin pot sau curierat rapid urmeaz aceleai
reguli. n caz de refuz de primire sau de lipsa cutiei potale se aplic regulile expuse deja,
ntiinare sau depunerea la instan sau la primrie. Termenul de 7 zile, dac se prezint n
interiorul termenului i semneaz dovada, atunci se consider ndeplinit procedura, dac nu se
prezint i se mplinete termenul abia atunci se consider ndeplinit procedura.

Procedura se socotete ndeplinit:

1. la data semnrii dovezii de nmnare ori, dup caz, a ncheierii procesului-verbal prevzut la
art. 164, indiferent dac partea a primit sau nu citaia ori alt act de procedur personal;
2. n cazul citrii ori comunicrii altui act de procedur efectuate prin pot sau curierat rapid,
potrivit art. 154 alin. (4) i (5), procedura se socotete ndeplinit la data semnrii de ctre
parte a confirmrii de primire ori a consemnrii, potrivit art. 163, de ctre funcionarul potal
sau de ctre curier a refuzului acesteia de a primi corespondena;
3. n cazul citrii sau comunicrii altui act de procedur efectuate potrivit art. 154 alin. (6),
procedura se socotete ndeplinit la data artat pe copia imprimat a confirmrii expedierii,
certificat de grefierul care a fcut transmisiunea.

O problem discutabil o constituie grefa instanei, exist acele mijloace alternative de

citare i comunicare a actelor de procedur, cnd se mplinete termenul cnd se face prin grefier,
dac citez prin telefon se ntocmete proces-verbal c l-a citat prin telefon este data ntocmirii
procesului-verbal. n celelelte situaii atunci cnd se recurge la aceste mijloace alternative de
comunicare textul art. 154 alin. 6 vorbete de formularul completat de destinatar cu data primirii.

Ex. i trimite grefa prin fax citaia sau copia cererii de chemare n judecat, dar i se trimite i un
formular pe care s-l completeze pe care persoana trebuie s-l restutuie la dosar prin orice
modalitate. Dac nu restituie dovada, procedura nu se consider ndeplinit, condiiile sunt
cumulative. Dac semneaz formularul i-l restituie, procedura se consider ndeplinit de ex.
dac s-a trimis prin fax la data i ora cnd s-a trimis sau la momentul cnd se restituie
formularul. n doctrin exist opinii i-ntr-un sens i-n cellalt, mai puin jurispruden pt. c
ntradevr dac nu semneaz formularul i nu-l trimite napoi procedura nu se consider deloc
ndeplinit. Raional ar fi la data cnd a semnat formularul, dar formularul dovedete c l-a
primit, dar faptul c-l trimite peste 10 zile nu nseamn c nu l-a primit atunci cnd s-a trimis.
Formularul are raiunea de-a constata procedura ndeplinit, dar data ndeplinirii proceduri de
citare trebuie s-o raportez la momentul cnd s-a trimis procedura, nu cnd s-a ntors formularul.

Art. 169 Comunicarea ntre avocai sau consilieri juridici

130
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Dup sesizarea instanei, dac prile au avocat sau consilier juridic, cererile, ntmpinrile ori
alte acte se pot comunica direct ntre acetia. n acest caz, cel care primete cererea va atesta
primirea pe nsui exemplarul care urmeaz a fi depus la instan sau, dup caz, prin orice alte
mijloace care asigur ndeplinirea acestei proceduri.

Pn acum am discutat despre comunicarea fcut de instan, se poate ns face o

comunicare i ntre reprezentanii prilor, dar numai atunci cnd acetia sunt avocai sau
consilieri juridici. Legea nu permite ca prile s-i comunice acte de procedur ntre ele dect
dac au un reprezentant calificat, respectiv avocat sau consilier juridic, n aceast situaie
comunicrile actelor de procedur se pot face ntre acetia, evident c este vb despre acte de
procedur ale prilor pe care le reprezint.

Din formularea textului rezult c cererea de chemare n judecat se comunic de instan

i nu de ctre reprezentantul reclamantului direct ctre prt pt c vb despre comunicarea actelor
de procedur dup sesizarea instanei ori sesizarea instanei se face prin cererea de chemare n
judecat.

Ex. dac se trimite prin fax avocatului reclamantului ntmpinarea se consider c-am comunicat-
o pt c nu este obligatoriu pt ca el s vrea s-o accepte, nu vb despre acel formular n aceast
situaie ca la grefier, deci este o procedur simplificat. Ce sens are s se trimit prin fax, cand
vom vb despre fixarea primului termen de judecat, prtului i se acord 25 zile s depun
ntmpinare, iar acesta se comunic reclamantului i se d 10 zile s fac rspuns. n momentul
n care s-a depus ntmpinarea i dovada c s-a comunicat reclamantului, din acel moment curge
termenul de 10 zile, nu trebuie s atepte instana mai mult timp de att.

Art. 170 Comunicarea n instan - ridicarea actelor de procedur sau a nscrisurilor. Ca

regul, unele acte se comunic, dar sunt i situaii n care nu se comunic, de ex. ntmpinarea ca
regul se comunic, dar n cazul cilor extraordinare de atac de retractare se depune la dosar cu 5
zile pline de regresiune, nainte de termenul de judecat i trebuie studiat de la dosar de ctre
intimat.

Este o procedur simplificat i cere un exemplar din ntmpinare, i se nmneaz i

semneaz pe formularul rmas la instan. Se depune un exemplar pt. instan i attea exemplare
cte pri cu interese contrare exist. Dac nu vine nainte de termen i se poate comunica actul de
procedur chiar la termen de judecat. Instana nu d un nou termen pt. a-l studia, ci l las n
sal s-l studieze i las cauza la a doua strigare dac vrea s-i fac o favoare.

Dac refuz s primeasc actul depus n termen atunci este o situaie de echipolen i se
consider comunicat. Nu vrea se consemneaz n ncheierea de edin c actul s-a comunicat,
ns s-a refuzat, dar din acel moment se consider comunicat. Dac nu se judec cauza la acel
termen i se mai d un termen de judecat , actul poate fi ridicat de la dosar.

131
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

n funcie de anumite acte de procedur sau de anumite probe depuse la dosar, uneori
refuzul este justificat, nu s-a depus n termenul prevzut de lege se cere termen pt a fi studiat.
Trebuie vzut dac acest refuz este justificat sau nu pt. a considera actul comunicat.

Participanii la procesul civil

Atunci cnd vorbim de participai nu ne gndim numai la pri, reclamant, prt, intervenient
voluntar sau forat, i ali participani auxiliari gref, interpret, procuror, martor, expert,
traductor, executor judectoresc. Toi acetia sunt participani n procesul civil n diverse faze,
de judecat sau de executare silit.

Prile Atunci cnd discutm de pri, legiuitorul preia tiparul VCPC, ncepe cu alte pri care
intervin ntr-un proces deja nceput, am discutat la cererile incidentale, la clasificarea cererilor,
principale i incidentale. Cele din urm sunt cererea reconvenional i interveniile fcute de
tere persoane.

Reclamantul Cererea de chemare n judecat

Cererea de chemare n judecat

- reprezint momentul de debut al procesului civil i ncepe s fie tratat n cod n procedura
contencioas n faa primei instane, deci nu n partea general.
- este un act de procedur al reclamantului care sesizeaz instana, tocmai de aceea este un act
foarte important i forma tuturor celorlalte acte se raporteaz la forma cererii de chemare n
judecat.

nainte vom discuta despre cereri n general

Art. 148 Condiiile cererilor n general (1) Orice cerere adresat instanelor judectoreti
trebuie s fie formulat n scris i s cuprind indicarea instanei creia i este adresat,
numele, prenumele, domiciliul sau reedina prilor ori, dup caz, denumirea i sediul lor,
numele i prenumele, domiciliul sau reedina reprezentanilor lor, dac este cazul, obiectul,
valoarea preteniei, dac este cazul, motivele cererii, precum i semntura. De asemenea,
cererea va cuprinde, dac este cazul, i adresa electronic sau coordonatele care au fost
indicate n acest scop de pri, precum numrul de telefon, numrul de fax ori altele asemenea.
(2) Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanelor judectoreti pot fi formulate i
prin nscris n form electronic, dac sunt ndeplinite condiiile prevzute de lege.
(3) Dispoziiile alin. (2) sunt aplicabile n mod corespunztor i n cazul n care prezentul cod
prevede condiia formei scrise a susinerilor, aprrilor sau a concluziilor prilor ori a altor
acte de procedur adresate instanelor judectoreti.
(4) n cazurile anume prevzute de lege, cererile fcute n edin, la orice instan, se pot
formula i oral, fcndu-se meniune despre aceasta n ncheiere.
(5) Dac, din orice motive, cererea nu poate fi semnat la termenul cnd a fost depus sau, dup

132
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

caz, la primul termen ce urmeaz, judectorul va stabili identitatea prii prin unul dintre
mijloacele prevzute de lege, i va citi coninutul cererii i i va lua consimmntul cu privire la
aceasta. Despre toate acestea se va face meniune n ncheiere.
(6) Cererile adresate instanelor judectoreti se timbreaz, dac legea nu prevede altfel.

Am precizat atunci cnd am vb despre actul de procedur c trebuie ntocmit n scris, c

n mod excepional poate s fie fcut oral n faa instanei atunci cnd legea permite expres acest
lucru i cuprinsul minimal al actului de procedur al prilor este cel de la art. 148.

n primul rnd indicarea instanei creia i este adresat, unde se trimite cererea, numele,
prenumele sau reedina prilor sau n cazul persoanei juridice, denumirea ori sediul. Numele,
prenumele, domiciliul sau reedina reprezentanilor, dup cum cererea este formulat de parte
personal sau prin reprezentant, dac este cazul, obiectul, valoarea preteniei, dac este cazul,
motivele cererii, precum i semntura.

Trebuie vzut dac reprezentantul acioneaz n nume personal sau n numele prii, se
verific calitatea procesual. Ce anume se cere privete obiectul. Problema valorii se pune n
cererea de chemare n judecat i a altor cereri care trebuie s mbrace forma cererii de chemare
n judecat, de ce se cere.
Ex. cer s mi se comunice o copie de pe ncheiere pt. a vedea ce a dispus instana la primul
termen. Aceste cereri nu se refer numai la pretenii formulate de-o parte mpotriva altei pri. O
cerere n probaiune formulat n cursul judecii, o cerere de schimbare a domiciliului.

Orice cerere adresat instanei

Cine sunt ?
Ce cer ?
De ce cer ?

Semntura pt. a vedea de la cine eman acea cerere.

Cer s se comunice o hoatarre judectoreasc, dei nu sunt parte n proces pt. c am nevoie de
practic judiciar s-o depun n alt dosar

Se poate comunica cererea ctre o anumit instana? Se poate personal sau prin
reprezentant i s se nregistreze la registratur sau pot exista i alte mijloace. n cerere se arat
nu numai unde sta reclamantul pt .a se comunica eventual rspunsul acolo, ci se pot arta i alte
date pt. mijloace alternative de comunicare, fax, pot electronic, nr. de telefon.

nscris n form electronic, dac ne ducem la proba cu nscrisuri art.267 nscrisurile

fcute n form electronic sunt supuse dispoziiilor legii speciale- Legea 455-2001 cu privire la
semntura electronic.

Codul distinge ntre art.266 si art.267 nscrisul pe suport informatic i nscrisul n form
electronic, acesta din urm este nscrisul reglementat de Legea special 455-2001. Mailul l-am

133
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

ncadra la nscrisul pe suport informatic. S-ar putea trimite cererea de chemare n judecat i
printr-un mail adresat instanei? Ne ducem la art. 149 alin. 4 cererea a fost comunicat potrivit
legii prin fax sau prin pot electronic, care constituie nscrisuri pe suport informatic. n
aceeiai categorie intr i sms-ul.

La nscrisul cu semntur electronic exist o dovad de autenticitate pt. c semntura

electronic se pbine cu respectarea unor condiii prevzute de legea special, iar la cele pe suprt
informatic acolo se poate contesta. Cererile adresate instanelor se pot face nu numai folosind
semntura electronic cum ar sugera art 148 alin. 2, ci i prin pot electronic cum permite art.
149 alin. 4.

Art. 148 alin. 3 se poate comunica n acest form i ntmpinarea, se pot depune
concluziile scrise. Dac tinei minte de la fazele i etapele procesului civil am vb de faza de
cercetare judectoreasc i faza dezbaterilor pe fond i am menionat ntre aceste 2 faze ce acte
de procedur pot ndeplini prile. Acele cereri se depun tot n aceast modalitate.

Art. 148 alin.4 regula este forma scris, excepia este forma verbal care nseamn
declaraie n faa instanei la termenul de judecat, care se consemneaz n ncheierea de edin,
dar nu n orice situaie, dect atunci cnd codul permite acest lucru. De ex. art. 204 alin. 2
modificarea cererii de chemare n judecat, se poate trece n ncheierea de edin declaraia
verbal fcut de parte atunci cnd ndreapt o greal material din cuprinsul cererii.

De ex. la reprezentantul convenional este permis s fie desemnat n nscris sub form
autentic, fie prin declaraie verbal n faa instanei. Recuzarea judectorului poate fi fcut n
scris sau verbal n faa instanei cu artarea motivelor.

Art. 148 alin. 5 nu se refer la situaia cnd nu vrea s semneze, ci se refer la situaia
imposibilitate obiectiv de-a semna generat de o invaliditate, paralizie. Astfel instana constat
c partea obiectiv nu poate s semneze, deci nu subiectiv c nu vrea. Doar n aceast situaie
semntura poate fi suplinit. Dac partea nu vrea s semneze, n funcie de situaie se poate anula
cererea.

Art. 149 Numrul de exemplare (1) Cnd cererea urmeaz a fi comunicat, ea se va

face n attea exemplare cte sunt necesare pentru comunicare, n afar de cazurile n care
prile au un reprezentant comun sau partea figureaz n mai multe caliti juridice, cnd se va
face ntr-un singur exemplar. n toate cazurile este necesar i un exemplar pentru instan.
(2) Dispoziiile alin. (1) sunt aplicabile n mod corespunztor i n cazul prevzut la art. 148
alin. (4), grefierul de edin fiind inut s ntocmeasc din oficiu copiile de pe ncheiere
necesare pentru comunicare.
(3) Dac obligaia prevzut la alin. (1) nu este ndeplinit, instana va putea ndeplini din
oficiu sau va putea pune n sarcina oricreia dintre pri ndeplinirea acestei obligaii, pe
cheltuiala prii care avea aceast obligaie.
(4) n cazul n care cererea a fost comunicat, potrivit legii, prin fax sau prin pot electronic,

134
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

grefierul de edin este inut s ntocmeasc din oficiu copii de pe cerere, pe cheltuiala prii
care avea aceast obligaie. Dispoziiile art. 154 alin. (6) rmn aplicabil

Regula la actele de procedur este c se comunic doar atunci cnd legea prevede n mod
expres. De ex. dac partea cere s i se comunice o copie de pe ncheiere, se va depune cerere
doar ntr-u exemplar pt. instan, nu i pt. celelalte pri. Numai atunci cnd trebuie s se
comunice i prilor, cerere trebuie depus n nr. de exemplare suficiente. Dac se cere ca
instana s in seama de schimbarea locului citrii, partea trebuie s fac comunicarea ctre
cealalt parte prin scrisoare recomandat. Deci cererea nu trebuie fcut n dou exemplare pt. ca
instana s i-o comunice celeilalte pri.

Regula este un exemplar pt. instan, plus attea exemplare cte pri cu interese contrare
sunt. Partea figureaz n mai multe caliti juridice n situaia n care chem n judecat un printe
n nume propriu i n calitate de reprezentant legal al unui minor, nu trebuie depuse dou
exemplare de pe cerere, ci ajunge un singur exemplar pt. c el este i parte, dar este i
reprezentant al celuilalt prt lipsit de capacitate de exerciiu.

Dac cererea se comunic prin fax sau pot electronic ntr-un singur exemplar grefierul
de edint este inut s ntocmeasc din oficiu copiile de pe cerere. Dac niciuna dintre pri nu
se ofer s fac copiile, instana trebuie s le fac din oficiu, pe cheltuiala prii care avea acest
obligaie. De ex. dac n-ai pltit o tax judiciar de timbru n faa primei instane i se constat
acest lucru n apel, nu se mai poate anula cererea de chemare n judecat, ci vei fi dat n debit pt.
taxa nepltit. Orice cerere adresat instanei se timbreaz, dac nu este scutit n mod expres de
plata unei taxe de timbru. De ex. cer s mi se elibereze o copie de pe un act de la dosar.

Cum se pun n sarcina prii cheltuielile? Instana o pune s timbreze ca i cnd iar fi
cerut s elibereze copii de la dosar, fiindc dac n-a depus n copii suficiente atunci le face
instana ca i cnd le-ar fi cerut cu timbrajul corespunztor. Pt. c nu timbreaz n avans o va da
n debit n condiiile n care d n debit orice alt situaie n care nu s-a pltit o tax judiciar de
timbru i nu se poate anula cererea. Art. 148 alin. (6) Cererile adresate instanelor judectoreti
se timbreaz, dac legea nu prevede altfel.

Grefierul de edin fiind inut s ntocmeasc din oficiu copiile de pe ncheiere necesare
pentru comunicare, de ex. ncheierea de edin se comunic atunci cnd are cale de atac
separat, dar mai sunt i alte situaii cnd n-are cale de atac. De ex. la introducerea forat a unor
teri n proces, n cazul procedurii contencioase, instana i pune n vedere prii c ar mai trebui
s se judece cu altcineva, art. 78, 79. La alin. 3 dac partea este de acord s fie introdus,
introducerea poate fi dispus prin ncheiere. n aceast situaie nu se formuleaz nscris
extinderea de aciune fa de nc un prt, ns trebuie sau nu comunicat aceast ncheiere
prtului i celorlalte pri, pt. a tii c exist un nou prt. Aceasta este situaia n care grefierul
face copii de pe ncheiere, care n-are cale separat de atac. ncheierea de fapt suplinete cererea

135
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

i trebuie fcut n attea exemplare cte ar fi trebit s fie fcute cererea i s se comunice
celorlalte pri.

Art. 150 nscrisuri anexate (1) La fiecare exemplar al cererii se vor altura copii de pe
nscrisurile de care partea nelege a se folosi n proces.
(2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul.
(3) Se vor putea depune n copie numai prile din nscris referitoare la proces, urmnd ca
instana s ordone, dac va fi nevoie, nfiarea nscrisului n ntregime.
(4) Cnd nscrisurile sunt redactate ntr-o limb strin, ele se depun n copie certificat,
nsoite de traducerea legalizat efectuat de un traductor autorizat. n cazul n care nu exist
un traductor autorizat pentru limba n care sunt redactate nscrisurile n cauz, se pot folosi
traducerile realizate de persoane de ncredere cunosctoare ale respectivei limbi, n condiiile
legii speciale.
(5) Dispoziiile art. 149 se aplic n mod corespunztor.

Ex. la cererea de chemare n judecat dac cer s se restituie un nprumut anexez

contractul sub semntur privat dovad a mprumutului. La alin. 2 textul nu oblig partea s
depun n original la dosar, ns partea trebuie s-l aib asupra sa la fiecare termen pt. situaia n
care cealalt parte contest copia. Copia trebuie depus n exact attea exemplare n cte trebuie
depus i cererea pt. a se comunica celorlalte pri.

Partea nu poate depune o copie simpl, o copie xerox, ci oblig partea s certifice pt.
conformitate cu originalul. Nu trebuie o copie legalizat, dar trebuie s certifice faptul c are
originalul i c ceea ce s-a depus la dosar este o copie fidel acestuia.

Dac sunt redactate ntr-o limb strin se depun n copie certificat nsoit de traducerea
legalizat efectuat de un traductor autorizat. Traductorii se autorizeaz de Ministerul Justiei.
Pt. a tii c traducerea a fost fcut de acel traductor care e pe lista M. Justiiei, semntura lui se
legalizeaz de ctre un notar. Notarul confirm faptul c acea traducere a fost de un traductor
autorizat care figureaz pe lista M. Justiei. Trebuie ns depus n copie i actul redactat ntr-o
limb strin.

Dac nu exist un traductor autorizat se pot folosi traducerile realizate de o persoan de

ncredere pt. toate prile. n aceast situaie spre deosebire de cealalt situaie se poate contesta
traducerea.

Dovada calitii de reprezentant, dac mandatarul nu este avocat procura trebuie s fie
autentic. Atunci cnd cererea este formulat prin reprezentant, trebuie artat acest lucru i n
funcie de ce reprezentant este va face aceast dovad, fiindc dac este reprezentant legal
printe face dovada cu certificatul de natere al copilului. Dac este reprezentant legal al
persoanei juridice se face dovada printr-un extras din registrul public. Avocatul sau consilierul
juridic depun mputernicire potrivit legii speciale, Lg. 51-1995 n cazul avocailor, Lg. 514-2003
n cazul consilierilor juridici.

136
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art. 152 Cererea greit denumit Cererea de chemare n judecat sau pentru exercitarea
unei ci de atac este valabil fcut chiar dac poart o denumire greit.

Am discutat despre ea la actul de procedur i la rolul judectorului, revenind la art. 22

care reglementeaz rolul judectorului, el poate s pun n discuia prilor calificarea juridic a
cererii. De ex. prtul dac vrea numai s se apere de preteniile reclamantului va formula
ntmpinare, dac vrea s formuleze pretenii proprii va formula o cerere reconvenional. Dac
spune instanei s constate c titlul de care se prevaleaz reclamantul este nul i s resping
aciunea se invoc o aprare de fond, fundamentat pe normele dreptului substanial. Dac
instana admite aprarea de fond va respinge aciunea. Dar dac cere s se desfiineze actul i s
repun n situaia anterioar, aici trebuie formulat cerere reconvenional. Dac nu rezult clar
din coninutul actului c este ntmpinare sau reconvenional judectorul n temeiul art. 22 poate
s pun n discuie calificarea juridic a cererii, i-o va da el pe cea corect, indiferent dac
prtul a spus ntmpinare sau reconvenional.

Cererea de chemare n judecat

Reclamantul este o parte foarte important a procesului pt. c el este cel care sesizeaz
instana prin nregistrarea cererii de chemare n judecat.

Art. 192 Dreptul de a sesiza instana (1) Pentru aprarea drepturilor i intereselor sale
legitime, orice persoan se poate adresa justiiei prin sesizarea instanei competente cu o cerere
de chemare n judecat. n cazurile anume prevzute de lege, sesizarea instanei poate fi fcut
i de alte persoane sau organe.
(2) Procesul ncepe prin nregistrarea cererii la instan, n condiiile legii.

(3) Cel care formuleaz cererea de chemare n judecat se numete reclamant, iar cel chemat n
judecat se numete prt.

Am mai discutat despre acest art. la debutul procesului civil. Procesul ncepe prin nregistrarea
cererii la instan sau dac a fost trimis n condiiile art. 183 acel moment marcheaz debutul
procesului.

Art. 193 Procedura prealabil (1) Sesizarea instanei se poate face numai dup
ndeplinirea unei proceduri prealabile, dac legea prevede n mod expres aceasta. Dovada
ndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare n judecat.
(2) Nendeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocat dect de ctre prt prin
ntmpinare, sub sanciunea decderii.
(3) La sesizarea instanei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o
ncheiere emis de notarul public cu privire la verificarea evidenelor succesorale prevzute de
Codul civil. n acest caz, nendeplinirea procedurii prealabile va fi invocat de ctre instan,
din oficiu, sau de ctre prt.

137
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

De ex.la mediere n anumite cauze parcurgerea procedurii edinei de informare cu privire

la avantajele medierii este obligatorie, acesta constituie o edin de informare. Aadar cererii de
chemare n judecat trebuie ataat dovada parcurgerii procedurii prealabile prevzute de lege.
Printre procedurile speciale prevzute de CPC avem n materia somaiei de plat n art. 1014
alin.1 obligaia notificrii debitorului anterior chemrii n judecat.

Nedepunerea dovezii de ndeplinire a procedurii prealabile anex cererii de chemare n

judecat nu ndreptete instana la anularea cererii n procedura de regularizare, tocmai pentru
c invocarea nendeplinirii procedurii prealabile nu poate fi fcute dect de prt prin
ntmpinare n termenul imperativ de 25 zile.

La alin. 3 avem o excepie absolut care poate fi invocat i de instan. Raiunea textului
este aceea de-a vedea dac nu s-a mai dezbtut succesiunea, pt. c dac s-a dezbtut succesiunea
i s-a eliberat un certificat de motenitor fie nu mai am interes de-a veni n instan, fie atunci
trebuie atacat certificatul de motenitor.

Acele condiii despre care am vb cnd am fcut aciunea civil prev. de art 32 sunt doar
condiii generale, n anumite situaii la acestea pot fi adugate condiii speciale. n cadrul
sancinilor am vb despre inadmisibilitatea aciunii n constatare atunci cnd a putea s exercit o
acinue n realizare. Procedura prealabil este o condiie ce ine de exercitarea aciunii civile.
Lipsa acesteia se invoc de prt prin ntmpinare.

Art. 196 Nulitatea cererii nu se cere domiciliul sau reedin. Dei nu prevede instana
la care se adreseaz instana de judecat, art. 196 se completeaz cu art. 148 alin. 1 cu privire la
care instan trebuie s se adreseze. Raportat la elem. cererii majoriatatea lor sunt considerate
elem. eseniale din perspectiva cererii de chemare n judecat i sunt sancionate cu nulitate
absolut, expres.

Art. 194 Cuprinsul cererii de chemare n judecat

Cererea de chemare n judecat este mai complex dect o cerere simpl adresat
instanei. Cererea de chemare n judecat are o serie de elemente n plus fa de elem. cererii de
la art. 148 alin. 1, ns aceste elem. sunt considerate eseniale pt. c la art. 196 avem o nulitate
expres, absolut, vtmarea se prezum deoarece vb de condiii intrinseci. Vom vedea efectele
cererii de chemare n judecat, unul dintre cele mai important este investirea instanei.

Ce cuprinde cererea de chemare n judecat?

a) numele i prenumele, domiciliul sau reedina prilor ori, pentru persoane juridice,
denumirea i sediul lor astfel se stabilete cadrul procesual sub aspect subiectiv, raportat la
care se verific condiiile de exercitare ale aciunii civile, capacitate, calitate i interes.
Denumirea i sediul sunt importante pt. citare i comunicarea actelor de procedur, precum i
competena teritorial. Este important CNP deoarece s-ar putea s existe dou persoane cu

138
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

acelai nume la acelai domiciliu, tat i fiu. Exist proceduri speciale unde CNP ul este necesar
i din alte considerente cum ar fi procedurile contravenionale. Sau mai este important i pt. a da
n debit cnd este cazul partea care n-a achitat taxa de timbru. Trebuie menionat CNP ul
prtului numai n msura n care sunt cunoscute de reclamant.

Dac reclamantul domicileaz n strintate are obligaia ca prin cererea de chemare n

judecat s-i aleag locul citrii n Romnia, n condiiile art.156 i mai mult art. 158 oblig s
se arate i persoana desemnat cu primirea corespondenei.

b) numele, prenumele i calitatea celui care reprezint partea n proces, iar n cazul
reprezentrii prin avocat, numele, prenumele acestuia i sediul profesional dac cerere de
chemare n judecat nu este redactat de parte personal, ci de un reprezentant al acestuia care
poate fi legal sau convenional. Dac avocatul nu precizeaz acest lucru se va considera c a
formulat n nume personal i atunci n persoana lui se verific condiiile de exercitare ale aciunii
civile. Disp. art. 148 lin. 1 teza a 2a sunt aplicabile adic i avocatul poate s indice alte mijloace
alternative de comunicare, fax, mail, ceea ce este important nu numai pt. instan, ci i pt.
comunicarea dintre avocai i consilieri juridici.

c) obiectul cererii o pretenie adresat instanei. Obiectul cererii este important deoarece n
primul rnd este o condiie de exercitare a aciunii civile, n al doilea rnd din perspectiva
competenei materiale, de asemenea raportat la autoritatea de lucru judecat, identitate de pri,
obiect i cauz. Valoarea lui dup preuirea reclamantului, avem acinui patrimoniale i
nepatrimoniale. Vorbim despre valoarea obiectului cnd avem o aciune patrimonial. Este
important valoarea obiectului deoarece la competenta materiala am vb c uneori o cauz este de
competena judectoriei sau a tribunalului dup natura sa, indiferent de valoare, dar sunt situaii
n care exist aciuni patrimoniale unde n funcie de valoare pn la 200 000 lei lit. j alin.1 art.

94. n plus modul de calcul prin care s-a ajuns la acea valoare, pt. a prentmpina o greal. La
verificarea competenei am discutat art. 131 s-ar putea s fie nevoie de lmuriri i probe
suplimentare i s-ar putea n aceast situaie s se dea un termen. Trebuie s indice modul de
calcul pt. c poate fi contestat valoarea. Cnd se cere o sum de bani poate fi contestat
valoarea sub aspectul competenei. Sub aspectul competenei rmne ct a cerut reclamantul. S-
ar putea ca recl. s fi greit calculul i s fie o sinpl eroare material fiind incident art. 204.

Pt. imobile se aplic n mod corespunztor prevederile art. 104 la stabilirea competenei
la imobile vb despre valoarea de impunere este sensibil apropiat de valoarea de pia a
imobilelor. Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pt. cererile i aciunile
introduse la instanele judectoreti se face de instana de judecat i la cele calculate n funcie
de valoarea obiectului este cea prevzut n aciune sau cerere.

Obiectul i preuirea acestuia fcut de reclamant i la aceast valoare se calculeaz i

taxa de timbru. Dac valoarea este contesctat sau este considerat vdit derizorie se va face o
evaluare n condiiile art. 98 alin. 3, adic dup nscrisurile prezentate i explicaiile date de pri.

139
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

n cererile avnd ca obiect un drept de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, taxa
de timbru se calculeaz la valoarea impozabil.

Dac valoarea impozabil este contestat, n cod pe competen, nu permite s contest

valoarea impozabil, dar se permite contestarea valorii impozabile sau nu este apreciat de
instan ca vdit derizorie. Taxarea cererilor se va face dup nscrisuri, adic dup grilele
notariale. Trebuie s indic n cazul imobilelor, valoarea impozabil pt. c este important s
verific competena i s stabilesc taxa de timbru.

d) motivele de fapt i de drept pe care se intemeiaz cererea motivele de fapt in de expunerea

situaiei de fapt i in de identificarea a ceea ce cer. Motivele de fapt sunt considerate un elem.
esenial deoarece pt. c obiectul n sine nu circumscrie suficient pretenia, nu ajunge s cerem o
sum de bani, trebuie artat i de ce datoreaz, din ce circumstane are aceast datorie. Motivarea
n drept poate fi obligaia de restituire a mprumutului, dac este revendicare temeiul juridic de la
aciunea n revendicare. Despre temeiul juridic am vb la rolul judectorului. La autoritatea de
lucru judecat se are n vedere starea de fapt, uneori i calificat juridic. Autoritatea de lucru
judecat se raporteaz la cauza cererii de chemare n judecat.

Referitor art. 22 dac prile cer evacuarea i ar fi de fapt revendicare, judectorul pune
n discuia prilor calificarea juridic corect, dac prtul este de acord cu calificarea juridic a
cererii, judectorul este cel care d calificarea, atunci cnd este vb despre drepturi de care prile
pot dispune. Dac att reclamantul, ct i prtul insist pe o anumit calificare, de ex. evacuare,
n aceast situaie prile dau calificarea juridic prin acordul lor expres. n aceast situaie
instana se va pronuna pe o aciune n evacuare si va respinge aciunea. Exist autoritate de lucru
judecat cu privire la calificarea juridic. Uneori exist aceiai stare de fapt, dar atunci conteaz
calificarea juridic cnd determin elem. autoritii de lucru judecat. Dac este vb despre drepturi
de care prile nu mai pot s dispun atunci rmne calificarea juridic tot n sarcina instanei.
Instana se pronun de regul numai pe ce-au cerut prile, ea nu poate s se pronune pe ce n-au
cerut cu anumite excepii, n materie de divor cererile accesorii obligatorii, iar dac las vreo
pretenie nesoluionat se poate recurge la procedura de completare a hotrrii, iar dac ncalc
aceste dispoziii putem vb de motive de exercitare a anumitor ci de atac.

e) artarea dovezilor pe care se sprijin fiecare capt de cerere - am discutat la clasificarea

aciunilor despre cereri principale i cereri incidentale. Poate s existe n aceiai cerere mai multe
capete de cerere unul principal, mai multe accesorii sau mai multe capete principale de cerere. La
stabilirea competena material nu se ine cont de cererile accesorii, deoarece ea se determin
dup cererea principal. Dac avem mai multe capete principale de cerere, printre care una este
de competena unei instane mai nalte n grad art. 99 opereaz o prorogare de competen n
favoarea instanei mai nalte n grad. Fiecare capt va trebui dovedit distinct. Cnd vb despre o
dovad cu nscrisuri se aplic dispoziiile de la art. 150 n materie de cereri.

140
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Dac dorete s-i dovedeasc cererea prin interogatoriul prtului va cere nfiarea n persoan
a prtului. La persoana juridic n majoriatea situaiilor prtul trebuie s rspund n scris, cu
excepia societilor de persoane. Situaia prtului persoan fizic cu domiciliul n strintate n
care se formuleaz interogatoriul n scris. Acolo unde trebuie s se rasp. n scris interogatoriul se
ataeaz cererii de chemare n judecat i se comunic odat cu aceasta. La dovada cu martori se
arat numele, prenumele i adresa acestora pt. a se putea face citarea lor. Disp. Art. 148 alin 1
teza a2a se aplic adic dac se cunosc mijloace alternative de citare a martorului mail, fax se pot
indica pt. ca instana s le poat utiliza n condiiile art. 154 alin. 6. Nu este suficient s se arate
generic probele care urmeaz a fi administrate, ci n concret.

f) semntura - este un element esenial

Dac partea spune c nu-i semntura ei i nu se prezint s fac procedura verificrii de scripte,
ce face instana n aceast situaie? Cererea de chemare n judecat ar fi un nscris sub semntur
private, vb despre o semntur olograf. Judectorul pune partea s semneze i face o comparaie
ntre cele 2 semnturi.
1.Dac este semnat de altcineva trebuie fcut procedura verificrii de scripte.
2. Dac nu exist nicio semntur n procedura regularizrii cererii, instana va face o adres
reclamantului, iar dac acesta nu se prezint o va anula, nu s-au cauzat cheltuieli de judecat
prtului, deoarece n-a apucat s i se comunice.

Art. 200 Verificarea cererii i regularizarea acesteia de ctre instana de judecat

nainte de a comunica prtului cererea, instana nu verific numai elem. eseniale de la art. 196,
ci toate elem. de la art. 194. Ce rost mai are atunci textul de la art. 196 ? Cererea de chemare n
judecat nu este singurul act prin care intana este investit s se pronune asupra unei pretenii,
deoarece exist i cererea reconvenional i cereri de intervenie a unor teri n proces, n aceste
cazuri inst. nu mai poate s invoce din oficiu orice neregularitate pt. lipsurile de la art, 194,

ci numai cele de la art. 196, lipsa celorlalte elem. constituie o nulitate relative, virtual care
poate fi invocat de partea interesat cu condiia de-a dovedi vtmarea. Art. 196 rmne s se
aplice cererilor adresate deja pe parcursul procesului dup ce a fost fixat termen de judecat.
Lipsa elem.de la art. 196 este o nulitate absolut, poate fi invocat din oficiu, vtmarea se
prezum, fiindc e o nulitate condiionat expres.

Art. 196 alin. 2 permite acoperirea neregularitii actului de procedur pt. lipsa semnturii, i nu
este dect o aplicaie particular a art. 177 care vb despre ndreptarea neregularitilor actului de
procedur ori de cte ori este posibil nlturarea vtmrii fr anularea actului. Dac este
present la termen trebuie s semneze, iar dac nu este prezent trebuie s fie obligatoriu citat. n
cazul n care nu se prezint cererea se anuleaz i eventual instana oblig la cheltuieli de
judecat dac au fost ocazionate. Reclamantul poate de asemenea studia dosarul la arhiv i
semneaz ntre termene, astfel este nlturat neregularitatea.

141
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art. 197 Timbrarea cererii - n cazul n care cererea este supus timbrrii, dovada
achitrii taxelor datorate se ataeaz cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficient atrage
anularea cererii de chemare n judecat, n condiiile legii.

Regula - este c cererile de chemare n judecat se timbreaz, dac sunt mai multe capete
principale de cerere fiecare se timbreaz separate. De ex. cer s plteasc o sum de bani cu titlu
de capital, prin petitul accesoriu o sum de bani cu titlu de fruct civil, dobnda datorat, apoi mai
cer daune moratorii pt. ntrziere
Excepie - atunci cnd exist o cerere scutit de plata taxei de timbru

Dac se timbreaz doar o parte din aceste capete de cerere? Dac la momentul nregistrrii
cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere aciunea va fi anulat n parte, numai
pt. acele capete de cerere pt. care n-a fost achitat taxa de timbru. Dac pe parcursul procesului
se majoreaz valoarea obiectului atunci trebuie pltit o diferen de taxa de timbru, iar dac nu
se pltete se anuleaz numai majorarea. Dac instana a calculat greit taxa judiciar de timbru
se poate face o cerere de reexaminare n 3 zile de la data cnd se comunic taxa. Se poate cere
ajutor public judiciar sub forma scutirii de tax, reducerii sau ealonrii taxei de timbru.

Art. 199 nregistrarea cererii (1) Cererea de chemare n judecat, depus personal sau
prin reprezentant, sosit prin pot, curier, fax sau scanat i transmis prin pot electronic
ori prin nscris n form electronic, se nregistreaz i primete dat cert prin aplicarea
tampilei de intrare. le-am explicat la cereri n general

(2) Dup nregistrare, cererea i nscrisurile care o nsoesc, la care sunt ataate, cnd
este cazul, dovezile privind modul n care acestea au fost transmise ctre instan, se predau
preedintelui instanei sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de ndat msuri n
vederea stabilirii n mod aleatoriu a completului de judecat, potrivit legii.

Ex. vine o cerere de chemare n judecat la instan, care trebuie nregistrat n condiiile
art. 199 pt. c din acel moment exist un dosar pe rolul instanei. nregistrarea produce o serie de
efecte. Se nregistreaz, i se d un nr. de dosar i cauza este repartizat n mod aleatoriu. Ajunge
la registratur unde primete un nr. unic de nregistrare, primul nr. din dosar este acel nr., al
doilea nr. este indicativul instanei, ICCJ are nr. 1, al treilea nr. este anul de nregistrare. Data
nregistrrii conteaz pt. determinarea legii aplicabile.

n mod aleatoriu se stabilete completul de judecat, cerere se prezint preedintelui

completului. Acest judector fr s fixeze termen de judecat, trebuie s verifice cererea de
chemare n judecat i s-o confrunte cu art. 194. Dac nu ndeplinete condiiile prevzute de
lege i pune n vedere n procedura de regularizare s le completeze i numai dup ce le-a
completat le comunic prtului. Dac nu le completeaz poate s anuleze cererea i mpotriva
acelei ncheieri de anulare reclamantul poate formula o cerere de reexaminare care se judec de
un alt complet al aceleiai instane.

142
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art. 200 Verificarea cererii i regularizarea acesteia (1) Completul cruia i s-a
repartizat aleatoriu cauza verific, de ndat, dac cererea de chemare n judecat ndeplinete
cerinele prevzute la art. 194-197 deci absolut toate cerinele, toate elem. de la art 194.
(2) Cnd cererea nu ndeplinete aceste cerine, reclamantului i se vor comunica n scris
lipsurile, cu meniunea c, n termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicrii, trebuie s
fac completrile sau modificrile dispuse, sub sanciunea anulrii cererii. Se excepteaz de la
aceast sanciune obligaia de a se desemna un reprezentant comun, caz n care sunt aplicabile
dispoziiile art. 202 alin. (3) dac lipsete vreun element, instana i pune n vedere
reclamantului s complineasc aceste lipsuri. n aceast faz instana poate invoca orice
neregularitate, nu doar elementele eseniale prevzute de art. 196.
(3) Dac obligaiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt ndeplinite n termenul
prevzut la alin. (2), prin ncheiere, dat n camera de consiliu, se dispune anularea cererii.- n
practic se pune problema dac se citeaz reclamantul.
Regula este c se citeaz atunci cnd legea nu prevede altceva. Este o procedur necontencioas
la care regula este c se citeaz numai dac instana apreciaz c este necesar. Regula constant
n practic este c nu-l citeaz, ci doar face o adres de ctre instan prin care i se pune n
vedere s suplineasc lipsurile cererii. n doctrin se susine c nu se citeaz, nu pt. c-ar fi o
procedur necontencioas, ci prin interpretarea per a contrario a dispoziiilor alin. 6 care spune
c la reexaminare se citeaz, iar dac nu spune expres c la regularizare se citeaz, dac nu avem
o norm special se aplic textul general.

Tem de citit articolul lui Liviu Gheorghe Zidaru n legtur cu regularizarea cererii, s
vedem dac pt. lipsa oricror elemente de la art. 194 poate instana s dispun anularea cererii,
mai ales cnd exist un text expres ce pare derogatoriu de la art. 149, multiplul exemplar, nu s-a
depus n nr. de exemplare suficiente. Cnd este vb de cererea de chemare n judecat se aplic
art. 149 care oblig instana prin grefier s multiplice cererea pe cheltuiala reclamantului sau nu
se aplic cererii de chemare n judecat, ci doar altor cereri ca i textul de la art. 196 ?

Cursul 13 procedura civil (18 dec. 2013)

Verificarea si regularizarea cererii (art. 200 NCPC)

Nu exista o anumita persoana desemnata sa fie presedintele completului (prima instanta-un

judecator, apel-2 judecatori, recurs-3 judecatori, ICCJ-5 judecatori, compuneri speciale RIL si
sesiz. Prealabila, sectii unite in caz de sch a jurisprud).Cand e complet colegial, presedintele e
prin rotatie, nu e unul singur desemnat. La un moment dat erau presedinti ai completului pers cu
functii de conducere in instanta (dar actualmente s-a abrogat).

Regularizarea din art. 200 se ref la cererea ce investeste prima instanta. O forma de regularizare
mai avem si in apel si in recurs dar acolo nu se face de instanta investita sa judece cererea ci de
catre instanta a carei hotarare se ataca(art.471. Apelul se depune la instanta care se ataca...aici nu
vb de completul de judecat careia i se repartizeaz cauza). Cererea de apel se depune la

143
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

judecatorie, completul de la judecatorie s-a desesizat, dosarul e in arhiva. Atunci presedintele

instantei/judecatorul desemnat face aceasta procedura, care nu este o procedura propriu-zisa de
regularizare. Disp. Din art. 471 a fost amanata sa intre in vigoare prin legea de degrevare a
instanelor si va intra in vig abia la 1 ian. 2016.Pana atunci aceasta procedura se desfasoara de
catre instanta de control judiciar.Daca apelantul nu se conformeaza, aceasta nu se anuleaz.

Ce verific judectorul din prima instanta?

Orice lipsuri dintre cele de la 194 de la lit. a)-e) (inclusiv depunerea inscrisurilor in copii
certificate, etc). In articolul indicat ora trecuta e o discutie daca cererea poate fi anulata
ptr oricare dintre lipsurile de la 194 sau daca judecatorul are o posibilitate de apreciere. O
alta discutie in leg cu art. 195 ce se raporteaza la 149 (nr de exemplare) daca nu se
depune nr de exemplare suficient se aplica 149 si cererii de chemare in judecat sau intr
n procedura regularizrii?Se poate anula astfel cererea, pentru nedepunerea in suficiente
exemplare.
Orice lipsa de la 195
Orice lipsa de la 197
196 se refer la nulitati, insa 200 nu vorbeste de nulitatile exprese de la 196 ci se refer la
toate lipsurile de la 194 (nu doar elementele esentiale, ci toate elementele)
Se acorda un termene de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii , termen in care trebuie sa
refaca oricare dintre lipsuri, sub sanctiunea anularii. Textul de la 200(2) nu face niciun fel de
distinctie.
Poate judecatorul sa aprecieze daca anuleaza sau daca nu anuleaza cererea?
G.Lefter: Pentru orice lipsa anulez
L.Zidaru : Se apreciaza de la caz la caz. L. Z. spune ca in caz de nedepunere a suficiente
exemplare nu se aplica 149, ci se anuleaza cererea daca nu se depun suficiente exemplare in t de
10 zile.Grefierul nu va face copii si de pe cererea de chemare in judacata. 149 se refera la
intampinari, reconventionale.
Profa: Avocatul e contrariat ca i s-a anulat cererea pentru lipsa CNP. Totusi, chiar daca ti s-a
atras atentia ca trebuie sa faci completari si nu ai facut, se mai justifica sa nu anulez???
E usor sa spui ca pentru gaselnice mici nu ar fi justificata anularea cererii, insa cum se justifica
faptul ca nu te-ai conformat dei ti s-a dat termen sa indrepti inadvertentele.
Totusi, judecatorul ar putea sa nu anuleze cererea ptr mici lipsuri pe care le poate complini (nu e
mentionat numele titularului dreptului din CF daca e anexat extrasul de CF). Codul permite sa
trimit inclusiv prin posta electronica , in acel caz se are in vedere trimiterea mail-ului ca data de
inregistrare, dar trebuie ca in termenul de 10 zile sa vii cu exemplarele pe care le cere art. 195,
ptr ca nu normal ca grefierul sa faca atributii de operator xerox, ptr ca in acest caz legea nu il
obliga sa faca el copiile.
S-ar putea ca acest text sa fie declarat neconstitutional.
Am discutat ieri despre timbrarea cererii (OUG 80/2013), regula este ca orice cerere se
timbreaza chiar si atunci cand cer o copie de pe un act din dosar. Nu se timbreaza atunci cand
legea prevede expres aceasta scutire de timbru.

144
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Cererea de chemare in judecata se poate timbra anticipat, dar in procedura de regularizare

judecatorul verifica si timbrajul, iar in caz de timbrare necorespunzatoare se pune in vedere sa se
completeze taxa de timbru(se face adresa).
Impotriva modului de stabilire a taxei de timbru se poate formula o cerere de reexaminare (art.
30 OUG 30).Cererea de reexaminare e scutita de taxa de timbru. Cererea se sol in CAM DE
CONS; FARA CITARE, de un alt complet, prin incheiere DEFINITIVA. ROI ne spune ca se
solutioneaza de completul imediat urmtor. Disp. Art. 200(2) NCPC raman aplicabile in ceea ce
priveste complinirea celorlalte lipsuri ale cererii.Instanta va comunica cererea de chemare in
judecata in cond 201 (1) numai dupa solutionarea cererii de reexaminare.
Pentru lipsurile de la 194, 195, 196 se dau 10 zile ptr complinirea lipsurilor. Termenul de 10 zile
ramane valabil ptr restul lipsurilor, si daca nu s-au complinit cererea se poate anula (ptr lipsa de
exemplare suficiente, de ex.) iar cererea de reexaminare ramane fara obiect(nu e o actiune
preventiva , deci daca stie de anularea cererii de chemare in judecata nu poate sa o admita).
Toate conditiile de la 194-197 sunt cumulative.
Nu se citeaza reclamantul in procedura de anulare deoarece este o procedura
necontencioasa(ramane la latitudinea instantei).

Termenul de 10 zile e unul de procedura, impaerativ, pe zile libere.Daca lipsurile se

complinesc dupa implinirea termenului la 13 zile iar cererea se analizeaz dupa 15 zile.Opereaza
anularea actului de procedur facut dup mplinirea acestui termen? Majoritatea doctrinei tinde
s afirme ca actul de procedura nu va fi anulat dac pana la mom pronuntarii asupra exceptiei de
nulitate a disparut cauza acesteia(177 alin. (3)) .E adevarat ca termenul e imperativ ce ar atrage
sanctiunea decaderii, dar actul la care ma raportez e cererea de chemare in judecata, dar pe cand
vreau sa o anulez conditiile sunt indeplinite, nu se mai poate anula.
Termenul nu e obligatoriu pentru instanta, dar ptr reclamant e obligatoriu(degeaba mai
complineste a 12-a zi daca instanta a anulat a-11-a zi).
Se poate formula cerere de reexaminare impotriva hotararii de anulare (am trimis prin posta in
termen si completarile nu au ajuns la dosar in termen ), alt complet poate tine seama de aceste
aspecte. Se face in 15 zilede la data comunicarii incheierii, se citeaza reclamantul deoarece e o
procedura contencioasa .Se solutioneaza in Camera de Consiliu , prin incheiere definitiva, cu
citarea reclamantului, de un alt complet repartizat ALEATORIU (nu cel imediat urmtor, ca si in
cazul reexaminarii taxei de timbru). Acest complet poate reveni asupra anulari dac aceasta a fost
dispus eronat sau dac neregularitatile au fost indepartate in termen(am trimis prin posta in
ultima zi completarile si se considera ca a fost in termen dar nu ajunsese la dosar cand s-a
solutionat anularea cererii).Completul ales aleatoriu se va raporta intotdeauna la momentul in
care a fost solutionata anularea. Completul de reexaminare verifica :
ceea ce s-a cerut de catre complet,
daca ceea ce a cerut completul este ceea ce cere si legea (nu se putea anula daca ti-a
cerut ceva ce nu iti cere legea si tu nu te-ai conformat),
daca ti-ai executat obligatiile solicitate in conformitate cu legea pana la momentul in
care s-a dat incheierea de anulare a cererii (inclusiv art. 183).

145
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Exemplu: Se anuleaza cererea de chemare in jud ptr neindeplinirea unosr cond de la art. 194-195
si intre timp se solutioneaza cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru. In cererea de
reexaminare a anularii se mai poate discuta inclusiv taxa judiciara de timbru???Intr-o situatie cu
totul de exceptie s-ar putea discuta, daca mi se admite cererea de reexamin a taxei de timbru si in
mod gresit s-a anulat pe nerespectarea celorlalte conditii. Completul de reexaminare a anularii, in
aceasta situatie, ar putea sa revina asupra masurii. Se poate formula cerere de reexaminare a
anularii chiar daca e pe rol o cerere de reexaminare a taxei de timbru.

Dac nu indic probele, sau spun cer martori, prezumtii, etc dar nu indic niciun
nume/prezumtie. Se poate anula ptr faptul ca nu s-au propus probe, cata vreme judecatorul are
obligatia din oficiu, sa administreze toate probele necesare aflarii adevarului. De ex, un contract
de imprumut se poate proba cu martori(daca a existat imposibilitatea morala sa preconstitui
inscris).Dac propun martori dar nu dau nume si domiciliu. As putea sa administrez ca judecator
probe din oficiu(interogatoriu) insa textul de lege nu obliga, cata vreme reclamantul nu cere.
Interogatoriul, de regula e o proba prin care se incearca smulgerea unei marturisiri judiciare a
paratului. In aceasta situatie nu se depune interogatoriul anexa cererii.Se depune anexa cererii
numai cand se ia in scris ( de ex pers. Juridice si pers fizice cu dom in strainatate , cu exceptia
asociatiilor de persoane). Totusi, daca il ceri, ar trebui sa comunici instantei intrebarile pentru a fi
comunicate celeilalte parti, pentru ca pana la primul termen sa poata raspunde.Daca nu il depui,
teoretic, instanta iti poate anula cererea daca nu l-ai depus dupa ce ti-a pus in vedere sa il depui,
deoarece codul nu face niciun fel de distinctie.
Daca de exemplu, spun Nu propun nicio proba nu poate sa iti anuleze cererea , deoarece nu
exista o lipsa a propunerii probelor. Poate vine paratul si recunoaste daca e vb de drepturi de care
poate dispune (de ex la imprumut), fiind permis judecatorului sa dea o hotarare in baza
recunoasterii, aceasta hotarare nemaivand apel(nu se mai judeca pe fond), ci numai recurs (ptr
erori de procedura). Art. 194 reglementeaza cond formale de procedura (nulitate intrinseca,
conditionata.)Mentiunea privind probele nu lipseste!!! Daca enumar niste probe fara sa le
specific, si dupa ce instanta imi pune in vedere sa detaliez probele si nu le detaliez, poate sa imi
anuleze probele.

Specificul procedurii de regularizare e sa se permita reclamantului s complineasc erorile,

sa nu se taie din start, judecatorul iti spune punctual ce iti lipseste.Anularea cererii de
chemare in judecata nu ar putea fi abuziva in acest context.
In caz de admitere a cererii de reexaminare, cauza se trimite la completul initial investit.

Efectele cererii de chemare in judecat

Investete instanta
Stabileste cadrul procesual i sub aspect obiectiv, si aub aspect subiectiv
Intrerupe cursul prescriptiei extinctive
Dreptul devine litigios (caract litigios al dr. poate atrage incap speciale de folosin)
Instanta ramane aleasa intr-o cauza in care compet ter e alternativa
Actiunea poate fi continuata de mostenitori dupa investirea instantei (de ex. Divort)

146
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Opereaz punerea n intarziere (riscuri, daune).

Cererea anulata intrerupe cursul prescriptiei?
R. Cererea anulata intrerupe cursul prescriptiei ( sa fie introdusa in termenul de
prescriptie) doar daca in termen de 6 luni de la prima cerere se face o noua cerere la
instanta.
Discutia: Ideea la intreruperea prescr extinctive e iesirea din pasivitate, dar aceasta trebuie sa fie
facuta fata de debitor.Pot sa spun ca a iesit reclamantul din pasivitate atata timp cat raportul s-a
stabilit doar intre el si instanta iar debitorul habar nu are (ptr ca o cerere anulata nu se comunica
debitorului)? Prin simpla manifestare de vointa a creditorului acesta castiga 6 luni!!! Debitorul
nu stie ca cursul prescriptiei a fost intrerupt sub conditia unei noi cereri in termen de 6 luni.

Cum se fizeaz primul termen de judecat?

1.Fie c s-a depus o cerere perfect, fie c s-au complinit lipsurile in termneul de 10 zile, fie c s-
a admis cererea de reexaminare, pasul urmtor e s se comunice cererea de chem in judecata
paratului. Pana aici nu am avut citare/comunicare (in procedura de regularizare se comunica cu
reclamantul doar prin adrese).
Mentiuni obligatorii ale comunicarii cererii de chemare in judecat:
- Faptul ca paratul trebuie sa depuna intampinare(de regula e obligatorie)
- In cat timp tb sa depuna intampinare (textul spuen ca in 25 de zile de la comunicare)
- Sanctiunea ptr nedepunerea intampinarii(decaderea din dr de a mai propune pb si de a
invoca exceptii, inafara celor de ord publica, daca legea nu prevede altfel).
Prin intampinare paratul poate invoca urmatoarele exceptii relative:
- Necompetenta teritoriala relativa
- Exceptia prescriptiei(se considera ca este de ordine privata)
- Decaderea de ordine privata(termenul de exercitare a act. In rectificare impotriva tertului
de buna credinta)Nu e vb de o aparare de fond, ci e un termen de decadere ce se invoca ca
si prescriptia (art. 2550 NCC).
2.Intampinarea se comunic reclamantului care este obligat sa depuna raspuns la intampinare
(rli) in termen de 10 zile de la comunicare si prtul ia la cunostinta de acesta de la dosar
(obligatia partii de a urmari desfasurarea procesului, in aplicarea art. 10).
Sanctiunea ptr nedepunerea rasp la intampinare nu prea exista, deoarece nu ai din ce sa fii
decazut. Eventual, prin raspunsul la intampinare ai putea sa propui probe noi raportat la
probele propuse prin intampinare, dar in mod real nu vei fi decazut, chiar daca vii la primul
termen si spui ca mai vrei probe (judecatorul le va aprecia utilitatea).Totusi, exista si opinia ca
esti decazut sa mai propui probe prin care combati probele propuse prin intampinare.
Prin rlli se mai pot invoca nulitati ale formei intampinarii, daca nu s-a respectat continutul
intampinarii.
Ieri am vbit despre comunicarea intre avocati: daca intampinarea se com deindata ce e facuta,
avocatului partii adverse(de ex. Prin fax), si depune la dosar intampinarea mai repede de 25 de
zile, instanta nu mai are obligatia sa astepte sa se implineasca aceste termene.
Am comunicat catre avocatul reclamantului (eu, avocat al paratului) intampinarea si in momentul
depunerii la dosar atasez si dovada comunicarii intampinarii,instanta verifica sa treaca 10 zile din
mom comunicarii ptr depunere a rasp la intampinare.Teoretic, este posibil ca in momentul

147
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

depunerii intampinarii la dosar sa se fi scurs termenul de 10 zile pentru raspunsul la intampinare.

Judecatorul poate fixa primul termen de judecat.
3. Art. 201 (3) In termen de 3 zile de la data depunerii raspunsului la intampinare , judecatorul
fixeaz prin rezoluie T1 care va fi in termen de la cel mult 60 de zile de la data rezolutiei,
dispunand citarea partilor.
- Comunici cererea de chem in jud paratul are termen de 25 de zile de la comunicare
sa faca intampinare 10 zile ptr raspuns la ntampinare(daca exista intampinare)
fixare prim termen dupa disp. de mai sus.
*Instantele mai asteapta in concret 1-2-3 zile ptr ca este aplicabil art. 183 (actele depuse prin
posta) ptr ca actul e depus in termen dar ajunge mai tarziu la dosar.
Daca trece f mult timp de la data cand am inreg cererea de chemare in judecata si eu, ca
reclamant nu sunt citat, pot face contestatie privind tergiversarea procesului (art. 522 si
urm.).Partea interesata se adreseaza chiar instantei ce nu a respectat termenul , si in masura in
care nu se ia aceasta masura se poate exercita calea de atac la instanta de control judiciar (art.
524 NCPC).

Daca se fixeaz termen cu respecatrea termenelor, dar nu este in max. 60 de zile de la data
rezolutiei, ci este mai mare (de ex. 6 luni) se poate cere preschimbarea termenului de
judecat(art. 230).Daca nu se fixeaz deloc termen pot face doar contestatie ptr tergiversarea
procesului.

De la aceste termene se poate deroga:

In jos, in pricinile urgente (alin. (5) art. 201? ), toate termenele.Nu se spune cu cat, dar
trebuie avuta in vedere indeplinirea procedurii de citare. Pot da un termen mai scurt de 60
de zile dar trebuie sa am in vedere indeplinirea procedurii de citare (5 zile, mai putin in
pricinile urgente, suficient sa isi pregateasca apararea). Toate termenele scurtate trebuie
sa fie suficiente ca partea sa isi pregateasca apararea.
Acestea sunt termene judecatoresti (legea nu stabileste termenele, lasand la
latitudinea instantei termenul) operand decaderea si in cazul lor.
n sus, atunci cand paratul domiciliaza in strainatate, judectorul poate fixa un termen
mai indelungat, rezonabil, in raport cu circumstantele cauzei, iar citarea se face in
conformitate cu art. 156 ( il citez ptr primul termen cu scrisoare recomandata cu
confirmare de primire si ii pun in vedere sa isi aleaga domiciliul in Ro si cu indicarea
persoanei insarcinate sa primeasca corespondenta. Daca nu se conformeaza, ptr termenele
urmatoare il citez dar recipisa de trimitere face dovada citarii, nu mai tb confirmarea de
primire).
Si acestea sunt termene judecatoresti.

Reprezentarea judiciara a partilor in caz de coparticipare procesuala (art. 202)

Cand avem litisconsortiu procesual subiectiv, instanta, daca apreciaza ca sunt prea multi
reclamanti/parati , poate sa ii oblige sa isi desemneze un mandatar comun, tinand seama de

148
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

necesitatea de a se asigura desfasurarea activitatii normale de judecata, poate dispune prin

rezolutie:
-reprezentarea prin mandatar
-indeplinirea proced de comunicare a actelor de procedura, numai pe numele mandatarului, la
dom/sediul acestuia
-reprezentarea se face dupa normele reprezentarii judiciare

Reprezentarea poate fi :
a)legala (per fiz lipsiti de capacitate, cap restransa , PJ)
b)conventionala (mandatul)
c)judiciara( cand instanta numeste un curator in cond art. 58 NCPC)

Respectarea regulilor reprezentarii judiciare, cf art. 58, inseamna ca in situatia de la 202 sunt
obligati sa isi aleaga un mandatar specializat (cu studii juridice) ptr ca lui i se va face
comunicarea actelor ( de ex se cheama intregul sat in judecata , si ani de zile nu a fost indeplinita
procedura de citare).
Procedura de la 202 nu este motiv de nulitate a cererii(daca nu isi numesc mandatar comun) si
jud le pune in vedere ca in 10 zile(la reclamanti) sa isi desemneze un astfel de mandatar. In
cazul paratilor, obligatia de a alege un mandatar comun trebuie specificata in comunicarea
cererii de chemare in judecata si termenul este acelasi ca si cel pentru depunerea intampinarii (25
de zile /+-).

Daca nu se alege reprezentant comun (isi aleg prea multi mandatari/ nu se inteleg cu privire la
mandatar), atunci judecatorul va numi prin incheiere un curator special in cond art. 58 (3)
NCPC.
Masura numirii curatorului se comunica partilor ce vor suporta cheltuielile privind remunerarea
acestuia.
Repr comun ia si termen in cunostiinta?(TLC)
Art. 229 nu vbeste despre reprezentarea judiciara. Mandatarul desemnat de parti e un
mandatar conventional.Insa daca instanta numeste curatorul, acesta va fi un repr judiciar.
Acesta ia sau nu TLC?Trebuie citat sau nu daca a fost prezent la un termen?
Ar fi doua raspunsuri posibile:
1.Textul este de stricta interpretare si nu ia niciodata TLC.
2.Txt trebuie interpretat de la caz la caz, evaluat cand suplineste o reprezentare legala si cand nu
are un astfel de rol
- exista conflict de interese intre minor si parinte(art.58)
-cel lipsit de cap de ex nu are desemnat un tutore

In cazul citarii prin publicitate, curatorul numit nu ia TLC ptr c el este numit, la cerere sau
atunci cand legea prevede expres, el fiind numit impotriva vointei lui, putandu-se spune ca nu ar
avea aceleasi obligatii ca si avocatul ales.
O a doua interpretare ar fi ca nu a fost trecut expres reprezentantul judiciar ptr ca exista situatii in
care nu ia termen in cun. (de exemplu citarea prin publicitate), dar in alte situatii s-ar putea lua
termen in cun, atunci cand suplineste reprezentarea legala/conventionala.

149
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Cine suporta cheltuielile acestui mandatar?R.Partile pentru care a fost numit. In OUG
80/2013 se spune cum se suporta cheltuielile (art. 48) avansarea remun curatorului special
numit de instanta este in sarcina persoanei ale carei interese sunt ocrotite prin numirea
curatorului. ....etc Instanta poate sa il oblige pe reclamant sa suporte chelt ptr acest curator
special (la citarea prin publicitate).
Eu daca mi-as fi angajat avocat si castigam procesul puteam sa recuperez onorariul avocatului.
Faptul ca m-a obligat instanta sa imi desemnez mandatar avocat, nu inseamna ca cealalta parte
aflata in culpa nu va trebui sa imi restituie aceasta remuneratie avansata (se include in chelt de
judecata).
Chelt vor ramane in sarcina statului atunci cand partea ar putea sa benef de ajutor public judiciar
ptr a i se acorda asistenta judiciara. Daca partea nu a facut cerere? Textul art. 49 din OUG nu
prevede expres, insa ptr a demonstra ca sa incadreaza in cond prev la art. 49, partea tb sa depuna
cerere si sa probeze ca se afla intr-o astfel de situatie. Statul le poate avnasa, si cand se pun in
sarcina partii aceasta cere ajutor judiciar.
Alte masuri pentru pregatirea judecatii
Judecatorul, sub rezerva dezbaterii la primul termen, dac s-a solicitat prin cererea de chemare
in judecata va putea dispune citarea paratului la interogatoriu, alte masuri ptr admin probelor,
precum si orice alte masuri necesare ptr desf. procesului potrivit legii.
Se refera si la situatia cand s-a solicitat interogatoriul reclamantului prin intampinare, sau daca
interogatoriul este scris ptr una dintre aceste parti.
Instanta are posibilitatea sa citeze martorii ptr primul termen , daca anterior s-a solicitat proba cu
martori. Asta nu inseamna ca trece automat la audierea lor, ptr ca anterior pb trebuie puse in
discutia partilor, dupa aceea s le incuviinteze si abia apoi sa le administreze(doar teoretic).

Modificarea cererii de chemare in judecat

La art. 204 NCPC permite reclamantului ca la primul termen cand este procedura cu el sa isi
modifice cererea de chemare in judecata, aruncand la gunoi disp art. 200 (prin care se urm ca la
primul termen sa fie conturata imaginea clara a procesului).
Se reproduce txt art. 132 din VCPC. Pot veni la primul termen sa cer nulitatea desi am cerut
rezolutiunea.
Textul spune ca reclam poate sa isi modif cererea la primul termen cand el e legal citat. Poate si
anterior primului termen sa modifice cererea, dar primul termen cand reclamantul e legal citat e
termenul limita in care se admite modificarea.
Practic se permite reclamantului sa dea la o parte tot ce s-a facut (cu exceptia reconventionalei).
Alte probe se refer la probele noi depuse cu referire la noii pretentii (dupa modificarea
cererii).
In acest caz instanta va dispune amanarea pricinii, comunicarea cererii modificate paratului, n
vederea formularii intampinarii, care sub sanctiunea decaderii va fi depusa cu cel putin 10 zile
inaintea termenului fixat, urmand a fi cercetata de la dosar. Nu mai avem comunicarea
intampinarii si nici raspuns la intampinare, dar trebuie depusa cu 10 zile(termen de regresiune) si
reclamantul o poate studia de la dosar.

150
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Care e termenul pe care il acorda instanta ptr intampinare? Paratului trebuie sa ii acorzi acelasi
termen ca si in procedura obisnuita. Daca textul nu spune expres, teoretic jud poate dispune orice
termen(25 ptr formulare + 10 ptr depunere la dosar).Aprox. 6 saptamani.

Actul de procedura, ca regula se face in scris. Prin exceptie, se poate face verbal, atunci cand
legea prevede expres(cazul de mai jos).

Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale

facute atunci cand :
a)se indreapta greselile materiale din curpinsul cererii de chemare in judecata,
b)cand reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii
c)reclamantul solicita contraval obiectului cererii pierit sau pierdut in cursul procesului
d)se inlocuieste o cerere in constatare printr-o cerere in realizarea si invers, atunci cand cerera
in constatare este admisibila.
Aceste 4 situatii nu sunt considerate modificari ale cererii.Nu sunt legata de un termen, dar
in principiu trebuie sa o fac la primul termen, ca altfel imi respinge instanta actiunea ca
inadmisibila (este exceptie absoluta , putand fi invocata si din oficiu).
Totusi, ar fi normal sa i se comunice aceste lucruri si paratului(ar fi util sa stie ca eu cer marirea
catimii obiectului), instanta ar trebui sa aplice 149(2) NCPC , sa multiplice incheierea de sedinta
si sa o comunice paratului, fiind oportun sa stie si paratul daca nu e prezent, ca sa poata sa isi
faca apararile.
204 (3) Modificarea cererii de chem in jud peste termenul prev la alin 1, poate avea loc numai
cu acordul expres al tuturor partilor.
Reclamantul poate sa isi modif cererea si dupa primul termen daca are acordul celorlalte parti,
dar daca la T2 reclam isi modif cererea instanta poate invoca din oficiu decaderea (daca paratul
lipseste , de ex). Acelasi regim juridic ca si competenta teritoriala la consumatori( instanta poate
invoca din oficiu necompetenta, dar paratul poate sa fie de acord cu judecarea la instanta
investita de reclamant.Daca paratul nu spune nimic, poate sa invoce din oficiu decaderea.
Ca sa iau acordul expres trebuie sa ii comunic modificarea ptr a-i da posibilitatea sa fie de acord.
Daca paratul nu spune nimic, instanta constata decaderea si constata anularea modificarii
de cerere si ramane sa judece in continuare .
Daca paratul spune DA, ignor cererea initiala si judec cererea modificata/completata cu capete
noi de cererere( am cerut si dobanzi).
Ce inseamna acordul tuturor partilor cand am intervenienti voluntari sau fortat? Intervenientul
accesoriu(persoana ce sprijina apararea unei parti, poate efectua numai acte de procedura acte
favorabile partii ptr care intervine) se poate opune daca partea pe care o sprijin e de acord? Se
cere inclusiv acordul intervenientului accesoriu(asa a spus comisia de contestatii ptr ca aceasta
a fost intrebare la concursul de promovare la judecatori), dar profa spune ca in cazul in care
raportat la modificare am un alt interes, pot face interventie principala(pana la inchiderea
dezbaterilor).

ntmpinarea

151
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Cnd se formuleaza intampinarea si cand se formuleaz reconventionala?

Intampinare face atunci cnd doreste doar s se apere (de ex tinde s resping aciunea) iar
reconvenional face atunci cnd are o pretenie proprie fa de reclamant( reclamantul e
debitorul prtului).
De ex: Paratul e cumparatorul dintr-un contract.Reclamantul cere sa i se plateasca preul. Paratul
invoc prin ntmpinare nulitatea contractului (excepie de fond) i cere repingerea aciunii. N
aceast situaie nu se pune problema ca reclamantul s execute vreo prestaie fa de prt. Dac
prtul ar dori i repunerea in situatia anterioara (a platit o parte din pret si cere restituirea partii
platite)trebuie s formuleze la rndul su cerere reconvenional.
Def: Actul de procedur prin care prtul se apr n fapt i n drept fa de cererea de
chemare n judecat (ca i la cuprinsul cererii de chemare n judecat).Este adevrat c am
ncheiat un contract, dar eu am executat contractul. Este adevrat c i datorez suma X dar si
reclamantul mi datoreaz aceeai sum i invoc compensaia legal.Ptr compensatia judiciar
trebuie cerere reconvenional.
Ce cuprinde ntmpinarea?

Condiii intrinseci a cror neindeplinire poate duce la nulitate dac se demonstreaz o

vtmare (nu exist o nulitate expres ca la art. 196).
-nume, prenume, CNP, resedinta ( la pers juridice sediu, CIF), dac reclamantul nu le-a
mentionat n cererea de chemare in judecat.
Dac prtul nu indic numele in intmpinare, dac e doar unul singur (prtul depun
ntmpinare), reclamantul nu ar putea invoca nulitatea intmpinrii pentru c prile sunt
deja cunoscute, reclamantul tie cu cine se judec(nu mai e ca si la cererea de chem in
judecat).Dac sunt 5 prti si nu se precizeaz numele s-ar putea invoca o vtmare prin
rspunsul la intampinare(a invocat nul rel pe viciu de consimt in intampinare, e important
s stiu a cruia dintre prti a fost viciat consimmntul).La un singur parat e greu de
invocat o vtmare.
-disp art. 148 (1) teza II sunt aplicabile coresp (mijloace alternative de comunicare).
-dac prtul locuieste in strintate va arta si domiciliul ales n Ro unde urmeaz s i
se fac comunicrile (dac nu-i alege dom in Ro nu e motiv de nulitate a intampinrii, ci
se va consid procedura indeplinit prin recipisa de depunere la post a actelor de
procedur).
-excepiile procesuale pe care prtul le invoc fa de cererea reclamantului (excepiile
absolute le poate invoca si ulterior, nu doar prin ntmpinare.Dac e vb de nuliti
absolute avem discuia de la art. 178(ultim), dac tb invocate toate deodat din mom ce
au fost cunoscute.Printre exceptiile absolute sunt si nulitile absolute.) Care e sanctiunea
neinvocrii excepiilor relative (necompet ter relativ, prescriptia, lipsa procedurii
prealabile,decderea de ordine privat ). Nulitatea relativ a contractului e aprare de
fond, nu e o exceptie relativ s trebuiasc s fie invocat in limine litis prin intampinare.

*(completri la art. 200) in procedura regularizrii ar putea instana nendeplinirea

procedurii prealabile?La art 193(2) spune c lipsa procedurii prealabile se invoc de prt

152
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

prin ntmpinare, deci nu ar putea fi invocat de instan n procedura regularizrii. Textul

de la art. 200 nici nu se refer la 193 , ci doar de la 194 incolo!!!

-rspunsul la toate preteniile i motivele de fapt i de drept ale cererii (inclusi aprri
de fond)E adevrat c am incheiat un contract dar invoc excepia de neexecutare.
Aprri referitoare la fiecare capt de cerere (nulitate, exceptia de neexecutare)
-dovezile cu care se apr mpotriva fiecrui capt de cerere (disp art. 194 lit e sunt
aplicabile). 194 precizeaz c dac e prob cu inscrisuri tb depus in attea copii cti
reclamanti sunt, iar dac reclamantii au un singur reprezentant poate fi si intr-un singur
exemplar, dac i-au ales domiciliul la acel reprezentant. Dac nu au domiciliul la acel
reprezentant /nu au reprezentant comun, trebuie s le comunic la fiecare. TLC nu se
aplic prin mandatar in aceast faz de comunicare, dac nu si-au ales domiciliul la
reprezentant.
Si alte chestii de la 194.
-semntura

ntmpinarea se comunic (art. 206)(REGULA). Prin exceptie, poate s nu se comunice atunci

cnd legea prevede altfel
-la modificarea cererii de chemare in judecat (reclamantul trebuie s o studieze de la dosar)
-la revizuire/contestaie n anulare unde intimatul e obligat s depun ntmpinare cu 5 zile
inainte de termenul de judecat iar contestatorul trebuie s o studieze de la dosar (508 alin.( 2).
513 (2).)

La ntmpinare se altur acelai nr de copii certificate de pe inscrisurile pe care se sprijin , i

un rnd de copii ptr instan. Disp art. 149 (1),(3),(4), art. 150 sunt aplicabile (nr de exemplare
in care tb depus intampinarea-un exemplar ptr instan ct i unul ptr fiecare reclamant.n cazul
comunicrii ntre avocai nu mai trebuie s depun exemplare ptr comunicarea ctre reclamanti, ci
depun dovada comunicrii.)
Dac ntmpinarea nu se depune n copii suficiente (se aplic 149) grefierul are obligaia s fac
copii suficiente pe cheltuiala prtului.nseamn c va plti ct ar fi pltit ptr copii ale actelor de
la dosar (se aplic OUG 80/2013).De ex, dac am intampinare de 10 pagini si 10 reclamanti, il
timbrez la 100 de pagini. Nu poate fi inclus aceast cheltuial n cheltuielile de judecat ptr c
aceste chelt nu pot fi imputate celeilalte pri, ci sunt din culpa sa.

Cnd sunt mai muli pri, acetia pot rspunde mpreun, toi sau numai o parte dintre ei,
printr-o singur ntmpinare.
Sanciunea nedepunerii ntmpinrii (art. 208 NCPC). ntmpinarea, de regul e obligatorie (208
alin (1)) ori de cte ori legea nu spune altceva, in toate procedurile si in orice etap a procesului
(contest in anul, revizuire). ntmpinarea nu e obligatorie:
-cnd solicit o msur de asigurare a probelor(360 alin. (3))
-procedura special a evacurii( art.1041 (3) ).
-ordonana preedinial (se judec fr citarea prilor . art. 998 (1) teza final)

153
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Sanciunea: decderea prtului din dreptul de a propune probe i a invoca excep ii

nafara celor de ordine public.
Exemplu: Dac prtul nu invoc probe prin intmpinare si le propune la primul termen,iar
instanta constat decderea i nu le administreaz. IN apel se pot reinvoca.Nu e in interesul
nimnui s stabileti adevrata stare de fapt in apel , de aceea este bine ca judectorul s i
asume rolul activ(art. 22) n scopul aflrii adevrului. Aceast remarc nu se aplic ns i n
cazul procedurii de regularizare,cand nu se indic probele propuse, judectorul avnd libertatea
s nu pun procesul pe rol.

Cererea reconvenional (art. 209)

Dac prtul are n legtur cu cererea reclamantului pretenii derivnd din acelai raport
juridic sau strns legate de aceasta, poate s formuleze cerere reconvenional.
De ex: R cere ca P s fie evacuat din imobilul inchiriat de la R. P nu poate s cear prin
reconvenional restituirea imprumutului ctre R, deoarece sunt dou raporturi distincte, fr
legtur ntre ele.n schimb, dac P cere s fie despgubit ptr mbuntirile aduse imobilului
nchiriat, acest rapor este strns legat de raportul de locaiune la care se refer litigiul.
Reconvenionala este o cerere incidental ce produce ca efect prorogarea competenei, si chiar
dac ar fi duiscjuns rmne s fie judecat de aceeai instan i acelai complet.
Acelai raport= reclamantul cere plata pretului si prtul cere predarea bunului (prin cererea
reconventional)
In legtur cu acesta= reclamantul cere evacuarea prtului iar prtul cere plata cheltuielilor
fcute ce ar fi czut n sarcina locatorului
=reclamantul revendic imobilul iar prtul cere contravaloarea
investitiilor necesare si utile/constituirea unui drept de retenie pn la plata creanei n legtur
cu bunul
(discutabil)= reclamantul cere evacuarea din imobilul inchiriat si daune ptr lipsa de
folosin iar prtul invoc compensatia judiciar cu un imprumut acordat reclamantului (R-
debitor).Legtura cu cererea rmne la aprecierea judectorului.Profa crede c este o legtur. Ce
inseamn strns legtur rmne la aprecierea judectorului (teoria strnsului=)) ).Am mai
discutat despre strns la coparticipare i la conexitate. Profa crede c dac se invoc
compensaia judiciar exist o strns legtur dar s-ar putea si spune, c datorit faptului c sunt
dou raporturi juridice distincte nu ar fi o strns legtur si atunci se judec separat, in
executare silit putndu-se invoca compensaia legal(ptr c fiecare are titlu executoriu).
Dac cererea reconvenional nu este intr-o strns legtur/pretenii ce nu deriv din acelai
raport?
Sunt 2 opinii n doctrin:
1.Se disjunge(trebuie indeplinite anumite conditii)
2.Se invoc excepia inadmisibilitii i se respinge cererea (poate fi invocat si din oficiu de
instan).Ulterior cererea se poate reitera pe cale separat.

Cererea reconvenional este facultativ!

209(2) Prin cererea reconvenional, prtul poate atrage i alte pri noi (ali pri). De
exemplu R formuleaz ac. in revendicare i se prevaleaz de un contract de vnzare.Prtul

154
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

formuleaz reconvenional i invoc nulitatea absolut a contractului de vnzare pe care il are

reclamantul, in acest caz trebuind chemate in judecat ambele prti ale contractului
(cumprtorul care este reclamant in act in revendicare +vnztorul), extinzndu-se cadrul
procesual.Nul absolut poate fi invocat att in intampinare ct si in cererea reconvenional.
Este o veritabil cerere de chemare in judecat dar are specificul c e formulat ntr-un proces
pendent (reclamantul e prt i prtul e reclamant), dar ar putea fi formulat si pe cale separat.

209(3)Cererea trebuie s ndeplineasc condiiile pentru cererea de chemare n judecat

(art194-197).La reconventional se poate discuta dac se poate invoca nulitatea pe elementele de
la 196 (nu e indicat numele prtului/reclamantului), ins trebuie retinut c deja se tie cine e
prt i cine e reclamant. Dac nu e depus n nr suficient de exemplare nu se poate anula
deoarece e o cerere incidental i se aplic art. 149.
Trebuie timbrat, la fel ca i cererea de chemare n judecat.
209(4)Se depune sub sanciunea decderii odat cu ntmpinarea iar dac ntmpinarea nu e
obligatorie , cel mai trziula primul termen de judecat.
Depunerea reconvenionalei nu e condiionat de depunerea ntmpinrii.Chiar dac nu depune
ntmpinare poate depune reconvenional , dar ea se depune in termenul in care se depune
intampinarea (25 de zile sau in termenul dat de judector, mai scurt sau mai lung).Textul se
refer la termen (legal, imperativ).Dac termenul este dat de judector atunci devine un termen
judectoresc.
Atunci cnd ntmpinarea este obligatorie , reconv trebuie depus n etapa scris (99% dintre
situaii).
Dac intampinarea e facultativ, este singura situaie in care se poate fixa termen la data
depunerii cererii dac este regulat fcut (TLC se ia in cond art. 229 teza IPartea care a
depus cererea personal sau prin mandatar si a luat la cunotin termenul) deoarece
teoretic poate ajunge de la registratur la judector imediat si acesta poate fixa termen.In
concret, nu se intampla niciodat aa.

Cererea reconvenional mai are o procedur de regularizare?

209(5)Se comunic reclamantului, si dup caz persoanelor prevzute la alin (2) pentru ca
acetia la rndul lor s formuleze ntmpinare.Dispoziiile art. 201 se aplic n mod
corespunztor.
La art. 201 se arat cum se fixeaz primul termen de judecat (cererea regulat fcut se
comunic prtului artndu-se termenul n care se poate face ntmpinare).Art. 201 se refer
doar la cererea regulat facut ca urmare a regularizrii (art. 200) dar ptr c textul de la 209(5) nu
se refer expres is la art. 200, majoritatea doctrinei spune c nu e necesar
regularizarea.Acestia motiveaz prin faptul c in procedura regularizrii prtul nici mcar nu
tie de existena procesului.In schimb la reconvenional deja am un raport litigios, reclamantul
ar putea s tie c prtul poate depune cerere reconvenional(art. 10).
Profa totusi are dubii , afirmnd c nu trebuie trimitere expres la 200 deoarece 201 include si
200 (se refer doar la cererea regulat fcut conform art. 200).Profa spune c atunci cnd e
depus n etapa scris, cererea reconvenional este supus regularizrii (inclusiv la alin.

155
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

(2) se arat c cererea reconv trebuie s ndeplin condiiile cererii de chemare in

judecat).Atunci cnd reconvenionala se depune la primul termen nu se mai poate face
procedura regularizrii.
Intrebare: Cei de la alin(2) ar mai putea depune reconvenional avnd n vedere c pentru ei
reconvenionala e ca o veritabil cerere de chemare in judecat? R. La alin. (7) se arat c
reclamantul nu mai poate face reconvenional la reconvenional, dar ar putea s i modifice
aciunea la primul termen pe 204, si tot acolo se ajunge. Dac la primul termen nu a fost
procedur cu prtul ,reclamantul isi poate modifica cererea, dar poate veni prtul la al 2-lea
termen (cand e procedur cu el) s depun reconventional si reclamantul nu isi mai poate
modifica cererea deoarece e deja al 2-lea termen ptr el.
Fa de prtii de la alin. (2) , intr-o opinie se afirm c prin prisma alin (5) cererea se
comunic pentru a putea depune intampinare c textul se refer doar la intampinare,
fiind de strict interpretare nu se poate extinde si la reconventionala (deci nu se poate
reconventionala).Optica legiuitorului a fost s nu lungeasc procesul, s stopeze cererile
incidentale la cererile incidentale.In plus, de foarte multe ori acei prti de la alin. (2) nou
introdusi, au aceeai pozitie ca a reclamantului, de aceea nu ar mai putea formula
reconvenional.
Profa crede c e o interpretare excesiv, deoarece mentiunea de a depune intampinare e
obligatorie, iar reconventionala e facultativ.Instana nu va comunica prtului cererea
de chemare in judecat cu mentiunea s depun reconventionala niciodat.In plus, pentru
cei de la alin. (2) reconventionala e o cerere de chemare in judecat, deci ar trebui s aib
posibilitatea s fac reconvenional.

Cand reclamantul isi modific cererea de chemare in judecat ,reconventionala se depune in

termenul ce se incuviinteaz prtului n acest scop. Adic in termenul ce i se d se depun
ntmpinare.In continuare se aplic disp. de la alin. (5).

n unele situatii reconventionala are caracter obligatoriu: in cazul divortului, dac prtul
dorete ca divorul s se pronune din vina exclusiv a reclamantului , trebuie reconventionala.
Dac face asta prin intampinare si se dovedeste adevrat, instanta va respinge actiunea.
Recalificarea cererii se poate face de judector pe art. 22 dar trebuie pus n discuia prilor (in
functie de pozitia prtului judectorul stabileste dac e intampinare sau reconventional :doreste
doar respingerea actiunii de divort sau doreste pronuntarea divortului din vina reclamantului.)

Reconventionala poate fi depus doar odat cu intampinarea/la primul termen.Nu exist un text
ca la 204 s permit reclamantului s fie de acord ca judectorul s primeasc reconvenionala si
mai trziu. TEM: Este un termen de ordine public sau de ordine privat?Instanta poate s
invoce decderea din oficiu?

n mod excepional, la divor, se poate formula cerere reconvenional si in apel (de regul nu se
pot formula cereri noi):

156
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

a) in materie de divor, numai pentru acele fapte care au determinat destrmarea cstoriei si
care s-au ivit numai dup inceperea dezbaterilor asupra fondului in faa primei instane,
nu se cere acordul reclamantului
b) cererea de interventie principal(dar se cere acordul expres a celorlalte pri)
n plus ,la divor pot formula reconventional pe parcursul procesului ptr motive ivite pe parcurs.

Art. 210 Cererea reconvenional se judec odat cu cererea principal.Prin excepie, se judec
separat atunci cnd numai cererea principal e in stare de a fi judecat.Cu toate acestea,
disjungerea nu poate fi dispus in cazurile prevzute de lege sau dac judecarea ambelor cereri
se impune ptr solutionarea unitar a procesului.
De exemplu: 1)cerere principal divort, reconventional divort= nu se pot disjunge
2)Principal partaj, reconventional prin care se cere includerea si altor bunuri in
masa partajabil =nu se pot disjunge
Pot fi disjunse numai atunci cnd cererea principal e in stare dea fi judecat(am administrat
toate probele cu privire la cererea principal si mai am de administrat probe ptr reconventionala)
si dac nu depind una de cealalt.
Si in caz de disjungere prorogarea de competent rmne ctigat i alegerea aleatorie a
completului rmne ctigat.
Cererea reconvenional are independen procesual, ceea ce inseman c dac se renunt la
cererea principal, cererea reconventional va fi judecat n continuare (nu rmne fr obiect).
Solutii posibile in cazul in care avem reconventional:
a) admise ambele (cer plata pretului si cer predarea bunului).
b) respinse ambele
c) admise in parte
d) una admis i cealalt respins
Efectele reconvenionalei
-efectele de la cererea de chemare in judecat(cu exceptia competenei)
Se poate face reconvenional i la modificarea de cerere!!!!!! (a fost la examen la barou).
La divor este o excepie de la termenul de depunere a cererii reconvenionale.
Reconvenionala se poate formula in termenul in care s-ar fi putut depune intampinarea (chiar
dac am depus anterior intampinarea).Depunerea reconvenionalei nu e conditionat de
depunerea intampinrii (odat cu intampinarea- formulare nefericit).NU sunt deczut din
dreptul de a depune reconvenional dac am depus deja intampinarea.

Curs 14 Procedura civila

Partile sunt doar o parte din participantii din proces(reclamant si parat sunt partile initiale).

157
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

nafara de acetia, pe parcursul procesului pot interveni voluntar, fie introdusi (instanta,
reclamant, parat) terti, care pana la acel moment au fost straini de proces si care pot deveni parti,
daca parcurg o anumita procedura.

Terii=pot fi persoane complet strine de proces,

=sau persoane care desi nu au fost initial prti, au intervenit pe parcusrul acestuia ( o
forma de introducere in proces este si paratii care sunt chemati in judecata prin cererea
reconventionala, dar nu este o forma clasica de introducere a terului in proces).

Distincia este importanta, prin prisma ef. hot judecatoresti (art. 435 NCPC1.Opozabilitatea si
obligativitatea hotararilor), deci fa de parti (inclusiv tertii deveniti parti) are caracter
obligatoriu (si poate fi pusa in executare), iar opozabilitate inseamna ca isi prod efectele si fata
de pers care au fost total straine de proces si care sunt tinute sa respecte hotararea in masura in
care nu invoca un drept propriu in contradictoriu cu partea care a castigat procesul( ca si
relativitatea si opozabilitatea contractului).

De ex: Am o actiune in care compar titlul reclam cu al paratului.Reclamantului i se da dreptate si

castiga.Hot este obligatorie fata de parat(poate fi pusa in executare), iar fata de terti este
opozabila, daca nu invoca un drept propriu (propriul lor drept de propr).Daca invoca un drept
propriu, hot nu poate fi pusa in executare fata de terti.

Vom vbi azi despre terti care intervin in proces si devin parti.

Condiii:

proces pendent =sa nu fi fost solutionat definitiv/sa nu fie suspendat/sa fie pe rol.Tertii
pot sol cerere de interventie, dar aceasta nu va fi sol decat atunci cand se repune pe
rol.Daca se repune pe rol numai in vederea perimarii, nu se va mai sol niciodata. Pe
rol=nu a fost soluionat
Intervenia terului nu e motiv de repunere a cauzei pe rol, pentru ca nu este inca parte.
legatura cu cererea principala
justifica un interes=ca cererea tertului/dreptul tertului(in caz de introducere fortata) sa se
judece in acel proces, sa nu fie un proces separat

1 Art. 435. - (1) Hotararea judecatoreasca este obligatorie si produce efecte numai intre parti si succesorii
acestora.(2) Hotararea este opozabila oricarei terte persoane atat timp cat aceasta din urma nu face, in conditiile
legii, dovada contrara.

158
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Interventia voluntara= atunci cnd terul intervine din propria sa vointa

Intervenia forata= cand tertul este intordus la cererea reclamantului/paratului/ali intervenieni

sau de catre instana, din oficiu(la litisconsoriul procesual obligatoriu, art. 78).

A.Intervenia voluntara

1.Intervenia principala vs intervenia accesorie

O definiie este dat la art. 61(2) NCPC2 privind interventia principala, iar interventia accesorie e
definita la alin. (3) al aceluiai art3.In cazul interveniei principale se formuleaza o pretenie
pretinde ca si la cererea de chem in jud, iar la interventia accesorie se sprijina doar
apararea unei pari(ca si la intampinare). Si cel care intervine pe cale accesorie va invoca un
drept deoarece interesul sau de a sprijini apararea unei parti deriva dintr-un drept al su legat de
dr partii, dar nu cere rel/constatarea dreptului su n cadrul procesului.

Interventia accesorie poate fi formulata chiar si in caile extraordinare de atac. Intervenia

principala poate fi formulata doar n faa primei instane i numai cu acordul partilor in proces
daca e formulaa in apel.

De ex. Se cere constatarea nulitatii unui contract de v-c, iar cel care e parat s-a obligat sa
instraineze bunul unui tert(T). T poate interveni

-pe cale principala si sa ceara sa se execute antecontractul de V-C, sau

-pe cale accesorie si sa ceara doar respingerea aciunii, deci sa sprijine apararea paratului(pentru
ca acesta sa poata executa antecontractul).

-poate formula ambele cereri, deoarece daca vrea sa se apere faa de cererea principala trebuie
formulata o cerere de interv acces. iar daca vrea sa isi real dreptul(executarea antecontr de v-c)

2 (2) Interventia este principala, cand intervenientul pretinde pentru sine, in tot sau
in parte, dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta.

3 (3) Interventia este accesorie, cand sprijina numai apararea uneia dintre parti.

159
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

trebuie formulata o cerere principala. Totusi e discutabil faptul daca cererea lui T pe cale
principala e strans legata de ob procesului(dreptul lui T e strans legat de ceea ce cere
reclamantul?). Profa spune daca a contractat cu paratul dreptul lui T nu e strans legat de ob
procesului(in aceasta situatie) dar daca a contractat cu reclamantul, dreptul lui T poate fi strans
legat de ob procesului(ptr ca astfel isi poate realiza dreptul sau).

Sunt situatii in care ar trebui formulate ambele cereri atunci cand si ceri ceva si cand sprijini
apararea unei parti. De ex. Pe legea 10/2001 (imobile preluate abuziv) se restituie fostului
proprietar o cota de din imobil (A).A introd aciune impotriva primarului (B) si cere s i se
restituie in natura, in contul acestei cote niste apartamente nevandute din imobil (3
apartamente).Intervine in proces un ter (T) care spune ca a cumparat unul din cele 3 apart, e
adevarat ca s-a cerut anularea contractului meu dar nu exista o hot definitiva ce sa-i desfiinteze
titlul. T cere sa se anuleze disp prin care i s-a restituit lui A o cota-parte si pe de alta parte cer
respingerea aciunii lui A. n prima cerere se formuleaza pretenie proprie, dar ptr a doua cerere e
o aparare prin care sprijin pe parat.

Chiar daca partea a intitulat gresit cererea de interventie, instanta tb sa interpreteze cererea sa cf.
art. 148 cu obligatia cf art. 22 de a pune acest lucru in discutia partilor.

Intervenia accesorie poate fi formulata si in caile de atac(inclusiv extraordinare).Daca se cere

respingerea aciunii si se denumete cerere principala, instanta tb sa o recalifice.

In cazul interventiei principale , T formuleaza o pretenie proprie fa de prile originare

invocand un drept propriu (reclamant i prt) deoarece reclamantul si paratul sunt de fat parati
in cererea de interventie , fiind o veritabila cerere de chemare in judecata. Sau, T I.P(intervenient
principal) poate invoca un drept strans legat de ob procesului (de ex. executarea antecontract).
Unii spun ca poate sa fie numai reclamantul parat in cazul I.P. (cel putin) dar se poate ca ambele
parti sa fie paati(depinde ce se cere).

Obligatoriu o pretentie impotriva reclamantului/ambelor pari prin care se solicita dreptul

dedus judecatii/un drept strns legat de acesta.

Intervenia principala:

cerere incidental (formulata pe parcursul procesului)

voluntara
formuleaza o pretenie
independen procesuala fa de cerere principala din proces (daca reclam renun la
judecat/la dreptul dedus, cererea de interv. princ ramane sa se judece in continuare, nu
va fi respinsa ca lipsita de obiect).

Condiii de fond pentru intervenia principal (4+1*)

capacitate

160
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

calitate
interes
formularea unei pretenii
ceea ce pretinde s fie dreptul dedus judecii/drept strns legat de acesta
trebuie s existe interes s se judece mpreun
Condiie de form:
s mbrace forma cererii de chem in judecat (el. de la art. 194).

Poate fi formulata pana la inchiderea dezbaterilor n faa primei instane i chiar i n apel
dac celelalte pri i dau acordul. Dac e formulata dupa fixarea termenului de judecat nici
nu se pune probl. regularizrii. Probl s-ar pune atunci cand s-ar formula o astfel de cerere
de interv in etapa scrisa a procesului.

n cazul cererii de I.P. nu avem un text de trimitere ca si cel de la reconvenionala ce trimite

la art. 201 (vezi discuia din cursul 13).Solutia a fost:cererea reconventionala ar fi supusa
regularizarii tocmai trimiterii facute la art. 209 NCPC.

Profa crede c intervenia principal nu e supus regularizrii, nici mcar dac intervine n
etapa scris, dei exist opinii contrare (nescrise), deoarece nu exist trimitere expres.

n legatura cu formularea cererii de interv principala in etapa scris se poate pune problema
dac e luata in considerare n cazul n care cererea principal este anulat.Totui, trebuie s
existe proces pe rol,iar dac se anuleaz nu se mai poate dicuta admiterea n principiu a
cererii de intervenie principal.

Txt codului nu vbete dect despre termenul maxim cand poate fi formulat, nu i termenul
de la care poate fi formulata.Poate fi formulat i n etapa scris,i se va ine cont de ea doar
dac cererea de chemare n judecat nu este anulat.

n faa primei instane trebuie depus nainte de nchiderea dezbaterilor pe fond=pn la

nchiderea dezbaterilor pe fond.

cercetarea deschidere inchidere

Etapa scris judecatorea dezbateri pe dezbateri pe
sca fond fond

Dac n timpul dezbaterilor se formuleaz cerere de intervenie principal, instana e obligat s

repun cauza pe rol si s le dea prilor posibilitatea s pun concluzii cu referire la aceasta.

Dup amnarea pronunrii nu poate fi depus pentru c s-au nchis dezbaterile.

Dac se repune cauza pe rol se poate formula cerere de interventie principal ptr c de
fapt sunt redeschise dezbaterile si nu s-a procedat la solutionarea cauzei

161
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Poate fi depus n apel(n principiu, n apel nu poate fi lrgit cadrul procesual art. 478)
ptr c textul codului permite (art. 62 alin. (3) ), cu condiia acordului expres al celorlalte
pri.Dac prile celelalte nu se prezint i nu spun nimic, nu poate fi admis cererea de
interv principala. E admisibil dac se prezint si spun c sunt de acord, fie depun o
cerere in scris prin care spun ca sunt de acord.

n recurs nu poate fi formulat o astfel de cerere NICIODAT!

Poate fi formulat n caz de rejudecare dup anulare (la apel) sau casare (recurs)?

-dac e anulare cu trimitere poate fi formulata pana la inch dezbaterilor n aa primei inst

-dac e anulare cu reinere spre rejudecare poate fi admis cu acordul celorlalte pri

-dac e casare+trimitere la prima instan ormulat pn la nch dezbaterilor

-dac e casare+trimitere la inst de apel poate fi formulat cu acordul expres al celorlalte pri

n cile extraordinare de atac nu poate fi formulat cerere de I.P. Totui, dac s-a admis
calea de atac i se rejudec cauza, trebuie diferentiat:

-se rejudec de prima instan, poate fi formulat pana la inch dezbateri

-se rejudec de instanta de aple, poate fi formulata cu acordul partilor

-se rejudec de instana de recurs, nu mai poate fi formulat

Admisibilitatea cererii de interv. principal n anumite materii:

n anumite materii e de neimaginat s cer dreptul dedus judecii sau chiar un drept strns de
acesta .De ex, divorul. Dac totusi s-au formulat pretenii accesorii de nat. patrimonial (partaj)
se poate formula interventie principala pe acel capat de cerere ce are nat patrimoniala.

n contencios administrativ se pot formula pretenii principale (vecinul cere anularea autorizatiei
de construire)

n litigiile de munc referitoare la CIM, cum ar putea s intervin un ter i s pretind un drept
din contractul de munc? Nu poate. Dac s-a desfcut greit CIM poate veni s formuleze
aprri, dar pe calea interveniei accesorii

n cazul contr colectiv de munc, pot interveni angajatii.

In materie de ordonan preedinial s-ar putea formula cerere de interv princ dar care
presupune judecata in acelasi regim de urgant ca probatiune.

162
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

n aciunile posesorii, se poate formula interventie principal.Totui, n cazul act posesorii nu se

apr un drept, ci posesia.Dar s-a admis c si in act posesorii se pot formula cerer de I.P ce au ca
ob posesia (la fel ca si ob cererii principale).

Discutarea admisibilitii se face in cadrul procedurii de admitere in principiu.

2.Procedura judecrii cererii de interv princ

La art. 123 se prevede c opereaz prorogarea legal de competen asupra cererilor incidentale
i accesorii.

Judecata se desf n dou etape:

Admiterea n principiu: instana stabilete dac primete sau nu terul s fie parte n
proces
Condiiile admiterii in principiu sunt:

-conditiile de exercitare a actiunii

-legatura cu cererea principal

-s fie depus in termen (pana la inchiderea dezbaterilor, atat in apel cat si in prima instanta).Mai
e necesar acordul celorlalte pri dac e depus n apel.

-forma cererii de chemare in judecat (Aici am putea vbi de o regularizare , verificandu-se

conditiile de la 19, in procedura admiterii n principiu).

-dac e admisibil intervenia n acel tip de proces

Pasul 1.Se comunic cererea prilor cu inscrisurile ce o insotesc. In aceast etap nu spune
codul ca tb intampinare ptr c ulterior se va depune intampinare, dup admiterea n principiu.

Pasul 2: Se d un termen de judecat si se citeaz prtile si intervenientul.

Pasul 3:Se d cuvntul prilor: Intervenient, restul partilor.

Pasul 4: Se pronun prin ncheiere motivat ce nu poate fi atacat dect odat cu fondul . O
astfel de incheiere ar putea fi atacat de celelalte pri. (Intervenientul ar avea interes s atace
atunci cand i se respinge admiterea in principiu)

Pasul 5(dac se admite in principiu): Se d un termen ptr celelalte prti s depun intampinare

Pasul 5(dac se respinge cererea):

163
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

RECURS/APEL

Are cale de atac separat, deoarece intervenientul nu ar putea ataca odat cu fondul, deoarece
prin respingere nu devine parte in proces. Dac intervine in fata primei instante , avem apel, si
avem recurs dac intervine in faa instanei de apel.

Exist recurs la respingerea incuviintrii n principiu, chiar dac hot final a judectii nu
ar avea recurs. De ex am o cerere ce porneste de la judecatorie are doar apel. Dac
formulez cerere de interv principala in apel si se respinge, impotriva acelei incheieri am
recurs la CA! (ATENTIE LA ASTA)

Termenul de exercitare a caii de atac este de 5 zile care curge de la pronuntare sau comunicare,
dup cum partea a fost sau nu prezent la pronunare.

Dosarul se inainteaza, in copie certificata pentru conformitate cu originalul, instantei competente

sa solutioneze calea de atac in 24 de ore de la expirarea termenului. se refer la termenul de 5
zile de mai sus(se calculeaz pe zile libere).

ntmpinarea nu e obligatorie, ptr c e o procedur de urgen.

Se citeaz restul prilor (la judecata recursului) ce poate fi si sub 5 zile ptr c e o procedur de
urgent.

Judecarea cererii principale se suspend pn la solutionarea cii de atac. E logic, deoarece

tocmai aceasta e ratiunea ptr care se atac, pentru a deveni parte si a se judeca mpreun.

Profa zice c nu ar suspenda, ptr c suspendarea duce la pierderea TLC, dar ar da un termen mai
lung de judecat ptr cererea principal. Suspendarea ar tb interpretat n sensul c nu e permis
solutionarea cauzei si efectuarea unor acte de procedur.

Dosarul se inainteaz in copie, pentru a nu mai astepta pana sa se motiveze instanta de control
judiciar, si se poate afla solutia de pe portalul instantelor, si sa mearga mai departe cu cauza
principal.

Efectele admiterii n principiu(a fost subiect la Barou)

terul devine parte in proces

efectele cererii de chemare in judecat (mai putin in ceea ce priveste
competenta)Prorogarea de competenta se refera doar la etapa a doua (mai jos) ce se
refer la judecarea impreun a cererii principale cu cererea de I.P.

Judecarea cererii de interventie principala mpreun cu cererea principala

3.ntmpinarea i reconvenionala la cererea de I.P. (art. 65 alin. (3))

164
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

In cazul interventiei principale, dupa admiterea in principiu, instanta va stabili un termen in care
trebuie depusa intampinarea. Pentru ca reconventionala se depune in termenul in care se dep
intampinarea, paratii trebuie s o formuleze in termenul acordat de instant ptr intampinare.

In leg cu termenul ptr intampinare, textul codului nu spune ca trebuie sa respecte termenul de la
201. dar teoretic ar trebui sa dea partilor un termen la fel de lung ca si cand s-ar fi formulat o
cerere separat. Daca nu da un teremn suficient, prile pot s invoce o vtmare. Sau, prile pot
s cear un termen mai scurt.

