Professional Documents
Culture Documents
INCIDENTE PROCEDURALE
Are o natura juridica mixta, insa nu a fost transata problema clar. Nu putem spune ca e
mai mult o sanctiune sau o modalitate de a inlatura dosarele aflate in nelucrare si o curatire a
instantei de aceste dosare. Pare a predomina mai mult a doua teza. De ce ? Perimarea este o
institutie de ordine publica. Daca ar predomina natura de sanctiune pentru partea neglijenta,
logic ar fi sa nu fie de ordine publica. Numai ca aici este si si o sanctiune, dar e clar ca exista
si un interes al sistemului judiciar de a nu lasa in suspans chestiuni judiciare incepute.
Sistemul judiciar functioneaza pe un principiu relativ simplu: odata ce un conflict a devenit
latent, statul trebuie sa il rezolve. *Preocuparea statului este sa rezolve conflictul, si mai apoi
sa il rezolve bine.
Textul de lege este unul care ne creeaza o plansa destul de larga orice cerere de
chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice cerere de retractare si
reformare art. 416.
(1) Orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, rrecunrs, revizuire si orice
alta cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar impotriva
incapabililor, daca a ramas in nelucrare din motive imputabile partii, timp de 6
luni.
(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedura indeplinit de parti sau
de instanta.
(3) Nu constituie cauze de perimare cazurile cand actul de procedura trebuia efectuat
din oficiu, precum si cele cand, din motive care nu sunt imputabile partii, cererea
n-a ajuns la instanta competenta sau nu se poate fixa termen de judecata.
Teoretic, orice cerere s-ar putea perima. Tragem concluzia de aici ca nu vorbim numai
de perimarea unei cereri de chemare in judecata, dar si de perimarea unei cai de atac. Nu
exista o limitare legala din punct de vedere al domeniului.
Sigur ca in practica judiciara si doctrina s-au dezvoltat fel si fel de teze, cum ca in
anumite domenii perimarea nu ar putea interveni :
1) atunci cand titularul actiunii este procurorul, pentru ca fiind o sanctiune care se
aplica partilor, iar procurorul nu este parte (el este participant suis generis), evident ca nu ar
interveni sanctiunea. Argumentul este relativ, ar putea fi sustinut, dar pleaca oarecum de la o
premisa gresita, si anume ca procurorul n-ar fi parte. Ori a numi parte suis generis este cam
acelasi lucru cu a fi parte in proces. Ca este o parte cu o configuratie speciala si ca are o
calitate procesuala ex lege si nu una care intervine ca implicare a lui in proces, aceasta este
alta problema. Dar, cu aceste mentiuni, el este parte.
Exemplu : art.437 NCC (in actiunile privitoare la filiatie nu se poate renunta la drept. De
asemenea, cel care introduce o actiune privitoare la o filiatie, in numele unui copil sau a unei
persoane puse sub interdictie, precum si copilul minor care a introdus-o singur, nu poate
renunta la judecata ei). Dar ce s-ar intampla ? Partile nu s-ar prezenta si instanta ar putea sa
suspende procesul in virtutea faptului ca partile, deja citate, nu s-au prezentat, asteapta 6 luni
sa treaca termenul de perimarea si avem chiar efectul unei perimarii. Aici problema nu este la
perimare, ci la suspendare. Nu ar fi vorba neaparat ca nu opereaza perimarea, dar daca s-ar
dovedi ca intr-adevar perimarea este utilizata ca un mijloc prin care partile sa renunte la ceea
ce nu au voie sa fac, instanta ar putea sa considere ca aceasta nelucrare are o cauza falsa, ca
in realitate partile nu au fost neglijente (*dimpotriva, au fost extrem de diligente sa treaca
termenul) si ar putea sa continue judecata. Practic, perimarea ar putea opera in aceste cazuri,
dar nu si in acelea in care ar avea o cauza falsa. Noi stim ca atunci cand un act de procedura
are la baza o cauza falsa, instanta nu ii va da curs.
