CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

INCIDENTE PROCEDURALE

PERIMAREA CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA

A. Notiune. Ce este perimarea?

Are o natura juridica mixta, insa nu a fost transata problema clar. Nu putem spune ca e
mai mult o sanctiune sau o modalitate de a inlatura dosarele aflate in nelucrare si o curatire a
instantei de aceste dosare. Pare a predomina mai mult a doua teza. De ce ? Perimarea este o
institutie de ordine publica. Daca ar predomina natura de sanctiune pentru partea neglijenta,
logic ar fi sa nu fie de ordine publica. Numai ca aici este si si o sanctiune, dar e clar ca exista
si un interes al sistemului judiciar de a nu lasa in suspans chestiuni judiciare incepute.
Sistemul judiciar functioneaza pe un principiu relativ simplu: odata ce un conflict a devenit
latent, statul trebuie sa il rezolve. *Preocuparea statului este sa rezolve conflictul, si mai apoi
sa il rezolve bine.

B. Domeniul perimarii pentru ce litigii poate fi utilizata perimarea?

Textul de lege este unul care ne creeaza o plansa destul de larga orice cerere de
chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice cerere de retractare si
reformare art. 416.

Art. 416 Cererile supuse perimarii

(1) Orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, rrecunrs, revizuire si orice
alta cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar impotriva
incapabililor, daca a ramas in nelucrare din motive imputabile partii, timp de 6
luni.
(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedura indeplinit de parti sau
de instanta.
(3) Nu constituie cauze de perimare cazurile cand actul de procedura trebuia efectuat
din oficiu, precum si cele cand, din motive care nu sunt imputabile partii, cererea
n-a ajuns la instanta competenta sau nu se poate fixa termen de judecata.

Teoretic, orice cerere s-ar putea perima. Tragem concluzia de aici ca nu vorbim numai
de perimarea unei cereri de chemare in judecata, dar si de perimarea unei cai de atac. Nu
exista o limitare legala din punct de vedere al domeniului.

Sigur ca in practica judiciara si doctrina s-au dezvoltat fel si fel de teze, cum ca in
anumite domenii perimarea nu ar putea interveni :

1) atunci cand titularul actiunii este procurorul, pentru ca fiind o sanctiune care se
aplica partilor, iar procurorul nu este parte (el este participant suis generis), evident ca nu ar

Cristea Alina Lidia Grupa 402 1

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

interveni sanctiunea. Argumentul este relativ, ar putea fi sustinut, dar pleaca oarecum de la o
premisa gresita, si anume ca procurorul n-ar fi parte. Ori a numi parte suis generis este cam
acelasi lucru cu a fi parte in proces. Ca este o parte cu o configuratie speciala si ca are o
calitate procesuala ex lege si nu una care intervine ca implicare a lui in proces, aceasta este
alta problema. Dar, cu aceste mentiuni, el este parte.

2) in situatia in care pe calea perimarii s-ar pune in discutie, pe cale ocolita,

renuntarea la anumite drepturi la care nu se poate renunta;

Exemplu : art.437 NCC (in actiunile privitoare la filiatie nu se poate renunta la drept. De
asemenea, cel care introduce o actiune privitoare la o filiatie, in numele unui copil sau a unei
persoane puse sub interdictie, precum si copilul minor care a introdus-o singur, nu poate
renunta la judecata ei). Dar ce s-ar intampla ? Partile nu s-ar prezenta si instanta ar putea sa
suspende procesul in virtutea faptului ca partile, deja citate, nu s-au prezentat, asteapta 6 luni
sa treaca termenul de perimarea si avem chiar efectul unei perimarii. Aici problema nu este la
perimare, ci la suspendare. Nu ar fi vorba neaparat ca nu opereaza perimarea, dar daca s-ar
dovedi ca intr-adevar perimarea este utilizata ca un mijloc prin care partile sa renunte la ceea
ce nu au voie sa fac, instanta ar putea sa considere ca aceasta nelucrare are o cauza falsa, ca
in realitate partile nu au fost neglijente (*dimpotriva, au fost extrem de diligente sa treaca
termenul) si ar putea sa continue judecata. Practic, perimarea ar putea opera in aceste cazuri,
dar nu si in acelea in care ar avea o cauza falsa. Noi stim ca atunci cand un act de procedura
are la baza o cauza falsa, instanta nu ii va da curs.

3) in pricinile necontencioase nu exista un temei.

*Daca luam practica mai veche a instantelor romane, o sa gasim spete care spun ca
perimarea nu opereaza aici. Numai ca este greu sa transporti aceste spete in ziua
de astazi. Aici este o problema. La momentul respectiv perimarea era de ordine
privata, iar in pricinile necontencioase nu aveai parte adversa practic acesta era
motivul. Dar, intre timp, perimarea a devenit o institutie de ordine publica, asa ca
ratiunile nu ar mai subzista. In perioada respectiva mai multe institutii care acum
sunt de ordine publica, erau de ordine privata: autoritatea de lucru judecat (numai
daca se invoca de partea adversa era luata in considerare).

4) in cazul recursului in interesul legii sau in cazul in care Inalta Curte de Csatie si
Justitie e investita cu pronuntarea unei hotarari prealabile cu privire la o problema de drept
sesizata de o alta instanta sau chiar ea insasi. Exista o procedura - cand o instanta care este
investita cu solutionarea unei pricini in ultimul grad constata ca problema respectiva este
noua si prezina o anumita dificultate, va solicita ICCJ sa pronunte o hotarare prin care sa
transeze modul de rezolvare a respective spete dupa acestea, va relua judecata si va
solutiona problema de drept asa cum a statuat ICCJ.

Pana acum am vorbit de domeniul de perimare sub aspectul cauzelor. Insa, pentru a
vorbi de perimare, mai trebuie doua elemente:

- Sa existe culpa partii;

Cristea Alina Lidia Grupa 402 2

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

- Sa treaca 6 luni.

Perimarea, totusi, pastreaza acest caracter de sanctiune, dar nu oricum nu si in

ipoteza in care nelucrarea nu ar decurge din culpa partilor.

