You are on page 1of 28

Continuare Clasificarea actiunilor civile

II. Dupa natura dreptului dedus judecatii

Actiuni patrimoniale
Actiuni nepatrimoniale

Importanta clasificarii(patrimoniale, nepatrimoniale) -


In materia competentei si in materia cailor de atac- acestea
sunt cazuri in care conteaza valoarea.

Exemplu: art. 94 lit.k NCPC


Art. 94: Judectoria
Judectoriile judec:
1. n prim instan, urmtoarele cereri al cror obiect este
evaluabil sau, dup caz, neevaluabil n bani:
k) orice alte cereri evaluabile n bani n valoare de pn la
200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea prilor,profesioniti
sau neprofesioniti;

III. Actiunile patrimoniale sunt la randul lor :

Actiuni personale: vizeaza un drept de creanta

Actiuni reale: se pot determina numeric, sunt prevazute in


legilatie

Actiuni mixte: 2 ipoteze

Reclamantul isi intemeiaza dreptul real pe care il deduce


judecatii atat in virtutea calitatii lui de proprietar cat si in
temeiul unei obligatii contractuale: cumparatorul unui bun,
daca nu i se preda bunul cumparat, cheama in judecata
vanzatorul utilizand doua criterii: calitatea lui de proprietar
(natura de actiune reala, cumparatorul este proprietar, s-a
transferat dreptul) dar si in temeiul obligatiei de predare
din contractul de vanzare.
Se formuleaza cereri privind, spre exemplu, anularea,
declararea nulitatii, rezolutiunea, rezilierea, revocarea, de
catre cel care prin admiterea acestora ar redeveni
proprietar cu caract retroactv: In acest caz, reclamantul
foloseste un argument ex contractu ( neplata pretului din
contract, sa zicem), dar isi apara si dreptul real: prin
acestea bunul se intoarce in patrimoniul lui - se produce cu
caract retroactiv.

Importanta clasificarii ( reale, personale, mixte)

1. Probleme de competenta teritoriala:

A. cererile reale imobiliare sunt mereu de competenta


locului situarii imobilului:
o actiune in revendicare
o actiune confesorie
o actiune posesorie (e asimilata din acest punct de
vedere cu actiunile reale)
o actiune de partaj ( dar daca e partaj succesoral, se
aplica regulile de la mostenire).

Competenta e de ordine publica, poate fi invocata


si de catre instanta.

In cazul actiunilor reale se produce de obicei unirea cu


fondul a exceptiei lipsei calitatii procesuale.

B. Actiunile personale:
regula: instanta de la domiciliul paratului
dar sunt si cazuri in care competenta este
alternativa.

o In situatia regula daca nu se duce la


domiciliul parartului, doar paratul poate sa
invoce.
o Daca e altenartiva, alege reclamantul
instanta, fara sa fie obligat motiveze de ce.

C. Actiunile mixte: competenta este alternativa: si locul


situarii imobilului si domiciliul paratului

2. In materie de prescriptie : ?

3. In materie de calitate procesuala

A. La actiunile reale orice persoana este susceptibila de


a avea calitate procesuala pasiva
B. La actiunile personale, sfera este restransa: de obicei
cocontractantul , cel care a produs prejudiciul etc.

IV. Clasificarea in raport cu calea aleasa de catre parte

Principale

Aditionale

Accesorii

Incidentale

Art. 30 NCPC- le prevede pe acestea sunt titulatura de cereri in


justitie. Briciu: mai sunt si altele, se mai poate si altfel,
clasificarea nu ar trebui sa fie in lege.
Art. 30: Cereri n justiie
(1) Oricine are o pretenie mpotriva unei alte persoane ori
urmrete soluionarea n justiie a unei situaii juridice are dreptul
s fac o cerere naintea instanei competente.
(2) Cererile n justiie sunt principale, accesorii, adiionale i
incidentale.
(3) Cererea principal este cererea introductiv de instan. Ea
poate cuprinde att capete de cerere principale, ct i capete de
cerere accesorii.
(4) Cererile accesorii sunt acele cereri a cror soluionare depinde
de soluia dat unui capt de cerere principal.
(5) Constituie cerere adiional acea cerere prin care o parte
modific preteniile sale anterioare.
Cererea principala: cererea de chemare in judecata si
cele prin care se declanseaza caile de atac. Mai precis cele
introductive, au caractistica ca sunt formulate pentru a
declansa o procedura: in fata primei instante, in apel, in
recurs, in revizuire etc.

Cererea aditionala: cea prin care o parte modifica


pretentiile sale anterioare:
Exemplu
A a solicitat chemarea in judecata a lui B, iar la
primul termen A spune ca vrea sa se judece si cu C
si il cheama pe C printr-o cerere aditionala.
A solicita evacurea dintr-un imobil a lui B, iar la
primul termen solicita sa se plateasca si daune
pentru ceea ce B a stricat in imobil.

Intre cererea principala si cererea aditionala trebuie sa


existe o legatura, nu poti sa faci in principal revendicarea unui
bun imobil si dupa cerere aditionala la primul termen si spui ca
nu vrei sa revendici, ci vrei sa divortezi.

Exista legatura cand cererea principala este una de


revendicare, dar bunul a fost distrus si prin cererea aditionala
se solicita inlocuirea bunului cu o suma de bani. Asta se poate,
are legatura. Se Subintelege ca aditionalul trebuie sa aiba
conexiune cu principalul, desi nu se prevede expres.

Cererea accesorie: cea a carei solutionare depinde de


solutia din cererea principala

Exemplu:

cererea prin care reclamantul care solicita plata unei


sume, solicita si plata dobanzilor. Soarta dobanzilor va
sta in modul in care se solutioneaza recuperarea
capitalului.
Cererea de anulare a unui contract in principal si
repunerea in situatia anterioara:accesorie.
Sau divort si partaj
Sau divort si stabilirea numelui dupa casatorie.
Divort si exercitarea autoritatii parintesti. Sau divort si
domiciliul minorului.