*Daca luam practica mai veche a instantelor romane, o sa gasim spete care spun ca
perimarea nu opereaza aici. Numai ca este greu sa transporti aceste spete in ziua
de astazi. Aici este o problema. La momentul respectiv perimarea era de ordine
privata, iar in pricinile necontencioase nu aveai parte adversa practic acesta era
motivul. Dar, intre timp, perimarea a devenit o institutie de ordine publica, asa ca
ratiunile nu ar mai subzista. In perioada respectiva mai multe institutii care acum
sunt de ordine publica, erau de ordine privata: autoritatea de lucru judecat (numai
daca se invoca de partea adversa era luata in considerare).
4) in cazul recursului in interesul legii sau in cazul in care Inalta Curte de Csatie si
Justitie e investita cu pronuntarea unei hotarari prealabile cu privire la o problema de drept
sesizata de o alta instanta sau chiar ea insasi. Exista o procedura - cand o instanta care este
investita cu solutionarea unei pricini in ultimul grad constata ca problema respectiva este
noua si prezina o anumita dificultate, va solicita ICCJ sa pronunte o hotarare prin care sa
transeze modul de rezolvare a respective spete dupa acestea, va relua judecata si va
solutiona problema de drept asa cum a statuat ICCJ.
Pana acum am vorbit de domeniul de perimare sub aspectul cauzelor. Insa, pentru a
vorbi de perimare, mai trebuie doua elemente:
- Sa treaca 6 luni.
Art. 416 prezinta trei exemple de situatii in care ramanerea in nelucrare nu este din
culpa partilor art. 416 alin. (3) reprezinta numai un exemplu, el nu e singurul caz in care
avem lipsa culpei, ci doar exemplifica.
c) Cand din motive neimputabile partii, nu s-a putut fixa termen de judecata
Exemplu:
- S-a casat cu trimitere, normal ar trebui sa se stabileasca termen pentru
rejudecarea cauzei la instanta la care s-a trimis (prima instanta), insa dosarul
nu a fost trimis de instanta de casare si astfel nu se poate judeca;
- Ganditi-va la procedura de regularizare. Avem situatia in care trebuie citate
partile si una dintre parti nu este de gasit si nu poate fi citata. In acest caz
trebuie facuta adresa pentru a se afla daca are sau nu domiciliu in toata
aceasta perioada, daca se dovedeste ca reclamantul a incercat sa afle
domiciliul, nefixarea termenului nu ar fi din vina lui;
- In cazul unei suspendari : se suspenda pricina pentru faptul ca a murit una
dintre parti. Moare partea adversa, nu partea reclamanta (in acest caz,
mostenitorii reclamantului ar putea sa ceara reluarea procesului).
Mostenitorii paratului nu ar avea niciun interes sa se reia procesul atat de
repede poate ar recurge chiar la institutia acceptarii tacite a amostenirii si
astfel incat nimeni nu ar sti cine sunt mostenitorii. Reclamantul ar putea sa
fle doar dintr-un registru public.
C. Curgerea termenului de 6 luni
Noua reglementare difera putin spre deosebire de situatia vechiului cod, care distingea
intre litigiile comerciale si cele civile (in cazul litigiilor comerciale termenul era de 6 luni, iar
in cazul litigiilor civile termenul era de 1 an) acum termenul este acelasi (de 6 luni).
Actiunea civila atasata actiunii penala si disjunsa din procesul penal nu se perima,
desi e actiune civila prevedere expresa a CPP, in care se prevede ca instanta penala este
obligata sa se pronunte asupra laturii civile. *Nu ne referim la situatia in care instanta penala
nu a fost investita cu actiunea civila (ea s-a judecat separat, direct la instanta civila), ci doar
la procesele penale care au in componenta lor si o latura civila.
b) Actul e facut de una dintre parti, nu de catre instanta. De exemplu o repunere pe rol
facuta de catre instanta nu intrerupe termenul de perimare;
d) Actul de procedura facut de persoana care justifica un interes trebuie facut in scopul
judecarii.