Intervenientul, dup ce devine parte in proces, ia procedura in stadiul in care se afl :

-nu poate formula exceptii relative ptr care timpul a expirat

-poate invoca exceptii absolute

-poate invoca aparari de fond absolute

-poate invoca exceptii relative ptr neregularit procedurale ivite dupa ce e parte in proces

-poate propune probe pana la primul termen de judecat ulterior admiterii cererii de I.P. (poate sa
nu propuna probe prin cererea de chemare in judecat cum ar trebui la art. 194)*.

*Totusi, daca ii dau termen sa depuna probe, atunci celelalte parti ce mai fac prin intampinare??
(profa sta si cujet):))

n ceea ce priveste comunicarea actelor anterioare (in cazul interventiei fortate li se comunica si
celelalte acte), se prezum c intervenientul principal/accesoriu cunoaste actele anterioare(de
aceea a si intervenit)si de aceea nu se comunica actele anterioare.Toate actele de procedur
ulterioare vor fi ndeplinite i fa de intervenient.

4.Disjungerea cererii de I.P.

Are independen procesual.Regula e s se judece impreun cu cererea principala si se poate

disjunge doar cu titlu de exceptie:

a) 66(2) Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de interventie, instanta
poate dispune disjungerea ei pentru a fi judecata separat. In caz de disjungere, instanta ramane in
toate cazurile competenta sa solutioneze cererea de interventie

in afara de cazul in care intervenientul pretinde pentru sine, in tot sau in parte, insusi
dreptul dedus judecatii.
Nu se va dispune disjungerea nici atunci cand judecarea cererii de interventie ar fi
intarziata de cererea principala.

Exemplu de la inceput(cu antecontractul).

165
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Regula:Se judeca impreuna.

Se poate disjunge atunci cand cererea de I.P. ar intarzia judecarea cererii principale i este vorba
despre un drept strans legat (nu dreptul dedus judecatii)!!!.

5. Soluii posibile pentru cererea de I.P.

Mereu trebuie privit n oglid cu cererea principal.

admis I.P si respins cererea principal(i invers)

respinse ambele
admise parial ambele
nu pot fi admise ambele!!!!!

Pentru saptamana viitoare sa citim o nuvela a lui Nagouib Mahfouz The only man care este o
nuvela despre soarta judecatorului(de negasit pe net).

b) Intervenia accesorie

In cazul interventiei accesorii, intervenientul doar sprijin aprarea unei prti(reclamant, parat,
intervenient principal).

Sunt valabile toate chestiunile legate de interesul ptr a inteveni in proces.

Natura juridic e aceea a unei aprari si tocmai de aceea cererea sa nu e necesar s aib forma
cererii de chemare in judecat. Trebuie s mbrace doar forma cererilor reglementat de art.
148(1):

Termenul de depunere, ptr c nu se extinde obiectul procesului (se extinde doar sub aspectul
partilor) este permis intervenia accesorie e permis oicand.Pe VCPC se prevedea c se poate
extinde n apel si recurs si prin interpretare s-a spus ca nu ar putea fi formulata in caile de atac
extraordinare (reviz./contest in anulare). Poate fi formulata pana la inchiderea dezbaterilor , in
prima instanta si toate caile de atac(art. 63 alin. (2)).

Cu privire la admisibilitate:

-in materie de litigii nepatrimoniale(divor) este greu de imaginat o interventie accesorie

-in litigii de munc poate interveni accesoriu persoana ce a desfacut contractul de munc

- restul litigiilor de la interventia principala

Procedura de judecat:

Este identica cu cea de la intervenia principala.

166
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Opereaz prorogarea de competen(ptr ca e cerere incidentala), parcurge procedura admiterii in

principiu(se comunica partilor si li se da posib sa puna concluzii, se admite sau se respinge).

In a doua etapa, nu se pune problema intampinarii, deoarce nu exista pretentie.Nu poate fi

formulata nici reconventionala ptr ca nu se formuleaza nicio pretentie.

Este subordonat pozitiei partii in favoarea careia s-a intervenit , deci nu poate fi disjunsa.
Subordonare nseamn ca nu poate sa efectueze acte care sunt in defavoarea parii ptr c dac
face astfel instana nu va ine seama de ele.Totusi, este o problema relativa.

De exemplu, dac depune un nscris n probaiune ce e defavorabil parii, instana n

virtutea aflrii adevarului ar trebui s l resping? Profa a avut un caz in care a respins o
cerere de I.A. dar apucase s depun la dosar o hotarare jud. de anulare a autorizaiei de
construire pe care se baza toat aciunea principal. Putea sa nu tina seama de ea?
In ceea ce privete actele de procedura. In ceea ce priveste art. 204 (modificarea cererii
de chemare in judecat poate fi facuta doar cu acordul tuturor partilor), daca
intervenientul accesoriu se opune?Se va tine seama de aceast opoziie? In aceast
situaie ar fi un act defavorabil , dac partea e de acord si doar I.A nu e de acord. Profa
crede c pozitia intervenientului accesoriu e subordonat prii a crei aprare o sprijin.
Pe de alt parte, la contestaie s-a spus c trebuie acordul tuturor ptr ca textul nu distinge.
Totusi, textul trebuie coroborat cu alte texte din cod.Este singura situatie in care am
poziie de subordonare fa de parte, pentru c doar se sprijin aprarea. De ex, dac se
suspenda cauza i partea nu cere repunerea pe rol , I.A. nu poate cere repunerea pe rol. In
cazul I.P. , dac acesta devenise parte in proces nainte de a fi suspendat, poate cere
repunerea pe rol.
Intervenientul accesoriu poate exercita calea de atac, dar trebuie s formuleze i partea ptr care a
intervenit, n caz contrar se va socoti apelul neavenit. Dac partea i retrage apelul, apelul I.A.
se respinge ca lipsit de obiect.
Nu poate peste capul prii s invoce alte motive dect a invocat partea n calea de atac. Totui,
ar putea s invoce motive de ordine public, favorabile prii, n limitele motivelor formulate de
parte n apel.
I.A. poate s renune la judecata cererii de intervenie, dar numai cu acordul prii n favoarea
creia a intervenit(ptr c exist subordonare).Profa zice c totui, nu exist niciun efect al lipsei
acordului prii: nu mai faci niciun act de procedur, va fi citat n continuare. Intervenientul nu
va putea fi obligat s fac acte de procedur dac instana nu a luat act de renunare deoarece
lipsea acordul prii.

Soluii
Soluiile depind de soluiile asupa cererii prii n favoarea creia ai intervenit. Dac aciunea
este respins, cererea de intervenie n fav paratului este admis ptr ca paratul a ctigat procesul.

n ceea ce privete cheltuielile de judecat, cel care pierde va fi obligat s plteasc chelt de
judecat ale celui care a castigat, ocazionate cu propriile aprri .De ex. se intervine in fav

167
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

reclamantului (R) i P face intampinare. Vine intervenientul accesoriu si sprijin aciunea

reclamantului, n acest caz I.A. trebuie s suporte cheltuielile suplimentare ocazionate cu
raspunsul la acele aparari. De regula, e greu de stabilit cum se impart cheltuielile deoarece
partea are un singur avocat i raspunde printr-un singur act de procedura la toate apararile(de
regula se depune o singura chitanta).ramane la aprecierea instantei sa vada proporia in care
avocatul partii a lucrat sa raspunda la o cerere sau la alta. De ex daca invoci 10 aparari in
intampinare si 2 aparari in interventia accesorie si se dau cheltuieli 1200. (100 ptr cerere
principala si 200 ptr i.a.)

Intervenia forat a terilor n proces

1.Chemarea n judecat a altei persoane
Art. 68. - (1) Oricare dintre parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa
pretinda, pe calea unei cereri separate, aceleasi drepturi ca si reclamantul.
Oricare dintre parti, se refera si la intervenientii voluntari(I.P) sau forai. Sensul interveniei
forate e s se determine clar cine e titularul dreptului.
Poate fi vb chiar si de un drept de crean. De ex, cand intr-o cesiune de crean, ar putea cere
plata datoriei atat C(cedentul) cat si c(cesionarul). c il cheama in judecata pe debitor sa plateasca
datoria, iar C il notifica pe D sa nu plateasca deoarece cesiunea e nul. Interes s fie introdus n
judecat C il au ambele parti(atat paratul cat si reclamantul). in aceasta situatie. la pluralitate de
creditori, debitorul are interesul s cheme in judecat toi creditorii, mai ales dac invoc o
nulitate absolut a contractului.

Condiii speciale de fond:

a) s poat pretinde aceleai drepturi ca i reclamantul
Discuie n doctrin: ar putea pretinde dreptul dedus judecii pe care l pretinde i intervenientul
principal.ns dac e vb de un drept strans legat (in cazul I.P.) atunci nu mai poate fi introd forat
un ter ce ar putea pretinde acel drept strans legat de dreptul dedus judecatii, pentru a se putea
incadra in text.
Condiii de form

Art. 69. - (1) Cererea va fi motivata si, impreuna cu inscrisurile care o insotesc, se va comunica
atat celui chemat in judecata, cat si partii potrivnice.
(2) La exemplarul cererii destinat tertului se vor alatura copii de pe cererea de chemare in
judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.
(3) Dispozitiile art. 64 si 65 se aplica in mod corespunzator.(admiterea in principiu si stadiul
procedurii)

Trebuie s mbrace forma cererii de chemare n judecat (194) sau trebuie doar forma cererilor
de la art. 148? Doctrina spune ca nu trebuie s cuprind toate elementele cererii de chemare in
judecat deoarece:
-textul nu se ref la cererea de chemare in judecata
-nu se formuleaza o noua pretentie , ci se spune ca si el ar putea formula aceeasi pretentie, eu nu-
i pretind lui nimic).

168
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Formulez prezenta cerere de chemare in judecat a altei persoane, ntruct aceasta ar putea s
pretind aceleai drepturi ca i reclamantul, deoarece reclamantul este cesionar, cel cemat in
judecata este cedent iar acesta din urm mi-a notificat s nu achit datoria deoarece invoc
nulitatea cesiunii. Este suficient s motivez cererea fr s art vreo pretenie.

Are regimul juridic al unei intervenii principale?Dac instanta constat ca datoria se cuvine
tertului introdus, va obliga pe parat fata de T , sau va respinge pur si simplu aciunea
reclamantului fr s-l oblige pe parat la plata datoriei fa de intervenient.
De regula cand Codul spune ca o cerere trebuie motivata se refera la art. 148, ptr ca atunci cand
trebuie s mbrace forma cererii de chemare in judecat se refer expres la aceasta.

Termenul de depunere
Intervenientul accesoriu nu ar putea s o formuleze deoarece are o poziie subordonat prii.
Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai tarziu
pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.
Cererea facuta de parat se va depune in termenul prevazut pentru depunerea
intampinarii inaintea primei instante, iar daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai
tarziu la primul termen de judecata.

In cazul chemarii in judecata a altei persoane (si la chmearea in garantie), termenul difera in
functie de cine formuleaza cererea. In plus, la parat, poate formula cererea in termenul in care tb
sa depuna intampinarea, chiar daca nu le depune simultan.

Reclamantul poate sa formuleze pana la terminarea cercetarii procesului in fata primei

instante.In vechea reglementare era acelasi termen ca si la interventia principala (pana la
inchiderea dezbaterilor)(art. 244 alin. (1) ). Vezi schia de mai sus. Cerere de chemare in
judecata nu mai poate fi formulata la termenul cand se fac dezbaterile(se da termen ptr ca
dezbaterile se fac in sedinta publica, daca partile nu cer altfel).Daca partile fac dezbaterea la
termenul cand s-a incheiat cercetarea judecatoreasca/cer judecarea in lipsa, se poate face cererea
pana la mom incheierii cercetarii judecatoresti.

Daca textul ar spune pana la inceperea dezbaterilor, ar putea fi formulata si decatoresti si

termenul fixat ptr dezbateri.

Daca se termina cercetarea judecatoreasca nu mai pot face decat:

-concluzii scrise

-cerere de interventie principala/accesorie

-motive de recuzare a judecatorului ivite pe parcurs/ivite in aceasta perioada

Cererea de chemare in judecata poate fi modificat (art. 204) si atunci paratul are posib
sa depuna intampinare fata de cererea de chemare in judecata modificat i in acest caz,
fa de cererea modificat, paratul poate face cerere de introd a unor terti in proces.

169
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Intervenientul principal poate formula cerere de chem in jud pana la terminarea

cercetarii procesului ptr ca are pozitia de reclamant

Sanciunea ptr nerespectarea termenelor

sanctiunea e decaderea ptr ca e un termen legal imperativ, iar actul depus dupa implinirea
termenului va fi nul (instanta va constata nulitatea).
Daca depun direct in apel cererea de introd se va invoca inadmisibilitatea.
In cazul rejudecarii dupa casare/anulare, se reiau discutiile de la I.P.

Tema !!!!!
NU trebuie confundat termenul imperativ cu termenul prevazut de o norma de ordine
publica!!!! Termenul este de ordine publica sau de ordine privata? De ex. Daca paratul nu
depune cererea decat la al-2-lea sau al 3-lea termen, poate veni reclamantul sa fie de acord si
instanta sa primeasca cererea (ca si la art. 204).
In VCPC nu existau dicutiile acestea, deoarece exista un text ce spunea ca cererile incidentale
depuse la dosar cu nerespectarea termenului prevazut de lege vor fi disjunse cu exceptia cazului
cand partile consimt sa se judece impreuna .Sanciunea era judecarea separat, nu anularea
cererii.
Totusi, daca paratul face cererea de introducere mai tarziu si vine reclamantul si spune instantei
sa primeasca cererea ptr ca oricum ar fi facut-o el.In acest caz ce fel de termen ar fi?
Nerespectarea termenului poate fi invocata din oficiu de instanta si se poate trece peste depa;irea
acestui termen dac[ exist[ acord al celorlalte pri.

Art. 70. - Cel chemat in judecata dobandeste pozitia procesuala de reclamant, iar hotararea isi
produce efectele si in privinta sa.

Efecte: caracter obligatoriu sau opozabilitate?

Pozitie procesuala de reclamant se refera la faptul ca persoana chemat n judecat are poziia de
reclamant n ansablul procesului, dar in cererea de chemare in jud are pozitia de prt.Este
important distincia deoarece el nu va putea renuna la judecarea cererii de chemare in judecata
ptr ca nu el a formulat-o(la o cerere poate sa renune doar cel ce a formulat-o).Poate s renune
totui la dreptul dedus judecaii, si atunci aciunea ia act i respinge aciune, ptr ca nu este
titular al dreptului.

Totusi, profa spune ca mai degraba ar fi un intervenient principal forat.Discuii se nasc din
diferena opozabilitate-obligativitate.

ATENTIE

In doctrina (Boroi, Tbarca) se spune ca intervenientul fortat nu vine sa ceara ceva.Daca se

stabileste ca nu reclamantul e titular ci cel introdus, atunci paratul nu va fi obligat la ceva fata de
tertul introdus in proces(pentru ca acesta nu cere nimic), iar actiunea reclamantului se va
respinge.

170
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Profa spune ca terul intervenient fortat are pozitia I.P, bazndu-se pe prevederile art. 71 4.Spre
exemplu, paratul poate spune ca recunoaste datoria/ delasa bunul la disozitia instantei, dupa care
acesta este scos din proces, urmand ca judecata s se fac intre cei doi care se lupta ptr drept.
Tabarca si Boroi spun ca numai in aceasta situatie de exceptie de la art. 70 , instana poate s dea
bunul/suma celui pe care il stabileste titular. Totusi, profa spune ca articolul 71 este o aplicaie
particulara a art. 71 (suma de bani sau predarea folosintei unui bun).

Atributele celui chemat n judecat:

-nu a intervenit voluntar

-nu poate renuna la drept

-poate renunta la drept/poate incheia tranzactie

-cererea nu trebuie sa indeplineasca cond cererii de chemare in juecat

-solutiile se dau la fel ca si in cazul celui ce intervine voluntar principal

Profei i se pare ca nu e logic sa chemi pe cineva in judecata doar ptr opozabilitate, iar tertul, daca
vrea ceva de la parat trebuie sa formuleze actiune separata sau o cerere de interventie principala
(dar e deja parte in proces).Ar trebui acceptata ideea clasica, I.F. are acelasi rol ca si I.P.

Cererea de chemare in judecat:

-trebuie admis n principiu(spre deosebire de VCC)

-se proroga competenta

-se comunica celui chemat in judecata si celorlalte pri ca s poat sa puna concluzii (pentru ca
nu au cum sa afle altfel). Spre deosebire de I.P. i se comunica, odata cu cererea de chemare
in judecat si cererea principala de chemare in judecata+intampinarea, deoarece a fost
introdus fortat si nu are de unde sa stie5(art. 69 alin. (2) ).

Ce inseamna inscrisuri de la dosar? Se refer numai la inscrisurile anexate cererii de

judecat/intampinarii in probatiune, sau orice alte cereri formulate (de exemplu, cererea de

4 In cazul prevazut la art. 70, cand paratul, chemat in judecata pentru o datorie
baneasca, recunoaste datoria si declara ca vrea sa o execute fata de cel caruia ii va
fi stabilit dreptul pe cale judecatoreasca, el va fi scos din proces, daca a consemnat
la dispozitia instantei suma datorata.

171
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

interv. principala/accesorie). Profa spune ca nu ar fi gresit sa ii comunici mai mult (tot ce

iseamna inscris).Dar nu ar fi gresit daca ii comunici doar cererea si intampinarea. Totusi, acesta
trebuie sa aiba o idee despre ce s-a petrecut in proces pana a intervenit el. Totusi l-ar putea
interesa si interventia principala ce pretinde acelasi drept/drept conex cu alte argumente. Daca
totusi nu i se comunica , poate face cerere insa vor trebui timbrate(sa plateasca, daca nu e
comunicare din oficiu).

Cine depune intampinare ulterior chemarii in judecata? Exista text de trimitere in art.69(3)
la art. 64 si 65.

-cel chemat in judecata

-poate depune si cealalta parte (reclamantul/paratul/I.P)

Este posibila disjungerea? Nu se poate disjungere la I.P. daca are ca obiect acelasi drept ca si
cel dedus judecatii, se aplica la fel si la introducerea fortata.

Are sau nu independen fa de cererea de chemare n judecat? Dac se renun la

judecarea cererii principala/la dreptul dedus judecatii , ce se intampla cu interventia forat?
depinde pe ce idee merg: dac are natura interventiei principale atunci ramane sa se judece, iar
opinia contrara e ca ramane fara obiect.

Scoaterea prtului din proces:

a)atunci cand este vb de o datorie bneasc

b)este vorba de un litigiu ptr predarea unui bun sau a folosinei acestuia

n alin. (2) al art. 71 nu se face diferen ntre natura juridic a actiunii, ci se vbete doar despre
predarea bunului sau folosinei acestuia.Paratul recunoaste pretentiile, dar nu se poate da o
hotarare partiala ptr ca nu se stie cine e titularul dreptului.Paratul poate fi scos din proces ptr ca
execut n avans obligatia(depune suma de bani/bunul la dispozitia instantei). Totusi instanta ar
putea respinge ambele cereri(nici reclamantul si nici cel introdus in proces nu isi pot proba
dreptul) si in acea situatie paratul poate sa solicite restituirea sumei/a bunului.
5 Art. 69. - (1) Cererea va fi motivata si, impreuna cu inscrisurile care o insotesc, se va
comunica atat celui chemat in judecata, cat si partii potrivnice.(2) La exemplarul cererii
destinat tertului se vor alatura copii de pe cererea de chemare in judecata, intampinare si de
pe inscrisurile de la dosar.
(3) Dispozitiile art. 64 si 65 se aplica in mod corespunzator.

172
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

n alte situaii, dac prtul achieseaz la preteniile reclamantului se da o hotarare cf. art. 436
NCPC6. n aceste situaii paratul se judeca doar cu reclamantul si se poate da o astfel de hotarare.
Insa mai sus, diferenta e ca 2 parti au pozitia de reclamant.Insanta nu poate da hotarare in baza
recunoasterii ptr ca nu stie cine e titularul dreptului, si mai trebuie s administreze probe privind
calitatea de titular al dreptului.
n legatura cu solutia posibila exist o discutie in doctrin, ptr ca textul final al art. 71 prevede
c judecata continu numai ntre reclamant si tertul chemat in judecata. Hotararea se va
comunica si paratului, caruia ii este opozabila. Paratul scos din proces nu va mai fi citat.

Discuiile: Se trece paratul in dispozitiv/sau nu se trece? Mai ramane sau nu parte in proces ptr a
putea de ex. exercita ci de atac? Profa spune c e ciudat s scrii in dispozitiv oblig paatul sa
plateasca suma/predea bunul deoarece acesta deja si-a executat obligaia. In aceasta situatie
paratul nu mai este parte si nu mai trebuie trecut in dispozitiv. Dar, hotararea e opozabila, ptr ca a
fost parte si si-a exercitat obligaia, dar se poate invoca autoritatea de lucru judecat mpotriva lui.

La chelt de judecat a paratului scos din proces avem un regim special, dac nu a fost pus in
intarziere si recunoaste inainte de punerea in intarziere, nu are culpa procesuala si nu i se mai pot
cere chelt de judecata.

2. Artarea titularului dreptului

Spre deosebire de chemarea in judecata a altei persoane, poate fi formulat numai de ctre parat.
Art. 75. - Paratul care detine un bun pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept
asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul,
daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.
Seamn cu chem. in judecata a altei persoane atunci cand se cere predarea folosintei
unui bun, numai c n aceast situaie prtul are un drept asupra bunului, derivat din
dreptul altei persoane, el nu vrea s renune la drept. Spre ex. in cazul unei act in
revendicare impotriva statului pe un bun de domeniu public, si se cheama in judecata
titularul dreptului de administrare. Titularul dreptului de administrare il arata pe cel are e
titular al dreptului, ca sa fie introdus acesta n proces si s fac aprrile.

6 Art. 436. - (1) Cand paratul a recunoscut in tot sau in parte pretentiile reclamantului,
instanta, la cererea acestuia din urma, va da o hotarare in masura recunoasterii.Art. 437. -
(1) Hotararea prevazuta la art. 436 poate fi atacata numai cu recurs la instanta ierarhic
superioara.

173
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Se refer doar la aciunile reale(proprietate, uzufruct, uz, abitatie, superficie), spre

deosebire de chemare in jud a altei persoane !!!! De ex. se cheama in judecat
chiriaul ptr o aciune in revendicare.
Procedura
Tocmai ptr ca nu se formuleaz o pretenie, nu tb sa imbrace forma cererii de chemare in
judecata, ci trebuie doar sa fie motivata si sa aiba elementele de la 148(1).
Termenul in care poate fi depusa e in fata primei instante in termenul prevazut de lege ptr
depunerea intampinarii. NTOTDEAUNA cererile de interv fortata ce pot fi formulate
de parat se depun mereu in termenul de depunere al intampinarii/la primul termen
cand intampinarea nu e obligatorie.
Dac nu depune cererea in termen este deczut din drept, iar actul formulat ulterior
termenului, actul e nul, iar daca il formuleaza in caile de atac este inadmisibil.
Comunicarea cererii se face ctre cel artat ca titular al dreptului(+cererea principala de
chemare in judecat+intampinare+inscrisuri de la dosar ca si la cererea de introd fortata
a unui tert) dar i reclamantului, ptr a putea pune concluzii cu ocazia admiterii in
principiu.
Punerea concluzii pe admiterea n principiu. Se poate intampla s vin cel artat ca titular
al dreptului (ATD) si recunoaste sustinerile paratului si reclamantul e de acord s se
judece doar cu ATD, atunci ATD ia locul paratului. Dac reclamantul/ATD nu e de acord,
ATD si paratul raman in proces, ptr ca nu in aceasta procedura se verifica daca el sau nu
e titular al dreptului (nu eu sunt titular al dreptului). (4) Daca reclamantul nu este de
acord cu inlocuirea sau cand cel aratat ca titular nu se infatiseaza sau contesta cele
sustinute de parat, tertul dobandeste calitatea de intervenient principal, dispozitiile art.
62 si art. 64-66 aplicandu-se in mod corespunzator. Aici se vbete expres de intervenient
principal , desi acesta chiar nu pretinde nimic, si nici macar nu se pune problema sa ii
predea lui (ATD) bunul nici macar teoretic. Totusi, raman ambii in proces, deoarece la
inceput reclamantul putea sa ii cheme pe ambii in proces de la bun inceput (comparare
titluri cu ATD si predarea bunului fata de detentorul precar).
Totusi, codul nu lamureste ce se intampla daca paratul iese din proces, cum se pune in
executare hotararea? Ptr ca raportat la ATD va fi doar comparare de titluri.Opozabil e una
si obligatoriu e altceva. Spre deosebire de scoaterea din proces a paratului la chemarea in
judecata a altei persoane, aici obligatia nu se executa anticipat.Logic ar fi sa nu fie scos di
proces ptr ca vor exista probleme in executare.NU scrie nicaieri ca hotararea va fi
obligatorie fa de paratul initial.
dac prtul e scos din proces, acesta va fi menionat dac se admite cererea de artare a
titularului dreptului formulata de paratul X.Numai ca atunci, ar trebui, ca fr s existe
vreun text de lege s atribui efect obligatoriu hotrrii fa de prt. Profa crede totusi ca
legiuitorul la asta s-a referit, ca hotararea final e obligatorie i fa de prt.
Dup admiterea n principiu a tit dreptului se d termen ptr ntampinare.Pot depune
ntmpinare i ATD i reclamantul.
Cererea de ATD nu poate fi disjuns, deoarece nu are independen procesual, nu este ca
si cazul celui chemat n judecat ce ar putea pretinde aceleai drepturi ca si
reclamantul.Aici, ATD are pozitia de prt.
Soluii
Dac se considera ca ATD e itularul dreptului se admite cererea de ATD si se respinge
actiunea

174
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

dac se consider c ATD NU e titularul dreptului se respinge cererea de ATD i se poate

admite/respinge aciunea.

Tema: Care este natura juridica a termenului de depunere a cererilor de interventie fortata?Ce se
intampla daca cererea de chemare de jud altei persoanei este depusa dupa termenul prevazut de
lege?
Poate fi depusa de reclamant:pana la terminarea cercetarii judecatoresti!
Poate fi depusa de parat:in termenul in care poate sa depuna intampinare, chiar daca in concret
depune spre exemplu mai devreme(in 25 de zile din momentul comunicarii)
Daca se depune cererea de chemare in judecata dupa aceste termene.Vorbim despre un termen
imperativ( trebuie efectuat actul-sanctiunea decaderea).Actul va fi nul (art 185)Acest termen
poate fi de ordine publica/privata.
=>art 204(3):introduce un regim mixt!
Daca partile nu se prezinta, instanta va invoca decaderea din oficiu si va respinge admiterea
in principiu a cererii de interventie.
Regim juridic mixt: imprumuta de la norma imperativa posibilitatea instantei de a invoca din
oficiu sanctiunea si de la norma supletiva disponibilitatea partii :ex: vine partea si spune: sunt de
acord totusi, sa fie luata la dosar desi a fost depusa cu depasirea termenului.

Un alt caz de regim juridic mixt : normele de competenta teritoriala cu privire la protectia
consumatorului.->competenta teritoriala exclusiva: instanta de la domiciliul
consumatorului.Incalcarea ei poate fi invocata de instanta din oficiu, dar poate veni consumatorul
si sa fie de acord cu instanta investita de reclamant.

Cine poate invoca sanctiunea decaderii?Poate sa fie sau nu acoperita?

In VCC (art 135) -se disjungea cererea facuta peste termen.(opera prorogarea de competenta a
instantei+ completului)
Unii spun ca este un termen de ordine privata.In NCPC, Nu avem nici un text.Mergem la
clasificarea normelor:->dispozitive
->supletive.
Vom considera interesul!!
Avem aici un interes public sau privat? Am putea spune ca este public->art 6(termenul
rezonabil-optim si previzibil)
art 9. privat-> principiul disponibilitatii.

In concluzie daca nu se poate stabili ce fel de norme sunt, atunci sunt de ordine publica; e foarte
greu sa zici ca un termen este de ordine publica sau privata; desfasurarea procesului in tr-un
termen optim si previzibil;

175
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Cel mai corect, daca se permite ca cererea sa poata fi modificata oricand in cursul jud in fata
primei instante, atunci si in aceasta situatie trebuie sa aplicam art.204 alin.3.

Pe de-o parte am putea vorbi si despre o norma publica si despre o norma privata.Daca mergem
la art 6 se poate motiva pe norma publica->decaderea din oficiu de instanta.Sau putem spune ca
are un regim juridic mixt, (ca si cererea de chemare in judecata, deci si cererile incidentale ar
trebui sa fie raportate la ea) Instanta putand sa invoce din oficiu incalcarea termenului, insa cu
acordul tuturor celorlalte parti sa ramana sa fie judecata.

Profa: cea mai corecta interpretare, acesta din urma.(argumentul pe cereri in general -art 204.
(3)

La interventia principala-procedura de judecata- in etapa admiterii in principiu se verifica mai

multe aspecte printre care si termenul de depunere a cererii.Invoc faptul ca a fost depusa peste
termen,solutia nu va fi nici decaderea, nici anularea ci, respingerea incuviintarii in principiu.

Incheierea de admitere in principiu prin care se respinge cererea are cale de atac separat!Daca
as spune ca nu face obiectul cererii de admitere in principiu nu ar mai avea cale de atac separata.
(ar fi o incheiere ca oricare alta interlocutorie,(tardiv/anuleaza) care ar putea fi atacata odata cu
fondul) Inclusiv termenul se verifica etapa admiterii in principiu.-in fata primei instante.

Regula aceasta ramane valabila si la cererile de interventie fortata!

Cereri de interventie fortata(art 478 al 1) in apel nu poate fi largit cadrul procedual, deci nu mai
trebuie sa demarez procedura admiterii in principiu.-cerere inadmisibila in apel!

Deci acestea nu mai pot face ob unei admiteri in principiu in apel ci se va invoca
inadmisibilitatea, si se va intocmi incheiere interlocutorie care se ataca odata cu fondul(daca mai
am cale de atac-recurs)

Alte forme de interventie fortata

1. Introducerea fortata din oficiu a altor persoane

Litisconsortiu obiectiv: mai multe cereri si mai multe parti.

A->B in o act in revendicare si printr-o cerere separata B -> A si pe cel care i-a vandut imobilul
lu i A invocand nul abs.Avem conexitate?

176
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Conexitate: prorogare legala a competentei; este un incident, dar se invoca pe cale de exceptie;
->art 139 este o stransa legatura! dar nu acelasi obiect(atunci ar fi litispendenta)

intr-un proces revendicare; in al doilea desfiintarea titlului reclamantului-depinde unul de

celalalt.Avem litisconsortiu obiectiv.

Pt procesul unde se cere nulitatea absoluta: este doar un litisconsortiu subiectiv, pentru ca trebuie
sa ii chemam in judecata pe TOTI!!!! Este un litisconsortiu pasiv obligatoriu;(se refera la pasiv)

Daca le conexam avem un litisconsortiu procesual obiectiv

Conexate: admitere nulitate: se respinge act in rev pentru ca nu mai exista titlul reclamantului;

Daca face apel numai vz, numai paratul din proc in care se cere constatarea nul: aici e
litisconsortiu subiectiv, chiar daca cumparatorul nu a formulat apel , daca e solutie favorabila, va
fi si fata de el;-pt ca se respinge cererea privind nulitatea.

Pe litisconsortiu obiectiv,(cererea pe actiunea in revendicare) nu se mai aplica aceleasi reguli; nu

profita apelul lui reclamantului.Vanzatorul nu are calitate!

Introducerea fortata din oficiu a altor persoane.;

ex;tert fata de contract si cer const. nul. abs. si chem doar pe 1 parte a
contractului(vanz).Instanta va invoca nelegala constituire a cadrului procesual si va pune in
discutie chemarea si a cump.Nu as putea sa imi modific cererea, insa instanta nu este decazuta
din acest drept, ea poate oricand sa invoce.

=>art 78;mai multe cazuri de introducere fortata . In unele cazuri instanta poate din oficiu sa
invoce, in alte ea pune in discutia partilor.

177
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Pornind de la clasif in proc cont-necont:

1. Necontencioasa: instanta poate intotdeauna introduce din oficiu; Nu exista parti, nu te judeci
cu nimeni; dar!!! art 532 alin.2 -ascult niste persoane care putea fi interesate;(lor li se comunica
hotararea si pot exercita cai de atac.) Daca nu le introduc in aceasta modalitate, in sensul de a le
asculta,nu li se comunica si ar putea declara recurs oricand!

In materia plangerilor impotriva incheierii de CF; plangere: decizie ICCJ ca are caracter
necontencios(pt ca OCF nu ar avea calitate procesuala pasiva) dar, daca se admite o cerere , se
comunica hot si titularului dreptului, celui care constituie dreptul(proprietarul anterior); daca el
face plangere, este contencioasa? Cu oficiul nu se poate judeca; daca mergem pe ideea ca e
necontenioasa, macar trebuie sa il ascultam; dar profa zice ca aici e contencioasa

2.Contencioasa: 2 situatii: al(1)-unde judecatorul poate trece peste principiul disponibilitatii.

ex: legea privind asigurarile si reasigurarile: la proc cu auto, ma judec cu societatea de asigurare,
insa este obligatorie citarea aut faptei ilicite. Asta, la rasp civila delictuala, nu este chemare in
garantie, ci aia e la CASCO; reclamantul nu are interes sa il introduca, si paratul nu poate;

Daca nu exista un text de lege, nu se poate incalca principiul disponibilitatii; va intreba

instanta daca vrea sau nu sa se judece cu X; daca nu va vrea, se va respinge pentru nelegala
constituire a cadrului procesual!(nu intra in autoritate de lucru judecat)

Discutabil:daca nici una dintre parti nu solicita introducerea tertului; daca cere paratul, el nu
prea are o modalitate sa il introduca pe celalalt fortat; I se acorda posib paratului de a se judeca
odata pentru totdeauna.De aceea se permite oricarei dintre parti sa fie de acord.

Textul ar putea avea incidenta si la interventia principala.

178
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Se introduc tertii prin incheiere(si in procedura contencioasa si in cea necontencioasa) pana la

terminarea cercetarii procesului;

Pana cand poate fi pusa in discutie? Alin.4 Cand necesitatea introducerii in cauza a altor
persoane este constatata cu ocazia deliberarii, instanta va repune cauza pe rol, dispunand citarea
partilor . -Aceasta pt ca sanctiunea decaderii nu vizeaza instanta!Poate oricand sa repuna cauza
pe rol-citeaza partile(nu mai opereaza termenul in cunostiinta)

Introducerea se face de catre: instanta din oficiu /sau prin punerea in discutia partilor=>prin
incheiere.Oricand in fata primei instante! Daca se respinge (partile nu sunt de acord cu
introducerea partii) ,hotararea va avea doar apel!

In contencios, apel sau recurs?

Procedura de judecata : art 79: Nu se cere admiterea in principiu;Insta pune in discutie nu

partile! se introduce tertul in proces prin incheiere si va fi citat; i se comunica(art 79)

Tertul introdus astfel are mai multe drepturi decat ceilalti intervenienti(ceilalti, iau procedura
din stadiul in care se afla) Aici daca solicita readministrarea probelor, ele se vor readministra( art
79-2)

Teza 2 art 79: nu i se pune in vedere sa puna intampinare.(nu prea are relevanta, pt ca nu mai
poate invoca anumite exceptii)

Chemarea in garantie:

art 72 :Noiune partea (interesat reclamant, prt, intervenient principal, chemat n garanie,
chemat n judecat?) poate chema n garanie o alt persoan mpotriva creia ar putea s se
ndrepte cu o cerere separat n garanie sau despgubiri (n cazul cnd ar cdea n pretenii,
adic ar pierde procesul, fie prin respingerea cererii - de ex., n cazul reclamantului sau a
intervenientului principal, fie prin admiterea ei - n cazul prtului)

b) Exemple: garania de eviciune (art. 1695 alin. 1 NCC),

c) rspunderea pentru fapta altei persoane(1372-1374 NCC), daca victima faptei
ilicite, chema doar pe comitent , acesta il poate chema pe prepus, impotriva caruia ar avea
regres!
d) fidejusiunea (art. 2305-2312 NCC)

179
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

daca creditorul .il cheama in jud pe fideiusor si aceste este obligat la restituirea sumei
imprumutate,el are act impotriva debitorului principal

Aceasta chemare in garantie poate fi formulata de oricare dintre parti:

ex: actiune in revendicare in care paratul se prevaleaza la randul sau de un titlu fata de
reclamant. Titlul reclamantului-vanz-cum, daca pierde procesul(in urma compararii titlurilor se
considera preferabil titlul paratului) si ar avea garantie in evinctiune impotriva vanz.Pt a nu
exercita actiune separata,il poate chema in garantie in procesul pendent.

Daca paratul in exemplul dat( compararea titlurilor) si la randul lui ar fi proprietar in baza
unui contract de vanz-cum; la randul lui ar putea sa cheme in garantie, pe vanzator(pt ca ar putea
sa il cheme si printr-un proces separat) .

Acest interes ar putea sa il aiba si intervenientul principal ,chiar si chematul in garantie!

Chemarea in garantie poate fi formulata inclusiv de un parat impotriva unui alt parat.

ex: daca victima prejudiciului chema in judecata atat pe comitent cat si pe

prepus,atunci comitentul poate sa exercite o actiune in regres fie pe cale separata, fie in acelasi
proces sa formuleze o cerere de chemare in garantie( dar situatie de exceptie!)

e) Cine poate formula cererea de chemare n garanie i n ce termen?

a) - reclamantul - pn la terminarea cercetrii procesului n faa
primei instane - art. 73 alin. 2 NCPC
b) - prtul o data cu ntmpinarea sau pn la primul termen de
judecat, dac ntmpinarea nu este obligatorie - art. 72 alin. 3 NCPC, inclusiv ntmpinarea
dup modificarea cererii de chemare n judecat (art. 204)
c) - intervenientul principal n termenul prevzut pentru reclamant
art. 73 alin. 2 NCPC
d) - cel chemat n judecat, care dobndete poziia procesual de
reclamant (art. 70 CPC) n aceleai condiii ca i reclamantul
e) - chematul n garanie - art. 72 alin. 2 n termenul n care trebuie
s depun ntmpinare la chemarea n garanie (n care este prt) art. 74 alin. 3 CPC.Nu
are o pozitie subordonata partii care il cheama in proces ci are calitatea de parat!
f) - intervenientul accesoriu - NU
g) - alte cazuri ex. prtul contra celuilalt prt (obligaii in
solidum i solidare?)

180
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

h) - rejudecarea dup desfiinarea sau casarea cu trimitere spre

rejudecare
i) - sanciunea depunerii peste termen - decdere/nulitate- art. 185-
raman valabile discutiile de mai sus.

Daca se formuleaza direct in apel/recurs: 478 invoc exceptia inadmisibilitatii;

f) Admisibilitatea n diferite materii

a) n principiu, admisibil n orice materie compatibil cu o astfel de
cerere, ex.:
a) - contractul de vnzare cumprare art. 1351 C. civ. art. 1705
NCC chemarea n judecat a vnztorului (garania de eviciune, garania procesului ru
condus)
b) - fidejusiunea 1672 alin. 2 C.civ. art. 2310 NCC pierderea
aciunii n regres
c) - contencios art. 16 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 (funcionarul
poate chema n garanie superiorul ierarhic care a dat ordinul scris privind emiterea sau
refuzul emiterii actului), autoritatea administrativ mpotriva funcionarului
b) - nu este admisibil n anumite materii: ordonan preedin ial,(pt
ca nu statu ex asupra fondului ) aciuni personale nepatrimoniale, procedura necontencioas,
actiunea posesorie art. 1003 alin. 2 CPC etc.
In litigii de munca -Pe Codul Muncii(angajament de plata- ramane la latitudinea
angajatului daca isi asuma)

Scop

c) - d posibilitate terului s se apere(ex ; comitentul si prepusul-pt

ca prepusul este in cea mai mare posibilitate de a se apara si in actiunea principala.El se va
apara si fata de reclamant.Rar situatiile in care invoca aparari numai fata de partea care l-a
chemat in garantie.
d) - se evit un proces ulterior, n situaia n care cel garantat ar
pierde procesul
g) Natur juridic - este o adevrat cerere de chemare n judecat art. 73 alin. 1-
ar putea fi formulata si pe cale separata(in acest caz, se suspenda prima cauza pt a se judeca
aceasta)
h) Procedura de judecat
a) - prorogarea competenei art. 123 C. pr. civ. cele 2 etape-admiterea
in principiu: efectele cererii de chemare in judecata!

181
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

b) - comunicare - art. 74 alin. 1 (se comunic inclusiv cererea de

chemare n judecat, ntmpinarea i nscrisurile de la dosar)daca intervenientul( cererea de
interventie se comunica)
c) - se admite n principiu - art. 74 CPC
d) - ntmpinarea i cererea reconvenional
e) - disjungerea dac ar ntrzia judecarea cererii principale, cu
suspnedarea judecrii cererii disjunse (obligatorie sau facultativ? art. 413 alin. 1 pct. 1
CPC)
Se da partilor termen sa depuna intampinare;

cine formuleaza reconventionala? El poate formula deci si cerere reconv fata de partea care l-a
chemat in garantie;(pt ca el este parat)! -

Disjungere: poate daca ar intarzia judecata cererii principale; opereaza prorogarea de comp:
aceeasi instanta + acelasi complet

Se suspenda pana se solutioneaza actiunea principala!

i) Soluii asupra cererii de chemare n garanie

a) - cererea formulat de reclamant (intervenient principal, chemat n
judecat)
a) REGULA- este respins (pentru lips de interes sau de obiect) n
cazul admiterii cererii de chemare n judecat (a cererii de intervenie)
b) - este admis, n cazul respingerii cererii de chemare n judecat (a
cererii de intervenie) daca este intemeiata (trebuie verificata)

b) - cererea formulat de prt

a) - este respins (pentru lips de obiect sau de interes), dac se
respinge cererea de chemare n judecat
b) - este admis, n cazul admiterii cererii de chemare n judecat
daca este intemeiata(din nou daca este fondata)

j) Exercitarea cilor de atac

k) Cine are interes si impotriva cui si prin ce cai?
a) - Dac prtul a formulat cererea de chemare n garanie - ipoteze
- cererea de chemare n judecat i cererea de chemare n garanie admise - prtul poate
exercita apel (recurs, dac sentina poate fi atacat doar cu recurs ori soluia a fost dat n apel)
mpotriva reclamantului ( cu privire la soluionarea cererii de chemare n judecat), chematul n
garanie poate exercita apel (recurs), att mpotriva prtului, ct i mpotriva reclamantului

182
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

l) - n cazul n care doar prtul declar cale de atac i cererea de chemare n

judecat este respins, instana se va pronuna i asupra cererii de chemare n garanie, n
sensul respingerii acesteia
a) - admis cererea de chemare n judecat, respins
cererea de chemare n garanie prtul poate exercita apel(recurs), att mpotriva
reclamantului, ct i mpotriva chematului n garanie
b) - admise n parte ambele cereri toate prile
c) - respinse ambele cereri (de chemare n judecat,
de chemare n garanie) reclamantul poate exercita apel mpotriva prtului
a) - dac doar reclamantul a declarat cale de atac, cu
ocazia judecrii cererii principale, trebuie s se repun n discuie i cererea de chemare n
garanie ? doar dac s-a formulat aderare la apel (art. 473 CPC) sau recurs (art. 491 CPC)
*
Dac reclamantul a formulat cererea de chemare n garanie
m) - n cazul respingerii cererii de chemare n judecat i admiterii cererii de
chemare n garanie reclamantul poate exercita apel (recurs) mpotriva prtului (cu privire
la soluia dat asupra cererii de chemare n judecat), iar chematul n garanie mpotriva
amndurora (cu privire la soluia dat asupra ambelor cereri)
a) - dac se admite calea de atac exercitat doar de chematul n
garanie, se repune n discuie i cererea de chemare n judecat (afar de cazul n care calea
de atac vizeaz doar raportul dintre reclamant i ter)? doar dac este formulat cerere de
aderare la apel (sau recurs) de ctre reclamant.Daca numai chematul in recurs formuleaza
cale de atac si se admite, (aici institutia aderarii la apel-vom face la caile de atac)
n) - n cazul respingerii ambelor cereri reclamantul poate exercita apel (recurs)
mpotriva prtului i a chematului n garanie
o) - admitere n parte toate prile
p) - n cazul admiterii cererii de chemare n judecat i respingerii cererii de
chemare n garanie prtul poate declara apel (recurs) mpotriva reclamantului
a) n cazul declarrii cii de atac doar de ctre prt, dac instana
respinge cererea de chemare n judecat, ea va repune n discuie cererea de chemare n
garanie - doar dac s-a formulat de ctre reclamant cerere de aderare la apel (art. 473 CPC)
sau recurs (art. 491 CPC)

Chematul in garantie va fi intotdeauna obligat fata de partea care l-a chemat in garantie si nu fata
de reclamant! ex: obligat comitentul sa ii plateasca reclamantului o suma de bani, si prepusul este
cel chemat in garantie.Reclamantul nu va putea direct sa ceara suma de la prepus, sunt 2
raporturi juridice diferite.

Reprezentarea

-cand cererea se face printr-un reprezentant, la ea se ataseaza si dovada calitatii de reprezentant

-am vorbit deja despre formele reprezentarii si despre dreptul la aparare

183
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Asadar, partile pot, in tot cursul procesului, sa se prezinte in fata instantei personal sau printr-un
reprezentant. Nu au aceasta alegere cand este vorba despre reprezentarea legala, ci numai in
cazul reprezentarii conventionale. (Pot alege sa imi angajez un avocat sau nu. In recurs,
desemnarea avocatului sau a unui consilier juridic este obligatorie)

Cat priveste formele reprezentarii, norme gasim in mai multe texte legale: art 13, art 58, art 202
(la cererea de chemare in judecata)

Din ART 80 de cate feluri e reprezentarea: legala, judiciara si conventionala

Reprezentarea legala- am discutat-o la conditiile actiunii civile. Art 80 (2) chiar spune ca
persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu vor sta in judecata prin reprezentant legal.
Persoanele cu capacitate de exercitiu restransa sunt asistate de reprezentantul legal, dar de la
citare stim ca se citeaza tot prin reprezentantul legal si ca in cazul lor reprezentarea nu este
asadar facultativa (cum ar reiesi din art 80 (1) teza I).

Facultatea de a-si exercita drepturile procedurale prin reprezentant se refera doar la mandatul
conventional si nici aici in toate cazurile pt ca la exercitarea caii de atac a recursului, partile
trebuie reprezentate prin avocat/consilier juridic.

Art 80 (3): am discutat deja cand am vorbit de art 13 ca prezenta partii in instanta este ca regula
facultativa, insa uneori, textul leaga de absenta partii anumite sanctiuni.

In cazul probei interogatoriului, de ex, cand nu se prezinta, absenta ei poate fi interpretata ca o

marturisire deplina sau ca un inceput de dovada scrisa care face admisibila proba cu martori.
Sau in cazul divortului, reclamantul este obligat sa se prezinte personal sa-si sustina actiunea, cu
exceptiile prevazute de lege, altfel actiunea va fi respinsa ca nesustinuta. Dar absenta paratului?

Dovada calitatii de reprezentant legal art 151. In cazul persoanei fizice e vorba de: parinte,
tutore, curator, deci dovada se face cu certificatul de nastere pt parinte pe care il anexez in copie
legalizata; pentru tutore, dovada se face cu actul de numire, iar curatorul este numit chiar de
instanta. De ce avem o distinctie intre art 151 (4) si (5)? Pentru ca alin 4 vorbeste
despre persoanele juridice, iar alin 5 despre asociatii fara personalitate juridica.

Reprezentarea judiciara

Intotdeauna va avea pozitia unui reprezentant legal art 58(3), teza finala. Art 58 este un text de
trimitere. Astfel, la citarea prin publicitate se spunea ca numeste un curator in conditiile de la art
58. Dar art 58 vorbeste despre curatela celui lipsit de capacitatea de exercitiu sau cu capacitatea
de exercitiu restransa care fie nu are reprezentant legal, fie are un conflict de interese in cauza
data cu reprezentantul sau legal. Dar in cazul citarii prin publicitate, mandatarul are pozitia unui
mandatar conventional, nu putem vorbi de o reprezentare legala.

184
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

fie va avea pozitia unui reprezentant legal, fie a unui reprezentant conventional, doar ca este
numit de instanta in cazurile expres prevazute de lege (si la 202 trimite la 58)

In art 80 (4) mai exista o conditie speciala, element de noutate absoluta a codului, tot in
garantarea dreptului la aparare:

Prima ipoteza, cand legea prevede expres, am analizat-o deja.

A doua, cand circumstantele cauzei o impun, deci instanta are posibilitatea de a aprecia ca partea
nu-si poate faca apararea singura, chiar daca este major cu capacitate deplina de exercitiu, chiar
daca nu este disparut (deci citat prin publicitate), chiar daca are o conditie materiala buna (deci
nu este in situatia sa ceara ajutor public judiciar. Asadar, este vorba despre situatia in care partea
nu realizeaza faptul ca nu-si poate face apararea singura (Ex: chiar si un intelectual care crede ca
se pricepe la tot).Instanta va fixa limitele reprezentarii, deci parta nu e obligatoriu sa fie asistata
pe tot parcursul procesului. Notabil este faptul ca judecatorul poate aprecia, chiar si peste vointa
partilor (rolul activ al judecatorului) necesitatea numirii unui curator cf art 80 (3) raportat la art
58 si sa arate limitele reprezentarii (poate sa puna doar o concluzie sau poate sa fie numit pe tot
parcursul procesului in fata acestei instante)

Cine plateste curatorul? Art 58 (4). instanta stabileste remuneratia prin incheiere si la final se
poate modifica. Remuneratia curatorului e in sarcina persoanei ale carei interese sunt ocrotite
prin numirea curatorului. (adica cel care ar avea nevoie de reprezentant si nu are; paratul care are
domiciliul necunoscut- dar cum aici paratul nu are cum sa avanseze cheltuielile, acestea vor fi
facute de reclamant si eventual se pot include in cheltuielile de judecata.)

In ex de la 80 (3)- cand numeste unei parti, chiar peste vointa sa, un curator pentru ca ea nu se
poate apara in proces- in sarcina partii respective se va pune remuneratia curatorului. Dar
avansarea remuneratiei va putea fi in sarcina celeilalte parti doar in mod exceptional, cand e in
interesul continuarii procesului (citarea prin publicitate). Apoi, sumele vor fi trecute la cheltuieli
de judecata si vor fi achitate de partea care pierde procesul.

Daca partea nu poate sa plateasca un curator, in mod exceptional, in cazuri care nu sufera
amanare, si daca nu sunt indeplinite nici conditiile pentru a fi suportata de cealalta parte, instanta
va incuviinta avansarea sumelor din bugetul statului. Sumele avansate vor fi cheltuieli de
judecata si vor fi puse in sarcina partii care pierde procesul. Insa, daca aceasta parte nu ar putea
sa plateasca un avocat si ar avea dreptul la ajutor public judiciar sub forma asistentei judiciare,
aceste cheltuieli raman in sarcina statului.

Termenul in cunostinta

Se ia numai de catre reprezentantul legal si cel conventional (art 229, alin 1)

185
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Intr-o interpretare restrictiva, am spune ca reprezentantul judiciar nu ia termenul in cunostinta,

asa ca in masura in care nu se prezinta, va trebui citat. Dar totusi, nu poate fi atat de restrictiva
incat prezent fiind in instanta, tot sa il citez.

Dar patea trebuie citata in continuare in aceste conditii? De la caz la caz. Faptul ca ii numesc un
curator (la citarea prin publicitate) nu inseamna ca nu mai citez persoana in continuare, poate afla
cumva ca are un proces pe rol. Termenul in cunostinta reprezentantul nu il ia pentru sine, ci
pentru parte. Pe de alta parte, daca invocam art 202, ar fi culmea sa citam toti reclamantii si toti
paratii pentru ca tocmai pentru aceea le numesc un reprezentant judiciar ca sa nu ii mai citez pe
toti.

AC: nu putem interpreta acest text atat de restrictiv, ci trebuie sa avem in vedere situatia expresa
din textul de lege pentru care a fost numit reprezentantul judiciar si sa ne gandim la ratiunea
acestei numiri.

Reprezentarea conventionala

Ca regula, aici are partea posibilitatea sa opteze intre a se apara singura in proces ori a-si
desemna un mandatar.

Daca e vorba despre o persona fizica, trebuie facuta distinctia intre a desemna un mandatar
avocat sau unul neavocat.

Ei au drepturi diferite in proces (dreptul de a pune concluzii de plilda vs drepturi limitate de

reprezentare. In plus, dovada calitatii de reprezentant al avocatului se face cu imputernicirea
avocatiala emisa cf legii, pe cand dovada mandatarului neavocat se realizeaza printr-o procura
autentica/faptul ca partea se prezinta personal in fata instantei si declara ca doreste sa numeasca
pe mandarul X, ceea ce se va consemna in incheierea de sedinta ). Nu e suficient o procura sub
semnatura legalizata. Doctrina spune ca ar fi o conditie ad probationem pentru ca textul codului
vorbeste despre proba mandatului, art 85. AC: este o conditie de forma, nu se pune numai
problema dovezii, ci si a validitatii contractului. De ce? Pentru ca mandatarul neavocat are dr
limitate de a pune concluzii.

Legalizarea semnaturii nu e totuna cu autentificarea procurii. In VCPC se cerea doar o semnatura

legalizata. In cazul legalizarii semnaturii, notarul nu face decat sa ateste ca partea a semnat
mandatul, pe cand in cazul autentificarii actului, ii explica consecintele juridice ale actului pe
care le incheie.

In cazul persoanelor juridice, acestea nu pot fi reprezentate conventional in fata instantei decat de
un consiler juridic sau de un avocat. Nu vorbim de reprezentarea legala (acolo poate veni un
administrator etc)

Care sunt limitele mandatarului neavocat in cazul persoanelor fizice? Art 83

186
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Unii doctrinari spun ca e adevarat ca nu poate pune concluzii pe exceptii, dar ar putea invoca
exceptii.

Daca ne gandim la rolul judecatorului in procesul civil (ca la probe, da, partea e decazuta, dar
judecatorul o poate incuviinta), tot asa si la exceptii. Daca este vorba despre o exceptii de ordine
publica sau o aparare de ordine publica, in masura in care judecatorul o considera intemeiata, o
poate el pune in discutia partillor, dar nu sub aspectul ca ar putea-o invoca mandatarul.

De ex, daca mandatarul sesizeaza o nulitate de ordine publica si instanta spune da, nu am
observat-o, totusi, daca o va pune in discutia partilor, o va face doar in discutia celeilalte partii.
Altfel, in niciun caz mandatarul nu poate invoca el exceptii.

Mandatarul neavocat nu poate pune concluzii pe exceptii si pe fond. Deci, ce fel de drepturi are?
Poate lua termen in cunostinta pentru parte. Poate propune probe si poate pune concluzii pe
probele propuse de cealalta parte sau de instanta din oficiu. Poate pune concluzii pe anumite
incidente procedurale (pe prorogare de competenta, conexitate) Dar pe exceptia de
neconstitutionalitate ar putea pune exceptii? Dar pe intrebarea preliminara? Da, desi trebuie sa ai
cunostinte juridice, dar atunci cand e vorba despre restrangerea unui drept, textul legal trebuie
interpretat restrictv, nu ii pot restrange mai mult drepturile decat le restrange legea. Exceptiilor li
se subsumneaza si apararile de fond.

Daca mandatul i se da sotului sau unei rude pana la gradul 2 , acesta poate pune concluzii daca e
licentiat in drept. Deci mandatarul neavocat, pentru a-i fi recunoscute drepturile unui mandatar
avocat, trebuie sa indeplineasca doua conditii cumulative: sa aiba aceasta calitate fata de parte si
sa fie licentiat in drept.

Daca vrea sa faca recurs,indiferent ca este direct sau nu, partea este obligata sa redacteze
motivele de recurs prin avocat (sau daca partea e avocat/sotul si ruda de gr 2 indeplinand
conditiile cumulative), iar daca vrea sa fie si sustinute in fata instantei si nu cere judecata in
lipsa, tot prin avocat trebuie sa o faca, iar paratul la fel pentru redactarea intampinarii si sustinerii
ei. Deci iata diferenta dintre cei doi mandatari.

Si persoanei juridice i se aplica regulile din recurs. Deci nu va putea faca recurs prin
reprezentantul legal, ci prin avocat sau consilier juridic sub sanctiunea nulitatii. De asemenea se
aplica rationamentul si entitatilor fara personalitate juridica.

Situatia mandatarului general

Regula este ca nu poate sa reprezinte partea in instanta, coventional, decat daca aceasta putere i-a
fost conferita anume, adica printr-o procura autentica.

Insa, daca cel care a dat procura nu are nici domiciliul si nici resedinta in tara, / procura este data
unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se considera dat. Nu oricarui prepus, pentru ca

187
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

tocmai am spus la persoana juridica faptul ca nu orice prepus o poate reprezenta. Putem vorbi de
un prepus si la o persoana fizica, aici se poate aplica aceasta prezumtie prevazuta de art 86.

Caile extraordinare de retractare la mandatarul conventional, art 83

Contestatia in anulare si revizuirea trebuie sa fie redactate tot de avocat sau depinde dupa cum se
ataca hotararea primei instante/a instantei de apel/a instantei de recurs? Am vazut ca numai
recursul trebuie sa fie redactat prin avocat. Opinii divergente in doctrina, AC: In cazul tuturor
cailor extraordinare, interpretare larga, caci si caile extraordinare de atac sunt limitate la niste
motive prevazute expres de lege. Ele trebuie redactate in niste termene prevazute de lege si este
firesc sa necesite o asistenta juridica calificata.

Care sunt limitele mandatului?

Imputernicesc un consilier juridic sau un mandatar neavocat si nu spun nimic. O cauza poate
parcurge mai multe grade de jurisdictie.

Se poate trece in mandat toate drepturile pe care le are mandatarul, dar daca nu fac acest lucru,
pentru ce acte de reprezentare se prezuma a fi dat mandatul? AR T 87 si 81.

Daca am incheiat un contract de mandat, fie cu un avocat, fie cu un mandatar neavocat, se

presupune ca l-am mandatat sa imi redacteze cererea de chemare in judecata si sa mi-o sustina in
fata instantei. Daca imputernicirea ar spune ca il mandatez sa imi redacteze cererea, atunci
dreptul respectiv ar fi restrans si ar exclude sustinerea. Dar daca nu precizez nimic, se presupune
ca pentru amandoua. E o norma supletiva asadar (opinie divergenta fata de Tabarca).

Avocatul are drepturi mai largi decat mandatarul neavocat, caci poate face, chiar si fara mandat,
orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea
lor la timp. Poate, de asemenea, sa introduca orice cale de atac impotriva hotararii pronuntate,
insa toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de parte si sustinerea caii de atac se
poate face numai in temeiul unei noi imputerniciri. Iata, la calea de atac, am un text special care
vorbeste de redactarea cererii de exercitare a caii de atac si de sustinerea caii de atac. Care e
dreptul in plus al mandatarului avocat? Daca a fost angajat in fata primei instante, poate sa
exercite apel fara mandat expres. Daca hotararea data in apel e susceptibila de recurs, poate
redacta motivele de recurs fara a mai incheia un mandat cu partea, caci mandatul este presupus
dat pentru o instanta. Cu toate acestea, in ceea ce-l priveste pe mandatarul avocat, pt ca e vorba
de drepturi care s-ar putea pierde prin neexercitarea lor in termen (de ex la caile de atac,
termenul e imperativ), limitele mandatului se prelungesc si in ceea ce priveste posibilitatea de a
redacta si acea cale de atac. Pentru sustinere insa, are nevoie de un nou contract de asistenta
juridica. Nu se extinde si cu privire la mandatarul neavocat. Daca se invoca lipsa calitatii de
reprezentant in calea de atac? La orice cerere, daca este redactata prin reprezentant, trebuie sa
anexez dovada calitatii de reprezentant; daca nu, invoca instanta lipsa calitatii de reprezentant si

188
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

anuleaza cererea. In aceasta situatie, nu se poate invoca exc lipsei calitatii de reprezentant pentru
ca cea data in fata primei instante imi justifica reprezentarea, deci nu am nevoie nici de dovada.

Poate efectua si acte de dispozitie? Art 81 (e un text general, se refera la toate tipurile de mandat)

Asadar, care sunt limitele mandatului? Da, poate face actele pe care le-am amintit anterior, dar
pentru actele de dispozitie trebuie un mandat special (ca sa incheie o tranzactie, sa renunte la
judecata, sa achieseze etc) si chiar si asa, cand e vorba de persoane care necesita protectie
speciala (minori, interzisi, disparuti), instanta poate cenzura acest act de dispozitie si sa spuna ca
nu ia act de el, trecand la judecata cauzei pe fond. Deci mandatul legal, judiciar, conventional nu
este suficient in acest context.

Ipoteza: Daca am un avocat care reprezinta partea in fata Tribunalului, in prima instanta,
hotararea se ataca cu apel, dar nu de avocat, ci de catre parte personal/alt reprezentant. Daca se
redacteaza recursul de catre avocatul de la prima instanta, acesta trebuie sa faca dovada calitatii
sale sau se aplica textul de la 87 alin2? A mai fost angajat in apel? Nu. Deci nu mai are un
mandat, asa ca trebuie sa anexeze dovada calitatii sale de reprezentant.

Incetarea mandatului si renuntarea la mandat

Sigur ca mandatul incetaza daca mandatarul moare sau este pus sub interdictie. Dar daca moarte
mandantul (partea)/ este pus sub interdictie mandatul nu inceteaza, ci merge mai departe pana e
retras mandatul de catre mostenitori sau reprezentantul legal.

Ex: partea moare pe parcusul procesului, vine reprezentantul sau avocat si depune certificatul de
deces, casatorie, de nastere a copiilor si va rog sa ii citati pe mostenitori in proces. Daca
mostenitorii nu se prezinta deloc? Mandatarul avocat poate pune concluzii in continuare! (in
aceasta rezida importanta textului)

Renuntarea la mandat si revocarea mandatului

ART 89: Nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost
facuta in sedinta de judecata si in prezenta celeilate parti.

Renuntarea de catre mandatar

Revocarea de catre mandant

189
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

poate fi facuta oricand? E un act de dispozitie a partii, dar cu conditia de a fi adusa la cunostinta
celeilalte parti (ca si la schimbarea de domiciliu), a tuturor.

Comunicarea actelor de procedura se poate face si intre avocati, deci de aceea trebuie sa ii
comunic si adversarului, acesta poate avea interes sa cunoasca revocarea sau renuntarea.

Ce se intampla daca renuntarea se face in interiorul termenului de 15 zile? Renuntarea ramane

lipsita de eficienta si raspunde fata de parte, va trebui sa ii plateasca despagubiri.

Daca este in interiorul termenului pentru exercitarea caii de atac, e un motiv de repunere in
termen.

Ce se intampla daca mandantele decedeaza inainte de inregistrarea cererii de chemare in

judecata? Se mai pune problema introducerii mostenitorilor?

Daca este decedata partea inaintea de inregistrarea cererii de chemare in judecata, nu

operaza o transmisiune a calitatii procesuale pentru ca nu a fost inceput procesul, deci ar
trebui anulata pentru lipsa capacitatii de folosinta.

Lipsa calitatii de reprezentant

Este o exceptie de procedura!

ART 82 poate fi invocata din oficiu de catre instanta sau de catre partea interesata, dar nu se va
anula automat cererea, ci se va da un termen scurt, deci si termenul pentru citatie poate fi scurtat,
nu mai e necesar sa fie termenul de regresie de 5 zile. Daca se depune dovada, procesul merge
mai departe, daca nu se depune, cererea se anuleaza pentru lipsa calitatii de reprezentant. Doar
daca se refera la redactarea cererii. In schimb, daca se refera la reprezentarea in instanta, nu am
motiv sa anulez cererea daca a fost redactata chiar de parte (redactarea nu inseamna sustinerea).

Limitele reprezentarii: daca nu spune nimic poate fi si redactare si reprezentare!

Daca spun numai pentru redactare am restrans reprezentarea! (dar ii da mandatarului un termen
sa dovedeasca ca are imputernicire si pentru sustinere. Daca nu o face, nu anuleaza cererea, caci
ea a fost redactata corect)

Art 82, alin 2: de ex se redacteaza cererea de chemare in judecata pentru avocat care nu
redacteaza imputernicirea avocatiala si acest lucru nu se observa de catre prima instanta, iar
paratul pierde procesul. Daca el spune printre alte motive de apel ca invoca nulitatea cererii de
chemare in judecata pentru lipsa calitatii de reprezentant a mandatarului, nu va fi admisa
exceptia poate fi invocata numai in ceea ce priveste procedura in fata unei anumite instante, nu
si direct in calea de atac.

Daca se redacteaza cererea de apel printr-un alt avocat decat cel care a reprezentat partea in fata
primei instante are nevoie de dovada calitatii de reprezentant

190
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Cealalta parte poate invoca lipsa calitatii de reprezentant a avocatului din apel? Da! Dar a lipsei
calitatii de reprezentant a avocatului din fata primei instante? Nu.

La examen primim cu siguran o gril din reprezentare( inclusiv admitere). Trebuie s retinem
clasificarile(dupa form si dupa calitatea mandantului).

Asistena judiciar(art. 90)

(1) Cel care nu este in stare sa faca fata cheltuielilor pe care le presupune declansarea si
sustinerea unui proces civil, fara a primejdui propria sa intretinere sau a familiei sale, poate
beneficia de asistenta judiciara, in conditiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.
(2) Asistenta judiciara cuprinde:
a) acordarea de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare prevazute
de lege;
b) apararea si asistenta gratuita printr-un avocat desemnat de barou;
c) orice alte modalitati prevazute de lege.
(3) Asistenta judiciara poate fi acordata oricand in cursul procesului, in tot sau numai in parte.
(4) Persoanele juridice pot beneficia de facilitati sub forma de reduceri, esalonari sau amanari
pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si cereri introduse la instantele
judecatoresti, in conditiile legii speciale.

Se refer la cheltuieli de judecat ale prii n desfurarea unui proces:

-taxa de timbru platita
-avocatul/curatorul
-cheltuieli legate de administrarea probelor(expert, onorariul mediatorului, etc.)
Alin (2) se refera la persoana fizica iar la alin(4) este vb de persoana juridica.De observat ca in
cazul persoanei juridice asistena judiciara se limiteaza doar la taxele de timbru!
O.U.G. 80 prevede regula conform careia orice cerere se timbreaz(inclusiv art. 197 NCPC).Nu
trebuie sa ne gandim doar la cererile de chemare in judecata sau cele pentru caile de atac. Orice
cerere se timbreaza.Nu se timbreaza atunci cand prevede expres legea o scutire. Dac actiunea nu
e printre cele enumerate n lege i nici nu am norma care s o scuteasc expres de taxa de timbru,
se timbreaza cu 20 de RON.
Taxa de timbru se calculeaza dupa cum cererea e evaluabila in bani sau nu.O serie de actiuni se
timbreaza fix(20 % din valoarea de impunere a bunului a carui posesie se solicita).OUG 80
introduce posibilitatea de contestare a valorii de impunere atunci cand se apreciaza ca aceasta e
derizorie, situatie in care se au n vedere rapoartele de expertiza facute de notari.
Cererile de recuzare/stramutare/repunere in termen/repunere pe rol/etc. toate se timbreaza.
Se timbreaza cererea inclusiv pentru plangerile contraventionale(erau scutite pe Legea
146/1997), aciuni i cereri in materie de CF ce nu pun in discutie fondul dreptului = 50 de lei.

191
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Contestatia in anulare si revizuire au taxa fixa de 100 lei, ptr fiecaremotiv invocat.
Impotriva modului de stabilire a taxei de timbru de catre instanta se poate formula cerere de
reexaminare a taxei de timbru7.Aceasta cerere se judec de un alt complet al aceleiasi
instante.Nu trebuie confundata cu cererea de reexaminare la anulare, ca nu apuca sa se anuleze.
De retinut:

Taxele jud de timbru se calculeaza dupa natura juridica a actiunii si daca este cazul in
functie de obiectul evaluabil/neevaluabil n bani sau dup etapa procesual la care se
refer.
Taxa e stabilita de instanta de judecata investita cu judecarea cauzei.
Impotriva modului de stabilire a taxei de timbru are cerere de reexaminare in 3 zile.Nu se
poate anula pe netimbrare ptr ca are cerere de reexaminare. Se poate anula doar dac
lipsesc alte cerinte, cererea de reexaminare ramanand fara obiect.
In caz de anulare pentru nerespectarea de la 202, taxele de timbru achitate corect se
restituie intr-un anume procent.
PF pot beneficia de scutiri in conditiile O.G. 51/2008 privind ajutorul public judiciar,
dispozitii care completeaza normele din Codul de procedura(cererea se judeca de catre
completul de judecat).
PJ-legea speciala este OUG. 80/2013(scutire, esalonare, reducere).

La cererea de reexaminare ptr asistenta judiciar completul care solutioneaza va fi ales in

conformitate cu ROI(regulam de ord. int al instantelor), nu va fi ales aleatoriu ca si completul de
la art. 200(6)NCPC (cererea de reexaminare impotriva incheierii de anulare a cererii de chemare
in judecat).
INSTANA
Instana poate fi:

Organ cu activ admin-jurisdictionala din afara instantelor judecatoresti (de exemplu

sectiile CSM ca si instante disciplinare. Hotararile lor sunt acte admin-jurisd si se ataca
cu recurs la ICCJ la sectia de contencios)
Instanele judectoreti reglementate de Legea 304/2004 (judecatorii, tribunale, trib
specializate, curti de apel, ICCJ)
Complet de judecata(in fata instantei partea isi desemneaza mandatarul).
7Art. 39 (din OUG 80/2013)
(1) impotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare,
la aceeasi instanta, in termen de 3 zile de la data comunicarii taxei datorate. Cererea de reexaminare este
scutita de la plata taxei judiciare de timbru.
(2) Cererea se solutioneaza in camera de consiliu de un alt complet, fara citarea partilor, prin incheiere
definitiva. Dispozitiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedura civila raman aplicabile in ceea ce priveste
complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare in judecata. Instanta va proceda la comunicarea cererii de chemare in
judecata, in conditiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedura civila, numai dupa solutionarea cererii de reexaminare.
(3) In cazul admiterii integrale sau partiale a cererii de reexaminare, instanta va dispune restituirea taxei de timbru total
ori, dupa caz, proportional cu reducerea sumei contestate.
(4) In cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si
Justitie, solutionarea cererii de reexaminare este de competenta Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.

192
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Cand vorbim de instanta avem 2 termeni:

a)compunere
Aspect cantitativ=cati judecatori compun completul de judecata.Prima instanta=unul.
Apel= doi. Recurs=3.Complet de 5 la ICCJ. RIL/dezlegarea prealabila avem complete
dintr-un numar mai mare de judecatori din mai multe sectii. Mai ave sectiile unite care s-
au intrunit de fapt o singura data(1995) ptr schimbarea jurisprudentei curtii.
Aspect calitativ=inseamna ce judecator poate sa faca parte din compunerea completului.
In legatura cu acest aspect e reglementata institutia incompatibilitatilor dar si repartizarea
aleatorie a cauzelor(adica ce complet ar putea sa judece o anumita cauza). Incalcarea
regulilor privind repartizarea aleatorie se refera tot la compunerea completului sub aspect
calitativ(e motiv de recurs si tine de compunerea instantei sub aspect calitativ).
O alta discutie este cea privitoare la specializarea completelor.De exemplu avem o
actiune in contencios ce trebuie sa se judece de sectia contencios sau de completul
specializat. Acest aspect nu tine totui de compunere, ci tine de competenta!!!!!
Poate sa existe conflict de competenta intre sectii/complete specializate ale aceleiasi
instante.

b)constituire=inseamna judecatori+grefieri+magistrati asistenti+asisteni judiciari +(eventual,

procuror)
Exista o discutie daca procurorul face parte din constituire sau se vorbeste pur si simplu de
participarea procurorului in procesul civil. Majoritatea doctrinei crede c face parte din
constituirea completului. Prof. Deleanu crede c nu trebuie introdus aici ci trebuie pur si simplu
s fie privit ca un participant la procesul civil. De fapt, in marea majoritate a situatiilor intalnite
in practica rolul procurorului in procesul civil se limiteaza sa puna concluzii atunci cand legea
obliga(expropriere, erori judiciare in procese penale) si din aceasta ratiune spui ca face parte din
complet.Totusi, in cod exista textul art. 91, ce prevede ca procurorul are mai multe forme de
participare, nu doar sa puna concluzii.
Art. 92. - (1) Procurorul poate porni orice actiune civila, ori de cate ori este necesar pentru
apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si
ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.
(2) Procurorul poate sa puna concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca
apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si intereselor
cetatenilor.
(3) In cazurile anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziilor de catre procuror
sunt obligatorii, sub sanctiunea nulitatii absolute a hotararii.
(4) Procurorul poate sa exercite caile de atac impotriva hotararilor pronuntate in cazurile
prevazute la alin. (1), chiar daca nu a pornit actiunea civila, precum si atunci cand a participat
la judecata, in conditiile legii.
(5) Procurorul poate sa ceara punerea in executare a oricaror titluri executorii emise in
favoarea persoanelor prevazute la alin. (1).
(6) In toate cazurile, Ministerul Public nu datoreaza taxe de timbru si nici cautiune.

1. Am discutat la calitatea procesuala activa ca uneori legea recunoaste unor persoane/institutii

calitatea de a exercita actiunea civila in interesul ocrotirii interesului unor persoane. Poate

193
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

introduce cereri de chemare in judecata atunci cand apara interesele si drepturile legitime
ale minorilor/interzisilor/disparutilor/alte cazuri expres prevazute de lege. alte cazuri-
Poate inregistra cererea de chemare in judecata doar cand exista text special. De exemplu,
procedura declararii mortii prezumate nu mai presupune (spre deosebire de vechile Decrete) sa
fie precedat de o procedura prealabila de declarare a disparitiei. Totusi, ce intelegem prin
disparut? In NCPC se poate vbi de disparut doar la citarea prin publicitate, dar in ceea ce
priveste cererea de chemare in judecata nu se aplica aceasta ipoteza. Profa spune ca pentru a
porni actiunea ptr un disparut ar trebui sa dovedeasca ca acea persoana a lipsit de mult timp de la
domiciliu si nu i se cunoaste domiciliul actual.
Procurorul nu exercita drepturile proprii, ci ale partii pentru care a introdus cererea de chemare in
judecata.La art. 93 NCPC se prevede expres ca in cazurile prevazute la art. 92 alin. (1), titularul
dreptului va fi introdus in proces si se va putea prevala de dispozitiile privitoare la renuntarea la
drept/ tranzactie etc, iar daca procurorul isi va retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii
sau a executarii silite.
In aceasta situatie nu se poate spune ca face parte din constituirea completului, pentru ca el face
acte specifice partii.

2. Poate sa puna concluzii in orice proces civil si in orice faza daca apreciaza ca este necesar
pentru apararea ordinii de drept...etc.Poate sa puna concluzii in acest caz si este obligat sa
puna concluzii atunci cand legea prevede expres. Inafara de situatiile in care este obligat expres
de lege sa puna concluzii, poate sa puna concluzii daca apreciaza ca trebuie aparata ordinea de
drept sau drepturile si interesele cetatenilor (alin. 2).

3. Sa exercite cai de atac.

Nu poate sa formuleze cai de atac impotriva oricarei hotarari (ca si pe VCC-teoretic se putea si la
divort). Actualmente poate exercita cale de atac atunci cand ar fi putut el sa porneasca
actiunea sau atunci cand a participat si a pus concluzii(obligatoriu sau facultativ).

4.In situatiile in care putea sa porneasca actiunea civila, iar persoanele de la alin. 1 au titlu
executoriu , procurorul poate cere executarea silita a titlului executoriu pentru aceste
persoane.
Procurorul este scutit de tax de timbru!!!!!!

Atunci cand punerea de concluzii este obligatorie, legea prevede sanctiunea nulitatii absolute.
Este vb de o norma de organizare judiciara, iar aceste norme sunt in majoritate imperative,
atragand sanctiunea nulitatii absolute.

Asistentii judiciari fac parte din compunerea/constituirea completului( la litigiile de

munca).Unii spun compunere iar altii constituire. Functioneaza pe langa tribunale, de
regula sunt 4(2 ptr sindicate si 2 ptr patronate).Situatiile de incompatibilitate se refera si
la situatia lor. Participa la luarea hotararii cu vot consultativ(trebuie sa deliberez cu ei dar
nu sunt obligat sa tin seama de opinia lor). Pot sa isi motiveze insa opinia separat.
Magistraii asistenti preiau o buna parte din atributiile judecatorilor ICCJ. Pot inclusiv sa
motiveze hotararea atunci cand presedintele le da aceasta atributie. In ceea ce priveste
numirea, se numesc in conditii de concurs si necesita sa aiba o anumita vechime.

194
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Incompatibilitatea judectorului
In vechea reglementare aveam un text ce vbea de incompatibilitate(cand s-a antepronuntat/cand a
participat in alta calitate in aceeasi cauza). Textul era similiar cu actualul articol 41.Deosebirea
fata de actualul cod e ca se invoca pe cale de exceptie si se judeca decatre elsi complet. Restul
cauzelor erau considerate fie abtinere/recuzare, care presupunea cerere ce se judeca de alt
complet al instantei.
Pe actualul cod, dupa modelul CPP, NCPC le reglementeaza pe toate ca fiind incompatib si toate
se solutioneaza fie prin abtinere/recuzare.Tinand cont totusi de vechea reglementare le clasifica
in incomp absolute si incomp(IN) relative, contrar titlului art. 42 NCPC. Deosebirea de regim
juridic e ca incomp de la 42 pot fi invocate de parte numai pe calea recuzarii si nu se pot invoca
direct in calea de atac prima data. In cazul in care i s-a respins cererea de recuzare poate ataca
incheierea de respingere.
n cazul incomp de la 41, chiar dac nu a fost formulat o cerere de recuzare/abtinere,
nclcarea textului art. 41 poate fi invocat ca motiv de exercitare a cii de atac, motiv de
ordine public, inclusiv de instan din oficiu.
Incompatibilitatea se aplica partial si altor persoane ce intra in constituirea completului.

ART. 41
Cazuri de incompatibilitate absoluta
(1) Judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare prin care s-a
solutionat cauza nu poate judeca aceeasi pricina in apel, recurs, contestatie in anulare sau
revizuire si nici dupa trimiterea spre rejudecare.
(2) De asemenea, nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert, arbitru,
procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator in aceeasi cauza.
In esent are doua mari cazuri:
I. Cand judecatorul a participat la judecarea cauzei intr-o alta etapa procesuala
II. Cand a participat in aceeai cauz, ntr-o alt calitate.
Ipoteza 1: Simplul fapt ca am intrat la un termen in prima instanta la care nu s-a intamplat nimic
decat s-a amanat cauza/s-au administrat cauze.Conform acestui text NU sunt incompatibil s
judec apelul mpotriva hotararii finale, deoarece nu ar fi vorba despre o hotarare interlocutorie.
(art. 235 NCPC)Hot interlocutorie este aceea prin care, fr a se hotar ntrutotul asupra
procesului, se sol exceptii procesuale, incidente procedurale, ori alte chestiuni litigioase. Toate
acestea exceptii(etc.) trebuie s duc la dezlegarea cauzei, deoarece daca, de ex am respins
exceptia lipsei calitatii procesuale active (incheiere interlocutorie), iar ulterior m-am pronuntat pe
fond. Nu mai am voie sa judec calea de atac ptr ca am pronuntat o incheiere interlocutorie ce
duce la dezlegarea cauzei. Dac s-a invocat exceptia de necompeten i am respins-o ca
greit, nu mai pot s judec calea de atac, deoarece primul motiv de exercitare a caii de atac este
instanta a respins in mod greit calea de atac).
Ideea e ca nu ma pot pronunta de 2 ori in acelasi proces asupra acelorai mprejurri.

195
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

A dezlegat o chestiune=daca am intrat in prima instanta trebuie sa ma incadrez in textul art. 235
NCPC ca s nu pot intra in calea de atac. Dac am administrat doar o prob/ am amnat cauza ptr
c a lipsit avocatul partii, nu sunt incompatibil s intru s judec calea de atac.
Ipoteza 2: S-a admis calea de atac i s-a trimis spre rejudecare. Sunt incompatibil s judec?

Dac se trimite inapoi ptr c am judecat cu lips de procedur la ultimul termen i eu

totui am judecat dei trebuia s amn cauza, hotrrea fiind nul.Nu mai pot intra pentru
c m-am pronuntat asupra acestui aspect.

Dac am respins aciunea ca prescris i n calea de atac se constat c greit s-a

soluionat excepia prescripiei extinctive.Se respinge excepia prescriptiei si se trim spre
rejudecare pe fond. NU sunt icompatibila sa rejudec.

Dac am respins aciunea pe excepie nu pot s intru n calea de atac , deoarece obiectul
cii de atac e modul de soluionare a exceptiei!!!

Ideea s nu m fi pronunat asupra unei chestiuni litigioase, sau chiar dac m-am
pronunat pe o chestiune, acea dezlegare a rmas definitiv i atunci m pronun pe
autoritatea de lucru judecat.

O a doua problem ce apare frecvent e atunci cand se trimite spre rejudecare, instanta de
apel si recurs, in decizie pot s dezlege n drept cauza(nu e intretinere ci e vanz-cump cu
clauza de intretinere) si c instana de trimitere mai tb s administreze niste probe. Se
exercita a doua oar apelul. S-a exercitat apel pe un motiv, pe care l-am dezlegat=
dezlegarea intra in autoritate de lucru judecat. Avocatii reinvoc exact aceleasi motive de
apel. Pot s intru n apel deoarece pot s invoc faptul c deja s-a dezlegat acea chestiune,
acea dezlegare nemaiputnd constitui motiv de cale de atac a doua oar (la fel ca atunci
cand am judecat o cauza si am dat o solutie. Partea vine si exercita din nou actiunea. Este
autoritate de luru judecat. Nu sunt incompatibila ptr ca nu judec acelasi proces ci judec
AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT!).

Se anuleaz n apel/recurs i se reine spre rejudecare, judectorul ce a casat nu e

incompatibil s judece.

n cazul contestaiei n anulare/revizuire ar putea s fie nscrisuri noi(revizuire) sau nu am

motivat toate motivele invocate(contestaie n anulare). In VCPC era RIL prin care se
spunea c judecatorul ce a pronuntat hot atacata cu cale extraord de atac nu e
incompatibil sa judece R/CIA(reviz, contest in anul), nu se putea nici mcar abine. Daca
se admitea calea si trebuia sa rejudec acolo era incompatibil. Deocamdat, codul i
jurisprudena nu spun nimic. Totusi, avand textul de la 41 judecatorul nu va risca sa
mai judece, deoarece cand stii ca exista motiv de incompatibilitate esti obligat sa te
abtii, iar cand e discutabil preferi s te abtii (aici chiar e o chestiune discutabil).
II.

A fost procuror si a pornit actiunea/a pus concluzii

196
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

A fost asistent judiciar si a ajuns judecator

A fost arbitru si a dat o hot in procedura de arbitraj

A fost martor sau expert (trebuie s fi participat efectiv la administrarea probei, adica sa fi
fost audiat ca martor si a facut expertiza in cauza. Nu e incompatibil dac a fost numit dar
nu s-a administrat proba facuta, ptr ca ratiunea e sa nu apreciez proba fcut de mine)

Magistrat asistent, numai dac a facut parte din const completului ce a judecat recursul la
ICCJ si s-a trimis spre rejudecare la curtea de aepl.Totusi e greu de imaginat ptr ca nu se
poate decat step-by step sa avansezi.

Mediator in aceeasi cauz (trebuie ca prile s fi acceptat medierea, chiar dac nu s-a
ajuns la un consens. S se fi incheiat deja contractul de mediere. In aceasta situatie, la
mediere, mediatorul isi spune prerea cu privire la finalitatea unui eventual proces.).
Este incompatibil absolut judectorul ce a fost interpret ntr-o cauz(pe art. 41)?Nu, ptr c art. 41
este de strict interpretare.
Pot fi recuzai i ali participani, dar incompatibilitatea de la art. 41 se refer la membrii
judectori ai completului dei exist un text general ce spune c dispozitiile prezentului capitol
se aplic n mod corepunztor procurorului/magistratilor asist/asist judiciari/grefierilor dar se
refer la textul art. 42 si la procedurile de solutionare a cererilor recuzare/abinere. Inafara de cei
enumerai, poate fi recuzat executorul, in faza de executare silit si poate fi recuzat expertul in
procedura de administrare a probelor.
ART. 42
Alte cazuri de incompatibilitate absoluta
(1) Judecatorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca in urmatoarele situatii:
1. cand si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutie in cauza pe care a fost desemnat sa
o judece. Punerea in discutia partilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit
art. 14 alin. (4) si (5), nu il face pe judecator incompatibil;
2. cand exista imprejurari care fac justificata temerea ca el, sotul sau, ascendentii ori
descendentii lor sau afinii lor, dupa caz, au un interes in legatura cu pricina care se judeca;
3. cand este sot, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori
reprezentantul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori cu sora sotului uneia dintre aceste
persoane;
4. cand sotul sau fostul sau sot este ruda ori afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna
dintre parti;
5. daca el, sotul sau rudele lor pana la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, dupa caz, sunt
parti intr-un proces care se judeca la instanta la care una dintre parti este judecator;
6. daca intre el, sotul sau ori rudele lor pana la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dupa
caz, si una dintre parti a existat un proces penal cu cel mult 5 ani inainte de a fi desemnat sa
judece pricina. In cazul plangerilor penale formulate de parti in cursul procesului, judecatorul
devine incompatibil numai in situatia punerii in miscare a actiunii penale impotriva sa;
7. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti;
8. daca el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au primit daruri sau promisiuni de
daruri ori alte avantaje de la una dintre parti;

197
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

9. daca el, sotul sau ori una dintre rudele lor pana la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor,
dupa caz, se afla in relatii de dusmanie cu una dintre parti, sotul ori rudele acesteia pana la
gradul al patrulea inclusiv;
10. daca, atunci cand este investit cu solutionarea unei cai de atac, sotul sau o ruda a sa pana
la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecator sau procuror, la judecarea aceleiasi
pricini inaintea altei instante;
11. daca este sot sau ruda pana la gradul al patrulea inclusiv sau afin, dupa caz, cu un alt
membru al completului de judecata;
12. daca sotul, o ruda ori un afin al sau pana la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau
asistat partea in aceeasi pricina inaintea altei instante;
13. atunci cand exista alte elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu privire la
impartialitatea sa.
(2) Dispozitiile alin. (1) privitoare la sot se aplica si in cazul concubinilor.

Se refer la situaii ce in de imparialitatea judectorului. A se vedea cand am vorbit despre rolul

judectorului in proces(integritate-impartialitate-independenta). Art. 42 se refera la pozitia
judecatorului fata de partile din proces, intr-un proces concret.
Nu se dicuta pe larg, ci discuta cateva detalii.
In doctrina se clasifica in mai multe categorii:
I. Cazuri ce in de antepronuntare- din ceea ce am spus in cursul procesului, partile pot
sa deduca finalitatea cauzei (textul de la pct. 1- a se vedea mai sus). Antepronuntare
inseamna fie ca intr-un cadru intim spun ca o parte va pierde procesul/spun in cursul
procesului c nu au dreptate/aceasta cauza trebuie admis/etc. Faptul ca invoc o
exceptie/aprare de fond si o pun in discutie, nu e antepronuntare.Daca ma pronunt pe ea
nu e antepronuntare ca e o incheiere interlocutorie. Daca resping/admit o proba NU E
ANTEPRONUNTARE ptr ca nu se refera la solutia asupra cauzei ci se refer la solutia
asupra probei, chiar daca trebuie motivata respingerea!
Nu e antepronunare nici atunci cand am judecat o alta cauz ntre pri ce a dezlegat o
problem litigioasa din actuala cauza(am respins constatarea nulitatii absolute a unui
contract de care se prevaleaza reclamantul in prezentul proces-actiune in revendicare). Nu
sunt incompatibil ptr ca nu e aceeai cauz. Se poate pune problema daca mi-ar afecta
imparialitatea? Dac s-ar invoca nulitatea contractului pe cale de cerere reconventionala,
judecatorul poate invoca autoritatea de lucru judecat (ca i mai sus).
II. Cazuri de dumnie- nu sunt greu de explicat
III. Cazuri ce tin de interesul judecatorului in cauza, sau interesul unor persoane apropiate lui
in solutionarea cauzei. Aici pot exista probleme.
-de exemplu, la pct. 2. Pn unde m duc? Zice de afini. Ai cui afini? Ai mamei, ai
tatalui, ai copiilor? In VCPC se spunea clar cazul in care afinii erau parti in proces.
Actualmente, nu prevede clar condiia s fie pri n proces.

198
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

-la pct. 5. La care afini se refer? Cand spun afinii lor poate se refer i la afinii rudelor
soului meu. Includ aici pe soacra surorii mele? Aceea nu e afinul meu dar e afinul surorii
mele, iar sora imi e ruda! Textele de aici o sa nasca muuuulte discutii.
- tot la pct. 5:una din parti e judecator- eu (la Cluj)am o cauz la judecatoria Turda si
reclamant sau parat in cauza de la mine e un judecator de la Turda. Poate il rog pe ala s
vorbeasc cu colegul lui s vorbeasc ptr mine...etc.E o chestiune de imagine a justiiei.
-in materie de interes, daca avocatul e soul meu, deci am interes. Daca sunt prieten cu un
avocat, nu trebuie s m abin.Este greu de spus ce inseamna un raport de interes cu
partea i cu reprezentantul acesteia, trebuie apreciat de la caz la caz.
-la art. 42, daca stii de incompatibilitate trebuie s te abii.Daca nu te-ai abtinut e abatere
disciplinara, nu e motiv de nulitate a hotararii dac partea nu te-a recuzat!Trebuie
apreciate criteriile de interes in functie de criteriile CEDO ce se refer la imparialitate.
-cand ptr judector nu e suficient de clar textul art. 42 ( pct. 2 sau pct. 13) Statutul
judecatorului ii pune la dispoziie posibilitatea de a se adresa colegiului de conducere a
instanei dac poate judeca o anumita cauz (de exemplu, daca judectorul a fost n
concediu cu un avocat).
-alin. (2), dispoziiile alin. 1 se aplic i concubinilor. Ce inseamn concubinaj? Nu e
definit nicieri! Inseamna ca daca am stat cu un coleg in primul an de facultate pana pe
viata nu mai am voie sa judec nimic chiar daca ii vine bunica lui avocat????
-sub aspectul regimului juridic intre art. 41 sau 42 , ne spune art. 45 c n cazurile
prevzute la art. 41 judectorul nu poate participa la judecat chiar dac nu s-a abinut
sau nu a fost recuzat, dei nainte se arat c pentru toate motivele poate fi
recuzat/trebuie s se abin. n cazul celor de la 41, neregularitatea poate fi invocat n
orice stare a pricinii.
n VCPC cazurile de incomp erau reglement. distinct de recuzare/abtinere. In noua
procedur, se spune c i la 41 trebuie formulata cerere de recuzare/abtinere. Un doctrinar
reputat spune c ar putea fi invocat i pe cale de exceptie. Profa spune ca nu poate fi
invocata pe cale de exceptie: eu ca judector daca as fi incompatibil pe 41, nu invoc
exceptia, o admit si dau dosarul altui complet, ci trebuie s m abtin! Dac nu m-am
abtinut, partea poate exercita apel/contest in anulare(daca nu a fost invocata pe celelalte
cai de atac). Daca nu m-a recuzat pe art. 41 poate formula direct apel/recurs pe acest
motiv de ordine publica. Nu se poate invoca pe cale de excepie chiar de ctre
judectorul incompatibil ptr ca el tb s se abin.Chiar dac nu a fost recuzat/nu s-a
abinut(doar la cazurile de la 41), partea interesata poate invoca acest lucru ca
motiv de exercitare a caii de atac iar instanta de apel/recurs, din oficiu(fiind un
motiv de ordine public) il poate invoca!!!!

Abinerea Recuzarea

Instrument la indemana judecatorului La indemana partii

199
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Prin cerere scris/consemnare in incheierea -idem

de sedinta

Trebuie aratate motivele de recuzare ptr

fiecare membru din complet (daca e complet
colegial)

I.Abinerea
ART. 43
Abtinerea
(1) Inainte de primul termen de judecata grefierul de sedinta va verifica, pe baza dosarului
cauzei, daca judecatorul acesteia se afla in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate
prevazute la art. 41 si, cand este cazul, va intocmi un referat corespunzator.
Adica se uita in dosar s vad dac a mai judecat n alt etap procesual, a pronunat o ncheiere
interlocutorie, a dezlegat o chestiune litigioasa, a fost martor/expert/etc si face referat
corespunzator. Judecatorul cand studiaza dosarul ar trebui sa aiba referatul dosarului. Grefierul
face referat doar pe cele de la art. 41 ca nu are de unde s le tie pe cele de la 42.

(2) Judecatorul care stie ca exista un motiv de incompatibilitate in privinta sa este obligat sa se
abtina de la judecarea pricinii.
(3) Declaratia de abtinere se face in scris de indata ce judecatorul a cunoscut existenta
cazului de incompatibilitate sau verbal in sedinta, fiind consemnata in incheiere.
Textul nu distinge ntre art 41/42. De aceasta data legea permite ca actul de procedur s fie
intocmit verbal.

II.Recuzarea

ART. 44
Recuzarea
(1) Judecatorul aflat intr-o situatie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre parti
inainte de inceperea oricarei dezbateri.
(2) Cand motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar dupa
inceperea dezbaterilor, aceasta trebuie sa solicite recuzarea de indata ce acestea ii sunt
cunoscute.
Orice dezbatere nu inseamn dezbaterile pe fond dup terminarea cercetrii judectoreti, ci la
primul termen de judecat nainte s se discute orice altceva.

200
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Ar putea fi recuzat n procedura regularizrii cererii? Depinde de motiv. De exemplu dac e parte
n proces(prt), bunul sim spune c nu ar avea voie s o regularizeze.Deci poate s fie recuzat
ptr motive ce exist i n etapa scris.
Alin. (2) e un element de noutate.n VCPC nu mai putea recuza judectorul, dac existau
motivele nainte de nceperea oricror dezbateri chiar dac nu le-ai cunoscut (judectorul era
frate cu avocatul unei pri dar tu nu tiai acest lucru). In NCPC depinde cnd ai aflat , dac ai
aflat ulterior trebuie s dovedeti si motivul de incompatibilitate dar si motivul pntru care ai aflat
ulterior i momentul in care ai aflat (dintr-o discutie de la un chef cu X, si il propun ep X ca
martor, s dovedesc). In NCPC pot invoca ulterior:
-ptr motive ivite ulterior (de exemplu judecatorul se casatoreste cu o parte pe parcursul
procesului)
-ptr motive aflate ulterior inceperii oricrei dezbateri
Cine poate fi recuzat?
ART. 46
Judecatorii care pot fi recuzati
Pot fi recuzati numai judecatorii care fac parte din completul de judecata caruia pricina i-a
fost repartizata pentru solutionare.
In practic existau situaii n care erau recuzai toi judectorii acelei instane! Totui, raiunea
reglementarii incompatibilitilor e de a asigura imparialitatea judectorului ce judec o anumit
cauz.Nu se pot invoca aspecte ce in de persoane strine de completul de judecat (nu mai vreau
s m judece nici completul cutare, nici completul cutare, nici celalalt, pana ajung la completul
dorit.)
47 (3) Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alti judecatori decat cei
prevazuti la art. 46, precum si cererea indreptata impotriva aceluiasi judecator pentru acelasi
motiv de incompatibilitate.

La art. 47 alin. (3) se prevede c e inadmisibil cererea ce se refer la alti judectori dect cei
prevzuti la art. 46. De ex daca recuz toat instana (ca s nu formulez cerere de strmutare),
cererea e inadmisibil.Reglementarea e important, deoarece exceptia inadmisibilitii
cererii(recuz toi judectorii instanei) se invoc chiar de ctre completul recuzat i se
respinge cererea ca inadmisibil (nu mai merge la alt complet).
De asemenea, este inadmisibil cererea de recuzare privind acelai judector, pentru un alt motiv.
Odat ce mi s-a respins cererea ptr un anume motiv, o nou cerere pe acelai motiv i o stare de
fapt neschimbat (de exemplu, am recuzat ptr ca judectorul era sot cu partea dar de fapt nu
era.Mi s-a respins cererea de recuzare.Intre timp se casatorese cu partea.Noua cerere nu mi se
respinge ca inadmisibil in aceast situaie) va fi respins ca fiind inadmisibil (se invoca
exceptia de inadmisibilitate de completul n faa caruia s-a formulat cererea de recuzare si acesta
o respinge ca inadmisibil).

201
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Drept procesual civil

Cursul 17

Intrebare din sala:

1.Chiar si o parte care cere sa fie judecata in lipsa poate sa ia termen in cunostinta: semneaza
citatia personal, prin mandatar sau prin functionarul insarcinat cu primirea corespondentei.
Independent de acest aspect, trebuie spus ca aceasta parte trebuie sa fie in continuare citata, nu
are legatura cererea de judecare in lipsa cu citarea, ci are legatura cu posibilitatea de a solutiona
cauza sau nu. Atunci cand nu se prezinta niciuna dintre parti si niciuna nu cere judecarea in lipsa,
judecatorul este obligat sa suspende solutionarea cauzei, nu poate sa o judece peste capul partii,
tine de principiul disponibilitatii. Ratiunea pentru care o parte cere sa se judece in lipsa este ca sa
nu se suspende cauza. Aceasta este singura ratiune, nu are legatura cu citarea.

2. Incompatibilitatea de la art. 41: Ai dat o solutie in fata primei instante pe exceptie sau pe
fond, nu poti judeca apelul daca obiectul sau il constituie acea exceptie. Nu poti sa iti cenzurezi
propria hotarare. Daca se trimite spre rejudecare si ai solutionat cauza pe exceptie si se trimite
spre rejudecare sa o judeci pe fond, nu devii incompatibil pentru ca nu te-ai pronuntat asupra
fondului. Ideea este ca nu ai voie sa te pronunti de 2 ori pe acelasi lucru, indiferent ca e vorba ca
iti cenzurezi propria hotarare. Daca ai dat o hotarare intr-o faza a judecatii, nu poti sa o judeci
intr-o faza ulterioara, iar in rejudecare nu poti sa rejudeci daca se trimite pe ceva ce tu ai judecat
o data.

EX: ai respins in prima instanta cererea ca prescrisa -> obiectul apelului este modul de
solutionare a cauzei -> in apel nu poti judeca pentru ca nu poti sa te pronunti de 2 ori pe acelasi
lucru.

Daca se respinge pe exceptia prescriptiei extinctive si in apel se trimite cauza spre rejudecare pe
fond -> judecatorul primei instantei nu este incompatibil pentru ca nu s-a pronuntat pe fond. Dar,
daca primul judecator s-ar fi pronuntat pe fond si instanta de apel trimite spre rejudecare pentru
ca a fost lipsa de cu una dintre parti la un termen -> nu mai poate judeca, este incompatibil.

3. X, reclamant are domiciliul in Cluj pe o anumita strada, avocatul are sediul pe o alta strada in
CJ, iar paratul pe o alta strada in CJ, sediul avocatului paratului este de asemenea in alta parte.
Nimeni nu isi alege domiciliul procesual la aparatorul sau avocat/consilier juridic. Intre ei se

202
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

poate face comunicarea actelor de procedura, dar regulile de citare sunt cele de drept comun,
adica partea se citeaza la domiciliul ei daca nu si-a ales alt domiciliu.

Solutionarea incompatibilitatii:

Ca si in procesul penal, nu se solutioneaza prin invocarea unei exceptii, ci prin formularea unei
cereri de recuzare (daca vine din partea partii) sau prin formularea unei cereri de abtinere (din
partea judecatorului).

Judecatorul care poate fi recuzat este doar cel care face parte din completul de judecata. El e
singurul care se poate abtine. Nu se poate abtine un judecator care nu face parte din completul de
judecata.

EX: se abtin toti membrii completului de judecata. Degeaba se abtin si alti judecatori ai instantei
ca sa nu ajunga cauza la ei. Intai trebuie sa ajunga cauza la ei ca sa se vada daca este cazul sa se
admita cererea de abtinere.

Forma cererii:

-regula este aceeasi ca si la actele de procedura ->forma scrisa

Cererea poate fi formulata in scris, cu aratarea motivelor si a probelor (la recuzare).

Se pune problema daca la abtinere trebuie aratate probele. In doctrina se sustine ca si in cazul
abtinerii, judecatorul trebuie sa probeze motivul de abtinere.

Andrea Chis: Nu este asa.

In cadrul procedurii, judecatorul este obligat sa fie ascultat, dar aceasta ascultare nu imbraca
forma interogatoriului pentru ca textul legal spune ca interogatoriul judecatorului este interzis.

Cum conciliem atunci dispozitiile art. 51(1) care spune ca judecatorul trebuie ascultat cu alin. (3)
care interzice interogatoriul judecatorului ca mijloc de proba?

R: Nu este o procedura contradictorie. Cererea de recuzare/abtinere se judeca in camera de

consiliu, cu sau fara prezenta partilor, dupa cum instanta apreciaza ca acestea trebuie/nu
ascultate, dar este obligat sa fie ascultat judecatorul care este recuzat/se abtine. Aceasta inseamna
ca va fi intrebat daca si-a formulat respectiva cerere, de ce crede ca e incompatibil si el va
raspunde. In cazul cererii de recuzare, el trebuie sa aduca si probe.

Daca ar fi interogatoriu, ar fi obligatoriu sa fie prezente si partile. Interogatoriul este o proba si

orice proba se administreaza in conditii de contradictorialitate.

203
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Daca am merge pe aceasta conceptie, partile ar trebui sa fie prezente, sa ii puna si ele intrebari
judecatorului.

Asadar, el va fi intrebat doar de catre complet, nu va fi interogat de parti intr-o procedura

contradictorie.

In concluzie, in cazul recuzarii exista probe pentru ca art. 47 le enunta, in vreme ce in cazul
declaratiei de abtinere, art. 48 nu o face. Ceea ce ramane completului sa analizeze este faptul
daca este vorba sau nu de o situatie de impartialitate in sensul art. 42.