Cereri incidentale: au o existenta proprie, ar putea fi


facute oricand pe cale principala, dar autorul lor alege sa
formuleze respectiva cerere in cadrul unui proces deja
inceput. Nu depind de solutionarea cererii principale, nu se
aseamana cu cele accesorii. Au autonomie completa.
Calitativ sunt ca cele principale, dar ele nu
declanseaza un proces, sunt facute in cadrul unui
proc deja inceput:
A-B revendicare. B face cerere revonventionala in
care invoca nulitatea titlului pe baza caruia A
revendica bunul. Putea sa faca cerere de nulitate si
intr-un proces separat. Dar a ales in cadrul acestui
proces pe calea unei cereri reconventionale.
Sau A-B - partajare bunuri. In proces - interventie
principala din partea lui C, care spune ca bunul X
trebuie sa se excluda si sa i se predea lui ca el e
proprietar. C ar fi putut sa faca revendicare si separat,
dar pentru ca tot exista procesul dintre A si B,
intervine aici si face pe cale indidentala ce ar fi putut
sa faca pe cale principala.
A si B revendicare. B a cumparat de la C care trebuie
sa-l garanteze pt evictiune. Ar putea sa astepte sa fie
evins si apoi sa se indrepte impotriva lui C sau sa il
cheme in garantie aici ( printr-o cerere incidentala)

Importanta clasificarii( principale, aditionale,


accesorii, indidentale)

I. Din perspectiva art. 123 NCPC, competenta


Art. 123: Cereri accesorii, adiionale i incidentale
(1) Cererile accesorii, adiionale, precum i cele incidentale se
judec de instana competent pentru cererea principal, chiar dac
ar fi de competena material sau teritorial a altei instane
judectoreti, cu excepia cererilor prevzute la art. 120 .
( insolventa)
(2) Dispoziiile alin. (1) se aplic i atunci cnd competena de
soluionare a cererii principale este stabilit de lege n favoarea unei
secii specializate sau a unui complet specializat.
(3) Cnd instana este exclusiv competent pentru una dintre pri,
ea va fi exclusiv competent pentru toate prile.

Astfel, cererile accesorii, incidentale si aditionale se


judeca de instanta competenta sa judece cererea principala, cu
exceptia celor prevazute de art. 120 NCPC: insolventa.

Aceasta regula vizeaza nu numai competenta


teritoriala, ci si cea materiala.

As putea avea o cerere in care reclamantul sa solicite


un partaj impotriva paratului, caz in care competenta
apartine judecatoriei: art. 94 lit. j. Dar vine C si
revendica un bun. Face cerere de interventie ii
blocheaza sa ii partajeze bunul si sa l si ia.Instanta
admite partajul dintre A si B pt toate bunurile cu
exceptia celui al lui C si ii obliga pe A si B sa ii
predea bunul lui C . Dar cererea lui C este cerere in
revendicare , nu se mai aplica regula conform careia
toate cereile de partaj merg la jud, la revndicarea
bunurilor mobile competenta se stabileste dupa
valoarea bunului ( mai mic/ mai mare de 200 000 lei,
la judecatorie/ tribunal). Sa admitem ca valoarea
bunului revendicat in speta e mai mare 200 000lei si
ar trebui sa se judece la tribunal, dar intervenind in
procesul de partaj(principal) se judeca si
revendicarea tot la judecatorie.

II. Din perspectiva art.460 NCPC- caile de atac

Art. 460 Unicitatea caii de atac


(1) O cale de atac poate fi exercitat mpotriva unei hotrri numai
o singur dat, dac legea prevede acelai termen de exercitare
pentru toate motivele existente la data declarrii acelei ci de atac.
(2) Dac prin aceeai hotrre au fost soluionate i cereri
accesorii, hotrrea este supus n ntregul ei cii de atac
prevzute de lege pentru cererea principal.
(3) n cazul n care prin aceeai hotrre au fost soluionate mai
multe cereri principale sau incidentale, dintre care unele sunt
supuse apelului, iar altele recursului, hotrrea n ntregul ei este
supus apelului. Hotrrea dat n apel este supus recursului.
(4) Dac hotrrea cu privire la o cerere principal sau incidental
nu este supus nici apelului i nici recursului, soluia cu privire la
celelalte cereri este supus cilor de atac n condiiile legii.
(5) n cazurile prevzute la alin. (2)-(4), termenul de apel sau, dup
caz, de recurs este cel de drept comun, chiar dac prin legi speciale
se prevede altfel.

Art. 460 alin. 2 Daca prin aceeasi hotarare au fost


solutionate si cereri accesorii pe langa cererea
principala, hotararea e supusa in intregul ei cailor de atac
prevazute pt cererea principala.
Art. 460 alin. (3)- mai multe cereri principale sau
incidentale.
Spre exemplu: solutionarea cererii principale este
supusa numai recursului, iar solutionarea cererii
incidentale este supusa si apelului si recursului, toata
hotararea va fi supuasa si apelului si recursului. Aici se
estompeaza regula incidentalul urmareste
principalul( cum e in cazul cererilor accesorii) Pentru ca la
baza ele sunt calitativ la fel de importante ca cereri. Se
merge pe calea mai generoasa.

La competenta e invers pt ca e ideea sa nu schimbi


instanta deja investita. La atac aceasta ratiune nu mai subzista.