Art. 416 prezinta trei exemple de situatii in care ramanerea in nelucrare nu este din
culpa partilor art. 416 alin. (3) reprezinta numai un exemplu, el nu e singurul caz in care
avem lipsa culpei, ci doar exemplifica.

a) Cazul in care actul de procedura trebuia efectuat din oficiu;

Exemple:
- Se face cerere de abtinere, cererea blocheaza judecarea procesului (este
intrerupt pana la solutionarea cererii; daca este vorba de o cerere de recuzare,
procesul ar putea continua). Imaginati-va ca dupa aceasta solutionare,
instanta uita sa puna pe rol cauza trect 6 luni si se perima. Sigur ca ar fi
putut partile sa faca cerere de repunere pe rol, dar nu erau obligate
comportamentul normal al partilor era sa astepte. Legea spune ca instanta
trebuie sa repuna cauza pe rol.

b) Cand din motive neimputabile partii, dosarul nu a ajuns la instanta competenta

Exemplu:
- Se declina competenta de la o instanta la alta si se uita sa se trimita dosarul.
Normal, instanta care isi declina competenta trimite dosarul din oficiu;
- Instanta A declina la B, B declina la A si se creeaza un conflict negativ de
competenta si, in acest caz, ar trebui sa se trimita la regulator, numai ca se
uita sa se investeasca instanta superioara. In acest caz, partile nu ar avea ce sa
faca, pentru ca ele nu pot sa ceara investirea unui regulator.

c) Cand din motive neimputabile partii, nu s-a putut fixa termen de judecata
Exemplu:
- S-a casat cu trimitere, normal ar trebui sa se stabileasca termen pentru
rejudecarea cauzei la instanta la care s-a trimis (prima instanta), insa dosarul
nu a fost trimis de instanta de casare si astfel nu se poate judeca;
- Ganditi-va la procedura de regularizare. Avem situatia in care trebuie citate
partile si una dintre parti nu este de gasit si nu poate fi citata. In acest caz
trebuie facuta adresa pentru a se afla daca are sau nu domiciliu in toata
aceasta perioada, daca se dovedeste ca reclamantul a incercat sa afle
domiciliul, nefixarea termenului nu ar fi din vina lui;
- In cazul unei suspendari : se suspenda pricina pentru faptul ca a murit una
dintre parti. Moare partea adversa, nu partea reclamanta (in acest caz,
mostenitorii reclamantului ar putea sa ceara reluarea procesului).
Mostenitorii paratului nu ar avea niciun interes sa se reia procesul atat de
repede poate ar recurge chiar la institutia acceptarii tacite a amostenirii si
astfel incat nimeni nu ar sti cine sunt mostenitorii. Reclamantul ar putea sa
fle doar dintr-un registru public.
C. Curgerea termenului de 6 luni

Cristea Alina Lidia Grupa 402 3

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

Noua reglementare difera putin spre deosebire de situatia vechiului cod, care distingea
intre litigiile comerciale si cele civile (in cazul litigiilor comerciale termenul era de 6 luni, iar
in cazul litigiilor civile termenul era de 1 an) acum termenul este acelasi (de 6 luni).

Actiunea civila atasata actiunii penala si disjunsa din procesul penal nu se perima,
desi e actiune civila prevedere expresa a CPP, in care se prevede ca instanta penala este
obligata sa se pronunte asupra laturii civile. *Nu ne referim la situatia in care instanta penala
nu a fost investita cu actiunea civila (ea s-a judecat separat, direct la instanta civila), ci doar
la procesele penale care au in componenta lor si o latura civila.

In legatura cu termenul de 6 luni, avem cazuri de intrerupere si cazuri de suspendare.

Ele sunt dispozitii speciale, aplicabile numai termenului de perimare si se aplica cu
precadere.

D. Cazuri de intrerupere a termenului:

Art. 417 Intreruperea cursului perimarii

Perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea

judecarii procesului de catre partea care justifica un interes.

Din acest text de lege, putem trage concluzii multiple:

a) Este vorba de un act de procedura;

b) Actul e facut de una dintre parti, nu de catre instanta. De exemplu o repunere pe rol
facuta de catre instanta nu intrerupe termenul de perimare;

c) Nu trebuie facuta de oricare parte, ci de partea care justifica un interes;

De principiu, aceasta parte este reclamantul, dar nu neaparat, pentru ca in
cazul in care paratul are o cerere reconventionala sau daca intervenientul principal are
calitatea de reclamant sau de persoana chemata in judecata.
Sa luam in calcul ca am spus de principiu - Sunt situatii in care este mai
interesat paratul sa continue procesul, decat reclamantul.
Exemplu: Reclamantul declanseaza un proces numai pentru a-l sicana pe parat, fara o
sansa reala de a castiga procesul in acest caz, paratul ar avea dificultati: nu ar putea
sa ia credite, nu ar putea sa constituie ipoteci sau sa vanda. Si mai ales in cazul in care
paratul nu se stie vinovat, el nu va avea nicio tragere de inima sa stea si sa astepte 6
luni pentru a se perima procesul, cand tocmai, el ar vrea sa se solutioneze cat mai
repede.

d) Actul de procedura facut de persoana care justifica un interes trebuie facut in scopul
judecarii.
Nu este un act intrerupator de perimare cererea prin care reclamantul solicita
eliberarea unor copii din dosar sau cererea de comunicare a unor acte de procedura
din dosar (*sunt acte de procedura, dar nu sunt facute in scopul judecatii.)

Cristea Alina Lidia Grupa 402 4

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

Putem avea si situatii mai complicate.

Exemplu: Reclamantul repune cauza pe rol, parand ca are scop de a se judeca, insa la
primul termen nici reclamantul si nici paratul nu se prezinta la si acesta ramane in
nelucrare. In acest caz, este clar ca cererea nu a avut scopul de a continua procesul, ci
doar de a intrerupe termenul de perimare.
*Chiar daca nu se prezentau, trebuiau macar sa faca o cerere de judecare in lipsa.

E. Cazuri de suspendare a termenului:

Art. 418 Suspendarea cursului perimarii

(1) Cursul perimarii este suspendat cat timp dureaza suspendarea judecatii, pronuntata
de instanta in cazurile prevazute la art. 413, precum si in alte cazuri stabilite de
lege, daca suspendarea este cauzata de lipsa de staruinta a partilor in judecata.
(2) In cazurile prevazute la art. 412, cursul perimarii este suspendat timp de o luna de
la data cand s-au petrecut faptele care au determinat suspendarea judecatii, daca
aceste fapte s-au petrecut incele din urma 3 luni ale termenului de perimare.
(3) Perimarea se suspenda, de asemenea, pe timpul cat partea este impiedicata de a
starui in judecata din cauza unor motive temeinic jusitificate, precum si in alte
cazuri expres prevazute de lege.

1) Pe toata durata suspendarii judecatii - in cazurile de suspendare legala facultativa

prevazute de art. 413 cat timp dureaza aceste cazuri.
- Daca vorbim de 413 pct 1 actiunea civila
In momentul in care in procesul care a generat suspendarea se pronunta o
hotarare definitiva, este obligatia partii interesate de a solicita repunerea cauzei pe
rol. Cauza de suspendare a termenului de perimare inceteaza in momentul
pronuntarii acelei hotarari si ramanerii ei definitive.
- Art. 27 alin.(7) CPP actiune penala
Daca s-a pus in miscare actiunea penala judecata in fata instantei civile se
suspenda, dupa punerea in miscare a actiunii penale si pana la rezolvarea in prima
instanta a cauzei penale, dar nu mai mult de un an. Prin urmare, daca a trecut un
an si cauza penala care a generat suspendarea in virtutea art. 27 CPP nu s-a
solutionat macar in prima instanta, e de datoria partii sa ceara repunerea pe rol a
actiuni civile, pentru ca altfel termenul de perimare a actiunii civile incepe sa
curga.

2) Pe durata existentei unor alte cauze de suspendare ale judecatii, daca suspendarea
nu e cauzata de lipsa de staruinta a partilor in judecata.