-prin exceptie, atunci cand CPC prevede, ea poate fi facuta si oral

Termenul de formulare

RECUZARE: partea este legata de un termen

-> inaintea de inceperea oricaror dezbateri (pentru motivele ivite sau cunoscute inainte de
inceperea acestora)

->de indata ce acestea ii sunt cunoscute (pentru motivele ivite sau cunoscute doar dupa inceperea
dezbaterilor)

Atunci cand a existat motivul de recuzare la momentul inceperii dezbaterii si partea il invoca
ulterior, ea trebuie sa arate care sunt imprejurarile, cand le-ai cunoscut si sa le dovedeasca pentru
a fi in termen. Altfel, ele trebuie formulate inainte de inceperea oricaror dezbateri.

Poate partea dupa inchiderea dezbaterilor sa formuleze o cerere de recuzare?

Exista doctrinari care spun ca da. Altii spun ca nu pentru ca exista un text legal care spune ca
dupa inchiderea dezbaterilor nu se mai pot depunde inscrisuri la dosar, sub sanctiunea neluarii in
seama.

Credem ca in acest caz, daca cererea nu a fost formulata pana la momentul inchiderii dezbaterii,
instanta nu a fost sesizata cu acea cerere si nu va fi luata in seama.

Se pune de asemenea problema daca inainte de primul termen de judecata, in etapa scrisa, in
procedura regularizarii, ar putea fi recuzat judecatorul sau ar avea obligatia sa se abtina de la
regularizarea cererii de chemare in judecata

R: Da, normal. Nu exista un termen de la care, ci pana la care.

204
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

ABTINERE: termenele de decadere nu sunt pentru judecator, el poate sa formuleze cererea de

abtinere oricand. El poate sa formuleze cererea de abtinere si atunci cand cauza a ramas in
pronuntare si constata cu ocazia deliberarii ca exista in persoana sa un motiv de incompatiblitate,
va repune cauza pe rol si se va abtine.

Invocarea incompatiblitatii absolute -> art. 45 -> judecatorul nu poate participa la judecata, chiar
daca nu s-a abtinut sau nu a fost recuzat in cazul de la art. 41 si neregularitatea poate fi invocata
in orice stare a pricinii.

In legatura cu acest text, trebuie spus ca nu inseamna ca incompatiblitatea de la art. 41 ar putea

sa fie invocata de instanta pe cale de exceptie pentru ca atunci ea ar trebui sa o si judece
(judecatorul cauzei e si judecatorul exceptiei), ci inseamna ca daca nu s-a folosit abtinerea si
recuzarea, in calea de atac de atac poate fi invocat acest lucru ca motiv de ordine publica fie de
catre partea care exercita calea de atac, fie de catre judecatori din oficiu (motivele de ordine
publica pot fi invocate si din oficiu).

Daca judecatorul primei instante era incompatibil in sensul art. 41 (EX: s-a trimis cauza spre
rejudecare si el pronuntase o incheiere interlocutorie) si totusi a intrat in completul de judecata si
a pronuntat o hotarare -> se poate invoca in calea de atac incompatibilitatea lui, chiar daca el nu
a fost recuzat sau nu s-a abtinut.

Dar, daca partea putea sa formuleze cerere de recuzare pe art. 42 si nu a facut-o impotrvia
judecatorului primei instante -> in calea de atac nu mai poate invoca faptul ca a existat un motiv
de incompatibilitate si ca el era obligat sa se abtina. Partea trebuia sa recurga la procedura
recuzarii.

In cazul art. 42, daca nu ai utilizat mijlocul procesual pus la dispozitie de lege in etapa
procesuala in care trebuia facut, nu mai poti invoca acest lucru in calea de atac.

Partea poate sa recuze judecatorul -> norma dispozitiva; nu este o obligatie a partii, este la
latitudinea acesteia daca are sau nu incredere in judecator, chiar daca se afla intr-una din
circumstantele din art. 41 si 42. (art. 41 se poate invoca si din oficiu in calea de atac)

Judecatorul in schimb, este obligat sa se abtina (art. 43 alin. 2)

Sactiunea in cazul art. 41 ar fi nulitatea hotararii. Nulitatea poate fi invocata si in caile de atac ca
motiv de ordine publica, inclusiv de instanta din oficiu pe art. 45. (dar acest motiv nu poate fi
invocat omisso medio, nu poate fi invocat direct in recurs, daca nu a fost invocat in apel)

Daca era vorba de un motiv de la art. 42, partea nu l-a recuzat pe judecator si el nu s-a abtinut,
desi era obligat sa o faca ->nu este motiv de nulitate a hotararii pentru ca nu se poate invoca in
calea de atac, nu exista instanta de control judiciar care sa o anuleze. Asadar, in acest caz nu este
atrasa nulitatea hotararii, dar pot fi atrase sanctiuni disciplinare cu privire la judecator. In acest
caz discutam de o norma imperativa, dar a carei incalcari nu atrage sanctiunii nulitatii.

205
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Daca judecatorul a dat o solutie pentru ca a avut o relatie de interes cu partea s-ar putea pune
problema exercitarii caii de atac a revizuirii, dar nu se poate invoca intr-o cale de atac de
reformare pentru ca s-a depasit termenul.

Competenta judecarii cererii de recuzare

Daca este recuzat intregul complet, se judeca de catre un alt complet, indicat de ROI completul
imediat urmator. In masura in care de admite cererea de recuzare, dosarul se redistribuie
aleatoriu.

Daca nu este recuzat intregul complet de judecata, ci numai o parte din acesta (in apel, recurs) ->
membrul care nu este recuzat ramane sa solutioneze cererea de recuzare si in compunerea
completului de recuzare intra judecatorul de pe lista de permanenta -> completul va fi compus
din judecatorii nerecuzati plus judecatorul/judecatorii de pe lista de permanenta. Daca se admite
cererea de recuzare/declaratia de abtinere, ramane sa judece completul constituit din membrul
initial plus judecatorii de pe lista de permanenta, nu se mai redistribuie aleatoriu cauza.

Daca cererea de recuzare vizeaza intreaga instanta/sectie sau nu se incadreaza in motivele de la

art. 41 sau de la 42 -> cererea de recuzare e judecata chiar de completul respectiv, invocand
exceptia inadmisibilitatii pe motivul de la art. 47 alin. 2 si 3.

Daca unicul judecator care judeca o cauza se abtine si este respinsa abtinerea sa, iar partea
formuleaza o cerere de recuzare -> daca motivul invocat pentru recuzare e identic cu cel de la
abtinere, cererea de recuzare va fi judecata de catre completul respectiv (adica judecatorul unic),
se va invoca exceptia inadmisibilitatii si cererea va fi respinsa ca inadmisibila. (art. 47 alin. 3
ultima parte)

Daca din cauza recuzarii/abtinerii unor judecatori, nu se poate constitui completul care sa judece
cererea/declaratia ->

Daca de exemplu este vorba de o instanta la care exista un singur judecator si se cere recuzarea
lui -> nu se poate invoca inadmisibilitatea pentru ca partea nu a urmarit sa recuze intreaga
instanta, ci doar pe judecatorul completului. Instanta competenta sa judece cererea de recuzare
este instanta ierarhic superioara. Daca se respinge cererea, se trimite sa se judece la acelasi
complet de judecata (judecatorul unic), aceeasi instanta. Daca se admite cererea de recuzare, nu
se poate trimite la aceeasi instanta pentru ca nu are cine sa judece cauza, se va trimite la o alta
instanta de acelasi grad din circumscriptia instantei de control judiciar care a solutionat cererea.
Pentru ca aceasta instanta nu ar fi fost altminteri competenta, dar care devine competenta prin
efectul unei hotarari judecatoresti de admitere a cererii de recuzare, suntem in prezenta unui caz
de prorogare judecatoreasca a competentei.

206
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Daca invoci acelasi motiv, dar dandu-i calificari diferite -> cererea se va respinge ca tardiva
pentru ca ai cunoscut motivul.

Procedura de solutionare

- Se judeca in camera de consiliu, indiferent ca judecata cauzei are loc, in functie de etapa
procesuala, in camera de consiliu sau in sedinta publica
- Fara prezenta partilor -> de regula, se va judeca in aceeasi zi;

Totusi, daca se judeca la un alt moment pana la termenul urmator, pentru ca partile nu au de unde
sa stie cand se va face, pentru ca se judeca fara prezenta partilor, ele nu trebuie citate. Dar, daca
judecatorul considera ca este necesara ascultarea partilor, nu opereaza termenul in cunostinta
pentru ca aceasta institutie se refera la termenul de judecata al cererii principale -> partea va
trebui citata pentru data la care va avea loc judecarea cererii de recuzare in camera de consiliu.

Aceasta procedura nu este una contradictorie -> nu este obligatorie ascultarea tuturor partilor,
judecatorul le va asculta doar pe cele a caror ascultare este necesara si daca aceasta este necesara.

Pe vechea reglementare, partile nu erau deloc ascultate. Ele trebuiau sa spuna fie in scris in
cererea de recuzare, fie verbal in fata instantei si sa se consemneze in incheierea de sedinta
motivele de recuzare, dar nu le sustineau in fata completului investit cu solutionarea cererii de
recuzare, doar le indicau. Asadar, pe vechea reglementare se solutiona fara prezenta partilor si
fara ascultare.

Pe actuala reglementare, urmeaza sa vedem ce va decide si jurisprudenta.

Daca s-au formulat mai multe cereri de recuzare si de abtinere pentru motive diferite, ele vor fi
judecata impreuna, daca au fost formulate la acelasi termen.

Cazul de la art. 41(1) pct. 11 -> intalnit doar in apel, recurs; s-ar putea pune in discutie daca unul
e judecator si altul e asistent judiciar; ipoteza in cazul in care exista 2 judecatori, unul e recuzat,
iar cel nerecuzat este ruda cu cel care intra in complet de pe lista de permanenta; de asemenea,
cand unul din membrii completului de judecata lipseste (este bolnav) si judecatorul- sotul sau
ruda lui, este primul pe lista de permanenta.

Va ramane sa judece cel caruia i s-a repartizat prima data cauza in mod aleatoriu.

EX: doi soti sunt judecatori la aceeasi instanta; unul din cei doi membri ai completului este
recuzat si fix celalalt sot este pe lista de permanenta si ar trebui sa intre in compunerea
completului care judeca cererea de recuzare; ar trebui sa judece recuzarea propriului sot -> el ar
putea fi recuzat de la solutionarea cererii de la recuzare/se va abtine si atunci se va judeca cu

207
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

precadere recuzarea membrului din completul care judeca recuzarea si dupa ce se stabileste cine
este completul care judeca recuzarea, va judeca in concret recuzarea.

Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza printr-o INCHEIERE care se pronunta in sedinta

publica.

Art. 51 alin. 6 -> daca incheierea nu spune nimic despre ce acte urmeaza sa fie pastrate -> nu se
va pastra nimic

In rastimpul in care este judecata cererea de recuzare/declaratia de abtinere -> art. 49 distinge
intre cererea de recuzare si declaratia de abtinere

-la recuzare, formularea unei cereri de recuzare nu determina suspendarea judecatii -> acest
lucru pentru ca partile sa nu urmareasca tergiversarea procesului daca nu au putut obtine o
amanare

Cu toate acestea, pronuntarea solutiei in cauza nu poate avea loc decat dupa solutionarea cererii
de recuzare.

-la abtinere, pana la solutionarea declaratiei de abtinere nu se va face niciun act de procedura in
cauza

Exista un text care spune ca daca judecatorul este recuzat de parte, el poate declara ca se abtine.
Cererea lui de abtinere se va judeca cu precadere si daca este admisa, lasa fara obiect cererea de
recuzare daca are acelasi motiv. Daca sunt motive diferite, tot cererea de abtinere se judeca cu
precadere, iar daca ea este respinsa, se va judeca si motivul de recuzare. Daca este admisa, in
mod evident, nu mai are rost sa se judece cea de recuzare.

De aceea, cand insusi judecatorul are dubii cu privire la impartialitatea sa, este logic sa nu se mai
faca nimic in cauza.

Chiar si in cazul abtinerii, judecatorul poate lua insa masuri de administare judiciara (acestea nu
sunt acte de procedura) pana la solutionarea cererii de abtinere -> el va putea da termen de
judecata (pentru a nu se pierde termenul in cunostinta) si in functie de cum se va solutiona
abtinerea, va judeca el sau un alt judecator.

Caile de atac

Art. 53(1) -> adica, am o hotarare in prima instanta data de judecatorie, se ataca cu apel la
tribunal si acolo se opreste. Hotararea tribunalului in apel nu mai are recurs la curtea de apel.

Daca este recuzat unul din cei doi judecatori care judeca in apel si se respinge prin incheiere
recuzarea, exista un recurs separat. (la fel ca si in cazul interventiei principale in apel)

208
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Dar, incheierea prin care s-a incuviintat abtinerea/s-a respins/s-a solutionat recuzarea, precum si
incheierea prin care s-a respins recuzarea in cazul de la art. 48(3) -> nu sunt supuse niciunei cai
de atac.

Cand se respinge cererea de recuzare, incheierea poate fi atacata odata cu fondul si de fapt se
invoca nulitatea hotararii pentru ca a fost pronuntata de un judecator care nu trebuia sa faca parte
din complet (in concret trebuie sa arat ca atac si incheierea de recuzare).

In toate celelalte cazuri nu mai exista cale de atac.

Daca se constata in calea de atac ca recuzarea a fost gresit respinsa, va anula hotararea si va
rejudeca cauza.

Aceasta procedura se aplica si altor participanti -> art. 54 -> in masura in care un anumit motiv
de incompatibilitate poate fi aplicat si lor.

Abtinerea si recuzarea se aplica si in cazul expertilor -> art. 332, dar presupune o alta procedura:
cu citarea partilor si a expertului; nu se spune ca se judeca in camera de consiliu, deci acest lucru
va depinde de etapa procesuala.

Art. 225 -> dispozitiile privitoare la experti se aplica in mod corespunzator si traducatorilor si
interpretilor.

Drept procesual civil

Cursul 1

Precizari terminologice

Aprare n sens larg totalitatea mijloacelor de aprare ale prtului (intimatului, chematului n
garanie etc.) i nu numai (ale altor participani reclamant, intervenient principal etc.), dar care, ]
n anumite condiii, pot fi invocate i de procuror i instan din oficiu, pentru a ob ine
respingerea cererii de chemare n judecat (a cii de atac, a cererii de chemare n garan ie etc.)
sau pentru a ntrzia soluionarea ei art. 31 NCPC

209
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

EX: se invocaexceptialipseicalitatii de reprezentant-> se amanacauzapentru a se face

dovadacalitatii; dacanu se depune, se vaanula (daca se invocalipsacalitatii de reprezentantraportat
la cel care a redactatcererea de chemare in judecata);
EX: se admiteexceptianulitatii absolute a titlului de care se prevaleaza R intr-o actiune in
revendicare ->respingereaactiunii

1) aprri de fond -aprare n sens restrns = mijlocul prin care, prtul (de regul), invoc
obieciuni mpotriva fondului preteniei, tinznd la respingerea cererii de chemare n judecat
-se fundamenteaz pe invocarea normelor dreptului material
EX: sunt vanzator intr-un contract de v-c si cer sa mi se plateasca pretul; cumparatorul poate
invoca urmatoarele aparari de fond: nulitatea contractului; exceptia de neexecutare a contractului
PROBLEMA: Caracterul subsidiar al actiunii in imbogatire fara justa cauza -> se fundamenteaza
pe norme de drept substantial, dar duce la inadmisibilitatea actiunii (ca si in cazul
inadmisibilitatii actiunii in constatare atunci cand as avea o actiune in realizarea dreptului). Este
o aparare de fond sau o exceptie de fond?
PROBLEMA: Exceptia prescriptiei extinctive ridica aceeasi problema. Exista doctrina care
spune ca este o exceptie de fond pentru ca tine de conditiile speciale de exercitare ale actiunii
civile; altii sustin ca este o aparare de fond pentru ca prescriptia extinctiva este considerata,
traditional si in lumina noului cod, o institutie de drept substantial.
A.C. Oricum ar fi, ne incadram in sensul larg al notiunii de aparare si prin urmare, indiferent de
calificare, sanctiunea este aceeasi-respingerea actiunii.

PROBLEMA: Incalcarea unor norme de drept substantial poate fi invocata de instanta din
oficiu ?
EX 1: am o actiune in revendicare si R se prevaleaza pentru a-si dovedi dreptul asupra unui
imobil de un act sub semnatura privata, nu imbraca forma autentica pentru transferul dreptului de
proprietate. Atunci cand instanta verifica calitatea procesuala activa, care inseamna ca este
titularul dreptului, ea va putea invoca din oficiu nulitatea absoluta a acetustui titlu.
EX 2: intr-un proces privind executarea unui contract, R se prevaleaza de un titlu pentru a-l
obliga pe P sa plateasca o suma de bani si exista un motiv de nulitate relativa a actului-

210
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

consimtamantul P la incheierea acestuia ar fi viciat -> in acest caz, numai P poate invoca
nulitatea relativa
EX 3: exceptia de neexecutare a contratului o poate invoca numai P
CONCLUZIE: atunci cand este vorba de invocarea unor norme de ordine poblica, chiar daca
acestea sunt de drept substantial, instanta poate sa le invoce din oficiu atunci cand prin invocarea
lor tinde la respingerea unei pretentii (fie ea formulata prin cererea de chemare in judecata,
cererea de interventie etc)

IPOTEZA: Daca R solicita anularea unui contract pe un motiv de nulitate relativa care nu este
fondat, dar instanta observa ca ar exista un motiv de nulitate absoluta, care este fondat -> instanta
nu il poate invoca pe cel absolut din oficiu in favoarea R, ea nu ar formula o aparare care sa duca
la respingerea actiunii, ci o pretentie si astfel ar incalca principiul disponibilitatii. Diferenta fata
de primul exemplu este aceea ca in primul caz, daca admite aceasta aparare de fond, ea va duce
la respingerea actiunii, nu se incalca principiul disponibilitatii pentru ca nu se sesizeaza ea cu o
pretentie noua.

2) excepii procesuale

Exceptiile procesuale
-mijloc procesual (de aparare; presupune un proces in curs) care poate fi invocat de catre partea
interesata (R; P; intimat; intervenienti voluntari sau fortati etc), instanta din oficiu, procuror
-obiectul lor este incalcarea unor norme de drept procesual
Obiectul exceptiei

-nu atinge fondul dreptului (deosebiri fa de aprrile de fond)

Art. 36 din NCPC face distinctia intre fondul cauzei si calitatea procesuala activa.
A.C. Avand in vedere textul, am fi tentati sa credem ca sensul sau e ca daca nu am calitate
procesuala inseamna ca nu sunt titularul dreptului si trebuie sa se respinga actiunea pe lipsa
calitatii procesuale active. Se va respinge pe fond cand dreptul nu exista deloc.

211
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Credem ca conditia calitatii procesuale trebuie raportata la modul in care a formulat cererea de
chemare in judecata si celelalte chestiuni ce rezulta din probe vor fi chestiuni de fond.
- lipsuri referitoare la dreptul la aciune (excepii de fond) ->incalcarea unei norme privind
conditiile de exercitare ale actiunii
- vizeaza neregulariti procedurale (excepii de procedur) privitoare la: competena
instanei, compunerea completului sau constituirea instanei ori procedura de judecat
Obiectul exceptiei de procedura va fi intotdeauna incalcarea unei norme de organizare judiciara,
de competenta, de procedura.

Ce urmrete?
- amnarea judecii (ex: neregulata citare)
- declinarea competenei (ex: admiterea exceptiei de necompetenta materiala)
- refacerea unor acte (ex: nulitatea actelor de procedura)
- anularea, respingerea sau perimarea cererii (ex: exceptia lipsei calitatii de reprezentant;
lipsa procedurii prealabile, lipsa interesului)

Clasificarea exceptiilor procesuale

DUPA OBIECT ordinea de solutionare a exceptiilor- art. 248 alin. 1 NCPC

Exceptii de fond- vizeaza conditiile de exercitare ale actiunii civile
- Generale: capacitate; calitate; interes; formularea unei pretentii
Aceste conditii trebuie verificate si in persoana celui care formuleaza o aparare sau o exceptie.
EX: adversarul partii cu care a fost lipsa de procedura nu poate sa invoce lipsa procedurii daca
partea este prezenta, pentru a obtine o anulare a judecatii
- Speciale lipsa procedurii prealabile; autoritatea de lucru judecat;
inadmisibilitatea actiunii in constatare daca exista o actiune in realizare

Exceptiile de procedura- vizeaza incalcarea tuturor celorlalte norme de drept procesual

civil care nu vizeaza conditiile de exercitare a actiunii civile norme de competenta, de
organizare judiciara, de procedura propriu-zisa

212
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

DUPA EFECT- ce se urmareste prin invocarea lor

o dilatorii amnarea judecii
EX: lipsa procedurii de citare duce la amanarea judecatii pentru ca altfel s-ar incalca principiul
contradictorialitatii si al dreptului la aparare, care sunt motive de nulitate a hotararii pronuntate
in aceste conditii
o peremptorii respingerea cererii (prescripia, autoritatea de lucru judecat etc), anularea ei
(excepia de netimbrare sau de insuficient timbrare, nulitatea recursului pentru
nemotivare etc.) sau stingerea procesului (perimarea) -> duc la o hotarare finala
EX: exceptia lipsei capacitatii de folosinta -> R era decedat la data inregistrarii cererii de
chemare in judecata, ceea ce duce la costatarea nulitatii cererii de chemare in judecata
o care pot ncepe prin a fi dilatorii i se termin prin a fi peremptorii lipsa semnturii,
lipsa calitii de reprezentant, lipsa capacitatii de exercitiu, neregulata timbrare etc
-> pentru ca instanta este obligata sa dea partii un termen sa suplineasca lipsurile si daca nu o
face, va duce la anularea cererii, devenind astfel peremptorie
o care sunt dilatorii sau peremptorii, dupa caz
Exceptia de necompetenta generala are un regim juridic distinct, dupa cum competenta de
solutionare a cauzei apartine unui organ cu/fara activitate jurisdictionala:
- daca este vorba de un organ cu activitate jurisdictionala, admiterea exceptiei duce la
declinarea competentei, deci ar fi dilatorie
- daca este fara activitate jurisdictionala, duce la respingerea actiunii si hotararea poate fi
atacata numai cu recurs, fiind peremptorie
DUPA CARACTERUL NORMELOR INVOCATE art. 246, 247 NCPC
importanta pentru regimul juridic: cine le poate invoca si in ce stare a procesului
o absolute se invoc nclcarea unor norme de ordine public, art. 246 alin. 1

213
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Exceptiile absolute pot fi invocate de catre oricare dintre parti (inclusiv de R 8), de procuror sau
de instanta din oficiu si de regula, in orice stadiu al procesului, daca prin lege nu se prevede
altfel9.
! Exceptia de necompetenta materiala este o exceptie absoluta ce poate fi invocata si de instanta
numai la primul termen cu procedura completa pentru ca legea prevede altfel.
o relative - art. 246 alin. 2 norme care ocrotesc cu precdere interesele prilor
Exceptiile relative le poate invoca numai partea interesata in limine litis.
Conform art. 247(2), in limine litis inseamna cel mai tarziu la primul termen de judecata dupa
savarsirea neregularitatii procedurale (daca este procedura completa cu ea), in etapa cercetarii
procesului si inainte de a se pune concluzii in fond.
Dupa ce se inchide etapa cercetarii procesului (in care se administreaza probe si se solutioneaza
exceptii), se da un nou termen pentru dezbaterea pe fond a cauzei. In rastimpul intre inchiderea
cercetarii judecatoresti si dezbaterea pe fond pot fi depuse numai concluzii de catre parti si
eventual recuzarea completului de judecata pentru un motiv cunoscut de parte in acest interval,
nu se mai pot invoca exceptii relative. Daca totusi ar fi fost lipsa de procedura cu partea la
termenul la care s-a inchis cercetarea judecatoreasca si este procedura cu ea la momentul fixat
pentru dezbaterea pe fond a cauzei, conform art. 390, inainte de a se trece la dezbaterea pe fond,
dar la termenul fixat in acest scop, instanta din oficiu sau la solicitarea partilor, pune in discutia
acestora cererile, exceptiile procesuale si apararile care nu au fost solutionate in cursul cercetarii
procesului, deci va admite sau va respinge exceptia invocata de parte. Abia apoi, va trece la
dezbaterea pe fond.

Chiarsi R care a sesizatgresitinstanta, poateinvocaexceptianecompetentei.

EX candlegeaprevedealtfel: la exceptia de necompetentamateriala, care poate fi invocatadoar la

primultermen de judecata (inainte de a intra in dezbaterilepe fond);

214
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Insa, in acelasi exemplu, daca nu a fost procedura cu partea la momentul cand s-a inchis
cercetarea judecatoreasca si partea vine la termenul pentru dezbaterea pe fond si nu spune nimic,
instanta intreaba daca mai exista alte cereri, exceptii si partea tace, instanta spune ca se deschid
dezbaterile, iar partea nu mai poate invoca.
Daca e vorba de o exceptie care priveste judecata chiar la termenul la care s-a inchis cercetarea
judecatoreasca, partea nu avea cum sa o invoce la acel termen, o va putea invoca la termenul
fixat pentru dezbateri (concluzii pe fond), insa inainte de a se pune concluzii pe fond. Daca nu o
face, sanctiunea este decaderea din dreptul de a le mai invoca.
Concluzie: discutam de o exceptie relativa care poate fi invocata doar de parte intr-un anumit
termen, dar daca este invocata peste termen sanctiunea decaderii poate fi poate fi constatata si de
catre instanta din oficiu pentru ca discutam de un termen de decadere de ordine publica. Fapul ca
exceptia este reglementata prin norme supletive nu inseamna ca termenul in care trebuie invocata
este reglementat tot prin norme supletive, el ramane un termen de ordine publica. De aceea,
decaderea din dreptul de a invoca acea exceptie poate fi invocata si de instanta din oficiu.
Art. 246 face o clasificare subtila a exceptiilor in absolute si relative. Intrucat alin. 2 spune ca
exceptiile relative sunt cele prin care se invoca incalcarea unor norme care ocrotesc cu precadere
interesele partilor, s-ar putea sa existe si un interes public, dar cel privat este cel care intereseaza
in principiu.
EX: incalcarea normelor privind citarea la acest termen de judecata o poate invoca instanta din
oficiu si cealalta parte care este prezenta; daca este prezenta partea cu care ar fi viciu de
procedura, se acopera prin prezenta ei. Se administreaza o serie de probe si instanta se pronunta
pe o serie de exceptii. La termenul urmator, numai partea cu care a fost lipsa de procedura mai
poate invoca neregularitatea. Daca nici la acest termen urmator, partea nu este prezenta, partea
poate invoca la primul termen cu procedura completa.
Acesta este sensul folosirii sintagmei cu precadere in textul art. 246(2), precum si pana
cand poate sa o invoce

Art. 247(3) -> trebuie vazut corelat cu art. 178. Cand este vorba de exceptii prin care se invoca
nulitatea absoluta/relativa a unor acte de procedura se aplica textul de la 178. In cazul celorlalte
exceptii se aplica art. 247(3).

215
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Nulitatile absolute trebuie invocate toate deodata. Daca nu am facut-o sunt decazut, dar
decaderea este o sactiune care se aplica partii, nu si instantei. Prin urmare, exceptia nulitatii
absolute poate fi invocata de instanta in orice stadiu al procesului. Totusi, in recurs nu pot fi
invocate decat acele exceptii care presupun administrarea probei cu inscrisuri, acestea fiind
singurele probe admisibile. De asemenea, conform art. 488(2), motivele care puteau fiinvocate in
apel nu mai pot fi invocate omisso medio in recurs, cu exceptia cazurilor in care legea prevede
altfel10.
EX: nu am invocat lipsa calitatii procesuale active in apel, nu o mai pot invoca in recurs, chiar
daca este o exceptie absoluta.

Exista si exceptii mixte, care imprumuta atat din regimul juridic al celor absolute, cat si al celor
relative.
EX: exceptia lipsei capacitatii de exercitiu poate fi invocata si de instanta din oficiu, in orice
stadiu al procesului (absolute), dar poate fi acoperita pentru ca se da un termen si actul facut de
incapabil poate fi confirmat (relative), fiind astfel o exceptie mixta. Dar, exceptia lipsei
capacitatii de folosinta, pentru ca cererea de chemare in judecata a fost inregistrata in numele
unui R decedat deja la data depunerii ei, nu mai poate fi acoperita.
EX: lipsa procedurii de citare, la termenul de judecata la care este lipsa procedurii de citare,
poate fi invocata si de instanta din oficiu si de cealalta parte, dar la termenul urmator nu mai
poate fi invocata decat de partea cu care a fost lipsa de procedura.

Procedura de solutionare

Condiii de invocare vezi mai sus

Judecata
Pot sau nu pot fi unite cu fondul?

10

Un exemplu in care legea prevede altfel este autoritatea de lucru judecat, art. 432
prevazand ca exceptia autoritatii de lucru judecat poate fi invocata de instanta sau de parti
in orice stare a procesului, chiar si inaintea instantei de recurs, asadar si direct in recurs.

216
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Adica, instanta nu se pronunta la termenul la care este invocata exceptia pentru ca pentru a se
pronunta asupra ei mai are nevoie de administrarea unor probe sau pentru ca o solutiona este
nevoie sa administreze aceleasi probe ca si pentru solutionarea cauzei pe fond.
- regula: art. 248 alin. 1 -> trebuie solutionate de indata (la termenul la care au fost invocate/ la
termenul urmator, cand legea impune judecatorului sa dea un termen pentru suplinirea lipsurilor)
- excepia: art. 248 alin. 4 -> cand nu pot solutiona exceptia de indata pentru ca am nevoie de
administare de probe, o voi uni fie cu fondul( daca probele necasar a fi administrate sunt identice
cu cele pentru fond), fie cu administrarea de probe; instanta se va pronunta asupra exceptiei in
aceste cazuri inainte de deschiderea dezbaterilor pe fond asupra cauzei.

EX: lipsa calitatii procesuale active; apararea de fond a nulitatii absolute a contractului.
Destul de rar se pot uni exceptiile cu fondul, numai atunci cand este necesara pentru
solutionarea lor administrarea acelorasi probe ca si pentru fond sau pana la un un punct, cu
administrarea probelor. Dupa ce administrez probele necesare solutionarii lor, le administrez si
trec mai departe. Daca trebuie sa administrez aceleasi probe ca pentru solutia finala, le unesc cu
fondul.
Altfel, instanta este obligata sa se pronunte asupra exceptiei fie al termenul la care a fost
invocata, fie la termenul urmator.

Ordinea de soluionare in situatia in care se invoca mai multe exceptii

- art. 248 alin. 1 dup caracterul excepiilor: mai nti excepiile de procedur, apoi cele de
fond (regula)
EX: Daca se invoca lipsa capacitatii de exercitiu si lipsa calitatii procesuale active -> mai intai se
va pronunta asupra lipsei capacitatii de ex pentru ca este mai simpla, este necesar doar
certificatul de nastere sau hotararea de punere sub interdictie; in vreme ce, lipsa calitatii
procesuale active poate sa implice si administrarea unor probe
La fel si in cazul in care se invoca nulitatea contractului, care presupune administrarea unor
probe si atunci aceasta exceptie va fi solutionata a 2-a.
Daca am nevoie de administrarea de probe pentru solutionarea exceptiei, o unesc cu fondul, asa
cum am aratat mai sus.

217
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- daca se invoca simultan mai multe excepii de procedur sau mai multe excep ii de fond->
criteriul doctrinar introdus n art. 248 alin. 2 NCPC instanta va determina ordinea de
solutionare in functie de efectele pe care acestea le produc
Daca nu se poate pronunta de indata asupra exceptiei, amana judecata si stabileste un termen
scurt in vederea solutionarii exceptiei. De obicei, se da un termen scurt cand instanta trebuie sa
se gandeasca. Uneori, insa este obligata prin lege sa dea un termen scurt- la lipsa calitatii de
reprezentant si la lipsa capacitatii de exercitiu.

PROBLEMA: Necompetenta pe P fictiv este tratata la competenta terioriala. Dar daca s-ar
invoca necompetenta pe P fictiv ca fiind necompetenta materiala ?
EX: intr-o actiune in contencios se introduce un P fictiv, organ al autoritatii publice centrale, care
a dat alaturi de organul autoritatii publice locale al carui act este contestat. S-a introdus
autoritatea centrala pentru a se judeca la curtea de apel si apoi la ICCJ. Cer sa se constate ca
autoritatea centrala a fost introdusa in mod fictiv, ca sa atrag o alta competenta materiala.
Credem ca la o astfel de chestiune instanta are nevoie de timp sa se gandeasca daca se invoca la
primul termen. (solutia in aceasta problema e tema de casa pentru data viitoare)

Regula e ca trebuie ca instanta sa se pronunte de indata. Daca nu poate/legea il obliga, va da un

termen scurt. Daca un termen scurt si intra un alt judecator, trebuie sa se puna din nou concluzii
pe exceptie pentru ca altfel se incalca principiul continuitatii completului de judecata.
Cand se invoca mai multe exceptii, mai intai se vor solutiona cele de procedura, apoi cele de
fond; cand se invoca mai multe din aceste categorii, ar trebui sa am in vedere efectul acestora.
Dar aceasta regula nu este intotdeauna valabila.
EX: se invoca lipsa calitatii de reprezentant si lipsa calitatii procesuale active. Lipsa calitatii de
reprezentant este o exceptie de procedura si lipsa calitatii procesuale tine de conditiile de
exercitare ale actiunii civile, fiind o exceptie de fond. Prima se va solutiona cea de procedura in

218
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

mod logic pentru ca nu poate pune concluzii pana nu isi dovedeste calitatea de reprezentant 11
(principiul contradictorialitatii si al dreptului la aparare).
Dar, daca pentru o persoana vine parintele si se invoca lipsa calitatii de reprezentant, in primul
rand instanta trebuie sa verifice daca persoana ce se doreste a fi reprezentata nu este majora; daca
este majora, lipsa calitatii de reprezentant merge mana in mana cu lipsa capacitatea de exercitiu
pentru ca trebuie sa verifice si capacitatea de exercitiu pentru a vedea daca poate veni singur sau
trebuie reprezentat legal. Daca s-a incheiat un contract de catre un avocat prin reprezentantul
legal, iarasi trebuie verificat daca avea reprezentant legal sau era deja major la data incheierii
contractului pentru a verifica si conditiile mandatului conventional.

Daca se invoca exceptia lipsei calitatii de reprezentant si exceptia de necompetenta -> daca sunt
invocate la primul termen si e lipsa de procedura, prima data se va pronunta pe lipsa calitatii
pentru ca orice altceva ar discuta, ar incalca principiul contradictorialitatii (orice exceptie se pune
in discutia in condtradictori a partilor). Intrucat ambele sunt de procedura, se va pronunta mai
intai pe cea care daca ar fi admisa ar lasa-o fara efect pe cealalta (daca lipsa calitatii nu s-a
observat in regularizare, cererea ar putea fi anulata si astfel ar ramane fara obiect cererea).

Lipsa procedurii prealabile si conexitatea -> are rost sa mai conexez cauzele daca una ar putea fi
respinsa ca inadmisibila pentru ca lipseste procedura prealabila ? Lipsa procedurii prealabile este
o conditie de fond pentru ca tine de conditiile de exercitare ale actiunii, conexitatea este de
eprocedura => solutionez mai intai exceptia de fond si apoi cea de procedura

Lipsa calitatii procesuale active si lipsa calitatii procesuale pasive ->mai intai cea activa pentru
ca daca R nu isi dovedeste calitatea nu mai are rost sa verifice calitatea P.

11

In cazulreprezentariijudiciare, in mod evident nu se poatepuneproblemalipseicalitatii de

reprezentantpentru ca l-a numitchiarinstanta

219
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Exceptia lipsei capacitatii de folosinta si exceptia lipsei calitatii procesuale active -> cea privind
capacitatea de folosinta mai intai pentru ca o lasa fara efecte pe cealalta (daca de ex. e mort).

Rezumat: lipsa procedurii de citare, lipsa calitii de reprezentant/lipsa capacitii procesuale de

exerciiu (principiul contradictorialitii i al dreptului la aprare), compunerea sau constituirea
completului12, necompetena, timbrajul

Uneori, s-ar putea sa fie si invers. De ex, la litigiile de munca, prima data verific competenta
pentru ca completul specializat pe litigii de munca tine de competenta. Asadar, mai intai calific
natura juridica a cererii, e un litigiu de munca, e de competenta in prima instanta a tribunalului, a
sectiei specializate/completului specializat pe litigii de munca si apoi se verifica daca in
constituirea completului de judecata trebuie sa intre si asistenti judiciari.
Daca nu s-a observat problema legata de timbraj in etapa scrisa si se invoca exceptia de
necompetenta si cea de netimbrare, se va pronunta mai intai pe necompetenta pentru ca timbrajul
trebuie sa fie stabilit de o instanta competenta.
PROBLEMA: Daca instanta constata ca nu este competenta, fiind vorba de o norma absoluta
(competenta materiala sau teritoriala exclusiva), pe care ar putea sa o invoce si din oficiu, ar
putea in etapa scrisa a regularizarii sa invoce exceptia de necompetenta si sa trimita cauza spre
solutionare, in sens de regularizare, instantei competente ?
Pana nu se comunica cererea R, numai el este parte in procedura, deci discutam de o procedura
necontencioasa pana la comunicare. In procedura necontencioasa, instanta poate sau nu poate sa
citeze partile, dupa cum apreciaza ea. Atunci, cu/fara citare, poate sa invoce exceptia de
necompetenta si si-ar putea declina competenta instantei care este competenta, urmand ca aceasta
din urma sa faca regularizarea. Atunci, putem spune ca si timbrajul se solutioneaza de instanta
competenta.

12

Dacaesterecuzat un judecator, el nu se maipoatepronuntapecompetentasi de aceea se

vasolutionamaiintaiceaprivindconstituireasicompunereacompletului.

220
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Actul de procedur prin care instana se pronun asupra excepiei ncheiere premergtoare art.
248 alin. 5 NCPC (ex: lipsa procedura de citare) sau hotrre final art. 424 alin. 1 (ex: constata
nulitatea absoluta a cererii pentru lipsa capacitatii de folosinta; respinge cererea pentru lipsa
interesului)
EX: admite exceptia de necompetenta si isi declina competenta in favoarea altei instante, se
dezinvesteste, deci va pronunta o sentinta.
EX: se invoca lipsa calitatii de reprezentant si se complineste la termenul urmator si o respinge,
se pronunta prin incheiere; daca la termenul urmator nu se complineste, trebuie sa anuleze
cererea, deci se va pronunta printr-o sentinta.

Am ales aceasta abordare diferita de cea a NCPC pentru ca dorim o abordare cronologica a
etapelor si fazelor procesului civil. Prin urmare, acum abordam aspectele care se discuta la
primul termen de judecata: exceptiile si probele.

Probele

NCPC renunta la vechea conceptie (probele erau reglementate atat in NCC, cat si in NCPC),
considerand probele o institutie de drept procesual si reglementarea generala a probelor o
regasim in NCPC.

Sediul materiei

221
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

-art. 23913; 249-388 NCPC

-art. 1 alin. 5 (uzante); art. 14 (prezumarea bunei credinte); art. 99 (forta probanta a actelor de
stare civila) etc din NCC
-dispozitii tranzitorii- art. 3 alin. 1 din L76/2912, art. 26 NCPC
Nu intra la examen administrarea probelor prin avocati.

Notiune
Sens larg :
a) mijloc de convingere admis de lege pentru a dovedi existena sau inexistena unui fapt juridic
(n sens larg) ex. nscrisurile, declaraiile martorilor, mrturisirea, expertiza, prezumiile etc.
b) operaiunea de prezentare n faa instanei a mijlocului prin care poate fi stabilit raportul
juridic concret sarcina probei
c) rezultatul obinut prin folosirea mijloacelor de prob (n ce msur a fost convins judectorul)

Sens restrns dou accepiuni (art. 168 alin. 1 C. pr. civ.):

a) mijloc de prob (nscrisuri, martori, prezumii, mrturisire etc.)
b) fapt probator faptul material folosit pentru a dovedi alt fapt material, determinant n
soluionarea pricinii (fapteprincipale chiar raportul juridic dedus judecii, fapte probatorii
contribuie la dovedirea acestuia, dar nu constituie raportul litigios)

Obiectul probei
faptele juridice n sens larg = evenimente si actiuni (art. 250 NCPC)
- pozitive sau negative
EX: ti-am predat un bun; nu ti-ai executat obligatia de demolare a gardului construit fara drept
Faptele nedefinite (ex: tu nu ai fost niciodata in Bucuresti) nu pot fi dovedite.
- materiale sau psihologice

13

Se refera la alegereaprocedurii de administrare a probelor, adica fie se voradministratoate in fata instantei,

fie se voradministratoate de catreavocati.

222
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

EX: ai dat cuiva in cap; un viciu de consimtamant-eroarea.

- legea (art. 252-253 NCPC) -> legea nu trebuie dovedita pentru ca art. 252 stabileste in sarcina
instantei obligatia de a cunoaste din oficiu legea in vigoare in Romania
Regula iura novit curia
Excepia - legea strin - art. 2562, 2563 NCC
Proba legii straine se face fie de catre parte, fie prin adresarea facuta autoritatii care a edictat
acea lege. Interpretarea legii straine se face dupa regulile statului de care aceasta apartine.

Cunoaterea faptelor probatorii de ctre judector personal

EX: judecatorul a fost la locul producerii faptei si a vazut tot ce s-a intamplat
Nu conteaza faptul ca judecatorul a cunoscut aceste fapte, este necesara administrarea de probe
pentru stabilirea starii de fapt pentru a putea face obiectul controlului de catre instanta de control
judiciar. Partea care invoca acel fapt va trebui sa il dovedeasca.
Dar, daca judecatorul ar fi fost audiat ca martor, am fi discutat de un caz de incompatibilitate si el
nu mai putea fi judecatorul cauzei. Oricum, in acest caz am fi discutat de un mijloc de proba si ar
fi fost cu totul altceva pentru ca el nu mai avea rol de judecator in proces, ci de martor. Daca ar fi
propus ca martor de catre una din parti, ar trebui sa se abtina si sa depuna marturie.

Faptele notorii (art. 255 alin. 2 NCPC, 286 NCC)

In acest caz va trebui dovedita notorietatea. Ce inseamna notoriu ramane tot la aprecierea
judecatorului, care poate spune ca din punctul sau de vedere acel fapt nu este notoriu si trebuie
dovedit cu alte mijloace de proba.
EX: lui Gigi Becali nu i se aplica institutia termenului in cunostinta intr-un proces pentru ca e de
notorietate faptul ca e inchis, nu mai trebuie probat acest lucru.

Obiceiurile, uzurile, uzanele, (art. 255 alin. 3)-> trebuie probate in conditiile legii de catre cel
care le invoca
EX: modul de a face si de a accepta o oferta intre profesionisti e o uzanta care trebuie dovedita
Regulile deontologice,regulamentele, reglementrile locale art. 255 alin. 3, 4 NCPC, art. 1NCC
(izvoarele dreptului civil) -> trebuie dovedite doar daca instanta solicita acest lucru pentru ca
instanta sau una din parti nu le cunoaste

223
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

EX: HCL privind ridicarea unor autovehicule; instanta nu e obligata sa ceara cunoasterea ei
pentru ca poate sa cunoasca aceasta hotarare de pe site-ul Primariei Cj-N.

Faptele necontestate versus administrarea din oficiu a probelor - art. 436, 437 NCPC
EX: R cere P sa ii plateasca o suma de bani si P la primul termen recunoastea datoria si spune ca
e de acord sa o plateasca.
In principiu, vor trebuie dovedite doar faptele care au fost contestate.
Doctrina spune ca in acest caz ar putea sa fie prejudiciate interesele unor terti si ar trebui
intotdeauna administrate probe.
EX: cer partajul unor bunuri pe cale judectoreasca, sistarea comunitatii de bunuri pentru a
sustrage bunul respectiv de la urmarirea creditorilor unuia dintre soti. Printr-o intelegere
frauduloasa, vine sotul nedebitor si spune ca are o contributie de 90% la dobandirea acestui bun
si sotul debitor spune la primul termen ca recunoaste acest lucru si incaseaza sulta pentru 10%.
A.C. crede ca solutia se gaseste in textele privind hotararea data pe baza recunoasterii partilor.
Daca o parte vine si recunoaste pretentiile celeilalte parti atunci cand este vorba de drepturi de
care partile pot dispune, instanta, la cererea partii interesate poate sa pronunte o hotarare pe baza
recunoasterii partii. Daca este doar o recunoastere partiala (ex: recunoaste capitalul, dar contesta
dobanzile), va da hotarare numai pe recunoastere si pentru diferenta ramane sa administreze
probe si sa faca o judecata pe fond.
Aceasta hotarare data pe baza recunoasterii partii nu intra in autoritate de lucru judecat, ca si o
hotarare data pe fond pentru ca are regimul juridic al unei tranzactii. Daca nu se da o hotarare,
trebuie sa vedem daca nu este prejudiciat un tert si in functie de aceasta sa decida daca merge
mai departe sau nu.
EX: proprietarul unui imobil are o serie de creditori care nu si-au constituit garantii reale, deci ar
fi creditori chirografari care pot urmari orice bun din patrimoniul D. Cel mai valoros bun este un
imobil. Proprietarul incheie o promisiune de v-c pe care o antedateaza cu 3 ani si se preface ca
nu doreste sa instraineze bunul pentru ca el ar fi un D de buna-credinta care nu vrea sa sustraga
urmarirea bunului de la urmarirea creditorilor. Cocontractantul sau il da in judecata pentru a
obtine o hotarare care sa tina loc de contract de v-c. Promitentul vanzator nu se prezinta la primul
termen si instanta da aceasta hotarare care tine loc de contract. Aceasta hotarare ar putea sa fie
atacata de creditori pentru ca hotararea nu face decat sa suplineasca contractul autentic promis,

224
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

are acelasi regim juridic; pentru ca creditorul ar putea sa atace pe calea actiunii pauliene un astfel
de contract, el trebuie sa poata ataca pe aceeasi cale si aceasta hotarare.
Daca instanta da aceasta hotarare bazata doar pe lipsa P, fara administarea de probe, hotararea are
regimul unui contract si poate fi atacata pe calea actiunii pauliene.
In schimb, daca se cere o hotarare pe fond, care intra in autoritate de lucru judecat, instanta va
trebui sa spuna ca nu este suficient faptul ca nu s-a contestat, fiind necesara administrarea de
probe.

Hotrrea penal - art. 28 NCPP ->autoritatea de lucru judecat a hotrrii penale in procesul
civil n ceea ce privete existena faptei i a persoanei care a svrit-o, nu i a vinoviei sau
prejudiciului
Vinovatia si prejudiciul vor trebui dovedite in procesul civil, dar nu in toate situatiile, ci doar in
cazul achitarii si incetarii procesului penal.

Subiectul probei

Este judectorul, probele se administreaz pentru a-l convinge pe acesta de existenta sau
inexistenta raportului juridic dedus judecii.

Sarcina probei
Cel care face o sustinere in proces trebuie sa o dovedeasca, in afara de cazurile anume prevazute
de lege.
Ce trebuie s cunoasc judectorul din oficiu? art. 251 253 NCPC -> legea nationala, daca
este publicata in Monitorul Oficial
Regula :
- reclamantul art. 10 alin. 1, art. 249 NCPC (onus probandi incumbit actori) pentru ca el
invoca in primul rand anumite pretentii; el trebuie sa faca proba faptului juridic generator de
obligaii (art. 250 act juridic sau fapt NCPC)
- prtul dac formuleaz cerere reconvenional, cereri de interventie fortata sau exceptii
(prin ntmpinare)

225
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Paratul nu va fi tinut sa probeze pretentiile R, dar daca invoca aparari in sens larg raportat la
cererea R, acelea vor trebui dovedite.
Intervenientul principal, are pozitia de R, va trebui sa faca dovada pretentiei din cererea de
interventie principala. Pentru intervenientii fortati proba trebuie facuta de catre cel care i-a
introdus fortat.
In cazul introducerii in proces in baza art. 79, cel introdus are pozitia de P si se vor aplica
regulile de la P.
Intervenientul accesoriu, in functie de partea in favoarea careia intervine, va trebui sa probeze
sau nu: daca intervine in favoarea R, va trebui sa probeze; daca intervine in favoarea P, daca
invoca si aparari in favoarea acestuia, va trebui sa le probeze.
Daca instanta propune probe din oficiu14, poate fi obligat partea creia i profit s depun
diligene pentru administrarea probelor. (art. 22 alin. 2, art. 254 alin. 5 NCPC).
Excepia:
- prezumiile legale art. 328 NCPC (ex. art. 339 NCC fostul art. 30 C. Fam.) dispenseaza de
sarcina probei, dar trebuie dovedit faptul vecin i conex
EX: prezumtia timpului legal al conceptiei, dar va trebui dovedit faptul vecin si conex al nasterii
- rsturnarea sarcinii probaiunii -> R invoca o pretentie si P trebuie sa dovedeasca caracterul
fondat/nefondat al acesteia
litigiile de munc art. 272 C. muncii ->sarcina probei revine angajatorului
EX: angajatul sustine ca CIM a fost desfacut in mod nelegal, angajatorul parat trebuie sa faca
dovada legalitatii acestei masuri
mrcile i indicaiile geografice art. 46 alin. 4 din Legea nr. 84/1998 ->n cazul n care se
solicit decderea titularul din dreptul de a folosi marca, dei acesta este prt, trebuie s
dovedeasc folosina etc.

14

Si dacapartileinvocatardiv o proba, dacajudecatorul o apreciaza ca necesara, el o

vaincuviinta din oficiu, chiarsidacapartile/una din acestea se opun.
Decadereaprivestenumaijudecata in fata aceleiinstante.

226
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

EX: R cere decaderea P din dreptul de a mai folosi marca pentru ca nu a folosit-o timp de 5 ani;
P trebuie sa dovedeasca folosinta pentru a nu fi decazut

Admisibilitatea probelor (art. 255 NCPC)

-proba trebuie s fie legal (sa nu fie oprita de lege)

EX: nu as putea dovedi cu martori peste cuprinsul unui inscris
- verosimil
- pertinent (s aib legtur cu obiectul procesului)
- concludent (s duc la dezlegarea cauzei)
EX: intr-o actiune in stabilirea filiatiei, un P solicita administrarea de probe prin care doreste
dovedirea faptului ca R a mai avut relatii cu inca 10 barbati -> nu e o proba care sa duca la
solutionarea cauzei.
EX: P i se cere o suma de bani si acesta invoca faptul ca R mai are si alti creditori; acest lucru nu
intereseaza

Conventiile asupra probelor (art. 256 NCPC)

Se pot referi la:
- sarcina probei
- obiectul probei
- admisibilitatea probelor
- puterea doveditoare a probelor
- administrarea probelor ( ex. prin avocai)

Partile nu pot prin conventii sa incalce norme de ordine publica cu privire la probe.
EX: nu poate cere sa fie audiat ca martor o persoana care a fost condamnata pentru marturie
mincionoasa.
EX: partile nu pot conveni sa fie audiati descendentii in procesul de divort pentru ca e o norma
de ordine publica
EX: norma privind proba doar cu inscrisuri in cazul unei valori de peste 250 lei este una de la
care partile pot deroga, fiind supletiva

Aceste conventii nu trebuie intelese in sens restrictiv, de contract incheiat inainte de proces. Tot o
conventie asupra probei este si faptul ca cealalta parte nu se opune.
EX: cer sa fie audiata sotia mea si P nu se opune, e o conventie asupra probei pentru ca deroga de
la norma privind admisibilitatea probei cu martori

227
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Propunerea probelor (art. 254 NCPC)

Regula (termenul in care trebuie propusa proba, forma)

- reclamantul ->prin cererea de chemare n judecat (art. 194 lit. e, 204 alin. 1); dovezi n
aprare fa de cererea reconvenional a prtului (art. 209 alin. 5)
- prtul ->prin ntmpinare (art. 205 lit. d) , inclusiv la cererea modificat sau ntregit de
reclamant (art. 204 alin. 1); prin cererea reconvenional (art. 209 alin. 3)
- intervenienii voluntar -> prin cererea de intervenie (art. 62 alin. 1 , art. 65 alin. 2)
- n cazul interveniei forate > cel care o face, chiar prin cererea de intervenie
- sanciunea: decaderea, cu atenuarea rezultand din rolul activ al judecatorului in administrarea
probelor (art. 254 alin. 1; 478 alin. 2; art. 22 alin. 2)

NCPC permite propunerea probelor si oral in fata instantei.

Excepia:
1) se refera la situatii in care probele sunt propuse peste termen (art. 254 alin. 2), care vor putea
fi cerute si incuviintate in urmatoarele cazuri:
necesitatea probei rezulta din modificarea cererii
nevoia administrarii probei reiese din cercetarea judecatoreasca si partea nu o putea
prevedea
EX: solicit audierea a 2 martori pentru ca stiu ca au fost prezenti, dar unul din ei spune ca
accidentul l-a mai vazut si vecina X care statea la geam -> nevoia administrarii acelei probe
rezulta din acea proba
partea invedereaza instantei ca, din motive temeinic justificate, nu a putut propune in
termen probele cerute
Motive temeinic justificate=imprejurare care nu ii era imputabila partii, ramane la aprecierea
judecatorului
administrarea probei nu duce la amanarea judecatii
EX: mai cer administrarea probei cu un martor, pe care l-am mai si adus cu mine
exista acordul expres al tuturor partilor
Daca nu exista acordul expres, tardivitatea poate fi invocata si de catre instanta din oficiu.

228
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

2) Contraproba art. 254 alin. 3

EX: R sustine un anumit lucru prin aducerea unui martor, cealalta parte aduce si ea un martor cu
privire la acelasi fapt
-art. 260 alin. 6 si 7 -> contraproba trebuie ceruta de indata, daca partea este prezenta; daca
partea a lipsit, trebuie sa ceara contraproba la primul termen cu procedura completa. Daca nu
este prezenta la primul termen cu procedura completa, poate sa ceara la termenul urmator daca
dovedeste impiedicarea (de fapt, e o repunere in termen si va trebui sa dovedeasca motivele
temeinice de impiedicare).
-obligaii n legtur cu administrarea probelor ncuviinate n aceste condiii (art. 254 alin. 4)
EX: este incuviintat un raport de expertiza 15 peste termen, in termen de 5 zile de la incuviintarea
acestei probe, trebuie sa depuna dovada platii cheltuielilor necesare efectuarii expertizei.
EX: martorii trebuie indicati in termen de 5 zile de la incuviintarea probei cu martori
-rolul activ al instantei- art. 22 alin. 2
Sanciunea : decderea
Daca se depune ca proba un inscris, partea trebuie sa il ia (art. 170 NCPC), dar poate spune ca
are nevoie de un anumit interval de timp pentru a-l studia.

Aspecte comune:
- o parte poate declara ca renuna la prob i cealata parte poate sa isi nsueascaproba si cere sa
nu se ia act de renuntare; sau instanta poate decide ca nu ia act de renuntare pentru ca proba este
necesara aflarii adevarului -rolul activ al instanei(art. 257 NCPC)
- partea care nu a propus probe sau le-a propus cu depasirea termenului si a fost decazuta din
dreptul de a mai propune probe ramane sa discute probele propuse de cealalta parte si sustinerile
acesteia (art. 263 NCPC)

15

Suma stabilitaeste de fapt un onorariuprovizoriu

229
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- proba din oficiu ori la cererea procurorului ->cheltuielile vor fi suportate de catre partea in
favoarea careia se dispune administrarea probei, prinexceptie de la regulaconformacareiapartea
care propuneprobavaplatisicheltuielileprivitoare la aceasta.
Totusi, la partaj sau actiune in granituire, ambele parti vor putea fi obligate la plata acestor
cheltuieli pentru ca e in favoarea ambelor.
Sanciuni pentru neexecutarea obligaiei privind avansarea cheltuielilor necesare administrrii
probei: decaderea ei din dreptul de a mai administra proba (aici nu se mai pune problema
administrarii din oficiu pentru ea a fost deja incuviintata). Dar, conform art. 242 NCPC, instanta
poate dispune si suspendarea cauzei pana cand partea isi indeplineste obligatia si incepe sa curga
termenul de perimare. Daca in 6 luni nu isi executa aceasta obligatie, cererea sa va fi perimata.
Aceste lucruri sunt valabile numai in cazul R.
Daca P cere o contraexpertiza si nu plateste onorariul provizoriu stabilit de instanta, lui i se va
aplica art. 263 pentru ca el nu il poate obliga pe R sa nu se judece.
EX: sunteti R intr-o actiune in revendicare, ati cerut o expertiza, ati platit-o si expertiza are
concluziile favorabile voua. P contesta aceasta expertiza, solicita o contraexpertiza, instanta i-o
incuviinteaza, dar el nu mai plateste onorariul provizoriu al expertului. In aceasta situatie, P va fi
decazut, nu se va suspenda cauza. Daca R era cel care nu platea, judecatorul ii suspenda cauza si
in termen de 6 se perima.

Incuviintarea probelor
Art. 258- cuprinsul incheierii instantei prin care se incuviinteaza proba:
faptele ce trebuie dovedite
mijloacele de proba incuviintate
obligatiile care le revin partilor in legatura cu administrarea probelor
EX: intr-un proces de divort sunt incuviintati 2 martori si doresc sa dovedesc culpa in desfacerea
casatoriei -> se incuviinteaza martorul X, domiciliat in... pentru R, martorul Y, domiciliat in...
pentru P, prin care doresc dovedirea culpei in destramarea relatiilor de familie si obligatiile
partilor legate de aceasta proba.
Aceasta incheiere este una preparatorie pentru ca instanta mai poate reveni asupra celor
incuviintate (art. 259, art. 253 NCPC).

230
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

EX: instanta a incuviintat 10 martori, dar a avut nevoie doar de marturia a 5 pentru a se lamuri,
poate reveni asupra celor incuviintate

Administrarea propriu-zisa a probelor (art. 260-261 NCPC)

Regula:
In faa instanei de judecat investit cu soluionarea cauzei (art. 261 alin. 1), n camera de
consiliu n faa primei instane (in caile de atac, conform art. 240, daca exista o faza a cercetatii
judecatoresti, aceasta se va desfasura in sedinta publica).
Excepia:
- comisia rogatorie (art. 261 alin. 2-4),
- asigurarea de dovezi ( art. 360 alin. 1, art. 364 alin. 3)
- probele administrate de instana de la care s-a strmutat pricina (art. 145 alin. 2)

ORDINEA- art. 260 alin. 1, 4, 5

Administrarea probelor se face in ordinea stabilita de instanta. De regula, ele se admnistreaza
chiar in sedinta in care au fost incuviintate sau la termenul fixat in acest sens.
Probele vor fi administrate inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului, daca legea nu
prevede altfel (art. 260 alin. 3, art. 391).
Dovada si contradovada vor fi administrate, atunci cand este posibil, in aceeasi sedinta (art. 260
alin. 4).

APRECIEREA PROBELOR (art. 264 NCPC) -> o face judecatorul in ansamblul probelor, in
functie de forta lor probanta (fixata de lege/lasata la aprecierea judecatorului).
EX: R cere ca P sa fie obligat la plata unei sume de bani cu titlu de imprumut. Din inscrisul sub
semnatura privata anexat la cerere rezulta ca la data de ...., R, in calitate de imprumutator si P, in
calitate de imprumutat, s-a incheiat un contract de imprumut avand ca obiect suma cutare pe care
P s-a obligat sa o restituie la data de ..... Din chitanta depusa de P rezulta ca el a achitat suma de...
si a ramas un rest de..... Coroborand cele doua probe, rezulta ca din suma totala a ramas
neachitata suma de...., motiv pentru care in baza art. X il obliga pe P sa plateasca aceasta
diferenta.

231
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Mijloacele de proba
Conform art. 250 NCPC, acestea sunt:
nscrisurile
Martorii
Expertiza
Cercetarea la faa locului
Mrturisirea
Prezumiile
Mijloace materiale de prob
Alte mijloace prevzute de lege

Inscrisurile

DEFINITIE SI CLASIFICARE

Definiie : orice declaraie despre un act sau fapt juridic stricto sensu, fcut prin scriere de
mn, dactilografiere, litografiere, imprimare pe hrtie sau orice alt material
Conform art. 265 NCPC, acestea sunt orice scriere sau alt consemnare care cuprinde date
despre un act sau fapt juridic, indiferent de suportul ei material ori de modalitatea de conservare
i stocare

232
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Conform DEX, a consemna inseamna a relata in scris o imprejurare. Pornind de la faptul ca

textul vorbeste de scriere si consemnare, in literatura juridica s-ar formulat opinii conform carora
si inregistrarea pe suport video a unui act juridic ar fi un inscris si nu o proba materiala. Credem
ca este discutabila aceasta opinia pentru ca a consemna inseamna o forma scrisa, deci pana la
urma este vorba tot de o scriere.

Rolul semnaturii- art. 268 NCPC

Semnatura confirma faptul ca partea si-a insusit continutul acestuia. In principiu, ca sa vorbim de
un inscris ca proba, acesta trebuie sa aiba o semnatura. Totusi, exista inscrisuri care nu au nevoie
de semnatura pentru a fi mijloace de proba.
Art. 277- inscrisurile nesemnate16, dar utilizate in mod obisnuit in exercitiul activitatii unei
intreprinderi
Art. 289 alin. 2 -> bilete, tichete, alte documente utilizate cu ocazia incheierii unor acte juridice
sau care incorporeaza dreptul la anumite prestatii
EX: biletul la film atesta raportul juridic dintre mine si cinematograf

! Pentru a fi proba in procesul civil, inscrisul trebuie sa fie o scriere, indiferent de suport,
indiferent de modul de stocare, care in principiu trebuie sa poarte o semnatura.

Fotografiile sunt mentionate si ca proba cu inscrisuri si ca mijloace materiale. Ele vor fi

inscrisuri cand sunt anexate unui inscris semnat de catre parti.
EX: inchei un contract de v-c ce are ca obiect o casa si anexez la el niste fotografii pentru a arata
in ce stadiu se afla casa, iar inscrisul e semnat
Modificri n cuprinsul nscrisului - art. 291 NCPC -> ca sa nu fie considerate contrafaceri,
trebuie constatate sub semnatura de catre cel competent sa il intocmeasca sau de partea de la care
emana (de regula, se refera la inscrisuri pe suport material).

16

Ex: o ofertape Internet.

233
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Clasificare
Preconstituite-> pentru proba actului juridic
DUPA SCOP
- originare sau primordiale (la data incheierii actului juridic)
- recognitive sau rennoitoare art. 288 NCPC-> a existat un inscris si s-a pierdut sau nu s-
a intocmit deloc
- confirmative pentru ratificarea unii act juridic anulabil
DUPA MODUL DE INTOCMIRE
- autentice
- sub semntur privat (inscrisurile pe suport informatic sau n format electronic au
valoarea unui inscris sub semnatura privata)

Nepreconstituite
DUPA RAPORTUL DINTRE ELE
- originale -> cel semnat de parti (care se pastreaza in arhiva notarului, de regula)
- duplicate -> au aceeasi forta probanta cu cea a originalului ramas in arhiva notarului17
- copii- art. 285-287 NCPC -> copia, chiar legalizata, de pe orice inscris autentic sau sub
semnatura privata, nu poate face dovada decat despre ceea ce este cuprins in inscrisul
original. Daca cealalta parte contesta inscrisul, va trebui prezentat originalul. Daca nu
poate fi prezentat originalul, copia legalizata poate sa reprezinte doar un inceput de
dovada scrisa.
Copia legalizata e diferita de copia certificata de catre parte conform art. 150!

17

Legea 36 a notarilorpublici

234
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Curs 2 procesual civil

S-ar putea discuta despre declinarea competentei si in procedura regularizarii pentru ca

este o procedura necontencioasa in aceasta prima faza, raportul procesual se leaga intre instanta
si reclamant deci teoretic ar fi posibil ca in aceasta procedura necontencioasa in acest moment
instanta sa invoce exceptia de necompetenta si sa isi decline competenta cu sau fara citarea
reclamantului. Daca apreciaza ca nu e competenta absolut (pentru ca necompetenta relativa o
poate invoca doar paratul) ar putea sa citeze reclamantul si sa ii puna in discutie de ce a sesizat
aceasta instanta si daca instanta este sau nu competenta material sau teritorial exclusiv. Deci
teoretic ar putea sa invoce in aceasta faza. S-ar putea ca din cererea formulata de reclamant, asa
cum este ea introdusa in instanta sa nu isi poata da seama de necompetenta si atunci oricum ea va
face procedura regularizarii.

(nu poti sa trimiti pe cale administrativa un dosar in aceasta etapa!!!!).

Inscrisurile se depun in copii la dosar, dar intotdeauna partea trebuie sa aiba asupra ei
originalul pentru a-l putea prezenta in cazul in care trebuie sa se faca verificarea de scripte si
inscrierea in fals. Modificarile din cuprinsul inscrisului sunt specifice mai mult inscrisurilor pe
format de hartie.

Inscrisul autentic

Inscrisul autentic este inscrisul ntocmit (daca nu imi angajez avocat ci merg direct la notar si
spun ca vreau sa inchei un contract de vanzare-cumparare autentic) sau, dup caz, primit i
autentificat (merg la un avocat, il rog sa imi faca un draft de contract si sa merg la notar doar sa
il autentifice, deci merg cu contractul intocmit de avocat) de o autoritate public, de notarul
public sau de ctre o persoan investit de stat cu autoritate public.

In afara de notarul public, mai poate autentifica acte in localitatile unde nu exista notar
public, secretarul primariei, conform Legii 36/1995. Hotararea judecatoreasca este act autentic,
dar instanta nu are aceasta atributie. Sigur, cand ia act de o tranzactie, cand da o hotarare care
tine loc de act autentic si aceea are valoarea contractului pe care il suplineste sunt de acord, dar
in principiu ea nu are atributii de autentificare. E adevarat ca toate hotararile judecatoresti sunt
acte autentice si in ceea ce priveste prezenta partilor si ei i se aplica toate textele de la
autentificarea actelor, dar in principiu nu aceasta este atributia ei principala. Nu ma duc la
instanta daca vreau sa autentific un inscris decat in situatii speciale daca vreau sa mandatez o
persoana sa ma reprezinte conventional in proces- fie depun o procura autentica si merg la notar
fie ma prezint in fata instantei si mandatez verbal si instanta va trece in incheierea de sedinta

235
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

acest lucru. Daca vreau sa autentific un act in strainatate, vreau sa fac o procura autentica pentru
cineva din Romania sa incheie pentru mine un contract autentic si eu stau in Spania,merg sa imi
autentific actul la ambasada sau la consulat. Deci acestea sunt autoritatiile publice investite cu
astfel de atributii, de a autentifica acte.

Din textele art. 271 rezulta ca trebuie sa fie intocmit de o persoana care are competenta
de a functiona in cadrul acelei autortati si de a avea atributii de autentificare a unor inscrisuri.
Daca X vrea sa mandateze pe cineva sa il reprezinte conventional in fata instantei, notarul,
pentru ca ia un consimtamant in cunostinta de cauza, ii vom spune ce acte poate sa faca acest
mandatar care nu este avocat (daca e avocat sau consilier juridica nu trebuie sa merg la notar), ca
nu poate sa puna concluzii pe exceptii sau pe fond, ca poate numai sa propuna probe si eventual
sa puna concluzii pe alte incidente, ca nu are aceleasi puteri pe care le-ar avea partea daca s-ar
pezenta in instanta. Daca ar vrea sa dea mandat sa il reprezinte in recurs, notarul trebuie sa ii
spuna ca recursul trebuie redactat pri avocat si nu poate fi sustinut decat prin avocat, deci
degeaba ar incheia un astfel de mandat conventional pentru ca mandatarul nu are niciun fel de
atributii in fata instantei de recurs, daca nu este dintre cei care au licenta in drept si un anumit
grad de rudenie cu partea.

(in dreptul substantial exista o discutie: care este rolul formei autentice? Ocroteste
consimtamantul pentru ca este o forma de manifestare exterioara a consimtamanutului sau
ocroteste un interes public si are rol de fiscalitate etc.? la procura autentica nu putem vorbi de
asa ceva dar la incheierea unui contract de vanzare-cumparare da).

Autenticitatea se refer la:

stabilirea identitii prilor

exprimarea consimmntului cu privire la coninutul nscrisului

semntura

data (cert a) nscrisului (pentru ca inscrisul sub semnatura privata nu are data certa, nu este
opozabil tertilor decat cu anumite exceptii, in cazul profesionistilor)

236
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

locul unde s-a deplasat, pentru ca s-ar putea sa avem parti nedeplasabile si atunci nu partea se
deplaseaza la sediul notarului ci notarul se deplaseaza la locuinta partii

Constatarile personale ale agentului constatator pot fi contestate doar prin inscrierea in
fals. Inscrisul autentic trebuie intocmit n forma i condiiile stabilite de lege, care se refera la
aceste chestiuni care tin de autenticitate.

Pentru a inlatura o serie de discutii din doctrina privin caracterul autentic sau neautentic
al altor acte decat cele autentificate de notar, de secretar, de ambasador sau de consul, art. 269
vine cu o completare: orice inscris emis de o autoritate publica caruia legea ii confera acest
caracter, si care pot fi acte administrative, hotrri judectoreti, actele executorului judectoresc,
ale agentului procedural (cand pune parte sa semneze dovada de indeplinire a procedurii de citare
atesta faptul ca a semnat chiar destinatarul, mandatarul acesruia sau o persoana majora din
familie care locuieste impreuna cu dansul sau poartarul etc- tine de autenticitatea inscrisului si
poate fi contestata doar prin inscrierea in fals).

Avantajele nscrisului autentic

Puterea doveditoare a nscrisului autentic art. 270 NCPC

cu privire la constatrile personale ale agentului instrumentator pn la

nscrierea n fals (prezena prilor, stabilirea identitii lor, locul ntocmirii
actului, luarea consimmntului explicarea consecinelor actului ncheiat,
semntura, data)
cu privire la declaraiile prilor referitoare obiectul principal al actului sau aflate
n legtur direct cu raportul juridic al prilor se bucur de prezumie de
validitate (sarcina probei contrare incumb celeilalte pri sau terilor) - opozabil
erga omnes (fapt juridic pentru teri, pot sa faca dovada contrara prin orice
mijloace de proba) (de ex. simulatia- poate sa vina un tert, creditor al oricareia
dintre parti, fie al cumparatorului, fie al vanzatorului int-un contract autentic de
vanzare-cumparare si sa spuna ca actul este simulat, deci se urmareste sustragerea
din patrimoniul debitorului vanzator al acestui bun ca sa nu poata fi urmarit de
creditorii lui- sigur, pana la proba contrara este opozabil si creditorilor care
trebuie sa respecte dreptul de proprietate dar fata de ei, fiind un fapt juridic, pot sa
dovedeasca simulatia cu orice mijloc de proba)
alte meniuni ce nu au legtur direct cu raportul juridic al prilor nceput de
dovad scris ntre pri (art.310- inceputul de dovada scrisa nu are o putere
doveditoare in sine, nu constituie un mijloc de proba suficient pentru a stabili o
stare de fapt, trebuie obligatoriu completat cu alte probe, cel putin o prezumtie
judiciara)
Poate avea valoare de titlu executor (creanele constatate prin act autentic
notarial, contractul de asisten juridic)
237
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Puterea doveditoare privind constatarile personale ale agentului instrumentator: sunt

valabile pana la inscrierea in fals, nu pot sa spun ca eu cer proba cu martor ca sa dovedesc ca eu
de fapt nu m-am prezentat in fata notarului in ziua respectiva, deci as vrea sa dovedesc cu
martori peste constatarile sale personale SAU eu contest ca am fost acasa in ziua in care sustine
agentul ca m-ar fi gasit si as fi semnat dovada, sau poate nu am semnat dovada situatie in care
agentul intocmeste p-v si atunci gresit a consemant in p-v ca m-a gasit acasa pentru ca eu nu am
fost acasa si cer sa probez acest lucru cu martori- nu pot, trebuie sa inscriu in fals.

Ce inseamna declaraiile prilor referitoare obiectul principal al actului sau aflate n

legtur direct cu raportul juridic al prilor? Daca avem un contract de vanzare-cumparare,
obiectul pricipal se refera la ce se vinde, care e bunul vandut, care e pretul. Mentiuni in legatura
directa cu raportul juridic ar fi : ca s-a cumparat din banii donati de catre parintii unuia dintre soti
(ar avea importanta in caz de sistare a comunitatii de bunuri).

Declaratiile partilor legate de obiectul actului sau aflate in legatura directa cu raportul
juridic fac deplina putere doveditoare si intre parti si fata de terti pana la proba cotrara.

Obligatia de predare a bunului vandut este o creanta certa, lichida si exigibila sau nu?
Corespunde unui drept real sau unui drept de creanta? Daca ar fi ales actiunea in revendicare, se
prevala de un drept real. Daca alege raspunderea contractuala, cumparatorul se prevaleaza de
dreptul lui la predarea bunului vandut care este un drept de creanta, si atunci contractul autentic
notarial de v-c constituie titlu executoriu inclusiv acest lucru trebuie sa il explice notarul.

Nulitatea i conversiunea nscrisului autentic art. 271 NCPC

- forma cerut ad validitatem: nulitate absolut

- forma cerut ad probationem :
- valabil ca act sub semntur privat, dac este semnat de pri
- sau ca nceput de dovad scris, dac nu este semnat deosebirea dintre
art. 271 alin. 1 i art. 310 alin. 2

Ex. e necompetenta daca secretarul notarului autentifica actul si nu notarul insusi

Ex. e incompatibila daca notarul cumpara un teren si autentifica el insusi inscrisul

238
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Ex. nu respecta formele prevazute de lege daca lipseste incheierea de autentificare sau daca
incheierea de autentificare nu are toate mentiunile prevazute de lege

Principiul conversiunii actului juridic: daca am dorit sa insrainez un imobil, este nul
absolut pentru viciu de forma, ar putea sa fie valabil ca si promisiune de v-c.

Daca forma este ceruta ad probationem, este nul ca inscris autentic insa poate sa fie
valabil ca inscris sub semnatura privata pentru ca avem o singura conditie ca un inscris sa fie sub
semnatura privata, si anume sa fie semnat de parte, prin semnatura intelegandu-se semnatura
olografa. Daca nu este semnat de parte, de exemplu pentru ca nu are maini, si cel care autentifica
actul spune ca desi partea s-a prezentat in fata sa si i-a luat consimtamantul, nu a putut sa
semneze pentru ca nu are maini in aceasta situatie avem un inscris nul ca inscris autentic si
care nu e semnat de parti, nu poate avea valoarea unui inscris sub semnatura privata dar poate sa
valoreze inceput de dovada scrisa care, potrivit art. 310, trebuie obligatoriu completat cu alte
mijloace de proba.

DISCUTIE: Art. 271 alin. (1), (2) art. 310 alin. (2).

Art. 271: forma, necompetenta, cu depasirea competentei, incompatibil (se depaseste competenta
daca de ex. secretarul primariei autentifica un act pe care nu il putea autentifica) motive pentru
care inscrisul este nul ca inscris autentic; daca e semant de parti poate fi inscris sub semnatura
privata, daca nu e semnat, poate fi inceput de dovada scrisa.

Art. 310: avem numai o situatie particulara a inceputului de dovada scrisa; partea a scris actul dar
nu l-a semnat si atunci nu este inscris sub semnatura privata ci e doar un inceput de dovada
scrisa; nu este suficient sa avem o scriere, ci scrierea trebuie sa privina fie de la parte fie de la
anteccesorul partii (daca moare cel care a scris inscrisul dar are mostenitori, in cadrul unui proces
li se poate impune o astfel de scriere ca inceput de dovada scrisa daca face credibil faptul pretins,
deci ne uitam la cuprinsul acelei scrieri fata de ceea ce se invoca)

Art. 310: functionar competent care atesta ca declaratiile curpinse in inscris sunt conforme celor
facute de acea persoana daca ar fi fost o persoana necompetenta nu constituie nici macar
inceput de dovada scrisa, plus ca trebuie sa imi ateste declaratiile facute de parti.

Art. 271: vorbeste de functionar necompetent sau cu depasirea competentei sau incompatibil sau
cu nerespectarea formelor prevazute de lege dar daca nu este semnat poate sa constituie inceput
de dovada scrisa, daca e semnat constituie un inscris sub semnatura privata

239
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Actul intocmit de un functionar necompetent sau cu depasirea competentei este sau nu

inceput de dovada scrisa? Art. 271 trebuie coroborat cu art. 310 pentru ca in alin. (1) vorbeste de
o serie de motive de nulitate ale inscrisului ca inscris autentic si atunci daca nu este semnat de
parte poate sa constituie un inceput de dovada scrisa numai in conditiile art. 310. Adica da, poate
ca nu s-a respectat forma sau notarul a fost incompatibil, dar a fost competent.

Nu orice nulitate coroborata cu lipsa de semnatura inseamna si inceput de dovada scrisa.

Ex. pentru a fi inscris sub semnatura privata o promisiune de v-c trebuie sa fie semnata de
parti. Daca eu, promitent vanzator, nu am semnat dar e scris de mana mea, este un inceput de
dovada scrisa.

Inscrisul sub semnatura privata

Definiie: ntocmit de pri, fr concursul vreunui organ al statului i semnat de acestea.

- art. 272 NCPC ...acela care poart semntura prilor, indiferent de suportul su material si
indiferent de cine l-a scris efectiv. El nu este supus niciunei alte formalit i, n afara excep iilor
anume prevzute de lege.

Inscrisul sub semnatura privata nu mai cere concursul vreunei autoritati, cere doar
ocncursul partilor, elementul sau esential fiind semnatura partii. Nu este esential ca partea sa il fi
scris (acolo unde vorbim de contracte sinalagmatice nici nu ar avea cum sa scrie toate partile ci
doar una dintre ele cel mult, poate fi scris si de un tert, important este sa fie semnat de parti
pentru a fi inscris sub semnatura privata).

Inscrisul sub semnatura privata poate fi inclusiv redadctat pe calculator, nu este

impoartant de la cine provine scrierea in sine. Nu conteaza suportul sau material. Cu toate
acestea, trebuie sa distingem inscrisul sub semnatura privata de inscrisurile in forma electronica
si pe suport informatic. Sigur, au aceeasi valoare cu inscrisul sub semnatura privata si semnatura
electronica are aceeasi valoare ca si semnatura de pe un inscris pe suport de hartie, dar acelea
sunt alte tipuri de inscrisuri. Deci trebuie sa aiba un alt suport material decat in cazul inscrisurilor
in format electronic sau pe suport informatic.

240
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Inscrisul sub semnatura privata nu este supus niciunei alte formaliti, n afara excep iilor
anume prevzute de lege (de ex. testamentul olograf- pentru ca desi este un inscris sub semnatura
privata nu este suficient sa fie semnat de catre testator ci trebuie sa fie scris in intregime olograf,
semanat si datat de testator).

Condiii de valabilitate:

a) Generale: semntura de mn

b) Speciale:

A) Formalitatea multiplului exemplar - art. 274 NCPC

- cnd se cere : contracte sinalagmatice (trebuie intocmite in atatea exemplare cate pr i cu

interese contrarii exista si sa se pevada pe fiecare exemplar in cate exemplare a fost intocmit),
lipsa meniunii privind numrul de exemplare (nu poate fi invocat de partea care i-a executat
obligaia sau de terti) (de la aceasta regula a multiplului exemplar exista si exceptii cand avem un
singur exemplar original care nu trebuie sa poarte mentiunea ,, bun si aprobat pentru: de ex.
cand se intocmeste inr-un singru exemplar care este incredintat unui tert sau daca avem un inscris
prin conversiune, nul ca inscris autentic dar valabil ca inscris sub semnatura privata pentru ca
este semnat de toate partile)

- cnd nu se cere: contracte unilaterale, nscrisul autentic nul, dar valabil ca nscris sub semntur
privat, hotrre judectoreasc ce constat contractul sinalagmatic (sau l suplinete), contracte
prin coresponden, un singur exemplar lsat n pstrare unui ter, recunoscut expres sau tacit de
pri, executarea obligaiei integral nainte sau n momentul semnrii (lipsa meniunii multiplului
exemplar se acoper prin prezentarea tuturor exemplarelor n faa instanei), art. 277 alin. 1
NCPC nu se aplic n raporturile dintre ntreprinztori i ali profesioniti

- sanciune: nul ca mijloc de prob (in sens de inscris), dar e inceput de dovada scrisa care se
poate completa cu alte probe cum ar fi interogatoriul- art. 276, 310 alin. 1

(de ex., se depune o promisiune de v-c la dosar si reclamantul promitent cumparator cere
instantei sa dea o hotarare care tine loc de contract autentic de v-c; judecatorul intreaba partea
daca el a semnat inscrisul deci completeaza cu interogatoriul)

B) Formalitatea bun i aprobat - art. 275 NCPC

- cnd este necesar formalitatea: n cazul obligaiilor unilaterale

241
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- nscrisul este sub semntur privat

- este necesara cand nu este scris n ntregime de cel care se oblig,
adica de debotor, pentru ca daca este scris in intregime de debitor
nu mai este necesara aceasta formalitate; daca este scris de creditor
sau de un tert, debitorul trebuie sa scrie in dreptul cifrei, in litere,
bun si aprobat pentru.
- constat o obligaie unilateral (principal sau/i accesorie)
- obligaia are ca obiect o sum de bani sau bunuri fungibile,
bunuri de gen, cantitate de grane etc.
- n caz de neconcordan: suma mai mic pn la proba contrarie
sau dac prin lege se prevede altfel
- cnd nu se cere formalitatea: nscrisul autentic nul, lucru determinat, obligaie de a face sau a
nu face, chitanele liberatorii, n cazul profesionitilor - art. 277 , alin. 1 NCPC)

- sanciunea: nevalabilitatea ca nscris sub semntur privat, dar e inceput de dovada scrisa ,
trebuie completat cu alte mijloace de proba- art. 276, art. 310 alin. 1

Puterea doveditoare a nscrisului sub semntur privat

- partea creia i se opune nscrisul trebuie s-l recunoasc sau s-l conteste - art. 301 alin. 1
NCPC, 306 alin. 3 (daca este citata in acest sens si nu vine, nu spune nimic, inseamna ca nu il
contesta pentru ca intotdeauna se anexeaza la cererea de chemare in judecata, este comunicat
paratului si acesta, cand depune intampinare, poate sa spuna ca nu l-a semnat el, pentru ca de
contestat trebuie sa il contesti expres; daca paratul depune un inscris anexa la intampinare ca si
mijloc de proba pentru a se apara fata de sustinerile reclanantului, de ex. reclamantul cere sa i se
restituie o suma de bani cu titlu de imprumut si paratul recunoaste ca i-a imprumutat o suma de
bani dar sustine ca i-a restituit suma imprumutata si anexeaza intampinarii o chitanta liberatorie,
aceasta se comunica reclamantului)

- motenitorii prii pot declara c nu cunosc scrisul sau semntura - 301 alin. 2 NCPC (inclusiv
mostenitorii testamentari)

- nscrisul sub semntur privat recunoscut de cel cruia i se opune face dovada ntre pri, pn
la proba contrar (n condiiile de admisibilitate prevzut de lege pentru ca peste cuprinsul unui
inscris pot sa probez doar cu un alt inscris), n ceea ce privete obiectul actului i meniunile
aflate n legtur direct cu raportul juridic al prilor, iar, referitor la men iunile strine, poate
servi doar ca nceput de dovad scris - art. 273 NCPC deci iata ca in ceea ce priveste
declaratiile din cuprinsul sau face dovada deplina intre parti pana la proba contrara, doar in ceea
ce priveste obiectul si mentiunile in legatura directa cu raportul partilor.

242
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Fie ca este inscris autentic, fie ca este sub semnatura privata, fata de tertii propriu zisi este
un fapt juridic care poate fi dovedit cu orice mijloc de proba, cu unele exceptii.

Ex. daca se pune problema simulatiei in contract fata de parti, de ex., pentru ca erau buni
prieteni a existat o imposibilitate morala de preconstituire a unui inscris in sens de contra inscris:
eu vreau sa divortez de sotia mea, nu mai vreau sa cumpar nici un bun pe numele meu, motiv
pentru care cumpar toate bunurile pe numele tau, prietenul meu cel mai bun, si dupa divort mi le
revinzi- cei doi s-au certat, s-a pus problema simulatiei- s-a dovedit raportul de prietenie, s-a
admis proba cu martori, cel care a dobandit bunul a solicitat sa se verifice ce venituri avea
cumparatorul aparent pentru a dovedi ca nu avea din ce sa cumpere bunuri de o astfel de valoare-
intr-adecvar, neavand venituri, acesta a venit cu un contract de imprumut incheiat cu un tert, dar
acest contract de imprumut nu este opozabil reclamantului care cere constatarea simulatiei pentru
a dovedi ca a avut din ce sa plateasca pretul (in actul aparent nu s-a trecut ca el a platit pretul cu
banii imprumutati, pentru ca atunci era deja in inscrisul autentic si era o discutie daca era sau nu
in legatura directa cu raportul juridic) ; daca se incheie un contract de imprumut si se dateaza cu
o luna inainte de incheierea actului autentic, fata de parti aceasta este data inscrisului dar fata de
terti nu este opozabila data inscrisului si nu il pot invoca fata de terti;

Apropo de diferenta textului de la inscrisul autentic care spune ca declaratiile partilor fac
dovada deplina si intre parti si fata de terti, profa e de parere ca si la inscrisul sub semnatura
privata trebuie sa verificam de la caz la caz, mai ales acolo unde avem forme de publicitate care
sunt indeplinte si tocmai sensul lor este de a face opozabil actul tertului si ca de regula mai
degraba sub aspectul datei certe se pune o astfel de problema decat sub aspectul opozabilitatii
declaratiilor.

Data nscrisului sub semntur privat - art. 278 NCPC

- fa de pri : are aceeai putere probatorie ca i celelalte meniuni din cuprinsul

nscrisului, adica de plina dovada pana la proba contrara
- fa de teri ( terii sunt, de regul, dobnditorii cu titlu particular i creditorii
chirografari, in actiunea paulian, nu si in cea oblic, dar, cu titlu de excepie, pot
fi i succesorii universali i cu titlu universal ai prilor, n msura n care
drepturile lor ar putea fi prejudiciate) este opozabil doar data cert art. 278
alin. 1 NCPC

243
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- nscrisurile ntocmite de profesioniti data este opozabil i terilor, dar att

prile, ct i terii pot face dovada contrar prin orice mijloc de prob; dac nu
exist dat, dovada ei poate fi fcut prin orice mijloc de prob (ex. dovada datei
nmnrii ntmpinrii ntre avocaii prilor) art. 277 alin. 3 i 4
- chitanele liberatorii art. 278 alin. 2

Inscrisul sub semnatura privata primeste data certa cand l-am prezentat la o autoritate
publica, sau daca de ex., l-am depus la instanta anexa la cererea de chemare in judecata si s-a
trecut in registrul de intrare ca s-a anexat promisiunea de v-c (din acest moment are data certa)
sau m-am dus cu el la executorul judecatoeesc si l-a trecut intr-un registru.

Daca partea nu poate din motive obiective sa semneze (si-a pierdut ambele maini, e
paralizata) ne incadram la alin. 4 sau alin. 6.

Alte nscrisuri

Inscrisurile ntocmite de profesioniti art. 277

Spre deosebire de inscrisul sub semnatura privata unde numai data certa este opozabila
tertilor, in cazul inscrisurilor intocminte de profesionisti data este opozabila si tertilor dar si
partile si tertii pot face dovada contrara prin orice mijloc de proba, inlcusiv martori si prezumtii,
iar daca nu exista data pe inscrisul intocmit de profesioisti, dovada ei poate fi facuta prin orice
mijloc de proba.

De ex., daca ne referim la comunicarea actelor intre avocatii partilor: Daca s-a dat un
termen paratului ca sa depuna intampinate la dosar pentru ca s-a modificat cererea de chemare in
conditiile art. 204, trebuie sa depuna intampinarea cu 10 zile inainte daca se comunica
intampinarea de catre avocatul paratului catre avocatul reclamantului si avocatul reclamantului
semneaza doar ,,am primit, fara sa puna o data, poate sa spuna ulterior ca nu rezulta ca a primit
cu 10 zile inainte si sa ceara un termen de aparare? Deci iata ca e profesionst si oricum se poate
face dovada cu orice mijlc de proba, cum ar fi o prezumtie judiciara. De ex., daca ai semnat de
primire inseamna ca ai primit cu 10 zile inainte sau cel putin ai crezut ca ai timp suficient sa
studiezi intampinarea pentru ca altfel ii apuneai sa ti-a trimita prin fax sau prin mail ca sa poti
dovedi instantei ca ai primit-o prea tarziu si ai nevoie sa o studiezi sau ca era decazut din dreptul
de a depune intampinare penru ca nu a respectat termenul de 10 zile inainte de depunere.

244
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Chitantele liberatorii (nu conteaza ca ai data, ca nu ai data, ca e certa, ca nu e certa) art. 278 alin.
(2).

Sunt chitante prin care creditorul recunoaste ca i s-a achitat debitul. In functie de
imprejurari- ne gandim la terti pentru care acest act produce efecte negative in patrimoniul lor,
data certa a inscrisului conteaza fata de terti: ar putea sa existe un tert vatamat pentru ca poate e o
donatie, o remitere de datorie acea chitanta liberatorie si se pune problema cand a fost datata
acea chitanta liberatorie si sa se aplice in continuare alin. (1).

De ex., daca vine creditorul si semneaza o chitanta prin care recunoaste ca a primit suma
imprumutata, nu conteaza daca are sau nu data certa sau nu ae data- conteaza ca a recunoascut
stingerea obligatiei- aceasta data ar trebui sa fie opozabila si tertilor, chiar daca nu a dobandit
caracteristicile datei certe in sensul art. 278 alin. (1)

Deci, intre parti, data inscrisului sub semnatura privata are aceasi putere probatorie ca si
orice alta declaratie a partilor legata de obiectul actului juridic care fata de terti isi produce efecte
numai data certa a inscrisului care poate fi dobandita in conditiile prevazute de art. 278 alin. (1),
cu exceptia inscrisurilor intocmite de profesionisti, unde data de pe inscris este opozabila
inclusiv tertilor, doar ca acestia pot face proba contrara, adica a intocmirii in alta data decat cea
scrisa pe inscris cu orice mijloc de proba, iar in cazul in care nu exista o astfel de data pe
inscrisul intocmit intre profesionisti de asemenea dovada ei poate fi facuta prin orice mijloc de
proba, inclusiv prezumtii si martori.

Registrele profesionitilor art. 280 NCPC degeaba trec in registru un imprumut personal al
administratorului, nu are legatura cu activitatea profesionistului (nu neaparat societati, ci si
avocat, notar);

daca trec in registru ca am imprumutat o suma de bani de la cineva pentru a-

mi cumpara masina pentru cabinet, face dovada impotriva mea chiar daca registrul meu nu este
corect tinut; daca e corect tinut face dovada si fata de cei cu care am avut raporturi intre
profesionsti;

raportam aceste texte la art. 264- judecatorul le apreciaza in mod liber potrivit convingerilor
sale in afara de cazuile in care legea stabileste puterea lor doveditoare; la registrul
profesionistilor, e la aprecierea judecatorului!

Ex. reclamantul si paratul sunt profesionisti, pentru a dovedi existenta si cuprinsul

raportului juridic dedus judecatii vin cu extrase din registrele lor, extrase care nu concorda, caz in
care instanta e libera sa acorde prioritate unuia dintre cele doua registre si sa motiveze de ce sau
sa le inlature pe amandoua din probatiune si sa ceara partilor sa faca proba cu alte mijloace.

245
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Registrele i hrtiile domestice - art. 279 NCPC

Ex. daca tin un jurnal si scriu ca am imprumutat o suma de bani, nu face dovada imprumutului

Ex. daca tin un jurnal si scriu ca am imprumutat azi o suma de bani de la prietena mea, face
dovada impotriva mea

Ex. daca tin un jurnal si scriu ca astazi prietena mea mi-a rstituit suma pe care i-am imprumutat-o
in urma cu un an, face dovada impotriva mea ca si chitanta liberatorie?

Meniunea fcut de creditor pe titlul de crean - art. 281 NCPC

Ipoteza 1: mentiune facuta de creditor pe un titlu care a ramas neintrerupt in posesia creditorului,
fara sa semneze (am un contract de imprumut unilateral, se intocmeste intr-un singur exemplar
care ramane la creditor)

Ipoteza 2: mentiune facuta de creditor pe un titlu care a ramas neintrerupt in posesia debitorului
(nu semnez, dar spun ca am primit suma, e suficient )

Alte categorii de nscrisuri art. 289- 290 NCPC

Art. 289 alin. (1) Practic sunt contracte de adeziune.

Anexele art. 290. Atunci cand cumpar o parcela de la o persoana si ea vrea sa isi pastreze o
portiune din acea parcela, o va dezlipi si imi va vinde una din parcelele dezlipite- aceasta
operatiune de va face de un expert topograf; planul de dezlipire e anexa la contractul de v-c;
poate pe acel plan, ca sa nu constitui loc infundat, creez si o servitute de trecere si trec servitutea
pe plan si locul pe unde trece servitutea; daca aceasta anexa la contractul v-c e semnata de parti,
are aceeasi valoare cu inscrisul (e tot un inscris).

Inscrisul n form electronic (Legea nr. 455/2001, art. 4, art. 6) art. 267 NCC

Inscrisul n form electronic este o colectie de date in forma electronica intre care exista
relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere, cu semnificatie
inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu
similar. Nu poti sa citesti oricum, e un cod, ai nevoie de un dispozitiv special de citire.

246
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Semnatura electronica reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic
asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare (stiu cui
apartine acea semnatura pentru ca ea este obtinuta in anumite conditii prevazute de aceasta lege
speciala).

Semnatura electronica extinsa este legata in mod unic de semnatar, asigura identificarea
semnatarului, este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar si este legata de datele in
forma electronica la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este
identificabila. E protejat de contrafaceri. Face dovada clara care e persoana de la care provine
acea semantura.

Regimul juridic: inscrisul in forma electronica caruia i s-a incorporat sau asociat o
semnatura electronica extinsa (apartine clar unei anumite persoane, spre deosebire de semnatura
electronica) bazata pe un certificat calificat, nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si
generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice este asimilat in
ceea ce priveste conditiile si efectele sale cu inscrisul sub semnatura privata.

DECI, e asociata unei anumite persoane, se bazeaza pe un certificat calificat, este

generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat, adica cineva imi da aceasta semnatura electronica
extinsa, e un furnizor.

In cazul in care potrivit legii forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de
validitate, inscrisul in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat o
semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui
dispozitiv securizat de creare a semnaturii. Deci are aceeasi valoare ca si inscrisul sub semnatura
privata, conditia esentiala e semnatura electronica extinsa.

In cazul in care una dintre parti nu recunoaste inscrisul sau semnatura, instanta dispune
intotdeauna ca verificarea sa se faca prin expertiza tehnica de specialitate. Deci oricine poate sa
conteste. In acest scop, expertul solicita certificatul de calitate si alte documente necesare potrivit
legii pentru a identifica autorul inscrisului semnatarul sau titularul de certificat.

Art.7 daca s-a asociat unui inscris o semnatura electronica bazata pe un certificat calificat
si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii - prezumtie de
validitate a acelui inscris ca inscris sub semnatura electronica, dar si in aceasta ipoteza poate sa
fie contestat semnatura. Cea care invoca un certificat calificat trebuie sa se probeze ca furnizorul
de certiticare e un furnizor acreditat. Cea care invoca un mecanism securizat de creare a
semnaturii trebuie sa probeze ca aceasta indeplineste conditiile de la art. 4.

Semnatura electronica extinsa: esential este, din art.4, ca am o garantie ca emana de la o

anumita persoana si ca nu poate sa fie contrafacuta. Acest lucru e garantata de faptul ca am un
mecanism securizat, ca semnatura are la baza un certificat calificat emis de un furnizor autorizat

247
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

inscrisul se bucura de o prezumtie de validitate, ca eu l-am semnat, face dovada impotriva mea,
ca un inscris sub semnatura privata.

Valoarea inscrisului sub semnatura privata in ceea ce priveste declaratiile partilor in ceea
ce priveste obiectul actului si aflate in legatura directa cu raportul juridic, are putere doveditoare
deplina.

Semnatura electronica extinsa poate fi contestata- se face expertiza. Dca o recunoaste are
aceeasi putere doveditoare ca si inscrisul autentic si ca si inscrisul sub semnatura privata.

Inscrisul pe suport informatic art. 282 284, noiune, exemple, distincia dintre prezumia de
validitate a nscrierii i puterea doveditoare (ex. mail, sms, oferte pe net, cand ne cumparam ceva
online)

Art. 282. Nu e un cod ci un inscris care se bazeaza pe cuvinte, cifre, date accesibile fara a avea
nevoie de orice alt mijloc pentru a le descifra. Trebuie sa fie inteligibil, sa prezinte garantii
serioase pentru a face deplina credinta in privinta continutului acestuia si a identitatii persoanei
de la care emana.

Ex. SMS profa:vrei sa cumperi codul meu civil pentru 10 lei?

SMS eu: sunt de acord!

(s-a incheiat un contract de v-c pe suport informatic, telefonul este un suport informatic)

Ex. Contracte frecvente incheiate intre profesionisti de pe un anumit mail- daca se dovedeste ca
in mod regulat se incheiau contracte intre ei pe mail, e o circumstanta pe care instanta o poate
avea in vedere ca sa aprecieze ca e un inscris pe suport informatic.

Art. 283. Conversatie pe sms/mess/skype- sistematic si fara lacune inseamna ca am o ordine

logica intre afirmatii:

Ex. Vrei sa cumperi produsul x pentru pretul y?

Da, sunt de acord sa il cumpar, dar pentru un pret mai mic. E sistematic si fara lacune.

Ex. Vrei sa cumperi produsul x pentru pretul y?

248
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Ne-am inteles atunci la pretul la care am spus. Nu e sistematic si fara lacune, e clar ca am
negociat, ca am scazut din pret.

Art. 284 nu face distinctiile pe care le face la inscrisul sub semnatura privata intre declaratiile
referitoare la obiectul actului si cele aflate in legatura directa cu raportul juridic si mentiunile
straine-

DECI: Inscrisul sub semnatura electronica, inscrisul pe suport informatic are puterea
doveditoare a unui inscris sub semnatura privata daca indeplineste conditiile prevazute de
lege (sunt indeplinite conditiile pentru prezumtia de validitate). Daca nu aveam aceasta
prezumtie de validitate sau se contesta, poate sa foloseasca doar ca inceput de dovada
scrisa care poate fi completat cu alte mijloace de proba, sau doar ca mijloc material de
proba (raportul de expertiza se face pe baza acelui suport, suportul e mijloc material de
proba).

Ce valoare are cererea de chemare in judecata semnata de mine, scanata si atasata unui
mail sau unui inscris sub semnatura electronica extinsa? Partea cealalta mai poate sau nu sa
conteste semnatura sau sa invoce lipsa semnaturii si sa fie reclamantul obligat sa vina sa semneze
de mana sau nu? Poate reclamantul sa conteste ca el ar fi trimis acea cerere de chemare in
judecata?

Au forta probanta a unui inscris sub semnatura privata daca se bucura de o prezumtie de
validitata, insa intotdeauna cel de la care emana scrierea sau semnatura poate sa conteste acest
lucru, chiar daca vorbim de o semnatura electronica sau un inscris pe suport informatic, sa spuna
ca nu el a trimis acea oferta.

Faptul ca legea imi permite sa trimit cererea de chemare in judecata pe suport informatic
sau in forma electronica, aceea valoreaza a semnatura, inlocuieste semnatura olografa de pe
inscrisul sub semnatura privata, deci nu se poate contesta existenta semnaturii de pe cererea de
chemare in judecata si nu poate fi anulata cererea pentru lipsa semnaturii. Instanta ar trebui sa
anexeze cererii de chemare in judecata si dovada ca a fost trimisa sub semnatura electronica
extinsa.

Administrarea probei cu inscrisuri

249
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Depunerea nscrisului art. 292 300 NCPC

A) Cnd se afl n posesia prii care dorete s se foloseasc de el:

- anex la cererea de chemare n judecat sau ntmpinare (art. 194 lit. e, art. 150, art. 205 alin.
2 lit. e CPC)

Este obligat sa depuna inscrisul la dosar fie reclamantul care se prevaleaza de un inscris,
anexa la cererea de chemare in judecata (art.194 trebuie sa arate probele de care intelege sa se
prevaleze, iar daca e vorba de o proba cu inscrisuri trebuie sa anexeze o copie certificata pentru
conformitate cu originalul; daca este redactata intr-o limba straina trebuie sa fie tradusa de un
traducator autorizat, daca nu este traducator autorizat pentru acea limba, atunci de catre o
persoana de incredere), fie paratul care se prevaleaza de un inscris, anexa la intampinare.

- cu 5 zile naintea termenului de judecat art. 254 alin. 2 lit. b

Daca nu a fost depus anexa la cererea de chemare in judecata sau la intampinare, poate fi
ncuviinat pe parcursul cercetrii judectoreti fara ca partea sa fie decazuta din dreptul de a le
mai propune.

Daca s-a incuviintat proba cu inscrisuri pe parcursul cercetarii judecatoresti, trebuie sa

aiba posibilitatea cealalta parte sa il studieze, asadar raportez la un termen anterior termenului de
judecata fixat -5 zile-

- la primul termen de judecat cu procedura complet cu reclamantul, n caz de modificare a

cererii de chemare n judecat (204 alin. 1 CPC)

Deci, daca reclamantul modifica cererea de chemare in judecata, poate sa depuna proba
cu inscrisuri anexa la cererea modificata sau la primul termen de judecata cand o depune, pentru
ca cererea modificata poate sa o depuna inainte de primul termen de judecata, deci cel tarziu la
primul termen de judecata poate depune si inscrisurile pentru dovada cererii modificate.

- cu 10 zile naintea termenului acordat pentru depunerea ntmpinrii la modificarea de cerere

(art. 204 alin. 1 CPC)

250
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Paratul, fata de cererea modificata, poate depune inscrisurile cu 10 zile naintea

termenului acordat pentru depunerea ntmpinrii la modificarea de cerere.

- depunerea sau prezentarea originalului (art. 292 alin. 2 i 3)

Intotdeauna trebuie sa ai originalul la tine pentru ca s-ar putea ca cealalta parte sa

conteste copia pe care ai depus-o certificata in conditiile deja aratate si ca sa se poata arata daca e
cazul la verificarea de scripte sau la inscrierea in fals;

Daca nu ai originalul la tine, in doctrina exista diverse opinii.

Intr-o opinie foarte dura se spune ca daca nu ai originalul la tine si cealalta parte contesta,
nu ai cum sa treci la verificarea de scripte sau la inscrierea in fals si atunci esti decazut din
dreptul privind acel inscris.

Intr-o alta opinie, mai nuantata, se spune ca a avea originalul inseamna ca ai putea sa il
prezinti oricand in fata instantei chiar daca ea iti da un termen foarte scurt.