Art. 460 alin (4) - nici apel nici recurs pt solutionarea


cererilor principale si incidentale, dar hotararea
solutioneaza si alte cereri pt care se poate face cale de
atac- solutionarea acestor alte cereri este supusa cailor de
atac prevazute.
Exemplu: la divort prin consimtamantul sotilor, hotatarea
pt cererea de divort este definitiva, dar daca exista si un alt
capat de cerere asupra carora nu s-au pus de acord, nu s-au
inteles, acestea nu's definitive. Definitiva doar pentru cererea
principala: pentru divort.

Participantii in procesul civil

Instanta judecatoreasca
Parti
Terti
Procuror

Nu sunt participanti cei care nu au drepturi procesuale


proprii: mandatarii(avocatul), martorii, expertii, traducatorii : au
rolul lor, sunt subiecti ai unor probe, dar nu sunt participanti.

1. Instanta judecatoreasca

In ceea ce priveste notiunea de instanta, se impun anumite


precizari :

- mai multe sensuri :

Institutie: cand se spune instanta e competenta, se ref la


institutie : judecatorie, tribunal etc.

Complet: instanta ramane in pronuntare, intra instanta

Locul: martorul se audiaza in instanta, spre deosebire de


cercetarea la fata locului, spre exemplu.

In ceea ce priveste rolul si pozitia instantei in proces :


instanta se pronunta prin rezolutii, incheieri si hotarari.
Rezolutiile : au un continut administrativ, nu sunt
motivate si nu reprezinta acte de judecata , exemplu:
fixarea primului termen.
Incheierile: sunt veritabile hotarari, dar sunt
intermediare, se dau la fiecare termen.
Hotararile: acte finale
Sentinte: in prima instanta
Decizii: in caile de atac

Compunerea completului: cati judecatori intra ?


In Romania, sistem mixt:

In prima instanta : judecator unic, cu exceptia litgiilor de


munca si asig sociale: un judecator si doi asistenti judicari:
sunt juristi, dar nu magistrati. Judecatorul decide, asistentii
judiciari au pozitie consultativa.
In apel: 2 judecatori
In recurs : 3 judecatori

ICCJ

Complete ordinare: 3 judecatori: judeca recursuri,


stramutari etc.

4 Complete de 5 judecatori ( 2 complete in mat


penala, 2 complete in alte materii. Exemplu pt
completele in alte materii : judeca recursurile impotriva
hotararilor CSM prin care se sanctioneaza disciplinar
judecatorii)

Completul de RIL -25 de judecatori

Completul de 13- pana la 31 dec 2015 sunt 9, cu posib


de prelungire.

Sectiile unite: toti judecatorii ICCJ, e nevoie de


prezenta a cel putin 2/3 din numarul judecatorilor
activi: nu magistratii asistenti.
Sectiile unite judeca :

schimbarea jurisprudentei ICCJ: cand un complet ICCJ


solicta schimbarea jurisprudentei ICCJ, se suspenda
procesul initial si se sesizeaza sectiile unite.
ccr, inainte de promulgarea unei legi ??

La nivelul ICCJ, sunt 2 complete largi, cu titlu de noutate:

Completul de 25 de judecatori: compunerea lui este


prevazute de art. 516 alin. 1 NCPC.
Acest complet judeca: recursurile in interesul legii =
RIL-ul = principlaul instrument ICCJ prin care se poate
asigura practica unitara in materie civila.

Se compune dupa cum urmeaza :

presdintele ICCJ sau in lipsa acestuia vice-presedintele


=> 1
presedintii de sectie din cadrul ICCJ- 4 sectii 2 sectii
civile, 1 sectie penala si una de de contencios) => 4
20 de judecatori :
14 din sectiile care vizeaza problema in
cauza
cate 2 din celelalte sectii.

Completul de 13 judecatori: are in competenta, intr-o


procedura noua in legsilatia procesual civila de la noi:
pronuntarea unei hotarari prealabile pentru pronuntarea unei
hotarari de drepr: asigura tot practica unitara.

Spre deoseb de RIL in care deciziile odata publicate in


Monitorul Oficial sunt obligatorii dar numai pentru viitor,
hotararea prealabila difera in sensul ca este data chiar intr-un
prices care se afla pe rol ( art. 519) si produce efecte in
dosarul care a generat problema . Dar este obligatorie pt
viitor in cauzele similare.
Compunerea: art. 520 alin.6:

presedintele sectiei corespunzatoare


12 judecatori din cadrul sectiei respective.

Constituirea instantei
Compunerea completului este diferita de constituirea
instantei de judecata: notiunea de constituire este mai larga si
pe langa judecatori- care intra in sfera de compunere a
completului, compunerea instantei are in vedere si alti
participanti care asigura infaptuirea actului de justitie: grefierul,
procuror(cand legea prevede)- participare limitata fata de
procurorul din penal- art. 92 NCPC) dar cand legea prevede ca
trebuie sa participe obligatoriu si nu participa, aceasta este o
problema de gresita constituire a instantei si => nulitatea
absoluta a hotararii.

Exemplu: cand se cere punerea sub interdictie, infiintarea


unui partid politic, expropriere etc.

Nu este o gresita compunere a instantei cand el nu este


obligat de lege sa participe, dar decide sa vina la un termen si
la doua nu mai vine: cand legea nu prev obligativitatea
parciparii lui .

Magistratul asistent de la ICCJ: atributii prev de


lege in procesele pe care le judeca ICCJ. Intra in
notiunea de constituirea instantei, nu compunerea
completului.

Asistentii judiciari: litigiile de munca si asigurari


sociale- 2 asistenti in complet cu judecatorul.
Participarea lor este o problema de compunere sau de
constituire?

Dinu: este o problema de compunere a


completului, chiar daca pozitia lor este consultativa,
Legea 304/2004 ii introduce in notiunea de complet.
Diferenta dintre compunere si constituie este
importanta sub aspectul aplicarii unor institutii de drept dar si
sub aspectul invocarii unor motive in caile de atac
extraordinare.