Exemplu:
a) S-ar putea incadra aici ipoteza de la art. 412 pct.7
Art. 412 Suspendarea de drept
(1) Pct. 7 - in cazul in care instanta formuleaza o cerere de pronuntare a
unei hotarari preliminare adresata Curtii de Justitie a Uniunii Europene,
potrivit prevederilor tratatelor pe care se intemeiaza Uniunea Europeana.

Cristea Alina Lidia Grupa 402 5

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

b) Art. 520 sesizarea ICCJ cu pronuntarea unei hotarari prealabile se supenda

termenul de perimare pana la pronuntarea unei hotarari de catre ICCJ.
Art. 520 Procedura de judecata
(2) Prin incheierea prevazuta la alin.(1), cauza va fi suspenata pana la
pronuntarea hotararii prealabile pentru dezlegarea chestiuni de drept.

3) Art. 412 - in cazurile in care intervine suspendarea de drept, cursul perimarii este
suspendat timp de o luna de la data la care s-au petrecut faptele ce au determinat
suspendarea, daca aceste fapte s-au petrecut in cele din urma 3 luni ale termenului de
perimare.
Ipoteza de la care pleaca textul de lege este ca intreruperea s-a produs de la
altceva sau chiar de la un motiv prevazut de art.412, dar pe parcursul suspendarii, a mai
intervenit inca unul din motivele prevazute de art.412.
Exemplu: Procesul a ramas in nelucrare pentru ca partile nu s-au prezentat la proces,
dar in ultimele 3 luni ale termenului de perimare (care curge in cazul acesta) a murit
una dintre ele si atunci se prelungeste cu inca o luna termenul de perimare se
presupune ca mostenitorii trebuie sa ia la cunostinta de existenta procesului si sa ia
masurile de rigoare.

4) Din motive temeinic justificate partea a fost impiedicata sa staruie in judecata este
un caz general.

5) Mai exista si cazuri speciale De exemplu, in procedura medierii, termenul de

suspendare nu curge 3 luni de la momentul suspendarii daca in timp de 3 luni se incheie un
acord de mediere sau se repune cauza pe rol. Astfel, termenul de perimare ar fi si el
suspendat.

F. Diferenta intre suspendare si intrerupere:

Daca avem un caz de intrerupere, va incepe sa curga un nou termen, in timp ce in

cazul suspendarii, doar perioada in care opereaza cazul de suspendare este scoasa din
termenul de perimare - dupa aceea termenul continua sa curga pentru restul de timp.

In materia perimarii, ambele cazuri (atat de intrerupere cat si de suspendare) produc

efecte pentru toate partile, independent de dispozitiile referitoare la independenta procesuala
(notiuni pe care le stim de la coparticipare), adica nu numai pentru cei care se afla in raporturi
de solidaritate sau de indivizibilitate cu cel care face actul, ci si pentru partile celelalte. De
ce? La efectul perimarii perimarea opereaza in bloc, pentru toate cererile din dosar, nu
numai pentru titularul cererii de chemare in judecata. Daca titularul cererii de chemare in
judecata face un act intrerupator, iar paratul, desi are si el cerere reconventionala nu face
niciun act, actul intrerupator al reclamantului va produce efecte si asupra cererii paratului.

Art. 419 Efectele cererii asupra coparticipantilor

Cristea Alina Lidia Grupa 402 6

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

In cazul in care sunt mai multi reclamanti si mai multi parati impreuna, cererea de
perimare ori actul de procedura intrerupator de perimare al unuua foloseste si celorlalti.

*Intrebare la grila: Reclamantul face act de intrerupere. Paratul nu face niciun act.
Variante:
a) se perima cererea de chemare in judecata;
b) nu se perima nici cererea de chemare in judecata, nici cererea reconventionala;
c) se perima cererea reconventionala, nu si cererea de chemare in judecata.

Nicio varianta nu e corecta nu se perima nimic. De ce? Un act intrerupator de

perimare produce efecte asupra tuturor actelor aflat in acel dosar, chiar si asupra acelor acte
ce provin de la partile cu interese contrare.

!!! Perimarea produce efecte in bloc se perima tot dosarul sau nu se perima nimic.
Intra aici: cererile reconventionale, cereri de chemare in garantie ele sunt salvate prin
efectul intreruptiv produs de un singur act bineinteles, daca se dovedeste ca a existat un
interes la intocmirea respectivului act.

G. Procedura perimarii

Perimarea poate fi invocata de oricare dintre parti, de catre procuror (daca participa la
judecata), dar si de instanta din oficiu, fiind considerata o chestiune de ordine publica.

Cum se procedeaza? Avem trei ipoteze (toate conduc la aceeasi analiza):

- Fie instanta repune cauza pe rol in vederea perimarii;

- Fie una dintre parti solicita repunerea pe rol a cauzei in vederea perimarii
(formuland o cerere de constatare a perimarii);
- Fie se face o cerere de repunere si partea adversa invoca exceptia perimarii /
instanta invoca exceptia perimarii.

Art. 420 Procedura perimarii

(1) Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii interesate. Judecatorul va cita
de urgenta partile si va dispune grefierului sa intocmeasca un referat asupra
actelor de procedura in legatura cu perimarea.
(2) Perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie in camera de consiliu sau in
sedinta publica.
(3) Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pentru prima oara in
instanta de apel.

Procedura de verificare a perimarii este una contradictorie (cu citarea partilor in

termen scurt). Instanta solicita un referat grefei si se pronunta printr-un act procesual care
difera dupa cum admitere / respinge cererea / exceptia:

Cristea Alina Lidia Grupa 402 7

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

a) Daca respinge cererea de perimare / exceptia pronunta o incheiere atacabila odata

cu fondul;
b) Daca admite fie cererea, fie exceptia si constata perimat dosarul pronunta o
hotarare care va fi supusa numai recursului la instanta superioara in termen de 5 zile
de la pronuntare.
*Cand perimarea se constata de ICCJ, recursul se face la completul de 5
judecatori de la ICCJ.

Art. 421 Hotararea de perimare

(1) Daca instanta constata ca perimarea nu a intervenit, pronunta o incheiere care

poate fi atacata odata cu fondul procesului.
(2) Hotararea care constata perimarea este supusa recursului, la instanta ierarhic
superioara, in termen de 5 zile de la pronuntare. Cand perimarea se constata de o
sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, recursul se judeca la Completul de 5
judecatori.

!!! Cale de atac a recursului e deschisa chiar si in ipotezele in care pentru hotararea
de fond nu e prevazuta o astfel de cale de atac.