Nu este un act intrerupator de perimare cererea prin care reclamantul solicita
eliberarea unor copii din dosar sau cererea de comunicare a unor acte de procedura
din dosar (*sunt acte de procedura, dar nu sunt facute in scopul judecatii.)
(1) Cursul perimarii este suspendat cat timp dureaza suspendarea judecatii, pronuntata
de instanta in cazurile prevazute la art. 413, precum si in alte cazuri stabilite de
lege, daca suspendarea este cauzata de lipsa de staruinta a partilor in judecata.
(2) In cazurile prevazute la art. 412, cursul perimarii este suspendat timp de o luna de
la data cand s-au petrecut faptele care au determinat suspendarea judecatii, daca
aceste fapte s-au petrecut incele din urma 3 luni ale termenului de perimare.
(3) Perimarea se suspenda, de asemenea, pe timpul cat partea este impiedicata de a
starui in judecata din cauza unor motive temeinic jusitificate, precum si in alte
cazuri expres prevazute de lege.
2) Pe durata existentei unor alte cauze de suspendare ale judecatii, daca suspendarea
nu e cauzata de lipsa de staruinta a partilor in judecata.
Exemplu:
a) S-ar putea incadra aici ipoteza de la art. 412 pct.7
Art. 412 Suspendarea de drept
(1) Pct. 7 - in cazul in care instanta formuleaza o cerere de pronuntare a
unei hotarari preliminare adresata Curtii de Justitie a Uniunii Europene,
potrivit prevederilor tratatelor pe care se intemeiaza Uniunea Europeana.
3) Art. 412 - in cazurile in care intervine suspendarea de drept, cursul perimarii este
suspendat timp de o luna de la data la care s-au petrecut faptele ce au determinat
suspendarea, daca aceste fapte s-au petrecut in cele din urma 3 luni ale termenului de
perimare.
Ipoteza de la care pleaca textul de lege este ca intreruperea s-a produs de la
altceva sau chiar de la un motiv prevazut de art.412, dar pe parcursul suspendarii, a mai
intervenit inca unul din motivele prevazute de art.412.
Exemplu: Procesul a ramas in nelucrare pentru ca partile nu s-au prezentat la proces,
dar in ultimele 3 luni ale termenului de perimare (care curge in cazul acesta) a murit
una dintre ele si atunci se prelungeste cu inca o luna termenul de perimare se
presupune ca mostenitorii trebuie sa ia la cunostinta de existenta procesului si sa ia
masurile de rigoare.
4) Din motive temeinic justificate partea a fost impiedicata sa staruie in judecata este
un caz general.
In cazul in care sunt mai multi reclamanti si mai multi parati impreuna, cererea de
perimare ori actul de procedura intrerupator de perimare al unuua foloseste si celorlalti.
*Intrebare la grila: Reclamantul face act de intrerupere. Paratul nu face niciun act.
Variante:
a) se perima cererea de chemare in judecata;
b) nu se perima nici cererea de chemare in judecata, nici cererea reconventionala;
c) se perima cererea reconventionala, nu si cererea de chemare in judecata.
!!! Perimarea produce efecte in bloc se perima tot dosarul sau nu se perima nimic.
Intra aici: cererile reconventionale, cereri de chemare in garantie ele sunt salvate prin
efectul intreruptiv produs de un singur act bineinteles, daca se dovedeste ca a existat un
interes la intocmirea respectivului act.
G. Procedura perimarii
Perimarea poate fi invocata de oricare dintre parti, de catre procuror (daca participa la
judecata), dar si de instanta din oficiu, fiind considerata o chestiune de ordine publica.
(1) Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii interesate. Judecatorul va cita
de urgenta partile si va dispune grefierului sa intocmeasca un referat asupra
actelor de procedura in legatura cu perimarea.
(2) Perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie in camera de consiliu sau in
sedinta publica.
(3) Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pentru prima oara in
instanta de apel.