Din perspectiva compunerii completului: discutam de


incompatibilitate
Daca ne referim la contituirea instantei- sunt aplicabile
motivele de recurs de la art. 488 alin .1: instanta nu a fost
corect contituita: exemplu: cand procurorul era obligat sa
participe si nu a participat: problema de constituire, nu
compunere.
Anumite institutii se aplica numai compunerii instantei:
incompatibilitatile absolute, delib si pronuntare ... ?

Compunerea completului Incidente

Incompatibilitatea
Pentru a se asigura garantiile unei justitii impartiale si
independente este necesar ca judecatorul sa nu fie
incompatibil, sa nu aiba nicio legatura cu dosarul, partile, cauza
etc.

Cazuri de incompatibilitate :

2 feluri:

De ordine publica
De ordine privata

Cazul de incompatibilitate: acel caz in care un judecator


membru al completului care judeca cauza nu pozte judeca acea
cauza concret, datorita caract personale ce se regasesc in
litigiul respectiv.
Cazuri de incompatibilitate de ordine publica -
absolute
Art. 41: Cazuri de incompatibilitate absolut

(1) Judectorul care a pronunat o ncheiere interlocutorie sau o


hotrre prin care s-a soluionat cauza nu poate judeca aceeai
pricin n apel, recurs, contestaie n anulare sau revizuire i nici
dup trimiterea spre rejudecare.

(2) De asemenea, nu poate lua parte la judecat cel care a fost


martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-
asistent sau mediator n aceeai cauz.

1. Art. 41 alin.(1) Ipoteza judecatorului care,


solutionand o cauza prin hotarare sau pronuntandu-se
printr-o incheiere interlocutorie, ar fi pus in situatia de a
analiza aceeasi cauza in apel, recurs, contestatie in
anulare sau revizuire.

Incheiere interlocutorie: exemplu: cand admite interventia,


s-a legat, nu mai poate reveni asupr acestei decizii. S-a
pronuntat pe asta, nu mai poate judeca. Incheierea
interlocutorie nu rezolva in mod final procesul, dar este cea
prin care judecatorul se pronunta asupra unor aspecte esentiale
ale procesului, fiind tinut de deciziile luate in cazul acestor
incheieri, deciziile nemaiputand fi schimbate in cursul
procesului, spre deosebire de incheierile preparatorii care pot fi
schimbate art. 235 NCPC

Exemplu: Partaj: inainte de partaj judecatorul da o


incheiere interlocutorie in care stabileste calitatea de
copropropietari, cotele si bunurile ce urmeaza a fi partajate.
Daca ii revine cauza in cale de atac, judecatorul ce a stabilit
astea nu mai poate judeca.

2. Art. 41 alin 1 Ipoteza judecatorului care,


solutionand o cauza prin hotarare sau pronuntandu-se
printr-o incheiere interlocutorie asupra unor aspecte ale
cauzei, ar fi pus in situatia de a rejudeca acea cauza ca
urmare a casarii cu trimitere spre rejudecare.

-> hotarare prin care s-a solutionat textul nu distinge

O interpretare(DINU) daca textul nu distinge - indif de


hotararea pronuntata, fie pe fond, fie pe exceptie, devine
incompatibil, se au in vedere oricare din aceste hotarari.
Daca s-a pronuntat pe fond, la rejudecare nu mai
poate rejudeca.
Daca se judeca pe exceptia lipsei de interes- Se
admite apelul si se trim spre rejudecare,
judecatorul initial nu mai poate judeca, chiar daca
judecata va incepe dupa exceptie incolo, exceptie e
scoasa din discutie de catre instanta de apel.

Legiut a vrut sa evite orice suspiciune de


partialitate. Chiar daca nu mai e vorba de
exceptie si intra direct pe fond, nu mai poate
judeca.

2. A doua interpretare (BRICIU) : interpretam ca numai


daca a solutionat cauza pe fond e incompatibil, daca doar pe
exceptie nu mai e incompatibil, pentru ca hotararea instantei
de control judiciar te obliga sa intri pe fond, de la exceptie
incolo.

3. Al treilea caz de incompatibilitate absoluta : art.


41 alin.(2) Ipoteza judecatorului care, fiind investit cu
o pricina, a fost martor, expert, arbitru, procuror,
avocat, asistent judicar, magistrat-asistent sau mediator
in aceeasi cauza.

Ratiunea acestei prevederi :

La martor si la expert : faptul ca au luat cunostinta


prin propriile simturi de niste aspecte ale cauzei. In
schimb, judecatorul trebuie sa analizeze pricina pe
baza probelor( poate din probele de la dosar nu
rezulta ce a vazut judecatorul)
La magistratul-asistent: a fost judecator cu functie
declarativa( chiar daca nu decisiva)
La avocat aspecte legate de afinitatea cu una dintre
parti, ce a fost de interes
La mediator datorita faptului ca ambele parti i-au
incredintat niste inform confidentiale

Cazuri de incompatibilitate de ordine privata-


relative

Art 42 NCPC - alte cazuri de incompatibilitate: de ordine


privata
Art. 42: Alte cazuri de incompatibilitate
(1) Judectorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca n
urmtoarele situaii:
1. cnd i-a exprimat anterior prerea cu privire la soluie n cauza pe
care a fost desemnat s o judece. Punerea n discuia prilor, din
oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) i
(5), nu l face pe judector incompatibil;