Profa: mergand pe rolul activ al judecatorului, as merge pe ideea ca trebuie sa fi capabil

sa poti prezenta originalul, chiar daca nu il ai tot timpul a tine, nu te decat automat din proba
pentru ca vreau sa aflu adevarul; in baza principiului rolului activ, judecatorul nu este tinut de
termenele de decadere pentru ca acestea se aplica doar partilor.

- retragerea originalului (art. 292 alin. 4), imposibilitatea retragerii copiei (art. 292 alin.6)

Daca am lasat un original la dosar pot sa il retrag cu conditia sa las o copie. Daca a lasat
insa o copie la dosar, nu mai poate sa isi retraga acea copie, poate cere, daca mai are nevoie de o
copie si nu are originalul la ea ci e la cealalta parte o copie de la dosar.

- traducerea , daca e facuta de traducator autorizat nu poate fi contestat; daca e facuta de o alta
persoana, se poate discuta, pentru ca ea trebuie sa fie de incredere pentru toate partile, nu numai
pentru cel care se prevaleaza de inscrisul tradus. (art. 150 alin. 4)

B) Cnd se afl n posesia celeilalte pri, poate fi obligata cealalata parte sa il depuna?

- cazuri cnd cererea nu poate fi respins: art. 293 (cererea nu poate fi respinsa cand este un
nscris comun partilor, cand partea advers s-a referit la el i cand nu subzist mprejurrile de la
294 C. pr.civ.)

251
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Sa nu ne imaginam ca este suficient sa spuna reclamantul ca are un inscris care dovedeste

sustinerile sale, inscris pe care l-a intocmit intr-un singur exemplar (nu a respectat formalitatea
multiplului exemplar chiar daca este un contract sinalagmatic) care a ramas la parat, motiv
pentru care solicita sa obliga instanta paratul sa il depuna. Suntem in situatia prevazuta de cod ca
inscrisul e comun partilor si paratul nu poate refuza sa il depuna? Trebuie sa dovedesc existenta
inscrisului comun partilor si faptul ca a ramas in posesia paratului, numai atunci poate fi obligat
sa il depuna pentru ca altfel ramane o simpla afirmatie.

Cand partea adversa s-a referit la el (vine paratul si spune ca in data de .... au incheiat un
contract care a ramas la el) nu ai ce sa mai dovedesti pentru ca a recunoscut. In acesta situatie
trebuie sa vina si sa il depuna ca sa vada instanta care este continutul sau pentru ca poate paratul
spune ca are alt continut decat cel sustinut de reclamant in cererea de chemare in judecata (de ex.
e adevat ca am incheiat un contract de v-c dar nu cu privire la masina Mercedes ci cu privire la
masina Polo).

- cazuri cnd cererea poate fi respins: art. 294 C. pr. civ. (norm dispozitiv) cum se face
verificarea acestor mprejurri nclcarea principiului contradictorialitii?

Motive justificate de refuz, cand inscrisul nu este comun partilor:

a) continutul se refera la chestiuni strict personale privind demnitatea sau viata privata a unei
persoane (orice alta persoana, nu spune a partii adverse, nu cere nici macar nicio legatura dintre
aceasta persoana si partea adversa)

Daca partial se refera la raportul juridic, partial se refera lachestiuni care tin de viata
personala a partii adeverse, instanta poate sa ordone infatisarea doar a unei parti din inscris.

b) depunerea inscrisului ar incalca indatorirea legala de pastrare a secretului (secret profesional,

de regula)

c) depunerea inscrisului ar atrage urmarirea penala a partii, a sotului sau a unei rude sau afin
pana la gradul al treilea inclusiv.

Alin. (2) nu se incalca principiul contradictorialitatii, e o exceptie justificata prevazuta de

lege, nu pun in discutia partilor, nu arat celui care a cerut infatisarea inscrisului, judecatorul
cerceteaza continutul.

- sanciune : art. 295

Asadar, cand pot sa fac dovada ca se afla in posesia partii adverse? Citand-o la
interogatoriu- daca nu se prezinta la interogatoriu, instanta, ca regula generala, poate sa considere

252
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

acest lucru fie ca o marturisire deplina fie ca un inceput de dovada scrisa. Daca o considera
inceput de dovada scrisa trebuie completat cu alte probe.

art. 295 spune clar ca daca refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus inseamna ca
de fapt il are, si atunci daca nu il depune, se va considera dovedit continutul lui sub aspectul
sustinut de cealalta parte.

L-ai distrus pentru ca sa nu putem vedea noi ca e asa cum sustine reclamantul sau ca e asa
cum sustii tu. De ex., reclamantul sustine ca are un inscris care dovedeste raportul juridic dintre
el si parat si acest inscris a ramas in posesia paratului- pot sa dovedesc existenta lui citandu-l pe
parat la interogatoriu si intrebandu-l daca are sau nu are inscrisul- daca spune ca nu il
are....salutare- daca nu se prezinta, mai pot sa il dovedesc cu alte mijloace de proba.

Partea refuza sa raspunda la interogatoriu inseamna si daca nu se prezinta, nu doar atunci

cand vine si spune ca nu e asa cum spune reclamantul sau vine si refuza sa raspunda.

Daca se dovedeste ca inscrisul a existat si tu l-ai ascuns sau l-ai distrus,inseamna clar ca
nu vroiai sa se afle adevaratul continut si atunci opereaza prezumtia ca are continutul sustinut de
catre reclamant.

De ex., contract v-c de autoturism care e valabil sub semnatura privata, reclamantul
sustine ca din cele doua masini ale reclamantului a cumparat Mercedesul, paratul spune ca i-a
vandut Polo in aceasta situatie, daca nu depune inscrisul care dovedeste ca s-a aflat in posesia
lui, se considera adevaate cele sustinute de reclamant.

- cercetarea prin judector delegat (exceptie de la regulile privind compunerea instanei)

Cand inscrisul ar fi foarte voluminos, permite textul ca instanta sa delege un singur judecator.
Daca suntem de ex. in apel, nu trebuie sa se deplaseze completul de judecata in toata compunerea
la cercetarea inscrisului ci poate sa delege doar un singur judecator in acest scop, nu se incalca
regulile privind compunerea insctantei, deci proba nu este nula.

-prezentarea de extrase sau copii

C) Cnd se afl n posesia unei autoriti, sau a unei alte persoane art. 298 , art. 297

- refuz justificat art. 294, art. 298 alin. 2, nscrisuri ce nu pot fi

trimise instanei - art. 299
- refuz nejustificat art. 187 pct. 2 lit. f , g (amend de la 50 la 700
lei)

253
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Cand se afla in posesia unei autoritati (se face o adresa prin care solicita inscrisul/un
extras din registrul) sau altei persoane, tert fata de proces (va fi citat in calitate de martor).

Daca cer de ex. un decret de expropiere de la consiliul judetean, nu voi cita presedintele
CJ sa imi depuna decretul si voi face o adresa si prin serviciul de specialitate mi se va trimite o
copie a acestuia la dosar.

Cand vorbim de alte persoane juridice, care nu sunt autoritati publice, pot fi citati ca
martori reprezentatii acesteia daca instanta apreciaza ca are nevoie de lamuriri suplimentare
(modul de detinere a inscrisului, daca a fost regulat tinut, de ce nu a fost regulat tinut...etc) sau
pot sa fac o adresa sa imi trimita la dosar inscrisul aflat in arhiva ei.

art. 299 alin. (1) nu e asa o tragedie sa trimiti originalul, deja majoritatea CF sunt tinute
si in format electronic; vorbeste de testamente mistice, care se tineau in arhiva instantei;
duplicatul, singurul exemplar original ramane la notar, nu poatte fi cerut de instanta;

art. 299 alin. (3)- daca spun, de exemplu, ca acel contract autentic este un fals privind
identitatea pentru ca nu eu am semnat contractul intrucat s-a prezentat cineva cu o carte de
identitate contrafacuta cu numele meu, trebuie sa facem expertiza direct pe original pentru a face
expertiza scrisului- in acesta situatie trebuie sa depunem la instanta originalul (fie ca e contract
autentic, fie ca e CF)

D) Registrele profesionitilor - art. 300

Verificarea de scripte

- obiect: doar nscrisurile sub semntur privat

- condiie: contestate de cel cruia i se opune sau de instan art. 301 alin. 1 i 302 alin. 1 -
termen natur juridic, sanciunea nerespectrii termenului

Ce se intampla in cazul in care partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata
contesta ca ar fi semnat/scris acel inscris? Vezi. Art. 301.

In cazul contractelor unilaterale, daca scrierea emana de la altcineva decat de la debitor,

trebuie formalitatea bun si aprobat. Poate veni paratul sa spuna ca nu este scrisul sau deci trebuie

254
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

fie sa recunoasca, fie sa conteste. Contestarea scrierii sau semnaturii poate fi facuta la primul
termen dupa depunerea inscrisului sub sanctiunea decaderii. Asadar daca reclamantul depune un
inscris sub semnatura privata anexa cererii de chemare in judecata paratul este obligat fie sa-l
recunoasca fie sa il conteste, prin intampinare sau la primul termen de judecata, iar mostenitorii
sau succesorii pot sa spuna ca nu recunosc. Daca insa ii comunic inscrisul iar cealalata parte nu
spune nimic, ce face instanta? Atunci il recunoaste, daca vrea poate instanta dispune un
interogatoriu iar daca nu se prezinta, sa o considere o marturisire deplina. Nu poate da o alta
valoare tacerii, decat acea de confirmare adica de necontestare a scrierii sau a semnaturii.

Modaliti:

- de instan direct : art. 302 alin. 1 lit. a, alin. 2, art. 303 alin. 1

- comparare cu semntura fcut n faa ei sau cu alte

nscrisuri
- rezultatul se trece n ncheierea de edin - ce are caracter
are ncheierea - preparatoriu sau interlocutoriu ? - ce
anume consemneaz instana?
- prin expertiz : art. 303 alin. 2 - 5

- ordinea : verificarea de ctre instan, apoi expertiz (alin.

2)
- scripte de comparaie (alin. 3)
- contrasemnare (alin. 4)
- aducerea la cunotina prilor (alin. 5)

Ce face asadar instanta cand partea vine si spune: eu nu recunosc semnatura sau spune
acest lucru prin intampinare si nu se prezinta la primul termen? Il citeaza cu mentiunea ca se va
proceda la procedura verificarii de scripte si o pune asa: daca contesta si scrierea si semnatura, ii
dicteaza parti din inscris, subsemnatul cutare, exact asa cum scrie in inscris, ii dicteaza de pe
inscris pentru a putea compara ceea ce a scris in fata ei cu ceea ce exista pe inscris.

Daca nu ma edific cu ceea ce s-a scris in fata mea, pt ca s-ar putea partea sa scrie complet
altfel decat scrie in mod uzual, atunci instanta poate cere alt inscris, corespondente intre parti sau
un alt inscris sub semnatura privata necontestat sau daca este vorba despre contestarea semnaturii
un inscris autentic pentru ca aici notarul are obligatia sa verifice identitatea partii si sa o puna sa
semneze in fata sa. Instanta comara aceste scripte, le compara cu inscrisul original si poate spune
ca ii ajunge, nu mai are nevoie de expertiza. Daca dimpotriva nu se poate elucida asupra cui
apartine inscrisul atunci poate dispune o expertiza grafoscopica, unui criminalist. Expertizele se

255
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

fac fie de experti judiciari, fie de institute de specialitate, exepertiza criminalistica se face de
laboratorul de criminalistica, care functioneaza in cladirea tribunalului.

Daca instanta se considera lamurita, ce spune in incheierea de sedinta: spune doar se

considera lamurita sau spune si in ce sens se considera lamurita? Problema e in momentul in care
va spune partea ca vrea expertiza scrisului si instanta spune ca nu e cazul pentru ca ea e lamurita
cui apartine scrierea sau semnatura. Trebuie sa spuna in incheiere si in ce sens este lamurita, ca
apartine sau nu apartine partii? Luati un alt exemplu, dar ramane tema de casa. Ca intrebare
ajutatoare: daca am 2 expertize contradictorii si partile cer o a treia pnetru ca sunt concluziile
contradictorii, iar instanta spune nu doresc pentru ca m-am lamurit, trebuie sa spune pe care si-o
insuseste? Ramane tema de casa!

Aceasta este discutia, care e limita dintre pronuntarea asupra concludentei probei si
pronuntarea pe aprecierea probei, intre aceste limite ma misc. Una este admisibilitatea probei
cand spun ca nu mai admit alte probe pentru ca ma consider lamurita si alta este aprecierea
probei cand din ansamblu probatoriu eu spun ca aceasta este starea de fapt sau o parte din starea
de fapt. Unde ma plasez in aceasta intrebare, la partea de admisibilitate sau la partea de apreciere
sau cat tine de admisibilitate sau cat tine de aprecire, deci pana unde ma duc cand spun ca m-am
lamurit? Trebuie sa spun in ce sens m-am lamurit, dar cand spun in ce sens m-am lamurit nu
intru oare in partea de apreciere a probei?

INTREBARE: Si daca spune instanta: m-am lamurit, in sensul ca scrisul apartine sau nu
persoanei? Automat iti implica deplina putere doveditoare, in acest caz. Nu imi stabileste o parte
din starea de fapt automat? Nu am intrat in apreciere deja? O sa vedem in concret in incheiere.

S-a invocat o exceptie legata de o semnatura, acolo zic ma pronunt in sensul ca sunt
lamurita, dupa care dau cuvantul pe exceptie, o sustine fiecare parte dupa cum aprecieaza ca
apartine sau nu semnatura contestata partii care o contesta si eu cand ma pronunt pe exceptie,
atunci spun ca o admit sau o resping pt ca in urma verificarii de scripte am stabilit urmaotarea
stare de fapt.

EX: mi se invoca lipsa calitatii de reprezentant, ca aici era discutia si se contesta o

semnatura. Fac verificarea de scripte, spun m-am lamurit, nu mai dispun expertiza scrisului, dau
cuvantul pe exceptie, fiecare parte o sustine intr-un sens sau altul si eu cand resping sau admit
exceptia spun ca apartine sau nu semnatura partii intrucat din verificarea de scripte am constatat
cutare lucru, doar atunci spun pentru ca intru deja pe taramul aprecierii probei, pe starea de fapt
si as putea fi recuzat pt ca e vb de o alta pronuntare. Este indisolubil legata de pronuntarea pe
exceptie.

Care este consecinta? Daca se considera ca emana de la parte, are puterea doveditoare a
inscrisului sub semnatura privata, iar daca se considera ca nu emana de la parte, atunci va fi
eliminat din probatiune.

256
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Aici vin de regula avocatii si spun spuneti-ne ce ganditi ca sa mai propun sau nu probe
suplimentare, dar nu este asa pentru ca unul sustine ca acela este un inscris semnat de adversarul
sau iar cealalta parte spune acela nu este inscris semnat de el, deci tu care vi si te prevalezi de el
stii ca nu semnat de celalalt, deci nu e corect cand ceri sa aduci alte probe.

Verificarea de scripte poate fi facuta inclusiv in recurs, si tot ceea ce tine de proba cu
inscrisuri se poate administra in recurs, inclusiv verificarea de scripte si inscrierea in fals.

Vom vedea la verificarea de scripte procedura se desfasoara in doua etape: prima data
instanta face o verificare de scripte, si numai chiar daca nu se considera lamurita va dispune
expertiza. Acum in ceea ce priveste expertiza, ganditi-va ca expertul nu stie care este inscrisul
contestat si care sun scriptele de comparatie si atunci ti se depun inscrisul in original, pe care
scrie instanta inscrisul contestat vizat spre neschimbare si semneaza judecatorul si partilr. In
incheierea de sedinta daca este cazul arata starea materiala a inscrisului(ca este pe o foaie de
hartie, ingalbenita, ce pare veche, rupta la un colt, ca e scris cu stilou, dar sunt facute adaugiri cu
pixul) ca sa nu se altereze dupa ce ajunge la laboratorul de expertiza. Toate aceste mentiuni se
vor cuprinde in incheierea de sedinta. Pe scriptele de comparatie care sunt necontestate, se va
scrie pe ele scripte de comparatie, si sigur ca atunci cand face obiectivul expertivei, spune
expertului, pentru ca se dispun obiectivele pentru fiecare expertiza: sa ne spuneti daca scrierea
sau semnatura de pe actul intittulat cutare apartine cutarei parti avand in vedere scriptele de
comparatie contand in. Deci pe fiecare inscris scrie ca e inscrisul contestat sau script de
comparatie si semneaza ea si partile. Asa se trimite la laboratorul de expertiza pentru a se efectua
expertiza scrisului.

Procedura falsului

In ceea ce priveste procedura falsului, din cod rezulta ca la ea se poate recurge si in cazul
inscrisurilor sub semnatura privata, insa ea se impune obligatoiru in cazul in care se contesta
inscrisurilor autentice in ceea ce priveste constatarile personale ale agentului constatator. Daca
partea spune ca nu ea a semnat citatia, dovada de indeplinire a procedurii de citare, nu ea a
semnat contractul autentic in fata noatrului, nu este suficienta o verificare de scripte facuta de
judecator, trebuie sa inscriere in fals inscrisul si implica obligatoriu o expertiza a scrisului.

Cand se denunta inscrisul ca fals? Art. 304 alin. (1) Dac cel mai trziu la primul termen
(fie primul termen de judecata daca se depune anexa la cererea de chemare in judecata sau
intampinare sau primul termen dupa ce s-a incuviintat in probatiune in conditiile lui 254, sau din
oficiu in baza rolului activ al instantei) dup prezentarea unui nscris folosit n proces una dintre
pri declar c acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnturii, ea este obligat s arate
motivele pe care se sprijin.

257
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Nu se poate oricand, desi unii sustin ca s-ar putea oricand. Nu ma pot trezi in fata
instantei de recurs sa spun despre un inscris care s-a depus in fata prima instante sa contest
semnatura sau as ma trezesc la ultimul termen de judecata ca eu contest semnatura, nu exista asa
ceva. La primul termen de judecata dupa ce s-a depus. Daca eu la primul termen dupa ce s-a
depus, nu am fost regulat citat atunci inseamna ca pot sa cer la termenul imendiat urmator cu
procedura completa. Daca la termenul imediat urmator cu procedura completa am fost
impiedicata din motive temeinice sa ma prezint, pot sa cer repunerea in termen. Dar operez cu
toate aceste institutii, altfel trebuie la primul termen dupa ce s-a incuviinta proba sa spun
recunosc sau contest acest inscris, sub aceste aspecte ale constatariilor personale ale agentului
instrumentator.

Zice: daca cel tarziu dupa prezentarea unui inscris folosit in proces, una dintre parti
declara ca acesta este fals, prin falsificarea scrierii sau semnaturii , ea este obligata sa arate
motivele pe care se intemeiaza.

Textul nu distinge intre inscrisurile sub semnatura privata si cele autentice, de aceea se
spune ca procedura falsului poate fi folosita si in cazul inscrisurilor sb semnatura privata, atunci
cand spun ca mi-a fost falsificata samnatura sau scrierea si atunci recurg direct la procedura
falsului si nu la cea a verificarii de scripte. Insa ea este obligatorie in cazul inscrisurilor autentice
in ceea ce priveste constatarile personale ale agentului instrumentator.

Ce trebuie sa retineti per ansamblu: ca trebuie sa vina ambele parti fiindca sunt
consecinte foarte grave, inclusiv poate fi sesizat parchetul ca sa faca o cercetare pentru
verificarea falsului. Tocmai pentru ca sunt foarte grave aceste consecinte, o data ce o parte
inscrie in fals inscrisul, trebuie sa se prezinte amandoua. Instanta le citeaza, nu opereaza
teremnul in cunostiinta, fiindca termenul in cunostinta nu opereaza la interogatoriu. Aici le
citeaza ca sa le intrebe, daca sunt prezente se poate chiar si la teremnul la care se contesta sau
poate sa le dea un termen si sa le puna in vedere. Dar daca nu sunt prezente le citeaza sau citeaza
partea care este lipsa, special cu acaesta mentiune sa stie ca este vorba despre procedura falsului.
De ce? Pentru ca partea care a depus inscrisul este obligata sa spuna: bun, d-voastra intelegeti in
continuare sa va folositi de el? Da! dupa care mergem mai departe, d-voastra intelegeti in
continuare sa il inscrieti in fals, da! daca nici una din astea nu se intampla, nu se mai ajunge la
procedura falsului, datorita acestor 2 consecinte, cele doua parti trebuie sa fie prezente la
termenul dat de instanta si sa insiste amndoua in ceea ce au sustinut initial. Cea care sustine
inscrierea in fals, sa spuna eu insist sa se inscrie in fals si cealalta poate spune pe mine nu ma
intereseaza, eu sunt absolut convinsa ca este asa cum spun eu, acesta nu este un inscris fals, eu in
continuare vreau sa ma prevalez de el in probatiune.

Daca cel care a inscris inscrisul in fals nu se prezinta sa spuna in fata instantei in aceasta
procedura eu insist sa il inscriu in fals, se considera ca nu mai insista si iau inscrisul de bun, nu
mai fac procedura falsului. Daca insa se prezinta si insista, da este un fals, iar cealalta parte
spune atunci nu mai insist sa fie retinut in probatiune, atunci este inlaturat din probatiune si iarasi

258
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

nu merg mai departe cu procedura. Numai atunci cand ambele parti insista sa isi pastreze pozitia,
una sa il inscrie in fals iar cealalta sa il foloseasca in continuare inscrisul, atunci se continua cu
procedura inscrierii in fals, mergem mai departe, ma adresez unui laborator de expertiza
criminalistica, sa se faca expertiza falsului. Este aceeasi procedura ca la verificarea de scripte, se
depun scriptele de comparatie, etc.

306 am discutat deja , cum se asculta partile.

Pas cu pas asta se intampla, ambele parti trebuie sa vina in instanta. Pot sa isi trimita
mandatari? Da, dar doar cu o procura speciala in sesnul lui 81, adica vine sa spuna doar ca insista
sau nu insista pe pozitia mea, pentru ca eu, parte nu ma pot prezenta personal!

Intrebare: alin. 3 alart 304 zice ca judecatorul poate dispune prezentrea partilor in fata lui
in procedura de regularizare ...alin. se interpreteaza in sensul ca poate sa dispuna prin citatia
trimisa partilor pentru primul termen de judecata sa se prezinte personal ca sa inceapa deja
cercetarea judecatoareasca pe fals. Deci, am de exemplu, inscrisul anexat cererii de chemare in
judecata, daca paratul prin intampinare imi inscrie inscrisul in fals, atunci instanta stie deja la
primul termen ca are de facut procedura inscrierii in fals, atunci pt a nu spune la primul termen
ca mai da un termen sa se prezinte partile, din start cand le citeaza, avand in vedere ca in citatie
pot fi alte mentiuni prevazute de lege, le face aceasta mentiune obligatorie ca va proceda le
efectuarea procedurii falsului si ca partile au obligatia sa se prezinte pentru ca neprezentarea
atrage sanctiunile de la 306.

Suspendarea procesului si sesizarea parchetului. Regula este ca va fi incheierea de

sedinta, nu fac alt proces verbal, in incheierea de sedinta trec aceste lucurui.

308 spune ca se va cerceta obligatoriu falsul de instanta civila atunci cand acesta nu mai
poate fi cerctetat in penal.

De ex., daca este prescrisa raspunderea penala pentru fals, arat ca inscrisul a fost intocmit
in data de , de atunci au trecut 10 ani, s-a prescris raspunderea penala in functie de pedeapsa
legala. Ceea ce trebuie sa retineti este ca instana nu este obligata sa sesizeze parchetul si o sa
vedeti ca in rare situatii il sesizeaza, poti face un denunt daca esti sigur ca a fost falsificat, nu are
de ce instanta sa isi asume responsabilitatea. Mai mult de atat acest lucru ar duce la amanarea
judecatii, pana la urma si in procesul penal tot pe baza unei expertize a sccirului se va face
expertiza, tot printr-o expertiza a scrisului se va stabili cui apartine scrierea si semnatura, lucru
care se poate face si in civil, pt ca pana la urma acest lucru ma intereseaza.

Daca nu se recurge la procedura falsului si instanta ia de bun inscrisul si totusi se face

plangere penala si in procesul penal, se constata ca inscrisul totusi a fost falsificat, ce se
intampla? Deci nu sesizez instanta penala, in procesul civil constat ca nu s-a falsificat, nu l-am

259
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

inlturat din probatiune si totusi dupa aceea intr-un proces penal se constata ca inscrisul era
falsificat, e un motiv de revizuire.

Martorii

Definiie: persoane strine de (interesele din) proces, care relateaz n faa instanei de
judecat fapte sau mprejurri concludente pentru soluionarea cauzei, despre care au luat la
cunotin personal (obs.: mijlocul de prob este declaraia martorului).

Nu pot f audiati ca martori persoanele care au o legatura de interese cu una dintre parti.
De ex: una dintre parti este o societate, si cere sa fie audiati ca martori administratorii societatii,
sau un angajat al ei. Clar ca acela se afla in raport de interese cu una dintre partile din proces. E
motivul pt care nu poate fi audiat ca martori. Dar aceasta este o norma dispozitiva de la care
partile pot deroga printr-o conventie asupra probelor. Asadar, daca cealalta parte este de acord,
pot sa ascult si un martor, aflat in legatura de interese cu partea care il propune.

Martorul relateaza in fata instantei de judecata fapte sau imprejurari concludente pentru
solutionarea cauzei, despre care a luat cunostinta personal. Daca martorul vine si spune: eu am
vb cu reclamantul si mi-a spus ca i-a imprumutat paratului o suma de bani, este o marturie in
sens de mijloc de proba? E ca si cand ar veni reclamantul insusi. Dar daca vine si spune am
vorbit cu paratul si mi-a spus ca a imprumutat o suma de bani de la reclamant si nu au facut
contract scris, pt ca la vremea respectiva se aflau in relatie de prietenie foarte apropiate, urmau sa
se casatoreasca. Aceasta este marturie. Deci, iata chestiuni pe care le-a luat la cunostinta
personal, si dincolo a luat la cunostinta personal dar nu este mijloc de proba pentru ca se situeaza
pe pozitia partii care il propune, este ca si cum a venit reclamantul si a sustinut in cuprinsul
cererii.

Admisibilitatea probei cu martori

Faptele juridice n sens restrns - regula nelimitat (excepii: nasterea, decesul, starea civila -
art. 99 alin. 1, art. 103 NCC) - art. 309 alin. 1 CPC

260
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Actele juridice 2 reguli (excepii de la acestea)

Reguli : art. 302 alin. 2-5 CPC

A) NU pot fi dovedite cu martori cele al cror obiect are o valoare mai mare de 250 lei -
art. 309 alin. 2 teza I (Raportez valoarea numai la capital, nu si la dobanzi. E o norma
supletiva sau imperativa? Partile pot sau nu sa deroge de la ea? )
Exceptii:

convenia prilor expres sau tacit - 309 alin. 4 pct. 4 - drepturi de

care pot dispune (conveniile asupra probelor)
Conventia asupra probelor trebuie sa fie expresa sau tacita? Daca reclamantul spune: i-am
imprumutat paratului 100 000 euro si cer proba cu martori. Si paratul vine si spune prin
intampinare, nu recunosc ca i-as fi imprumutat si eu ca contraproba propun doi martori. Este
admisibila proba cu martori, in acaesta situatie ? Da pentru ca e o norma supletiva iar paratul
cand a propus la randul lui doi martori a acceptat proba cu martori propusa de reclamant. Deci
iata, conventiile asupra probelor nu trebuie sa fie intotdeauna exprese, pot fi tacite, sa rezulte din
atitudinea partilor. Trebuie sa fie vorba de drepturi de care partile pot sa dispuna, pentru ca in
general, in materia conventiilor privind probele, vorbim de drepturi de care partile pot sa
dispuna, pt ca tine de principiul disponibilitatii.

-profesionitii excepii cnd legea cere proba cu nscris - art. 30 9 alin. 2

teza a II-a CPC
De fapt se preia de fapt un text din vechiul cod comercial, vechiul art. 56 care permitea ca
impotriva unui profesionist (era comerciant) sa folosesti orice mijloc de proba. Puteai sa probezi
raportul juridic incheiat printr-un act juridic prin orice mijloc de proba, inclusiv proba cu martori.

- este admisibil dac depirea sumei rezult din unirea capitalului cu

dobnzile

- raporturile dintre soi ? (art. 5 alin. 1 din Decretul nr. 32/1954) abrogat
prin art. 230 lit. o din Legea nr. 71/2011
In cazul raporturilor dintre soti aveam un text mai vechi sar care s-a abrogat, intre soti
orice mijloace de proba, dar chiar daca s-a abrogat pot sa folosesc orice mijloace de proba intre
soti? Depinde, daca am o imposibilitate morala de constituire a unui inscris. Cand putem vorbi
de imposibilitate morala de constituire a unui inscris? Daca se aflau in relatii foarte bune era

261
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

imposibiliatte morala. Daca erau separati in fapt de doi ani si fiecare traia cu altul, nu mai putem
vb de imposibilitate morala, trebuie sa ma incadrez in alt text eventual.

- nceput de dovad scris - art. 309 alin. 4 pct 2, 310 NCPC

(Inceputul de dovada scrisa imi face admisibila proba cu martori, chiar daca e vorba de un act
juridic al carui obiect este de peste 250 lei.)

i)- existena unei scrieri originale (chiar nesemnate i nedatate) art.

310 alin. 1 CPC
- scrierea s provin de la partea creia i se opune sau de la autorul
ei idem
- s fac demn de crezut faptul pretins idem.
ii) nscrisul chiar nesemnat, dac a fost ntocmit de un funcionar
competent art. 310 alin. 2 CPC (art. 271?)
iii) - poate fi i lipsa de la interogator sau refuzul de a rspunde la
interogator ( art. 358 CPC)
Iv) obligatoriu trebuie completat cu alte probe - art. 310 alin. 3
- imposibilitatea preconstituirii probei scrise
- material : art. 309 alin. 4 pct. 1 NCPC
- moral - art. 309 alin. 4 pct. 1 NCPC
- imposibilitatea conservrii probei scrise chiar i n care o anumita
forma este cerut ad validitatem (dac ea a fost respectat la ntocmirea
nscrisului) art. 309 alin. 4 pct. 3
In caz de imposibilitate morala sau materiala de preconstituire a unui inscris, sau de
imposibilitate de conservare a acestuia.

Exemple:

-imposibilitate morala: intre soti, am discutata adineauri, intre prieteni, intre mama si
copil, intre frate si sora, daca imprumut surorii mele o suma de bani nu o sa ii cer o chitanta!

-imposibilitate materiala:in conditii inundatii imi imprumut barca vecinului, nu il pun sa

semneze un inscris sau am avut un inscris si l-am pierdut intr-un cutremur, si fac proba cu
martori ca a existat un inscris si s-a pierdut in acele circumstante si dupa aceea este admisibila
proba cu martori pe actul juridic respectiv, la testamentul olograf pot sa fac proba cu marotiri
daca dovedesc existenta lui si faptul ca s-a pierdut in conditii exceptionale deci ca am avut o
imposibilitate materiala de a-l conserva. Testamentul olograf nu poate fi dovedit cu martori, dar
daca a existat si s-a pierdut intr-o inundatie, incendiu, cutremur, acolo pot dovedi cu martori
existenta acelui testament, de ex. am fost prezent cand l-a semnat, scris, datat defunctul in fata
mea si stiu ce a scris in el si stiu ca a pierit in acel incendiu pentru ca am vazut ca tot ce a fist in
casa a ars si partea tinea testamentul care era tinut intr-un sertar si intr-un incendiu nu a ramas
nimic din casa. Marturia, ca apreciere nu are o putere doveditoare, declaratia martorului nu are o
putere doveditoare ca si inscrisul, deplina putere doveditoare pana la proba contrara. Marturia e
apreciata de judecator conform convingerilor sale pe 264, dar ideea e ca proba este admisibila.

262
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- motive de nulitate absolut sau relativ ce pot fi dovedite doar prin

marotir fraud, cauz imoral sau ilicit, vicii de consimmnt - art. 309
alin 4 pct. 5
- interpretarea actului juridic art. 309 alin 4 pct. 6
In caz de interpretarea a actului juridic civil , sigur ca acolo am clauze neclare, de aceea
trebuie sa vin cu o proba suplimentara cu martori, sa vad care a fost intentia reala a partilor
numai prin matori, daca au discutat , daca au fost martori.

Unii aduc martori sa semneze ca au incheiat un inscris, nu e necesara o astfel de

formalitate, dar daca am o problema cu interpretarea clauzelor contractului normal ca voi cita
acei martori sa ii intreb: ati asistat la discutiile dintre parti purtate cu ocazia incheiere actului,
stiti ce s-a discutat, ce a fost in capul lor? In foarte multe situatii am avut in care martorii spun ca
au venit partile sa semnam ulterior, rar ne-am lamurit cu adevarat.

- terii fa de ei este un simplu fapt juridic, l pot proba cu orice mijloc

de prob

B) - sau dac legea prevede forma scris ad probationem art. 309 alin. 2 teza I a II-a sau ad
validitatem art. 309 alin. 3 CPC

Nu este admisibila proba cu martori daca legea prevede obligativitatea formei ad

probationem sau ad validitatem. Daca forma e ceruta ad validitatem, nerespectarea ei atrage
nulitatea absoluta a actului juridic in sens de negotium, pentru ca nu imbraca consimtamantul
forma ceruta de lege, iar daca se cere ad probationem am obligatia sa prezint inscrisul sa probez.
Exemplu: contractul de inchiriere, ad probationem.

Nu poate fi primita proba cu martori peste sau contra cuprinsului unui inscris , indiferent
de valoare obiectului, sigur ca e vb de inscrisuri preconstituite, chiar daca legea nu cere forma
scrisa ad probationem.

Excepii:

- motive de nevalabilitate a actului juridic constatat ce se pot dovedi numai cu

martori (vicii de consimmnt, cauz ilicit, fals, imoral) art. 309 alin. 5 rap. la alin. 4 pct. 5

- interpretarea actului juridic art. 309 alin. 5 rap. la alin. 4 pct. 6

- toate celelalte excepii de la alin. 4

263
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Administrarea probei cu martori

A) Propunerea martorilor

Partile sau teoretic ar putea instanta din oficiu, in baza rolului activ sau procurorul.

De exemplu, am un accident de circulatie, vreau sa dovedesc cu martori, dar am un singur

martor propus de reclamant, stiti ca declaratia unui martor nu se poate sustine ca nu valoreaza
nimic, doar pt ca e unul singur. Dar daca el spune l-a mai vazut pe vecinul din imobilul cutare la
geam si a vazut si el accidentul, in acest caz daca partile nu dispun completarea probatoriulu in
conditiile lui 258, poate instanta sa spuna din oficiu eu cred ca ar fi bine sa audiem si celalalt
martor, care a vazut cu ochii lui accidentul. Dar in principiu partile propun martori.

Reclamantul prin: cerere de chemare in judecata, modificarea cererii de chemare in

judecata, raspuns la intampinare.

- alte condiii:
- depunerea listei n termen de 5 zile de la ncuviinarea probe (art. 254
alin. 4 lit. a)
- depunerea sumei statornicite pentru drumul i despgubirea martorilor n
termenul stabilit de instan de la ncuviinarea probei - art. 2 62 alin. 1
CPC sub sanciunea decderii n faa acelei instane (alin. 3), cu excepia
situaiei cnd nu ar duce la amnarea judecii, ex. martorul se nf ieaz
(art 311 alin. 4), cnd poate cere ulterior aceste cheltuieli, iar instan a se
pronun prin ncheiere executorie ( art. 326 alin. 2), chiar ulterior
pronunrii hotrrii (art. 444 alin. 3)
- limitarea numrului martorilor art. 258 alin. 3 NCPC
Au fost situatii in care partile au propus 10 martori, si le spun ca instanta, alegeti-va 2,
daca nu va aleg eu doi. Daca propun 5-6 martori si fiecare cunoaste o alta imprejurarea si fiecare
imprejurarea ma duce la stabilirea starii de fapt, atunci nu am cum sa limitez numarul martorilor,
asa se intelege acest text.

- ncheierea de ncuviinare a probei - art. 258 alin. 2 NCPC

-proba ,daca stiu numele si adresa, si acest lucru,

-daca ii citez sau nu ii citez

-daca ii infatiseaza partea sau nu

-ce anume vreau sa dovedesc prin ei

264
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

-care sunt cheltuielile pt administrarea probei si in sarcina cui sunt puse siin cat timp
trebuie sa le plateasca (nu spune in cat timp, instanta fixeaza un termen ca sa avanseze aceste
cheltuieli, daca nu le avanseaza atunci putem vorbi de decadere). Daca martorul se prezinta chiar
daca nu au fost avansate cheltuielile, voi lua declaratia si dupa stabilesc prin incheiere executorie
si le pun in sarcina partii).

B) nlocuirea martorilor: moarte, dispariie, motive ntemeiate lista se depune n termen de 5

zile de la data ncuviinrii nlocuirii - art. 311 alin. 2

Alte motive intemeiate ramane la aprecierea instantei. Toate aceste motive trebuie
dovedite de parte nu doar afirmate.

De exemplu: moartea se dovedeste printr-un certificat de deces, disparitia martorului prin

hotarare de declarare a disparitie ori printr-un martor care sa spuna ca stie ca e disprut de acasa
de 3 luni.

Exemple de motive intemeiate: sta in SUA, era important pt mine sa il audiati pe el, dar
sta in SUA si a fost supus unei operatii chirurgicale si nu se poate deplasa 3 luni. Daca in acest
caz ar fi in Romania, as putea sa ii iau o declaratie, prin comisie rogatorie.

C) Persoanele care pot fi ascultate ca martori

1. Regula: orice persoan (aprecierea declaraiilor minorului sub 14 ani i a celui debil
mintal sau lipsit vremelnic de discernmnt, art. 320 CPC). Ca regula oricine poate fi ascultat ca
martor, inclusiv minorul, numai ca cel sub 14 ani, nu depune juramant. Pot sa am o persoana cu
un handicap mental, dar care a asistat la savarsirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.
Sigur ca instanta va aprecia in concret declaratia martorului si va avea in vedere handicapul sau,
dar asta nu o impiedica de plano a il audieze, asta ramane o chestiune de apreciere pe 264 si nu
de admisibilitate a probei.

2. Excepia art. 315 CPC

Cine nu poate fi ascultat ca martor

- rudele i afinii pn la gradul 3 (norm dispozitiv ocorotete interesul prii adverse)

- soul sau fostul so (idem), logodnicul ori concubinul (idem)

- cei aflai n dumnie sau legturi de interese cu vreuna dintre pri (norm dispozitiv)

- interzisul sau cel declarat incapabil a mrturisi (norm imperativ)

265
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- cel condamnat pentru mrturie mincinoas (idem)

Excepii:

- conveniile asupra probelor - art. 3 15 alin. 2 CPC (exprese sau tacite lipsa de opozi ie la
audierea martorului)

- n pricinile referitoare la starea civil rudele i afinii, cu excepia descendenilor (conteaz dac
sunt copii nscui din cstoria care se desface prin divor sau din alta?)

Remarcati ca textul art 316 nu face nicio distinctie. Ideea este de protecte generala a
copilului, adica nu trebuie protejat numai in casnicia parintilor, nu il expun sa il aduc ca martor
ca minor ca e major. Textul nu distinge, copilul e protejat de a fi martor in orice proces de divort,
chiar daca nu e vorba de divortul dintre parintii sai.

Cine este scutit s depun mrturie art. 317 CPC

In foarte multe situatii sunt audiati notari, de ce? pt ca vin partile si spun: vrem sa vina
notarul in fata caruia am incheiat contractul si sa spuna exact ce am spus acolo, ce ne-a
explicat, daca am dat banii sau nu. In aceasta situatie partile il dezleaga de pastrarea obligatiei
de pastrare a secretului profesional.

La avocat e o chestiune sensibila sa vina sa spuna ce adiscutat cu clientul. Dar si la

doctor, sa vina medicul ginecolog sau psihiatrul. Chiar daca ii dai dezlegare , poate sa fie un
inconvenient pentru specialistul respectiv, pt ca el are o profesie si pt el este si ochestine de
imagine sa nu vb despree ceea ce discuta cu pacientul, chiar daca pacientul ii da dezlegare,
exceptie cand legea prevede altfel, daca prevede ca nu se poate depune marturie chiar si cu
dezlegare. Preotii nu pot obtine dezlegare, pt ca secretul confesiunii este unul abolut!

D) nfiarea martorilor

partea se poate obliga s-i prezinte personal (atunci nu mai depune adresa lor i
nu solicit citarea) sanciunea neprezentrii obligativitatea citrii de ctre
instan chiar i cnd partea este de vin c martorul nu se prezint- art. 3 12 alin.
3 CPC, dar amend art. 187 pct. 2 lit. b CPC
citarea martorilor - art. 311 alin. 1 CPC
amendarea martorului care nu se prezint sau refuz s depun mrturie - art.
187 pct. 2 lit. a CPC

266
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

mandatul de aducere - art. 313 alin. 1 i 2 CPC, ndeplinirea mandatului de

aducere - art. 313 alin. 3 CPC
audierea la locuina martorului - art. 314 NCPC n ce compunere?

Pe baza unei practice mai vechi, care nu era consfintita pe vechiul cod, vine noul cod cu
alta reglementare si permite partii sa infatiseze ea martorul, daca se oblige ea in fata instantei ca
va aduce martorul. Daca spune instantei: nu mai emiteti citatie, pt ca eu am vb cu martorul si
poate sa vina, pt termenul urmator. In aceasta situatie, instanta nu emite citatie si lasa pe seama
partii infatisarea martorului. Daca acesta nu se prezinta, instanta nu va decade din drepturi
partea, ci daca din culpa ei nu a venit martorul, ii va dispune o amenda si se va dispune citarea
martorul. Daca martorul nu se prezinta din culpa lui si nu din culpa partii, poate sa aplice o
amnda martorului, si poate dispune aducerea lui cu mandat de aducere. In situatii de urgenta
poate sa dispuna din start aducerea martorului cu mandate de aducere. Daca partea nu se obliga
sa il infatiseze personal atunci I se va aduce la cunostinta faptul ca trebuie sa se prezinte in fata
instantei, prin citare. Daca martorul nu se prezinta din motive neimputabile lui, pentru ca nu se
poate deplasa, instanta poate sa il audieze la locul unde se afla.

In ce compunere? Ati vazut la cercetarea inscrisului ca instanta poate sa delege un

judecator, daca in compunrerea completlui de judecata intra mai multi judecatori.

La luarea interogatoriului partii prin deplasarea instantei la parte, poate fi delegate un

singur judecator. In cazul martorului, nu exista o astfel de prevedere la art 314, asadar daca
marturia trebuie luata in apel si martorul este nedeplasabil in ce compunere merge instanta la
locul unde se afla? Vor merge amandoi, pentru ca daca nu am un text de exceptie atunci trebuie
sa se deplaseze tot completul.

E) Ascultarea martorilor

In noua regelmentare se prevede ca intrebarile i se pun mai intai de presedintele

completului, dupa ceilalti membrii prin presedinte, si dupa va intreba partile daca vor sa ii puna
intrebari, vezi art. 321 alin. (3).

Ce trebuie retinut este ca martorii nu pot participa la audierea celorlalti pana nu au fost ei
audiati, ii asculta in ordinea: prima data ai reclamantului pentru apararea pretentilor, apoi ai
paratului pentru sustinerea apararii, dar ordinea intre ei instanta o stabileste. Si spune ramane in
sala cutare martor propus de reclamant, ceilalti va rog asteptati afara, dupacare cheama urmatorul
martor, etc martorul nu poate asista la declaratiile celorlalti martori pan ace nu a fost audiat, dar
dupa ce a fost audiat poate asista in continuare la luarea de depozitii. Instanta spune uneori
sunteti liber si il lasa sa plece iar alteori, va rog as ocupati loc in sala. De ce? Pt ca daca exista

267
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

contradictii iintre declaratiile martorilor ii poate confrunta la final sau le poate cere lamuriri
pentru ca e numai o neintelegere.

De retinut e lasat liber sa isi faca depozitia si nu se va citi de pe foaie. De ex., un sofer
intr-un process contraventional isi propune fiica ca martor si o pune sa citeasca ce sa zica, se
vedea ca era obliagat sa spun ce doreste tatal. Nu ai voie sa il lasi sa citeasca declaratia scrisa. Se
poate folosi de cifre, se poate uita intr-un registru pana la termenul urmator, sau date, dar nu
altceva.

Cand il audiaza presedintele atunci el il audiaza,dar de obicei se intreaba avocatul ce

imprejurari mai doriti sa aflati si judecatorul imbraca intrebarea in asa fel incat sa afle si avocatul
si judecatorul ceea ce isi doresc, iar la final se intreaba partile daca mai doresc sa puna alte
intrebari in afara de cele puse de mine. Apoi partea le pune, se consemneaza raspunsul,si tot asa.
Instnta poate cenzura intrebarile puse de parti, in ce sens ca nu e concludenta. Dar concludenta
unei intrebari tine tot de aprecierea instantei.

De ex., martorul a asistat la plata unei sume de bani si avocatul intreaba, in ce luna era?
Era frig afara? Ma interseaza? Ma intereseaz pt ca in concret in functie de aceste imprejurari pot
aprecia credibilitatea martorului, nu duce neaparat la dezlegarea cauzei dar poate fi o chestiune
care tine de aprecierea probei.

Consemnarea marturiei: sub dictarea presedintelui, nu scrie grefierul ce vrea el ce

intelege din declaratia martorului ci presedintele dicteaza, uneori isi poate face notite. Se poate
purta o discutie, o conversatie pt ca va vorbi mai liber pentru a nu rupe comunicarea, cu intrebari
ajutatoare. Si daca crezi ca nu tii minte notezi.

Daca respingi o intrebare si partea insista totusi, atunci se trece in incheiere pentru
controlul judiciar: partea a vrut sa puna martorului x intrebare, pemtru ca incheierea face obiectul
comtrolului judiciar.

F) Aprecierea mrturiei

Proba cu martori ramane la aprecierea instantei, in functie de imprejurari. De exemplu:

este o persoana in varsta, care a vazut accidentul de circulatie de la 100 m, cand de bine vede o
persoana in varsta la 100m? Toate acestea tin de aprecierea probei.

In caz de banuiala de marturie mincinoasa instanta incheie un proces verbal si sesizeaza

oup competent. Trece in incheierea de sedinta, nu se va intocmi un preoces verbal separat si
sesizez parchetul

268
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

G) Drepturile bneti ale martorului :cheltuieli de cazare, de masa, etc. fie ca partea e pusa sa
plateasca un avans sub sanctiunea decaderii sau a suspendarii, sau daca martorul se prezinta si
cere mai mult sau partea nu a platit deloc si cere un avans sau orice altceva instanta va dispune
prn incheiere executorie sa ii stabileasca aceste drepturi banesti.

Incheiere executorie: pune in sarcina partii care a propus martorul, martorul o poate
executa in baza acelei incheieri, indiferent cine castiga, doar la final se pune problema daca
partea care l-a propus poate sa isi recupereze cheltuielile in cazul in care castiga procesul. Fata
de martor insa va ramane obligata partea care l-a propus.

Daca instanta omite sa se pronunte pe parcursul judecatii asupra drepturilor martorului, se

aplica un text prevazut la completarea hotararii: art 444 alin. (3), va da la cererea matrorului
chiar dupa ce a pronuntat hotararea finala o incheiere executorie.

Prezumtiile

Definiie (art. 327 NCPC ): consecinele ce legea sau magistratul le trage de la un fapt cunoscut
la un fapt necunoscut

Obs. presupune dou fapte i dou raionamente:

- din probe directe faptul vecin i conex raionamentul judectorului

- faptul principal, generator de drepturi raionament judectorului sau al
legiuitorului
Clasificare

- legale (determinate special prin lege - art. 328 NCPC)

- simple - judiciare (lsate la luminile i nelepciunea magistratului - art. 329
NCPC )

Prezumiile legale art. 328NCPC

- enumerare - art. 1200 VCC - exemplificativ)

- nulitatea actelor juridice fcute n frauda legii

- dobndirea dreptului de proprietate n mprejurri determinate

- liberarea debitorului

269
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- autoritatea de lucru judecat

- clasificare (importana clasificrii):

- absolute nu pot fi rsturnate prin proba contrar (doctrin : irefragabile,

corespund unui interes general, neputnd fi rsturnate prin nici un mijloc de prob i ce
corespund unui interes personal, ce pot fi rsturnate prin mrturisire judiciar)

- relative pot fi combtute prin proba contrar (ex. fostul art. 30 C. fam.,
art. 339 NCC, prezumia de paternitate a copilului nscut n timpul cstoriei art. 414 NCC,
prezumia de coproprietate a bunului stpnit n comun 633)

- mixte pot fi combtute prin anumite mijloace de prob (ex. art. 590 C.
civ. vechi, art. 660 NCC, prezumia de coproprietate asupra despriturilor comune titlu, semn
de necomunitate, uzucapiune)

- efecte: dispenseaz de orice dovad pe acela n favoarea cruia este fcut n

ceea ce privete faptele considerate de lege ca fiind dovedite

Obs. trebuie dovedit faptul vecin i conex - art. 328 alin. 1 teza a II-a

Prezumiile judiciare condiii (art. 329 NCPC):

- s aib o greutate i puterea de a nate probabilitatea

faptului pretins
- s fie permis dovada cu martori
Obs. : nu duce la rsturnarea sarcinii probei (cu privire la faptul vecin i
conex)

Expertiza

Definiie (art. 330 alin. 1 CPC):

- activitatea de cercetare a unor mprejurri de fapt ce in de obiectul litigiului

- ce necesit cunotine de specialitate
- desfurat de un specialist numit expert.

270
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Obiect: mprejurri de fapt ce presupun cunotine de specialitate (nu probleme de drept,

excepie legea strin) art. 201 alin. 1 C. pr. civ.

Distinctia fata de cercetarea la fata locului este ca si la cercetarea la fata locului trebuie sa
stabileasca o imprejurare de fapt dar nu are nevoie de cunostintele unui specialist, desi poate
ulterior dispunerii efectuarii expertizei vrea sa se deplaseze la fata locului si acolo sa audieze
expertul. Uneori cerecetarea la fata loculu se depune chiar daca a existat expertizei.

Ex. intreaba un expert constructor prin care se cere restituirea unui imobil nationalizat,sa
identifice constructria sa o compare cu cea din CF si sa ii spuna ce vechime are si daca dupa
1950 cand a fost preluat imobilul s-au mai adugat alte corpuri de cladire, etaje- dupa depunerea
expertizei, intansta vrea sa vada ea ca e un corp nou/nu, sa lamureasca utilitatea etc.

Ex: se cere stabilirea granitei dintre 2 proprietati si reclamantul spune ca paratul a mutat
gardul, fata de planul de la cartea funciara, cum stabilesc granita dintre cele doua proprietati?
Planul spune forma parcelei, suprafata, amplasamentul. Cum pot verifica care e limita dintre
propritati si daca gardul e mutat? Imi trebuie expertiza, degeaba ma duc la fata locului.

Daca partile spun ca s-au inteles cu privire la granituire si au fixat gardul intre 2 copaci si
paratul ulterior a mutat gardul cu 10-20 cm mai incolo, dintre cei doi copaci, pentru asta nu e
nevoie de expertiza, pot constata si fara un specialist daca e mutat sau nu gardul.

Caracter facultativ, excepie cazurile prevzute de lege (ex. expertiza psihiatric n materia
punerii sub interdicie - art. 937 alin. 2, art. 938 NCPC )

Expertii sunt specializati pe diferite categorii, se numesc judiciari pentru ca dau un

examen pentru a intra pe o lista cu diverse specializari pe judete. Exista expertize realizate de
institute si laboaratoare de specialitate: expertiza scrsiului, expertiza discernamantului se face de
INML.

In cazul expertilor judiciari sunt numiti nominal de instanta iar daca partile nu se inteleg
se va trage la sorti de pe lista aflata la dispozitia instantei. Un expert judiciar insa poate fi
inclusiv amendat de instanta, poate fi obligat la despagubiri pentru amanrea judecatii.

In situatiile cand nu am experti judiciari si nici laboratoare/institute de specialitate, codul

spune ca in aceste situatii pot sa recurg la specialisti in domeniu din oficiu sau la cerea unei parti.

Ex: s-a plagiat sau nu un cantec, voi face o adresa la conservator sa imi trimita o lista,
conservatorul imi va desemnea o lista cu specialisti si eu numesc unul din ei. In cazul lor nu pot
fi adusi cu mandat, nu ii pot amenda, nu ii pot obliga la despagubiri.

271
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

La efectuarea expertizei alin. (1) si alin. (5), expertiza poate fi efectuata de 1 sau de o
comisie 3 experti, niciodata nr par. La alt 1 sunt toti numiti de instanta, la alin 5 instanta numeste
un expert iar daca partea doreste numirea unui expert asistent care sa ajute sa faca obiectiuni, sa
stie ce obiective sa fixeze ce lamuriri sa ceara. Diferenta este ca in cazul comisiei de 3 experti
sunt numiti de instanta, dincolo unul e numit de instanta iar expertul asistent este numit de parte.

La expropriere pentru evaluarea imobilului se face o comisie de 3 experti obligatoriu,

unul numit de instanta si ceilalti doi de parti, unul de expropriator si unul de expropriat. Aceasta
distinctie este importanta pentru ca expertiza facuta de o comisie de experti este ca o hatarare
judecatoreasca. Daca nu ajung la un consens nu vor face 3 expertize distincte, nu ma pot pune pe
mine ca judecator sa compar 3 expertize diferite (cand parte isi pune expert asistent face o
expertiza difertita sa ma lamureasca ca expertza facuta de expertul meu nu e in regula si poate sa
ii pun intrebari suplimentare sa faca o alta expertiza etc.) dar cand am comisie de 3 este ca si cum
am 3 judecatori in recurs, fiecare trebuie sa isi motiveze parerea daca nu ajung la o opinie. Daca
3 experti ajung la 3 valori diferite pentru acelasi imobil nu o sa imi faca 3 expertize difertie
pentru ca nu e situatia in care am dispus o expertiza si nu m-a lamurit deci am dispus o
contraexpertiza si vine cu alte concluzii si mai dispun una sa vad cae din 2 are dreptate, ci va fi o
singura expertiza si fiecare va explica de ce a ajuns fiecare la acea valoare, trebuie sa fie un
singur raport de expertiza. Daca nu fac un singur raport de expertiza ca un tot unitar in care se
explice divergentele de opinii por sa ii amnedez ca nu au raspuns obiectivului stabilit.

Daca insa e un expert numit de instanta si un expert asistent atunci vor putea exista 2
expertize, altfel nu.

Raportul de exeprtiza este ca o hotarare judecatoreasca pronuntata de 3 judeactori si

fiecare isi va explica parerea, nu vor exista trei rapoarte.

Expertiza

Este mijlocul de proba (mai corect spus raportul de expertiza e mijlocul de proba) la care recurge
instanta cand are nevoie de cercetarea unor imprejurari de fapt pentru care e nevoie de parerea
unui specialist.

-nu se confunda cu cercetarea la fata locului, in acest caz instanta nu are nevoie de parerea unui
specialist

272
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Ex: am facut un raport de expertiza topografica, sa identifice expertul un teren preluat abuziv de
stat, sa vada pe ce portiuni sunt ridicate constructii si daca exista o portiune suficient de mare
libera (sa nu fie traversata de coducte subterane, sa nu fie contructii etc) si am mers si la fata
locului sa ne convingem noi daca prezinta sau nu utilitate restituirea unei mici portiuni de teren
dintr-o curte/ gradina pentru fostul proprietar. Acestea sunt situatii de exceptie in care se
combina cele doua probe, pentru ca fie are nevoie de parerea unui expert (si atunci nu se mai
deplaseaza), fie e suficient sa se deplaseze pentru a se edifica asupra unei situatii de fapt.

Cu referire la cercetarea la fata locului, o cauza:

Obiectul era partajarea folosintei unei locuinte preluate abuziv de stat. Initial, locuinta fusese
proprietatea unei singure familii. Dupa preluarea abuziva, fiind vorba de o vila, a fost inchiriata
unui numar mai mare de familii si se ridica problema cum se vor folosi spatiile comune. In acest
context, despre o incapere unii sustineau ca are destinatia de baie, altii de bucatarie. era o
imprejurare de fapt, nu era nevoie de parerea unui expert. Ce s-a gasit? Intr-o parte era o toaleta,
in alta un aragaj.

Expertiza ca regula are un caracter facultativ, instanta va recurge la ea numai daca va considera
ca e absolut necesara pentru aflarea adevarului

Exceptie: expertiza medico-legala psihiatrica in materia punerii sub interdictie, acum procedura
punerii sub interdictie e prevazuta in NCPC.

Administrarea probei cu expertiza

In ceea ce priveste numirea expertilor, relevant este ca sunt 3 categorii de experti:

a) Judiciari ei trebuie sa dea un examen organizat de Ministerul Justitiei, sunt trecuti

alfabetic pe o lista, in functie de categorii. De ex, daca sunt Curte de Apel voi avea o lista
cu toti expertii de la cele 4 tribunale din raza mea teritoriala
b) Institute si laboratoare de specialitate
ex: expertiza medico-legala se efectueaza prin Institutele Medico-Legale; expertiza
criminalistica prin laboratoarele de criminalistica
c) Specialist in domeniu
Ex: o experiza prin care trebuia sa stabilesc daca o piesa muzicala e plagiata sau nu

Importanta distinctiei: pentru modul de numire si pentru posibilitatea de a sanctiona expertul si

de a-l aduce in fata instantei cand nu redacteaza raportul de expertiza. El poate fi sanctionat daca
nu depune raportul de expertiza in fata instantei sau daca nu se prezinta in fata instantei cand
aceasta il citeaza sa o lamureasca. Poate fi adus cu amenda si mandat de aducere, dar numai
prima categorie, a celor autorizati de Min. Justitiei. In schimb, toate celelalte dispozitii, cum ar
fi recuzarea, vizeaza si celelalte doua categorii ramase.

273
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Cu privire la modul de numire, expertii judiciari sunt numiti direct de catre instanta. In celelalte
doua cazuri, instanta face doar o adresa si spune obiectivele expertizei si laboratorul sau
institutul va desemna in concret expertul care poate sa efectueze expertiza. La medicina legala
pot si partile sa-si desemneze un expert pe care sa-l plateasca

Desigur, a 3 a categorie de experti va fi numita tot de instanta.

In ceea ce priveste expertii judiciari, expertiza poate fi intocmita de un numar impar de experti,
fie unul, fie 3, dar sunt situatii in care legea speciala obliga instanta sa numeasca o comisie de
experti (legea exproprierii instanta e obligata sa desemneze 3 experti, unul din propria ei
initiativa, unul de exproriator, iar celalalt de expropriat). D e regula ,instanta numeste un singur
expert, dar in astfel de situatii, partile pot solicita numirea unui expert asistent pe care il plateste
fiecare. Diferenta dintre expertiza efectuata de o comisie de experti si cea efectuata de un expert
desemnat de instanta si unul/doi experti asistenti desemnati de parte, este faptul ca o expertiza
facuta de o comisie de experti trebuie sa fie ca o hotarare judecatoreasca data in compunere de 3
judecatori, adica expertii trebuie sa efectueze aceasta expertiza in comun, iar daca au opinii
divergente, sa le motiveze raportat la opiniile celorlalte experti. Instanta nu e obligata sa aleaga
intre trei expertize diferite.

Daca in schimb instanta desemneaza un singur expert si la cererea altei parti unul/doi experti
asistenti, care trebuie sa fie tot de pe lista expertilor judiciari in aceasta ipoteza expertul judiciar
nici macar nu este obligat sa faca o expertiza, el e angajat de parte numai sa o ajute pe parte sa
poate formula obiectiuni etc.

Cand incuviinteaza proba cu expertiza, incheierea instantei trebuie sa cuprinda imprejurarea de

fapt pentru care solicita sa fie lamurita instanta stabileste astfel obiectivele expertizei.

Ex: speta cu granituirea: am doua terenuri vecine,identificate nu nr topografice, aflate in

extravilan. Problema este ca nu se stie care sunt limitele dintre cele doua. Obiectivele expertizei
cum se stabilesc? E important de stiut ca am configuratia terenurilor in plan. Trebuie sa mearga
expertul la fata locului si sa stabileasca cu repere in teren la granituire care este limita dintre
proprietati. Daca nu sunt repere, se vor bate niste tarusi cand se va pune in executare hotararea.
Astfel, expertul va trebui sa identifice terenul raportat la planul de situatia din CF si la fata
locului si coparandu-le sa spuna care sunt limitele dintre proprietati.

Fiecare raport de expertiza are un memoriu justificativ. Expertul arata cine sunt partile, ce
obiectiv are dosarul, carei instante ii apartine, obiectivele stabilite de instanta si daca s-a deplasat
la fata locului, cine a fost prezent. Daca necesita deplasare la fata locului, partile trebuie citate
prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire pe care trebuie sa o primeasca cu 5 zile
inainte. La fel se intampla si daca expertul are nevoie de lamuriri din partea partilor, chiar daca ar
fi de ex o expertiza contabila. (ex: sunt doi profesionisti si registrele lor nu corespund). Dar
diferenta dintre cele doua ipoteze rezida in faptul ca daca expertul are nevoie de lamuriri ramane
la latitudinea lui daca citeaza sau nu partile, in schimb, la deplasarea la fata locului citarea este

274
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

obligatorie. Deci, in cazul granituirii mereu va cita partile si in memoriu va arata inclusiv care
parti au fost prezente.

Consemnarile expertului cu privire la cine a fost prezent, ce a sustinut pot fi combatute doar prin
inscrierea in fals.

Memoriul justificativ are un fel de considerente si concluzii. Instanta va lectura totdeauna tot
raportul, nu doar concluziile.Daca nu ma lamuresc considerentele raportului, instanta ii poate
cere expertului lamuriri suplimentare, pot dispune completarea experizei sau o noua expertiza

Expertul poate fi recuzat pentru acelasi motive ca si judecatorul, dar evident pentru motivele
care i se potrivesc lui de la art. 41 si 42. In ce termen? De indata! Art 332. Asadar, s-a numit
expertul in sedinta publica, daca partea e prezenta trebuie sa il recuze de indata. Daca partea nu
este prezenta, are obligatia conform art 10 sa urmareasca desfasurarea procesului, deci partea nu
va fi citata, si sa-l recuze in termen de 5 zile. Daca nu face acest lucru, tinand seama ca termenul
este de decadere, partea va fi decazuta din dreptul de a recuza expertul.

Daca imprejuararea pentru care expertul este recuzat nu exista la momentul in care a fost numit,
dar se iveste pe parcursul procesului (ex expertul devine afin cu una dintre parti), va putea fi
recuzat din momentul in care se iveste imprejurarea sau cel putin din momentul in care partea ia
cunostinta despre ea.

Care este procedura de solutionare a cererii de recuzare? La recuzarea judecatorilor se stipuleaza

ca partile vor fi ascultate numai daca instanta considera ca este necesar. Asadar, aici citarea
partilor nu este obligatorie, in schimb este obligatorie ascultarea judecatorului, dar acesta nu se
citeaza.
In schimb, in cazul recuzarii expertului, acesta se va cita mereu, la fel si partile. Acestea din
urma vor pune si concluzii.

Ce stabileste instanta prin incheiere?

imprejuarea de fapt, adica obiectivele expertizei.
numirea expertului
modalitatea in care vrea sa fie dispusa expertiza.
Ea poate fi dispusa in doua modalitati:
-numai citand expertul (daca este cazul cu mandat de aducere) si ascultandu-l, exact ca pe un
martor, la un termen (doar ca el nu depune juramant)
-fie fixeaza un termen de judecata pana la care sa se depuna raportul de expertiza realizat in scris.
In acest scop, instanta face o adresa in care ii comunica expertului obiectivele expertizei si
termenul pana la care trebuie sa depuna raportul.
Daca expertul nu se prezinta/nu depune raportul in termen, instanta ii poate aplica o amenda si
sa-l inlocuiasca
onorariul provizoriu al expertului
Acesta ii incumba partii care a propus expertiza. Daca expertiza e dispusa din oficiu sau la
solicitarea procurorului in cazul in care acesta participa prin punerea concluziilor, plata va fi in
sarcina partii in favoarea careia se dispune expertiza sau in sarcina tuturor partilor (Ex: comisia

275
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

de experti din ipoteza exproprierii. Astfel, expropriatorul va plati avansul pentru expertul lui, iar
expertul numit de instanta, cel mai probabil expropriatul.)
Trebuie depus in 5 zile de la data incuviintarii probei. Sub ce sanctiune?
daca este in favoarea reclamantului, instanta poate sa suspende in baza lui 242 procesului pt
ca din culpa reclamantului nu poate sa continue si din acel moment incepe sa curga termenul
de perimare, iar daca in 6 luni nu repune cauza pe rol si nu plateste avansul stabilit in sarcina
sa, dosarul se perima. Totusi, reclamantul poate fi si decazut din proba, instanta nu e obligata
sa dispuna suspendarea procesului.
daca este in favoarea paratului: il decade din proba
E o alta situatie daca ma aflu in calea de atac si paratul este cel care solicita cale de atac dupa ce
reclamantul a castigat in prima instanta si paratul cere o noua expertiza si tot el nu plateste. In
aceasta situatie, desi paratul este apelantul, il voi decadea din proba si o sa solutionez apelul fara
expertiza a doua.

Daca instanta nu stie cum sa stabileasca onorariul provizoriu, atunci stabileste un termen scurt si
citeaza expertul si partile in Camera de Consiliu. Expertul va spune cam cat considera ca va
costa expertiza, daca are nevoie de cheltuieli de deplasare etc.

Expertul poate fi inlocuit pentru motive temeinice (raportate nu neaparat la persoana lui). Daca
este bolnav si nu se poate deplasa, nu va fi amendat. Daca pur si simplu refuza sa faca expertiza
chiar daca l-am amendat, acesta nu e un motiv temeinic, partile vor cere numirea unui alt expert.

Cu privire la modalitatea de efectuare, expertiza se poate realiza:

- in instanta daca este audiat expertul
- in afara instantei
Atunci cand e vb de efectuarea unor masuri/lucrari la fata locului, expertul este obligat sa citeze
partile!!! (subiect posibil la examen). In caz contrar, expertiza este nula, iar nulitatea o poate
invoca partea care nu a fost citata. Raportul de expertiza trebuie depus la dosar cu 10 zile
inaintea stabilirii termenului de judecata. Acest termen este de regresie, deci se calculeaza pe zile
libere, se merge inapoi. Raportul de expertiza nu se comunica. Daca nu a fost depus cu 10 zile
inainte, pot ameda expertul, iar partile pot cere un termen sa studieze raportul. Comunicarea tot
nu este obligatorie, nici in aceasta ipoteze, a se vedea art 10.
Cand poate partea interesata sa invoce lipsa de citare? La termenul pentru care s-a depus raportul
de expertiza. Daca este lipsa de procedura cu partea la acest termen, va invoca la primul termen
cu procedura completa. Daca la primul termen cu procedura completa, partea a fost impiedicata
sa se prezinte la proces din motive justificate, poate solicita repunera in termen.

Ce se intampla daca o parte se opune la efectuarea raportului de expertiza si acesta nu

poate fi efectuat din cauza ei?
Instanta poate aplica o prezumtie judiciara si sa considere dovedite imprejurarile de fapt invocate
de cealalta parte si sa oblige partea recalcitranta sa suporte cheltuielile de pana atunci cu privire
la efecutuarea expertizei, care nici nu se vor mai include in cheltuielile de judecata
Daca instanta insa apreciaza ca este absolut necesara efectuarea raportului de expertiza, va
recurge la forta publica, va autoriza jandarmii sa insoteasca expertul la fata locului etc.

276
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Termenul de depunere al raportului este cu 10 zile inainte de termenul de judecata, dar poate fi
scurtat in situatii urgente.
Daca expertiza nu e lamuritoare, la primul termen la care a fost depusa (daca a fost depusa in
termen) sau la termenul urmator (daca partile au cerut amanarea), pot formula lamurirea ei,
neraspsunzand la toate obiectivele, se poate cere completarea ei. Daca nici dupa ce exepertul
raspunde obiectiunilor/completeaza raportul si tot nu se considera indestulator raspunsul, se
poate dispune efectuarea unei noi expertize.
Cand am doua expertize cu concluzii contradictorii
regula: instanta nu e obligata sa dispuna a treia expertiza.
Exceptie: instanta e obligata in cazul expertizelor medico-legale.

Nulitatea raportului de expertiza

Ex: nu au fost citate partile si acest lucru era obligatoriu. Instanta va constata nulitatea raportului
de expertiza, dar nu va numi un alt expert, ci il va obliga pe expertul existent, in contul
onorariului deja achitat, sa refaca raportul de exertiza cu respectarea procedurii.

Drepturile banesti ale expertilor

In situatia in care se dovedeste la momentul efectuarii raportului de expertiza ca au fost cheltuieli

mai mari decat cele estimate de instanta cu sau fara ascultarea expertului, acesta poate sa solicite
majorarea onorariului de expert. Textul de lege spune ca cererea acestuia se va solutiona cu
citarea partilor.
Tabarca: nu ar opera termenul in cunostinta in aceasta situatie. Textul spune cu citarea partilor,
inseamna ca chiar daca ar avea termen in cunostinta, ele trebuie citate cu mentiunea ca la
termenul respectiv se discuta majorarea onorariului expertului.

A. Chis: la cercetarea la fata locului nu se aplica termenul in cunostinta si se citeaza partile. Dar
aici justificarea este ca cercetarea nu se face la termenele de judecata, ci intre ele si atunci
termenul in cunostinta ar opera pentru termenul de judecata, nu pentru administrarea probei in
afara termenului de judecata si de aceea partile trebuie citate distinct, desigur, daca nu au fost
prezente cand s-a incuviintat proba si nu li s-a pus in vedere.
Majorarea onorariului expertului in schimb se discuta la termenul de judecata. El cand depune
raportul de expertiza in fata are un decont in care justifica cheltuielile. Daca este peste ceea ce
stabilise instanta, evident se dispune majorarea onorariului.

Daca vom compara textul de la 339 cu cel de la cercetarea la fata locului, este similar: cu citarea
partilor, insa ratiuni nu exista, caci partile sunt obligate sa studieze raportul de expertiza depus
la dosar. La acesta este atasat si decontul, deci inevitabil trebuie sa-l studieze si pe acesta.
Expertul nu va face o cerere scrisa de majorare a onorariului, ci doar precizeaza in decont ce
cheltuieli a suportat.

Daca partile formuleaza obiectiuni/ cer completari/ instanta din oficiu face acest lucru, instanta
nu se va pronunta obligatoriu pe decont la termenul de judecata. In caz contrar, instanta poate
chiar la termenul de judecata la care s-a depus decontul sa spuna daca il incuviinteaza sau nu, se
vor asculta partile care sunt prezente si in functie de asta va stabili.

277
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Expertiza, ca oricare proba, se poate efectua si prin comisie rogatorie.

Instanta care dispune proba, in incheiere va spune: incuviintez proba cu expertiza si stabilesc
obiectivele
Instanta care administreaza proba, adica efectueaza comisia rogatorie: numeste expertul si
stabileste onorariul provizoriu si onorariul final.
Lamuriri si completari face tot comisia rogatorie.

Cine incuviinteaza o noua expertiza? Instanta care a incuviintat proba.

E firesc, intrucat aprecierea expertizei e sarcina instantei care a incuviintat proba, dar lamuririle
si completarea raportului raman inca in sarcina comisiei rogatorii, ea trebuie sa trimita inapoi o
expertiza completa, sa nu se tot plimbe dosarul.

! se poate combina raportul scris cu ascultarea expertilor. Daca cer

lamurirea/intregirea/completarea si tot nu ma lamuresc expertii, se pot expertii sa ma
lamureasca.
Ex: de ce au aplicat un anume coeficient de corectie dintre altele posibile etc

Forta probanta a raportului de expertiza

-regula: instanta nu e tinuta de concluziile raportului de expertiza, poate sa le inlature. Totusi,

instanta nu poate spune ca nu e probata cererea, ci trebuie sa se pronunte pe baza altor probe
administrate.

-exceptie

constatarile personale ale expertului trecute in raport , inscrierea in fals

expertize medico-legale contradictorii necesitatea avizului
Ex: expertiza pentru stabilirea discernamantului. Nici aici instanta nu este tinuta de
concluziile comisiei superioare, este doar obligata sa le solicte; poate sa spuna ca desi trei
comisii de experti au afirmat ca nu are discernamant, ea considera ca are, tinand cont ca a
audiat martori si in ziua respectiva a fost perfect lucid, am audiat si medicul curant etc.

In hotararea prezentata pe larg la curs, profa a inlaturat 3 rapoarte de expertiza pentru mai multe
considerente: au folosit un criteriu arbitrar raportat la evolutia preturilor verificat de experti prin
metode proprii: a sunat ofertantul si a spus ca a scazut din pret, ca e cel mai valoros teren din
zona etc. Profa a analizat ea insasi contractele si a stabilit valoarea de piata a terenului cand
inlatur o expertiza trebuie sa motivez de ce fac acest lucru. Daca inlatur toate expertizele-cum
este situatia de fata- trebuie sa ma raportez la celelalte probe ramase si iarasi sa motivez de ce am
ajuns la o stare de fapt pe care mi-am fundamentat finalmente concluziile.
Regulamentul spune ca o hotarare judecatoreasca trebuie sa cuprinda numele redactorului, data
redactarii (daca e in termenul de 30 zile), daca e data in caile de atac, cine au fost judecatorii din
alte etape ale procesului.

278
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Mijloacele materiale de proba

-sunt nou introduse in CPC

lucurile ca mijloace materiale de proba art 341
ex: autovehicolele implicate intr-un accident
ex: fotografiile. Ele pot constitui si un inscris. Cand fotografia e anexata unui inscris si semnata
de parti sau a persoanei competente. Cand as anexa o fotografie? Daca vreau sa stabilesc
granitele dintre doua proprietati in mod conventional pot sa fac niste poze cu reperele de la fata
locului.

Cand ar fi semnata de o persoana competenta? Sunt situatii in care se incheie de ex un contract

autentic de vanzare-cumparare la care se anexeaza un raport de expertiza care are un plan. Vreau
sa vand o portiune determinata si nu pot face asta decat daca dezlipesc in cel putin doua parcele.
Atunci fac un raport de expertiza in care e dezlipita parcela initiala si vand una din parcelele
rezultate in urma dezlipirii. Acel plan de situatie si raportul redactat de un topograf sunt anexe
ale contractului autentic.

Daca expertul face si niste fotografii cu privire la limitele dintre terenuri, le semneaza si sunt
parte din acel plan sunt inscris

Fotografia ca mijloc material de proba:

Ex: poza geamului spart (mi l-a spart vecinul), care nu dovedeste cine la spart, ci doar constata
ca e spart
Ex 2: poza accidentului

Ex: sun la telefon si iti ofer masina X pentru pretul Y. Tu vrei un pret mai mic. Eu sunt de acord.
banda de inregistrare a sunetului. Nu am incalcat legea/ bunele moravuri. Este mijloc meterial
de proba? Dovedeste incheierea contractului? Are importanta daca e peste 250 de lei?
Problema admisibilitatii probei in raport de obiect s-a pus numai la proba cu martori. Pot sa
dovedesc acest contract in sens de negotium si cu acest mijloc de proba. De obiectul de 250 de
lei vorbim art 309 alin 1, 2.-la proba cu martori.
Daca insa legea cere conditia inscrisului ca forma de valabilitate, atunci lipsa inscrisului conduce
la nulitatea intregii operatiuni.
Asadar, inregistrarea din ex, fara a se incalca legea si bunele moravuri, poate sa constituie mijloc
de proba cu privire la curprinsul acesteia.

In ceea ce priveste inscrisurile pe suport informatic, exista in doctrina opinii ca o astfel de

inregistrare ar fi un inscris pe suport informatic.
AC: nu putem merge atat de departe, e doar un mijloc material de proba.

Pastrarea mijloacelor materiale de proba

Cand incuviintez proba, faptul ca mi se depune la dosar un CD pe care am o inregistrare, nu

inseamna ca aceea e o proba.

279
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Daca una din parti ar spune ca s-ar incalca legea/bunele moravuri prin interceptare, instanta va
spune celeilalte parti sa puna si ea concluzii cu privire la aceasta imprejurare si in functie de
aceasta va incuviinta sau nu mijlocul material de proba. Deci este inainte de a se ajunge la
relevanta.

Inscrisurile chiar daca se depun la dosar, nu inseamna ca sunt probe. Ne amintim ca la verificarea
de scripte, la inscrierea in fals, trebuie sa vina partile sa sustina ca se prevaleaza de ele. Deci
inclusiv inscrisurile se incuviinteaza in probatiune. Este supus dezbaterii partilor pe concludenta
si utilitate raportat la obiectul pretentiilor/apararilor formulate.

Proba trebuie sa aiba o legatura cu cauza si sa duca la dezlegarea ei. In primul rand, ar trebui sa o
ascult. Dar pentru asta ar trebui sa observ imprejurarile in care proba a fost luata. Daca s-a
incalcat legea/bunele moravuri, nu mai ajung sa verific daca e concludenta/pertinenta.
Uneori insa e important sa audiez continutul tocmai pentru a vedea daca a fost obtinuta in acele
conditii si atunci ma pronunt pe amandoua deodata.

Peobele trebuie administrate in sedinta publica. Pot cere insa sedinta fara prezenta publicului
daca ar fi partile prejudiciate.

Se incuviinteaza proba, apoi ea se va pastra de la caz la caz. ART 342

Ex: daca e un CD, se poate pastra la dosar
Daca e un lucru valoros, la cutia de valori si va ramane acolo si in caile de atac
Daca ar fi vorba despre o poarta distrusa, acela e un mijloc material care nu poate fi deplasat,
deci va fi lasat in posesia detinatorului.

Administrarea probei (verificarea) ART 343

Trebuie sa se deplaseze tot completul colegial? Textul face trimitere la 293 si 300 nu este
obligat tot completul sa se deplaseze, ci poate sa delege un singur judecator (am mai intalnit
situatia aceasta la administrarea probei cu inscrisuri si la luarea interogatoriului)
Daca audiez un martor nedeplasabil, am un astfel de text? Aici trebuie sa vina tot completul, nu
am norme derogatorii.

Incheiere de sedinta este atunci cand mijlocul de proba este adus in fata instantei. Va consemna
in incheiere ceea ce vede (e vorba de un obiect din portelan, culoarea x etc)/ceea ce aude

Proces verbal- cand se deplaseaza la fata locului. In principiu, va avea cuprinsul unei incheieri de
sedinta. (cine s-a deplasat, care parti au fost prezente, ce a vazut)

Aici nu spune ca la cercetarea la fata locului daca partile prezente semneaza sau nu procesul
verbal. Daca lecturam art 347 alin 1 vorbeste de intocmirea unui proces verbal in care se vor
consemna si sustinerile/ obiectiunile partilor si vor fi semnati de toti cei prezenti. La art 343 alin
3 nu spune acelasi lucru. Deci se semneaza sau nu de cei prezenti? Instanta practic face o
cercetare la fata locului, verifica obiectul material si atunci trebuie sa se aplice textele de la
cercetarea la fata locului. In concluzie, procesul verbal va avea exact acelasi cuprins ca la
cercetare si va trebui semnat de cei prezenti chiar daca legea nu prevede expres.

280
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

In afara de judecatorul delegat si grefier si procuror.

Restituirea mijloacelor materiale de proba sau trecerea lor in proprietatea unitatii

administrativ-teritoriale ART 344

Dupa ce se da o solutie definitiva in cauza, i se va da proprietarului (care nu e neaparat o parte)

un termen sa le ridice de 6 luni. I se face o adresa de catre instanta.
Daca proprietarul nu se prezinta, bunul devine proprietatea unitatii administrativ-teritoriale si va
fi valorificat, dar unele nu pot fi valorificate.

Daca se da o incheiere prin care se constata ca aceste bunuri au fost abandonate si trecute in
proprietatea unitatii administrativ-teritoriale? Aceasta incheiere este definitiva? Nu, ea se
comunica proprietarului si el are posibilitatea sa o atace numai cu apel la instanta iararhic
superioara (cand e prima instanta). Dar daca mijlocul material de proba s-a administrat in apel?
Asa cum am recurs separat la o hotarare in recurs, pot sa am si apel, dar nu pot trece nicidecum
peste normele de competenta materiala functionala. Asadar, daca mijlocul de proba este
administrat de Curtea de Apel, nu pot avea apel la ICCJ, caci ea nu are competenta materiala
functionala de a judeca apeluri de fapt in aceasta ipoteza nu am cale de atac.

Nu pot crea proceduri la caile de reformare!

Daca se contesta inregistrarea unei convorbiri (exista expertiza si a inregistrarii), acolo trebuie sa
depun originalul ca sa vad ca nu s-a mixat inregistrarea.

Cercetarea la fata locului

Cand va apela instanta la acest mijloc de proba? Cand va dori sa stabileasca o stare de fapt si nu
are nevoie de parerea unui expert

Mijlocul de proba il constituie bunul cercetat

Incheierea de incuviintare a probei va dispune:

-ceea ce doresc sa probez
-data la care efectuez cercetarea la fata locului
-daca implica costuri
-citarea partilor (nu opereaza termenul in cunostinta). Partea care nu a fost prezenta va fi citata
pentru a se prezenta la fata locului.

Constituirea instantei: poate merge si un singur judecator, dupa cum apreciaza completul de
judecata. Daca se impune participarea procurorului, se va deplasa si acesta. Evident, grefierul se
deplaseaza. Deci posibilitatea de a lipsi apartine numai unui membru al completului de judecata.
Se va intocmi un proces verbal in care se va arata:
cine a fost prezent
daca sustinut ceva
ce s-a constatat la fata locului
semnatura instantei si a celor prezenti (partile ,reprezentantii, expertul daca e cazul)

281
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Textul privind ordinea administrarii probelor oricum ramane la latitudinea judecatorului in ce

ordine dispune aceasta proba raportat la administrarea altor probe.

In ex cu stabilirea destinatiei imobilului-de toaleta sau bucatarie- inainte sa audiez martorul,

normal ca ma duc la fata locului, caci daca ma duc acolo, nu mai audiez niciun martor.

Daca se intocmesc desene, planuri, schite sau fotografii, acestea se alatura procesului verbal si se
semneaza de aceleasi persoane.

Daca parte intr-un proces este o unitate administrativ-teritoriala, aceasta isi deleaga o persoana
de la directia sau serviciul specializat.

Marturisirea

Definitie: recunoasterea de catre parte (din proprie initiativa sau in cadrul interogatoriului) a unui
fapt pe care partea adversa isi fundamenteaza o pretentie sau o aparare si care este de natura sa
produca impotriva autorului ei efecte juridice.

Ex: daca reclamantul spune ca i-a imprumutat o suma de bani paratului o marturisire din partea
acestuia ar fi dupa cum umeaza

Clasificarea marturisirii
dupa cum este facuta in afara judecatii sau in cursul ei

a) judiciara ( in fata instantei, intr-un proces pendent)

prin intampinare (nu trebuie sa se prezinte partea neaparat personal)
-la primul ternem de judecata si cand ii da instanta cuvantul asupra cererii reclamantului
spune ca recunoaste pretentiile acestuia
- citarea la interogatoriu

b) extrajudiciara (cand este data in afara instantei care judeca acea cazua, chiar daca este
data intr-un alt proces)

Se poate compara situatia in care am afirmat in fata martorilor o chestiune cu situatia in care am
afirmat intr-un alt proces ceva?
Marturisirea extrajudiciara nu este mijloc de proba acolo unde nu se poate proba cu martori. De
ce? Pentru ca daca ar fi in scris, nu ar mai fi proba marturisirii, ci proba cu inscris. Daca recunosc
intr-un inscris ceva, nu ar mai fi marturisire verbala extrajudiciara si ar avea putere doveditoare
deplina impotriva celui care isi recunoaste semnatura.
Ratiunea este ca o marturisirea extrajudiciara verbala nu se poate dovedi decat cu martori. Daca
nu e admisibila proba cu martori, nu e admisibila nici proba cu marturisirea extrajudiciara
verbala.
Dar s-ar putea proba prin inregistrare? Da, dar nu se poate cu martori si atunci este mijlocul
material de proba.

282
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Problema este diferita daca marturisirea se face intr-un alt proces, consemnarile instantei in
incheiere, va fi vorba de consemnarile agentului instrumentator, deci ar avea forta probanta a
inscrisului autentic.
In ceea ce priveste declaratiile partilor, trebuie sa se puna problema daca in acel dosar nu era
cumva vorba de o mentiune colaterala, deci care nu avea legatura cu obiectul principal sau
raportul juridic dedus judecatii in acel dosar. Astfel, daca din perspectiva acelui dosar era doar o
alta categorie de mentiune, constituie inceput de dovada scrisa care se poate completa cu martori.
Instanta constata doar ca partea a spus acest lucru.

Declaratiile partilor se impart in doua categorii:

a) au legatura directa cu obiectul

b) nu au legatura directa cu obiectul

Ceea ce ma intereseaza in acest proces, s-ar putea sa nu aiba legatura directa cu obiectul acelui
proces. Si atunci este doar inceput de dovada scrisa.
Ratiunea este ca acel proces a avut alt obiect decat procesul meu, in caz contrar probabil eram in
autoritate de lucru judecat (exceptie de fond, tine de conditiile de exercitare ale actiunii civile) si
nu mai ajungeam sa administrez probe.

Declaratiile partilor cuprinse atat in inscrisul autentic, cat si in inscrisul sub semnatura privata
au aceeasi valoare-daca tin de obiect sau au legatura directa cu raportul juridic nascut din act, au
putere doveditoare deplina.

Daca in schimb declaratiile sunt doar mentiuni care nu au legatura cu actul juridic, constituie
doar inceput de dovada scrisa.

Revenind la exemplu, in acel dosar, da, marturisirea partii consemnata in incheierea de sedinta
avea legatura directa cu obiectul acelui dosar, dar poate din perspectiva dosarului meu era doar o
mentiune colaterala. Si atunci are doar valoarea unui inceput de dovada scrisa care trebuie
completata cu martori.

din punct de vedere al efectelor

a) simpla- recunoasterea fara rezerva

b) calificata- recunoasterea faptului pretins de partea adversa, cu adaugarea unor elemente
in legatura directa cu acesta, anterioare sau concomitente, de natura sa schimbe
consecintele juridice ale recunoasterii (raspuns negativ, in fapt)
c) complexa- recunoasterea faptului pretins, la care esta adaugat un fapt ulterior, care tinde
sa restranga sau sa anihileze efectele acestuia.

Ex: reclamantul solicita paratului sa-i plateasca o suma de bani cu titlu de imprumut.
Marturisirea simpla ar fi: recunosc ca am primit o suma de bani cu titlu de imprumut.
Marturisirea calificata ar fi recunosc ca am primit o suma de bani, dar ii dau o alta
semnificatie, nu cu titlu de imprumut, ci de donatie.

283
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Marturisirea complexa: adaug un fapt ulterior: recunosc ca am primit o suma de bani, dar am
si restituit-o.

Regula: marturisirea nu este divizibila!

Ex: recunosc ca am primit, dar spun ca am si platit. Instanta si-ar putea pune problema de ce nu
s-a intocmit un inscris, nici cand s-a dat, nici cand s-a platit. S-ar putea sa fie o imposibilitate
morala (sunt prieteni) si atunci e admisibila proba cu martori.

In functie de utilizarea sau nu a interogatoriului, marturisirea judiciara e:

a) Spontana
b) Provocata

Natura juridica a marturisirii

Ea este un mijloc de proba, dar se ridica o problema din perspectiva efectelor pe care le produce
asupra autorului ei.

In vechea doctrina era si o manifestare de vointa, nu mai contest ceea ce spune cealalta parte.

Deci trebuie completata cu alte mijloace de proba?

Hotararile date in baza recunoasterii partilor - art 436. De ce este important acest text? Se vor
mai administra alte mijloace de proba? Ionascu, in cartea sa, cand spune ca marturisirea nu este
regina probelor, se refera la faptul ca prin ea ar putea sa fie fraudate interesele unor terti in
situatiile in care este vorba de drepturi de care partile pot sa dispuna. Daca recunosc paternitatea
intr-un proces?
Recunoasterea de paternitate poate fi contestata. De ex, tatal copilului e Ionescu, dar eu traiesc cu
Popescu, vreau sa inlatur formalitatile de adoptie si atunci vreau ca P sa recunoaca copilul. Dar
ca sa nu ii fie contestata vreodata paternitatea, nu vreau sa o fac prin simpla recunoastere, ci pe
calea stabilirii filiatiei ca sa am o hotarare judecatoreasca care imi intra in autoritate de lucru
judecata. Deci, nu ajunge aceasta marturisire, trebuie completata cu alte mijloace de proba.

Poate sa se gandeasca mereu judecatorul cand ar fi fraudate interesele unor parti? NU.

Daca am o marturisire, reclamantul e liber sau nu sa imi ceara o hotare partiala data in baza
recunoasterii partii careia ii opune niste pretentii. Dar daca nu o face?
E important de stiut pentru ca atunci cand dau o hotarare pe baza recunoasterii partii, acea
hotarare judecatoreasca are regimul juridic al unei hotarari de expedient care nu face decat sa
consfinteasca invoiala partilor. Or, tranzactia, chiar consfintita printr-o hotarare judecatoreasca,
este susceptibila de anulare/revocare pe calea actiunii pauliene etc, pt ca are regimul juridic al
unui contract.
Hotararea de expedient poate fi atacata cu recurs, dar numai pe considerente de ordin procedural
(nu pe motive de vicierea consimtamantului la incheierea contractului etc)

284
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Revenind la hotararea partiala, ea estea data in baza unui acord juridic al partilor, este o
tranzactie atipica. Astfel, daca reclamantul cere sa se dea o hotarare partiala, ea nu intra in
autoritate de lucru judecat pentru ca are exact regimul juridic al tranzactiei si daca este un tert
prejudiciat, el va putea sa se prevaleaze de acea hotarare ca de o tranzactie si chiar sa o atace ca
atare.

Daca dau o hotarare in care rostesc dreptul pe baza stabilirii unei stari de fapt in urma
administrarii probelor, atunci aceea imi intra in autoritate de lucru judecat .

Asadar, in caz de marturisire simpla, ne-am limita la aceasta proba si am da o hotarare sau am
intreba reclamantul daca vrea o hotarere pe baza recunoasterii paratului? Reclamantul spune nu.
Evident, atunci ar trebui sa administram si alte mijloace de proba pe langa marturisire.

Caracterele marturisirii

Act juridic unilateral ( nu trebuie asteptata de cealalta parte), irevocabil

De ce trebuie sa aiba deplina capacitate de exercitiu si consimtamant neviciat? Este un act
de dispozitie si produce efecte asupra partii

Act personal se refera la fapte personale ale partii

Ex: nu pot spune ca vecinul i-a dat reclamantului ceva, ar fi marturie
-poate fi facuta doar de titular sau de mandatarul cu procura speciala
-in cazul reprezentantului legal se pune si problema autorizarii

Poate fi facuta doar in legatura cu drepturi de care partea poate sa dispuna

Trebuie sa fie expresa- prezumtia de marturisire

Administrarea probei marturisirii

-propunerea interogatoriului partii

Am discutat si la cererea de chemare in judecata unde am spus la mijloacele de proba anexate ca
se anexeaza inscrisurile si daca este cazul si interogatoriul formulat in scris.
Interogatoriul se propune de una dintre parti, se supune discutiei contradictorii, se incuviinteaza
de instanta.
Incheierea cuprinde: incuviintarea probei , ceea ce se doreste a se proba si se citeaza partea. Nu
opereaza termenul in cunostinta. Dar daca partea este prezenta, i se va pune in vedere sa se
prezinte la termenul urmator.

-obiectul interogatoriului numai fapte personale (ce au legatura cu pricina si pot duce la
dezlegarea ei)
Ex: daca chem in judecata 5 frati, eu sunt al 6 lea, intr-un partaj succesoral si doresc sa dovedesc
ca le-am platit sultele, ca noi am facut un partaj voluntar pe care nu l-am cuprins intr-un inscris.
La interogatoriu, instanta poate sa il intrebe pe fiecare parat daca si-a primit sulta. Nu pot sa

285
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

intreb daca si-a primit celalalt frate sulta. Eventual pot sa-l intreb daca a fost prezent cand ceilalti
si-au primit sulta, acesta e tot un fapt personal.

-cine poate raspunde la interogatoriu

Regula: partea
Exceptia:
- reprezentatul legal (Tatal, mama), ar putea sa raspunda numai la fapte personale ale lui in
legatura cu pretentia dedusa judecatii si fapte care sunt savarsite in calitatea sa de reprezentant
legal
Ex: minorul a incheiat un act si eu ca parinte mi-am dat acordul.

In cazul persoanelor juridice, interogatoriul se formuleaza in scris si persoanele vor raspunde in

scris ca regula, cu exc. societatilor de persoane. In situatia lor se va cita reprezentantul legal
(administratorul) si va raspunde personal in fata instantei la intrebari

In cazul celorlalte persoane juridice, ca e stat, societate pe actiuni etc, va raspunde in scris.
In cazul unit aministrativ-teritoriale, interogatoriul va fi semnat de primar sau de presedintele CJ

Incapabilii nu pot sa raspunda la interogatoriu, nici personal, nici prin mandatar.

-luarea interogatoriului

Daca e vorba de citarea partii, ea trebuie sa se prezinte si sa raspunda.

Ex: R solicita interogatoriul P ca sa dovedeasca ca i-a imprumutat o suma de bani. Vine
reprezentantul R si depune la dosar interogatoriul cu intrebarile formulate in scris, pe care P nu
le-a vazut inainte. P raspunde singur, nu prin avocat.
Instanta poate sa respinga unele intrebari pe motiv ca nu se refera la fapte personale sau pentru
ca nu duce la dezlegarea cauzei.
Cand instanta ia din oficiu interogatoriul- pe motiv de abuz de drept de ex-, intrebarile nu se mai
formuleaza separat. Judecatorul pune intrebarile in sedinta publica, verbal, iar grefierul le
consemneaza in incheierea de sedinta. Raspunsurile sunt consemnate tot sub dictarea
presedintelui, fie in interogatoriu, fie in incheierea de sedinta.

Interogatoriul se semneaza cand se propune de catre partea care l-a propus si reprezentantul ei.
Apoi, cand i se ia interogatoriul, se semneaza de partea careia i s-a luat si de presedintele
completului de judecata si de grefier.

In afara de intrebarile puse de parte si incuviintate de instanta, instanta oricum poate sa puna
intrebari si din oficiu si poate sa permita sa se puna intrebari suplimentare chiar si de partea care
a propus proba, dar si de catre partea careia i se ia interogatoriul, de reprezentantul ei.

-efectele chemarii la interogatoriu

Partea se prezinta si recunoaste este o marturisire deplina

286
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Partea se prezinta si nu recunoaste- trebuie sa dovedesti cu alte mijloace de proba

Partea nu se prezinta sau nu raspunde la intrebari in mod nejustificat- doua posibilitati:
-fie instanta considera ca e o marturisire deplina
-fie un inceput de dovada scrisa

In cazul marturisirii depline, ar putea partea sa ceara R o hotarare partiala? Intrebare ajutatoare:
achiesarea trebuie sa fie expresa sau poate fi si tacita? Aici e tacita. Mai mult, e obligata instanta
sa o considere-in ultima ipoteza de la efectele chemarii la interogatoriu-o marturisire deplina? Nu
. Deci recunoasterea pretentiilor trebuie sa fie expresa pentru a se putea solicita de catre R o
hotarare data in baza ei.

-Forta probanta a marturisirii: egala cu cea a celorlalte probe

In cazul marturisirii nu avem un text care vorbeste de puterea doveditoare a marturisirii (cum se
intampla la inscrisuri) se aplica textul general, ramane la aprecierea judecatorului

La luarea interogatoriului, s-a precizat ca la persoanele fizice, se citeaza la interogatoriu, se

prezinta/nu se prezinta, raspunde/nu raspunde.
La persoanele juridice, interogatoriul se formuleaza in scris, se comunica si persoanele raspund
in scris. Ar fi o discutie cu privire la inregistrarea cererii de chemare in judecata. Acolo se
anexeaza cererii interogatoriu scris, ceea ce inseamna ca trebuie sa si raspunda P pentru primul
termen? Sau abia la primul termen se incuviinteaza interogatoriul chiar daca i-a fost comunicat P
odata cu cererea de chemare in judecata?
Raspuns: daca P depune raspunsurile, e ok. Insa, oricum trebuie sa pun in discutia partilor proba
si apoi sa o incuviintez. Daca P a raspuns deja, inseamna ca proba e administrata. Daca nu, o
incuviintez la primul termen si umeaza ca P sa raspunda.
Daca incuviintez proba si P nu se prezinta desi a fost citat, P risca sa ii aplice instanta acea
prezumtie: fie de marturisire deplina, fie de inceput de dovada scrisa.

Partea cu domiciliul in strainatate avem text special, art. 356-

S-a preluat textul din codul vechi unde mandatul are in forma certificata, era sub semnatura
legalizata. Noul cod spune oricum ca mandatul conventional dat unui mandatar neavocat este
unul autentic. Aici in plus trebuie un mandat special pentru a depune raspunsul la
interogatoriu!!!
Trebuie retinut ca domiciliul= locul unde partea locuieste efectiv. Ca sa fie plauzibil ca o parte
locuieste in strainatate trebuie sa aiba macar rezidenta. Atunci se poate lua interogatoriul in scris,
ceea ce inseamna ca daca are un mandatar conventional, ii dai interogatoriul scris, acesta ii
comunica partii, iar apoi raspunsul partii il depune la dosar in baza unei procuri speciale data de
parte.
Deci se ia prin mandatar in aceasta forma ca si in cazul persoanelor juridice care nu sunt societati
de persoane (situatii similare) !!!

Textul NCPC introduce o precizare: daca in tratate, conventii internationale, legi speciale nu se
precizeaza altfel. Deci, nu voi aplica automat textul cu interogatoriul scris, ci doar daca nu am alt
text derogatoriu.

287
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Ex: am un regulament privind asistenta juridica internationala in cadrul UE care imi permite
administrarea probei prin comisie rogatorie. Atunci as putea administra proba in acest fel si nu ar
trebui sa aplic aceste dispozitii speciale in cod.

In legatura cu limitele reprezentarii conventionale, discutie in doctrina:

-daca mandatarul e imputernicit de mine si el e cel care da raspunsurile sau eu sunt partea cea
care da raspunsurile si pe mandatar il imputernicesc doar sa mi le depuna la dosar?
AC: partea este cea care da raspunsurile. Nu are cum sa dea mandatarul raspunsuri cu privire la
faptele persoanele ale partii . Mandatarul e imputernicit numai sa depuna raspunsurile partii.
Daca partea in procura autentica stipuleaza ca imputerniceste mandatarul neavocat sa raspunda in
numele ei la intrebari intr-un anumit sens, foarte bine. Dar daca raspunde separat printr-un inscris
sub semnatura privata si in procura spune numai il imputernicesc sa depuna in numele meu la
dosar, e acelasi lucru. Mandatarul nu ar avea cum sa cunoasca raspunsurile.

Unii au obiectat ca trebuie ditamai mandatul autentic doar pentru a depune raspunsurile, dar
acesta este textul de lege.

Asigurarea dovezilor

Are doua modalitati: -administrarea probei de catre instanta

-constatarea unei stari de fapt de catre executorul judecatoresc

Constatarea unei stari de fapt

La executorul judecatoresc vor recurge numai atunci cand cer sa se constate de urgenta o stare de
fapt care ar putea sa se schimbe.
EX: mi-a distrus poarta vecinul. Executorul nu va constata cine mi-a distrus poarta, si se va duce
la fata locului si va intocmi un proces verbal si va constata acest lucru.
Ex: a fost demolat gardul despartitor dintre doua proprietati si a inceput sa ridice altul, pe alta
linie. Daca are urmele vechiului gard, executorul poate sa spuna ca se constata urma vechiului
gard si ca noul gard s-a contruit la un metru mai departe.
Asadar, executorul va constata o stare de fapt si o va consemna intr-un proces verbal care are
valoarea unui inscris autentic! consemnarile care rezulta din constatarile personale ale
agentului instrumentator nu pot fi combatute decat prin procedura inscrierii in fals.

Interventia instantei doar atunci cand:

Executorul nu este lasat sa isi faca treaba si atunci trebuie sa recurga la forta publica (in
acest caz el solicita autorizarea instantei)
Constatarea se va face intr-o zi libera sau in afara orelor de serviciu (si aici e nevoie de
autorizarea instantei)
In alte cazuri, simpla constatare a unei stari de fapt nu necesita obligatoriu interventia instantei.
ART 364. Pot sa nici nu ma proces pe rol, poate vor porni un proces pentru stabilirea granitelor.
Dar eu vreau ca executorul sa constate ca s-a demolat gardul vechi, ca mai exista urmele acestuia
si ca gardul nou s-a edificat pe alt loc.

Despre ce executor este vorba?

288
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Daca este vorba de raza judecatoriei Cluj-Napoca? E important de stiut ca executorii

judecatoresti au competenta de a functiona pe raza unei Curti de Apel. Asadar, pentru a efectua o
constatare in raza judecatoriei CJ-N, ma pot adresa si unui executor din Turda, Bistrita etc, nu
neaparat din raza judecatoriei.

Daca constatarea e facuta de un executor necompetent, e motiv de nulitate.

Daca constatarea necesita concursul partii adverse sau a unei alte persoane, constatarea nu
poate fi facuta decat cu acordul acesteia.
Ex: sa intru in casa, in curte.
daca nu e permisa constarea in aceasta ipoteza, partea care s-a adresat executorului, se va
adresa instantei sa incuviinteze efectuarea constatarii si instanta o poate incuviinta fara citarea
celui impotriva caruia se cere (de ce? ca acesta sa nu apuce sa schimbe starea de fapt) si se
aplica corespunzator disp. art privind asigurarea dovezilor prin instanta.
Care e instanta care incuviinteaza? Este cea care e competenta in materie de asigurare de dovezi,
judecatoria in raza careia se administreaza proba. Daca e vorba de asigurarea de dovezi in afara
unui proces, dar daca procesul a inceput deja, dar exista riscul sa se piarda proba, atunci se face
de instanta care judeca acea cauza? Nu, e mai nuantat.
360 alin 1 vorbeste de instanta care judeca procesul in prima instanta. Deci ar putea sa fie
Tribunalul daca e o cauza de competenta sa in prima instanta. Daca cazua este deja in apel la
Curtea de Apel, instanta competenta va fi tot Tribunalul!

ART 365: In caz de pericol de intarziere, asigurarea dovezii si constatarea unei stari de fapt se
vor putea face si in zilele nelucratoare si chiar si in afara orelor legale, tot numai cu incuviintarea
prealabila a instantei.