De ce? Nu ne aflam in ipoteza unui recurs la recurs sau ipoteza unui recurs pentru o
hotarare nesusceptibila de aceasta cale. Astfel, daca pricina se afla deja in recurs si se perima
recursul, nu te afli in ipoteza unui recurs la recurs daca ataci hotararea de constatare a
perimarii. Recurs la recurs ar insemna sa ataci modul in care instanta a solutionat criticile cu
privire la hotararea data in fond. Ori, tu aici, nu critici instanta de recurs cu privire la modul
in care a solutionat criticile tale impotriva hotararii de fond, ci critici modul in care instanta
de recurs a solutionat pentru prima oara o chestiune incidentala ce s-a ivit prima oara chiar in
fata acestei instante, chestiune ce nu a format obiectul recursului. La fel si cand ne aflam in
apel si legea nu prevede calea de recurs. E adevarat, legea nu mai prevedere recursul pentru
ca pe problema de fond se considera ca e suficienta calea de atac a apelului, dar daca
perimarea apare in apel, ea nu a format obiectul criticilor, astfel incat nu se supune logicii
legiuitorului astfel recursul este posibil.

Pentru a pronunta hotararea, instanta trebuie sa verifice urmatoarele aspecte:

1) Daca pricina se incadreaza in domeniul de aplicabilitate al perimarii;

2) Daca au trecut 6 luni;
3) Daca nu exista o intrerupere sau supendare;
4) Daca exista culpa partilor;
5) Daca nu intervine un alt caz de incetare a judecatii prevazut de norme speciale.

Se da exemplu: art. 924 NCPC in materia divortului se perima doar calea de atac nu
si hotararea din prima instanta. Cazurile de acest fel de obicei primeaza in fata chestiunii
perimarii.

Art. 924 Impacarea sotilor

Cristea Alina Lidia Grupa 402 8

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

(1) Sotii se pot impaca oricand in tot cursul judecatii, chiar daca nu au fost platite
taxele de timbru. In acest caz, instanta va lua act de impacare si va dispune, prin
hotarare definitiva, inchiderea dosarului, precum si restituirea taxelor de timbru,
daca au fost achitate.

*Speta se refera la doi nefericiti care au facut un proces de divort. Ei nu s-au mai
prezentat la proces dupa un anumit termen, probabil au revenit la sentimente mai bune si au
uitat de divort. Nu au mai trecut pe acolo. Instanta nu stia de sentimentele lor. A ramas
pricina in nelucrare timp de un an (atata era termenul) si dupa care au fost citate partile. Ele
au venit, insa intre timp isi reluasera viata. Ei se aflau in fata instantei de apel prima
instanta pronuntase deja divortul. Instanta i-a citat in vederea discutarii perimarii, insa
partile au spus ca s-au impacat si au invocat un articol similar art. 924. Ei s-or fi impacat,
dar a intervenit perimarea, si ca urmare a perimarii apelului, efectul este ramanerea
definitiva a hotararii din prima instanta, s-a perimat doar calea de atac.

Desi este o chestiune de ordine publica, perimarea nu poate fi invocata direct in fata
instantei de apel. Ai voie sa o invoci in tot cursul procesului, dar in fata instantei in care s-a
produs lasarea in nelucrare. Daca s-a dat deja o hotarare si perimarea nu s-a invocat, atunci ea
nu poate fi o critica a hotararii si nu se poate invoca direct in calea de atac.

H. Efectele perimarii

Efectul perimarii il reprezinta lipsirea de efect a tuturor actelor de procedura de la

acea instanta. Daca este vorba de perimarea cererii de chemare in judecata, efectul va fi
stergerea efectelor actelor facute la acea instanta, inclusiv efectele cererii de chemare in
judecata (Cel mai important efect al ei : intreruperea prescriptiei extinctiva).

!!! In noul cod civil se prevede ca daca dupa ramanarea definitiva a hotararii de perimare,
in timp de 6 luni reclamantul face o noua cerere, efectul intreruptiv de prescriptie obtinut prin
prima cerere inca poate fi utilizat, cu conditia ca a doua cerere sa fie admisa.

Prin urmare, daca vorbim de o cerere chemare in judecata, perimarea nu produce

efecte asupra dreptului subiectiv dedus judecatii aceasta intrucat perimarea produce efecte
doar asupra actelor de procedura. Dreptul subiectiv poti sa-l exerciti cat timp nu s-a implinit
termenul de prescriptie. Mai multe de atat, conform dispozitiilor Noului Cod Civil, mai ai si
un termen de gratie de 6 luni sa-l exerciti, chiar daca ai iesit din termenul de prescriptie, cu
conditia ca prima cerere respinsa sa fi fost formulata in interiorul termenului.

In cazul perimarii cererii de apel / recurs, lucrurile stau diferit. Teoretic, nici ele nu
produc efecte asupra dreptului subiectiv in mod direct, dar produc efecte indirecte, in sensul
ca daca hotararea primei instante a transat pe fond litigiul si are efect de lucru judecat, prin
efectul perimarii apelului / recursului, ea devine definitiva, iar o noua cerere nu ar putea fi
facuta pentru ca s-ar opune autoritatea de lucru judecat.

Cristea Alina Lidia Grupa 402 9

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

Atunci cand se perima cererea de chemare in judecata, daca reclamantul formuleaza o

cerere noua, exista un avantaj pentru el: probele administrare in procesul ce s-a perimat, pot fi
utilizate in noul proces, daca noua instanta nu considera necesar efectuarea lor. Ca regula se
poate, insa ramane la aprecierea noii instante daca este cazul sa le refaca sau nu. Ele sunt
salvate de la efectul desfiintarii.

I. Perimarea instantei

Aceasta institutie se refera la situatia in care o cerere ramane in nelucrare timp de 10

ani, dupa care intervine perimarea, indiferent de culpa vreunei parti. Aici pur si simplu
calculam 10 ani nu ne intereseaza de ce a ramas in nelucrare, nu sunt incidente nici cazurile
de suspendare sau de intrerupere. Procedura de constatare a perimarii instantei este similara
celei de perimare a cererii.

Art. 423 Perimarea instantei

Orice cerere adresata unei instante si care a ramas in nelucrare timp de 10 ani se
perima de drept, chiar in lipsa unor motive imputabile partii. Dispozitiile art. 420 se aplica
in mod corespunzator.

INCIDENTE PROCEDURALE CE CONSTITUIE ACTE

DE DISPOZIIE

Cristea Alina Lidia Grupa 402 10

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

Enumerare:

Acte de procedur specifice reclamantului:

1. Renunarea la judecata
2. Renunarea la un drept

Acte de dispozitie specifice paratului:

1. Achiesarea

Acte de procedura aplicabile ambelor parti:

1. Achiesarea la hotararea pronuntata

2. Tranzactia

Reguli generale privitoare la toate incidentele procedurale:

1. Fiind acte de dispozitie, partea care le face trebuie sa aiba capacitate de exercitiu
deplina. Daca nu are capacitate deplina si este reprezenta / asistata reprezentantul
trebuie sa aiba incuviintarea instantei de tutala sau, pana la constituirea deplina a
acesteia, de la autoritatea tutelara.

Trebuie revazut aici un text din partea generala, si anume art. 81.