!!! Cale de atac a recursului e deschisa chiar si in ipotezele in care pentru hotararea
de fond nu e prevazuta o astfel de cale de atac.
De ce? Nu ne aflam in ipoteza unui recurs la recurs sau ipoteza unui recurs pentru o
hotarare nesusceptibila de aceasta cale. Astfel, daca pricina se afla deja in recurs si se perima
recursul, nu te afli in ipoteza unui recurs la recurs daca ataci hotararea de constatare a
perimarii. Recurs la recurs ar insemna sa ataci modul in care instanta a solutionat criticile cu
privire la hotararea data in fond. Ori, tu aici, nu critici instanta de recurs cu privire la modul
in care a solutionat criticile tale impotriva hotararii de fond, ci critici modul in care instanta
de recurs a solutionat pentru prima oara o chestiune incidentala ce s-a ivit prima oara chiar in
fata acestei instante, chestiune ce nu a format obiectul recursului. La fel si cand ne aflam in
apel si legea nu prevede calea de recurs. E adevarat, legea nu mai prevedere recursul pentru
ca pe problema de fond se considera ca e suficienta calea de atac a apelului, dar daca
perimarea apare in apel, ea nu a format obiectul criticilor, astfel incat nu se supune logicii
legiuitorului astfel recursul este posibil.
Se da exemplu: art. 924 NCPC in materia divortului se perima doar calea de atac nu
si hotararea din prima instanta. Cazurile de acest fel de obicei primeaza in fata chestiunii
perimarii.
(1) Sotii se pot impaca oricand in tot cursul judecatii, chiar daca nu au fost platite
taxele de timbru. In acest caz, instanta va lua act de impacare si va dispune, prin
hotarare definitiva, inchiderea dosarului, precum si restituirea taxelor de timbru,
daca au fost achitate.
*Speta se refera la doi nefericiti care au facut un proces de divort. Ei nu s-au mai
prezentat la proces dupa un anumit termen, probabil au revenit la sentimente mai bune si au
uitat de divort. Nu au mai trecut pe acolo. Instanta nu stia de sentimentele lor. A ramas
pricina in nelucrare timp de un an (atata era termenul) si dupa care au fost citate partile. Ele
au venit, insa intre timp isi reluasera viata. Ei se aflau in fata instantei de apel prima
instanta pronuntase deja divortul. Instanta i-a citat in vederea discutarii perimarii, insa
partile au spus ca s-au impacat si au invocat un articol similar art. 924. Ei s-or fi impacat,
dar a intervenit perimarea, si ca urmare a perimarii apelului, efectul este ramanerea
definitiva a hotararii din prima instanta, s-a perimat doar calea de atac.
Desi este o chestiune de ordine publica, perimarea nu poate fi invocata direct in fata
instantei de apel. Ai voie sa o invoci in tot cursul procesului, dar in fata instantei in care s-a
produs lasarea in nelucrare. Daca s-a dat deja o hotarare si perimarea nu s-a invocat, atunci ea
nu poate fi o critica a hotararii si nu se poate invoca direct in calea de atac.
H. Efectele perimarii
!!! In noul cod civil se prevede ca daca dupa ramanarea definitiva a hotararii de perimare,
in timp de 6 luni reclamantul face o noua cerere, efectul intreruptiv de prescriptie obtinut prin
prima cerere inca poate fi utilizat, cu conditia ca a doua cerere sa fie admisa.
In cazul perimarii cererii de apel / recurs, lucrurile stau diferit. Teoretic, nici ele nu
produc efecte asupra dreptului subiectiv in mod direct, dar produc efecte indirecte, in sensul
ca daca hotararea primei instante a transat pe fond litigiul si are efect de lucru judecat, prin
efectul perimarii apelului / recursului, ea devine definitiva, iar o noua cerere nu ar putea fi
facuta pentru ca s-ar opune autoritatea de lucru judecat.