Deci, pot evita instanta daca nu am opozitie si sunt intr-o zi lucratoare si in perioada programului
de lucru.

Ceea ce a vazut executorul se consemneaza intr-un proces verbal de constatare care se comunica
in copie celui impotriva caruia s-a facut constatarea daca nu a fost de fata si are puterea
doveditoare a unui inscris autentic. Asadar, nu am cale de atac. Deci, va putea fi folosit ca mijloc
de proba intr-un eventual proces sau in procesul pendent.
Totusi, admisibilitatea probei, utilitatea ei, pertinenta, ramane la aprecierea instantei investita cu
solutionarea cauzei pe fond, in niciun caz nu s-ar putea pronunta executorul pe aceasta chestiune.

ART 359: nici aici instanta nu se pronunta pe admisibilitatea probei, ci numai pe conditiile
prevazute in articol.
Exista posibilitatea sa nici nu am un proces pe rol, dar sa existe posibilitatea sa inregistrez o
cauza si atunci poate ca am avut o raspundere civila delictuala si am avut doi martori prezenti,
unul din ei e grav bolnav. Astfel, pana inregistrez eu o cerere, risc sa moara. E un motiv justificat
sa cer asigurarea probelor, adica sa fie audiat acest martor. Instanta la care ma adresez este
judecatoria in circumscriptia careia urmeaza sa fie administrata proba, adica cea de la domic
martorului, iar ea verifica numai urgenta.

289
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Cererea de asigurare de dovezi tocmai de aceea nici nu intrerupe cursul prescriptiei extinctive
pentru ca eu deocamdata nu am cerut nimic de la adversar.

Incuviintarea probei, daca este urgenta, se poate face si fara citarea partii adverse. Dar apoi, cand
audiez martorul, acolo trebuie sa asigur principiul contradictorialitatii, posibilitatea celeilalte
parti sa puna intrebari.

Deci, in contextul acesta trebuie sa justific numai urgenta, adica fie ca nu as putea sa mai
administrez proba pe viitor, fie ca mi s-ar ingreuna foarte mult posibilitatea de administrare. Asa
ca nu trebuie sa am un proces pe rol si chiar daca il am, nu trebuie sa astept un termen de
judecata sa discut admisibilitatea ei.

Alin 2) atasez la cerere fie dovada urgentei, fie in cazul dat adeverinta medicala care atesta
starea fizica a martorului, fie acordul celeilalte parti.

Cuprinsul cererii: nu trebuie sa cuprinda ceea ce cuprinde cererea de chemare in judecata, nu

pretind deocamdata nimic de la cealalta parte numai conditiile cererii de la art 148.

Care este instanta competenta? ART 360

-daca nu am un proces pe rol: judecatoria in a carei circumscriptie se administreaza proba
-daca e marturie: locul unde domiciliaza martorul
-daca e interogatoriu: locul unde domiciliaza cel caruia vreau sa ii iau interogatoriu
-daca e expertiza: locul unde se efectueaza expertiza
-daca e cercetare la fata locului: locul unde urmeaza sa se faca cercetarea la fata locului.

Cand ma voi cere pe calea asigurarii de dovezi adresata instantei sa imi faca o cercetare la fata
locului si cand ma voi adresa executorului judecatoresc sa constate o stare de fapt?
Sunt situatii in care cele doua chestiuni se suprapun.
In aceasta situatie, ramane la latitudinea partii la cine recurge, dar in interesul ei ar fi sa mearga
la executor, e calea mai scurta. Si daca ma duc la executor se poate ajunge la instanta daca se
opune opozitie, dar poate nu.

Cererea va cuprinde:
-probele a caror administrare o pretinde, faptele pe care vrea sa le dovedeasca, motivele care fac
necesare asigurarea acestora sau dupa caz acordul partii adverse conditiile de la 148 !

Solutionarea cererii:
-REGULA: citarea partilor-va comunica partilor o copie de pe cerere- camera de consiliu
-EXCEPTIA: necitarea
-ramane la latitudinea instantei sa aprecieze cat de necesara este incuviintarea probei. Daca e
foarte urgent, nu va mai da un termen ca sa citeze partile.
Intr-un proces normal, partea trebuie sa fie citata cu 5 zile inainte. In cazuri urgente, instanta
apreciaza. Care e termenul minim? O zi, dar pe sistemul zile libere, deci ar fi aproape 3 zile, nu
iau in calcul ziua in care incepe sa curga si ziua in care se implineste.
Ex: daca primesc joi cererea, va trebui sa fixez termenul pe luni.

290
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

-in materia asigurarii de dovezi, intamplinarea nu este obligatorie din persectiva etapei scrise
asta inseamna ca nu am cerere de chemare in judecata, ci doar cerere simpla. Fixez direct termen
de judecata, nu am intampinare.
-se pronunta prin incheiere executorie
-adiministrarea probei se face de indata sau la termenul fixat
Ex: daca cealalta parte se prezinta, ii pot lua interogatoriu, deci se face de indata
Daca partea care cere administrarea probei cu martori a si adus martorul pt termenul de judecata
Expertiza si cercetarea la fata locului nu au cum sa se face de indata, doar se dispun
Verificarea mijlocului meterial de proba, daca este adus in fata instantei o pot face de indata si o
consemnez in incheierea de sedinta.

-administrarea probei se face prin incheiere si nu e supusa niciunei cai de atac

Calea de atac

Daca este admisa cererea, instanta nu se pronunta pe admisibilitatea probei, ci numai pe faptul ca
e urgenta sau nu/ am acord/nu am si administreaza proba: audiaza martori, dispune expertiza etc.

Regimul cailor de atac:

-pe cale principala
incheierea de admitere e executorie si nu e supusa niciunei cai de atac
Incheirea de respingere in schimb are cale de atac separata, e cu apel in 5 zile, termen care curge
de la pronuntare/comunicare dupa cum incheierea e cu/ fara citarea partilor.

EX: Daca administrez proba cu martori voi spune in incheiere ca s-a prezentat martorul,
reprezentantii partilor, s-a luat o declaratie si ea e consemnata intr-un proces verbal si in
incheierea de sedinta spun doar ca s-a luat declaratia martorului consemnata in procesul verbal.
Mai pot sa spun daca s-a pus o intrebare pe care instanta a respins-o, se va consemna de ce
instanta a considerat-o nepertinenta in incheierea de sedinta. De ce? pentru a se supune
controlului.

Puterea doveditoare a probelor

-o apreciaza instanta care se va pronunta asupra pretentiei pe fond, nu cea care a administrat-o

Cheltuielile legate de administrarea probei

-incumba partii care a cerut-o, dar vor fi avute in vedere in cuantumul cheltuielilor de judecata in
procesul pe fond. Pentru ca deocamdata nu am un proces pe rol si atunci evident ca trebuie sa
plateasca cel care cere. Cealalta parte momentan nu e in culpa procesuala.

Prin ce se justifica solutionarea in Camera de Consiliu (posibila grila la admitere): datorita

urgentei .
Cand e fara citarea partilor e logic sa fie in Camerea de Consiliu, doar nu o voi face in sedinta
publica, spun de fata cu un public, dar nu o spun in fata partilor?

Ratiunea este sa ramana in Camera de Consiliu si daca se da termen!

291
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Asupra cererii de incuviintare de dovezi ma pronunt in Camera de Consiliu. Daca nu administrez

proba de indata interogatoriul partii, declaratia martorului- si dau un termen in acest scop, voi
administra proba in sedinta publica in conditiile prorogarii dispozitiilor privind cercetarea
procesului in Camera de Consiliu in fata primei instante pt 1. 01. 2016 sau ramane sa se
administreze proba tot in Camera de Consiliu?
RASPUNS: ramane intreaga procedura in Camera de Consiliu!

Cercetarea procesului

Fazele procesului : faza de judecata si faza de executare silita, oricare poate lipsi.
Faza de judecata lipseste atunci cand am un alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca
Ex: un contract autentic notarial de vanzare cumparare care constata o creanta
certa/lichida/exigibila si ma duc cu el direct la executor.

Poate lipsi faza de executare silita: partea care a pierdut procesul pune singura in executare
hotararea sau cand hotararea nu e susceptibila de executare silita (Ex: actiune in constatare)

La judecata in prima instanta am spus ca avem o etapa scrisa si am discutat regularizara

cererii/comunicarea, intampinarea etc. Acum urmeaza sa discutam ce se intampla de la fixarea
primului termen de judecata. Ce debuteaza? Cercetarea judecatoreasca. Aceasta se termina cand
instanta a administrat toate probele, s-a pronuntat asupra tuturor exceptiilor si a ramas sa se
pronunte asupra fondului cauzei. Dupa aceea, instanta va fixa un termen pentru dezbatera pe
fond.
Cercetarea judecatoreasca, administrarea probelor, pronuntarea asupra exeptiilor premergatoare
fondului se face in Camera de Consiliu.
Dezbaterea pe fond se face in sedinta publica cu exc in care partile cer sa se desfasoare tot in
Camera de Consiliu la termenul la care are loc terminarea cercetarii judecatoresti sau daca au
cerut judecarea in lipsa.

De ce codul, in capitolul II, Judecata se refera in Sectiunea 1 la dispozitii generale? pentru ca

la art 236 defineste domeniul lor de aplicare: se aplica atat fazei de cercetare a procesului, cat si
etapei privind dezbaterea pe fond a cauzei. Apoi, codul trateaza doar etapa cercetarii procesului
din care noi am facut exceptiile si probele, va urma dezbaterea pe fond a cauzei. Astazi discutam
despre aceste dispozitii generale.

Cum se pregateste primul termen de judecata? Instanta pregateste prin rezolutie primul termen de
judecata dupa ce se depune raspunsul la intampinare cand este cazul. Un termen de judecata
inseamna un dosar reprezentat la o sala de judecata la o anumita ora. Completul are poate 50 de
cauze. Aceste dosare sunt la arhiva si sunt pastrate la termene. Regulamentul de ordine interioara
arata ce se intampla inainte de sedinta de judecata. Cu cat timp inainte grefierul aduce sedinta de
judecata completului sa o studieze. Avocatii trebuie lasati sa studieze daca vor.
Judecatorul isi studiaza dosarele in ordinea de pe lista de sedinta. Codul spune in ce ordine se
trec dosarele. Cele urgente sunt primele, apoi cele ramase nesolutionate de data trecuta si restul

292
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

in ordinrea inregistrarii. Unii judecatori isi fac fisele de sedinta chiar pe aceste liste, altii au un
caiet unde isi fac notitele. Vine termenul de judecata, listele sunt afisate cu cel putin 1 ora
inainte. Partile sunt citate mai repede decat intra instanta in sala de judecata ca sa isi poata vedea
dosarele. Dupa ce incepe sedinta, partile nu mai pot lua dosarele de la grefieri decat cu
incuviintarea presedintelui completului de judecata. Intra completul, toata lumea se ridica in
picioare (pp solemnitatii), se dechide sedinta de catre presedintele completului. In ce ordine se
iau cauzele? Intai amanarile fara discutie (de ex: lipsa de procedura cu una dintre parti, nu avem
ce discuta, nici probe, nici exceptii, lipsa de aparare). Apoi se iau cauzele cu avocat sau consilieri
juridici. La fel si cu procurorul.

Atunci cand am un complet colegial prezideaza unul dintre judecatori.

- el conduce sedinta de judecata
- el tine politia sedintei de judecata
- el vorbeste in numele tuturor: si atunci cand se ia o declaratie de martor, el este cel care
pune intrebarile; ceilalti judecatori sau partile pun intrebarile prin el.
- vom vedea ca textul codului permite ca si ceilalti judecatori membrii ai completului sa
puna intrebari direct cu incuviintarea presedintelui.
Orice decizie se ia colegial, inclusiv si cea legata de incuviintarea probelor, de pronuntarea
asupra unor exceptii, de acordarea termenului de judecata etc.
Ce se intampla in sedinta de judecata? (stim deja)
- se striga cauzele in ordinea aratata; se prezinta sau nu partile; isi spun punctele de vedere.
In ce ordine se da cuvantul?
-codul ne da o ordine orientativa: mai intai, reclamantul; apoi, paratul.
-mai are pozitia de reclamant intervenientul principal si cel chemat in judecata pentru ca
ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
-cine este parat in interventia principala?
-reclamantul si paratul din cererea initiala.
-cel introdus fortat in proces, de regula, are pozitia unui parat.
-chematul in garantie ia cuvantul dupa cel care l-a chemat in garantie.
-intervenientul accesoriu dupa cel in favoarea caruia a intervenit.
-procurorul ia cuvantul ultimul atunci cand participa doar pentru a pune concluzii; doar
atunci cand el a introdus cererea de chemare in judecata, va lua cuvantul exact ca si
reclamantul-primul.

Instanta se va pronunta asupra exceptiilor, administreaza toate probele, se pronunta asupra

incidentelor procedurale.
-cand toate acestea se termina, incheie faza cercetarii judecatoresti, fixeaza un nou termen
pentru dezbaterea pe fond a cauzei in sedinta publica, cu exceptia situatiilor pe care le-am
discutat.

293
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Dupa ce se termina si faza dezbaterilor, completul se retrage, delibereaza in secret si ia hotararea

pe care o pronunta in sedinta publica.
Ce se intampla dupa sedinta de judecata?
-grefierul intocmeste incheierile de sedinta, ROI spune in ce termen practic, in 3 zile.
- trebuie sa intocmeasca si practicaua pentru cauzele ramase in pronuntare.
-intocmeste citatiile pentru cauzele amanate.
-intocmeste adresele catre experti, catre institutii, care sa comunice anumite date din registrele
lor, inscrisuri etc.
-dupa ce intocmeste incheierea de sedinta si adresele, le aduce completului de judecata pentru
a le semna.
-cand termina toate acestea, coboara dosarul la arhiva pentru a fi studiat de la un termen la altul
de persoanele interesate.

Art. 212. Locul judecarii procesului

-la sediul instantei,daca prin lege nu se dispune altfel.
- unde mai pot sa am in afara sediului instantei?
-cercetarea la fata locului
-luarea marturiei la domiciliul martorului
-interogatoriul partii la domiciliul ei, daca nu este deplasabila etc.

Art.213. Desfasurarea procesului fara prezenta publicului.

- a se vedea discutiile de la principiul publicitatii sedintei de judecata si de la nulitati.
- este o conditie extrinseca.
- problema ridicata in legatura cu acest text este ca daca fiind o conditie extrinseca, totusi
nulitatea este sau nu conditionata de existenta vreunei vatamari: este conditionata, fiind
vorba despre o situatie in care legea prevede altfel (art.176.pc. 6)-partea trebuie sa
justifice un interes:ca s-ar aduce atingere moralitatii,ordinii publice, intereselor minorilor,
vietii private a partilor ori intereselor justitiei.
- regulile privind publicitatea ( art.176,pc.5) s-ar incalca daca ar trebui sa fie in sedinta
publica si tu ai tinut-o in mod gresit in camera de consiliu.
- daca ar fi trebuit sa fie in camera de consiliu si tu ai desfasurat-o in sedinta publica?
-de exemplu, asigurarea de dovezi.
-aici n-ai incalcat conditia publicitatii pentru ca textul spune ca ar trebui sa fie in
camera de consilui, deci suntem la pc.6; este o nulitate extrinseca.

294
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

-este o nulitate extinseca absoluta sau relativa?

-nu este incalcat un principiu fundamental al procesului civil, caci consacrat
este principiul publicitatii, nu al nepublicitatii.
=> vorbim despre o nulitate relativa.
-este conditionata ori nu de existenta unei vatamari?
- este conditionata: fiind vorba despre o nulitate relativa, poate fi invocata doar
de partea care justifica un interes; interesul din start inseamna o vatamare
=> nu mai pot sa spun ca este vorba despre o nulitate neconditionata, desi
e o conditie extrinseca, fiindca trebuie sa justifice o vatamare.

Art. 214. Continuitatea instantei.

-a se vedea art.19
- are o aplicatie particulara la recurs: art. 488, pc.2.--> incalcarea principiului continuitatii este
motiv de casare a hotararii
-art 488,pc.2: daca hotararea a fost pronuntatat de un alt judecator decat cel care a luat parte
la dezbaterea pe fond a procesului... se pune aceasta problema atunci cand se amana
pronuntarea si ma trezesc ca in incheierea de amanare a pronuntarii este un complet de judecata
si cel care a pronuntat hotararea este un alt complet de judecata.
- un judecator din complet poate sa fie inlocuit, dar nu in perioada cuprinsa intre lasarea cauzei
in pronuntare si pronuntare; daca in acest rastimp apare un motiv pt care nu poate participa la
pronuntare ( de exemplu, este inlaturat din magistratura, se pensioneaza, este grav bolnav pe
termen indelungat sau este plecat pe termen indelungat din motive obiective), atunci cauza se
repune pe rol, pt ca, altminteri, ar fi incalcat principiul continuitatii.
- am discutat si la art. 19: nu inseamna ca acelasi judecator va administra toate probele, se va
pronunta pe toate exceptiile si va fi prezent la fiecare termen de judecata, ci inseamna ca acel
judecator in fata caruia s-au pus concluzii trebuie sa fie cel care da solutia.
- discutie particulara avuta in materia exceptiilor: daca se pun concluzii pe exceptii la un
termen de judecata ( pt ca textul acesta vb despre dezbaterea pe fond); am dat exemplul unei
exceptii peremptorii-se invoca lipsa calitatii procesuale active; daca se admite, ar duce la
respingerea actiunii pt lipsa calitatii procesuale active.
-daca se pun concluzii la un termen si la alt termen intra un alt complet de
judecata, trebuie puse din nou concluzii sau nu? S-ar incalca sau nu continuitatea completului?
R:trebuie puse din nou concluzii pe acea exceptie si in fata noului
complet.

Art.215. Ordinea judecarii proceselor

295
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- am discutat.
-procesele in care partea este asistata ori reprezentata de avocat: pe lista de sedinta acest lucru nu
se reflecta,pentru ca nu am de unde sa stiu; poate avocatul vine direct la termenul de judecata si
imi depune imputernicirea; doar ca in concret, la intocmirea listei, pricinile urgente si cele care
au ramas nejudecate ( ramase in divergenta = nu s-a terminat procesul,desi au avut termen.de ex,
saptamana trecuta si n am reusit sa termin lista de sedinta, fiindca era deja miezul noptii)- aceste
cauza le iau primele, chiar daca ar fi inregistrate ulterior altora, pt ca nu le am judecat la termenul
pt care s a fixat solutionarea lor.
-cauze urgente: de exemplu, masura asigurarii probelor.
- se iau si in functie de ordinea vechimii dosarelor: rezulta din anul si numarul inregistrarii.
-cum se dezbate, e o alta poveste,caci se pot lua cauzele si intr-o alta ordine decat cea inscrisa pe
lista; este un criteriu de prioritate-cauzele cu avocati.
-al.4: permite judecatorului, pentru motive temeinice, sa ia orice cauza schimband ordinea de pe
lista. Va aprecia in functie de circumstantele concrete pe care le constata direct in sedinta de
judecata.

Art.216. Atributiile presedintelui completului de judecata.

-suspendarea si ridicarea sedintei: suspenda daca face o pauza
:ridica atunci cand s a terminat.
-suspend si las cauza la a 2 a strigare pt ca nu mi s au prezentat partile- reiau sedinta de judecata
si le iau la a 2 a strigare.
-daca se ridica sedinta de judecata, inseamna ca s a terminat.
-al4: punerea in vederea partii a timpului pe care l are la dispozitie:
- in practica, nu se intampla asa.
-daca vezi ca se lungeste excesiv, ii spui ca mai are 1,2 minute si sa incerce sa termine.
- de regula, la acest text recurgem doar cand una dintre parti abuzeaza.

Art.217. Politia sedintei de judecata.

-atunci cand o parte impiedica desfasurarea procesului si o scot afara din sala este un rebut din
perspectiva judecatorului; voi recurge la aceasta masura ca ultima ratio.
-daca totusi o scot din sala, atunci la sfarsitul dezbaterilor o chem inauntru si ii spun ce s a
intamplat in sedinta si care este termenul urmator pe care il fixez.

296
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

-este un lucru obligatoriu.

-daca nu il fac, i am incalcat dreptul la aparare si este motiv de nulitate a hotararii.
- aceste dispozitii nu se aplica daca partea inlaturata a avut un aparator care a ramas in
sala; in acest caz, nu mai este lipsita de aparare.
-daca este chiar avocatul cel care tulbura linistea, partea nu mai are asigurata apararea.
- dezbaterile nu mai pot continua si sunt obligata sa aman procesul.
-aplic o amenda si pot sa l oblig si la despagubiri fata de parti, la cererea acestora.

Art. 218. Infractiunile de audienta

-ne intrebam de ce legiuitorul foloseste termenul de proces-verbal, pentru ca tot ceea ce se
intampla in sedinta se trece in incheierea de sedinta.
-cand fac procese-verbale?
-daca ascult martorul, declaratia lui se consemneaza separat, nu direct in incheiere.
-daca ascult expertul.
-infractiunea de audienta trebuie trecuta in incheierea de sedinta unde se arata ce a spus, ce a
facut.
-constat infractiunea de audienta si il trimit la procuror.
-pot sa dispun in conditiile legii penale si retinerea faptuitorului.

Art.219. Verificari privind prezenta partilor.

-in practica lucrurile nu sunt atat de rigide; nu se ia buletinul partii la fiecare strigare pentru a i
confirma identitatea.
-imputernicirea avocatiala: ori este deja la dosar anexa cererii de chemare in judecata
- daca se prezinta direct avocatul, spune pt reclamantul x ma prezint avocat y cu
delegatie la dosar si vone si ti o depune.
-cand partile nu raspund la apel, nu atunci verific procedura de citare;
-procedura de citare o verific cand studiez dosarul.daca nu o am, trebuie sa aman cauza.
-judecatorul nu mai verifica inca o data procedura, pt ca a verificat o cand a studiat
dosarul.

297
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

-daca nu se prezinta partea, spune ca este lipsa parte cutare, cu ea este lipsa de
proceduta,deci trebuie sa aman cauza si dispun din nou citarea partii.
-daca lipseste partea, totusi ar putea se aiba termen in cunostinta;acest lucru imi rezulta
tot din incheiere,daca a mai fost un termen de judecata sau din ce am studiat la dosar, in acest
ultim caz,rezultand din faptul ca a semnat citatia personal sau prin reprezentant.
-dispune amanarea cand e lipsa de procedura.
-daca este procedura, desi nu s au prezentat partile, are 2 optiuni:
fie trece la judecarea cauzei, daca cel putin o parte este prezenta sau daca una dintre parti,
cel putin, a cerut sa se judece si in lipsa ei de la dezbateri
daca nicio parte nu este prezenta si nimeni n a cerut judecarea in lipsa, va dispune
suspendarea pentru lipsa nejustificata a partilor si din acel moment curge termenul de perimare.
Art. 220. Amanarea cauzei cand nu este in stare de judecata
-de la art.220 pana la art.222 sunt 3 motive de amanare,dar in realitate pot fi mai multe.
- un motiv de amanare era cel de la art. 219 pt lipsa procedurii de citare.
-alt motiv: pt administrarea unei probe, instanta nu se poate pronunta de indata asupra
unei exceptii ( se invoca exc de necomp materiala la primul termen si, daca instanta are nevoie
de niste verificari, va da un termen scurt pt a se pronunta asupra ei.) etc.
-art.220 vb despre amanarea cauzei fara discutie, la inceputul sedintei de judecata, amanare care
nu provoaca dezbateri.
-lipsa de procedura nu provoaca dezbateri.
-lipsa de aparare a partii: de exemplu, nu se poate prezenta avocatul partii pt ca e bolnav
si partea prezinta judecatorului adeverinta medicala.
->aceste cauze se iau printre primele,nefiind nevoie de dezbateri.
-Cand completul de judecata este alcatuit din mai multi judecatori, aceasta amanare se poate
face si de un singur judecator.
- foarte rar recurgem la o astfel de chestiune.
-teoretic, daca sunt in apel sau in recurs, poate sa intre dimineata devreme un singur
judecator si sa spuna cauzele la amanare fara discutie, acestea luandu-se primele.
-astea se pot lua de un singur judecator.
-inca o exceptie de la regulile privind compunerea completului de judecata.

Art. 221. Amanarea judecatii prin invoiala partilor

298
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

-se poate incuviinta doar o singura data in cursul procesului.

-proces= in fata unei anume instante. => se poate o data in prima instanta, o data in
apel, o data in recurs, o data la contestatie in anulare sau revizuire.
- judecatorul nu le poate refuza amanarea.
-de ce lasa legiuitorul acest lucru la latitudinea partilor?
-principiul disponibilitatii
-poate se impaca,poate incheie o conventie asupra probelor etc.
-legea subsumeaza cererii de amanare pe baza acordului partilor si in situatia in care o parte cere
amanarea si cealalta parte sau reprezentantul ei nu se opune,desi ar putea acest lucru.
-aici cenzurez vointa partilor prin prisma termenului optim si previzibil, adica ele nu pot
sa ceara decat o data;nu pot sa mascheze o alta cerere in aceasta formula, nespunad expres ca cer
amandoi.
-la o astfel de amanare a doua oara- instant va suspenda solutionarea cauzei.=>
=> repercursiuni: repunerea pe rol se face numai la cerere, nu din oficiu.
platesti 50% din taxa de timbru
din acest moment incepe sa curga termenul de perimare, pt ca lasarea cauzei in
nelucrare este imputabila partilor.
partile pot sa ceara o singura data amanarea si instanta nu poate cenzura;
daca o fac a doua oara,deja instanta vede daca e justificata sau nu;
-daca e nejustificata si partile nu vor sa se judece, se opun la administrarea de probe la
acel termen, judecatorul suspenda si din acel moment curge termenul de perimare.

Art. 222. Amanarea judecatii pentru lipsa de aparare.

-poate fi dispusa la cererea partii interesate, numai in mod exceptional,pentru motive temeinice si
care nu sunt imputabile partii sau reprezentantului ei.
-nu este limitat numarul de dati in care poti sa dai amanare pe acest motiv.
-cand un motiv ar fi imputabil partii?
-eu sunt reclamant, vin la primul termen de judecata si spun ca vreau sa mi angajez
avocat; va primi un termen?
R: nu.
-e altceva daca nu a avut posibilitati materiale si cere ajutor judiciar pt a si angaja un
avocat; aici avem un motiv temeinic.

299
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

-fiindu i comunicata paratului cererea ce chemare in judecata si fiind obligat sa depuna

intampinare, si la el este discutabil daca este justificata cererea de amanare sa si angajeze
avocat cata vreme ai acea etapa scrisa in care are timp sa o faca.
- sa nu fie imputabila nici avocatului:
- el a fost prezent, am fixat termenul in prezenta lui (daca nu i convine, poate sa spuna ca
nu poate in acea data, avand o cauza la alta instanta si judecatorul va stabili o noua data), poate
chiar la cererea lui si nu se prezinta.
-daca este bolnav, este un motiv justificat.
- atunci cand refuz sa aman judecarea pentru acest motiv, voi amana pronuntarea in vederea
depunerii de concluzii scrise la cererea partii.
-nu sunt obligat sa o aman fara cererea partii.
-uneori, instanta o face si din oficiu.
-problema: daca partea cere, eu as putea sa refuz sa poata pune concluzii scrise?
- textul suna imperativ pentru instanta; nu ti prea da o posibilitate de a cenzura aceasta
vointa.
-daca incalca acest text si nu acorda amanare de pronuntare,desi partea a cerut, s ar putea
invoca nulitatea hotararii pentru lipsa de aparare.
- ar putea sa fie o amanare fara discutie pentru ca nu se poate prezenta avocatul.
-cum se intampla: o iau la prima strigare si partea spune ca avocatul ei nu se poate
prezenta pentru ca...=>
=> daca instanta zice ca e intemaiata cererea,amana.
daca zice ca este neintemeiata, spune ca respinge cererea de amanare si lasa cauza la rand.
-se consemneaza in incheiere totul.
-art. 222 este o aplicatie particulara a art. 220; este tot un motiv de amanare fara discutie.

Curs 4

Judecata n prim instan dispoziii generale

(continuare)

300
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art. 223. Judecarea cauzei n lipsa prii legal citate

Legtur cu art. 10 Obligaiile prilor n desfurarea procesului: prile trebuie s

umrreasc desfurarea procesului, dar acest lucru nu nseamn obligatoriu c trebuie s fie
prezente.

Situaiile n care prile trebuie s fie prezente sunt cu totul de excepie! cu toate
acestea, prile nu pot fi aduse cu mandat de aducere, ns lipsa lor atrage anumite sanciuni.

Ex. n procedura special a divorului se prevede obligativitatea nfirii

reclamantului la fiecare termen de judecat n faa primei instane pentru a-i susine
aciunea.

dac nu se prezint, aciunea sa va fi respins ca nesusinut.

dac aciunea a fost respins n faa primei instane, reclamantul va trebui
s se prezinte i n apel la fiecare termen ca s i susin n continuare
aciunea pn cnd ea va fi admis.

Regula: prezena prilor n faa instanei este facultativ.

Ceea ce prevede codul obligatoriu n asigurarea principiului contradictorialitii i a

dreptului la aprare este regula citrii, a ntiinrii prilor despre existena procesului i despre
termenele de judecat (citarea fiind regula i necitarea - excepia).

Concluzie: obligatorie este citarea iar prezena prilor este facultativ, instana
putnd soluiona cauza i cnd lipsete una dintre pri sau chiar ambele pri.

Art. 223 alin. (1): lipsa prii legal citate nu poate mpiedica judecarea cauzei, dac legea nu
dispune altfel.

301
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Ex. am mai discutat la rolul judectorului n mpcarea prilor c judectorul poate s

oblige prile s se prezinte personal n faa sa atunci cnd dorete mpcarea lor. Acest lucru se
poate ntmpla nu doar n faa primei instane ci i n cile de atac. legtur cu art. 227 NCPC

Art. 223 alin. (2): Dac la orice termen fixat pentru judecat se prezint numai una dintre pri,
instana poate s procedeze la judecarea cauzei, ns va examina i cererile prii care lipsete.

Ex: la primul termen se prezint numai reclamantul iar prtul a depus ntmpinare n
etapa scris prin care a invocat nite excepii i a solicitat nite probe. Se mai pronun instana
asupra cererilor formulate de prt sau va avea n vedere doar cererile formulate de reclamant
prin cererea de chemare n judecat i oral n faa instanei la primul termen de judecat?

R: tim nc de la rolul judectorului c acesta trebuie s pun n discuia prilor toate

excepiile i cererile care au fost invocate de ele sau pe care judectorul le invoc din oficiu. n
exemplu dat, va pune n discuia reclamantului excepiile invocate de prt prin ntmpinare, de
ex. lipsa procedurii prealabile sau excepia de necompeten teritorial relativ.

Dac prtul a solicitat probe, dup ce instana i va da cuvntul reclamantului s susin

cererea n probaiune pe baza probelor indicate n cererea de chemare n judecat, i va pune n
vedere s se pronune i asupra probelor cerute de prt prin ntmpinare i abia apoi va delibera
i va decide care anume probe le ncuviineaz i care le respinge i de ce.

Art. 222 alin. (3): Instana va proceda la judecarea cauzei i va avea n vedere toate excepiile i
cererile formulate de pri chiar dac niciuna dintre ele nu se prezint la termenul de judecat
fixat, dac cel puin una dintre ele a cerut n scris judecarea cauzei n lips.

Dac niciuna dintre pri nu a cerut judecarea cauzei n lips, va interveni suspendarea
voluntar a procesului art. 411 alin. (1) pct. 2: judectorul va suspenda judecata cnd niciuna
dintre pri nu se prezint la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judec dac
reclamantul sau prtul a cerut n scris judecarea n lips.

302
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

n proces pri nu sunt doar reclamantul i prtul, aa c dac avem i intervenieni, vom
vedea la supendarea procesului cnd va putea instana s treac la judecarea cauzei dac alte
pri au solicitat judecarea cauzei n lips.

Ex: dac intervenientul accesoriu (care este subordonat prii n favoarea creia
intervine) solicit judecarea cauzei n lips, dac partea n favoarea creia a intervenit nu
vrea s se judece cauza n lips, intervenientul accesoriu nu poate s treac peste aceast
mprejurare.

Faptul c prile nu se prezint la strigarea cauzei i nu au cerut judecarea cauzei n lips este
de fapt o expresie a principiul disponibilitii prilor n proces nseamn c prile nu vor
s continue deocamdat judecata.

dac n termen de 6 luni solicit repunerea cauzei pe rol, se va ntrerupe termenul de

perimare i instana va proceda la soluionarea cererilor i excepiilor.
dac las cauza n nelucrare 6 luni opereaz perimarea.

Art. 224. Discutarea cererilor i excepiilor

Acest articol este o aplicaie a principiului contradictorialitii art. 14 alin. (5):

instana este obligat, n orice proces, s supun discuiei prilor toate cererile, excepiile i
mprejurrile de fapt sau de drept invocate fie de pri, fie de procuror, fie de instan din oficiu.

Art. 225. Folosirea traductorului i interpretului

Alin. 1: folosirea traductorului - se prevede c doar n cazul prilor care nu cunosc

limba romn se va folosi un traductor autorizat.

ns, trebuie s facem legtura cu art. 18 limba desfurrii procesului: dac n proces
este o persoan care aparine unei minoriti naionale, se poate adresa instanei n limba ei
matern, chiar dac ar cunoate limba romn. A se vedea n Legea de organizare judiciar textul
care permite i prii care aparine unei minoriti naionale i care cunoate limba procesului,

303
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

dar care are o alt limb matern s se adreseze instanei n limba sa matern. n aceast
situaie, de asemenea, va fi folosit un traductor.

Cine poate face oficiile de traductor:

un traductor autorizat acela care trece un examen organizat de Min. Justiiei

care are o direcie specializat n acest sens.
dac nu exist un astfel de traductor specializat, ca i n cazul nscrisurilor,
traducerea poate fi realizat de o persoan de ncredere pentru ambele pri.
cnd este vorba de interogatoriul prii sau de declaraia unui martor care nu
cunoate limba romn, oficiile de traductor pot fi efectuate i de judector sau
de grefier dac acetia cunosc limba respectiv i dac prile sunt de acord ca
judectorul sau grefierul s fac oficiul.
! Judectorul NU poate s fac din oficiu traducerea sau s dispun
grefierului s o fac trebuie ca prile s fie de acord!
chiar i avocatul ar putea face oficiul de traductor, dac prile l accept ca fiind
o persoan de ncredere.
Discuie: faptul c ceteanul care aparine unei minoriti naionale i cunoate limba romn,
dar totui se adreseaz instanei n limba matern (fiind necesar s i se asigure un traductor din
oficiu), este o discriminare pozitiv prevzut de lege (avnd n vedere c exist text de lege
expres, nu se poate spune c e vorba de un abuz procesual).

Alin. 2: folosirea interpretului n cazul persoanelor mute, surde, surdo-mute sau care nu se
pot exprima, ns doar dac nu tiu s scrie!

Dac aceste persoane tiu s scrie, se vor adresa instanei n scris!

! A.C. crede c judectorul sau grefierul ar putea s fac i oficiul de interpret dac ar
avea pregtirea special este de fapt vorba de principiul celeritii, pentru a nu se mai da un
nou termen de judecat ca s fie adus interpretul sau traductorul (n cazul n care nu a fost adus
anticipat). Totui, este nevoie de acordul prilor.

304
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Alin. 3: Dispoziiile privitoare la experi se aplic n mod corespunztor i traductorilor i

interpreilor.

Ex. recuzarea

plata unui onorariu sigur c nu i n cazul judectorului sau al grefierului care face
oficiul de traductor

Art. 226. Ascultarea minorului

! ntotdeauna se face n camera de consiliu!

Minorul e obligatoriu s fie audiat dac a mplinit vrsta de 10 ani atunci cnd este
vorba de un proces ce vizeaz interesele lui! art. 264 alin. 1 NCC

ns, pe baza unei practici a instanelor, minorul ar putea s fie ascultat chiar dac nu a
mplinit 10 ani i instana apreciaz c este necesar. acest lucru se prevede expres i n teza a II-
a a art. 264 alin. (1) NCC.

Tehnica ascultrii minorului e foarte important trebuie s te apropii de el i s nu fii

foarte formal pentru c minorul te va percepe ca pe cineva foarte oficial i nu se va deschide fa
de tine.

Ex: A.C. a avut un caz n care se susinea de ctre mam c minorul feti de
vreo 8 ani a fost abuzat sexual de ctre tat i tatl cerea s fie lsat s aib legturi
personale cu copilul iar mama se opunea. Expertiza medico-legal era irelevant pentru
c spunea c leziunile pe care le avea copilul puteau s aib o natur gentic i nu
obligatoriu derivau dintr-o agresiune. Singurul care putea s spun ce se ntmplase era
copilul, acest caz fiind i n perioada n care nu exista un psiholog al instanei. Profa a
precizat c e foarte important cum l ntmpini pe copil i c e indicat s porneti de la
ntrebri generale, nu s l ntrebi direct, de ex. cu cine vrei s stai.

305
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Pentru toate aceste motive, e necesar ca audierea minorului s se fac n camera de consiliu i nu
n edin public pentru c altfel minorul ar fi traumatizat.

Dei potrivit NCPC, cercetarea procesului n faa primei instane se desfoar n camera
de consiliu, prin Legea de degrevare a instanelor, acest text general a fost prorogat pentru data
de 1 ian. 2016. Atfel, pn atunci, i cercetarea procesului n faa primei instane se face n
edin public.

Cu toate acestea, art. 226, fiind un text de excepie, ascultarea minorului va avea loc
ntotdeauna n camera de consiliu (chiar i n cile de atac).

Textul e important i raportat la dispoziiile art. 240 (locul cercetrii procesului) i care
prevede n alin. 2 c cercetarea procesului n cile de atac are loc n edin public (atunci cnd
exist - pentru c, de ex. n recurs, nu ntotdeauna se ajunge la o faz de cercetare judectoreasc
pentru c poate fi soluionat recursul nc din procedura de filtrare care este o etap scris).

Regula este c n cile de atac, dac exist etapa cercetrii judectoreti, ea se va

desfura n edin public ntotdeauna, ns ascultarea minorului va avea loc n camera de
consiliu ntotdeuna!

Ex: dac n apel instana apreciaz necesar ascultarea minorului acest lucru se va
face ntotdeuna n camera de consiliu, chiar dac n apel cercetarea se face n edin
public!

Art. 226 teza a II-a: () instana hotrte dac prinii, tutorele sau alte persoane vor fi de
fa la ascultarea minorului.

Ex: dac instana trebuie s decid cu cine va locui copilul, nu va dori ca prinii
s fie i ei prezeni la audierea minorului s ntrebe copilul de fa cu prinii pe
cine alege.

306
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

De regul, prinii nu vor fi de fa la ascultarea minorului pentru c ar putea fi un factor

perturbator care s canalizeze rspunsurile copilului ntr-o direcie sau alta.

A.C: de ex. cnd se consider necesar, ar putea fi lsat s fie de fa un psiholog la

audierea minorului care s pun i el ntrebri.

N.B: i copilul de 16 ani este tot minor, deci va trebui ascultat obligatoriu n camera de
consiliu!

Art. 227. Prezena personal a prilor n vederea soluionrii amiabile a litigiului

Legtura cu art. 21 rolul judectorului n mpcarea prilor

Cnd judectorul dispune c prile s fie prezente n faa lui ca s ncerce mpcarea lor,
exist vreo sanciune pentru pri dac acestea nu se prezint?

n acest text, nu.

a se vedea ns, art. 187 pct. 2 lit. i) mpiedicarea n orice mod a exercitrii, n
legtur cu procesul, a atribuiilor ce revin judectorilor, experilor desemnai de
instan n condiiile legii, agenilor procedurali, precum i altor salariai ai
instanei. amend de la 50 la 700 lei.
Procedura din faa primei instane se aplic i n cile de atac n msura n care nu exist
dispoziii contrare. Aadar, instana poate s ncerce mpcarea prilor n orice faz a procesului.

Ce nseamn ncercarea de mpcare a prilor?

Ex: partaj succesoral ntre frai acetia trebuie s i mai vorbeasc, ar fi bine s
ajung la o nelegere.

Ex: raporturi de vecintate - judectorul le va spune c ar fi mai bine s nceteze

aceast stare conflictual i ar putea s i adauge o ameninare subtil c nimeni
nu poate s prevad care va fi finalul unui proces, fr s se antepronune (aici
spune un adevr general).

307
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Legea nu mpiedic judectorul s ncerce mpcarea prilor de mai multe ori va

rmne la aprecierea judectorului n funcie i de turnura pe care o ia procesul.

Aceast atribuie a judectorului este o obligaie sau o facultate?

Art. 21 judectorul va recomanda, art. 227 judectorul va ncerca mpcarea => este
o obligaie pentru judector: va trebui s fac acest lucru nainte s treac la administrarea
probelor, dar poate s o fac i pe parcursul procesului.

A se face distincia ntre situaia n care judectorul vrea el nsui s ncerce mpcarea
prilor i situaia n care ndrum prile s participe la o edin de informare asupra avantajelor
medierii (n litigiile care pot face obiectul medierii). art. 227 alin. (2)

Judectorul nu oblig prile s ncheie o convenie de mediere i s nceap negocierie n

vederea ncheierii unui compromis, ci doar s se duc la mediator s vad dac ar fi n beneficiul
lor s ncheie procesul nceput ntr-o alt modalitate.

Judectorul nu va putea trimite prile la edina de informare cnd prile deja au recurs
la mediator nainte de a veni n insatn i au i depus un proces verbal n care arat c nu au
ajuns la o nelegere. n aceast situaie textul e ineficient, se i prevede expres acest lucru n
alin. 4 al art. 227.

Cine poate face edina de informare asupra avantajelor medierii?

Avocatul
Notarul
Instana
Mediatorul
edina de informare asupra avantajelor medierii este de fapt o procedur prealabil n
sensul art. 193 alin. (1) NCPC. Sanciunea neprezentrii era inadmisibilitatea aciunii, deoarece

308
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

procedura prealabil este o condiie de exercitare a aciunii civile lipsa ei se invoc pe calea
unei excepii de fond de ctre prt prin ntmpinare cnd aceasta este obligatorie.

Dar dac edina de informare asupra avantajelor medierii poate fi fcut i de ctre
judector, nu va putea respinge aciunea ca inadmisibil atunci cn prtul invoc prin
ntmpinare lipsa procedurii prealabile.

Judectorul nu se poate antepronuna cnd face edina de informare, poate de ex. s le

spun prilor c dac merg la mediator poate s li se restituie taxa de timbru sau o parte din ea
(n anumite situaii taxa de timbru nu se mai restituie de ex. dac se cere transferul unui drept
real imobiliar sau dac este vorba despre dezbaterea masei succesorale). Judectorul poate s i
informeze cu privire la faptul c dac merg la mediator i ncheie o convenie nu mai ajung cu
procesul n cile de atac, unde de asemenea trebuie s plteasc o tax de timbru la valoare,
avocat etc.

Dac judectorul trimite prile la mediator, nu exist sanciune pentru neprezentare dect
dac prile au acceptat s mearg la mediator a se vedea art. 187 pct. 1 lit. f).

Dac prile se mpac, judectorul constat mpcarea lor n cuprinsul hotrrii i face o
trimitere la art. 440 hotrrea de expedient prin care se ia act de o tranzacie.

Art. 228. Imposibilitatea i refuzul de a semna

tim deja o serie de aplicaii particulare:

La citaie: dac partea nu semneaz agentul procedural face un proces

verbal i consemneaz acest lucru
La interogatoriu: dac partea a rspuns la interogatoriu dar refuz s l
semneze instana consemneaz aceast mprejurare n ncheierea de
edin
Sanciunile sunt diferite dup cum este vorba:

de o imposibilitate de a semna de ex. pt. c are o deficien fizic care l

mpiedic s semneze - (sunt reclamant i nu am o mn dar vin n faa instanei

309
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

i mi nsuesc cererea de chemare n judecat i instana constat aceast

mprejurare)
de refuzul de a semna ex: cnd refuz s semnez cererea de chemare n judecat
se va anula pentru lipsa semnturii
! A se face distincia ntre refuzul de a semna interogatoriul (cnd deja nseamn c am rspuns la
el) i refuzul de a rspunde la interogatoriu cnd sanciunea este aceea c instana poate s
considere refuzul ca mrturisire deplin sau ca un nceput de dovad scris (care trebuie
completat obligatoriu cu alte probe).

Art. 229. Termenul n cunotin a se vedea partea cu citarea

Art. 230. Preschimbarea termenului (posibil subiect de examen)

doar pentru motive temeinice

poate fi fcut la cererea oricreia dintre pri sau din oficiu
este o procedur de urgen => de aceea prile nu se citeaz la preschimbarea termenului
n caz de preschimbare a termenului NU mai opereaz termenul n cunotin! =>
instana va trebui n mod obligatoriu s reciteze prile i dac este cazul i alte persoane
pentru termenul stabilit dup preschimbare.

Ex: dac a dispus audierea unor martori i a trimis deja citaiile pentru un termen
mai lung, atunci cnd l scurteaz va trebui s i reciteze.

Art. 230 nu spune neaprat c textul se aplic atunci cnd se scurteaz termenul practic,
termenul ar putea s fie prelungit, dar n practic se recurge la acest art. atunci cnd se
prescurteaz.

Cine este competent s preschimbe termenul? completul de judecat investit cu

soluionarea cauzei.

310
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Preschimbarea termenului este o msur de administrare judiciar (ca i acordarea

termenului), motiv pentru care nu este supus cenzurii instanei n cile de atac a se vedea art.
465: msurile de administrare judiciar nu pot face obiectul niciunei ci de atac.

Completul de judecat hotrte:

n camera de consiliu
fr citarea prilor
prin ncheiere definitiv! Art. 230 nu spune c e vorba de o ncheiere definitiv,
dar a se vedea art. 465.
Dispoziiile art. 241 alin. (3) sunt aplicabile = dup ce instana a preschimbat termenul,
citeaz din nou prile i cnd le reciteaz poate s recurg i la alte mijloace de citare dect prin
agent procedural de ex. fax, e-mail etc.

Art. 231. Notele de edin. nregistrarea edinei de judecat

Grefierul consemneaz tot ce se petrece n edina de judect ntr-un caiet al grefierului

care se ine la instan timp de 3 ani i care este vizat de judector dup fiecare edin de
judecat i nainte ca grefierul s redacteze ncheierile de edin.

edinele de judecat se nregistreaz audio, iar prile pot s cear transcrierea

nregistrrii edinei de judecat, ns doar atunci cnd justific un interes, nu abuziv.

Ex: A.C. a avut un proces n care dup fiecare edin de judecat una din pri
cerea transcrierea nregistrrii n condiiile n care grefierul de edin fcea
ncheierile foarte detaliate (de vreo 5-10 pag) A.C a acordat odat transcriearea
nregistrrii i apoi a respins-o, considernd c partea nu justifica un interes.

! Dac o parte susine c nu s-a consemnat tot n ncheiere, exist procedura ndreptrii
erorii materiale cnd e vorba de orice omisiune de a consemna vreo susinere n ncheiere.

Ar exista un interes de a cere transcriptul cnd de ex. partea ar vrea s recuze judectorul
pentru c spune c s-a antepronunat i nu rezult acest lucru din ncheiere.

311
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Faptul c partea poate s cear trranscrierea nregistrrii NU este un drept absolut al su,
ci trebuie s justifice un interes rezult expres i din textul art. 231 alin. (2) la cererea prii
interesate!

Art. 232. Redactarea ncheierii de edin

Grefierul redacteaz ncheierea de edin n cel mult 3 zile de la data edinei de

judecat.

Art. 233. Cuprinsul ncheierii de edin

Aici profa ne-a schiat pe tabl un model de ncheiere, dar nu cred c are sens s transcriu
pentru c e identic cu cea pe care ne-a pus-o Roxana Dan pe grup. Plus c a zis profa c ne va
ataa i ea 2-3 modele pe grup. (dac vrei s ascultai e la cursul 4, prima or, de la min. 57).

Ce nseamn c grefierul face referatul cauzei?

Spune dac: - procedura este legal ndeplinit

- ntre termene s-au depus nite acte de ctre pri

n ncheiere instana trebuie s estimeze durata cercetrii procesului n funcie de probe.

Ex1: dac singura prob e interogatoriul, ar putea s estimeze durata cercetrii

procesului la un singur termen de judecat ex. 1 lun.

Ex2: dac se admite ns o expertiz topografic, aceea dureaz cam 1 an, deci
durata cercetrii va fi estimat la 1 an.

Dac se invoc excepii prealabile fondului trebuie s se pronune pe ele.

Ex. lipsa procedurii prealabile reclamantul nu a fost la edina de informare

asupra avantajelor medierii. Dup ce i d cuvntul prtului s i-o susin i reclamantului s i

312
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

spun prerea cu privire la ea, instana poate s o admit sau s o resping. instana respinge
excepia lipsei procedurii prealabile i purcede ea nsi la efectuarea edinei de informare cu
privire la avantajele medierii.

Dac partea vrea s resping ca inadmisibil cererea i s admit excepia, d

cuvntul prilor i las cauza n pronunare pe excepie va arta c este o cauz n care
medierea era obligatorie, c lipsa procedurii prelabile s-a invocat prin ntmpinare, c este
fondat excepia n baza art. 193 i n consecin n dispozitiv scrie c respinge cererea ca
inadmisibil aici nu mai este o ncheiere ci o sentin, pentru c instana se dezinvestete.

n ncheiere trebuie s apar i calea de atac i termenul de exercitare a acesteia, cnd

ncheierea poate fi atacat separat! => cnd ncheierea poate fi atacat odat cu fondul nu se mai
menioneaz acest lucru n cuprinsul ei.

Ex: ncheiere care are cale de atac separat respingerea ncuviinrii n principiu
a interveniilor voluntare sau forate.

n ncheiere se trece i dac nu are deloc cale de atac! ca s tie prile c atunci cnd
exercit de ex. apel mpotriva hotrrii finale pot s exercite apel i mpotriva ncheierilor
premergtoare (dac acestea se atac odat cu fondul).

Ex. ncheieri care nu au deloc cale de atac prin care se admite/respinge abinerea
i prin care se admite recuzarea.1

ncheierea se semneaz de membrii completului i de grefier procurorul NU!

Obs: Procesul verbal de cercetare la faa locului e semnat i de procuror acela e de fapt
semnat de toi participanii prezeni.

Art. 233 alin. (2): meniuni despre ceea ce s-a consemnat n procesele verbale separate.

Avem procese verbale separate de ex. la luarea declaraiei martorului nu se trece n

ncheierea de edin, dar se trece c declaraia sa a fost consemnat la fila x din dosar.

Proces verbal separat mai exist i cnd instana audiaz expertul n ncheiere se spune
c declaraia sa a fost consemnat n procesul verbal fila x.

313
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art. 234. Reguli aplicabile

Alin. (2) i (3):

Dac se exercit o cale de atac mpotriva ncheierii pronunate de instan pe parcursul

judecii, dosarul nu se trimite integral la instana de control judiciar ci se trimite doar n copie.

Atunci cnd instana nu scrie n ncheiere c este susceptibil de o cale de atac sau
dimpotriv, scrie c nu are cale de atac i totui partea declar cale de atac, n aceast situaie
partea va face doar o copie de pe ncheiere nu de pe tot dosarul.

Ex: ncheierea prin care s-a respins o prob ncheiere interlocutorie, se atac cu
apel odat cu fondul (nu trebuie scris acest lucru n ncheiere), ns partea exercit
o cale de atac separat => n aceast situaie nu mai pun instana s fac o copie
a ntregului dosar ca s l nainteze instanei de control judiciar, ci va face doar o
copie a ncheierii i o va nainta instanei de control judiciar mpreun cu
declaraia privind exercitarea cii de atac i dac instana de control judiciar
declar admisibil calea de atac atunci va trebui s i trimit i dosarul n copie.

ns, dac am o ncheiere susceptibil de cale de atac separat, se va face o copie de pe

ntregul dosar i se va trimite instanei de control judiciar (dac nu se suspend judecata ea ar
putea continua pe alte aspecte dect acela litigios).

Alin. (1): n prim instan nu se pune problema unor opinii divergente deoarece compunerea
este de unic judector.

n apel ns, dac judectorii nu se neleg, de ex. unul vrea s ncuviineze proba i
cellat vrea s o resping atunci cererea n probaiune se va judeca ntr-un complet de divergen.
Sub acest aspect dispoziiile art. 1 privind deliberarea, opiniile divergente se aplic i
ncheierilor.

Art. 235. ncheieri preparatorii i interlocutorii

314
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Clasificarea se face n funcie de faptul dac dezleag sau nu un aspect litigios.

ncheierile interlocutorii sunt acelea prin care, fr a hotr n totul asupra procesului, se
soluioneaz excepii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase.

Ex: - dac s-a invocat execpia de necompeten i instana o respinge, ncheierea

are caracter interlocutoriu.

- dac la acelai termen de judecat instana ncuviineaz i probe, cu privire la

acestea poate s revin la termenul urmtor a ncuviinat 6 martori i a
audiat 4 i apoi spune c s-a lmurit, poate s revin asupra audierii celorlai 2
pentru c sub acest aspect ncheierea are caracter preparatoriu.
! Aceei ncheiere poate s cuprind att dispoziii interlocutorii - pentru c traneaz
o chestiune litigioas (ex. respinge excepia de necompeten, respinge excepia lipsei
calitii prcesual active, excepia lipsei de interes), dar poate s cuprind i dispoziii
preparatorii (de ex. n ceea ce privete ncuviinarea probelor)!

Art. 236. Domeniu de aplicare. dispoziiile tratate pn acum se aplic att fazei cercetrii
procesului ct i fazei de dezbatere n fond.

Dispoziiile specifice cercetrii procesului

Art. 237. Scopul i coninutul cercetrii procesului

Acest articol ne arat ce se ntmpl n aceast etap a procesului, lucru pe care l tim
deja de la fazele i etapele procesului civil.

Se ndeplinesc acte de procedur la cererea prilor sau din oficiu, pentru pregtirea
dezbaterii pe fond, cnd se va ajunge la dezbatere.

n ce const aceste acte? Instana:

315
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

1. rezolv excepiile ce se invoc ori pe care le poate invoca din oficiu

2. examineaz cererile de intervenie se pronun asupra ncuviinrii n principiu a
cererilor de intervenie voluntar sau forat sau n baza art. 78-79 pune n discuia
prilor necesitatea introducerii n proces a unor tere persoane i face acest lucur prin
ncheiere cu sau fr ncuviinarea prilor n funcie de distinciile deja analizate.
3. va examina fiecare pretenie i aprare n parte, pe baza cererii de chemare n judecat i
a ntmpinrii, a rspunsului la ntmpinare i a explicaiilor prilor, dac este cazul
trebuie s se pronune pe toate cererile, aprrile i excepiile prilor, inclusiv cererile n
probaiune
4. constat care dintre pretenii sunt recunoscute i care sunt contestate am anticipat deja
hotrrile date n baza recunoaterii prilor
ex: dac vine prtul i spune c recunoate preteniile reclamantului n tot sau n
parte, instana poate s dea o hotrre n baza acestei recunoateri s-a discutat
deja la mrturisire, iar dac prtul recunoate doar n parte sau nu se cere o
hotrre dat n baza recunoaterii prilor, instana poate s dispun
suplimentarea cu alte probe sau probe numai pe ce a rmas necunoscut
5. la cerere, va dispune msuri asigurtorii vom discuta cnd vom face procedurile
speciale
ex: litigiu avnd ca obiect pretenii dac reclamantul este un simplu creditor
chirografar i vrea s se asigure c la sfritul procesului, cnd obine HJ titlu
executoriu, mai poate executa ceva, poate s cear msuri asigurtorii cum ar fi de
ex. poprirea asigurtorie pe un cont al prtului debitor (are un cont de economii
i cere s fie poprit n limitele creanei).
- va dispune msuri pentru asigurarea dovezilor acestea se pot face nc
nainte de a exista un proces, dar se pot face i pe parcursul procesului dac
exist o urgen sau dac prile sunt de acord => instana competent la
asigurarea de dovezi este instana competent s judece cauza n prim
instan
DISCUIE: dac la asigurarea de dovezi n prim instan este vorba de acelai complet care
judec litigiul n prim instan:

dac cererea este formulat n cadrul dosarului va fi la acelai complet care judec litigiul
dac se formuleaz separat, va fi repartizat aleatoriu, ns nimic nu mpiedic s fie
repartizat soluionarea cererii la acelai complet care judec i cauza n sine

316
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Dac litigiul este n apel discuia nu mai are interes pentru c va fi repartizat aleatoriu la un
complet de judecat al primei instane.

- va dispune msuri pentru pentru constatarea unei situaii de fapt se face prin
doar prin executor i numai prin execpie e nevoie de intervenia instanei
6. ia act de renunarea reclamantului, de achiesarea prtului sau de tranzacia prilor (la
tranzacie se ncheie un compromis- fiecare renun la ceva n favoarea celuilalt i cere
instanei s ia act de aceasta i s nchid dosarul n baza conveniei)
7. va ncuviina probele solicitate de pri, pe care le gsete concludente, precum i pe cele
pe care, din oficiu, le consider necesare pentru judecarea procesului i le va administra
n condiiile legii
8. va decide n legtur cu orice alte cereri care se pot formula la primul termen la care
prile sunt legal citate
ex: - modificarea cererii de chemare n judecat- primul termen de judecat la
care numai reclamantul este legal citat
- cnd sunt citate ambele pri excepia de necompeten material sau cea
teritorial exclusiv care pot fi invocate doar la 1-ul termen de judecat
9. va dispune ca prile s prezinte dovada efecturii verificrilor n registrele de eviden
sau de publicitate prevzute de Codul civil sau de legi speciale
ex: - la cererea de chemare n judecat se anexeaz extrasul de CF cu indicarea
titularului dreptului (dac nu a fcut-o n etapa scris)
- la procedura prealabil la art. 193 se vorbete de evidenele notariale atunci
cnd e vorba de un litigiu succesoral
10. va ndeplini orice alt act de procedur necesar soluionrii cauzei, inclusiv verificri n
registrele prevzute de legi speciale
ex. proces care are ca obiect modificarea unei nscrieri n CF poate s dispun
inclusiv notarea procesului n CF i s verifice dac Oficiul de cadastru i-a
ndeplinit aceast obligaie

n aceast etap instana se pronun pe toate excepiile i incidentele procedurale (dac e

cazul s conexeze dosarul, dac exist litispenden), pe cererile n probaiune etc.

317
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art. 238. Estimarea duratei procesului

n etapa scris, cererea de chemare n judecat, mpreun cu probele anexate se comunic

prtului, acesta depune ntmpinare n care i arat, de asemenea probele, excepiile, reclamatul
depune rspuns la ntmpinare, ceea ce i permite instanei ca la 1-ul termen de judecat cu
procedura complet s estimeze durata procedurii.

n funcie de probele propuse de pri, instana tie cam ct urmeaz s dureze etapa
cercetrii judectoreti n ncheierea de edin se trece acest lucru dac trece de verificarea de
competen i se declar competent.

Ce se ntmpl dac nu se respect durata procedurii? Este dipoziia una interlocutorie sau
preparatorie? R: este preparatorie, pentru c instana poate s constate pe parcursul procesului
c cercetarea dureaz mai mult, de ex. c expertul are prea multe expertize de fcut, c prile au
fcut prea multe obieciuni etc. => dispoziia este una preparatorie, asupra creia instana poate
reveni, putnd stabili o alt durat.

Regula va fi c se va stabili o durat mai lung, dar ar putea fi i mai scurt, ns foarte
rar se ntmpl asta.

Ce se ntmpl dac nu se respect durata procedurii?

Prile pot s solicite instanei s aplice msurile prevzute de lege pentru ca procesul s
se desfoare n termenul optim i previzibil prevzut de art. 6.

Contestaia privind tergiversarea procesului

art. 522- 526 NCPC

A.C. crede c locul acestei instutii ar fi fost tot la procedura n faa primei instane.

Se poate recurge la aceste dispoziii dac nu sunt respectate anumite termene prevzute
de lege inclusiv ncepnd din faza etapei scrise.

Ex: dac dup procedura regularizrii, reclamantul constat c dup 3 luni nc nu a primit
citaie, trebuie s mearg la dosar s vad dac s-a fixat termenul de judecat. Dac nu s-a fixat,
poate s solicite instanei s ia aceast msur.

318
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

De fapt, aceast contestaie nseamn c m adresez completului de judecat cruia i

spun c nu a luat o anumit msur n termenul prevzut de lege, i l rog s o ia. Sau, mai
diplomat, se poate adresa cu o cerere n care roag completul s i comunice termenul fixat
pentru judecat, fcnd o referire elegant la textul art. 522 .

Sau, dac instana nu a motivat hotrrea n termenul de 30 zile, se poate face o cerere
prin care se solicit hotrrea motivat, fcnd referire la art. 522.

Dac, pe de alt parte, de ex. nu s-a depus raportul de expertiz de termene ntregi,
instana trebuie s verifice dac motivele invocate de expert pentru amnarea depunerii
raportului sunt justificate sau nu. Dac nu sunt justificate, instana ori l amendeaz, ori
nlocuiete expertul astea sunt msurile pe care trebuie s le ia pentru ca procesul s se
desfoare ntr-un termen optim i previzibil ex: n baza art. 522, v rog s i aplicai
expertului amenda prevzut de art. 187 pct. 2 lit. d) sau s l nlocuii.

Art. 522 alin. (1). Subiectele contestaiei:

oricare dintre pri

i procurorul care particip la judecat
Alin. 2: Cazurile n care se poate face contestaie:

1. cnd legea stabilete un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunare ori de

motivare a unei hotrri, ns acest termen s-a mplinit fr rezultat ex. de mai sus

- termen de finalizare a unei proceduri: ex. fixarea 1-ului termen de judecat

- pronunarea hotrrii n 15 zile: codul nu limiteaz judectorul la o singur
amnare de pronunare dar numrul lor trebuie s fie unul rezonabil cnd
amn de 3 ori deja e prea mult
2. cnd instana a stabilit un termen n care un participant la proces trebuia s
ndeplineasc un act de procedur, iar acest termen nu s-a mplinit, ns instana nu a
laut, fa de cel care nu i-a ndeplinit obligaia, msurile prevzute de lege
EX: i-a pus n vedere reclamantului s depun cheltuielile pentru deplasarea
martorilor sau pentru expertiz i nu le-a depus i instana nici nu a deczut-o din
prob, nici nu a suspendat procesul

319
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

3. cnd o persoan sau o alt autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligat s
cominice instanei, ntr-un anumit termen, un nscris sau date ori alte informaii
rezultate din evidenele ei i care erau necesare soluionrii procesului, iar acest
termen s-a mplinit, ns instana nu a luat, fa de cel care nu i-a ndeplinit obligaia,
msurile prevzute de lege
EX: msurile prevzute sunt cele din art. 187 pct. 2 lit. g)
4. cnd instana i-a nesocotit obligaia de a soluiona cauza ntr-un termen optim i
previzibil prin neluarea msurilor stabilite de lege sau prin nendeplinirea din oficiu,
atunci cnd legea o impune, a unui act de procedur necesar soluionrii cauzei, dei
timpul scurs de la ultimul su act de procedur ar fi fost suficient pentru luarea
msurii sau ndeplinirea actului
EX: instana i-a declinat competena n favoarea alte instane i ine dosarul s
motiveze declinatorul de competen sau l-a motivat dar nu a trimis dosarul
instanei pe care a declarat-o competent. Sau a soluionat conflictul negativ de
competen i tot ine dosarul i nu l trimite instanei pe care a considerat-o ca
fiind competent.

Art. 523. Retragerea contestaiei. - ine de principiul disponibilitii

Art. 524. Forma contestaiei

Regula: forma scris.

Execepia: poate fi formulat i verbal n edin poate veni partea la termenul de

judecat i s spun instanei c de ex. sunt 3 termene de cnd nu s-a depus raportul de expertiz
i o roag s amendeze expertul. Chiar dac nu spune temeiul juridic, instana trebuie s
ncadreze cererea n acest temei.

Procedura naintea instanei care judec procesul:

contestaia nu suspend soluionarea cauzei

se judec de completul investit cu judecarea cauzei

320
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

contestaia poate s fie soluionat de ndat, dac se formuleaz verbal n edin de

ex. instana i spune prii, avei dreptate, expertul nu a depus raportul de 3 termene, aplic
amenda prevzut de art. 187 pct. 2 lit. d)
dac nu soluioneaz contestaia chiar la termenul de judecat sau dac ea s-a formulat n
scris, ntre termene, codul prevede o durat maxim de 5 zile (tocmai pentru c este n
vederea celeritii procesului), fr citarea prilor (ca la preschimbarea termenului), n
camera de consiliu (chiar dac textul nu prevede expres)
cnd o apreciaz ntemeiat, instana pronun o ncheiere de admitere definitv admite
contestaia i dispune msura necesar
dac contestia e apreciat nentemeiat instana o va respinge mpotriva ncheierii de
respingere se poate face o plngere n termen de 3 zile de la comunicare
plngerea se depune la instana care a pronunat ncheierea care va nainta ncheierea,
declaraia de exercitare a cii de atac i copia certificat de pe dosarul cauzei, instanei
ierarhic superioare
Obs1: dac litigiul este n apel nu se mai face copie i de pe dosarul primei instanei, ci doar de
pe dosarul din apel, pentru c instana de control judiciar verific doar dac n apel am luat
msurile necesare.

cnd procesul se judec la ICCJ, plngerea se judec de un alt complet al aceleiai secii
(pentru c nu mai am instan superioar)
Obs2: situaii n care o cale de atac se judec de un alt complet al aceleiai secii la
reexaminarea anulrii cererii de chemare n judecat, la reexaminarea cuantumului taxei judiciare
de timbru

plngerea nu suspend judecata

ncheierea de admitere/respingere a contestaiei se motiveaz n 5 zile de la pronunare
termenul general de motivare a unei hotrri este de 30 zile de la pronunare, ns aici
fiind o procedur urgent, termenul este scurtat
ncheierea se comunic prii care a formulat contestaia NU prilor, pentru c nu este o
procedur contradictorie, se judec fr citare

Art. 525. Procedura de soluionare a plngerii

321
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

se soluioneaz cu celeritate, n 10 zile de la data cnd instana de control judiciar (sau

cellalt complet dac este vorba de ICCJ) a primit dosarul, n complet de 3 judectori.
ntotdeauna e complet de 3 judectori (important de reinut) chiar dac am fi n faa
primei instane la judectorie i hotrrea final ar fi susceptibil de apel la tribunal
apelul s-ar judeca de 2 judectori. Dac fac plngere mpotriva modului n care instana a
soluionat contestaia, plngerea se judec de 3 judectori, indeferent de gradul de
jurisdicie n care s-a dat ncheierea.
se judec n camera de consiliu, fr citarea prilor
hotrrea este definitiv nu este supus niciunei ci de atac i trebuie motivat n 5 zile
de la pronunare
Ce dispune instana?

fie respinge plngerea ca nefondat

fie o admite, caz n care dispune instanei s ia o anumit msur ex: amendarea
expertului, aducerea martorului cu mandat de aducere, stabilirea unui termen de judecat
mai scurt etc.
n niciun caz instana care judec plngerea nu i va da instanei care judec litigiul
indicaii despre ce probe s administreze, cum s soluioneze anumite excepii sau un
anumit incident nu poate s dea ndrumri cu privire la soluionarea cauzei

Art. 526. Sancionarea contestatorului de rea-credin

Contestatorul de rea-credin poate fi amendat legiutorul a preferat s introduc aici un

text expres i nu a lsat textul general de la art. 187 pct. 1 lit. a) unde amenda e de la 100 la 1000
lei. Aici amenda e ntre 500 i 2000 lei.

n doctrin deja s-a menionat c e greu de neles de ce contestatorul de rea-credin

trebuie s plteasc despgubiri celeilate pri, ct vreme nici contestaia, nici plngerea nu
suspend judecarea cauzei i prile nu sunt citate. Cealalt parte nu e prejudiciat cu nimic.
Amenda e de neles pentru c a dat de lucru la dou complete.

Reaua-credin rezult din caracterul vdit nefondat al contestaiei ori al plngerii greu
de spus ce nseamn vdit nefondat.

322
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

DISCUIE: dac instana d un termen mult prea lung, partea poate opta ntre preschimbarea
termenului i contestaie pentru tergiversarea procesului?

R: A.C. crede c da. De ex. n materie de contencios, instana trebuia s fixeze primul
termen de judecat n 60 zile de la depunerea rspunsului la ntmpinare i ea l-a fixat la 1 an.
Aici reclamantul ar putea s recurg la procedura preschimbrii termenului care invariabil va fi
respins sau s recurg la procedura contestaiei, care probabil i ea e respins. Respingerea
cererii de preschimbare este definitiv, ns respingerea contestaiei poate fi atacat plngerea
la instana de control judiciar.

Instana de control judiciar trebuie ns s se raporteze la situaia concret ca la expert

dac expertul spune c are 100 de expertize de fcut i nu are cnd s o fac mai repede este un
motiv justificat i instana nu l poate amenda. i aici, dac sunt doar 5 complete i 1000 de
cereri, nu am cum s fixez la un termen cte 300 de dosare.

Sau dac se nregistreaz cauza chiar nainte de vacana judectoreascp, 1-ul termen de
judecat va fi peste 60 de zile pentru c se va fixa dup vacana judectoreasc.

Concluzie: A.C crede c prima dat trebuie s se recurg la preschimbarea termenului i

apoi se poate recurge i la contestaia privind tergiversarea.

Continuare cu dispoziiile de la cercetarea procesului

Art. 241. Asigurarea celeritii

Alin. (3): legtura cu textul de la citare art. 154 alin. (6) care prevede citarea prin mijloace
alternative de comunicare (fax, pot electronic etc).

Art. 154 alin. (6) prevede c odat cu comunicarea actelor de procedur prin aceste
mijloace se trimite prii i un formular pe care trebuie s l completeze i s l returneze
instanei.

323
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Textul art. 241 nu vorbete despre un asemenea formular, dar asta, din pcate, nu
nseamn c este o excepie de la art. 154 alin. (6), cu care se completeaz => se poate recurge
la mijloace alternative, dar procedura de citare este ndeplinit tot n aceleai condiii (cnd se
ntoarce formularul completat).

Alin. (4): - le tim deja de la probe

asistarea i concursul la efectuarea n termen a expertizelor expertizele care presupun o

lmurire din partea prilor sau o deplasare la faa locului se fac cu citarea prilor
(expertul trebuie el s le citeze).
dac este nevoie de concursul prilor de ex. s l lai pe expert n curte sau este vorba
de cineva care nici nu este parte n proces vreau s evaluez un apartament bun comun
nchiriat unui ter, instana i va pune n vedere acestua s lase expertul s vin sa fac
evaluarea

Art. 239. Alegerea procedurii de administrare a probelor

Administrarea probelor prin avocai NU se cere pentru examen- nu prea se ntlnesc n practic.

Acest art. trebuie coroborat cu textul din art. 367 care vorbete de obligaia instanei de
a atrage atenia prilor c pot s i administreze probele prin avocai.

Cnd face instana acest lucru?

dac toate prile au avocat

dac toate prile sunt prezente la primul termen de judecat cu procedura
complet, deoarece prile personal trebuie ntrebate dac sunt de acord s
administreze probele prin avocai
! Partea ar putea s depun la dosar, nainte de primul termen de judecat, un nscris i atunci nu
mai e nevoie ca instana s le ntrebe personal.

324
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

! Textul art. 239 nu vorbete de consilieri juridici, dar procedura de la 366-388, poate fi parcurs
i atunci cnd una sau toate prile sunt asistate de consilieri juridici persoanele juridice pot fi
reprezentate convenional numai prin consilieri juridici sau avocai.

Se aplic i dispoziiile art. 238 cu estimarea duratei procedurii de administrare a probelor

poate fi de maxim 6 luni. Procedura se poate suspenda n anumite situaii cnd se invoc
incidente procedurale pe care instana trebuie s le soluioneze.

Art. 240. Locul cercetrii procesului

n faa judectorului, n camera de consiliu, cu citarea prilor sau n edin public

n cile de atac, cercetarea procesului, dac este necesar, se face ntotdeauna n edin
public! cu excepiile prevzute de lege (de ex. ascultarea minorului care se va face n
camera de consiliu)
Art. 242. Suspendarea procesului

Alin.(1): Cnd constat c desfurarea normal a procesului este mpiedicat din vina
reclamantului, prin nendeplinirea obligaiilor stabilite n cursul judecii, potrivit legii,
judectorul poate suspenda judecata, artnd n ncheiere care anume obligaii nu au fost
respectate. Dispoziiile art. 189 sunt aplicabile.

- Am mai vorbit despre acest text la sanciunea ce se aplic prilor n cazul n care nu i
execut obligaiile stabilite de instan n legtur cu cheltuielile judiciare i am spus c
n cazul reclamantului, instana poate s dispun suspendarea procesului n baza acestui
art.
- Art. 189 face referire la posibilitatea de a acorda despgubiri celeilate pri, la cerere.
Alin. (2): Judecata va fi reluat doar dac aceste obligaii au fost ndeplinite de ctre reclamant i
acesta a cerut repunerea cauzei pe rol asupra acestui text vom reveni la incidente este o
situaie de suspendare facultativ: instana poate s aprecieze ntre a-l decdea pe reclamant, a-i
aplica amnezi judicare sau a suspenda judecata cauzei.

Din momentul n care se supend judecarea cauzei ncepe s curg termenul de perimare!

325
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Obs: textul se refer la situaia n care reclamantul este cel care nu-i ndeplinete
obligaiile procesuale pentru c el are interesul s obin o HJ!

Dac prtul este cel care nu-i ndepinete anumite obligaii procesuale, instana va lua
alte msuri! Nu poate s l mpiedice pe reclamant s obin o HJ.

Art. 243. mprejurri care pun capt procesului

Judectorul se va pronuna asupra acestor incidente prin hotrre:

sentin dac e n faa primei instane

decizie dac e n apel sau recurs sau o cale extraordinar de retractare avnd ca obiect
o hotrre pronunat n apel sau n recurs
A se vedea art. 424 denumirea hotrrilor.

Obs: ex. de hotrre prin care prima instana se dezinvestete fr a soluiona cauza declinarea
de competen se face prin sentin!

Dac instana las cauza n pronunare pe excepia lipsei calitii procesuale active:

dac admite excepia i respinge aciunea se va pronuna prin sentin

dac o resping n final dar a lsat cauza n pronunare pe excepie face ncheiere
(susceptibil de cale de atac odat cu fondul dac fondul are cale de atac) i citeaz
prile pentru c nu mai opereaz termenul n cunotin potrivit art. 229 alin. 2 pct. 2
se repune pe rol pentru c de fapt, instana a rmas n pronunare pe excepie, partea se
atepta s dea o soluie de admitere, a respins-o totui i continu judecata.

Renunarea la judecat i la dreptul subiectiv dedus judecii

Sediul materiei: art. 406-410

Obs: le vom trata n paralel.

326
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Cine poate s renune la judecat? - cel care a formulat o pretenie:

reclamantul n cererea de chemare n judecat

prtul n cererea reconvenional
intervenientul principal - n cererea de intervenie voluntar
cel care formuleaz o cerere de chemare n garanie poate s renune la cer. de
chemare n garanie
Obs: cel chemat n judecat nu poate s renune pentru c nu el a formulat cererea i este
discutabil dac poate s renune cel care a formulat-o. Dei este o cerere ca oricare alta, poate
respectiva persoan ar fi formulat o intervenie prinicpal sunt nite discuii la cererea de
chemare n judecat a altei persoane.

De reinut: poate s renune la judecat cel care a formulat o pretenie!

n niciun caz nu poate renuna la judecat cel care are poziia unui prt: chematul n garanie nu,
pentru c are poziia de prt n cererea de chemare n garanie.

Intervenientul accesoriu poate renuna la intervenia accesorie cu acordul prii n favoarea creia
a intervenit! art. 67 alin. 3

Textul codului este unul general, pentru c exist situaii n care po s renuni i la alte drepturi:

- ai formulat o contestaie, poi s renuni la judecarea ei

- ai cerut o prob, poi s renuni la ea, situaie n care ns, cealalt parte poate s declare
c i-o nsuete etc.
Alin. (1): Reclamantul poate s renune oricnd la judecat, n tot sau n parte, fie verbal n
edina de judecat, fie prin cerere scris.

EX: dac reclamantul are 5 capete de cerere, poate s renune la toate 5, sau poate s renune
numai la 2.

Form: actul de procedur trebuie s mbrace forma scris (a nscrisului sub semntur
privat), dar legea permite s fie efectuat i verbal n faa instanei.

327
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

EX: vine reclamantul la primul termen de judecat n faa instanei i spune c vrea s
renune la judecat.

F. important!: pentru c legea nu cere o anumit form, atunci cnd renunarea se face n scris,
mbrac forma nscrisului sub semntur privat! - diferen fa de renunarea la nsui
dreptul subiectiv dedus judecii, unde art. 408 alin. (3) prevede c se face obligatoriu prin
nscris autentic!

Dac se renun la judecat, instana ia act de renunare, deci nu se pronun deloc pe

fondul preteniilor. Reclamantul ar putea s exercite o nou aciune dac mai este n termenul de
prescripie, sau chiar n afara termenul de prescripie, deoarece aceast instituie e reglementat
prin norme supletive i numai prtul poate sinvoce excepia prescripiei extinctive prin
ntmpinare.

Dac s-a renunat la nsui dreptul subiectiv dedus judecii, instana va respinge aciunea
pe fond pentru c nu mai sunt titularul dreptului i hotrrea intr n autoritate de lucru judecat.

de aceea exist diferena dintre forma cerut n situaia n care renunarea se face printr-
un nscris!
ntruct este un act de dispoziie, dac renunarea se face prin reprezentant, e nevoie de
procur special! le fel i la renunarea la nsui dreptul subiectiv dedus judecii, cu diferena
c aici e nevoie ca procura s fie autentic (oricum tim c mandatul convenional trebuie s
mbrace forma autentic dac este dat unui avocat)!

Pn cnd se poate renuna la judecat?

- la dreptul subiectiv dedus judecii, reclamantul poate renuna oricnd pentru c nu

are cum s l prejudicieze pe prt ntruct soluia va fi de respingere pe fond a aciunii
indiferent n ce etap a procesului are loc renunarea la dreptul pretins
- renunarea la judecat trebuie s se fac ntr-un anumit termen pentru c altfel se cere
acordul prtului, care ar putea s fie prejudiciat

328
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

EX: dac deja s-au administrat probe sau deja a prtul a obinut o hotrre
favorabil i vine reclamantul n cile de atac i spune c vrea s renune la judecat nu
e posibil acest lucru

Astfel, renunarea la judecat poate fi fcut:

a) alin. 3: dac renunarea s-a fcut dup comunicarea cererii de chemare n judecat,
instana, la cererea prtului, l va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecat pe care
prtul le-a fcut
Cum interpretm acest text? Poate s se fac renunarea la judecat n etapa scris, nainte de
comunicarea cererii de chemare n judecat?

- Da, instana va lua act de renunare i ncheierea de renunare la judecat nu se mai

comunic prtului pentru c procedura nu a devenit contradictorie, raportul procesual a
rmas doar ntre instan i reclamant
- dac n schimb, s-a comunicat cererea de chemare n judecat, reclamantul poate s
renune, ns, prtul i-a angajat probabil avocat s i redacteze ntmpinarea, s studieze
rspunsul la ntmpinare depus la dosar, s se prezinte la primul termen de judecat etc.
=> n aceast situaie prtul trebuie despgubit, pentru c nu avea cum s anticipeze
gestul reclamantului
b) alin. 4 ne spune ns pn cnd poate reclamantul s renune la judecat fr a fi nevoie
de acordul prtului: reclamantul poate s renune la judecat pn la primul termen de
judecat fr s fie nevoie de acordul prtului (deci practic numai n etapa scris,
pn la stabilirea primului termen de judecat) asta nseamn c renunarea se
poate face numai n scris
Ipoteze:

dac nu s-a comunicat deloc cererea de chemare n judecat prtului, se ia act de

renunare i ncheierea de renunare se comunic numai reclamantului
dac s-a comunicat cererea de chemare n judecat prtului i acesta a depus ntmpinare
etc., poate reclamantul s renune la judecat nainte de primul termen, dar atunci va fi
obligat s l despgubeasc pe prt
Astfel, dac renunarea se face la primul termen de judecat, e nevoie de acordul prtului!

Acordul prtului poate s fie:

329
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

expres: ex. dac la primul termen de judecat sau dup primul termen, vine reclamantul
i spune vreau s renun la judecat i prtul este prezent, instana va ntreba prtul
dac este de acord. Dac prtul zice c nu, se va respinge cererea de renunare prin
ncheiere care e susceptibil eventual de apel odata cu fondul. Dac prtul este de acord,
va ruga instana s oblige reclamantul la cheltuieli de judecat instana va lua act de
renunare, iar hotrrea va fi supus numai recursului.
Obs: cheltuielile de judecat trebuie cerute, solicitarea lor ine de principiul disponibilitii!
Nu este vorba de un capt de cerere accesoriu obligatoriu pe care instana trebuie s se
pronune i dac nu a fost sesizat.

Exist o discuie dac instana ar trebui s pun n discuia prilor s solicite cheltuieli de
judecat doctrina spune c da, ar trebui, i instana de obicei ntreab partea cheltuieli de
judecat, solicitai? i consemneaz acest lucru.

tacit: dac prtul nu este prezent, instana nu se poate pronuna pe renunarea la

judecat, ci este obligat s citeze prtul i i pune n vedere s se pronune dac este de
acord sau nu cu privire la renunarea la judecat fcut de reclamant. Dac prtul nu
spune nimic, se prezum c este vorba de o acceptare tacit (teza final a alin. 4).
Discuie: dac prtul are termen n cunotin, instana l mai citeaz?

- de regul, cnd nu opereaz termenul n cunotin, se precizeaz expres (de ex. la

interogatoriu, cercetarea la faa locului)
- aici nu exist un asemenea text. A.C: prtul ar trebui s urmreasc desfurarea
procesului n baza art. 10 alin. 1. Raiune pentru a fi citat ar exista, pentru c oricum
instana acord un termen de judecat ca prtul s se pronune.
- A.C: totui, n lipsa unui text expres, dac prtul are termen n cunotin, instana nu e
obligat s l citeze (dac vrea, poate, dar codul nu o oblig) prtul poate s verifice de
la dosar dac s-a renunat la judecat. Dar dac va fi citat, se va meniona expres n citaie
despre renunarea la judecat.

c) alin. 5: dac renunarea la judecat are loc n apel sau n cile extraordinare de atac,
instana va lua act de renunare i va dispune i anularea, n tot sau n parte, a hotrrii
sau, dup caz, a hotrrilor pronunate n cauz

330
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- n cile de atac este nevoie de acordul prtului pentru c poate deja a ctigat procesul i
chiar dac nu a ctigat procesul i chiar el a exercitat apel, are toate ansele s ctige n
apel i s obin o hotrre intrat n autoritate de lucru judecat (i astfel nu mai risc s
fie chemat iar n judecat de ctre reclamant)
- dac prtul i d acordul, instana va anula hotrrea pronunat i va lua act de
renunare
- astfel, dac este n calea de atac a apelului, va admite apelul, indiferent de cine e
declarat, va anula sentina primei instane i va lua act de renunarea la judecat
- dac este n recurs, va anula i hotrrea primei instane i hotrrea dat n apel i va
lua act de renunarea la judecat.
- n aceste cazuri, nu voi avea deloc o hotrre care s se pronune pe fondul cauzei sau pe
o excepie (cum ar fi lipsa capacitii procesuale active) care s intre n autoritate de lucru
judecat

Alin. (6): Renunarea la judecat se constat prin hotrre supus recursului, care va fi judecat
de instana ierarhic superioar celei care a luat act de renunare. Cnd renunarea are loc n
faa unei secii a naltei Curi de Casaie i Justiie, hotrrea este definitiv.

- dac coroborm acest text cu cel de la dreptul subiectiv dedus judecii- art. 410, se poate
remarca c legiutorul acord o importan diferit renunrii la judecat fa de renunarea
la dreptul subiectiv dedus judecii
- diferen ntre renunarea la judecat i renunarea la dreptul subiectiv: dac
renunarea la judecat are loc n faa unei secii a ICCJ, hotrrea este definitiv. n
schimb, dac renunarea la dreptul subiectiv dedus judecii are loc n faa unei secii a
ICCJ, hotrrea este supus recursului i se judec la Completul de 5 judectori.

DISCUIE: dac renunarea la judecat are loc n recurs, mai exist recurs la recurs?

EX: n contencios pornesc de la tribunal n prim instan dac este vorba de o hotrre a
unei autoriti publice locale i se atac numai cu recurs la Curtea de Apel i n faa Curii de
Apel reclamantul zice c vrea s renune la judecat i prtul este de acord i instana ia act de
renunare prin decizie. Decizia are cale de atac la instana ierarhic superioar?

331
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Intenia legiuitorului a fost s poat fi atacat cu recurs, chiar dac este dat n recurs, cu
excepia celei pronunate de ICCJ.

dac hotrrea prin care se ia act de reunare e dat de nalta Curte, hot. e definitiv, pe
cnd dac este dat de alte instane, mai are recurs la instana ierarhic superioar chiar
dac e pronunat n recurs (dar ar fi dat de Curtea de Apel i are recurs la ICCJ).
dac de ex. am o hotrre a primei instane de la judectorie, ar avea numai apel la
tribunal, tribunalul n apel ia act de renunare prin decizie i anuleaz hotrrea primei
instane. mpotriva acestei hotrri am cale de atac recursul la Curtea de Apel, dei dac
s-ar fi pronunat pe fondul cauzei n apel, hotrrea era definitiv.

Obs:! Se poate face recurs numai pe chestiuni de procedur!

EX: am renunat la dreptul pretins dedus judecii i am facut-o prin nscris sub
semntur privat, deci nu s-a respectat textul care spune c trebuia s mbrace forma nscrisului
autentic

EX: instana a luat act de renunarea la judecat dup primul termen dei prtul s-a opus
expres, deci pe chestiuni de procedur (nu pot s pun n discuie fondul cauzei).

Obs: chiar dac hotrrea act final al judecii ar fi susceptibil numai de apel la tribunal, calea
de atac nu este apelul n privina hotrrii prin care se ia act de renunare, ci recursul i numai pe
chestiuni de procedur!

EX: cauz de competena n prim instan a judectoriei hotrrea final ar fi

susceptibil numai de apel la tribunal, nu am mai avea i recurs la Curtea de Apel. Calea de atac
mpotriva hotrrii prin care se ia act de renunare nu este apelul ci este recursul!

Ce se ntmpl dac reclamantul spune n recurs consimmntul meu a fost viciat atunci
cnd am efctuat acest act de renunare la judecat sau de renunare la dreptul subiectiv
dedus judecii?

332
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- pe viciile de consimmnt, nici nu se pot administra probe n recurs pentru c de obicei

se dovedesc cu martori i n recurs singura prob admisibil este proba cu nscrisuri
- reclamantul ar putea s fac o aciune n constarea nulitii ca i n cazul actului
substanial i eventual s-ar putea cere revizuirea
EX: dac instana ar lua act de renunarea la judecat sau de dreptul subiectiv dedus
judecii fr s existe deloc o manifestare de voin n acest sens hotrrea putea fi
atacat cu recurs, deoarece era o chestiune de procedur nu exist deloc actul de
procedur din partea reclamantului n acest exemplu
- dar dac eu anulez actul de procedur este ca i cnd el nu ar fi existat, deci a putea pe o
cale separat s introduc o aciune n constatarea nulitii, sau n nulitate relativ (n ex.
de mai sus) pentru vicierea consimmntului, s exercit calea de atac a recursului, s cer
suspendarea pn se soluioneaz aciunea n nulitate i n funcie de soluia dat, instana
de recurs va soluiona i calea de atac
F. imp!: Nu pot invoca motive de nulitate care implic o probaiune care nu este admisibil n
recurs! S-ar putea invoca totui un motiv de nulitate care nu implic alt probaiune, cum ar fi
lipsa consimmntului n form autentic cerut de art. 408 pentru renunarea la dreptul subiectiv
dedus judecii.

!A nu se confunda renunarea la judecat cu renunarea la calea de atac!

Renunarea la judecat = nu mai vreau s m judec deloc, v rog s mi dai o hotrre prin
care s luai act de renunarea la judecat.

Dac ns, exist o hotrre pe fond n prim instan i n apel reclamantul spune c nu mai vrea
s se judece i renun la judecat, dac prtul este de acord, instana va anula hotrrea primei
instane care se pronun pe fond i doar ia act de renunarea la judecat.

Renunarea la calea de atac = aici hotrrea primei instane rmne definitiv

EX: sunt reclamant, am pierdut procesul i exercit calea de atac a apelului i apoi renun la
calea de atac a apelului, acolo hotrrea primei instane rmne definitiv.

333
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Ipotez: Dac se renun la cererea de chemare n judecat i am o cerere incidental,

reconvenional, intervenie principal, ce se ntmpl cu ele? Au independen procesual i
continu s se judece.

Art. 407. Efectele renunrii. Renunarea la judecat a unuia dintre reclamani nu este
opozabil celorlali reclamani.

EX: sunt 5 creditori ntre care exist o solidaritate activ sau o indivizibiliate unul spune c
renun la judecat, cu privire la ceilali 4 continu judecata.

Sau dac renun la judecat numai fa de unul dintre pri, cu privire la ceilali continu
judecata.

Renunarea la dreptul subiectiv pretins dedus judecii

Obs: la renunarea la dreptul subiectiv dedus judecii, spre deosebire de renunarea la judecat,
instana pronun o hotrre pe fondul cauzei art. 408 alin. 2

Legtura cu art. 36: calitatea procesual

EX: aciune n revendicare n care reclamantul susine c este proprietar i c prtul e n

posesie verificarea acestor mprejurri rmne o chestiune de fond

Dar dac reclamantul exercit o aciune n revendicare i el este un simplu chiria, deja nu
are calitatea procesual activ de a exercita o aciune n revendicare.

Dac are calitate procesual activ, dar renun la dreptul subiectiv dedus judecii, soluia
nu este de repingere pe lips de calitate- c nu mai este titular, ci se respinge chiar pe fond,
hotrrea intr n autoritate de lucru judecat i prtului i se acord cheltuieli de judecat la
cerere.

Soluiile sunt aceleai ca la renunarea la judecat

334
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Dac renunarea la dreptul pretins se produce n cile de atac, se anuleaz hotrrile celorlalte
instane i se d o hotrre de respingere pe fond a aciunii.

Nu se cere acordul prtului pentru ca instana s ia act de renunare la dreptul subiectiv pentru
c prtul nu mai are ce s piard- se respinge aciunea pe fond. art. 408 alin. 1

Se poate renuna la dreptul pretins inclusiv n cile extraordinare de atac, nu doar n apel i
recurs!

Renunarea la calea de atac n faa primei instane art. 404

Alin. (1): Se prezint partea la pronunarea hotrrii i poate s renune la calea de atac i se face
meniune despre aceasta ntr-un proces-verbal semnat de preedinte i de grefier.

Se face proces-verbal (care e act autentic) i nu ncheiere de edin pentru c instana s-a
dezinvestit cnd a pronunat hotrrea.

Alin. (2): Se poate renuna i ulterior exercitrii cii de atac.

EX: nu sunt prezent la pronunare, mi se comunic hotrrea, i dup aceea vin cu o

declaraie prin care spun c nu mai vreau s exercit calea de atac interesul e c vreau ca
hotrrea s mi rmn definitiv pentru a o putea pune n executare.

Renunarea n acest caz, se face prin prezentarea prii naintea preedintelui instanei sau a
persoanei desemnate de acesta ori, dup caz, prin nscris autentic care se va depune la grefa
instanei, att timp ct dosarul nu a fost naintat la instana competent.

- dac renun la calea de atac ulterior pronunrii hotrrii, fie vin personal n faa
preedintelui instanei aa spune doctrina c nu se merge la preedintele completului
pentru c din momentul pronunrii hotrrii acesta s-a dezinvestit, deci textul trebuie
interpretat literal -, fie prin nscris autentic.

335
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Se poate renuna la exercitarea cii de atac dup ce s-a mplinit termenul i nu am exercitat-o?

NU, sunt deczut din dreptul de a mai o exercita => se poate renuna n interiorul termenului.

Dac am declarat calea de atac, mai pot s renun la ea?

DA, ns trebuie s facem distincia dac se renun nainte ca dosarul s fie trimis instanei de
control judiciar sau dup.

Cnd se trimite dosarul instanei de control judiciar?

se face un fel de etap scris, se comunic declaraia de apel intimatului, intimatul depune
ntmpinare n 15 zile i se d apelantului un termen s depun rspuns la ntmpinare.
cnd toate acestea sunt la dosar, se trimite dosarul instanei de control
ns, prin Legea de degrevare a instanelor, aceast atribuie a instanei a crei hotrre se
atac este efectuat tot de instana de control judiciar
practic, cnd s-a depus un apel sau 2 sau 3, nu mai ia preedintele instanei a crei
hotrre se atac apelurile s le comunice intimailor ci direct se trimite dosarul instanei
de control judiciar i ea face aceast comunicare
Dac se renun la calea de atac ct timp dosarul se afl n faa instanei a crei hotrre o atac,
apelantul, dup ce a depus declaraia de apel, depune o declaraie autentic de renunare la calea
de atac care se depune tot la instana a crei hotrre se atac (dac nc dosarul se mai afl la
ea). n aceast situaie, se ia act de renunare i nu se mai trimite instanei de control judiciar.

Discuie: dac ntre timp apelul apuc s fie comunicat intimatului care depune ntmpinare i i
se ocazioneaz chelutieli de judecat, mai poi s iei act de renunarea la judecarea apelului?
Cine se pronun pe cheltuielile de judecat preedintele instanei? tem de cas

Obs: pn n 1 ian. 2016 nu se comunic apelul de ctre instana a crei hotrre se atac i dac
se ia act de renunare n faa instanei a crei hotrre se atac, nu se comunic intimatului, se ia
act de renunare i nu se pune problema unor cheltuieli de judecat.

Discuie2: Dac se trimite la instana de control judiciar, iar se pune problema dac mai am
nevoie sau nu de acordul prtului pentru renunarea la exercitarea cii de atac, dar n orice caz,

336
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

din momentul n care dosarul a fost trimis instanei de control judiciar, ea este cea care ia act de
renunarea la calea de atac.

Discuie3: renunarea la calea de atac a apelului este identic sau nu cu retragerea apelului (art.
472)? - tem peste 2 sptmni

Este nevoie sau nu de acordul intimatului dup ce i s-a comunicat declaraia de apel? Pentru c
textul art. 472 prevede c intimatul poate s declare apel incident sau apel provocat n acelai
timp n care poate s depun ntmpinare.

Apelul incident = s-a admis n parte aciunea i reclamantul nu este mulumit pentru c vrea tot
ce a cerut de la prt i declar apel. Prtul, cnd vede c reclamantul exercit calea de atac,
legea i permite s formuleze un apel incident i s spun dac tu ai atacat hotrrea, dei eu nu
am atacat-o n termen, pot n rstimpul n care pot face ntmpinare la apelul tu principal s
spun c nici eu nu sunt mulumit de soluia primei instane i cer s se resping cererea n
totalitate.

Prin declararea apelului n aceast situaie se urmrete s nu se aplice principiul non

reformatio in pejus, c dac rmnea doar apelul declarat de reclamant, instana de apel nu putea
dect cel mult s menin soluia, n niciun caz nu i putea da reclamntului mai puin dect i s-a
dat n prim instan. Dac prtul, la rndul lui face apel, nu se pune problema nenrutirii
propriei situaii n calea de atac, fiindc toate prile au declarat cale de atac.

Hotrrile date n baza recunoaterii preteniilor

art. 436 -437

Este vorba de achiesarea la preteniile reclamantului de ctre prt. vine i le recunoate n

totalitate sau n parte.

337
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Instana, dac reclamantul cere (nu din oficiu), va da o hotrre parial i numai dac este
vorba de drepturi de care prile pot dispune.

Hotrrea judectoreasc are acelai caracter cu al unei tranzacii (caracter convenional),

nu intr n autoritate de lucru judecat!

Obs: Dac nu se cere o hotrre parial care are oarecum un caracter convenional, instana
trebuie s decid de la caz la caz dac e nevoie s completeze mrturisirea cu alte mijloace de
prob, s vad dac nu ar putea fi fraudate interesele unui ter.

EX: proces de partaj - reclamantul spune c sunt foti soi i a contribuit el cu 90% i prta
cu 10 % la imobilul comun i c a i pltit sulta, cernd s i se atribuie lui imobilul comun. Vine
prta la primul termen i zice c recunoate.

Dac se cere o hotrre parial, cu caracter convenional, instana o d, ns dac nu se

cere de ctre reclamant pronunarea unei hotrri pariale, instana nu poate da o hotrre pe fond
pentru c ar intra n autoritate de lucru judecat i nu ar mai putea fi contestat de ex. de un
creditor chirografar- ter n detrimentul cruia s-a fcut acest fictiv ntre pri.

Dac mergeau la notar, contractul autentic notarial de partaj putea fi revocat pe calea
aciunii pauliene, la fel i tranzacia i de aseamenea, i hotrrea care se d n baza
recunoaterii preteniilor (pentru c are acest caracter contractual).

Dar dac reclamantul nu spune c vrea o hotrre n baza recunoaterii preteniilor ci vrea s se
admit aciunea avnd n vedere c prtul a recunoscut tot ce a cerut prin cererea de chemare n
judecat? Se va continua judecata i se vor administra i alte probe.

Art. 436 alin. 2: dac recunoaterea este parial, se va da o hotrre parial i pentru restul
preteniilor se va continua judecata, se vor administra probe i se va da o hotrre pe fond sau pe
exepii unde este cazul.

338
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art. 437 alin. 1: Hotrrea dat n baza recunoaterii preteniilor este susceptibil numai de
recurs, la instana ierarhic superioar.

Alin. 2: cnd ar putea s fie anulat hotrrea primei instane n msura recunoaterii?

- cnd s-a respins aciunea: va face apel reclamantul. n apel vine prtul i recunoate n
totalitate preteniile reclamantului => dac se cere s se dea o hotrre n baza
recunoaterii, se anuleaz hotrrea primei instane i se d o hotrre pe baza
recunoaterii prtului
- dar dac se admite aciunea i exercit cale de atac prtul i apoi este de acord cu
preteniile reclamantului. S-ar mai pune problema unei hotrri pariale, sau ar fi o
retragere a cii de atac sau instanei i rmne s califice juridic cererea? Va trebui
instana s l ntrebe pe prt ce vrea de fapt
- A.C. crede c nu se poate anula hotrrea primei instane n msura recunoaterii cnd a
fost admis ci doar dac aciunea a fost respins n tot sau n parte

Hotrrea prin care se ncuviineaz nvoiala prilor (tranzacia)

art. 438-441

Tranzacia este un contract ncheiat ntre pri pentru a prentmpina un litigiu sau pentru a
pune capt unui litigiu, care poate fi n ambele faze ale procesului: fie n faza de judecat, fie n
faza de executare silit.

Legea de mediere vorbete despre posibilitatea prilor de a ncheia un acord de mediere pentru a
prentmpina un litigiu, acest acord fiind o aplicaie particular a contractului de tranzacie, cu
specificul c este ncheiat printr-un intermediar (mediatorul).

Dup ce se ncheie un acord de mediere acesta va fi prezentat pentru autentificare notarului

public sau pentru pronunarea unei hotrri d expedient instanei de judecat care ar fi fost
competent s soluioneze litigiul dac nu a fost deja un litigiu pe rol.

339
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Discuie: de fiecare dat trebuie prile s mearg la instan sau la notar ca s autentifice
acordul de mediere?

EX1: dac prin acordul de mediere execut silit un antecontract de transfer de proprietate
imobiliar 1244 NCC, transferul drepturilor de proprietate imobiliar se poate face numai n
form autentic. Ne-am neles n faa mediatorului, promitentul-vnztor este gata s i execute
obligaia dar nu o poate face prin nscris sub semntur privat pe care l ncheie n faa
mediatorului i atunci trebuie s autentifice acordul de mediere.

EX2: Mai exist interesul prilor de a merge la instan sau la notar cnd au nevoie de un
titlu executoriu. Contractul autentic notarial ce constat o crean cert, lichid i exigibil este
un titlu executoriu.

Altfel, dac e vorba numai de plata unei sume de bani, i se ajunge la un acord de mediere sub
semntur privat i debitorul pltete voluntar, nu mai e nevoie ca prile s mearg la notar sau
la instan pentru autentificare.

n procedura civil intereseaz mai mult situaia n care exist un litigiu i prile la un moment
dat se neleg, fie de bunvoie, fie ca urmare a ncercrii judectorului de mpcare a prilor.
Prile vor ncheia un contract (tranzacie) prin care i fac concesii reciproce ca s sting litigiul.

EX: spune reclamantul eu i cer 100 000 lei i prtul zice c e de acord s i dea
capitalul, dar nu i dobnzile, sau s i plteasc dar fr s i cear i cheltuieli de judecat etc.

Prile fac un acord scris pe care l prezint judectorului (nu se cere forma autentic).

Dup cum l prezint la termenul de judecat stabilit pentru judecarea cauzei sau ntre termene,
instana va lua act de tranzacie n compunere de unic judector sau n compunerea pentru
complet n funcie de etapa procesului. (dac e la edina de judecat trebuie s fie completul
intergral).

340
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Dac se prezint contractul ntre termene, exist un text de excepie care permite ca un singur
judector s ia act de prezena prilor.

!A se reine: prile trebuie s se nfieze personal n faa judectorului nu ajunge s

depun tranzacia n form scris (ca la renunarea la judecat nscrisul sub semntur privat).
i s arate c i nsuesc cele din cuprinsul ei art. 438.

Poate funciona i un mandat special n acest sens!

Art. 440. Hotrrea care consfinete tranzacia poate fi atacat numai cu recurs, pentru motive
procedurale, la instana ierarhic superioar!

Excepie: Hotrrea ICCJ prin care se ia act de tranzacie nu e susceptibil de cale de atac.

Art. 1019 - procedura ordonanei de plat: hotrrea de expedient este definitiv!

Tem de cas - problem sugerat A.C de L. Zidaru: dac am un acord de mediere i mediatorul
aest prezena prilor i se depune acordul de mediere la dosar. Mai trebuie s vin prile
personal n faa instanei i s declare c i nsuesc acordul de mediere care este de fapt o
tranzacie, n condiiile n care mediatorul a atestat prezena lor cnd s-a ncheiat acest acord? i
nu este vorba de transferul unui drept de proprietate imobiliar cnd ar trebui s se prezinte
personal n faa instanei.

Exist un text de excepie dac tranzacia se ncheie prin avocai i avocaii au ca atribuie s
atetse prezena personal a prilor.

La mediere ar exista o astfel de derogare pentru c atest prezena prilor i la avocai nu?