Art. 81 Limitele reprezentarii. Continuarea judecarii procesului

(1) Renuntarea la judecata sau la dreptul dedus judecatii, achiesarea la htoararea

pronuntata, incheierea unei tranzactii, precum si orice alte acte procedurale de
dispozitie nu se pot face de reprentant decat in baza unui mandat special ori cu
incuviintarea prealabila a instantei sau a autoritatii administrative competente.
(2) Actele procedurale de dispozitie prevazute la alin.(1), facute in orice proces de
reprentantii minorilor, ai persoanelor puse sub interdictie si a disparutilor, nu vor
impiedica judecarea cauzei, daca instanta apreciaza ca ele nu sunt in interesul
acestor persoane.

Chiar daca reprezentantul are incuviintarea autoritatii tutelare, instanta ar putea

sa ignore actul de dispozitie si sa judece procesul.

2. In cazul in care vorbim de un act de dispozitie facut printr un mandat, mandatul trebuie
dat in forma autentica si vorbim de un mandat special sa cuprinda in el dreptul de a
face actul de dispozitie respectiv. O procura generala, pentru asigurarea repezentarii in
proces nu este suficienta.
In cazul in care mandatarul este avocat, lui nu ii trebuie procura, dar in schimb,
trebuie ca in contractul de asistenta sa se prevada dreptul avocatului de a face acte de
dispozitie si ce anume acte de dispozitie.

Cristea Alina Lidia Grupa 402 11

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

3. Sunt o serie de cauze in care nu se pot face acte de dispozitie:

- art. 437 NCC
Art. 437 - Inadmisibilitatea renuntatii
(1) In actiunile privitoare la filiatie nu se poate renunta la un drept;
(2) De asemenea, cel care introduce o actiune privitoare la filiatie in numele
unui copil sau al unei persoane puse sub interdictie, precum si copilul
minor care a introdus singur, potrivit legii, o astfel de actiune nu pot
renunta la judecata ei.
*Nu se pot face nici tranzactii cu privire la acest drept.
- Legea contenciosului administrativ institutiile publice nu pot renunta in
procesele de contencios administrativ la acele drepturi in legatura cu care exista
un interes public. pot face concesii in ceea ce priveste drepturile in legatura cu
care exista un interes privat (de exemplu contractele administrative).

I. RENUN AREA LA JUDECAT

Sediul materiei

Art.406 art.407 NCPC

Art. 406 Condiii

(1) Reclamantul poate s renune oricnd la judecat, n tot sau n parte, fie verbal n
edina de judecat, fie prin cerere scris.
(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procur special.
(3) Dac renunarea s-a fcut dup comunicarea cererii de chemare n judecat,
instana, la cererea prtului, l va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecat
pe care prtul le-a fcut.
(4) Dac reclamantul renun la judecat la primul termen la care pr ile sunt legal
citate sau ulterior acestui moment, renunarea nu se poate face dect cu acordul
expres sau tacit al celeilalte pri. Dac prtul nu este prezent la termenul la care
reclamantul declar c renun la judecat, instana va acorda prtului un termen
pn la care s ii exprime poziia fa de cererea de renunare. Lipsa unui rspuns
pn la termenul acordat se consider acord tacit la renunare.
(5) Cnd renunarea la judecat se face n apel sau n cile extraordinare de atac,
instana va lua act de renunare i va dispune i anularea, n tot sau n parte, a
hotrrii sau, dup caz, a hotrrilor pronunate n cauz.
(6) Renunarea la judecat se constat prin hotrre supus recursului, care va fi
judecat de instana ierarhic superioar celei care a luat act de renun are. Cnd
renunarea are loc n faa unei secii a Inaltei Curi de Casaie si Justiie, hotrrea
este defintiv.

Renuntarea la judecata este un act de dispozitie specific reclamantului.

Cristea Alina Lidia Grupa 402 12

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

!!! Este aplicabil si paratului daca are o cerere reconventionala. De asemenea, se

poate aplica si intervenientului principal pentru ca are pozitia de reclamant.

Cererea de renuntare se face fie verbal (in sedinta de judecata), fie in forma scrisa. Nu
se cere o anumita forma a actului, dar, de obicei, daca nu e facuta prin act autentic, instanta va
cita partea pentru a-si insusi semnatura. Instanta este tert si, nefiindu-i opozabila semnatura,
vrea sa vada daca partea isi insuseste semnatura. Cererea se poate face personal sau prin
mandatar mandar cu procura autentica si speciala.

Termen:

Teoretic cererea poate fi facuta oricand, insa momentul cand e facuta importa foarte mult in
ceea ce priveste pozitia partii adverse:

a) Cererea se face pana la comunicarea cererii de chemare in judecata partii adverse -

nu e nevoie de consimtamantul partii adverse pentru ca ea nici macar nu stie inca
acest lucru;
b) Cererea se face dupa ce s-a comunicat cererea de chemare in judecata partii
adverse, dar pana la primul termen de judecata - nu e nevoie de consimtamantul
partii adverse, dar ea poate solicita cheltuieli de judecata (se presupune ca din
moment ce a aflat de cerere, partea a facut cheltuieli : de exemplu, si-a angajat
avocat);
c) Cererea se face la primul termen de judecata sau ulterior, in tot cursul procesului -
e nevoie de consimtamantul partii adverse.

Consimatamantul partii adverse

In ceea ce priveste consimtamantul partii adverse, am putea sa ne intrebam de ce

este cerut, din moment ce vorbim despre un drept potestativ de a renunta la o cerere? Ba da,
este un drept potestativ dar se pare ca e potestativ pana la primult termen. Dupa acest
moment vorbim si de dreptul paratului de a starui in judecata procesului si de a obtine o
hotarare care sa transeze pe fond problema, hotarare investita cu o autoritate de lucru judecat.
Dupa cum vom vedea, daca se renunta la judecata, reclamantul are posibilitatea de a
introduce o noua cerere de chemare in judecata. Ceea ce inseamna ca paratul nu scapa de
problema litigioasa, ci cel mult, o amana, astfel incat, acesta este motivul pentru care i se
recunoaste paratului dreptul de a ramane in proces chiar in contra vointei reclamantului.

Modul in care se ia consimtamantul

Nu e nevoie de un consmitamant expres, poate fi si tacit. Daca paratul nu e prezent,

instanta il va cita, comunicandu-i cererea de renuntare si punandu-i in vedere sa isi exprime
pozitia cu privire la aceasta. Daca paratul nu-si exprima nicio pozitie pana la termenul
urmator, se considera ca e de acord cu renuntarea. Este exact invers ca la modificarea cererii
de chemare in judecata unde daca paratul tacea, se considera ca nu e de acord cu
modificarea.

Cristea Alina Lidia Grupa 402 13

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

!!! Daca renuntarea are loc in fata instantei de apel / recurs, efectul este acela de
anulare a hotararilor pronuntate in instantele anterioare si se dispune numai inchiderea
dosarului ca urmare a renuntarii.

*Exemplu: In epoca, un avocat bun in materie de procedura a vrut sa faca o farsa unui
avocat mai putin bun. In prima instanta se obtinuse o hotarare buna de catre partea intimata
in apel si apelantul depune o cerere de renuntare la judecata (el fiind reclamant in prima
instanta adica paratul castigase procesul). Intimatul, se bucura, crezand ca renuntarea la
judecata are semnificatia faptului ca ramane definitiva hotararea primei instante. El a
confundat renuntarea la judecata cu renuntarea la apel (aceasta din urma este o achiesare la
hotararea primei instante).