I. Perimarea instantei
Orice cerere adresata unei instante si care a ramas in nelucrare timp de 10 ani se
perima de drept, chiar in lipsa unor motive imputabile partii. Dispozitiile art. 420 se aplica
in mod corespunzator.
Enumerare:
1. Renunarea la judecata
2. Renunarea la un drept
1. Achiesarea
1. Fiind acte de dispozitie, partea care le face trebuie sa aiba capacitate de exercitiu
deplina. Daca nu are capacitate deplina si este reprezenta / asistata reprezentantul
trebuie sa aiba incuviintarea instantei de tutala sau, pana la constituirea deplina a
acesteia, de la autoritatea tutelara.
Trebuie revazut aici un text din partea generala, si anume art. 81.
2. In cazul in care vorbim de un act de dispozitie facut printr un mandat, mandatul trebuie
dat in forma autentica si vorbim de un mandat special sa cuprinda in el dreptul de a
face actul de dispozitie respectiv. O procura generala, pentru asigurarea repezentarii in
proces nu este suficienta.
In cazul in care mandatarul este avocat, lui nu ii trebuie procura, dar in schimb,
trebuie ca in contractul de asistenta sa se prevada dreptul avocatului de a face acte de
dispozitie si ce anume acte de dispozitie.
Sediul materiei
(1) Reclamantul poate s renune oricnd la judecat, n tot sau n parte, fie verbal n
edina de judecat, fie prin cerere scris.
(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procur special.
(3) Dac renunarea s-a fcut dup comunicarea cererii de chemare n judecat,
instana, la cererea prtului, l va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecat
pe care prtul le-a fcut.
(4) Dac reclamantul renun la judecat la primul termen la care pr ile sunt legal
citate sau ulterior acestui moment, renunarea nu se poate face dect cu acordul
expres sau tacit al celeilalte pri. Dac prtul nu este prezent la termenul la care
reclamantul declar c renun la judecat, instana va acorda prtului un termen
pn la care s ii exprime poziia fa de cererea de renunare. Lipsa unui rspuns
pn la termenul acordat se consider acord tacit la renunare.
(5) Cnd renunarea la judecat se face n apel sau n cile extraordinare de atac,
instana va lua act de renunare i va dispune i anularea, n tot sau n parte, a
hotrrii sau, dup caz, a hotrrilor pronunate n cauz.
(6) Renunarea la judecat se constat prin hotrre supus recursului, care va fi
judecat de instana ierarhic superioar celei care a luat act de renun are. Cnd
renunarea are loc n faa unei secii a Inaltei Curi de Casaie si Justiie, hotrrea
este defintiv.
Cererea de renuntare se face fie verbal (in sedinta de judecata), fie in forma scrisa. Nu
se cere o anumita forma a actului, dar, de obicei, daca nu e facuta prin act autentic, instanta va
cita partea pentru a-si insusi semnatura. Instanta este tert si, nefiindu-i opozabila semnatura,
vrea sa vada daca partea isi insuseste semnatura. Cererea se poate face personal sau prin
mandatar mandar cu procura autentica si speciala.
Termen:
Teoretic cererea poate fi facuta oricand, insa momentul cand e facuta importa foarte mult in
ceea ce priveste pozitia partii adverse:
!!! Daca renuntarea are loc in fata instantei de apel / recurs, efectul este acela de
anulare a hotararilor pronuntate in instantele anterioare si se dispune numai inchiderea
dosarului ca urmare a renuntarii.
*Exemplu: In epoca, un avocat bun in materie de procedura a vrut sa faca o farsa unui
avocat mai putin bun. In prima instanta se obtinuse o hotarare buna de catre partea intimata
in apel si apelantul depune o cerere de renuntare la judecata (el fiind reclamant in prima
instanta adica paratul castigase procesul). Intimatul, se bucura, crezand ca renuntarea la
judecata are semnificatia faptului ca ramane definitiva hotararea primei instante. El a
confundat renuntarea la judecata cu renuntarea la apel (aceasta din urma este o achiesare la
hotararea primei instante).