CURS 5 Procedura Civila

- Suspendarea procesului = oprirea cursului judecii, reprezint o perioada

de timp in care nu se dau termene de judecata si nu se efectueaz niciun fel de acte de procedura.

341
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

De ex. In cazul unui conflict negativ de competenta, instant in fata cruia s-a ivit conflictul
suspenda judecata si trimite dosarul instanei ierarhic superioara celor doua instante aflate in
conflict, pentru a decide care e instana cruia ii va reveni soluionarea cauzei.

- In acesta perioada nu dispun nici masuri de administrare judiciara in dosar,

cum ar fi acordarea unui termen de judecata

- Din textele art. 411 -413 reiese ca suspendarea poate fi: voluntara (a); de
drept (b) si facultativa (c)

(a) aa cum se desprinde si din denumire, tine de voina prilor

(b) este mai presus de voina parilor, fiind chiar obligatorie pentru instan

(c) nu tine de voina prilor, insa depinde de instanta daca va suspenda sau nu procesul

(a) Suspendarea voluntara

- Depinde de voina prilor, peste care instana nu poate trece. Tine, deasemenea si de
principiul disponibilitii, discutat inca de la primele cursuri

- Textul art.411 are in vedere 2 ipoteze:

I) Cea in care partile cer expres instanei sa suspende procesul. In acest caz. Prile nu trebuie sa
i justifice motivele. (fie vor sa ncheie o tranzacie; vor sa mearg la mediator, sau ntr-un
proces de divor vor sa sa mpace intre timp) in acesta ipoteza exista un acord de voina expres

II) Ambele parti, legal citate nu se nfieaz la strigarea cauzei.

- In acest caz, exista un acord de voina tacit. Instana nu poate trece peste voina prilor de a nu
se judecate, in caz contrar s-ar nclca principiul dreptului la aprare, prile nu s-au prezentat
pentru a pune concluzii, pe excepii sau pe fond. In cazul in care se judeca, desi prile nu se
prezinte este motiv e nulitate al hotrrii

Distincia dintre cele doua forme de suspendare sii gsete utilitatea practica in ceea ce privete
timbrajul. Inca din procedura regularizrii se verifica timbrajul, daca totui instana a omis sa se

342
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

pronune asupra timbrajului sau nu l-a calculat corect si citeaz reclamantul la primul termen de
judecata, in vederea achitrii unei diferene de taxa judiciara de timbru, acesta obligaie de a
achita taxa judiciara de timbru, premerge oricrui cereri. Astfel nu se va discuta despre o
eventuala cerere de suspendare a procesului sau a unui cereri de renunare la judecata pana cnd
cererea nu este legal timbrata

-Daca cererea nu este legal timbrata si daca ambele parti legal citate nu se prezint,
suspendarea este obligatorie.

-Pentru a evita suspendarea procesului, prile pot solicita judecarea in lipsa. In

reglementarea actuala, prile sunt mai putin expuse la o astfel de situaie, caci dup ncheierea
cercetrii judectoreti instana e obligata sa acorde un termen de judecata pentru dezbaterea pe
fond a procesului in edina publica, iar acest termen va fii acordata doar daca prile au cerut
judecarea in lipsa sau la finalul cercetrii judectoreti cer expres sa se judece. Daca cer
judecarea in lipsa, instana poate sa judece la ultimul termen. Riscul in a cere judecarea in lipsa
consta in aceea ca se poate judeca la un termen oarecare la finalul cercetrii judectoreti. Daca
se suspenda cauza, repunerea pe rol se face doar la cerere si cu plata a 50 % din taxa iniial de
timbru. De aceea trebuie foarte bine puse in balanta aceste posibiliti.

- Art.244 alin.4 cerea de judecata in lipsa presupune ca partea care a formulat-o a fost
de acord si ca dezbaterea sa aib loc in camera de consiliu, in afara de cazul in care partea a
solicitat expres ca acesta sa aib loc in edina publica. Pentru a se asigura ca, cauza nu se va
judeca in lipsa prilor fara a li se da un termen pentru a pune concluzii pe fond, pot cere
judecarea in lipsa si totodat sa ceara ca dezbaterea sa aib loc la un termen distinct in edin
publica.

- cu privire la cea de a II-a situaie, instana verifica mai nti daca procedura de citare
este ndeplinit si se va consemna in ncheierea de edin daca este sau nu indeplinita acesta
procedura. Daca nu este indeplinita instanta nu poate suspenda procesul pentru lipsa prilor,
acestea necunoscnd termenul de judecata. Desigur, se poate suspenda procesul daca prile au
termenul in cunotina si nu se prezint.

343
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- Daca cel putin una din prile care nu se prezint a cerut judecarea in lipsa, instana
va trece la judecata cauzei soluionnd excepiile, cererile in probaiune inclusiv ale prii care
lipsete.

- Daca in fata primei instane s-a formulat o cerere de judecata in lipsa si in apel, desi
legal citate, prile nu se prezint iar procedura de citare este ndeplinit potrivit legii, instana
poate suspenda judecarea cauzei, caci cererea de judecare in lipsa produce efecte doar la
instana in fata cruia a fost formulata. Avnd in vedere ca o cerere de judecata in lipsa poate fi
formulat att scris cat si oral, pe parcursul procesului ar fi mult prea dificil pentru instana de
apel sa verifice daca in fata primei instante s-a formulat sau nu o astfel de cerere.

La cercetarea judecaii am discutata despre trei motive de amanare a judecii, printre care se
regsete si cazul prevzut de art.221, amnarea judecii prin nvoiala prilor. Amnarea
judecii prin nvoiala prilor se poate ncuviina doar o singura data, dup o asemenea amnare,
daca prile nu struiesc in judecata cauzei, acestea se suspend iar cauza va fi repusa pe rol doar
dup plata taxelor de timbru potrivit legii. Instana este obligata sa verifice daca amnarea ceruta
de parti pentru un anumit motiv nu tinde la o amnare prin nvoiala prilor. Este socotita ca atare
cererea de amnare la care cealalt parte s-ar putea mpotrivi. Astfel, daca s-a cerut dejo o
amnare pe baza nvoielii prilor si a fost ncuviinata, iar la un alt termen o parte formuleaz o
cerere de amnare care nu este justificata, dar la care cealalt parte nu se opune. In acest caz,
instana va ntreba cealalt parte daca vrea sa se judece, in caz de refuz, va suspenda cauza. In
acest caz, instana este obligata sa suspende procesului, nu mai este un caz care tine de voina
prilor, desi acestea nu vor sa se judece, nu vor nici sa suspende procesul. Instana constata ca
prile vor sa simuleze o amnare care nu este justificata si va fi obligata sa suspende judecarea
cauzei chiar mpotriva voinei lor, desi practic prile nu vor sa se suspende cauza. Pentru aceste
motive, trebuie ca, acesta forma de suspendare sa se regseasc printre suspendrile de drept.
Insa, si in acest caz suspendarea se datoreaz culpei prilor care nu vor sa se judece, repunerea
pe rol se va face doar la cererea expresa a prilor si cu plata taxei de timbru corespunztoare.

(b) Suspendarea de drept

344
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- Art.412 enumera unele situaii: - suspendarea cauzei se suspend de drept prin

decesul uneia dintre parti pana la introducerea in cauza a mostenitorilor, in afara de cazul in care
partea interesata cere termen pentru introducerea in judecata a acestora. Decesul trebuie sa fii
intervenit dup nceperea procesului, caci daca a intervenit nainte de nceperea procesului,
vorbim de lipsa capacitii de folosina, motiv de nulitate absoluta a cererii de chemare in
judecata. Suspendarea poate fi evitata, daca cealalt parte cere termen pentru a introduce in cauza
mostenitorii. Daca moare paratul, reclamantul are tot interesul sa se judece si atunci va solicita
instanei sa nu suspende cauza ci sa acorde un termen pentru a verifica cine sunt motenitorii si
pentru a depune actele lor de stare civila. In acesta situaie vorbim despre o transmisiune a
calitii procesual pasive. Daca decedeaz reclamantul, paratul se poate sa fie mai putin interesat
in a introduce in cauza motenitorii, spernd ca motenitorii sa nu afle de existenta procesului si
nefiind vorba despre o cauza care sa fie imputabila parii, procesul poate sa rmn suspendat
sine die si pentru a evita astfel de situaii a fost introdusa instituita numita perimarea instanei.
Aceasta din urma este reglementata de art.423 CPC, conform cruia orice adresata unei instane
care a rmas in nelucrare timp de 10 ani se perima de drept chiar in lipsa unor motive
imputabile parii.

- Prin interdicia judectoreasca sau punerea sub curatela a uneia dintre parti
pana la numirea tutorelui sau curatorului, fiind o problem de reprezentare. In caz contrar nu ar
avea cine sa puna concluzii si astfel s-ar nclca principiul contradictorialitii si al dreptului la
aprare, caci pierzndu-i capacitatea de exerciiu pe parcursul procesului, partea nu i poate
face aprarea. Daca acest lucru s-ar fi ntmplat nainte de nceperea procesului, se verifica
cererea de chemare in judecata, care ar trebui sa fie formulata prin reprezentantul legal, iar daca
nu a fost formulata prin reprezentantul legal se pune problema excepiei lipse capacitii de
exerciiu, care poate fi invocat in orice stare a procesului si daca se invoca se va acorda un
termen de judecata, la care poate sa vine reprezentantul si sa confirme actul de procedura. Cu
privire la teza a doua a acestui alineat punerea sub curatele, acestea e o situaie provizorie (de
regula, pana la numirea tutorelui) sau se mai ntlnete in cazul vrstnicilor dar numai in anumite
situaii cum ar fi de exemplu ncheierea unor contracte de ntreinere care presupun un transfer de
proprietate, insa curatele vrstnicului nu presupune pierderea capacitii de exerciiu, fiind doar
un mijloc de protecie.

345
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- Prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre parti survenit cu mai putin de 15
zile nainte de nfiare, pana la numirea unui nou reprezentant sau mandatar. In acest caz se
pune problema reprezentrii legale, in cazul pers. juridice si in cazul pers. fizice reprezentarea
prin mandatar convenional.

- Daca incidentul are loc in mai putin de 15 zile fata de termenul de judecata si ipoteza in
care incidentul are loc cu mai mult de 15 zile nainte de termenul de judecata. Daca incidentul
are loc cu mai putin de 15 zile, potrivit textului legal, judecata se suspenda, dar si in acesta
situaie, daca partea s-ar prezenta si ar cere instanei sa acorde un alt termen pentru a angaja un
alt avocat. In acest caz nu se va suspenda procesul pentru a nu se pierde termenul in cunotina,
caci conform art.221 Cpp, prin suspendarea procesului se pierde termenul in cunotina. La fel se
poate ntmpla si in cazul persoanei juridice chiar daca e necesar sa se aleag un alt administrator
daca exista un consilier juridic care are un contract de munca cu data anterioara acestui incident
exista o reprezentare convenionala si nu se pune problema suspendrii. Daca nu exista o astfel
de persona, se poate prezenta un angajat (chiar fara sa aib calitatea de reprezentant) care sa
ceara un alt termen pana la care sa fie numit administratorul legal. Att in cazul persoanei fizice
cat si in cazul pers juridice daca pana la termenul acordat nu se depune dovada calitii de
reprezentant se va suspenda cauza.

Daca incidentul are loc ntr-o perioada mai mare de 15 zile nainte de termenul de judecata nu se
va mai dispune suspendarea procesului. Insa daca termenul in contiina a fost luat prin acest
reprezentant este necesar ca partea sa fie citata.

- ncetarea funciei tutorelui sau curatorului. In cazul in care o persoana fizica este pusa sub
interdicie, tutorele face cererea de chemare in judecata si pe parcursul judecrii cauzei nceteaz
funcia sau intervine decesul acestuia. In acest caz nu mai este cine sa puna concluzii si daca ar
continua judecata s-ar nclca principiul contradictorialitii si al dreptului la aprare. Pentru a
evita acesta nclcare, este necesar sa se suspenda judecarea cauzei pana cnd se numete un nou
tutore.

346
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

6) persoana juridica este dizolvata, se va suspenda cauza pana la numirea lichidatorului.

7) in cazul in care instana formuleaz o cerere de pronunare a unei hotrri preliminare

adresata CJUE

8) in alte cazuri prevzute de lege de exemplu: in cazul conflictului negativ de competenta;

daca se respinge in principiu o cerere de intervenie voluntara sau forat, pana la soluionarea
caii de atac mpotriva ncheierii de respingere a cererii, cauza se suspenda. (De regula, calea de
atac este apelul, cererile de intervenie ca principiu se pot formula doar in fata primei instante.
Prin excepie, intervenia principala sau cea accesorie pot fi formulate si in apel astfel daca se
resping, ncheierea de respingere va putea fi atacata cu recurs chiar daca hotrrea finala nu ar fi
susceptibila de recurs.); la abinere; (teoretic se poate acorda un termen de judecata mai lung,
care e o msura de administrare judiciara si nu un act de procedura pentru a nu se suspenda
cauza. Importanta este regsita cu precdere in cazul cailor de atac unde completul are o
compunere colegiala, daca o cauza se judeca in prima instana unde de regula completul e format
dintr-un singur judector, suntem in prezenta unei situaii de suspendare de drept a cauzei)

(c) Suspendarea facultativa reglementata de art.413 CPP

- Spre deosebire de art.412 care nu lsa posibilitatea instanei de a suspenda sau nu (poate doar sa
acorde un termen de control desi codul vorbete despre acesta posibilitate doar la pc.1 se aplica
in toate situaiile, iar daca pana la acel termen nu este nlturat motivul de suspendare, instana e
obligata sa o dispun) art.413 prevede ca instana poate suspenda judecata, lsnd instana sa
aprecieze in concret daca dispune sau nu suspendarea pe cele 2 motive prevzute de art.413.

- Pc 1 se refera la o alta cauza civila, iar pc.2 la o alta cauza penala de a crui soluionare depinde
soluia in procesul pendent

- Pc.1: cnd dezlegarea cauzei depinde in tot sau in parte de existenta sau inexistenta unui drept
care face obiectul unei alte judecai. Exemplu: o situaie de conexitate, dar excepia conexitii
nu a fost invocata la primul termen de judecata in fata instanei ulterior sesizate in procesul
pendent este o aciune in revendicare, iar ntr-un alt proces se judeca o aciune in constatarea
nulitii contractului de vnzare cumprare de care se prevaleaz reclamantul in aciunea in

347
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

revendicare. Daca s-ar fi invocat excepia conexitii, dosarele ar fi fost conexate, dar pierzndu-
se acest termen a intervenit decderea din dreptul de a mai solicita conexarea si instana poate
suspenda soluiona soluionarea cauzei.

Exemplu 2: cauza pornete de la tribunal; are apel la curtea de apel si recurs la

ICCJ si una din parti face o aciune distincta prin care invoca nulitatea contractului (nulitatea
contractului poate fii invocata si pe cale de aprare de fond, dar nu se mai poate in recurs sau pe
cale de pretenie, pe cale reconvenionala. In primul caz, daca se admite aprarea de fond,
cererea va fii respinsa pe fond. In cel de al doilea caz, daca se admite pretenia actul juridic se
desfiineaz, pe cnd in prima situaie, actul juridic nu a fost desfiinat, doar s-a constatat
nulitatea acestuia.) In exemplul dat, in recurs se invoca o aprare de fond care presupune
administrarea altor probe dect cea cu nscrisuri si atunci partea face o aciune distincta in
constatarea nulitii si cere suspendarea pe baza art.413 alin.1 pc.1 in acest caz instana are un
drept de apreciere spre deosebire de situaia in care suspendarea se cere in fata primei instante
cnd procesele se afla relativ in acelai stadiu. In acest caz, instana va aprecia in raport cu
mprejurrile cauzei. Daca nu suspenda judecata si cealalt parte obine ctig de cauza in
aciunea introdusa s-ar putea sa fie un motiv de revizuire.

- Pc.2: s-a nceput uramariea penala pentru o infraciune care are o nrurire hotrtoare
asupra hotrrii care urmeaz sa se dea in cauza, daca legea nu revede altfel. nceperea
urmriri penale reprezint o condiie de legalitate pentru ca instana sa ajung sa aprecieze
daca e oportun sau nu sa suspende cauza.

- Exemplu: infraciune de fals; de mrturie mincinoasa; plngere mpotriva expertului

pentru abuz in serviciu etc

- Pc.3: alte cazuri prevzute de lege. De exemplu: daca reclamantul nu i ndeplinete obligaiile
impuse de instana si prin acesta mpiedica judecarea cauzei (art.242 CPP); in cazul strmutrii
(art.143); instana civila poate sa sesizeze organul de urmrire penal, in cazul in care un nscris
este denunat ca fals, daca ii se releva autorul sau complicele faptei (art.307 CPP); art.673 C.civ
conform crui instana poate sa suspende judecarea partajului pentru cel mult un an in condiiile
prevzute.

348
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- Suspendarea va dura de regula pana cnd prile cer repunerea pe rol si arata ca s-au introdus
motenitorii, ca s-a numit reprezentantul legal, ca s-a desemnat un alt tutore, s-a numit
lichidatorul sau administratorul judiciar. In cazurile prevzute de art.413 suspendarea dureaz,
conform alin.2, cat dureaz cauza pentru care a fost suspendat procesul si anume pana se
pronun o hotrre definitiva, civila sau penala dup caz. Alin.3 da instanei posibilitatea de a
verifica cat de diligenta este partea in celalalt proces si poate decide repunerea pe rol a cauzei, in
cazul in care partea nu are un comportament diligent in cadrul procesului care a determinat
suspendarea sau daca urmrirea penala dureaz mai mult de 1 an de zile de la data cnd a
intervenit suspendarea fara a se dispune o soluie in acea cauza. Un astfel de comportament lipsit
de diligenta ar exista de exemplu in cazul in care se suspenda procesul pentru lipsa prilor. ntr-
un astfel de caz, instana va judeca cauza sau va dispune suspendarea pe temeiul voinei prilor.

- Daca cealalt cauza e suspendata la momentul la care se cere suspendarea cauzei a crui
soluionare depinde de soluia data in cauza suspendata nu se mai poate dispune msura
suspendrii fiind un caz de ntrerupere a cursului judecii.

- Cnd se pune problema suspendrii, instana se pronuna printr-o ncheiere prin care poate sa
admit sau sa resping cererea de suspendare. Daca se admite cererea se dispune suspendarea, iar
ncheierea care ntrerupe cursul judecaii are cale separata de atac recursul la instana de
control judiciar chiar daca suspendarea are loc in recurs, exceptnd desigur ncheierile
pronunate chiar de ICCJ. Insa, in cazul in care se constata perimarea, hotrrea din recurs are
recurs chiar daca e pronunat de ICCJ, caz in care se poate face recurs la completul de 5
judectori. Daca se admite recursul mpotriva ncheierii prin care s-a dispun suspendarea,
instana va trimite sper continuarea judecii.

- In cazul in care se respinge cererea de suspendare se poate ataca doar odat cu fondul, daca nu
va fi atacata, ncheierea rmne definitiva. Nu reprezint un motiv de anulare a hotrrii si de
trimitere spre rejudecare, dar este un motiv de suspendarea a judecii in calea de atac, daca
instana de control judiciar reapreciaza oportunitatea msurii poate suspenda procesul in calea de
atac pana la soluionarea celeilalte cauze. Daca s-a trecut peste voina prilor si s-a judecat
cauza, s-a nclcat un principiu fundamental al procesului civil si hotrrea este nula.

349
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- ncheierea prin care se dispune suspendarea iar partea vrea sa continue judecata si considera ca
suspendarea s-a dispus in mod nelegal, in acest caz are recurs la instana de control judiciar,
exceptnd situaia in care suspendarea a fost dispusa chiar de ICCJ. Instana de recurs poate
constatat ca: a) recursul este nefondat si se menine ncheierea de suspendare, cursul judecaii
rmnnd oprit.

b) judecata trebuia sa continue, suspendarea fiind dispusa in mod

greit. In acest caz caseaz ncheierea prin care s-a dispus in mod greit suspendarea si trimite
cauza pentru continuarea judecii

-Daca se respinge suspendarea desi trebuia dispusa, ncheierea nu are cale de atac separata,
neexistnd un text care sa o prevad expres si atunci se aplica textul general de la caile de atac
conform cruia ncheierile premergtoare pot fi atacate cu aceeai cale de atac ca si hotrrea
finala, odat cu fondul. In acest caz partea va invoca si faptul ca nu s-a dispus suspendarea desi
se impunea Daca e incident un caz de suspendare facultativa instana va suspenda cauza in apel
si ateapt sa se judece cauza civila sau cauza penala. Daca s-a nclcat voina prilor (de regula
acesta problema se pune in cazul suspendrii tacite, cnd trece peste lipsa prilor si judeca
cauza) si in loc sa suspende cauza, instana judeca cauza se pune problema nclcrii principiului
contradictorialitii si al dreptului la aprare, existnd un motiv de nulitate al hotrrii. Cnd
retine cauza sper rejudecare o va suspenda sau va judeca cauza in apel, permind prilor sa
puna concluzii pe fond, spre deosebire de instana care trecnd peste voina lor nu le-a permis.

- Exemplu: prile lipsesc, iar instana nu suspenda cauza si trece la judecata. In acest
caz prile sunt prejudiciate caci nu au vrut sa se judece si chiar daca s-a trecut peste
voina lor nu li s-a permis sa puna concluzii. Astfel in apel prile invoca nulitatea
hotrri pentru aceste motive, iar instana de apel anuleaz hotrrea retine cauza spre
rejudecare. Reinnd cauza spre rejudecare ntreab prile daca vor sa se judece sau
doresc sa suspende cauza, procednd conform voinei acestora.

Reluarea judecaii cauzei

- Conform art. 415 Cpp, judecarea cauzei se reia:

350
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

1. Prin cererea fcut de una din parti cnd suspendarea s-a dispus prin nvoirea prilor sau din
cauza lipsei lor.

- Este cazul suspendrii voluntare

- In virtutea principiului disponibilitii, prile nu au vrut sa se judece si tot in baza acestui

principiu prile au posibilitatea sa ceara judecarea cauzei. Dar trebuie sa ceara judecarea cauzei
nainte de mplinirea termenului de 6 luni si intervenia perimrii. Dup mplinirea termenului de
6 luni, instana repune cauza pe rol doar pentru a judeca perimarea, nchiznd dosarul fara a da o
soluie.

- Fiind imputabila prilor, pentru a repune cauza pe rol e necesar sa se plteasc o taxa de
timbru in valoare de 50% din cererea iniial

- Daca intervenientul accesoriu cere repunerea pe rol dar partea in favoarea cruia a intervenit
nu cere repunerea pe rol, instana nu va dispune repunerea pe rol, intervenientul avnd o condiie
subordonata parii in favoarea cruia intervine, neputnd sa fac acte in defavoarea parii pentru
care intervine

- Chematul in garanie este parat in cererea de chemare in garanie, dar daca prile din aciunea
principala nu vor sa se judece si aciunea principala se perima, chemarea in garanie rmne fara
obiect. Aadar nici chematul in garanie nu poate cere repunerea pe rol

- Judecarea in lipsa poate fi ceruta de aceleai parti care pot solicita si repunerea pe rol, intre cele
2 instituii exist o legtur indisolubila: reclamantul; paratul; intervenientul principal; prile
introduse in cauza prin cererea reconvenionala (care sunt parate in acesta cerere); cel artat ca
titular al dreptului caci are poziia unui parat sau al unui intervenient forat si cel chemat in
judecata caci ar putea sa pretind aceleai drepturi ca si reclamantul

- Termenul de perimare, in cazul suspendrii voluntare curge de la pronunarea ncheierii prin

care s-a dispus suspendarea.

2. Prin cererea de redeschidere a procesului fcut cu artarea motenitorilor (in caz de deces a
porii); tutorelui sau curatorului (in caz de deces sau ncetare a funciei si intre timp a fost numit

351
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

un alt tutore); a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau, dup caz a prii
interesate, a creatorului, a administratorului judiciar;

3. Dup pronunarea hotrrii preliminare de ctre CJUE

- Pc.2 si 3 se refera la suspendarea de drept. Si in acest caz cererea de suspendare se face tot de
ctre parti, care trebuie sa arata motenitori; tutorele numit.

Exemple: 1) in cazul in care decedeaz reclamantul, o astfel de cerere poate fi fcut de parat
indicnd motenitorii sau se poate sa intervin chiar motenitori

2) paratul este pus sub interdicie, iar reclamantul fiind interesat sa se judece poate cere
repunerea pe rol indicnd tutorele si depunnd hotrrea de numire a lui de ctre instana de
tutele. Se poate sa intervin tutorele care sa depun numirea sa.

- In acest caz de regula nu se mai timbreaz, nefiind un caz imputabil prilor,

exceptnd cazul prevzut de art.221 alin 2 si alin.3 cnd se timbreaz

- fiind motive neimitabile prilor, nu curge termenul de perimare

- in cazul prevzut la pc.3 instana poate sa repun cauza pe rol urmrind soluionarea
hotrrii de ctre CJUE

- daca cauza rmne suspendata timp de 10 ani, dosarul se perima, termenul ncepnd
sa curg de la pronunarea ncheierii de suspendare

- in cazul suspendrii facultative, motivul pentru care se suspenda cauza este

neimputabil parii, insa pana cnd se pronun o hotrre in cealalt cauza, daca nu
cere repunerea pe rol din momentul in care se pronun o hotrre definitiv in cauza
care a determinat suspendarea termenul de perimare ncepe sa curg

- si in cazul suspendrii facultative repunerea pe rol se face tot la cererea prilor si fara
plata unei taxe de timbru

352
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

4. Prin alte modaliti prevzute de lege daca s-ar prevedea in sarcina instanei obligaia de a
repune cauza pe rol din oficiu

Perimarea art.416 si urm

- Art.416 alin.1 orice cerere de chemare in judecata, contestaie, apel, recurs, revizuire si orice
alta cerere de reformare sau de retractare perima de drept chiar mpotriva incapabililor daca a
rmas in nelucrare din motive imputabile prilor timp de 6 luni

- Textul pleac de la premisa existentei unei suspendri imputabile prilor

- Termenul ncepe sa curg fin momentul in care se dispune prin ncheiere

suspendarea chiar si mpotriva unui incapabil dar nu pentru situaia in care este pus sub
interdicie in cursul procesului (acolo se suspenda neimputabila) ci pentru alte cazuri de
suspendare imputabile

- Alin. (2) termenul de perimare curge de la ultimul act de procedura ndeplinit de parti sau de
instana ultimul act de procedura este ncheiereo prin care s-a dispus suspendarea, caci dup
acest moment nici instana si nici prile nu pot sa mai fac acte de procedura dect repunerea pe
rol sau exercitarea caii de atac mpotriva ncheierii de suspendare

- Alin. (3) nu constituie caz de perimare cazurile in care actul de procedura trebuia efectuat din
oficiu, precum si cele cnd din motive care nu sunt imputabile prii, cererea nu a ajuns la
instana competent sau nu se poate da termen de judecata

- Actul de procedura trebuia efectuat din oficiu, cnd nu exista o suspendare imputabila
- de exemplu la conflictul negativ de competenta se pronuna regulatorul de competenta, iar
instana care a pronunat regulatorul de competenta trebuie sa trimit cauza instanei competente;
dup soluionarea cererii de strmutare, daca se respinge cerere judecata continua, instana fiind
inuta sa repun cauza pe rol

353
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art.417 perimarea se ntrerupe prin ndeplinirea unui act de procedura fcut in vederea
judecrii procesului de ctre partea care justifica un interes

- ncepe sa curg un termen de perimare pentru suspendare tacita. La o sptmn

nainte de mplinirea termenului se cere repunerea pe rol, nu se timbreaz, nu se
efectueaz alte acte din care se reias ca vrea sa se judece, de exemplu nu cere
judecarea in lipsa, iar la termenul fixat se mplinete termenul de perimare. Mai nti
instana se pronun pe repunerea pe rol a cauzei care se raporteaz la momentul la
care acesta s-a fcut si in funcie de soluia data repunerii pe rol se invoca sau nu
excepia perimrii:

- Daca partea a timbrat cu 50% si a cerut judecarea cauzei in lipsa, instanta

admite cererea de repunere pe rol, constata ca in momentul in care s-a fcut cererea cursul
perimrii a fost ntrerupt si va judeca cauza

- Daca partea nu a timbrat, nu cere judecarea in lipsa si nici nu se prezint la

termen pentru a se judeca. Opinia minoritara spune ca e suficienta cererea de repunere pe rol.
Dar simpla cerere de repunere pe rol nu e un act de procedura fcut in vederea judecrii cauzei
daca partea nu se prezint, nu timbreaz, nu cere judecarea in lipsa sau nu i ndeplinete alte
obligaii. In acesta situaie, instanta anuleaz cererea de repunere pe rol ca netimbrata, constata
ca nu a fost ntrerupt cursul perimrii prin cererea netimbrata, invoca excepia perimrii si o
admite.

Art.418- Suspendarea cursului primarii

Alin. (1) nu ncepe sa curg termenul de perimare, acest termen ncepe sa curg cnd exista o
dovad a lipsei struinei prilor in judecata s-a soluionat definitiv cauza civila sau penala si
prile nu cer repunerea pe rol

Alin. (2) in cazurile de suspendare de drept nu curge termenul de perimare.

354
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Exemplu: s-a dispus o suspendare voluntara, fie expresa fie tacita si in ultimele 3 luni ale
termenului de 6 luni moare una din parti, acest incident prelungete termenul de perimare cu inca
o luna.

Alin. (3) este o situaie de repunere in termen

Art.419- Efectele asupra coparticipanilor

- Cnd exista un litisconsortiu procesual obligatoriu, actul ntreruptor de perimare al

unui profita tuturor. Daca de exemplu unul din debitorii solidari cere repunerea pe rol, actul sau
va profita tuturor, fiind un act favorabil

Art.420- Procedura perimrii

- Fie instanta din oficiu repunere cauza pe rol si constata perimarea, fie partea
interesata (paratul, intimatul) face o cerere in acest sens

- Perimarea nu este o instituie care se aplica doar in prima instanta ci si in

apel/recurs/cai extraordinare de atac. Perimarea apelului nsemnnd ca rmne definitiva
hotrrea primei instante

- Prin referat se constata data la care a fost suspendata cauza, daca la aceea data a
fost sau nu procedura de citare cu prile, caci daca in mod greit s-a dispus suspendarea
voluntara pentru ca instanta nu a observat lipsa de procedura, instanta nu poate sa constate
perimarea si poate reveni asupra suspendrii constatnd ca a dispus-o in mod greit si nu
pronuna perimarea

- de urgenta termenele fixate vor fi scurte si se poate recurge la mijloacele

alternative de citare si procedura de citare se poate considera ndeplinit cu mai putin de 5 zile
nainte de termenul de judecata, termen care va fi artat in citaie in mod expres (daca nu exista
aceasta meniune expresa se va avea in vedere termenul de 5 zile, in caz contrar procedura
nefiind ndeplinit)

- Chiar daca perimarea poate fi invocata si pe cale de excepie in camera de consiliu

sau in edin public, nu nseamn ca rmne la alegerea instanei ci depinde de stadiul

355
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

procedurii in care s-a dispus suspendarea. Daca e o procedura speciala care se judeca in camera
de consiliu, excepia perimrii se va judeca in camera de consiliu.

- Excepia perimrii este o excepie absoluta, putnd fii invocata si de instanta din
oficiu, insa in limine litis, neputnd fii invocata pentru prima data in apel.

- Daca instanta constata ca perimarea nu a intervenit pronun o ncheiere care poate

fi atacata odat cu fondul (cu aceeai cale de atac ca si fondul; la fel ca in cazul respingerii
suspendrii). Cnd repunere cauza pe rol pt a dispune perimarea, observa ca in mod greit a fost
dispusa suspendarea, caz in care respinge excepia perimrii si trece la judecarea cauzei.

- Daca adimite excepia perimrii, hotrrea poate fii atacata cu recurs (indiferent daca
se pronuna in prima instanta, apel sau recurs-daca cauza se afla la ICCJ, recursul se va soluiona
de completul de 5 judectori) in 5 zile de la pronunare

Efectele perimarii

- lipsete de efect toate actele de procedura fcute la acea instanta: 1) in prima instanta
se nchide dosarul fara a se da nicio soluie

2) in apel se perima apelul si se menine hotrrea primei instante

3) daca exista si recurs, se perima recursul si se menine soluia din apel sau
din prima instanta (cnd nu exista apel)

- Excepie: daca se face o noua cerere de chemare in judecata prile pot folosi dovezile
administrate in cursul judecarii cererii de perimare, in msura in care a II instanta socotete ca nu
e necesara refacerea lor. Nu se refera la soluionarea unor excepii sau aprrii din procesul
perimat.

- Textul se refera la situaia in care perimarea a operat in prima instanta si daca

termenul de prescripie e respectat se poate introduce o nou cerere de chemare in judecat

356
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art.422- daca timp de 10 ani nimeni nu cere repunerea pe rol opereaz perimarea. O suspendare
nu poate dura mai mult de 10 ani, chiar daca partea nu e vinovata. Pentru a evita perimarea,
partea poate cere repunerea pe rol pentru a nu opera perimarea instanei

- pe VCPC nu exista un asemenea text, permindu-se unei cauze sa rmn suspendata

sine die

357
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Partea a III a.

Art. 244. Terminarea cercetarii judecatoresti

- Alin 1: desi au fost prorogate dispozitiile privind cercetarea in camera de consiliu, acest
text ramane sa se aplice si pana in 1 ianuarie 2016, in sensul ca instanta nu poate sa ia
partile prin surprindere si sa spuna am terminat de administrat toate probele, am
solutionat toate exceptiile, dezbatem pe find procesul.
- Nu tine numai de publicitatea sedintei de judecata, ci si de dreptul la aparare.
- Pe vechiul cod neexistand un text care obliga instanta sa fixeze un termen separat pentru
dezbaterea pe fond a cauzei, partile puteau sa vina la judecata crezand ca mai au de audiat
martori, ca trebuie sa se depuna raportul de expertiza, iar instanta sa spuna ca s-a
razgandit, incheierile asupra probelor sunt preparatorii, astfel instanta poate sa revina
asupra lor si sa spuna ca, daca partile nu mai au alte cereri si exceptii, declara inchisa faza
cercetarii judecatoresti; astfel, partile ar putea fi nepregatite sa puna concluzii pe fond si
nu puteau sa refuze daca instanta le punea in vedere acest lucru.
- Noul text are si ratiunea de a respecta dreptul la aparare al partilor si chiar daca pana in 1
ianuarie 2016 cercetarea procesului are loc tot in sedinta publica, textul ramane sa se
aplice sub aspectul obligatiei instantei de a fixa un nou termen pentru dezbaterea pe fond
a procesului dupa ce constata la un termen inchisa faza cercetarii judecatoresti.
- De la aceasta regula exista exceptiille anticipate la orele trecute:
Daca partile sunt de acord ca dezbaterea fondului sa se faca la acelasi termen
( dupa ce intra in vigoare dispozitiile din noul cod,aceasta poate avea loc inclusiv
in camera de consiliu; dispozitiile privind publicitatea dezbarilor pe fond in fata
primei instante sunt supletive, nu sunt de ordine publica partile pot deroga de la
ea dupa 1 ianuarie 2016).
- Alin. 4: cererea de judecare in lipsa presupune ca partea care a formulat-o a fost de acord
si ca dezbaterea fondului sa aiba loc in camera de consiliu, adica pana in 1 ianuarie 2016
chiar la termenul la care se termina cercetarea judecatoreasca, in afara de cazul in care
partea spune expres ca, desi cere judecarea in lipsa, ea vrea sa se fixeze un termen separat
pentru dezbaterea pe fond a procesului in sedinta publica.
- Daca se da un nou termen pentru dezbateri, trebuie citate din nou partile?
358
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Nu, pentru ca termenul in cunostinta opereaza, pentru ca nu s-a suspendat cauza;

se da doar un nou termen; ideea este ca nu poti judeca la acest termen, ci
judecatorul este obligat sa mai dea unul.
- Intre inchiderea etapei cercetarii judecatoresti si etapa dezbaterilor pe fond, partile pot
efectua numai anumite acte de procedura: judecatorul pune in vederea partilor sa
redacteze note privind sustinerile lor si sa le depuna la dosar cu cel putin 5 zile inainte de
termenul stabilit potrivit alin. 1, fara a aduce atingere dreptului acestora de a formula
concluzii orale (alin. 2).
Ce mai pot sa faca partile? Pot sa depuna concluzii scrise; textul precizeaza ca
trebuie depuse cu 5 zile inainte pentru a nu lua prin surprindere cealalta parte,dar
aceste concluzii de pot pune si oral, neexistand o sanctiune; daca s-ar incadra la
art. 187, ar putea sa le aplice o amenda.
Ce alte acte de procedura mai pot fi efectuate in acest rastimp?
Chemare in garantie poate fi formulata? Interventiile fortate pot fi
formulate de parat numai in termenul in care poate depune intampinare
sau, daca intampinarea nu e obligatorie, la primul termen de judecata; de
catre reclamant, pana la terminarea cercetarii judecatoresti.=> cereri de
interventie fortata nu mai pot fi formulate.
Cererile de interventie voluntara pana cand pot fi formulate? Pana la
inchiderea dezbaterilor asupra fondului in fata primei instante si,
inclusiv,in apel interventia accesorie, oricand si interventia principala, si
in apel, cu acordul celorlalte parti. => s-ar putea formula interventii
voluntare in acest rastimp.
Ar putea fi recuzat judecatorul sau ar putea el sa se abtina?
stim de la alte institutii ca ar putea fi efectuate si alte acte de procedura.

- Se inchide faza cercetarii judecatoresti, se stabileste un termen pentru dezbaterea pe fond

a procesului ( daca nu suntem in situatia de exceptie cand se dezbate pe fond la acelasi
termen), ce se intampla la dezbaterea pe fond?

Dezbaterea pe fond

Art. 389. Obiectul dezbaterilor.

359
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- Principiul contradictorialitatii trebuie puse in discutie toate cererile, exceptiile si

imprejurarile de fapt ori de drept invovate.

Art 390. Chestiunile prealabile dezbaterilor pe fond.

- Desi am fixat un termen ca sa dezbat pe fond procesul, totusi instanta poate sa observe
sau sa-i atraga partea atentia ca s-au formulat cereri, aparari, exceptii pe care instanta a
omis sa se pronunte; le va solutiona inainte de a trece la dezbaterea pe fond.
- De exemplu: s-a formulat o cerere in probatiune si instanta nu a observat-o, nici n-a
respins-o, nici n-a admis-o; s-a formulat o exceptie relativa, in limine litis,dar instanta a
omis sa se pronunte pe ea; in aceasta faza pot fi invocate exceptii absolute care pot fi
invocate in orice faza a procesului exceptia autoritatii de lucru judecat, de pilda poate
fi invocata inclusiv in recurs, cu atat mai mult poate fi invocata inainte de a se trece la
dezbaterea pe fond a cauzei si va impiedica dezbaterea pe fond a cauzei, pentru ca poate
sa ramana instanta in pronuntare pe aceasta exceptie.
- Inainte de a spune instanta ca trece la dezbaterea pe fond, va verifica daca n-a lasat in
urma exceptii nesolutionate, fiindca acestea le solutioneaza, sau daca nu se invoca de
vreo parte o exceptie absoluta.
- Exceptii relative ar mai putea fi invocate la acest termen? Dar daca cercetarea
judecatoreasca s-a inchis cu lupsa de procedura cu una dintre parti si s-au administrat
probe la ultimul termen ori s-au solutionat exceptii?
Cand poate invoca partea nulitatea incheierii? La primul termen cu procedura
completa, deci, teoretic, as putea sa am si exceptii relative, pentru ce acestea pot fi
invocate pana la primul termen cu procedura completa. Daca desi este procedura
completa,dar partea a fost impiedicata din motive obiective sa se prezinte la proces,
mai are si repunerea in termen.
- Se pronunta instanta si asupra exceptiilor unite cu fondul?
Regula este ca exceptiile se judeca atunci cand ele sunt invocate; daca pentru
solutionarea lor este necesara administrarea probelor, sunt doua situatii posibile:
Daca sunt alte probe decat cele care sunt necesare si solutionarii fondului,
uneste exceptia cu administrarea acestor probe; dupa ce le administreaza
(probe care n-au legatura cu fondul, deci cercetez numai exceptia)... si pe
necompententa materiala, cand e vorba despre un obiect patrimonial, poate sa
dea un singur termen foarte scurt pentru a administra probe, in mod

360
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

exceptional; aici e mult spus ca uneste exceptia, cu fondul in niciun caz, dar
aici mai administrez niste probe pentru a o putea solutiona; acolo unde unesti
numai cu admnistrarea probelor, dupa ce ai administrat probele pentru
solutionare, o solutionezi si mergi mai departe daca o respingi; daca o admiti,
de la caz la caz poate fi dilatorie sau peremptorie; exceptiile pe care le-ai
unit numai cu administrarea probelor, le judeci inainte de a trece la dezbaterea
fondului.
Daca ai unit-o cu fondul, te pronunti asupra ei odata cu fondul;nu te pronunti
asupra lor inainte de a trece la dezbaterea pe fond.

- Am solutionat exceptiile, cererile, am constatat ca nu mai sunt alte cereri, nu mai sunt de
administrat alte probe,cele administrate sunt suficiente pentru stabilirea starii de fapt.=>
instanta va deschide dezbaterile pe fond.
- De ce este important momentul deschiderii dezbaterilor pe fond? Ce acte pot fi efectuate
pana la acest moment?
Invocarea exceptiilor relative ( art.247,al. 2): as putea sa invoc si la acest termen
exceptii relative, dar daca partea nu spune ca e fost lipsa de procedura cu ea la
termenul la care s-a incheiat cercetarea judecatoreasca, ca este nula incheierea, sa
ceara readministrarea probelor si sa i se dea iarasi cuvantul pe exceptii ( atunci cand
instanta o intreaba daca are alte cereri, exceptii), iar instanta spune ca se deschide
etapa dezbaterilor pe fond, mai poate partea sa invoca acea exceptie relativa? =>
impotanta acestei faza, caci sunt unele acte de procedura care pot fi facute doar pana
la deschiderea dezbaterilor pe fond.
Dar exceptia de necompetenta materiala, daca n-am invocat-o?
Vechiul cod spunea expres ca exceptia de necompetenta materiala sau cea de
necompetenta teritoriala exclusiva poate fi invocata la primul termen de
judecata cu procedura completa pana la inceperea dezbaterilor asupra
fondului; exceptia necomp materiale e o exceptie absoluta nu o mai pot
invoca, pentru ca instanta este obligata sa-si verifice competenta si si-o si
verifica in incheiere; cea generala o pot invoca, pentru ca aceea poate fi
invocata oricand, inclusiv in caile de atac.

361
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art. 392. Deschiderea dezbaterilor in fond.

- Nu mai pot formula recuzarea judecatorului dupa dechidere, caci nu mai are cum sa se
iveasca motivul dupa deschiderea dezbaterilor.
- Art.216: prima dat reclamantul, apoi paratul, ultimul procurorul, daca participa doar sa
puna concluzii; daca procurorul este cel care a exercitat actiunea, atunci are pozitia
reclamantului.
- Concluzii se pun nu numai pe pretentii, ci si pe apararile de fond ex: nulitatea absoluta a
titlului reclamantului invocata de parat; se judeca odata cu fondul,caci daca admit
aparatea de fond, resping actiunea fond.

Art. 393. Continuarea dezbaterilor pe fond.

- Pot fi continuate intr-o alta zi, chiar in afara orelor fixate pentru judecarea pricinilor.
- Acestea vor fi primele pe lista de sedinta.

Art. 394. Inchiderea dezbaterilor pe fond.

- Importanta: pana la acest moment pot fi efectuate anumite acte de procedura; dupa acest
moment nu se mai poate depune niciun act.
- Si probe pot fi administrate intre inceperea dezbaterilor si inchiderea dezbaterilor.
Pe ce s-ar putea administra probe? Pe cheltuielile de judecata; teoretic, ar trebui
depuse ca orice probe in faza de cercetare judecatoreasca; atentie, nu dupa ce s-au
inchis dezbaterile si se amana pronuntarea si le anexez concluziilor scrise acest
lucru nu ni-l mai permite legea, dar pot sa depun in timpul concluziilor orale.
Ca se respect principiul contradictorialitatii si al dreptului la aparare, A.C. crede
ca trebuie sa spun, cel putin, ca sa poata sau nu sa puna concluzii pe posibilitatea
instantei de a-l reduce.

Art. 394. Inchiderea dezbaterilor pe fond.

362
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- Alin. 2: Partea poate sustine oral concluziile si apoi spune ca a formulat si concluzii
scrise, pe care le va lasa instantei.
- Ce inseamna ca instanta poate cere si pana la inchiderea dezbaterilor, dar poate si dupa sa
spuna aman pronuntarea si sa mai depuneti un set de concluzii scrise, caci ati invocat o
serie de imprejurari la acest termen?= ati formulat concluzii orale, va cer sa depuneti
concluzii scrise.

- Alin 3: de ce nu spune sub sanctiunea decaderii, ci spune sub sanctiunea de a nu fi

luat in seama?

Pentru ca pentru a aplica sanctiunea decaderii ar trebui sa solutionez cererea, sa

spun ca o resping ca tardiva.
- Discutie: daca se formuleaza o cerere de recuzare a judecatorului in perioada dintre
lasarea in pronuntare si amanarea pronuntarii:
A.C. s-ar putea sa nu se tina seama de ea; daca ar fi vorba despre o imprejurare
ivita intre amanarea pronuntarii si pronuntarea propriu-zisa ( se casatoreste
judecatorul cu avocatul uneia dintre parti, teoretic), poate as putea sa dispun
recuzarea; altminteri, nu iau in seama cererea de recuzare.

- Art.390: Daca constat inainte de a incepe dezbaterile pe fond ca nu m-am pronuntat pe

anumite exceptii sau cereri in probatiune, redeschid cercetarea judecatoreasca sau pursi
simplu ma pronunt pe ele si dupa aceea incep dezbaterile?
Textul nu spune expres acest lucru; e important pentru ca sunt anumite acte de
procedura care pot fi efectuate numai pana la ichiderea cercetarii judecatoresti
( ex: chemarea in garantie).
Va verifica daca nu sunt niste chestii reziduale din urma, dar nu inseamna ca va
deschide cercetarea judecatoreasca.
Ar putea sa o redeschida daca apreciaza instanta din oficiu ca se impune
administrarea unor probe.
Daca la deliberare constat ca nu mi-e clara starea de fapt si ca ar trebui sa mai
administrez niste probe, repun cauza pe rol si ma intorc la etapa cercetarii
judecatoresti;
Dezbaterile pe fond le redeschid numai daca as vrea sa pun in discutie o exceptie
absoluta pe care o pot invoca in orice etapa a procesului ex: necomp generala a
instantei, autoritatea de lucru judecat.

363
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Deliberarea si pronuntarea hotararii

Art. 395. Deliberarea.

- Nu numai dupa inchiderea dezbaterilor, caci deliberarea poarta asupra oricarui aspect si
pe exceptiile pe care le solutioneaza pe parcursul judecarii cauzei, si pe probe; daca am
complet de mai multi judecatori, se vor consulta inainte de a pune ca se admite ori
respinge cererea. => are loc o deliberare pe orice chestiune pe care se pronunta instanta.
- Uneori poate sa ramana instanta in pronuntare pe o exceptie, nu ajunge sa se mai dezbata
fondul.
- Deliberarea este secreta: inseamna ca nu se face in sedinta publica sau nici in camera de
consiliu in prezenta partilor.
- Alin. 2: la deliberare iau parte numai membrii completului in fata carora au avut loc
dezbaterile.
Cand se pune problema incalcarii principiului continuitatii completului? Cand s-a
schimbat completul intre inchiderea dezbaterilor de fond si pronuntarea hotararii,
daca am amanat pronuntarea.
- Daca aceste cazuri de suspendare de drept (art. 412,alin. 2) intervin dupa inchiderea
dezbaterilor pe fond, instant poate totusi sa pronunte hotararea.
Daca decedeaza partea dupa ce ea/ reprezentantul ei a pus concluzii pe fond, nu
ma mai intereseaza decesul; s-a respectat dreptul la aparare; pot sa dau o solutie si
hotararea nu este nula pentru ca ar fi fost pronuntata in contradictoriu cu o parte
lipsita de capacitate de folosinta.
Deliberarea si pronuntarea hotararii are loc dupa inchiderea dezbaterilor.
Daca am amanat pronuntarea si intervine una dintre aceste situatii in acest
rastimp, nu ma obliga sa repun cauza pe rol ( pentru a se introduce mostenitorii
etc), ci voi pronunta hotararea pentru ca a apucat sa puna concluzii sau acel putin
avea posibilitatea sa o faca si nu se incalca principiul contradictorialitatii si cel al
dreptului la aparare.
- Alin.2: cel mai nou in functie- nu inseamna cel mai tanar, ci cel cu cea mai mica
vechime.

364
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Daca nu se respecta acest lucru, nu se intampla nimic, caci deliberarea este

secreta.
Ratiune: sa nu fie influentat cel cu cea mai mica vechime in magistratura.
- Alin. 3: pot interveni incidente in rastimpul dintre inchiderea dezbaterilor si pronuntarea
hotararii, dar judecatorul care si-a pastrat aceasta calitate, chiar daca nu mai este
judecator la acea instanta, trebuie sa se pronunte, cu exceptia cazului in care i-a incetat
calitatea de judecator sau este suspendat din functie; in aceste cazuri de exceptie, cauza
va fi repusa pe rol, iar temenul in cunostinta nu mai opereaza; partile vor citate.

Art. 396. Amanarea pronuntarii.

- Alin. 1: care sunt cazurile justificate?

Fie partea cere amanarea pronuntarii pentru a depune concluzii scrise ( se
intalneste si la amanarea judecatii art. 222, e un text imperativ, doar la cererea
partii).
Daca sunt in faza cercetarii judecatoresti, cer amanarea; daca mi se respinge,
chiar daca am cerut judecarea in lipsa, cer sa fixati un termen pentru dezbarea
fondului; daca termenul la care nu ma pot prezenta este chiar cel fixat pentru
dezbaterea fondului, atunci cer amanarea pronuntarii ca sa se depuna concluzii
scrise.

Partea a IV a.

- Termenul de 15 zile prevazut de cod este unul maxim, adica nu-l poate depasi, dar poate
sa dea o amanare de pronuntare mai scurta (ex. O zi, 2 zile etc).
- Poate sa amane indiferent daca le-a spus sau nu partilor acest lucru, pentru ca partilor li
se va comunica hotararea finala; nu sunt prejudiciate de niciun fel.
- Se pune problema daca poate sa puna hotararea la dispozitia partilor prin mijlocirea
grefei;
hotararea se pronunta in sedinta publica, insa in caz de amanare a pronuntarii
poate fi pusa la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei. Vom vedea ca exista un

365
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

text daca n-ar fi obligat presedintele sa spuna partii ca nu va face pronuntarea in

sedinta publica, ci ca va trebui sa mearga partea la grefa si sa se intereseze de
solutie.
Daca nu ai anuntat amanarea pronuntarii cand ai inchis dezbaterile, cu atat mai
putin puteai sa anunti faptul ca vei pune hotararea la dispozitia partilor prin
mijlocirea grefei; aici se poate pune problema- la pronuntarea hotararii, pentru ca
nepronuntarea in sedinta publica este motiv de nulitate a hotararii.
- Amanarea pronuntarii nu inseamna ca trebuie comunicata partilor in sedinta publica.
- Daca partea cere si instanta respinge amanarea pronuntarii, mai poate sa amane
pronuntarea?
Da, pentru ca poate sa ajunga la deliberari si sa-si dea seama ca mai vrea sa se
gandeasca la anumite aspecte.
- Daca avem incheiere de amanare a pronuntarii, la final se arata motivul la cererea
partilor pentru ca acestea sa depuna concluzii scrise sau pentru ca instanta are nevoie de
timp pentru deliberare.
- Instanta oricand poate dispune amanarea pronuntarii pentru ca are nevoie de timp pentru
deliberare.
- Daca ai anuntat termenul, nu ai voie sa pronunti horararea mai repede decat ai anuntat ca
o vei pronunta; in niciun caz nu inseamna ca faci minuta in ziua respectiva, poti sa o faci
si a doua zi dupa ce ai amanat pronuntarea, dar trebuie sa o pronunti la termenul stabilit.
- Textul nu spune ca se poate aman o singura data => daca instanta constata si dupa 15 zile
ca mai are nevoie de timp pentru deliberare, poate sa mai dispuna inca o amanare de
pronuntare.
- Alin. 2: presedintele, odata cu anuntarea termenului la care a fost amanata pronuntarea,
poate stabili ca pronuntarea hotararii se va face prin punerea solutiei la dispozitia partilor
prin mijlocirea grefei instantei.
cand poate sa anunte pronuntarea? Numai daca o dispune in sedinta atunci cand
inchide dezbaterile; daca atunci spune ca se amana pronuntarea, poate sa spuna
ca hotararea nu se va pronunta in sedinta publica, ci va fi pusa la dispozitia
partilor prin mijlocirea grefei te uiti pe ecris si pe portalul instantelor.
Daca nu spune la inchiderea dezbaterilor ca amana pronuntarea, este obligata
instanta sa pronunte hotararea in sedinta publica; numai cand anunta in sedinta
amanarea pronuntarii poate sa spuna ca nu va pronunta hotararea in sedinta
publica.

366
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- Daca numai la deliberare constata ca mai are nevoie de timp si amana pronuntarea, este
obligata sa pronunte hotararea in sedinta publica sub sanctiunea nulitatii.
- Alin. 3: daca pronuntarea a fost amanata, hotararea nu poate fi pronuntata mai inainte de
data fixata in acest scop.
Nu inseamna ca nu poate fi luata inainte si minuta scrisa, doar ca nu se poate
pronunta si nu se poate trece in vreo condica a instantei.

Art. 397. Solutionarea cauzei.

- Text interesant, pentru ca vom vedea atinci cand vom face hotararea judecatoreasca ca el
cuprinde termenul de gratie; pot sa acord prin hotararea judecatoreasca un termen de
gratie ex: sa repare peretele dinspre proprietatea vecinului in termen de 6 luni.
Nu pot pune in executare hotararea inainte de implinirea termenului; daca fac
acest lucru, fiind un termen prohibitiv, incalcarea lui atrage nulitatea relativa; pe
calea contestatiei la executare poate fi invocata; in acest rastimp creditorul nu
poate porni executarea silita.
- Alin 1: principiul disponibilitatii si cel al rolului judecatorului : judecatorul trebuie sa se
pronunte pe toate cererile partilor, indiferent ca este vorba despre pretentii sau ca este
vorba de aparari; sunt situatii de exceptie cand poate sa solutioneze cereri care n-au fost
deduse judecatii ( ex: cererile accesorii in materie de divort- exercitarea autoritatii
parintesti, numele dupa divort, daca partile n-au spus acest lucru, pensia de intretinere,
daca este cazul etc.).
- Nu poate acorda mai mult sau altceva decat s-a cerut, daca legea nu prevede altfel.
Daca s-a cerut rezolutiunea, instanta nu poate sa constate nulitatea; trebuie sa se
pronunte pe pretentia partii.
Creditorul dintr-un contract de imprumut cere restituirea sumei de 60.000 euro din
100.000 euro; instanta degeaba constata ca i s-ar cuveni toata suma,daca
creditorul a cerut doar atat, pe atat trebuie sa se pronunte.
Daca a cerut numai capitalul, nu poate sa-i dea si dobanzile, fructe civile sau
daune moratorii etc.
- Alin. 2: am facut la inregistrarea cererii de chemare in judecata competenta dupa valoare;
daca este vorba despre sume datorate periodic, se raporteaza, de regula, la sumele

367
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

raportate pe termen de 1 an de zile; eu pot sa cer, ca regula, sumele datorate in interiorul

termenului de prescriptie pana la momentul inregistrarii cererii de chemare in judecata;
dar pot sa spun in cererea de chemare in judecata ca cer in continuare pana la momentul
pronuntarii horararii; asta nu inseamna ca ma scuteste de plata taxei de timbru pentru ele,
ci trebuie sa platesc o taxa de timbru suplimentar; aici timbrajul nu intra la regularizare,
nu are cum ( timbrajul la regularizare il raportez la pretentiile scadente la momentul
inregistrarii cererii), dar ii pun in vedere pe parcurs procesului sa completeze timbrajul;
daca nu o face, ma pronunt doar pe cat a timbrat.

Art. 398. Luarea hotararii.

- Alin 2: in ce situatie se pune problema completului de divergenta? Numai la apel; la

divergenta se poate ajunge numai cand am un numar par.
- daca din deliberare rezulta mai mult de doua opinii, jedecatorii ale caror pareri se
apropie mai mult sunt datori sa se uneasca intr-o singura opinie.
Acest lucru doar in recurs.

- Alin. 3: in cazul in care majoritatea nu poate fi realizata, procesul de judeca in complet

de divergenta, constituit prin includerea in completul initial si a presedintelui instantei sau
a vicepresedintelui, a presedintelui de sectie ori a unui judecator desemnat de presedinte.
Acest lucru se decide, de regula, prin hotararea colegiului de conducere, pentru
ca repartizarea aleatorie a cauzelor este in atributia colegiului de conducere si
prin hotararea colegiului se spune cine intra in completul initial.

Art. 399. Judecata in complet de divergenta.

- Cum se judeca in complet de divergenta?

Am lasat in pronuntare hotararea si numai la deliberare am constatat ca am o

divergenta.
Nu pot da solutia decat judecatorii in fata carora partile au pus concluzii; in fata
judecatorului al treilea introdus in complet ele nu au pus concluzii; trebuie sa
puna concluzii si in fata lui; cand am inchis dezbaterile asupra fondului, au
pierdut termenul in cunostinta.=> trebuie sa fixez un termen si sa le citez.

368
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- Alin. 1: divergenta se judeca in maxim 20 de zile de la ivirea ei asta nu inseamna de la

pronuntare sau din momentul lasarii in pronuntare, daca am amanat pronuntarea, ci de
cand s-a ivit divergenta.
- In pricinile urgente, acest termen nu poate fi mai mare de 7 zile.
Daca dau un termen de maxim 7 zile in pricinile urgente si citatia va fi pentru
pricinile urgente;
Indiferent ce mijloace folosesc, trebuie sa trec in citatie ca se considera procedura
indeplinita si sub 5 zile, caci astfel nici n-as apuca sa il citez.
- Alin. 2: Pe ce poarta dezbaterile? O luam de la capat pe tot sau numai pe chestiunile
ramase in divergenta?
Daca tot a ramas in divergenta, e pe tot.
Daca a ramas in divergenta numai o singura chestiune ( instanta de apel a unit cu
fondul bine sau rau exceptia tardivitatii apelului; nu s-a pronuntat; trebuia sa se
pronunte asupra exceptiei tardivitatii premergator fondului,dar a zis ca se va
pronunta pe tot odata; n-ar fi divergente pe solutia pe fond amandoi sunt de
acord ca at fi de admis apelul, dar unul spune ca este tardiv, caci repunerea in
termen este nefondata), dau cuvantul partilor numai pe problema asupra careia
este divergenta.
- Instanta este indreptatita ,daca apreciaza ca este necesar, sa administreze noi dovezi si sa
ordone orice alte masuri ingaduite de lege, indiferent ca este vorba despre fondul apelului
sau ca este vorba despre o exceptie unita cu fondul apelului.
- Alin 4: dispozitiile art. 398 alin 2 se aplica in mod corespunzator, judecatorul avand
dreptul de a reveni asupra parerii lor care a provocat divergenta.
Judecatorii pot sa spuna ca partile au mai pus o data concluzii, le am relevat
dubiile noastre si mi le au eliminat judecatorul nu mai insista in opinia lui, e de
acord cu ceea ce a spus si celalalt coleg.

- Alin. 5: cand divergenta nu priveste solutia ce trebuie dat intregii cauze, dupa
judecarea chestiunilor ramase in divergenta, completul care a judecat inainte de ivirea ei
va putea continua judecarea cauzei.
Deliberarea are loc nu numai cu ocazia fondului, are loc si pe parcurs cu privire la
solutionarea unei exceptii mi se invoca o exceptie premergatoare fondului in
apel si unul dintre judecatori spune ca este de admis, altul spune ca e de respins;
intra al 3 lea judecator si spune ca e de respins exceptia si atunci trebuie sa

369
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

ramanem sa judecam apelul pe fond, ramanand investit completul care a judecat

inainte de ivirea divergentei.

Art. 400. Repunerea pe rol.

- daca, in timpul deliberarii, instanta gaseste ca sunt necesare probe sau lamuriri noi va
dispune repunerea pe rol a cauzei, cu citarea partilor
- Instanta ca reveni:
Fie la cercetarea judecatoreasca, daca e nevoie de probe.
Fie la dezbatere, daca vrea, de exemplu, sa invoce o exceptie pe care o poate
invoca oricand de pilda, autoritarea de lucru judecat, necompetenta generala a
instantei.

Art. 401. Intocmirea minutei.

- Minuta este, de fapt, dispozitivul hotararii, dar este dispozitivul intr-o versiune mai
scurta.
In dispozitivul hotararii pun si datele personale ale partilor pe care le am in
cererea de chemare in judecata si in intampinare; in minuta voi spune doar ca
admite/ respinge actiunea reclamantului impotriva paratului...
Cand spui ca admiti actiunea,trebuie sa arati si ce ai admis, cu atat mai mult cand
spui ca admite in parte.
- In minuta se va arata si opinia separata a judecatorilor aflati in minoritate.
Opinie separata poate fi si in recurs, pentru ca pot sa fie 2 contra 1, in completul
de 5 poate sa fie 4 contra 1, 3 contra 2.
Se va spune cu majoritate de voturi, admite recursul... si cu opinia minoritara a
judecatorului x in sensul respingerii recursului ca tardiv/ nefondat/nul ...
Trebuie sa arat in ce consta opinia minoritara.
- Alin 2: lipsa mentiunilor se sanctioneaza cu nulitatea absoluta, fiind o norma de ordine
publica.
Este expresa sau virtuala? Numai la nesemnare e expresa; in rest, pentru alte
mentiuni este virtuala ( diferenta intre cele doua este ca existenta vatamarii trebuie
dovedita sau se prezuma).
Este o nulitate conditionata sau neconditionata cand e vorba despre mentiuni din
cuprinsul actului de procedura? Este conditionata de existenta unei vatamari.

370
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- Se va semna si de asistentul judiciar, pentru ca in litigiile de munca si acesta ia parte la

deliberare si poate sa aiba chiar opinie separata.
- In registrul special se trece toata sedinta de judecata de catre grefier; legea permite ca un
astfel de registru sa se tina doar in format electronic.

Art. 402. Pronuntarea hotararii.

- Acest text consacra regula: pronuntarea se face in sedinta publica.

- Exceptie: hotararea poate fi pusa la dispozitia partilor pe portalul instantelor.
- Publicitatea hotararii tine de publicitatea sedintei de judecata, care e inclusa in dreptul la
un proces echitabil in sensul Conventiei.

Art. 403. Data hotararii.

- Este aceea la care minuta este pronuntata potrivit legii, nu la care este scrisa.

- Exceptii dilatorii: de exemplu, exceptia de necompetenta.

- Exceptii dirimante: admite lipsa cap. de folosinta -> constata nulitatea absoluta a CCJ
- Minuta trebuie sa cuprinda inclusiv opinia separata
- Minuta cuprinde opinia divergenta -> de ex: la recurs poate exista opinie divergenta in
sensul ca spune dispozitivul ca respinge recursul ccu majoritate de voturi si mentine hot.

371
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Pronuntata in apel si cu opinia minoritara a unui judecator in sensul admiterii recursului

si modificarii hot / casarii cu trimitere sau cu retinere
- Minuta e semnata de membrii completului de judecata care participa la deliberare cu vot
deliberativ sau consultativ ( Nu si grefierul )
- Dupa ce se intocmeste minuta , hotararea se pronunta in sedinta publica ( solutia instantei
) -> Nu se prezinta si motivarea, doar solutia din dispozitiv .
- Pronuntarea -> R : in sedinta publica -> art 402
Exc : in cazul in care se amana pronuntarea , prsedintele poate sa
anunte ca hot. va fi pusa la disp. partiilor / pers interesate prin mijlocirea grefei -> in
aceasta situatie trebuie sa anunte amanarea pronuntarii in sedinta publica si modalitatea
de punere a hot. la dispozitie in aceasta forma alternativa pronuntarii hotararii , altminteri
trb sa pronunte hot. in sedinta publica .
Daca cu ocazia deliberarii completul ajunge la concluzia ca are nevoie de mai mult timp
ca sa pronunte hotararea -> chiar daca amana pronuntarea , daca nu a anuntat in sala asa
cum cere art 396(2) ca hot va fi pusa la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei , trebuie
sa aplice art 402 si sa o pronunte in sedinta publica .
396(2) -> doar in caz de amanare a pronuntarii , NU si in sitatia in care hot se pronunta
chiar in ziua in care cauza a fost lasata in pronuntare .
- Pronuntarea in sedinta publica este obligatorie , lipsa ei ar lovi de nulitate hotararea ,
pronuntarea este o conditie extrinseca , tine de publicitatea sedintei de publicitate ->
minima formei de publicitate in fata primei instante -> cnf NCPC ceretarea
judecatoreasca in fata primei instante are loc in camera de consiliu si dezbaterile pe fond
pot avea loc tot in camera de consiliu atunci cand partile solicita acest lucru , expres au
tacit cerand judecarea cauze in lipsa fara a spune ca doresc un termen pt dezbaterea
fodului in sedinta publica .
- Nepronuntarea in sedinta publica -> nulitatea hotararii
- HOTARARE( trebuie sa cuprinda mentiune daca s-a pronuntat sau nu in sedinta publica )
vs. MINUTA ( intai se intocmeste apoi se pronunta in sedinta publica , trebuie sa trec
chiar in minuta faptul ca s-a pronuntat in sedinta publica )
- Mentiunile din actul de procedura tin de cond. intinseci . Publicitatea fiind o cond.
extrinseca o dovedesc trecand-o in cuprinsul actului . Daca lipseste aceasta mentiune ,
insa publicitatea a fost realizata pt ca s-a pronuntat efectiv in sedinta publica insa e doar o
omisiune de a se trece in dispozitiv -> poate fi suplinita aceasta cerinta astfel ?/ e o
vatamare sau nu? / e nulitate relativ sau absoluta? ( A.C : Absoluta ) / conditionata sau
neconditionata? -> Neconditionata pt ca tine de forma de publicitate .
- Nu trebuie sa confundam faptul ca inn realitate s-a realizat in sedinta publica numai ca nu
s-a cuprins mentiunea in hot -> conditite intrinseca trecerea mentiunii - > trebuie
dovedita o vatamare a faptului ca nu s-a trecut in hot desi s-a efectuat efectiv -> e o
problema si de probe -> In cond. actuale in care procesul civil se inregistreaza integral ,
se poate dovedi si aceasta cerinta ar putea fi suplinita ulterior , poate fi vb de o simpla
omisiune de a se trece omisiunea in dispozitiv -> conditia fiind realizata.

372
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- ICCJ : trebuie trecuta aceasta mentiune in hot. , insa daca s-a realizat efectiv publicitatea
fara sa se fi inserat trebuie sa dovedesti o VATAMARE

DATA HOTARARII -> art 403

- E important momentul cand o pronunt in sedinta publica -> de acest moment legea leaga
o serie de efecte . Din persepectiva instantei pronuntarea hot. I sedinta publica produce
efectul dezinvestirii insntantei -> art 429.
- Din perspectiva partilor e important acest moment pt ca i-au la cunostinta solutia si unele
cai de atac curg de la data pronuntarii hotararii .
- Termenul pt motivarea caii de atac curge intotdeauna de la comunicare numai din acel
moment pot sa cunosc motivele care au stat la baza solutiei ,dar in unele situatii calea de
atac curge chiar de la pronuntare .

REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARA

- Registrul instantelor de judecata -> se trrec toate cauzele din ziua respectiva , completul ,
procuror , grefier etc .
- Se trece : numele partilor , numar current , numarul dosarului , obiectul dosarului , solutia
data in sedinta respectiva , motive de amanare ( daca e cazul )
- Acest registru se semneaza la final de judecator si grefier
- Registrul poate fi tinut si in formaatul electronic
- Dupa pronuntarea minutei in sedinta publica , grefierul o trece in programul informatic al
instantelor .
- Se da un nr. hotararii si in acest registru , se trece nr redactorului si se urmareste daca hot.
a fost motivate in termenul prevazut de lege .

RENUNTAREA LA CALEA DE ATAC IN FATA PRIMEI INSTANTE ( art. 404 )

Alin. 1

- Achiesarea la hotararii a partii care a pierdut procesul = daca se respinge actiunea si

am doar cerere principala , partea care a pierdut procesul este R ; Daca se admite integral
actiunea si am doar cerere principala , partea care a pierdut procesul e P ; Daca se admite
in parte , practic fiecare a castigat si a pierdut ceva => ca sa ramana hot definitiv ar trebui
sa renunte amandoua la calea de atac -> Efectele renuntarii la calea de atac : nu m-ai pot
sa declare apel principal -> achiesare la hotarare-> poate fi facuta chiar de R care a
pierdut procesul
- Achiesarea la pretentie : hotararea pronuntata in baza recunoasterii partilor ;
- Partea prezenta la pronnuntare- > decl. facuta in fata instantei , se trece intr-un proces
verbal intocmit de un judecator al completului de judecata si de grefierul care a asistat la
pronuntare .

373
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- Daca partea nu este prezenta la pronnuntare sau daca ulterior dar in interiorul termenului
de exercitare a caii de ata se hotaraste sa nu exercite cale de atac , poate si ulterior sa
renunte la exercitarea caii de atac dar prin inscris autentic ca si in cazul renunntarii la
dreptul subiectiv -> aici am deja o hotarare care intra in autoritate de lucru judecat , de
aceea trebuie sa aiba forma ca si renuntarea la dreptul subiectiv -> nu e o hot de
perimare , de regula , ci am o hotarare care pronunta o solutie si intra in autoritate de
lucru judecat .
- Dupa pronuntarea hot , instanta se dezinvesteste -> din acel moment singura ei atributie e
sa motiveze hotararea sis a dispuna grefierului de sedinta sa o comunice partilor ;

Alin 2

- Textul nu spune ca ar trebui sa se preazinte in fata presedintelui completului de judecata ,

pt ca deja completul de judecata s-a dezinvestit -> de aceea spune ca daca are aceasta
manifestare de vointa dupa pronuntarea hotararii , deci dupa mom in care completul s-a
dezinvestit , o va face in fata presedintelui inst / in fata altui judecator desemnat de acesta
.
- Fie se prezinta inaintea presedintelui / fie o face prin inscris autentic la notar .
- Se face o mentiune despre aceasta print-un process verbal . Pana dosarul nu s-a trimis la
instanta de control , i-a act de renuntare instanta a carei hot . se ataca .
- Cnf NCPC aceea etapa scrisa care exista si in calea de atac a comunicarii motivelor de
declarare a cailor de atac , a depunerii si comunicarii intampinarii , a depunerii
raspunsului la intampinare se face in fata instantei a carei hot se ataca , nu se face de
instanta de control judiciar ;
- Prin legea de degrevare a instantelor aceasta atrbutie a fost trecuta deocamdata la instanta
de control judiciar -> De ex :Am o hot. a judecatoriei , se ataca cu apel-> apelul se
depune la judecatorie sub sanctiunea nulitatii -> decl de apel e comunicata de catre
instanta a carei hot. se ataca ( dupa cod ) , in exemplul dat de catre judecatorie ; se pune
in vedere intimatului ca si la etapa scrisa cand se comunica CCJ sa depuna intampinare ,
numai ca termenul de depunere a intampinari e mai scurt ( 15 zile la apel ) .Dupa ce se
comunica intampinarea intimatului , se comunica apelantului care depune raspuns la
intampinare , si abia cand am toate acestea la dosar , dosarul se trimite la inst de control
judiciar in vederea stabilirii unui termen . In aceasta situatie deja prima instnta are toate
elementele sa vada daca s-a renuntat sau nu la calea de atac , cand s-a renuntat ( dupa /
inainte de comunicarea celeilalte parti ) .Cnf legii de degrevare a instantelor , aceasta
atributie se face de instanta de control judiciar -> de indata ce se declara calea de atac de
catre partile interesate , se tr dosarul instantei de control judiciar si ea este cea care
comunica in exemplul dat apelul intimatilor .
- In aceasta situatie i-a act de renuntarea la calea de atac , daca are loc dupa inaintarea
dosarului la instanta de control judiciar , -> instanta de control judiciar .

374
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- S-ar putea ridica urmatoarele probleme : in fata primei instante vine partea care a pierdut
procesul si renunta la calea de atac . Daca exercita aceasta cale de atac , si ea se comunica
celeilalte parti -> mai am nevoie sau nu de acordul celeilalte.
- Pot sa renunt la judecata si inainte de comunicarea renuntarii la calea de atac si atunci nu
voi mai plati cheltuieli de judecata .
- Daca declar calea de atac , o motivez si se comunica celeilalte parti -> se comunica decl
de apel celeilalte parti , fie de prima instanta in lumina codului , disp care se apl din 1 ian
2016 fie de instanta de control judiciar si intimatul face cheltuieli ca sa depuna o
intampinare ca sa se apere de aceasta cale de atac -> dupa ce am declarat calea de atac nu
renunt ci o retrag ;
- La 404 -> renuntarea se face si dupa ce a fost declarata calea de atac;
- Art 472(2) ->Apelul incident -> retragerea de catre apelantul principal a apelului , sit. in
care aderarea la apel va fi respinsa ca inadmisibila . Dupa declararea caii de atac nu
vorbesc de o renuntare la judecarea ei ci de o retragere care e o institutie separata -> Este
sau nu nevoie de acordul intimatului ?
- !!! Diferenta intre Renuntarea la judecata (nu obtin o hot. care intra in autoritate de
lucru judecat , nu se transeaza fondul pretentilor dintre parti, pot exercita o noua actiune
in interiorul termenului de prescriptie sau dupa implinirea teremenului de prescriptiei
cata vreme prescriptia extinctiva e o institutie de ordine privata si invocarea exc poate fi
facuta numai de catre P prin intampinare at. cand aceasta e obligatorie ) vs renuntarea la
judecarea caii de atac / dupa ce am declarat calea de atac mi-o retrag -> am deja o
hot. care imi intra in aut. de lucru judecat pt ca ramane definitiva din mom in care am
renuntat la calea de atac sau o retrag pe cea pe care am declarat-o => NU se aplica
dispozitiile de la renuntarea la judecata , nu e nevoie de acordul P , e un act unilateral .
- DAR la cererea intimatului, apelantul poate fi obligat la plata cheltuilelilor de judecata de
catre . Ea poate fi facuta si in fata instantei instantei a carei hot. se ataca , pt ca etapa
scrisa se face de catre aceasta instanta . Aceasta instanta ar putea sa oblige apelantul la
plata cheltuielilor de judecata solicitate de intimat ? In aceasta situatie e obilgata sa tr.
dosarul instantei de control judiciar si ea se va pronunta asupra cheltuilelilor de judecata
in caz de retragere a caii de atac dupa ce aceasta a fost comunicata intimatului => Deci
chiar daca suntem inca in etapa scrisa care se desfasoara in fata primei instante , intr-o
astfel de situatie de retragere a caii de atac trebuie sa i-a act instanta de control judiciar .

NULITATEA HOTARARII

- Art. 405
- Cazurile n care nulitatea poate fi solicitat i pe alte ci dect o cale de atac:
Tranzacia poate fi atacat, dar nu se atac hotrrea de expedient, ci conven ia
pr ilor;
Hotrrea dat n baza recunoaterii prilor;
Art. 608;

375
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

HOTARAREA JUDECATOREASCA
- Actul final al judec ii, actul prin care instan a se dezinvestete, pronun nd o solu ie pe
fond sau pe o excepie dilatorie sau dirimant;
- Art. 424 al. 5 - nu sunt incluse i ncheierile;
- Orice act de procedur al instan ei dac legea nu prevede c se numete altfel;
- Chiar dac acord numai un termen de judecat, msur de administrare judiciar,
ncheierea rmne un act de procedur pentru c este un act de dispoziie;
- Majoritatea actelor instan ei sunt hotrri ( excep ie: procesul verbal de cercetare la
fa a locului, citaiile, comunicrile actelor de procedur);
- Hotrrea nu trebuie privit numai ca act final al judec ii, i ncheierile sunt tot hotrri
judectoreti;

Clasificarea hotrrilor
- Art. 424: n func ie de etapa procesual n care sunt pronun ate n faa primei instan e,
n cile de atac de reformare sau de retractare;
- Art. 94 pct. 1 competena judectoriei;
- Hotrrile pronun ate n prim instan n general sunt sentin e, indiferent c e o solu ie
pe fond sau a rmas cauza n pronunare pe excep ie;
- Declinatorul de competen este sentin; este dat n prim instan , nu trebuie s am o
soluie pe fond orice act prin care instan a se dezinvestete este sentin a dac este dat
n prim instan;
- Dac dezinvestirea se produce n calea de atac, vom fi n prezen a unei decizii n cile
de atac, se pronun decizii, indiferent c se pronun a pe fond ( se admite/ respinge
apelul/ recursul ) sau c se pronun pe o excep ie ( anuleaz apelul ca netimbrat sau
declin competena de solu ionare a apelului n favoarea tribunalului specializat);
- Pentru anumite motive, hotrrea se anuleaz sau se caseaz i acestea pot fi cu trimitere
spre rejudecare la instan a a crei hotrre se anuleaz n apel sau se caseaz n recurs sau
instan a de control judiciar poate re ine cauza i s o judece instana de control judiciar
poate pronuna o hotrre sau dou: dac apreciaz c e necesar administrarea unor
probe, poate pronun a dou hotrri:
admite apelul, anuleaz sentin a primei instan e, re ine cauza spre rejudecare, fixeaz
termen de judecat pentru completarea proba iunii n apel DECIZIA 1.
DECIZIA 2: se administreaz probe i la final se pronun o nou hotrre, dar prin
care nu se solu ioneaz apelul ( apelul e deja admis), se rejudec cererea/ CCJ nu
va fi sentin pentru c nu mai suntem n prim instan ;

- Contestaie n anulare mpotriva unei hotrri pronun ate n prim instan se pronun
sentin ; dac hotrrea e dat n apel, se pronun decizie;
- Pe lng clasificarea: ncheieri, sentin e, decizii, mai exist i clasificarea n hotrri
executorii i neexecutorii;
Hotrrile pronunate n aciuni n constatare nu pot fi puse n executare:

376
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Pentru a fi pus n executare trebuie s fie susceptibil de executare, deci s fie

pronun at ntr-o ac iune n realizare;
Regula este c apelul este suspensiv de executare, recursul nu;
Hotrrea pronun at n prim instan i susceptibil de apel nu poate fi pus n
executare pn nu se mplinete termenul de apel sau, dac s-a declarat apel, pn nu
s-a soluionat acesta;
Dac hotrrea e susceptibil doar de recurs, este executorie nc de la pronun are
pentru c aici pr ile nu mai pot fi puse n situa ia anterioar n msura n care se
schimb soluia n recurs ( cele n materie de contencios administrativ);

- i hotrrile date n prim instan pot fi executorii de drept sau cu executare provizorie
prin dispoziia instanei;
- Art. 448 pct.1 judectoria competent - hotrrea pronun at de judectorie n prim
instan este executorie nc de la pronunare;
- Pct. 2 tribunalul e competent executorie de la pronun are;
- Pct. 3 pentru a stabili cine are competen a, trebuie decis dac e un litigiu patrimonial
sau de munc doar indiferent de valoare, litigiul e unul de munca, deci de competen a
tribunalului;
- n general, la aceste puncte, este vorba despre sume care ajut persoanele s se ntre in;
- Pct. 9 se atac doar cu recurs pe considerente de procedur, iar recursul nu e suspensiv
de executare;
- Art. 448 al. 2 coroborat cu art. 637 al. 1 legea m las s pun hotrrea n executare de
ndat, dar m supun riscului de a fi schimbat n cile de atac; pot fi obligat s dau
napoi;

- Art. 449: se face doar la cererea pr ii, a creditorului, pentru c se acord doar n cauze
avnd ca obiect bunuri, nu i in litigiile privitoare la persoane principiul

- Trebuie verificate o serie de condiii:

Se va verifica starea de insolvabilitate a debitorului cel mai simplu de verificat;
Temeinicia vdit a dreptului;
Ac iune n evacuare pe dreptul comun, am garan ia c prtul nu mai are nici un drept
asupra imobilului ( n cazul procedurii speciale, hotrrea este executorie de la
pronun are);
Neluarea acestei msuri de ndat este prejudiciabil pentru creditor;

- Nu se poate ncuviin a executarea provizorie cnd i recursul este suspensiv de executare

dac s-ar exercita
- Pct. 1 : strmutare de hotare, desfiin are de construc ii De ce? Pentru ca executarea
provizorie se face pe riscul creditorului! Dac am desfiin at o construc ie, nu o sa o mai
pot reconstrui.

377
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- Pct. 2 : se ntabuleaz doar hotrrile definitive, care nu mai sunt susceptibile de ci de

atac de reformare celelalte se pot nscrie provizoriu, iar acestea nu se pot executa
provizoriu;
- Instan a l poate obliga nu se d obligatoriu cauiune! Instan a decide;
- Art. 718 contestaie la executare; se arat felul n care se stabilete cau iunea;
- Cererea de executare provizorie nu este o modificare de cerere motiv pentru care se poate
formula pn la nchiderea dezbaterilor!!! ( i interven iile voluntare se pot face tot pn
la acest moment);
- dac cererea a fost respins n prim instan , ea se poate reitera n apel nu trebuie sa
formulez cale de atac! Creditorul se poate s fi ctigat, dar debitorul a exercitat calea de
atac n acest caz creditorul nu are interes s exercite cale de atac, dar poate reitera
cererea de executare provizorie;

Clasificarea hotararilor ( continuare) :

a) Hotarari executorii
b) Hotarari care nu sunt executorii

- Puterea executorie este tot un efect al hotararii judecatoresti, asa cum rezulta din art. 433.
- Hotararea judecatoreasca are putere executorie in conditiile prevazute de lege.

Cand este o hotarare executorie? ( am spus deja)

- Cand este pronuntata intr-o actiune in realizarea dreptului.

- Fie este executorie de la pronuntare, fie cand au fost epuizate caile de atac suspensive de
executare.

Horararile executorii de la pronuntare

- am vorbit despre cele executorii de drept, unde nu exista o apreciere a judecatorului; ele
sunt executorii in functie de obiect.
- In cazul celor de la art. 449 (executarea provizorie judecatoreasca): doar la cererea
creditorului si in functie de aprecierea instantei, raportat la cele trei conditii, cu sau fara
plata unei cautiuni; cautiunea va fi lasata la aprecierea instantei.

-fata de textul alin. 4, daca o astfel de cerere nu a fost formulata in fata primei instante, intr-
un apel exercitat de debitor, poate sa formuleze o astfel de cerere creditorul direct instantei de
apel?

378
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Avem un text care spune ca in fata instantei de apel nu pot fi formulate cereri noi.Este
aceasta o cerere noua?
Nu este o cerere noua raportat la textul art. 478 (Prin apel nu se poate schimba
cadrul procesual stabilit in fata primei instante - cu exceptiile stiute de la
transmisiunea calitatii procesuale): cadrul procesual si pretentiile care au fost
formulate nu se pot schimba.
Cererea de executare provizorie nu este o pretentie; nu cer ca paratul sa fie obligat la
ceva, ci cer ca la ce a fost obligat paratul prin hotarare judecatoreasca sa pot sa pun in
executare inainte de a astepta solutionarea cauzei in apel, apel care ar fi, altminteri,
suspensiv de executare.

- ce se intampla daca debitorul devine insolvabil in apel? Sau ar putea ca debitorul sa fi

fost insolvabil si atunci cand s-a pronuntat hotararea in fata primei instante.Cand
debitorul devine insolvabil in apel, atunci i se naste interesul de a solicita executarea
provizorie judecatoreasca. Mai poate sa o faca sau nu?
Ne punem aceasta intrebare pentru ca textul pare unul restrictiv.
Doctrina spune ca numai daca am cerut in fata primei instante, pana la inchiderea
dezbaterilor, pot sa reiterez aceasta cerere in apel.
A.C: daca mergem pe interpretarea literala a textului, vom spune ca trebuia sa o
ceara in fata primei instante si daca i s-a respins si cealalta parte a declarat cale
de atac, poate sa o reitereze in fata instantei de apel, fiindca nu avea interes sa
exercite el insusi apel.
-crede ca exista ratiuni pentru care ar putea sa se nasca interesul de a cere
executarea provizorie direct in apel; temeinicia vadita a dreptului exista in fata
primei instante, dar, de exemplu, starea de insolvabilitate a debitorului se poate ivi
si pe parcursul apelului.
- textul nu spune ca numai daca ai cerut in fata primei instante poti sa reiterezi in
apel, ci spune ca si in situatia in care ai cerut in fata primei instante si ti s-a
respins poti sa ceri direct si in apel.
=> va putea sa ceara direct in apel, daca dovedeste ca interesul s-a nascut in
aceasta etapa procesuala; textul nu este unul restrictiv, ii da un drept in plus.

Art. 450. Suspendarea executarii provizorii.

- Apelul ar fi fost suspensiv de executare, dar nu mai este, pentru ca hotararea fie este
executorie de drept, fie s-a dispus la cererea creditorului: in aceasta situatie, textul
permite debitorului interesat sa ceara suspendarea executarii in apel.
- Suspendarea executarii va putea fi solicitata fie prin cererea de apel, fie distinct in tot
cursul judecatii apelului.
Spre deosebire de cealalta situatie, aici, cel care a pierdut procesul, trebuie sa
exercite apel ca sa ceara suspendare; el este cel care exercita apel; codul nu il

379
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

obliga sa formuleze cererea de suspendare impreuna cu cererea de apel; poate sa o

formuleze si separat, dar este obligat sa formuleze apel pentru a justifica interesul
in suspendarea executarii provizorii de drept sau judecatoresti.
- Cererea se va depune la prima instanta sau, dupa caz, la instanta de apel.
O depun la prima instanta cand o formulez chiar prin cererea de apel sau am
depus cererea de apel la prima instanta si pana sa se comunice, ma adresez direct
instantei de apel cu cererea de suspendare, pentru a nu risca ca pana ajunge
dosarul la instanta de apel sa si fiu executat.
- Dupa inchiderea dezbaterilor nu mai poate fi depus niciun act la dosar, cu atat mai mult
nu poate fi formulata nicio cerere.
- Cererea prin care solicit suspendarea executarii provizorii este un act de procedura; dupa
inchiderea dezbaterilor nu mai pot sa efectuez acte de procedura.
- Daca cererea se va depune la instanta de apel, la cerere se va alatura o copie legalizata a
dispozitivului hotararii.
De ce numai a dispozitivului? Pentru ca hotararea nu este motivata. Judecatorul
are, ca regula, un termen de 30 de zile pentru a motiva hotararea, dar ea poate fi
pusa in executare de la pronuntare, deci cat timp nu este motivata; se va cere o
copie a minutei minuta este dispozitivul hotararii.
- Trebuie sa alature si cererea de apel, pentru a justifica interesul in suspendare.

- Alin. 3: Cererea de suspendare se va judeca de catre instanta de apel. Dispozitiile art.

718 alin (6) sunt aplicabile.

Art. 718 alin 6: Asupra cererii de suspendare, instanta, in toate cazurile se

pronunta prin incheiere, chiar si inaintea termenului fixat pentru judecarea
contestatiei. Partile vor fi intotdeauna citate, iar incheierea poate fi atacata
numai cu apel, in mod separat, in termen de 5 zile de la pronuntare pentru partea
prezenta, respectiv de la comunicare pentru cea lipsa.
Chiar si inainte de temenul fixat pentru judecarea apelului, pentru ca inca
poate ramane cererea la prima instanta; pana se comunica apelul, pana se
depune intampinare, se comunica... eu am interesul sa suspend executarea
cat se poate de repede.
Este logic sa poata instanta de apel sa fixeze in termen de urgenta, inca
inainte ca dosarul sa ajunga la ea si sa fixeze primul termen pentru
judecarea apelului, ca sa judece cererea de suspendare.
Aceasta cerere se judeca cu citare.
Incheierea poate fi atacata numai cu apel.
Textul are logica la contestatia la executare, care este de competenta
judecatoriei si se refera la o judecata in prima instanta si o incheiere
pronuntata de judecatorie in prima instanta este susceptibila numai de
apel.

380
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Am o hotarare a judecatoriei data in prima instanta, exercit apel ( de competenta

tribunalului), cererea de suspendare a executarii dispusa provizoriu/ de drept este
de competenta instantei de apel si incheierea prin care instanta de apel
solutioneaza cererea este susceptibila de apel.
Imi reglementeaza un apel la apel.
Daca hotararea primei instante ar fi a tribunalului, si am apel la curtea de
apel, si Inalta Curte nu e competenta functional sa judece apelul, atunci
incheierea curtii de apel este definitiva, pentru ca spune numai cu apel.(
n-au observat acest lucru).
- Alin. 4: suspendarea poate fi incuviintata numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum
va fi stabilit de instanta in conditiile art. 718 alin (2) si (3).
Daca executarea provizorie la cerere poate fi dispusa cu sau fara plata unei
cautiuni, suspendarea se dispune obligatoriu cu plata unei cautiuni in conditiile
art. 718 alin (2) si (3).
Atunci cand cer suspendarea, trebuie sa achit cautiunea in avans si sa anexez
dovada cautiunii cererii de suspendare; daca nu am achitat cautiunea, instanta nici
macar nu va aprecia daca e cazul sa dispuna suspendarea, nefiind indeplinita o
conditie de legalitate: plata cautiunii.
Trebuie sa am o cerere de suspendare, sa anexez la ea dispozitivul hotararii
din care sa rezulte ca hotararea primei instante este executorie, sa anexez
cererea de apel, pentru a dovedi interesul si sa anexez dovada cautiunii; doar
dupa toate acestea, instanta va cerceta daca e cazul sa suspende sau nu.

- Alin. (5): Pana la solutionarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi incuviintata

provizoriu, prin ordonanta presedintiala, chiar inainta de sosirea dosarului, cu
respectarea cerintei prevazute la alin.4.
Alin. 4: cu plata unei cautiuni.
Procedura ordonantei presedintiale: este o procedura speciala; am o judecata in
prima instanta si ordonanta presedintiala prin care se dispun niste masuri are cale
de atac numai apelul; cand spun ordonanta presedintiala, la compunere, ma
gandesc la complet cu unic judecator.
Poate sa existe o urgenta incat sa justific sa se suspende provizoriu pana la
solutionarerea cererii suspendarii executarii.
Am doua cereri de suspendare: prima vizeaza suspendarea pana mi se judeca cale
a de atac, a doua vizeaza sa i se suspende pana mi se judeca cererea de suspendare
fara citare, cu cautiune, poate fi data chiar in aceeasi zi.
A se vedea si art. 718, alin. 7:aici incheierea este definitiva nu este preluat
pentru suspendarea executarii provizorii.
Hotararea pronuntata in ordonanta presedintiala mai are cale de atac apelul.

381
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

De exemplu, azi este 8 aprilie; pentru ca am primit somatie si risc sa ma execute,

cer sa se suspende astazi; am platit cautiunea, cer ca fara citare sa mi se suspende;
am fixat termen pentru suspendarea executarii pana la solutionarea apelului pentru
15 aprilie; incheierea de suspendare se refera la suspendarea executarii numai
pana in 15 aprilie, nu are sens sa aiba apel; in 15 aprilie instanta va hotari daca se
suspenda sau nu pana se judeca apelul; aceasta incheiere din urma are apel.
Fiind vorba de ordonanta presedintiala, s-a pus problema daca, fiind o procedura
speciala, se judeca intr- un complet de 1 judecator sau in complet de 2 judecatori,
pentru ca este vorba despre o suspendare dispusa printr-o ordonanta presedintiala
in apel.

a) Hotarari care isi produc efectul o durata limitata in timp

- Ex: ordonanta presedintiala
b) Hotarari cu o durata nelimitata in timp
- Ex: Sa se plateasca pensie de intretinere unui minor pana la majorat; ea va inceta la
majorat; daca el este in continuarea studiilor, se poate introduce o noua cerere de chemare
in judecata si parintele obligat in continuare la plata pensiei de intretinere.

-clasificari in doctrina care nu prezinta o foarte mare importanta:

a) hotarari cu o singura condamnare

b) hotarari cu o condamnare alternativa: oblica paratul sa-i predea reclamantului bunul x;
in cazul in care acesta a fost distrus, sa i predea contravaloarea lui in suma de...

Ce trebuie sa cuprinda o hotarare judecatoreasca?

Art. 425. Continutul hotararii.

A. Partea introductiva
- Hotararea are partea introductiva din cuprindul incheierii de sedinta- art. 233, alin. 1 si 2.
Calitatea membrilor completului de judecata = cine e presedinte si cine sunt
membrii completului.
Obiectul procesului: in exemplul aratat la curs ( il va pune pe grup) e Legea 10.
- De fiecare data cand instanta se pronunta asupra unei cereri trebuie sa motiveze de ce a
admis-o sau de ce a respins-o si va pune ca la dosar are destule probe care sa o
lamureasca.
- Nu trebuie sa spun la verificarea de scripte in ce sens m am lamurit, pentru ca as anticipa
starea de fapt; este vorba despre aprecierea probei, iar aceasta o fac numai cand stabilesc
starea de fapt, fie ca sa solutionez o exceptie, fie fondul cauzei.
- Daca se amana pronuntarea, in partea introductiva voi arata doar ca incheierea de
amanare a pronuntarii face parte integranta din hotarare.

382
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- Partea introductiva este identica cu cuprinsul incheierii daca ma pronunt chiar in aceeasi
zi.
- Daca nu ma pronunt in acea zi, se intocmeste incheierea de amanare a pronuntarii,
semnata de judecator si de grefier si atunci horararea va cuprinde numai aceasta
mentiune: ca avem o incheiere de amanare a pronuntarii care face parte integranta din
solutie.

B. Considerentele
Trebuie sa arat ce au cerut partile si ce au sustinut;
apoi se va expune starea de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate.
Motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat
motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile
partilor;
- Pentru o solutie pronuntata intr-o cale de atac => in plus fata de hotararea primei
instante, trebuie sa arat nu numai cererea de chemare in judecata, intampinarea,
reconventionala etc, ci si solutia primei instante, declaratia de apel sau de recurs si cum
ma pronunt pe aceasta.
- Daca este o solutie data in recurs, trebuie sa arat si solutia instantei de apel, cine si de ce a
declarat recurs si sa raspunde la motivele de recurs.
- Decizia pronuntata in recurs, conform art. 499, are o forma simplificata fata de decizia
pronuntata in apel, pentru ca in considerente trebuie sa arat doar motivele de casare
invocate si analiza acestora.
Nu mai arat ce au cerut partile in prima instanta, care a fost solutia primei instante
etc.
- Trebuie sa arat si cererile incidentale; solutionarea cererii.
- Instanta este obligata sa isi motiveze hotararea; nemotivarea hotararii constituie obiect al
cailor de atac si este un motiv de incalcare al art. 6 din CEDO; pot sa raspund mai multor
motive global.

C. Dispozitivul
- trebuie sa cuprinda solutia instantei: admite actiunea, respinge actiune, admite in parte,
admite/respinge calea de atac etc.
- Daca este cazul sa acorde cheltuieli de judecata.
- Numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul sau resedinta partilor care sunt
trecute in cererea de chemare in judecata si in intampinare.

-alin 2: Dac hotrrea s-a dat n folosul mai multor reclamani sau mpotriva mai multor
pri, se va arta ceea ce se cuvine fiecrui reclamant i la ce este obligat fiecare prt ori,
cnd este cazul, dac drepturile i obligaiile prilor sunt solidare sau indivizibile.

383
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Daca am o raspundere civila delictuala si mai multi autori ai faptei ilicite, voi
arata: obliga paratii sa ii plateasca reclamantului, in solidar, suma x cu titlu de
despagubiri.
Daca am trei debitori care imi datoreaza sume distincte de bani, voi arata ce suma
trebuie sa plateasca fiecare;
in functie de asta se va arata si la cheltuielile de judecata daca se datoreaza in
solidar sau individual si in ce cuantum de catre fiecare dintre parati.
Daca am mai multi reclamanti si oblig paratul la o suma de bani in favoarea celor
3 daca e o solidaritate activa sau indivizibilitate sau la cate o suma de bani in
favoarea fiecarui reclamant.
- Alin. 3: n partea final a dispozitivului se vor arta dac hotrrea este executorie, este
supus unei ci de atac ori este definitiv, data pronunrii ei, meniunea c s-a
pronunat n edin public sau ntr-o alt modalitate prevzut de lege, precum i
semnturile membrilor completului de judecat. Cnd hotrrea este supus apelului
sau recursului se va arta i instana la care se depune cererea pentru exercitarea cii de
atac.
La ce cale de atac ma refer in prima teza? Numai la cea de reformare: apel sau
recurs.
Acestea sunt previzibile pentru instanta; revizuirea si contestatia in anulare
sunt pentru motive de exceptie.
Daca instanta greseste in dispozitiv si trece o cale de atac gresita, ce se intampla?
Art.457, alin 1: calea de atac este data de lege si nu de judecator.
Art 457 ne spune ca partea va exercita calea de atac trecuta in hotarare.
Exemplu: am o hotarare pronuntata in prima instanta in contencios; scrie
in ea gresit ca e susceptibila de apel; exercit calea de atac din hotarare,
instanta de control judiciar judeca apelul si va constata ca nu ar fi trebuit
sa fie apel, ci recurs; il respinge ca inadmisibil si arata ca trebuia sa fie
recursul calea de atac; se comunica hotararea tuturor partilor din proces,
care sunt repuse in termenul de a exercita calea de atac prevazuta de lege.
As putea sa cer o indreptare a erorii materiale din hotarare ( a scris un
articol despre asta).
Ar putea sa introduca partea, in exemplul dat, direct recurs? Nu, pentru ca
trebuie sa exercite calea de atac trecuta in hotarare.

Art. 426. Redactarea si semnarea hotararii.

- hotararea judecatoreasca, ca si incheierea, se semneaza de catre membrii completului de

judecata si grefier.
- Nu se semneaza de catre procuror.
- Minuta se semneaza numai de membrii completului de judecata, nu si de grefier.

384
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

( da mereu la grile cine semneaza hotararea, minuta)

- Cand hotararea e supusa apelului sau recursului, trebuie sa arat si instanta la care se
depune cererea pentru exercitarea caii de atac; trebuie sa arat ca cererea de apel se depune
la instanta a carei hotarare se ataca.
- Depunerea declaratiei de exercitare a caii de atac se face la instanta a carei hotarare se
ataca sub sanctiunea nulitatii.
Este o conditie extrinseca ce se sanctioneaza cu o nulitate neconditionata.
Este o nulitate expresa.
Ratiunea depunerii la instanta a carei hotarare se ataca este etapa scrisa.
- Regulamentul mai spune ca, in plus, hotararea mai trebuie sa cuprinda
numele redactorului
data redactarii
numarul de exemplare
daca este o hotarare pronuntata in caile de atac
numele judecatorilor care au pronuntat hotararea in prima instanta sau in apel.

Art.457. Legalitatea caii de atac

-textul alin. 2 vorbeste despre mentiunea inexacta din cuprinsul hotararii cu privire la calea de
atac.

- alin.3 vorbeste despre respingerea ca inadmisibila a caii de atac neprevazuta de lege,

hotararea pronuntata de instanta de control judiciar va fi comunicata, din oficiu, tuturor partilor
care au luat parte la judecata in care s-a pronuntat hotararea atacata.

-este posibil ca instanta sa iti fi dat o cale de atac care sa nu fi existat deloc, caz in care calea de
atac exercitata se respinge ca inadmisibila sau calea de atac a fost calificata gresit ( in loc de
recurs a trecut apel) in acest din urma caz se respinge ca inadmisibila si in cuprinsul hotararii se
indica calea de atac care trebuie uzata.

-alin.2 se refera la toate conditiile caii de atac sau doar la calificare ( apel sau recurs) sau se
refera si la momentul de la care trebuie sa curga termenul pentru a exercita calea de atac de la
comunicare sau de la pronuntare? ca e vorba despre termenul general de 30 de zile sau un termen
special. Daca s-au gresit aceste din urma mentiuni si partea exercita calea de atac de la un termen
gresit trecut in hotarare (ex. Termenul curge de la pronuntare si instanta a spus in mod gresit ca
curge de la comunicare) . In aceste situatii instanta de control judiciar va respinge ca inadmisibila
si va repune in calea de atac cu toate mentiunile revazute sau este incidenta o alta instituite?
Altfel spus, textul se aplica pentru orice mentiune gresita sau doar pentru gresita calificare?

385
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

-de ex: calea de atac e corect trecuta apelul, dar s-a trecut gresit ca curge de la comunicare, desi
curge de la pronuntare/ s-a trecut un termen de apel mai lung decat cel prevazut de lege

-textul de la acest articol se refera la gresita calificare a caii de atac.

-daca, la fel ca in exemplele date, instanta nu a gresit calificarea caii de atac, ci termenul in care
acesta poate fi exercitata, este o problema de repunere in termen. Desigur este greu a stipula cu
caracter de regula generala ca o astfel de imprejurare constituie un motiv serios de repunere in
termen , ci trebuie apreciat de la caz la caz.

-inainte ca acest art. sa fie introdus in Cpc, daca se punea problema gresitei calificari a unei cai
de atac in cuprinsul hotararii, instanta de control judiciar putea doar sa recalifice calea de atac pe
motiv ca termenele de exercitare a caii de atac si caile de atac sunt prevazute de lege, instanta nu
poate sa dea de la sine nici cai de atac, nici termene pentru exercitarea acestora. Intr-o astfel de
situatie, completul avea compunerea prevazuta pentru apel pana la recalificarea caii de atac, dupa
care in componenta completului intra un judecator de pe lista de permanenta / ramaneau sa
judece doar primii doi de pe lista ( daca era recalificat din recurs in apel).

-avand acest text nu mai putem recurge la instituia recalificarii , dar rationamentul se poate aplica
pentru cazul in care termenul este trecut gresit, ca durata sau ca moment de la care incepe sa
curga

- exemplu: in cazul ordonantei presedintiale, daca instanta spune ca se ataca cu apel, avem acesta
cale de atac iar termenul curge de la comunicare sau de la pronuntare dupa cum s-a dat cu sau
fara citarea partilor. Daca instanta a omis ca hotararea a fost pronuntata fara citarea partilor si a
spus ca termenul curge de la pronuntare, termenul nu incepe sa curga de la acest moment, ci de la
comunicare caci partea nu avea cum sa ia cunostinta despre aceasta hotarare. Daca hotarare s-a
dat cu citarea partilor degeaba spune instanta ca termenul curge de la comunicare, caci acesta
curge tot de la pronuntare asa cum prevede textul de lege. Daca partea se poate prevala de faptul
ca nu a stiut reglementarea legala se va aprecia de la caz la caz.