2. cnd exist mprejurri care fac justificat temerea c el, soul su,
ascendenii ori descendenii lor sau afinii lor,dup caz, au un interes n
legtur cu pricina care se judec;
3. cnd este so, rud sau afin pn la gradul al patrulea inclusiv cu
avocatul ori reprezentantul unei pri sau dac este cstorit cu fratele
ori cu sora soului uneia dintre aceste persoane;
4. cnd soul sau fostul su so este rud ori afin pn la gradul al
patrulea inclusiv cu vreuna dintre pri;
5. dac el, soul sau rudele lor pn la gradul al patrulea inclusiv ori
afinii lor, dup caz, sunt pri ntr-un proces care se judec la instana
la care una dintre pri este judector;
6. dac ntre el, soul su ori rudele lor pn la gradul al patrulea
inclusiv sau afinii lor, dup caz, i una dintre pri a existat un proces
penal cu cel mult 5 ani nainte de a fi desemnat s judece pricina. n
cazul plngerilor penale formulate de pri n cursul procesului,
judectorul devine incompatibil numai n situaia punerii n micare a
aciunii penale mpotriva sa;
7. dac este tutore sau curator al uneia dintre pri;
8. dac el, soul su, ascendenii ori descendenii lor au primit daruri
sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre pri;
9. dac el, soul su ori una dintre rudele lor pn la gradul al patrulea
inclusiv sau afinii lor, dup caz, se afl n relaii de dumnie cu una
dintre pri, soul ori rudele acesteia pn la gradul al patrulea inclusiv;
10. dac, atunci cnd este nvestit cu soluionarea unei ci de atac,
soul sau o rud a sa pn la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca
judector sau procuror, la judecarea aceleiai pricini naintea altei
instane;
11. dac este so sau rud pn la gradul al patrulea inclusiv sau afin,
dup caz, cu un alt membru al completului de judecat;
12. dac soul, o rud ori un afin al su pn la gradul al patrulea
inclusiv a reprezentat sau a asistat partea n aceeai pricin naintea
altei instane;

13. atunci cnd exist alte elemente care nasc n mod ntemeiat
ndoieli cu privire la imparialitatea sa.

(2) Dispoziiile alin. (1) privitoare la so se aplic i n cazul


concubinilor.

Strucuram aceste cazuri de incompatibilitate, astfel :

1. 41 alin. (1) pct. 1 - antepronuntarea : sa se


antepronunte la cauza cu carea fost investit, nu se considera
anterpronuntare faptul ca si-a spus anterior parerea cu privire la
o pricina si apoi ajunge la el( aici e alt caz). Sau scrie un articol
de specialitate si se pronunta acolo pe o problema, nu e
antepronuntare.

" Nu mai propuneti probe ca oricum m-am convins"


" De ce mai invocati exceptii ca nu e cazul?" e clar
ca o sa le respinga

=> in aceste cazuri, judecatorul e scos din cauza.


2. A doua categorie de incompatibilitati de ordine
privata Rudenie

Art. 42 alin 1. Pct 1-12 - grad de rudenie intre judecator,


parti, reprez lor. In aceste cazuri, judecatorul dpdv uman ar fi
tentat sa incline balanta intr-un anumit sens , implica un interes

Aici intra si vrajmasia pct. 6 In cazul plangerilor


penale formulate de parti in cursul procesului,
judecatorul devine incompatibil numai in situatia
punerii in miscare a actiunii penale impotriva sa.

3. A treia categorie de incompatibilitati relative


art.42 alin.(1) pct 13: cand exista alte elemnte care nasc in
mod intemeiat indoieli cu privire la impartialitatea sa. Nu mai
este descrisa o ipoteza bine conturata, ci acest caz de
incompatibilitate este definit printr-o formulare de maxima
generalitate. Textul a fost necesar pentru ca, in sensul CEDO
instanta trebuie sa fie impartiala, conditie ce se rezolva prin
introducerea unor cazuri de incompatibilitate.

Insa, jurisprudenta CEDO este evolutiva, iar legislatia unei


tari va ramane tot timpul in urma daca va prevedea un
nomenclator al tuturor incompatibilitatilor. Pct 13 permite
reactualizarea pe cale jurisprudentiala, fara a fi necesara
modificarea NCPC.

*Toate prevederile privitoare la sot se aplica si


concubinilor.*

Mijloacele procesuale(instrumentele) prin care pot fi


invocate cazurile de incompatibilitate :

Abtinerea
Recuzarea

Abtinerea: instrument pus la dispozitia judecatorului

Recuzarea: instrument pus la dispozitia partilor


1. Abtinerea

Art. 43: Abinerea


(1) nainte de primul termen de judecat grefierul de edin va
verifica, pe baza dosarului cauzei, dac judectorul acesteia se afl
n vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevzute la art. 41
i, cnd este cazul, va ntocmi un referat corespunztor.

(2) Judectorul care tie c exist un motiv de incompatibilitate n


privina sa este obligat s se abin de la judecarea pricinii.

(3) Declaraia de abinere se face n scris de ndat ce judectorul a


cunoscut existena cazului de incompatibilitate sau verbal n
edin, fiind consemnat n ncheiere.

Art. 43 alin (1) NCPC: inainte de primul termen, grefierul


verifica si daca e cazul => intocmeste referat: verifica si
intocmeste numai pentru cazurile de
incompatibilitate prevazute la art. 41 = numai pentru
cele de incompatibilitate absoluta.
Art 43 alin (2) NCPC: pentru oricare dintre cazurile
prezentate. Daca stie, judecatorul are oblig sa se abtina
de la judecarea pricinii si sa faca cerere de abtinere si sa
motiveze in care caz de incompatibilitate se afla.

Cererea de abtinere: art. 43 alin (3) se face :


in scris
sau verbal, in sedinta si se consemneaza in
incheiere

Cererea de abtinere este un act de procedura


exclusiv al judecatorului, partea nu poate face cerere de
abtinere, cel mult poate sa puna in vedere judecatorului .