Doua opinii:
a) Opinia profesorului Boroi : aceasta prevedere vizeaza practic suprimarea caii de atac a
apelului, dar ea nu presupune acordarea dreptului de recurs acolo unde el nu era
prevazut pentru hotararea de fond. Daca vorbim de o hotarare data in apel, pentru care
nu se prevedea dreptul de recurs. Textul nu ar fi aplicabil. Daca vorbim de o renuntare
in fata instantei de recurs, textul nu ar fi aplicabil. Ar fi aplicabil numai:
- daca se renunta in fata primei instante, si atunci ai avea drept de apel, dar legea iti
da drept de recurs in loc de apel;
- daca se renunta in fata isntantei de apel dar exista un drept de recurs in privinta
hotararii de fond atunci exista si un drept de recurs in privinta incheierii prin
care se ia act de renuntare.
b) *T.B. : a fost de acord cu acest argument, dar sub imperiul vechiul cod. Incidentul
privitor la suspendare nu a aparut, nu a facut obiectul caii de atac ea a aprut direct in
recurs (*a mai fost discutia asta pag. 8). Autorii isi bazeaza solutia pe teza a doua a
alin.(6) art. 406 din moment ce legiuitorul a apreciat ca atunci cand ICCJ pronunta o
astfel de incheiere nu mai exista cale de atac impotriva ei, ar trbeui sa gandim la fel si
pentru celalalte instante de recurs precum si pentru celalalte cazuri in care nu exista
recurs. Daca o luam intr-o logica normala, autorul ar avea logica insa aceasta
situatie prevazuta de lege nu prea are legatura cu normalitatea. Chiar autorii care spun
ca nu exista drept de recurs in cazul in care renuntarea intervine in apel sau in recurs
spun ca solutia din cod este gresita. ???
(2) Renuntarea produce fecte numai fata de partile in privinta carora a fost facuta si
nu afecteaza cererile incidentale care au caracter de sine statator.
Sediul materiei
(1) Reclamantul poate, n tot cursul judecii, s renun e la nsui dreptul pretins, dac
poate dispune de acesta, fr a fi necesar acordul prtului.
(2) n caz de renunare la dreptul pretins, instana pronun o hotrre prin care va
respinge cererea n fond, dispunnd i asupra cheltuielilor de judecat.
(3) Renunarea se poate face att verbal n edin, consemnndu-se n ncheiere, ct
i prin nscris autentic.
(1) Cnd renunarea este fcut n instana de apel, hotrrea primei instan e va fi
anulat n tot sau n parte, n msura renun rii, dispozi iile art. 408 aplicndu-se
n mod corespunztor.
(2) Cnd renunarea este fcut n cile extraordinare de atac, vor fi anulate
hotrrile pronunate n cauz, dispoziiile art. 408 aplicndu-se n mod
corespunztor.
- In cazul acesta diferenta fata de renuntarea la judecata este una esentiala. => In timp ce
renuntarea la judecata da posibilitatea reclamantului sa reformuleze o cerere noua, fara a i se
opune o autoritate de lucru judecat, in cazul renuntarii la drept, se pronunta o hotarare prin
care se respinge cererea de chemare in judecata ca nefondata, ceea ce inseamna ca nu va
putea introduce o noua cerere sau daca va formula o alta cerere i se va opune autoritatea
de lucru judecat.
Din punct de vedere al formei, cererea de renuntare la drept se face in oral in sedinta
sau printr-un inscris, in forma autentica.
In ceea ce priveste caile de atac, situatia e putin diferita. Solutia este supusa numai
recursului la instanta ierarhic superioara. Cand renuntarea are loc in fata unei sectii a ICCJ
recursul se judeca in completul de 5 judecatori.
Sediul materiei
(1) Cnd prtul a recunoscut n tot sau n parte preteniile reclamantului, instan a, la
cererea acestuia din urm, va da o hotrre n msura recunoaterii.