Nu se pronunta o decizie sau sentinta sau o decizie, ci se pronunta o incheiere care e

supusa numai recursului. Aici era o mare discutie. Legea spune ca e supusa recursului care va
fi judecat la instanta ierarhic superioara, iar cand renuntarea are loc in fata unei sectii a Inaltei
Curti, incheierea este definitiva.

Doua opinii:

a) Opinia profesorului Boroi : aceasta prevedere vizeaza practic suprimarea caii de atac a
apelului, dar ea nu presupune acordarea dreptului de recurs acolo unde el nu era
prevazut pentru hotararea de fond. Daca vorbim de o hotarare data in apel, pentru care
nu se prevedea dreptul de recurs. Textul nu ar fi aplicabil. Daca vorbim de o renuntare
in fata instantei de recurs, textul nu ar fi aplicabil. Ar fi aplicabil numai:
- daca se renunta in fata primei instante, si atunci ai avea drept de apel, dar legea iti
da drept de recurs in loc de apel;
- daca se renunta in fata isntantei de apel dar exista un drept de recurs in privinta
hotararii de fond atunci exista si un drept de recurs in privinta incheierii prin
care se ia act de renuntare.

b) *T.B. : a fost de acord cu acest argument, dar sub imperiul vechiul cod. Incidentul
privitor la suspendare nu a aparut, nu a facut obiectul caii de atac ea a aprut direct in
recurs (*a mai fost discutia asta pag. 8). Autorii isi bazeaza solutia pe teza a doua a
alin.(6) art. 406 din moment ce legiuitorul a apreciat ca atunci cand ICCJ pronunta o
astfel de incheiere nu mai exista cale de atac impotriva ei, ar trbeui sa gandim la fel si
pentru celalalte instante de recurs precum si pentru celalalte cazuri in care nu exista
recurs. Daca o luam intr-o logica normala, autorul ar avea logica insa aceasta
situatie prevazuta de lege nu prea are legatura cu normalitatea. Chiar autorii care spun
ca nu exista drept de recurs in cazul in care renuntarea intervine in apel sau in recurs
spun ca solutia din cod este gresita. ???

*Povestea amuzanta cu legiuitorul incoerent.

Art. 407 Efectele renuntarii

(1) Renuntarea la judecata a unuia dintre reclamanti nu este opozabila celorlalti

reclamanti.
Cristea Alina Lidia Grupa 402 14
 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

(2) Renuntarea produce fecte numai fata de partile in privinta carora a fost facuta si
nu afecteaza cererile incidentale care au caracter de sine statator.

II. RENUN AREA LA UN DREPT

Sediul materiei

Art. 408 410 NCPC.

Art. 408 Renunarea n prima instan

(1) Reclamantul poate, n tot cursul judecii, s renun e la nsui dreptul pretins, dac
poate dispune de acesta, fr a fi necesar acordul prtului.
(2) n caz de renunare la dreptul pretins, instana pronun o hotrre prin care va
respinge cererea n fond, dispunnd i asupra cheltuielilor de judecat.
(3) Renunarea se poate face att verbal n edin, consemnndu-se n ncheiere, ct
i prin nscris autentic.

Art. 409 Renunarea n cile de atac

(1) Cnd renunarea este fcut n instana de apel, hotrrea primei instan e va fi
anulat n tot sau n parte, n msura renun rii, dispozi iile art. 408 aplicndu-se
n mod corespunztor.
(2) Cnd renunarea este fcut n cile extraordinare de atac, vor fi anulate
hotrrile pronunate n cauz, dispoziiile art. 408 aplicndu-se n mod
corespunztor.

- In cazul acesta diferenta fata de renuntarea la judecata este una esentiala. => In timp ce
renuntarea la judecata da posibilitatea reclamantului sa reformuleze o cerere noua, fara a i se
opune o autoritate de lucru judecat, in cazul renuntarii la drept, se pronunta o hotarare prin
care se respinge cererea de chemare in judecata ca nefondata, ceea ce inseamna ca nu va
putea introduce o noua cerere sau daca va formula o alta cerere i se va opune autoritatea
de lucru judecat.

Forma si termenul renuntarii la drept

Renuntarea la drept se poate face oricand in cursul procesului si fara consimtamantul

partii adverse.

Din punct de vedere al formei, cererea de renuntare la drept se face in oral in sedinta
sau printr-un inscris, in forma autentica.

Cristea Alina Lidia Grupa 402 15

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

Exista identitate de solutii cu renuntarea la judecata in cazul in care cererea de

renuntare la drept se face in apel . Daca se face cerere de renuntare la drept in apel sau in
recurs, hotararile anterioare se desfiinteaza si sunt inlocuite cu hotararea data in baza
renuntarii la drept adica respingerea cererii ca nefondata.

- Situatie: reclamantul castiga in prima instanta si renunta la drept in apel, solutia va fi de

admitere a apelului, de desfiintare a solutiei primei instante si de respingere a cererii ca
nefondata.

In ceea ce priveste caile de atac, situatia e putin diferita. Solutia este supusa numai
recursului la instanta ierarhic superioara. Cand renuntarea are loc in fata unei sectii a ICCJ
recursul se judeca in completul de 5 judecatori.

Art. 410 Ci de atac

Hotrrea este supus recursului, care se judec de instana ierarhic superioar

celei care a luat act de renunarea la dreptul pretins. Cnd renun area are loc n fa a unei
secii a naltei Curi de Casaie i Justiie, recursul de judec de Completul de 5 judectori.

III. ACHIESAREA LA PRETEN IILE

RECLAMANTULUI

Sediul materiei

Art. 436 437 NCPC

Art. 436 Cazuri

(1) Cnd prtul a recunoscut n tot sau n parte preteniile reclamantului, instan a, la
cererea acestuia din urm, va da o hotrre n msura recunoaterii.
(2) Dac recunoaterea este parial, judecata va continua cu privire la preten iile
rmase necunoscute, instana urmnd a pronuna o nou hotrre asupra
acestora.

Ca sa vorbim despre o achiesare si hotararea sa se pronunte pe baza achiesarii si nu

pe baza unei analize a instantei in care se iau in calcul anumite recunoasteri ale paratului
trebuie sa vorbim despre o marturisire pura si simpla.

Marturisirea complexa chiar daca este divizibila nu presupune o achiesare pentru ca il

obliga pe judecator sa analizeze cauza.

Aici de vorbim de situatia in care judecatorul nu mai analizeaza cauza, ia act doar de
faptul ca paratul achieseaza la pretentiile reclamantului, asadar trebuie sa avem de a face cu o
marturisire clara pura si simpla, in niciun caz una complexa.
Cristea Alina Lidia Grupa 402 16
 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

Marturisirea trebuie facuta in cursul procesului si nu extrajudiciara.