Daca stia, cunostea existenta unui caz de


incompatibilitate si nu face cerere de abtinere, judecatoru
este pasibil de sanctiuni disciplinare.
2. Recuzarea
Art. 44: Recuzarea
(1) Judectorul aflat ntr-o situaie de incompatibilitate poate fi
recuzat de oricare dintre pri nainte de nceperea oricrei
dezbateri.

(2) Cnd motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute


de parte doar dup nceperea dezbaterilor, aceasta trebuie s
solicite recuzarea de ndat ce acestea i sunt cunoscute.

Recuzarea: este instrumentul pus la dispozitia partii.


Partea poate invoca un caz de incompatibilitate absoluta sau
relativa

Art. 45 NCPC: cerere de recuzare pt unul dintre cazurile de


incompatibilitate prevazute in art. 41 ( cele absolute) se poate
face in orice stare a pricinii, dar aceasta prevedere nu trebuie
interpretata absolut pentru ca art. 488 alin (1) pct. 1 NCPC:
caz de casare : cand instanta nu a fist alcatuita potrivit
dispozitiilor legale.
Art. 45: Invocarea incompatibilitii absolute
n cazurile prevzute la art. 41, judectorul nu poate participa la
judecat, chiar dac nu s-a abinut ori nu a fost recuzat.
Neregularitatea poate fi invocat n orice stare a pricinii.

Art. 44 NCPC inainte de inceperea oricaror dezbateri.


Sanctiune=> decaderea

Cererea de recuzare: art. 47 NCPC : trebuie facuta


verbal sau in scris si trebuie sa indice cazul de incompatibilitate
care justifica recuzarea si probele de care partea intelege sa se
foloseaza. Simpla afirmare nu e suficienta. Trebuie sa se faca
proba.
Art. 47: Cererea de recuzare. Condiii
(1) Cererea de recuzare se poate face verbal n edin sau n scris
pentru fiecare judector n parte, artndu-se cazul de
incompatibilitate i probele de care partea nelege s se foloseasc.
(2) Este inadmisibil cererea n care se invoc alte motive
dect cele prevzute la art. 41 i 42.
(3) Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare
la ali judectori dect cei prevzui la art. 46, precum i cererea
ndreptat mpotriva aceluiai judector pentru acelai motiv de
incompatibilitate.

(4) Nerespectarea condiiilor prezentului articol atrage


inadmisibilitatea cererii de recuzare. n acest caz, inadmisibilitatea
se constat chiar de completul n faa cruia s-a formulat cererea de
recuzare, cu participarea judectorului recuzat.

Cererea de recuzare poate sa vizeze, conform art. 46 NCPC


numai pe judecatorii care fac parte din completul caruia pricina
i-a fost repartizata pentru solutionare.
Art. 46: Judectorii care pot fi recuzai
Pot fi recuzai numai judectorii care fac parte din completul de
judecat cruia pricina i-a fost repartizat pentru soluionare.

Daca nu se respecta regulile cu privire la recuzare:

Sanctiune :

Exerciarea abuziva a acestui drept: legiutorul a prevazut


mai multe ipoteze in care cererea de recuzare este
inadmisibila: art. 47 NCPC :
Cererea prin care se invoca alte motive decat cele
de la art. 41 si 42
Cererea privind alti judecatori decat cei prevazuti
de art.46 - > Nu alti judecatori decat cei carora le-
a fost repartizata cauza.

Este inadmisibila si cererea prin care se recuza


toti judecatorii de la instanta respectiva.

Cererea de recuzare pentru acelasi judecator,


dupa partea a mai facut anterior o cerere de
recuzare pentru aceleasi motive, care a fost
respinsa.

Aceste 3 cazuri, prin derogare, sunt judecate chiar de


completul in fata caruia se formuleaza cerere de recuzare.
Abtinerea sau recuzarea, ca regula, se solutioneaza de
catre alt complet( Art. 50 NCPC). Insa aceste 3 situatii de
inadmisibilitate vor fi solutionate chiar de judecatorul vizat sau
de completul in fata caruia se invoca- art. 47 alin (4), chiar cu
participarea judecatorului recuzat.

Art. 50: Compunerea completului de judecat


(1) Abinerea sau recuzarea se soluioneaz de un alt complet al
instanei respective, n compunerea cruia nu poate intra
judectorul recuzat sau care a declarat c se abine. Dispoziiile art.
47 alin. (4) rmn aplicabile.

(2) Cnd, din pricina abinerii sau recuzrii, nu se poate alctui


completul de judecat, cererea se judec de instana ierarhic
superioar.

Cazurile de recuzare se suprapun cu cazurile in care


judecatorul este obligat sa se abtina, daca stie: daca partea
recuza invocand un motiv de rudenie, spre exemplu, iar in acel
moment judecatorul stie si el, sau isi da seama => Concurs
intre recuzare si abtinere: art. 48 NCPC
Art. 48: Abinerea judectorului recuzat
(1) Judectorul mpotriva cruia este formulat o cerere de recuzare
poate declara c se abine.
(2) Declaraia de abinere se soluioneaz cu prioritate.
(3) n caz de admitere a declaraiei de abinere, cererea de
recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respins, prin aceeai
ncheiere, ca rmas fr obiect.
(4) n cazul n care declaraia de abinere se respinge, prin aceeai
ncheiere instana se va pronuna i asupra cererii de recuzare.

=> E de acord ca e incompatibil cand e recuzat si se


abtine - are prioritate declaratia de abtinete.

Daca se admite abtinerea, cererea de recuzare se


respinge ca lipsita de obiect.
Daca se respinge cererea de abtinere - > se
pronunta si pe recuzare, intr-un sens sau altul, prin
aceeasi incheiere.
Ce se intampla cu cauza respectiva in ipoteza in care se
formuleaza o cerere de recuzare sau o cerere de abtinere?