Art.426.redactarea si semnarea hotararii

-hotararea judecatoreasca in toate cazurile se motiveaza de un membru al completului de

judecata, iar daca in compunerea completului intra un asistent judiciar sau un magistrat asistent,
cum este cazul la ICCJ, acestia pot sa motiveze hotararea judecatoreasca. In prima instanta va
motiva hotararea judecatorul unic. In apel si recurs sau in recurs cauzele se vor repartiza intre
membrii completului. Daca exista o opinie separata sau o opinie concurenta, acelea se vor motiva
distinct. In apel de exemplu, daca nu se ajunge la o solutie distincta dar exista neintelegeri cu
privire la argumente, ambii judecatori vor motiva hotararea si vor arata considerentele care au
stat la baza adoptarii solutiei. Daca in recurs din cei doi judecatori care au constituit majoritatea

386
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

unul va motiva opinia majoritara, iar cel ramas in minoritate va fi obligat sa motiveze opinia
minoritara.

-hotararea se semneaza de membrii completului. Cu privire la acest aspect, in doctrina anterioara

s-a discutat unde semneaza fiecare judecator. De exemplu, in recurs , cu majoritate de voturi se
da urmatoarea hotarare aici semneaza cei doi judecatori si grefierul :cu opinia separata a
judecatorului- motiveaza opinia si semneaza dupa . Unele pareri spuneau ca si judecatorul care
are o opinie separata trebuie sa semneze in dreptul dispozitivului si pe urma sa isi motiveze
opinia. Ceea ce este esential pentru valabilitatea hotararii este ca aceasta sa fie semnata de toti
membri completului si de grefier, astfel opinile exprimate nu prezinta o importanta utilitate
practica.

- regula este ca hotararea se motiveaza in 30 de zile, dar exista si proceduri speciale care prevad
un termen mai scurt pentru motivare ( masuri asiguratorii, ordonanta presedintiala) .
Nerespectarea acestui termen atrage doar sanctiuni disciplinare cu privire la persoana
judecatorului . In acest interval trebuie motivata si opinia majoritara si cea separata.

-daca unul din membrii completului nu mai poate semna hotararea judecatoreasca, in locul
acestuia va semna presedintele completului, iar daca nici acesta nu poate, va semna presedintele
instantei.

-daca nu poate semna grefierul, hotararea va fi semnata de grefierul sef .

-hotararea se redacteaza in 2 exemplare originale ( cele doua exemplare se vor semna de membrii
completului. Unul ramane la dosar si altul se va depune la mapa de hotarari) + cate unul pentru
fiecare parte. 9 care au doar semnatura grefierului si stampila pentru conformitate)

Art.427. Comunicarea hotararii

-toate hotararile se comunica indifernt daca ar avea sau nu o cale de atac sper deosebire de
vechea reglementare care prevedea ca se comunica doar hotararile care erau susceptibile de apel
sau recurs .( situatie in care, daca nu mai era o cale de atac si nu se comunicau hotararile se
motivau foarte tarziu si era un impediment pentru a ataca hotararea la CEDO)

-hotararile se comunica doar dupa ce au fost motivate si semnate de toti membrii completului

- daca hotararea se refera la inscrieri in anumite registre, hotararea se comunica si acestora din
oficiu ( carte funciara, hotarare de divort care se comunica la registrul de nastere)

387
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

-hotararile prin care s-a dispus desfiintarea in tot sau in parte a unui act notarial ( orice act nu
doar incheiere de autentificare) se comunica din oficiu notarului public instrumentator sau prin
intermediul Camereri notarilor publici in circumscriptia caruia functioneaza.

-hotararile prin care instanta se pronunta cu privire la prevederi cuprinse in tratatul privind
functionarea UE sau alte acte juridice ale UE se comunica din oficiu autoritatii cu atributii de
reglementare in materie. Indiferent daca hotararea este sau nu definitiva

Art.428 . Adaugiri schimbari sau corecturi

- Textul exista si in VCPC

- Se intalnesc mai degraba in cuprinsul minutei, caz in care se aplica si acesteia

Efectele hotararilor judecatoresti

- Am vorbit deja despre: dezinvestirea instantei, despre puterea executorie

Art.434. Forta probanta

- Hotararea judecatoreasca este un inscris autentic asadar, are forta probanta a unui inscris
autentic
- Constatarile personale ale agentului instrumentator pot fi combatute doar prin inscrierea
in fals
- Daca agentul instrumentator nu a fost competent, inscrisul are forta probanta a unui
inceput de dovada scrisa sau inscris sub semnatura privata
- La hotarara judecatoreasca nu se poate invoca necompetenta instantei intr-un alt proces,
caci trebuie verificat in procesul pendent. Exceptand cazul in care se pune problema
recunoasterii hotararii judecatoresti straine cand se poate verifica competenta instantei si
se poate refuza recunoasterea.

Art.435. Obligativitatea si opozabilitatea hotararii

- Despre acest aspect am discutat la chemarea in judecata a altei persoane , in cazul in care
se pune problema predarii unui bun sau plata unei sume de bani iar paratul recunoaste
pretentiile si cere sa fie scos din proces.
- Caracterul obligatoriu si opozabilitatea hotararii se aseamana cu relativitatea si
opozabilitatea actului juridic. Caracterul obligatoriu se produce intre parti la fel ca si in
cazul unui contract incheiat intre acestea , hotararea putand fi pusa in executoare doar
fata de partile din proces sau fata de succesorii lor in drepturi . Opozabilitatea insemna
ca, situatia juridica creata de hotarare trebuie respectata si de tertii fata de proces.( daca

388
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

se constata dreptul de proprietate al reclamantului, acesta trebuie sa fie respectat si de

terti nu doar de parat) exceptand cazul in care tertii ar invoca un drept propriu.

Art.430-432. Autoritatea de lucru judecat

- se refera atat la fondul procesului cat si la modul in care instanta a solutionat o exceptie .in
acest din urma caz trebuie sa distingem despre ce fel de exceptie este vorba. ( daca se invoca
exceptia lipsei indeplinirii procedurii prealabile, se poate formula o noua cerere la care sa se
ataseze dovada indeplinirii procedurii)

Art.431.- nimeni nu poate fi chemat in judecata de 2 ori in aceeasi calitate pentru aceeasi
cauza si pentru acelasi obiect. Exemplu: o actiune in revendicare se respinge pentru ca nu
sunt titularul dreptului de proprietate dobandit prin uzucapiune. Apoi se formuleaza o noua
actiune in care se invoca uzucapiunea. In acest caz nu exista autoritate de lucru judecat, chiar
daca exista aceleasi parti care au aceeasi calitate ; acelasi obiect pretentia concreta fiind
recunoasterea dreptului de proprietate si predarea bunului; nu exista aceeasi cauza cauza
actiunii civile este aceeasi , scopul reclamantului fiind acela de a intra in posesia bunului,
cauza cererii de chemare in judecata este starea de fapt pe care reclamantul isi fundementeaza
pretentia contractul de vanzare respectiv uzucapiunea. Uneori pentru a verifica conditiile
autoritatii de lucru judecat prezinta importanta si calificarea juridica ( exemplu: A introduce o
cerere si a spune ca vrea sa il evacueze pe B din imobilul de vacanta si nu recurge la
procedura speciala a evacuarii. In acest caz, nu este o evacuare ci o revendicare. Instanta
califica cererea dar partile daca isi dau acordul expres pot trece peste vointa judecatorului.
Daca ambele parti spun ca nu e revendicare ci ca e o evacuare, judecatorul va respinge ca
inadmisibila actiunea, daca introduc o noua actiune in evacuare se va respinge ca
inadmisibila dar daca introduc o act in revendicare nu exista autoritate de lucru judecat)

-hotarea pronutata in prima instanta are o autoritate de lucru judecat provizorie, depinde daca
va ramane sau nu definitiva in apel. Dar daca este vorba despre o incheiere prin care s-a
solutionat o exceptie de fond, incheierea are autoritate de lucru judecat relativa, fiind o
incheiere interlocutorie, instanta nu poate reveni asupra sa.

-alin.2 autoritatea de lucru judecat priveste dispozitivul precum si considerntele pe care

acesta se sprijina , inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasa. Reiese implicit
o clasificare a considerentelor in: decisive (cele care sprijina dispozitivul- stabilesc o anumita
stare de fapt: de exemplu: reclamantul a dovedit ca paratul ii datoreaza o suma de bani, insa
paratul a facut dovada faptului ca a stins obligatia prin plata) ; daca s-a invocat exceptia
prescriptiei extinctive si in dispozitiv trec doar ca se respinge hotararea, insa in considerente
este trecut faptul ca s-a invocat exceptia si motivele pentru care a fost respinsa
considerente decizorii ( transeaza o chestiune litigioasa intre parti desi nu se regasesc

389
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

neaparat in dispozitiv) caci partile pot sa justifice un interes in exercitarea caii de atac nu
doar avand in vedere cele cuprinse in dispozitiv cat si cele cuprinse in motivarea hotararii
( art.461 CPC) ; intra in autoritate de lucru judecat inclusiv considerentele care desi nu sunt
decisive sau decizorii transeaza o chestiune ( de ex: nu se poate admite actiunea in rectificare,
dar si daca ar formula una in viitor pe alta stare de fapt tot nefondata ar fi) .

- Daca actiunea se respinge ca inadmisibila pentru ca nu e evacuare ci revendicare, acesta e

un considerent decisiv, dar cand actiunea se respinge ca nefondata dar si daca ar introduce o
alte actiune ar ramane tot nefondata nu e nici decisiv nici decizoriu, aparent este indiferent,
dar prejudiciaza- caci daca partea ar vrea totusi sa introduca acea cerere nu ar putea caci daca
nu a atacat hotararea pe acest motiv introducand o astfel de cerere partea adversa ar putea
invoca autoritatea de lucru judecat

-alin.3 de exemplu prin ordonanta presedintiala se ia o masura provizorie si se evacueaza

paratul . Dar daca cei evacuati introduc un proces de revendicare , hot. prin care s-a dispus
evacuarea nu are vreun efect cu privire la fondul procesului.

-exemplu 2: intr-un proces de divort pe calea ordonantei presedintiale se evacueaza

paratul din locuinta comuna pe motiv ca ar fi abuziv este o masura provizorie luata pe
parcursul procesului, hotararea finala putand avea o alta solutie

-art.535 hotararile pronuntate in procedura necontecioasa nu au autoritate de lucru

judecat . Exemplu; vreau sa constitui o asociatie, instanta ma citeaza pentru a depune actele
necesare, nu le depun si cererea va fi respinsa. A doua zi introduc o noua cerere la care
anexez actele cerute. In acest caz, prima hotararea nu intra in autoritate de lucru judecat

Art.431. Efectele autoritatii de lucru judecat

1.Efect negativ o persoana nu se poate judecata de doua ori pentru acelasi lucru (alin.1)

2.Efect pozitiv- alin.2

- se refera la chestiuni care sunt opuse unei parti si pe baza carora ea ar pierde
procesul sau s-ar admite o exceptie .

-exemplu: Intre A si B exista o actiune in revendicare, iar paratul se apara si

invoca nulitatea absoluta a titlului de care se prevaleaza A, iar ca urmare a admiterii apararii,

390
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

actiunea este respinsa. A introduce o noua act impotriva lui C, iar acesta din urma poate invoca
hotararea din procesul dintrea A si B care pentru A este obligatorie.

- efectul pozitiv nu presupne faptul ca A obtinand castig de cauza in revendicarea

introdusa fata de B poate opune acest lucru lui C.

- daca se da o hotararea care tine loc de contract autentic si intr-un proces

ulterior se invoca un motiv de nulitate a antecontractului. In acest caz hotararea care tine loc de
act autentic nu are nicio implicatie in procesul ulterior in care se judeca nulitatea

Art.432. Exceptia autoritatii de lucru judecat

- Este o exceptie de fond ( tine de conditiile de exercitare ale actiunii civile ) absoluta
( poate fi invocata de oricine inclusiv de instanta din oficiu in orice stadiu al procesului
chiar si omissio medio, caci este foarte important sa nu se pronunte 2 hotarari
contradictorii. Daca nu se invoca in recurs este motiv de reviziuire pentru contrarietate de
hotarari)
- Daca se admite exceptia, prin exceptie de la regula non reformatio in peius , se poate crea
in propria cale de atac o situatie mai rea. Exemplu: intr-o cauza lui A i se respinge
actiunea de obligare a paratului la plata unei sume de bani , exercita o noua actiune si
cere exact ac suma de bani cu a titlu. Prima instanta admite in parte actiunea iar paratul
nu invoca exceptia autoritatii de lucru judecat. A exercita o cale de atac pentru a obtine si
dobanzile nu doar capitalul si in calea de atac instanta invoca din oficiu exceptia
autoritatii de lucru judecat se admite apelul partii se schimba sentinta judecatoriei si se
respinge actiunea pentru autoritate de lucru judecat .

Art.397.Solutionarea cauzei

Alin.3. Termenul de gratie -exemplu: intr-un litigiu care tine de raporturile de vecinatate la
cererea reclamantului paratul este obligat sa isi mute gardul sau sa construiasca un canal
pentru scrugerea apelor.Daca nu face acest lucru, paratul este indrituit sa o faca pe cheltuiala
sa, iar paratul poate sa spuna ca e acord sa isi execute obligatia, dar cere un termen in acest
sens avand un motiv justificat ( tine tot de principiul disponibilitatii) . Termenul se acorda
numai la cerere. In 2 situatii nu se acorda:

-cand a beneficiat de un termen rezonabil pentru executarea obligatiei si nu a facut-o ( de ex

are de platit o suma de bani si inainte de a se formula cererea de chemare in judecata a fost
notificat de catre creditor. In acest caz nu mai are de ce sa ceara termen de gratie)

391
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

-exista unul din motivele prevazute la art.674 alin.1 cand se sutrage de la indeplinirea
obligatiilor care ii revin; risipeste averea sau este intr-o stare de insolvabilitate sau alti
creditori fac executari asupra averii sale.

- nu se poate acorda in acelasi timp si termen de gratie si executare provizorie. Daca s-ar
formula o cerere si pe termne de gratie de catre paratul debitor si o cerere de executare
provizorie judecatoreasca, instanta nu poate sa le admita pe ambele caci se exclud reciproc.

Indreptarea , lamurirea si completarea hotararilor

Art.442. indreptarea hotararilor

- Se dispune in caz de erori sau omisiuni cu privire la numele, calitatea, sustinerile

partilor sau cele de calcul precum si orice alte erori materiale cuprinse in hotarari sau
incheieri . Rezulta asadar, ca institutia presupune existenta unei erori materiale ( ex. Am
scris Pop in loc de Popescu; sau ap.3 in loc de ap.4 dar din eroare, caci faptic partile s-au
judecat in legatura cu ap.4; se calculeaza gresit o sulta desi in considerente s-a aratat in
mod corect valoarea bunului si cotele partilor) sau a unei omisiuni (de exemplu instanta
a omis sa consemneze in incheierea de sedinta ce a invocat o parte, astfel la termenul
urmator partea cere instantei sa indrepte eroarea)
- Se aplica atat incheierilor cat si hotararii finale ( sentinta sau decizie)
- Procedura : - se face la cerere (unei parti) sau din oficiu
- cu sau fara citarea partilor dupa cum apreciaza instanta
- in toate cazurile este in camera de consiliu chiar daca e intr-o cale de atac
- daca se refera la hotararea act final al judecatii se intocmeste o minuta. In
cazul incheierilor nu se face minuta deci nici la indreptarea erorii materiale cuprinse intr-
o incheiere nu se face minuta
- se pronunta prin incheiere

Art.443. Lamurirea dispozitivului

- Procedura similara cu cea a contestatiei la titlu reglementata de art.711 CPC, conform

acestui text daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art.443 se poate face contestatie si
in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea
titlului executoriu. Asadar, lamurirea dispozitivului se poate solicita pana se porneste
executarea silita. Daca s-a inceput executarea silita si constat ca nu e clar dispozitivul se
face contestatie la titlu.
- Ex. In dispozitiv este trecut doar admite actiunea si respinge actiunea. Aici nu se poate
stii daca instanta a admis sau nu actiunea sau daca a admis doar in parte

392
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

- Ex. Stabileste un drum de servitute dar nu stabileste pe unde merge aceasta servitute si ce
latime are sau daca e de trecere cu piciorul sau cu utilaje. In acest caz e necesar sa se
lamureasca dispozitivul, caci partea vrea sa teaca iar celalta se opune
- Daca instanta nu a administrat suficente probe pentru a vedea pe unde poate sa treaca,
facand un prejudiciu cat mai mic pentru prorpietarul fondului aservit. In acest caz se pot
administra probe in lamururea dispozitivului.
- Se pronunta in toate cazurile prin incheiere care se ataseaza la hotarare atat in dosarul
cauzei cat si in mapa de sentinte
- De regula vizeaza hotarari judecatoresti
- In toate cazurile necesita o cerere, nu se face din oficiu
- In toate cazurile cu citarea partilor si se va rezolva de urgenta ( procedura de citare se
considera indeplinita si intr-un termen mai scurt de 5 zile cu conditia ca, instata sa faca
mentiunea in citatie)
- Se judeca in camera de consiliu

Art.444. Completarea hotararii

-alin.1 reiese ca in toate cazurile completarea hotararii se face la cerere caci daca pronuntarea
hotararii tine de principiul disponibilitatii si completarea trebuie sa se faca utilizand acest
principiu

- se refera la omisiune de pronuntare pe capat de cerere sau cerere incidentala si nu la

situatia in care instanta a omis sa se prounte asupra unei cai de atac sau asupra unui motiv
de exercitare a unei cai de atac ( exercitarea caii de atac de reformare sau de retractare)

-alin.2. Se solutioneaza de urgenta cu citarea partilor

- se judeca in camera de consiliu sau in sedinta publica dupa cum se judeca procedura principala

- instanta se pronunta printr-o hotarare . Nu e obligatoriu sa fie sentinta, caci textul vorbeste si
despre hotarari date in caile de atac inclusiv in cele extraordinare. Daca de exemplu in recurs se
da o hotarare si instanta omite sa se pronunte cu privire la cheltuielile de judecata. In acest caz ,
partea are 15 zile de la pronuntare, caci de regula hotararea este definitiva

- in celelalte cazuri cererea se poate formula in termenul in care se poate formula calea de atac

- se poate aplica si in cazul in care instanta a omis sa se pronunte asupra cererilor martorilor,
expertilor, traducatorilor , interpretilor sau aparatorilor cu privire la drepturile lor . Textul se
refera la cheltuielile de judecata ale acestor parti, pe care partile le-au cerut dar instanta a omis sa
se pronunte asupra lor . Se face la cererea acelui participant

- nu exista optiune intre exercitarea caii de atac a apelului sau a recursului si una dintre caile mai
sus prezentate caci au la baza motive diferite. Impotriva incheiereii de indreptare a erorii

393
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

materiale, de lamurire sau completare se poate exercita cale de atac daca hotararea finala ar fi
avut la randul ei o cale de atac.

- la indreptarea erorii materiale nu conteaza ca s-a prescris dreptul la actiune, nefiind legata de
termen caci s-ar putea ca partea sa vrea sa execute voluntar obligatia si vrea sa stie in ce consta

- la lamurirea hotararii- se poate face doar pana incepe executarea dupa care se poate face doar
contestatie la titlu

- completarea- e legata de termen fiind cel in care se poate exercita calea de atac impotriva
hotararii finale sau 15 zile de la pronuntare pentru cazul in care hotararea finala nu mai are cale
de atac

394
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Curs 7 - drept procesual civil

Intrebare din sala referitoare la art. 457 NCPC

In principiu, trebuie procedat asa cum prevede acest text de lege, dar in concret intr-o cauza
doamna profesoara nu a facut-o din urmatoarele motive. In prezent suntem intr-o perioada de
tranzitie in care instantele, ca si avocatii si juristii in general, nu cunosc toate textele de lege.
Avem o dispozitie tranzitorie in LPA a NCPC care spune ca atunci cand in legile speciale se
prevede ca o hotarare a primei instante e susceptibila numai de recurs sau este definitiva de la
pronuntare (pentru ca in vechea reglementare definitiv inseamna inca susceptibil de recurs,
numai hotararea care nu era susceptibila de recurs fiind irevocabila), de la data intrarii in vigoare
a NCPC aceasta va fi supusa numai apelului la instanta ierarhic superioara (art. 7 LPA). NCPC
nu mai foloseste aceasta terminologie. Foarte multe instante nu au observat aceasta dispozitie
tranzitorie din LPA si in continuare au pus calea de atac ca fiind recursul. De aici, fiind o situatie
tranzitorie, doamna profesoara a spus ca solutia din Cod ar fi sa intre in complet de recurs, sa
spuna care ar fi calea de atac corecta. Daca instanta a indicat recursul ca fiind calea de atac
corecta, partea trebuie sa uzeze de recurs. Instanta de control judiciar trebuie sa intre in complet
de recurs si sa solutioneze recursul si sa spuna ca acea hotarare nu are recurs, asadar respingem
recursul ca inadmisibil, constatand ca are apel. Comunic tuturor partilor din proces hotararea si
din acel moment curge termenul pentru o noua cale de atac, care este apelul. Doamna profesoara
nu a procedat intocmai asa la ultimul termen si inca se gandeste daca nu trebuie sa repuna cauza
pe rol pentru ca s-a gandit din motive de simplificare a procedurii sa spuna ca instanta a fost intr-
o eroare materiala desi nu si-a indreptat-o singura si nici la cerere si toate partile au cazut de
acord asupra faptul ca e vorba de un apel; ca sa nu mai pierdem vremea pentru ca prelungeste
procesul aceasta procedura intrucat judeca calea de atac, mai comunica, se exercita inca o data,
se face inca o data o etapa scrisa. Din motive de oportunitate uneori nu procedam corect, dar
textul ne obliga sa facem acest lucru.
In vechea reglementare, neavand un astfel de text, puteam sa recalificam calea de atac calea de
atac este cea prevazuta de lege, indiferent ce scrie judecatorul in hotarare, el poate gresi fie dintr-
o eroare materiala, fie din nestiinta, dar el nu poate sa dea partii o cale de atac inexistenta, ea este
cea din lege. Pentru ca nu exista aceasta procedura, judecatorii aplicau principiul general
conform caruia nimeni nu poate invoca necunoasterea legii si spuneau ca partea oricum trebuie
sa cunoasca legea. Era foarte greu sa justifici acest lucru daca judecatorul aparent nu o cunostea.
Eram intr-o serie de serioase dificultati atunci cand trecea in loc de recurs apel pentru ca daca

395
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

trecea invers nu era o problema pentru ca apelul este o cale de atac devolutiva, poti sa il exerciti
pentru orice motiv, chiar daca nu este motivat va devolua in principiu pe tot ceea ce ai sustinut in
fata primei instante, deci nu se poate anula pentru nemotivare. Recursul insa nu este o cale de
atac devolutiva, este o cale de atac extraordinara limitata la anumite motive prevazute de lege,
motive pe care trebuie sa le invoci intr-un anume termen, iar sanctiunea pentru neinvocarea lor in
termen este nulitatea recursului. Indicarea gresita a caii de atac putea sa atraga sanctiuni extrem
de grave pentru parti pentru ca ele crezand ca sunt intr-un apel si fiind intr-un recurs, riscau sa
spuna ca asteapte pana la prima zi de infatisare pentru a motiva apelul/ puteau chiar sa nu il
motiveze, instanta trebuind sa tina cont de cele sustinute de parti in fata primei instante; partea
statea linistita si se trezea la primul termen ca intra completul de apel, ii puneau in vedere faptul
ca erau de fapt intr-un recurs, recalificau calea de atac, intrau intr-o noua compunere de 3
judecatori si invocau nulitatea recursului pentru ca nu l-au motivat in termen.
Pentru a evita aceasta situatie a venit legiuitorul si a spus ca daca judecatorul a gresit, din eroare
sau din nestiinta si a trecut o alta cale de atac, prin aceasta nu sunt prejudiciate partile, ci doar se
prelungeste putin procedura.
De aici necesitatea acestui text, pentru a nu se recalifica direct calea de atac, cum era inainte.
Daca spunea gresit ca era recurs si era apel, intram in complet de recurs, puneam in discutie
natura juridica a caii de atac (rolul judecatorului- judecatorul da calificarea corecta daca poarta o
denumire gresita), o recalificam si ramaneau primii doi de pe lista sa judece ca apel.
Acum acest lucru nu mai este posibil, desi mai exista doctrina care sustine ca si acum mai e
posibila recalificarea. A.C crede insa ca textul privind legalitatea caii de atac nu mai permite
acest lucru.

Lamurirea dispozitivului este o procedura identica cu contestatia la titlu, dar care se utilizeaza
pana cand incepe executarea silita pentru ca dupa ce a inceput aceasta vom recurge la procedura
contestatiei la titlu, care urmareste aceeasi finalitate.

Avem un text in cod care nu ne permite sa optam intre aceste proceduri speciale si exercitarea
cailor de atac de reformare.
EX: nu pot exercita apel si sa spun ca instanta a omis sa se pronunte pe un capat de cerere asa ca
va rog sa anulati hotararea si sa trimiteti cauza spre rejudecare pentru ca nu s-a pronuntat pe fond
pe un capat de cerere.
Ratiunea pentru care au fost introduse aceste proceduri speciale si in special cea a completarii
hotararii a fost tocmai aceasta, sa nu ma duc in apel si sa se retrimita intreaga cauza spre
rejudecare pentru ca instanta a omis un capat de cerere sau o cerere incidentala sa o solutioneze.
Nu am in apel aceasta posibilitate, trebuie obligatoriu sa apelez la procedura completarii
hotararii. Atunci cand exercit si apel pe ceea ce s-a judecat sau daca recurs daca aceasta e calea
de atac si folosesc si aceasta procedura speciala, dosarul nu este inaintat instantei de control
judiciar pana cand nu se judeca aceasta cerere care e de competenta instantei care a pronuntat
hotararea obiect al caii de atac.
396
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Hotararile pronuntate in aceste proceduri, ca sunt incheieri/sentinte/decizii au aceleasi caii de

atac ca si hotararea act final al judecatii.
EX: daca hotararea finala are apel si incheierea sau sentinta va avea apel; daca are recurs si
incheierea/decizia are recurs; daca nu mai are cale de atac, nici incheierea/sentinta/decizia nu va
mai avea cale de atac.

Dupa ce s-a uzat de aceste proceduri si s-au dat hotararile respective, hotarari in sens larg,
apelurile atat impotriva hotararii initiale, cat si impotriva acestor incheieri/sentinte/decizii
ulterioare date in aceste proceduri, se trimite cu tot dosarul instante de control judiciar si toate
apelurile trebuie repartizate in principiu aceluiasi complet ca sa fie solutionate unitar.

Termenele- indreptarea de eroare poate fi facuta oricand, lamurirea dispozitivului se face pana
cand incepe executarea silita pentru ca dupa ce incepe executarea se uzeaza de contestatia la
titlul, completarea hotararii poate fi facuta in acelasi termen in care as fi putut exercita o cale de
atac impotriva hotararii finale sau daca nu exista o astfel de cale de atac, spune textul de lege ca
se poate cere completarea hotararii in termen de 15 zile de la pronuntare. Nu poti sa uzezi de
apel, sa spun ca instanta a omis sa se pronunte. Daca a omis sa se pronunte, uzez de aceasta
procedura, oricum si apelul se introduce de regula in acelasi termen daca avem apel, deci daca
am scapat termenul, oricum am scapat si termenul de apel.
La apel, mai exista insa 5 zile sa motivez, deci teoretic as mai avea acest interval ca sa imi vina
in minte. Totusi, nu pot nici atunci. Daca am scapat termenul in mod nejustificat (daca ar fi
justificat am avea repunere in termen) pot sa exercit pe cale separata inca o data actiunea daca
mai sunt in termenul de prescriptie. Uneori, pot face acest lucru chiar daca am depasit termenul
de prescriptie extinctiva pentru ca poate paratul nu observa, poate nu invoca intrucat discutam de
o institutie de ordine privata.

Cheltuielile de judecata art. 451-455 NCPC

Art. 451 Cuantumul cheltuielilor de judecata

Text similar si in VCPC, partial modificat in NCPC.

Alin. (1) face o insiruire exemplificativa pentru ca ne putem imagina si alte cheltuieli. Ideea este
ca toate cheltuielile facute de partea care a castigat procesul pot fi recuperate de la partea care a
piedut procesul, adica partea care este in culpa procesuala pentru ca acordarea cheltuielilor de
judecata are la baza principiul raspunderii delictuale (care functioneaza pe baza de culpa).
Cel care a pierdut procesul este ca regula in culpa procesuala. Vom vedea in ce situatii nu poate fi
totusi obligat la plata cheltuielilor de judecata.
Cheltuielile de judecata constau in:
taxele judiciare de timbru si timbrul judiciar (acum nu se mai plateste timbru judiciar)

397
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

onorariile avocatilor, ale expertilor, ale specialistilor (acolo unde nu avem experti
judiciari sau institute care se ocupa de efectuarea anumitor expertize)
sumele cuvenite martorilor pentru deplasare si pierderile cauzate de necesitatea prezentei
la proces, cheltuielile de transport si de cazare (daca este cazul)
orice alte cheltuieli necesare pentru buna-desfasurare a procesului

E bine ca avocatii sa aiba intotdeauna pregatita o nota de cheltuieli. Conform NCPC, dezbaterea
pe fond are loc la alt termen decat cel la care se termina cercetarea judecatoreasca, deci acestia
mai au o data posibilitatea de a studia dosarul si atunci cand fac concluziile scrise sa faca si o
nota de cheltuieli. Mai ales daca actiunea a fost respinsa in prima instanta si avocatul cere
admiterea acesteia in apel si cheltuieli de judecata pentru ambele faze.
Ideal e asadar sa existe o astfel de nota in care avocatii se vor referi la taxa de timbru daca
actiunea nu e scutita de taxa de timbru; daca se cer cheltuieli de judecata pentru ca s-a pierdut
procesul in prima instanta si se doreste castigarea sa in calea de atac, se vor cere cheltuieli de
judecata si pentru prima instanta si pentru calea de atac.
Daca s-a exercitat prin avocat cererea sau s-a declarat calea de atac, onorariul avocatial de regula
se dovedeste cu chitanta (practic majoritatea judecatorilor cer chitanta), nu se va trece pe
imputernicirea avocatiala. Contractul de asistenta judiciara face dovada onorariului, dar nu si a
platii lui. Majoritatea jurisprudentei opineaza ca nu pot sa acord onorariul avocatial daca nu a
fost achitat, chiar daca se face dovada cuantumului acestuia pe cheltuielile de judecata pentru ca
nu ar fi de fapt o creanta exigibila.
A.C. il da si pe baza contractului de asistenta judiciara pentru ca acest contract este titlu
executoriu si avocatul isi poate executa silit clientul si atunci ar fi absurd sa il mai punem inca o
data sa exercite o actiune in justitie sa isi recupereze onorariul pe care nu l-a putut plati.
Onorariile expertilor le stabileste instanta.
Cheltuielile cu deplasarea expertilor, martorilor, partii (EX: partea vine din Bucuresti si se
cazeaza la Cluj -> trebuie sa ii achit aceste cheltuieli), avocatului. Se poate verifica desigur daca
nu discutam de un abuz de drept in cazul in care partea isi ia un avocat din Bucuresti, dar e greu
de spus de ce sa oblig partea sa isi caute un avocat din baroul care functioneaza in circumscriptia
instantei unde se judeca.
Instanta poate reduce in anumite circumstante cuantumul onorariului avocatial. In ceea ce
priveste cheltuielile de cazare, codul nu permite reducerea lor, dar A.C. crede ca pe taramul
abuzului de drept instanta poate sa le verifice.
EX: avocatul merge la hotel de 5 stele instanta va putea verifica.
Dar, si aceasta chestiune este una relativa pentru ca daca il angajez pe profesorul Stoica ca avocat
intr-un proces important al carui obiect are o valorea mare, e greu de pus in discutie motivul
pentru care s-a cazat la un astfel de hotel.
Martorii vor primi si suma de bani pe care ar fi primit-o daca nu ar fi lipsit de la locul de munca
in ziua procesului, daca pot face dovada acesteia.

398
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Alte chetuileli:
-cand am facut cererea de chemare in judecata am vazut ca la ea se anexeaza inscrisurile
doveditoare in copii suficiente pentru comunicare; de asemenea, cererea trebuie depusa in nr de
exemplare suficiente; poate fi depus extrasul de CF pentru care platesc niste taxe pentru eliberare
-> toate sunt cheltuieli de judecata
-deplasarea instantei la cercetarea la fata locului etc.

Dintre aceste cheltuieli textul permite instantei sa reduca onorariile avocatilor si expertilor. Desi
aparent codul le trateaza impreuna, sunt lucruri diferite pentru ca onorariile expertilor nu le
reduce la final cand stabileste cheltuielile de judecata. Cand instanta incuviinteaza expertul,
stabileste obiectivele expertizei si stabileste un onorariu provizoriu. Daca instanta nu stie cam cat
ar costa expertiza, codul ii da posibilitatea de a cita expertul pentru a-l intreba cam cat estimeaza
ca va costa expertiza. Dar, chiar si asa, la final expertul va depune la final un decont si va spune
de pilda ca a costat mai mult decat a estimat instanta si cere o diferenta. In acest caz, instanta va
spune daca se justifica sau nu acea diferenta si o incuviinteaza la final. Dar, acel onorariu nu il
mai reduce cand stabileste cheltuielile de judecata, acel onorariu poate sa il reduca la momentul
cand incuviinteaza onorariul final al expertului si pune in vedere partii sa plateasca. Daca nu il
plateste, sunt niste sanctiuni: poate sa o amendeze, sa suspende judecata (daca e o obligatie
neexecutata de R pe art. 242), poate sa decada partea din proba daca este vorba de parat etc.
In schimb, in ceea ce priveste onorariul avocatului, ramane o chestiune de apreciere a instantei la
final cand da solutia finala. Va putea sa spuna, chiar daca cealalta parte nu a cerut, ca acest
onorariu este disproportionat -> codul ofera in acest sens cateva criterii in art. 452 alin. 2:
valoarea sau compexitatea cauzei, activitatea desfasurata de avocat, circumstantele cauzei.

EX: il angajez pe profesorul Stoica intr-o cauza de majorare de pensie si ii platesc un onorariu de
1000 euro si pensia in discutie e de 200 lei/luna. Un astfel de onorariu este disproportionat fata
de valoarea litigiului. Instanta va putea spune ca nu are cum sa dea avocatului un onorariu mai
mare decat este pensia pe 2-3 ani. Il va reduce, chiar daca cealalta parte nu a cerut acest lucru.
EX: fata de munca desfasurata de avocat- nu este totuna sa aiba un avocat care sa propuna el
probleme singur, face obiectiuni la expertiza, vine la fiecare termen, pune si note scrise unde este
cazul si este o problema discutabila sau unul care cere judecarea in lipsa, lasa instanta sa studieze
expertiza, sa faca obiectiuni din oficiu.

La neplata taxei de timbru, in apel nu poti sa anulezi cererea pentru neplata taxei de timbru in
etapa scrisa, ci numai dupa ce ai citat partea pentru primul termen si ea nu a platit. Atunci
teoretic ma pot afla in situatia in care intimatul nu stie ca taxa de timbru nu s-a platit si
intampinarea este pe fondul apelului sau invoca o alta exceptie pentru care solicita respingerea
apelului. Dar daca vine la primul termen trebuie sa observe ca nu e platita taxa de timbru, sa se
uite in dosar si sa spuna ca invoca exceptia netimbrarii apelului si cere sa il anuleze instanta ca
nefiind timbrat. Daca chitanta cate atesta plata taxei ajunge la instanta in aceeasi zi, ea se va
considera platita pentru ca a fost facuta in termen conform art. 183 si atunci partea ar putea sa
399
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

vina pana cand termina sedinta de judecata. Din acest motiv sunt judecatori care spun ca nu
raman in pronuntare numai pe exceptia de netimbrare pentru ca s-ar putea sa vina taxa de timbru.
Pune avocatul/partea sa puna concluzii si pe exceptie in principal si in subsidiar si pe fond in
masura in care dovada achitarii taxei judiciare de timbru ajunge la dosar pana la momentul cand
instanta pronunta hotararea in sedinta publica pentru ca din acel moment, dezinvestindu-se, nu
mai poate reveni asupra solutiei.

Daca nu a invocat si exceptia de netimbrare, desi rezulta din dosar, iarasi pot sa spun ca e
adevarat ca a facut intampinare, dar trebuia sa observe si acest lucru si atunci am avea un motiv
sa ii reduc onorariul avocatial.
Am observat ca in unele situatii chiar avocatii cer reducerea onorariului colegului.

Art. 452 Dovada cheltuielilor de judecata

Codul permite sa se depuna dovada cheltuielilor de judecata pana la inchiderea dezbaterilor,

dovada lor facandu-se prin inscrisuri de regula. Deci nu pana la inchiderea cercetarii
judecatoresti pentru ca probele se administreaza in faza de cercetare judecatoreasca. Teroretic, ar
trebui ca si probele pe cheltuielile de judecata, mai putin cele cu concluziile scrise sau orale de la
dezbaterea pe fond, sa se administreze pana atunci. Dar, ideea e ca legiuitorul permite partilor sa
depuna probele pana la inchiderea dezbaterilor.
Avocatul pune concluzii si la finalul acestora depune cheltuielile de judecata pe masa
judecatorului: Cu cheltuieli de judecata, conform chitantei pe care v-o depun acum la dosar.
Nu poti sa depui probe deja cand au inceput dezbaterile. Eventual, se poate cere redeschiderea
cercetarii pentru a se mai administra probe daca e cazul. Insa, in cazul cheltuielilor de judecata,
legiuitorul a legiferat acest obicei, avocatii faceau acest lucru in mod traditional si atunci le-a
permis avocatilor sa faca acest lucru in mod legal.
Nu poti insa sa faci dovada cheltuielilor de judecata in cazul in care se amana pronuntarea pentru
ca acolo dezbaterile au fost inchise in momentul in care s-a dispus amanarea pronuntarii. Tocmai
de aceea, nu conteaza ca partea sau reprezentantul ei decedeaza in intervalul de la amanarea
pronuntarii si pana la pronuntarea hotararii pentru ca ea a apucat sa puna concluzii in faza
dezbaterilor.

Inchiderea dezbaterilor inseamna pana cand pun concluzii, nu si in perioada dintre inchiderea
dezbaterilor si pronuntarea hotararii in caz de amanare a pronuntarii.
Sunt complete de judecata care tocmai din acest motiv, pentru ca aceste cheltuieli se pot dovedi
pana in ultima clipa, iar cealalta parte nu vede pentru ca nu i se mai comunica o copie de pe
chitanta pentru ca suntem in faza dezbaterilor, spun in sedinta ca onorariul avocatului este de...
pentru ca discutam de o proba ce trebuie sa fie publica ce trebuie sa fie cunoscuta si de catre
cealalta parte. Uneori, cealalta parte spune ca considera acest disproportionat. Dar, si daca nu
400
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

spune acest lucru, instanta din oficiu poate sa aprecieze, fara ca prin aceasta sa incalce principiul
disponibilitatii pentru ca legea ii permite sa faca acest lucru.

Daca nu se dovedesc cheltuielile de judecata, daca le-ai cerut, ti le va respinge. Daca nu le-ai
cerut, le poti cere pe cale separata. Daca ti le-a respins ca nedovedite, ca si orice capat de cerere
respins pentru ca nu ai produs suficiente probe, poti sa le ceri in apel si in apel sa faci dovada lor,
sa suplimentezi dovada lor.
Exista carti care sustin ca nu se mai poate in apel, dar jurisprudenta constanta este in sensul ca se
poate si este si logic sa fie asa pentru ca in apel poti sa completezi probele pe starea de fapt ce
tine de fond, si prin urmare e normal sa poti completezi probele pe ce tine de petitul accesoriu
privind cheltuielile de judecata.
Dar daca se resping ca neprobate si nu fac apel pe acest motiv, intra in autoritate de lucru judecat
ca nu mi le da. Daca nu le-am cerut, pot face pe cale separata. Daca omite sa se pronunte, pot
face pe cale de completare sau pe cale separata.
Caile de atac pe cheltuielile de judecata sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 451 alin. (4) spune ca nu vor putea fi micsorate cheltuielile de judecata avand ca obiect plata
taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, precum si plata sumelor cuvenite martorilor
potrivit alin. 1.
Dar eu platesc o taxa de timbru pe fiecare capat de cerere. Daca am probat cu martori numai
capatul principal de cerere, daca mi se respinge capatul principal si admite un alt capat principal,
atunci voi acorda numai cheltuielilor de judecata aferente capatului de cerere admis, adica nu voi
acorda toata taxa judiciara de timbru pentru fiecare capat de cerere, ci numai pentru cele admise.
Nici cheltuielile cu transportul si cazarea martorilor etc le voi acorda doar daca acea proba am
administrat-o raportat la capatul de cerere admis. Altfel, trebuie sa ramana in sarcina mea.

Art. 453 Acordarea cheltuielilor de judecata (in functie de culpa procesuala)

(1) Partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca
acesteia cheltuieli de judecata.

Ce inseamna parte care a pierdut procesul ?

daca se admite actiunea integral, atunci partea care a pierdut procesul e paratul

daca se anuleaza cererea pentru ca e insuficient timbrata (timbraj neobservat in procedura

regularizarii, se observa la primul termen si i se pune in vedere, dar nu plateste) sau
pentru lipsa de semnatura (citez R cu mentiunea sa vina sa semneze, nu vine sa o
semneze si o anulam)
indiferent ca este vorba de o solutie pe fond sau pe o exceptie, daca R este cel caruia i se
respinge actiunea in totalitate sau i se anuleaza cererea din alte motive sau se respinge pe o
alta exceptie (EX: lipsa calitatii procesuale active, lipsa interesului, lipsa procedurii

401
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

prealabile, autoritatea de lucru judecat), el este cel cazut in pretentii si va fi obligat sa ii

plateasca P cheltuielile de judecata ocazionate, instanta avand posibilitatea sa le reduca pe
cele privind onorariile avocatului raportat la criteriile de la art. 451.

Nu se pune problema cheltuielilor de judecata daca anularea cererii de chemare in judecata are
loc in etapa regularizarii pentru ca procedura este inca necontencioasa, nu apuca sa devina
contradictorie pentru ca cererea neregulata nu este comunicata P, nu are cum sa ii cauzeze
cheltuieli de judecata.

daca se renunta la judecata -> daca R renunta va fi obligat sa plateasca cheltuieli de jucata
daca nu face renuntarea in procedura regularizarii
daca se perima cererea -> R plateste cheltuielile de judecata pentru ca el a pornit procesul
si nu a obtinut o solutie (conform doctrinei majoritare), desi perimarea denota pana la
urma intentia ambelor parti de a nu se judeca (opinie A.C.). Si P, daca stie ca are dreptate,
poate sa ceara repunerea cauzei pe rol (ca si in procesul penal, cand persoana cere
continuarea procesului desi a intervenit prescriptia raspunderii penale pentru a fi achitat).
Opinia doamnei profesoare este una din perspectiva judecatorului care vrea pe orice cale sa afle
adevarul si acest lucru il poate face doar dand o solutie finala. Totusi, daca P nu vrea sa existe o
solutie pe fond inseamna ca stie el ce stie. Punctului de vedere al A.C. i s-a reprosat faptul ca P
poate uza de toate mijloacele de aparare, inclusiv sa lase sa se perime cauza ca poate actiunea
intre timp se prescrie si nu mai poate fi introdusa o a doua cerere de chemare in judecata
impotriva lui. Sigur, despre perimare discutam la procedura in fata primei instante, ca deja in
caile de atac aceasta inseamna ca se mentine solutia primei instante si acolo deja cel care a
exercitat calea de atac este in culpa procesuala.
Uneori e discutabil asadar, dar in marea lor majoritate doctrina si jurisprudenta spun ca ramane
culpa in sarcina R sau in caile de atac a celui care a exercitat calea de atac.

daca avem mai multe cereri: o actiune principala si o cerere reconventionala sau o actiune
principala si o cerere de interventie sau o actiune principala admisa in parte, unele petite
fiind admise si unele respinse -> art. 453 alin. 2 ne ofera un criteriu in acest sens.
(2) Cand cererea a fost admisa numai in parte, judecatorii vor stabili masura in care fiecare
dintre parti poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata. Daca este cazul, judecatorii vor
putea dispune compensarea cheltuielilor de judecata.

Acest text aduce un plus fata de vechea reglementare pentru ca VCPC spunea ca atunci cand
pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte, asta insemnand ca partile au formulat
mai multe cereri (adica am actiune principala si cerere reconventionala), nu se aplica in cazul in
care actiunea era admisa doar in parte. Cand admiteam in parte actiunea principala, admiteam in
parte si cererea reconventionala. Sigur ca instantele aplicau si in sensul acesta. Tocmai de aceea

402
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

codul a completat, si atunci cand actiunea este admisa in parte pot sa stabilesc in ce masura
partea care a pierdut procesul poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata.

EX: actiunea R a fost admisa in parte si o sa ii dau cheltuielile de judecata pe ceea ce s-a admis
in parte.
Dar sa nu uitam ca pe ceea ce s-a respins, P a castigat procesul. Atunci trebuie sa pun in balanta
proportia dintre ce s-a admis si ce s-a respins. Majoritatea manualelor spun ca este vorba de o
proportie matematica. A.C crede ca nu este intotdeauna matematica pentru ca depinde si de
importanta capetelor de cerere, de faptul ca o parte isi plateste un avocat cu 200o euro si cealalta
parte cu 500 de lei. Nu putem face o compensare asa cum o cunostem din dreptul substantial si
sa spunem ca compensez pana la cuantumul celei mai mici. NU, pentru ca pana la urma daca
munca avocatilor a fost aceeasi in proces, nu pot sa spun ca acea parte o oblig la diferenta daca
munca avocatului sau a fost identica.

Marea majoritate a doctrinei ofera niste criterii matematice: te uiti cat s-a admis -> cheltuielile pe
ce s-a admis; cat s-a respins -> cheltuielile pe ce s-a respins. Pur si simplu le aduni, le
compensezi si vezi la urma ce ramane.
Tot la fel, daca am avut pretentii reciproce (actiune principala- cerere reconventionala), daca sunt
admise in parte, vad in ce parte s-a admis fiecare si pot sa le compensez pana la cuantumul celei
mai mici.
Tot la fel si in caile de atac, daca se admite doar in parte calea de atac.
Am intalnit si situatii in care au exercitat ambele parti cale de atac. Intr-o cauza s-au respins
ambele apeluri si s-a cerut completarea hotararii pe motiv ca instanta nu s-a pronuntat pe caile de
atac. Putem sustine acest lucru din moment ce instanta le-a respins pe amandoua? Dar totusi, asa
cum a aratat avocatul unei parti, un apel viza solutia pe fond, iar celalalt doar cheltuielile de
judecata. In acest caz, este evident ca avocatii partilor nu au muncit la fel atunci cand si-au aparat
clientii.
Tocmai de aceea acest demers al stabilirii cheltuielilor de judecata nu este deloc usor.

Art. 454 Exonerarea paratului de la plata

Paratul care a recunoscut, la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate,
pretentiile R nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, cu exceptia cazului in care,
prealabil pornirii procesului, a fost pus in intarziere de catre R sau se afla de drept in intarziere.

Sigur ca da pentru ca daca era in intarziere sau a fost pus in intarziere printr-o notificare, el
trebuia sa plateasca din acel moment, sa nu astepte sa fie chemat in judecata. Regula este ca plata
se cere, daca nu este punere de drept in intarziere. Dar daca am cerut si el nu a platit, pana cand
trebuie sa astept?
Fie era de drept in intarziere, fie i-am cerut-o si nu a platit, eu am fost obligat sa introduc o cerere
de chemare in judecata. Degeaba vine el la primul termen si spune ca recunoaste si vrea sa
plateasca, el i-a ocazionat R cheltuieli de judecata. (achiesare expresa)
403
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Sau plateste pana la primul termen de judecata (achiesare tacita), dar el a fost in intarziere si
trebuia sa plateasca cheltuielile ocazionate R.

Art. 1522 alin.(5) NCC

Regula e ca punerea in intarziere de face de catre creditor printr-o notificare adresata debitorului.
De la aceasta regula sunt exceptiile ce vizeaza punerea de drept in intarziere.

Cererea de chemare in judecata formulata de creditor, fara ca anterior debitorul sa fi fost pus in
intarziere (C nu l-a notificat/nu era pus in intarziere de drept), confera debitorului dreptul de a
executa obligatia intr-un termen rezonabil, calculat de la data cand cererea i-a fost comunicata.
Daca obligatia este executata in acest termen cheltuielile de judecata raman in sarcina
creditorului. ->pentru ca de fapt este o achiesare la hotarare in sensul art. 454.

Art. 455 Situatia mai multor reclamanti sau parati

Daca in cauza sunt mai multi reclamanti sau parati, ei vor putea fi obligati sa plateasca
cheltuielile de judecata in mod egal, propotional sau solidar, potrivit cu pozitia lor in proces ori
cu natura raportului juridic existent intre ei.
Va trebui sa stabilesc paratul fiecarui reclamant ce suma trebuie sa plateasca, fiecare parat ce
suma datoreaza reclamantului. Cand am o obligatie solidara/indivizibila, vor fi obligati la aceste
plati in solidar sau indivizibil. Daca nu, va trebui sa arat fiecare parat cat are de platit
reclamantului sau daca am mai multi R si mai multi P, ar trebui cat are de platit fiecare P fiecarui
R.
Daca avem solidaritate doar intre parati, nu si intre reclamanti , instanta obliga paratii in solidar
sa ii plateasca fiecarui reclamant suma de...
In hotarare trebuie sa arat acest lucru pentru ca daca se ajunge la executare silita trebuie sa stie si
creditorul pe cine executa (in faza executarii silite nu mai opereaza solidaritatea, in acesta etapa
nu mai exista litisconsortiu pasiv), trebuie sa imi urmaresc fiecare debitor, urmarirea fiecarui
patrimoniu e distincta, chiar daca sunt obligati in solidar. Cu atat mai mult, cand nu sunt obligati
in solidar, trebuie sa stiu cat anume urmaresc de la fiecare, dupa cum si ei trebuie sa stie cat
anume au de platit. Daca nu face acest lucru instanta, oricare dintre partile interesate (creditorul
au debitorul) pot cere lamurirea dispozitivului sau pot face contestatie la titlu (dupa ce a inceput
executarea silita).

Art. 447 Suportarea cheltuielilor de judecata

Partea a cerut indreptarea erorii materiale, e fara citarea partilor (indreptarea erorii materiale este
cu sau fara citarea partilor) si este admisa, se pune problema suportarii cheltuielilor de judecata
de catre stat.
Indreptarea erorii materiale se poate face din oficiu sau la cerere. Daca se face din oficiu, e fara
citarea partilor si nu avem ce cheltuieli de judecata sa punem in discutie.

404
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Daca se pune problema sa se faca din oficiu si citez partile pentru ca am nevoie de lamuriri din
partea lor si ele isi fac cheltuieli pentru ca vin cu avocatii care pun concluzii -> avem un fond
special constituit de catre stat si aceste onorarii le vor fi returnate.
Daca se face cerere de indreptare a erorii materiale de catre o parte si ea este respinsa fara sa fie
citata cealalta parte, nu se pune problema acordarii chetuielilor de judecata pentru ca partea a
pierdut procesul sub acest aspect pentru ca i se respinge cererea, iar celeilalte parti nu i s-au
ocazionat cheltuieli pentru ca nu a fost citata sa stie.
Daca am o indreptare a erorii materiale la cerere si este admisa fara sa fie citata cealalta parte,
atunci ramane in sarcina statului aceasta cheltuiala.
La contestatia la titlu (fac o contestatie la titlu pentru ca nu inteleg la ce sunt obligat prin
hotararea judecatoreasca) -> daca mi se respinge si am ocazionat celeilalte parti cheltuieli (in
cazul acesteia se citeaza partile, daca cealalta parte face o intampinare sau isi trimite avocatul sau
vine si se deplaseaza la proces sa puna concluzii pe cererea de lamurire a dispozitivului) nu voi
returna cheltuielile partii care a formulat cererea respinsa, dar cheltuielile partii care a castigat
procesul din acest punct de vedere nu vor fi suportate de catre stat, ci de catre partea a carei
cerere a fost respinsa.
Numai la cererile admise, acolo unde s-au ocazionat cheltuieli fie partii care a formulat cererea,
fie celeilalte parti, fie ambelor parti, acolo se poate poate pune problema suportarii cheltuielilor
de catre stat. In rest, mergem pe dreptul comun.
EX: cer completarea hotararii, instanta nu s-a pronuntat pe un capat de cerere. Daca cererea mea
este repinsa, eu cad in pretentii fata de acea cerere si trebuie sa fiu obligat sa ii platesc celeilalte
parti cheltuieli de judecata. Pe de alta parte, daca mi se admite cererea, eu oricum am formulat-o
si atunci cealalta parte este in culpa procesuala.
As putea eventual sa pun problema unor cheltuieli suplimentare pe ideea ca s-a mai formulat inca
o cerere de completare a hotararii. Acolo, daca eu reclamant spun avocatului meu ca nu s-a
pronuntat instanta pe acel capat de cerere si avocatul spune ca facem o cerere de completare de
hotarare si imi mai cere pentru asta 500 de lei. In acest caz, cealalta parte nu etse in culpa ca
instanta nu s-a pronuntat din prima si ca am fost obligat sa fac inca o cerere. Asadar, cealalta
parte va fi obligata sa imi returneze cheltuielile de judecata daca se admite cererea in masura
efectuarii lor inainte de a fi formulata cererea de completare, iar strict pe cererea de completare a
hotararii urmeaza sa suporte statul.

Daca cererea este admisa, cheltuielile ocazionate de ea ca regula se suporta dintr-un find
special al statului pentru ca partile nu sunt de vina ca instanta a comis o eroare materiala
in hotarare, ca dispozitivul nu este suficient de lamuritor sau ca a omis sa se pronunte pe
un capat de cerere.
Daca se resping aceste cereri, partea care le-a formulat ramane in culpa procesuala si va
trebui sa ii plateasca celeilalte parti cheltuielile de judecata pe care le-a ocazionat, cu
nuantarile in functie de situatiile expuse mai sus.

405
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Caile de uniformizare a jurisprudentei

Sediul materiei: Titlul III - Dispozitii privind asigurarea unei practici unitare
Recursul in interesul legii
Sesizarea ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept introdus relativ recent (exista o institutie similara si in NCPP)
Pe langa acestea doua, mai exista un mijloc prevazut in legea de organizare judiciara
hotararea sectiilor unite ale ICCJ. Este o procedura speciala de care s-a uzat o singura data
pana in prezent, in urma unui discurs al presedintelui Ion Iliescu la Satu-mare. Prin aceasta
decizie s-a incercat oarecum sa se vina in intampinarea jurisprudentei si sa spuna ca instantele nu
mai pot restitui imobilele preluate de stat abuziv pana nu apare o lege speciala de restituire,
fiindca ca la momentul respectiv presedintele statului era foarte revoltat ca instantele de judecata
si-ar permis sa faca acest lucru. ICCJ, foarte independenta la acel moment, a dat aceasta hotarare
in sectiile unite. In opinia A.C., aceasta e o procedura la care ICCJ ar trebui sa recurga atunci
cand doreste sa schimbe propria jurisprudenta. Doamna profesoara a invocat acest aspect in
cateva contestatii la numirea unor judecatori la ICCJ ca asociatie profesionala si le-a invocat
jurisprudenta lor anterioara, cand o alta asociatie cand a contestat astfel de numiri i s-a respins
pur si simplu cererea pe fond. Noua ni s-a invocat lipsa calitatii procesuale active pentru ca noi,
ca asociatie, nu am fi participat la concursul respectiv. Noi nici nu aveam acest rol, dar noi ca si
asociatie profesionala avem ca si obiect de activitate sa avem in vedere tot ce tine de cariera
magistratului pe chestii de principiu si acolo am atacat faptul ca la acea vreme CSM numise in
functia de judecator la ICCJ pe seful inspectiei judiciare, pe secretarul general al CSM care nu
erau judecatori de scaun, erau judecatori cu numele, dar practic nu aveau o evaluare pe ultimii 3
ani, cum cerea textul de lege. Ne-au respins pe lipsa calitatii si a interesului pentru ca eram
asociatie si nu participanti la interviu. Noi am spus atunci in cerere ca au deja o jurisprudenta in
sensul ca au constatat calitatea procesuala activa a unor asociatii profesionale, chiar daca cererea
nu a fost admisa pe fond si ca daca vor sa schimbe aceasta jurisprudenta nu pot sa faca acest
lucru pur si simplu pentru ca avem hotarari de la Curtea Europeana care spun ca o jurisprudenta
neunitara este admisibila chiar si intr-un sistem democratic pentru ca este inerenta (avem o lege
care se schimba, avem judecatori care pot privi diferit lucrurile), insa ICCJ are ca si atributie
uniformizarea jurisprudentei, are mijloace stabilite pentru a uniformiza jurisprudenta. Asadar, ea
nu poate fi o sursa a divergentelor jurisprudentiale. Nu ar trebui sa se ajunga la RIL, sa spuna de
ce un complet a dat asa si un alt complet a dat altfel. Pentru ICCJ insa propriul ei precedent
judiciar trebuie sa fie obligatoriu si daca vrea sa si-l schimbe trebuie sa recurga la acest
procedeu- reunirea sectiilor unite si sa spuna ca vrea sa schimbe jurisprudenta.
Este o procedura foarte complicata; din acest motiv procedura RIL a fost modificata pentru ca
presupunea o hotarare a sectiilor unite. O hotarare a sectiilor unite este foarte greu de obtinut
pentru ca sunt foarte multi judecatori (aprox. 120 de judecatori), e greu sa ii aduci pe toti la
instanta in aceeasi zi; e necesar un cvorum de prezenta, un cvorum de decizie si apoi trebuie sa

406
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

se redacteze si sa se semneze minuta. Dincolo de aceste aspecte, deliberarea a 100 de oameni

este foarte dificila. Sigur, nu vor vrea toti cei 100 sa ia cuvantul, dar ajunge sa doreasca 20 sau
30 si deja e enorm de mult. Si deliberarea in 2 e dificila, daramite in 100.
Dar exista si acest mijloc in cazul ICCJ atunci cand ea doreste sa isi schimbe jurisprudenta si
acolo ar trebui sa mearga si sa nu apeleze la RIL, adica sa nu apuce ea insasi sa dea hotarari in
recurs. Sunt situatii in care ea se pronunta in recurs si tocmai de aceea s-a spus ca e un veritabil
recurs in casatie. In prea putine cazuri insa are ICCJ ocazia sa uniformizeze jurisprudenta numai
pe calea recursului in casatie. Dar tocmai de aceea e recursul in casatie ca odata ce ai dat o
hotarare, ea trebuie sa fie pentru tine un precedent judiciar obligatoriu. In primul rand pentru tine
si apoi pentru instante.
(hotararea sectiilor unite nu intra la examen!)

Recursul in interesul legii

1. Calitatea procesuala activa (art. 514)

Procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ din oficiu sau la cererea ministrului
Justitiei (ministrul NU are calitate, el poate doar sa ii ceara procurorului general!)
Poate procurorul general sa refuze? Care s subordonarea lui fata de minstrul Justitiei ?
Majoritatea doctrinei spune ca ramane la aprecierea procurorului pentru ca altfel ar putea direct
ministrul sa faca acest lucru.
Colegiul de conducere al ICCJ -> cand e vorba de practica neunitara a ICCJ
Colegiile de conducere ale curtilor de apel -> pe hotararile instantelor din raza lor
terioriala ale caror hotarari le cenzureaza, nu doar pe hotararile curtilor de apel
EX: Curtea de Apel Cluj poate sa sesizeze nu doar pe jurisprudenta sa, ci si pe a tribunalelor din
circumscriptia sa
Avocatul Poporului in mod straniu, desi el are un interes destul de mic in aceasta
problema a uniformizarii jurisprudentei

ICCJ de obicei sesizeaza jurisprudenta neunitara cand e vorba de cauze deduse lor. In vechea
reglementare, cauzele ce porneau de la judecatorie, in marea majoritate a situatiilor ajungea in
recurs la curtile de apel si asta era ratiunea pentru care colegiile curtilor de apel aveau calitatea sa
sesizeze ICCJ acolo unde sesizau ca se pronunta in recurs in mod neunitar curtile de apel.
Ratiunea era ca si ICCJ pe propria sa jurisprudenta; legea nu limiteaza, dar de regula ei vor
sesiza doar propria jurisprudenta prin cauzele deduse lor judecatii pentru ca ei nu se apuca sa
studieze portalul instantelor pentru a vedea daca jurisprudenta e unitara.
Nu s-a conferit acest drept si tribunalelor pentru ca nu se imprastia prea mult aceasta calitate
procesuala. Pe de alta parte, la nivel trimestrial este o sedinta de uniformizare a jurisprudentei la
nivelul curtilor de apel unde curtea de apel discuta cu toate judecatoriile si tribunalele din
teritoriu, inclusiv cauze care se opresc la tribunale.

407
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

EX: Curtea de apel Cluj are 4 tribunale in subordine. Daca ele solutioneaza neunitar anumkite
categorii de cauze, se indreapta tot la curtea de apel si o intreaba ce parere are, iar curtea de apel
spune care este parerea sa. Parerea curtii de apel nu este obligatorie pentru ca ea nu poate
pronunta o hotarare in RIL, este orientativa si practic mediaza comunicarea intre tribunale pentru
ca in cadrul unor conferinte/teleconferinte se expun argumentele pentru una sau alta din pozitii.
Daca nu se ajunge la un consens, colegiul curtii are calitate procesuala sa apeleze la ICCJ pentru
a da o decizie obligatorie.
Pe de alta parte, daca ne uitam la jurisprudenta ICCJ, aceasta a respins ca inadmisibile solicitarile
de pronuntare a unei decizii in RIL atunci cand practica neunitara era numai la nivelul unei curti
de apel pentru ca a spus ca problema trebuie rezolvata in cadrul sedintelor trimestriale. A.C.
spune insa ca acest lucru nu este deloc usor intrucat deciziile curtilor de apel nu sunt obligatorii
instantelor din circumscriptia sa, ele nu pot dicta judecatorilor sa decida altfel decat le dicteaza
propria constiinta, aceasta poate incerca doar sa convinga judecatorii respectivi prin forta
argumentelor, in vreme ce decizia ICCJ este obligatorie.
A fost o perioada cand deciziile ICCJ in RIL nu erau obligatorii, judecatorii trebuiau convinsi
prin forta argumentelor, dar in prezent ele sunt obligatorii si nerespectarea lor e motiv de abatere
disciplinara conform art. 99 lit. h din Legea statutului.
Problema e insa ca programele de legislatie si site-ul ICCJ nu afiseaza legaturile dintre textul de
lege si deciziile in RIL si atunci daca un judecator uita de un RIL el va comite o abatere
disciplinara pentru ca nu poate invoca necunoasterea lor, la fel cum nu poate invoca
necunoasterea legii intrucat sunt date in interpretare legii si prin urmare au forta unei legi de
interpretare.
EX: poate sa existe jurisprudenta neunitara la nivelul judecatoriei CJ-N pentru ca un complet
spune intr-un fel si un complet altfel si avem hotarari irevocabile deja pe amandoua pastrate ca
atare de tribunal. Si tribunalul ar avea in acest caz jurisprudenta neunitara. Se poate insa si ca
partile sa nu fi atacat si a ramas numai la nivelul judecatoriei si asa merg mai departe. Legea nu
cere asa ceva pentru ca daca ne uitam la conditiile de admisibilitate vedem ca este admisibil
numai daca se face dovada ca problemele de drept au fost solutionate in mod diferit prin hotarari
judecatoresti definitive care se anexeaza cererii. Nu spune ca trebuie sa fie din raza unor curti de
apel diferite pentru ca cea mai mica veriga e reprezentata de colegiile de conducere ale curtilor
de apel, restul fiind la nivel national.
De regula, curtile de apel vor face adrese la celelalte instante pentru a vedea care este
jurisprudenta lor in domeniul in cauza pe motiv ca ar fi identificat practica neunitara si le roaga
sa le comunice hotarari definitive date in problema respectiva. Atunci, colegiul de conducere
care sesizeaza ICCJ deja aduna de pe raza intregii tari pentru a evita respingerea pe motiv ca
jurisprudenta neunitara ar exista numai la nivelul unei curti.
Jurisprudenta neunitara este asadar permisa in general, dar nu si la nivelul ICCJ pentru ca ea
avand rol de uniformizare, nu poate fi sursa a divergentelor respective.

2. Conditii de admisibilitate (art. 515)

408
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

sa fie vorba de cauze solutionate in mod definitiv de catre instante prin hotarari care
interpreteaza in mod diferit acelasi text de lege
Aceasta e diferenta esentiala fata de cealalta modalitate, unde avem o cauza pe rolul unei
instante.
Partile nu sunt parte la procedura, nu au calitate procesuala.

3. Procedura de judecata (art. 516)

Nu se mai judeca in sectii unite, cum prevedea vechea reglementare.
Se judeca intr-un complet format din:
-presedintele ICCJ/ unul din vicepresedintii ICCJ, in cazul lipsei primului
-presedintii de sectii din cadrul ICCJ (4)
-20 de judecatori, dintre care: 14 sunt judecatori din sectia/sectiile in a carei/caror competenta
intra problema de drept care a fost solutionata in mod diferit de instantele judecatoresti; cate 2
judecatori din cadrul celorlalte sectii
ICCJ are 4 sectii: Sectia I civila (de drept si civil si proprietate intelectuala), Sectia II civila (fosta
sectie comerciala), Sectia de contencios administrativ si fiscal si Sectia penala

Daca problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele/unul
dintre vicepresedinti (care de regula va prezida completul) va stabili numarul judecatorilor din
sectiile interesate care vor intra in compunerea completului, celelalte sectii urmand a fi
reprezentate potrivit alin. 1.Daca tine de competenta a doua sectii, cele 16 locuri alocate (14+2)|
se vor imparti la doi se fiecare va avea cate 8. Textul nu obliga insa la o distributie matematica,
dar logic asa ar fi.

Daca problema de drept nu tine de competenta vreunei sectii, presedintele/unul dintre

vicepresedinti va desemna cate 5 judecatori din cadrul fiecarei sectii.
Tine de competenta unei sectii numai ce ajunge pana la urma la ea in recurs, prin urmare nu va
tine de competenta ei o cauza ce nu ajunge in recurs la ICCJ. Altminteri, ea da numai sfaturi,
citeste hotararile date de alte instante care nu au ajuns pana la ea in recurs si spune in ce fel vede
ea lucrurile.

Se aleg in complet judecatori de la toate sectiile pentru ca a avea o vedere din exterior (un civilist
asupra unei chestiuni de penal si invers), dar avand in vedere numarul covarsitor de 14 judecatori
de la sectia de care tine cauza, acestia vor lua in cele din urma decizia. Toti sunt juristi si au
studiat aceleasi institutii, dar cei care s-au specializat intr-un anumit domeniu, pot deveni rutinati
si nu mai vad uneori solutiile la probleme pe care cei nespecializati le rezolva usor.

PROCEDURA

Dupa alcatuirea completului, presedintele acestuia desemneaza 3 judecatori pentru a intocmi un

raport asupra RIL.
409
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Se intocmeste un raport asupra recursului de catre 3 judecatori, care pot intra si in compunerea
completului. Se cere de regula opinia unor specialisti recunoscuti, face o adresa la facultatile de
drept prin care le intreaba parerea lor despre problema in discutie. Facultatile care doresc, prin
specialistul in problema respectiva, dau un raspuns argumentat, de care ICCJ de foarte multe ori
tine seama. In considerentele deciziei ICCJ va spune cine le-a raspuns la intrebare.
Raportul de fapt este un fel de draft al considerentelor, adica cei 3 judecatori raportori spun care
este jurisprudenta, cum ar vedea aceasta problema de drept in lumina jurisprudentei
CJUE/CCR/doctrina in materie (parerea specialistilor mai sus aratati), ei propun o solutie in
aceasta problema pe care o si motiveaza. Cu toate acestea ei nu vor fi incompatibili pentru ca
RIL nu vizeaza o solutie intr-un dosar, ci vizeaza o solutie pe o problema de drept, deci nu se
poate pune problema unui conflict de interese, ca s-ar incalca o aparenta de impartialitate sau ca
ar fi vorba de o antepronuntare.
Sedinta completului se convoaca de presedintele acestuia cu cel putin 20 de zile inainte de
desfasurarea acesteia pentru ca sunt multi si trebuie anuntati din timp. Odata cu convocarea,
fiecare judecator va primi o copie a raportului si a solutiei propuse.
La sedinta participa toti judecatorii completului. Daca vreunul lipseste, mai mult sau mai putin
justificat, va fi inlocuit dupa criteriile repartizarii aleatorii.
Recursul se sustine in fata completului de catre cine l-a promovat: procurorul general al
PICCJ/procurorul desemnat de acesta, judecatorul delegat al Consiliului de conducere al ICCJ/ al
Curtii de apel, Avocatul Poporului.
RIL se judeca in termen de cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei pentru ca la ICCJ pentru
ca la ICCJ am piedut o serie de cauze pe jurisprudenta neunitara, dar s-au si respins unele cereri
ca inadmisibile pentru ca s-a spus ca a existat o jurisprudenta neunitara, dar a fost rezolvata in
mod rapid.
Asupra cererii, ICCJ se pronunta prin DECIZIE.
Se pronunta numai in interesul legii, nu are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si
nici nu privire la situatia din acele procese pentru ca acestea sunt solutionate prin hotarari
definitive, nu constituie motiv al vreunei cai de atac extraordinare de retractare (ex: revizuirea).
Decizia se motiveaza in termen de 30 de zile tot din aceleasi ratiuni de celeritate. E importanta
motivarea intr-un anumit termen pentru ca in termen de 15 zile de la motivare se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data
publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Dispozitivul hotararii se publica pe site-ul Curtii aproape de indata. Sectiunea de pe site intitulata
Decizii in RIL e impartita in decizii comunicate (ai acces la dispozitivul hotararii) si motivate
pe ani. Orice judecator trebuie sa stie ca decizia se publica pe site de indata. Judecatorul vede
dispozitivul, are procese pe rol cu o situatie juridica identica.
Pot spune ca in cazul celor la care cunosc doar minuta judecatorul poate face ce doreste, in
vreme ce in cazul celor care nu au apucat sa fie inca judecate pana cand se motiveaza decizia si
se publica in Monitorul Oficial judecatorul e tinut de dezlegarea data de ICCJ?

410
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

A.C. crede ca atunci cand dispozitivul RIL este foarte clar, spune precis in ce fel se interpreteaza
un anumit text de lege, judecatorul nu mai poate face pana la publicare cum doreste. Pana la
urma, rolul RIL este de a uniformiza jurisprudenta si atunci trebuie tinut seama de aceasta de
indata ce s-a luat la cunostinta de ea, iar judecatorul a luat la cunostinta de ea de cand ii cunoaste
dispozitivul.
E o alta problema daca judecatorul ar putea fi sanctionat disciplinar pe art. 99 lit. h din Legea
statutului pentru ca a dat o alta solutie pana la publicarea in Monitorul Oficial.
A.C. spune ca ea nu ar face asa ceva pentru ca ar pune parti cu situatii juridice identice, adica cu
procese juridice pe rol, in situatia de a le aplica un tratament juridic diferentiat, dupa cum da
hotararea intr-o cauza inainte de pronuntare sau nu. Sunt deja motivari ale onor hotarari in care
se arata ca este adevarat ca decizia nu este obligatorie decat de la publicare, dar inteleg sa imi
schimb jurisprudenta care a fost contrara ei pentru ca ii cunosc deja dispozitivul (asa procedeaza
doamna profesoara).

Sesizarea ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept

Diferenta esentiala intre RIL si aceasta institutie este ca RIL se refera la situatia in care exista
deja o jurisprudenta neunitara generata de hotarari definitive. In cazul sesizarii ICCJ avem un
proces pendent si instanta nu este sigura cum sa interpreteze acel text de lege.
Nu exista conditia sa fie pus judecatorul sa interpreteze pentru prima data un text de lege.
Implicit, rezulta conditia sa nu se mai fi pronuntat ICCJ intr-un RIL pentru ca daca s-ar fi
dezlegat problema nu mai am de ce sa cer o alta opinie.

Art. 519 Obiectul sesizarii

Judecatoriile nu au calitate procesuala. Nici tribunalele nu au daca judeca in prima instanta.
Conditia este ca instanta sa fie investita cu solutionarea cauzei in ultima instanta, adica nu mai
exista calea de atac a recursului, fie ca este numai cu apel hotararea, fie ca deja suntem in recurs.
EX: daca hotararea este susceptibila numai de apel, calitatea ii va apartine numai instantei de
apel; daca este susceptibila numai de recurs, instantei de recurs; daca este susceptibila si de apel
si de recurs, numai instantei de recurs.
Aceasta instanta, daca are un dubiu va sesiza ICCJ si o va intreba cum sa interpreteze un anumit
text de lege.
Avand in vedere formularea textului s-a dedus ca ar fi vorba numai de o dezlegare de drept pe
normele de drept substantial. Fondul cauzei inseamna ca merg la normele de drept substantial
aplicabile, stabilesc starea de fapt si aplic legea la starea de fapt, nu mai am exceptii, acelea le-
am respins sau nu le-am ridicat deloc. Fond inseamna in mod obligatoriu aplicarea normei de
drept substantial. Daca ne uitam pe site-ul ICCJ vedem deja decizii de inadmisibilitate privind
norma de drept procesual.
Prin urmare, nu are acelasi obiect ca si RILul, in cazul caruia instanta se poate pronunta si pe
interpretarea normei de drept substantial si pe cea de drept procesual.
411
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Problema noua A.C. crede ca pana nu exista un RIL cu privire la textul de lege in discutie
problema ramane noua, de actualitate.
Asupra problemei respective ICCJ sa nu se fi pronuntat printr-un RIL care e obligatoriu pentru
instante si nici nu face obiectul unui RIL in curs de solutionare.
Daca in problema respectiva ICCJ s-a mai pronuntat anterior printr-o hotarare in dezlegare,
sesizarea va fi respinsa pentru lipsa interesului si hotararea anterioara trebuie respectata, fiind
obligatorie.
Prin hotarare ICCJ va spune in ce fel se va interpreta textul de lege.

Art. 520 Procedura de judecata

Este diferita de cea a RIL.
Procedura de judecata, pentru ca avem un proces pendent care presupune parti care iau parte la
el, ele vor putea participa intr-o procedura contradictorie.
Sesizarea ICCJ se face de catre completul de judecata dupa dezbateri contradictorii (completul
care judeca in ultima instanta). Fie completul din oficiu, fie partea spune ca se cuvine a intreba
ICCJ cu privire la interpretarea legii. Sesizarea se face daca sunt indeplinite conditiile de la art.
519 printr-o incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac. Asadar, incheierea de admitere a
cererii de sesizare este definitiva.
Daca prin incheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde si motivele care sustin
admisibilitatea sesizarii potrivit art. 519, punctul de vedere al completului de judecata si al
partilor.
Prin aceasta incheiere cauza va fi suspendata pana la pronuntarea hotararii prealabile pentru
dezlegarea chestiunii de drept. Logic, pentru ca de aceea intreb ICCJ si daca trec la solutionare ar
trebui sa fie motiv de revizuire.
Suspendarea este obligatorie numai pentru completul care a facut sesizarea, insa nu este
obligatorie pentru instante care au pe rol cauze care vizeaza aplicarea aceluiasi text de lege.
Aceste instante vor afla despre eventuale sesizari de pe site-ul ICCJ. La RIL nu e motiv de
suspendare, dar atunci cand e vorba de o problema de drept mai importanta pentru ca nu se poate
suspenda instantele dau un termen mai lung pentru ca nu e firesc ca situatii identice sa fie tratate
in mod diferit in functie de cata probatiune administrez.
Repartizarea sesizarii se face de catre presedintele/unul din vicepresedintii ICCJ/persoana
desemnata de acestia.
Compunerea completuluie diferita de cea de la RIL:
-presedintele sectiei corespunzatoare a ICCJ/un judecator desemnat de acesta
-12 judecatori din cadrul sectiei respective desemnati aleatoriu

Sesizarea merge direct la sectia in a carei atributii intra problema de drept respectiva, deci
oarecum e un punct de vedere mai limitat decat la RIL. De aceea, A.C. crede ca RILul e de
preferat pentru ca pentru ICCJ, mai ales cand e vorba de cauze in care ea nu judeca deloc este
greu sa dea o solutie pe un text de lege pe care ea nu il aplica, judeca exact ca un doctrinar, isi da
doar cu parerea. Sigur, judecatorii de la ICCJ sunt mai cu experienta, care au citit mai mult, dar
412
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

ratiunea hotararii pe uniformizarea hotararii este sa fie cel care a practicat efectiv pe acea norma
sau macar are o viziune a practicii pe acea norma. In cazul acesta insa judecatorii isi dau cu
parera pe un text de lege la fel cum ar face-o orice doctrinar.
Aceasta procedura are avantajul ca nu se mai ajunge la practica neunitara. Dezavantajul ei este
insa faptul ca judecatorii pot sa nu observe toate fatetele problemei si sa dea o solutie gresita, or
o dezlegare, fie ea buna sau rea este obligatorie, o alta sesizare nu este admisibila si singura
solutie ramane sa vina legiuitorul si sa schimbe textul de lege.

Dupa ce se alcatuieste completul, presedintele acestuia va desemna un judecator (nu de 3

judecatori cum este cazul la RIL!) care va intocmi un raport asupra chestiunii de drept supusa
judecatii. Acest judecator nu devine incompatibil.

Atunci cand chestiunea de drept priveste activitatea mai multor sectii ale ICCJ, presedintele/unul
din vicepresedintii ICCJ va transmite sesizarea presedintilor sectiilor interesate in solutionarea
chestiunii de drept. In acest caz, completul va fi alcatuit din:
-presedintele/vicepresedintele ICCJ -care va prezida completul
-presedintii sectiilor interesate in solutionarea chestiunii de drept
-cate 5 judecatori din cadrul sectiilor respective desemnati aleatoriu de catre presedintele
completului
In acest caz, pentru intocmirea raportului se va desemna cate un judecator din cadrul fiecarei
sectii.

In cazul sesizarii ICCJ raportul se comunica partilor pentru ca suntem intr-un proces pendent
suspendat, partile au dreptul sa isi spuna punctul de vedere in scris asupra interpretarii legii prin
avocat sau consilier juridic, reprezentarea specializata fiind obligatorie. Contarcdictorialitatea se
asigura in aceasta etapa prin acordarea posibilitatii partilor sa isi depuna punctul de vedere in
scris, nu se va mai prezenta avocatul partii sa sustina concluzii in fata completului.
Dispozitiile art. 516 alin. 6-9 se aplica in mod corespunzator.
Sesizarea se judeca fara citarea partilor (partile isi expun punctul de vedere in scris), in termen de
cel mult 3 luni de la data investirii, iar solutia se adopta cu cel putin 2/3 din numarul
judecatorilor completului (text identic cu cel de la RIL). Nu se admit abtineri de la vot.
Procedura este scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar pentru ca sesizarea o face
completul de judecata sesizat cu judecarea cauzei in ultima instanta, nu partea.

Art. 521 Continutul si efectele hotararii

Dezlegarea data este obligatorie de la pronuntare pentru instanta care a solicitat-o, iar de la data
publicarii in Monitorul Oficial si pentru celelalte instante.
A.C. crede ca pentru toate ar trebui sa fie obligatorie de la pronuntare pentru ca toti judecatorii
sunt obligati sa urmareasca aceste chestiuni pe site-ul ICCJ si prin urmare ramane valabila
discutia privind publicarea dispozitivului pe site-ul ICCJ.

413
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Diferente de ordin terminologic

Controlul judecatoresc se refera la actele unor organe din afara sistemului judiciar.
EX: in contencios verific actele administrative
Controlul judiciarse refera la controlul hotararilor judecatoresti efectuat de catre instanta
ierarhic superioara/instanta care a pronuntat hotararea obiect al controlului judiciar.

CAILE DE ATAC

Scopul cailor de atac este remedierea posibilelor erori ale instantelor fie pe stabilirea starii de
fapt, fie pe aplicarea legii intr-o cauza pe rolul lor.
Controlul judiciar se declanseaza intotdeauna la cerere, nu din oficiu, dar scopul urmarit de parti
atunci cand il declanseaza este de a remedia o hotarare judecatoreasca ce este in opinia lor
gresita, fie pentru ca a stabilit starea de fapt gresit, fie pentru ca a aplicat norma de drept
substantial/procedural in mod gresit.

Clasificarea cailor de atac

In functie de instanta competenta sa judece calea de atac
o de reformare- de competenta instantei de control judiciar -> apel; recurs
o de retractare- de competenta instantei care a pronuntat hotararea

Dupa cum sunt limitate sau nu la anumite motive

ordinare- doar apelul in actuala reglementare
extraordinare
In vechea reglementare aveam un recurs in situatiile in care o hotarare nu era susceptibila de apel
ci numai de recurs, textul de lege spunea ca acest recurs nu este limitat la motivele prevazute
pentru recursul impotriva unei decizii pronuntate in apel. Nu mai avem in noua reglementare un
astfel de text astfel incat si in cazul hotararilor care au numai recurs (ex: inchierea de suspendare
a judecatii, respingerea incuviintarii in principiu a interventiei principale in apel, respingerea
unei cereri de recuzare in apel ar mai avea recurs la instanta de control judiciar chiar daca
hotararea finala nu ar fi avut recurs etc), recursul ramane unul limitat la motivele expres
prevazute pentru exercitarea acestei cai de atac, nu mai este un recurs care permite partii sa
spuna orice numultumire are.
In apel, nefiind limitat la anumite motive, partea poate sa isi exprime orice nemultumire.
Apelantul poate sa spuna ca hotararea este nula pentru ca nu este semnata de un judecator, ca
gresit s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active pentru ca el, ca reclamant, si-a dovedit

414
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

dreptul de proprietate depunand contractul de v-c, ca instanta a interpretat gresit declaratiile

martorilor pentru ca daca le-am corobora ar rezulta o alta stare de fapt.
In caile extraordinare de atac cel ce ataca este limitat la motivele expres prevazute de lege.

Dupa cum permit instantei sa reevalueze starea de fapt sau nu

devolutive -> doar apelul pentru ca permite exprimarea nemultumirilor si cu privire la
modul in care prima instanta a interpretat probele si a ajuns la o concluzie pe starea de
fapt
nedevolutive

In vechea reglementare se raporta aceasta clasificare si la posibilitatea de a administra orice

proba pentru ca in recurs nu mai pot administra decat proba cu inscrisuri.
Faptic, cand vom studia efectul devolutiv al apelului vom vedea ca se refera la posibilitatea
instantei de a reevalua starea de fapt stabilita de prima instanta, fie pe baza reevaluarii probelor,
fie pe baza aceleiasi evaluari a probelor.

O alta clasificare este cea in cai de atac

Suspensive de executare -> doar apelul in actuala reglementare, dar nici apelul nu
suspenda executarea in situatia in care discutam de o executare de drept sau la solicitare
dispusa prin hotarare judecatoreasca (executare vremelnica) -> in cazul acestora, daca
doresc suspendarea trebuie sa solicit aceasta cu plata unei cautiuni
Nesuspensive de executare
Toate celelalte cai de atac nu sunt suspensive, ca regula. Recursul nu suspenda executarea, dar in
situatiile prevazute de lege o face. Si in recurs pot cere suspendarea cu plata unei cautiuni, asa
cum o fac in cazul apelului care nu e suspensiv de executare.
EX: la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii -> e firesc. Hotararea judecaroreasca
poate fi pusa in executare chiar daca mai avem cai de atac de refomare impotriva ei, dar se pun in
executare pe riscul creditorului pentru ca daca hotararea se modifica in calea de atac, se va
dispune repunerea in situatia anterioara. La desfiintarea de constructii ce sa mai repun in situatia
anterioara ?

Contestatia in anulare si revizuirea sunt cai de atac de retractare, dar nu sunt suspensive de
executare cu atat mai mult cu cat se exercita de cele mai multe ori impotriva unor hotarari
definitive, e si firesc sa nu fie automat suspensive de executare pentru ca am o hotarare intrata in
autoritatea de lucru judecat. Si in cazul acestora se poate cere suspendarea cu plata unei cautiuni.

Ca REGULA singura cale de atac suspensiva de executare este apelul.

415
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

De la aceasta regula exista EXCEPTIA -> apelul nu suspenda executarea in situatiile de

executare vremelnica.
Recursul si caile de atac de retractare nu sunt suspensive de executare, dar recursul poate fi in
situatiile expres prevazute de lege. Toate pot fi insa suspensive de executare la cerere.

Principii privind exercitarea cailor de atac

Sediul materiei: Capitolul 1- Dispozitii generale

Legalitatea caii de atac (art. 457)

Singura problema de pus in discutie in cazul acestui principiu ar fi in urmatoarea situatie: se
respinge calea de atac ca inadmisibila si incepe sa curga termenul pentru calea de atac prevazuta
de lege sau daca desi s-a exercitat o cale de atac, in realitate hotararea nu era susceptibila de vreo
cale de atac de reformare. Cand am facut cuprinsul hotararii judecatoresti am spus ca instanta
trebuie sa indice calea de atac impotriva hotararii, dar se refera la caile de atac de reformare (apel
sau recurs) ca regula este ca o hotarare este susceptibila de apel, cu titlu de exceptie fiind
susceptibila si de recurs, fie ca e data in prima instanta sau in caile de atac. Exista si recurs la
recurs, daca se renunta la dreptul subiectiv in recurs si se respinge actiunea ca urmare a acestui
act de dispozitie, inca mai am un recurs la hotararea pronuntata in recurs chiar daca e pronuntata
de ICCJ. Cuprinsul hotararii nu se refera la cai de atac de retractare pentru ca vizeaza imprejurari
necunoscute judecatorului, nu poate spune judecatorul ca partea are contestatie in anulare pentru
ca i-ar fi judecat cauza cu lipsa procedurii de citare sau ca ar avea calea de atac a revizuirii
pentru ca probabil exista un inscris care nu s-a depus la dosar si daca judecatorul l-ar fi cunoscut
ar fi dat o alta solutie. Judecatorul nu indica asadar in cuprinsul hotararii decat caile de atac de
reformare.
Prin urmare, art. 457 vizeaza gresita indicare a cailor de atac de reformare.

Daca se comunica hotararea inca o data, daca desi in hotarare se spune ca am apel/recurs si de
fapt nu mai aveam, respinge ca inadmisibila calea de atac si spune ca nu mai ai nicio cale de
atac. Hotararea se comunica pentru ca toate hotararile se comunica, chiar si cele care nu mai au
cai de atac de reformare.
Daca spune ca ai cale de atac, dar nu e apel ca e recurs sau invers, iti comunica din nou hotararea
si din acel moment curge un nou termen pentru exercitarea caii de atac prevazute de lege. Se
comunica aceasta hotarare tuturor partilor pentru ca ele sunt citate in judecarea caii de atac gresit
indicate si gresit execitate. Toate partile sunt repuse in termenul pentru execitarea caii de atac
corecte.

Unicitatea caii de atac (art. 460)

O cale de atac poate fi exercitata o singura data.

Exceptii -in cazul revizuirii.

416
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

In cazul apelului si recursului am un singur termen care curge de la comunicarea hotararii,

trebuie sa le exercit o singura data si trebuie sa arat toate motivele pe care le am, trebuie motivate
in interiorul acelui termen. Orice alta cale de atac ar fi tardiva.
EX: am exercitat o data apel pentru ca hotararea nu este semnata de catre judecator; nu mai pot
exercita un alt apel daca mi-l respinge pe acesta pe motiv ca daca trec peste acest motiv de
nulitate a hotararii, nici starea de fapt nu e bine stabilita.

Si la revizuire si contestatie in anulare am de regula un singur termen, dar pot sa curga de la

momente diferite si atunci nu se aplica aceste motive pentru ca daca as avea mai multe motive si
pentru fiecare imi curge un termen din momentul in care am cunoscut acel motiv/trebuia sa il
cunosc, as putea sa exercit calea de atac a revizuirii de mai multe ori, pentru motive diferite.
EX: am un motiv de revizuire ca am descoperit un inscris nou si atunci termenul curge de la
momentul cand am descoperit inscrisul noi; am motiv de revizuire de la momentul cand mi s-a
declarat un alt inscris sau judecatorul a fost condamnat pentru o infractiune legata de
solutionarea cauzei si atunci curge de la momentul cand am luat act de hotararea definitiva de
condamnare, dar nu mai tarziu de un an de la data cand a ramas definitiva etc.

Cand avem o cerere de chemare in judecata care cuprinde un capat principal de cerere si
capete de cerere accesorii -> calea de atac va fi cea prevazuta pentru capatul de cerere principal,
determina competenta si pentru cele accesorii.

EX: o cauza de competenta tribunalului in prima instanta al carei capat principal este peste un
milion de lei, chiar daca capetele accesorii sunt sub un milion si pentru ele voi avea recurs la
ICCJ.
Litigiile patrimoniale evaluabile in bani sunt de competenta in prima instanta a tribunalului daca
au o valoare peste 200.000 lei, impotriva deciziei tribunalui am apel la curtea de apel, iar
hotararea curtii de apel mai are recurs la ICCJ atunci cand obiectul este de peste 500.000 lei
(conform NCPC) sau peste 1 milion de lei (conform Legii de degrevare a instantelor). A.C. are
convingerea intima ca NCPC se va modifica in sensul legii de degrevare.

EX: am o revendicare a unui imobil peste 1 milion lei si o demolare de constructii. Pe demolare
nu as fi avut recurs, dar am din cauza capatului de cerere principal.

EX: Cererile de stramutare de hotare pe art. 94 lit. f sunt de competenta judecatoriei cand sunt
ele capat principal de cerere. Cand sunt capat accesoriu, competenta este determinata de capatul
de cerere principal.
Daca ne uitam la art. 483 care priveste obiectul recursului observam ca nu sunt supuse recursului
cererile evaluabile in bani de pana in 500.000 lei, dar pe de alta parte spune la art. 484 de
suspendarea recursului la stramutarea de hotare. Asadar, stramutarea de hotare nu are recurs
pentru ca porneste de la judecatorie, dar poate sa aiba recurs cand este capat accesoriu. Deci,
capatul de cerere accesoriu nu ar fi avut deloc recurs in acest caz, dar pentru ca are capatul
417
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

principal va avea si el si mai mult, poate determina capatul accesoriu acest efect suspensiv al
recursului.

Daca am insa mai multe cereri principale sau incidentale din care unele sunt supuse
apelului si altele recursului, hotararea in intregul ei este supusa apelului, iar hotararea data in
apel este supusa recursului.
Daca intr-o cauza as avea mai multe capete de cerere principale, in virtutea art. 99 opereaza o
prorogare de competenta in favoarea instantei mai mari in grad. In ceea ce priveste caile de atac,
daca am mai multe capete principale de cerere si solutionarea unuia ar atrage numai calea de atac
a apelului, iar altul calea de atac a recursului, voi avea apel la toate si impotriva hotararii
pronuntate in apel voi avea si recurs.
Situatiile in care se ajunge la aceasta ipoteza sunt foarte rare pentru ca cazurile in care am direct
recurs pe hotarare sunt doar in contencios. In rest, mai exista recurs direct doar in cazurile expres
prevazute de lege: renuntarea la judecata, renuntarea la dreptul subiectiv, hotarari date in baza
recunoasterii partii, tranzactii.
EX: am o cerere de chemare in judecata, actiune principala si o cerere reconventionala. Daca
renunt la reconventionala, impotriva acelei hotarari as avea numai recurs pe considerente de
procedura, iar pe actiunea principala as avea apel daca suntem in fata primei instante. Din cauza
aceasta pot sa am o hotarare care pana la urma castiga o cale de atac ca am si apel si recurs
printr-un act de dispozitie al partii care si-a castigat astfel o cale de atac.
Sau pot sa exercit formal un capat principal de cerere, sa renunt la el ca sa castig o cale de atac.

Daca hotararea cu privire la o cerere principala sau incidentala nu este supusa nici
apelului si nici recursului, solutia cu privire la celelalte cereri este supusa cailor de atac in
conditiile legii (in termenul general de 30 de zile).
EX: divortul prin acord unde pot sa am petite accesorii obligatorii si facultative. Pe capatul de
cerere privind divortul prin acord hotararea este definitiva, insa daca am si un capat de cerere
privind sistarea comunitatii de bunuri nu este normal daca nu se ajunge la o tranzactie ca acea
hotarare sa nu poata fi atacata cu apel. Atunci ramane calea de atac a apelului in termenul general
prevazut de lege- 30 de zile de la comunicare.
Art. 994 Hotararea de partaj este supusa numai apelului. Cu toate acestea, daca partajul s-a
cerut pe cale incidentala (ex: prin reconventionala), hotararea este supusa acelorasi cai de atac ca
si hotararea data asupra cererii principale. Aici am pus un semn de intrebare cu privire la
unicitatea caii de atac pentru ca daca cererea principala ar avea alta cale de atac decat hotararea
de partaj se mai aplica sau nu regula de la art. 460 alin. 3? Reluam aceasta discutie atunci cand
facem partajul.

Ordinea exercitarii cailor de atac (art. 459)

Caile extraordinare de atac nu pot fi exercitate atata timp cat este deschisa calea de atac a
apelului, care este singura cale ordinara de atac

418
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Caile de atac extraordinare pot fi exercitate si concomitent, iar daca una din acestea este
recursul, acesta se va judeca cu prioritate
Partial, recursul are motive care se suprapun cu cele de revizuire si atunci el se va judeca cu
prioritate.
Alin. 2 reglementeaza recursul nemijlocit pentru ca permite ca in situatia in care
hotararea ar fi fost susceptibila si de apel si de recurs sa ma duc direct la instanta de
recurs daca singurul motiv care ma nemultumeste in legatura cu hotararea primei instante
este modul in care aceasta a aplicat norma de drept substantial.
Art. 488 alin. 1 pct. 8 prevede ca motiv de recurs faptul ca hotararea a fost data cu incalcarea sau
aplicarea gresita a normelor de drept material. Daca aceasta este singura mea nemultumire fata
de hotararea primei instante pot sa spun ca nu mai vreau sa exercit apel pentru ca starea de fapt e
bine stabilita de prima instanta, ca nu au existat neregularitati procedurale si singurul lucru care
ne deranjeaza este modul in care a aplicat norma de drept substantial si toate partile din proces
sunt de acord cu privire la acest aspect. Astfel, toata lumea castiga timp si aceasta este ratiunea
textului.
Pot sa apelez la acest recurs doar atunci cand cauza porneste de la tribunal, hotararea tribunalului
este susceptibila de apel la curtea de apel si recurs la ICCJ.
Cu titlu de exceptie, de la judecatorie daca am avut o reconventionala la care s-a renuntat si prin
absurd ajung in apel la tribunal si in recurs la curtea de apel ca am castigat calea de atac.
EX: sunt reclamant in prima instanta si mi se admite actiunea. Paratul face apel; daca apelul P se
admite si se schimba solutia, se respinge actiunea, R poate sa faca recurs pentru ca numai in apel
mi s-a ivit motivul. Dar, daca actiunea s-a admis numai in parte si apel face numai paratul si
apelul nu este respins. R nu mai are recurs impotriva acelei hotarari, spunand ca acum m-am
razgandit si vreau sa mi se admita actiunea in totalitate.

REGULA: Nu pot sa exercit un recurs omiso medio daca nu am facut apel pe acelasi motiv.
De la aceasta regula exista acesta EXCEPTIE prevazuta de art. 459 alin. 2 -> partile trebuie sa
consimta expres, prin inscris autentic sau declaratie verbala data in fata instantei a carei hotarare
se ataca si consemnata intr-un proces-verbal (e o aplicatie particulara a art. 404 pentru ca partile
renunta la calea de atac a apelului). In acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru
incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
Dupa ce am renuntat nu mai pot exercita acea cale de atac. Nu pot exercita apel principal daca
am renuntat la apel.

In acest caz pornesc asadar de la tribunal si recursul e de competenta ICCJ. Cu privire la hotarare
ICCJ o chestiune interesanta este faptul ca daca se admite recursul pe noua reglementare (pe
vechea reglementare puteai sa modifici hotararea, sa dai alta in loc) nu poti decat sa casezi cu
trimitere si unde trimiti ? Nu am cum sa trimit in apel pentru ca apelul nu s-a exercitat, deci nu
pot sa trimit decat la instanta de la care mi-a venit hotararea si atunci castig oare timp sau pierd
timp ?

419
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Sigur, dezlegarile de drept date de instanta de contol judiciar sunt obligatorii pentru instanta de
trimitere (e normal pentru ca nu am exercitat calea de atac degeaba), dar asta nu inseamna ca o
parte abuziv nu poate sa exercite dupa aceea apelul si o luam de la capat. O sa discutam daca in
acest caz apelul ar fi sau nu ar fi suspensiv de executare, e o alta discutie.
A.C. crede ca astfel procesul de prelungeste si aceasta institutie, asa cum este reglementata este
complet inutila.

Intrebare din sala referitoare la art. 518

La modificare, daca s-a modificat textul nu mai am cum sa il interpretez la fel. Am avut situatii
in care s-a modificat textul tocmai pentru ca ICCJ, in opinia legiutorului a dat o interpretare
gresita.
EX: la executarea silita a obligatiilor de a face intuitu personae se poate face prin obligarea
debitorului la plata unor daune cominatorii, care de fapt nu sunt despagubiri propriu-zise ci sunt
o presiune asupra D, il lipsesc de niste sume de bani pentru a-l determina sa isi execute o
obligatie pe care numai el o poate executa (ex: un pictor sa imi picteze un tablou); daca intr-un
anume termen stabilit de instanta el tot nu isi executa obligatia, obligatia ramane neexcutata si nu
are decat creditorul sa ceara daune-interese. La un moment dat se modifica CPC si introduce o
forma de executare silita a obligatiilor de a face intuitu personae sub forma unor amenzi pe zi
intarziere. Daunele cominatorii erau o creatie a jurisprudentei, aici aveam deja un text de lege; o
alta diferenta era faptul ca daunele cominatorii trebuie sa le ceri prin chiar cererea de chemare in
judecata, fiind un capat de cerere accesoriu, pe cand CPC nu cere asa ceva. Aveam o hotarare
care il obliga pe D sa isi execute in natura obligatia de a face intuitu personae, nu aveam de ce sa
formulez un alt capat de cerere pentru ca ma duceam direct in faza executarii silite cu hotararea
titlu executoriu si ceream sa fie obligat la amenda pana isi executa obligatia. Atunci s-a pus
problema daca aceste doua institutii se pot cumula.
ICCJ a spus ca da, dar a venit legiuitorul si a modificat textul de lege in sensul ca acestea nu se
pot cumula.

Cand se da o hotarare a CCR fie este abrogat textul de lege daca nu este aduc in concordanta cu
decizia Curtii, fie este modificat de legiuitor pentru a fi in concordanta cu decizia Curtii. Daca
este modificat, iar se pune problema unei alte interpretari si de aceea nu isi mai pastreaza
ratiunea decizia in RIL.

In cazul abrogarii textului de lege de ex. se abroga VCC si intra in vigoare NCC, dar am anumite
institutii care raman si sunt reglementate identic, in aceste situatii in mod evident decizia RIL nu
isi inceteaza efectele. Aceasta problema se pune doar atunci cand nu mai exista nicio ratiune
pentru institutia respectiva.

Cine poate exercita o cale de atac ?

420
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

o partile din proces

o avanzii-cauza, inclusiv dobanditorii cu titlu particular
o creditorii chirografari
o alte persoane sau organe carora legea le recunoaste aceasta legitimare (ex: procurorul)

Partea din hotarare care poate fi atacata

Atunci cand am studiat autoritatea de lucru judecat am spus ca aceasta vizeaza numai
dispozitivul sau vizeaza si considerentele si ca uneori avem interesul sa atacam considerentele
chiar daca am castigat procesul pentru ca statueaza asupra unor chestiuni care ni se pot opune cu
putere de lucru judecat intr-un proces viitor.
Tocmai de aceea legiuitorul a simtit nevoia sa reglementeze expres acest lucru, sa spuna ca desi
REGULA este ca o cale de atac se indreapta impotriva solutiei cuprinsa in dispozitiv, ea poate
viza si numai considerentele hotararii atunci cand este vorba de considerente care din anumite
motive prejudiciaza parteasi enumera care ar putea sa fie aceste motive: fie ca dezleaga probleme
de drept ce nu au legatura cu judecarea acelui proces (EX: spune ca nu merge aceasta actiune,
dar daca ai promova alta, aceea ar fi perfect admisibila, deci se si pronunta pe ea) sau care sunt
gresite ori cuprind constatari de fapt ce prejudiciaza partea. Instanta, admitand calea de atac, va
inlatura acele considerente si le va inlocui cu propriile considerente, mentinand solutia cuprinsa
in dispozitivul hotararii.

Ce inseamna constatari de fapt? Zic ca resping constituirea unei servituti a locului infundat
pentru ca are o servitute conventionala sau are o iesire la calea publica. Sigur ca poate una din
parti este multumita de solutie, dar in realitate nu exista o alta servitute conventionala si instanta
a constatat ca este. Nu se pune o problema a limitelor legale a dreptului de proprietate pentru ca
deja am o servitute conventionala constituita.
EX: eu il chem in judecata pe vecinul meu si spun ca terenul meu nu are iesire la drumul public.
Instanta respinge actiunea. Paratul a castigat procesul, e foarte multumit pentru ca nu s-a
constatat ca ar exista o situatie de limitare legala a dreptului de proprietate. Dar, in motivare imi
spune ca nu se pune problema serviturii locului infundat pentru ca exista o servitute prin
destinatia data de proprietar, adica cele doua terenuri au apartinut inainte aceluiasi proprietar si
uzual acesta trecea de pe unul pe celalalt sau ca noi am constituit deja o servitute conventionala
de trecere si atunci nu se mai pune problema unei servituti a locului infundat. Ma prejudiciaza
sau nu aceasta constatare de fapt, chiar daca in dispozitiv am castigat? Iata ca am situatii in care
am interesul sa exercit cale de atac numai pe considerente, inclusiv pe modul in care instanta a
stabilit starea de fapt din considerente.
Cum va arata hotararea? Aici e o intreaba discutie pentru ca trebuie sa inlocuiesc considerentele
care sunt prejudiciabile pentru partea care a execitat cale de atac cu alte considerente, fie chiar
cele solicitate in calea de atac, fie cu alte considerente proprii ale instantei de control judiciar.