*Marturisirea extrajudiciara poate fi folosita in proces, dar ca inscris sau prin martori.
Marturisirea care sta la baza achiesarii nu trebuie sa fie neaparat provocata - poate fi
spontana.

Recunoasterea poate fi totala sau partiala. Daca este vorba despre o recunoastere
partiala, se poate da la cererea reclamantului o hotarare partiala in limita recunoasterii si sa
continue procesul pentru restul aspectelor nerecunoscute. Avantajul este ca, pronuntandu-se o
hotarare partiala in limita recunoasterii, acea hotarare devine executorie, astfel incat poate fi
executata fara a mai astepta finalizarea procesului asupra aspectelor ramase cu adevarat in
disputa. Este executorie pentru ca art.448 prevede ca hotararile primei instante sunt executorii
de drept cand au ca obiect: alin.9 -hotararile pronuntate in temeiul recunoasterii de catre parat
a pretentiilor reclamantului, pronuntate in conditiile art. 436.

In ceea ce priveste hotararea, daca coroboram dispozitiile art. 436 cu cele din materia
cheltuielilor de judecata - art. 454, observam ca daca paratul face cererea de achiesare la
primul termen de judecata si nu a fost pus in intarziere sau nu era de drept in intarziere, el ar
putea fi exonerat de plata cheltuielilor. Ca art. 454 sa poata fi aplicat trebuie ca achiesarea sa
se faca la primul termen de judecata, iar marturisirea sa fie spontana. Daca paratul nu a fost
pus in intarziere, paratul ar putea sa se exonereze nu recunoscand, ci platind creanta intr-un
termen rezonabil de la momentul comunicarii cererii de chemare in judecata.

In ceea ce priveste calea de atac - se poate ataca numai cu recurs.

* Prof. Briciu spune ca exista recurs la hotararea de achiesare inclusiv cea din recurs
cu mentiunea ca la Inalta Curte recursul va fi dedus completului de 5 judecatori.

Art. 437 Calea de atac

(1) Hotrrea prevzut la art. 436 poate fi atacat numai cu recurs la instana
ierarhic superioar.
(2) Cnd recunoaterea preteniilor a fost fcut naintea instanei de apel, hotrrea
primei instane va fi anulat n msura recunoaterii, dispunndu-se admiterea, n
mod corespunztor, a cererii, dispoziiile art. 436 alin.(2) rmn aplicabile.

IV. ACHIESAREA LA HOTRREA PRONUNAT

Sediul materiei:

Cristea Alina Lidia Grupa 402 17

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

Art. 463 464

Art. 463 Achiesarea la hotrre

(1) Achiesarea la hotrre reprezint renunarea uneia dintre pri la calea de atac pe
care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja mpotriva tuturor sau a anumitor
soluii din respectiva hotrre.
(2) Achiesarea, atunci cnd este condiionat, nu produce efecte dect dac este
acceptat expres de partea advers.
(3) Dispoziiile art. 404 rmn aplicabile.

O alt instituie asementoare la denumire cu cea de dinainte, dar care reprezint cu

totul i cu totul altceva este achiesarea la hotrrea pronunat. Acesta nu este un act de
procedur specific prtului, ci amandurora. De ce? Pentru c hotrrea ar putea fi potrivnic
fie prtului, fie reclamantului.

Achiesarea la hotrrea pronuat reprezint un act prin care partea care a pierdut
procesul, indiferent de poziia pe care a avut iniial n proces, intelege sa nu mai sustina calea
de atac adica e de acord cu hotararea pronunat.

Reguli:

1. Achiesarea la hotararea pronunat nu se poate exercita decat dupa pronuntarea

hotararii

Este nul achiesarea anticipat (nu se admite s spui ceva de genul: orice hotarare s-
ar sa da sunt de acord n primul rnd trebuie s se nasc actul i apoi, n momentul
respectiv, poi s exercii dreptul la renunare.

2. Achiesarea la hotrrea pronunat poate fi necondiionat sau condiionat.

Pn la NCPC practica judiciar (*nu exista o prevedere expres a legii) admitea

numai achiesarile necondiionate, spunnd ca celelelte sunt, de fapt, o veritabil propunere de
tranzacie. Acum lucrurile cam aa stau, n sensul c legiutorul accepta si achiesarea
conditionata, dar produce efecte doar daca daca este acceptata (expres) de cealalalta parte
oarecum reprezint un act bilateral.

Forma achiesrii la hotrrea pronunat

Art. 464 Felurile achiesrii

(1) Achiesarea poate fi expres sau tacit, total ori parial.

(2) Achiesarea expres se face de parte prin act autentic sau prin declaraie verbal
n faa instanei ori de mandatarul su n temeiul unei procuri speciale.
(3) Achiesarea tacit poate fi dedus numai din acte sau fapte precise i concordante
care exprim intenia cert a prii de a-i da adeziunea la hotrre.
(4) Achiesarea poate fi total, dac privete hotrrea n ntregul ei sau, dup caz,
parial, dac privete numai o parte din hotrrea respectiv.
Cristea Alina Lidia Grupa 402 18
 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

Achiesarea la hotrrea pronunat poate fi :

a) Expres : atunci cand intervine printr-un act autentic sau prin declaratie verbala in
fata instantei.
*Dac este vorba de mandatar, avem nevoie de o procur special pentru c este un
act de dispoziie.

b) Tacit : poate fi dedusa din acte sau fapte precise si concordante care exprima intentia
cert a partii de a-si da adeziunea la hotarare. Simpla confuzie nu este suficienta,
trebuie sa fie acte sau fapte precise si concordante (*s nu fie niciun act dubios pe
acolo) si care exprima o intentie certa. Ce ar insemna in concret ?

Exemple:

- Nu avem achiesare la hotrrea pronunat n cazul n care uneia dintre pri i se

comunica hotararea si in interiorul termenului de apel, nefiind vorba de o hotarare
executorie de drept, executa singura hotararea. Nu ar fi un act de achiesare tacit
dac partea ar executa d euna singur hotrrea pentru c ncepuse deja o
procedur de executare silit i nu vrea s atepte s vin executorul judectoresc,
aa c execut de bun voie.
- Se pronun o hotrre n prima instan, hotrre care este executorie de drept. Ai
dreptul s faci apel mpotriva ei, dar apelul nu suspend executarea. Ce-i drept, nu
a nceput executarea silit, dar tu ai tot interesul s o execu i pentru c ncep s
curg doibnzi i dac vine executorul, este posibil s plteti i cheltuielile legate
de acesta. Aa c singura variant bun n acest caz ar fi s execute singur, s fac
apel i s cear repunerea n situaia anterioar. n acest caz nu avem o achiesare
partea a executat hotrrea pentru c era executorie i n caz de respingere a
apelului ar fi trebuit s plteasc dobnzi i cheltuielile de executare silit, acest
fapt nu nseamn c a achiesat la hotrrea pronunat.

n legtur cu achiesarea, sunt aplicabile dispozitiile art. 404 , n sensul c renuntarea

la calea de atac poate fi facuta si in edinta publica cu ocazia pronunrii.