(2) Dac recunoaterea este parial, judecata va continua cu privire la preten iile
rmase necunoscute, instana urmnd a pronuna o nou hotrre asupra
acestora.
Aici de vorbim de situatia in care judecatorul nu mai analizeaza cauza, ia act doar de
faptul ca paratul achieseaza la pretentiile reclamantului, asadar trebuie sa avem de a face cu o
marturisire clara pura si simpla, in niciun caz una complexa.
Cristea Alina Lidia Grupa 402 16
CURS 6 DREPT PROCESUAL CIVIL II
*Marturisirea extrajudiciara poate fi folosita in proces, dar ca inscris sau prin martori.
Marturisirea care sta la baza achiesarii nu trebuie sa fie neaparat provocata - poate fi
spontana.
Recunoasterea poate fi totala sau partiala. Daca este vorba despre o recunoastere
partiala, se poate da la cererea reclamantului o hotarare partiala in limita recunoasterii si sa
continue procesul pentru restul aspectelor nerecunoscute. Avantajul este ca, pronuntandu-se o
hotarare partiala in limita recunoasterii, acea hotarare devine executorie, astfel incat poate fi
executata fara a mai astepta finalizarea procesului asupra aspectelor ramase cu adevarat in
disputa. Este executorie pentru ca art.448 prevede ca hotararile primei instante sunt executorii
de drept cand au ca obiect: alin.9 -hotararile pronuntate in temeiul recunoasterii de catre parat
a pretentiilor reclamantului, pronuntate in conditiile art. 436.
In ceea ce priveste hotararea, daca coroboram dispozitiile art. 436 cu cele din materia
cheltuielilor de judecata - art. 454, observam ca daca paratul face cererea de achiesare la
primul termen de judecata si nu a fost pus in intarziere sau nu era de drept in intarziere, el ar
putea fi exonerat de plata cheltuielilor. Ca art. 454 sa poata fi aplicat trebuie ca achiesarea sa
se faca la primul termen de judecata, iar marturisirea sa fie spontana. Daca paratul nu a fost
pus in intarziere, paratul ar putea sa se exonereze nu recunoscand, ci platind creanta intr-un
termen rezonabil de la momentul comunicarii cererii de chemare in judecata.
* Prof. Briciu spune ca exista recurs la hotararea de achiesare inclusiv cea din recurs
cu mentiunea ca la Inalta Curte recursul va fi dedus completului de 5 judecatori.
(1) Hotrrea prevzut la art. 436 poate fi atacat numai cu recurs la instana
ierarhic superioar.
(2) Cnd recunoaterea preteniilor a fost fcut naintea instanei de apel, hotrrea
primei instane va fi anulat n msura recunoaterii, dispunndu-se admiterea, n
mod corespunztor, a cererii, dispoziiile art. 436 alin.(2) rmn aplicabile.
Sediul materiei:
(1) Achiesarea la hotrre reprezint renunarea uneia dintre pri la calea de atac pe
care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja mpotriva tuturor sau a anumitor
soluii din respectiva hotrre.
(2) Achiesarea, atunci cnd este condiionat, nu produce efecte dect dac este
acceptat expres de partea advers.
(3) Dispoziiile art. 404 rmn aplicabile.
Achiesarea la hotrrea pronuat reprezint un act prin care partea care a pierdut
procesul, indiferent de poziia pe care a avut iniial n proces, intelege sa nu mai sustina calea
de atac adica e de acord cu hotararea pronunat.
Reguli:
Este nul achiesarea anticipat (nu se admite s spui ceva de genul: orice hotarare s-
ar sa da sunt de acord n primul rnd trebuie s se nasc actul i apoi, n momentul
respectiv, poi s exercii dreptul la renunare.
a) Expres : atunci cand intervine printr-un act autentic sau prin declaratie verbala in
fata instantei.