Pana se solutioneaza cauza, nu ar mai trebui sa se judece


art. 49 NCPC
Art. 49: Starea cauzei pn la soluionarea cererii
(1) Pn la soluionarea declaraiei de abinere nu se va face niciun act de
procedur n cauz.
(2) Formularea unei cereri de recuzare nu determin suspendarea
judecii. Cu toate acestea, pronunarea soluiei n cauz nu poate avea
loc dect dup soluionarea cererii de recuzare.

Alin. 1: in cazul cererii de abtinere, nu se face niciun act


de procedura pana la solutionare = situatie similara cu
suspendarea de dr obligatorie, echivaleaza cu ipoteza
suspendarii
Alin. 2: In ipoteza formularii cererii de recuzare aceasta
nu determina suspendarea judecatii, dar pronuntarea
solutiei nu poate avea loc decat dupa solutionarea cererii
de recuzare. Daca recuzarea este admisa se desemneaza
un alt judecator, se repune cauza pe rol si se pun din nou
concluzii. Daca nu, judecatorul in pers caruia s-a formulat
cererea de recuzare da solutia.

Regulile de solutionare a abtinerii/ recuzarii

Procedura este la fel pana la un punct :


Art. 50 NCPC si abtinetea si recuzarea se solutioneaza de
un alt complet al instantei resective , fara judecatorul in
cauza.
Daca nu e posibil sa se alcatuiasca un alt complet( instante
mici din tara cu ff putini judecatori), art. 50 alin.(2) NCPC
prevede ca cererea se judeca de instanta ierarhic superioara.

Reguli de procedura:
Art. 51: Procedura de soluionare a abinerii sau a recuzrii
(1) Instana hotrte de ndat, n camera de consiliu, fr prezena
prilor i ascultndu-l pe judectorul recuzat sau care a declarat c se
abine, numai dac apreciaz c este necesar. n aceleai condiii, instana
va putea asculta i prile.

(2) n cazul n care la acelai termen s-au formulat cereri de recuzare i de


abinere pentru motive diferite, acestea vor fi judecate mpreun.

(3) Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovad a motivelor de


recuzare.

(4) n cazul admiterii abinerii sau recuzrii ntemeiate pe dispoziiile art.


42 alin. (1) pct. 11, instana va stabili care dintre judectori nu va lua
parte la judecarea pricinii.

(5) Abinerea sau recuzarea se soluioneaz printr-o ncheiere care se


pronun n edin public.

(6) Dac abinerea sau, dup caz, recuzarea a fost admis, judectorul se
va retrage de la judecarea pricinii. n acest caz, ncheierea va arta n ce
msur actele ndeplinite de judector urmeaz s fie pstrate.

instanta hotaraste de indata: la termen, in aceeasi zi sau


in alta zi, alt complet.
in camera de consiliu, fara prezenta partilor. La cererea
de abtinere n-au interes nu pot pune concluzii, dar la
recuzare, daca instanta apreciaza ca este necesar poate
chema si partile.
solutionarea abtinerii sau recuzarii se face ascultandu-l pe
judecatorul in cauza: posibil, nu este obligatoriu.
Judecatorul nu e parte, nu trebuie citat, nu e martor, e
doar ascultat si el.
Conform art. 51 alin. (3) NCPC - nu se admite
interagatoriul ca mijloc de proba a motivelor de
recuzare, dar per a contrario sunt admise orice alte
mijloace. Se merge pe ideea ca judecatorul nu poate fi
interogat pentru a se proteja prestigiul judecatorului si al
justutiei, ar fi tratat ca parte, ca martor.
Cererea de abtinere sau recuzare se finalizeaza printr-o
incheiere pronuntata in sedinta publica indiferent daca se
admite sau se respinge si chiar daca e data de instanta
superioara.
Conform art. 51 alin (6) NCPC: daca cererea se admite,
judecatorul se retrage, iar incheierea arata in ce masura
actele deja efectuate in cauza urmeaza a fi pastrate.

In ipoteza art.50 alin (2) NCPC, cand cererea este solutionata


de instanta superioara, in caz de admitere, cauza se va trimite
la o alta instanta egala in grad din circumscriptia sa.( este
ipoteza in care la instanta in fata careia s-a formulat cererea nu
se putea forma alt complet care sa solutioneze cererea prin
ipoteza nu ar avea cine sa judece cauza daca s-ar trimite cauza
inapoi aici )
Art. 52: Procedura de soluionare de ctre instana superioar
(1) Instana superioar nvestit cu judecarea abinerii sau recuzrii n
situaia prevzut la art. 50 alin. (2) va dispune, n caz de admitere a
cererii, trimiterea pricinii la o alt instan de acelai grad din
circumscripia sa.

(2) Dac cererea este respins, pricina se napoiaz instanei


inferioare.

Faptul ca o cerere de recuzare sau de abtinere este


admisa si vine un alt judecator, nu inseamna ca
judecatorul cel nou nu poate fi recuzat.

In cazul in care se respinge, jud continua sa judece, iar daca


cererea este solutionata si respinsa de instanta superioara, o
trimite inapoi.

In ceea ce priveste caile de atac :


Art. 53: Ci de atac

(1) ncheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacat numai de
pri, odat cu hotrrea prin care s-a soluionat cauza. Cnd aceast din
urm hotrre este definitiv, ncheierea va putea fi atacat cu recurs, la
instana ierarhic superioar, n termen de 5 zile de la comunicarea acestei
hotrri.