Art. 404 Renunarea la calea de atac n faa primei instane

(1) Partea prezent la pronunarea hotrrii poate renuna, n condiiile legii, la calea
de atac, fcndu-se meniune despre aceasta ntr-un proces-verbal semnat de
preedinte i de grefier.
(2) Renunarea se poate face i ulterior pronunrii, chiar i dup declararea cii de
atac, prin prezentarea prii naintea preedintelui instanei sau a persoanei
desemnate de acesta ori, dup caz, prin nscris autentic care se va depuna la grefa
instanei, att timp ct dosarul nu a fost naintat la instan a competent, dispozi iile
alin.(1) aplicndu-se n mod corespunztor.

Cristea Alina Lidia Grupa 402 19

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

V. TRANZACIA

Sediul materiei:

a) Art. 438 441 NCPC

b) Art. 2267 2278 NCC.

Art. 438 Condiiile n care se poate lua act de tranzacie

(1) Prile se pot nfia oricnd n cursul judecii, chiar fr s fi fost citate, pentru
a cere s se dea o hotrre care s consfineasc tranzacia lor.
(2) Dac prile se nfieaz la ziua stabilit pentru judecat, cererea pentru darea
hotrrii va putea fi primit chiar de un singur judector.
(3) Dac prile se nfieaz ntr-o alt zi, instana va da hotrrea n camera de
consiliu.

Nu vom insista asupra domeniului n care poate interveni tranzacia acest lucru se
studiaz la drept civil i este perfect aplicabil i dreptului procesual civil.

Vorbim despre tranzacie judiciar, care trebuie s imbrace toate condiiile tranzaciei
extrajudiciare i n plus, ea va fi folosit i pentru pronunarea unei hotrri de expedient
(*hotrrea de expedient este o hotrre judectoreasc prin care se ia act de tranzacie).

Ce am nvat la drept civil cu privire la domeniu cedrepturi pot fi tranzac ionate i

ce drepturi nu pot fi tranzacionate este pe deplin valabil.

Art. 439 Forma tranzaciei

Tranzacia va fi ncheiat n form scris i va alctui dispozitivul hotrrii.

Reguli generale:

1. Cu privire la termen, tranzacia poate fi fcut oricnd n timpul procesului , ceea ce

nseamn c poate fi fcut n prima instana, apel, recurs i aa mai departe nu
exist o limit.

2. De tranzacie se poate lua act chiar i n zilele pentru care nu s-a stabilit edin
adic prile nu sunt obligate s atepte termenul de judecat, ci se pot prezenta la
judector chiar i ntre termen.

3. De tranzacie poate lua act chiar i un singur judector n ipoteza n care

completul este format din mai muli judectori.

4. Soluia se va pronuna n edin public chiar dac aceasta se ia ntre termen sau
n camera de consiliu.

Cristea Alina Lidia Grupa 402 20

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

5. Ci de atac.

Art. 440 Calea de atac

Hotrrea care consfinete tranzacia intervenit ntre pri poate fi atacat,

pentru motive procedurale, numai cu recurs la instana ierarhic superioar.

n urma tranzaciei se d o hotrre care are o anumit particularitate dispozitivul

acelei hotrri va fi reprezentat chiar de tranzacia prilor , care practic ia locul judecii
judectorului. Va fi o hotrre special din acest punct de vedere i poart denumirea de
hotrre de expedient.

Unele discuii sunt cu privire la capacitatea judectorului de a cenzura tranzacia.

Judectorul are obligaia de a verifica identitatea prilor (persoanele care sunt pri sunt cele
care au semnat tranzacia), dac consimmntul lor este valabil exprimat / exteriorizat, dar
pe lng aspectele formale, judectorul are obligaia de a verifica dac tranzac ia contravine
sau nu ordinii publice, astfel nct oricnd el sesizeaz aspecte privind frauda la lege, cauz
ilicit sau alte aspecte lovite de nulitate absolut, judectorul poate s refuze s ia act de
tranzacia dintre pri.

La fel, judectorul poate s refuze s ia act de tranzac ie atunci cnd tranzacia este
ncheiat de reprezentantul unui minor / persoane puse sub interdicie / disprut i contravine
intereselor acestuia, chiar dac exist ncuviinarea autoritii tutelare este dreptul
judectorului n virtutea art. 81 NCPC.

Calea de atac propriu-zis

mpotriva hotrrii de expedient, singura cale de atac este recursul. Aici legea spune
c recursul se exercit la instana ierarhic superioar i nu ne d niciun detaliu despre nalta
Curte de Casaie i Justiie ceea ce ne ndreptete s credem c i atunci cnd pricina a
fost tranzacionat n faa naltei Curi i aceasta pronun o hotrre, exist un drept de
recurs la Completul de 5 judectori. (*Este o opinie care nu este mprtit de toat lumea,
dar aceasta este cea corect hahahah, doar e prerea lui).

Recursul mpotriva hotrrii de expedient vizeaz exclusiv aspecte procedurale. El nu

va viza i aspecte legate de fond.

Dac analizm codul civil, vom observa c n realitate prile sunt libere s atace
tranzacia, chiar dac ea a fost consifinit printr-o hotrre judectoreasc, pe aspecte de
fond. Acest fapt e posibil pentru c tranzacia rmne un contract, aa c poate fi atacat cu o
aciune n anulare (de exemplu, pentru vicierea consimmntului) sau cu o ac iune n
rezoluiune (dac prestaiile nu au fost respectate).

Faptul c acel contract a fost consfinit printr-o hotrre nu nltur posibilitatea de a

ataca pe cale separat, pentru c prile nu atac hotrrea instanei sub aspect procedural
(care se atac pe cale separat, i care oricum ar putea fi atacat doar pentru motive

Cristea Alina Lidia Grupa 402 21

 CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II

procedurale pentru c instana nu a soluionat pricina pe fond). n acest caz nu s-ar putea
spune c printr-o aciune paralel i ulterioar de desfiinare a tranzaciei s-ar nclca vreo
autoritate de lucru judecat pentru c nu exist aceast autoritate. nstan a nu a spus c
drepturile sunt sau nu ale prilor, ci doar a spus c prile s-au neles i prin hotrrea
pronunat a consfinit alegerea lor.

Dac discutm de faptul c instana nu era competent i nu trebuia s ia ea act de

tranzacie sau n compunerea completului erau judectori incompatibili (plus alte chestii de
genul) aceste fapte sunt chestiuni de recurs, ataci hotrrea. Dac spui c da, ai fost acolo,
i-ai dat consimmntul, dar de fapt acesta era viciat pentru c te aflai ntr-o eroare n acest
caz faci aciune separat bazat pe dreptul comun , de anulare nu a hotrrii judectoreti, ci
a contractului de tranzacie. ntrebarea este ce se va ntmpla cu hotrrea instan ei ? Ea
rmne valabil ca act procedural, numai c tranzacia pe care o consfinete va fi ineficace n
raport cu dreptul substanial.

Cristea Alina Lidia Grupa 402 22