421
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Cum ar trebui sa sune minuta, mai ales ca hotararea se motiveaza la 30 de zile de la pronuntare si
atunci la momentul cand pronunt minuta de regula inca nu am motivata hotararea ca sa schimb
considerentele?
Acest aspect va ramane sa fie stabilit de practica, au fost propuse mai multe solutii.
Pana nu aveam aceasta prevedere, aveam un motiv de recurs (fostul art. 304 pct. 7)- nemotivarea
hotararii, considerente contradictorii sau straine de natura litigiului si partea poate ca a castigat
procesul. Am avut situatii in care s-a execitat aceasta cale de atac si de catre partea care avea
interesul numai pe considerente. Pentru ca nu aveam un astfelde text i se respingea calea de atac
pentru ca solutia era buna, insa modifica cu toate acestea instanta considerentele.
Finalitatea pana la urma este aceeasi ca se modifica considerentele, dar importanta e la
cheltuielile de judecata. Daca o admit si spun ca partea are dreptate, acele considerente au fost
gresite, trebuie inlocuite atunci trebuie sa admit calea de atac si sa ii dau cheltuieli de judecata.
Pe cand in vechea reglementare, daca ii respingeam calea de atac nu numai ca nu ii dadeam
cheltuieli de judecata, dar i le dadeam celeilalte ca solutia era buna.
Masuri impotriva carora nu poate fi exercitata cale de atac
Art. 465- Masurile de administrare judiciar nu pot face obiectul niciunei cai de atac.
EX: acordarea termenului, preschimbarea termenului;
EX: cer elibererea unei copii dintr-un inscris la dosar e masura de administrare judiciara sau
procedura necontencioasa ?
Masurile de administrare judiciara sunt masuri care vizeaza organizarea al instantei, modul de
formare al completelor de judecata.
EX: nu pot sa atac faptul ca colegiul de conducere al Curtii de Apel Cluj i-a pus pe judecatorii
Chis si Ionescu intr-un complet de apel. Dar, daca o cauza s-a repartizat in mod gresit altui
complet de judecata si nu celui compus din judecatorii Chis si Ionescu, aceea deja nu mai este o
simpla masura de administrare judiciara, ci este o chestiune care incalca repartizarea aleatorie a
cauzelor. Daca unul dintre judecatori lipseste de la instanta, eu nu pot sa atac modul in care
colegiul de conducere a instantei a stabilit lista de permanenta, aceea e o masura de administrare
judiciara. Dar, daca de pe lista de permanenta nu intra primul judecator care e pe lista de
permanenta, ci al doilea, acolo s-au incalcat deja regulile repartizarii aleatorii, nu este o simpla
masura de administrare judiciara. Motivul de recurs referitor la compunerea instantei se refera si
la repartizarea aleatorie a cauzelor, desi cauza a fost judecata de catre instanta competenta, s-a
incalcat compunerea calitativa pentru ca nu acei judecatori trebuiau sa judece.

Art. 463 Achiesarea la hotarare

Inseamna ca sunt de acord cu cele cuprinse in hotarare si nu mai vreau sa exercit cale de atac sau
daca am exercitat-o inteleg sa mi-o retrag.
Achiesarea poate fi:
expresa renunt expres la exercitarea caii de atac sau o retrag pe cea deja exercitata

422
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

tacita rezulta din niste acte sau fapte precise si concordante care exprima intentia certa a
partii de a-si da adeziunea la hotarare -> executa voluntar hotararea in interiorul
termenului de exercitare a caii de atac, desi hotararea nu era executorie.
Art. 467 alin. 2 spune ca partea care a executat partial hotararea de prima instanta, desi aceasta
nu era susceptibila de executare provizorie (asta inseamna ca apelul era suspensiv de executare,
deci putea sa nu execute voluntar), nu mai are dreptul de a face apel cu privire la dispozitiile
executate -> a achiesat tacit.
Partea care a achiesat expres sau tacit nu mai poate sa faca apel pe cale principala, poate sa il
faca pe cale incidentala.
A nu se confunda achiesarea cu decaderea din dreptul de a exercita calea de atac! Achiesarea
intervine in termenul de exercitare a caii de atac, daca las pur si simplu sa treaca acest termen si
nu exercit calea de atac opereaza sanctiunea decaderii si actul de procedura intocmit cu
nerespectarea termenului este lovit de nulitate.
Achiesarea la pretentii in schimb este un act de dispozitie al P si in baza lui se poate da o hotarare
pe baza recunoasterii partii. Achiesarea la hotarare se poate face de catre oricare din parti,
inclusiv de R care a pierdut procesul, cand avem o hotarare care e susceptibila de a fi pusa in
executare silita.
Daca partea retrage calea de atac va trebui sa plateasca celeilalte parti cheltuieli de judecata
pentru ca i le-a ocazionat.
Daca hotararea este executorie nu mai discutam despre o achiesare tacita pentru ca partea a
urmarit sa nu mai fie supusa executarii silite si astfel sa trebuiasca sa plateasca si onorariul
executorului si eventual si onorariul avocatului care face cererea de executare silita.
De asemenea, nu vom discuta de o achiesare tacita in cazul in care am o hotarare cu executare
vremelnica, deci care se putea executa de la pronuntarea ei de catre prima instanta. Eu am facut
apel, apelul nu suspenda executare, dar eu cred ca in apel instanta va schimba hotararea. Cu toate
acestea, ca sa nu mai imi adaug la cheltuieli daca totusi se intampla ceva, imi execut voluntar
obligatia, sunt de buna-credinta si urmeaza sa cer repunerea in situatia anterioara, macar sa nu
mai platesc si cheltuieli de executor sau de avocat. Aceasta nu este o achiesare pentru ca am
urmarit sa evit o posibila executare silita si cheltuieli suplimentare.

Achiesarea poate fi:

Conditionata
Sunt de acord sa nu exercit cale de atac daca si cealalta parte plateste ceva, e necesar acordul
celeilalte parti si deja intram pe taramul tranzactiei.
Neconditionata cazurile de mai sus

De asemenea, achiesarea poate fi:

Totala- sunt de acord cu tot ce scrie in hotarare

423
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Partiala- cu o anumita parte din hotarare sunt de acord, cu privire la anumite dispozitii
ramane sa ma decid daca exercit sau nu calea de atac. Daca nu o voi exercita in termen
voi fi decazut din dreptul de a o mai exercita.
Achierea, apropo de partea de hotarare care poate fi atacata, se refera intotdeauna la solutia din
dispozitiv. Pana nu vad motivarea nu se poate referi decat la solutia din dispozitiv pentru ca apoi
pot sa observ ca considerentele ma prejudiciaza. In acest din urma caz, nu mi se aplica art. 467
alin. 1 in sensul ca am renuntat la exercitarea caii de atac pentru ca am vazut dispozitivul
favorabil, considerentele fiindu-mi nefavorabile pot sa raman in continuare indreptatit sa exercit
apelul pe considerente, nu mai pot pe dispozitiv ca acolo am renuntat.
EX: vreau sa se termine cat mai repede procesul si sunt multumit de solutie ca dispozitivul imi e
favorabil, sunt R si a admis actiunea sau sunt P si a respins actiunea; renunt la judecata in
momentul in care se pronunta hotararea pentru ca sunt in sala si cand vin considerentele observ
ca ma prejudiciaza. Puteam sa renunt doar la atacarea dispozitivului pentru ca doar pe acela il
cunosteam la momentul respectiv, deci achiesarea la dispozitiv nu inseamna intotdeauan
achiesarea la hotarare, trebuie sa vad si considerentele pentru ca ele m-ar putea prejudicia.
Aceasta distinctie e importanta pentru art. 467 pentru ca partea care a renuntat expres la apel,
adica achiesare expresa nu mai poate face apel principal, dar renuntarea in ex. dat se refera la
solutia din dispozitiv. Daca ulterior mi se comunica hotararea si imi sunt defavorabile
considerentele nu mi se aplica art. 467 alin. 1, ci voi putea sa atac considerentele pe art. 461.

Art. 462 Intelegerea partilor in caile de atac

E o aplicatie particulara a ceea ce stim de la tranzactie pentru ca si tranzactia se poate incheia in
caile de atac si atunci instanta admite calea de atac, anuleaza hotararile instantelor inferioare si ia
act de tranzactie si atunci intram deja pe taramul contractului judiciar, nu mai avem autoritate de
lucru judecat.

Curs 8 procedura civila

Apelul

Ca regula este suspensiv de executare. Nu este suspensiv de executare cand vorbim de

executare provizorie de drept sau judecatoreasca (putem sa solicitam suspendarea executarii in
apel, cerere care este de competenta instantei de apel, cu plata unei cautiuni).

In unele carti mai gasim faptul ca este o cale de atac comuna (tabarca de ex., in editia mai
veche) care ar putea fi exercitata de oricine si daca mergem pe acest criteriu am spune ca exista o

424
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

singura cale de atac care era speciala recursul in anulare, care nu putea fi exercitat decat de
procuror in general. (de aceea nu am facut aceasta clasificare)

In Codul comentat de Boroi mai regasim aceasta clasificare, dar se raporteaza la un alt
criteriu si anume ca ar fi o cale de atac comuna pentru ca ori de cate ori legea nu spune nimic
despre calea de atac privind hotararea act final al judecatii in prima instanta inseamna ca ea este
susceptibila de apel; e vorba de hotararea act final al judecatii in prima instanta pentru ca altfel
fie spune ca este definitiva, adica nu mai este susceptibila de o cale de atac de reformare, fie
spune ca este susceptibila numai de recurs.

Apelul este o cale de atac ordinara, devolutiva, comuna, suspensiva de executare, de

reformare.

Apelul incident art. 472

Cand am vorbit de achiesarea la hotarare am spus ca partea care achieseaza la hotarare

pierde dreptul de a mai exercita un apel principal. Ce se intampla daca cealalta parte/una din
celelalte parti exercita apel? Atunci cand renunt la calea de atac, fie expres, fie tacit, am in vedere
faptul ca hotararea va ramane asa cum a fost pronuntata.

De ex., a fost admisa in parte actiune- reclamantul a cerut paratului sa plateasca 100.000
lei si instanta a admis in parte actiune si a obligat paratul la plata sumei de 60.000 lei. Paratul nu
face apel desi considera ca de fapt datora doar 50.000 lei, renunta la calea de atac insa
reclamantul exercita cale de atac. In aceasta situatie codul permite paratului sa formuleze un apel
incident pentru ca daca reclamantul exercita singur cale de atac si cere instantei sa schimbe
hotararea in sensul sa ii admita in totalitate actiunea, fiind vorba de propria lui cale de atac,
pentru ca este singurul care o exercita, nu i se poate inrautati situatia in aceasta cale de atac cu o
singura exceptie si anume autoritatea de lucru judecat. Intimatul din apelul principal (paratul)
urmareste sa inlature principiul non reformatio in pejus si face la randul lui un apel incident si
spune ca daca reclamantul face apel atunci si el face apel si cere sa se respinga in totalitate
actiunea sau sa fie admisa in parte, dar sa nu fie obligat la 60.000 la cat a fost obligat de prima
instanta ci doar la 50.000 lei, cat apreciaza el ca datoreaza.

Intrebare: Cand achiesez la hotararea, achiesez la hotarare in forma in care a fost pronuntata, nu
forma in care ar putea fi schimbata in calea de atac exercitata de celalalta parte- aceasta e
ratiunea pentru care legea permite apelul incident. Nu pot sa declar apel principal insa cand mi se
comunica mie ca cealalta parte a facut apel principal atunci fac si eu pentru ca daca stiam ca ea
face eu nu achiesam- legea imi permite ca atunci cand formulez intampinare la apelul principal
sa pot sa formulez apel incidental.

425
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

In vechea reglementare codul folosea termenul de aderare la apel si avea aceste forme ale
apelului incident si provocat.

Prin apelul incident urmaresc sa inlatur principiul non reformatio in pejus.

Apelul provocat art.473

Ratiune pentru care formulez cerere de chemare in garantie e ca daca pierd procesul sa
ma redresez impotriva celui chemat in garantie, deci daca castig procesul chemarea in garantie se
respinge. Daca s-ar fi admis actiunea si paratul ar fi formulat cerere de chemare in garantie
atunci se admitea si cererea de chemare in garantie.

De ex., daca am un reclamant si un parat si un chemat in garantie, se admite in totalitate

actiunea, reclamantul fiind cel care a formulat cererea de chemare in garantie, cererea de
cehmare in garantie nu isi mai avea sensul pentru ca nu mai avea de ce sa se redreseze impotriva
cuiva.

De ex., actiune in raspundere civila delictuala pentru fapta prepusului, comitentul este
parat, cheama in garantie prepusul. Daca se admite actiunea in raspundere civila delictuala
formulata de reclamantul victima faptei ilicite cauzatoare de prejudicii impotriva comitentului, el
raspunzand pentru fapta altuia are o actiune in regres pe care o formuleaza in procesului pendent
pe calea chemarii in garantie ca sa nu o formuleze distinct si ca sa ii permita prepusului sa
formuleze apararile caci el este autorul faptei ilicite, sa nu i se invoce dupa aceea exceptia
procesului rau condus. Daca se admite actiunea se admite si cererea de chemare in garantie.

De ex., fomuleaza o actiune in revendicare si se invoca un titlu din partea paratului; cand
se cere compararea titlurilor intr-o actiune in revendicare, reclamantul ar putea pe calea chemarii
in garantie sa formuleze o actiune in evictiune daca titlul lui de dobandire este un contract de v-c.
daca prin compararea titlurilor instanta ar ajunge la concluzia ca titlul paratului este preferabil,
reclamantul cumparator are garantia de evictiune impotriva vanzatorului deci ar putea sa
formuleze o chemare in garantie impotriva vanzatorului. Daca s-ar respinge actiunea in
revendicare constantandu-se ca titlul paratului este preferabil, s-ar admite si cererea de chemare
in garantie formulata de reclamant.

Deci, reclamantul formuleaza cererea de chemare in garantie, actiunea este admisa,

cererea de chemare in garantie este respinsa. Paratul face apel. Reclamantul nu are interes sa faca
apel pt ca el a castigat procesul. Daca in apel se schimba solutia si se admite apelul paratului, s-ar
putea respinge actiunea dar pentru ca reclamantul nu a declarat apel ramane cererea de chemare
in garantie solutionata asa cum a fost de prima instanta, tot respinsa, dar nu instra in autoritate de
lucru judecat dar trebuie sa mai introduca o noua actiune. Atunci, ca sa preintampine acest lucru,

426
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

desi reclamantul nu are interes sa faca apel, in apelul paratului va formula un apel provocat
pentru ca in apelul paratului sunt parti doar reclamantul si paratul, nu si chematul in garantie.
Reclamantul, ca sa evite situtia in care cumva in apel se schimba solutia si el nu mai are actiune
in regres pentru ca nu a formulat apel, va formula la randul lui un apel provocat, introducandu-l
in cauza in apel pe chematul in garantie si cere ca in cazul in care instanta admite apelul paratului
sa admita si apelul sau provocat si chemarea in garantie asa cum a fost formulata in fata primei
instante.

Apelul provocat extinde cadrul procesual in apel ca sa nu i se inrautateasca situatia celui

care nu a formulat apel in apelul celuilalt.

De ex., o actiune in raspundere civila delictuala comisa de mai multi autori ai faptei
ilicite, reclamantul ii cheama pe toti in judecata si instanta spune ca paratul A este vinovat in
vreme ce paratul B nu are nicio culpa in cauzarea prejudiciului. Admite actiunea fata de paratul
A, respinge actiunea fata de paratul B. Paratul A declara apel pentru ca a pierdut procesul, sustine
ca B e vinovat si instanta a stabilit gresit starea de fapt cand l-a gasit pe el singur vinovat. Daca
s-ar admite apelul acestui parat s-ar schimba solutia primei instante si s-ar respinge actiunea,
reclamantul ar avea actiunea respinsa de prima instanta fata de paratul B pe care nu a facut apel
pentru ca castigase impotriva lui A si daca se admite apelul paratului A si se schimba solutia se
respinge actiune si fata de el si reclamantul ramane cu nimic. Pentru aceasta ratiune tot la apelul
provocat va apela pentru ca prin acest apel provocat el largeste cadrul procesual in apel fiindca in
apelul paratului A sunt parti numai paratul A si reclamantul, il introduce si pe paratul si spune ca
daca instanta admite apelul lui A sa admita actiunea lui impotriva lui B sau daca constata ca
amandoi sunt vinovati.

Formele apelului:

A. apelul principal, poate fi declarat de oricare parte din proces care e nemultumit de
hotarare atata timp cat nu a achiesat la hotarare
B. apelul incident prin care se urmareste inlaturarea principiului non reformatio in pejus,
poate fi formulat de oricare dintre parti, inclusiv de partea care a achiesat la hotarare; are
ca subiect intotdeauna intimatul din apelul principal, ratiune e neaplicarea principiului
non reformatio in pejus
C. apelul provocat prin care se largeste cadrul procesual in apel, poate fi formulat de oricare
dintre parti, inclusiv de partea care a achiesat la hotarare; are ca subiect intotdeauna
intimatul din apelul principal, ratiunea fiind faptul ca schimbarea solutiei din apel ar
produce consecinte juridice asupra situatiei acestui intimat in proces

Formele apelului sunt apelul principal, poate fi declarat de oricare parte din proces atata
timp cat nu a achiesat la hotarare, apelul incident prin care se urmareste inlaturarea principiului

427
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

non reformatio in pejus si apelul provocat prin care se largeste cadrul procesual in apel, si care
pot fi formulate de oricare dintre parti, inclusiv de partea care a achiesat la hotarare.

In actuala reglementare si recursul are tot aceste 3 forme. In vechea reglementare nu se

admitea posibilitatea existentei recursului provocat si a celui incident pentru ca nu aveam un text
expres in cod in acest sens si s-a spus ca dispozitiile din recurs sunt incompatibile cu institutia
aderarii, ceea ce nu era adevarat, dovada ca legiuitorul si-a revenit si a reglementat acest lucru.

Apelul principal trebuie sa fi exercitat intr-un anume termen de la comunicarea hotararii:

30 zile de la comunicarea sentintei. Apelul incident si apelul provocat pot fi formulate in acelasi
timp in care poate fi formulata si intampinarea (15 zile de la comunicarea apelului), nu in
termenul de declarare a apelului. Apelul incident si apelul provocat nu au o independenta fata de
apelul principal, nu are o existenta de sine statatoare pentru ca daca apelul principal nu e
solutionat pe fond, deci fie e solutionat pe exceptie fie e retras de cel care l-a declarat, apelul
rpovocat si incident raman fara efect [vezi art.472 alin. (2)]. Apelul incident si apelul provocat nu
sunt o cerere reconventionala (aceasta are independenta procesuala, astfel ca daca cererea
principala e anulata sau reclamantul renunta la judecata, cererea reconventionala se disjunge si se
judeca in continuare), daca apelul principal se judeca pe o exceptie sau retras de apelantul
principal, apelul incident ramane fara obiect.

Dac apelantul principal i retrage apelul sau dac acesta este respins ca tardiv, ca
inadmisibil ori pentru alte motive care nu implic cercetarea fondului (adica este respins pe o
exceptie: anulat ca netimbrat, perminat de ex), apelul incident rmne fr efect, nu va mai primi
o solutie. Ca si in cazul apelului formulat de intervenientul accesoriu: daca cel in favoarea caruia
a intervenit nu formuleaza apel, ramane neavenit.

Pronuntarea pe fondul apelului nu se confunda cu pronuntarea pe fondul cauzei caci

poate prima instanta a respins actiunea ca prescrisa dar eu cand ma pronunt pe fond in apel?
Daca spun ca respinge apelul, deja m-am pronuntat pe fondul apelului pt ca am constata ca e
timbrat, introdus in termen, admisibil etc. Fondul apelului era modul in care prima instanta a
solutionat exceptia prescriptie extinctive. Daca s-a respins cauza pe o exceptie in prima instanta
fondul apelului inseamna ca judec daca prima instanta a solutionat sau nu corect acea exceptie,
deci trec de exceptiile ce vizeaza exercitarea cailor de atac a apelului, pt ca de ex. mi se invoca
exceptia tardivitatii (verific daca a fost sau nu exercitat in termen de 30 de zile, daca ajung la
concluzia ca a fost exercitat cu depasirea termenului de 30 de zile, fiind un termen legal
imperativ, sunt decazut din dreptul de a mai efecuta actul de procedura dar daca totusi il efectuez
peste termen acesta este nul).

Prima instanta ar fi solutionat fondul cauzei, in ex. dat, daca respingea exceptia
prescriptiei extinctive si admitea/respingea actiunea pe fond (spunea ca paratul datoreaza sau nu
suma respectiva reclamantului sau datoreaza doar o parte din aceasta, actiunea nu e prescrisa).

428
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art. 472 reia textul vechiului cod, ,,respinge ca tardiv dar teoretic nu ar trebui sa ajung la
respingerea ca tardiv pt ca daca este efectuat actul de procedura peste termenul imperativ
prevazut de lege (art. 185) este nul, deci solutia ar fi nulitatea. Doctrinarii care au fost in comisia
de redactare a codului au inserat textul de la 185 si sustin ca de fapt sanctiunea nu ar fi nulitatea
ci tardivitatea caci nu e o nulitate a actului de procedura ca si celelalte nulitati. Restul doctrinei
care nu au fost in comisia pt cod+practica sunt de parere ca se aplica art. 185, deci sanctiunea e
nulitatea.

Termenul e o conditie a actului in sine. De aici a pornit discutia, daca ar fi termenul

imperativ o conditie extrinseca a actului ca sa vb de o nulitate propriu zisa.

Art. 466. Apelul principal. Obiect.

(1) Hotrrile pronunate n prim instan pot fi atacate cu apel, dac legea nu prevede n mod
expres altfel.

Legea prevede altfel:

-in materie de contencios, hotararea este susceptibila numai de recurs

-renuntarea la judecata

-renuntarea la dreptul subiectiv

-tranzactia

-recunoasterea totala sau partiala de catre parat a pretentilor formulate de reclamant si

pronuntarea unei hotarari in baza acestei recunoasteri

In toate aceste exemple, hotararea primei instante este susceptibila numai de recurs pe
motive procedurale.

(2) Sunt supuse apelului i hotrrile date n ultim instan dac, potrivit legii, instana nu
putea s judece dect n prim instan.

Art. 94 pct. 3 NCPC, preia fostul pct. 2 din art. 1 VCPC: cile de atac mpotriva
hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu
astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege. De ex. legea fondului funciar, hotararea
comisiei judetene, actul administrativ jurisdictional se ataca cu plangere la judecatorie. Daca nu
exista un text special in acest sens in legea fondului funciar, calea de atac era contenciosul la
tribunal. Pentru aceste categorii de cauze se spunea ca judecatoria judeca in ultima instanta si
pentru aceste situatii pe vechea reglementare nu avea apel ci numai recurs care nu era limitat la

429
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

motivele prevazute pentru recursul obisnuit. Nu mai avem o astfel de cale de atac, adica recursul
nelimitat la motive.

Toate aceste hotarari sunt pronuntate in prima instanta si sunt susceptibile numai de apel.
Chestiunea aceasta cu ultima instanta nu isi prea mai are rostul in NCPC. Am putea sa spunem ca
ultima instanta ar fi sa zicem daca nu ar fi susceptibila nici macar de recurs sau daca numai de
recurs si cand am incurcat calea de atac atunci cand am prevazut-o in hotarare.

Daca prima instanta nu observa ca o hotarare este susceptibila de apel si spune ca e

susceptibila numai de recurs sau ca e definitiva de la pronuntare- exercit calea de atac prevazut
in hotarare, e respinsa ca inadmisibila si incepe sa curga un nou termen pentru exercitarea caii de
atac; daca in hotarare se prevede gresit ca e definitiva de la pronuntare si ca nu ar fi susceptibila
de cale de atac, exercit calea de atac prevazuta de lege in mod direct, nu am de ce sa exercit
recurs din moment ce are numai apel, deci nu se aplica textul de la legalitatea caii de atac.

Deci, pe reglementarea din NPCP nu exista hotarari pronuntate in ultima instanta, se

refera doar la situatia in care prima instanta a trecut gresit in cuprinsul hotararii ca ar fi
susceptibila de recurs in loc de apel sau ca ar fi definitiva desi mai avea apel.

Daca era definitiva de la pronuntare, chiar daca instanta din eroare spune ca ar avea apel,
apelul se va respinge ca inadmisibil pe motiv ca hotararea nu are cale de atac.

E definitiva de la pronuntare de ex. hotararea pronuntata in cazul divortului prin acordul partilor.
In materie de tranzactie hotararea de expedient are recurs.

Hotrrile pronunate n prim instan de Judecatorii pot fi atacate cu apel la Tribunal,

hotrrile pronunate n prim instan de Tribunal pot fi atacate cu apel la Curtea de Apel.
Hotararile pronuntate in prima instanta de Curtea de Apel sunt susceptibile numai de recurs la
ICCJ pentru ca ICCJ nu are competenta materiala si functionala de a judeca apeluri.

(4) mpotriva ncheierilor premergtoare nu se poate face apel dect odat cu fondul, afar de
cazul cnd legea dispune altfel.

La cuprinsul incheierii codul spune ca trebuie sa arat si calea de atac atunci cand are cale
de atac separata. Unele incheieri nu sunt susceptibile deloc de cale de atac, nici macar odata cu
fondul: prin care s-a solutionat abtinerea sau prin care s-a admis recuzarea. Daca se respinge
recuzarea am cale de atac odata cu fondul, si daca ar fi pronuntata intr-o cale de atac care nu e
susceptibila de recurs, tot am recurs pe moriv de gresita respingere a cererii de recuzare.

Marea majoritate ca incheierilor premergatoare sunt susceptibile de cale de atac odata cu

fondul:

-incheierile prin care instanta a admis/respins o proba

430
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

-incheierile prin care instanta respins exceptii procesuale sau a admis exceptii procesuale

Daca printr-o incheiere premergatoare se respinge exceptia prescriptie extinctive

(premergator fondului, eventual daca am de administrat probe cu ea o unesc cu administrarea
fondului pana o solutione, dupa ce am respins-o administrez probe pe fond)(aceasta incheiere
este o incheiere interlocutorie, leaga instanta, dezleaga o chestiune care pregateste solutionarea
fondului) si se respinge actiunea, reclamantul face apel. Paratul are interes sa faca apel? Daca
spune ca pe fond are o problema pt ca reclamantul are dreptate dar era gresita solutia pe exceptia
prescriptiei extinctive, daca vrea ca instanta sa se pronunte pe exceptia prescriptiei extinctive
trebuie sa faca apel. Nu va face apel principal caci el a castigat procesul dar daca reclamantul
face apel principal paratul poate sa faca apel incident si sa atace incheierea premergatoare
fonsului prin care s-a solutionat in mod gresit exceptia prescriptiei extinctive.

Cand avem incheieri interlocutorii prin care se solutioneaza exeptii procesuale partea care
castiga procesul nu are interes sa le atace dar poate sa aiba interes daca celalata parte ataca la
randul ei solutia pe fond. Aceasta este iarasi o modalitate de utilizare a apelului incident. Daca nu
face acest lucru incheierea respectiv intra in autoritate de lucru judecat.

Prescriptia extinctiva poate fi invocata in limine litis numai prin intampinare, dar avem
exceptii care sunt absolute: lipsa calitatii procesuale active poate fi invocata si direct in apel (nu
pot sa o invoc direct in recurs daca nu am invocat-o in prima instanta si in apel, caci nu pot sa o
invoc omisso medio) dar daca am invocat-o in fata primei instante si aceasta a respins-o printr-o
incheiere interlocutorie si dupa aceea am mai administrat probe pe fondul cauzei, partea care are
interes sa atace incheierea trebuie sa o faca expres, fie ca e apelant principal, incident, pentru ca
altfel intra in autoritate de lucru de judecat.

Daca eu sunt apelant principal si am interesul sa atac si incheierea interlocutorie spun ca

atac si solutia data pe fond si solutia data pe exceptie. solutia data pe exceptie fiind data printr-o
incheiere e logic.

Daca formulez un apel incident va trebui sa arat ca nu atac hotararea caci acea hotarare
imi este favorabila ci atac incheierea premergatoare prin care s-a solutionat o exceptie, va trebui
sa arat ca aia e hotararea pe care o atac.

Daca nu as spune ca e incheierea nr. dar atac modul in care prima instanta a solutionat
exceptia, inseamna ca pot sa identific daca ma uit in dosar ca nu s-a solutionat prin hotaraea act
final al judecatii ci printr-o incheiere premergatoare si de fapt ceea ce se ataca este acea
incheiere.

431
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Trebuie sa indic hotararea care se ataca sub sanctiunea nulitatii, la fel cum trebuie sa indic
obiectul cererii de chemare in judecata sub sanctiunea nulitatii, caci obiectul caii de atac este
hotararea atacata asadar in cererea de apel eu trebuie sa arat ce hotarare atac. asta nu inseamna
neapara cu numar si cu toate datele caci daca spun ca atac hotararea pronuntata in dosarul x,
inseamna hotararea finala. Daca atac o solutie data intr-o incheiere interlocutorie e clar ca atac
acea incheiere interlocutorie.

Deci trebuie sa fie identificabila hotararea, nu neaparta identificata cu numar, data in care
a fost pronuntata daca e vorba de incheiere.

Sentintele pronuntate in prima instanta, act final al judecatii, sau incheierile

premergataore, odata cu fondul.

Ce incheieri pot fi atacate separat cu apel? Caci de ex. incheierea de suspendare nu poate
fi atacata cu apel ci numai cu recurs. Pot fi atacate separat cu apel incheirea prin care se respinge
incuviintarea in principiu, se resping ca inadmisibile interventiile voluntare si fortate in fata
primei instante (interventia accesorie si cea principala pot fi formulate si in apel si acolo daca se
resping acea incheiere interlocutorie poate fi atacata separat cu recurs). Cererile de interventie
principala sau accesorie formulate in prima instanta, daca au fost respinse prin incheiere, acea
incheiere este susceptibila de apel separat.

Art. 468 Termenul de apel

In alin. (2) avem o situatie de echipolenta: daca cumva aceasta comunicare nu s-a facut
de catre instanta (cand am discutat despre hotararea judecatoreasca am spus ca toate hotararile
judecatoresti se comunica, nu doar atunci cand este necesar pt exercitarea unor cai de atac, ci atat
mai mult cele care sunt suceptibile de o cale de atac), daca instanta a omis sa comunice
hotarearea uneia dintre parti ori s-a facut o comunicare gresita, nu s-a observat si s-a incuviintat
executarea silita, odata cu incheierea de incuviintare a executarii silite se comunica debitorului
care a pierdut procesul si un exemplar al hotararii judecatoresti titlu executoriu. Atunci aceasta
este o comunicare, o situatie de echipolenta.

Mai cunoastem alte situatii de echipolenta de la termene: cand partea cere comunciarea
hootararii catre cealalata parte inseamna ca ea stie deja care este solutia de ex.

Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii inseamna ca stie solutia, nu si
considerentele ei, este tot o situatie de echipolenta, deci pot sa motivez cererea de apel dupa ce
mi se comunica solutia. Termenul pentru motivare de regula curge de la comunicare si in 30 de
zile de la comunicare. Cand vom face procedurile speciale vom vedea ca exista termene de apel
care curg de la pronuntarea hotararii si care pot fi mai scurte.

432
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Regula: termenul de apel este de 30 de zile si curge de la comunicare;

Exceptii: pot fi prevazute alte termene si alte momente

De ex., in materia ordonantei presedintiale, termenul de apel curge de la pronuntare sau

de la comunicare, dupa cum aceasta a fost data cu sau fara citarea partilor (art. 999) iar calea de
atac este 5 zile.

De ex., in materia perimarii hotararea este susceptibila de recurs in 5 zile de la

pronuntare.

De ex., la cererea de interventie am cale de atac separata a apelului in termen de 5 zile.

Apropo de renuntarea la calea de atac, daca renunt la calea de atac la momentul

pronuntarii hotararii, inseamna ca am renuntat sa atac solutia din dispozitiv dar daca atunci cand
mi se comunica hotararea constat ca ma prejudiciaza considerentele, ramane deschisa
posibilitatea sa o atac sub aspectul considerentelor pt ca am achiesat la solutie, nu la considerente
pt ca nu le cunosteam la acel moment.

Deci, declararea apelului inainte de comunicare inseamna ca stiu solutia dar nu inseamna
ca stiu si motivarea, asadar termenul pt motivarea apelului curge numai de la data comunicarii.

In materia ordonantei presedintiale apelul curge de la pronuntare atunci cand s-a dat cu
citarea partilor. Asadar, nu ma multumeste solutia, trebuie sa exercit apelul din 5 cand a fost
pronuntata. Dar din ce moment curge termenul in care trebuie sa motivez? Numai din momentul
in care cunosc motivarea. Asadar, hotararea trebuie comunicata chiar daca termenul curge de la
pronuntare pt ca de la momentul comunicarii curge termenul pt motivarea caii de atac. Deci,
chiar si atunci cand termenul de declarare a caii de atac curge de la pronuntare, termenul de
motivare va fi intotdeauna de la comunicarea hotararii fiindca nu am alt moment de la care sa
cunosc considerentele.

Daca procurorul a participat in oricare dintre forme la judecata, fie ca el a formulat

cererea de chemare in judecata, fie a participat obligatoriu sau facultativ punand concluzii, i se
comunica hotararea si atunci termenul de apel curge exact ca si in situatia partilor din proces.

433
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Daca procurorul nu a participat la solutionarea cauzei, poate sa declare apel in cauzele pe

care le putea initia el. De ex., este o cauza in care sunt ocrotite interesele unui minor, actiunea nu
a fost exercitata de procuror ci de reprezentantul legal dar procurorul are posibilitatea sa exercite
calea de atac a apelului [art. 92 alin. (4)]. In acest caz, termenul de apel curge intotdeauna de la
pronuntare. Nu are cum sa curga de la comunicare pt ca neparticipand nu i se comunica.

Art. 468 alin. (5) Termenul de apel suspend executarea hotrrii de prim instan, cu
excepia cazurilor anume prevzute de lege. n aceleai condiii, executarea se suspend dac
apelul a fost exercitat n termen.

Este o cale de atac ca regula suspensiva de executare. Nu e suspensiva de executare cand

avem o situatie de executare vremelnica, dar si in acea situatie se poate suspenda

In vechiul text nu era asa clar ce anume suspenda executarea. Simplul fapt ca inca sunt in
interiorul termenului de declarare a apelului, nu exercitarea apelului suspenda executarea. De ex.,
am hotarare susceptibila de apel in 30 de zile de la comunicare, inseamna ca pana nu se
implineste termenul de 30 de zile de la comunicare cu toate partile, nu pot sa fac cerere de
executare silita fiindca executarea este suspendata; hotararea ramane definitiva numai daca s-a
comunicat tuturor partilor si fata de fiecare a trecut termenul de 30 de zile care se calculeaza pe
zile libere, deci in acel moment hotararea devine executorie. Daca cel putin una dintre parti a
exercitat apel in termen, pentru ca numai apelul exercitat in termen suspenda executarea, apelul
peste termen nu suspenda executarea, chiar daca cer repunerea in termen, pana nu mi se acorda,
apelul peste termen nu suspenda executarea.

Deci si termenul in sine suspenda executarea, nu trebuie neaparat sa exercit apel ca sa fie
suspensiv de executare. In interiorul termenului de 30 de zile nu se poate porni executarea silita.
Daca totusi s-a pornit in mod gresi, fiind un termen prohibitiv, avem contestatie la executare si
actele de procedura sunt nule pt ca termenele prohibitive se sanctioneaza cu nulitatea relativa, la
cerere, pe calea contestatiei la executare.

Art. 469. Intreruperea termenului de apel

Daca inauntrul termeneului de apel partea moare, se comunica hotararea, se intoarce

dovada de comunicare cu mentiunea ,,destinatar decedat.

Se face din nou o singur comunicare a hotrrii, la cel din urm domiciliu al prii=
ultimul domiciliu procesual pe care l-a indicat in dosar, instanta nu va verifica care este ultimul
domiciliu in realitate.

434
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Daca cumva nu era decedat cand a primit comunicarea avem o problema pt ca deja se
pune problema unei eventuale contestatii la executare si a exercitarii unui alt apel. Deci daca era
viu cand se comunica, are 30 de zile sa faca apel si decedeaza a doua zi dupa ce semneaza
comunicarea, adica in prima zi din cele 30 de zile. Se intrerupe termentul deoarece textul nu
distinge dupa cum moare dupa comunicare sau inainte de comunicarea hotararii, ci textul spune
in interiorul termenului. Deci se intrerupe si in aceasta situatie doar ca in aceasta situatie instanta
nu va sti si atunci de regula apar complicatii pt ca daca cealalta parte incearca sa puna in
executare hotararea se va comunica impreuna cu incheierea de incuviintare a eecutarii silite, in
acel moment mostenitorii vor afla, vor face contestatie la executare si din acel moment sunt in
termen sa declare calea de atac (nu vor cere recomunicarea hotararii, caci li s-a comunicat odata
cu incheierea de incuviintare a executarii silite).

Daca moare inainte de comunicare, deci cand merge postasul sa duca hotararea afla ca e
mort, atunci nu incepe sa curga termenul de apel (daca curge de la pronuntare, atunci da, curge
chair daca era mort la momentul comunicarii). Daca moare dupa comunicare, daca curge de la
comunicare, atunci se intrerupe.

(2) pentru a se respecta principiul dreptului la aparare pentru ca poate sa puna concluzii
doar prin reprezentant legal. Chiar daca fac o comunicare pe numele mostenirii, daca unul dintre
mostenitori este pus sub interdictie si nu are tutore sau este minor si a murit un parinte si inca nu
s-a numit tutore, in continuare pentru acesta termenul este intrerupt si daca avem o coparticipare
procesuala obligatorie, atunci chiar daca ceilalti nu au exercitat apel dar va face reprezentantul
sau apel, acesta poate sa le profite si celorlalti.

(3) Apelul nu constituie prin el nsui un act de acceptare a motenirii, este considerat un
act de conservare. Am termen sa accept mostenirea 6 luni, dar termenul de apel este de 30 de
zile, deci pot sa exercit apel ca sa conserv bunul in patrimoniul mostenirii pentru situatia in care
as dori sa accept mostenirea in termenul prevazut de cod.

(4) Prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea, doar in situatia in care am
ales domiciliul procesual la mandatarul meu conventional (la reprezentantul legal se citeaza prin
reprezentantul legal la domiciliul acestuia). De ex., mi-am ales domiciliul procesual la avocat si
se intoarce p-v de comunicare cu mentiunea ,,avocatul a decedat. In acest caz se face o noua
comunicare catre parte si din acel moment curge pt parte termenul de exercitare a apelului.

Intrebare: Daca declararea apelului de catre mostenitori nu inseamna acceptarea mostenirii, pe ce

temei ar avea acestia calitate procesuala pentru ca nu a operat transmisiunea dreptului si eu nu ar
fi parte?

Sub aspect procesual opereaza transmisiunea calitatii procesuale, activa sau pasiva,
deoarece trebuie cineva sa continue procesul dar sub aspectul dreptului substantial nu inseamna o

435
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

acceptare tacita a mostenirii. Textul vine in ajutorul lor ca sa nu se spuna ca a intervenit o

acceptare tacita pentru ca au intervenit in proces/au exercitat cai de atac privind bunuri din
succesiune.

Mostenitorul poate sa continue calitatea procesuala a defunctului ca sa conserve dreptul

in patrimoniul lui, dar ramane liber sa accepte sau nu mostenirea.

Art. 470. Cererea de apel

Trebuie sa cuprinda numele partilor vizate de apel, datele personale ale celui care declara
apel si datele personale ale celui impotriva caruia se declara apel; resedinta partilor vizate de
apel; obiectul e hotararea atacata; probele invocat in sustinerea apelului- daca am martori trebuie
sa arat numele si domiciliul lor, daca am interogatoriul p.j. trebuie sa il anexez cererii, daca am
inscrisuri trebuie sa le anexez in copii certificate pentru conformitate cu originalul, daca sunt
intocmite intr-o alta limba trebuie traduse, daca sunt scrise cu alte caractere trebuie transcrise in
limba romana etc.

Daca spun: atac cu apel hotararea pronuntata in dosarul cu numarul de mai sus si depun
cererea la acel dosar, am indicat obiectul. Deci sa nu luam foarte strict indicarea obiectului.

Sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii:

indicarea hotrrii atacate.

semntura.
dovada achitrii taxelor de timbru.
Lipsa dovezii achitrii taxei de timbru, spre deosebire de procedua regulazarii, poate fi
complinit pn la primul termen de judecat la care partea a fost legal citat n apel.

Pentru mentiunile de la lit. a) numele i prenumele, codul numeric personal, domiciliul

sau reedina prilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea i sediul lor, precum i, dup
caz, codul unic de nregistrare sau codul de identificare fiscal, numrul de nmatriculare n
registrul comerului ori de nscriere n registrul persoanelor juridice i contul bancar. Dac
apelantul locuiete n strintate, va arta i domiciliul ales n Romnia, unde urmeaz s i se
fac toate comunicrile privind procesul; partile le cam stiu, avem o nulitate virtuala.

Daca am o declaratie de apel si nu se indica de cine e declarata si nu e semnata instanta

nu stie pe cine sa citeze ca sa semneze. Chiar daca e o nulitate virtuala, ramane una absoluta pt
ca nu pot identifica apelantul si poate fi invocata de instanta din oficiu.

La nulitatile virtuale, vatamarea nu se prezuma ci trebuie dovedita, poate fi dovedita

inclusiv prin prezumtii.

436
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Daca nu am trecut intimatul poate fi un motiv de nulitate relativa dar trebuie sa arat care e
vatamanrea pt ca intimatii ii cunosc de la dosar.

Teoretic am putea avea un motiv de nulitate relativa atunci cand nu sunt indicate morivele
de apel, pentru ca neindicarea motivelor de apel nu este sanctionata cu nulitatea. La cererea de
chemare in judecata neindicarea motivelor de fapt se sacntioneaza cu nulitatea, degeaba cer o
suma de bani daca nu spun de ce o cer (imprumit, chirie restanta, pretul unui bun). Daca nu
motivez apelul nu e motiv de nulitate, instanta e obligata sa se pronunte pe baza a ceea ce a
sustinut in fata primei instante.

DECI

pt numele partilor, nulitate virtuala absoluta daca nu indic numele apelantului,

relativa daca nu indic numele intimatului si nu arat motivele de exercitare a caii
de atac caci daca arat motivele rezulta si cu cine vreau sa ma judec in apel
obiectul, motiv de nulitate
semnatura, motiv de nulitate
probele- daca vreau propun probe noi, daca nu vreau, nu propun si instanta se
proununta pe baza probelor administrate in fata primei instante; daca propun
probe noi, se aplica regulile de la cereri
trebuie timbrata, ca si cererea de chemare in judecata; avem si aici o forma de
regularizare dar nu putem anula pt netimbrare in aceasta procedura ci numai la
primul termen de judecata; practic, are posibilitatea sa completeze timbrajul pana
la primul termen de judecata, chiar daca nu a platit taxa de timbru pana se
comunica cererea de apel
neindicarea motivelor de fapt si de drept atrage sanctiunea decaderii din dreptul
de a mai motiva apelul, dar nu e motiv de nulitate pt ca instanta se pronunta pe ce
ai spus in fata primei instante

(5) n cazul n care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment dect
comunicarea hotrrii, motivarea apelului se va face ntr-un termen de aceeai durat, care
curge, ns, de la data comunicrii hotrrii.

De x., ordonanta presedintiala (vezi ex. dat mai sus)- apel cu 5 zile de la pronuntare cand
s-a dat cu citarea partilor, termenul de motivarea nu curge de la pronuntare pt ca nu cunosc
motivele.

Acest text isi avea ratiunea la termene, nu aici.

Art. 471. Depunerea cererii de apel

437
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Una prevede codul, alta prevede legea de degrevare a instantelor. Pana in 1 ianuarie 2016
avem niste dispozitii tranzitorii. In acceptiuna codului aceasta etapa scrisa (depunerea cererii de
apel, comunicarea cererii de apel, depunerea intampinarii, comunicarea intampinarii, depunerea
raspunsului la intampinare) ar fi de competenta instantei a carei hotarare se ataca, dar pentru ca
nu avem personalul necesar la primele intante sa faca acest lucru, prin legea de degrevare a
instantelor s-au introdus dispozitii tranzitorii si s-a spus ca acest lucru ramane in continuare in
competenta instantei de control judiciar. In rest, se aplica art. 471, doar ca aceasta etapa scrisa se
realizeaza de instanta de control judiciar, nu de instanta a carei hotarare se ataca.

In acceptiuna codului aceasta etapa scrisa (depunerea cererii de apel, comunicarea cererii
de apel, depunerea intampinarii, comunicarea intampinarii, depunerea raspunsului la
intampinare) ar fi de competenta instantei a carei hotarare se ataca,
prin legea de degrevare a instantelor s-au introdus dispozitii tranzitorii si s-a spus ca acest
lucru ramane in continuare in competenta instantei de control judiciar, nu instanta ca carei
hotarare se ataca

Alin. (1) Apelul i, cnd este cazul, motivele de apel se depun la instana a crei hotrre
se atac, sub sanciunea nulitii.

Un text asemanator aveam si in VCPC si s-a declarat neconstitutional, dar in VCPC avea
ratiune sa se declare neconstitutional, sactiunea era prea grava. Daca atacam o hotarare a
judecatoriei si o depuneam la tribunal, sanctiunea aplicata era prea grava :nulitatea. Si acolo avea
o ratiune caci daca judecatoria nu stia ca am declarat apel, in dosar aveam dovada de
comunicare, expirase termenul de apel si imi investea cu formula executorie hotararea
(irevocabila, pe VCPC). Ratiunea era sa depun la acea instanta, sa aiba acea instanta o viziune
completa asupra dosarului, dar textul a fost declarat neconstitutional.

S-a reintrodus in NCPC dar are o alta ratiune pt ca etapa scrisa se face de catre instanta a
carei hotarare se ataca, la aceasta instanta depun apelul, aici se verifica, avem o mini-
regularizare, instanta comunica cererea de apel intimatului/intimatilor, la ea se depune
intampinarea, ea comunica intampinarea apelnatului si apelantul poate sa depuna raspuns la
intampinare exact ca si in etapa scrisa de la cererea de chemare in judecata, abia dupa ce s-a
depus si raaspunsul la intampinare sau a expirat termenul se trimite intregul dosar instantei de
control judiciar. In termenul in care trebuie depusa intampinarea trebuie depus si apelul incident
si apelul provocat, asadar se depun tot la instanta a carei hotarare se ataca (in vechea
reglementare se depuneau la instanta de control judiciar pana la primul termen de judecata).

Cum inlaturam problema din considerentele Curtii Constitutionale care spunea ca

sanctiunea e mult prea grava, ca partea de unde a stie unde trebuie sa depuna apelul? In NCPC,
legiuitorul a completat textul privind cuprinsul hotararii: in hotarare instanta trebuie sa indice nu
numai calea de atac de reformare ci si instanta la care trebuie sa se depuna calea de atac.

438
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Aceasta este ratiunea pt care cererea de apel se depune la instanta a carei hotarare se ataca
si sanctiunea e nulitatea absoluta si expresa, poate fi invocata din oficiu si de instanta, nu se pune
problema vatamarii pt ca este o conditie extrinseca a actului, neconditionata de existenta unei
vatamari.

Alin. (2) Dispoziiile art. 195 sunt aplicabile n mod corespunztor. Se refera la numarul
de exemplare in care trebuie depusa cererea.

Alin. (3) n cazul n care cererea de apel nu ndeplinete condiiile prevzute de lege,
preedintele instanei sau persoana desemnat de acesta care primete cererea de apel va stabili
lipsurile i i va cere apelantului s completeze sau s modifice cererea de ndat, dac este
prezent i este posibil, ori n scris, dac apelul a fost trimis prin pot, fax, pot electronic sau
curier. Completarea sau modificarea cererii se va face nuntrul termenului de apel. Dac
preedintele sau persoana desemnat de acesta apreciaz c intervalul rmas pn la expirarea
termenului de apel nu este suficient, va acorda un termen scurt, de cel mult 5 zile de la expirarea
termenului de apel, n care s se depun completarea sau modificarea cererii.

E vorba de mini-regularizare pt ca nu pot sa o anulez. Daca cumva nu are toate datele de

la art. 470, inclusiv taxa de timbru, judecatorul instantei a carei hotarare se ataca, presedintele
instantei sau persoana desemnata de acesta (nu e vorba de presedintele completului pt ca instanta
s-a dezinvestit).

,,.. i va cere apelantului s completeze sau s modifice cererea de ndat acest lucru
nu se va intampla deoarece nu mai exista judecator de seviciu la registratura sa citeasca cererile,
ca regula, deci probabil ca o sa ii puna in vedere in scris, ii face o adresa ca si in procedura de
regularizare.

Completarea sau modificarea cererii se va face nuntrul termenului de apel. Daca

depun in ultima zi a termenului de apel, se mai poate prelungi acest termen inca 5 zile. Daca
lipseste motivarea/taxa de timbru/indicarea numelui intimatului/semnatura, orice, ii mai da 5 zile.

Alin. (4) Dispoziiile alin. (3) se aplic n mod corespunztor i n cazul n care motivele
de apel se depun separat de cerere. Sa nu ne imaginam ca din cererea de apel lipsesc numai
motivele si atunci ii fac o adresa si ii solicit sa completeze cu motive, poate el nu vrea sa il
motiveze. Nu e un avantaj sa nu motiveze apelul.

Daca paratul e cel care declara apel si el nu a depus intampinare si nu s-a prezentat in fata
primei instante, atunci trebuie virtual ca instanta de apel sa gandeasca ca aparari ar fi putut

439
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

formula. In acest caz e foarte greu sa mai faca recurs, sa spuna ca instanta de apel nu a avut in
vedere toate aspectele la care el s-ar fi putut gandi in fata primei instante si in cererea de apel pe
care ar fi motivat-o daca ar fi motivat-o.

Cererea de apel poate sa aiba ca lipsa nu doar motivarea ci si alte lipsuri: taxa de
timbru/semnatura/nu s-a depus in exemplare suficiente etc., daca nu e motivat nu stiu exact
numele intimatilor.

Am putea sa spunem ca taxa de timbru se poate complini la primul termen, deci mai are
rost sa ii fac o adresa sa o complineasca sau mai bine comunic direct cererea de apel intimatului?

A.C. la primul dosar pe NCPC asa a facut, insa dupa si-a dat seama ca nu a facut bine
deoarece e adevarat ca poate sa completeze pana la primul termen dar in situatia in care el
formuleaza cerere de ajutor public judiciar la primul termen, atunci se prelungeste. Insa, daca i-o
pune in vedere sa o complineasca, va formula atunci cerere de ajutor public judiciar. La fel, daca
formuleaza cerere de reexaminare si spune ca nu s-a stabilit bine taxa de timbru. De aceea, mai
bine il citez sa vedem daca o plateste/nu o plateste, e de acord cu ea/nu e de acord cu ea, cere/nu
cere ajutor public judiciar si lamuresc aceste lucruri pana la primul termen. Altfel, are dreptul sa
faca aceste lucruri pana la primul termen si mai acord automat un termen de judecata caci
exceptia de netimbrare premerge fondului si prima data pe ea ne pronuntam.

Alin. (5) Dup primirea cererii de apel, respectiv a motivelor de apel, preedintele
instanei care a pronunat hotrrea atacat va dispune comunicarea lor intimatului, mpreun
cu copiile certificate de pe nscrisurile alturate i care nu au fost nfiate la prima instan,
punndu-i-se n vedere obligaia de a depune la dosar ntmpinare n termen de cel mult 15 zile
de la data comunicrii.

Termenul de depunere a intampinarii e de 15 zile de la comunicare, mai scurt decat la

cererea de chemare in judecata, in prima instanta, unde e de 25 de zile. In recurs, termenul de
depunere a intampinarii va fi de 30 de zile.

Alin. (6) Instana la care s-a depus ntmpinarea o comunic de ndat apelantului,
punndu-i-se n vedere obligaia de a depune la dosar rspunsul la ntmpinare n termen de cel
mult 10 zile de la data comunicrii. Intimatul va lua cunotin de rspunsul la ntmpinare din
dosarul cauzei.

Termenul e acelasi ca si la prima instanta, de 10 zile.

440
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Alin. (7) Preedintele sau persoana desemnat de acesta, dup mplinirea termenului de
apel pentru toate prile, precum i a termenelor prevzute la alin. (5) i (6), va nainta instanei
de apel dosarul, mpreun cu apelurile fcute, ntmpinarea, rspunsul la ntmpinare i
dovezile de comunicare a acestor acte, potrivit alin. (5) i (6).

Dosarul e inaintat instantei de control judiciar. Va reamintesc ca in termenul in care

trebuie depusa intampinarea pot fi formulate si apeluri incidente sau provocate, nu e conditionata
formularea apelului incident sau provocat de fomularea intampinarii, asa cum nu este
conditionata formularea cererii reconventionale de formularea intampinarii. Nu e o conditie de
admisibilitate sa facem si intampinare pt ca au alte ratiuni: prin intampinare ma apar fata de
cerere sau fata de apel, prin cererea reconventionala formulez pretentii proprii, prin apelul
incident sau provocat formulez motive proprii impotriva hotararii obiect al apelului sau
impotriva altor incheieri ( de ex., incheierea prin care s-a respins exceptia presciptiei extinctive).

Dosarul se repartizeaza aleatoriu unui complet de judecata care va stabili termen de

judecata in cel mult 60 de zile de la repartizarea dosarului.

! aceste dispozitii nu sunt in vigoare inca. In continuare apelul se depune la instanta a

carei hotarare se ataca dar nu il comunica, asteapta sa sa implineasa termenul de apel pt toate
partile ca sa vada daca declara vreuna apel; cand s-a implinit termenul de apel, daca cel putin una
a declarat apel, trimite dosarul la instanta de control judiciar si ea va face aceasta procedura (ii
pune in vedere sa completeze daca e cazul, comunica apelul/intampinarea, se depune raspuns la
intammpinare, apel incident sau provocat).

Legea de degrevare a instantelor-

art. XV (2) In cazul in care cererea de apel nu indeplineste conditiile prevazute de lege,
completul caruia i s-a repartizat dosarul va stabili lipsurile cererii de apel si ii va comunica, in
scris, apelantului ca are obligatia de a completa sau modifica cererea. Completarea sau
modificarea cererii se va face in termen de cel mult 10 zile de la data comunicarii.

Instanta a carei hotarare se ataca nu are nicio atributie. Dupa ce ajunge dosarul la instanta
de control judidiar se repartizeaza aleatoriu unui complet, mai pot sa ii pun in vedere apelantului
sa o completeze si ii dau un termen de 10 zile in acest sens (aceasta

pana in 1 ianuarie 2016).

(7) In cazul in care intimatul nu a depus intampinare in termenul prevazut la alin. (3) sau, dupa
caz, apelantul nu a comunicat raspuns la intampinare in termenul prevazut la alin. (4), la data

441
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

expirarii termenului corespunzator, judecatorul fixeaza prin rezolutie primul termen de judecata,
care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezolutiei, dispunand citarea partilor.

Presedintele instantei de apel sau persoana desemnata de acesta repartizeaza apelatoriul

dosarul si presedintele completului de judecata la care s-a repartizat cauza stabileste primul
termen de judecata, in cel mult 60 de zile de la data rezolutiei (data repartizarii aleatorii. In
concret, vine dosarul se inregistreaza in eclis si iti da automat completul de judecata. Fiind 2
judecatori, cate unul e presedinte la cate un termen de judecata.

(8) Dispozitiile art. 201 alin. (5) si (6) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura
civila, republicata, se aplica in mod corespunzator. Se refera la posibilitatea de a prelungi acest
termen daca partea are domiciliul in strainatate sau de al scurta cand procesul reclama urgenta
(ordonanta de urgenta).

Art. 471 alin (8) coroborat cu art. 475 alin. (3)

Daca avem mai multe apeluri formulate sau daca sunt si apeluri provocate si apeluri
incidente, toate trebuie sa se judece de un singur complet de judecata. Daca dintr-o eroare s-au
repartizat la mai multe complete toate se trimit la primul complet investit pe cale administrativa,
adica chiar inainte de a se fixa un termen de judecata.

Cand s-au formulat cereri de indreptare a erorilor materiale din hotarare, de lamurire a
dispozitivului sau de completare a hotararii, dosarul nu se trimite in apel chiar daca hotararea
deja a fost comunicata si s-au depus apeluri ci se solutioneaza mai intai aceste cereri. Ratiunea
textului: ca sa solutioneze judecatoria mai intai cererile de indreptare a erorii
materiale/completare a hotararii/lamurire a dispozitivului trebuie sa aiba dosarul, de aceea nu il
trimit in apel de indata ci il tin pentru a judeca aceste cereri. Dupa ce le-am judecat le comunic,
astept sa curga termenul de apel, daca se depun apeluri le iau si trimit tot dosarul la instanta de
control si atunci logic e ca aceste apelurile impotriva inchieierii de indreptare a erorii materiale/
completare a hotararii/lamurire a dispozitivului trebuie sa se judece de acelasi complet.

Indreptarea erorii materale, spre deosebire de celelalte, nu e legata de un termen, daca fac
acele cereri dupa ce apelul s-a judecat apelul impotriva lor nu se judeca de acelasi complet care a
judecat apelul.

Art. 475 alin. (3) vorbeste despre posibilitatea ca fie mai multe apeluri principale, fie
apelul principal si apelurile incidente sau provocate sa fie repartizate la complete diferite, o

442
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

situatie foarte greu de imaginat de altfel, fata de procedura. Daca totusi se intampla se vor trimite
la primul complet investit cu solutionarea apelului, pe cale administrativa.

Aceasta situatie se intampla mai rar, dar se poate intampla ca dupa ce partile vad
hotararea initiala comunicata, sa formuleze o cerere de indreptarea a erorilor materiale, de
lamurire a dispozitivului sau de completare a hotararii. Daca formuleaza aceste cereri inainte ca
dosarul sa fie inaintat instantei de apel, prima instanta va retine dosarul, nu-l va trimite de indata,
va solutiona aceste cereri care sunt de competenta sa, va comunica incheierile in cazul erorilor
materiale sau lamuririi dispozitivului, respectiv sentinta partilor, va astepta sa treaca termenul
pentru executarea caii de atac a apelului si pt acestea, iar daca se declara apel si impotriva
acestora si acel apel face procedura din Cod, dupa 1 ianuarie 2016, respectiv trimite acele
hotarari la instanta de control judiciar, si este logic, cum toate sunt declarate in acelasi dosar sa se
judece toate aceste apeluri, deci si impotriva hotarariii initiale, si impotriva inchieierii de
indreptare a erorii materiale sau a sentintei de completare a hotararii de catre acelasi complet de
judecata.

Cand nu se pune problema sa se judece impreuna ?

Indreptarea de eroare materiala poate fi formulata oricand. Sigur ca daca deja s-a judecat
apelul nu va judeca acelasi complet. Se va repartiza apelul impotriva hotararii de indreptare
materiala, aleatoriu. Cererea de lamurire a dispozitivului(are acelasi obiect ca si contestatia la
titlu) poate fi formulata dupa ce a inceput executarea contestatiei la titlu, pana ce incepe
executarea la lamurirea dispozitivului.

Efectele cererii de apel

Investirea instantei cu solutionarea unei cereri. Judecatorul nu poate sa intervina peste

ceea ce cere partea si pe starea de fapt pe care isi intemeiaza acea pretentia (cu mici exceptii :
cereri de divort, nume, copii)

Regula : apelul are efect devolutiv, poate sa duca la reaprecierea starii de fapt

Exceptie : putem sa avem un apel nedevolutiv

Art. 476. Efectul devolutiv al apelului

443
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

(1) Apelul exercitat n termen provoac o nou judecat asupra fondului, instana de
apel statund att n fapt, ct i n drept.

Este regula conform careia apelul este o cale de atac devolutiva, poate provoca o noua
judecata pe fond, adica, nu este limitata la niciun motiv, instanta de apel poate sa reaprecieze
probele, poate sa stabileasca o alta stare de fapt, poate interpreta sau aplica diferit norma de drept
substantial, poate constata incalcarea regulilor de procedura, etc.

(2) n cazul n care apelul nu se motiveaz ori motivarea apelului sau ntmpinarea nu
cuprinde motive, mijloace de aprare sau dovezi noi, instana de apel se va pronuna, n fond,
numai pe baza celor invocate la prima instan.

Daca apelul nu cuprinde motivele, nu e motiv de nulitate, e motiv de decadere (nu ai

motivat in acel termen, nu mai poti vei cu alte critci), dar nefiind nul insatnta il va judeca pe baza
celor invocate in prima instanta.

Asadar, reclamantul a formulat o cerere de chemare in judecata, a formulat o satre de

fapt, s-au facut note de sedinta pe parcurspe baza acelora se va pronunta instanta de apel. Daca
cel care formuleaza apel este paratul si nu il motiveaza, se va avea in vedere ce a spus in fata
primei instante in intampinare. Daca nu a depus intampinare si nu isi motiveaza apelul, se va
avea in vedere ce a spus efectiv in fata primei instante, ce ar fi putut sa spuna, nemotivarea
apelului nu e motiv de nulitate, instanta il va judeca pe fond.

DECI, regula e ca apelul este devolutiv, poate provoca o noua judecata pe fond, chiar
daca nu a fost motivat; daca nu a fost motivat, obligatoriu va provoca o noua judecata.

Chiar daca s-a judecat pe o exceptie, se poate ajunge la judecarea pe starea de fapt pentru
ca instanta poate spune ca s-a judecat gresit exceptia, o resping si merg mai departe cu judecata
pe fond.

(3) Prin apel este posibil s nu se solicite judecata n fond sau rejudecarea, ci anularea
hotrrii de prim instan i respingerea ori anularea cererii de chemare n judecat ca urmare
a invocrii unei excepii sau trimiterea dosarului la instana competent.

Exceptia este apelul nedevoluitv, tinde doar la respingerea sau anularea cererii de
chemare in judecata pe motive care ar fi fost de fapt exceptii daca ar fi fost invocate in fata
primei instante sau poate au fost invocate si solutionate gresit caz in care se ataca doar solutia.

Pot sa invoc direct lipsa calitatii procesuale active sau lipsa capacitatii de folosinta in apel
sau poate le-am invocat in fata primei instante si le-a respins gresit, caz in care invoc modul de
solutioare ca motiv de apel.

444
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art. 476 prevede ca atunci cand apelantul isi motiveaza apelul si il reduce la invocarea
unor exceptii pe baza carora cere respingerea cererii de chemare in judecata, pe o exceptie. Este
singurul lucru pe care isi motiveaza apelul, nu critica solutia pe fond ci doar pe exceptii.

De ex., cererea de chemare in judecata trebuia anulata pentru lipsa capacitatii procesuale
de folosinta a reclamantului, era decedat la data introducerii cererii. Lipsa capacitatii de folosinta
o pot invoca direct in apel, este o exceptie absoluta. Nu critica hotararea pe fond, nu spune
casolutia nu ar fi fost corecta altfel dar are o exceptie absoluta pe baza careia cere anularea
cererii de chemare in judecata.

De ex., invoca in apel direct lipsa calitatii procesuale active; lipsa calitatii procesuale
active o pot judeca printr-o incheiere itnerlocutorie sau o unesc cu fondul si atunci in hotararea
finala spun : respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active, admite actiunea pe fond. Sau
poate respinge actiunea pe fond, dar nu pe lipsa calitate.

Eu atac hotararea numai pe modul de solutionare a exceptiei sau fiind o exceptie absoluta
nu atac solutia instantei pe fond, o atac si spun ,,cer sa vedeti ca aceasta exceptie este operanta,
sa o admiteti, sa schimbati hotararea si sa respingeti actiunea ca urmare a admiterii exceptiei.
Acesta e apelul nedevolutiv. Nu ajung la starea de fapt, degeaba prima instanta a stabilit o stare
de fapt, nu o critic, dar poate invoc niste exceptii ; fie direct in apel pt ca sunt absolute fie critic
modul in care prima instanta a solutionat prin incheiere interlocutorie/hotarare finala doar
exceptia, nu critic si solutia pe fond. Acesta e apelul nedevolutiv pt ca cer instantei sa judece
aceasta exceptie, fie exceptia invocata in fata primei instante si solutionata gresit de ea fie
invocata ca motiv de apel direct in apel.

Aici, exceptia lipsei calitatii procesuale active nu e de fapt o exceptie in sensul in care am
discutat la procedura in fata primei instante ci e de fapt un motiv de apel, o atitutdine ofensiva. In
aceasta situatie instanta de apel e limitata de apelant sa judece numai aceasta exceptie, o admite
sau o respinge. Daca o respinge, intrucat apelantul nu invoca motivele de fond si restrange
posibilitatea instantei sa se pronunte asupra fondului, chiar daca pe fond este a statuat gresit
prima instanta, nu mergem la alin. (1) pt ca apelantul a restrans la atata.

De ex., modul de solutionare a exceptiei de necompetenta poate fi atacat cu apel cand

instanta a respins in mod gresit, caci daca era admisa inseamna ca se declina competenta,
declinatorul de competenta nu are cale de atac, pot eventual sa o reinvoc in fata instantei la care
s-a declinat competenta, daca si ea o admite se ajunge la conflict negativ de competenta,
regulator de competenta care nu mai are cale de atac. Dar daca prima instanta a respins exceptia
de necompetenta pot sa atac acea incheiere interlocutorie cu apel odata cu fondul si daca singura
mea critica vizeaza numai modul de solutionare a exceptiei de necompetenta (nu era de
compententa judecatoriei ci era de competenta in prima instanta a tribunalului si cer sa anulati
hotararea judecatoriei si sa retineti sa rejudecati cauza, nu invoc motive de fond ; daca tribunalul
spune ca judecatoria era competenta si respinge acest unic motiv de apel nu mai statueaza pe

445
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

fond caci apelantul a limitat apelul in acest sens ; daca apelantul spunea ca in cazul in care trece
peste aceasta exceptie sa constate instanta ca nici fondul nu a fost bine stabilit de instanta, atunci
va trece si pe fond).

INTREBARE : ce castiga cel care limiteaza fondul ?

RASPUNS : nu castiga nimic, profa nu ne recomanda sa ne limitam la o chestiune care tinde la

respingerea cererii pe o exceptie sau la anularea hotararrii si trimiterea la instanta competenta
fiindca daca nu are dreptate starea de fapt ramane stabilita si s-a temrminat. Daca suntem foarte
siguri pe noi ca avem dreptate si nu are rost sa discutam si fondul, sa administram probe, de ex pt
ca avem un certificat de deces care arata ca reclamantul era mort, atunci da.

INTREBARE : daca spune apelatul ca in masura in care ii respinge exceptia cere sa verifice si
modul in care prima instanta a stabilit starea de fapt este suficient ?

RASPUNS : In acest caz aplicam alin. (2) pt ca nu isi motiveaza apelul pe fond si atunci trebuie
sa am in vedere ce a cerut in fata primei instante.

Daca insa spune expres : In masura in care treceti de exceptie atunci va rog sa treceti la
analizarea fondului , se va face acest lucru in limitele a ceea ce s-a sustinut in fata primei
instante. Daca nu cere sa se stabileasca ca si fondul e incorect, investeste instanta de apel sa
staueze pe fond insa nu motiveaza prin critici exprese, atunci se aplica alin. (2).

Instanta de apel nu va respinge aceste exceptii premergator fondului pt ca ele vizeaza

insusi fondul apelului. Trebuie sa se faca distinctia intre fondul cauzei si fondul apelului (in ex
dar fondul apelului e lipsa calitatii procesule active/capacitaii de folosinta), vorbesc de
solutionarea fondului apelului cand am trecut de toate conditiile de admisibilitate, atunci cand e
timbrat, e introdus in termen, introdus de cine trebuie.

Deci, sa distingem intre situatia in care spune ,,lipsa calitatii procesual de a formula apel
ca vine de ex. un om de pe strada si exercita apel, tine de calitatea procesuala activa de a exercita
apelul. Pot exercita apel numai partile din proces si avanzii cauza, un tert nu poate. In aceasta
situatie resping apelul pe exceptie. Dar daca in apel mi se invoca lipsa calitatii procesuale active
a reclamantului de catre paratul care formuleaza apel si se ajunge sa se cerceteze aceasta exceptie
atunci apelul se judeca pe fond pt ca e timbrat, declarat in termen, de una dintre partile din
proces, ajung sa judec obiectul lui (hotararea si criticile concrete).

446
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

!!! Vorbim de solutionarea fondului ori de cate ori ajungem sa cercetam motivele de apel, caci
am trecut deja de toate conditiile de admisibilitate a apelului (e timbrat, declarat in termen,
declarat de cine trebuie, etc.)

Art. 477- Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat.

(1) Instana de apel va proceda la rejudecarea fondului n limitele stabilite, expres sau
implicit, de ctre apelant, precum i cu privire la soluiile care sunt dependente de partea din
hotrre care a fost atacat.

Apelul e devolutiv, dar in ce limite? Cel nedevolutiv restrange atributiile instantei de

apel. Lel devolutiv instanta de apel poate sa faca ce vrea sau iarasi ii sunt restranse atributiile
prin lege sau de catre parti ?

Cvantum devolutum, cvantum apelatum, adica poate m-a judecat instanta pe cele cinci
capete de cerere formulate in cererea de chemare in judecate si desi mi s-a respins cererea in apel
invoc doar primul capat de cerere, fata de celelalte nu obiectez nimic. Deci cer sa se satbileasca o
alta stare de fapt pe primul capat de cerere dar cu privire la celelalte 4 nu formuelz apel. Tine tot
de principiul disponibilitatii, deci si la apelul devolutiv poate fi limitata de ceea ce cel care in
excercita isi arata ca fiind nemultumirea lui fata de solutia primei instante.

De ex : cere constatarea nulitatii, repunerea partilor in starea anterioara si formuleaza inca

3 capete de cere; se respinge actiunea; Formuleaza motive de apel numai pe primele doua :
constatarea nulitatii si repunerea in situatia anterioara ; formuelaza motivr de apel numai pe
constatarea nulitatii, daca se va admite, se va repune si in situati anterioara,sunt legate.

(2) Devoluiunea va opera cu privire la ntreaga cauz atunci cnd apelul nu este limitat
la anumite soluii din dispozitiv ori atunci cnd se tinde la anularea hotrrii sau dac obiectul
litigiului este indivizibil.

De ex., nu sunt multumit de celelalte hotarari, cer ca instanta de apel sa pronunte o cu

totul alta solutie (daca s-a admis, cer sa se respinga, daca s-a respins, cer sa se admita, daca s-a
admis in parte cer sa se admita in totalitate)

Obiect indivizibil : in caz de indivizibilitate exista litisconsortiu obligatoriu, nu avem cum

sa decidem decat cu privire la intreaga solutie.

Se cere anularea hotararii cand s-a dat cu lipsa de procedura cu partea sau cand s-a
judecat gresit pe exceptie. De ex., s-a respins pe exceptia prescriptiei extinctive/ lipsei calitatii

447
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

procesuale active, atac hotararea si cer sa se anuleze, sa se respinga exceptia si rejudecarea

cauzei in fond.

Pot limita apelul daca am anumite motive de nemultumire, dar uneori nu pot, pentru ca
daca avem un obiect indivizibil nu am cum sa judec doar o parte (s-a respins pe exceptie, in calea
de atac se schimba solutita pe exceptie si exceptia este respinsa, ramane sa rejudec fondul tot;
daca obiectul este indivizibil trebuie sa rejudec fondul tot; daca critic toata hotararea).

Cvantum devolutum, cvantum apelatum tine de principiul disponibilitatii, chiar daca am

motive sa critic toata hotararea pot sa ma limitez la o parte din ele (alin. 1) si alin. 2 cand
devolutiunea este pe tot fie pt ca vrea apelantul fie pt ca nu e posibil decat de devolueze pe tot.

Art.478. Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecii la prima
instan

Inseamna ca in apel nu mai pot sa vin cu cereri noi.

pot invoca apelul doar pe ceea ce s-a pronuntat prima instanta. Daca in prima
instanta am cerut restituuirea imprumutului, nu pot veni in apel sa cer si daune
moratorii si plata dobanzilori pt intarziere.
de la aceasta regula exista si exceptii legale:
De ex interventia voluntara in proces (cea accesoriu oricand, iar cea principala poate fi formulata
si in apel cu acordul expres al celorlalte parti).

De ex., la divort : paratul poate formula cerere reconventionala direct in apel pentru motivele de
divort ivite dupa inceperea dezbateriolr asupra fondului, pt ca nu mai avea cum sa faca cerere
reconventionala.

Nu poate fi supus apelului decat modul in care prima instanta a solutionat pretentia
dedusa judecatii ei: am cerut obligarea paratului la restituirea imprumutului, atunci modul in care
a solutionat aceasta insanta este obictul apelului, nu pot veni in apel sa cer dobanzi, pentru ca nu
le-am cerut in fata primei instante sau daune moratorii. Daca insa le-am cerut in fata primei
instante dar aceasta nu s-a pronuntat asupra lor, nu pot face apel ci cer completarea hotararii,
impotriva completarii hotararii pot face apel.

!Pot face apel doar pe ceea ce am cerut si pe ce s-a pronuntat prima instanta, pe ceea ce
nu s-a pronuntat pot face doar completarea hotararii.

448
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art. 478 alin. (1) Prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit n faa primei
instane.

Nu pot introduce parti noi, nu pot introduce cereri noi. A nu se confunda transmiterea
calitatii procesuale active cu introducerea de parti noi. Daca moare una dintre parti inclusiv
dobanditorul cu titlu particular va fi introdus in proces in conditiile art. 39.

INTREBARE : daca prin apel critic modul in care s-a pronuntat instanta pe anumite puncte
precum si faptul ca nu s-a pronuntat pe anumite puncte, exista posibilitatea pt instanta de apel sa
disjunga si sa judece completare pe de o parte si apel pe de alta parte ?

Deci daca am 5 capete de cerere, prima instanta se pronunta pe 3 doar, pe 2 uita, exercit
apel pe toate 5, instanta de apel e corect investita pe cele 3 pe care s-a pronuntat prima instanta.
Poate sa recalifice cererea ca fiind o cerere de completare a hotararii pt celelalte doua si sa o
judece? NU e de competenta ei.

Poate instanta sa spuna ca datorita principiului potrivit careia instanta recalifica cererea
corect chiar daca poarta o denumire gresita ca pt 3 capete de cerere e in preenta uneic cereri de
apel si pe celelalte 2 capete e in prezenta unei cereri de completare si sa disjunga apelul (ar fi o
disjungere a motivelor) pe doua motive calificarte, sa decline competenta caci comlpetarea
hotararii este de competenta primei instante si sa disjunga la prima instanta?

DECI, apelul ar suna asa: ,, pe primele 3 capete de cerere s-a pronuntat gresit pt ca a
apreciat gresit probele, starea de fapt e cu totul alta, a interpretat gresit textul de lege, iar pe
celelalte 2 spune ca instana nu s-a pronuntat deloc, cere anularea hotararii si trimiterea spre
rejudecare pt ca sa nu piarda un grad de jurisdictie.

Poate sa faca lucrul acesta? Poate sa ceara anularea hotararii pt ca nu s-a pronuntat
deloc pe 2 capete de cerere? NU, pt ca trebuie sa recurg mai intai la procedura completarii
hotararii deci aplicam textul art. 445 NCPC. Nu pot veni in apel sa critic o parte pe fons ci
cealalata parte pt ca a omis sa se pronunte si sa spun ca e nula hotararea. Se invoca
inadmisibilitatea pe art. 445 NCPC pt cele 2 capete de cerere pt ca trebuia facuta cerere de
completarea a hotararii deci se invoca inadmisibilitatea apelului pt aceste 2 capete de cerere,
instanta de apel va judeca apelul pe primele 3 capte de carere (ce ai cerut + ce a pronuntat prima
instanta).

Cand nu aveam un astfel de text la completarea hotararii, daca prima instanta nu se

pronunta pe un capat de cerere, era motiv de nulitate a hotararii, plimba toata hotararea inapoi.
Acuma- nu se reia procesul de la capat si se face completarea hotararii.

449
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Art. 477- sunt liber sa critic tot sau numai o parte desi as putea critica tot

Art. 478- nu sunt liber sa critic chiar ce vreau, sunt liber sa critic solutia pe ceea ce am cerut si
ceea ce s-a solutionat. Nu pot sa formulez cereri noi in apel si sa apelez ceea ce s-a cerut si nu s-a
judecat pt ca am completarea hotararii pt aceasta situatie.

Art. 478 alin. (2) Prile nu se vor putea folosi naintea instanei de apel de alte motive,
mijloace de aprare i dovezi dect cele invocate la prima instan sau artate n motivarea
apelului ori n ntmpinare. Instana de apel poate ncuviina i administrarea probelor a cror
necesitate rezult din dezbateri.

Paratul se apara fata de ce arata apelantul in motivele de apel suplimentar fata de ceea ce
a aratat in fata primei instante. De ex. invoca lipsa calitatii procesuale active, paratul zice ca cere
respingerea ei si cere probe sa dovedeasca ca nu e fondata.

Instanta poate incuviinta si administrarea de probe, pentru ca acest text se refera si la

motivele invocate si la probe. Vom reveni asupra probelor cand vom discuta despre procedura.

Deci, nu poti sa folosesti alte motive decat cele pe care le-ai invocat la prima instanta
atunci cand nu iti motivezi apelul sau motivele de apel cand ai trecut astfel de motive.

Art. 478 alin. (3) n apel nu se poate schimba calitatea prilor, cauza sau obiectul
cererii de chemare n judecat i nici nu se pot formula pretenii noi.

In apel nu se poate schimba calitatea partilor: de ex., am exercitat actiunea civila in

calitate de reprezentant legal sau conventional al reclamantului, nu pot exercita apelul in
nume propriu.
Obiectul cererii- adica nu pot cere rezolutiune in loc de nulitate, cer nulitate pe viviu de
consimtamant in loc de cer nulitate pe lipsa formei.
Cauza cererii.
Starea de fapt pe care am invocat-o in fata primei instante nu o mai pot modifica
in apel. Dar daca prima instanta a calificat juridic gresit cererea, pot invoca in
motivele de apel, gresita calificare. Cand spun cauza ma gandesc ca nu pot
modifica starea de fapt!
Daca am cereri care in principal se cere un lucru, si in subsidiar, daca se respinge
cererea principala, se cere altceva - daca prima instanta a admis cererea
principala, si nu a mai judecat cererea subsidiara. De ex. cer in principal sa
constatati nulitatea absoluta dar daca veti constata ca nu e lovit actul de nulitate
absoluta, cer sa rezolutionati sau sa constatati nulitatea relativa. Daca prima
instanta a judecat doar cererea principala si a admis-o, nu a ajuns la cea subsidiara
si in apel critic inclusiv modul de solutionare al cererii subsidiare, poate instanta

450
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

de apel sa spuna ca prima instant nu a judecat o cerere? E vorba de o largire a

cadrului procesual in apel?
De ex., in principal cer constatarea nulitatii absoluta a actului juridic si sa ma repuneti in situatia
anterioara. Daca veti aprecia ca acest motiv e nefondat, cer dispunerea rezolutiunii pentru
neexecutarea culpabila a obligatiilor. Daca prima instanta constata fondat ca pretentia pe care ai
formultata in principal, caci e mai simplu sa fie dovedita nulitatea decat neexecutarea si a admis
nu s-a mai ajuns la rezolutiune pt ca nu se mai pune problema rezzolutiunii contractul nefiind
valabil. Daca ar fi spus ca e valabil contractul ar fi ajuns la raspunderea contractula, dar nu a
ajuns aici. Cealalta parte face apel si spune ca nu fondat ca e nulitate, atunci poate partea
cealalata parte sa faca un apel incident sa spuna ca daca cumva admite instanta apelul pe nulitate
atunci sa solutioneze cererea subsudiara privind reolutiunea ? e o cerere noua in apel trebuia sa
se ceara completarea cererii ? NU, una se exclude pe cealalata, nu ajung la capatul subsidiar daca
admit capatul principal, deci nu e vorba de o incalcare a limitelor caracterului devolutiv sub acest
aspect!

DECI, cauza se refera la starea de fapt, nu la calificarea juridica, care poate fi schimbata in apel.

Daca s-a gresit calificarea juridica in prima instanta si s-a spus ca este raspundere civila
delictuala si se administreaza probe pe raspunderea civila delictuala si ar fi de fapt raspundere
contractuala, poate instanta de apel sa recalifice si sa administreze probe pe o alta calificare sau
se schimba cauza in apel?

Poate sa dea calificarea juridica corecta direct in apel! Nu schimba starea de fapt, litigiul
e imutabil pe obiect si pe starea de fapt care sustine litigiul. Calificarea juridica e atributia
judecatorului.

INTREBARE: daca in privinta starii de fapt intervin elemente noi, intra la revizuire sau... ?

Vedem la revizuire.

Alin. (4) Prile pot ns s expliciteze preteniile care au fost cuprinse implicit n
cererile sau aprrile adresate primei instane.

Ce inseamna pretentii cuprinse implicit in cererile? Greu de stabilit. Instanta trebuie

oricum sa se pronunte asupra lor, chiar daca le-am formulat implicit, daca nu se pronunta nu pot
sa invoc direct in apel, caci revin la discutia cu completarea hotararii.

451
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Daca prima instantei din motivarea in fapt a pretentiilor mele, nu intelege ceea ce doresc,
pot in fata instantei de apel aduce lamuriri suplimentare, fara a schimba starea de fapt, fara a o
extinde.

Alin. (5) Se vor putea cere, de asemenea, dobnzi, rate, venituri ajunse la termen i orice
alte despgubiri ivite dup darea hotrrii primei instane i va putea fi invocat compensaia
legal.

Revenind la exemplul anterior, cer restituirea imprumutului in prima instanta, in apel nu

pot veni sa cer si dobanzi pentru ca e o pretentie noua. Dar, daca in prima instanta am spus
,,obligati-l pe parat sa plateasca suma datorata si daune moratorii pt intarziere de la inregistrarea
cererii de chemare in judecata si pana la pronuntarea hotararii si se respinge apelul formulat de
el sau de mine, ca parte, pot pe calea apelului incident sa cer acele dobanzi in continuare. Daca
le-am cerut in fata primei instante si ele curg in continuare, pot sa le cer in continuare. Daca
cealalta parte formuleaza apelul, eu ca parte pot sa le cer doar pe calea apelului incident.

Se poate cere compensatia legala, nu si cea judiciara, pentru ca la cea judiciara ar

insemna sa ceri instantei sa se pronunte asupra cererii, ceea ce e o noua cerere in apel.

INTREBARE : ar fi cerere noua daca nu cer dobanzile de la scadenta pana la momentul

pronuntarii unei hotarari? Deci daca nu le cer de la inregistrarea cererii ci le cer de la pronuntarea
horararii ?

RASPUNS : ar fi o cerere noua. Practic nu pot sa cer decat in continuare, daca le-am cerut deja
in fata primei instante. Pot sa le cer pe cale separata. In apel le pot cere in continuare numai daca
le-am cerut in fata primei instante.

Se discuta in practica daca se poate cere un drept de retentie direct in apel caci se
apreciaza ca ar fi doar un mijloc de aparare.

Ex. 1 : se cere evacuarea mea din imobil pt ca nu am platit chiria pe 3 luni de zile sau pt ca
locatiunea ajuns la sfarsit si se admite de catre prima instanta si eu fac apel si cer un drept de
retentie, sa nu fiu evacuat pana nu imi plateste imbunatatirile. Pot sa formulez direct in apel
dreptul de retentie avand in vedere ca actiune principala e evacuarea, cu atat e investita instanta?
NU, pentru ca dreptul de retentie este un drept accesoriu unei creante. Pai am cerut creanta? Pai
si daca nu am cerut creanta mi se poate stabili un drept de retentie? Mai pot cee creanta direct in
apel?NU. Daca s-ar admite dreptul de retentie, s-ar admite existenta creantei care nici nu a fost
ceruta in fata primei instante, am eluda dispozitiile privind indamisibilitatea actiunii in

452
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

constatare, nu plateste nicio taxa de timbru, nu m-ar evacua pana nu o plateste deci il blocheaza
pe cel in evacuare fara sa am un titlu executoriu caci practic nu am cerut realizarea creantei.

Dar daca s-a formulat o cerere reconventionala in fata primei instante si am cerut aceste
imbunatatiri, in apel pot sa formuelz ca si mijloc de aparare dreptul de retentie pt ca am deja
actiunea in realizarea creantei care e dreptul principal

In doctrina se da exemplul posibilitatii invocarii dreptului de retentie in apel dar nu in

orice conditii, ci doar daca am formulat o actiune in realizare al carui accesoriu este.

Dreptul de retentie nu poate sa fie o pretentie implicita. Adica eu cer sa fie evacuta, tu
spui ca ai o creanta si sa ti se constate dreptul de retentie. Daca instanata sr constata dreptul de
retentie fara constatarea creantei, practic aman evacuarea pana nu plateste desi tu nu ai titlu
executoriu.

Daca as fi invocat in fata primei instate prin intampinare ca mijloc de aparare dreptul de
retentie tot se respingea pt ca e accesoriul unui drept pe care nu l-am invocat si pe care nu il
puteam invoca pur si simplu caci nu e o aparare ci e o pretentie in realizarea creantei.

De retinut: dreptul de retentie nu poate fi invocat decat daca invoc creanta sau daca am
deja un titlu executoriu pe creanta si invoc direct acest drept accesoriu care tine de aflarea partii
in folosinta imobilului.

APELUL

REGULA : devolutiva : limitele legale si cele posibile in baza principiului disponibilitatii

EXCEPTIA : nedevolutiv:legata de princ disponibilitatii si se limiteaza la situatiile in care partea

formuleaza apelul numai pentru a respinge cererea de chemare in judecata sau de a se anula pe o
exceptie sau pe necompetenta instantei

Procedura judecarii apelului

Art. 482. Completarea cu alte norme. Dispoziiile de procedur privind judecata n prim
instan se aplic i n instana de apel, n msura n care nu sunt potrivnice celor cuprinse n
prezentul capitol.

453
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Dispozitiile de procedura se refera la faza cercetarii judecatoresti si la faza dezbaterii pe

fond. Tot ce am studiat la procedura contencioasa in fata primei instante ramane valabil in caile
de atac, in masura in care nu exista dispozitii derogatorii.

Dispozitii derogatorii :

a) in materie de probe - Art. 478 alin. (2)

Ca regula, probele pot fi invocate de reclamant prin cererea de chemare in judecata,
paratul prin intampinare, daca avem alte cereri incidentale prin acele cereri incidentale in functie
de momentul la care se depune.

Chiar daca s-au propus tardiv probe in prima instanta si stabileste o stare de fapt pe baza
probelor depuse in termen (doctrina spune ca se vor respinge ca tardive, profa crede ca trebuie
admise in baza rolului activ al judecatorului) in apel se poate cere instantei de apel administrarea
acelor probe, pt ca oricum as fi putut sa cer probe noi in apel, deci probele propuse tardiv la
prima instante pot fi adminstrate in apel De aceea ca judecator al primei instante ar trebui
administrate toate probele concludente si utile, pentru ca daca nu risc sa fie administratea in apel
si sa mi se impute neadministrarea lor, sa fie schimbata starea de fapt. Tocmai de aceea ar trebuie
sacrificata celeritatea pentru aflarea adevarului.

Chiar daca nu am cerut in apel administrarea probelor respinse ca tardive de prima

instanta prin cererea de apel, instanta de apel poate sa le administreaze din moment ce le-am
cerut in fata primei instante si in cererea de apel pot sa cer si alte probe. La primul termen la apel
cand mi se pune in discutie pot solicita sa fie administrate pe langa probele indicate in apel cele
pe care prima instanta le-a respins ca tardive. Degeaba vine paratul si spune ca nu au fost trecute
in cererea de apel.

Intimatul poate sa propuna alte probe prin intampinare.

b) Art. 479 alin. (1)

Am discutat la caracterul devolutiv al apelului ce inseamna limitele stabilite prin
declaratia de apel.

Motivele de ordine publica pot fi invocate si de instanta din oficiu ca sa admita apelului.
Daca de ex., vine apelantul si spune ca prima instanta a stabilit gresit starea de fapt, poate
instanta de apel sa spuna ca hotarea este nula in primul rand pentru ca nu este semnata minuta de
judecator, este un motiv de ordine publica, nu este o exceptie (ar fi o exceptie daca eu declar apel
si instanta imi invoca faptul ca nu l-am declarat in termen/ nu am calitatea sa declar apel). Chiar
daca apelantul nu a facut-o instanta o poate invoca din oficiu.

454
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Instanta poate sa invoce din oficiu de ex. urmatoarele motive de apel de ordine publica
chiar daca apelantul nu a facut-o:

Una din parti nu avea calitate procesuala activa sau pasiva

Hotararea e nula pt chestii de procedura: nu e semnata minuta de un judecator,
lipseste incheierea de amanare a pronuntarii, s-a prountat hotararea de un alt
judecator decat cei in fata carora s-au pus concluzii pe fond

Daca s-a invocat lipsa calitatii procesuale active in fata primei instante si s-a respins prin
incheiere interlocutorie pe care nu a atacat-o apelantul, in aceasta situatie, nu o poate invoca
instanta in apel, pentru ca intra in autoritatea de lucru judecat, nu e o critica a hotararii.

Dar, daca s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active prin hotararea finala si se
admite actiune si se aduc critici hotararii doar asupra solutionarii fondului, nu si cu privire la
solutionarea exceptiilor, nu va putea fi invocate din oficiu in baza limitelor efectului devolutiv
daca apelul este motivat. Daca nu e motivat atunci ca instanta de apel trebuie sa am in vedere tot
ce s-a discutat in fata primei instante.

Dar daca nu s-a ridicat niciodata exceptia lipsei calitatatii procesual active, se va putea
invoca de instanat de apel din oficiu in favoarea reclamantului ca motiv de ordine publica. Dar
daca s-a invocat, s-a judecat si partile nu inteleg sa critice hotararea, indiferent ca s-a solutionat
printr-o incheiere (daca s-a solutionat prin incheiere nu se mai pune problema ca instanta de apel
sa poata pt ca nu e investita cu apel impotriva acelei incheieri ci doar impotriva hotararii finale)
sau hotarare- nu pot sa fac o distinctie dupa cum s-a solutionat prin hotarare sau incheiere pt a
vedea daca poate sa invoce din oficiu instanta de apel sau nu. Mergem la limtele devolutive ale
apelului in cazul in care apelul e motivat si partea invoca considerente privind fondul cauzei.
Daca apelul nu e motivat, oricum instanta va avea in vedere tot ce s-a solutionat in fata primei
instante, deci inclusiv modul de solutionare a exceptiilor.

DECI, in conluzie, pot invoca motive ce se pot invoca direct in apel dar nu pot formula critici
daca apelul a fost motivat si limitat de catre apelan la alte motive decat modul de solutionare a
exceptiilor.

Alin. (2)- nu doar ca va administra probele solicitate tardiv si care nu au fost administrate de
prima instanta, daca apreciaza ca sunt concludente petinente si utile, poate inclusiv sa dispuna
refacerea probelor deja administrate de prima instanta.

455
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Sigur ca o va face daca apelantul cere: ,,In incheierea de sedinta s-au trecut ca eu am pus
3 intrebari pe care instanta mie mi le-a respins- partea poate cere atunci cand i s-a respins o
intrebare sa se treaca in incheierea de sedinta tocami ca sa se poate supune administrarea
probatiunii controlului judiciar, e un motiv pt care poate sa solicite in calea de atac a apelului
readministrarea probei cu martori pentru a-i fi puse acele intrebari pe care prima instanta i le-a
respins. E asadar un motiv de refacere a probatiunii.

DECI, sub aspectul probelor, poate sa :

Refaca probele administrate de prima instanta, la cerere

Completeze, chiar daca in cererea de apel nu a spus partea expres
,,cu probele propuse tardiv si respinse ca atare de prima instanta
Administra probele noi propuse prin cererea de apel sau prin
intampinarea la apel/ apelul incident sau provocat

(cu privire la apelul incident sau provocat, profa a omis sa ne spuna urmatoarele: codul spune ca
fata de acestea se va depune intampinare dar nu da termen; de fapt in termenul in care ai formulat
raspunsul la intampinare adica 10 zile iti formulezi apararile si fata de apelul incident/provocat)

Solutiile pe care le poate pronunta instanta in apel

1. pastrarea solutiei primei instante cand

respinge apelul pe fond sau pe exceptie.

anuleaza: in procedura regularizarii nu se anuleaza ; pentru netimbrare;
tardivitate; lipseste o mentiune prevazuta sub sanctiunea nulitatii (lipsa semnaturii
apelantului, este prezent apelantul dar refuza sa semneze, nu este prezent il citez
cu mentiuna sa vina sa semneze si nu vine sau vine dar refuza sa semneze); nu
rezulta cu claritate ce hotarare se ataca ; pe lipsa calitatii de reprezentant (se
exercita apelul de un mandatar conventional care nu face dovada mandatului; in
cazul apelului formulat de avocat pot invoca aceasta exceptie daca i-a fost limitat
mandatul, poate introduce apel dar nu poate sustine, dar daca e alt avocat decat cel
din fata primei instante atunci trebuie o imputernicire distincta).
Perima : lasarea in nelucrare timp de 6 luni din culpa partilor si va ramane
definitiva hotararea primei instante, intra in autoritate de lucru judecat daca e
cazul (daca numai s-a anulat cererea ca netimbrata nu se pune problema autoritatii

456
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

de lucru judecat) ; hotararea prin care se constata perimarea poate fi atacata cu

recurs in 5 zile de la pronuntare

Respinge pe exceptie inseamna :lipsa calitatii de a declara apel (nu a fost parte, nu e avand
cauza); e inadmisibil caci prima instanta a luat act de renuntarea reclamantului la judecata si acea
hotarare este susceptibila numai de recurs, deci atunci cand hotararea e susceptibla doar de
recurs; se exercita apel impotriva unei hotarari pronuntate intr-un divort prin acord care e
definitiva de la pronuntare; exercita apel partea cu care nu a fost lipsa de procedura;

Respinge pe fond : apelul e timbrat, e exercitat in termen, e exercitat de cine trebuie, cererea
cuprinde toate elementele care sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii dar motivele invocate de
apelant nu sunt fondate. De ex., instanta de apel spune ca in mod corect s-a respins actiunea ca
prescrisa de catre prima instanta. Deci prima instanta a solutionat in mod corect cauza atat pe
exceptii cat si pe fond.

2. admiterea apelului si schimbarea solutiei : art. 480 alin. (3)

Cand se admite apelul pot sa existe 2 categorii de solutii : o solutie de scimbare si o

solutie de anulare.

Solutia/motive de anulare

lipsa procedura
gresita pronuntare pe o exceptie
Este admisa exceptia si se respinge actiunea pe exceptie in prima instanta, iar instanta de
apel spune ca trebuia respinsa exceptia si judecat fondul sau hotararea e nula pt ca a fost lipsa de
procedura cu apelantul cel putin la ultimul termen de judecata

Acest motiv de anulare se poate solda cu rejudecarea chiar de catre instanta de apel care
va anula hotararea pe lipsa de procedura, va rejudeca actiunea: admit apelul, anulez
sentinta pentru lipsa de procedura, retin cauza spre rejudecare, dau termen sa readministrez
probe, rejudeca chiar instanta de apel, rejudeca actiunea pt ca hotararea nu mai exista, a anulat-o.
Solutia suna in felul urmator: admite apelul, anuleaza sentinta (punct, nu mai am hotarare), retine
cauza spre rejudecare, judeca acelasi complet.

Daca una din parti (oricare) cere retrimiterea la prima instanta pt ca sa nu fie lipsit de un
grad de jurisdictie, se va trimite o singura data inapoi. Deci daca am avut un motiv de plisa de
procedura si s-a trimis inapoi instanat judecand pe exceptie chiar daca in al doilea apel s-ar
dispune rejudecarea, obligatoriu va fi rejudecata de instanta de apel.

457
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Pentru ambele motive se poate dispune trimiterea spre rejudecare numai la cerere, cerere
ce poate fi formulata de oricare dintre parti si numai o singura data pt oricare dintr motive. Daca
se dispune inca o data anularea hotararii pt vreunul dintre aceste motive instanta de apel este
obligata sa retina spre rejudecare.

Partile cer expres nu presupune ca ambele parti, pentru ca una din parti nu va avea
interes,nu trebuie cumulativ toate partile ci oricare, asa trebuie interpretat textul. Atentie la
termenul pana la care pot sa ceara trimiterea spre rejudecare : pana cand motiva apelul sau pana
cand pot formula intampinare, degeaba vin la primul termen si spun ca daca cumva se admite
apelul sa trimita cauza spre rejudecare.

Trimiterea spre rejudecare poate fi dispusa o singura data in cursul procesului adica pt
ambele motive nu pt fiecare motiv cate o singura data.

Intrebare :daca instanta de apel retine cauza spre rejudecare mai avem cale da atac ? daca
hotararea data in apel nu mai are recurs, nu mai are cale de atac, chiar daca rejudeca fondul.
Faptul ca retine spre rejudecare nu o transforma in prima instanta, ramane tot instanta de apel. Se
dau doua hotarari: una de anulare si fixarea unui termen si una de rejudecare a cauzei.

Daca se trimite spre rejudecare la instanta inferioara are apel.

Instanta de apel poate sa trimita la o alta instanta, nu e obligata sa trimita la aceeasi

instanta. Va face acest lucru ca sa evite de ex. o situatie de incompatibilitate. Avem de ex. o
judecatorie mica, un singur judecator, a judecat cu lipsa de procedura, hotararea e nula; daca o
trimit inapoi el se va abtine, fiind singurul judecator nu are cine sa o judece, si daca va fi admisa
caci clar trebuie admisa instanta de control judiciar va trebui sa o admita si sa o trimita la o alta
instanta. Ca sa preintampine acest lucru imi permite din start sa o trimit unei alte instante din
circumscriptia mea.

Daca se trimite spre rejudecare primei instante si nu o tine ea poate sa dea o dezlegare in
drept obligatorie sau poate sa spuna ,,trimit spre rejudecare dar aici vorbim de o raspundere
civila delictuala si nu una contractuala e rezolutiune nu nulitate- instanta de trimitere e tinuta de
acea dezlegare obligatoriu, nu mai poate sa treaca peste. In ceea ce priveste administrarea
probelor poate sa spuna ca prima instanta trebuie sa mai administreze proba cu expertiza, trebuie
sa administreze proba cu martori pe care a respins-o ca tardiva etc., prima instanta e obligata sa o
faca.

Alte motive de nulitate :

necompeteta primei instante : materiala sau teritoriala ; generala sau internationala.

458
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Nulitatea teritoriala si materiala trebuie invocata in limine litis, cea teritoriala relativa prin
intampinare daca e obligatorie, cea materiala si teritoriala exclusiva la primul termend e judecata
cu procedura completa.

Poate constitui motiv de apel daca s-a invocat si s-a respins. Daca instanta de apel
constata ca gresit s-a respins, hotararea e nula (pe necompententa e o nulitate neconditionata, e o
conditie extrinseca) atunci anuleaza hotararea si va trimite cauza spre rejudecare instantei
competenta. Daca este competenta e chiar ea, va judeca ca prima instanta in complet de un
judecator caci nu mai e apel. De ex., daca nu a fost de competenta judecatoriei in prima instanat
ci a tribunalului, anulez hotararea primei instante si retin cauza spre rejudecare in prima instanta.
De ex., daca nu judecatoria cj era competenta terirorial ca e o actiune in mostenire, nu in
revendicare, deci merg la ultimul domiciliu al defunctului si nu la locul situarii imobilului,
anuleaza si trimite spre judecata judecatoriei Turda.

Intrebare: daca prima instanta omite sa se pronunte asupra exceptiei de necompetenta vom apela
la procedura completarii?

Raspuns: procedura completarii vizeaza numai pretentii, capete de cerere nu si solutioanrea

exceptiilor. Daca a omis sa se pronunte atac cu apel, spun ca am invocat-o in termen si instanta
de apel a omis sa se pronunte. In niciun caz instanta de aple nu mai poate sa o invoce din oficiu.

Daca prima instanta a respins gresit exceptia necompetentei materiale si partile nu au

formulat acest lucru ca motiv de apel, atunci instanta de apel nu o poate invoca ca motiv de
ordine publica. Fiecare instanta isi va verifica propria competenta.

Deci ca sa judec necompetenta materiala sau teritoriala chiar exclusiva trebuie sa se fi

invocat in termen si sa se fi resins de catre instanta si partea interesata sa o invoce ca motiv de
apel.

Necompetenta generala poate fi invocata direct in apel, inclusiv de instanta de apel din
oficiu caz in care se va anula hotararea. Daca e de competenta altui organ cu activitate
jurisdictionala se anuleaaza hotararea si se trimite spree judecata acelui organ, iar daca e de
competenta unui organ fara activitate jurisdictionala, atunci este respinsa ca inadmisibila si
decizia e susceptibila de recurs.

Daca necompetenta generala s-a invocat in fata primei instante si s-a respins prin
incheiere interlocutorie care nu este atacata prin cererea de apel, instanta de apel nu o mai poate
invoca ca motiv de ordine publica.

459
Dr. Pr. Civil - Curs 1 (02.10.2013)

Alin. (6) Nesemnarea minutei de catre judecator- e motiv de nulitate dar nu si de trimitere caci
motive de retrimitere sunt doar 2 (lipsa de procedura cu partea care a pierdut procesul la ultimul
termen de judecata/ gresita pronuntare pe o exceptie). Daca avem orice alt motiv de nulitate a
hotararii admitem apelul anulez hotarerea dar nu e motiv de trimitere ci de retinere spee
rejudecate.

Soliutia de schimbare cand :

-admit apelul cand se statuaza pe fond de prima instanta si instanta de apel ajunge
la concluzia ca s-a stabilit gresit starea de fapt, modifica starea de fapt si se pronunta cu o
solutie distincta.

-s-a statuta pe fond, apelul se refera la modul de solutionare al unei exceptii,

inclusiv apelul nedevolutiv poate sa fie, atunci se admite apelul si schimba sentinta,
respinge actiunea pe exceptie, schimba modul de solutionare al exceptiei- nu e motiv de
nulitate a hotararii, e motiv de schimbare a hotararii.

Daca s-a respins exceptia prescriptiei extinctive si s-a judecta fondul si se face apel si pe fond si
pe exceptie atunci schimba solutia nu e motiv de nulitate a hotararii si shcimba solutia pe find si
pe exceptie pt ca admite exceptia si repinge actiunea ca prescrisa. Motiv de nulitate e numai cand
gresit s-a statut pe exceptie, nu si cand gresit s-a statuat pe fond.

460