(2) ncheierea prin care s-a ncuviinat sau s-a respins abinerea, cea prin
care s-a ncuviinat recuzarea, precum i ncheierea prin care s-a respins
recuzarea n cazul prevzut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei ci
de atac.
(3) n cazul prevzut la alin. (1), dac instana de apel constat c
recuzarea a fost n mod greit respins, reface toate actele de procedur
i, dac apreciaz c este necesar, dovezile administrate la prima
instan. Cnd instana de recurs constat c recuzarea a fost greit
respins, ea va casa hotrrea, dispunnd trimiterea cauzei spre
rejudecare la instana de apel sau, atunci cnd calea de atac a apelului
este suprimat, la prima instan.

Impotriva incheierii prin care s-a solut abtinerea ssu


recuzarea:

abtinerea

Incheierea prin care s-a admis sau respins


abtinerea, nu este supusa niciunei cai de atac:
Art. 53 alin (2) - este definitiva si nesupusa nic unei
cai de atac, nici ordinara nici extraordinara.

recuzarea

Incheierea prin care s-a admis recuzarea:


nesupusa niciunei cai de atac: nu exista interes

Incheierea prin care s-a respins recuzarea: se


ataca odata cu fondul, numai de catre
parti( procurorul nu poate ataca: Dinu)

Cand hotararea prin care se solutioneaza


fondul este definitiva, in ultima instanta, in acest
caz, incheierea prin care se solutioneaza recuzarea
poate fi ataca cu recurs la instanta ierarhic superioara
in 5 zile de la comunic hotararii. Acesta este un caz
de exceptie: este ipoteza cand se recuza un judecator
din completul de recurs de la ICCJ ( din aia 3)- se poate
ataca cu recurs, ce va fi judecat de completul de 5.

In calea de atac a apelului, conform 53 alin. (3) NCPC,


cand se constata ca recuzarea a fost gresit respinsa, se refac
toate actele de procedura si daca e cazul si toate probele
administrate, daca este necesar.
In recurs, se caseaza hotararea si se trimite spre
rejudecare, la instanta de apel sau la prima instanta( cand calea
de atac a apelului este suprimata) sa se efectueze actele de
procedura si probele.

Aceste cazuri de incompatibilitate, cu aceasta procedura,


in masura in care sunt compatibile se aplica si procuroului si
celorlalti prevazuti de art. 54 NCPC.( unele sunt specifice doar
judecatorului, spre exemplu : antepronuntarea)
Art. 54: Incompatibilitatea altor participani
Dispoziiile prezentului capitol se aplic n mod corespunztor i
procurorilor, magistrailor-asisteni, asistenilor judiciari i grefierilor.

Partile- coparticiparea procesuala 59-60

De regula, intr-un proces exista un reclamant si un parat.

Dar este posibil, datorita raportului juridic dedus judecatii,


sa existe o coparticipare:

mai multi reclamanti si un singur parat


mai multi parati si un singur reclamant
mai multi reclamanti si mai multi parati

Aceasta coparticipare este de mai multe


feluri:
activa
pasiva
mixta
De asemenea, o alta clasificare :

coparticipare obiectiva
coparticipare subiectiva

Cea obiectiva nu e caz de cooarticipare, e conexare, e


altcev?
Alta clasificare

Coparticipare facultativa ( ca regula)


Coparticipare obligatorie

Regula este coparticiparea facultativa. Exita coparticioare daca


partile vor asta. Dare exista si coparticipare obligatorie :
exemplu: art. 684 NCC partajul

Coparticiparea : art.59 NCPC


Art. 59: Condiii de existen
Mai multe persoane pot fi mpreun reclamante sau prte dac
obiectul procesului este un drept ori o obligaie comun, dac
drepturile sau obligaiile lor au aceeai cauz ori dac ntre ele
exist o strns legtur.

2 ipoteze
obiectul procesului este un drept sau o obligatie
comuna
daca drepturile sau obligatiile partilor au aceeasi
cauza sau exista o stransa legatura intre ele

Reguli de procedura in caz de coparticipare

Art 60 NCPC: principiul independentei procesuale:

Art. 60: Regimul juridic al coparticiprii procesuale


(1) Actele de procedur, aprrile i concluziile unuia dintre reclamani
sau pri nu le pot profita celorlali i nici nu i pot prejudicia.

(2) Cu toate acestea, dac prin natura raportului juridic sau n temeiul
unei dispoziii a legii, efectele hotrrii se ntind asupra tuturor
reclamanilor ori prilor, actele de procedur ndeplinite numai de unii
dintre ei sau termenele incuviinate numai unora dintre ei pentru
ndeplinirea actelor de procedur profit i celorlali. Cnd actele de
procedur ale unora sunt potrivnice celor fcute de ceilali, se va ine
seama de actele cele mai favorabile.

(3) Reclamanii sau prii care nu s-au nfiat ori nu au ndeplinit un


act de procedur n termen vor continua totui s fie citai, dac, potrivit
legii, nu au termenul n cunotin. Dispoziiile art. 202 sunt aplicabile.
Renuntarea unuia dintre coparticipanti la jud, nu produce
efecte pentru toti
Art. 60 alin.(2): reprezinta o derogare de la principiul
independentei, in privinta actelor utile : care le
profita si celorlalti.

Exemplu: A, B si C - actiune partaj impotriva lui D si F:


partajarea unui calorifer. Instanta respinge cererea. A, B, C au
interes sa faca apel. Daca face doar A, apelul profita tuturor.
Poate face numai A si e suficient sau pot face toti. E normal sa
fie asa.

Daca e potrivnic celorlalti, se tine seama de cele mai


favorabile: daca A face apel si B renunta la apel. Cum A face , ii
e favorabil si lui B(act de proced care ii e favorabil), ii profita.

Art. 60 alin. (3): coparticipantii care nu se infatiseaza sau


care nu au indeplin un act de procedura vor fi citati in
continuare, daca nu au termen in cunostinta.

You might also like