*Dac este vorba de mandatar, avem nevoie de o procur special pentru c este un
act de dispoziie.
b) Tacit : poate fi dedusa din acte sau fapte precise si concordante care exprima intentia
cert a partii de a-si da adeziunea la hotarare. Simpla confuzie nu este suficienta,
trebuie sa fie acte sau fapte precise si concordante (*s nu fie niciun act dubios pe
acolo) si care exprima o intentie certa. Ce ar insemna in concret ?
Exemple:
(1) Partea prezent la pronunarea hotrrii poate renuna, n condiiile legii, la calea
de atac, fcndu-se meniune despre aceasta ntr-un proces-verbal semnat de
preedinte i de grefier.
(2) Renunarea se poate face i ulterior pronunrii, chiar i dup declararea cii de
atac, prin prezentarea prii naintea preedintelui instanei sau a persoanei
desemnate de acesta ori, dup caz, prin nscris autentic care se va depuna la grefa
instanei, att timp ct dosarul nu a fost naintat la instan a competent, dispozi iile
alin.(1) aplicndu-se n mod corespunztor.
V. TRANZACIA
Sediul materiei:
(1) Prile se pot nfia oricnd n cursul judecii, chiar fr s fi fost citate, pentru
a cere s se dea o hotrre care s consfineasc tranzacia lor.
(2) Dac prile se nfieaz la ziua stabilit pentru judecat, cererea pentru darea
hotrrii va putea fi primit chiar de un singur judector.
(3) Dac prile se nfieaz ntr-o alt zi, instana va da hotrrea n camera de
consiliu.
Nu vom insista asupra domeniului n care poate interveni tranzacia acest lucru se
studiaz la drept civil i este perfect aplicabil i dreptului procesual civil.
Vorbim despre tranzacie judiciar, care trebuie s imbrace toate condiiile tranzaciei
extrajudiciare i n plus, ea va fi folosit i pentru pronunarea unei hotrri de expedient
(*hotrrea de expedient este o hotrre judectoreasc prin care se ia act de tranzacie).
Reguli generale:
2. De tranzacie se poate lua act chiar i n zilele pentru care nu s-a stabilit edin
adic prile nu sunt obligate s atepte termenul de judecat, ci se pot prezenta la
judector chiar i ntre termen.
4. Soluia se va pronuna n edin public chiar dac aceasta se ia ntre termen sau
n camera de consiliu.
5. Ci de atac.
La fel, judectorul poate s refuze s ia act de tranzac ie atunci cnd tranzacia este
ncheiat de reprezentantul unui minor / persoane puse sub interdicie / disprut i contravine
intereselor acestuia, chiar dac exist ncuviinarea autoritii tutelare este dreptul
judectorului n virtutea art. 81 NCPC.
mpotriva hotrrii de expedient, singura cale de atac este recursul. Aici legea spune
c recursul se exercit la instana ierarhic superioar i nu ne d niciun detaliu despre nalta
Curte de Casaie i Justiie ceea ce ne ndreptete s credem c i atunci cnd pricina a
fost tranzacionat n faa naltei Curi i aceasta pronun o hotrre, exist un drept de
recurs la Completul de 5 judectori. (*Este o opinie care nu este mprtit de toat lumea,
dar aceasta este cea corect hahahah, doar e prerea lui).
Dac analizm codul civil, vom observa c n realitate prile sunt libere s atace
tranzacia, chiar dac ea a fost consifinit printr-o hotrre judectoreasc, pe aspecte de
fond. Acest fapt e posibil pentru c tranzacia rmne un contract, aa c poate fi atacat cu o
aciune n anulare (de exemplu, pentru vicierea consimmntului) sau cu o ac iune n
rezoluiune (dac prestaiile nu au fost respectate).
procedurale pentru c instana nu a soluionat pricina pe fond). n acest caz nu s-ar putea
spune c printr-o aciune paralel i ulterioar de desfiinare a tranzaciei s-ar nclca vreo
autoritate de lucru judecat pentru c nu exist aceast autoritate. nstan a nu a spus c
drepturile sunt sau nu ale prilor, ci doar a spus c prile s-au neles i prin hotrrea
pronunat a consfinit alegerea lor.